ENEIDA

EPOPEEA = poem epic de mari dimensiuni, in versuri, in care se povestesc fapte eroice, legendare
sau istorice, ale unui singur personaj sau ale unui grup de personaje sau ale unui popor, dominate
adesea de actiuni cu totul iesite din comuncare se petrec in locuri stranii si indepartate.Cuvantul
“epopee” provine din cuvantul “epos”, semnificand o productie epicade mare amploare.Epopeile se
numara printre cele mai vechi opera literare care au supravietuitpana in zilele noastre. Ele au
contribuit substantial la formarea culturilor vechi.Acestea, la randul lor, au influentat puternic
traditiile culturale ale civilizatiilorulterioare, reverberand semnificativ pana in prezent.

Eneida, considerată epopeea națională a romanilor, este un poem epic aparținând scriitorului latin
Vergilius. Alcătuită din 12 cărți, grupate în două părți, corespunzătoare celor două epopei ale lui
Homer, marele model literar al poetului latin.

Eneida transpune in lumea mitului si in trecutul legendar realitatea istorica a Romei, care
culmineaza cu idealul de perfectiune adus de veacul de aur, alprincipatului lui Augustus, elogiat in
cateva secvente din Eneida.Cuprinde 12 carti si aprox. 10.000 de versuri.Este considerata epopeea
nationala a romanilor, bazata pe legenda conformcareia, Aeneas, erou troian de origine divina (fiul
zeitei Venus), dupa caderea Troieisi lungi peregrinari, ajunge in Latium pe tarmurile Italiei, fondeaza o
colonie, dincare va rezulta mai tarziu Roma. Conform legendei, fiul sau, Ascanius, va intemeiacetatea
Alba Longa.

Primele sase cart infatiseaza evenimentele care au avut loc in al saptelea ande rataciri pe mare.
Dupa ce flota lui Aeneas este aruncata de furtuna pe tarmurile Africii, regina Cartaginei, Didona, ii
gazduieste pe troieni. Didona se indragostestede Aeneas, acesta insa – in urma indemnului lui Jupiter
– o paraseste pentru a-siindeplini menirea intemeierii unui stat infloritor in Italia. Dezamagita, Didona
sesinucide, injunghiindu-se cu sabia lui Aeneas.

In ultmele sase cart se povesteste debarcarea lui Aeneas in Italia. Aici secasatoreste cu Lavinia,
fiica regelui din Latium. Turnus, conducatorul rutulilor silogodnicul Lavinie, pregateste razboiul
impotriva lui Aeneas. La insistentele zeiteiVenus, cu ajutorul lui Jupiter, Aeneas iese victorios,
apropiindu-se de indeplinireamisiunii sale istorice.

Poetul isi concentreaza actiunea pe eroismul moral al lui Aeneas, care sediferentiaza de eroii de
epopee printr-o virtute numita pietas, notiune cusemnificatii profunde : - respectul fata de zei si de
familie, prin cultul sireligiozitatea mortilor, compasiunea ptr suferinta umana, grija ptr soarta alor
sai.Datorita acestei virtuti, Aeneas beneficiaza de revelatiile divine, decunoasterea providentiala a
viitorului Romei precum si a tainelor cosmosului,dezvaluite de Anchises in cartea 6.
 Aeneas – erou pasional supus tentatiilor lui Eros – cartile 1 si 4.

TRASEUL LUI AENEAS

Cartea 3 alactuieste impreuna cu cea de-a doua, o unitate, in sensul ca cea de-adoua povesteste
nenorocirile Troienilor, iar cea de-a treia, ratacirile lor pe mare,dupa care, odata cu cartea 4 se revine
in mijlocul actiunii, in palatal reginei Dido, inCartagina.In prima parte a Eneidei exista 6 popasuri si 5
prevestiri. Eroii pleaca de lapoalele muntelui Ida, intr-o primavara timpurie.

1 popas= Tracia unde se construieste orasul.

1 prevestire= Polydoros, fratele Creusei ii vorbeste lui Aeneas si il indeamnasa fuga ,,de pe taramul
asta al lacomiei”.

2 popas si 2 prevestire= insula Delos din Marea Egee, in care Latona gasiseadapost sa-I nasca pe
Apollo si Diana. Troienii sunt primiti de regele Anius, preot allui Apollo si prieten al lui Anchises.
Apollo invocat, le raspunde : ,,Cercati-vavarstnica mama”. Ambiguitatea acestei prevestiri creeaza
confuzii, insa Aeneaspresupune ca este vorba despre Creta.

3 popas= Creta. Aici inalta cetatea Pergamos, insa toamna adduce aer stricat.

3 prevestire= molima. Aeneas este dezorientat, dar penatii (zeii protectori aicasei) il indruma spre
Hesperia.

4 popas= Insulele Strofade – insule mici, risipite pe mare, unde traiesteapriga Caeleno impreuna cu
harpiile.

4 prevestire= foamete cumplita. Troienii ajung in Italia, darn u vor intemeiaorasul pana cand, morti de
foame nu vor manca si mesele.

5 popas= Epir – tarmul Actiumului. Oprirea lui Aeneas aici nu are niciomotivare interna, singura
ratiune fiind aceea de a aduce un omagiu victoriei luiAdrian. Sunt instituite jocurile italice si aici nu
exista nicio prevestire.

6 popas= cel mai lung – in orasul Buthrotum, cel mai bine realizat d.pd.v.artistic. Aici au loc intalnirile
cu Helenus si Andromaca. Aeneas este condus laaltarul zeului Apollo si apare cea mai importanta
prevestire = scroafa alba cu 30 depurcei.

Concluzii ale parti I:

-prezenta permanenta si rolul exclusiv al lui Apollo in conducerea calatoriei.

-absenta zeitelor Iunos

- contradictii cu cartile 1 si 2

-accentele patriotice si misiunea hegemonica a Romei-calatoria are aspect initiatic

 Vergilius gradeaza etapele calatoriei prin destainuirea treptata a drumuluisi intercaleaza episoade
de variatie (interpretare gresita a oracolului).Tinuturile pe care le paraseste sunt tinuturi orientale,
pangarite de ciume si blesteme, pentru ca dupa fiecare pangarire, poposirea sa se faca intr-un
tinutpurificat, mereu sub indrumarea lui Apollo

CARTEA A 4-A - AENEAS SI DIDONA

Didona, indragostita de Aeneas, ii marturiseste Annei, sora sa, acestesentimente cu toate ca Dido
era credincioasa fostului sau sot mort, Sychaeus.Anna o sfatuieste pe Dido sa se casatoreasca totusi
cu noua ei iubire, lucru cucare indragostita era de accord.Iuno, induiosata de suferinta Didonei, merge
la Venus pentru a-I ceresocoteala. Cele 2 cad de acord ca cei doi trebuieb sa se casatoreasca.Aeneas
si Dido pleaca la vanat, iar Iuno porneste o furtuna, a.i. cei doi seadapostesc intr-o pestera unde se
afla si Iunona impreuna cu zeul casatoriei. Cei 2 se casatoresc insa monstrul Enceladus raspandeste
vestea care ajunge laurechile lui Iarlas, pretendent al Didonei. Maniat, este ajutat de Jupiter care
iltrimite pe Mercur, zeul mesager, sa ii aminteasca lui Aeneas misiunea sfantacare trebuieb
indeplinita.Dandu-si seama de greseala facuta, Aeneas doreste sa plece cat mai repedespre Italia dar
ascunde pregatirile de plecare, fata de Dido, pentru a nu o supara. Dido realizeaza ce se intampla, ii
blesteama pe troieni ca moartea lor safie din cause nedemne.Desi Aeneas ar fi vrut sa amelioreze
situatia, Mercur i se arata din nou si ilindeamna sa plece cat mai repede, inainte ca Dido sa se
razbune.Odata cu plecarea lui Aeneas, sotia sa Dido este cuprinsa de disperare sideznadejde, acesta
fiind motivul pentru care se sinucide, injunghiindu-se cu sabia lui Aeneas.

CARTEA A 6-A - CATABAZA

Nuanteaza cel mai mult valentele mitice ale epopeii : realitatea istoricase dilate in favoarea celei
legendare, iar timpul si spatial devin entitati auxiliare menirii civilizatoare a lui Aeneas.In momentul
patrunderii in lumea Infernului, calauzit de Sybilla, Aeneastraieste din plin experienta spirituala,
descoperind mirajul eternitatii umane.Umbrele muritorilor pe care ii intalneste in cautarea tatalui sau
nu sunt decatinstrumentele introspectiei in fantastic.Revederea Didonei semnifica indepartarea
definitiva a ispitei. Dido,tentatia pasionala, reprezinta acum trecutul, iar portretele eroilor romani
simbolizeaza perspective mitica.

Coborarea in infern , include valentele detaliate ale epopeei : strabatereazonelor subpamantene,

sumbre la inceput si haotice, apoi din ce in ce mailuminoase. Acestea reprezinta treptele intierii si
ascensiunii spirituale menitesa-l determine pe Aeneas sa constientizeze actul creator.La capatul
acestui tunel al devenirii, Aeneas are posibilitatea de acontempla si de a veghea soarta
descendentilor sai.Fantasticul are darul de a conota suplimentar experienta traita de Aeneas.Spre
deosebire de Dante Aligheri, infernul nu constituie la Vergilius o lumea pieirii ci imbinarea celor 3
cercuri concentrice : infern, purgatoriu si paradis.Lumea epopeei nu este o lume unica, singulara sau
limitativa, ci una auniversului dual. Eneida este lumea a 2 realitati : istoria si mitul.Dubla apartenenta
a eroului la un destin eroic dar si la o realitateindividuala este de fapt ceea ce il pune in opozitie cu
sine insusi, transformandu-l din simplu erou epic in personaj complex.Sfera mitica intruchipeaza
infernul ca fiind un loc subteran de retregere,fie al pedepsei divine, fie al ispasirii si purificarii