PIANISTUL (2002)

Actori principali:
• WLADYSLAW SZPILMAN - ADRIEN BRODY
• CĂPITANUL HOSENFELD - THOMAS KRETSCHMANN
• TATĂL - FRANK FINLAY
• MAMA - MAUREEN LIPMAN
• HENRYK - ED STOPPARD
• DOROTA – EMILIA FOX
• HALINA – JESSICA KATE MEYER

Producători: Autor/Scenarist :
Roman Polanski RONALD HARWOOD
Robert Benmussa
Alain Sarde Regizor:
ROMAN POLANSKI

Premii:
▪ OSCAR 2003
Cel mai bun regizor
Cel mai bun actor în rol principal (Adrien Brody)
Cel mai bun scenariu adaptat
▪ CESARS 2003
Cel mai bun film, cel mai bun regizor,
Cel mai bun actor (Adrien Brody),
Cea mai bună muzică originală, cea mai bună imagine,
Cel mai bun decor, cel mai bun sunet
▪ CANNES 2002 - PALME D’OR
▪ BAFTA 2003 - Cel mai bun film Premiul "David Lean" pentru regie
▪ GLOBURILE DE AUR 2003
Nominalizări - cel mai bun film, cel mai bun actor (Adrien Brody)
Rezumatul filmului:
În septembrie 1939, postul radio al lui Wladyslaw Szpilman, un pianist polonezo-evreu, este zguduit de
bombardamentele germane cu ocazia invaziei Germaniei naziste în Polonia și izbucnirea ulterioară a celui de-al
doilea război mondial. În speranța unei victorii rapide, Szpilman este acasă și se bucură alături de familia sa când
află că Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei, dar Armata Germană o înfrânge pe cea poloneză și
ocupă Varșovia. Condițiile de viață impuse evreilor devin din ce în ce mai aspre, fiindu-le permisă doar o sumă
limitată de bani și mai târziu fiind obligați să poarte banderole cu Steaua lui David. Până în noiembrie 1940, evreii
sunt siliți să stea în condiții oribile și umilitoare în ghetoul Varșovia, unde familia lui Szpilman -printre care se
află tatăl și mama sa- sunt martori la radiul unor trupe SS care-i ucid pe toți cei aflați în apartamentul de vizavi.
Curând familia lui Szpilman este deportată în lagărul de exterminare de la Treblinka (prin operațiunea Reinhard),
dar Szpilman este salvat de un prieten aflat în poliția evreiască a ghetoului (Jüdische Ghetto-Polizei).
Szpilman ajunge să muncească ca sclav pentru așa-zisa rasă "ariană" și supraviețuiește unei execuții în masă
în care victimele sunt alese la întâmplare. Szpilman află că se pune la cale o revoltă evreiască și îi ajută ducând
arme de contrabandă în ghetou, evitând la limită un paznic. Apoi el reușește să scape din ghetou și se ascunde
primind ajutorul de la prietenul său care nu era evreu Andrzej Bogucki și de la Janina, soția acestuia. În aprilie
1943, Szpilman observă declanșarea și înfrângerea revoltei din ghetoul din Varșovia printr-o fereastră din
apropierea ghetoului. După un an Szpilman este forțat să fugă după ce un vecin îl descoperă. În cea de-a doua sa
ascunzătoare se află un pian dar este forțat să păstreze liniștea, de asemenea el suferă de icter.
În august 1944, rezistența poloneză începe Insurecția din Varșovia, atacând o clădire germană aflată vizavi de
ascunzătoarea lui Szpilman. Un tanc distruge apartamentul său și este forțat să fugă și să se ascundă în altă
parte în timp ce lupta se dezlănțuie în jur. De-a lungul următoarele luni orașul este distrus și golit de populație
iar Szpilman, care nu mai are pe nimeni, caută disperat adăpost și provizii printre ruine. În cele din urmă, el este
descoperit de către ofițerul Wehrmacht Wilm Hosenfeld, care află că Szpilman este un pianist și îi cere să cânte
la un pian din apropiere. Szpilman, bolnav, interpretează Balada în sol minor a lui Frédéric Chopin. Hosenfeld,
mișcat, îi permite apoi lui Szpilman să se ascundă în podul unei case goale și îi aduce mâncare. În timp ce germanii
sunt forțați să se retragă din cauza ofensivei inițiate de Armata Roșie în ianuarie 1945, Hosenfeld se întâlnește cu
Szpilman pentru ultima oară și-i promite că-l va asculta cântând la postul de radio polonez. El îi dă lui Szpilman
mantaua sa pentru a-i ține de cald și pleacă. Din cauza mantalei Szpilman este împușcat apoi de trupele poloneze
care eliberează Varșovia, înainte ca acestea să realizeze că este polonez.
În altă parte, foști deținuți ai lagărului nazist agresează verbal prizonierii de război luați de sovietici din rândul
soldaților germani. Un fost deținut strigă că tot ce avea era vioara, iar Hosenfeld, acum și el prizonier, îl întreabă
pe violonist dacă îl cunoaște pe Szpilman, violonistul confirmă astfel că-l întreabă dacă Szpilman îi poate
întoarce favoarea. Violonist se întoarce cu Szpilman, dar nu mai găsesc decât câmpul plin de ierburi.

Moment preferat:
Momentul care m-a impresionat pe mine cel mai mult este atunci când este descoperit de ofițerul
Wehrmacht Wilm Hosenfeld. Ofițerul în loc să îl împuște, i-a ascultat povestea și ia mai dat o șansă la viață,
aducându-i mâncare în ascunzătoarea lui.
Wladyslaw Szpilman, revenind la viața lui de pianist a încercat să îl salveze pe ofițer doar că a ajuns prea târziu
la locul unde îl țineau prizonier pe Wehrmacht Wilm Hosenfeld.