• Bac

ovia,
• Argh Blaga
ezi,
Barbu

Se mai citeste poezie in secolul

XXI?
Forme ale modernismului
românesc
Simbolismul - formă
incipientă a modernismului -
George Bacovia
Modernismul eclectic -
Tudor Arghezi
Modernismul sincron -
Lucian Blaga
Modernismul ermetic –
Ion Barbu
 Lucian Blaga
(1895-1961)

 Poet şi filozof, Lucian Blaga transpune în lirică cele două concepte filozofice
originale: cunoaşterea luciferică şi cunoaşterea paradisiacă.
 Cunoaşterea paradisiacă, de tip logic, raţional, se revarsă asupra obiectului
cunoaşterii şi nu l depăşeşte, vrând să lumineze misterul pe care astfel să-l reducă.

 Cunoaşterea luciferică, de tip artistic, nu are drept scop lămurirea misterului, ci

sporirea lui.
 Prima numeşte doar lucrurile, spre a le cunoaşte. A doua problematizează,
producând în interiorul obiectului o criză, care-l descompune în ceea ce se arată şi
ceea ce se ascunde.
 Marele Anonim instituie cenzura transcendentă care limitează cunoaşterea umană.
 Opţiunea filozofului merge în sensul cunoaşterii luciferice, cu apologia intelectului
extatic.
 Poetul susţine aceeaşi cale în arta poetică Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.
 „Obiectul cunoaşterii luciferice este totdeauna «un mister» care de o parte se arată
prin semnele sale şi pe de altă parte se ascunde după semnele sale.
 Cunoaşterea luciferică provoacă o criză în obiect, «criză» în sensul unei despicări
care răpeşte obiectului echilibrul lăuntric."
 Tudor Arghezi
(1880-1967)

 A fost un scriitor român cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii

româneşti sub influenţa baudelairianismului.
 Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă
a literaturii române.
 A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire,
Lina şi Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum şi literatură pentru copii.
 A fost printre autorii cei mai contestaţi din întreaga literatură română.
 Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi,
provine, explică însuşi scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeşului
 Proza si versurile lui Arghezi exprima cu ardoare si dramatism setea de
cunoastere, incertitudinile existentiale ( “Cuvinte potrivite”, “Ce-i cu mine,
vantule?”) , recupereaza frumosul din urat (“Flori de mucigai”) ,configureaza
din perspectiva cosmica universul microscopic, miniatural casnic si familial
( “Carticica de seara”,”Hore”,”Cartea cu jucarii”).
 Alte volume de versuri sunt “Cantare omului”, “Frunze”, “Poeme noi”,
“Silabe”,“Cadente”.
Imagini
Imagini
Imagini
Imagini
Trăsăturile liricii moderniste
 preocuparea pentru marile probleme ale
cunoaşterii
 preferinţa pentru universul citadin, pentru
complexitatea acestuia
 cultivarea lucidităţii în actul de creaţie lirică
 dispariţia speciilor consacrate şi înlocuirea lor cu
formule poetice insolite („inscripţie”, „psalm”,
„creion”, „poem într-un vers”, „catren”, cântec”)
 artele poetice dobândesc o valoare emblematică
pentru universul poetic, pentru estetica personală,
pentru viziunea asupra lumii
Particularităţile liricii moderniste
 noul limbaj poetic se caracterizează printr-un
vocabular insolit, prin ambiguitate semantică,
prin sintaxă eliptică, prin înnoirea metaforei
 coexistenţa în versificaţie a prozodiei
consacrate cu versul liber, versul alb, absenţa
strofelor (strofe inegale) ritmuri interioare
 modificarea punctuaţiei convenţionale
(versurile încep fără majusculă, dispar punctul şi
virgula), se folosesc intens punctele de suspensie
ca semn al inefabilului şi al sugestiei
Arte poetice

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”-

Lucian Blaga
„Plumb” - George Bacovia

 Joc secund - Ion Barbu

„Flori de mucigai”- Tudor Arghezi

 Teme şi motive
BACOVIA: singurătatea, spleen-ul, moina, moartea,
nervii, provincia pustie, ftizicii, amanţii, amurgul,
parcul, fanfara, cimitirul, abatorul - vezi şi anexa
ARGHEZI: Divinitatea - între credinţă şi tăgadă,
erotica, lirica socială, ludicul, estetica urâtului,
moartea
BLAGA: imposibilitatea comunicării, alienarea,
cunoaşterea, metafizica, transcendentul, lumina, mitul,
satul esenţial metafizic, iubirea, moartea, natura
străină
BARBU: jocul - mijloc de cunoaştere, absolutul,
dualitatea apolinic - dionisiac, iubirea, poezia, ideile
pure
Trăsăturile stilistice dominante

 elipsa sintactică

 dislocarea sintactică
 prezenţa propoziţiilor nominale
 lexic variat aparţinând unor domenii
noi
(matematică, filosofie, teologie)
 variaţie a registrelor stilistice
„[Arghezi] a distrus convenţia poetică, locurile
comune ale limbajului frumos, care nu apar în
versurile şi în proza lui decât cu o funcţiune cu totul
opusă celei care-i revenise prin tradiţie. Ironia
verbală, obţinută prin devalorizarea felului obişnuit
de a se exprima joacă un mare rol în opera acestui
poet, care de altfel nu ezită să folosească locuţiunile
triviale; cuvintele metaforelor sale sunt încărcate de
o materialitate palpabilă, pline de o viaţă arzătoare
care acaparează toate simţurile omului.
Construcţiile lui Arghezi au reînnoit sintaxa
română”.
(T. Vianu, „Scriitori români din sec. XX)
 Finit disputatio…
Perioada interbelică reprezintă un apogeu al poeziei prin
faptul că fiecare poet încearcă să alcătuiască o posibilă apartenenţă
a creaţiei proprii la o direcţie sau orientare lirică într-o manieră
originală.
Lirica acestora ilustrează atât o sinteză a poeziei româneşti
interbelice şi dorinţa perpetuă de lărgire a orizontului tematic
stilistic şi de viziune prin sincronizare cu marile frământări ale
liricii europene din acea vreme.
Noutatea formulelor literare, diversitatea tematică şi
stilistică, inedita viziune poetica conferă originalitate acestei epoci
care va marca, prin forţa ei de expresie, peisajul liricii de după al
doilea război mondial.
Iata cateva motive pentru a citi poezie in secolul XXI.
Oare putem aprecia poezia contemporana fara a o
cunoaste pe cea interbelica?