Brosura EN 2021 - Limba Si Literatura Romana - Art Klett PDF

BROȘURĂ DE ANTRENAMENT
PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ 2021
Clasa a VII‑a
EXERCIȚII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

asociate competențelor din noua programă
– enunțuri și soluții –
Cuprins
LECTURĂ ȘI REDACTARE
Textul epic. Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare . . . . . . . . . . . . . . . 4
Textul liric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Strategii de comprehensiune: reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip liric . . . 7
Textul dramatic și arta spectacolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Autor. Personaj dramatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Rolul indicațiilor scenice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Rolul dialogului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Actori, decor, costume, lumini, muzică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Dialogul în textul scris și în spectacol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate . . . . . . . . . . . . . . 10
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Gramatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune.
Conjuncții coordonatoare. Norme de punctuație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb) . . . . . . . . . . . 12
Circumstanțialul de cauză. Circumstanțialul de scop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Verbul. Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale:
infinitivul, gerunziul, participiul, supinul. Alte verbe copulative
(a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna) . . . . . . . . . . . . 15
Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv.
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ . . . . . . . . . . . . . . 16
Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Ortoepie și ortografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Utilizarea corectă a accentului.
Variante accentuale admise/neadmise de normă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Vocabular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului:
derivare, compunere; cuvânt de bază şi cuvânt derivat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse.
Copyright © Editura Art Klett, 2020
Familie lexicală. Confuzii paronimice. Pleonasm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Variație stilistică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Selecție lexicală în limba vorbită și în limba scrisă.
Termeni științifici. Limbaj popular. Valori stilistice ale diminutivelor . . . . . . . . . . . . 23
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
Elemente de mitologie românească. Limba și cultura țărilor din vecinătatea României.
Contacte culturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
SOLUȚII (selectiv) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
TEXTUL EPIC. NARATIVUL LITERAR.

PERSONAJUL. MIJLOACE DE CARACTERIZARE
I Citește textul următor și formulează răspunsuri scurte la „întrebările jurnalistului“.

Robinson Crusoe este un roman al scriitorului englez Daniel Defoe. Ideea de a-l scrie i-a venit după ce a
aflat de aventura unui marinar scoțian, Alexander Selkirk, care, în anul 1704, l-a însoțit pe celebrul navi-
gator William Dampier, într-o călătorie în Mările Sudului, având drept scop explorarea unor ținuturi încă
necunoscute până atunci. În urma unui conflict, Selkirk a cerut să fie debarcat pe țărmul unei insule pustii,
Juan Fernandez, aflată în largul coastei Americii de Sud, în dreptul portului Valparaiso din Chile. A rămas
acolo patru ani și a fost salvat de un vas al marinei regale engleze. Personajul lui Defoe rămâne douăzeci
și opt de ani pe insula sa nenumită (dar supranumită de el a Deznădejdii), aflată undeva în dreptul gurilor
fluviului Orinoco, aproape de țărmul Venezuelei, de insula Trinidad și de arhipelagul Antilelor.
1 Cine este Alexander Selkirk?
2 Ce scop are expediția în care s-a implicat?
3 Când se petrec cercetările?
4 Unde se desfășoară cercetările?
5 De ce rămâne pe insula Juan Fernandez?
II [În cele trei fragmentele următoare, vei face cunoștință cu un personaj amuzant care, cu siguranță, îți va reține
atenția. Personajul creat de Florin Bican, în cartea sa de aventuri Tropice tâmpe, este Niță, un ciobănaș român
pe care exploratorul Stanley îl întâlnește, cu totul neașteptat, în jungla africană. ]
A „Dis-de-dimineață, Stanley ajunsese la un tăpșan înierbat, care se întindea înaintea lui cât vedeai cu
ochii. [...] Dar când să se poziționeze la adăpostul său [...], nu mică-i fu mirarea să audă zvon de talăngi
tintinabulând tărăgănat și să dea cu ochii de-un băiețel proptit profesionist într-o bâtă, în mijlocul unui
ciopor de mioare. Era un copilaș palid și mărunțel și târa pe pământul reavăn niște adidași troșcofliți, cu
câteva numere mai mari. De pe umeri îi atârna un anteriu de parpalac emo, care gâdila vegetația precară
cu poalele. Băietul ridică spre Stanley ochi triști, învăluiți ca într-o umbră cenușie și-și scoase anevoie
din cap dolhasca veche, pleoștită ca o ciupercă. Îi dădu exploratorului bună ziua cu glas moale, în care
parcă suna o suferință timpurie.“
1 Indică personajele participante la acțiune.
2 Prima apariție a lui Niță în text este prezentată astfel: un băiețel proptit profesionist într-o bâtă. Explică
efectul folosirii adverbului profesionist în enunțul dat.
3 Transcrie elementele de portret care indică:
a. aspectul fizic; b. fizionomia; c. vestimentația; d. starea de spirit.
4
4 Încercuiește varianta/variantele corecte:
a. Caracterizarea este realizată de narator. b. Prezentarea personajului se realizează prin autocarac-

terizare. c. Naratorul adoptă perspectiva lui Stanley. d. Caracterizarea este realizată în mod direct.
e. Caracterizarea este realizată în mod indirect.
B „Cu pași mărunți și repezi, (Stanley, n.n.) se apropie de băiețel și-l agrăi cu blândețe:
— Ce mai faci, tu, măi flăcăule? Ai ieșit cu oile la păscut?
— Ba, i-o întoarse flăcăul, cam în doi peri. Le duc la un concurs de frumusețe.
Derutat, Stanley schimbă tactica:
— Cum te cheamă, pui de om?
— Niță, domnule, îi răspunse politicos puiul de om.“
1 Interpretând primul răspuns al lui Niță, alege varianta pe care o consideri adecvată și motivează-ți
opțiunea, în 25 – 30 de cuvinte.
a. Denotă obrăznicie. b. Reflectă spontanitate. c. Sancționează ironic modul în care adulții dialo-
ghează cu copiii, formulând întrebări nepotrivite pentru situații evidente.
2 Indică prenumele de la care este derivat diminutivul Niță.
C [După ce Niță află că Stanley este explorator, dialogul continuă astfel:]

„— A, ʼsplorator... repetă băiețelul smerit, fără însă a da impresia că pricepuse mare lucru, după care
continuă cu sfială: Eu mi-s păstor. De mic copil nu mi-a plăcut cartea. Daʼ absolut deloc... Așa că am
optat pentru pariul cu zootehnia, care-mi facilitează accesul nelimitat la natură, ținându-mă, totodată, la
o distanță sigură de școală. În funcție de anotimp, urmez cu turma-mi transhumantă vibrațiile cosmosu-
lui, ghidându-mă când după germinația telurică a vegetației, când după manevrele frontului atmosferic,
când după inexorabila gravitație a bunului plac, și delectându-mi sufletul neîntinat de civilizația urbană
cu bucuriile simple ale vieții de păstor, sau altfel zis, păcurar, de la latinescul pecora, adică oaie, etimon
care mai dăinuie și azi în fondul nostru lexical...“
1 Exprimă-ți părerea despre limbajul lui Niță, relaționându-l cu afirmația: De mic copil nu mi-a plăcut
cartea.
2 Precizează mijloacele de caracterizare care se împletesc în fragmentul citat.
3 Numește două trăsături ale personajului care te-au surprins, în fragmentul citat.
Exersează
a Având ca model exercițiul I, dar și ceea ce ai aflat citind cele trei fragmente selectate din cartea Tropice
tâmpe de Florin Bican, formulează și tu „întrebări ale jurnalistului“ potrivite pentru personajul Niță.
b Scrie o compunere de 80 – 100 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul Niță.
5
TEXTUL LIRIC
Exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor

Sub flori de măr Sub liliac
Ce mi se scutură în păr Sunt paseri dulci ce nu mai tac,
Se umple sufletul de soare; Concert de voci mângâietoare:
Pe orice frunţi suferitoare, Sărmani cu inimi gemătoare,
Oh! ningeţi, albe flori de măr. Uitaţi, dormiţi sub liliac [...].
(Alexandru Macedonski, Primăvara)
I Pe baza textului scrie, în spaţiul punctat, litera care corespunde structurilor din stânga.
A. exprimă direct stări afective personale, sentimente intime (mai ales despre poezii);
1. liric provine din … B. instrument muzical, folosit în Antichitate, mai ales la acompaniere, când se reci-
2. lira este … tau poeme;
3. liric înseamnă … C. literatură

D. fr. lyrique, derivat din fr. lyre, lat. lyra
II Completează enunţurile de mai jos referitoare la textul dat.

1 Lectura poeziei mi-a provocat sentimente de ........................................................., deoarece ....................
.............................................................................................................................................................................
2 În text se descrie o zi de ................................................................................................................................
3 Sinonimele contextuale ale următoarelor cuvinte sunt:
a. se umple ........................................... d. dulci .................................................
b. suferitoare ........................................ e. sărmani ............................................
c. ningeţi ...............................................
4 Sintagma frunţi suferitoare alcătuieşte, ca figură de stil, un .........................................................................
5 Versul Sunt paseri dulci ce nu mai tac conţine o imagine artistică auditivă care dezvăluie .............................
.............................................................................................................................................................................
6 În ultimul vers al fiecărei strofe, apar verbe la modul ....................... care sugerează .................................
7 Interjecţia oh! accentuează sentimentele de ..............................................................................................
III Redactează, pe baza textului, răspunsuri pentru fiecare dintre cerinţe.

1 Explică, în 40 – 60 de cuvinte, semnificaţia versurilor Sub flori de măr/ Ce mi se scutură în păr/Se umple
sufletul de soare.
2 Numeşte două dintre elementele tabloului.
3 După ce au citit poezia de mai sus, Aurel și Elena au primit ca sarcină de lucru să poarte un dialog despre
mesajul acestui text liric. Iată ce au spus cei doi:
6
AUREL: Mi se pare că această poezie are un mesaj trist, deoarece florile de măr cad şi oamenii au inimile
,,gemătoare“.
ELENA: Consider că mesajul poeziei este optimist, căci primăvara aduce căldură şi lumină.
Tu ce crezi? Scrie un text, de 80 – 100 de cuvinte, în care să-ţi exprimi acordul cu unul dintre cei doi.
Integrează în compunere, alături de părerea ta, şi spusele celui pe care nu-l aprobi. Susţine-ţi punctul de
vedere, explicând semnificaţia unor versuri din text.
Strategii de comprehensiune:
reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip liric
Vii să-mi baţi iar la fereastră Saltă gureşe şuvoaie Ca zăpada care piere
Tânăr soare auriu, Spumegate şi zglobii, După veacul iernei greu,
Şi zăpada de pe coastă Cântă cinteze-n zăvoaie Piei şi tu de-acum, durere,
Fuge ca argintul-viu. Şi-n văzduhuri ciocârlii! Iarna sufletului meu!
(St. O. Iosif, Cântec de primăvară)
I Completează spaţiile punctate:

a cu două substantive ce denumesc sentimentele tale de după lectura poeziei, selectate din lista următoare;
uimire, durere, nedumerire, amuzament, surprindere, curaj, indiferenţă, melancolie, bucurie, încântare,
entuziasm.
.............................................................................. ....................................................................................
b cu câte două cuvinte din câmpul lexical al naturii, al sentimentelor, al însușirilor, al mișcării.
......................................... ......................................... ......................................... .........................................

c Motivează alegerile făcute.
II Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată,
sau litera G, dacă o consideri greşită; scrie apoi afirmaţia corectă.
1. Într-un text liric, se exprimă în mod direct gânduri, idei, trăiri, sentimente. AG
2. Într-un text liric, ipostaza autorului este eul liric (eul poetic). AG
3. În poezia Cântec de primăvară, mărcile gramaticale ale prezenţei eului liric sunt doar verbele la persoana I. A G
4. Opera lirică este alcătuită din versuri grupate pe strofe, cu un număr variabil de versuri. AG
5. Într-o operă lirică, numai figurile de stil sugerează emoţii şi transmit o varietate de trăiri. AG
6. Elementele de versificaţie pot contribui la realizarea muzicalităţii textului. AG
III Redactează, pe baza textului, răspunsuri pentru fiecare dintre cerinţe.

1 Transcrie câte 1 – 2 versuri în care există:

a. un epitet; b. o personificare; c. o comparaţie.
2 Explică, în 40 – 60 de cuvinte, semnificaţia versurilor Vii să-mi baţi iar la ferestră/ Tânăr soare auriu/
Iar zăpada de pe coastă/ Fuge ca argintul-viu.
3 Precizează tipul de rimă existent în poezie şi măsura primelor două versuri.
4 Citeşte următoarea afirmaţie legată de poezia lui St. O. Iosif: Primele două strofe ale poeziei insuflă
cititorului dinamism şi optimism, iar ultima, melancolie. Scrie un text, de 80 – 100 de cuvinte, în care
să argumentezi pro sau contra acestei afirmații.
7
TEXTUL DRAMATIC ȘI ARTA SPECTACOLULUI
„Actul I. Scena IX
LULUȚA, pe urmă GULIȚĂ și ION
LULUȚA (singură): Auzi mă rog? Guliță... un copil de ieri, de-alaltăieri, cum zice mătușica... Cine-ar fi crezut?...
Zău că nu mai sunt copii astăzi pe lume... Ce huiet s-aude?...
(Se aude în culisele din dreapta sfadă între Ion și Guliță.)
ION (în culise): Da’ lasă calu-n pace, cuconașule!
GULIȚĂ (asemene): Taci, Ioane, că ți-oi da bacșiș... Hi... cal... hi... cal...
ION: Ce bacșiș?... Să mă bată cucoana?...
GULIȚĂ: Hi... cal... hi, cal... (Strigă surugiește*.)
ION: Iaca pozna!... nu lăsa, măi! Săriți de opriți calul!
GULIȚĂ (răpit de cal, vine în scenă speriat și țipând): Valeu!... valeu!... nu mă lăsa, Ioane, că mă trântește.
Valeu!... valeu!...
(Iese călare cu fuga pe poartă în dreapta.)
ION (alergând dintre culise): Vai de mămulica mea!... de-acum mi-am găsit arțagu`* cu cucoana [...].
LULUȚA: Ha, ha, ha... parcă era făt-logofăt din poveste. (Cade de râs pe canapea.)
(Se face zgomot în sat. Chirița, Safta și Șarl ies în cerdac*.)“
(Vasile Alecsandri, Chirița în provincie)
*surugiește, ca un vizitiu, asemenea unui surugiu
* arțag, pornire spre ceartă
* cerdac, pridvor, galerie deschisă
Autor. Personaj dramatic

1 Numește autorul operei dramatice din care a fost selectat fragmentul citat și numele personajului principal.
2 Numeră personajele care participă la acțiune, în fragmentul citat.
3 Numește personajele anunțate să participe la acțiune, în scena următoare.
4 Precizează modalitatea prin care se arată cine rostește fiecare replică.
5 Trasează săgeți, pentru a stabili statutul personajelor și relațiile dintre ele.
Guliță nepoata Chiriței

Ion fiul cucoanei Chirița

Luluța sluga Chiriței
6 Subliniază varianta pe care o consideri adevărată, pentru a obține cât mai multe informații despre Guliță:
a Din prima replică a Luluței rezultă că Guliță a ajuns la vârsta maturității/copilăriei/adolescenței.

b Avertismentul lui Ion demonstrează că este obișnuit cu năzbâtiile/cumințenia cuconașului.
c Încercarea lui Guliță de a-l mitui pe Ion denotă că se teme de/ignoră autoritatea mamei.
d Inițial, Guliță dovedește curaj/teamă, îndemnând calul la galop, apoi îl strigă pe Ion pentru a fi admirat/a
fi salvat.
e Reacția Luluței din ultima replică exprimă ironia/admirația în fața isprăvilor lui Guliță.
8
Rolul indicațiilor scenice

1 Precizează diviziunile textului dramatic indicate pentru fragmentul citat.
2 Vasile Alecsandri, ca autor al textului, este emițătorul real:
a doar al dialogului;
b doar al indicațiilor scenice;
c atât al dialogului, cât și al indicațiilor scenice.
3 Alege varianta corectă, referitoare la rolul indicațiilor scenice:
a se adresează exclusiv regizorului, pentru a pune în scenă piesa de teatru;
b se adresează exclusiv cititorului textului dramatic, pentru a-l ajuta să vizualizeze spectacolul;
c se adresează deopotrivă cititorului, regizorului și actorilor.
4 Respectând fiecare dintre cerințele de mai jos, transcrie câte o indicație scenică adecvată:
a locul în care se petrece partea vizibilă din acțiune;
b locul în care se petrece partea nevăzută a acțiunii;
c tonul replicii unui personaj;
d ritmul mișcării unui personaj;
e mimica ce însoțește rostirea unei replici;
f reacția personajului feminin la intrarea „eroului“ în scenă.
Rolul dialogului
1 Selectează afirmația valabilă exclusiv pentru textul dramatic, referitoare la rolul dialogului:
a de a dinamiza acțiunea;
b de a fi singura modalitate prin care poate avansa acțiunea;
c de a caracteriza personajele.
2 Rezumă, în 30 – 40 de cuvinte, acțiunea din scena citată.
3 Numește câte o trăsătură de caracter a lui Guliță și a lui Ion, așa cum ai dedus-o din dialogul lor.
4 Textul dramatic recurge adesea la monolog, pentru a permite personajelor să-și exprime gânduri, trăiri, ati-
tudini etc. Numește personajul care nu intră în dialog cu celelalte personaje.
5 Precizează informațiile furnizate de prima replică monologată a personajului identificat.
Actori, decor, costume, lumini, muzică

Lectura textului dramatic îți permite să dai frâu liber imaginației și să-ți creezi propriul spectacol. Ca regizor, pri-
mul pas pe care trebuie să-l parcurgi este documentarea. [Atenție! Vasile Alecsandri a scris piesa în anul 1852.]
1 Scrie un anunț pentru avizierul școlii, în care să comunici scoaterea la concurs a rolului Guliță, precizând
condițiile care ar trebui să fie îndeplinite de candidat.
2 Ținând cont de informațiile din scena citată, completează-le cu imaginația ta și descrie decorul din această
scenă.
3 Descrie, în linii mari, costumul Luluței.
4 Indică o modalitate prin care folosirea luminilor poate spori efectul scenic.
5 Numește o piesă muzicală sau descrie fondul sonor al scenei discutate.
9
Dialogul în textul scris și în spectacol

„După zece minute, omul [Lefter Popescu, n. n.] intră la bancherul unde au fost depuse biletele.
— Mă rog, unde se-ncasează câștigurile de la lotăriile care s-au tras alaltăieri?
— Fondul e depus la Casa de depuneri, dar poate cineva să le-ncaseze și prin noi. Aveți vreun bilet câștigător?
— Am... două câștigătoare, răspunde fără afectare d. Popescu, și arată de departe biletele, ținându-le grațios
între două degete.
— Sunt câștiguri mari?
— Măricele... Am amândouă câștigurile mari! Bancherul deschide niște ochi plini de admirație și zice, dând să
ia biletele:
— Dați-mi voie, mă rog.“
(I.L. Caragiale, Două loturi)
1 Transformă primele două replici ale textului epic citat în text dramatic, respectând toate convențiile acestui
tip de text.
2 Transcrie, sub formă de indicație scenică, secvența în care d. Popescu îi arată bancherului biletele.
3 Transformă în indicație scenică secvența Bancherul deschide niște ochi plini de admirație și zice, dând să ia
biletele.
4 Rescrie întreaga secvență sub forma unui text dramatic, respectând toate convențiile acestui tip de text.
STIL: NATURALEŢE, EUFONIE, VARIETATE,

ORIGINALITATE, CONCIZIE, VARIETATE
Imaginează-ți următoarea situație. Ești în autobuz, întorcându-te acasă după o zi de școală. Asiști la
o scenă în care o tânără întâlnește un cunoscut, cu care poartă următorul... dialog.
— Vaaaai! ce surpriză să te văăăăd! De când nu te-am văzut? De doi ani? De trei?! De când te-ai mutat din car-
tier. Ce mai faaaci? [Tânărul are o tentativă timidă de a răspunde, dar renunță rapid.]
— În ziua de azi, oamenii nu mai au timp să se întâlnească... Uite, de exemplu eu. Dau o fugă la bunica că e ziua
ei. Mă duc fortuit, adică, că e evenimentul... , altfel n-aveam timp. Am fost la și la coafor, că e aici, în centru.
Știi, în gangul ăla de la cinematograf... Lalelele le-am luat de la o florăreasă de lângă.... Așa e! Când ajung la
senectute, oamenii se bucură dacă ești atent. I-am scris și o felicitare: De ziua ta, îți doresc la... Vaaai! Trebuie
să cobor! Te las. Pa!
Rezolvă cerințele.
1 Transcrie un cuvânt/o secvență care dovedește lipsa de naturalețe a exprimării, prin tonul afectat al vorbirii.
2 Identifică un neologism folosit greșit în context și unul neadecvat comunicării amicale/familiare.

3 Corectează disonanțele din enunțurile citate, pentru a obține eufonia:
a. Dau o fugă la bunica că e ziua ei. b. Lalelele le-am luat.
4 Găsește sinonimul contextual potrivit verbului din enunțul Lalelele le-am luat, pentru a asigura varietatea
stilului.
5 Textul previzibil din felicitarea pentru bunica fetei este lipsit de originalitate. Concepe un text care să-ți pună
în valoare creativitatea/capacitatea de a evita clișeele.
6 Discursul tinerei suferă grave abateri de la concizia stilului. Notează două modalități prin care ar putea
corecta acest defect.
10
GRAMATICĂ
Conjuncții coordonatoare. Norme de punctuație
I Citește textul și răspunde la fiecare dintre cerințe.
„Meg inspiră mireasma pură, trupul i se revigoră, iar fata își reveni. Se ridică. Umbra era tot acolo, neagră
și terifiantă. Calvin îi ținea mâna strâns într-a lui, dar Meg nu mai simțea nici forță, nici încredere în strân-
soarea lui. Lângă ea, Charles Wallace tremura, dar rămase nemișcat.“
(Madlene L’Engle, O buclă în timp)
1 În prima frază, numărul propozițiilor este:
a. două; b. trei; c. patru.
2 Propozițiile din prima frază sunt coordonate, în ordine, prin:

a. juxtapunere, joncțiune; b. joncțiune, juxtapunere; c. juxtapunere, juxtapunere.
3 Enunțurile Se ridică. Umbra era tot acolo, neagră și terifiantă. sunt în raport:
a. de coordonare, prin juxtapunere; b. de coordonare prin joncțiune; c. nu sunt în raport de coordonare.
4 În al patrulea enunț, propozițiile sunt coordonate prin:

a. conjuncția coordonatoare dar; b. prin conjuncția coordonatoare nici; c. prin juxtapunere.
5 Virgula din fața propoziției dar rămase nemișcat marchează:

a. raportul de coordonare prin juxtapunere; b. punctuația conjuncției coordonatoare; c. raportul de coor-
donare prin joncțiune.
II Subliniază predicatele din textul următor.

„Eu picoteam lângă gard. Au reușit să vină până aproape de mine, să țintească și să tragă. I-am văzut
făcând toate astea, dar apoi, încetișor, ca legănată de valuri, n-am mai văzut nimic.“
(Veronica D. Niculescu, Lumea s-a lărgit dintr-odată!)
a Precizează numărul de enunțuri complexe/fraze din textul de la exercițiul precedent.

b Indică numărul total de propoziții din fragmentul citat la exercițiul 1.
c Transcrie enunțul simplu independent din fragmentul citat la exercițiul 1.
d Transcrie propozițiile principale, respectiv cele secundare din fragmentul citat la exercițiul 1.
e Împarte în propoziții frazele din textul următor. Precizează între care dintre propoziții se realizează coor-
donare prin joncțiune și între care se realizează coordonare prin juxtapunere.
„Arăta cu un coteț, dar acesta huruia, duduia, se legăna. […] Prin gemulețul din față vedeam doi oameni:
unul rotea de volan, celălalt studia o hartă.“ (după Veronica D. Niculescu, Lumea s-a lărgit dintr-odată!)
III Completează spațiile libere cu conjuncții coordonatoare potrivite, selectate din următoarea listă:
nici, dar, deci, și, însă, ci, iar.
E o dimineață de primăvară. Mă plimb în pădurea din apropiere împreună cu câinele meu, Greco. Copacii
sunt înmuguriți, ....... nu au încă flori. Ghioceii firavi parcă zâmbesc sfios ...... își deschid petalele firave. Pe
o creangă, stă o mierlă care privește în jur, ..... nu cântă, ...... nu zboară. Greco se uită țintă spre niște pri-
vighetori care ciugulesc ceva în iarbă, ..... acestea nu se sperie, ..... își continuă micul dejun. Soarele mân-
gâie cu razele sale pământul, ..... vântul adie înmiresmat, ...... primăvara s-a instalat, cuprinzând întreaga
natură în brațele sale.
11
IV Scrie o conjuncție din categoria celei indicate între paranteze pentru a alcătui o frază formată din
propozițiile Ești bolnavă? Ești palidă.
a Ești palidă, ...... ești bolnavă. (conjuncție coordonatoare concluzivă)
b Ești bolnavă ..... ești palidă. (conjuncție coordonatoare copulativă)
c Ești palidă ...... ești bolnavă? (conjuncție coordonatoare disjunctivă)
V Rescrie enunțurile, corectând greșelile, acolo unde este cazul.

a A plecat târziu dar însă a ajuns la timp.
b A înghețat, și e polei dar sunt oameni pe stradă.
c Unii oameni nici nu merg pe jos nici nu fac sport.
d Îmi telefonezi s-au îmi trimiți un SMS.
VI Subliniază intrusul din fiecare serie.

a că, cu, deci, ori, să;
b ci, dacă, fie, însă, pentru;
c căci, ca să, deoarece, pe, sau;
d așadar, dar, iar, prin, și.
Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)

I Precizează termenul regent al atributelor adjectivale și partea de vorbire prin care sunt exprimate
acestea. Poți avea în vedere modelul: Priveam apa rece a râului. ce fel de apă? rece = atribut adjectival
exprimat prin adjectiv, gradul de comparație pozitiv, genul feminin, numărul singular, cazul genitiv.
1 Locuiesc într-o casă nouă. 5 Dragi copii, bine aţi venit în tabără!
2 Păsările călătoare s-au întors. 6 Robotul avea brațe foarte lungi.
3 Apreciez gestul curajosului alpinist. 7 Am parcurs cel mai lung traseu.
4 I-am telefonat bunei mele prietene.
II Scrie, în spațiul rezervat, litera corespunzătoare părții de vorbire prin care sunt exprimate atri-
butele adjectivale subliniate.
1. Prietenilor mei le place muzica. ... A. adjectiv pronominal interogativ

2. Plec la film cu doi colegi. ... B. adjectiv participial
3. Se uita în cealaltă parte. ... C. adjectiv pronominal posesiv
4. Am aceiași vecini de mult timp. ... D. numeral ordinal

5. Prietena ei locuiește la al doilea etaj. ... E. adjectiv pronominal relativ
6. Care jucător e căpitanul echipei? ... F. numeral cardinal
7. M-a întrebat ce notă am primit. ... G. adjectiv pronominal negativ

8. Niciun elev nu a întârziat astăzi. ... H. adjectiv pronominal demonstrativ (de diferențiere)
9. A făcut o listă cu melodiile ascultate. ... I. adjectiv pronominal de întărire
10. Copilul însuși a recunoscut fapta. ... J. adjectiv pronominal demonstrativ (de identitate)
12
III Încercuieşte litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect.

Din cer, razele soarelui din această primăvară cuprind pământul într-o mângâiere asemenea unei îmbrăţi-
şări nesfârşite. Pământul, zeu puternic, trimite cerului zâmbetul din sufletele oamenilor.
1 Substantivul soarelui este atribut substantival în cazul:

a. dativ; b. genitiv; c. acuzativ.
2 Termenul regent al atributului substantival (din) primăvară este substantivul:

a. razele; b. cer; c. soarelui.
3 În enunțul Pământul, zeu puternic, trimite cerului..., cuvântul cu funcţia sintactică de atribut substanti-
val este:
a. Pământul; b. zeu; c. cerului.
4 În ultimul enunț, numărul atributelor substantivale este:

a. unu; b. două; c. trei.
IV Scrie, în spațiul punctat, litera corespunzătoare tipului de atribut numit în coloana din dreapta.
1. Mi-am pierdut timpul, așteptându-l pe Matei. …… A. Atribut pronominal prepozițional
2. Abia când a ajuns la etajul doi, și-a dat seama că a B. Atribut în nominativ exprimat prin numeral
greșit scara blocului. …… cardinal cu valoare substantivală
3. Corina a venit la serbare însoțită de mama ei. …… C. Atribut pronominal în dativ
4. Gândurile Corinei sunt numai la serbarea de sfârșit D. Atribut substantival genitival

de an. ……
5. Încurajări primite de la unii ca ei mă lasă rece. …… E. Atribut pronominal genitival
V Scrie câte un enunț în care fiecare dintre cele patru adverbele să îndeplinească funcția sintactică
de atribut adverbial: aseară, atunci, cel mai de jos, mai târziu.
Circumstanțialul de cauză. Circumstanțialul de scop

I Subliniază circumstanțialele de cauză. Precizează termenul regent și partea de vorbire prin care
este exprimat acesta.
1 Băiatul de la marginea drumului tremura de frig.
2 De bucurie, a luat-o la fugă spre casă.
3 Concurenta era palidă de emoție.
4 Frunzele arbustului erau distruse din cauza gerului.
13
II Scrie, în spațiul rezervat, litera corespunzătoare părții de vorbire prin care sunt exprimate
circumstanțialele de cauză subliniate.
1. A greșit exercițiul dintr-o neglijență. .......... A. adjectiv substantivizat
2. A leșinat de nemâncat. .......... B. adjectiv propriu-zis
3. L-a îmbrățișat, de bucuros. .......... C. pronume demonstrativ
4. Nu se îmbolnăvește el din asta. .......... D. numeral cardinal
5. Începând ploaia, au întrerupt drumeția. .......... E. verb la gerunziu, formă negativă
6. Din cauza celor doi ai fost pedepsit. .......... F. substantiv în acuzativ
7. Din cauza ei, a suferit mult. .......... G. adverb de mod
8. De greu ce îi este, nu poate respira. .......... H. pronume personal
9. N-au reușit, din cauza leneșului. .......... I. verb la gerunziu, formă afirmativă
10. Nemaiputând rezista, a alunecat. .......... J. adjectiv provenit din verb la participiu
III Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă. Dacă
o consideri greșită, încercuiește G și rescri-o corect.
1 Circumstanțialul de scop este partea secundară de propoziție care determină un verb,

o locuțiune verbală sau o interjecție predicativă. A G
2 Circumstanțialul de scop exprimă motivul unei acțiuni. A G
3 Circumstanțialul de scop răspunde la întrebările în ce scop?, cu ce scop?, din ce motiv? A G
4 Circumstanțialul de scop din enunțul De aceea te-am chemat, ca să mă ajuți. este
exprimat printr-o locuțiune adverbială. A G
5 Circumstanțialul de scop din enunțul Ne pregătim în vederea concursului. este exprimat
prin substantiv precedat de locuțiune prepozițională. A G
IV Bifează căsuța corespunzătoare circumstanțialului scris italic din enunțurile date.

Circumstanțial
Enunțuri
de loc de timp de mod de scop de cauză
A citit romanul pentru a participa la ședința
clubului de lectură.
A ieșit fără a explica motivul.
Alex și Adrian vor călători cu avionul la Londra.
Crapă pietrele de frig.
După ore, elevii au discutat despre cele
întâmplate.
Mi-am amintit perfect versurile.

Nu l-am mai văzut niciodată.
Pentru a ajunge aici, a luat tramvaiul 23.
Plecând în grabă, a uitat umbrela.
S-au oprit acolo.
V Notează pentru cuvintele subliniate funcția sintactică și partea de vorbire.

Înarmat cu încrederea pe care o ai când mergi spre a cere pentru altul, băiatul a deschis ușa, sperând că în
cameră se va afla doar secretarul de redacție. Când colo, ce să vezi?! Toți redactorii erau acolo, adunați în
14
fața televizorului, pentru a vedea rezultatul votului. Încăperea trepida și clocotea de nerăbdare. De mirat
ce era, se opri. Neîndrăznind să intre, dar și ezitând să plece, rămase în prag. De atâta concentrare, nimeni
nu-l observă o vreme. Apoi, cineva întoarse privirea și, văzându-l, ridică sprâncenele de uimire, apoi zâmbi.
În sfârșit, avea cui să spună că venise să propună revistei un colaborator talentat.

(a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna)
I Prin rezolvarea rebusului, vei obține, pe verticala A – B, felul modului verbal în care se încadrează
infinitivul, gerunziul, participiul, supinul.
1. Categorie gramaticală prin care se exprimă

A
deosebirea dintre un singur exemplar și două sau
1 mai multe exemplare ale aceluiași obiect.
2. Forma verbului „a fi“, indicativ, imperfect, per-
2
soana a III-a, numărul singular.
3 3. Funcție sintactică a unui verb la mod personal.
4. Forma verbului „a estima“, indicativ, timpul mai
4
mult ca perfect, persoana I, numărul singular.
5 5. Forma verbului „a ridica“, imperativ, persoana
6 a II-a, numărul singular.

6. Forma verbului „a scrie“, indicativ, timpul pre-
7 zent, persoana a II-a, numărul singular.
8 7. Forma verbului „a ofta“, indicativ, timpul per-

fect simplu, persoana I, numărul plural.
9 8. Forma verbului „a nega“, indicativ, timpul pre-
10 zent, persoana a II-a, numărul singular.

9. Forma verbului „a alege“, indicativ, timpul mai
B mult ca perfect, persoana I, numărul plural.
10. Forma verbului „a lucra“, indicativ, timpul
imperfect, persoana a III-a, numărul singular.
II Scrie răspunsuri pentru fiecare dintre cerințele următoare.

1 Scrie un dialog format din două replici dintre un cumpărător și un vânzător, folosind doar verbe la modul
condițional-optativ și conjunctiv.
Cumpărător: .......................................................................................................................................................
Vânzător: .............................................................................................................................................................
2 Compune „o rețetă a fericirii“ de 20 – 30 de cuvinte, folosind doar verbe la modul imperativ.
3 Descrie, în 20 – 30 de cuvinte, un apus de soare, folosind doar verbe la modul indicativ, timpul imperfect.
15
III Precizează, în spațiul liber, prin semnul , valoarea morfologică a cuvintelor subliniate, apoi
notează predicatul și felul lui:
Verb predicativ Verb copulativ Predicatul propoziției
1. Oamenii sunt bucuroși.

2. Mulți vor deveni prieteni.
3. Doamna Popescu era acasă.
4. În Univers, totul devine, nu e static
5. Paul a ieșit primul la concurs.
6. Astăzi nu voi ieși din casă.
7. Nu-i mai ajung jucăriile!
8. Pierzându-și averea, a ajuns a cerși.
9. Omleta se face repede
10. Auzind vestea, s-a făcut palid.
11. Se pare că sunt din Moldova.
12. Neînțelegând, părea confuz.
13. Nu mi-au mai rămas bani de cheltuit.
14. Maria a rămas prietena mea.
15. Loteria înseamnă șansă.
16. Elevii au însemnat exercițiul de rezolvat.
IV Stabileşte, în ordine, valorile verbului a fi din fraza „Eu sunt ce n-a fost încă nimeni din toate câte-
au fost...“ (Ion Minulescu).
a copulativ, predicativ, predicativ; c copulativ, copulativ, predicativ;
b auxiliar, copulativ, copulativ; d copulativ, predicativ, copulativ.

Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ
I Citeşte textele și încercuieşte apoi litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect.
A. „Un curcubeu a-ntins o punte B. „Se duce noru-n al său zbor
Din casa mea pân-la a ta.“ Ca gândul meu rătăcitor.“
(Dimitrie Anghel, Curcubeul) (Alexandru Macedonski, Se duce)
C. „Sinan a lăsat cele mai bune oşti ale sale prin cetăţi.“
(Nicolae Bălcescu, Românii subt Mihai-Voievod Viteazul)

1 În textul A, există:
a două pronume posesive;
b două adjective pronominale posesive;
c un adjectiv pronominal posesiv şi un pronume posesiv.
2 Cuvântul al său din structura al său zbor este:

a pronume posesiv;
b adjectiv pronominal posesiv;
c pronume personal.
16
3 Cuvântul ale sale din al treilea text este:

a pronume posesiv;
b pronume personal;
c adjectiv pronominal posesiv.
4 Adjectivele pronominale posesive pot fi aşezate:

a doar după substantivul determinat;
b doar înaintea substantivului determinat;
c atât înaintea, cât şi după substantivul determinat.
5 Adjectivul posesiv se acordă cu substantivul determinat:

a în gen;
b în gen şi număr;
c în gen, număr şi caz.
6 Cuvântul mea din structura din casa mea este în cazul:

a nominativ;
b acuzativ;
c genitiv.
7 În propoziţia Sinan a lăsat cele mai bune oşti ale sale prin cetăţi, există:
a un adjectiv pronominal posesiv, în cazul acuzativ;
b un adjectiv pronominal posesiv, în cazul genitiv;
c un pronume personal, în cazul acuzativ.
II Scrie, în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre, forma corespunzătoare a adjectivului pronominal
demonstrativ de depărtare aşezat după substantiv şi înaintea substantivului.
1. Fata ........... a plecat. acelea

2. ........... fată a plecat. aceluia
3. Fetei ........... i-am dat o carte. acela
4. ........... fete i-am dat o carte. aceleia
5. Băiatul ........... citeşte. aceea
6. ........... băiat citeşte. acea
7. Băiatului ........... i-am spus adevărul. acelei
8. ........... băiat i-am spus adevărul. acel
9. Fetele ........... merg la ştrand. acelui
10. ........... fete merg la ştrand. acele
III Completează spaţiile libere cu forma corectă a adjectivului pronominal interogativ care, la D. – G.
1. ………………… băiat i-ai dat cartea?
2. ………………… fete i-ai oferit ajutor?
3. Ale …………… băieţi sunt cărţile?
4. Al ……………… vecine este căţelul acela?
5. A ………………… fete este funda de aici?
6. Ale……………… magazine sunt reclamele?
17
IV Completează spaţiile punctate cu formele potrivite pentru a realiza acordul după modelul dat.
1 cu pronumele relative potrivite:
Exemplu: Copilul al cărui căţel s-a lovit plânge.
Mama ……………………… băiat a spart geamul este tristă.
Părinţii ……………………… copii au rezultate bune sunt fericiţi.
Casa ……………………… pereţi sunt zugrăviţi e curată.
Băiatul ……………………… minge s-a spart este trist.
2 cu substantivele potrivite:
Exemplu: Copilul al cărui stilou nu scrie este trist.
……………………… ai cărei ……………………….............
……………………… ale cărui …………………….............
……………………… ale căror …………………..........……
……………………… al cărei …………………….............…
3 Explică felul în care ai procedat pentru a face acordul corect în cazul pronumelor relative în genitiv.
V Completează spaţiile punctate cu formele potrivite ale adjectivului pronominal de întărire pentru
a realiza corect acordul.
1. Tu (feminin) ………………… ai insistat să vin.
2. Noi (feminin) ………………… am călătorit cu acel tren.
3. Ei ………………… i-a oferit o floare.
4. Voi (masculin) ………………… aţi spus aceasta.
5. Mie (feminin) ………………… mi-a spus secretul său.
6. Eu (feminin) ………………… am citit acea carte.
7. Le va oferi lor (feminin) ………………… câte un trandafir.
8. Vouă (masculin) ………………… v-am oferit această şansă.
9. Ţie (feminin) ………………… ţi-am adus fructele.
Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului

I Rescrie corect enuțurile.
a. Am plătit la casă douăzeci lei.
b. La paișpe ani știam mai puține decât tine.

c. Examenul începe la orele zece.
d. A cinzecea ediție a concursului se va desfășura în Iași.
II Alege seria în care nu există decât forme corecte ale numeralelor:

a. şaisprezece, al două mielea, amândorora;
b. şaptisprezece, a douăzecia, amântrei;
c. optsprezece, a douăzecea, al douăzecelea;
d. paisprezece, al douăzecilea, amânduror.
18
III Sunt corecte toate formele din seria:

a. a cincea, al optulea, paisprezece, şaisprezece, optsprezece;
b. a cincia, al optelea, patrusprezece, şasesprezece, optsprezece;
c. a cincea, al optilea, paisprezece, şaisprezece, optusprezece;
d. a cincia, al optulea, paişpe, şaişpe, optişpe.
IV Analizează numeralele cardinale și ordinale din fragmentul de mai jos, indicând și funcția lor
sintactică.
„Vezi înaintea ochilor un șir de case ca și cum le-ai privi din stradă. Sunt acolo trei prăvălii modeste, de
târgușor provincial. Întâia este a lui Take, a doua este a lui Ianke și cea din urmă și micuță de tot, a lui
Cadâr.“ (Victor Ion Popa, Take, Ianke și Cadâr)
Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă

I Grupează interjecțiile care redau sentimente, respectiv adresări, îndemnuri sau imită diferite
sunete/zgomote.
cip-cirip, of, hapciu, bre, aoleu, marș, bravo, ura, haide, ei, hei, mă, fă, oh, poftim, uite, iată, iacă, cuțu-cuțu,
cioc-cioc, zbârr, oac-oac, au, trosc, măi, pleosc, o, ah, hai, miau-miau, tic-tac, vai, nani-nani, brr, cucurigu,
na, cotcodac.
II Explică ce exprimă în comunicare interjecțiile din enunțurile de mai jos.

a. Măi, pleacă de acolo! b. Băi, adu-mi și mie atlasul de acolo! c. Bre omule, unde vrei să mergi?
III Încercuiește litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect.

1 În propoziția Ia vino încoace!, cuvântul subliniat este:
a. interjecție predicativă; b. interjecție nepredicativă; c. verb predicativ.
2 Interjecția din propoziția Uite un câine! are funcția de:

a. circumstanțial de mod; b. predicat verbal; c. nume predicativ.
3 Interjecția din propoziția O, ce mă doare gâtul! este:

a. predicat verbal; b. complement direct; c. nu are funcție sintactică.
4 Interjecțiile din enunțul Măi băiete, hai acasă! sunt, în ordine:

a. fără funcție sintactică, cu funcție sintactică de predicat verbal; b. fără funcție sintactică, cu funcție
sintactică de circumstanțial de loc. c. predicat verbal, fără funcție sintactică.
5 Interjecția din propoziția E vai de cei leneși! este:

a. fără funcție sintactică; b. nume predicativ; c. predicat verbal.
6 Există o interjecție predicativă în propoziția:

a. Of, iar plouă! b. Iepurele, țuști, în tufiș! c. Ce faci acolo, bre?
19
ORTOEPIE ȘI ORTOGRAFIE

Variante accentuale admise/neadmise de normă
I Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate:
a A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. ⇔ Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Fructele
de áfin sunt amărui. ⇔ Prin căsătoria cu sora mea, el mi-a devenit afín.
b A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. ⇔ Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Fructele
c A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. ⇔ Preotul respectă típicul slujbei religioase. Fructele
d A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. ⇔ Preotul respectă típicul slujbei religioase. Fructele
de afín sunt amărui. ⇔ Prin căsătoria cu sora mea, el mi-a devenit afín.
II Sunt corecte toate formele de infinitiv din seria:

a a place, a precede, a prevede, a rămânea, a succede, a şede;
b a plăcea, a preceda, a prevedea, a rămâne, a succeda, a şedea;
c a place, a precede, a prevedea, a rămâne, a succede, a şedea;
d a plăcea, a precede, a prevedea, a rămâne, a succeda, a şedea.
III Sunt corect accentuate toate formele verbale din seria:

a (voi) báteţi, (voi) credéţi, (voi) fáceţi, (voi) mergéţi, (voi) táceţi;
b (voi) báteţi, (voi) fáceţi, (voi) tăcéţi, (voi) crédeţi, (voi) mérgeţi;
c (voi) pláceţi, (voi) refáceţi, (voi) tréceţi, (voi) ţinéţi, (voi) umpléţi;
d (voi) cădéţi, (voi) displáceţi, (voi) revedéţi, (voi) şédeţi, (voi) compăréţi.
IV Alcătuiește câte un enunț în care să ilustrezi sensurile cuvintelor date, accentuate întâi pe ultima
silabă, apoi pe silaba penultimă: consola, bara, cifra, pilota.
VOCABULAR

derivare, compunere; cuvânt de bază şi cuvânt derivat
I Scrie cuvintele de bază de la care s-au format următoarele derivate cu sufixe: auriu, răceală,
frumusețe, răbdător, visător.
II Completează cu prefixe potrivite cuvintele următoare, având grijă să folosești fiecare prefix o sin-
gură dată: a face, a fabrica, a luci, cruce, fericit.
Prefixe: ne-, stră-, des-, pre-, răs-.
III Completează fiecare serie cu câte două cuvinte formate prin derivare.
a. floare, floricică; b. frunză, frunzar; c. câmp, câmpie; d. moș, moșie.
20
IV Formează câte un diminutiv de la următoarele cuvinte de bază: găină, lucru, măr, nas, pătură,
vulpe, parc.
V Nu există decât cuvinte derivate cu prefixe în seria:

a. preşcolar, nefericit, inovaţie;
b. imposibil, interzis, răsucit;
c. descătuşa, îmbuna, răzbuna;
d. împacheta, precaut, răsfrânge.

Familie lexicală. Confuzii paronimice. Pleonasm
I Subliniază cuvintele compuse din fragmentul următor, extras din textul Lumea s-a lărgit dintr-o
dată! de Veronica D. Niculescu.
„Ca să ajung la Belgrad, trebuie să iau avionul din București. Iar ca să ajung în București, trec cu trenul prin
Brașov. Și, dacă tot trec prin Brașov, am plănuit un ocol pe la Pădurea Albastră. Acum sunt în tren, câmpuri
de floarea-soarelui mi se perindă pe lângă umăr și emoțiile cresc.“
II Încercuiește, din listă, cuvintele formate prin compunere: • astăzi • bine-venit • cuminte • desci-
frat • recitit • pursânge.
III Indică, trasând săgeți, prin ce procedeu de compunere s-a format fiecare dintre cuvintele date.
argint-viu dis-de-dimineață
abreviere
Baia Mare niciodată
CEC rea-credință
alăturare
clarvăzător regina-nopții
coate-goale
subordonare untdelemn
dumneaei DOOM2
IV Alcătuiește câte un cuvânt compus cu fiecare dintre elementele savante de compunere date.
auto-, hidro-, bio-, micro-, macro-, pseudo-.
V Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

1 Aparțin aceleiași familii lexicale cuvintele din seria:

a. floare, floarea-soarelui, fluierătură, a înflori;
b. floare-de colț, florar, floricea, florișoară, înflorat;
c. floare-domnească, florăreasă, florărie, florilegiu.
2 Seria care conține un intrus este:

a. val, valvârtej, a învălui, învăluire, vălurit;
b. învăluială, învăluit, învolburat, vălurat, vălurel;
c. învălurare, vălul-miresei, vălurat, vălurire, văluros.
21
VI Subliniază paronimele adecvate contextului.

1 Ideea nouă se introduce în text printr-un aliniat/alineat.
2 Mama se inervează/se enervează ușor.
3 Arheologii au eludat/elucidat misterul.
4 Părinții mei au învestit/investit mult într-o nouă afacere.
5 Ai luat o decizie arbitrară/arbitrală.
6 Locuința noastră are multe dependențe/dependințe.
7 Nu e bine să ai lacune/lagune în cunoștințe.
8 Nu plecăm de la școală din motive familiale/familiare.
9 Concertul începe cu un adagio/adagiu.
10 Prea mulți români imigrează/emigrează.
VII Explică de ce sunt pleonastice următoarele construcții: autobiografia mea; a-și aduce aportul;
la fel de identic; a conviețui împreună; a reproduce exact; procent la sută; protagonist principal.
VIII Rezolvând următorul rebus, vei descoperi pe coloana A – B denumirea unui mijloc intern de
îmbogățire a vocabularului.
1 1. locuință
2 2. ființă inteligentă
3 3. pitic
4 4. zboară și ciripește
5. mormăie în padure
5
6. diminutivul numelui Ion
6
7. tip de energie
7
8. nu e bun
8
9. plin de vitalitate
9
B
22
VARIAȚIE STILISTICĂ

Termeni științifici. Limbaj popular. Valori stilistice ale diminutivelor
I Transcrie din replicile surprinse în captura de ecran:
Hey Ștef c.m.f?
Mam uiat la meci. Ai vazut ratarea?
Da, mă, săracu!!

Cica e din vina terenului
Cică era prea moale!
Bine c-or câstigat, s-o meritat efortu!
pai da!
Da si suporterii or fost cool rau de tot!
a o prescurtare nepermisă, frecvent întâlnită în comunicarea pe rețele de socializare;

b un cuvânt care se repetă, echivalent cu se zice că;
c o formă verbală care conține o două abateri de la normă pe care să le precizezi;
d o greșeală de ortografie;
e o asociere nepotrivită între cuvinte din limba română și din limba engleză;
f o interjecție;
g un cuvânt căruia îi lipsește articolul hotărât;
h două verbe la perfect perfect compus, persoana a III-a plural, în care auxiliarul este folosit incorect.
II Rescrie conversația schimbând interlocutorul (alege un antrenor/un cadru didactic/unul dintre

părinți). Imaginează-ți că dialogul se desfășoară față în față. Menționează două modificări pe care
le observi.
III Scrie un dialog de cinci replici, în care să utilizezi cinci termeni științifici pe care i-ai învățat în
acest an școlar la cel puțin două dintre materiile pe care le studiezi. Subliniază apoi termenii
științifici utilizați.
IV În chenarul de mai jos vei găsi denumirea populară a lunilor anului. Din greșeală, s-au așezat în
ordine alfabetică. Scrie-le în ordinea potrivită din calendar.
brumar, brumărel, cireșar, cuptor, făurar, florar, gerar, gustar, mărțișor, prier, răpciune, undrea
23
V Încercuiește varianta corectă.

1 Expresiile pe naiba! Ba bine că nu! Mare lucru! Las-o baltă!, echivalente negației într-un dialog, exprimă:
a. acordul deplin; b. acordul parțial; c. dezacord total.
2 Nu există nicio greșeală specifică limbii vorbite în enunțul:

a. Rămâi în telefon, revin imediat! b. Rămânem pe aceeași idee; c. Pune caietul în ghiozdan!
3 Diminutivele pot avea în exprimare:

a. doar rol afectiv; b. doar rol ironic; c. atât rol afectiv, cât și rol ironic.
VI Construiește câte un context în care replica Fugi de-aici! să exprime:

a. neîncrederea; b. încântarea; c. un simplu îndemn.
VII „Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea, pe de margini, frunzişoara care-l adă-
postise. [...] deschise ochişorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârşit bine-bine şi privi
in sus. Se făcuse parcă mai mititel decât fusese. [...] Şi mai era îmbrăcat în aur! Căci şi trupuşorul
lui, pe care şi-l vedea pentru întâia oară, scânteia. Nu cumva era o fărâmiţă căzută de acolo, de sus, o
fărâmiţă de lumină închegată, rătăcită pe pământ?“
(Emil Gârleanu, Gândăcelul)
a Subliniază diminutivele.
b Pune în locul diminutivului din titlu cuvântul de bază de la care s-a format. Scrie un argument prin care
să susții opțiunea autorului pentru forma diminutivală a cuvântului.
24
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
ELEMENTE DE MITOLOGIE ROMÂNEASCĂ.

LIMBA ȘI CULTURA ȚĂRILOR DIN VECINĂTATEA ROMÂNIEI.
CONTACTE CULTURALE
Înaintea noastră a existat pe pământ lumea blajinilor, iar Dumnezeu, pentru a crea lumea noastră, a întors
pământul, încât blajinii au ajuns pe tărâmul celălalt, unde stau și azi, ducând în miniatură aceeași viață ca și
noi, având și ei orașele și satele lor.
Blajinii sunt foarte mici, încât dintr-un ou de găină se pot hrăni deodată 12 dintre ei. Au trup de om și cap de
șoarece, deși unii spun că ar avea totuși chip omenesc. Sunt ființe bune, credincioase, cu simț creștinesc,
ducându-și viața ca sfinții și postind tot anul pentru omenirea de sus. Legătura între lumea noastră și cea a bla-
jinilor se face în timpul sărbătorilor de Paște. Trăind în lumea subpământeană, blajinii nu au de unde afla când
sunt Paștele creștinești, dar oamenii le sunt datori pentru postul și rugăciunile ce le fac blajinii să-i anunțe
despre sărbătoarea învierii Domnului. Aceasta se întâmplă prin cojile de ouă folosite la pască, pe care popo-
rul nostru are grijă să le arunce în apele curgătoare, de unde apoi se scurg spre Apele Sâmbetei, iar de acolo
ajung la lumea cealaltă, a blajinilor.
(după Aurel Cosma, Studii de folclor românesc)
1 Ce sentimente îți trezesc blajinii, ținând cont de dimensiunea și de comportamentul lor? Explică.
2 Ce sens are adjectivul blajin(ă)? Integrează-l în două contexte semnificative.
3 Referindu-te la un context semnificativ din experiența personală, scrie un enunț în care să integrezi
expresia a se duce pe Apa Sâmbetei.
4 Crezi că lumea ar fi arătat altfel, dacă blajinii rămâneau la suprafață? Explică.
5 Ce șanse de supraviețuire le-ai da blajinilor, dacă s-ar întoarce acum în lumea oamenilor?
6 Formulează o explicație pentru nevoia oamenilor de a face gesturi de generozitate față de blajini, în date
importante ale calendarului religios.
II Explică, într-un text de 80 – 100 de cuvinte, motivele pentru care contactul cultural cu locuitorii
țărilor vecine poate contribui la cultivarea toleranței și a bunei înțelegeri.
III Scrie o scurtă prezentare a județului tău/a localității tale, oferind informații despre așezarea geo-
grafică și relieful zonei. Notează, de asemenea, informații referitoare la istoria zonei (o bătălie
importantă, vestigii, situri arheologice, personalități care au trăit în zona respectivă etc.) și pro-
pune o drumeție într-un loc pe care îl consideri reprezentativ pentru aceste informații. Descrie
locul și explică motivele pentru care l-ai ales.
25
SOLUȚII – ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
SOLUȚII (selectiv)

Conjuncții coordonatoare. Norme de punctuație
I 1. b.; 2. a.; 3. c; 4. a; 5. c.
II a. două. b. șapte. c. Eu picoteam lângă gard. d. propoziții principale – Au reușit; I-am văzut făcând...;
dar apoi [...] n-am mai văzut nimic; propoziții secundare – să vină...; să țintească; să tragă. e. joncțiune:
între 1 și 2; restul, prin juxtapunere.
III înmuguriți, însă nu au încă flori; zâmbesc sfios și își deschid; privește în jur, dar nu cântă, nici nu
zboară; ciugulesc ceva în iarbă, dar acestea nu se sperie și își continuă; mângâie cu razele sale
pământul, iar vântul adie înmiresmat, deci primăvara s-a instalat.
IV a. Ești palidă, deci ești bolnavă. b. Ești bolnavă și ești palidă. c. Ești palidă sau ești bolnavă?
V a. A plecat târziu, însă a ajuns la timp. b. A înghețat și e polei, dar sunt oameni pe stradă. c. Unii
oameni nici nu merg pe jos, nici nu fac sport. d. Îmi telefonezi sau îmi trimiți un SMS.
VI a. cu; b. pentru; c. pe; d. prin.
Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)
I 1. casă ï nouă (atribut adjectival exprimat prin adjectiv, gradul de comparație pozitiv, feminin, sin-
gular, Ac.); 2. Păsările ï călătoare; 3. curajosului ð alpinist; 4. mele ð prietene; bunei ð prietene.
5. Dragi ð copii; 6. brațe ï foarte lungi; 7. cel mai lung ð traseu.
II 1. C, 2. F, 3. H, 4. J, 5. D, 6. A, 7. E, 8. G, 9. B, 10. I.
III 1. b, 2. a, 3. b, 4. c.
IV 1. C, 2. B, 3.D, 4. E, 5. A.
V de exemplu: Ai văzut filmul de aseară? Pe raftul cel mai de jos am așezat cărțile deja citite.
Circumstanțialul de cauză. Circumstanțialul de scop
I de exemplu: termură de frig (substantiv cu prepoziție); erau distruse din cauza gerului (substantiv
precedat de locuțiune prepozițională)
II 1. F, 2. J, 3. B, 4. C, 5. I, 6. D, 7. H, 8. G, 9. A, 10. E.
III 1. G ...determină un verb și o locuțiune verbală. 2. G ...exprimă scopul/finalitatea unei acțiuni.

3. G ...răspunde la întrebările în ce scop?, cu ce scop? 4. G ...este exprimat prin pronume demonstrativ
cu prepoziție în Ac. 5. A.
26
V spre a cere: circumstanțial de scop, verb la infinitiv; pentru a vedea: circumstanțial de scop, verb la
infinitiv; de nerăbdare: circumstanțial de cauză, substantiv cu prepoziție; de mirat: circumstanțial de
cauză, verb la supin; neîndrăznind: circumstanțial de cauză, verb la gerunziu; ezitând: circumstanțial
de cauză, verb la gerunziu; de concentrare: circumstanțial de cauză, substantiv cu prepoziție; de
uimire: circumstanțial de cauză, substantiv cu prepoziție.

(a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna)
III 1. copulativ, sunt bucuroși; 2. copulativ, vor deveni prieteni; 3. predicativ, era; 4. predicativ, devine;
copulativ, nu e static; 5. copulativ, a ieșit primul; 6. predicativ, nu voi ieși; 7. predicativ, nu ajung;
8. copulativ, a ajuns a cerși; 9. predicativ, se face; 10. copulativ, s-a făcut palid; 11. predicativ, se
pare; 12. copulativ, părea confuz; 13. predicativ, nu au rămas; 14. copulativ, a rămas prietena;
15. copulativ, înseamnă șansă; 16. predicativ, au însemnat.
IV c

Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ
II 1. Fata aceea a plecat. V 1. Tu însăți ai insistat să vin.
2. Acea fată a plecat. 2. Noi însene am călătorit cu acel tren.
3. Fetei aceleia i-am dat o carte. 3. Ei înseși i-a oferit o floare.
4. Acelei fete i-am dat o carte. 4. Voi înșivă aţi spus aceasta.
5. Băiatul acela citeşte. 5. Mie însemi mi-a spus secretul său.
6. Acel băiat citeşte. 6. Eu însămi am citit acea carte.
7. Băiatului aceluia i-am spus adevărul. 7. Le va oferi lor înseși/însele câte un trandafir.
8. Acelui băiat i-am spus adevărul. 8. Vouă înșivă v-am oferit această şansă.
9. Fetele acelea merg la ştrand. 9. Ţie înseți ţi-am adus fructele.

10. Acele fete merg la ştrand.
III 1. Cărui băiat i-ai dat cartea?

2. Cărei fete i-ai oferit ajutor?
3. Ale căror băieţi sunt cărţile?
4. Al cărei vecine este căţelul acela?
5. A cărei fete este funda de aici?
6. Ale căror magazine sunt reclamele?
27
Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului
I a. Am plătit la casă douăzeci de lei. b. La paisprezece ani știam mai puține decât tine. c. Examenul
începe la ora zece. d. A cincizecea ediție a concursului se va desfășura în Iași.
II d
III a
Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă
I de exemplu: sentimente (of, vai, aoleu, ah); adresări (hei, mă, fă etc.); îndemnuri (haide, hai etc.);
II a. îndemn; b. adresare; c. adresare.

Variante accentuale admise/neadmise de normă
I a
II b
III b
IV de exemplu: Îl consolá pe amicul său pentru rezultatul slab de la concurs. Consóla din camera buni-
cii era o adevărată operă de artă. Bára de sprijin din autobuz era așezată prea sus. Autobuzul îi bará
trecerea.
Cífra de afaceri a constructorului de mașini a crescut spectaculos. El cifrá totdeauna mesajele impor-
tante. Pilóta este prea călduroasă în acest anotimp. Pilotá foarte bine avionul.

derivarea, compunerea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat
I aur, (a) răci, frumos, (a) răbda, (a) visa
II a desface, a prefabrica, a străluci, răscruce, nefericit
V c
28

Familie lexicală. Confuzii paronimice. Pleonasm
IV de exemplu: autotaxare, hidrobicicletă, microstagiune, macrofloră, pseudocultură
V 1. b, 2. b.
VI 1. ...printr-un alineat. 2. Mama se enervează... 3. Arheologii au elucidat... 4. Părinții mei au investit

mult... 5. ...o decizie arbitrară. 6. Locuința noastră are multe dependințe. 7. Nu e bine să ai lacune...
8. ...motive familiale. 9. Concertul începe cu un adagio. 10. Prea mulți români emigrează.

Termeni științifici. Limbaj popular. Valori stilistice ale diminutivelor
V 1. c; 2. c; 3. c
VI de exemplu:
a. — Fugi de-aici, așa ceva e imposibil!
b. — Am luat 10 la teză.
— Fugi de-aici! Ești bun, domʼle!
c. — Fugi de aici! Știi că n-ai voie să intri!
29
Exercițiile selectate în broșură sunt extrase din lucrările de mai jos.
Dacă dorești să fii în formă maximă la examenul de anul viitor, continuă antrenamentul!

Brosura EN 2021 - Limba Si Literatura Romana - Art Klett PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura EN 2021 - Limba Si Literatura Romana - Art Klett PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BROȘURĂ DE ANTRENAMENT

PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ 2021

EXERCIȚII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Familie lexicală. Confuzii paronimice. Pleonasm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

TEXTUL EPIC. NARATIVUL LITERAR.

I Citește textul următor și formulează răspunsuri scurte la „întrebările jurnalistului“.

1 Cine este Alexander Selkirk?

2 Ce scop are expediția în care s-a implicat?

3 Când se petrec cercetările?

4 Unde se desfășoară cercetările?

5 De ce rămâne pe insula Juan Fernandez?

parcă suna o suferință timpurie.“

1 Indică personajele participante la acțiune.

3 Transcrie elementele de portret care indică:

a. aspectul fizic; b. fizionomia; c. vestimentația; d. starea de spirit.

4 Încercuiește varianta/variantele corecte:

a. Caracterizarea este realizată de narator. b. Prezentarea personajului se realizează prin autocarac-

2 Indică prenumele de la care este derivat diminutivul Niță.

C [După ce Niță află că Stanley este explorator, dialogul continuă astfel:]

2 Precizează mijloacele de caracterizare care se împletesc în fragmentul citat.

b Scrie o compunere de 80 – 100 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul Niță.

Exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor

3. liric înseamnă … C. literatură

II Completează enunţurile de mai jos referitoare la textul dat.

2 În text se descrie o zi de ................................................................................................................................

3 Sinonimele contextuale ale următoarelor cuvinte sunt:

a. se umple ........................................... d. dulci .................................................

b. suferitoare ........................................ e. sărmani ............................................

4 Sintagma frunţi suferitoare alcătuieşte, ca figură de stil, un .........................................................................

7 Interjecţia oh! accentuează sentimentele de ..............................................................................................

III Redactează, pe baza textului, răspunsuri pentru fiecare dintre cerinţe.

2 Numeşte două dintre elementele tabloului.

I Completează spaţiile punctate:

......................................... ......................................... ......................................... .........................................

III Redactează, pe baza textului, răspunsuri pentru fiecare dintre cerinţe.

1 Transcrie câte 1 – 2 versuri în care există:

TEXTUL DRAMATIC ȘI ARTA SPECTACOLULUI

LULUȚA, pe urmă GULIȚĂ și ION

Autor. Personaj dramatic

2 Numeră personajele care participă la acțiune, în fragmentul citat.

3 Numește personajele anunțate să participe la acțiune, în scena următoare.

4 Precizează modalitatea prin care se arată cine rostește fiecare replică.

5 Trasează săgeți, pentru a stabili statutul personajelor și relațiile dintre ele.

Guliță nepoata Chiriței

Ion fiul cucoanei Chirița

a Din prima replică a Luluței rezultă că Guliță a ajuns la vârsta maturității/copilăriei/adolescenței.

Rolul indicațiilor scenice

Actori, decor, costume, lumini, muzică

3 Descrie, în linii mari, costumul Luluței.

5 Numește o piesă muzicală sau descrie fondul sonor al scenei discutate.

Dialogul în textul scris și în spectacol

STIL: NATURALEŢE, EUFONIE, VARIETATE,

2 Identifică un neologism folosit greșit în context și unul neadecvat comunicării amicale/familiare.

2 Propozițiile din prima frază sunt coordonate, în ordine, prin:

4 În al patrulea enunț, propozițiile sunt coordonate prin:

5 Virgula din fața propoziției dar rămase nemișcat marchează:

II Subliniază predicatele din textul următor.

a Precizează numărul de enunțuri complexe/fraze din textul de la exercițiul precedent.

V Rescrie enunțurile, corectând greșelile, acolo unde este cazul.

VI Subliniază intrusul din fiecare serie.

Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)

2 Păsările călătoare s-au întors. 6 Robotul avea brațe foarte lungi.