Alinu^i:lena Bu'ttm

c#$4p{/1-tr'trfeg &t#f"A&tr
 IIIFEI{-LN'I'$l'ItN?I-!lC : Pr-o1_ }r_ GheorgJri lcrrga
{l }i.{F!t.l.,l: Simo:ra llucur
X'EIlNtlRgDr\{l'lARH; l3ort{rn Alina-Eiena 5i CerhLr i.iabriela-i\,lariana
CilS}RTNS

Xleserieren {ll$} a }Fili}i*t**ii Na{ionale a [t*na$*i*i

l. Comp**ere* gcolari
*clstT[]N,,AL{NA-E L{NA
cc:npuxerils scolar*. Auxiliar ciidactic pentru clasels v-vlr{ {.1 Cneativitatea."."..,". ."..."....7
Alina-l:le'a $or!un, fiabriela-X,{sriana Cerbu Ilac5u. Rovimed
- I.? Scrierea imaginativ5 ..."""..36
Publishers, ?0I 2
L3 Ciasificars* e$lrrp$$erilor rycrtlare..........."..."......?3
f si:3 sI 97s-6G$-S83-3 i *-6
I l.'l'cxte*sup*rt in rcalizarea cr:rmpuncrilar deucriptive
tr. C'erbu, Ci:briela-Mariana ll.1 Anstixrpurile...".." ..".......61
I t.? h'{ornentele z{$ei. ". " . .. ".. " ,..7S
84 1. I I s.1 -16
E9.3 Reliefnl $#nii noastr€..."."...".. ..,.......?E
tI.4 Seseriere r{c, spnfii divsrse..."... .............E?

II"5 Fitiiriite reaturii.."...." ..............83

CcpyrightO
{n"6 ff*rtretul lieic Ai portretul moral" "... "... "... "... ".....S7
b-v Beirl un Al ina- E I ena. Cerb u Oahriela-Mari nna
lll. Cormpuneri *xlese de nm *l*vi-.. ....",.......".........."9t
Iffi.tr ${<le!cl ele airalirft Ele {ext pe nivelurile limbii..,....113
Bibiiografie ."......."....1?4

Rovimed PLrblishers
ll,'lvtv. ro vinled. c om
e-ff ai I : *;li1.urai iilr *';i*tt:,J .r:am
 ,.{-'nm;:u'erile gcoiare" e * co'tribii{ie inse*rnats ra nmetriorarea {.C*mpuner*a gc*}ae"6
in''dtirii limbii gi liierarurii r*n:0ne" pi:nrr$ cd lucrar*a Ihce exact
ceea
ce m*nsalele <le giurnaziu nu rirc" varoarea ei carnp.rer-nentara
e i. |. Cre.Gtivitat**
nei,doielnicd: c c*riruzb f'ast[, u' inst:ument necesar ercviror ili
prof-esorilor cle gimnaziu, *bligafi cle .,me.,cle gi iimp", de _,lumea,, 6in ce
,.Llat& te-ni asezo! tn $rsld fn condilii uhs*lt$e, pr*ctir'{t
in ce mai stel'il# si rece a manualercr qcorare" sr-qi g5seascb reperele
*hsolufuJ: Cl+I;A7' i A "
existentiule ?n gr5clina potecilcr ce se bifurcr rir nesffirgir"
vorha rui
[]orges, in singura lunre sigu::d, &cee&a imaginarului...
Constantirr Noica

Prof.dr. GHIORGHI tORfi A

fionfb,rm ,.1.]ie{i*r:arului *xplicaliv al limbii ronlano".
(rcutivilt"tlea este o earacter:istici a porsonalil*{ii incluz6*d aptitudini gi

rurotive. aspira{ii gi atituclini a c6r*r n*t6 definitcrie este ariginalitatea,

producerea a ceva nou, rleosebit de ceea t:e era cun{}$cut gi uzuatr.

llducarea rrefitivitbfii elel'ilor a clsvenil o prr:ocupare cle prim

ordirr a gcolii de pretuiinrieni. ,Fragresttl t;menirii fiu tste. rlisprsnibil
lilrd uclivii*teu cvea{a{t!"e, teoreilcrt qi prat:ticri a oarteni{ot'. Din rtr:sst
ut *cfivitul*u trezioare sd .fie consirlerntti t'tt fonnn
ttutlitt r:sle .firesc
((o m$i fnaltd a *ctiv*iidfii *naene6tL"{Alexanr!ru Roqca,
,,Creutit,ituters") {\ealor poatc fi cansiderat cel care nu rdmAne i;: ceea
cc ii rno$tenit, la ceea ce a invSlat gi apr,ri reptoduce i,n *hip mecnnic, ci
irrcearcf, sh aduc* r-.l ear"rtritruiie pelsonalS, s[ pt"ogresez*, s5*qi expund

icleile proirrii despre rrn anume subjcct; priit uurare, elementul creator
ruu se gdsegte numai ?n arya-numitele activitfli superiaare.
 Clrealivitarea reprezintd pentru lumea coniemporar6 o pr*vocare planudl* activ-pasir', abstract-concref etff. 6i sB nu apar* o si*gult
cu toiul special[. un fenom*n unie , cu caracter cornplc-r qi metocli dominantl.

interdisciplinar" Sinlagrna .,flormar*a pers*nalitblii creative" esfe Aceste metode trebuie s[ aib[ in *omponen!6 gi miiloace
pr:fiz*ntir in idealul ecluca{io*al actual al qcolii retm8nqti. ,Ide*lul aeleurrate, nlL doar acliugarea, pr"lr gi simplu, a uaui un alt mijkic de
al 6r*!ii t'onrdnoqti t:tut.sl* din cle;voh{trr.c lilserd, integrald
edttcaliortal inl,ft{f,nr6nt, oi:i*6t ris scJisticat "ar fi accst-'i; c inrportant* t;

Si armonioasd & indirklualitd{ii unt*ne. irc J'*rrnaret pr.rsonc[itdyii lcdirnensio*arfl, o pregiiire meladolagic5 in perspectir,'il, curn ar -{i

{ttrtilfiamt Ei *eative".{Legeu Er}wcaliei N*fi.anule, li20l li lecliile asistate de calculator {AEL}.

Noile cerin{e alc elel'il*r ryi societ#{ii itnpLrn ca sisteurul cie
instruire gi rie rnetocl*logi* <.lidacticd sh fie supl* Ei permisiv la ciinamica
schir:rb6rilor: care au Ioc in camponentele pr*;ccsului instructiv-eclucariv.
Pentru a implementi: acerite isleahrri ale societ6{ii, aclicl dezvoltarea
ereativit&{ii elq,.vilor. esle nevoie de noi *rctode qi mijloace care s5
in literatura de specialitate, aceste melorle sunt numite, in funclie
dc clssificarer: l$l*sit*. astlbl: rxodeLn*, intuitive, active, euristice, in
grnpuri etc. Aceste denumiri se g*scsc i:r clasific6ri care as la bazh
carnclerisiici aflate la poli r:puqi (tratiifionalrnr:c1*rn. algorilnlicitale-
curi sticitate, pasiv-activ etc.).

asigrire acest iucru. in acelagi timp, aceste metode nu apiu in stare;:ur*, ci sub fanna
I)ar e necesar€ 1:unerea in practic* a unor rnetode qi prt:eedee de unclL r.'i:riante .,si aspeete diferite. De exemplu, intr-* m*tocl5 algr:ritmicii
instruire *are s5 s*lufio:reze adecvat lcile situa{ii cle invltare; pot ;*p6rea ryi aspecte eurislice.

dezr.*ltiirea in ,"eantitate"' a metodologiei. prin adaptarea Ei integrarea $e poate consirlera, asti'el, ch orr{a ilctotJfr posc,Sb la un trome*1

unor metode nespeeifice. rlin alte spatii problcmatice, dar care pct dat trbsiituri care si se integeze succesiv in prccesui instructjr-
rezolva satisle{rfi{or nnele cerinte, cut1l ar fi brainstormingul ca m*todd cclucativ, cleoar*ce nu putem tenunfn lr altamite mrteide. psntru cfi altl"el

de clen'oltare a creaiivit*.tii, nu esfe ins6 st:lufia cea rnai trun6" clevul nu ar mai avea niciurn puncl cle pornire de la care s5 creeee.

Trebuie s5 fblasin: pe scar[ lar:gd metodele activ-participative, Un elev igi rnanifestfi spiritul crealiv atunei c*n<l:

prin apelarea la metode pasir.'e, doar cAnrtr este nevoie, prin rnaximizarea * se implicfi activ in procesul de fbrmare qi inv*{ar*, acloptd a

dimensiu*ii active $ *cs$tol'a, prin punerea in valoare a aspectelor atitudins activ6 qi inreractivF;

,.calitative" nle metoel*i. in procesul clc pred;lre*?lrvbtare*evaluare" * gfirrdeqte critie qi are o deprinderc de g6nciire eriticd;

trebuie sE lirren conl de alternarea unor earacleristici ale acesttria in * acliolreaz5 in iofal* libeffiate in planul aieg*r"ilor p* care le faee;
 s sxplGreazb mediul soiu!.ii perscnale; In acest c*ntext, n* r*terim la geniile care nB au fbst infelesc i* vremea
ryi gEseryi*

o prefel'S ginclirea divergentS, imaginaiir'E creativS;

lor, clar dupi ani sau chiar secale" ideile ior in*vatonre au fbst acceptate
ryi

igi vai*rifici gi dezvr:l{fl cte societate.

* iu:aginafia. criginaiitatea,
inventivitate a, fa*tezia. creativitstea; Accst fenomen al crealiviffiiii {rehrfe s* 1 unn#rim qri s5-l

dczvaltbrn in permanen{5 gi sn nu*[b]ocdm. Sc cunosc mai nrul]i lactori

e protr I emati r.eaz.h t *tltm uf*ri I e qi {'a ce descoperiri :

calre po1 bloca inraginatia clevilar.

e i$i exer"cit* lib*ru1-ar"bitru;
B{ocqie de nalurd u$twrdd. Fiecare sls1, prr'}r'i:-}e di::tr-un mediu
* are increcl*re f* f*rte le proprii qi dorin{n ele aLrtorlep6qi::e;
aparte" cu alte pixeri gi cu *n ah mod de gfindire, agadar trebuie sd le
e nu se clescurajeaz# in fafa frusrrSrii qi ;rmbiguului, ci
acceptbm propriile idei inovatofire, iar dac[ nu o vc]l] f;-t*er, aq;e$tia sc
lrersevereazd:
vor bloca.
e clevine responsabil;
fllocujele. cle tutLu'd nterrsdrslogit'oi se mani{cst6 prin prez*z\a
* ck&ar*azT pr"ocluse intelectuale unic* qi or'ginale.
pr:ejudeci{ilar qi a sterc*tipur:i1or. Sipre exerrplu, dac[ suntem obignui{i
Toate acestea se clatoreazil fbctor:ilor cleativit5lii. care sunt de
s[ folcsirn un *biect banal doar intr-un singur mod, prcbabil c[ nu :re
nitlurii:
vom gAndi sh-l utilizbm altfel.
S* pare cb eele mai impcrtante blocaje in dezvcltarera crealivit5{ii
sunt t1e mturrt e#totivd. Pur gi simplu teafiia de n gregi impieeiic[
procesul creativ. unii copii chiar refuzb s5-6i indeplineascE sarcina din
Imaginalia, memcria 5i inteligenta slutt factor:ji intele*t*ali ai
acsa$tb cariz5. lJn alt asp€ct atr ncestrii trlocaj sste teatna de competilie,
creativi€tii. Factorii caracterinli sunt: motivatia, aspiratia creatoare,
colcgul probabil vja spune ceva mai interesant, eeva mai bun decdt tine"
verin{a fennfi, periieveren!fl; factorii socialj stau la baza dezvolthru
lar, in line, poate ap5rea descuraiarea, deoarece procesul cle croatie
creativitllii prin faptul c* ei pot moliva *rea[ra, por stimula iniagina{ia-
inseamnd elart inteleetual susiinul gi multX muflc*"
pot da rlegf.ei:* uncr iclei ii:cvaloare, dar. fu: acelagi ti:::p, au puterea de a
I)ator:itl acestor blacaie au atrr6rut metode noi cale s* stj;nuleze
i*hitra aceste fe::din{e ?n firnc{ie de aspira}iile sacii:rd{ii qi ?n funcfie ch:
spiritul creativ qi asacierea de *ai idei la clas&.
rap*rtul dinlrc sacietate i;i persoanele care n:anifbsth dorinla de er*alie.

11
1il
 $r*futstsrtrcingtl - metuda asahuluri de idei. Nu este praclie * pers**ali gi col*ctir'ft rapid8" esenfializarea *unorytinfelor, inlelegerca
metod[ dici;lctic6, ei o metc;clfi cc poatij ap*rea 1n discuqii, rlezbareri cle. lor trlrofunclb, nranifbstarea creativiffilii etc. Ei are unndtoar-ea stn:ctur$:

Are cirept c;racterjstied seprrrnrea n":*mentului de prorlucere a ideilor: * snbstantirr:

cle

cei de valorificare a lor, de a1tfb1 urai este uumit8'niet*da evalufirii - dou* aeljectivc;

a:nanate sau metocja marelui DA. in rnomentul pr*rlucerii ideilor, se - {rei verbre la gerurrxiu;

acceptd *rice icl** firfi sI se critice sau f5r* sfi se dea o iuclecatf de - o sinnlrgrnfr dc pntru cuvirrts;

vair':are asupril ei. liclectarea prr:priu-zis5 se: *rce clup3 un anumir limp, - un cul'6nt ce erprim5 esen{a prirnului sui:stantiv.

eAnq"{ t*ale ideile s* comparE gi se aleg cele n'rai bune eli*trc ele. .Accastf, l,fetod{r .,ciorcl*nclui " poate fi utilizati indiviclual sau in gnrp in
metocl6, cle exemplu, se poate aplica la clif"erite lectii de limh:a gi scopul stimulSrii gAnclirii dir,ergcntfl, prec*ffi gi sesizf,rii qi evidentierii

Iiierarura rcm6nf. curcxiunilor dintre idei, construirii de noi irli:i gi cti: nr:i sensuri gi
(lon"-ersrsfirt r.tn"istird este * metocli cle incitare a clevilor 9i de sctrnilic*fii:
ail.are a ailer,Srul*i prin inlrebdri opr:riun puse, acegtia tticsnd conexjuni - se scrie un cuv8nt ?n mijlocul tahlei sau al rinei pagini;
?n universul lor de cunogtin{e. Aceast6 nretodd solicitd elevilor - se seriu cit mai multe cur.'irete legate cle cur,'5ntu1*nucleu" ilr.ancl

intcligenfa;:rocluctiv6, spontaneitalca gi curiozitat*a, lSsAnd eleviir-rr rnai irr veclere urmhtoarele: srrie{i tot te v& trete Ttrin winie referitrsr la

rlultd libedate cle cdutare. ,rubiectul rlisrxditt; nw c::ftlt&li ir{*ile. dtsar ru;tcpi-le: nu v-d oprili pdnfr
{J metocl[ f*arte aserndnd.toare d:u aceasta" prfizentatl intr-o formd nu e1turiztt{i lrsete itlei{e stw trt6n& cand nt.t expit"d limpti tiac:rst'.

graliei, est* explozi* slel*rd. Fornilril de la un pllnct oentral- se nasc - sc lcagb aceste cuvinte, evideniiinclu-so un num6r c6,[ rnai tnare

?ntreb[ri. la ear* elevii rdsF:uneJ r'*r"ba1" iar tr;r rfndul lor, aceste intrebXri tlc conexiu*i intre e1e, pri* trasarea de li*ij sari sirge,ti.
nasc alte inrrcbari. in proieclarea activitfl'filor" se pot crflii :noclele alrernatil'e rle

Tehszira ,,cviwtelukri". ,.Cvint*tni" este o p*ezie cu cincri vetrsuli, iuvllare activ[ centrait: pe dil'erite tipuri de inteligcni*, asigurinrt o
eu ajutorul chreia se sintetizeazd ,ri $e condenseazd infnunafiile,
incluz8ndu-se gi reflcelii a1e elflvilrr, care pot lucra individual, in Tersria inteligen{*f*r n'u$tip{e. Studiile au arhtat cb fiec;ire
p*rechi snu in grup. Alc#tujrea unui ,,cviillet" fnr.orizsazd rellscltia lrcrsoanl posed* cele opt tipuri de i:rt*ligen{b {tringvisticfr, logico-
rnatematic5. muzical-ritmic6" spagia16, natr:ra16" sinericS" interpersonalX,

12. i3
intr*personalfi - rl*p[ trIcwarrl Cardner]. G6nilim. inv[!#m ;i creim in Escul ir*buie sB fie de urjci intinclnre gi sb res;:ecte cele trei mari
mricluri diferite. llezf i)ltarea potenlialrLlui n*stru depinde de ceca ce pir:fi: intr"oducere, c*prins gi incheiere. Dupf, intocinirea eseului" se

?nr.&tfrrn cir inle ligen{a noastri speci Frc6. realizeazL sus{inerei:, discutarea gi evalua:ea lui.
.lucml li$nt ft$lle aite meicrle care intr-o mai mi*ii sau mai mare m*surit
Aplicar*a acestci teani presupune pe grupe, ca, dc altf'el,
:najr:ritatea acestor metocie, inr in prealatril, c testare a elevik'lr ;:*ntnr dezr,olt[ ereativitatea elevi lor *cglri, elar loat* ilrcearc& sE le rlerschid6

identificarea inteligenlei sau a inteligengelor dominante ale personalit.{1ii orizo*lrrile, sd le dsa r: i:ltd persp*eliv6 de a vedea luorurile, s6-i invcle

lclr. Alc*tLrirea grupelor trebuie s& !in6 cont in primrrl r;ind de numfirul sfi caute intotdeauna noi s*1u{ii. sfr nu cecleze ?n fafa dificilului. t'ioi" ca

eie elevi din clasfr, iar apoi cle lipul d* iatelig*rrtd a aceslora. l-);:*f, tlasc"rrli, trebuie sii incuraj$m iniliativa, s5-i inv[f5:n s* nu le fie fi'irir sI

nrirnbrul lcr esi* rcic" atu:rci se pot f"ace trei sar: patru grup*, astf'el inc6t igi cxpr"irne irleil*,, sir le ar$lftm cb nu intolrl*auna ideile lor s*nl bune,

sE avein intr-o grup* copii cu tr*sdturi asemfinbtoare. tlar totdeauna s6 ai?r* incrorlere cE ei var fi ascultali" Aetivitatea
() astfel de a*til'itate. ?n jurul sSrbStarilor pase;ile. ar put*r arfta r";r'saloare reprezinl6 fntr-c mare n:dsurrE. nrulte abilit6li inv6late anteriar.

*slfel. Aei:ste lipuri de int*ligen{5 ar puti:a fi orgzurizale ?n parru grllpe: in n:ajoritatea cazurilclr de intervenlie in vedcrea stimulfrii cr*aliil#tii,

I trs te er.'irlentb conponenta imilginativ*.

Gnryt* $futgt,isticd l-utuzic*l&)
- s* alc*ruinsc8 o poezie cie patru ve$uri cLr iema ""Sftrbitorjle tn acestc acti"-it*qi de stimuiare a creativitfilii, o coiidilie esenlia16

pascale"' 9i sd <i insoleascii ele un c8ntec et;nosf;uq este instaurarea r-tuui climat favarabil, r: relalie plofesor-e1er.' hazalS p*

G rwp a a {l* a { ! o gic $ - m a{ effi aii c it * i rc t e r{s e rs * na{d }

(:ooperarf in procesul ci* predare*i*v6lare-ci,aluare . $:,1*vii trehuit:

- sii alcEluiascl un rebus care sE aibs pe verlicalB *ul,6ntu1 slrnrulafi sE f"$r:ncleze intreb6ri pentru clariiicar*a pri:pr:iilor idei, sB-qi

,,Pagte" qi s*. a1c.ltuiascf, propozilii folosind cuvintele de pe *rizonral#; t:xprime mereu punctui plopriu de veclere. lJn eadrrr dida*tic cleatir,' ii
Gr t
ryt a a I {l - n ft, i z u u f ri / s trt tt ; i t I d * n a tt n w { ri ) irrdcamnb pe c*pii s* caule noi eoaexiuni inirc date, sft asociez*, sit*$i

- eoncsperea ryi realizarea Bftor f'elicitbri de ltaSte aclresate inr:rgineze, si admit* irJei. sri pcrfec{inn*ze ideile altr:ra ryi s6 crrii:ntez*:

familiei qi pri*tenilor; rrccsle idei ?n clir*c{ii noi. Aga v& pt}{ca *brl.;}izeze, tru tacl qi sin:{ cle

G n ry a of I,'- * {r * tp o r a I - d w t ir:ii * i 1x7y {t93 t t"s o na I it) riispundern, transf'erul setului de r.alori proprii ereativiti{ii de 1a

- rta"lizareaunrii scur'l flsel] cri tiilr-il ..Vncanfa d* Fagte". invhtdtcir ln e1evi.

14 i5
 in r6ndul con:ponentelcr timbii rornAns, ca disciplinl. l-au c*nsacrat compunerii libere. Irornind ds la binomutr scd*re-lectut"6,

c{Jmpunerea ccirstituie cadrul ce1 mai po{rivit capaeitl]ilor de exprimarc cercethrile au eviden{iat influerrfa pe cal"e cele dou8 {.-} au una asu;}ra
gi d* *reagie a elevilor:. ccleilalre. De aici, teza conform c*reia drumul cel rnai scurt spre lectura

Cornpunerile realizeaz* o sintezii a tot ceea te invaid *ler.ii, suh pcrfcrrmant[ esle produeer*a de lerxf $i t*l de aici- eonrringenea c[.
raportul corecritudinii exprim&.r"ii; c*nstituie prilej de valoriflcare a
iniliferenf. cle st6ngieia l.t:xfel*r cornpm$t: de c6{r* *}wi, efsrtul scrierii
experientei de via!fi a eler.ului, manifesrare a imagina{iei qi fanteziei qi r:efl*clia asupra problen;elor pe care le ridicb cluc la corlturarea unou

croal*ilre. competen{e reale de lecturft ryi inteipretare. il.l sprijinul acestor afinra}ii
Se pol aledtu:i eornpuneri oraie. dar gi scrise, insist$nclu*se pe $lau, in primul rincl, mirturiile elevului despre rrrstul d* ",a te ageza de

r*spectarea etaFelor conceperii unci cor::pllneri" ryi pe fbtrosirea un*r ccalalt[ pafie a ciirlii" Ei despre ealiti:lea aces{rli tip cie clialog cu
*uvinte gi expresii frur:roase. 56 ?nv*!dm sd fim mfreu creativj, literatura.

impreunfi cr: elevii nogtri, pe care s"{ ?ncerc{:n sd-i insrm6''. cu cAt mai ;\ sp*ri p*sibilit*lil* ri* *,zpri:::nre iss**at:*tzh it stitst*.|* ?ltsrLgir'*i:

multe lehnici eie invs!*r'e crealii,'ii, *i le punem in valoare cfit mai mult r:tus*ryti*tr*1*r necesar* 4i" inv*r:";' acr:mularea **. cun*1titzf* d*zv*1tit
poten{.ialul ersafiv. crrpacitfilile rle exprimare p*ts<t*a1ii. Fr*r* ildoi*l& rfr i**truwt*ntxl prin
cilr'o se r*aiiz*az* atilt ;:t*mulfiti"'e rle cunii;1i:r{e, *ht 4i

f. 2 Scrierca i magin*tivd tlczv<>l{nr*a pt:sl1:t1it*1i1t'r ele l+l*sir* esrcall}irre" rt* *-tprinrar'* ariginal*,
tstu li*z|r:q'*}" sttp'lrt al ginriiili gi rr;ijIc,: d* *zpr*:*arc * conglii:r{*i
rrrrirsi.r*. iss a**st efi;lt*xt, orele d* c*lll.i)ilnere ci*vin i;tstrurrzent* *e
in proera*ele a*t*ale, scderea irnaginatir,f, trimit* explicit la
nrrinloc*it l]cfitr"l't o clezvolla::* armq:nii:asb a *nei mir:1i *apairil* r;r
corrpunerea liber5 gi viz*azA, in primul rAnd, prorlucer*il de text
vrrloriiice ryi sir prclucrcze erealor e *n*gti*1*l* a**rr:*lais gi plopri;
descriptir., gi naretil'. in rycoalii, struclurarca lumileir ,.prisibik," are o
r'xp*rir*q$ de vi;r!.*.
dul:15 linalitale, inrruciil prcrnite arAr rlezvallarea creatiriitagii, cfrt gi
dezvoltarea con;pef.enfe!*r de interpretare ds te,rt.
iXneola d* tF' *reic de e{,}1npt}r}rirc ruttl ririjl**r:*
tzsptul

inleleasb ca perte intep;rnnib a ::;ecanisrnelor cogniiir.,e r:llcientc i* f'*rma:'*,: cl*prinilcl"ilor rle a eanyei:eit. d* z **rnxxi*a
ryi

caract*l'izati prin iluiditate, flexibilitare gi criginalitate" creatir,'itatea

rrtlccvai cu **i tlin iu:r" cie a er:ltiv* 4i rafir',, :,;1tiri1*1" *1el at' trebui s.{

intl*pbrteze *levrri d* avalanrya de ixfirnl*li*lsr',rt-itp# c:)T* r: primegle c*

ests G constantr'l fl discursului pe eare didaetiea trarliqionalr qi mcdern[
lb 17