VOL. VIII. - No. 2. }'EBRUARIE 1922.

R·evista Stiin
'
.
tifica
'
,,V. ADAMACH1"

8UMAR
O. Ca/ugareanu. : Biopolitica.
A. Zaharia. - Dr. C. I. IstratL
C. G. Bedreag. - Scoli fiizice.
loan /. Placir,feani . .-: Teori� r�lati;x_i�jii (II).
C. Parteni-Antoni. - Ct1,rbunele alba,stru.

NOTE SI INFORMATIUNI (cu un supliment a.fara de text}

JI. Slarnatin: 0 noua teorie asupra Pelagrei ; '/'. A. Baddrdit : Acul albi­
nelor; P. Conslantinescu-la§i: Filosofia pacurii ; C. 111.: Determinismul caracte­
::elor sexuale, Expertiza rapid,1. a laptelui, Influenta factorilor chimici · asupra
desvoltarii fiintelor, Foi1.a germinativa medie la Celenterate, 0 curioasa desco­
perire paleontologica, Alimenta�ia rayionala ; V. P. : Secretia interna �i carac­
terele sexuale ; Elena Lupu: Radioactivitatea �i intretinerea vie{ii, Naparlire
Ja pe�ti, 0 curioasa prefacer13 de moarte la un �arpe, -r A.• Chauveau: C. V.
(;hcorgfiin: Caseina plastica, Razele X �i cinematograful..; I. S. ·: Spre cucerirea
muntelui Ever-est; C. G. Beclreag: Retele de telegrafie �i telefonie fara fir, La
cite Universitaire de Paris, Centenarul lui Ampere, Congresul inginerilor din
Ia�i, Industria petrolului in Romania.· �i Polonia ; Elena Al. Popovici: Tisa ;
Pcrsonalia: �coala politehnica din 'I'emi�ioara.

DARI DE SAM.A.
tV. 0. Costeanu,: Tratat de chimie neorganica (C. M01:o§anu); E'. Gley: Sur
1es secretions internes (C. Jiot(i§) ; R. Lespiean : La molecule chimique ; Ch•
.\Jo1weait: Chimie organique,(L. Cato11).

L!TERATURA STIINTIFICA.

PRETUL 10 LEI

-IAeI--
.
TIPOGRAFIA H. GOLDNER, STRADA GH. 1\1.A.RZEZCU No. 17
1 9 2 2
.
 I

apare trirnr:stri;11' la laqi' Pentru tot ce

I

$tii,it[ifir:i' t' V' Attantachi" lucrt"trile d.} recensai c6't qi schimbul de

11rvill,rt
priveqte redaclia, urii.ot.tu de publicai,
roviste, a se a,dresa D.lui I. siririonescu
I'rof. uniY. (La.bora-toru1 c1e geologie'
plata abonamentelor D'lui ?' Bogdan Proi"
Universitate, Iagi) i" t "tp'iveqte iaqi)'
;;;". dJ.r*to.ii de Fizico-chimie' Liniversitate

I
ABOI{AIIIBNTUL
Ura art: 30 lei.
fondul Y" ,\clrtnaclti, Pentru insti-
Pentru foqtii bursier:i ir'i Acaderniei ciin
tuliuni qi laboratoare: 50 lei'
' Pentrrl institutori, invilirtori qi stuclonli : 20 lei.
Toti cei cal:e r0r sil se aboneze .il"t togoli sir
tiineaiil banii prin mand'at
poqtal, clupi prirnirea acestui nutnir'
an si ,r-r cloiesc si' se aboneze su,t
cei c{rora ti sla trirres No. 1 clin acest
rugali, chiar tiuiat. sir'l inapoieze'

line in sami, cele ce urmeazit

coiaborator:i sunt rugati a
:
, rlolmii lingi d,e gase liagini c1e tipar,"celnici cLt
a.j Nu se pot i;iu;i- urii"ofu"mai mult
pentru fiecare notir' qi autt tit"uu*e"
spaliui rezervat e
,urmar:e";
2 coloane' pe o singuri' paginiL
'1 {io
fie niipl-, scrise. c1
cite! scrise' c1e preferat 1a maqin {'
lt) Articolele siL
iar fignritre ilefinitiv desemnate'
c)Colalloratorilorsetrimetenrrrrraiinti,iacotecttrrir',d.acirdoresc. tipografie"
care Ie cornanclir direct Ia
d) Costul *.pu*t.]o, priveirte pe autori, ae arar.illa revistei gi vor purta
Ele nrl vor pu"tea ii ridicate i;;"*i. Aclamacnt"'
subtitlul , ,,E*t'us 41" Revista
qtiinlifici Y'
-o-,,t.tieate nu se ^
e)llanuscrisblesepubiicitinorelineasosirei;celenepublicatenuSeln-
apoiaz6.

Pentruntlm.:rileneprimite,administralianu.r5,spl-rnde;ceicaredoresc,pot
inc;i 4 1e1'
adiiugfi'nA io pttt"l abonarnentrilui
c5pi,ta revista tttt**iai'

d"o adres6'' rugam a fi vestifi'

Pentru orioo schirnbare sau compl"ectare
 dt

RtvlsTh $TIINTIrl.cs
r:.:l,i ce
i:r:,'r1 tie
= :,,1, 'Sru.
ilan Ploi.

BioPolititla
de
'
Prof. ft, Cl't ucenEAi(u
(llu i'
Rcctortrl Universil"'ilei tlirr

PolitieaEiBiologiaSilntttouaclomeniitleactivitateirrtelectnlli.i.
n'art nici o legirturf,'' I, ade-
.rl'e. i, rni,tea ."iti'*ri mulli-oameni, c[pir'tate rltr
\.iir.. cire a,, puteJ^;;1"| ,;ro ielaliu,e.int'e p-e ^cu,oqti,lele
cll9 le.al eIpll,tu aceia,si
,r liP],Sollllt'[ car.e oi..o.li o ilroa.*cn,qi cele 'de
','.1,r",',*Y.,u-'*r.i,iia,,i
t-: crrrsur ile uriei ;coale ;t]|rte lrolitice.
' I)i* ca..z^.p.iiuiirArlei inaintaie la c&I'e arlr aiutrs a'stltzi' lrtt{tttt
tle t'nie tlottlettittl' Slrr'-
r.,,r, fi &,;ej cal.e vo' putea prindf'L['.tu,:* tttt
cillizr,ea aceasta atluce mult -binJ, fii;;;;--ttrtmai tlriris.' .1rct'tttitc
io f.f,,ii6f * rlonteuii ale stiiutelor' rltr attr
I)rogres reperle $i;li; clede in altctcvtr'
si u, mal.e ,.r3oo.,--mai ales_ganti- specialistul ,lru celelalte donteilii
,re ciit in speciafii;;;";; ii'qi;;;qt"gqi. in!1g_trit de elc' * I,r] o In:r'c
iir cflt s'e tl'esiiltet'eseazI
^;;;:{ta,
itle cu*o;tiri{elor'oitl-,i.qti,
ror 1alt, orizontul iutelectual al specialis'
Br,e,s1ltr, sf,ci in f;ilj cliar specialittllii
tut.,i r6m6ne mbrginit, lucru .rrJ'if"uii'" a*ttnator
,lg cat'e sg ocup6" r -r^ r^:^l^^ian suut
biologice o,rnt dour'[il
,
politica ,orll,ta"qi gtii*lele, in spe.cial ;tiiuleie
tto&stre'"*tre-
tlomenii car,e, ,1aia tii,d std,rea actualA a'cuubqtiltelor qi tbtfisi ele continuil 'qlr
Snesc s[, aib6 cele " mai str'6nse legAiuri ; limp.urilot
r.amfi,nd, str.ei,e nooi au a1tul. Co toate frog'es'e]e itl 9''
olto-
derle, continufim-r..ifri- t*aili. [e a -pun
€ ,tim"d' animalu"
zilie cu ,omul*ji'i-Ii--too,tia'"iu- .u" d"*A teghtur6 noliuni conti'aclictorii, pe
inc6t un&: onul'
citncl in realitatq ele stau i1 agat" .ttir*n mai general'
*rl reprezinm dJ'cit o pu.te a timei animale,." 1t cuprins qi mai
{'iriar ]umea animala nu e Au .a"i o,r"rul'*ptti't ai nofiu,ei
:enerale : ,,lumea ,organisrnclor uii" de c6t prin inte'
a fi resti!i' Omul oo ***ai;i;b6a; a"'rl".tot a,imalelo, gelerale c&re- gu-
lectualitatea ru; *rfl,'ef r*m6,ue lu.pus.Iegiior omeueasci't'
-.-erneaza orice ;,d;;i;; uriuior.-$i.Uii,t int6lectualitatea
-,: e.qte de cat"o%;tn ;*iinainiatfl, a urlor insusiri asemflniitoare
s[' ne inchipiiim
e care le gh,sinr" f r-?6a,'te m,rtte auimale. Nu tre5rie mai pulin cil
,.-r inteligenla omului este ..ru'.ili. iiu-fo*" qicu at&t de legile or'
i:.telig.eu{a sa i-'ar*A* arept"l sA"se cirnsiclele in
afaril
;rirniz[lei fiinielor vii. un,t1e
E bine s[, stim cine suntem, de und'e venim r1'e,atut'f,'
-qi ]':ue.:lY*o'"
poattr
(ire;ala a*tu,irJ";;,r-t;A;;;' *.t'.o-ii, afarfl fiptu-rel Lirltl'
a
,.iuct nrrrlte ,*.J,t,r*u,i, pe ciinrl iltelegerea drellrtn
lrH n. tliLIrG\RE \1(1i

ncfti uu xe poato do eirt t'olgsi, ilva{tlutu-n0 s& dam olgiinizitfiurlei

uoastle sooiale o bazlr solid[ ;i natutaltl,.
Ornul nu este de cat rezlitatui clezuolttirei qi perf'eclionfl'rei eaI'e I
se constati, in intreaga lume a fiinlelor o1'genizate. Ia adev6't',
uua
^ni,it-ie fottaari"nttrle alg lum'ei vii esf,e tlezooltorecr,
airr-in.,iryirile [) vetlem I
+i-l- luate in moil individual, o vetlem ;i la intreaga lume
olganizatfi, Iuatf,, in genelalitatea ei.
Dezvoitarea imp'ii"il ins6, u sciiimbare in s&uul ol:ganismului,d"
o

rchimltat'e cat'e'l i*.I *ui upt Ae a inf.unta cond'ifiunile extern:,

,i;d. ]Ie calislruJ (,are ir,ftr,litue;te aceste schimbfi,ri, arluce ada,ptare&
orgariismrrlrri Iir, conrliliu.riile mediului.
Ori, c6,titl un otg&D1.qlll, prlll sci,i*tiotea suferit6',. a-develit-mai
.uprt it-'tte a lupia cir cOndiliunile ,ietii, asta insamnir, cft organ-ismul
i;u'"p.,t..trionat, a firsut un plogres. tata curn uo!iu'?e ?t:1-l^olt&re'o
.upiio,l. ii notiuuea progresului sal 9, Irerfecliontl,rei org&uismelor' g6sim
.oo,pa, olie tntr. dlfe.ite tipuri de brga,iza$ie pe cale Ie.
in lgmea ,riu, ,r" arattr, cn, perfecfionalea treptat* se obfine pentru prin a-pa-
riliunea de milloace fiziolbgice abuntlente qi inbun&trllite,. a

f"it." pirstra oi'ganismul irl'toate scliimbarile cele mai felurite ale

r extertte.
orr. d.iliuuilo
-cle nettttrnflt'itte 1it'ogt'e,sele ce le 1.utem crnstata
Sunt pe d,rnmul pat'-
curs la cole uiai ilferloaie fiinle urlicelulare pfintr, Ia om' Nn votn
anrinti C1e Cat unul sau d.oua, oale ne ilttet.eseAzil' agi mai mult'
il mai intfii pt'ogre's1l itlsemnat care constfl, in stabilireaul?unor
legdtiri sociale, c,i, lu veclem iu a;a zisele ,,state celulare" a t;
tu"ror plantelor: qi nnimalelot' supet'ioate, Aceste legilturi incep eryt
iu-i,r.itX odat& tu aparifiur-rea celui intd,i metazoai sau metafit, dar
ii"ti u;*ng expr'esiunea cea mai complectfi, d.e cat la vertebratele
---'-A*.u::t[
su pel'Ioal'e.
aglomeralie d.e celuli uii, cu origilil comun[, poate fi
consideratA ci prototipul uatulal al iuturor asocialiunilor..omeneqti,
otat ui'simplei lsocia{iullif'rrmiliale, ca qi al uriei hord'e sd,lbatice, cht
qi al celui mai mat e stat nalional"
Dtr,cil e aqa, atunci r'[-qaj'e limpede pentru noi leghtura strfi'nsft
car'e trebrte sA' existe itltre Biologie - cu d.eosebire Iriziologia - Si
ui.ganizarea noastr& sociatr'l. Amdnrioub au tleaface cu a-rociafiuni tle
i1l;6 uii. Iul clac* mai inf[{,iq[rn qi urru*r'ile.sat'e decurg din asocia-
)--- celulare, atuuci legh,tLrra ,1i sq ila-re qi rntli strdnst'.
1iuriile
i-ra $i in asocialiunile omeneqti, sinipltrl i1l!.a]_convejuirei lntr'o
comuuitate "qocial6 aduce oarecaie'avadta;e iirclividului celular, c[,ci
activitatea intregei comuniteli fiind mai mare de crit poate fi aceia a
runui singur indivitl, inclivitlul profitft qi el mai mult, - d' ex." ln apa'
l.1re& lui contra cond"ifiunilor-extorne - cle cftt dac6, ar tr6i singut'.
Dar foloasele cele mai prelioase pe care le trage individul itin
-diferen!,iareu
asocialie .qe vatl mai bine cii,ncl apare qi crt e.a diui:iunea
,rrr.rnrrirfenourene cal'e sunt urmfi,rile necesale ale unei teuuiuni sociale'
fjii"r'enliarea insolit* cle rliviziune& muncei este q noy.a ;i insem-
latil etapA tntalnitn pe dlumui,care duce organismele vii catr* per-
fecfiontrre. De vleme ce toli iudivizii celuitrri palticipa la muncil ln-
tiegei comunitafi, unii din bi tqi pot lua asupra lor utr atmmit fel t1e
nuica,, r1e""sr\r'ciirhntl pe alfii;i invoiudu-le sa fire[ mai cu fo]os o alti'i,
11 p.lt(ri'[ sl,r.t,iir lll.
 t, {l
ETOI'OLIT,f ,t

.\.t1'cl se t'enJizo'4T,Tl Spccializurru carer orlata iltairttril'a, sttLhilerytt

-:r,i*,*ri clepentlcnfitr rr, uitor indivizi tle.oeilalf i, dt-rpendettlit crtrt'o cu-
[r ei oare r ,,,.rgu uqu de, it61,arte inr:ut nici utr intiivicl nn ntai Ir!t119 triri izolat.
;l'&t', ttn& i ,,,, i1,r., cleosellire [ie ceia 0e se petrer:e in societirfile omeneqti,
t) vedem
=r.t,., tlependenffr, iu asocia!iunite ceiulare, ttu cottstit nici oclatx,
rga lume : j",, yalorificare' a puterei rrtrei speoii celulat'e lietrtru te.rot'izarea
.: ,rlirlte, si coust'i, ii punerea fucultti{ilor specifi.cate u urtui grup ce'
imului, o ---:i in s'eruicittl tirtregei comuniiti{i sot:ktle,;i pi'in aceasta, 1n folosul
terue de : e-'.rit1i indiviti in llarte.
,daptarea i.t*-u1 pr.incipiu de organizat'e extraortlinar de imilot'taut, pe
_:tt'l aplicfl laturi atunci canct e vor]ra de pelfeofiorrarea ultei.ttso-
renit maI :-',iiuri'ile fiinle vii (celule) !i pe 0.,-,'e, noi oaureltii, ar trebui. statul.
s*'l
po-
ganismul ,-.,..--i,"
.-,:lm in atlevaratul s[,u irileieJ cdnil vrem sf, indrumf,m
rs o1t&re" i,uf.n f ,"Sresului. Fi6cale s[, indep]ine.ascI, itr stat o fuucliune
nisurelor. :riiita cu riuu.pl=riie gi ca pregatirea sa special*, pe care sa le pun*
le gflsim . .rrrii in seruiciul ltinelui gerteral.
priu apa- ji ca[e
>l folositoare n'ar
inv6,![turi luluNruuarJ!u
alte lnvalauuru
cflte altg putea Dvv4rv
II .xrI lru.Leo vQuuurr pen"
scoate oamenii l]vu
pentr'u a - ,-,rganizarea lor sbcial* clin aprofundarea metotlelor intrebuin{ate
ulite ale .irtLira ca sA
i-irtLira sa inping[, o colectivitate ceiularf,, spre spre. pro.p6qire.
Pt9.p1?itq. ,.,
Irrtfl, tle pildd, c-e G -vii,
spu{re-natLila asupra liberta,tei indiuiduaLr. Ilt:
mul par'- : -, irSociati iaJiune de celule libe_rtatea..natu.r'ai.it pi adevhratfl nu e,ste
, \n vom ..,,,urpleci6 ilclepentlenfa, o perfbct6, fd,r* de-lege sau vt''o ileor[in-
ult. . .irtirrj ci numai i ,lrzroitirre cleplittci ;: nestirtglrcritti ct ucelor insuptr't'
re4 unor - t:!il,ttlare ale indiufutului, care sunt cu arleuarat folositoare contunttalii.
' ale tu- (-'rit de streini suutem uoi d,e acest in{eles al lilleitillii qi cftte pa-
rep a e;i :.-l,e ne aduce tuturor o libertate rftu iu{eleasit'.
lafit, tlar
tehratele Drrr pentr,Ll ca o colectivitate celularl, cuur este acea care for'
--.,izit cdrpul omenesc qi cal'e se comp.une tlin zeci de rniliartle nevoie
de
I,'-';1te f' -. iivizi celular'i, sh,'ryi poat8 meulinea viala, este absolutf,, ca
lmenersti, r:.i.1ci1 tuturor indivizil-or celulari specializafi, sir, fie exectttat[, iu ve'
Btice, cat ;,;; t.ebuinlelo, i.fo"itu, reclam;t_e pe de.oparte de 1,'ttna in
stat'e
gareS'at'
--r,lial'6 a orgauismului, pe d.e alta, cle iinprejurArile uoi
t str'linsi[ :i-i asocialiu'nea. $i atriuLi s'a uhscut nevoia uneifuncliuni,t1e sLtl)t(t-
r*lia qi . gircre asupra, tuttiror activitafilor inclivicluale din comurtitate, care
-
atiuni de ,,otosat formarea unuia sau mai multor organe av&nd, nu numai
n aiocia- :. 1i,iiir.u cle a aprecia trebu-infele organismqlu-i. Ia *n moment tlat,
.,.: inca ;i puter:ea de a modifica activitatea indivizilor celulari, Ptt-
rei intr''o
tlrrr'. cil,ci
- ,i'o de acord cu trehuinlele mometrtane. .
r'iinil organul su o astfel de specializare fiziologica va lpitrea,
i aceia a :.. \'il coustiiui utt llou qi insemnat pas catre perfeclionarea a,soeia-
l. in apa- -- :-ei vii qi ne va da la ivealfi, utt tiott principiu de ol'ganizare -soci-
,i siugrir. :, r riiitnraia: principiul regulalor. Acest lrrincipiu se pune in apliclre
i'iLtii tliu ::iuralele superirare plin apar'iliunea funcliunei nel'voase (siste'
liui:iunea , -. ler.vos) qi rl furcliuriei lior'irronice (glantle cu secreiiune
intem[).
Li sociale. ,-,orpor,'ia animaiele supelioare, ditrtr'o suru* de organe iu starel
li insem- -.. ,, pitiri informaliuni clin-afar6 qi din .tq{" col!urile.otganisnulni,
tltl'i1 ller- ,:-:.uu} liervos are'putelea cle a jutieca qtirile primite qi a lua rnflsuri
tut-:clt in- :: c,usecinf*. In legatut'6, ou ot'ganele cle sim! periferice qi interne
rit iel rle I ,, +,lu- a'e intorm-afiuni, - sistemul uervos reiir'eziut& instan!a ailmi-
[o> , r iiltil .-t;rrrivil centralil, a'asocialiunei celulal'e, c&ro clistribue i[ mod exnct
- . ri iirrr 1r, ortliriels privitonre l& activitatea, orgtlnelot', ileccsitrl'ir sati
 ..:, ,1 ,

i;u t,iLtle.rnnrliu

potrivit[., in momentul consiclerat, cu intelesul intregei ,trafiuni"

r.elrrlar e.
Dar centralizarea aclministrativ6 a societtllii celulare in m6nile
sistemului nervos uu .insemneaz[, c[ a,ceast[ instan{fi, exercitfl, o guver-
nare absolutista; diu potliv*, ea las* feluritele lesuturi o independenfll
relativx,, in gracle foar'te var'iate, c&re le d[ putinla si* reaclioneze
ele singure pentru a se pelfecfiona, aclaptflndu-.qe Ia noi condiliuni
rle tiafft.
LIn -qtudiu aprofuntlat al fiziologiei generale ;i spcciale al siste-
mului uervos qi organelor de sirnluri irt seria ani.mal5, ar fi qi ei in
stare sii ne dea o nrullime tle sugestii qi sa, ne ofere soluliuni natu-
I'ale ;i temeinice pentru problemele c1e organizare sociald,"
. Nu putem cita aci toate faptele fiziologice in .qtare sh, ne ilea
lnrlrumiiri politice ar fi s[ merg'em prea departe - dar, clin ce]e
cfiteva nofiuni expuse, - orice spirit neprevenit poate inlelege c[ a venit
vt'eme& s[ punem la contribulie toate cunoqtinfele noastre spre a ol'ge-
niza asocia{iunile politice in morl cfi,t mai qtiinlific.
Dintre qtiinlele biologice este una care tlebueqte consultatfi, irr
1rr irnul loe.- ltl Fiziologia
Sil prir,,im cu atenfie ceia ce se petreee tn olganismul animalelor.
suferioare; sii cir,ut[ni a pricel,e lostul lucmrilor ce le vom veileir
r.tci)lo, ;i cliu ele s* tragem inr,fttrhnintele cuvenite pentru olganiza, ea
noastlil, social*.
St"r, fim sigur'i cf, alci"rtuirile ce Ie lom ved.ea tn organismul viu sunt
cele mai bune ;i mai'perfecte, cflci e]e au fost prccluse de nat,:r'ti in
nrma a milioane qi milioaue de ani rle iucerc[r'i fe]urite. Ea n'a 11f,s.
tr'at in vietllile de astfi,zi de cflt pe acele dispoziliuni care se potri-
ve.qc ntai bine cu viabilitatea qi starea evohtiv* actualf,, a fiinlei vii.
$i iii loc de a iucelca f'el de fel de aiciltuiri socia]e artificiale,
Opere ;ubrecle, nepotrivite cu natura ins*;i a uriei societ*fi de fiinle
vii, qi cal'e re ducr numri la pierclere detimp qi de muncr, intfirziin-
du-ne proglesul, n'e,r' fi tnari cuminte s[ aqozfl,m c€it mai nein-
trlrziat cliltiirea noastr [ .qocialfl pe bazele so]itle ;i naturale ale fizio-
logiei orgatrismnXui viu, singurele c&re ne pot apropia mai repetle tle
idealul unei organiz6r'i perfecte in caclrul naturei actuale, nprolriirr-
tlu-rre itr acelaq timp de fulealul tlre.ptufii, care va trebui sil fiirtfeze
otlatil printre toti irr(livizii societfl,filor oruene;ti de pe intr'eg cupritt-
sul planetei ttoastt e.
Dilr irlealul rlreptiitii ariltat de fiziologie vn, fi de sigur cu totul
altul rle cirt trcl l)r'ertorlizlt tle bolsevisnrul aetual, aeenstit rnorrstlrro-
zitlrl t' lri, rlogict't.

I)ac[ lrizio]ogia ne lloa,te 11r piltle sir,n[,toase pcutr',r olgruizareu

norstrir, iuteln* ea naliune s&u cil, stat, err nu ne poate, arir,ta intlea-
juns erum qi ce fiel trebue sli tte cornportfm frrffr, rle eelelalte orglrr,isnro
cr.instituite cale sunt irr afir,t'a noastr'6,. acea-qtfi, privin{* este o
altir, ranrurft a ,stiin{elor naturei cAre ne-Iu poate fi t1e nlare folos; estc
llittloqia lleneraki, care stucliazh tocmai rela{iurtile rlintre aceste fiirtts
vii intle"elc. tlni' rrrni a1r's leglltrrlilc tlintre aceste fiinle vii 1i Irrrrreit
l'i7icir, fn ca,r'o ele traese
N'l,rr ii deajLrns nurnai c& ilollorul romsnesc, cotlsirlerat ca indivicl
 mr
irr]lW

BIO90LITICA 6t

liziologio, sh, fie bine orgauizat itir,rtntru dupfi legile ttaturale, ci ruai
trebue ca eI sd, se organize:e In aqa fel ca sX, poat6 ittfi'ttttta luptit
ttiifitrni" ce fatal trebue s'o poarte cu vecinii shi, sple a'si asigttt'a via{ti qi tloz*
voltarea sa in aceastfi, ]ume.
t rn8uile $i cd,ncl zic luptti, nu infeleg numai d.ecflt rhzboi.
a !iuYer- Silinfa,de a ajunge Ja 'gradul de cultur6, a cr"rtflrui vocitt, satl
peu clen![ ambiliunea de a intt'ece pe colalt in privinla qtiiulei, a utilizfirei iute-
relion eze ligente a bogdfiilor natLrrale, etc. e-ite tot luptfi, ; Iuptf,, rnai glea, si
ir'litiLuri mai intlelung*16, de cat un rf,,zboiu, dar mult mai fblositoare ;i mai
demnfl, cle specia omeneascfl.
irl siste - Acolo, fn cflmpul biologiei genet'ale vom vedea uueot'i ;i r'fr,zlloaie
qi el in sf,lbatice, lupte de extermin4re, cal'e se tlatt intre inclivizi qi iutro
rri rratu- specii pentr.u posetlarea trruJal6 a bunurilor p[tmiinteqti. Cazurile sunt
insfl pufine qi rare, iar omenireil n'are nevclie s*,. ]e ia ca exemplu
, re riea pentru a justifica r6zboaiele dintre naliuni, cum au fdout nnii solii-
tlin cele tr;r'i germani, fiindc6 omul Ie poate suprima in rela{iunile cu ,qemenii
t ir r-enit sili, cle vrenro ce, cu inteligen{a lui, el poate st Ie inlocuiescf,, plintr'o
l 11 r'l'-9'&- Itrlrtfr, de hA,rnicie bund,oar6, ori o lntrecet'e in civiliza\ie si cultur[,.
Ii'oarte mulli dintre noi, cfi,nd. autl vorbindu se cle luptu pcnlru
tltirtil itr lrai, tnfeleg numai dec6t un m&sacru produs tle uttele fiinlo asul)l'a,
altora. Nimis mai gleqit. Rfizboaiele, asasinatele, praclaciunile ccnsti-
intrrleJor' tuesc o infim& parte a luptei pentru existen!il,, pe cale o veclent iu
E verteir lumea, animalelor qi plantelor.
nrizrt, etI I-iupta perma,nentfi, cle fieoare moment, care dureaz& t1e cfutl s'tt,
ivit prima flinla pe p[,mant, lupt& grea qi nemiloas6, c&1'e ttu.lasii
viu srtnt lag&z de odihn&, e,ste lupta cu cond.ifiunile fizice qi chimice ale utc-
Etrrii, in rliului. B dr'ept cf, aceastf,, lupta aprigir, ttu poate fi r,f,zutll cle ori'
II't1 i)*s . cine ; ea se petleoe liniqtit, fArA sA bat6 la ochii tuturor, t"lurn bate
ie potri- sfhqierea unui qoarese de c[,tr'6 o pisicf,, ori bl,taia clintre rtoi eucopi.
iniei vii. Ifi trebue o anumitil pregh,tire ca s'o po!, vetlea qi nuniai ttupfl 0e lri
tificiaie, vir,zut'o ili dai samd cd,t de uriaqe sunt progresele pe cal'e le-a impus
le t'iinfe eel lumei vicfuitoare qi c&t cie bicisnice sunt cele carb au pntut st:t
ttilr'ziin - rezulte din lupta brutal&, intre inclivizi qi specii.--Un exemlrin, ales
ri neitr- ir.nlrrne ca s6 fle mai uqor prins tle oricine. Plesupun c[, oetitorul
Ie t'rzio- ;tie ce cleosebile e,ste irtre oaia sl,lbaticn ryi cea clome,qtie6, iar pe do
'per1e d€ alt6 parto 06, mai cunoaqte viala qi obiceiurile oastorului.
:l'olriin- Ce-a carytigat oaia sfl,lbatic& din prigonirea ]a care e sulrusil rliLr
f iirr f eze
1;artea {iare}ol sf,lbatise ? Doar ca e mai sprintenfi Ia fugd,, al'e ve-
- I)ar
r'11 I't il't- derea qi auzul mai ager dec6t cea d.omestic6. At6ta tot. ce a
cri;tigat castorul din lupta lui cu regimul apelor curgdtoare pe lArrgii,
ru totttl rar'e tra,eqte ? Cetili viala qi obiceiurile acestui animal qi ve{i ved.ea.
)lt.tl'llo- -Aqa e qi cu propfi,qire& rleamulilor omeneqti. Nu r'flzboaiele pur'-
tate qi cdqtigate de un popor pentlu prfldarea altuia, ii pot da o bazli
soli(6 de inaintare-X{artor'*e istor'ia omenirei - ci lupta cu condifi-
ruuile vielei tlin tara lui proprie"
tti i zrr lea Acest fel de lupt6 poate asculi nrintea;i oleli trupul, ducindu-l
t irrilett* lir viafh, in adev[r liberfl qi trainic[,, nu Ja o via![ factice, parii,zi-
qli r.istrir: {;rr'[, cum se lntdmplir, cu l.lopoarele tlepriuse'sf,,tr6iascir, ditr ottcorir'i,
r e.te o ,-iin spoliarea altor popoare mai slabe in arta rfl,zboiului.
trs: Cstlr gi cu toate astea pfi,nd, ast6zi omenirea n'& ajuns incll la con-
ie tiilfe liugelea cd r:*zboiul este un mijloc de luptfi, nedemrr t1e tiinle care
,i lrtrneir :rJ r.jttnsla Slat'[trJ tte dezvolfar'g ot'gtllicf ]a cale tr ajuns omtl.l,
i rr ,li I'ici
 t

62 A. ZAH,{NIA

Crtnd te gfindeqti edt ar putea face inteligeula omeueascf,, petrtt'tt

a inctulci frecd,rile diutre indivizi ryi tlintre popoare, numai atunci
vezi cat e de monstruos rf,,zboiul ca mijlo: de a soluliona conflic,te
tlintre !6ri.
Se pare insfl c[ ln urma rfitd,cirilor lncepute la 7914, conducii-
tolii popoarelor au inceput ineet-incet s[, se convingfl, cft deacum
inainte iazboiul tlebueqte inlhturat cu orice pref gi c* e mai birte sfi,
fheem societatea naliunilor, consiliul ambasatioriioi', Conferinfa ile la
Washington gi cle la Cannes, care s[ pun6 iu ordine conf]ictele dintl'e
uafiuni.
' Mai trel:ue acum ca naliunile sf,, inaugut'eze intre ele o luptfr,
t1e htr,rnicie intons6, de civiliza\ie qi cgltur*, tle intrebuinlarea ln!e'
Ieapt6 & r€,q[I'Selor natura]e de Care clispun, pe:tru ca omenirea s[
-qe ludrepte, iu viala ei, pe cf,,ile shufttoase ar6,tate t1o natur*.
Toate politicile practioate p[,nf,, acunt au dat r'ezultate lamentn-
bile. S6 r,e tlflm de partea hiopoliticei, care ne va garanta ftlrfi itt-
rloial&, un progres repetle in toate clirecfiunile qi i'a clttce specia, o'
meneasca spl'e o viafh demnfi, tle cea mai pelfec{ionath, cteatur* cat'e
loeueqte azi Pf,m6ntul.

I)r. C. f. Istrati
. (Extras rrin euvngffiil u srrirtrtei de
f,l";,rrf_,t.obo,rrJ.i _*.i'Jili
DE

A. ZAIIARIA
Plofesor la [rniversitatea din Bucurc;ti'

In luna Decenr.brie a anu.lui 11359, un tfinlr iilalt, slrilttls, bitte

tbout, cu ochii vioi qi foarte inteligenli, venea Ia Bucureqti ulmeze
in $coaIa de lled,icinfl, a Doctor'ului Devtr,,t. "h
'Tf,n&rul acesta era Isrnerr I. CoNsrANTrN, fost elev aI Aoadeuriei
tlin larsi, ultcle era I*u privit de profesorii sai, cari nu-i preziceau ni-
mioa lidn, clin prieina purterii ce avea in qcoal6, ca rezul.tatui tLnui
temperament piea vioi ,;i cal'e nu se putea man-ifesta altfel in inter-
natil Aoademiei. Din carlza manifest*rilor sale de iuclepenclen{l, cat'e
nu cadrau tlo loc cu situalia unui elev, explioabile insh, pentt'u o in-
teligen!f,, nici decurn rnijlocie oum era a lui, el el'a - dupa cum imi
spnnea,singur- spaima profesor'ilor Acaclemiei.
In acest timp, Domriitorul Carol vizitfind Iaqul impleunfi cu D-r'ul
l)avtre, elevul Isinarr a fost atfl,t de impresionat de persoana acestuia,
ineit I-a rugat s[,.] primease[ in $coa]a de l\fedieinf,. Davill, mare
eunoSchtor cle oameni, v6,zd,nc1 Cu t:ine at'e a faCe, i-a spus c6-I pri'
rneqte qi 1 a incurajat intr'at6t, lucflt chiar ln Iuna urmf,,toare, Isrne.rt
a piecat la Bucureqti.
Iu $coala de X{edicinf,,, elevul sare la Iaqi uu irlvlla niai ninri'a,
se gase;te printre cei dinthi ; chiar iu anul urmfl,tor trece concursul
penI..r tt, iritra ca student la Facultatea de Medicin& qi se-inscrie;i ca
stu.clent.la $tiin{e. I)eqi in ircele vremuri ltu se oelea btrcalauleatul
 i)
DR. C, I. ]STEATI
t1

r[r. pentru relor care se ilestinau mbdicinei, cu toato acestea' lrerttt'u a f i aclovrr'
de a.iunge clostot'itt
tai atunci i'oi- *toA"nt, el tt'ece qi acest eltlmeu' Inainte iri laboratolul rlt-r
eonflicte ruredicinfi,, a, ocupat o,i lbc de Qlutor de asisteut
i\i*i;a'" sub conclucere& D rului Bnnxeo, iar in urmfl a.sistent, la 1
eoutlucli- O,:t. 1Ft7c.
tot aci, tttai tf,,t'ziu,
i tleasttm Aci s'a tleois st,arta lui Istn'q'tt ca chimist' qi tfinal'u1 Igtnrtt itt
li bine sfi, iu 1ggi, ; releveaza per.sonalului lrrboratorului
'infrr Ia
cle torrtf, plenitudenea lui sufletea'qcf,"
'-- --in'is77, cre-
:ele clintt'e Isrnerr trece clootoratul in meclicin[ cu teza desPre
tnaliunca cadaurclor.
"'*,'b*'"ilrr];;;-i;i;,esa,t6
le o luptii, lru.cte tle ved.e'e.
rlin,rulte 'indepelrden!ft'
tloctor ttl Is'rtltt
area ittfo- Iiiind in epoca^ laznoiutui pentiu la
renilea sti ietr parte activ6,";^;;? r*1i,1r;;-*-;;l; a CLuc'ei ltoqii'.A.fbs!.
u rl. r lrivi!a, a luat pul.Iu'i" areaiui "i Pliv,ei ;i a stat,ctt [ro]ttavii sai' lrit'ttil'
lirmenta- i*fol1u'vit si
Ir r-ffrrsitul lunei Decenrb'ie, caud-.;u ra,i1i 'ctiiar tfirziu tltrpir' el de tifos' Itr
t fitt'* itl- i'id;it;T;;;;i".l a ing,iiit-pe.<te, eolo de ;i povestea d'e cfittt
se ernolioua.in mod. cu d'eosebit,'.caric1
si ecia o- aceasta -t;t;l
au d'tt ind'epenclen!a {ir'r'ii'
attu'ri cat'e au suferit aceia
Dupa rl,zboi, "u*ua funcliorat.ca.'ioeai. ,{ecoraar', in 1878, la spitalul cle la
,ie oopii" In t8;9;';; i;a.eioqi tufiiut* ia secli'a clLirurgicalf,' s,
,.t,lt.ri-^o u-rrtri Tr.,*xurcu.
-fu In acela$ an ocup[, tot 1;r'iu c()r].L,ur
-ca-
1{ihai
iiim,aziul -ae Vit-eazul. scriilrcl o tezft des-
ierlra c1e HigienA a.
I,ie locuinla shteapului rom6o, u,qu iiya,tuoitfl, irl ctit jutiul hot[''
: ii;te s6, fie publicat[.
,[ rle llulilil l) r;i P;;CANU, profesor de chilrie orgalicb ltt' ;ooala
catethfl
-rrlrericiala de rrirm;;i;;-Df 1oi lrt*it, iunclioneazt'u {a aceastil
ru suplinitor Ae--ia },i i^nou,rl" i3dg-pao*'lu A ziua de I Ianualic
l)ec' 1881, c[nd' 1re

t,;rZ& uuui strf,lucit concurs, ,"i"ii tieiiuitiv..Iu

"
t.i tine Ieclia Au-au..iriAeril Oes[*"""itoi,iazistat qi,importanfa Chintiei itt
>iiinfele Natu'aieJ.-l-,* uoua.ta r[iiid au io{i profesglli i]1'.cut-
€la^rel)rc-
rrrlii cle lleclicini qi ; puft]ig nu*"ro. iar Cur'tea-IiQgale
Isrn'q"u qi-a inctlput
'C,tos; lline rcutatii plintr.'u1 adjutant af negetui-af"r"t .I)-rul tlitectot'ul ]alltt-
sil ul'ilteze :..r,rtrsul sa* printr-'uu omagi, iar* Diului Bpns.tp,
-l1eaiciua di, Bncuregti, su1't
, rrr,-rr.ului ae cirimie ,I ru.rjtalii'-a;

-\cacleniiei l,ul,iciiie c[,ruia a fost introtlu's iu ale Chirniei' sutrt icoaila ce iilce-
-$tiinfa, orfiritrt.a qi supetiotiiaie, ilimei
'ii]irtiri.r
'eziceau ni-
' ,tro'ut in ,otua ;;r;;-il';ibn inairitea sa' \Iil inchirt
ltirtul rin ui
ittt,r'utr ryo,1 pelfeut qi, aceasta cu
rl in inter- -rinniei Voastre care le intrunitri uiito,trihuit'a mit concluoe qi ajuta
denlii, cat'e .,.irit utBi m11t, .o .ai 1n totdeaor'*
)enttu o 111- . . -tudiile mele".
dob&ntli'*e prime'la cu-
r cttn] imi -\stt'el se adt'e,q& Istnerr celqi tle ltl care t aceste cuvinte me-
.:ittte ctrimicJ ;"i ;trt,;;g; asistentd' a. aplaud
tet'tiualea
ea cu D-rul ,irrr0 : prott.urii ru*riitii de ll'eaioinii au vizit'at du1:il
-r, -i,.rnei 1;e t).rul BnnNa.o, teficinOu-ii" ,"oA cfi'id'uros li6ntlu 'rlellrttr'rl
na ecestuia,
lrllA. ma,1'o -: rlircit al plimului shu elev. medicina
trS ci1-l Pri' ir. 18E2, luna Octombrie, Istutt l'ltpe- ortc*.]?gi::i:
r leg[,tu-r.[ cu
"[lit":]'
nre. IsrnAtt .o;i,r la Paris s[ studie,. C[i*iu' Acolo,. {"pl-qapte :11 li;
]-l'^1 I'l"tlll;ct
-- ":,-;,-i. ir: Iulie iSg3, lqi trece lioe,fa in Cliimie in urma tluel
invete mate'
- ;:u mene;ti : eI car,e rricioclatfi nlr avusese ocazio sacunoqtin{e]e
nrai uimi,a, tle
e eoncursul r-,-'..i"e. rr 1'ost silit acuma s[-ryi iumagaz/]Itel.e.toate in ljt' Ilizico-
:nscr'ie ;i ca
." ;":r:,arici su,erioa*e ce se cefg;;^.irifiAalilot'lit' lioert{a
ircalaut'eatul : .., -.r ,le Ilr Sot ltott&.
 _l
64 A. ZAIIABI-{

Dacli a reuryit tn ;apte luni qi jumhtate s[ fac& aoee& ce alfii

fac-intr''o serie ile ani, aceasta se datoreqte numai voin{ei sale defiel
;i rnuncii enorme ce a tlepus spre a pl'epara, examennl de licenff,"
In luna Sept. 1883, intrh in laboratorul lui Wtintz iar dupf,, moat'tea
aeestuia tr.ece in laboratorul profesorului ScHurznNsERGER, Ia 1884,
Iucriind sub direcfia Iui Fsrnopr, ; la 28 Martie1885 obliue clootoratul
in $tiin!e. Intors in far[, e numjt la 29 Aprilie 1885 in urma unrti
concurs, profesor de shimie medical* la X'acultatea de Medicinfl in
locul regretatului Dr. Devtle. iar la 1887, pe bazr unui alt couctll's
depns la Iaryi, a fost nurnit profesor de Chimie Organio6la Facultatea
cle gtiinfe din Bucureqti.La I Aprilie 1889 a fost ales membru co-
rosponclent al Acatlemiei Romd,ne. L* 29 Sept. 1892 este numitlnspec-
tor-General al invh,!6mfi,ntului secuutlar. La 3 lulie 1893, primeqte
ins[rcinarea, Ce Inspeotor general al inv[,!6mdntulti superior qi Ia 17
Iulie 1895, secretar general al NlinisterrLlui de Instruc,tie. La 1899
intrf,, in cabinetul conservAtor:, hid,ntl portofoliul Luer'[,rilor Pub-
lice, iar in 1900 trece la Departamentul Cultelor qi al Instruofiunei
Publice. La 7 Apr'ilie 1899 este ales membru al Acattemiei Rorudne, ln'
locnl lui IoN Gsrcl iar Ia I Iulie 1901, membru corespond"ent aI Aca.
demiei Franceze de Medicinf,,. La lnceputul lui 19C7 a fost ministru
al l)omeniilor iar d.e la sfd,rqitul anului 1916 p6na iu luna Nlai 79L7
a fost ministrn al hitlustriei. In acest timp sfl,nhtatea i se sdrunsinase
mult ; a suf'erit de vre-o 2 ori de griph *iar in vara anului L()1.7 a,
p6r[,sit lagul spre a nrerge ia Paris ca sf,,-qi caute s*uatatea foai'te
;uhrerlfi *
. Aceste cfiteva ilate biografice ne aratf,, c&l'e a . fost aotivitatea
d-rului Isrnart. EI nu a fost numai un om de gtiinl6 ci in pliura linic
un om de acliune. Lui Istna"tr, ca student, se clatot'eqte tnfiinfarea
Societdlii studenlilor ln N[eclicin6,, Ia 1"873, iar cfincl a venit r[zboiul
el a fost acela care in calitate e1e preqe.ilinte al unei soc. studenleryti
ind.emna stuclenlii s[, ia parte ca voluntari la deqrobirea !6rii ;i dacil,
prltr* la sfflrryit ru a rhuqit s6 formezo corpul de stutlenfi voluntari
pe care-l visa, a fost foar'te ferieit c[ a putut singur s6-gi puna toath
activitatea qi tot sr"rfletul in serviciul lArii.
Lrrcrat'ea sa : ,, O pogind din istoria contentporand a Romdniein, din
punct de verlere medical, eeonomic qi nalional, cleclicatf,, celor ce-ryi
iuhesc lara pi lucreazf,, pentru binele ei", este ieqit6 ctin aclfincul suf-
letrilui unui mare patriot, a unui romflu care iqi punea !al'a mai
plesus de orice. Din toat[ aceastf,, lucrare se desprinde o calda iu-
hire de !arh, qi dac6 vede Iucrurile ceva mai pesimist cle cfrt in rea-
Iitate, aceasta se datoreqte numai iubirii prea mari, care nu l-a lrii-
r'[,sit uiciodat[.
Lucrarea mai aratf, oe ar fi putut prorluce Isrnlrr ca rnerlio hi-
gienist gi sociolog ;' dac* s-a abfitut din calea po cal'e o apucase, rce
datoreqte mai mult atracliunei nesfdrgite pe care o avea shtre $tiin-
lele Naturei qi ln spe.cial cbtre Chimie, dec&t d.esgustului pe care-l
cf,,ptltase cle metlicinh qi practica ei, cum s-a zis.
I"iucrarea sa tle d.octorat in qtiinte asupra ,Etilbenzirulor cloraten
nu este o lucrale banal*. Cu ajutorul olorurei de aluminim el a obfi-
nut o serie lntreagfl, de corpi (etilbenzine clorurate qi derivatele lor)
clrora le stucliazf,, proprietAlile chimice ryi fizice, rnai eu seamfi, in
legfi,turf,, cu oon$titrrfia lor molecularf,,.
 ilW''

DN, C, I. ]STH-\T] 65

)n ue altii Intors in !arIr,, Dr.. Isrn.r'rr lucrcaza eu aoe€aDi inteilsitate, aclicfi,

ale c1e fior t1e tlimineat.i il6ni, u.u,tu, tdtzittrin micril s[,u Iabolatoy tle la spitaluJ
ile licen!f," crr1"i lipsit ap-up. cu desavarrsjre de cele mai simple aparate. Aoi
rf, moartea p;;A;; ;i .ouitan{ele oolo,ante falil azot, pe care le-tr numit l;tnn'
ccine. EIe au n uotour" roqie
r,u diferite nuan!e,. de Ia t'ose tleschis
, ia 188.i,
inalterabile fitlA tle ac-
doctoratul i,ito vierx-I'ose panf,, 1a roquinte:s; qi strnt
trrma unui iiiir.u-i.*in.i a;n ca mfi,ta-surile vopsite cu franceine iqi conscrva
.eCicinft in ----Oopa nuan{ei neschiqb,atf,,, un pubiicA
ii,agezimea tiT-p. foarte lntlelungat.
It conctlts tlranciine, b'rut Isrnrrt o serie foarte m&ro tto
Facultatea Ilor[ri de chimie fa'cute atfit singur cf,t gi in colabol'al'e cu asiston{ii
rernbm co - si elevii sai. Aceste lucrd,r'i se po-t grupa in : 1) Lucrflr'i de f]himic
mit Iuspec- ;,i,;a;i^St,idi-i.himio al diverselor pioduse ale ![rii 3) Iiucr'&ri de
primeqte iraturh,' rlidacticl,,si 4) I-rucr'1r'i tle vqlgaliztt'e'
0I ,ri la LV
Lir 1899 uici locul uici timpul tl'e.a intra aci iutr'o analiz& attit'&
'il,-,r Pttb- ,,Nu este clestul
Itruc!iunei lurrlita asu,ra lucr'f,,rilor -*a1e cljn p'ima oatego'ie. Uste cii d.e. t'e-
,rrcuiiono cA, rnulte clin eie sunt tte o itlsemnatft vaioale qi.
RomAue, in' chimic
eut al Aca- zultatele ob{inute s'a linut seam& irl toate malile coleoliuni de

t mini.stru qi in special in marea oper'* a lui llntlsrnlN' pe D-rttl

]Iai 19LZ Ilcti, di1 188r, clestiunea nomenclatur'ii chirrrioe ittteresa
itrriucinase t*rnrrr-ln a.o..t ii'" I iu ait"r'ite qedinlg at.e Societh,!ii itr
^de.
$tiirt{e eI
i,r"riiria, lucrrr.ile Congresului cle Chimie {inut la Palis luna Attgust
ri 1917 a j-
ig8c,-'r.iiii" nomeiclaturtl in Chimia Organicil. In.tsriletirrul Soci-
,tea foai'to de samfi, f*cuth' de D-r'rtl
.iatii A. rytiir1" nl7i." s'a publioat tlarea
Isrnlrr asupra nomeuctaturii divet'seior fulc-fiuni simple, ot'ganice'
activitatea llai tfrrzig, io iAgt iea patte la Congt'esul d,e l,menclaturi clr.imicc
irothrdrile lttttto
pr'inra linie tle la Geneva, qi tui in Butetinul Societf,lii,
'cu comunicir,
rle comisigltea international6, in".h,rcinat* refor'ma acestei tiomcncla'
lnfiinfarea primul mare apl'oape cle 100
rit r*zboiul tur.i" In anut f S96 poi,fitn s6,g memoriu,
lrrigini, asupr.a a.Lsi*i ohestiuni. In 189.7
publicfl, al 2 lea tnenrot'iu,
stuclenleqti
f,rii;i dach t,ir*io*-p;il marele yolym ,(pe-ste lzoo phsini) dini[ 1e13,
i;;;ffi ucomplecia'io.ror" (lhi-
,l.u-rui se s'a f6,r:ut'h-qupla. nomenolatur'ii
ivoluntari
,iio Oi.Sulici, qi eai" a fost foarte mult .api'eciata in ton,te cercttrilt-:
puuti toat6,
riiii,titiE.
'u A, ,atru cei rnai distiuqi chimiqfi.tliu lumea lntreagt\. I"iir*
uici aoeaSta ]uCrare face mal'e ollolll'e
rezervi1,,. se poate Spune C[,
ntinici", tl,in
;tiiulei rom&neqti:
eelor oe-ryi ' a inceput sf,, lucreze chimia, D'l'ul ISTI1ATI '*'tI
tliiucul suf- Z) Inc6, de'cd,ntl
r lala mai g,rl,tii ia studiut proctuseloi lerii clil.pu1ctul..de vetlere cirimic;i
r cald6 irr- Ii,it-,ri,,gor c6t qi tn colaboratle cu_ al1ii, a publicat o serie dc mono-
rrafii cli valoar6 tn aceastf,, direclie. Aqaa publicat:Grt,zul saupett'rt-
rat iu Ie&- geme dil Romflttia, Oer-
uu l-a irti- i;i' ;; u. ,ioae in comer!, Compo'zitia sayii qi in-larticular eca
ttturi asupra p6curilor Ain nomaniir,'), Sar'ea-gemd' Ozouheritti rlin
urPdic hi- ,,,*aoru..i, nb*aoita sau chihlimbarril din .Romfnia,
,pucase, se ,:rilii"ir,, D"rpru o Romanita gasitfl,la Techirghiol, Zahatul retluctt.it'
rBtre ;rtiin- ,i,,"i,"r-lrfr, Ilcoolul d.in fructl d'e bozr. VinuI artificial r1e coajeLLt'ctc

I e care-I ..,,,.'Cf,iiif1*fur.rt din Ol[,neqti, Clromatica popo,ului roman etc' face

r..ilei1 asupra, pAcur.iieste unui d.in primele st,utlii 'serioa'qe ce se
Iur clorate" ;.,.1;; produs clin lara noasfr6 iar studiui s*rii geme oste ct
r el a obfi- ..,,,l*tl. "r.:ti.i
complecta tlirl toate punctele c1e ved'er'e'
.vatele lor)
t seamfi, in 11 iu coiahoral'e ctt A. 0' SAI'IGN\- 9i N' CUtlt
66 A. ZAHARIA

3) Cu aceeaqi intensitate, activitatea qtiinlifice a D*rului Isrn.lrr

se manifestfi, qi pe t&r6,mul lucr*rilor didaotice Ir 1891, apare prima
edilie din al sh,u : ,, Curs elementar tle chimien, peste doi ani scos in
a cloua edifie. Se poate spuue c[ aceastfl, carte r.eprezintd un eveni-
rnent in literatura qtiin{ificI, rom&neasc* qi a fost primit at6t tle fa-
vorabil de lumea qtiinlifica streinii, incdt edifia a doua a fbst traclush"
-ln 1895-in limba fralncezfi, d.e cH,tre Aoeu, profesor agregat qi in-
solit6 de o prefa!fi de Frponl, cat'e a prezentat edilia romd,neass[ ]a
Soc. cle chimie francez6,, cu cuvintele: ,,Aulorul acesteictirli S'a seroit
laro scrtind-o in rom(ineSte, dcsi in franluzegte ar fi fost in frunle".
IIai trirziu, Isrnerr iqi iea tlrept colaborator pe Dl. Plof. G. G.
I",0NGINEScu, sco{ind. astf'el o nouti, edilie a cursului elementar r1e cirimie
in care partoa anorganioa este tev6.zutf,, qi complectatfl de d. LoNcrNEScu.
In 1892, Istn.q,rr publich, Chimia popularfi, in urm6 Noliuni ele-
mentar'e de Chirnie 1) pertru seminale, qcoli noimale qi e,xternate ; i;i
r edactase in franluzeqte iu mal'e pa,r'te, marele s&u : ,, Tratat de Chi
mie Orgctnicti, pentru inuolumcintul superior, dupti noua nomencalatura
Si ctt modificurile propuse clc autor", din car e pr imul volum : ,,Hiclro-
car'bulile qi clerivalii haloge"rali", gata cle clat la tilar nu 'a prrtut r^6
apal'ir, tlin lipsd, de fbtrduri pentru tiparire.
4) Ca vulgar'izator cle qtiin![, Isrnarr ocupfl uu loc . de frunte ;i
prin conferinlele linute la Soc. de $tiinfe sau la congresele Asoeia!i-
afiunii Romfine pentru inaintalea qi rflspAndirea $tiinlelor, s'& reve
Iat totdeauna la, un liuternic spirit sintetizator.
In tot timpul activitafii sale, D rul Isre,.s.,rr a fost preocupat dtl
tlecutul nostru qtiinfific. Aproape in fiecare an, IA qedin{a auiversarh
a Soc. de $tiin{e qi chiar Ia qedin{ele clin cursul auului, Isrrurr ex-
punea membrilor Societ*lii, rezultatul celcetfi,rilor sale cu plivire la
trecutul nostlu qtiin{ific qi cu noclul acesta a strdns un bogat mate-
r'ial care va servi, cle sigur, in viitor pentru o lncrare amf,,uun{itilc1e
sintez6.
Aceste cercetfi,ri asupra trecutului nostru gtiin]ific l'au contlus ia
lucliirile de istorie gi de arheologie romdneas6a,'ti: care a pus ace-
iaqi intensitate i1e muncfl, aceeaqi conqtiinciozitate' qi acelaq entu-
ziasm pe care le-a pus qi in Iucr*rile sale qtiinlifice, Ia care se mai
lloate ad[ogi incfl ceva si anume patiiotismul cald al unni ma]'e ro-
nrfin. Lucrarea sa Ineditd, asupra ,,Culelor" este cea rnri documentatfi,
tlin cdte s'au f6eut tn aceastfi, chestiune.
In legfl,tur& cu trecutul rnai apropiat, D-r,ul Isnrerr a scris o se-
lie intreagd, de biografii ale oamenilor cle qtiinli romini printre car'i
citez: Devrll., Becer.ogr,u, StnneN Mtclu, Ar,nxr N{lntN, $rnnaN Mr-
n^I"llnscu, preoum qi aceea a chimistului franoez Bi:crlurs, car.c qi a
petrecut anii ad.olescenlii iu {ara uoastrfi, untle a obfinut qi cliploma
de farmacist. Dar D-r'ul Istnatr, nu a scris numai biografiilo oameni.
lor d.s gtiinli ci qi a unor artiqti romfi,ni cum a fost AulN sau ssrii-
tori qi partagi activi la inceputur'ile cle miqcale cglturald, romfl,neasc&,
ollm au fost Asacnr qi Iou Grrce.
De la ceroetarea trecutului nostru nu era de c6,.t un 1)as spre a
ajunge colecfionarul a tot ce atingo acest trecut qi astfel mica co-
lec{itrne .l[aria tstrati CapSa", ln,:eputfi, de mama D.rului IsrBATr, for-

1) ll cdifii: 1895 pi 19J0,

'-
 DE. C. 1. ISTIIATI i:
ri Isrna, r rl]eazh, sdmhurele m&t'ei ooleo!iuui realizat6, a,oesta din rtlnt[" Itt
tle
ire primil .itangurua a tot oe privegte irecutul nostt'u, D-r'uI Isrn"Lrl puilea o
i scos in ,,ii."fr*tA patim*, de muite ori privAnilu-se pentt'u a putea cump*rtL
t'omfileascit,,
tu erreni- .i* fu aiterili ,"gu*rori de autiohitali o carte ,veole
o
i6t de fh- tln o[iect cale
*r*4, *o tablol, un autoglaf "s&tl iutl'a{i in istor'ie. Irt a fost ttt
"1)]'0-
{ tratlusfr," ,,r.i"tut*u unuia tlin rnarii Romdni 'special it'
;at ,si in- il' ,;;;; *;it; lucruri cari priveau po Gd' Asrcrur Pe ctuzt, pe. AtD'
ueasc[ ]a i.nru, qi pe Oevrr,e.. Afar.fl d6 aceilsta & strfl*s obieote .1lre-isto,ice
S'a seruit .'iiir-tin.ii.i.ite 1omaneqti, colec{ii intregi c1e unelte rle silex lustruit
iunte". ..* o"fu.truit, obiecte d.i, epoca romau6, clirt -
arme t1i* dif'erite epcci,
rf. Li. G. qi
.*r"*i.a Oin aifeyite linuturii lesaturi c&,,'e avea o colectiuue
f'oar.te frumoas[, monecle romaileqti clin cale -ce& mai m&re
le chinrie parto au
get'mane,
):iGI\ESCL:. ouut .ourta leslr,tulilor: a1 sufelit, in .timpul ocupa{iunei.
;iuni ele- yizita lui Herr Dr. Liebner ;i a Llalclei sale, cat'e qi'au i1'les ce';eaoe
rnate ; i,si i ,q'a pfi,rut ch are o mai mare valo&re intrinsecfl"
I rle Chi Activitate, qtilolifi.a u b-r'.,lui Istnltl nu s'& rn['r'ginit .numaisfitt ]it'
ncalatura Iuerhr'i c1e laborato,l'sa, publicaliunile ce a f6cut, ci cu 'spi,r'itul
: ,.Hit1ro- or'g'anizatol' s'a galidit c[,'activitatea $tiintifiga r.olt]rinee'qc6' trebueqte
n',ariifestatti pest-e hotar qi ttu de intliviclualitflti reslele, ci de.,
utr
prrtut r^li,
i,loc compaot in car.e sd, se strd,ngd tofi .oalrellii cie gtiinfa ,pozitiva
frunte ;i ,tiir-1ara.'El a vh,zut cti cel mainun mijloc con,-qta itt infiinlareapu- n-
-{ioeia!i- r,ei societlli care s*-qi aibh, ot'ganul sfu special ;i in care sir 'qo
s'a r'g\re lrlice lucrd,t'ile nembrilor
'---$i;tiuf, r.-fi,i.
fnb Apriiie 1890, s"'a intrunit in amfiteatrul Institutului p,'o-
reupat tle Ae Chimie din sir. Peusiomatuiui, sub preqidenfia venet'abilului
riversar'* tesor. Ar,pxu ltenix, *i*o"tiohi de cliimfqti 9i fizicieni loutfiui cari
rBlTI eX- "o
rrrr hot&r6t sa se-il,iiirf.r. in Bueuleqti o'societateie"$lii119
fntae
lrivire la ;i au numit o comisiure compush tlin B;'ce'r'ocr'u, , (,0",1!!o"Y:.5,u'"
;at mate- i,turri qi Srrrnrr c1 ins[,rcinai'ea de a redacta sttrtutele -societ[tii'
rurltitii de i;i; t;.i; q.dio1a, ae ia: 4 Iunie 1ggc, s'a disc,tat qi -votat statutele
soeietatii de $tiinfe li'izice. Pe ziua d.e 1 Ianualie 1q92, apa're p1'1-
roudns la ::ul numi,r al'Bulbtinului Soc. de $tiinle -F'izice, in format mare I)e
coilfiuand iT u-
pus aoo- :0Lla coloane redactat tu romaneqte;i fran!uzegte;i
ve"t'halo
t$ entu- :rir,& de cuvd,ntul de introducore aatolit lrti'Isrn.1rr'proceseJe
origiuiLle'
l se mai :,le ;edinlelor cari -Ai11au avut loc qi o serieint,reag* t1e lucr'f,'r'i
mal'e I'o- Primii ani Buletinul Soc. cle $tiin{e Itiziee replez.itttitr o

umentatf,, ::rrluc[ zilnicf,, fbarte intens* clepusir, cie b-rui Istnlrr qi- cfifiva.diti([e (']rlmre
i,-,lirlrot'rltorii sd,i, azjsten!i ryi qefi do lucrftri in labolatoru]
:ris o se- :: lauic[,.
='"S;i.tinul
ntle car'i Soc. de $tiinle llizice este-primit in ruocl foarte eir,ldu'
r i-r- de chtre cei mal iuiemriali oameni de ptiinla clin
rF.\\ Mr- rliverse irsocia-
eale gi a 'i:ili gtiinlifice tiin strhi,Atat'e, trimi!6,nti*'ie iri sclimb publicaliunile
diplonia .r,: .tl'rtte acolo. Si cu toatfi, lipsa de consur's, &$&' cum
inJelegea D-rttl
, OelllleIli. l-:.rrr, Buletinirl igi contiuun aparifia. EI este clin seam[',ce ln ce malcer'-
.:irit i11 strAinaiate'; unii librari diu Gelmalia cu face. allo-
nu scrii- ei' tle'
ntnea":Cfr, ",t,euie;i astfef"."1f,,u1i" moralf a Societ5,fii ;i a BLrletilglui
' . e Lliu ce itr ce mai respectabi'lti'
rs. sl)re a ffuqumitfi, D-rului Islrirr, Societfl,fii de $tiinfe,lo.iri..:-i:^-::rio*
ntca co- :-,::::u1 i1e a fi Iuat ini$iativa 'qerbftrii ceiltettarului lui L't'torsinn'
t-rtr. for- ,.' metuotarea aceasta, & fost un netfl,gir,t1uit sucoes peutrtt Sooietate
-. riljevirratli levtllu!ie peiltrLr ltrmea- qtiin!ifiori sireirri[. Nttm['rul
."- i','ll IJuletirtultti it fost cerut mult in strir,inntnte qi tl contrilluit
,., ;.:,,-.i ),rcietittea uoastl'A qi nrai eunoseutil
 68 A. ZAEABIA

La 13 Ianuarie 1897, Societatea de $tiiufi Ilizice fusioteaz[ cu

scr:. Amicii gtiirr{elor Matematice qi se triansfbrma ln ,,Societatea de
gtii,fe"^A1t 'n-uc{reqti, strangana fi j;,.;i;i-pelei J- ..oi,* ru
r.
ttoi -cu $tiinfele Matematice gi Fizico"-Naturale. Sufletul acestei boci-
gtaLi; r'amdne tot P-rul Isrneir, qi tot lui .se datcreqte unir.ea socie-
tfi,filor ;tiin{ifice din {arfi, Intr'o'nasocialiune Romdid pentru Ina'ntu-
r.'ga ;i Rlsplpfi7ea $tiir,lelorr, care qi-a
{inut congresele sale la laqi,
ISucurepti, Ir'o-cqani, craiova, Td,rgovinste, Galali, eic.; s'a tip[rit 2 vo.
lume cu d*rile de seam[, discursurile si comunic&ri]e ce s'au f6cnt ln
congresul de Ia Ia;i (6ti4' pagini) qi la Bucureqti (1b60 pagini).
congresul de la Bucureqti a avut ut mare succes-pr.in ilxpozifia
organizatd, d.e Asooiafiune sau mai hine zis de D-rul Isralu, ohci iui
i se..datoregte aproape in intregime. Astfel s'a putut str.d,nge intr,un
paviiion construit ln curtea Institutului cle chiniie, o bogat-a serie dc
obie0te relative Ia starea noastr* culturala in pre2ont ;i- inltrecut, la
oare. se adaogfl cele expuse ref'eritor Ia industiia qi agricuitura
fir,r.ii
gra-$ie--concur'sului oare & fost din cel mai efrorce clat [e industriaqii
{arii. rtege_le carol, vizitdncl" expozi!ia ,Asocialiunei,, a r6mas ou totul
surprins tle coea ce a vf,,zut pi- a rilliciiat pe D r.ul Is:rser:r in modul
cel mai cd,liiuros. cu aceasttt" ocazie .'* pui qirrui bine in eviden!&,
tleosebitul talent de organizator at D-ruiui Iirnerr, taient la care in
1905 face ape.l Societatea Agrar.f,, a rnarilor proiirietari, cer.6,ndu-i
ooncursul peutru expozilia pe cale ar:eqtia incepuserfl s'o ' otganizeza
clal care ameninfa cu un nesucces coniplect. D'.rul Isrne,'r.i il.o ])us
l."lj* pentru reugita acestei expozi{ii iar rezultatul brlinut a
.rdvnapoate
tbst c6t se cle buu.
or'ganizarea.acestor z expozi\ii a fost uu f'el de pr.egAtile 1reu.
tru. marea.expozi,tie genoraif,,^romana cal:e a avut loc i, Isoo, cir c,.
cazia,implinirei a 40-do ani de domnie a Regelui carol.
,. Hxpozilia aceasta se datoreqte D rului'Idlnetr qi, firr6, teamtl rle
a fi .contlazis, afirm ch f6,ril dftrisul e& nu ar fi pritut l,,a fiin!rr...
. Ilxpozilia Generala' Iiom6,nh, ni-a dat pritejil sf,, ne cunoaqtem
ntai hine, ,s[ pretujp in adevarata ]or valbare for.fele intelectuaie
sufle,tepti de .care dispunem, s6 avem ruai multf, increiler.e in noi, sh ;i
clpht&m ln fine convingerea ca;i noi putem sfl, facem tot aqa r1e bine
cee& ce.fac aUii qi ca ad.esea ori est-e suficient& voinf a $i rruterea
de munca a unuia singur, pentru ca aceste calitfi,li sx, ias['la ivealil.
lr)-xpozifia jubiliarani-i dat ocazia si ne afirmfi,m caromfini qi sri, re-
ttlizqtt-r ceea ce pana atunci nu se mai f*cuse qi anume reunirea ro.
lnfi,nilor de peste tot la un loc, un.pr.eludiu 'al celor ce veclem cti
s'au. indeplinit_ astf,zi. cfi,nd rransilvfl,nenii, Bucovinenii qi B*n6{enii
au fost la un ]oc la Arenele riomane qi uo luat parte' .o*ura 1,,
haltchetelg,
flafeqti ce.li s'au ilat, aceasia er& realizarea, fit qi- i,,
unitifii
,]1r",
,*, romfi,nilor de peste tot; cere mai fericite momerte
tl'in tot timpu.l c6!' a fost comisar regat al expozigiei, re a a vut d-rul
Isra*tr atunci c6nd. iu mijlocut iraliior au pr.btotindeni era ,.tlrbatorit
qi ved'ea cu ochii minlii Le*u ee tiebuia sa se int&mple ln viitor,ul
apropiat.
*
Acesta a fost D-rul Isrnerr:" tle qtiinfa qi ca om de acliune.
ca prefesor a fo.st o ilustralie a"hunive'rsitatrii'romaneqti. Indr.a Ia
curs cu o lrrecizie nratematicil; nu Iipsia nieiodata, e;punea clar gi
oneaz6 cu irn. I. ISTRATI iii}
fetatea rle
ccupfr, la l,recis. De o memot'io pu!i[ oomuni,, {inea minte numele chimiqtilor
lrtei Soci- ,i ,f.iuf" c6,nd. au ff,oui lucrarile 1o' qi' adesea ot'i, ca stutlen$i, nenepo- dam
ea Socie- c,stedeala, controlfinrl ace.ste date dupt1, leclie, s6,
.gtrsim -vre_'o
u Ittu:ttttt- trivire, da,r nu ui-a reuqit nici odata. Atrtr,g6tor,in felul tle & ex-
1,r0., to ,or"a iimpede qi puternicl,, fiind" 1n stare printr'o.
simpla
le 1a Iaqi,
;*rit 2 vo. i,ii"olti" s6 atrag[,^ deouiUita ateuliuno aslpla.,punctelorprincipale
ru ff,cut In ain mater'ia oe fo"rma 'quhiectul lec{iunei, caliabil rle a se entuzjasma
ri ). ;;;,t comunica acest entuzia.sm autlitorilol lli cari plecaq d".la curs
luminat
expozifia .uprirli de dorinla de a }uura pe tA,ramul Chimiei organice,
:r, caci lui ir""a ile'frumos de'talentul .q*u d.e -expunere putin comun...
Ie intr''un Sosind rflsboiul montiial, D-rul Is'tne.tr, nalionalist infocat, itttre-
L selie dc ztlre;te ocaziu, inaeptinirei visului cle au-r aI r'omA,nisryului gi. lrrptl'
Itrecut, la, eu tirt focul de caie era capabil in vederea realizhrii ace-qtui ideal
Itula fiirii ,:ere ii era mai scuinp cle cat ori-ce pe lume.
td u.striaqii Plecat in strfi,ind,iate el cauta, sA creeze printre oamenii politici
ls ulr totul o atmosferfi, favorabil6 revencliclitilor romd,neryti 9i a prirnit. cu mu]t
iu rnod.ul --
entuziastn declararea tle rflzboi tle la 14 August 1916'
eviden!&, .CAt.. sff,r'qitul lunei Octombr'ie, I)-I'ul Ismltr.pd,rf,,seqte Capitala
Ia care iu stabilindu"se ld, Vashii, iar in luna, Decembrie vine la Iaqi sllre it
cer'iindu-i f Lia i1 pr'isrire por'tofoiiul X'tinisterului cle Intlustrie
qi Comeri, Il,pocn
)l giillizsze iiceasta a fost d'esigur cea mai tristd din viafa lui. A gustat,-dil} toate
;i-a pus rinr[l'iirciuuile, nefiiiilu-i cru!at[, nici cea mai male : aceea cle a ve-
obiinut a .letr, r'omA,ni cf,,t6ud s* otr'il,viasofl moralul tr:upe]or cari !ineau pigPt
'ir,,*ur,,fui in qanlurile tle la Marf,qe-;ti qi.Oituz. Desgustul car.e I'a
atile peu. ..npi:ir* a fost p,'"i, trr&r'o qi a contribuit qi e-l _ta scurtarea zilelor
$r_1ti. cu 0. slle Bolnav sutletegte, boinav fiziceqte, D'-rul Istn.s'Tr qi'a ff,'cut da-
toria Ia acel ministel','neperzfi,nd niciodata speran!a i-ntr''o indreptare
tt'amtl, de rr situa{iunei, revoltai qi irnfrfit ins6 peste m&sut'[,, de multe ce ve-
iin1ir... tlea ctr, se petrec
curloir$tem In tuna Iunie a anului 1917 ies6 tlin nrinister qirpleacfi, spre 1]&-
lectuale ;i ca s[.Di caute s6n6,tatea foarte sdruncinata.
'vttzlt pentru ultima rlatf,, Ia Petrograd..ulde am-stat lm'
lu noi, sf, L.,'am
;er c1e bine jlreunit, aproa,pe'" ior* de zile. Lrocuiam cu-tolii lu..Ho.t.t,-Astor'ia
ii Iruterea iarrga biser.icd S-tului Isac. $i aoolo erat vremrri tulburi. I(erensl<i
lri ivealtr,. ..u"pu clrumui de a cAdea de la putere qi clop-otele de la biserica
i ;i sn re- s-tului Isac sunau jalnic de mult6 ori pe zi. Clopotele acestea tulbtt-
mirea l'o- ]iiu mult )iniqtea D-rului Isrnerr. De cfl,te ori Ie aunia-lqi ad'ucea a-
r-eden ca Iuinte de trf,,clarea aliatului nostru pe frontul tle la Ntilr6qeryti qi itt
Blrnalenli ,lezo]area fle care era ouprins, nu putea inlelege cum d,e Se poate
eornunh, lii ;rotlivi evlavia ruseascfi, cu ceie ce se petrecuse.la noi.
Iie ;i ln ,llopotele, ah l Clopotele acestor piavoslavnici; ce tl'aqi da slr
'ele
momolte -rrp de !",'imi spririea d6nsul qi irisffi,rqit-_a venit ziua cfrntl ri'
lYuf d-rul ;utlt s5, 1f,,rfi,ieasch, Petrogratlul. lluus
in-.Norvegia, la.I3ergen a
sir r batolit silit sa stea iaraqi un"timp
:'.,.t indeiungat din ca$zaboalei9619 nrl*i
E viitolul ,,, pace. insia,r.qit a strabatut marea, a ajuns_in Anglia. qi..de.aci in
I'rairta. La Paris boaia l'a t'ii,pus giiu luna Ianuarie 1918 qi-a .dat
-:air"i1l1, sfarqit tragic pu nu'l'a meritat cd,ci n'a avut fericirea
"atu
-,i':i vailA realizat iiuui pe c&lre il intrezfl,rise la ex-po-zilia din 190'i"'
le rictiune.
i. Intla Ia -\cuu ."r,.rqu iui odilineqte la Pari! ; dar locul Iui nu este acolo,
'u ioUit-o utat'Au mult. Bu unul c&re qtiu c[ Patcul
,eir clar' gi i";; ;;G
ielrt'ezintir, o pa}te tiin sufletul 1ui, ntr-nri pot inchillui irr viitor
1,rrc frit'[' uu uronutuent. elemu ile D-rul lstnrtr'
 70 lrEDa,l:AG

".. Azi cste ziua stirbatorirei croilor nea,urului. Sar,htttor.inr si nui

un mai'o crtttt tt,l neilillLtluirornfiue)Jc. S:i ne f"itr trrtur.ou ui- u,"oio1ifu,
sti-i ptr,strrtr,m auririti.r'ea cu. sfinfelie gi sir uu*,r, ir";i;i.;;r,ioi"uiJ',,_
uui mare om cle qtiinfri qi cugetiitor :
,,ca str cinstim aminiirea rnur'!ilor, trehuie s* inv[,[&rn - din viafa
lor ryi sil luc.fim mti deirar'te pe cnlea' croita de'd6n;ii?i.

. ,Scoli l-izicc
de

proresor .,,,,,. fi;,!l -'ffJlfll $,i versirrr rea ra ;i

. Intenliunea stutlitrlui. tle faf*
este cle a artita in chip srlma1 i1 ca
constau contr'ibufiunile diverse'cir,ri concura
si condu. io de,qvo]farea
unei.tstiirrfe i, general, a qtiiu{ei fizice io-,tii..iur.
Problema rroa.qtr.d, se ciesc.ornpulle aga :
1'* infe.legem._pr.in tlesvoltarea uirei Stiilte;
ll J,a
l) car.i currtl.ibufiuui ne r,ef.er.im. ' '
Pr'in telmenul,,riesvoltarea unei qtiinfe,, cuprrinrlem desvoltarea
extensir'[ sa* Bam?.{ile &eelei ----- $tiinfe qi ,l"roortarea intensivr]i, sau
Priuciliiile acetei stiitte.
Iu ce -privegte dontrt'bufiile diverse Ia car.i ne putem refer,i, ,e
vom opt'i la tlouti, contr.ibutiuni prilciJrale, la Aoi fu.tori primor:iiati,
'lcoriie
l'Ders-o.nalitcrf_ile
[riin.rifici ii lrteoiul ..'ii ,iiiiutlii;:' "
Prrs0tralitfi1ite ;iiinlirice -il,t l,,,ri"i,irffiia1i'piifti"ir! dorare
cti.,o mar'p $i age'a Putere de..p6tr.undere, cr,
tuifie al lucrurilgl,it pliucipiiioL $i gy ,i,, .in,1 un jpi.it sp.riu,i a. i"-
.peciar al reaJitrifiror.,
al aciev6r'ului. citanr citeva din tig,,.,iiu recunoscute: \.ri\\.-
TsN, L-rYO:slliBr l-rPt.\cE, ",,iu"il*al
cL.tLrDn BERN,IRD, p-\srEuB, L-\GRaNGII, L,uvuiR, D,{.}i-
\\'rN, PL.\\cK, HriLliHOLZ ,.
au fost in-epoea veche a civirizafiei eline siu_
mr;loc de propagare, de difuziune
",,...fr9111g^$tiirUflce,
Sul'tu ,si de clesvoltar'e a cunoqtin-
telot' pe car'i puteari s,i te'afre sau sf,,re crescor)e,e personalitd,lile pu-
ternice ale acelor, vremur i ; Souate, ptatitt:r,- _liis-t,rtet,
reche eJirrtl a avut;coala lui socrate, a lui platon, etc.: civiliztrlia
a lli Aristoteles.
4lrrL]uvuv
rycoala -Alexanclrin[,.;coala pitagorici"iiiol;^riq:*'""'
.. $i.atunci, ca. qi'azi,;colile qtiinlifiee '"t;il o r.e*niune de perso-
tralittifi clotate cu iru
tuesc u, mediu ptii,.{ific's-pilit de ah,.amtrtl,, cie coniinlitate, cari consti-
qi se.g.upeazir in jurur rie a rirLi-pe,.soiiari_
tL".{i.,ai p*te.nice, fie..a unui"p.il,.ipir,-;t;;i
r- metode, a unei tra_
tliqii,_&
ulrri cerrti.u ;tiirrlific.
Vonr ilustra priri cat6va exemplo luate clin rlonreniul lrizicei.
pare in julul unor personalita!i' puternice, ctuph modelul q;oiito. Gr*-
veclri citate ruai sus. lrutem enumerla :
$coa]a tiiica a lui J. J. rr{ori*
nurnur.ono ( Ma,chesi*. jcdrr, ihstl, uo*o*uu* g iio_
:?:_(t'iT::
chen), :lg")l(Olanda), crniu-r,ox,,rr.rx
LorilNrz
urrni.principiu, c'it[,rn- $'coalu
-iir,,tonian,ilFarisi,a Gr,upare in jur.ul
.: de d6ua veaauri (1.?00-1g00) :
gcoata Atontistica. (r^s..s^q-re20)
1 ,scoata nuciro,iii; iisrj;:ig[iir";" $.o*i,,
Iiirwteiniunti (t910-r920). (ir.upar'e In jurui ii,i*i-ri*iotle. aver,:,sconra
 T
el
lt
,:iot,i

inr si noi EtpcrimerLlalri tlela Carnbt'iclgc, lliinchel:r ; ,Scoo/rr tle [i=it'ti, (lc,trclald r]rrltr
t-rr.u1tlu, f,,*irao, Ptr,ris, eto. Grupare iii jurfl urrei traili{ii,.a,vem: tratlitia tle '1,'t
-intele u- :ica Generuld dela Leyda (Olanda), Palis; tratlifia d,e- ltilozttfie Nattt-
i'alri d.in Anglia; tradilia de Fizicd l[atenuticri dela GOtt]ngen,^.etc.
"stiiirtilie6.
viafa Contre H o deosel.rir o intr e uu COrttru $tiinlific qi o
;coai,i Sliintificll, Iutr'un Cetttru $tiinfific se.cultivf,, $tiinfa, se lu-
iieaza.le pi.oduce, clar dorneniile'de lu-clu $i +." proclucliune pot fi
clisparate. intr.'o $i:oalA $tiinfifich se oultiv6,. $tiin-fa, 'se lu.ct'eaz$, se
1,.ddoce, dar aci de pnstreazl'o unita]e {e
pfincipii, o coutinuitate de
jrroilucliuue. Centre $tiinfi{ice sunt Pari,s, Berlin, etc. in cari se pot
iasi *hi multe qcoli cu teirOinle conirarii chiar ; $,;oli_ $.tiinfifico uni-
tar.e se menlin ia Cambr.itlge, Loyclen, Gd-ttingen, HeitlOlberg.
Conduqi'de aceste ob,servaliuni generale sf,, le o_Pum.pu-!in asupl'a
-ltiinfei Fiiice qi s6 ved.em caro i suut Ramurile, Principiile, Perso-
nalitf,,{ile qi $colile Fizice actuale.
n;.u' iu ca
)sYrJitilreit, 1. Bamurile I'irieei.
Vom deosebi ramurile Fizicei dupfl, estinclele qi din punctul ile ve'
rlere al Invfi,ftlmdntului; apoi dup[ m.etoda de cerceta,re, dup* gradul
-precum
Lle aprofund.are in studiu, qi Ain punctul cle ved'eIe al ser'-
:: \-ultilr'eiI ,:et*rii.
n si vltr sa tt Ca eXtensiune, pentr:u lnvltflmilnt, ramut'ile Fizicei sunt azi ur-
miitoarele:
'eier'i, ne Irrtlotlueele gereralfl ;
tllo1{ii1ll ' 1. I'rinci-pille generale de )lecanicd, (\ewton, etc. 1600, 1?0J, 1800)
eg. Partea intflia.
:e. tlotate 2. lrenomene de llecanicd lrizicd ; Gravitate, Ela-sticitate, Hidlodina'
,41 r.le in- rnicfl, (1700.18{0).
alitirf ilol', 3. Fenonenede cuklutd qi Princrpi ile Termodinamice. ({c0), 1q251 1990).
rte : NIi\Y- 4. Fenomene Electrice, ' llagnet.ict Si Electromag net ide. (1?50'1867).
L),{P!- I'rrrtea a doua.
"-ii-R,
5. Vibraliuni si onrlulafiuni sonore"qi luminoase.. (16.80, {89, 1916).
eline siu- G. Optich Electromagneticu gi tlnergelica ; Emisiuni Ei Ractialiutti,
"c',.uro;tin- ,i8{0, 1880, 1903, 1910). Complectare.
tr.iile p1- 7 . Fenomene'Comolere : Dinamica tr'izic[,, Fizica-Matematicd,. I]izioo-
:it'ilizirfia r'irimie. Constatd,m adicA: dou[, p*rfi principale, plus o Introcluoere ryi
I'i:i'-,tel0Sr ,, [lomplectare. In ao priveqte graclut d.e aprofund"ale, fie stucliti, fie
r;elcet6ri, deosebim trei trelrte :
1e 1,elso- Treapta L-a. l;izicd" Erperimentalu, aviud" la ba.z6 expelienfa.
I i Cr;11Stj - Tr.eairta 2 a. Fizica Geireraki ;i Analiticti co. sprijin analiza 9i ex-
' erien fa.
lel,-,-rUaii-
uLei tt'a-
' Treapta 3.a. Fizica filatematicri, o analizare mai profurrd.6 a feno'
n,ettelor fizice cu mi.iloacele Analizei superioare matematice.
r:ei. Grn- Aclicd, congtatA,m- trei staclii treptate : experimontal, analitio, ma'
; c olilor leuratic. Aceste 3 stadii se gasesc in fnvd,!ilmArtul oelor trei $coli m-ari :
. rH0r- >crrxl& franaezit,, $coaia en[lez&, $coala german6, dar au numiri dife-
;u'i.JIiin- ceeace conduce la confuzii regretabile. Aqa:
i,te,'Treapta
in jur'ul prim6, efiperimentald, e denumit8 in $coala ftancezh. Ele'
11r-1900): ,:r:,nls de'Phgsique j in';,loala germand e numitfl, azi numailirper.ilnen'
-era'numitt
: >COAlir ',.rtr Plrrlsi/r, dar pfinfi, acum 4-5 ali qi Allgemeine_-Pltysik ; in
,.: \t'tttllq, -,.,,itlil' englezt, treapta 1-a e unrnitI sirnplu l]ftrl.sics sau Natitt'al Ex'
r .r ilur.ntiil Philosophy.
 I

i? (l. lJEDRltA(i

Treapta a doua * ktalitii:ri e tieuurnitf,, iri-$coala francez; plttl^

si1lul (ienerale; in gcoala ger.rniiuit - I'hcoretisctrc ptpiit;,il|i;$;;,i|, un"
glezft, are elritetui qi fr.rrmos si inir,lfator- iLe
x,,ii,rnt pltilosonttrr
Treapta a_ treia rratematicri--e in g",i.i"'A;;;i#''ii'" Firr*i
xla{ematicti, tlar nt-e o irlentitate
.- .
ryi ,t* i,'riioi.u , c,aci in rrnele
se face mai multa rtizich, iar in altele ,"oi ,",irt'n nruir*u;i;;. " tSc.li
La-Ioi, irl.Inv]!f,mfittt, lnca, exist* acea"qta confuziune in lumiri;
aqa,
.J-a
13uculeqti treapta lrrintl, expe_r'irnentala,- intit.,tat6 F,izica.Ge-
rrerala (traducerea.,rui- arigenreine)l ta cl;j ;'lumitti "
qi Expsrimentald, (tradu,ce: e g., ,,hir*;lt, ti iuql -pii*ul rtiziea Gener:arfi
acum lrizica Ex1:erimental6. starriu e numit
Treapta a"doua e intitulatil ltizicri, pgr $i simpru
i;i e.reprezentatL -AnariricE
ra B"culeryti prin-2 .ut"d.., .li,espunzand celor clouii,
pr-rr'!i: Acustiefl ;i, opticd, d'eoparte, nrectiicitaie"qi
altllpa*te; de acela$.grad - anarilic ;ji;-ii.iu.atucrr[, rermodinamica de
.
.],ilg Pl.:tricit'6fii:'Electrotecirnic[,; la ciui treapta aceasta e lntitu-
-latr
Aplicaliu- i

Fi.zicr Apticat* qi reoreticd,; iu iuqi,"hi;";;1" J*a-*t"a.u

scrise in Buget. destinandu-se una ca Fizica Experimentalfi, in_
(treapta
I a),.r'*mfi,e-noa sirrgurh, p.rii.o treapta a dour
catedre era vorba or[- i se'dea nu_mir"ntgu.rura-a"anaritic6.. Ace.stei
rr.izictr teorsfjs6;
Inclinflilr mai bine pentru denumi,,.u a.'riiilcr
a nalitic).
c*;fiffi iil"r;;;i ia

,ln nici
Iq o ce_pr'iveqte treapta a treia de Fizic[ M,tematic6,
Llniversitate di.n !ar[-vreo catedr* ,sau confer.inf[ nu in
exi.-t*
Llirec$inne, ceeac(J eonstitue o lacun[ pentr.u aceastii
sit,tra6ia actualrtr a tlis*i.
lrlinei .llizice la rrcli.

2. principii Fizlee
sI precizdm dela iuceput, c[ afeetlm
fn tr'izicnitelrnenul de.pr.irr-
cipii, unor-legi exper.ime,itutte cari .u ,q,.ia qi *" generaJizeaztr irr
cat mai murte aazuii; e.xemprul- celnui iri** tu,rte
geneua clriar & llnor principii, ii constitu" pii,rriptile se poate urnriiri
Jegi experimentale. generalizate, far[ ,iil; 'i")ri,'ri, Terntorlinattrice=
t, cul.rrius ;i ver.ific,t de experien{d. " r" '"' fara nirnic ce il,
('ercetdnd intleg donreniuj Fizicei
cu cere ? Ramuri-.uit-ai.iio..*
enunfate rnai
srls, constatirn azi trei ma,i principii **puri**i'tur",
arrsamblul f'enomenelor fizice cele mai coinplicate;
acestea sunt:
A. 'prineipiur Newtouian ,t
i,ii,1iui)''ir-iiirir;;i;";;r;,,,is'',i,,ot,
cu masele' in pre:.mra.,rj j.r1g., yrgrirtioniii, "ir'p,atrutttr
drelor rursss; principiu r.ezulnai prin expunerea rrcpriytdylrtr

r.- 1
\1,r,
in c&r:e, d dephrtarea :
. a') m ,\t.r'eprezent6,nd
mr llot fi 2 rrrasse cre iner.qie (,rate'iale) si utunci
r,ni sus exl'i,rn, r'ezumti tesei Liiiiiy'iii,,ii' exr)r.(.-
iff,'i;,1_'1. ii,,ii,it'iri,,,i,:i,l' t,,i
or.gi mi pot fi 2 mase. erectrice qi aceeaqi
",.^. lj..dur expresiure ri*
/t:sire ltri cottii,;, ;; l,lo',a t,,,,ii,iii,n'iu,i1,'.,,
xlii,:#i.:":"X'J#;:J;Tnmil'
 HN

:i:,rr;=_ 1.
sfoi,i rlz.tcfi l:)

c) rn ,)i nrr pot fi 2 rnits:t-r nlagttoticc ;.i atunr:i expresittncil

tezi\ Plry^ cl() srts
eoilla en. -.-'--Oj ligilc lii t:oulonrb as,pra acfiu,ilo.r.nagnetice ;
iut. "*p,iioa'4 iioate reprezenta o ttias"ufi, njagnetic,A;, in loc tle mr votn ltta
Ba Fi:icti 1,r,ortu',sui i'/- rll oi'urr*i
por'(iurri de cirduit dl t.ecut de cur entul i '5i
a acliti-
Lele fcoli r.rtunci o expl"*i,,r. airaloaga, exprim6 ' leylea lui Laplace '
|"i}.
rrilorelectromagnetice; iar t1;i 'X rll' al unei por-
ttumiri; e) in loc tle i, p.,td* considera 1irocl.u-sul i'
Iizica Ge-
fiuni"te"ci;;"il,ii','ii=."ta 0". u* cttreilt l' ;i atttnci o.erpt'esie ana-
General2i, lr-rag6 ne nu trttro lui Ampire astip'a acfiunilo' ele:trotli-
: e nunrit rtam:ee" ""1r'ioii-
cu alte cuvinte, in 5 cazuri au totul ilifer'ittl (ac!irtnea o,2^,'-11'*t'
pi simplu niateriale sau d.e inilr'!ie, 2 masse electrice, maguetice, aGllullr.ele6rro-
elol cloufr, iii*s;.ii.. qi *tusi,rdinamice), gd'sim-Ialegi. analol$e itI to.trrl' Genera-
ramicii dcr lizarea acestor rugi ,ilf.i'it. "ooiio.e Pii*cipiul Neri'tonian expt'irnat
Aplica{iu- nrai sus.
"^'"^
, e intitu. il. irilcipiul ile acfiuns al lnefliilor colttil]ue sau-Prurctpiul flu'
iterL'e in- .rului ;i at propagririi, cal'e. expl'ima ci, lntre 2 puncte dintt'un mediu
I i.treapta ,lat, acliun.o ,"']rr:"phga Ai, 1,ato,'li, in-pltu16,, srrb forma unui finr;
. -\cestei .;,i' ; liilrt a" .hran,'i (rounrnn),.fiuxui. rle ele:tricitate itr-i, medii izo-
teLrretic[ ; l,ii;r;; (*nrrr, ile elect.ic'tate ntedii con-
-(ir. roir*^, i-r.i,urm;,,'fluxul (irnnsxnr,),
[in sensul ,iii;ii;"; on,ii);^h;".J de'lumina fl*xul de difuziutte
(iien.'o':.
;;;;;,); ir.i"or i;-i',d;;iie elect'6-magrtetio&aci lataqeazf ugrvnrr'), u11-
Iu esist$, lele elect,,o*,rg,i"ti." lruutr, nrnt'osr)l -tot .se
fluxul qi
ln ceastii
a i-,nsir-rnile elastice qi piopagarea in niedii ela-qtice (r,.urri:, CArrClIY, NA'
* u t1;sei- ", ;e n) qi fluxtrl hidroclinamitl. 1,.- ^r^ mai vatirte qi tlitl
Iata incf, au tenomene din cele
:iirsolut toate ";;i;;t,t"
aoo1erlil" Fizicei ale c[,ror legi analoage se leagfi' tle 1n
-"C: urtic al ac{iu-nii mediului cotttittuu'
' :iucipiu
principlul--"il6iitor
-J discoltinue sau Flzica Corpuscularf,,
I tie'Pr'itt- ,;r ca: e ,
utili*.. )
DALToN, GaY-LtrSSAC, I"A-
lizeaztr irt a) Fiziccr'atomistic.d., mate.rialir: nnnNoLTLLl, gazuriior'), PERRTN (nti;-
te urnriiri ...,-r,-rr' (iiectrolizoi.i^rrrt.,t (Tco'ia ci,eticI a
linrutticc ...:ea BrorvniarrAi, BAHB (('on;ti'ttqiir' atomilor')'
mic ce =
rrrr t:\ Fizica elclriirouicri a celor rriai mici particrrle elestiice: CR00Kus
;sl,'(lu^.ri-, iib'gsi, iruu,^ (]!95)l ,r..r, :L'uoftsos (t[i98), LoRlii{rz (ttt92)'
nntate rnai ,'. ,onn (1913); nurrioronu (,9-0C-t 9:0)'
diliguesc c) Xt'ecanica Statisticd;,i 'l'eo.ria Quantelo_r: ltr\wELL, GIBBS, Bot'"rz'
,r ..1,\, pLaN..K, ETNSTETN, BgHR; acr cuprintlem Principiile Termodilamicei
s,.int:
tporl ornlr '- l:euomenele de Ratlialiune.
:pdrltirilor La aceste tr:ei principii mari vorn adhugi dotd sisLene recente
.ru tiomerriul Analiiei qi Xfatematicilor, eare tind a-qi l'ace loc printre
i"-.ucipiile de Fizie6, dar eare n'au 1i,n[ aCum destul suport ex^oet'i-
r-::.i:11; e vorba tle
D.'sistema Fizlcei Yectorialo ;i fensoria,le, in care f'enomenele
",_._: .e redlc I;il ii*t.* 6eVectbri qi Teusori, iar relaliuriile
tlitt-
ir: r.lr.rlene ;; ;ip;i;[, prin operaliini asupra acestor Yect'o,i 9i
n('i expt'tr- NaYiER, utNsrntN ar fi
atitttt:i,! lui l-:r-i ,1.i, ,urcno*s (tourbiilbns), nur,un, FBEsNEL,
:r=,-i.r,.orii. Aceast*'sistem6 ar: cuprind"e fenomele de elasticitate, lti-
-
. ::-;inricii, riqtia--.ef,.actie, gravitia,lie electrostatich, cui'ent altertativ'
resiune rle Plinciliul ltelat,ivitllfii. "'ri
i.'/i risttlr'tt E. Sistema" friniieiniairl cuprinzauii
_--r ^fb,ronrettele eIectromagttt'tice
:- i;t,ii\-italiei-iii lepi[turri c,r ;i lu-
.J
i4 r+. .I]ENREAC.+

Sistcrna Uin;teiniartti rata;eaz6, liinii acunt iutr''un tlu,saurbln ot.r-

Itereut llrincipii tlc Xltctrnicl, (Crinenraticti si ltitramic;1), ficuomenelo elec-
tromagn-etice, f'enomenele optice si fenomeuele de gravitafie.
Stadiul actual al acestor Sisteme e d.e domeniul Fizicei },Iatema.
tice ; cflncl cottsecin{ele ce d.ecr-rr"g din aceste .qisteme vor fi indeajuus
verificate ile experienle qi deci vor lua un suficient contact ou Rea-
litatea, atunci {'enomenele cle care e vorba ln aceste ,qisteme vor trece
itr Dorneniul llizicei Geueraie, iar sistemele inqile vor ileve ti Prin- ru i-

cipii Fizice E,rperimenlale.

3. Personalitrl[i Fizice.
Hste necontestatfi, influenla qi ac{iunea pelsonalit[filor puternice
tn toate domeniile de activitate omerreaso& ; aceste personaiit*{i re-
prezentflncl o concentrare de aptitudini, cle calitd,!i, rle enelgii, pe cat i
1e pun in serviciul unor principii, unor interese, unor idei, or.i ideal.
Se deosebeso in special douf,, categorii de personalit6li: unele au ca-
racter pronunlat individual qi prin concentrarea lor inilivid.ua)[ pot
rezolvi siugure problemele pe cari li le ofor& spiritul qi intui{iile lor
1;ersottale. Nri\\'TON in f,rza I.a, FBESNE[, rrAx\\r0LL qi in gel]et.e or.ice
l,ersonalitate deo-sebitfi ln lirima f'az[, de form&re, de eclosiune are un
crat'lcter prottunlat individualist. Aceste personalitnli dcsohid sau des-
bat drrrmuri troi.
Alte personalitfitri, pe lfingf,, caractere individuale pr.onunfiate, au
gi rlarul cls soeiabilitate, fie prin persoana lor, prin ideile lor., itrin
principiile sau acfiuni.le lol sociabiie; aceste personalitafi pot fi aju-
tate de elevi qi colaboratori in rezoivirea protrlemelor ce li se ariuc
sf iritului lor : sou-nERFELD, EUrriEFoRD, J. J. THoIrsoN.
Ambele oategorii de personalitf,,fi, pot for.ma qcoli in.jurul lor I
eele dint*i fornreazli goo)i in jurul principiilor s&u jmetodei lor ; lrer-
sonalitfllile sociabile formeazf qcoli in jurul prin'cipiilor, rnetodelor
r^itu persoanei lOr.
I. Scoli tte principii.
a) xnrvroN, chiar ln faza a II-a, dup& desfdqurarea geniului s[,u -l ]1

(1?0J), a facut qcoaia uu at6t in jurul persoanei sale, o.6t in jurul

plincipiilor sale : acestea treo din insulf, pe continent, unde se ilez-
voltfi, mai intfii in Ifalia prin aoscovtcr (1750), apoi in Ilranfa prin
pleiada LAprAcE, porssoN (1800.1812). $coala Nijl.tbniana a fost qcialh,
tre principii. O a doua personalitate purernic[, din clomeniul Fizicei
e aceia a lui TTRESNIL (1815 1825) ; temperamentul sfl,u s'a manifestat
ca individualist, nu cft ar fi fost lipsit de darul ile scciabilitate, dar
a tr[it pulin qi anume a trfi,it rumai faza de coneentrare a spiritului
c:lre precedeazft eclosiunea geniului ; de aceea nu a avut nici timpul
s[, facf,, o qcoalf,, personai6 ; principiile sale insH, continuE, s6 fae fl qeoalfl,
atat in Franta (.ruernn, VEBDET), dar mai cu seam* tr,ec in insulh qi
suut contiunate prin n-Ln-r,D,ry, x{Ax\yELL, "care complecteazf,, opera lui
utesnel prin a sa feorie Electromagneticd, a luminii (18ti0). Din iu-
sula englezfl principiile ]ui Fresnel .qe reintorc pe continent, de astfi,-
rlat[ in Getmania (l,rox).
II. $coli personale.
a) Printle rnnite exemple de persona,litflli dotate ryi cu darul so-
eiullilitrlfii, sfi citIrn'.r. ,1. rrroryB0N (Cambridge)-, tia,r, ruai ales Plof. nr-r-
 ,lh

,ic01,I I'lziCE 7it

-:iER!'oRD. Aceastfl d.in urmfi, personalitate acluco o contr'ibqlie gxqo'

r:rne,tal& ain ceie--mai impoitante in tlomeniul i'iadioactivitil{ei qi a

sirrnlrlu co- :enorlenelo, corpui*iur". A reursit totdeauna s& glupeze 1n iulul s6u
uti rlal,e num[,r i" .orulroratol'i'bine clotali; i]l special in perioatla
enclo elec-
1t110.1915, strArr..r. Ia \lanchester, pe lapgfi'.u1, ui numfi'r de 15 fi'
i..-. experimeltator
:i llaterna- iiclani distiuryi, intle cali ycsui,nt,'t6-n6rul lizician ryi
le valoale, citzttt In 191it pe frontul Dartlauelelor; c. Q' Il'\ti\\'lN, 11'
intleajuns ull german' amet'icaui', etc'
ct ou liea- ' -*.q,f1" I{. A0B,NSgN, N. 80}111, Un danez,
::rcliAltDSON,
fel gfi,sim in
gcoala getmaun Ygiur, -=
) Yor tlece exenrple d.e acest '(0'u-
rEiiIrELD, nrlntcus, apoi ti-rttltoULING, oNNEli., etc'
reri Prin-
{. $colite }'izice. - Pleindc'

Am v[zut cqln se grupeazl $colile It]izioe fie tn jttrul lrelsonalitir-

puternice iilor puternice, fie in ;uLut unor priltifi' cele -,- tnai favora5ile lleut'u
lit[!i re- Sfi, vedem acum sari sunt conttiliuoile
.o u.**"ri"1,roti il;;;1il contribui ti dezvoltarea ,Slia$ci l"i:it:e' Aseste
na
gii. pe car i
or'i icleal. c,rndiliuni Junt multiple ,si s9. plt rezuma astfel :
tele au ca- ;) Co,iiiliu1i;;;;diu, tr)'Cond.ifirlni c1o, rnetodft, c) Condifiuni tle'
riilualI pot tJlgauizai'e qi material.
" iltediul 'e ,"r.iiiuit prin valonrea pe.soaue'or- giuliate,. pr'irr le-
rtuiliile Ior '.tutril..*, se c.nent"u!!: clar qi prin gl.adul
lrlel'e or'ice j-aturil,s $tiinlirice oe **
une &re un ,r.e dezvoltare a cunostiutelor genorale ale epocei. Influen!a rnetlillui
d sau cles- se resimte atat asupra produs!iIuii qi ilezvoltnrii proptii a unei.$tiin!e'
cat qi asupla, pot."ii d. rR.pa,rdire a cunoqtirlelor Ia c6't mai mu!!i,
i; .i;r,;i;'p.,tiir.-in istoria'gtiinfelo*^"!g golstat* cr, cea mai ltutet'-
runtate, au
e Ior', pt'iu ric[, inf]uenf*, ;; ;;;p;; delvolti,rii $tiin!elor qi asuplagrlpf,'r'i r*sp6ndirei
for-
.r-rl, o formeazf,, d;"ft;il" denumite pleiailel ace.;toa sunt
pot fi aju- p6rsoane,-unite prir1 leg6,turi qtiin-
li se atluc mato dintr,oo ,ir'*[r-r]*.trans cle
:iri;; du. qi p.iolugaiori p.ltonale tle simpatie reciplocii,.de- aiuto-
ia'e qi,rouipteotar"-fi'-t..*tfr, putem cita prelarla Erciolopediqtilcrr d.irr
jurul lor ;
.
i lor; per- .,..u.ol al tS-lea, groputi in jurul lui o'-rr,ulItsERT; dar pel mai frumos
metodelor r,\el]lplr de acest gen ni,l d! qrupul Academiei'de Siiinle din P6ris
liu epoca fStO-fS-Zc, cu pleiad.a L-\PL-iCli, G-\Y-ILSS-\C, ditt -r6'riio,
--{1II'-LRD,
Acaderniei aceil epogn
-zile qi c'eucuv ; ;eclinfele
:,,tss6N, FguRrDB,, x.vrin
pen'tru membrii ei,- intruatdt so
euiului shu et'au aclevflrate cie- s&r'b6,toare
-imfeau de u1i{i,'[..irfu.u-ra!i qi entuziaqti pel.tlr.lr't'blernele pe cali
6t in jurul 'Aeeastfl
eP99i: 18l0-18J5, a lost oeopo'
rde se dez- .: riiscutau qi'le rezolvau.
ranf a prin ::ivir de feciiudfi, si de eroict pentru $tiinla fr:aucez6.
fost qcc alf,, Alte pleiaAu.,oo iormat apoi tn d.ifsritele dornenii ale $tiinlei fr"an'
-ui.inao
niul l,lizicei -eze. intie cari din^jurul H, sT.-cLArBrr DEVTLLE, la crlre ,s'a,
manifestat :.rmat profesorut'olitlu aI tuturor d" po'rnu PONt.; lPi"1^pPlltla din --
bilitate, dar 'it'ul CLrUon-tnnX-r.nD, PjSTEUR; in clomeniul li'izicei, ultima.pleiadit jurul
reunili
.;,,;;.r;lrtiilp"r"i,a - uo format'o grupul.tle fizic:eniPDIiRIN, LaN(iEYlr\1 i1
a spiritului
nici timpul :".-lleliti CURrE qi cupr,iuz6nd pe Normalienii SlGN,rC,
facil qooal&, :-0\, LrRB.qiN, ot-*u'Co*rr. I.,a acea-*tfi, pleiaclfi, S'a folmat fizicial'ul
n insul* qi -- prot'esorul
' -\ce-qta e nostru DR. lIuRMtTZE"qcu.
il opera lui qi seoretul c& unele $coli reuqgsc derllili ,ll *^y^:tnent
t)iu in- ::,:. altele *ri'poli, ;- cefe clintai grafie. uuuj coneurs cle iurprejut:6ri
'0i. r1e. avflrtt qi t1e entuziasm'
Bt. de ast'fi,- . -: :,rmil pUArii,''i*6u." d.enota, Iu'spirit
p.eiirctele. ior ct.e eztuziasm. coirrcid cu o epocil de l'e*
",,'of,iriiirl pa1trirr,lir, dar lretttru cir sil so ohtinil' trozttl"
.-.*:,r.. J'ie g.;;.;fi-iie
u tiirlul so-
:s Plr-if. nu-
7ti C, T+. BIIDREA(i

tate ef'ective mai trebue un coticurs tle imprejur[r'i, cat'e cottst& in Me

tod* pecleopat'te, in Olganizare qi matsrial tlealtiiparte.
ltietOdri. Privim conoursul de metocld, sub cele d.ouh, aspecte: mai
int6i orice d,isoiplin6 comportf,, o metocl& proprie care ii e cea mai a-
vantagioasa ; dar qi grupul de personahtali oari desvoltb o -disciplinti,
1,ot aiea o prefer'int*-, o- pI edispunere pentr:u o anumitfl aplical'e Sau
interpletare a unei metotle generale.
Cat*rra exempie : Discipi"inele Matematice oomport* ca qetodf,,-pro'
prie, cea mai avantajoas[, deductivh ; clisciplineie li'izice ?]1 ca
-metod.a
inetoAa fundamentaln metoda experimental6 qi inductiv6 ; dar pot utiliza
c& un auxiliar qi metoda deductjvh,, matemaiicA; di,cip]inele $tiinlelot'
biologice sau- Nituraie au aa metoil* principaltr, metoda d.e observa$ie_ryi
inducfie, iar- ca un auxiliar pot intiebuinla qi metoda expelimental*.
Acum in ce privegte grupele de personalitlli, constatir,m pentrtt
tlisciplina Irizicf, anurnite predispozifiuni la diferito naliuni. Naliunea
englezil a clal mari Ifizigieni : NEwTON, ITAEADAY, M-lXWtiL-L, RaYLIIIGH, J.
J. Tr{onso}i, RUr}lERFOno, dintre eari llaratlay, Il,utherford sunt sxleri-
mentatori d"esiivarqifi, Nervton, Max\\,ell, R,tyleigh sunt qi eminer!i ma'
tematiciani; toli au'insa aceast6, cal'acteriatic& de a privi ploblemele
{tzice prin intUifie, printr'un sim! fi,zic al realithlilor neintrecut ; toli
reprezintl, qi urinAi'esc fenomenele pr'in imagini cono]ete fie c6, sunt
exper'imentatori pur'i, fie ca sunt matematicieni. La aceasta caracte'
rizare putem lataqa in bunfi parte qcoala Olanclezil su LoBDNrz, _ZEE'
uln qi $coala danezi, clt N. tsouR.
$coh,la germanf,, a rlat ln intervaiul '1830"1920 mulli flzicieni
in-
cepfi,nd cu cAuss, tvEBEB, NliulrAr\N qi cu elevii acestora HIILMIT0LZ, Ll.L-\u-
srUS, HIRCHHoFF, apoi unnfz, FLaNK, etc. $i aci avem buni eXperimenta'
toli qi avem rnatbmaticieni ; constatd,m totuqi o deosebiro fundamen'
talf iafn de flzicienii erglezi; in experimentare .fizieier:ii germani nu
procedeazf,, prin intuilief ci procedeiz6, pentrn aluerifica oconceplie h l

irriOri, un piincipiu, o'itlee preconceputh-metafizick, a verifica o teorie

matematich,; tot ei md,nuiesc concursul matematic nu pentru a u$ura
o reprezentare gi o intuilie realf,, a fenomenelor, ci ei cauth mai
mult o mutematicd a fenomenelor 1).
Al6turi de.acestea avem vscoaia Fiaica latin6,, reprezentatI plin
contribulia F'izicienilorfrancezi qi italieni. Avem qi aci experimenta-
tori : 0oul,oMx, YOLT-\, REGN-{.ULT, l,IPPILIN, avem matematicieni nnusxtit,
-urrilni:, porNCrnlr. Ceea ce cayacterizeazh spir'itul fizic francez e uli spirit
pozltiYist 2) care pleacd delaexperienler le interpreteazh", le a':_alizeazk
in afhla oe'rrici o- concepliune-t\ priori, in toat[ ]ibertatea de spirit
cuvenit6, iar t'ezultatele Ia cari ajunge $coala flanoezt[ prin a-ceast&
metorlf, simpta, Iilter6, sunt totcleanna cleflnitive. Exemple : stabilirea
1) E sugestivl evolutia Fizicianului llinstei,n in aceast[ privinli. fn l-ucr'Irile sale dir]..p1'iIua
perionci:i fSOS'-tSOf plccloiuin[ spiritul Iizic: teoria-cineticir,.Etect tbtoelectric, 1-rt'inte. l{e.qpo-
itinomic., rniScare [irotniirni. Oclatd cu prin:ele salg euun[Iri_a Principiului itelat.iritiili, (1905)
apar.n anil'estllile ruetafizice, cari se dezxolrir meleir ,si pdralel ctt sistetnzr Rel,ariuitti{e'i Gene'
,hte. Cit tle uraLe e coutr'.ibufia ;i spiritnl malernatic in aceastir. consit'uc[i-utre, o recunoaqte
infiist- pinstein, tind la liizicienilor gelru:rui din 1920 spuue cE Teorirr Belativit[{ei
rtl fi inatacllrili rtaci s'rrt' "ongr-es',rl
ruetrlirre itt dorrtcttiul pttt' rrratematic.
!).Aceasti tlcosebirc_a spiri{.uhri. riilblitelor:. ua[inni in felrrl de a privi rtisciplina FizicI,
o reg[sinr in cc priveqte discipiina Stiiu{ei biologicc.si sc porte lezuma-astl'el: spiritul engle.z
se ruirnil'esteazi lirin iutuilli r'dalc, [r-in preciziu'iie qi leprezcntare plitt imagini conct'etc.; spi-
ritrrl l'r'ancoz p trLzitivist, arurlisI si lirrrlrcrlc (clrrr'); slrilittrl uelnulll e rrro[a[iziciatt, ir pL'iorist,
sislrrrrat'ic. P.r.ofeso-r.rrl ii;ilinn (iinri Lolia tlel:r (ieuova grisestc cir itr ce lrlivcqtc tlisciplina Mit-
tertratie i 1u esistir o deoseltire iuile sllilitul rualetuttic I'ratrcez, gerl[atl, r:nglez, itulitn, sttedez ;
5i colcLirle ci slrilitul rrratcmatic c iuleln:rfional. Se;.rotte sI fie a;a pentru spiritul ruaterrta-
[ic; ttirr constrrtrirrr c;'i nLt e u;a pentru spiritul fizie pi naiuralist-biologist.
h

ll
$00LI !'IZIcE

in Me legilor funrlamentale ale lui Coulomb, Ampdre, Ilrl'esrel, Lipi;ntan sunt

modele t'lasico ale asestei analize eminamente fraucezir.
te : mai ' Io ac.a.t6, clirecliune pozitivisth, qi analistd, trebue;te tlezvol.tat qi
nrai a- spir.itul Ilizicienilor Romairi, pentrtl'a se putea ob{ine.o contribu!ie
sciplitt i1, 1x'oprie, eficace, diu partea nbastrfi, Ire tA,lamul oercetf,,t'ilor
qi tlesvol-
ale sau tririi $tiin{ei Fisioe.
Oig.*liizare $i lllaterial. Olganizarea $cohlor Ilizice tr ebue s6 rfls'
rtlir pro -
l)unalA ru'rn*toarelor coudi!iuni :
ee au ca a) S[ aib6 labazh o cirnoaqtere ,sigur[, a $tiin{ei, un Invfl!flmtint
,t utiliza temeinic qtiinlific ; ,!.
iinf elor b) SA' Oed, pulin{[ personalitfllilor sA se dezvolte in dileciia spi-
vafie ryi litului propr'iu;
nental[. o) SA, pregflteasci mediul cel mai favolahii cfluid,nd sA sc fot'meze
perttnt
latiunea 1ili
a ce r e' plei
il.,fJ _"^,?, 0 :!,,1 lX Y;" s r e a c u p r, i n rre :
L-EiriH, J. a) Instalaliuni proprii qi numeroase;
esperi- b) Aparate,'prop,'i1
dispozitive generale I
)rti ma- cj n'[etio, calJ sA, serveasc6 pentru iltre!iner ea irt-
rbieniele stalaliunitor de'mai sus, dar mai ales pentlu construirea cle airarate,
ut ; toli de d.ispozitive noi, s[ecia]e"
ca sunt
ealacto- Incheer e : frcoala Fizitft Romaueasci!.
12. .ZEE. Iri prima per.ioad& de Iuv6,fhmd,nt superior in llom-ftnia (18I0 - I 830)
s'a, remi,rcat personalitAfile St. \[rcr,u I^e Iaqi $i A.M.q.ntu la Bucureqti.
feni ln- In generatia 1880-1895 s'au distins douh personalitali- p?_thr&mul
LZ. e t-\u - de InvAjama,nt al Fizicei : d-uii P. Porvt la Ia;i. B-q,crr,ocr,u la Bucureqti
iimenta- tlau la iveala doufl tratate tle Fizicd, remarsabile prin pr eciziunea ;i
tdtrrnen- spiritul lor atlevbrat qtiinfiflc.
^ In generatia
mani nu 1895:1915,so pull bazelo ader'[rate ale Inv6!*mfltl-
cepfie r\ tului su"perior'al It'izicei, indreptandu'se spI e ceI'ceth,ri pl opl'ii, atAt
o teorie 'gat qi la Bucure{ti; meirlionbm aci stL6duinlele si rozultate}e
la Iaqi,
a u$ul'a rrllfinute'in aceasta clirecliune de d-nii prof. HIIP,IIUZESCLT, rlltCULlisCtl
rtii mai ;i rrcnolxu. i
l'entru generalia actuarfl, de dup[, rb,zboi e necesar "'
rta prin l. S6 sJcompiectaze organizarea I,valam&ntului li'izicei,- indrep'
rimenta- tind.l-se tot mai mult spre iercet6ri; sunt necesate intte altele ca-
FRES\EL, ted,r'e sau Conferiu!e de Fizicfl, Matematicfi,, atribuite la Ilizicieui cari
n spirit qi cunoqtinle solide tle N[atematici.
altzeazh, '* aib6,
2. SA se favoriieze formarea .c1e ploiade qtiin{iflee, semu al.unei
le spirit unitatri de principii, de tendin$e, de id-eal,-semn distiuoiiv al unei Be-
irceast* nasteri Stiintifice.
tabilir ea "'n";:'sH':*"i;iesneascn cer infele de trIate.ial necesare.
Aceste coUditiuni se pot obline qi se pot realiza mai cur'6rd la
I tlln pt'iura
ne. Termo-
i;r;i : aceasta datbritfl av6,utului'cuttural al aoestui centru Yechiu a]
rl,l/ii (1905) :rri'ii noastre ; tlatoritf,, acelui spirit de continuitate care trebue sI pl'e-
it,ilei Gene-
recutroaqte
:irle in activitatea sulturaifl ryf qtiinlifich, modernfi, din Romfi,nia nou*.
telatisitdiei in Ia;i s'au pus temeliile moderne ale unor Institufiuni- de Fizicf,, irrtte
,lina Fizic[, 1g,-0-ig12 piin intiiularea qi organizarea actualului Laborator de EIec-
riiui englez ;ricitate (1900), Atelier de Irjzicr, (190i), Secfiune- Eleotrotechnicd, (1912).
tcrete ; sPi-
i pliorist, Pet'sonaliiatea c&ro & creat'aceste [n's[i{u1s, e aceeaqi care are qi
ciplina Ma. ;r,ii,_rr.tt&tea cuvenitfl, sd, ghideze e]emerttele noi cari se destin* a con-
m. srtedez ;
u-l rrratettra-
;t:uil o!el'& inceputtl, din 1905. Iar' ,spiritul. tle aotrtinnitate e primul
-:-1lu iti ullei matttritir,ti eulturale si qtiittlitice,
7B IOAN I. },LiUIli{.IETTNU

Teoria Relativitfl$ii
rle
IoAN I. t,lActllnaxLl
l'r'ofesor la Liceul lntemtrt. Asistcnt lab. rnicauic[ Universiiatea tlirt Ia;i
(0outirtua,r'e : teoria generalizatri)

I,i,eamintinilu-ne teza fundameutald pe cale se sprijinea principiul

reJativit&fii lestr'6ns, vedem c[ ln expuilerea ]ui era vorba pretutin-
deni de miqc[ri rectilinii uniforme, sau mai precis el ne spunea cfr, ]e-
gile geuerale ale natulii.sunt perfect identioe, inclif'elent de sistemele
t1e ref'erin![, alese, .cu singura conclif.ie ca aceste ,qisteme s5, fie animate
cel mult de migcflr'i recti]inii qi uniforme (sistemele Galileu) qi cii, tlans-
for:mflrile cale ne permit a trece d.e]a un sistem la altul sh fie trans*
for'mf,rile lui Lorentz. Apare, cred, imediat cititolului restr'iclia im-
pus6 sir;temelor', ca sfi, aib6 o anumitfi, migcale. Olice spirit avid cle
generalizar'e s'al intreba in motl natural : oal'e at fi motivul ca legile
raturii s6 fie ad"evfi,rate pentru sistemole lui Galileu gi sf, lnceteie de
a mai fl aclevflrate pentru sisteme oare ar poseda altfel cle miqcf,,ri (ac-
celet'ate qi de dir.eclii variabile)? Obiecfie intrev*zut6 deja de Nes--
ton dar plecizatfl, de E. ],Iach.
L& &c€astfl intrebare rhspunde principiul relativitblii generaiizat
afirmdnd c[ ,,ot'icare ar fi sistemele d.e refereu!fl, ele sunt tLin punctul
de vedere al exprimhrii legilor naturii, echivalente", put&nclu-se sta-
bili atunci ecualiile acestei ieorii ,,ecualii cari suntatlevfl,rate petrtru
orice sistem cle referint[,, oricare ar fi starea sa tlo miqcare". Dec6,t
sistomele acestea de referinlfi, lntrebuinlate in principiul generalizat,
nu mai pot fi rigide qi de felul celor iliu relativitatea restrd,tts&, ci tle-
formabile tlin cauza iufluenlei ce are asupra lor, migcarea lor ins[,qi.
Pentru cleterminarea acestei influenJe Einstein lecurge Ia un artiflciu
cu aclevfi,rat genial care, singur dacd, ar rf,mdnea din toat& aceasth
teorie, c6ud puterile de investigalie ale spiritului omenesc ar depf,,qi
cu mult limitele atinse azi,i ar creiil titlul cte glor'ie prin rezultatelo
.la care duce.
Dacfi, aru intleba un qcolar de oe carle o piatr'6, pe clre dupfr, ce
am ridicat-o o Iti,s*rn liber6, el ne-ar r6spuncle : fiind.c[, e atrasfi, cle pi[-
rn&nt. Itizica mod.er'nf,,, porniud dela conceplii)e lui llararlay, de care
am mai amintit, ca nu poate exista acliune instantanee la distan!6,
rdspuncle cd, motivul c&clorii esto cir, piatra se ghseqte tn ,,c6mpul do
gravitalie" al pfi,md,ntului. Pr'in ,c6mp tle gravitalie" inlelegem ace-
laqi Iuoru ca ryi atunci c6nd. spunem c[ pilm&ntul creiazb, in jurul lui
nn cdmp magnetic, noliune curenth pentlu cine cunoaryte pufindfizictt,
Prin analogie, spunem cd, pfr,mantul creiazk ln jurul lui un c6,mp tle
glavitalie. Deoflt, aoest cdmlr graviflc al'e o proprietate remarcallild spe-
cialfi, iui qi care pentru cele ce urmeaza, e fuudamentala : acceleralia
pe care o provoaofl el, nu depind.e uici d.e materie ;i nici de starea
hzicb" a corpului, c[,ci rytiut este cle toatfi, lumea ch o bucat& de plumb,
o bucat6 cle lemn qi o foae de hii,rtie, cad in vid tot atfit de repecte.
1)in ar:eastf,, observalie scoato lXinstein concluzia cd, ,,mas& graviflcfl,"
a unui colp este identicfi, cq ,,ilr&sa de inerfie" a acelui corp. (1e in-
,qeilureilzil ,rnasir gravilic&" gi ,,rllitrFit'l tle iner'!ie" i' lte rytie c[ dac6 o

-,]
 'rnonll nnr,aTrvrr.{frI rY

:or fa lucr.ertr,zti, i, supra unui coll) ii lirovo&clil 0 nri;cat'tl inilrrinlatt-

,tu-i o acoelera!,ie,-nri;oare onro n'ar fi posibil* c1aci, oorprtl n'tlr' plr-
rl -ecla o masf,, pe care o nutnitn ,,mASI[ de iner{ie". l)tr,r cfind gravitatea
acfioneazfl, asupra unui corp ii imprirnl, tle tlsemenea o miqcare c.e pune
itr'eviden!6,, pentru aceltlg motiv ca qi, mai Sus, _ ,,masa gravific*'o a cor-
pului. lln' calcul foar.te simplu scos clin consitlera{iunile de mai sus,
rriucipiul arata c* aceste tloufi mase suut ictentioe, luaru vet'iflcat experirnental
pr etutin- t1e Eritvds. Aceast6, propl'ietate importanth, p6n[ in prezent mecanica
eir uf Ie- ir inregistrat-o fi,r[, s'o interpreteze. Tocmai interpretarea e1 q, un ar-
sisterneie gument puternic in favoarea postutatutui princiliiului relativitit,lii ge-
auiruate ueralizat. $i iat* clrm :
cil trans- Sd, ne'inchipuim o por$iune mare de spaliu vid, aqa de ir;depnr'
&e t,'ans- tath, de orice ma,s6, impor:tantfl care ar putea-o influenla inc8t sh putem
'ietia im- zice cbn suntem intr''un spaliu de al lui Galiteu: putenr a19S.-e un sistem
; irvirl r1e t1e r.ef'erin!il relativ cu ilre punctele imobile rf,uli,n imobile, iar cele
ca legile cu miqcbri uniform restilinii igi pflsireaz6 mereu aceste. miqcfr,li. Se
:eteze de tie inchipuim acum c[ lufi,m ca sistem de referin!6, o cutie imerts[ de
Far i (ac- t'orm& ufei camere in interiorul ohreia 'qe g['se$te nn observator' Pentt'u
de \erv- el nu exista, gravitafie gi de aceea ar trebui sf, se lege d,e podele penttu
i1 uu zbut.a catr.e tavan la cea mai micft ciocttire e1e cluqumea. Si, pre-
rne l ai iz rt sup[neilt cb cineva exel"cita, o trac!iurte uuiformit, asupt'a ac.estei cutii
i lrrtoctul c1'ajutorul unei fr6,nghii legatfi tle tavan. Cutia va lua- o miqcare uni-
u--re sta- t'orm agceleratfl ,,itt SuS". Ce se va lntf,mpla pentru obset'va"torul dirl
e pentru cutie ? Accelerafia cutiei i te va tt'ansmite sub formd, d.e contrapt'e-
:-. l)ecfit siune a poaleleloi qi va trebui sA se inlepeneascfi, bine. pe picioat'e oa
ne rirlizat, sil, nu se lungeasca jos. Apoi de va, lf,,Sa din mf,n[ orice _corp, acesta
rsit, ci de- netiind. antrenat in migcarea cutiei, il va vedea apropiind.u-se de po--
lr insisi. c1ele, c[zdnd I Va scoaie atunci, evitlent, conC]uzia oh ie gf,,seqte .qu"l)
r artiflciu acliirnea unui cfimp de gravitalie de intensitate constauta in tirnp ; ia,r
I aceasth hnbirititatea apareitfi t cutiei qi'o va explica prin faptul c& e ag[fatli
rr tiepfr,qi de frflnghia din tavan.
rzultirtele Iata- deci un ,qistem rle referen!*, cutia, pe care-l pr}lem eonsiclera
,:r imobil ilari oare totuqi in spaliui lui Galileu are o miqcare accele-
tlup6 ce . r,atir. Cum fa!f,, de sistemele'sAimobile principiul relativitI,iii resttans este
:a r1e pf,,- adevh,rat, suntem coniluqi extiudem principiul relativitalii nsi la cor-
, rle care puri animate de miqcfiri accelerate. Pentru a vedea cum se face aceast*
diitan{6, ceneralizare trebue mai lnainte sh, precizam c&teva noliuni. I)i_n exem-
lmirul do 1,1u1 dat mai sus ree,qe clar ch olidecfiteori avem uu sistem
de coor-
gerlt ace- ,lonate ca,ro ar poseda o miqcare variatfl (cum a fost cutia) putem sfl,
jurul lui le inchipuim cn acest sistem st6, flx d"ar c[, ol se g6seqte- sub.actiunea
ini fi zic6. unui cd,frp gravific. Putem spune atunci e6 sistemele lui Galileu sunt
t'aurp de uaracteri;ate prin faptul c6 pentru ele nu existil eamp de.gravitalie.
rlrili spe- lLebne ds observat bine insa La aoea,st[ substitulie este posibila_numai
:celera!ia ,tin cauzil sfi, in cfimpul gravific toate corpurile au aceeaqi acoelerafit',
le starea u* deci mas& gravlflch, a unui oorp este-egaif,, 0u. masa lui inert[,.
le prlumb, Acest artiiiciu al ILri Einstein-prin cir,re se dA o rea,litate miqca-
: r'epede. . jlor accelerate este nu numai necesdr pentru a puteageneraliz.r_ teori*
irtrvificd,'o 'eiatiYithtii,darduceprinelinsuqi-laoflteya'rezultatecradevarat
P. t'e in- -ulirriuzfltoare. Vom aih,ta mai il'tai cum ne cond"uCe la enunlarea
* tlach o -jiii;tA qi in toat[ geleralitatea a principiului relativitfl-lii. -
roti in planitl ,shu fn
-Si[ un di.cc circular care s'ar punct
S[ ne inc]ripuim
,..:lll centr'ului. plivim eoest tlisc tlintr''un oat'e ar fl ]egat
 ii(,) I;l,iN- i. Pl,.,icri{TlfiANt;

cle un sisiem de al lui (-ialileru in c&r'c uo-ilnl gflsi aryozafi" Arn veclea
atunoi ot un observator', oAr.c ;'ar.gii,si po perif'eiia distuliii," ,,ip6
unei for!e centrifuge c&r'e ar tinde s6,-r arunce in afarf,,. olr,*"r.uotorul
"r1.
acela ins* . ar putea crerle c[, e atr.as
.!pre periferie de o Ibr.fe .a.*
ar fi clatoritfr existe-nlei uriui camp gravific. Dir,ca el ar fhce expbrienle
pe c&ri noi le-am ol;ser'va, am constata ur.m*toarele : un ce&sor.nic a-
ryPzgt,.in centru,.oe.lge.mai repede rlecat unul aqezat mai spre peri-
f'er'ie. (co.nform prinoipiuiui restr€ns). Rezult6 cleci'c[ in ori,:e cam'p Ae
gravitafie mersul unui ceasor.nic, timpul, de|inde de pcz'!ia 'ocu-
patx, de acest ceasornic. Dac[ apoi.rteciobser'vatorlul alceia a. masuro lon.
gimea iliscului cu.o rigla gi apoi diametLul discului, noi f6c6nt1-im-
par'lirea n'a,m_gilsi,nurn6rul qtiut xt :Brl4 (raportul' dintre turigimea
unui cerc ;i diametrul), ci un num6r supeiioi. Iatfi, deci cii int,r.,un
.i*p gravific nu mai putem face a.ceiaqigeometrie (euclidian6) .u io.
tr''un sistem nesupus trcliunei unui astiei- de camp.' pr.in i rrurre u,o
scoate cotlcluzia c* nu putem vorbi intr'un astfel he rlomeniu nici de
linia dreapt& in sensul geomettiei noastre.
ceea ce se intd,mlla pe disc vd avea loc cu or ice sistem rigid in
miqcale neunifolm[. DacA deci am interca s[ r.aportii,m la uo asii.el ,ie
sistem un everiment oarecare crm &r.- fi posibii s6-i fixilm timpul qi
spafiul ? sa^precizil,m. o'ice cor1r. solid_aian..i o miqcare unitor.ila
$i
r'ectilinie .sufetil contraclia lorentzianl,. Un sistem cle'coor.donuiu ,lgi,i*
avfiud o migcar e acceleralt: pe o tiisranp suflcient de micfl putarr? fl
consiclerat in miqcare rectilinie unitbrma, in difer,,te sensuri ie defor-
meir,z[. i\u mai putem in teor.ia relativita$ei gener.alizata *- intre-
buinla sistemele formate-clin linii drepte rigide. llam atunci un -qistem
fblmat cliri linii curbe: un sistem de-al lui"Gauss. In fiecare punct al
urini astfel de sistem vom avea un tirnp anumit dat de un cLasornic
special puuctului consiclerat. Ilinstein numegte un agtfel de siste* io
mod plastic ,,o molusci," pentru a evidenfia'urobilitatea lui arbitrar&.
Atunci ce inserrneez!' y, r'aporta uuui Rstf6l de sistem de r.efer"in![, un
eveniment oarecare ? Iin puuct in mirycale in Iumea spaliu-timp este
deterrnilat pr'in patru numele. Aceste rumere pot coiirciau ,o'p,itr.,
numole cal'e determind un punot al moluscei. Zicem atunci cli punctul
in rni;oare coittcide cu p_unctul sistemului. Astf'el incd,t infelegem prin
rapor-tarea
-la sistemele de referinff,, gausiane posibilitatea'fleta prinde
coincicle-nfele punctelor in migcare- cu punctelb sistemului.
Io lumea acea'qt& nu mai putem fice geometrie euclitlianf,. Ilpi-
versul nostru are caracterele unui continulm neeuclidian.
Aceste lucruri flind.precizate, putem enunla pr.incipiui relativi.
titlii generalizat: toate sistemele de ioorrlonate gaussiane sunt in piin-
c1tliu echivalente pentruexpresiunea legiJor natirei qi irca,, putem irl..u
dela un si.stem ia altul prin sub.tituliuni absolut arbitrai.e (nu ca in
_cazul relativitir,lii r'estrfinse in eare 6ra atlmis[, numai subst'itutia ]ui
Lcrlentz). Sau mai intuitiv : legilo generale ale naturei .oot co*-
plect-inclependente c1e^alegerea ,,moluscej" de pe car.e le privim.
s'ol.p61ea. c[ astf'el enunlat principiul gen-eralizat ar'fl cel mu]t
un produs flctiv al minlii oreneqii, *enit sE satisfacii doar tenainla
de generalizare &, oric6rui spir.it ';tiin1ific fllozofic. I_rucrur.ile nu sult
tocmai a;a cl_upri cum se va vetlea mai departe"
J)eocamelatf,, pentru a veclea unele din rezultatele la care. concluce
ideia Iui Itrinstein tle a lrrlocui mirycarea acceleratir, prin efiectul unui
 ' rilillll

Fiev. $tiint. ,,V. Adamachiu. Yol. VIII. No. 2.

Arrr vedea Tipuri Geografree ilin Eom0nia

este .supus
rservatorul
tbr'f6 care
experien!e
)ilsoruic a-
sple peri-
ue ciimp de
)(z'tia ocu-
Asura lun.
frlciinel im-
I luugimea
cir intr''rlll
!ni1) ca in-
urr11&l'e arn 1*,
niu nici d.e
-

l
:m rigid in ',t'o
un a:tf'el de
n timpul ;i Fig. 4. Din mun{ii Hlgmagului-Marc (Transilvar:ia/
tniforma qi
rnrrto ligide
r putand fl
'i se defor-
ta -- intre-
i un -qistem
re punct al
n ceasornio
e sistem in
i arbitrarfi,. -- *7

efer'in!6 un Jr"-^r
! r: n.u
n-timp este
le cu pirtrLl Fig. 5. Lacul Ialpugului (Basarabia).
ca punctul ,
:legem prin
ile a prinde
liau fi. tlni-
ul relativi-
rut in prin-
putem trece
a (nu ca in
bstitulia lui I
suut com-
lrrivim.
fi cel niult !s. -
ar teudin!a '. /t-
'-rat /rr.
- .- r'-.
ile nn sunt -r\_ --
.t\

rre conduce Fig. 6. Din iruprejurimile Poloritei (Bucovina).

:lectul nnui (Desemnuri IScute de D-l C. Motdg.
 TEORIA HELATIVIT.I.TII 81

,-.iiurp gr.ayific nuuitttl priucipiu. al echivlleu{ei.- sfi' tte ine}ri-

* es&
in timp,si-spa!iu-al uttui f'ertomen oa're'
f,iioi in u* cunogte mersuld.e-at
il;;ilrt.t,tu, lui Galiieri. Vciru
;;i-iri;; atunci prin- .putea
:l''u[ calcul simptu-sa veclem cutn tre.ltue s[, se pre'zinte acest fenomen
..inrii alt sistem c&re &r &vern o illlicare acgelerata fa![ de,primul, sistem
,i&uss. I)ar cum-noi tp.rnam cir, a'ceastll rniqcare.acceleratfl, este tocmai
efectul unui c6mp'Srofrfi., putem cletluco prin i'tiliottament
'Asa ce iriflueuffl'
rfe exentrrlu d'ao6'
;11. &yO& *, altfel de cfimp &supra felonGn*l'i.
-r.irlim un corp in spa-liut lui tialileu el trebue s+ se miryte unifornt
alimat de o
:il"rtiliri"l Oir-fatal du o, sisternc,r'pul
de leferir!fl
se va misca ,e o
miqcare
linie curbfi'
:,;.*l;;"t6 {deci'i*';;t;-gravific), de lumin[, ni1-
e u vitez6, variabila. Apliofi,nd u.ult
tnlionau,ent..ra'zei
.teir seoate *on.t"riu'cir lumintr, n* ,t. propaga, in general, in linie
,ireapt&, iu carnpuifi A" gravitalie ,si nici. nu are o vitez6 constantit"
timpul
Aceasta aflrmatiI p-orlioi.iic:r, a fosi verificat* experime':Lul 1oorgaui-
eclipsei de sqare hio SO IIai 1919 de cittre dou& expediliuni
,;i;;; ir"voi *ut' aitttfia a'stronomilor englezi Ilddiugton qi
societv
,'rommelin. S'ari par*u insH, c6 acest rezultat ar veui in coltrazicet'e
rr 1;r.incipiuf ,'eldiivii*tii restrlin-o, (aI e se hazeazil" toornai
pe ipoteza
",."i,;*ariI rectifinii'u'i,i*inil. ilste deejttrts, pe.ntru a raspundle ncestei
itier:(iuni, sti, t'eatnintill c6 rezuitatele teoriei re-"trflnse srttrtg'rnvifice, vnlabile
.lmai at6tu ,rur" cht llutem neglija influenlele c6.mplrilol
Ar:easta tl* ltt-
..,-.i numai atunil p;t.ilvo,bi de-,"iitemele iui Galileu"
-:ntne&zA iIsA cil teol ia re.qtt tittsit este t irsttlt'ttat[' de teoria genelalf,'
qi trelxte. rtitat
.,..i cea dintai u" a.tafrit calea Sple cea. ttirr.utnlii ttu-
deschidit tlru-
-,r c0& mai frr"rmoasfi, soar'tft a urlei teorii flzice este s*
:_u1 spre o taori" *ai gerierailr,, Ia,gf,, cal'e ea sf,,
poata ea
'. cLlz Particular. 'tlmii*ea
O conseci,ia capitaltl a lirlnoipiului relati'ittr{ii,g?X.,':lizat .este
rle a
-i|ilitatea ce ne tla de a rezolva'problema glavit'aliunii, ad-icil. Noi qtirn
:,-i legile dupil care aclioneazil un cAmp graviflc. Iatir cum'
- * Se comporth, riglele pentlu
m6:uratleeidistanlelo4, .ceasorlicele gi
apoi
**crele *at".ioiu lTolate, fa!d, cle un sistsm Galileu" Raport6nr
- i :1ceSt aomerriu L^ oo ii.t"ro Gauss sau ra o ,rnoluscf,". ,Admiteur
.:..r--.i cii atitudinea cliferita, a riglelor, ceasorniceloi' qi.1 ptlnctelor de
cat'i
.: ri-rc& liber,.;6H;;;'iia irn,iLnfei'unui ciimp nraviflc" Ded'ticemsult
*::: .egea acestui cfi,mp. Dar teoria'geueralir *p.iu"' clt aceste- legi
,b,,* ea;i, adic[ iqi 1r6,*'traazA aceeaqf expresiurie,.oricat'e
ar fl sistemul
,.-- -:,,-,r6onate Gauss, nu numu, A"iat aeesta special
pe care l-Am-tlodus
p-e. care am g6-sit'o
,r. . ;tlll]l din sistemul Galileu. Ilezulta cir, legea
": iru acest.A;;;-;;;;il6ins6qi supus6, uaurratati, penlru orice c&nlP graviflc'
,::::lliza,ea aceasta este unoi' anumite condiliuni asu-
ge-
i "r ;ar,-,r.& o" fou"i sa insistam. istfel se poate stabili o teolio gervton
r,* ".r,-i a gravitad;;i, " fa![,-de -c&re teo.ia giavitaliunii a lui
*,Ln.i,.i: ;5 ur .*?'^rl.iiiarrl-nilia tutat ila nu-mai in
plimil u-pt:Ti-T-11i,-q'
--il ,u.,t" ,ri;.Ati foarte incetg fa![. de vite,za dn-p],:tl*rilt: :,'.t:T""'
. ;il;il;;rii,
,;.;to,.uf nio*t"in a purut expticr g,i :.:\?:titate
-lxfliiqry{fi-JJrr"!
]: ;ltentie o uqoarh neregnlaritate in mersul, lllauete,r florcur:
{lm,Iprusur";l ;,.rid.ti.i ud*.t.i ptanJte care a fost mu1ta,
vreme obiectul
pentru esplicarea ei'
1,11,r1- *--- l:tutii Si sursa multor ipotezeimp:'ovizate
* ,.,_,urB:trt-; ;.uiiiu'ii"rli 1of ni,r*tein, verificalilr
,i rleli. steltlc ^csperi'
mat'i'
,u,,,*
rr,tu .-ir ,,"1i",.r?,:*J --r*,t.rr'ui i,inii,t*i prinriin
I
s2 CnsAR pAaTRNI ANfONi

{1fn do sireutr'rrl luuriuei. pl'oyenit* ilirr sur.se iiualoago, de po p,fi,nrnnt.

lilxperien!e ftlcute cu multli grijn qi spirit critie de c6,tre fizicianul p6rot
-acestrii
l\q" ,o.lrresumplie favorabila fbnonen prevf,,zut teoretic de
steirr
l,lin
u'n *
. pu toatf, greutatea cle a expune pe lnlelesul tuturor o teorie a$a
de abstractfi, qi specialfl,, sper a,'fi clai cel pufin o idee cu desf,vfi,rqii;
genelala-a,supra teoriei,
_rlin care r.eese clar'ca valoarea qtiinlifich a.
rezultatelor, deci a formulelor lui Einstein este ind.iscutabiltr chiar daod
principiiie qi ipotezele cliu cari au fost derluse ar putoa . fl vreotlatn
atacate, qi cf,, aplicafiile pra-ctice ale teoliei sunt extrefr de limitate. Dar,
Ju!.re.!ui1!6nd un suva,nt al marelui
poiucare, putem spune ct teoria re-
Stivita{ii ne ap&re ca extrem de ,,comod[,,.'p'entru iirterpr;etai.u pro.
blemelor puse azi de flzic6 qi ea ea acum iestabileqte oritinea aiolo
lr,ie_ pfi,nil,la ea domnea confuzia qi nes_iguranfa. Dupi, cum spune Emil
Borol, ea este cea mai comprehensiva diitre t'oate t6orjile niice.emise
pd,nfi,. ast&,zi qi are oalitatea cf,, p6,n[ acum n'a putut fi pus6
ln ind.oia]*
cle nici o experien![.
_ A-qa-tr_c4t iui Einstsin ii revine gloria cie a fl flxat clar qi ileflnitiv
planul_ed"iflciului md,re! al flzicei-maiematice, ale carei rrarei s"rt-pu.u
rle Poinear6 $i Lorontz.

Carbunelo albastru')
dc
(IIiSAli I,ARI]ENI ANTONI
r\bsolvcnt al Institutului Iilectrotechlic Ia;i.

In u.r-ma lir,zboiului, cale timp'de patru riui a distrus aproape in

toate !r,r'iie combrtante atfltea vie6i on,eneqti gi atfltea irduitrii;';ra
tlin problemele cele mai important'e e-ste piobiema economic6.
criza ecouomicli,,- care h6,ntue in toate !*rile, face ca aceast[
chestiune.sii fie viu tliscutatli, in levistele *r,ioo*i.o-finanoiare si de
;tiiuli aplicate. cauzele sar.e fac cr e& sg cld,inuiasc6, sunt, pointre
*lteler : ]ipm de t,ansportru i qi iipsa de bi:a1e. pri*", io *u'r"'ffit.,
tlerir'& tiin a doua. Lipsa rie brali ad.uco ea un corolar uroarea inanei
'rle lucru la muncitor.ii manuali.'pertru r.emecliere, s;a .a;tri -o- ."
oxtinrle c6t mai mult l*crul cu ma;ina, care ar,e dublul uruoirj, au
a ne_cesita pufin personal qi de a, uqura nunc&.
Irt aeest scop, mai toate atelier'ile utilizoaz$ euergia electrica. care
e tra,sfo'matir, iir.e,e,gie mecanicrt. pentru prffi3.-p;"i;iffi' lste
rlovoe': fie de maqini termice, fle de chderi de " apa, fie he 'uttu--*rr.*
rlc energie.
. . )la,;inele. tel'rrrice suttt clin ce iu os mai costisitoare din carLza
cheltueliJor rie exploatarc,.in special are combustibilului, h ca."i pret
este fbaite ritlicat clin motivere spuse mai sus. pe Ianga u..usti er
se inrpnfineazfl, clin ce irr ce, ln cflt problema resurseloi clo ur.rgi"

1) coufclinlir {inulir Ia soc, stutl. in $tiinle-Iagi, iu ziua tle 22 Fcbr. 1921.

I
 ffl
EI

OTlits UN JiI,D,IL]]A8TII I., s:t

r lumei este azi cea mai tle actualitate. Iu 'acoast& privin!f,, Prof.
l)o l),it,tllil,tlt. S;r\TE Annn[Nlus din Stockholm face interesante calcule ; el fixeazh
eianul P6rot Is 1500 ani durata meclie a zil,cfi,mintelor tle huilfi. La petrol, pentru
teoretic de *sr. Uuite, aceastd durat[ se eva]uiazhla 90 ani; r'estul petroiului n'al'-
: decflt 1/go din tonajul huilei.
Datorit[ acestoriipse coustatate c1e combustibil, oari s'&u l'en]&r-
cat dela 1895 qi rfl,zboiul le-a accetrtuat mai,mult, s'tl,tt cfiutat.ttrvprsc
o teorie aqa *.t.6"--pre a-t'irtocui, sau a se utiliza alte substanie 9t*!l conbtrstibil'
cles6,vfirqire S'a inai lncercat a se intrebuin{a combustibilu} ctit mill l)tno;
;tiinfiflca, q y,rin tr.ansformarea- turbei in cthbunb s'a -o-b!in-ut ol lrrodus. numjt
f, chiar daah i;asrilliolil" u tAroi putere calorificil, se ridicii la ?500 salorii; arclc
fl vreoclat6 *omptei, se poate alirinde tlirect qi nu costfi, mai s.bunrp tiecf,t lLuila'
imitate. Dar, 'In Franla, eserila d.e petrol, incepe a fi. inlocuitli pr:in alcool. Pu- It.

rere& calorifici este'nuorai Ae 4SOO saiorii pe litru, irls[, rendemetttul

s
eA teoria re- il.

sgu termic e'ste de 23- 300/u, fa{A de l4-180/o la tnotoarele cu esenftl'

,,,.':.I
retalea pro-
rdinea acolo Din datele citate mai Sus, so veile c[, combustibiln] negl'u, cate
r spune Emil e necesar in ma$inele ter'rnice -se impuliueaz& meroll, qi atu.nci lle
fizico emise esplicAm cum a cloua categor'ie de mi;ini, acele hidrauiice,tirttl a le
in intloialil lua locul.
Se qtie cd, acum se utilize azk pe o scarii, foalte intinsii c&rbuttele
r gi deflnitiv *1ll qi cfl,r'buuele velde.
ze sunt puse Prin cd,r.bune alb se inlelege utiiizarea erer'giei trpelol cliil munfi,
: roveuintl din topire a zbpe;ilor] qi ghefarilor ; priu cirtilulte. veido itr-
:elegem utilizarei, energi'ei transpoitate clo rfi,uri qi ftuvii elerla |)ott'
"ele munlilor spre cfimpii.
Caracteristice lor principalfi, e tendin{a d"e a ,qe 'qcol)ol'i delil utt
:-irel ridicat la unul sioborii, miqcflnci astfei turbiue iritlraulir:o.
Dup[, socotelile Prof. AnnnnNrus, resursele totaie a]e ]urnei in
;.rrbune alb qi verd.e ar fi de 790 mil. cai puter:e.
In afar* de ofl,r'buueie aib qi verde, mai este Cfi,fbUUele albastrU;
ac€St& are o or'igin6 ceva mai diferitil. Se Inlelege sub acost .uume,
ntilizarea ea, for[* motrice a, energiei m0r0el0r (fluxului qi tr]
s apl'oepe il1 refluxului).
tdustrii, una Pe lflngfi, aceste energii, mai avem ettergia vantului, soeotit[ carn
micf,. r* ir-r00 o.i- superioara ca,rtrunelui ars anuai. Nu poate fl intlustria-
ca aceastb "kata din cauza marilor varialiuni in putin![. 'cou{inute
lnciare $i {e -\cum se fac cercethri asupra eneigiei ltr ratliaf iuni}e
iuut, prjntre -*- -et'e. a c6ror putinjfr, dup* AnnnnNrus se cifreazfl, Ia ?0000 ot'i olir'
mare parto, :::ele ars anriall Exist6 o calclare imaginatf, do l'loucsr\t l]entru 0i1p*
rcarea m6nei ;rres acestei energii.
c6utat a se -\.:upra cfi,rburielui alb4stru, pin[, acum s'a I). scris niai pu{iu, a$a
avantaj: de e.,L ul-pllt la, iutlemd,u6, o literaturd, fOarte Sf,:raofi, Sunt c&teva arti-
l"-,:,: ,ie
-,le revist[,,
le\ al IU5.
r:a ilJl
li:1.il, UA Gunolnn
Ing. LTU-EiUAl-iL' qi
Dl un
tlu memot'iu
LIIlrulul Iu al
air Anrira]tt1ui:A.]IEI,
-1lr:lr (rrLrrLrr r\[ua,
llectric6, care r :ere:tt&t Ia Comisia cfi,rbunelui albastru din \linisterui l-,uct'6,rilor Pub-
e prirna este -- -.r .".1 Irlrr,tr{ei, unde se stutliazitr ctrestinnea iu veder.ea prodttcreroi
ie alte surse - -.'i e lect r ice ').
.'-:nir.t" lrrolllernd, irt acest stueliu este de a rsti energia maree-i.
re rlin caluza, .-e ir,!rirlt,azil cf,, energia natura]lr a mirteelol este llropoltiousla clu
L earui pre! cu A aurplitucliuetr, atiicir, dil'ercrnta lntt'e o Inal'e lllinil
;rr aceasta el
r tle euergie
, iu La !ie 'lecLrrrirtttc t't ltrtltstriellc fi llcvtrc U('tt'it'ltc Scierccs.
h Revue L,titr6rale 'cle l'Elecl.r'iciti.
 .f,

u
84 0,US,\R I'AltTliNI r\NT0NI
*

a,. prrtintei este pentlu c-4.

$
I
li 0i una joasd, co[Se0utivfi. Aceasth.expresie nici un obstacol' Acest tip
i zul basinut.ri verti.af umplut la fluxi ffi,rf,,
I
li se nurreqle basitt cu simplu efect. iecarte strat elemen-
I
Das[ ltrsit, opunem apei un haraj qi obligli'm fcadh'.in el, .tr;avhliu
t
tar s6 se riclice i;";i;.i;il,u.irrl*l'qi-apoi",sa maximul lu- ;
executat este mai**uiu,-pioporiional bu A'. Acosta este
I
I irJ
i
:
*r"iri r.-i poate Griaq,i.u'flu1ul.
-1i" pentru umplerea basinului, este
turu nasinut o,p.o3te accum-ula. Agest sistem
_-i
,G;i';;,giu"intJgr"la,
cu_ s.li,bA-amplitudine qi atunci se
ii

e-frr.A--grEo a" rtalizai Ia urareele -a*iu

iriiriu;;; iur""i'taa*i= o tn*Ilime H, care rlac6 este egalil
o onelgie proporlionalfl, cu i- ,f.'. Aceasta se poate numi e'
,t

!i d[
:

,iu +
! --^--^ eneriie a c6rei oap-
uer'gia potenlialfit q. tnareei si
a rrn.reei qi r:sl
este cea mar mare
L-r"-!"'poofi faee cu basine nrai_ perfeclionate, cari lucreaz* la flux
qi la reflux, nuntite bqsine cu dubl\t.cfect' .,,:-:.
'pereli
'- - Basin"fi, poi--a"ea drepli -'sau oblici,;i.se intrebuinleazd'
uuii sau aflii hupa **'* mai uqori de corrstruit, finfindu-se seant*tle
-situafiu
-- geograficti locala.
il iatcituf euergiei mareelor ryi prin urmare intro tlatele rie j

construolie a turbiletor ce vor utilida aceastfl' energie, intr[' ca

faotor
,riosi,ai amptituainea A; ori acest factor nu este constant' civaria-
relativ6 a lunei,gi-a soarel,i., Va-
;;^"rr' ;;r*rf-;;iiri, duph pozilia
r"iiie *u*irru te are'in itra*ie qi Septembrie in Iunie qi Decembrie,c6nd luna,
-soarele .qi
,X*antut s,rnt ln aoeiaqi direelie,'ial cele minime
ii,o,1 loou ,;i soarele sunt in cvaclratura fala.de p6'mfi'nt'
DacH, in acest calsul luirm ca bazb, aniplitudinea maxim[', .aclich
dif'o;;6 maximA tle livei intre cea mai mare inbllime qi nivelul
rncd.iu 11 m61ei, am avea o bu1it. utiiizare a,. energiei anu-ale ; in
-
;;[iil f"tir1- turbinelor ar fl rh,t distribuith,din Martie qi. Septembr;e
intru cflt turbinele-cou-
str"uite fentrir a reoupela enelgla maxirnil
vor treliui a funcfiooi,, i, restll anului la nivele schzute, d-eci la pri-
tir4A' Din sub normala qi c& urmal'e. vol' fticl'a cu un slab randement'
eontra, 11[nt1 ca ltazd, in calcu]ul turbinelor amplitudiuea ryi
deri enelgia milimd, din Iunie qi Decem'brie,. utili4,ilte1' p_utin-fei tur'
binelor &r fi con.qt:rntil qi in bune condiliuui e_conomice. titilizarea e-
rreygiei auuale, in acest c0"4 a,r finumai ph,rfialfi,. De aceia in calculul
euergiei se ia, ca baz* jttmfitate din amplitucline | , iu' energia to-
tal[, ce coles]ruttrle este propc,rlionala cu ; -\r'
pentru & avea cfit mai male folos, tliferenfa de euergie a mareelol'
se accumuleaztt in rezervoare, pfin6, in timpul apelor celor mai scl'zute'
- -$;;*[i,
ra la bazine]e'f{,rd, rezervoare se poate utiliza-1flufl' ltt'
l8./r-diu ei*Siu anrialfr, a mareelor, iar la cele cu l'ezer'voat'ei2-81"/qt
Recuporui.u l*n"rgiei- mareeloi 'se
-
poate baza pe trei prinoipii
rtiterite , impinget"u tiii,iAului, vite?tr 9i presiunea -iiazate sau cildet'ea apei'
Ne vom o*pti ,r"*ai d,e procedeeie pe ultimul principiu,
nrinile tlo*iu ue lus'A,ncl iu coutlifiuni oonvenabile.
"'^---i;otiotu *"-.e poate capta etefinde d.e ungliiu] de inclinalie a pe-
relilori badinului,-dil debitui.acestuia, ce se sdcoteryte pe secund"a. qi
o are c6tlerea
i,L'-frl.tur ;i to line tle inAfiimea 0e ilebitul. c1e ap6 ; ptttinla
l,pti*;i .*te H'li untle este Aceastfi, relalie rntri
P - Q. Q Poate
 lllr

,tiill

oiRtsu\ELE ALB:lsrltll Eo

'ua si alto forme in funclie do secfiunea orifi.eiilor tle Hculgel'e ; &-

Feutru ca- de D-I pu Gnlnrr"
l. -{cest tip - stualii au fost fhcufe
:este
lucreazh ]a flus
"p"rtr" cu dUblu efect, ca're
Con.sider'flncl CaZul basinelor
fhce expre.sia ile mai
rat elemen- ,i fn',.fio",';;;;;;ri H o valoa'e,.c&te
zi t
Bl, travaliu .us ,raxira. Putinfi difirfl ins[, cle la o la alta t]in catz t'evo-
mltrei'
lufiui *ioOJiru, .^rb provoaca valia{ii ilr anrpliturlinea diverse sat'ei*iDitt &-
raximul lu-
!ului, este r:easth, ca.uzk u ,"ri*I,r-ca turUinele sf, poatd, lttc'a la
lcest sistem H.
'^' ca astfel s[ aiba rentlement maxim'
"jaliutiiiiiirar"i
gi atunci se maleelor este vecire. I)u|* urrii autori exi;-'
"tiuisi.i (to prlr
este egala iiru in Fraula, in diferite puncte, mori, utilizfi'nct aceastd' enelgle
.... *fl nupa, oat ie purb ao fost coris*uite.pehtr.,ll,;iTl .::..,l^t:-**
u'
t€ numi e- ,uai*tru dulgher Perse:alin Dunkerque.,Principiul. sottstu, ttt uttJtzat'ea
,iui fu.io, ,it* .u u*1ile cflnd. marea,^ e in fl'ux,:iar la sc*derea uivelului
a carei cap- intre basin gi rnare, inc6t apa curgflnd'
)aza la flux iip.i i*, produee
iiitU-oiou*. aceusia "-A'.ri""tare
funclionare este riepractic*,
;rebuinleazit cateva oro Ia flecare ln&ree qi oprindu-se complet "lirl.-i:if::.1111
in tittrpul rlsl'l-
,se seatrtfi de lor moarte.
O Perfecfi,,rnare a acestei metocle, o aduce llelidor, contistlt' pt'o-
llasitt' M
e datele de virrcial tle artilerie in 1ZBZ, prin utilizarea unui aI cloilea
'*ao A. arhitect*r* lidrarilicir,. Scli!a iu-
h* oa factor r.lesclie sistemul ltt Jrutuiui
nt, ci var ia- stala{iei lui Belidor aio fig. l-a este destul cle explicita. Sunt donii
oar elui. Va-
. soarele ;i : .(
i lrecembrie,
-t \i,
sinr&, atlicil )t-1 -)
e ii nivelul
anuale ; iu
lrinele-con-
ielrtembr;e J{\
, deci la pu- .!

rndement. trig. l. Sistem tselidor

plitudinea qi
lutiuf ei tur- f;:"il1'^ffi"Xtll'rlt$"t,Tt,?lxli'ft''3'ui'ln"J','it',ilrc, l,N r,rrrri.c)
f,: Tits
Ltilizarea e- Baraj-ele sunt aqa
t ezervoale qi intre ele in HI se aq-eaztr, turbinele.
ia in calculul ;';;iu ,a o.ir din D se inshid cfi,utl .qcail ape]e, iar cele din G se
energia to- io.fii6 c6n6 so ridic6,,apele. Dac6 basinele sunt bino oalculate, so
i"oiu utig*a 'functriouaiea contin-u6. II fig, 1-.-!., se utilizeazfi' estuaru]
itoojiotoi;:curu u,r.'deasemeuea flux qi reJl-t1_f. Ne ser:vim cie circuitul
ie tr mareelor ts\D pentru a pune 'turbine in'regiunea MN.
- -Aiest-principiua
r mai sc[,zute. fost loluatde un numf,,r tle ingiueri' Ideia.^priu-
iliza p&nh, la rlpain-"rtu' *tutitir,ea mai multor basine, tleschise,- la nivele diferite,
ale 72- 84"/0. ;JrritaoA scurgerea apei, care va acliona turbinele plasate tntr'un
;rei prinoiPii fbrndnd' cf,derea.
"araj,In ortline cronologiclr, al tloilea sistem, este acel cu doufl basine co'
strdet'ea aPei.
m,uuicante. Acest sistEm i, fost preconizat *in 1890 cle Inginerul
tle
rtrl prlincipiu, p*oa"ii gi qosete Drrorur, pentrd-utilizarrea hidrauliofl, a vd'r'sf,'rei Senei,
llinalie a pe- ;rintr'un ituAiu 'prezentat Academiei de $tiinli',
: secundf,, qi r-'ele dou6'basilre'surt separate'de mar'e printr'un tlig' Ble €omu-
apl ; Ptttinla priu tur{rinelelinstalate intr.'un baraj tt'ansversal, caro
-lr* intre ele,sta,bili
rtie ntai poate :,,:lmite a se o difelen!6 tle, in{rlfime'intre nivolele'lor I'es1rcc'

i1
 ry-- -*-.- (-li.lsAti r'.rltrr** aNTor\I

tive' un,I din b11i_,e superior e alimentat prin punerea I*

comunica_{ie. cu marea ly"it.
liber6 in'ultima purfu u riuxuiui,,*iaiurt;;*i;
numit inf'erior se goleqte.ln partea ultima a refltixului. Acest
trtilizeazb, insrl rflu en6rgia frareei, rari"r".r"ura sistem
arutrele basiue.
cu simplu efect,
In attrtl
1899, Sr,rontiS cottstructorul turbinolor
-;;;ilituiida
diu Epilal, irna-
gineazfl,
un ait sistem, utiiizand fluxul prir
estuar qi lucr.&nd cu z\,gazuri conjugatb *'"ilri,"j r,.
Tipul J)ecoeur a fost reluat "qi"modificat,
--: mai ales e1e Mair.'e
Irar'isot. ' ryi

Sistemul lfairo (fig,

-z) prezintfl douf,, grupe motoare : M uti]i-
zdnd c*derfa m*rei in basi-nuf mare qi N utiliza,d
/ \ cAderga.a,pe_l micului basin In basiirut *u.". S.
deoseb.e;te dg
_primul sistem p,.i,i sulii,u lidirur.,
a .nilelilui apei din micul basin al mareei,
r' deasupra
T3.^1lig! nivelulti
pline. Itunc{ionar e& se
^m6rei imaginatl
vecle din fis. 2. Refurarea il, ilJ sis-
tem ,egte putinta constauta ,t'irizatn din dou[ mo-
11.,S,,,L).,Augmenl0ud inf,,l{imea cf,der.ei dislronitrilo
$l z) r'roduce cre,lterea derriteror. r.ezurttind d-irr aug-
_.. ueutalea
2. "s'; volumului mareei.
$istemul Parisot riu :utilizeaz6 refuiare, insfi,
r.!^4^- r h
,ig. 2. sisrem Maire _.-
clifer'f,, cle. ptecedeutul,
Ats. BC si BD ba.aie.
,ii:ff'ii$"nr'i,lli:U,ttrai
lrlin &oeea c6 connporia ,ru-
o.'qerie de motoli'interpuqi intre micuf basin al
'
t'i'l:H-L""1,ijf,:J mareei gi basinul mare. Iruuctionariea este arraloagfi,
Ira,'ea n*-i irrrr ou'rl-'#::T"'r"L*1f; t);-,*''r".rX,'il
u"ut liiin*t' t.
cazul de mai gq,s prin r.anlura ur), ci trebueititr.u.a
in nrod ohligat,r. 1,i, deschider.iie digului BC, ,i,*
s*puse, clesch-ise, pentru a ajunge ia n1a;inele uz'irrei
geueratr ice 1\. \
I, afa.t"[ de aceste si.steule, mai su,t. ;i artere pe
cn,re Ie vour enumera numai :
{iistemul cu tloua balne. cottjugate in aceiasi re-
gtu-net co-nfine tot dotra basine, irisa sunt,*upo.utu
.,-
rrul de. altul qi lu+reazt arteruativ. nre pot'ri ju*ta-
l,T, ffi
j t, f 1T'-, I |:,'.ill:,.' I i: lrJ,-"'^':l "
li: :, u tii i, a n a
acelaq.joc ' al turbinelor. Aceasla este sorceptia.
r;;; r'ig.
n, 3. sisteru Parisot
a inspirat proectul Ing. german pprl p.of,:o-'u-t-in
zaroa mat'eei la Wattenmeer (Schlesrvig) iu anul lgtz.^,i,,n15;*:-l#,,1j.:1],.,
N bastnulmai.eei,
Sisternul cu trei bctsi.ttc _cortjugati'in aceii;t-,.i_ pr*ffilie s6fi;
giuttc ale url hasin.principal cttie*insit 1rr l,,ci.ori, l-3
pul mdrei inaite qi-joase. In acest timp aite Aoua basi,e or,e in tim-
-
intrli, in funcfune, aslgtrrdnrl continuitatea.. auxiliare
$istemul cu baslne,t'ortjugate sittrute in reg;utti de',stabilire de porturi
diferite. In modul 'rrrtj"i,it*t*u
?.gslt se poare asigura
qi corstanfa putinlei. Il nevbe insf, ca energia, ;i;;;' ;;i
"uf sa poat* fi ,i;;sl,ortata
la distarr!*, pelt.u t se asigura eue'gia ,,*b"ou,lr iu iiecare
in timpul ,ciind turlrineie din acea 1,aile n,*,J iiiiilfiona. ,qru*f,tsi;o*
u?*i*,
necesitlr, cheltueli ma1i, turbinele. iiina c,, run*trionare inter,mitelt6.
. Cea mai bun6 solufie rle a astgura constanta, putinlei
tuul de interconecfiune genernl:il' arlica ,i; ;; tega intre**tu siste-
ele toato
 CIRhUNELN AI,RASTBTI 87
purel'ea trr
rlala,lt basin ucutt'alole termioo, hirh'aulicc qi mtrt'eomott'it-:e, 0& astf'cl tl f" ajtttt:
eest sistom :escipt'oc Ja fulnizarea luminei, a for'lei niecanile, 1n^cit]z.itului,
Discutandu-Se formula gasitfl, mai inaiute P : Q H
ni,lu efect, "t9'
3l*, ln yoclere
,le a asigura constanla putinlei f f6rfi, care nu s'al' putoA indu-q'
pinal, irna- rr ializa diver"oele sist6me
-
enuirfate-s'au g6sit diverse procedee pentrtl
rui baraj lrt a meuline pe Q si H constant.
Procedeul rle'r:ompertsafie cautd, a Compensa" in mOri Continu Vari-
le )laire qi uiiile rleSitului priu inrillime qi vice versa perttru a, asigur& turbinei
ruu mers dupii ttevoile de utilizare.
e : }I utili- Prscedeil cle alimenlore. Consistil, in a menline putinla constantil,
t utilizfl,nd f;lr[ cottstanla lui H. Se realizeazb, aceasta, avd,rld basine ctl mai
. mare. Se nrulte oom'paitimente qi reglf,utl debitele dupf,, necesitafii momentane'
a r'iciisarea Proceckul ds gonjugare :utilizeazfi, leghtura intre centralele din di-
r al urareei, :'elite regiuni.
lonar ea se Procideul de accuntglolie teatrge Ia utilizarea acumulatorilor In sta-
. acest sis- iunile centrale.
l doufl mo- In afarfl de reglajul lntregei putinli captate. trebue s[ mai aSi-
rlislrolibilo 3urhm constanla pltirilei in timpui unei revolulii sinodice. Turbiuele
nd din aug- iiirrd fAcute pdntiu o anurnitd, rt-enivel_are, r'ar fuucliona cd,ntl marea
iir fi mai ;oaia. S'a cf,,utat a se remerlia acest neaiuns" Iu acest scolr
[u]rrre. insf,, se utilizeaza:
)Ix l)ol t[, nu- Proceclettl de accumulare, cate cottstf,, iu a str'finge ape ln rezel'-
:ul basin al yoare, sau utilizdncl accumulatori electrici. :
te analoagfi, Procedeul d.e re{inere e cam in acela$ gell, cu deosebile cfi se irot
est pnnctt : .tl.Ange numai apele tlin maroa oea mai inaltl, la e,poca ap_elol'.inalte.
]Iai thvorabit e a se utiliza aceste doufi procedee sombinate.
Pentru a se asigura turbine.lor un mers cu d.enivelare cAt mai
,.",-',ustant*, ca astfel landementul s6 fie c6t mai mare, s'a lecurs Ia
:rstalarea unui grup cls turbine putflncl fi asociate in cantitate sau
Jt( \
)
,- t/xr .:: tensiune.
t*)"*')
/\yJ Asocierea in cantitate se face in timpul apelor spflzute. Nu sunt
(I ,l.e.tul de.convenabile gi din salcule rezultfl c& iantlem'entul este numai
2\ '-z t\l olo.
tl
l
Asicierea in tensiune se face cfi,ncl apele suut ritlicate. Acest motl
1e itsociere este mai avantajos qi din disculia formulelor so vede eal
Sistem Parisot
-e t'rlpteazfl o energie suplimentar*.
I sl BD baraie,
In urma ealcilelor ?Acute, mai aies dup[, diagrame, se deduce
rine )I marea, :* reeolta de energie pe maree qi pe o Suprafa!fi,
-portui cle rezervoti t1e un
cinul mareei, :,i,ii&r poate varia in limite largi. Pentru -Rutgg 5i^ S!. Malo
sin de golire
f:an1ai se evaluiazf, recolta de energie anual& Ia 507.000 lirv. h.
ore iu tim- ;e ke.g'cle suprafa!f, cle lezervor qi cu o putilfii, Tijlocie tle ?00
e auriliare l;r-. h. de basir,. Utilizfind d.iverse procetlee din cele v6zute, con-
r::aliil asociate, PB6F. BERGER evaluiazf la 15.000 liq'. h. enel'gia, ce
re de porturi -'i,: putea eapta pe mar"ee $i pe,kmz cle Suplafat* de rezervol cu o
oritinuitatea
lransportatil
-r;i:1
n mijlooie de 1200 kw. h. cle kmz d.e basin.
l-\iu punct de vedere ecbnomic, energia captatfl, pe acea,st6 cale estb
Ire regiune m l: maiavantajoasb pe oricare alta. Cfiteva cifre
clecfi,t acea captatfi,
\cest sistem :n-ot l,une in evidenld, acest fapt: Pentru port_ul Rance cheltuiala^tle in-
nter'uritont[. *m-*r. pe cal puteie este tlo 230 fr., ava-nd lezervo&re de 1400 Ha.
i este slste- I re--;i L'e cal-or,A, revine la 0,27 centime. In portul Chichister, ir co-
'e L'le to&tt) ur.:;oluX'Su-qsex din Anglia, In proectul din 1906 se evaluau cheltue-
: ,* :e ral.an la 112.50 fr.,tsocotintl qi veniturile, dividentul at fi fost
s8 OESAR PARTEI{I AI{TONT

de 12 "/u ryi aceasta lu 190j, nu asttrzi. Iu auelag tirnp oheltuiala pentru

nraqini ou vapori pe cal.an era 2,r0 fr'.; socotiucl qi cornbustibilul, se
ridicfl la 3?2.50fr., cegace leviue la 4,.5 centime pe cal.or[. titilizfi,nct
cf,,rbunele alb prelul pe cal-or[, este de 2.1 centime, atlictl de 2
ori rnai eftin ca la vapori qi de 10 ori mai-3.7 scump oa la m&t:e.e.
Aceste prefuli pentru m&ree scad foarte mult cA,ud. se pot utiliza
golfurile, estuarile, etc. chci se fpce ecouomie c1e b4raje cari suut ex-
trem de costisitoare.
Plintre ilstalaliile cari utilizeazfl forfa mareelor ca euet'gie, tr)u-
tem cita:
La Mamaroneck (St. Unite) fuuclioneazb turbine oe produc cfite
3i HP. sub o cddere de 0.60 m. Bazinul aro suprafaffl de 13 hectare.
Ira Rocliiand (St. Unite) este o instalatie cg,re furn.ispaz*, energie UT
electric[ ce variaza, intre 300 --5000 HP. Se :utilizeazil un bazin natural
ln suprafaft de 2 km:.
lntre proectele importante putem nota acel al rl-lui usxe.ur,T eFL-
rRIE conceput in 1915 pentru utilizarea canalului La Manche qi Ptr-
snlui Calais, lucr6,nd cu estuanrl Tamisei ln sistgme conjugate. Un alt
pro€ct eu aclevf,,rat grandio.s e pe lrunctul de a fi pus in execulio la
Hopervell ln Anglia. Se va utiliza un estuar cu marei puternioe, a-
v&nt1 tur'biue cu dublu ef'ect. Putinfa calculath, e.qte de 600.000 ku'.
Altfi, instala{io la care s'au incoput lucrbrile este Ia Auvergne in .F ranfa.
Dup6 ceie expuse mai sus se vede cd problemele de rezolvat pentru
a a,junge Ia o cdt mai bunfl exploatare a maxeelor, suut multiple qi
divetse. Ele sunt tte asemenea in diverse clomenii: hidrar"rlicf,,, eleo-
tricitate, chestiuni financiare, .etc.
Se mai oonstatfl,, cB cu toate c[, energia mareei oste variabil.d,, re-
cuper.area s& e su,sceptibil& de a fl regularizat6 ; aceasta cu prelul unei
pierderi do energie, care vo fl cu atA,t mai micb cu cfit sistemele de
extragere vo1 fi mai convenabile. Dac[, voim a avea constanfa ryarjei,
a tlebitului gi a rondementului maqinelor hidraulice, nu vom pulea
utiliza dec6t o mic[, parte din forfa motrice, c&re &r fl posibil cle
captat qi de aceea s'au fdcut diferitele artiflcii vhz:ute, motlificrtrntl pe
unsle sau altole. pontru a avea uu maxim de rendement.
Astfol, procedoul -c.q,rb pa,l'e a conveni cel mai bine, cA,nd situalia
geografi.cl, osto favorabild,, o acela al compensfi,rei combinat cu al ali-
.monffirei. Convine mai ales c6nd sunt basine naturale ce pot lucra cu
ttrublu efect. Basinele naturale ce nu lndeplinesc acea,sta condilie nu
convin a fl utilizate ca basine de refiinere, neintrfind in aCtiuue de
e{it aproape do mbrile joase qi ele trebuesc conjugate .ti basine
ou dubiu efect din aceiaqi regiuue sau alte regiuni. Continuitatea,
neoosit*, funcfionarea a cel pujin douf,, basine. Cu cflt numbrul basi-
uelor asosiate va fl mai mare, cu at6,t reglajul .euergiei captate va fi
mai uqor, variind. cu cererea abonatilor.
Conceplia sthliei mareontotr'ico izolate,,prezentind unele dificul-
tfl,fi, pare pufin fecuncl6. Id.eia d.e a utiliza m&reea pare, diu contra,
foarte fecund6 r[ac& e "Iegat6 cu alte stafiuni nu nurnai pelagice, dargi
termiee sau fluviate. Staliunea,m&reomotrice e destinatA a;uca-iil
aeest sistem de intsrt:onecliune genenaib
ins6 cel mai important, in protlucerea energiei - rolulelectrice.-
de simplu element,
In ce privenste $a,ra noastrb, ace&stf, sursil de energie atflt de im-
portantit nu o putom utiliza, Nlarea Neagrf,, re$vflnil flux ryi reflux.
 motn sr rir'r.'onrru.rrilNf ,ii)

pentt'u
r
L'entru solu{ioriarea lrloblernei enet'giei .ltl ttcij itt {arIt, rd,ttt6,lc a
rilul, se
calita qi utiliza'energia atCIt de bogatfl a rtr,r]runcltri alli. qi vercle, de
tilizirn tt caie dispunem. Reunite a,poi toate centralele acestea intr'un sistem de
ctr de 2 interconboliune generald,, s'ar putea cllspune tle energia neoesar& pentrU
'ee.
luminatul ii ir:dustria intregei !*ri, curn qi peritr'u nevoile cf,,ilor felate
I utiliza electrice.
inrlt ex-
'gie. 1ru-
Note $i fnforma{iurti
iluc cflte
hectare. 0 nouri teorie asrpra originei Pela- Silicea qi aluminiul. prin precipitaf€
euergie srei.- Pelagra este o boalf,, care djn ne- reciproc5, nu lasir, apei, in soiuliune, c1e"
uatural -,.,r"ocire e prea bine cunoscutd, Ia noi de c6,t escesril cle acid silicic.
, pulatiunea rurald,. Acidul silicic intr:6,nc1 cu apa - pe calea
Ea s'e rnanifesteazd, prin erupliunea pie- cligestivil in corpul omului, reline si
f,LT 9EL-
:i. turbur{,ri gastrointestinale qi grave inrpiedicii-elirninarea Cl Na clin organisnr
E t'i Ptl- -' rl,rrriiri nervoase. si o face, in contact cu corpurilo pro-
p. lln alt Pelagra e o boald, urnand, ; ea se poa- teice celulare, sir, dea f1 Cl; provoclinclu-
:eufie lo := insil transmite qi la unele mamifere; se astfel ln organisrrr o acidosd, minera,l,:r,,
irniee, a- .riimule, epuri, cobai, etc. inceputtrl intoxic5,rci corpului qi ca,re in.
.000 ku'. ,\ria geografici a Pelagrei e limitatfl toxicar:e nu e decit l?elii,gra.
-i ltalia, ligipet, Statele I-fnite si rnai a.
r Fran!a. . ilotruinia.
rt pentru 'auza predispund,toare pontru intin- Noua concepliune *aorr* earrzelor pro"
rltiple qi -=-'=a flagelului e mizeria fiziologic5, a c1uctitoare a Pelagrei ne conrluec qi la
ea, eloo- -,,:pulti si drept carzd, protlucd,toare e noi rnetocle de combatere a boalei.
.-::,riicarea cronicl a organisilului prin In adevii,r - aciciul silicic ooloidal fac-
: ,:",tul-r alterat. torul prirnorclial in pr"orlucerea boalei ---
lbil{,, re- -Leeasta e teoria admis[ p0,nd, acuma poate fi foarte usor neutraliz,at' pdnsuli"
equl unei : ioaifl lumea stiintificS, asupra carl- stante alcaline, carbonali qi mai ales
pmele de - 'rodueilonre h, Pelagrci. C0. Cu
- minerale cari in mod practic
rla Earjei, se pot pune uqor in acele ape stlt for-
. .r-'t'"*^
rnfl de bolovani cle carlcar.
ln putea ',rceti,rile fd,cute in anii din urmi, Aceast5, clin unnd, nletodil
osibil rl.e -." - de a punt-
bolor,,ani de calcar in apele pelagrogene
:nstitttul de igiend, de la Universi-
ficand pe -r::a cli[ Roma de c5,tre profesorii rtle- se qi alrlici, ce rnijloc prevontir. de
- Prr.
. i.i.,l i'itli qi Scala pun chestiunea Pela- cornisiutrea specia,li, c1e colnbatere a
Lsitua!ia -:-,: sr.rb o noud, infdtisare. lagrei din lloma.
\-'ra ipotezd, asupra'aeestei boale plea- Ceea ce se face pe cale practictl,, se
su aI.ali- : le la observaliunea cum cd, Pelagra e realize.azra a,dese:r, ori si in natuui-
i lucra cu ' -: :.nditd. numai in regiunile unde se multe clin ape'le argiloase conlin calcair-
udilie nu :,-ls'l::15. apri care isvoregto dintr'un te- aqa se qi explici, de ce nn toato aitele
rliune tlo " ,:-- algilos. argiloase sunt pelagrogene.
u basine - 'r:-:er0ase experienle fircute ln aceas- Prin un ralionament iJentic ajungem
i ::r:riiune. pe mamiiero, au confir- qi la o metodi curativd, r1e neutralizarr:
iuuitatea, a acidozei din organism injectA,nd in
- i: .. ::asi5. noud, concep{iune qi au con-
lrul basi- . i acesti cerceti,tori la, urrni,toarea
: 'l:zirne sfi,nge unele substanle alcaline.
late va fi : : Sia experirnentatpb animale si oamcni
--' -r:ill lrrituoldial provocH,tor al Pe' pelagrogi inj ectfi,nclu-li -se t;itt' ctd d,iso tl,i,c-
I diflcul- ,r;" . ile origind, tuineral5 - o in- obliniinitu-se reznltir,te foarte favoraltile,
':. : r:"":a rronicti -_ proYocat5, de o soiu-
r corttra, - "*: : .::icularti de silice coloidald, care
,,,,tt'-,,

ca, darsi *: :,':l:::I in apele tutburi argiloase. Noua teorie asupra pelagrei e deci rfi
iuca -- in intim chirnic al acestor aceast:i boalii e c1e naturf mineralil -*'
element, 'lr:,:,.::-:s:rrul
::': ar fi urnrd,torlrl : avA,nd drept cauzd, procluciltoate, ptitnor,
,: 1 ., i:filtraliune hidrolizazd, argrTa dialii, acidul silicic din apele argiloastr
it cle im- :t, i: :--::i::,,1-o in aeid silicic qi alurniniu tulburi si care provoaci, in organisirr
;t,i r.*.1!- - -- - :i-,Lrri minerale ca,ri trec, in
-
o intoxicare cronicir,
r'eflux. ,;* r. -: :: rn stare cOlOitlalfl. f)acli eauza priueip:r,lil in prtr1ttrleurla
q, I-, Ad,amachi, 1', E,
'7
I(
g()
IoILS
lrel:rgt'ei e s1,r'eitli, Irorlltn1rtr]rri
;trrn'S1;t r-.litt ttIrrr:i '- l,rrl'ultll,rtl ;r -ll,rrfl-l .'
rir,rrr.i,ne -*- ;rlir,turi t[,-l Irrizr:rirr fiziuIogicL
ri. organisrrurlui
- crrrrzi
rlispuni.toa,rc pentnr
1ru'ncipalli pt
a",:aitd, lro'ak:,.
p,,ll','H?iiilX.*.
ia ee xeryoste aeul Albirrehr. .. . l,;ire-
rea curent[ e' r,i[ glLirrrpel,]. ,,-'"ur,,' ,r1-
lrrua nc laCrr irrrpu:ts,Ltrrri ;tsrr, de rItiro_
IOaSe, e Un Orgall r1,; a|rir.aro. lil lte
g.aylqqte pielea inlcsnincl in,iectarea unui
lir:hirl veninos a,runclrt tlrl o DUngLtHtI
uare se adund, lici,l fabricat- ,1,;'- gldncle
Il rticnliro.
Ceia ce este cu totul ciurlat si cu acle-
vrirat ,.contra naturei,', c ciL, iri celeinai
uru lte..cazuri,- al bina inlepir,toare igi pierile
o da,t5, cu folosirea aciiliii si via{a.-.\cnl,
rrrai cxact ucele
- cii,c,i sunt tloiri, _ a,u
I,c ele nlqte c;i.rligaqe into;trse crr vArfnl
spre ui,.li,cina lor, il,sa cri lrrin aceste un-
dt!e trtrcroscoltic,'. rrlirrr;rtrrl im.ltuugitor
S0. flllerrro;rzii i11 pielCa n(,astrii. iar Cirt,I
albura se sfortea,zir, sir, scoatir, acul i se
rnl.re pi,ntccelc, i slc sruulge ,rruiiot- ir.-
i cstinril si ctrr;ind ln0irrc. .\par.atLrl rlcs_
rmlr,t s'u scilpe ,1o tl.riqrnani, ii curmi,
l r.At;r, Il ce;r tlinliti intrcl:uintlLre.
falrt_ pe ,lcopar.te, falitul pe ile-
._,ilcest
artii, pute -cii organizarea aparatului e
l,fea.cotrtpllcatr'r, pentru o tr6abd, asa tle
s.implii, a. provocat ma,i rnulte cercbtiri,
,lisc.uliuni Di cxpericn{e, at6,t cu allrine
trLcIilerc (.\ 1,is rnclifical ciit si crr vrcspi
corrrlne lVcspiL vulgaris.) sarr 'crr rrL,te ir-
nrol)latc aIo acestor insecte.
S'a cdntat
- cutrr e si iiresc
tiunilc tle rnorfologie
irt c]res-
s" rrrmile,rsca
sensuI evolrrtiei acdstlli -'si aparat. in care
trebue sii recunoaqter,r in'prii;i'io; ;n
ol$ln -da aqezat oirtile (sca'1itj. f,o
alDrneIOr colrrnne rOIrrl princjital al -"t.u
aDa-
r,atului e acel clo ;r aryez'a ou:r,ie'- i;.' i;rr-
clul c:lulelor cle cea,ri qi nunrai
tal poate folosi Si ca arrnit ,le i""i.fu"_ i,tie si
rte. apar,rard rin hrltta cu alto mirtci.
ii-olrl principal fiind acel cle a as+za
trlirile,. .li rt;te cir. s'a gasit u el*plicard
ptauzll,rlii existsntii ghirnpilor si lbrrnci
i9r c1 , ,,orgl,r)i 1',astiate 1rri, ei.oliu't*,
'Iar .re([rrss l,rin li]rs,r cle tiiuctiune,. StrA-
trtoqu allrinelor rneli[ic,.l cleprrriearr ouli]e
in .lerrrn,
-lla cnre-l giureau'cu acele. iar
depe ele ,.ryear1 rolul clinlilor de
terest,r'du.
'9]l.,r",prl
,.O asemeno e-rplicare e plu. yerbaki qi
strrirhr nu s';r rnrrldurni c,r ca, ,i_
tiita vrolrte cit|utui.
ii sti, rlesclrisi eeJe;r ccr,-
cet;i rii Qi cx|gpisnf i[.
>.,"u rcmlr.cat rrrai intiri o
1)reii ln,.trc
compllcr,tie tle orga,nizare aceitui,,parit,
rxrronrie,?ri isr
litlusi
' t'ti,:i r.lri'r,t' 1.r.,1 11s l;r 1r;rr.i ile ,\.rJt,ttir,lrl, , i
Ctt1,r:inrl.,: rilr Ulrtc (It ltit t;ttraJ i11 11',rsi-
I Lliti. ,\ r.:sll, rrlLlC ir.rr: in hr[gnl
e- Inr .p','rcl rnur:lri co nar nistc sirr,-:,[c
-irlra rlorLJ,
i]rt-rrn tLe fr:r, iar sul,- cl sl,, lr,ild,'3 tc().
Aceste ace al1 l'iecat:e clite rur sulielrule!,
carc se imbucil minnnat ct1 trltt(il rea in
tunnli cle sitri-r, dr: rlnrin c1e Jier si tn
lrrngrrl ciireirr acul lrrnecir, crltn a,ltinccir,
ta,va unui pistol autornat,. ,\ceste rlouli
ace_.ait piirtile ce se alipesc niste
picli(c fine,-inrlrrc caie se alti,turL a,sri fel inc],it
intocrne:;c l1l1 tultusor inchis pi,nir, a-
in ploapo rle v6,r1irl a,celor. r\cr,lo, clar nu.
chiar in vlirf, e o glurice. Pe vtirful u-
Iueulni Di lre mirginile ctin afirri, a ace-
ior srtnt girirrrIiscrrii. incoi-oiati. crrrn s,a
Fig. I. CapI.trrl lliinlecelui alltinei lu.in car.e ieso
,acrtln fol.lnlI rlin ulrrcul 'aco;ler.itot si
cele 2 acc cu golrrri qi pot.i A accperiii
(le cirligafe.
spns, c5,tr5, rd,cilicine ltpa_r.atului irnpun-
. g5tgr, iar in golLr,i uluiului casi in iotut
acelor sunt trachei ibar'te fine. Golirile
ac_elor si ulucului comnnicd, cri exieri.o.
Iu! prrn pori loarte fini, care se desclLicl
incla.rd,tul gl Limpi ior incdrliEati^
Trebuia llirnurit rolnl intru.or irees_
tor pir{i al_e aparatulrri, ceiace rL facirt_o
natrrralistrrl I I. \\'eiuert. dniri ,r,r,,,cr.o*s,,
olrsenva tii ,qi e-rtrericntc.
- AlLinele, casi-alte insecte, secreti aciL{
tonntc, snc carc. la clc, selveqte sii irrr-
predrce t'crrncutarea rrricrei. E cunoscirt
cle fabricaniii de rrriere, ca$.i ae---pod.qo-
ranii care fac vin o* ies."i"i'""i;;i*_
catd, cu micre aponsl, clj,t de *,,ii-r,o
(ic. asteptat p&nli ce I'errncnta{ia rrrustrr-
Irll cil mlerc ar,l loc. Alhinele, inainte
q: 3-,.ji!e.i^cetutete.tn care tad pro"irii
cle tntcre, v;ir.1i_in micrea scoaptii in cc_
l:1:,
pli, r'eltitalia continu{ itin stup,
acul
..rql rrnDrolscii lrrin numcrogii iroi,i
rrer ctln traclLei. Aerul rLcesta provoa'cli
pulveriz-are a acidului formic t, -i-l*rr-
u
cat prin griuricea din aproprierea" virfu_
lr,ri aparatnlui qi asigr_rri, rilipilea ini-in
mierea viiscoash. De"ci ayem'i--Io.u'
ttn,llt;trat irnlirosealor'. Cll it1] irrlg1.ia,,r.
",,
) tI I t' ( l' t : t( I t.) r..
I
 iliM

r0TIl rI INl.'ORlttATll \l 9I

_- ,iiile, tl 'litiol'ii rlcpc ;r,.'1,. U;i,ii,lel,,, ult[{,. [;1 1:;,r,1'ri:i i, vlt e -rliri l]l r, o{ lairri, t;t t rLr,ri ; ia t,ii
r: ,lr lfi-rSi- : ri ,te cii L nisi c sc,lzi,,sor'i, (.e stiitr u f ilozot'io a. plicurii I
.,, htngtLl : :: l'ir porilor ;ili ullarir'dr:' :tticlir,ir,ea $i f iinttcli este r-orbu, tle tnul rlin lriio-
.'r 'ul zi,hirros. rlusele subsolulni t1c)stn1, care astiizi i.Ll-
,.'la 2 irCe. striirtosii deltilr-
:.s+- ,'rpareli, c;trc la, cirtueste poatc terneiiir, valor:ificiLrii iroas-
r_lrelrtlet. ,r alhinelor si viespelor, sclvea, ften.- trte cconr:rrnice. arn crizut rleccsar il dti,
'
-, zA+ orrd.l'; it L letn rt, r,9;rjl-t,, f rtrtrzc.
- :iil. lte;i in lu, ivealir,, intr'o levistir, siiinlificd, cuge-
) -'tl' ,<i in -':,-<-:sto ct forrna sirnpll de scapt, lil tarea unui. r,echi admirator stri,in a lto-
l--- alnnocit :'.- gonlf i rle insecte inrutlite cu vies- gu,!iei noastrc rLationalr: petrolul. ris-
f.i: - foin,l .lrrginele unci colbiiite opere lati
..-r:ll rlorrli
.]:: lliste
: . j;
1..:' 1,,,"-'l3r crL rrcitl
..-:irea lrungei
u;^
I ^ Jt lorrnic,
"1,':
i: f:':
" :c;ri'c
..
it neryti.
.. "irr inciit :rt rli)ccsrr,ri irr,lati cc puilor li s'arL I)e Ia anul16{8 lir trirnis caa,clministra-
'',,1
. :,;tttif a-
:rlidit rezerve rle hranli. alter..lhile tor qi controlor al bisericilor cir,tolice din
-,: 1a cornplecta rlesvoltare a larrrelor. l\{olclova nn prelat catolic -llarcus llan-
- 1, .- dar nr1 ''r anirnalele se ap;r,ru cu din!ii, crr
i ..-.: i'lu1 11- - .1:, cu coarirele, crr ghirrrpii rlittus,,archiepiscoprrl lloesici int'erioar.c,
,. ..r'ar {t aoe- etc. or- caro dupii multe pcregriniiri qi nccazrLri
1:. r'r.1]li S':L : L-r1 alte roluri principale, care chiar,- iqi putea indeplini misiunea pe
i,.:err.rrinat t rrodiLccrca .si ncrt',rc" thnpul clomniei lui \rasile f,llpu, vizitAnrl
':-a lor, tot isa rllrinele, 'la ^nevc,e, aproape lntreaga X{oldova, si- rnai ales
--losit rle scaptrrl si de vorrinul lor
. r.rrnii de apilrirre. regiunele despre mllnte, ur:.de afllinclu-so
soeiirlc ca;i Ia vi,:spi. viata
uulli l-Tnguri, Ciangiii qi $aqi, ayea cre-
ts, ' ' lbinele
::'r.r'uri tnari ;lclese asctlrlse in scor-
clincincioqi catolici in numi,i mai marc.
E+:4 ' a Irilejit o rtottli intrr:l rrrirLtaro ir Astfel, dupir, ce vizitd, Tg. Ocna (pe
a,tuncj se nrlrnoa Tdrgul Tiotuqului.l a-
EBe{ :..,:ului. qi aciciului fonnic : pr:irreni- junse Ia
-un sat [,ttt.tti,,sli, pe trng.riicstc
3r .: l'rrtrificarea aerului. Cine ri ohser- Luka,csfalva. unde irrrll ocaiia sti r.aclli
.-:,iiniqul rinui stiubci in tirnpul ci,I- ciiterra, isvoarc,, a c{,ror t'erbere il uniplit
.'-:' lit;tri, va f i hitgttt ,lo santi Ctnn ,[e rrrira.rc qi ;r'lrrrirare cLiar r.1 .\pcle t,"t-
t ---l : isi arcuesc trupul, cull pol)t- sncsc {trrr vincle irlim;intuhri crr o crrlo;r-
-: i,rin miqcitri foarte iu!,i aerdl ln re transparcntli ql du.pd, un tirnp scurt,
prin cale iese :-.i si curn vfi,ntui.5, c1e r-iolent ari- irru culori foarte ctiferite, c6,nd cai curclt-
ecoperitor qi -: :. Nu va 1li observat insf cir, in
-.IUl albinele au acul scos afirr5,. bedl, ciinci ca aerul colorat 1a, risd,ritul
li --\ acoperi[i :::--:l-: sau la a,pusul soarelui ; ele se varsll in-
: . - --:l-,-
_ in tltnp
ln titnl ce'vtintur5,
ce'vtinturf,, aripele vio-
:- t.r'nn qan! fticnt anume pentru accst
rlui imprin- -:a,\,-aac[ qi un curent cle aer, dar
* ,,.l;i.S scoP Si'n curanci culoilrea tlegencrcaz:lr,
nsi in golul timp pulberizeazit acid formic,
:nr-ribue lir, rlicoi.irea si curitireir, lrri{iu c.i,te pu{iu intr,.o negrealii cleioasli,
Be. Golurile c,1re e tbarte bund, pbntru uns osiile ci,-
cu exterio- rnlelor; pe rornfi,negte se cheami, pd.ctu.ii,
e se clesclLid -,iar c,splicii,te ci,rligele, porii, pie" unguregte deget. latineqte uttmgia,, adicd,
-.:-,: rnarginile clinl5rintrii a acelor. este pentnl nirgerel osiei; foarte muli,i
rti.
ttti-or, alces-
:l .ii sinclc lui si rolrrl acitlulrri eiini au oroare tle accasta qi nrr pot srr-
iSrrrAn, d"upii lrtd.rtur:isirea cerce- feri nici urirosul unei pic..iturele. Aici,
,ce a ffctrt-o .':- r'\-einert, incri unele lucruri dr:
I :ltmetoaso - F insli recontestat cir, aparatul tniscat in suflet, c6,t tirnp i-a penlis
'- vremea scurtd,, a rimas in venera,tiune
secret5, acir{ --'l: -L e flutr)&i accidcntal rrn organ adinird,ncl puterea qi inldlepciuned hri
re;te sir iur- :e. E clrept c{, servinclu"se dE el
-a - D-zeu.
E cunosci.t -:,,r insecte, acnl nu se princlo
pi ,-1e podgu- " scortoasli, ci iese pe clrumul Qi cle-:rcLrm, crizut in eder.aratti rer.e"
:. -.triibd,tut. In pielea elasticd, a rie fils2s1i.i, Banrlinus igi pune intrebir,r'i
tnit alneste- -:- lnirrrir,lelor superioare, acul qil cautri rf,spunsrrri astipia mtterici si
d.t rrrult au .'-:r,ie. Yiespea care are pd,nte- originei acestui ltrodus, - ri.e care, dupii
h{ia urustn- : r:e. poate scoate acul; albina cd,t se_ p.are, nu mai vi,zuse prolatul 1n
rele. inainte . . cat'le jertta folosirii uniri a- viata lui p6,nri atnnci" Le reproducern si
iac provizii :l-,t:'iLr pentru lnlepat dusmani pe-qtru a arltn o mici, probli din nrerl.
oapiii in ce- . - - ::nr (ilupe Natuiivissensbhaft-
talitatea teosoficd, ii unor vremuri. trlcr
I tiin stup, :..'.'t -.chrift, 1.920). care qtiinla astiizi le-a aruncat sul; r{r-
meroqii pori lul intunecatului Evul nrediu.
r provoacii, ci r. L s;.niniu Ce zice despre acestea curiozitatea,
c ce e arrln- * coclitoare a filosofilor ? Acestia recurg
rierea vfi,rfu- i,la pacurii Cetitor.ul va rtlmiI-
pirea iui in : - -,irli surprins de apropierea
a face crl -.i :'-',, i.nte din titlul acestei rnici 1) Vizitele sale fur{ descrise intr,un raporl:
-- . I - r. d acii I'a a,vea rd,bdare Papa, cal'e manuscris t.u publicat de V. e.
c_Atre-
u: lL,.1eylirat, "
";.1 :i::,1l.tri1* ce urmeazi, .1_,0ni,
Uleche iu editura Ac:rdemiei. -1Sgi-r, rle uude
extrageru pasagiul,
I
iiz Norn gr rNtonriaifii-*i

1,,'tll,l'u uslilie;rt'e la r;alittiIi octtltc, ]a ozi{,a,tr:a lor, a,trr:i t;iit'ut';r zulul lt.rt' sincet'
itc!iutr,;lr, Fio:rrelrti in trrli,mntitele. pi,itri:r,tr- 1rt1 se mioq0rorr'zit, in llr,t:r' tlluilctri ttx-terno,
tului. l)ar co sunt ilccsi,c deglriziiri rle ci obtlinf,,nci rlgit"z tlrr orlilLtri-u str dispun
vorbe qr conceplii i 0l-rscurul prin obscur pentru ^ Aceste contemplarc.
nu se exp1ic5,, ci se incurcil,, nici contr-averse qi diferite supozilii
-prin necnnoscnt nu se -necu' l[mu- nu p[reau a satisface spiritul, predispus
noscutul
reste. Ci,ci rnai intir,'i se po:r,te intreba: spre vecinici interpretare, a1 untri.cazuist
acble calitir,ti, ori ed, sunt, ori cd, uu sunt teolog. C[ci zice, ca'nci'Leere pasajului cu
callsa acestei p6curi ; gi'n adcviir se vede pir,cuia, eu, preocupat cu lucrarea despre
cL nu sunt cairsa, pcutruc{, hasardul nu chestiunile Orientului, nu pt'in conceplie
poate producc substilrtla, gi cu atdt .ma,i imaginartr, a minlii, ci prin o silinli, Ia-
rnult sul-rstanla nu poate sit se colltrnue i.lori6asil a inirnei, niizuesc sti prea m5,-
tu virtutea intfi,mp1i,rii, c6,ud dupir, lati- resc gloria lui Dumnez-eu'
turlinea geniului clrl se rlepiirteilzll tlela Asa trebuia, de altfel, sir, 'nchee un
reci r-irocitate. pravoslavnic servitor a1 Dommrlui pe p[-
Ir sfiirsit, din ce rnoiive pot fi nu- rniirrt.
rnite calitlili oculte, daeir, filosofii Ie cn- Astflzi misterul petrolului e de rnult
nose, cll toato c5, nu ptiu sL le nunreascii rlesvlluit, Am crezut totuqi interesant a
altfei c1e c6,t cu nurn'ele generic c1e forle reproduce fri,m6,ntarea de'o clipfr,-a, unei
cculte ? $i ceia ce e de mirare, e ci, ei minli, care se'ncerca a pfltrundg .1lna
atirmii cle a fi qeva cu anuririte calith,li clin tainele naturei. Si fiinclcd, s'a int6,tn-
oculte, ctar au indr5,znesc a inchipui ce plat pe pir,rrrfrntnl gi asupra pd,curii clin
fel de ntllne sd, dea acestora. {ara iro,r,ltrd,, tni s'a pi,rut cu atfr,t mai
Afar[ de asta acest corp foarte negrr, interesant. P. C0NSTANTINESC0-IASI
Profesor secundar, Birlad
cle.o specie grasir, cliferil c1e a,pil, cd, mili
intiii pluteste pe cleasupra apei ca uleiul
gi untul, apoi e &semenea cu cleiul plu- Deterministuul earacterelor sexua,le._-
titor putitnclu-se intinde, cflci ciincl Ban' Russo distinge in ovarul cle ieptrre ciouir,
rlinrrs- a infunclat un b{,! in acest lichid feluri c1e olL[: llneIe l]ogate in lecitini,
viiscos, se putea trage qi 'nvff,rti pc bn! (anabolice) si unele cul,rin_zd,nd in lon de
lipindu-se c1e el. Nici cu apa nrl s-c po-ate lecitiuiu, cristalii unui acid gras (ou5, ca-
ilinesteca. asa ca succcsiv-siL sc disolve, tabolice). Prirrrele dup[ ei ar da nagtere
ci, caqi .tt"i'ut sau gr[simea, cauti, rnai 1a, indirjizi femeli. Celelalte I,r in,Iivizi
mi:rlt sii se lie deasupra apei ; clacf insii masculi.
se amestecl cu ulei sau cu vreu un corp Iniect0,nct la epuroaice o solulie de leci-
gras, pdrlile se unesc intre ele printr'o tinri"(15-t0Yil in oloi de vaselinit, auto-
llnrre rectploca. rul italian a reusit sir, facd, a cregte nu-
:\ cloua-intrebare poate fi, de ce apa mlrul ou5,lorgide iip anabolic. solulie,
tffsninct cu o culoare transptr,renti,, ia apoi Iniectd,nrl la masculi aceiagi
rli,ierse culori ? Ce catritate anume face puii-egili au fost, excltrsiv de sex femel.
pe o parte clin ca sir degenerezc in ne' C. \I.
ra'ru qi o altd, parte sd, rlmiini limpede ?

Dacd, se recutge }a acliunea soarelui, Exportiza rapiitf, a laptolui. -* P-o o

.planetelor qi astrelor, din acest ri,sp-uns spelcd, cle cap ale cd,ror ramuri au fost
,se naqte o noud, intrebare : de ce adici, pulin inAepirtate se aqeazS, o hd,rtiulit
rr,cele acliuni si, nrr-si pror[uc{, efectul albti de 5 cm. pe 2 cm., po care s'apus
lor in mi,runtaele p[mintului gi produc o lric[turd din laptele de analizat-bine
diflerite specii de et'ecte in afaril ciin s6- mestecat. De preferinld, picd,tura care
nr1 pir,urd,ntului ? Aeru} inconjurd,tor ntr trebue s[, fie de 3'4 ffi ffi., se Pune cu
poate fi cartza, cd,ci atunci astrpra altor a.iutorul - unui comPte-goutte.
ape cte ce n'arl produs acela,l efect ? Deci Totul se aqaz.{, pe o lingurd, de metal, ll,,

piiiere" ilo--a soLimba nu o hre clela sine. care se incd,lzegte la o lampir de alcool
hin aceastti cauzd, se p&re czi e mai bine sau petrol, timp cle ir-S minute. P--icii,-
a explica luicml c.5, oarecare firigoare de tura-de lapte devine &proape neagri. Prin
praf-negre din firea 1or, aclicil atomi, transparen!5, se poate constata c5, ac a-
iunt amestecate cu acea ap5,, care atomi sti uatd, neagr{, e inconjuratd, de o' au-
intre pir,rlilo ilpei, in atingere.ctl apa, nu reol8, cle grd,slme. De calitatea laptelui
lrot plui'i pe cletsupra qi nici sd, se t1- depinde dlmensiunea acestei aoreole.defJni',
ireasciu intie ei, diu cauzd, c5, fiind ailles- lante bnn trehue s5, dea o aoreoli,
tecir,li cu piirlile apei se indesesc. ori rnai tnlre rleci,t picitura, adici, de
t/* aP:l
Insf,, clrii.ur acest r{.spuns intd,mpiir[ vre.o 10 m m. Dacii, se1lzadaugS,
greui,d,lile -qale, po care inlf;,turil,ndu-10 aoreola e de I mtn. ri, aqil,arlreola, c
prelerd, a rdttt,:l,uea in littiqtea qi ltrgeni' dc 7 tnttt.
 ililll

INFOITIIA' e3

,'rucedeul e tniti llun decit celc llu,zate sir, se asigure cocoqului toate caracterelc
,lensitate, care falgificir,torii o re' sexuale secundare. Ex1 rerient,ele t1e trir,ns-
r! 1t,t' sitrcet' .
.r' ,iiesc i qor 1)e
'artificial. adiuugd,nd clife- plantare testiculard,, Castt'are patolo-gicd,
rc,,,i cxternc, .-. substante solicle. c. Il. (pri n sup resittnea prog rcsivd,, a testi culul u i
i s,,r clispun (tlin ,Ld. Vie agricole rutaleu Aug. 921). in urrna unei infeclii.; sau fiziologici, (ac-
liunea regimului carnivor_) ar;ltli- cL acest
ite supozilii Irrf'lrrerr{a thetorilor ehiuriei asupr'& minimurn corespunde la 0.5 gr" c1o paren-
rl. predispus 'ir.rolt[,t'ii |i folnrei fiirt{elot'. - 1).a ex-
t-n chim normal.
nnrri cazuist - ::'Jr japon ez, G. 0, Shinji in 1918 Pizard crecle cii ptillertatea incepe ileo-
m:lre de sub- tlatd,, in rnornentul cA,ncl in evolulia pro-
'lirnentat cu un numdr"
pasajului cu
rarea clespre -.rle.chitnice asupra a 30 specii de Aficle grcsivil glantlele trec lreste acest mirri-
in conceplie .r'ici de plante). inttt,t, cirre e srLficient pentrrr ca carltctcr'
r stlint5, Ia- :.1 s1.;1la nisip, 1I si,:riliztr .1i it1,oi iI rele sexuale secuudare sir, se desvolte com'
i prea m:i- ',1l,ti crr srtl.rstanla chirniclt rl cdrut "plec| (tegrn ttiuhd satt' u, niuicul,ui),
-. 'r r.oia sir,-l stuclieze. $i in acest me' 2. l'ititptL{. ilin md,surd,torile c::estei co-
'nchee un , irnplt,nta crengula cu tififole po e_4,. coqrLlrri, a greutillii corputrui gi traseli grrt-
prrlrri pe p[- -1.in.[ ti constatat a,stfel cit unole sulr- ficblor cori:spunzritoare Pdzarcl a, a juns s5,
rle"p11r1re care, magneziu, si,ruril-e dcterrnilc ritomerrtitl precis cri tr,I incepc
e iie mult ::alclbr grele : a,ntimoniul, nichelul, acliuuea norfogeni, a tcsticulului. C6,t tiurl.t
inreresant a ,- :ul, staiiul, iuercurul,pluml.rul qi za- a,ceastd, acliune n'a inceput, existil, 1111 Pa-
c1i1,1 a unei ':1 tlel'ertrrinrL ct'estere,'r arilrclor lii nort constrint intre Irrngimr.l;t J, ir crestei
rtmncle una :. i:. ,\ltc stLlrstrtrr!e ca alcoolul, aci,1rrl li lrrngirnea teoretiei, a corprtlui.- | p. L;r
i s'a intfi,m- . :i,1. altlntll, futninul, stirurile cle stron- claponi aceastd, constanlii perz,istii in tot
picurii din - l,otasitl, ca,lciu impeclicti fortnarea, a- timpul vietei. La cocoqi clin contra se con-
n atiit mai .--'r. Notiun cd, in conclitiile in care a stat?. Ia nn'moment Oat cl, raportnl L: VV
TSTISE-qCO-IA$I ..i ,*forul japonoz variatiile terrnice creste brusc.
pndzu', Bfu'lnd . iucat nici un rol. Se ryi;ie totuqi cI Momentul clind incepe tlrcareit curllei,
: -'ii cle plir,nte capitir, aripi c6,nci in- c:lre arati, acest rapcrt. cor:espu!t1e intr5.-
)r sexu&le.- - frigul. rei in joc a harmozomului tosticular.-v' r.
ieprire 11ont"r, -== poate ca, acest efect sii nu fie t1a-
r in lecitinti :.- irigului ci tocmai zaha,rului proYe- Ratlioaetivitatea ;i intretineren vie{'ii.-
ind in loe cte .l.n ir,midon, fiindc5 atunci c6,nd c1d, ITnrrl din progreselernari realizlte in -1ti-
gras (oud, ca- I -' ;1 plantele translormd, rezorvele de in!d,, a fiost, itupl crlm se gtie,_tra,nsplan'
r rla naqtore
, l,r inclivizi
olutie 11e leci'
lselinii, auto-
--,1,-,rr in zahar.
- . ilerbst studiincl rolul eliverse lor sd,-
irn apa cle tnare asupra desvoltiirii
: cle arici de tlare, a constatat cd, :
'" s- )lg. sint indispensabile pentru
tarea Qi supravieluirea organelor gt a 1tc-
suturilbr incf c6,tva timp dupl scoaterea
lor din organism. Inima a fost organul cu
care s'a thcut primele experienle c1e su'
pravieluire
-ctriaut
prin circula{ia artificia,15, cu Ii-
I
.
a crogte nu- " :.i,ltie ; Ct si Na pentru segrnentalie ; Ringer- Loche. Lar an irna lele cu s6,n -
rc. ' :ltru rt menlinc coeziunea primelor gele rcce I'a oblinut sd, bat5, initna prin
:eiaqi solulie, -- -:rere ; I( qi Ca asigurd, si presiunea Icest procedeu, 33 zile, dupd, ce a, fost
le ,.ex fernel. - .- -:''li neces:rri, cregterei ; fiird SS! flg scoasi din organism.
c. lt. .. ::.-
_-_
ioate tlr(o tubul dig'estiv
forma,
1'uG uv aul ut v ,; CrlrCi
v\ /3v Acest lichid are, la un litrLr c1e :r,pir, tiis-
: , .ndispensalril scheletului. Eease-
.ndisnensalril tilatd, 8-9 grame Cl Na; 0.15 biiarbonat
[clui. -- Pe o r: -'jrrir Ii
-'rir.-l I( gi nlg nici cilii care acopd,t'
si n{g acopd,r de sodirL ; .0.24 Lla Ct2; 0.42 CI T( qi 1 gratn
nuri au fost "'.1- nrt pr.rt bate. i\'Iuqchii ca si, se dc glucozfl.
i o .:- -:' .:e arl nevoe de i( Flziologii au cd,uta,t sL vadil, care ostc
*.:- ::e 1( qi
si Ca. Acliunea
h6,rtiulti Actiunea
I care s.a,pu.s i strecificti, fiecale
este deci s1-recificti, fieca,re jlL-
ilL- elementul din acest lichict indispensabil
nalizat -bine : . -rr. rol importir,nt in procesele de - C.
pentru intrelinererr, . vielii.
rieitu.ra care . --_:t. 1e. M. Lucr:Lrile din ultimii ani rr lui Ztt'rltt-
8e pune cu t'lentalter au arl,tat cL acest liclrid, oric6,t
e. ,' ,r,ruiitatea tle secrefiie itttortrfl pentru de complex ar fi, e incapabil sti intrelie
urti cle metal, n,E,urliir caracterelor sexuale secunilare vi:r,ta. dacd, ar lipsi clin el elementul mi-
pir Lle alcool ri ;,::r1rul eAutl'Pr1zart'l
acestea ineep si, aparf,,. rreril'- Potasiu, ^ard,tllnd cti el, pe ltlngir.
u.inute. Picti' :*'r '- ,:.1,: lui asupra explicdrii ca- trour:ietd,tile metir,lelor alcalino e gi un
'cterircnt rldiactiv. Un corp uLtliac'tiv etnite
a neagr[. Prin ::"-r' SeXuille la (lallinacee au tnai
bata c5, ac a- .-::L:e in aceastiu revistit. (IIai 1.91a). ca si Radiurn sall ritzele rl, ce sunt stL5,-
atd, de o. au- r. . ul.rlin untid, Pr:za,rcl s'a ocupat lrritdtoare si crLre fortrrr;ltzlt t:eA Ittai tttare
latea laptelui r :-- :rr:eir tle secretie internii necesariu parte clin iaze (6L0/,,.), srttt razelc [i co srtnt
f aoreole. Un :- iirlirctere sli' aparf,,, stal:lilincl qi Lele rn,ri str[bltd,toaie forttt;ind 2{ 0/6 din
aoreoli, de ?, - ..- -'-t,1 .:1c a,par. totalul ra,zolor, sau razele d, ce sunt ana-'
rra. adicI, de :",t\:rt. rlC scctt{ir: i,ntertfi,. IJn urini' lriaEe cu razclc \ si ctare stlnt dc &semel1ea
iaugi, t/+ apii :- -:-,-.iri testiculAr estc suficieut c;t strfi,blltii,toarc, nQlornfind inlii, tlecfr,t 1Lt
0/0.
rpri au.reolii, e
I
$r INl,'oRnATtuNr
Zli'aarclerlalier a arir,tat ca, ;i Campbel
Ei lienriot ci, potasiul are proprietatoa de
a enrite razele corpusculal-e i3.- Autorul i$i
sn sline ac eastd, ipofezd, p rin cie: n onstrareh,
urmir,toarelor exporiente :
Mai int6,i a c5,utat si, inlocuiasc[ K din
lichidul artificial fiziologic prin alte ele-
rnente racliactive ca: llultrclium, Poloniurn,
1 Iranium, Thoriurn, Radium. Experienle1e
au reugit bine inloles pund,nd h,cest notr
olement radiactiv in aceeas cantitate ca
si J(, ca sd, aibd, acelaqi efect. Proceitdnd
astlel a ajuns la rezultatitl cd, lichidul ar-
tificial Ringer-Locho clo cdte ori avea ele.
mentul racliactiv inima igi continua miq-
cirile ei ritmice, iar deindatL ce suprimd,
acel eletnent ratliactiv, inima lnceta de a
rnai ltate. ca apoi introducinclu-l din nou
sii, lnceapd, iardgi brit5,ile ei ritmice, re-
petA,nd acest joc oreintregi.
Dintre toate el rnentele radiactive ce ln-
locuesc K, Rubiclium e singurul element
ce emite o radiare corpuscularS, B ca qi K ;
pe cd,nd celelalte cunr e Polonium emite
nttrrrai razele a; iar la toate celolalte pre-
domini,'razele n, a c5,ror efiect flziologic
e rnult rnai lent falri de acelea cu t'adiare
corpusculard 13. Experien{ole au ard,tat, insd,
cd,'elornentul radiactiv tretruo sA, fie cu
rnult in mai micd, czr,ntitate vara dec6,t
iarna pentru a obline acelag efect fizio*
logic. S'au fii,cut alloi experien{e punlin-
du-se sursa radiactir,'fl, in vecin5,tatea jni-
rnei cir,pd,t6nd aceloagi rezultate.
Prozenla K in lichidul artificiai flziolo-
gic e necesar nn numai pentru intreline-
rea biit;i,ilor regulate a inimei ci gi in
alte procese biologice cum e permeabi-
litatea ld,si,turilor. Potasiul din lichidul
sir,lin fiziologic e necesar dupir, curn se
vecle clin exporien!,ele lui Zw., qi pentru
rnec:lnizmttl vazoconstrictiei. cd,ci dac5,
ar lipsi I(,';rfibrele muscuiare a vaselor
sanguine inceta a, se contracta, atunci
cd,nd se excitri norvii core.rpunzirtorrlor.
lnlocuinclu-se in adeviir I( prin alte ele-
mente radiactive, rnecanizmul revine.
Zu,aarclemaker a rnai fd,cut urmS,toa-
rea experientd, : la o inimd, de la un a-
nirnal ct s6,nge rece, pe care a iurpltin-
tat'o in lichidul R-L, dup[ ce a scos T(,
din lichjd inima a incetat, a o}-rservat
insil cii atunci e de ajuns a troce prin ini-
rni, Lrn curent electric c6,t de slab pentru ca
rniqcd,rile ei ritmice sI revie. De untle sc
vede cd, curentul elecric are o actiune
asetnd,ni,toare cu aceeia a elementului
r:r,ili:L ctiv introt nancl rniscir,rile ritrnice.
i sitngeratL, cu. aspectul ca gi curn capul
Din toate zr,cestea importante experienli
autorul conchide cir, lichiclul artificial fi-
ziologic pontru a tntrelinea viala ii tre.
buic sdrile e[e sodiu, pentru a, c1a lichi-
duJrti o ltunii presillne osmoticir, ; I-ricar-
bonat pentru a irnpedica lichidui de a
clevoni acicl ; Llalciul, pent,ru cornpensa-
rea concentrd,rei Socliului, qi in fine tre"
buie neaparat sL fie qi olementul radi-
activ. Totugi nu se poate conchide incd,
nimic precis de modul cum aclioneazd,
radialiunele elernentului radiactiv, rir,-
m6,n6,nd ins[ un cd,mp larg deschis de
cercetiri in Fiziologie.-nlnNl LurLr.
Un eaz ile ni,pfi,rlire la Pepti. **Existrl
o specie curioasd, c1e Peqte, nurnitii ,lgrl-
opt;S, ce triieqte prin Australia, America
qi Africa de Sud si care are pelea groasi,,
nctedd, qi lipsitd, de solzi. Acesti pesti
au fost puqi in observalie gi s'a vd,zut ci,
la anumito momente are loc o adev{,ratii,
nf,,p.i,rlire a pelei sub ea se vede
-c6,nd mai
o pele nou5, de culoare deschisd,.
S'au ficut sectiuni histologice iir pelea,
acestoi' pegti ce au nd,pfi,rlit de currind,
unde se observ:i cL celulele superficiale
ale epidermei Ia un moment dat se a-
lungesc pe loc, secretd,nd deasupra lor
trn fel de formalie cuticularii ce se des-
voltd, tare sub forma unor colonete priz-
matice poligonale. A cest strat se ingr-oaqd,
cu tjmpt1I devenind de culoare brunii,
iar Ia haza lui secretd, uu strat de mucus
ce-l separd, cle rest:rl epiclermei (pavimen-
toase) qi po unde va avea loc, la anu-
:nite mornente nd,p6,rlirea.
Aceste formatii caduce a epielermei se
pot asem[na atd,t tlin punct de veclere
higstologic c6,t si a formalii lor cu co-
lonetele prizmatice a,,organului cle $malt"
clentar dela l\'Iarpifiere.*8. rr.
O curioasi prefaeere de ruoarto Ia un
;arpe.-In r\merica septentrionald, existd,
u specie de qarpe - asemonea sarlrelrri
nostrn cle cas[ *- numiti, Hcterotlon cltn
tr'amilia Colurnbriclelor.
Acest sarpe ca si toli inilir.izii clin a-
ct'astd. farnilie nu au dinli veniuosi. .\-
pararea contra inamicilor o fac pref{,-
ci,nclu-se cf,, sunt rnorli. C6"te odatrl a-
ceastS, simulare e foarte curioas{,.
l{aturalistul englez Bartlett, luind a-
cest garpe in observir,lie, a vd,zut cii cri,te o-
datii, ating6,ndu-i numai corpul cu piciorul
incepe a juca o adevilrattr, corneclie, cre-
zd,nclu-l la sfdrsit cu adevd,rat ch e mort,
Incepe a se'rula, tlerula, aqozAndu-qi
crpul sul.r corpul lui. In urrni, ia pozi-
lia t1e sarpc rrrort, intorclinclu-se pe spate
a,vd,nd gura cornplect cleschisi, gi toatir,
i-ar ii ibst corrrplect sfd,rilmat ; pe cdnd
tn reelitate nici nu i.a fost, atins. 0b-
servil,tonrl trecdncl mai departe cle el,
ol-rservl c5, in scurt tirnp lntorcllnclu-so
*qarpele pseudo-mort clispir,ruse.. .
 ililtllu

NoTE Fr rNrORMATlUNr e5

ia lichidul de a,
:niru comllensa-
.ai. si in fine tre-
eleirrentu.l radi-
re r:onchide incf,,
currr actioneazil
ti ratliactiv. ri,-
larg deschis de
-ELE\.{ [UTU.
r Pesti.
-Existzi
pe. nurnitI, ,lgri-
usrralia, America
art lrelea groas5,,
zi. Acesti nesti
ie sr s'a vdzrit bl
icc o acleviratl
I s:rl.r ea se vede
mai deschisd,.
sto1,-,gice in peleir,
xirlit de curi,nd,
deie ruperficiale
rrnent rlat se a-
n'1 deasupra lor
. -:st qarpe tle obiceiu sirnttleazit, moar-
: . ":t lrrijloc de ap:irere fldri, acea oxLl-
--. r1e s6,ngo la guri, aceasta avAncl
rurnai in anumite condi{ii rlepinz6,ni[
.-, ,-r2iStii, temperatur[ rnaturitate, con-
:sierne, interne qi t1e sezon.-nL. LUpu
fr-rita gernriratilri medie Ia Celeutet'ate.
-:' autor francez Du,rtturt, stucUintl din
. -l rle vetlere istologic speciile colo-
.'.: : Parartti.lirrtes lar i.t',,{tttiltuthell,u sub-
rrirr si altelc rlin golt'ul de Neapol, g[-
-r:. cii ectodermul si endoclermul lor
.-: forrnilte din clemente identice.IIe-
.:l-.a r:are dupii opinia crrentS ar pro-
:-: riin celrrle ernigrate din ecto qi ou-
1:l'n}. corespunde rlupir, autor ll.Iezo-
- -' :LLrlui atler.drat dela celelalto llttu-
r lla nu este anlilstir,. Si celulelc
ri se%asesc 1a limita clintrle foila ex-
, -:ii .qi cea nreclie prccllrn qi Ia, ihnita
-,::r't foila, internd $i aceitstit sutrt ce.
:, -. ,le lnezenchim vei-itabil cilre sunt
. ,-'ale de ir, se depllsa cftrc suprafa{a,
precipitare cn cJrcag, sarl cu ir,cizi rrri-
nerali sau chia,r organici.
2) A cloua operalie c uscalreil. I)upri
ce s'a precilritat caseina se pune in stre-
ciitori pentrn i;i s0 scufge zrirul, se spa,lir
de rnai rnulte ori ct1 apii, rece qi apoi se
pune la u.scat sftiriirniinclu-se in ltuCritele
iuici qi intinz6,nclu-se pe losni!e tle nretal
sau leltln care sunt instir,late pe va,gonetc
cc liot fi introduse in uscir,tori a ci,ror
ternperaturS, c de i;r; *t to care sc aflti
qi o puternicd ventilalie. Casein:l uscatir,
se prezintd sub formir, cle gogolosi clo
rnd.rirnea orezul,"li sau se poate mi,cina
qi in fiiintr. Caseina cstlel preparatl ser.
vd, Ia faltricitrca urateriilor plastice imi-
t6,ncl cehiloidul, cornul, cLilirnba,rul, 1iil"
tlegul si ba,gaoa. Se fir,c : pepteni, lterii,
ua,stlrri, mainerc tle urllrrelir, coliere,
porl;.tigaretc, condee) isolatori ltentru e-
jectricitate.
Diu aceastS, materie, pe care nerutii arr
numit'o Uulslitii, iir,i' fi'anceiii ortttr,ilit,
in titnpnl rr:t sboiului ., Llom,1tr.t t uc Ir rai |uisc
r r

iil.tir-tii Ce
Se deS- 'l rlhli tlnde sre vor diferenti;r, in celule ilc l,'Ontnilitlt" protlttcea zilnic c&te 10.i0
rJi cc)lonete prjz- -" :rllulare. I[:Li miilt, elementelo sexutlle Iig. c16p;[ procedeele lui I. Ponclron, qi
s::a*, se ingroagd, ,. ,,,nLreazir, in acea,stir, foitii rrrerlic. Deci care rnaterie au aclus servicii nepreluite
u'rloare brunL, ..r.r1mire c\e Libl,ttstuc (anitna,lc cornpuse a,plrirei nationalc" Cu ornnilit s'a inlo-
n s:rat c1e mucus : ,.lonii foile) nu se tnlri poate menline cuit ebonitul Ia telegrafia rnilit:r,rii si
- ::: l'11 ['eieuterate. Ele se ridicii astfel toate isolatiile necesare Ll automobile
Itrmei (pavimen-
trea 1oc, la anu- .:.r:lipl& stadiriiui de gi'istrrilil ca qi ce. qi avialirine.
B5
' ,}e metazoare.* c. xL C:rseina are tvantajul asupra cuhLloi-
E :r .lrirlermei se tinlui cd, nt1 este inflainal;ilir, si poato fi
punct de veclere tI e nlioasii descoperire paleorrtologicfi. colora'ii cu culorile dc anilinr\, in rnocl
naiii lor cu co-
ar,ilui cle $malt" -;.-..--il;.r, titlnl;
l'ri-, Un poissott. lmninat.t:frtssilr',
La Nature din L4 Ianui.ir Lg22
rlestul dc variat pentru a satistace gi
cerinle1e frurnosuliii"-r'. \'. Glr.
.=1tit cilz\tl untri mic peqte fosil nlyc-
-
LL.
_ r.,r girsit cle Uanille Arambourll in ve- Spre cucerirea rmuutelui Eyerest.-Uel
ile uroarte la un ,: 1t.a iocalit5tii Oran (Algeria). urai inalt pirc de!e fala piimlintLrh, Il'r'e-
en:rionali, existd, -'"- prezintii pe fala ventrall o serie rest clin llirnaiaiil (deosebit ile Gaurisan-
ltDr llC& Sart.,elui t'enL11e henrisferice asezate liecarc Itar de cilre c deptirtat cL1 vreo 57 lll".),
ti Htttdtlo,z Oin - - clre uu solz a crirui'centru c in- numit r1e indigeni ,,Siiinta \[amI rr, lririi"
-" :.ri si forme:Lzri o lentill. Se stie ci, pentru ci, le dii apa necesarii irigaliuni-
ir,.livizii din a- :-n cele rua,i inrportante profrietir,li 1ot, nu fu incir, urlat. In sernelia lui, pi-
B:i veninosi. A- ' .,.1:i iol tratipelagici, supr.rsi la osci- cior cle oir nr l-a cilcat. llulli s'ar fi a-
)t o fac nrefd- -l s(lus vertical e procl[cerea rle vcnturir,t sii-qi lege nrLmele de cel rrLai inalt
i. L'Ate oddtri a- .::r. Se cuuosc o srrrncdeuie ,le lresti std,lp cle pe ,,a,coperisul pir,rnfi,ntulLri", clar
r curioasii. .-si. In Qceanul Intlian tr.ir"egte si nu atiit greutir,!ilc i-au ilnpedicat. cd,t con-
rr:lett, luf,,nd a- . , :,1r'Ln cim e )l ryctolhLutt late,nmtuin, ve- rliliunile polii,ice clin partea locului. Ti-
l razut cii c6,te o- .llytopluLnt prllaternutum, ci.rre c l-,eta,nii se api,nr.u contra strd,inilor, iar in-
nrpul cri piciorul ; - - r,eqte lurninos fosil giisit ptnri tre rusi si englezi se fii,cuse un pa,ct, ca
t,i corneclie, cre- \t nici dintr'o parte nici din alta, nirrLeni
vilat ch e rnort, n'il\.ea cri ciluta prin aceste locuri. lfie-
ul:. agezAndu-gi ' u.ritta plasticri.:Cit,seina este prrrieil care se terrrea, qi se pi,zea tle ce1;11t. 0on-
. i:rinil, ia pozi- . ' :!ri tlin bri,nzd, c:Lre precipit;,r,tii
- cli{iunile politicc schirrrJrinrlu-sc, qi })vc-
:'-"n,.1u-se nc soate - ' ,' lirin chea,g sztu fertrr-enti luctici rest o atuenintat sit nt1 tnai riirr.i,e ne-
leselisii, qi tlatil , .-,1 ,.r. 1, t1-:li,rLi clin care se ftrc tliyer- cunoscut. Itr vara :lnului u,ccstui:r, clin
fi ii cum capul :-- .-. ptLrteu Societ,irlii CleogruLlicc din l,ontira ;i
,nirli:rt ; pe c6,nd :'r:i11n{ra ci.iscinei corrpor'tii rlutlt't a Clubului ltlpin s'tru tritrris explortrtoli
f,:-.t atins. 0b- -::r lpincipirle succesive : cl,ri nLunai au tllrt tirco:lle nria$ultri. Au
,-leparte c1e el, L-''.,:,)to& caseinci rlin lapte, r t11l)il, intrebuinlrt campaniir c1c t'ai:il tlin iltrtl
1r rirtorci,nclu-se : . : r.rrlttl1 ririrr centritirgn,re, prin iicL)sta unrrrai pL)ntr11 a ciiutl clrutnul sprc
isrrlimse "..
 96 NoTE $I INruft[IAl[IUNI

t"'i-auindian' Plo- cinematograful, pcntru :l se ptltea face

cl. l1r plecat de pc versantul in vizibile riigc5,rile-din corpul olnelLesc,-
ios, cu vcgetalte oob*tl "1. =ii'L'* trecud
]

' clin carc rezultri

,r'i lrpl, r re ci rutnu t',
"8. {ot' i'ttu o..r"u-l"is.hri ordonate
'tnxt,time (Ceahlaul ;;i;. Se'stie proprietatea acestor raze"
i-iioUi". ireste. Ne- prisme san
r-,- au apucat apoi sltre HAsarrt'.'
de-a' *,int inftirenlate de-
"ut.-'"" trec in linie dreapt'a' prln'
"r.,i
i.iricut zidritui hitna lai an' po-p-lat uri popu' Ientile si care
i;i:"';;;;i-.4 u.ao agezate la inJ'ltimea ii;i',t ot i".tiv fotografic fd'rd' asursei avea. po-
ra'
cie a otriine imagina
i?,lilt^ilii nr ai'r c. I'e ste tot v iald, f ortdre.le .irriiitii.i *-tii*b.r.
"jl'i"i' in ErLropa, rnii'ndstiri diante. ra liografice nu arat5' dec6't utn-
i,tii't- ""iri;;,litt
;; ili; Je ca'Iugdri' car rpuri de
,,i, inoft, de un rnetrn qii'rai l'ine' cArrinri rrrJ'".i-utai ,rrii intunecate cu est-e c6't clen-
mai
'boilor clela noi'. (l .iti,t.i stibstanlelor strd'bd'tute
rot"t
I# ltr,r-.e li" acoperigul-ltunii. ; o civi- ;;;;, asagloanle c5, se pot clistingo oase, bucir'li
"L[n"-iloruixi,e cului, interesantiL ,nJuti"., conlinute
'gi
in corp' ar'-
i, )1, ii"'J"",rre.'nas cuiir I o
sd'ri de bismuth
piecum
,,,"'lri ,'".iita: oraqeplrlsite din cauza
us-
"i"i-".rtia--1,
introduse in stotnach
'J;t#; ;li,,rt "e'
c[ci
c- ca racteristicd'- v re'
lacurile numeroase
"'iliiil"rii cinematografic are dirrrensiuni
irruritor recente, mlci 18 )( 24 mrn' aga ci' nt1 qe-n1ru poate con'
mici ::a-
il,"i'a*at fotografii
pLici -ori Initri
::ffi
fi ti, *',';l'"rl*
ir'tlfl ,'tfi l * :1 *
u, Jiiil;
destu]&tlc
lffi;it;" tienr."esc ririci regiune rlin cor'
i[if;;:';ffi e ealdi',si dar noaPtea tertno' il"""t*
" i,r"tr'.rf-it scoboarir' Ia L0' Trecu pnn nul omenesc.
-
cie europeni' Sven Ile- "-nr]'coriuio in rnou a olrlirtut rcznltatc
ii,!ft*r"i,;.ar*tu Da-r linta 1or s-e a- ;nieresante peatru studiul miqcd'rilor tg-
[r" it;a, paqit pe aici' un rnare
iteqte'1e'peste crestele t-,,1,i;,i;fi;div, tuil,ud Ia animale mici(qoa'
numiir tle
;"jtd.' ui-ciest'st-siralucini{
iii!'1'::i}::'lt ;;,i;;r-ffii
i,lii t#J.,^ "';p;;;p. i"
succesive
ves^ic inconiura irro*cte) f5,cfi,ncl sii treacd' pe.suh a-
iiii'htT,iiai, ;;;;1-;
"".T. if.llculd, dela un aparat cinema-
tle negurt. - ljr:^.^-*"
""rr,'r"r?'"o 1und, tle drum, expodilionarit tosrafic. '"H;;;i; x arr qi proPri;tatea dc a facc
ii#ilr. i,ur*o"tor norclic al Everestultri' torpur-i. gi pe ,r'ceastd'
i:i;1X
" ",,itei,rnx se exploreazti' partea NV I.dffi;;;- unetb r a i o sco Tttu' He un e-
"*'*;:ir;t],i.\i"f o cd'rare Lnns' Prl'- ,, non rietate se' I n"zet"z.L
tI

prin
"Tfr de 30 l<m' Att Ii,;f il,;;;;.L.rt, sau fi,cut fIorescent'
iigt*.tl',li'tunsi uniip6".n5' ile'
?,i,l\rt' Ia valea ;;;;1;-i, ^rlu sL pot veclea distinct to^ate
inaintat unrl spre xfsil-rit, prin carc l\lus' ii]ftii. .uii ni le di. radiografia : si-
i""..ro.*ulir, a .\nrn-ului, precllm. mls-
-;;'ri ;iitb-t gi-aduc piind' ia 5000 netrt i,reta oiganelor interne $r
munte' tablou mfl-ret in intlerno. Imediat ne putetn.da seuma
i-iiiil^.i.tilorlc1c
'"j.i.,i-"iu"lui de ghelari' In mijlocul unui #' -:. t^- ,"tea cinel natogfafia ir rraginele
"x.ifu
;;t-"i polar, plaiuli de rnunte cu paqune ait. ,. 6"tu,, dc razele \ sala qt- pt urtnit' s'ar

lii,',ti,t'turme ; pe fundul vd'ilor tE'inuite prrtea proecta in orice ctnelnaro-

H#;#i; iir''hai sus cate un sihastru srafic[.
int rebuin! ate in
i;;:ii;, i;ti"i in feeria rtnei l*mi, Nirva.na "''tj irili*t".icire, ecranele djn platinocya-
;i:;ti. At;i iio*ptt rrisiirit, e singurul,loc ruaioscopi" sunt formate o lumini' Yerztle
;ffi;.* "i, eheiccesibil' Au incercat s[' *r* aL bariu, care dau tlar nu gi emulsia
:;'l"i;;;;.& spreultimele zile de toamni' ;;. t;;;;t6neaz[ ochiul
e chip ..,*i'tiij,ii t'ilrnului. Sunt gi alte sulrstanle
ca s5, se tlrce Everest' Nu de
de calciu care stb influenla
i."";-*f'.ini 1se scoboara troaptea pu'n6 la "o trr"qstatul
'- iao- rriicolcle se intelesc. $i n'att ajrrns ;r;i#N tlevine mai pulin floregcetrtdar vl3,t{it'
."1.#'ro oioo -', illl!1tg 1l :"1::** :i- r iii"-.",rriqi timp ptacite
p-r.9'1,yce^
]urrLi-t11 gi pe-
fotograrice
si- .* il;;;ii.neoia
i[i-#i ij;;ft; ilaqii rinui singuraticspre
intrer.irptd' Uculeie filmului apa ci' acum lmagrna
ii;;*: C,,rnptnia'a fg!.t
gn sii$tl$ i,"Ji.' n cin.**togrhfiata'
i,i-n-retuat5, ia vara viitoare' "-r irrtr., a lua ve-deri racliocinematogra''
ll';r.I,i"
t.-t'"inatat. Drumul cel bun pent-ru
iilit$;; defost BB82 rn' a fice--apiritele sunt clispuse in cloui' in-e
-muntelui
gisit, deli, grett- ciincri'separate printr'un fercte c.are
n".t.t{ prre ci a previzut bu un orificiu in care Be atla lln
+.iti1o nolo mfl,rl oe acum incep' Fotogra- '..rur, Intr'o incS'-
ffii;--.;lti;* rcdate dc revista ,,[llustra- tungstat c1e calciu'
,'iu *."o afld,"aparatele produc5toare de
iio,i,,l',ti:soat,1e u1 treisa.i mtrntos cva- ';;;; f si in a iloua iuclpere intunecatri
i:;n"i', t,i gr;i-ri ,niieli, in mijlocr.Ll celeis' l.' ri ). in ni'',ii, i . n ema t o'g ra fi c. in d r ep t a t
i',ai irog,tt-e qi variate vegetalttint'-l'
i

t'oi t1e plttmb.sunt

.nre" orificittl ctr ecran.
ul'-li1 ^tl:'tl't ;';li.;t;;,iii piretc cir,t qi lc cttti:r ci-
1,c
Bazel e X citt eltrat' gJ'a f
;i r

proprietrililc razelor \ cu ,q1n11f0graficil cir filtntrl penttti n'l Irr0'

sii se asociqj're

I
 N0'1'Il $I INI'oliM;rl!'I LlNt 97

:e teia de actirinea, razelor X care titaci par-
tea sensiltild, a filmului' Subiectul cle ci-
:tit nomatografiat este aq-ezat intre tubul in
,e. care se"produc raze X qi ocrantil flores'
cent. Se pune la punct, se Procluc raze
111
lie{euuu fi'mrcc,:r.i c fortrteltfl tr,zi clin ur-
nrdtoarele posturi mari, centrale : 1.) pos-
tul, clclu Totir Tiiflcl clo 50 hilowati ei 1500
lim. ca razl do acliune, infiinlat tlin 1f0ii
pentru servicii rnilitar-c- qi plis srlb.co-
iuandti militarf,, ; ltostul Lrrtt tle 150 ltri-.

tr- \ gi in ac'clas tirnli operatorul invrirte,qte

o- mahivcla ciuematografttlui, iar ecranrtl se si 5300 km. razit de aclinne, ridicat in
?- ilurnineitzl si aratf tlela 2 p&n5, Ia 10 ori igtr pentrn a 'asigura legatura-tle .cotntt'
rerd:oqrafia animaluhri ctl carc se tace ex' nicrr,ti^e rnilitarj-si loliticri cu alia,!ii, tnai
lti- nericfrta. Radjocinernatografia fiincl luatd, intiui'cu Iirisiit, apoi cu Italia,, Rotnii,nia,
)II- ie devblopearir, in modirl obiqnuit gi pe America ; 2) ltostiil Nutttes (Bre'tagne) de
rai urm[ poaie fi proectatd, in orice sa15, t1e 100 krv. r'idicat in 1917 pentru a asigura
d,- t ci4ematograf. S'au ff,cut iliverse expe- cornunica{ia cri Atltr,nticul qi Arnericit ;
ai- riente cti anirnale rnici qi e foarte curios 4) ,.1tostul f,cr,fayctta" dela Rorcleaux, de. 500
rtL cle a vedea aceste animalo vii reduse la Iiu:. qi 15.000-20.000 lim. razir, de ac.liuncr,
asuectul scholetului lor executA,ncl un dans clecis a se ridica din 1917, cu destinalia
nni rrracal-rrn in rliscd,rile lor. Viala interioarfl t1e a thce legir,tura trupelor americtlne clin
0n- care e invjzibiid, pentru o-chii-noqtri, ne Europa cu Nex'-Yorli Si alte centre atne-
apare in mocl surprinzd,tor. Iie-spira!i1, ini[- ;;;ii" ; ,c.si post a fost tormina,t c19u;i
nri cii,rile inimii, rniqc5,rile ditrfragmului in incheeiea armiitiliului qi a pricii gi a fost'
Br-iI' sus si in jos, ca a r.rnui piston, toate no inaugurat abia in 1920.
tpar'vizibile. Lipsesc inci, rnijloacele ile 1'lc-! e ru.t cr, it tte r niei G.e -
c r.t t r tit t cr r,t ul d, tt, C o mp a

La'.': iritensitate luminoase pentru/a inregistra nerrrf" clo Blcctricitate, o societate parti-
L L].- miqcd,ril: repezi cari se executi, in orga' culard,. si crtnrinztnd un post ccntral si -
I .ie nismul omenosc.-o. v. cIllloRGHIU trrat iu iegiuirea Pnrisului 1lL Srrlrlc-'l:sisc
Sr_r:l - (40 tirn. S.E. ae Paris, 1'e Sena. ldngil trlc-
b ii- Retele de Telegrafie pi Telefbnie f)iril iun). Accst nost t'a rLvea o putinlii totalli
)fii.t' fir'.-b rlubli aclrizilirtnc, si din cele mai ac if,,OO lin-. cu o raziu tle estinderc ttrtti
irnpor:tante, rlin dom^,niul $,tiiir!ei, 1)ure - a lnare ca 20.000 hm., deci mai mare ca' c1c'
face Ble-ctricit5,!ii, care trece in tlomeniul ApJi' pfrtareit piitri Ia antipoclul Pnrisulrri ;i vit'
fl:'iit caliunilor practice gi al Technicei curente. i,ritea irnbrd,tisa intreaga suprafala ir, 1r[-
tD e- li vorba de stadiul actual al Telegrafiei iriinttrlui cu undele sale muzicalc sau tc-
1,ritt fir,rd, fir, care utilizatd, pentru intd,ia datI, lefonice. Postul acesta-cel tnai urare dit
I Ltr'-'' sunt acum 20 de ani, a fost dus5, in tiin- lume p6,n5, ac[m)-cnprintle uu grtll de
: si- t,[] r{.zboilrlui Ia i1n mare grad de per' 3 alteinu,tori tle inalth frecven!5, dupir,
mi.i- fectionare si de estintlere ; este vorbrr, tle tipul experimentat la staliune-a Lyon tlin
Pilmd- Telbfonia fird, fir, care fiincl incercatS, par- tdt+, clai'avincl o putin!5-uru1t mtr,i :narc
1inelc ti;Ll, sunt acluna abta zccc ani (1911 - si ariurne : un alteinator tle 500 lts'. qi 2
i s'iir iorz;, ta azi o dezvoltare qi o perfeclio' ilternatori de cd,te, 250 lirr,
I}a:,r- nrlrs' in totul paraleld, cu aceea a Tele- Antena e formatd, din 2 jurniitir,li, pu-
!-rlr,fiei fii,r5 fir : dar mai ales e vorba in td,ndu se actiona sau fiecare separat cu pL1-
at': in iccastf uoti!5, de instalare& llnor Relele tinta cle :5b-500 lirv., sau ambele ium{,-
lo,r:;i1- sistematice cle posturi c1e Telegrafie qi ile tirti cutrlate, cAnd vor putca radia o pu-
reiruc -le]efonie fd,rd, fir, cari sd, cleserveasc{, cu- tintil de 1000 luv. suficientii si inconitrru
nulsia rent nevoile zilnice (de fiece momentl, ale suprafa!a ptrm6,ntului, -cg continontele,
s:ante rulrtinnilor qi cotntrniculiutilor. fic r1e in' toi,te m&,rile qi oceanele, dela zonele ecua-
k.l=lla teres general (autoritd,li civile si rnilitare), toriale nff"ni la zonele Polane.
rnt dar fio de interes public (presa), fie intet'ese Antena totald, e fbrrnatl din 16 stir,lpi-
riul:t11 stiinlificc : observaliirni tneteorologice, niloni tle 250 rn. indl[irne 1i intinqi in p;i-
: :i pe- ora, cieterminarea tongitudinilo:r' cic., apoi ,lr,rea si t,arcul dela Saintc'Issise |e ttn
Da tiilft intorese economice, ffuanciare, comunica" i.ren lhrhtel cn Sena dc 2 Iun.{1.5- 300
tiuni particul;tre, personale, etc. Irectaie. -Jcttclfi utLtcttti Jot'utitlttlLili c d''';-
il:,lg rir-
' Primele re$ele sistem,atice at fost acolea I it trt ti
t ut u'i y et tt r u t t' rt sntite r e.
r t, t tt

:uli in- ale Serviciilor maritime gi cuprincleau pos' Postul cle recepliune e constituit clin
ealg L) turi de coasti"r,, posturi pe Ya,.poare ; apor mai multe antene'clreptunghiulare cc se
atla un au fost rolele de interese militare, ct1' pot orienta in toate dirocliunile ;i cari
o inci,- prinzd,nd posturi terestre, lrosturi t19 ae- Lrint instalL\tc tttt la Saint-Assise, ci la
itl": tle irplan,:; ,'tcurn se in';t,tlea2:i tttt"ri ll''lclc Villecresnes, la "iu:nd,tatea ilistantei dini'rc
nn t'-'atir, tlc ittlercs 1tttl,li,'. Saint-.\ssise si Paris.
,dr.i,1n1 In a,cea,stit din rirmir, czr,tegorie votn schi- ConLanda postrLtilor rle transmitelc -
nnb suut tt lnil,rea relea francezit qi vorn indici*- Saint-Assise-si receptie-Villecrcsnes-
rnlirt ci- i,i, i.i..1earia, tll rectinni i Lr' en erale Ii atli o se ft'lce dela Paris, tiiirtr'un l;irotr centlal
r-i pro" ':1,:ctricc il tir,rii noastre. tie iurr,nipnlare ; manipularea se thcc prin
 9ti NOTE
sisterrr ,,I)u1llex", aclicil se facc coinuni-
calio cornplectS, intre bironl r entral Paris
cu'o staliune cletorminati tle pe g1ob, .si
trrLustniteie 5i rccclt[ic itt rrrckt; liir4r.. $istrg-
rnul acesta,pr;zint5, avantajul utei_ mari
econotrrii cle tirnlt, cflci nutrritrul c1e cu-
-n,into ce se pot c-otnunica recilrruc intl''un
intervtr,l clet'enninat, e ,lnl ,Iat. si traf icul
e clubl;'tt.
Sisterrrul acesta ,,Ttuplex" qi al Fiiroului
Llentral de manipuiarsconstitues c rrrarile
tr,velntaie alo iirstalatiunilor moderue de
T. f. fir si aceste sisterne au inle:init ca
sir, se poatva azi monta pe-trceleasi pos-
t,uri de lll. f, fir, posturi ite Telefonie firr5,
fir. a cfrol rrtanipulare nn -diferi, prin
nitnic clo postr-rrile actuale de ileiefonie
cu fir. Anirrne daci, ln instalarea postu-
r:llor de Telegrafie fir,rd, fir se adaogl -urr
rlispozitiv zis- ai ,,1'ult'cL* r:u 3 clt'r-'ttltk':".
aceste posturi se pot utiliza ca posturi
vorbitoa,re, vorba fiincl purtati, la tlep:ir-
tlri mari prin aceleasi untle electromag-
*t:.e cinise c1e antenele de transrnitere
si prinse ,Ie antenele de receplie. Cralie
iisicmului ,Duplex" ficcare post poatc
inrli.forent, sin a-sculta sau vorli, intoctnlti
ca o conversa-tie telefonicil obiqnuitit,'
ljacir, :r,m inzista,t ilsrlt)rii postulu.i t'en-
tlal dela ,-\tr.ittlc-,lssis,r, c ci dupi rnotlelul
acL'si lria s,-r cttrurlecteazli re(eir,lta intet-
continentalii l'r,rn-iczit si t,ot, drLpa tnotlehrl
acesta se va iustala ii r"leaira liarliote-
legrrfica qi Ra,liotelelonici, Rorn;lnL.
1 i,; 1,,,t, t, r,' (t st r (t, Il culiotc l eg t' aJi d 5i ll cul i tt'
tto c
lrlt'.tituir|i va depinde r1e Direc{innea. gene-
r,,,id, Ruiliotcleg:raficii din Bucuresti qi va
ciurrincle un rtbst central ilin L]ircrireqti
r[e' lt)0 liu-. futinlii $i 3000
ruzil de ac.titne ; va putea cotnunica - 4000 ]iri'.
Lvon, I'aris, "lJorcleaux qi evcntulrl Atrte-
ii.u ; ,u cufrincle apoi o reloa de 3;i ltos-
tut'i, in !ctt'ti.- t'le a doua gi a trcia c-ate-
.!-,orie, intre cari l,ostririle regiuna)c
i'l,isinlirL, t'e rndrtti, 'l'emisoara, Citl.i, vol'
,r,t'c'u o l,rrtinli dc s liu. si t'aza dc ii c'
iiiui* i,d,r,ti lalrt, in plus
eventual pinir,
hr Roma, Col tano satL L5'ou.
AceastS, relca va iliea t1n inceput c1e
execu!,ie in vara L922, qi atunci vonr
rcveni' pe 1tLrg, cu clate explicative'
11. (i. rlltrDREA(j
La eito Uttivcrsitnire rlo I'aris, (ti. G'
11. 1011 fis. ir3 Ll.).
T.rin o ?'onvenfre itLclrciiLtli intre llni-
rersitaterl si orasut P;lris, oraqrLl cetleazir' l."r:.l.iJrl - ce e cl:r,toritir, aciivitiilei mus-
'ti1/,
1,,'nl l'u 5,,,,i1 t1c rrlil' ttn tcrcn .de I crLilot' natriltri ;ti initrrui'
I iect,lre . ue loettl vr:clrtlur [oJ'Itl'lcitltllnt
tin rl,rsiuirea ltut'cttlui nlttn'tsrturis, Lil$g-[hri'
se
.:or ctr"tOi ciidinuri pcntru studenlii
vcrsitir,lii, cu grlclini. pltntrt!.ii, Ilelrc'. ctl
instala,lii pcntru sJ)orttlr"l $1 J'rcul'I' L'on-
EI
$I INI'OEMA'I]IUNI
structia se va incclle in 1.!3ii, dupi cld,-
rd.lrarea bastiol,nelor gi cionivelarea lo-
crlui.
Llonstructiile qi arnenajarea locului vor
dr"rr:i, cei pulin e ani, aga ci ;r,llia - prin
1936 va lia'fiiirtil ltrarea opeui trrodernit
cle educa!,ie qi ciiltivare fizicS, a tineri-
rnei TJniversitare, cornpiect.i,ncl cultura
intelnctrru lii.
Problema vielii studenlesti, care e- as-
tiizi foarte grea, rra, c5,pd,tir. qi la Paris
solutia ..L'durin,'lor",
'se cristalizascsolutic Ia c:trc se o-
nl'isc si prirl tlritlit,ie in
i'ecl,ile IJrrivcrsitri!i Anglo-Saxorru eir,t qi
surorile rnzii noi americane rtntlc ,,Co1e-
giile" au acest caracter de viald, -comuni,,
internti, cu toate gara,nliile c1e Iibertate
il;i.;i;,spiritritu'i-lnglb'Saxon qi Arne-
rican. In (]ermania se rezolvase aceastS,
problernti iu sensul cL foarte multe llni-
versi'r'ili mari- atd,t 6;1 fpsrlr-entd,.de stu'
denli si ca prodr.rclia, stiintificti si cultu-
irii, *. sr,.jtiu in ientie tnici tle provin'
cie. untlJ r'-itrtn e iiniqt tir,, si t'egiunern
insuli o gri.,lini,, nir parc. ,\ctuzil chiat
in aceste-centre mici se resimte greuta-
tea vietii qi rezolvirea acestei gretLtd,li so
inrlrumeir,zd, tot sprc soluli:r,,,ccirttitt'elor*"
La noi, I-lniversitir,ter din Cluj are un'
Cd,rnin tnodel, Universitittea din Iaqi are
Cilrnine destul cle bine tlran.iate, rltr,r in-
suficiente ; Lrniversita,tea cljn i,iucureqti 1i
cea din Cern[u!,i sunt mi se pare de-
parte clc a fi rozolvit aceastS, probleml
c. 0. B.
'l- A. Chauveau 1827-1917.- Cu Ohau-
ycaLl tlisparb cel de pe urtn{, fiziolog
lrare f-r'aircez aI secolului al 19'lea" i\[oare
1a vd,rsta dc 9il ali' A tbst intir,i prolie-
cu
sor'(1e Anatomie in care tirnp pulllicS'
tratatul cle Anatonrie cotnparatf, a, anirna-
le1or t-lornestice. tradrtci.nclu-l in Ilngle-
zeste si ltallcnesj .'
lali'
StLrtiiitc sale t1e F iziologic 1c incepe
incii dela, vrfi,sta r1e 3t t ani impncrinit cr-t
\[arer. lnventii,ncl -Cqrdioqralirr, ciLrcia r se
tl;rtorJ,:ste r-[utorlrr ilttrea uxacti it littirultti
cirrdiai;. succesitrnea si durer,ta :r,ctelor ce
o levoluiie cartllacil ; ra1-rortul
"o".iitii*
intro pulzaliile inimei qi -a sistolei -ven-
triculire ctt si a sgornotelor nur-lrale- it
--i,o tu leglturd, cu rLiiqcS,rile valvulelor'
inimci
Oe 60 arri reltfi,nd lucriirile
irrrirqi asupra circulaliei,.descop.t'ri o fazir'
"rasto"
necrinoscritli a r,:voluliei cartliacc in-
lttoiitii tot inventilrei alretrii,telor ile
rrriri'e precizie, ajunge.sa. studieze viteszr
s6,nge1ui in iLrtere, 0sctl;ttrutlDlo 1tr9511111.,
arteriale.
Uhlluvcau contittl"ii stutliLtI iucepuL r-le
I
illt
N0TIi i;I INI'OFIA'l,rilNI
Claucle J Jernarcl asllpril prezenlei con-
stante a zahlrului in siln.qe cab si ori-
gina lrri aratrind 1i rrorlul"de clistrugcrc
a lui prin oxida{ie in ti.suturi
'intre 'aceste c:rt sira-
lrortul- ce exist5, distrugeri
cu caioriile gi energia produsI in oiga-
nizrn a.slfel in stiintii no-
- introclucd,ndfiziologic,,"'
tiunea,,travaliului
A feicut de asemcnea importante cer-
cetdri asupra funclii l\,Iddirvei spinflrui
i'at qi a originei ;lparente si re;ile a, ner-
vilor raclridicni.
Chauyea,u a fost nu nurnai un mare {i-
ziologist ci a rezolvit cu atit succes a-
tatea problemo grele ;i de l,athologie.
EI]DNA LLTIU,
Contenarul Iui Amph.e. -- Stiinta lr'an-
cezi, a conteutorat anul acesta' (lr2l)
prj.n.!g.a'e Societd,lile gi Instituliila sale
stiinlifice irnplinirea a 100 de ani t1e la
publicarea llenoriu,lui lui Atnpit.c ust;f)t.(r
rr,cli ut tilor Elcct i. o tl irtcullrr, n{ernori n
Iluru'ell, insusi il apreciazi c:i va i.ir,miine
1lg sa.-0
un rlrodel neintrecut qi constitue unir, din
rccLiziliunile cele rnai striilucite ale stiin-
tei Fizice.
,lntlrrj-llru'ic -lntltit.c s,a nd,scut in 1TT5
la Lyon: a studiat in cas::l pririnlilor sii,
firir, a trece prin qcolile publice ; s'a cul-
tivat la gcoala Iltrcicloltetliei lui d'Ileru-
b_ert,^pre_cum qi citincl si analizind ope-
rile fundamentale a,le predecesorilor ili
l:)uler qi Bunouilli. In 1802 e rernarcat do
Delarnbre prin un }{emoriu asupra J-'eo-
riei rnaternatice a .iocului, * cr1 elerncn-
tele caiculLri de probabilitriti ," cur6nd a-
lroi e che_rnat repetitor (1805) si in u.rrnfl
1'rofosor la, $coir,la Politechnicd, tlin |aris
pentru catedra t1e Anir,lizd, (1809)..
I'rimele sale lucrd,ri si memorii sunt
clin domeniul Analizei rnatematice. totusi
se remarci, si ca un spirit c1e llizician,
cea ce contribui cir, in 1814 fu a,les menr-
bru al ,\cademioi de Stiinle tiin Paris,
iar in 182.t fu nuuit Profleieir clc Iizic5
la CollDge de Irrance.
Ira acea epocii nu era cunoscutli legii-
tur:r str6,nsir, dintre fenorrrenele electiice
;i cele nragnetice. OcrstetL, al ctirui cen-
tenar s'a serbat anul trecut. arfitase in
1820 cir, existir, 0 aselnenei.l actiLrne rnao.-
.t."ii.i" ; '.ipr"i."i..
neticir, a unui
r a lir cLrnoscutd, "urunisi relotarlt in f;rta .\ca-
rlemiei cle Stiinle' cliri Par.is ta 1i Sept.
1820; in seiiinla urrnir,toaie (f s S.1x.i -ti,,.
Trilc reveni cLt acea experieir{ir,, ilar intru
altA,ta amplificatil qi nrultiplic;r,t:i, in ciit
ntl se rnu,i recunogtea e-rlterientrr, lni Oer-
stecl, cilte servise. r1,j l,aii ,1"' 1j.l ,t, oia
(--\fcl'i(iute noi qi fcnoirreno noi, ' cari fitrii
rl, sct,lrctilc irr licc;rt inter.v;rj ,[u e gilrlri-
ulatt.if. Icclstii rlcnc,tti Ei Lrn silLt i'jzic
ull
plofuncl si pregtitit.cu, cxperitLrentalli rlo-
s[v6,rqitir,. ti, lui Arripirc.
lntr'un aI doiloti nletnoriil din 1S:1,
noi r.xperiente srrnt a,rluse, rirrnlrte tle t-r
intelpretare dr; calcul atrlt ile striinsit,,
cle.o analizir, atlit cle rigrrro;rsii qi cu r.c-
zultate a,t6,t de fecuncle, in cir,t strirnesc
trerelr admiratia rlo rnai t;l,rziu a lui
)[et.,:rrc.ll, carc ipreciazir, acest irrr:rloriu
spun6,nd : ,,cL acest ansarrrltlu clc expo-
,'ientil qi Analizri nu putea porni cle cfi,t
din r n intea r rnrr i rrlt '\cu turi al lil,:ctri-
cit[!ii, lntru a,ttit forma e perfectii, r.i-
goarea inatacabilS,, si rezult:ltelo fnntl:r,-
rnentale,,clefinitive".
Aceastii apropiele a lui Anrpr)re de lr)a,-
rele Netton, l'licutd, de lltrxu'ell, cstc tn
adevlir naturalli, iltii,t prin folrtrt si rr0-
toda rle cercetare a :Lrnbilor" Trizicieni, ciut
'si
1,rin rezrrltatrrl la ca ri rtjun.:' ; {,rir.i
,\mpare anir,liz6,nd acf iut-Lea rnci portiuni
t1e 'curent i + dl asuprir, unoi alt,e por-
liuni i'+ dl' sitrrate la o rlepS.rtare r,
gir,seqte cir, acfinne;r, Ior se poate exprirna
prin o lege a lui Nervton actiune pro-
porlionalii cu cele 2 portiuni - tie cu.rent
lr" ir,rJlll proporhionalii cu pltratul de-
pirrtirlr r lor.
Noi cari cunoasteirl puiin tlin clesr.til.
tarea stiinf ei lrriLcez,:'dc rrcrlirr 10t r rr.rri
prinlucririle lui Laplou, Poisson, Jlrosnel,
nu ne mirilm de acesto rezllltilte. tlttr
cul,inirtinr, acca epo*i fericitil clin clcsvol-
tarea qtiinlei franceze, cA,nd o ltlciatlii tl.e
oameni de stiintri de talia hii 'l,tnlti:rr:, -prin
f,1:ytloit, Ttreshel, Arugo, I)o,issott, lega!i
prietenie qi prin indemn reciproc, u, lr,thLs
o|erc 1]elrerito;rIu -100 ]toiltrr1 qtrirrIii : r,])ocir
1th'irulrlot' ,1c a,cur rL de ani consiitue
epoca- aclevilratei Iienalteri siiintifice ir
geniului fra,ncez.
l,'ie oa si Stiinta Fiomincasca siL iribii
a ser:bir,tori a,serncni rnornento lniL,itlituaro"
c. ri, ]IJDIiE.\(i.
Cougresul fugilrerilor tlin fali.
vista,Aclamnclii" zLuuntaso in'nurrldiiLl- llo-
sr-iu lrrc,'Cdcnt !,inerca iiL ltr si a l)r'i-
rnului congrcs ;rl [nginerilor. ilin ]lorrr:irrilr
in ziua r'tc 9. l(l si il Octombi:ie 1931.
Revenim cir urririltoarele clate si aririi-
nuntc
:
Iniliativa -acestir-i col]gr-es sc latolre-tc
(
,,.\socialiei Generalc rL Inginerikrr din Iio-
rnirnia" (A. G. I. R.) prin pr:eqedirr,ucle s;iu
d. Itty. lirrlrs si |rin'str.iiiluintrr unrLi co-
rrritet de lncrilri in l'runtc ctt i. 1t41. (.1.
l.)uyilti, care a prerzistrLt cu Congresdl. a,-
urilnat oi.latir, iu 1!l1i]. sit se tinii crl oricc
pret in 1921-. CongriesuJ recunosci,rrd a,-
cerrstri, perzisterr{ri a il.1ui Ing. I }usiliu 1';r,
iLclamiLt ca proqetllntc a1 slir.r.
Ia;nl. cinstit ca prirl luc cle intrniiire
 100 l{oTD |iI INrr0R$ATIIINI

al eongrcsiqtilor, a fost corsacrat si cle gJ,:"e s,i i;tll

itstlda,tii, ca cetatea istorici"r, a irleaiului qi r,;pr,.,zirrtd un l,onlru o perioaclir, tle tirnp
prugrarn stalrilit po lrirza
romanisniului si ca punct de llgslps ,1 tnor directbaro eari trebuesc rlo-
ac.tiunilor lrrincipii
diri toat'e ramurif d -"uri o" cum.cntate gi general adoptate. Nu sc a-
9 lintl -
generald, do atins, un icleal de mestecir" nitueli in lucrd,rili cle executirine
implinit. particn)ar,, ale orisicui, tlar toti s,rrit",n
_ Pentrn Congresul actual, liu,ta gertu.crld, 1,i.riaqi l;t lAurirea lrrincipiilor diroctoare,
tle irtins cra b-inc fix-atii ltrin pro"gra,mnt cltCr aCtst,:lt p1ir,'esC interesril general si
rlc lucrdri care preveCea rfrrniitoa"Jl" n.o. ne lrrivesc po toti.
l,lenre econonrice, sociale si tle invri,tlirrrint: f)t'ittcil,ii rlirr.'r:t,,,1'r.,. Sli ne fio ilgdrllit sL
1 ('hestiunea l'ranspoiturilor ; ' incheerrr cri o ol)serr-ttinrre ,te ortlin go-
2. Problemtr, Energiei; neral. \r astr:lrtiitn ca'Ia v,itoarele cdn-
3. llarire;r ProducTiunei intlustriale : grese se ya rezrlrva o sectiunc ge[eralit
"1. l'roLlema lnvi.t'[rnd,ntu]rri Technic destinatf l'roblernclol cari reclarr--r[ o do.
,

5. Luo:d,ri de Ucliiitate publici;- cumentare qtiinlificd si cari suirt azi clin

6. Chestiuni sociale si 'rte tegisialie a ce ln ce rrral rlurneroase:
muncii. chestinnile de
invdtlirrL;Lrrt. d , lcgisl;rti,:, 11,: sl iin!li gc.
Itintre aceste;r, prirnclc trei prubjernc: nr:rali. aplic;rtii.
a 'l r;rnslrortulrri, ir, Energir.:i si a pro,[uc_ un,titi,;imetotl,t g-rnerale.,;tc. 1.,:rrrrinulogi,:. rrlisrrri-sl
Societa,tea
rrrrnrr lnctnstriale, arr fost, foarte Line nr*e- Politechnicir, ,1i Asocialia Inginerilor au.
qi. prin :\lcrnorii qi R;rporu.tc'1ru_ in s,ii,nu1 lor elem,:ntc cari sC diriguiascti
lyntrtte
t)rrcAtre sr I)rne rtocrunentatc, rtiscutiunilo accastd,. sec!,iule ; ue gindirrr liL cl. pro-
ir.rr lost condusc crL sistemlr_, iar rczolLr- tesori filclr(, Lult,st.rt. etc. _\ceastii secliune
!innile luate gi nroliunile votite"in-aceste ar {'onstitui punctul cle legtiLLrra intre
cnestrrini, an fost mai rnult iiec6,t indi- 'l-r:clLnic5, qi aplicatiuni
catruni ; s'a staLilit un progrti,m cle lucru cu ..Lhn:t urater,,
caru c-$tiinta cu 1rriuci1rii1,: sa)e gen'elal,;.
lrentru prirna etapi, cle';_ltO i,"l- ,fi"e- pariJa fircut
nuntele sc vor vedea in lucrtirile con_ actrrn cd,tiv,l de Siiinte ilin
Acaciernia
ani un'pas car-e a fost Lel
s.:P]:llllt s,g vgr.putrlica la timp. tnai unanirrr alrr,tbai si a1_rlautlat: a
"pnq
L'ongresut. s'a linut in Aula Universi- creiat o sectiune trorui a
_
tritr.r din lasi, sali impunitoare ; iar clis- $tiitrttl,,i. tt1ij11ry,,
|i a. chernat in sdrtril sfi pe repiezcn-
crr!,irrnilc si lucr{rile clocrrrnentate cari tanlii cei urai de
s'an.urnrat. jp prile.yul acestor primc trei searrlii sl ai Stiintei
Tochnice. si ai Technicci puie.
crrcstlllnl (tucteau impresia unui mic par_
laraent englez, - und'e se lucreard, ,rir'it, s.ecfinn' invers
Pasul ar const,tiri tocrnai acea
se, vorbegte mai pulin ; impresiunu i"ie-
geueriild congreselc si asocia-
rite .qi. prin atitudinea preq"eclintelui ca,re liunile noua ali1,i:e
ingineresti, reailizituclu.se astfel
saind,nri in totul cn marele tizician- enl !!lnpleci a Teclrnicei tle
glcz llutlwfLtrtl. $tiin![, cdci Tec]iniia rrioclern[ nu se rrtai
- Celelalte chestiuni puse iu Cungres: lroate clespitrti d,: ,-l'rt,-1.: si clesvoltarea
n.r:o- Stiinlelor.- r'. G. BEDBE-{,i
blernit Invd{Irnrintuhii, a Iucniri-ior clliii_
tar.o si Iegislalia muncii, srurt dcpartc dc futlustria Petrolului ilr Rornirnia si po-
a fi fost rczolvitc: lr& lru s'au'lamirrit Ionia 1020-2I.-r'R.:v. [i-lu,l'Electricitd. \.
nici bazele Ior stiinlifice. Exlrlica.ei auo- 1fi21,
scbirei de tratar.: ihtle'pri,n.ii-'qi",;iti" docurrrentatli ,,t'. 19S 1,. r I;,.tI ciirn e djscutatli si
ac,:astli ciL.stiun._, intn,o rJ_
rrrelo clLestirrni, era rrranifcstii. vistii francezi ..( ot.r1rt.jlc,r ,': Intln-qtrie,,:
Pentru pr.imele trei clcstiuni, aceleir 7. lloitttittir.t si ]r,_,l,,rtirt snnt tirjle ifi" il"-
cari au fost bine solu{ionate, .. ..*i""u ropa cari produc azi c.1 trrai rrLlrlt 1,etrol,
1t t'c:'ct {tc s1x:r:iuli;tilo r ; pentru riltimele trei
t
petrolLil extras din -\l-<acLa ;i i{r,norri fiinti
clrr:stiuni lipseau spcciatigtii ; linseau in_ in cantitil{i neinslrrrurt-..
g incrii cdil itari Ia discr r{iuriea probl omcl
or 2. I'nrlu,!ict, ,1e l-,crrC,1 ili1 R,..r'ril,ia se
cle edilitate, Iipseau universitiri i" iiocr-,- so.cotesteazi Ia Bl[r vag,',aue Tt. zi si 11i
rrrcntarea problemelor de invl!ir,mfi,nt, Iip- tnii va,goane alual : irtdrhrciia,'r1in I,olonia
sLrarr oconornisti Ia dor"rrmontarca problo_ cstc.aproalte pc juriuitar:e: 1S[r ydgoane
molor de legisialie a muncii. Seon'ser"irt
lrrcil mrrltc plrcri i)er.sonalo, rnai putind so lle zt crl 65.0 j0 ragoirle .r_nual. Ertiaclia
facc rnai n;ur in Ili,r,i;lrria tlec;it in lio_
clocrrrncntaro. Uvidont cti accstc l,rol,lcmo Ioni;i,, rlcortrece puturil. clin florn,inli srint
yol.{i rcluate la viitoarcle Congiese, nro- trrai
babil cli;rr in viitorul Congres" cleli Te_ 1913 litt{i4 atl;i11s1. Prc,,_[tctia noastrtl cli1
era c1e 1S"i.U0,-r yaqoane.
rnisoar;r rlin 1[ 11. ?t. (lonsttitrul int,:rrt ;E ciir..azii in ROmlinia,
Ilar sr: ya spuno.. cra vorlrll azi cL; luat (ctr 18 rniliuane I,,c.r lir. b7.OOO vagoane
t:,'zujlltiltni Jrpp,r:f,ico, nn dc rlisrrrrtirrtri acu,- lr,tltt;tl I,rCotilL,ii\-c,
,letrrice : tll. tlar. r'uzolrrtirmilc 'rlin _1.,entru \-irpoare, ifzin e
Ucrn. centrrrle. c.:rzan,.,. ,:tr-:,. l,olonii cu i0 rnil.
 iltllu
lor-rttitori colrsliltti, ttttlLt,'r,i l2 I)()() YiiigL);r,ne
lrniti ptt!in ca troi), dr)o;,t re(rr-r a,Lc tttiue rl,r
ctirbuni din lrelgug. Constitrrul nostru iu-
tern clin 1913 era 88.000 \rago&Ile.
l,)rltortul, se cil'reazir, Ia 21.000 vii,goirne
pentru Rornir,nia qi 31.0u0\ragoane penti'u
Polonia ; aclici Polonia exportir, -at1icti inai tnult
clec.i,t Romli,nia. Iliferenla, 37.000 va-
goane pentru Romiinia si 12.000 yagoane
pentru Polonia se trec la distilerii, iar in
Rom6,nia o parte s'a depozitat. fiorn.l,nia
va ayea totdeauna nevoe de rezerve ile
petrol, cleoalece n'are cl,rbuni srrficienli
qi de calitate liotrivitir,.
5. f)s6ugs,rZ pentrtr export al I'oloniei, c
Germania qi Austria in primul rfi,nd, Ce'
hoslovacia,, Danzig qi ld,rile nordice in al
doilea rfi,nd ; pentru Rominia de.buqeul de
export se indreptea,zl spre surl, Turcia,
I3ulgaria ; apoi }lranta, Anglia; in al ti'ei-
lea rend in llngaria, Ceho-Slovacia, Italia;
lionrfi,nia importil ltcu'afhtci din Polonia.
6. Cotr,tlu,ainlzi. Nu e de temut o concu-
r:en![ intre Romdnia qi Pololia, fie:are
clin aceste !d,ri avAnd alte dobuseuri na-
tnrale.-c. ri. e.
Plarrte tare la lr.oi. t'l'isu).-Tisa (llarus
baccata) este un arboie care tincle sd, clis-
pari drl pe toatd, suprafala pii,mfr,ltulrri.
I)e unde, nu de rrrult, in Europa cen'
trald, gi sudici, forma tnasive intregi, agum
n'o maig{,sir:rclecitici qiccilo, iu munli,
in special in regiuni calcare.
Iu ceea ce priveqto lara noastr5,, e in-
tiilnit5, prin pitlurile mnbroase clin reg_itt-
nile subalpine. In \foldorla se mai vede;
la \{-rea Caqinuiui; la Palanca, la Cotn:l-
neqti, in Munlii Neamlrrlui, la Dt-rriu, pe
Ceahl[u, pe stfi,ncile Barnarului. ln trfun-
tenia : pe Bucegi la Sinaia, Bugteni, la Pre'
deal pe Cld,bucetu Tar-Lrului.
,Ilacii spontan o intfllnim din ce ln ce
m&i rar, in schirnb e foarte des cultivatfl
prin gridini gi parcuri. Itr totdeauna verde,
tbarte rar uiai inalt5, tle zece metri, cu
tiilpina ramificatd, chiar clela btr,zii. O cren-
gufS ruptd, ar putea fi usor luati, de ne'
E,rnosciiori drdpt una cle'brad a1b (Abies
pect'inata). Cum o intorci insd,, vezi c5'i
lipsesc cele douil dungi albe c1e pe dostl
fiunzelor, asa de caracteristice bradului
aIb. Ca aspect general nu poate fi vorba
de nici o confirndare, at;lt e de itiferit
unul de altttl.
Spre cleosel-rire de celelalte oonifere, nu
are'"on, ci rlupti fecundalie se forineitzL
in iurul setnintei o ctipd, cilre spre tnattr-
ritite devine cle utr roE prlri)llrirr si in a-
celrrs tirnp inucilaginos. Aceastd, cup5, nu
ooate lorma serrrinle in dauna ei, cleci si
; ;i;.t.t; aleii c,,'inveliq irnperfect. Aqh
sir,r osl'rlicrl:r, ilrlllut iRll,l'oa iltrlil'izi lur,
ireptir,t si' rlispi,rri!ia spoc;iei.
(ia,merir, roqie a cupei s'a crezrrt, fh,r{,
dref itate, cii e otr:[vlto,'trc ; neavind insi
nici tn gust ornul n'o mir,n.i,ncf, ; glseqte
in schimh dcstui a,nratori in nearnul pd,-
sl"r,rilor care ingrijesc a stfel tle ri spindir:ea
sunrin!ci.
Irru.nzele conlin un principiu narcotic,
puternic, c&re, crlrios, n'are acelaq efect
asupra, tuturor animalelor. Pe cfi,nd chiar
pentru om e otrir,vitor aducflnd qi moar-
tea, pentru epuri qi c-ziprioare din contra,
constitue un alinent Toarte ctrutat. In spe-
cial vl5,strr,rcle sunt aproape decirnate. E
cunescutS, de poporul nostru care o st6,r-
peqte pentru a nu fi md,ncattr de vite ce
s'ar putea otri,vi. T\'unchiul se ingroaqti
foarte gren. r\ceastd, creqtere inceatd,, de-
parbo c1e a-i fi clefavorabil5, asigtr5, o con-
sistenlti si o rezistenli, co ar putea, in-
tn,rc6,tva, explica vf,,rsta respecta,bild, la
care poatc a,iunge: 30C0 c1e ani. Lemnul
roqietic, clur gi foarte elastic, cra preluit
ca cel mai bun rnaterial pentru arcuri.
Inegrit, imitti perfect abanosul. Ctilttgd,rii
Ia noi lucrau inult in lemn de 'Jlisa, cru deo-
sebire lingurl fmtnos sculptate, iconile,
cruci ; cum ins5, materialul se g{,sea des-
tul c1e rar. obisnuiau a td,inui locurile pe
unde s'ar putea inbf,,lni arborele.
Renurnele Tisei era rnuit mai mare in
antichit;rte cii,nd i se atribuia calitii,li si
proprietfl!i supranaturalo sau tnd,car exa-
gerate. Aqa, duptl Pliniu qi Dioscoride, Tisa
ar lli arborele rnorlii din cauza proprietii-
t il or sale veni noa,se. Iixai a rea, transpirali a
in tirnpul inflorirei, ar provoca moartea
celot ce din intri,mplare zr,r dortni la um-
l-rra ei. Chiar pahare de vin fd,cute din
lemn c1e lllisa ar putea aduce tnoartea. Plu-
tarc susline c5, animalcle cari trec prin
fumul de lemn de Tisa ar fi omorfi,te.
Vechii GaIi se zice cd. obignuiau s5,-qi
otrlveasci vfrrful lS,ncilor crl un sllc scos
din Tisa.
Toate acestoa ins5, erau l&sate in um.
bri fa!d, de extraordinara calitate co i so
atribuia c1e a indop{,rta farmecole vrlii-
toarolor. Pentru aceasta era destul o brt-
catl cle lemn purtatd, pe corp.
I'uterea de vialir a Tisei e foartc mare i
ea e doveilitd, printr'un exemplar rlin r\rl-
berg care degi scorburos, clr v.l,rfui rupt
si ars d"b un trd,snot, clin trou curmat tle
o furtt'1n5, infloreste qi inverzegte vosel mai
departe. Totugi acedsta nu clitveileqte in'
trunimic cit, specia nu e in declin, ci, ctll
mult c5, stfi,ngerea ii va fi poa,te tni'ti in'
ceatii.-nlnNA A. i'oPoYICI
 lt)!
-tI i tttental ilt, t'atir-rtt ali.* t II r,,rsi,i
lilitrtrt'nlir,tiuni rrticinulu 1rt't',rcrlpi irr ;rsii,
gr';,lil pq cresciitorii rL: auitrralLr int:rit T,.
.Panissot, prot'esor irr, scoala vr:teriturit, rlin
.l\lfort,nu ezit5, a, sljLlnc r.lii ,,estetrna din
celo ttlti ftrr:nidaJiit,r rr;rri s,-r pun r:r'csci'
tl,rului". Se intclcqc cu ati,t tna,i IrlLlt
itnportrLutrr, ci ptintru dezvoltar,:a omului
insuqi. I';inli acum se ini,surir yitloarea,
nnrLi alirnerft in ca,lot'ii (neces;rrc procluceri i
c1e tniscare qi energie) 1i in grcuu,e 111: ltra-
tr:i ti tl i g estibilri (n ec esare cregterii ). Pun ctri l
tt
de r.,:tlere constitui;iv priura. Dc clouilzeui
Cle iLni incoace nlimeroase h-rcrSri qi ex-
perionle au ariitat cL -raloarea nutritivd,
a unei prciteine nu depinrle numai de can-
titateir, de azot ce conline, ci cle fonna sulr
ctre acesta se prezintii, aclicir, de natura
rttrrino-acizilor clr,re intrd, in compozi!,ia
a,celei proieine. Azi este clovedit ci, antr-
rniti amino-:,lcizi suut indispensabili orgii-
nismnlni. ,\sa : trilttttftrttttl estc inrlispen-
salril intrclinerei v^ietii ; lrysiizl iuclislrcn-
srr,lrilii, creqterei ca qi tr,fininLL si ltistiilinrr,.
('u anumitrj proteine echiliJtrate in com-
pozilia lor s'il lr.juns la dezviiltarea nor-
lralli chiir,r arlministrd,ndu-se in
mai rnici. Deci punctril cl,r vcrlcru caliiativ
incepe sir se sulrstitu: acelui cantitativ.
t-rercotdrile orientate pc aceastri cale au
mai stairiiit cii in alariide principiile pro-
dticritoare dc unergie si a,ceie necesare ec-ii-
ll r-.ir ii tqi in t relin e r:i i or:gan i srp u 1ui, a li m en-
tele nrai ct,ntin in cantlit[ti infinitesima]e
;igenfi clLimici, Jn,lispendabili vielii. Ab-
senla ace.stora din alinentatie prorlucc, ac"
ciclente lbarte s^rayc.
.I.tntcl,: a nurnit aceste sni_rtante uitantitrr:.
J[uc Coll,t*tt, le denumesta fctctot.i' uccasot.i r,lc
tyc;terg. solubititited 1or gi rlupd, ac-
cidentele -DupI
patologice cari survih prin su.
lrnmirrea lor chn alirnentalie, vittr,minele
s_'arr irnpiirlit in: vit,anrine A qi vitarnine
l); in timpttl rlin trrt.'"r s'a rnai ,le:;coperit
tt, treia serie, vitamincle (1. L.t.irrtele iunt
soh-Lbile in materiile grase, bonzini, si al-
cool" Se- giisesc in unt, gi,lbenrrs dc oL1,
unturi de peste ; in ca,nlitir,ti rlai mlci
in frunze r-ei,il ae spanac, cr,.rechi, trifoi
in rlrdircinele de st-ecl5,, morcoy, in'semin-
Dari
i\. D. UOSTEAI(U. Ifratat "tie Ctrirllie i
neorsanie[; part. r. {3!..1: ger.nru{i 1e2r. s08;
P[linele crirti didacticc, ec npar ih i
ACL)stc vlerrrurl cle cl-izi, a hfrtiei si a
tnflnei tle lucrtr, lratii cti antor:ii. 'cari I
a-
lr.iR1 IIE s-rir.t
utteii 1tn :i ir;le r-1r:r urei, rlu sr-rj;l si itr ut'littrrt,_:lr,: rlc
1it-rpuqu i, \i itiL i l ri t I r:1,: r I r',-r; r,tr-,,J1 t'ia ; r r I oltzr,
sunt srrlulrile in apr1 qi alcool. -\1,ritnr.[ento.
in 1tr1itr,, utu":. in inirna qi creer.ul anitxil,-
lelor.-sr; Sil-qesc qi 1r pla,nte in si:rrinte.lir
ggj-011L:1rlt,
\ itarninelc ( I -qr: giisesc in frrrctclc ;tcitle :
lir,inlri. ltc.,rtocale otc. I{ai cletlicate clecit
celcialte,. ltce-steil sunt uciso Ia o teurpe-
ratrtrti cle S00 ; uscirc;iunea, neutralizar:ea
mr:Lliu.Iui acirl in care existi,-r,. le ucid LIe
a.sernoli. Posc t1d, proprietrilii' antiscorl--,u-
iice. Lipsa amino.acizilor s:r,u a vitarui-
nclor din nutrilie lroduce afectiuni nu-
y:iLe boli dc curertlci ln cazul cleficientii arrri-
rro-acizilor', y tiuitrrntinoae in ultimirl caz.
Lieriircr. scor Irutr rl xeroftalr rr ic. I ruala l rii.
Bar:lou_ qi probabil rahitisrnirl qi ef igri ia"
i,
pari;e clin ultirna categorie de alectiuri. ht
retist;t l.,t I'i,' -lyilcoti rtin 7 pitriar'1g1lll
tl. (iouin se ocultd, de ti,ceste chestiuni cliu
punctul cle veclerc ai ali:nent[rii a,nirna-
lelor, ariitd,nd rolul gtmno-tlui tlr: 1tc5[0 in
ingn\area porcilor qi acel. al algJloi rna"
rine tlc. genul ./,',,"rr s si [,r,utrirtrrtla ii nutritiil
cailor'.
cantitlibi Supriruind din r:r(ia zilnicri a cailor
,liqr. tle oyriz si
L
inloir_rinclu-l cu 1 hgr, cle
alge usc;rt r. ,tacoulet constatli c:L rhlpli 2
IttnI de regirrr urr]ot de 3rr cai rr clisiisrrr
13 k,ur'. tle eap: irr tirnP ce caii sirlirsi"la
ri^r,!i;r tle or.iiz irrr caqtigat'nrirrrai
c;itc''.infre;r1"i11
lrgt.,-r,.,tL.
Porsoualia.-La gcoala politechnicri din
T ernisoara {un c!ionb{,2 e .,rr*iiorii-,i;. p;u-
f'esori :
l''. lt'tilcor:ici rlirector si profesor de me-
canicd,, Ing. t|, Teoloriscir subdirector si
prof. de Rezistenta :uateria"ld,; auoi a-nii
ppolesori J'. -lt,ri (analiz;u ioniri".
(', Cdtttlarr (CIrimiet, lng. -,,t"i.li.
l-. Bl,isi,,tt,"(F,x-
ploat. mini{)r.cl, Ing. l. l,u1,rtt, ('opqanc rle
tnasitrir l'. [-lrrtL (georrr. descr.), 'f.7,rish:sc,r
l,eInlOdJn;urriCli;. ('. St,ittrrsr.u (F.iztcat t....
,\ttt'l;utt.rt (J .lectricitate), l' . .ll trttrit.: (tinc_
f
ralogiej, Lt.-Cot. G. IJiticliu (Seorri. i".i.r,
I.!. .ll tml; .1. l(,iktu7:(c;;;i;;;;;
,tuooilczic.i,
,
uesen), .t, ( t!)ttntt (cOnf .
dc rrratematierj ).
de sanr6
incL'ir,zhesc sd, infr.unte irisie inrilrsjrlitl,i
;;;;il;rt,"il'rJitt'i ,nur.
yG]d.;- ffit;;
dord',le'";;i;a;.
lntr,o lstfp.] .cle situatilne sc presintfl
7,.1,i,,t,,1 it"ilii),,rr, tte0t.g.rttri, pe carer cle-
 ir.qRt
rrtLlrinr[, l'4, r'lrr.l la ive;rli, ri-l l)r', l'. lt.
(..1ollr:utLtt,, proi'r,rsor rlo ]4, Iinivolsita,t,l;l tlin
'Jcrnrirr!i.
Aparitia neaqttlptatii a acestei cilrti t.ie
chimie umple nn goi, care se slrtrlia, rntllt
tn invir,tS,rrrlntul nostru qtiintrific.
Autorul incepe printr'o prea, frtlmoa'sil
introducere, ar5,tA,nr1 direclittnea itr cartr
este orientrttd astfzi (lhimia Neotganicit,
Ei rnention6,ncl cele trei etape principale
ale acbstei qtiinte prin inetodele- lrri
S-te Claire Deville, I{. lioissun qi J'[. Le
Chatelier.
P1anul lucri,rei are ca 1nzi, studiul
corpurilor tlup5, clasificarea lu.i Dumas.
Ailiorul se abate insi, dela aceastS, cla-
sificare in ceia ce privegte oxigenul, din
caLtza rolului special ce'1 joactr, acest,
corp in naturi,: ,,Activ ln marile feno-
mene de pe glob, oxigenul ia partea prin-
cipald, in toate reacliunile exerci!iu1ui
fnncliunilor vitalo la filnlele organ.izate
si gd,seqte o parte nu mai pulin gene-
rala in fenotuenele intlustrirrle". Din p}L-
nu1 lucrarei reznltti ci, afarfi r1e fnscicola
cleia apiirutti vor tntri apa,re inci trci,
a;a cil intreag:r carte va cuprincle patrtr
fascicole cu peste .s00 pagini. Agteptlrn,
cu nerdbdare qi cu toatd, inc;reiler:ca gi
cinstca cuveniti,, publicarea celorlalte
fascicole care \or cornplecta opcra au-
tortL1ui.
Inaintea descricrii corpurilor un t;i,blou
care cuprinde numole tut[ror elemente-
lor impreun[ cu constantele lor fizice,
prccum ; densitatea, punctul c1e topire,
etc,, este evident tle o impo::tanli in-
contestalril;i.
Modul culn au.totul clescrie co::purile
este cfr,t se poate c1e instructiv" IIl araiiL
mai intd,i ,,istoricul" dA,nd relaliuni pre'
cise qi foarte interesante asupra clesco-
perirei tuturor corpurilor sirnple qi a ce-
ior nrai principale tljn corpurile c0rn-
lruse. Cititoru.l sc poate a,stt'el ftrrr:riliariza
sul; o formd, pld.cutfi,, incet qi pe nesitn-
!ite, cu numele savanliior cari aL1 ilu-
strat chimia, in trecut qi astizi.
Dupd, aceia tr,rzr,t5, starea natura15,, ccia
cc este foarte important pentrrr"cil pre'
lraralil corpurilor ln inclusrrie sau labo-
rator are in vedere totdeauna cliferitcle
cornbinatiuni naturale atre corpurjlor.
In ceizi ce priv'eqte ,,prep,rri1ia" auto-
rul ir,ratd, mai multe procedee pe care 1e
dsscrie intr'nn morl precis inzistaj,nd rnai
ntult asupra unora, dupi, irnportan{a fie.
cliruia. Deosebeqte npr:i procecleele de ln-
borator c1e cele industriale, q'i ilit lne-
tode diferite pentrt:. purifica.rea sau ra'
finarea produselor.
l,a ,,proprietiili frzice" autorul aratl
starea do agregatie obirrirtttitd, a 00lfJrl1-
rtil sllti _ _ *__._**193
t'tlr-rt:, asfrecittl, ct.rttsi,itntr:lc lizic';, sr,,lttLt*
1it;ltea, rr,lotroitia,, iit t'lttr:trtlr, t,ttnI,ot'tLirrrii
qi prr:siunii, eto. l,rt ,,lrropriei,iLLi cirimice",
ar;rtii re;rc!iunilc r:ali se lretrcc intne cor'
1rul desclis qi celrlalle corpuri -sinrple
sall cotnptlsr:, scotf;,nd ^,, .ulflontii rcac-
tiun ile caracteristice. ,\ratir, apoi ttctiu-
nea hziolus'icii li corpurilor otrlivito:rt:e
asupra orga,nisintrlui ;i rrijlocul c1e r(i-
cunoa,qtere.
Studintr fir:cIrui colp cstl c()lrtplcctat
ari,tli,ntl difer:itele intrelruinlir:i in 1;tho-
ratoare, industrie, medicinl,, arte, etc. 1)o
i remn.rcat sunt cotnpuqii lnutal[,ir1ulor cu
o.rigenul si oxidrilLrl. Autorul erplicl
rru se poate :lai bine, tuotlul de forutll'
tiune al acestor compuqi lrrcciziinrl fot'-
inula 1or c1e co-nstituiie'ite-care se leagiL
rnuJte ciin proprietilile lor ch!rnice, ,:i
cari d[ sea nri t1e un nare nulrtirr tl,,-r
reac!iuni.
-,\;a cutn se l,rczintii, cartea, apdrlitiL,
:rtlit ca funrl ciit si r a form5,, este, cvi=
l1ent, de o r,:lloare indiscutabilS,, qi r.a
:lcluco serr.icii nepreluite, nt1 nutrtai stLt'
tlenliior rr-nir,ors tari, tlar tutut'or acelorit
cari vor sd, a1-,ucc calea stuiiiilor,;tiin[ificc"
NrL se pot gilsi cr,estule crivinie peltnr
a ari,lil rialoarea a,costei lucrari a d-lrli
(iosteanu, tuturor l)rofescrilor t1c ;tiinlo
c-\Dr'ritncttialc, , hr: trrai t'tt dt'oscl-rire stl[-
.lcirtitor dr: lrt frLcttltlrtile,Io gtiinlu. 1rr,'-
currr gi ct:loL rle lrr bincrile politectr icr.
De la incurajareir cc so Ya da attu-
mlui pentru pritrra fascicolii, atirni, rir.r'*
na cu. ciirc pare hot[rAt si duciL lit, c&-
1rd,t o opcrri-aI cirei incoput se presint.;i,
iub niq{e anspicii ahit rie frntnoase 1i
atfLt c1e kiurlabile. ' c. T. troRoDANu
l'rotesor-Biit'lad
E [iLEY. Quatre legons sur les S6cr6-
tions iuternes. Ed. I. B. BtrilliDr e & fiis, Pa-
ris. 1920.
In magistri,ilele co:r ferinli tinute Ia
Barcelona, autortl cu obiqnuita sa clil'
ritate, schileazi, intreaga evolr,rlie a cloc-
trinei secreliunilor interne qi insetri-
nirta,tea filosotlici zr, acestei cloctrine pcn"
tru biologie. IndicS, clireclia in care tre-
"se orientoze nouile lucriri si
br.rie sd,
aratd, rezultat,ele strd,Iucite Ia c&re s-tr,
ajuns qi caro at1 rovolu\ionat iutreaga
Lriologie.
Dripd, un scurt istoric, in car_e aratfl
partea de contributie i-r, ilLi tll' Bernaril
ili Brorr-n,Sequarl. cti doi mrri ini(iatori.
"secretiilor
la doctrinzr, interne, autorul
jntrd, in miezul problemei. llirei conciilii
formeazit, dripir, e1 criteriul slgrrr" dc r,'j'
cunoaqtere a organelor endocrine qi ;r,
funcliilor lor: o conclilie istiilogicii,, tlnit
clinit'd" qi unir, ,/?.qiolo3licri. 0i+ un r-rrgau
1 (14 b.ip,t nR
ul;r,irdulitt ti;i trturito ittttleltl cle organ
:;ai;;;],r,'trul)nc I I I SiL lic stral'i'trtL. du
vasc clc s;iirg.r si elctnentele
ittotosice s[ fie c'rilonate in raport
"ii*.iori"
iiii
cu vasele*eferente; 21 s{' proclrlcf in.ce-
lulele sale qi sd, vcrse in s6'ngcte 9? t9*u
din el utr proclus chimrc speclllc; J) san-
gele vino,s^ ?1. acestui orqul, ."? p::itlt:
ts.rr.i"i,iti fisioloeice, car"c s[' sc rnani-
prop
in cantitate
in.icctat _i-n cantita,te su-
iesde crinit oste in"jectat
tjcienti la alt aniinal. (-iley combate cu
enerEie cele douir, tnetode cureirte in stu-
airii'secretiilor intcrne, de care s-a l'{'utrt
un acleviirh,t fll)uz. Una cottstii in olrsct-
varea fenomenelor de cleficit produsc
rrin extirparea organclor qi alta in stu-
hi"rea efectelor fiziologice ale injecliilor
tle extracte cle organe, los groscros ertrac-
tos dc organos, clupd, expresia lrti. IIara.n-
non. El"nrecotliz6azd, nietoda lrlai tlificild'
tns5, rnai'precisii a urmS,rirei prorluqrlor
.ie secreii6 internd, in s6,nge1e vinos efe-
reni si arterial. Aceastd, rnetodd, fecund5'
a cercctdrii originei qi destinaliei pro'ltt'
silor err,lo"rini I-a conrlus pe profesorttl
riela CollDge de Franco, la rezultate-le atA't
d; clarc "obtiuute in experienlole sale
asrlnra fisiolo.qiei strprarenalelor la cfftle'
Studiul secretiilor lnt'crne a fost bo-
Eilt in rezultate, Llintte care uneie au
Tevolrrtionat Liologia. 0 nouit, concep!,ie
asttorit functionlrii organlce s-rr, clcsvol'
ta,t'sul-r imoirlsul acestor studii. S'au '[es-
conerif cauzele chimice a,le funclionir'rii
orianelor (excitanti urnorali.;. t) tlorrii'
teorie a corclaliei clrimice sau trtnorale a
inlocuit vechea conceplie, dupi care uu-
rnai siitemul nervos ar fi capabil sd, sta-
bileasc5, int'e cliferitele p[r!i ale or8!1-
nismului solidaritatea ilecesari, inclepli-
nirei lunctiilor lor.
Cel mai'strS,lucit rezultat insd, este
cu ilrept, cuv6,nt descoperiroa factoriiol
chimici ai morfogenezei' Peste tot catze
chimice. Aceasta-a fost lovitura de gra-
care
lie pentru cloctrina vitalistd,, -dupd,
iunctionarerl orEanelor' corela!ra intre
ele si desvoltaria fiinlelor, ar fi dator'
iLe 'unoi forte vitale misterioaso' rrrerell
ln afarf,, rle dolrrcniul cercetd,rilor noastre.
c. rto'r-[q
R. LESPIEAU. tra tnolricule chirnique,
-Prris. F'. Alcao. 1920.
fstc o car"te scrisii urai mult pentru
studenti-aceasta se vede din insdgi mir"
turisirda arrtorultti irr itltroduccre.
D-lui isi Dropuno ,,si indice cum s'A
'forrnirle
a,irrns la desvoltate, adici, cum
sia, trrrtut niitrundo in intimitea molecu-
iei-] Autoinl tino siu lfimureascil e1e la
inccntrt un niinct asuluil eiituia va ilr'
si*tai in euriul Iirct[rii ; ,,Stttdcn!ii rc'
s,titt \
l,uatli u'e,-[ :
1,;r,ttlirtil it i',rii
c1tifiziciclli :l "rl '' l" 'i:',-' r'-r:''' .lt't tctate
confirlLra.ril,r. l'.i nri {lit}}os'' tritrLic dil-l
*,rn"O gle;r. C'l s'a tlits ,ltla D'rl'tC'n p:inii
- Cutrli,rr li li"liul,r.'-
l;t
1-)-. Li:sl,i,lall rrea -cri '-lL:?- 'l':ci Cesaru-
toi,-"n-1 ht 1'g51n1lrti -i i iti:;ristiiol'' ce-i
,J ioa .i-..i" ac,)in s1 'rln'' trrili 'ieparte:
,,Scoprri actlsi,:i Jtrr-rlLri este 'le
x 1i.11tre
iun lcfrii lor (ai stutlenli1or' \' trl'ef') - e-
ioir"r.-iuccesive llrru eale arr tre-ctrt chi-
i"ittli inaitrte tl,' I altnge 1r. irleia .pe
carlc si-o fac a,zi cli,spr'-' constittrlia cnr-
rnicd, a trroleculei.
-i"t*U,
autornlui 'lst0 ldurlal-rilii qi in
adeue, Ll reuqe;te in cursul lucrf,rei.sit'
.ui,iritiurn eontril'rttiit chirniliilorqttLnllu'
iT i,n"-
trorhlcerea ipotezei l,r{'l'l.tllxre iti'.
i;o.iiinif c1e'la,,arnesle0 *'i cornbinaliu"
a. io hicrS,rile lui Bertho-llet qi Pr-o[st,
"";
cle ia echivalenli qi lucrriril'r 1ui JJalt'on'
.i,toi"i infalis,eazru r;'tntI pe. r;intl irieilcr
polcrrrieile
ao*i,iooi. iir' tliferite ep'.,ci,
ivite in iurrrl r-reunei clr':stitrni' pontru
.i.i"L s[ arate i{eilt: celer rrai noi
".'-ioi|oteza trLolecula ri
,l ln
'
i*i. ,i. iesniear, t6pl-rsstc tlesl're i'leilo
trLi hitton. rli lui llerzelitrs, tle iittlttentrr
..i-..rr.. i=i i,ii co Y-[,trss'"te rle .itttpt't-
trLnta lucr;Lrilur lrri Gerhar,lt. (te ipotezr
i,ii ,tuos*iro, rle ratlicnli qi tcorla tiptr"
rllor. cir,' t':ate l'tc epoctr in istorta cltr.
rrriei.,\-:r,IentA", rstereoclritrria. carh-onu'
i,,i;' Ji -clefecieie inerente formulelor
nno*ti* ab constitutie, irnllerfectia. no-
ilffii ae vatenta"eratlineaz[
s6,nt ,trei capitole in
cu- atenlio
a. t
"i.." "spi.nit
io*iu'ia.ilu'
""irtili.ii- nou[ introduse in chimie"
care'I amintesc nrai
in mod ilecesar' la expune'
"o.t*olpe
sLrs condnce
d' LesPieau dit
;;; il;.i;i 1ui \veru':r 1isirrrplS' redere tt
ia sfarsitul lucrirrei ,,o
;;t*i-; resultate obtinute [le Werner ilr
fiiri. insri a intra in
cLrlnple\11'rr"
"ilirrii*
aminunte.
-'-.q.e.easta
lucrare este un resumat des'
tui-,le ttun f)eniru eei ce vor sL cunoascf,'
ctm .='a aiirn-. la icleile de azi, asupril
,uiu"t"i, asnlrra structurci cornblnalitl"
,ritor:- i.itpra inoleculei chirnicc:' {ir[ sfl
a*- olrc*.,l'a"ti
-ale si eerceti:1ze rlorrloriile ori"
;in;i; celor ce 3,11 lucrat in acoast'i
[['..ii", c5,ci cartea ct'lui Lespieau -tlbnn'
etlr'
-=-Dl,i .itate din tnernoriiie origin-ale'.. ar
i.cest punct, cle vedere,-studenlii
trJ,ui s5,'i fie'reclltrosczitori cl'lui Lespieau"
Ca ultirn cu'.-iint. ni se pare cu'rloasil'
afii'inaiiunea . autorLrlui cancl spune ln t
introchicere cli numele 1ui Berzelius, Ger"
ii.tat. Couper uu stut cunoscute de sttr"
ilenti (? t Esie Prea exagerat
LrI RE\J',lt'] (lA'l0N-lilllJI
 ,nil
oirir on s,rmI
O}IAIil,liS nIOlrHf,lAIl : Notinrts lbtrda.
mentales ele chirriie organirlue, paris,
Gauthier-Villars, 1920.
In acest tratat, d. Xloureelu resumri
l:ogatele cunoqtinle generale desl--rre chi-
rnia organicS, in c6,tevzl ,,notiuni funda-
mentale", fd,rir, de care cineva nu ar pu-
tea spune c5, cunoaqte chirnia organrcir.
In adevSr tratatul - c1e vreo 500 pa-
gini cuprinile ? capitolc
- in care auto-
l'ul trateazd, pe ri,nd : Teoriile generale, 1ii-
cl roca rburile, fun c!,ir-rnile oxigenate, func-
liunil e azof,atc,, compu gii organo- mineral i,
cei heterociclici qi in fine materiile co-
.l:rante.
,[n primul capitol, pe llingil teoriile gc-
nerale, care privesc intregul studiu al
ehirniei, il. Ifoureau insistir, in special a-
supra chestiunilor in strAnsir, legd,turti cr,t
. chimia organicii : valenla,, izorneria, serii
, bmoloage qi sterooi:soureria, cirroia le dt"r,
o desvoltare ce intrece in unele locuri
titlul tra,tatului" -l1,utliul proprietd,lilor fi-
zica ale combinalinnilor organice, 1egit,-
tura lcr cu structurur, precrlirl si diferite
chestiuni cle chimie fiz,icali, (echilibr:n
chimic, Jegc;r, i-, c!iunei rnnssel,ur, aIinitat,'
chimicS, etc) completeazir prirnul capit,ol
prin care acest tr;,ltat se rleosebeqte de
celelalte tratate de chimie organicd,, trncle
chestiunile Lle chirnie fizic:a,li, srlnt lirsate
de o parte.
Ilidrocarbulile, funcliiie oxigenate si
grabe cat gi irrolna-
azotate
- atil cele
tice ...* formeazri miezul tratattlui, qi aici
autorul se simte ingr{dit dr-: tjt,Iul ce
si-a inrpns r1o lrL inceput.
Literatura ptiin{ifica
ITHl'tSTII
Puhlicatiunilo soc. uaturalistilol rlilr
Ilornfinia. l{0. 4. }Jucuresti. 1g2b.
llcu'cel, f'lrinati.' llyxoru;,cOtes c1e ll,ou-
inanie : i,tlem Azolla c:r,roliniana in itnprcj.
I:incureqtilor : (;1,.. (lrintescrt: 0ontr. la
flora Romir,nir:i: Zh. C. I'a,ntu,.' (ieranirirn
in Basarabia si veelrilrl rngat : t'. '[.?u-
pcsra; Ro1ul tflsutuhii ]il]erian ; t. ,.91.
liadiun: Cgntr:. la, flora l,fyologicd, a Rorn.;
l['lt. Sol,u,colu.' .Jnncii,cee clin 1lonr. ; icl,ent,
ijont. la stucl. grittnincelor rlin Ii, : ().
?rotescu, .' lfiliolirle clin tcr:tiiLru] J:iorLr.
Bulletilr de la section scieutifirlue dr:
l',Lcarl. Bournaine. Vil. lio" 4-5, l.!r21.
Ar. PrciLescn ." l'lt. physique tlu pr:t,ro1c
lampant rorlln. ; itlenr,; l,ocalisation des
proj,'ctilns cl;lns lc corils hurnain ; 1,).
litinttru.; trluscovite de f,I[nir,ileasa' (llts
105
L')e irrulte ori aceasta ingr5,clir:e pro-
voaci"r lipsuribine simlite. Aqa, ca sri nu
singur exemphr, ar fi fost
irr,rr dec6,t un
de dorit ca ;lutornl sri insiste ceva ina,i
rnlLli asupra cornpusilor diazoici qi i1e
cliazoni.um, peste care d-sa trece cr1 o u-
qurint5, in adeviir riimitoare. In unele 1o-
curi se mullumeste cu sirnple notile de
dotLd,-trei riinciuri in josul nnei pagini,
pentru a clovecli structura unoi combina-
!iuni, meczlnismul unei reactiuni. ete,,
f'rir.l a cxplica ile ce e aqa qi'nu altf'el.
Acesta siint sclrleri desttl ile mari pen-
trrrt rrn tlatat, si care s'ar fi putut evitri
spre folosul cititorului.
llot ingral:L, d. lfoureau trece si asu-
pra cornitinaliuniior organo-minei.ale si
hetcr"ociclicc pentru a si opri ceva ma,i
muli asnpra materiilor coloiante, pe care
le studiazll rnai in amir,nunte.
In ili pa,gini r1a o serie cle cuno$tinte
absoh,rt neccsare despre coloranli : 'cerla
cttnoqtin!r: generale, apOi tlcscrierea pril-
cipalelor gl:rlpe rie materii colorante : de-
rivali n"itra!i. nitrozali, azoici (rnono-, di-qi
i,r:izrzoici) rle c1i,gi trifenilmetan (fiecare
cu suligrupelc -qale) ilerivali rle xanten,
acritlon. antLacen, rprinou-irninli, inrligo,
r,leriva,ti thiazolici ctc.
Llu scir.clerile si cu calittilile sale, tra-
ttLtul acosta isi indeplineqtc rolul siu r1e
a da stuclentLilui noiiunilb fundamentaln
pe lr;r,zir, cir,r'ora sli poatil cliCi lrai r.le-
parie, intrcgul qi vastul edificiu al chi"
tnrel orga,nrce.--L^tIREN'fl(r (1at'oN-{rLrl.l.
Lotrn) ; Y, I)tibc,g.' Sur
1'appenilicite ; .1.
un calcaire ir Rryozoaires
Sin'tionesat.' S.
de Bessaral:ie ; A. n[otag et 1r. Kneclir.,l :
Coirtr. s, lcs col,iopti,res rl'cau,loncc tle
liorrtnanic ; 7'. n[iironesur, et 1, l)aagau, :
lia,nqr-rc partiel congenital de la cuisse.
Iiul. soc. politecluriee. Btcuresti, No.
5-10. 192t.
Ilul. asoe. gen. a Inginer,ilor din Ro.
tnfluia. T3ucuregti, No. 5"8, 192i.
Analele Minelor rlirr Roruflnia. No. 4.
litrcuresti,1921.
Arhiya. An. 2!), 1, -[ir,si.
trlnletinul lunar aI Ilstit. moteorol.
eentral. -<eria II, Vol. I. 1921.
liuletinul rle iufbnua{ii aI gr:iiiliuii llo"
tatricc iliu Cluj. Vol. I.'No. 1-3. 1921.
I
T 106 r)iar os srri-i
IUCEiBITII ,
Cflrti si Iucllri prinrite:
(lonrrn 2..' Manualul autorn6bilistrrlli. Brr"
curegti. Ecl. II, 1921.
idem. Partea II. Ecl. \riata Rom.l-
- neascfl, 19,21.
tYicolctesur, gi Stoinesut, G. : Cillir,uza, Stu-
parului. Ed. II, Bucureqti 1g21.
_- __.
Riliioteca ltro;l'esimill,or intlustriale, No, ?. ;
Pr:imele cunostinli de meeanicri prac-
ticX. Ed. II, bucirresti 1921.
No. 22 lfotorul Dies'el Eai. iI, 1921.
('.- '1'. Popescu : ls r61e du tissu 1ib6lien.
Thesri cle doctorat la llnir.. Bucr_r-
rcsti. [asi. 1921.
Kosli,rr li.ouint'; Evolutia Cosinicd, c1e la
Ultraeter la nebulozri, Bucureqti.
Cartea Rom€i,neasc5, 1921.
Il[oisescu-&1 ; Cultivarea rrrinlii cu aiutorr_Ll
biologiei, Casa $coalelor, Bihiioteca
Peclagogici, ){o. 17, Brrcrircsti LC2L.
l)ouride -1. gi-l-dlt:untt l.: Notiuni dc ilL-
chistrie s,i tehnologicVol. tI,19Jl ('lu.i.
Dr. A. A. Ilabeg; Diagnosticul tifusului
exantenratic. Bucuregti, hlpr. Sta-
tr.rlui 1919.
tt. f.Sfin[escu: Oraq le Basarabiei. Ru-
curcsti 192 L.
]iclilitatea Oragelor si satelor. cljn
- Rornfi,nia l[are. T:'iucuresti li 21.
L lluildrtlousclti 5i I'. Iiustifi:er: Viticultura
tn Rasarabia. l)n,rtea l. Chisiniir 11-121.
Q. Hazu, ; lnvillirnlintnl tccluric-inr]usi,rial
Bucnreqti 1921.
$t.-Naturatre :
S. Ionesco: Formation de 1'a,nthocyanc dans
les fleurs c1e Coboea scanrlens nux
cldpens cles glucosides prtirixistants,
C. R. 7;,:;. 1921. 1,ag. 8r-r0.
* Trans{orination, par oxydation. en
pigment rouge, des chrotnogc)nes cle
qtrelques plantes. C. R. 1)'3. 1927.
pag. 1006.
&rhba Stcyih,anesco.' Sur l'importance pr&-
tique et phylogenrjtirlue du talon pos-
t6rieur (Tp) des molaires iies mas-
todontes ct des tiliphants. C. R. 173.
1921. pg. t)93,
0" S. tYicokicscu,-Ploltgor.' Asupra agr.icul-
I
turr:i preistorice (\riala rgricolr XItt)
1922; cu o planq.i.
I
Prof. ,\. .Lt,,ii : (''rrsril ile parazitologie.
Ia$i. tg2t.
f. : f f;. eir:,,, pliocrine \!{rbel-
,\intioncsar
thierfauna ilus llurrrinien. Cenlralb,
f. I{in. G,-.01. Stuttgart 1922.
ll[atematicl si Fizici :
C. Clint,escu: I-n vechiu rnanuscript de
aritinetica r Gazeta llaieuratici, l921).
N. Abranrcscar.' S. les siries de polynornes
i une varial-rle cotrrlrlexe, Sdries rle
i\[. ]'aber (L']ul. soc. st. Cluj I) 1921.
Orticesut (1. : Charnit Nervtonien s'appro-
chant le plus d'un cliamp vectoriel
clonnrj ; R. C. A. Lineei 1921.
Geografie:
lintnr,. (il: nlartou,ne.' Sur les plates-fbrtnes
d'drosion des lllonts r:nitaltifEres du
Banat. C. R. 1i3. 1921. pag. 746.
Sur le rnassif de Poiana Rusea et la
- corelation des cvcles d'6r.osion des
Carpathes mriridionales. C. R. .7'i4,
1922. pag. 104.
Sur les plates.formes d'drosion des
- \,Ionts
de l]ihar (Roumanie'y C. R. 17,t
192t. pag. 1188.
Medieina:
T'ltont,as foneseu,.' il'raiternent clela ndvral-
gir: faciale par la rtisection du s-vm-
patiilue cervico-tholagiqrre C. R" 7i'.?.
1921" pag. 74f.i.
(1. Lcuarliti et b. J'iea/uz.' L'itnrnunit6
clans
les ectodermqses neurotropes. C. R.
17:]. 1921. pag. 794.
Affinitd neurotrope et ptriflcation du
- r,,irus de la vaecine C. R" 1iJ. Ig2l.
pag. 870.
I!. ba,:crrtc etl(. Leruc'l,iti; Actioncle certains
clerir-6S du bisruuth sur la svohilis
C. .R. 7;.r. 1921, pag. 1201.
-- J,hnploi du bisrnutl, {pn! la prophy-
laxie .de- 1a syphilis C. R. L'fj. i9i2,
pag. 128.
C. Lerucliti, Marie, Jsselicu; C. R..Socidtti
de tsiologie .Y5. 1921. pag. 842.
G . nlat'inesctt, ct I-. Iid;carur,.' L'6tude des
troubles des urouv. d. I'encephalite
epicidniiclue (Journ. de Physiol.) 1920.
l-. llti,scartu,.' Cerc. fiziologir:e in l'arkin-
sor-risur (Spit:r.1u1. 1921). -
 rrlllfl
ffi

a lPAnur :

Prof. SIIIIOI{ESAIl. Otrrit,etr.i u,lc;i l. Strd,irr,ii.Ildilia I[-a. Cartea Romtineascri.

t.
Buctregti, 1922. - I'reful 12 Iei.
lrrof. YfCTOR C0STIN.'f,tt, cornrptioit,'ltiqatc el, l'esclaualle intertt.a,liorlal. Yiala
Rom6,neascd,. Jzlssl., 7922.-- Prix 6 francs'
Prof. N. D. COSTAANU. -Iiilre ;tiitt[it, ,.si irtiltrsl,rie. Glasul Bucovinei. Cerni,nli.
1922.
Dr. A. DOBRESCU, .BocLlele- Prelul 25 lei.
it,ert)o(lse ;i nt,entule. Cu o prefalri de Prof. G.l{a-
t'itrestt. PremiatI, de Aiad. RomA,nd,. I1d.^II-a.' Bucuresti. Car:tea
Ilom/ineasci,, 1922. -_ Pretul 10 lei.

,,cuNosilNTE FoLosIToARE"

Sub eicest titlu apare sir,pti,m6,nal in editura tr(larten Roittturcuscd..,l (IJucu-

reqti, B-dui Acaclemiei 3) o t-ribliotecl de popularizare, ptrsi sulr ingri,iirea rc-
daclional5, a D-lui Pro[. 1. Sirniotrescu.

Au api,rut pA,n5, acum:

EEBIA A. ($tiin{a pentru to{i) :
l. Siiu,ir.tnescit. 'Orrul prirnitiv. Cum era.,
[. Sirtr,i,ottcscrr. Yiala omrilui prlmitiv. ?

SEBIA B. (Sfaturi pelrtrtr gospotlari) :

Prof'. (1. ;llol,ii;. Ingrijirea piserilor
Pr. C. L)roni. Tovir;isiile tri,rinesti
C. Gltetirctltit. Livadd,'din sambriii
l)r. {. G'heorglr,irt. Scarlatina si alte boli ryolipsitolre.
SERIA C. (Oin lumea largii):
(i. J'ctstctse. Llcraina
. L Sin'Lioncsr;u. Cehoslovacia

Fiecar:e brosurl costiL 2 lei. -Se fac si al"ionarnente pentru 25 de rtulnere.

_- SII GASE,SC LA ]'OATE I,I1'}RARIII,iI DIN T,\tTA _
':

I
 I
2,

LES ANNALES SCIENTIFIQUES DE L'UNIVERSITE DE JASSY

(l'organede.laSocidtdscientifiriui:r-lejassy;-prds'prof'P'Poni')'
apareiafa.scicole,unii*c;itopairuintr'r'involilnl'
--- Ilre'qui vcrluutrtlui Loil lei --
Pentru orico privegte reilactia si a.lminrsf,ratia' a se adrl:sa l)-ltt'i
l.)ri''f'
I. Rorcc,tr, (.IJniversita'gsa, Ia{i, La}:ot" :roclogie)'

____ =ffi
FEXOAT IN rryggrysgryrsryHU
-_-+!iqLlge6_

IttPoonlrln tt. Boluffim

: : : 1856:::INFITNTATA IN ANUL
tl- --
-.-
Premiatd de 7 ori la Expozi{iile din tard gi strdindtate.

CASA DE INqREDERE
Executfi orice lucrflri tipogrefice: ziare, reviste, broquri
in oriee limb[, e*r[i de vizit$, hllete de cununie, impri-
mate pentru bflnci $i birouri, registre, facturi, plieuri, ete.

_*D_E_ 7.,clF!__

I I
 20,5
Y0L. YIII. -- No. B.

Revis$a $tiintific,ir
-<: ,,Y. ADAMACHI"
!*
raJ
T.h'.j'
*-:-----l_--::_

7po
i
l ?"r
SUMAR
9: \otde.. - Yves Delage.
v- giadbey.
8- c&teva- din noile cercetari asupra
- ---1"-- Ingr6m6tri-
ttie Matei, 1T".1", ll3l1. qi aplicafiunire sate.
Dr' E' Botezat' Insemnatatea'rioi"gi.I u".aote.utui paserilor.
' Octav Onicescu.---.- M;.a- qi r
"r*.giu
NorE $r rNFoRMATruNr (cu un suplimont afard, d.e text)
M. Sawil: Bauxif in Rom6,nia ; Crih, parLetfi Ant
chimice ,ii" niliJst.iil.#;"iiii'it"a*^nr-prrt*i,i^;;'l{,:J3|ut?}brii;:l;1.
,* Legea rezistentii sur-opor.rii ri r""i-ttr;;7.7:'in\i,,gl,tu..
preparare indristniard, d, ;"id;l"i" -sitiiiitustri,att..o rndustria
noud, metbddde
"ir.-eigrZ:iti"ip;rioiid;^a;;;i#itate in Ro-
",;;t+';-i;;ia"
ma,nia ; M. sta,matirt.: yed,erea paseriior
;
repaus la om si gi
c. Motd,g: Lupta ;o;t; ilseetetor paruziLe ,si a boa_
]etor ce transririt,.animare';
prin.metodi-iroli"a ; z. ii:"i;raiii
, provocate ra mormorocul de Rana tempo"*i, pri" ,ji-entarea i.torogic ar fenomenelor
*-Bazele embrioloEice ale mortaliiatii-oriiurui,:riri..i*'rilrp-"r"1 tiroidiand : v; p.:
stanrati,; Frora"dep;;ti"-ir"glu,;;rlrior aela 'f.r.;i;, -cgl-bo;tru ar""Holrlriiu, .nr
c. ilL.: 0 ciuperca carnivorA;7. s.;!;;;ri"R'i;:irii,i-burar.a; *li.jlorlo.ui
mare-cd,dere de apd,; L s. : popuratia Fiil;[i L s. : cea mai;
rari din chisind,ri; i. s. , o-ri1 aei N.;;;;.;h;i i,i]g;T;^'1. ,s. .. i]ni;.JiutJJ'popr-
Y. P.: Mecanismui *iq"d,rii;
i" dfrig. ; nu.soraiialiiaria ;
'
"Liiri,i.-qi;::t?i.#"fi1'.iro, cerurare.
--- ri- *^ uLrvt vuurgl
. l ,

oAnr on sauA
I' Gui,art: Prdcis de parasitorogLe,.(r]t:o{, N. Lyolt); p.
Bogd,atz: Introducerea
in studiul chimiei fiqrqle. Teoria cii.eti"a (Const.Betioi-l; N. D. crstearu: Intre
]I
ri
stiinld, si'industrie (r. s.1 ; eii: F.,i,-ii;-;ri:#';&;;;;2":""n:Rumri,nien
cu) ; A. Einstei,n: ,,L'dther et d trr6rie de (c. petres-
ra" re"tativite ii;;r;"7:Fl;Zi:,riiid";.

I,ITERATURA STIINTIFICA.

PRETUL tO LEt

-ra$r-
TIPOGRAFIA H. GOLDI{ER, S?RADA ETT. TTANZEZCTJ
NO: 17
ls22

----<
 Reuista$tiitfiificdt,V.Ad,amachilt,aparctrimestrial,Ialasi.Pentrutotceqi schimbul de
- at-tutt""it c6't
^ag.
nriveste redaclia, ,#i:.ili; nllfri"1i,if,ttitii"^
'D:i;i'i.Kirioo.r.ri'P;;i' di"' - (Lahoratorul de geologle'
ievist'e, a se ad.resa Bosaan Pror'r'
iroi.,..litute, rasi) t#,ff#:I.'"n#'f:+Ai+XSt"*f$-'i';;-b'i"i
u*L' v-'-v'--
univ. (Laboratorul de irurco'uurrurs'

ABONA}TENfUI.,
Iin an : 30 lei'
Pentrufogtiibursie{-aiAca,tlemioidinfondulV.Adamachi,pentruinsti-
-"ti"?i.;[1a,lflit,lr'*.f?;,
?3.]*i;,",i !, *od'n!i : 20 r'-i',-,*^
si,.tri*eat5, banii prin mandat
Toti cei care vor,s5 se.abon939 .i|;filgili"
,.ut.l"rtg1J#3T3 #tH:t'ltJi'il; acost an si nrr doresc sd' se aboneze sunt
ruga!i,- chiar t5'iat, s5'-l
inaporeze' ,

tine in sam[ cele ce urmeaza :

Ilomuii colaboratori^ suntoru

ffi -rugalr.a
q.:iTj: t".:,$,""ii'
u,l so se pot_ tiiiii .
ff :*",13f T'
Pufrti" fiecare notd' qi dar , "$'"ifii
"o*rrr?r"tl
, *'fl1T;ticolele o pagind'
sd, fie cite! .s*ise, de
preferat Ia magind,, pe singurS'

*- numai iutria c or ecturd', d acd' dor-esc"

B't'rl-$:lf,'Jiii'::1?t*'J*
..pu"iitio-* p'i-""qtt .'"1tii
Ai'ect' la t'ipografie'
''tt"i*t*i qi vbr purta
d) Costul ,pt "ut"iu"-oT'Y"ae
de aparilia
Ele nu vor piri.ir- rf .radicate .lnainte
qtiinlihd V' Adarnachi*'
subtitlul , ,g*t.ut ti"i 'ilbit.6 i* oidiiiu'*osirui ; cele nepublicate nu se in-
nty'$e
e) Manuscrr*"t.*'.f
apoiaz5,.
o;tf ot
imit e, l;lJili';ffi I;;;ilfiiincr4lei
atl ''
ministr a!i' .oo, t?:Pl:oi?, i,::i,"3"t; f
n

,:"'t:lt-lJ?.:J,l*.li11'lil?,ffi
'tf
od,p6,ta revista

d'e adres6'' rugim a fi vestifi'

po1tru orice schimbare sau comploctars
 *1 ,,
*i1,'-t-- . 11 .1 .
in

-i;- ;.x .i:i- ij

RtvrsTR $TrrNI!rrcr
Y. AIDAilACHI
::
Yol. YIIf. No. 3. Iaryi, lllai 1.922,
1

YYES DETAGE
dc
c,I,t0TAg
$ef de lucrlri Labotatorul rle Zoologie la;i

In .1920 Ociombr'ie 7; nrr"anfa a pierclut pe unul dintre cei mai cle

yaloa-re reprezentanli ai $tiintsi moalerue,
ie yues Delage.
Ni,scut in Avignou, oraryul papilor., Ia 1gE4, eI a muri"t Ia paris in
vhrstii de 66 ani,.clupf,, o via!6 de muuca necurmatd,, inohinata in in-
tregiure qtiinfei, de care nu I-a desp[r,fit nici piertlerea vederei,
Iu 1908 indurd,nd pierderea celui mai gtiintiflc clintre sim6uri- ca
qi Lamark qi Weismau ;' igi incheie strfi,lucita'sa cariera prot'esorala.
voinja Ia. dq fler nu este tnsa, infra,nttr,. A continuat toturyi sa lucreze
cu o admirabild, tenacitate p6nd, la ultima suflare qi cea dih urma nota
Ia Academie a fost c.itit6 lmpreuntr, cu elogiul fun'ebru at maretui sa-
vant. Astfel s'a incheiat fesunda gibogata sa carier.e qfiinliflca-baata
su moartea.
Venit Ia Paris a urmat med.icina qi ln 1880 este proclamat doctor
in medicin6 ou teza : El€,ments fgurds clu sang chez les iirieorer. to
ace)aq- timp ur-rneazfl cursurile de-$tiinfe Natuiale tlela Sorbora."at.as
mai ales d.e cfi,tre prelegeril" lui H. de'I-,ecezn-Durmrni, intemeietorul
primului.labo.r_ator maritim in Europa (t8?0), dup* incerc[rile clela Mes-
sina (184e -$) ale acelei _admirabile' fem6i, JpluNnmn pownn"
- Elev, ?poi preparator al lui Laclve, Delage dup6 *ouri.u urestuia
ii succeclh la Sorbola gi Ia direclia ]raboratorului dela R,oscoff. Gralie
energiei qi sfor![rilor.sale, modestul lnceput al luiIJAcazE eui" irro*-
-intre
format ln vastu.l s,tari-liryenl qtiingiflc actuil, care ailaposieqte zi-
clurile sale ospitallere, in fleoare an, roiriri de studenti $i' ceiceiatori
{ranc-ezj qi strnr..nil Mqti_ tineri romd,ni - azi oameni ae vatoare
fost .iniliafi in $tiinlele biologice in labora torul dela Roscoff. iratorita- au
f'ericitei sale aqezbli:JT glluu un€i ramuri a Gotf-streamuti,--7otr 'o
pgiune dintro cele mai bogate din punct de vedeie faunistis alabo-
ratorul al cflrui director a fost patt ]a moarte Delage, j;fit pe coas-
tele Atlanticului, rolul Iaboratorului dela Neapol !o coastetb-Ueai-
teranei.
.Spirit cu'aclevflrat enciclopegjc, tehnician dintre cei urai clitraoi, or*
gauizator ff,,ril,.pd,reche,marele tlispfr,rut las[, In urma sa ovast6 oper.6
ptiittlifl_ca ln, dorneniul matematicei., zoologiei, embriologiei, bioldgiei
generale, flziologiei gi psichologiei.
I-rucr'fl,rile sale sunt mai toate publicate In I Archiues de Zoologte
r !t*"

",.x
108 lr. riottri ,,. :-..;.- -.. ,.:
qi
e*rdrimentale, lleutrc sc.entifirpe, Ileuue tles ldees, Riuisltt cli Scienza
i:iirii-'oi"iiiii,tiir, al c*rui' direr:tor almparli
ro-*t 25 cle ani'
in cloufl, epoei.: Dela 1881
Activitatea
-ra- sa gtiirtiflca, se poate .corrlacriu.
pana rio;, n,lo"l+,uoi ii.i,ee i,"i a,proape toat6 activi-
In
tatea mai ales cei.cethrilori .l.e zo-ologte qi embriolbgie trsssritrrtiva' r6b'
acest timp apar a;lucrfri car'-" dovetlesc o mare stf,'ruinld',
"-;;e
a;;; $i-,ibiiitute teshnica, remarcabilf,,. de'sAqa, se .pot cita lusr[ri asupra
E-driophtalmes. ma'
Cri,.ti."ilorn Ca :. lppareit c radatoire -Crustqcds
;1;lii;;t ae aoetoiu't to gtiinlele Naturale, -188^1), Circulation.et .res'
'p':iltiii'a.s- en-
Srniiipodes (18u3),.Euolution de la .$acculine, Ctustacd
'dooarasile de l'ord.i, norurou'itcs lientrogonirles (t884.), 'Sysldme nerueun
ai pe:ttogaster (1886). lilmar'* apoi lucrAri asupra histo.togter pl&narler
Coiriiriii,'anatbmiel. Batenoptelei' as.upt a Cintiacleelor' (Tuni:i"lilqi 'litlti-
noclermelor. in 1ug2-;p;r; Ernbriogenie ars Eponges, memoriu
important
ja
io .u.u D*tage ajunsu rooctuo,ir ileosebite de aiele atlmise pin6 atunci
;ii ;;irir; ri'auuuoitarea acestui grup. Ulmfi,rintl ceas cu oeas, zile ln'
-reursitAii";;;;r g.rp" cE ceiule cari inversiunei celor douil'
il;di^;;i; alchtuesc larva Spongie-
;iI",L a rn'd;;rrp.1" [rggrtu1 f'enomen al
i;t,iii G-r,ir"r". &Iiri6 palryi.i externe (ectotlermul larvar), piercl cilii
ii'cho,rrrt ,*f,inse inauott'.i. Aici. i9i schimba f9-rma Ii !: 1t11:*':fl"p&t'
^qi e "
a notc ite . apiu$-ei c rr,r, t, et e'u ib r at ile ale S p on gie r'u lui. Celulel
{

il;ii'i"i;;d" (uoaohe,'rui iaivar') emigi'eaz6 Ia s*prafala qi formeazir

'ectotlermnl deflnitiv aI buretelti atluit'
Tot ain aceasia epoca d.ateazil lucril.i de flziologie qi psichologie
ca: Ettrdes erperimentales rttr les r:/usions d.e directio, p.?yr,interne(1836), !,rr-u^!,,ord''
terminer les fonctioos cle$ cctnaur demicirculaires cle I'oreille qi nu
in care d.emoustre azh, ckaqeste e:rnale sunt un olgan da echitibm
a" riri f it tprtiiiii,-;;'J cretiea pqna atuncil Essai sur la theorieo
ii-ii1,l, (,f Sdri teorie pe cal'e a dezvoltat-o mdi tdrzit't', eomplect6ntl
cu numerou." r,"rioonsel'valii qi refleclii;i a d.at'o la iveala Ia sfar'
qii"i Arierlei sale intr-'o luerare mai mare- ,;.i ged, cliu ur'm6.
Deta 189b ir;p;"; aita periouda io aotivitotea qtiinliflca -a -m11elui
-,i&cetarite
pr'ea sirtmtfl' speciali-
.u"rot.^-paitrioa ae aurd,nunt qi do
;;i";f-dtconsotiiare a t arei cunoqtinlelor rioastre;p:ollo^,r]lt:-L'.1*i du
un orclin mai inait, Delage incepe a'cl6di la v6rf-cum s'a -exprimat
orlat[. Et schimbn--dil.C cerceth,rilor sa]e, parasintl punctul $9 v;dere
;i;{;peot.o cet iti,ii,nti. De aici inainte il va preocupa ryt-^ul?:.f*dio}
cauzelor f"uo*"o.lor niotogise qi al cottrti{iutiitor in care se d.esfil;oarfl
"*'J,
viata.
1895 apare in etlittira Schleichel, L'Herd,ttite el les gtands pt:o'
' blemes cle la Oioloi i gencrale, Iucrare de vastf, erudilie $i q9 .p6'truu-
;;;;;;-';;.itid oniJoiiia, iu cale Delage intlic&pour direclia, ceroetftrilor vii-
tou.e prin celebrla- aeviza : ,Toute riherche duoir un inttret doit
auiouid'hui uiser lia solutionrilure question.theirique". Aceasth mare operii
se"i*ptrtte in dou*, pir,r,ti : 1\ l-aptele .qi,2),Teonile"
drima parte este uri rezrimat'succiirt aI tuturot cunoqtipielor celor con-
mai vretlnicb ae nottit din domeniul biologiei. Partea a cloua este
sasratfi u*pon*r"i ;;;,.;, i"-litot emis6pontru a explica origin't
qi
este un-adversar al
;;;l,rti" "speeiitor. I-,amarkian poud.er_at,-Deiage q,i!:glloj:o-i...:t:J:l1l:: se-
lirlii,triruiluiA"* l" ur,."rc de.^cntre Weismann
;;ir;;i,ii;;;,; ,;;,;r nisibititagei,i caracteretor cdstifiate:, pentru lciiupea
t.arto,i.r'or externi qii, ,orit, tt'ineitalii. Epigelist holarit el a comhtltttt ctr
 -
irEs DtiAi_rE 10s
erergie teoriile
ln'uomet'isle, clrrirti, care srtbstanfa vie ar fi forurntil diu
pat'tictrle ultram-ic^r'o:,.ip.r.g (pangener gemule, ,irita6
radibbe, determinanpi, etc.) r:bprezentfind organo ,q&* fiziorogice, proprietafi.
micele,
lelir;h, sa lucrare et 'ci'iti In ce_
i .ri iigouru ;;r--i-i. pretleterministe are r*i
spencer, Darwin, Naegeri, \\'eismi, qi ariij
ta sfflrgit o teorie
proprier_ teoria c.auzelo-r actuale, crrreia
nu'i "*iftra
se'inchin6, totusi ca ina_
intea adeva,.rlui absorut. spirit critic pat*niai;;;';i
odat& in dogmatisy. nu ?rru? oiri
fe1t1,o ?"hq:, atalr$[gr, .r.aitot.u, variafia; adap_
tafia, gtc.,.nu sunt divinitd,fi in dri*pii;i"i[i.i care clispun de soarta
organismelor. Ele srmt numai categorii de fapte pe
bali'qm steril le-a confundat intoid;ili* ,.iuiiiiir'aeterminante
cari numai ur yer._
lttliei. ,cei ce vor ca biologia sa facf,, pilg;;;; irebuo s[, se pf,zeascri, ale evo-
de,soiuliuni nomiuare ca cleiar.e_primejdien- zice
er, in Avertismentil
celebrei cf,,r'{i, care datoritf,, metocl;i
ryi teoriilor este accesibil6 oricui.
;iA;rita!f^;; expunerea faptelor
Fgrtg simple: dilatafii, compresiu.ni, atracfii gi repulziuni,
puneri gi siuteze, etc., dator.ite concririiti,.-iiri's"?ara'r*,]r.irirrli,.r_ descom"
vitafia, umezeala,
t'enomenele evoluliei .fgr fa osmotioa,;i i;;;io;;"sripe, ticiarft) d.etermin&
ontogen"iir., srint ccu: ele aclualeale acestei evo-
-ticreaz*
lufii. Aceste for!9 simpi_e" suni a6etea;i cart qi as*pra sub-
:lTrl.:ir:reviefuitra.e.^Numai efeoere- d;ta,a oela **teria moartfl, Ia
cea vle, pentruc[ aoeasta diu urn* e infinit
rnai eompl."t;i;*Laeiicata.
Asesta e miezul t eo r iei cauze lo r act uale,1eo rie-tiinami&;fi
11g;Lto,
H:"lt^_ry repreziiifi* ce ar forma substanla oului.
pul cercetarilor viitoare tlebuie s& fie anarizarea $i ;;n;a;iui=u sco-
,ya.,ticut919
r"rr"
stanfei si modur .clm.lorfere simrre pr;il;; rn.r.a7'u."pl.*
'ii
oul nu coniine in e!!"-)iitoii[-sau. nt e ou oo uutro aruncat "i.
inifiara in c'entrur um., r.i.;
astru este influeufat* de toli ceitaili
cle o for.tfi
a...Iq#i ;r";i$r#iJ. rruiucroria u.uJiLi
difica lntru cd,tva- masa ori fbrfa sa iniliald,. d;-ui.ri uttu clac* s-ar mo-
"Ft.i- Cu alte cuvinte, traiectoria
aeestui-corp
-nu depinrte de er singur,'deqi tn oi.i tfiti-"j-.i'oo
este independenth ",
de el. cel mai ncare nirmhr ae ractoiidoiei*i'n'antri
ai evolutiei oului s6,nt in afara de er. n.eaiiuiea u o entitate goara.
Da. nu-pbate fi in acel.q tirp- f*ctor cleterminani
oul trebue sd, evolue zo in ."r.irl oufllor stramosii;pentrucfl
qi explicafie. F,atal
are aproxi-
311i"" :.:lryj, :?ru-rft
ufie fizi :o-chimirr $i ;"'al*ubua. .pr;;fi;;io ro
acelea$r concli,tii, dacfi, le intAlneste, d,aca
lu1,i?
erettitd,lii, dtpt Delage. In'materie de - piere. Aici este J#ur-
lu trai*riiiniii-#'i eipli_
terelor cd;tigate
organismul*i acelea;i ,Derage rdtrioneazti, cam aqa. our are c, qi ;.l"iuru
propri'etbfi i, grade *'ui rt.nuate. r\tai'prtir .oo_
tractil ca o celula muicuiara ef este"mai priirl"ritabil decfit o celul6
nervoasfl,, neflind a;a de speoializat ca acesie. oaca
cializarca cel ulelor " organi sm ului ar e o bazil s truct uata,.admitem .a ,pu-
rn-irfi, rtin ci
$i 9u"l indeplineryte ace-astfl ..onaitri". caoo o.gurlsmu] este turburat in
metabolismul s&u,, compozilia. s6,geiui se moiin.a gi pri, i,rier*.dior
ssngelui toate celulele organismului sant rrfl.;;t-te'qimodificuia
oeoi
ryi celulele germinale vor-fi fatal, irrio.rtui.-qi'r;aiii..t"
modificare se ya transmite urmaqilor, ori6;oaitrc.r. somaticd, ]i-a-ceistn
se tra-
cluce printr'o modificare a celuietor gemin-ti;;;-'
nt Influen$a acestei opere c&re & ra"rui*po.n,'a
27 ani. Pe urmeie luminoase ale luiDelas'e o-*ur.fost decisivl acum
o tntreaga preiuaa
de cercet*tori. El insu,;i nu s.& rn'rtlarnii"in rrair* noua direclie ryi
G

110 !1. I!Ii! L

scopul sercet6,rilor viitoa,re, ci a de,qfh$urat o intens6 activitato tle

la-
t oruto.. Inainte cle a arfr,ta roatlele acestei activitafii, nu prttern,l':9t'
uo n6a"r"a celebrlul silu articol, La conceptpn polgzolque^des-etres(l896)
i,, .ur" se ridicfi, contra extensiunei prea marimai ce s'a tlat teoriei colo-
rtiale a.Metazoar.elor, al cflui protogonist era ales Ed. Petrier. Po'
lir"i.d"i e un fapt'reai insh,'limitat la Celenterate qi .'S nasckl-ii Il o
g;;;;fi-.6, fie extins la Intreg regnul alimal.qi vegetal. Asemf,narea
firir" parlile succesive dispuse Inlungul axei.(m-etamere) sa.9 i1t jurul
aiJiJriiriiere) corputui,. este.la Metaz,oare, a{?r.+ de cele citate,-mai
mutt <i trfishturh de 6rganizare isvor6t[, din condiliile biomecanice clec&t
il-i-p; dJ poHzoim. Tloate aceste !in!e s6nt. sintple, constituintl.incli-
pirfecto, nedecomposabile. in privinla strusturii celulare a
"iaruiiiati
fg.tuTourbftil; Delage susline cb nimic nu ne Indreptflferyte. sfl'. srealem
cn aceste animale Lr proveni din colonii de Protozoare. Anit1]alele-plu-
ri..ioi"i" pot fi considerate aa individ_ualitali omoloage unei oelule in
care nucleiil, s'a fragmentat ln mai mulfi nuclei (cazul celulelor polie'
nergide), pentru a fhce fa![ necesitatilor cle creqtere-,. pen!13 ? usura
aifelentrieiefe locale. Secundar au a.p[,rut q!,re{i disp6r!itori ,itttt'e
*u..i.'protoplasmico d.iu sfera de ac{iune a fiecfl,rui nucleu. Astfel a
iost contlus Delage Ia teor.a s,mplastului opu-rf,, teorii coloniale,
Activltatea iirtensa de laborator d.in acaasta a rloua peroarlfl & 0-1,'
Delage o inaugureazd printr''o serie cle ex..;eri'
rierei sale qtiinfifice,jOO-l.U0t).
ale
errfe de ,,rr,:ogo,rirlt B:?luAnd-expeiien{ele de morotonrie
lui'Boveri, D"elage'taie ouil, cls Echinoiteme iri 31 40 bucflli qi le su-
purle fecrlidalieil nt of6ine din acele fragmente larve misi ou aspect,
irlentie, fie ct fragmentui conlinea o porliuue de nu-cleu, s&uera.anucleat.
Ilsie drept &, aceste laroe n-au trait s[, se desvolte mai cleparte.
I,ucru co s'ar^ fi petrecrit dacA s'ar fi realizat con'difiile lecesare lns&
necunoscute.
Din experienlele cle merogonie, pe ldngd, alte conseoinfi foarte im'
portante, re^ poatb conchide cA nucleul ovulu.lui,'nu esto necesar ltt
itesvoltaiea larvei. 1'ronucleul mascul ar fi suficient sfi, se uneasc& cu
peutru a cla narytere unei flinio nottfi,.
'O alta femel6
citoplasrna
serie de cercetari cu reznltate mai mult dec6t nea$teptate,
au Jovegit ca se iroate inlooui pronuclenl marattl in feeonilalie printr'un
ageti climic.
.' Iatn deci c6 unul dintre cele mai mister'ioase procose lfologice ::
fecundalia este redus Ia un proces chimio. Experienlele de parteuogo-
ttezA ariificialh, au fost fflcu.te cle cdtre De]age tot cu oit[,]e de Echi-
noderme" $i procedeele lui sfi,nt sirnple : 1. Etperienlel.e cu oud de SttA
ile mafe. OuAle virgine s6nt stroliite cri sifon prepti,rat cu apf,, d-e m&Ie.
Sunt linute I or5.-forl r/z in acest lioid.-Apoisfintpuse ln !P[ demale
obiqnuita. Segmentalea are loc qi tlesvoltale? m_qrge p6nii,- la larva ,Bi-
pinitaria. Delage a oblinut gi siele f. mici. 2. Etper.ier$ele cu ottd' de
Lrici de mar6. Oua,le virgiie de Paracentrotus liuidus, dup[, expulza'
rea globulelor polare, se pun intr'un cristalizor ooniinfintl urmbtorul
ames"tec : 300 cin. g apA db mare, ?00 cur. 3 apl zahatatb' tle aoeiaqi
for'!& osmoticft cu apa de mare, 15 ctgr. tanin, qi 3 cm. c. dintr'o so-
lulie normal6, cle N'Hr. Tratamentul clureaztl ul1-ceas.-Dupai sp6ltl'ri
succesive, ou*le se pun in atrt1 de mare curatil. Ele se desvoltfl, pflnii
la Pluteui sauchiar'p6,ntl, eflud se produe arici f. mici. Delage a ob!i'
Uut astf'el cle ar.ici insil nu i:a putut- creqte pAnd, la rnatttritate sexual&,
 YVES DELAGD 111

aqtfel ca sii se poata reproiluce. Pentru a explica f'enomeuul d.e par-

) la- teuog-eneazd, artificialtr, Delage emito teoria mbrfogene:ei coloidali, in
'ece opozifie cu teoria nt-orlogenez,ei chilnice a lui L,o6n-ryi cu cea ir ntorf'o.
3e 6)
genezei electrice srislinut&, de Ii,. S. Lillie, I{ac Clenclon, l{ervton Harx,ey
o!o- qi atfii. Segmentarea oului i:onstt dintr'un procos definit de ouagulriri
Po- ;i licefieri a anumitor coloicle care atc*tuesc protoplasma ouiui" Ta-
Eo ninul cuaguleazfi, coloiclele, le faoe s[, treacfl, dirr star'e de .sol in stare
d,e gel-. Acsst fenomen corespund.e cu aparilia figurelor cromatice (as-
t1'e&
urul teri, fuse kaliokinetice etc.) Amoniacul, ca oli ca bazh, prorluce ope"
mai rafia invers&, licefiarea coloidelor, treoarea lor in stare de sol, ceia ce
ecat corespunde _cu disparilia figuril,-rr cromatice.
tli- AstJ'eI explich, Delage acliunea reactivilor cliimici asupra rlosvol.
tflrii- ou]ui virgin. Problema partenogenezei artificiale este ctuph el una
,u
rre a
rdem din cele mai fascinante din biologie qi ,,nu cedeazh nici unei alteia in
plu' ce priveqte iltlr[zneala couceplioi qi le lntrece po toato prin nepre.
le in vbzutul r'ezultatelor'0. .,,Partonogeneza experimentald, esto-in acblaq
olie. timp-*uua dintre manif'e t[rile cele mai probante ale inf]uen{ei facto:
,$ura rilor exterui in desvoltarea unei fiinli qi unul din capitolelo.oele mai
iutre importante ale acelor studii care nd,zuieso s6 firol un los cfit mai lar.g
fei a proceselor fizieo chimice in fenomenele biologice"" Rezultateie cerco-
t[r'ilor sale de parteuojenezd experimenta]fr, se gaselc in nnmeroass
, cl,- me.morii publicate in Archiues tle zoologie erperirientale intre 1902 ,,si
;eri - 1914, gi in luo'area de populat'izare : La Parthi,nogenese nalurelle et
,e ale experimentole (L913), in colaborare cu \[ar'ie Goldsmidth. Aceastii lu-
) su- crare impreunI cr Les Thiories de l'Euolulion (190g), rezumat al marei
spect sale _opele L'Hcridite et les grands probldmes de la biologie, au apf,rnt
lleat" in editura Flammarion Paris qi au fost recensate in numerele anteri-
laLte. oare ale acestei reviste de DI. Prof. Borcea qi subsemnatul. Delage mai
-1nsf,,
Ias[ in urma sa qi o mare operb didactiefi, in colabor&re cu" E.-[Iero-
ntlt'd, Traite tle Zoologie cotrcrate, rfi,mas din nefericir:e neisprigvit.
le im- P-reocupat ryi clo pr'obleme sociale, acest spirit indrbsne! qi optimist
ar itt eonsider'[ victoria euolul ort.sntului iu domeniul qtiilfelor soeiale echi-
icfl cu valentdr, cu ,,infitingerea Iipsei de inih'ii,snea1fr, in gftnclire, a resistenlei
conqtiente a celor cc se impotrives: mersului progreoriv al umaniu,lii",
ptate, cu ,,rfl,sturnarea tuturor iilo]ilor pe cale omenirea in iuerlia ci iute-
1t r' ttlt"
lectualfi se cleprinsese prea mult a-i veret'a in cursul seso]ilor". In apli-
c&tea metodei evolu{ioniste in rytinfele sociale, Delage purneqite ca qii
lgice ::
I(ropotkin, dela concoplia umanitaristil a sprijinulu.i rcciproc pi a soli-
!ooge,-
uar'][a!]l. t:ir
tl.aritir,-fii. B-t se r'lolci.l, qg_"-yigq*H
sg liql.c"q riva lransirlant[,r.ii,
cu vlgoare Iml)otl'lva transl)lant[,r.ri, de c*trc pa,l.-
cle cil,tl.c par.-
Echi- t'izaniiIazboffinctrtale,aprincipiuiuisti,lbatiLqi
: Stea brutal- t'L luptei pentru er.stenfiti qi triuntfutui cbtui mai tare elin lumea
m&1'e.
a,ni g trebue o lege bazatfl pe solitrf,ffi ,6Tffi
) mare pe dieptul celui mai tare. care irnparto vie-
va Bi- luitoarele in cal6i qi victime. $i cliiar dach lumea auimalii, ar of'eri spe c-
rud. de tacolul celui mai crud mhcel ,ar fi absurcl-zioe De1age-sh, fim obligali
pulza. a, lua drept mot'l.el viala animalelor, pentruc* evolufia ne-a litlisat la
rbtorul un nivel cu mult superior sub at6tea lapolturi qi a creat pentrunoi
roeiaqi o exisienfd, infinit mai oornplexf,'. AItfel ar insemna ,qt, rle liltsirn de toate
r'o so- liinefacelile eivilizafiei sub pretext cd, lipsesc itr regnul animal",
rphlti'ri
l p d,nIt,
r ob!i-
)xuala,
 L12 Y. G. $lAL)-tiliY

Cfiteva ilin noilo cercot6ri esupra ingrflmflilirilor

ilo stelo
de
Y. Ti. 'SIA]JtsEY
Asisten[ 0hservatot'ul'Astrouotuic Uuiv' la5i

afar1l de stelole izolats eari corupirn ooustelafiile, putern ob."erv&

In
pe Uotta cereascd, qi stele strdnse In numi,r nlare pe suprafe.fe dcstul
he mici, oum sunt de ex. Pleiadele qi Hiadele; aceste fbrmalii se. nu-
*.*-irgtd,mil,dir'i tlo stele. Cele rnai multe dintre acele cari sunt vi-
zibite ci ochiul liber, &par ca, niqte uoriqori albicioqi -pe fonrlul intu'
necat al cerului; insh cuochiul liber nu putem vedea decdt un nurn[r
fbarte restrfins d.intre ele, 15 pdnfr, Ia 2O oel mult" Dac[, intrebuinlbm
iunete de diferito puteri tle mf,,rire, num6rul obiectelor d-e qces! fel pe
care iI putem atinge, creqte cu puterea m[ritoare introbuinfat&. Insti,
,i;torof tle cercetarb cel' mai potrivit pontru.-studiul ingrflmhdirilor,
rar:, pu l6ngb cf,, a md,rit numbrul ingr&mhdiliior cunoscute a permis
in ac6laqi t-imp s[ se descopere detalii in structura lor cari nici nu
puteau tli nAnuite mai inainte, a t'ost fotografia. Se- poate. zige chiar cfi,
iumai prin introducerea fotografiei a fost posibil ttn stticliu qtiinlific
al ingrfimadirilor cle stele.
CanA le observim su luneje tlestul de puterniee, ele se rezolvh,
lu stele izolate, care in oele mai multe c,aztri au intre ele o logfl,turi
fizich, manifestath, prin faptul c5, un num[r remarcabil tle stele dintr'o
aceea'$ ingrflm6,tlirel au aceeagi miqr:are proprie pe.sfera cereascb. Dac[,
tn luneta nu putem rezolva formalia observatfi, qi deci_.nu putem dis-
tinge dd'Ch av-em In c&mp o nebuloash, "qAu o lngril,ml,tlire, ne putem
-stelar
ser"lri cle un spectroscop qi atunci tlacd, am .avea, cleaf ase cu o
nebuloasf,, gazdasA,, trebue sfi, Cfi,ph,t&m ur spectru clei emisiune, pe c6ncl
pentru ingr6md,d.iri so ob$ine spectre de absolbilie.
IngrAmadirile sunt imp*rfite in dou6 slase: ingrimfl,dirile deschise
qi globulare
' ingr*mhdirile
Cele dintai n'au limite bino hotfl,rite qi stelele rlin cari sunt com-
puse pot fi sau la oareoari distanle uuele c1e altele (vorbind din punct
de vehere al apareulelor), sau pot fi foarte iugrir,m[dite; in. ce pri-
veryte dimensiunile lor, eie variazh intre limite destul de iutinse.
' Ingrd,m&dirite globulare au totd.eauna o limitfl bine definit6, au cle
obicei b fbrmA rotuntlfi, qi in centrul lol o concentrare ile stele, aqa c*
intensitetea luminii In centru ilitrece cu mult intensitatea marginii ;
in ele nu se gfl,sesc formalii nebuloase ca in lngrflmh,dirile desshise. In
multe din ingr*mf,,tliri s'a determinat precis poziliile relative,a u.nui
numfl,r de ste1e, astfel incd,t prin mh,suri facute la intervale de timp
destul cle mari s[ se poatf, purie in eviden{6 rniqcftr'ile proprii- ale com'
ponentelor. La incefut (18b0 aproximativ) aceste mhsuri se ff,,ceau su
foiorometrul cu fire sau iu heliometrul qi nu puteau fi executate dec6t
tu fogra*6d.iri cu iliametru apatent mai mat6 qi fdrf,, centre d.e tngr6-
mhdiie. Prin introtlucerea fotografiei, Ittsfl, s'au putut oliline mfl,sttri
tot atflt iie pr:ecise caqi cele oblinrrte cu micrometrul qi multe tlin in'

h,
 NOILE CEBCET.I,RI ASUPR,T IIVCNTII^IT-TTBILOE DE STELE 113

covenientele eali se lntflmpinf,, la rnfi,suriie micrometrice au putut t'i

evitate. Cu toate mhsurile cari s'au fdcut timp c1e 70 de ani aproape
nu s'& putut pune in eviden![, nici o miscare proprie relativh a com-
ponentelor irgrtim[clirilor, aceasta tliu'pricin6, ca tirnpul diutre pri-
mele qi ultimele mflsurbtori cari s'au comparat este prea mic.
Ilfl,surile de paralax6 I) n'au ctat iar,h,gi nici un rezultat rea]. Chiar
rlin partea paralactich, a miqcbrilor ploprii 2) nu s'a putut clecluce c1ec6t
un numflr extrem de mic c1e paralaxe pentru iugrd,mfltliri. Din aceastd,
catzb, s'a leours la metode speciale, diutre'care aceea despre oare vout
vorbi mai jos a fost aplicat6 lrgr[md,dir'ilor d.eschise.
& Se qtie ch, stelele cle diferite strh,luciri absolute 3) nu se gfisesc in
1l numbr egal in univers. Aqa de exemplu stelele cele mai str'fi,luoitoare,
t- in mocl absolut, sunt leiativ rare. Din examinarea unui num[r foarto
i- mare de ste.le de diferite str&lucili absolute, c&re constituia un ma-
l- terial cle observa$ie exceient elin toate punctele cle vetlere, I(apteyn
lr a gf,,sit c[ intre num[r strhluoire absoiut6, exist& o relalie care poate
m ' fi perfect reprezentata ryipriltr'o curbd,, tle forma curhei lui Gauss car'e
)e . il[, probabilitatea erorilor accidentale iu funclie de mfi,rimea lor ; in
sai oazul acesta in abcis6 avem strfi,lucirile absolute gi iu orclonatf,, numfi,rul
)I, c1e stele corespunzbtor. Aceast& cur'bfl, se numeqte curba do luminozi-
ris tate. Dach presupunem &cum oii aceastd lege are loc qi in ingr'[mh,-
1u dirile de stele, cu ajutorul ei putem tleduce str*Iucirile absolute cari
ca oomparate cu str*lucirile aparente ne tlau imecliat paralaxa.
tic ---Ia
trebui deci, s[, num6,r[m stelele tle ar-leiaq strfi,lucire aparent[,
tlintr'o lngrd,mbtlire qi presuputtfind. cil ele se gasesc toate Ia aceeaqi
Yft distan!& de noi (presupunere justificatfl, din punct de vedero practic),
.ra numirul stelelor de aoeiaryi strilucire aparentfl ne va d.a torimai nu-
r'o mhrul stelelol cle o anumita str'fl,luoire absolut& qi tleoi vom putea
rCii coustrui curba tle luminozitata, baz&ndrt-ne pe acesle numere ; acoastH,
ir- curbh comparat6 apoi cu ecee& a lui I(apteyn, prin supi'apunere, cut'bele
em coir.cizfi,nil perfect c[ac[ linem seama de presupunerea f6cut[, mai sus,
to ne d[, imediat ce strf,,lucire absolutd, corespunde unei anumite strfi,-
Itrd luciri aparente. I)in aceasta declucem apoi paralaka" Cu pjutorul acostei
metocle Schouten a calculat paraiaxele o6,torva ingr-d,mf,dir'i tleschise qi
i;e a g6sit ca cea mai mare paralaxf, o are ingrdmadirea Pleiadelor qi
anume 0",036, iar cea mai mic6, lugrfi,rnhclirea N. G. C. 6?05 (Nerv Ge
)m- neral Catalogue), cu valoarea 0",00055.
nct Se vetle d.in rezultatele oblinute in acest mod ot1, cea mai apro-
I'i- piat6 lngri,m&c1ire cteschis&, Pleiadele, se g[seryte la o distanlil de 20
c1e ori mai mare dec6t a celei mai apropiate stele, a din constela,tia,
, tle Centaurul.
rs* In ceea ce priveqte numf,,rul qi repartizarea ingrlmh,tLirilor des-
rii ; ll chise pe bolta cereasc[, Melotte a gfi,sit, cercetfi,ncl p.acile fotograflce
.In oblinute de n'raul<lin qi Ad"ams, ch sunt 162 de lngram&diri a otr,ror clia
inui metru este mai mare ca utr niinut de ars $i a o[,ror componente sunt
inrp mai mari decd,t mh,rimea 16 * 17 a) qi ca cele mai multe dintle aeeste
om-
Lcu 1) Palalaxir este unghiul suh care se vede diutt''o stea Laza orbitei PiurAntului $i ou-
ecit uoasterjea ;ri;il
ne an iiE"aiat distanla Ia stea.
' 2) Partea paralactic{ este o coniponentl a rnigclrei ploprii, produs[ de mipcarea sis-
5ra- temului solar, in spa{iu.
sn li 3) Strllucire sub care s'ar vedea o stea la unitatea de distanll stelall. .
4j Stelele sunt imptrrtite ,uurtrr'imi, duplstrllucirea lor. Cele rnai strdlucitoare sunt de
i tt- nrElimea l, cele cari stint la lirnita dc vizibilitatc cu ochitrl lilrer de rudt'iurea 6-a.
114 Y. G. SIADI}EY
galactic6-I) qi c[,aproa'pe
obiecte se g[,sesc intre + 20o de latitutline galactich,. Din.punct cle. ve-
toate se gases0 i;tl€ t 3Uu de latitudine
a.i" ul r:Taselor -i,..tAt. o.rri predomina 1n lngr*m6di.ile
din-
clescltise,
ca'tev? io-
Fir[.rirrs a *tuoiif specttete
-da stelelor mai stralucitoare-
qi u g;Jii ii. pr.iaile,. d.e ex., . pretlomins' clasele spectrale
;;il;aiT
n -qi B. (steletinere.o-t.*puratr.liimari $i-compuse inspecial din hi'
t&# qI'l,lii;;i' i; ;, srtft t$if g^ di, c a*cerul- ( P raes epe), re dornin h

oatsiurui iutense).
;ip"T;p;;t;i n-Gpestri cu Ji,iile
La tngr.[madi;ile oo *tef6 slabe ny sg. pot cercetad9insuqi
sl')ectrc]e
d'in iudicele culoare 2) sau
si trebue sa se tleduci clasa spectralh 3i.. Din diferite cerceta'ri faouto in aceastb
Ai.i;;;i*ii; ;i, ;;d;;f.rtive
[ii*tiu] i".zdta ;t;; rogia*ahirile ileschise, .cu cflt stelele sunt mtti
uf"f., ou atflt ,purtio ur".i "lnr. spectrale mai ina-intate qi d'eoarece
,"eldqi ietalie .1. d-a*"qte ryi Ia ,steiele din Calea Lactee, urmeaz6' c[
-este nu' sunt Ougll spalii din Calea l-rastee s'au
nnde
irirAilaairif'r aesaiise' Itiq-ca'i' proprii de ansamblu
ifuiritui., stetart mai mare.
putut pune io evia.rt6-flentru c&teva hirtt"ingiamA6iri, lns[',
miqod'ri
ioi*.i,iur", dup*-.,,il.'i, mai spus, n'au fost gasite astazi'
-la ingl'&mf,-tlirile
1lftnfl' ,.
Aoestea sunt rezultatelo oerrit6,rilor cu-.prir,'ire
desohise. Sa vedem agum la ce s'a ajuns diir stutliul ingr[,m6ilirilor
globulare r r^r -^a.^* ^-: ^: ,,i-i ,,,,,,Ltirr
Secunosc36d.e<lbiectodeacestfelp6n6slilil.ici,urrulclinelg
uo laXorA de cercul de declinaJie -900. Dilt'e elose g[-
30 ln ,ona i-100 cle latitudiue galacticft,. 56 intte t 2-0', 6.3
intre
sesc"rt.-mai
+ B-0r qi iO dincoto A" u."*tu 1imitJ: Repariiza'ea lor in lo,gitutliue
suir.tira..t. fouitl ,teresutatf,._ Toate inforfl-mf,,dirile- globulare^se g['-
galacticfl,.2960 pi ]a-
sesc iutr.,o emiufe.A ai.ai'ri pol arelongitudinea
iit*Air." gatactic-A-_-lr. Cn .*.*plu .de astfol de ingrbm[di'i este in-
ale acestor ingr'ilrmt'ttlir i, d'upil'
iliA*aAii..i- aio ftur.ule. l-or'mele frecise .
cd' la un studiu
cercetririle lui Slr;pl;y; p";.4 fid elipsoidale, cu toateale acestor elip-
superflcir,t a, prir.^eJ.a"h,i u1.rice. Pla'r,ele ecuatoriale
soizi sunt ." uiai-iouil*1i" inclinate fh![,-ou Caleai Lap-telui, cu od't
'stelelor conlinute
irg,A*aairiie sunt urai'ap'oape de tl6nsa. N*mbrul N:
tn aceste ins,am21diiii c.."te fbai,te prr";. aqa tle "*. |] numore 9: ,1-.,6-05
evident
sunt oel pulirr*i00.b-00 ,te itul., 6uli St abtey.; aceste
"deoare^ce-
04, r1u sunt dec6t Iimite -u.eqte
inferioare, s'a constatat cfi, numH'rul
stelelor Oin iniramaOiti foarto re;ecle pe uttl'surfi ce desereso
stratSc{!;elir:
rehrivo Ia stelelor in ingrn*}9r.i,. au clo-
'epa'riztrrea (Pickoring,
vedit ca aproape iri-ioui*, tegea de reptrrtifie. este aceeagi apoi
piuu,mer, Str,irlrg'eu). I-li, lepa,tilia apar6nt[ s'a socotit repar-
tilia realir, i* tpuii* qi O..i deusitatea stela'6 ; aceastd' tlensitate este
egalfi cu aceea pe care ar avea'o o masfi, gazoash in e:hilibru adia-
1) In taport cu planul Cdii Lactco' fotograficl
zi l,dic6le .r. .Jo?i.!^ ,fiit"ilia .intle strllucrrea vizual{ si strlltrcilerr ru ,tediu
":il
uo"i'.tiiJ.'"5ii.eii"i"i^J iil,*""ili"ri',:iiiiiil ii'pr.i.i-,tio spg:tju.cai'e coresp.uudc
ci ne serviur
^
Iunrrirnii de *ndL bG00 unitlli Angstrdin. SdI;;i;; tofogi;:1t*.' prcsuouuflnh
turiSmii'de undl 4100 unitlli
rte itdci cu gelatino-llrornur[ de-argint, .o".itp"ura" io",fr"Oio
Ans.strtinr. E lvident atunci, c[ difcren[a stt-a-ociti ue"Ul o compalalic spectro'
i;i';il"tt'i.ta celur dotrii donrenii'- ".f.i"iooi --,^ r^-ca'sir.poet[
-.,^^. da difractie dintle cari
B) Dac{ ,* pro,t"o'i! i,iio""i,:*r.urrui-obicctiv o seric- de spe-ctre
fi asimilate cu ni5te
ccle de o*dinul intai Jl',-aifeiiiirii-,j r"*.i""lii"e,
""triri,i'.ii"-"ia.,irL"o:iri*1ii-irrreginii'centrgLle,
"iirei la spectlele. de
puncre (otriecr*t riiuo i*stiiii a.ducent ci luugime de trud-d care cste cca uat
itifractie si din interv"iri'"iiioiiirl"if "di"iei.-
iliierrsh in spectlul stclei consi dertrtc'
 titli

-t NOILE CDBCUTIBI ASUPR,\ ISUTT.iIT."TUTBILOII DE STELD 115

batie, cdud raportul c&lclurilor specifice este ,l12. Dao[ 00il1pttl'i'i,m o

lngrflmfltlire globu]a,rf, cu o mas6 gazcasfi qistelele comporL'nte le.con-
sirlerflm ca moleculele acelui gaz, atunoi pe baza teotiei ciretice a
1 gazelor am I utea sir, tragem oareeari couoluzii lelative la repartifia
I Itelelo, In iirgrflmH,tlire ca qi &supla miqcfl,r'ilor lor; 1ns6, 1T {i prea,
lndrd,zneaftl ilastf'el de comfararq lntruclit insu-gi observa{iile din_cari
t s'au scos concluziiie de mai s.us nu se referfl c1ec6t la stelele relativ
str'[lucitoa,re din ingrf,m[diri"
) Diametrii unghfulari ai acestor obiecto variazd intre 0" 7 qi 30'.
I nliqcfl,rile lor profrii c6,t qi miqcftrile interioare pdnl azi rr'au pttut fi
t obiervate. La- f O din aceste obiecte, Slipher le-a d.eterminat vitezele
i ratliale (ale miqcbr'ii pe raza yizualb dela pflmdut la astru, cu. ajuto'
D rul prindipiului'Doppler-Fizean) qi in general, ele suut cu mult sup_e-
I rioar.e vitozelor radiale alo steleior, fiind de orclinul 100 km. pe secundd,.
e Speotrul cle ansamblu al ingrflmad.irilor a1,arline in ce]emai multe ca'
I ziri cl*aselor F $i G (spectre cr liniile calciului inte-nse qi respeetiv,
'i spectre cu linii inetalic-e numeroase), de aiei se concliide c& mai toate
ingramd,dirile gloltulare au cam aceia$ constitulie.
e O caracterlsticii, a acestor ingr*mAdiri este mat'ele numhr cte stele
II var'iabile de tipuri speciale, intr'6 altele de tip o Cefeu').
Aceste erau rezultatele'cunoscute pflnl iu arrii din urm& relativ
,e Ia lngr'f,,nr6,d.irile globulare. AoeI care A ff,,cut s6, progreseze aceastt,
L. parte a Astronomlei Stelare a fost Shapley, care av&ntl la indem6,n5,
'e inilloaeele optice puternice d.e sare disfune observatorul dela Mouut'
e Wilson (Amelica de Nord)'stare a putut s[, aducfi rezultate at6t de ipno-r-
t- tante, incat sf,, ne pue iu SA cunoaqtem qi lumea ingrflt6dirilor
I. globulare aproape [ot atdt d.e bine ca qi lumea stelarh din jurul nostru.
-care
1- Metoda- pe a intrebuinlat-o Shapley constfl, in mhsurarea stt fi,-
i& luciriior qi culorilor unui numilr cd,t mai rnare de stele clin ingr[mfidiri,
lu cu cea mai mar.e precizie. El a m6,surat strrilucirile vizual-e qi fbtogra'
p- fice obfinute cu ilareio reflectoare ilela \Iount-Wilsop qi deci indicele
at de euloare Ia mai bine de un milion cle stele. Plimul sf,u ohiect cle
te studiu a fost ingr[m&direa tlin l{ercu]e (N. t}. C. 62b5). Unul din rezul-
'acest
)5 tatelo cele ruai- impor'tante pe cal'e le-a tleclus tiin stucliu a fost
xt of nu existf,, o abJorblie a luurinii inspaq"iu'sau clacf,, existii,&reoYit-
ul loare extrem de mic6.
t'c In aclevir, dacf,, s'at' gfisi in spafiu irttre ingr'tr,rnIdire ;i o-o]riul
nostru niqte nori cosmici, lumina tri' trebui s& fie dispersatl,- astfel c[,
o- stelele caii so gflseso dincolo de a,ce$ti nori ,stt, ne allarl, mai roqii de
Ei c6,t sunt tn realiiate. Dach .e cornpa't[ intlice]e de culoale pentlu ste-
,l'- lele cari se g6,seso tn apropierea nbastrd, cu acela trl stelelor tlin lu-
te grhm6ctiri se g[seqte aljsolut acelaq rezultat qi pentnL un caz_qi pentt'u
i.l. - Aeliilalt. Astfel peutru stelele veoine de noi, ind.icele cle culoaro va-
t':iazb intre-0,5 m6rimi, pentru stelele cele mai allte gi -l- 2,0 m6,rimi
ic{
pentru oele mai rorsii. Dacfr, ar exista o absorbfie in d.ireclia ing't'*-
diu mAclirii clin Heroule,'ar trebui cp intlicii tle culoare negativi s6, nu existe
iim Sau sA aib6 valori extrem d6 mici ; in realitate Instl, tru tiumai cl
rEli
ro- iudioii de culoare negativi nu sunt micqolafi tlar se g*sesc chiar qi ln
aeelaq nurubr (1? %).--shapley a cercetat apoi din acela; punct deve'
ari
i5te
de 1) Variabilele de tip 6 Cefeu au o periotrtlir bine delirtitri _<lc ttn ntitttitrr mic tlo zile $i
nai astt'el ihcdt timpul care t'recc dcla rniuiniuur tle qtrllucilepiuir ia urLlriuqrt| e mai rqic 4eclit
;rrcl cal'c treuc d,-'14 tult-r.irtuur Ia lllirti!)|uul.
 116 Y. G. SIAD]3EY

dere qi alte tngr6mf,,diri qi a g6sit acelaq rezultat. fiud,uti seam6 c&

una ctin aceste ingrh,m&d.ir:i se gh,segto la distan!* de aproape 100000
rle aui d.e luminf,, rezulti c[ pdu6 la aceasth distaulh absorbfia In spa{iu
poate fi considerath aa neglijabild,, qi ch, striilucirile qi oulorile ob-rer-
vate ar putea sii ne serveascf,, pontru determinarea ptrralaxelor.
In aoeasth tlirecfie Shapley s'a servit de faptul oh, Mi.rs Leavitt a
gtisit, cereetfi,nd variabilele din irrgr6mii,direa globirlar6 ,,IIicul Nor al
Iui nlagellan", cii existfi o relalio bine determinatH,lntre lungirnea pe-
lioadei de var'ialie a stlir,luoirij qi strfilucirea aparentfi. Dup[ citva
timp s'f,, gflsit din stucliul ,qtelelor variabile de tip d C.efeu cf, existii o
relalie pentru aceste varia,bile intro lungimea perioaclei ryi strd,lucirea lor
absolutir,, qi cum in multe ilin ingr[m*clili variatrilele cu perioada mai
marCI ile o zi prezinta, aceloaq caraotere ca qi Oefeiciele, ptttem presu-
pune ch relalia intr'e lungimea perioadei qi striluoirel absolutit, ia ste-
lele de tip d Cefeu aro loc qi pentru acest fel de variabile de ingr6-
mbdiri. Se gd,seqte aturci imediat clin perioada ile variafie observatb
strhluoirea absolutfl, a stelei qi din difer'enfa strh]ucirilor absolutb qi
aparenth putem ealcula paralaxa ei,
- Variabilele cu perioada scurtir,, mai micfi, de o zi, cari se glsesc
in mult mai multe ingr'6,madiri qi in num6,r rnult mai insemnat decd,t
cole cu perioatla mai lung[,, nu satisfac relaliei dintre str[lucire qi
lurgimea perioadei. Totu;i, se poate sbli se ctetermine strfilucirea ab'
solutfl In irgrbmhdirile a chror distau!fi, a fost g*sitf,, priu variabi]ele
cu perioada mai lutig6,, qi presupunfi,trtl ch, ele au in mediu aceiaq strfl,.
Iuoire absolut6,, ceea ce este ju,stifisat de numeroase ceroet6,ri, le putem
utilizh, la r6nclul lor sfr, ne tleir, paralaxole ingr6mf,,iLirilor in care lip-
sesc variabilelo cu perioada mai lung*. Pentru ingrhmbclirile ln cari
nu existh, variabile s'a aplicat un alt procedeu" Calculd,nclu-se m[,ri'
uile absolute ale stelelor celor mai striilucitoare tlin ingrhurfldir'ile cu
distanfa cunoscutfl cLr ajutorui variabilelor, s'a g&sit e6 ele sunt aproape
ut*"ffltrt1T?,ttr'.iltffitth,
cd sterere cere mai strr,truotoare clin toate
lugrf,rntr,dirile au aceiaq m&rime absolut* ca qi in ingr6mhdirile eu
variabile, d,in compararea acesteia cu m*rintea aparenta deducem''qi in
acest caz paralaxa.
Paralel cu aceste corcetfi,ri Strapley a gfisit c* cliauretrul real aI
ingrf,,mhd"irilor globuiare este aselaq pentru toate, astfel of,, ilin com'
paralea a cloufi, obieste cle acest feJ, dintre care unrtl s'ar g[,si la o
distan!f,, ounoscutft, am putea s& cleducem distanla celuilalt. Aplic&n-
clu-se qi aceasta metodil s'au girsit paralaxe cari coincicl foarte bile cu
cele oblinuto ou celelalte procedee.
Cu ajutorul ace.qtor uretode a tleclus Shapley c* stri,lucirea abso'
lut[ a unei lngr'[,m[,diri este in mediu cie-8,8 mdrimi, ad.ic[, cle vle o
275.000 de ori maimare decdtstrf,lucirea Soarelui, qi c6, distanleleln-
gr *md,dirilor globulare sunt mai mari decfit a oricf,,rei steie din sistemul
nostru galactic. Ingra,mii,rlirea ce& mai indepd,rtatfl, (N. G. C. 7006 are o
clistanla de 220.C0J ani tle luminn, qi cea mai apropiatd o ctistan!f,, t1e
25.00C ani de lumin6. Dac[ raportam aseste rezultate la planul C[ii
Lactee se gaseqto c[ tlistanlele pe perpendicularele duse la acest plari
cLela irgr*macliri sunt clo acelars orclin de miir'ime. Din punct c1e vetlere
al repartizflriii.in longitudine galactir:&, 991. m.ai mu1t9 pe Jng1d,mx,-
desc in jurul rinei linii d.o lor:gitrtdine 325u, qi intre 4t"'' ;i 195q tle

lF .,
 AERUL LICHID FLtPLIflA'rIUNILli SAl,ri tt7

* Iongituiline spaliul este ou totul tipsit cle acsste formalii. Ilac[, se fhce
ru o sectiune perpondieularil Ia planul Clf,ii Lactee cle aiungul liuiei rle
u coa mei mare d.ensitate a ingr6mE,dirilor globulare, se vede cil, 1ngr6,-
mfl,dirile sunt repartizata uniform faf6, de planril Cf,,ii l-"ractee ile o parto
qi de alta. I-ra o distan!6 mai nicti, de c6t 1300 de unittili stelttt'e (vre-o
a 5000 de aui cle lumin*) cle o parte qi de alta a acestui plan de simetrie
AI nu existh nici o ingrflmiidire giobularfi, ; aceasth regiune este aoeea itt
e- care se g[,sesc ingrflm&dirile tleschi::o, nobuloasele g&zoase qi cele nlai
i& multo stele. Ii'aptul c* pontru sistomul iugrflm6d"irilor globulare, Calea
o Laptelui e ur plan tle simetrie'aralil, c6, e probtr,bil ca aceste ingt'hmlt'
ol' diri sd, apar{ie sistemului nostru stelar. Dimensiunile ingrir,mhdirilor de-
ai duse d.in acoste cifre sunt foarte mari. Aqa de ex. N. G. C" 5272 ara
u- un diametru de 470 ani de luminf,.
:e- Cu toate o[ aceste rezultate, relative Ia clistaute qi d.imensiuui, se
'6,- sprijinb po un material d.e observalie foarte lntins, totuqi trebrLe sii, spu-
nem c[ ele nu coustitue des6t niqte aprecieri, care ln.s[ ne tl.au o idee
't6
Si dostul de olard, de dimensiunilo universului stolar.

)sc
c ilt Aerul Iichiil gi aplica{iunilo selo
;i de
ab.
ele II.,IE },IATEI
ri". Asisteut Lal.roratorul tlo Chiruic 0t'ganic[ lagi
,gm
tiP:
tar'1 Problema licheflerii gazelor In general, la incoput de ordin teo-
rti- letic, pur qtiin{ific, oap[,tfi, tot mai mult interes asthzi, ln domeninl
tcu practic prin diferitele lbloase pe cari le atluce.
ilpe Avem astizi la ind&mfi,ni izvoare de frig incomparabil de mati fa![
rle acelea pe eari le dau amestecutile frigorifere qi maqinile cari in-
late trebuinleazf, corpi chimici, prin lichefierea celui mai rtspfind.it amestec
r CIL gazos aerul.
- gaze se lichefiazil uqor prin compre-*irine qi l'Aoil:e relativ
1

iin Unele
mic6. Pentru gazul sulfuros qi amouiac e tle ajuns rrl,cirea cu un arnestec
lal frigorif'er (ghiafa * sare sau aceton* *- bioxid cle carbon)"
0n- Aerul ca gi cele clouti, elemente principale ; oxigenul ryi azotul car'i
[a ci intrh, in compozilia sa, ru se lichefiazfi prin o astt'el de rilcir'e, oricflt
:iu- tle mare ar fl presiunea"
BCU Aga NI'r'TEBEE oomprima oxigeuul singur pfinf,, Ia 3000 de atmos-
f'ere, fd,rf,, sfr, poatf obline vreo picd,turh cle lichid. Singurui efect aI
bso-. eomprim[rii era o creqtere pronunlatl, a densitft{ii qi vascozitblii ga-
Ie o zului. Perttru aceast6, proprietate cle a rezista la lichefler'e, gazele cum
e in- sunt: oxigenul, azotul, hytlrogenul qi altele, au.fost numite gaze per-
lmul mtlnent0. ANpnnws cel dint6i rezolvi irrohlema licheflerii, ar&t6ntl cil
tre o orice gaz pentru a putea fl licheflat pr'in comprimare, trebue riicit sull
,6 de o anumit* temperaturf,, mai mult sau mai puliu joasa, dupfl gazul ou
caii oare lucrx,m. Temperatur& aoeasta a numit-o Asonnl-s, temperatufa
plari '
critiefi a gazului. -I)oasupra temperaturii clitice oric6t de mu]t-&r1 GoIu-
rdere prima ltn gaz, nu se lichefiaz&. Presinuea necesartl, pentru licheflarea
Im[,- gazului ce se gtisepte la iemperatura cr'iticti, ,qe rume$te prcsiuno cri-
i! rte tle[. Cfl,nd temperatura scaile mult sull temperatura criticir,, presiuneil
uecesarh licheflerii se gicqoreazf,, sub presinnea elitisfr,
 118 ILIU IIATUI

Ctt aceast*, achiziliuno ,stiinlific[ a lui ANonntt's. li do111iT.*:

"pLr*anente
g,,ru capaia alt sens, inlelegindu-se prin aceasta nnm&l
;;;i"'gui" pent1u libheflerea cfl,rora irebire sfi, linem seam& do tempe'
ratur'i qi presiuui critice.
'*"*t.iop'"ioioriie gi pit.iorile critice pentru oxigen, azot qi aer sunt
urm[tolt ele :
0xigcnul 1180 50 iLttn'
-
t'.?lt' - it3: 33
Cum tomperatulile critice uneori slut greu de obfinut plin mij'
toucet"tt,a6i,t ofiquuitf,, celcetfirile qtiinlifice au realizat ob!inerea
")u

temlreraturilor joasg pe .alta -c^tl-".

C.s,rllnrnr, .Li-Ai,itai la 18?7, licheflaz6. oxigenul compr'im6'qdu-l
intr'urt tub pand, f , S00 atmosfer"e, apoi r d,sintl gazul comprimat ,
pritt
clestintlere Urusca.- CAnd temperatura cfi,clea sub cea criticl, oblinea
oy;geir lioid. Aparatul s6u-nudaclea lnsii licid in cantitate r]are.
prcrnr in uc.iusi- u, tittr.flazh, oxigenul servindu-se de r6cirea in
carca66. Cu tioxitl ht suff iu fie.bere lichefia bioxidul de carbon,
iar
cu
--- acesta in fler'bsre lichefi"a oxigenul'
lA*tari pentru ll*fr.fiurua celoi mai n:ulte gaz€ se atilizeazh r6,ceala
p.oo*a prio aeru'lu.i.hcid. Principiul pentru lichefialea ae-
prlconizat de Cailletet-compf imarea urmat[' de cleteutfl
i:"i"i est",cef"uopo}area
(destindere) brusc[.
In co 6onsist6 aici procesul d'e rlsire
Se qtie ca pentiu cbmprimarea aerului se cheltuepte o cantitate
,oarec&te cle energie, ce-qi i,re echivalentul s6tt, in cantitatea d'e c[I'
it,rra ,ur. producE lucrui mecanic- ce ac{ione13,a cogpresorul. In com'
lirt*"i., izotermf,r) aerul ac'*muleaz* o cantitate de euergie pe care
ia randul sAo pooitl s'o tralsforme_iat6;i in lucru exterior clach aclio-
neazaasupra onoi'pi.ton sau ln chlclura clacfi, aerul se destincle f6,r*
nici
o rezisten^fir, oa io txp"rienfele lui Jour,n, cum vom.veitea ,rai cleparte'
Cd,ucl rlestinderri, ** fa'ce lent qi izoierm, aet'ul ce' se decomprimfl
iqi rec;pereazfl, ti;pt;i dela mecliul iriconjurit,tor, caltlura echivalent[ lu-
clului extet'ior l I'ar prttea' facei Se men!,ine a$a dar un echi-
"'-rur"
iib;;-r;*it ectritinru tsrrnii. Cand in'sa, destinclerea este brusc-Ir, se
aiitirs" e,:liiibi:uii;t-i; ;i aerul nu mai are vrerne s*.-qi ia.cfild"ura
echivalenta e1ei.g'ieioe pieiAe dela mediul inconj-ur[tor. Aerul ia atunci
il;i O.f,iiri"rt"Oin prbpria sa c&ltlurii acluo*nd {gp4 sine rhcirea'
2) dela 20 atmosfere Ia o at-
I)estintler'.a oorig*, aptoape perfeot
mosf'er6 rf,,ceqte garot?eta 00 l; - tO00 teoretic. []umaerul se liche'
fiazd la 190' C:;;;b ptesiunea ot'tLina:f,,, prin comprimari;,i destin-
-
tleri succesive a1d ae,'uioi, cale se mai rflceqte ';i pI'i*-coutactul cu
;;;;i;;j;"raoii pri,i rlestinderi antelioare,' a,vem posibilitatea sir,-l

---..-"Ou,in stare licicll.".

aclusem
p.nt.,, ca tlestinderea s[, aibf, efectul sflu complect, trebue ca
u.'roiui oomprimat s[, se oheltuiascE, ped.eantregul in lucru ex-
terior. Tr.eb,e, .u* i, intrev[zut-o foarte bine Guonc+n Cr,luor, ca aerul
"o",'[i"
in destind.r",' ,Alt deplinea-sefi, maximum tle lucru co poate procluce,
1) Comprirual'ea se nurne;te izoterml ciind sistemul rlntiioe la
tenrperatttrir constantd.

2) Un gaz se nttmeEte Perfect eirud lapoltor ffi: I

duPr lcgea lui Boyle 1l b[uri'olte'

t_
ilililililIilil1

.trintir, Ltirrtrfi 6i a.nlrc,,r1'luNILrd sALtj 119

opuu*url la.fiecare moment o contra.pl'esiutre, presittuei sAlo". (Bra-

u,rnp Bnunrris).
Acest luir'u este realiztrt tle ma;ina tle aer licicl a lui Geolge Claucle
tn care aerul in tlestinilere lucreazd, asupr& unui piston. Din contra,
dac[, aerul se tlestinde fdrf,, a producO Iuct'u extet'ior, toatf,, euergia sa
se transform[, in cf,,ldurf,, prin izbire& asup,ra, pelelilor vasului in care
se destincle, fd,rh ca detenta sfr, aibfi, vreun efect de rncire. ln' destin-
d.erea de o atmosferfl, fdrfi, a proclUce lucrare, aerul se rftce;te nnmai
eu o phtrime cle gracl Celsius.
P-entru o r6cir'e d.e 50o trebue o destintlere brusc6 de 200latnos-
fere. Acest mod de rhcire e realizat in practich de maginh tle aer licid
a lui Lruon.
Pe lflngfl, importanla practicfl,, magina I-iinde prezintf,, un intores
deosebit pentru omul de gtiin!f,,, petrtrucb prin felul sbu tle funcfionare
aratd, cum are loc o miof creqtere a euergiei to.tale a aelului, priu
destind.erea brusc6 la temperatura constantii.
Pentru a vedea care e energia total6 a unui gaz qi apoi cari
sunt condifiile in care aceast6, energie poate cre;ttl, sa ne reamintim
urmd,toarele tLou6 experienls a lui Joule.
1. Dou6 vase a $i b unite printr'r.rn tub sunt cufuutlate in ilou6
rezervorii cu ap[ A qi B. Termometrele din rezervoriile A gi B aratfl,
la inceputul experienfei acoeaqi tomperatut'6. In vasul a se aflA aer corl-
primat,
^c,ipitl,
In b este vid. Daschizflnd robinstul R aet'ui din a se pre-
brusc in b. llermome[rul din rezervorul A aratf, dup4 f.aza de
destindere o scfclere cle temperatur6,, iar col din B o ritlicare de tempe-
raturf,,. Varialiile tle temperatur6 intr''un sens qi altul sunt a,p-roape'egale.
2. Jour,u repetf,, experierifa cle clestindere pundnd. ambole v&se a
qi D in acelagi lezel'vor de ap6. Dupa destintlere constatfi, cil tempera-
iura finalt a rezervorului cu ap*, aproape n'a vAriat. Energia oalori'
fic[, a sistemului celor dou* vase a qi b in acoastd, expelieu{il e aceqa
ca gi inainte. Ce varialie a avut loc lnsd, ? Aerul cOmprimat in a In
thza inifiald, ar'e o doz6 de enelgie capabild, sa execute un lucru, d.acfi,
ar impirige un piston. In faza fi,aala a ambelor exper'ienie nu o mai
are. Eneigia aefului in faza inilialfl ,*e nume$te ongrgla utilfi qi aceasta
a variat.
IXnergia calorifici a 'sisremului ln faza flnalfl, a e,'lperienlelor este
energlo totalf, a, aerului - energia sa proprie.
PierzAncl enelgie utilA, vasul a se rf,ceqte ln timp co vasul D se
ineh,lzeqte. Energia total6, a rhmas ins[, aceeaqi (sau aproa,pe aceeagi)"
Cnm vedem energia totald, a aerului este |n funclie d.e tempera-
turh qi lndepeniloniI de presiune. In lealitate echivalenla intre clr,l-
dura iaqtiga& d" vasul viduu-i senzibil egala, cu cea pierduta cle vasul
uncLe se afl6aer comprimat.
Deoarece aerul iru este un gaz perfect, prin aoeea ch se abate
pulin dela legea lui Bovln r) relativ la compresiurle qi dela legea, lui
Gay Lussac s) relativft la dilatarea gazelor, s'& gf,,sit c6 enel'gia total6

1) Legea Bogle penttt gaze lrerfect"p:$: ca Pn Vo : p y .on

!f : r.
Pentru aet' aveln Po Vo >- P V sau itv'> 1.
2) Legea Gay Lussac 'se rezum[ il P : Po (1 * u t) in care e,. este coeficientul. de dila"
ta{ie a gazului * iIt- 0.09? ;i V: Vo (1 f o,t). Combinatl cu legea Boyle qi Nlariotte aYom:
1

Pv - pnyn (l * u t) pentru gaze perfecte qi PV < P0V0 (1 + c-t) pentru &srr rr€l'[l se eomprirnl
lnai pu{in deciit cere legen,
tzu tLlli It.\UriI

a, aerului la ternperatttra variazf, putjn cu presiunea' ]ltl

r-roustantlt,
dar"
r,ezervor cu aer.-iu ZO cle atmosfele are mai nrult6 en-ergie utild,, cu
;;r; urai. putinfi ener,gie total6 ca 20 rezet'vorii egale ln volum
pr'inrul, dai Ia presiunea orclinl'r&'
Sc6,cler'ea prin comitresiune ajunge sii fie apreciabil6
Ia presiuni enormel cum au aratat Loio Kulvrx-qi Jouln i1 expelienle
"o"tgi"itotut"
de labolator'.
Dacf,, Ia aceeagi temper aturil, enelgia totalf,, a aerului este
ceva'
mai mare la o p, el1u1e mai ;oas*, urirea_z6 invers c[, dac6 joasii energia
aerului rd,mflne'invariabila In"ttt'un sistem la presiune& cea mai
s6 aibh loc o uraa.r, cle temperatura. I-ra fei se petreso procesul $i
i, *iqirr-l-,inae: la pre,siunea cea mai joas{,.untle are loc tletenta
aerul ie r.aceqta, .o tdate c6 nu se executfi, nisi o lucrare extelioar6,
r-- Cestind.ere.
prin t ! -! r ^r r^+^
Nlaqina Gnoncn Cr,1upn :utilizeazl, f'enomeuul principal al tletentei
brusce-producerea de lucru exterior-fdr6 a l*sa energia sd' .se trans'
forme in calclura- NIaSina I]rNps :utilizeazh din contra elementul acce-
rorir, aoel al ,q.ur.i sporir'i tte -energie_totalf,, prin d'ecompresiuno,
.ui.
-- .poriro neputand avea loc atluse scfi,dere cle- temperaturil'
CJ;p;,lard'ur..te doub Taqini, ma,s!1a Ciaude a_p&re multpentru supe'
rioarA-mi-qinei l-.rinde. In afarfl, ile aparatui Hampsou de laborator,
licheflarea aerului in mare se inirebuinleazfl, ce]e doufi' nraqini men-
ltoolfi?utna
Linfle. partea- pr.incipalfl a acestei. maqini e constituitb
flintr'un sistem ae-Aoua tuburi D'qi E concentrice, tie metal, Iungi de
sute d.e metri qi r6sucite in spiraltr.
. c[tevaTubul interior uie diametrul desehiderii de 3 cm. cel e:(terior
de 6 cm.
In tubul tnterior se exercith o presiune tle 200 qtmosfere. Deschi'
z6,nd robinetul R aerul se destinde brusc d.ela 200 atmosf'ere Ia ,pre'
;ifi; oiairura.sau la o presiune superioarfi, presiunei atmosferice dupf,'
ai.p-oriti". Aerul se intohrce apoi piin tubul D inconjur&nd tubul cen'
tral E.
Prin aerul se r*ceryte.
detentfl
R6sirea in aoeste condifii este prea
mlc6, pentru a &vea loc lichefierea.
Alunci se recurge la aeumula'
rea efeotului rfl,cirei.
Pentru aceasta aelul d.uP[ cles'
tintlere oirsulzl irr sens invers ae'
ritlui compt'imat. Sd, presupunem cH,
aerul in prima tlestinclere s'a rlcit
de_10o. El va rrl,ci la r.6nclul s*u Maqina Li,nde pentru lichefierea aerul,ui,.
aerul oe soseqte comPrimat, iar a' A volanul ce actioneaz[ con:presorul P. B a-
cesta prln cle,{indere se,va rhci mai oalat de uscare. W Rdcitor' D.E sist. de
t'uhuri de detentl. T. canreta de deteut[.
mult, qi succesiv dela un timP 16- Tubul de recnlegere a gazului nelichefiat.
ceala va cleveni suficient6 pentru ",C.
a so atingo temperatura critic6, moment dela care lichefierea aerului
continuf,, qi are loc in motl constant.
Aerui licid adunat in o&mera de tletent[ ? se scoate prirr tubul
cri t'obinetul \r,
In afarfl t1e apara,tul de rtetent[ descris maqiuaLinr].e mai cuprinde:
 Ai![IT]J, I,lCI'iII) II AI'LIC.\'I'ITTNILI,: SAL]i t2I
LIn conrpresor triplu P acfiontr,t d.e manivela cu volanul .,t, 0ornpreso-
rul absoarbe aer din atmosf'elfl, ridic6ndu-l suosesiv in cele 3 corpuli
de pomp* la 7,50 qi 200 atmosfele
Dupf,, fiecare comprimare aerul strd,bate chte un serpentin ce in-
conjoar6 corpul de pomp* respectiv pentru a se rf,ci la temperatura
ordinar*.
La 200 atmorfere aerul trece in aparatul de usoare B qi apoi ln
rbcitorul 14/ ce se r6ceqte cr &er dela detent& sau cu amoniac licid.
Aisi rficirea flind suflcientd, aerul lasd, urmele de bioxid de carbon Ei apf,,
care inghea![,. Pentru ca serpentiuul r.[citoru]ui s6, nu se aslupe, aerfl
se curfi,f* de bioxid de carbon lnainte de a fi trimis la pompe. Cur6-
lirea aceast& se face ou o solulie do socla sau potesh oaustic6.
Dela rflcitorul llr, aerul rhcit pdn* Ia aproape, la o presiune
\t de 200 atmosfet'e tr'ece in aparatut Ae detenta -9Jo prin siitemul de tuburi
DrE untle se face licefierea.
' Aqrul nelichefiat insa, se lntoarse prin tubul C in ultimul corp cte
pompfl, und.g e presat iar6qi la 200 atmosfere, lntrdncl astfel din nou
In cyclu. Aerul lieid adunat ,qe str6nge iu vase speciale.
Procodoul Gleorgo Clauilo. Superior clup* cum am vtr,zut proce-
deului Linde : a fost imaginat d.e cfltre l-,rur.rn, srnupxs qi sor,vrv. In
evolu_fia acestui procecleu &vem un exempiu tipic, cum o imbun6td,-
liro destui de micil adus[, uuui aparat cuoere;te dintr'odatfl, ilomeniul
practie.
Intr'atlev*r siemens, L:son qi solvEy fac ca aerul ce se destinde
sh,lucreze asupra unui piston In felul eum abur.ii luareazt, in maqirra
cu vapori.
Maqinele lor nu putur6 funcliona tns6 din cauzh c[,la temperatura
extrem de rece a aerului licid uleiurile ile ungerea aparatului inghiatir,,
pistonul qi ser'thraqul de distribulie inlepeneso qi maqina se ofreqte.
Insuqi Ltnon de;lar& atunci : ,Aceste-maqini ilxcelente In teo-rie'nu
pot sf, meargA in practich". )
G. cr,auou inlocuieqte uleiul d.e ungere cu esenle de petrol ce nu
t^nghiafd, la temperatura aerului licicl, apoi chiar cu aer- richid qi a
fost de ajuns pentru r-:a ma;ina sfr, funcaibLozerrid.icd,nd-o la o valoare
capital6.
Partea principald, a qaqinei o constitue aparatut de detenta E qi
un motor M. Aerrl venind prin A la presiune inalt* trece prin sert&,-
raryul D qi destinzdnclu'se in tirnp ee executb si lucru exteri6r se liche-
fiazd. Aerul nelichefiat Inc6 se intoar ce prin iubul B la compresor. In
R se adun6 aerul licitl.lisstul aparatului, com,oresol.ui, refrigrerentul e
9a ryi Ia ma;ira' Linde. Acest principiu se'intre^bu in\eaia asta7i aproap0
ln toate masinele de aer licid.
PropriefA.ti pi Intrebuin{f,ri. Aerul lichid uneor.i este tulbure din
cuxza urmelor cle anh.idridf,, carbonicfi, qi apf,, cari se aclunh in cris-
t-
e
tali Ia temperaturb a;* de scf,zuta.
L Pentru a obline un licicl clar se filtreaza printr'uu filtru su fal-
L tluri lntr'o pfr,lnie cle sarton
ti _ I-iimpe zirea- aerului licid, in mic, se poate rcaIiza qi cu un cristal
de turmalinh. Din aauza, extrernei varialii de temperaturd, ee sut'erd, sris-
talul la introclucerea sa in aer lisid se electrizeazf,, atrf,g&,ncl la sine
toate particiilele in suspensie"
Licirlul clar fier'be tutre-1930 itunctul t1e fierbere al azotului*ryi
182,0b punetul ile fier bere al oxigetmlr.ri licirl,
 Izt tlti,: iieriii

6urn oxigenul e &cela, cal'e &le temperatura cto lichefiere mai ri-
dicatil, ne-am"aqtepta ca in licefierea aerului sfi, ob-firr,em intfli oxigen
Ucia {i apoi alotut tioid a c6r'ui temperatur'* delichetiere e cu 10omai
jos ca, a oxigenului. De fapt in.q6 licefiere& are loc -ln acelaqi timp,
humai ca pr6porliile in oxiplen qi azot va11jazh. Iu adev6,r', dacfi, aerul
ticid ar avia bxiben qi azot,.ln pioporliile atmosfet'ice, ar trebui sfi, aib&
densitatea de 0,9.
Aer licitl cu oxigen Ei azot in proporliiie atmosferice nu se poate
obline deofi,t numai prin-dispozitivul flemonstrativ a lui C.q.tlr,nrnr.
' Aerul licid oblinut cu maginele descrise are 50-b5 0lo oxige-n gi
tlensitatea sa e mai mare ca unu. Turnat in apd,, picfitur'ile de aer ]icid'
cad Ia fund ca niqte perle, dar se tidicfi, apoi iar&rsi la suprafn{a d!n" o&uza,
pf,tur'ilor gazoase proveirite clin evapo-rare, cali -inconjoara, globulele.
- I-.,a fierbere aet'ul licid pierde int6,i azotul ryi treptat cu eYapora-
rea aoestuia culoarea albistrie Ia inceput a aerului lioid devine alba'
strfi, intens.
ln acela,; timp cr.eryte ryi punctul de fiorbero a liohidului-qi deusitatea,
Oxigendl licid rArias dripa evaporarea azotului frerbe dupd, Hot,:lonN
6i WrnN-l
' Aceastfi, a 183,02, mai jos deci cu uu grad decdt oxigenul curat.-
se datoreqte faptului cd, oiigenul licid obfinut astfel, , pe
I0ngD, unele gaze streine cum e oxigenul, neouul qi altele. mai phs"
treazd qi c8teva procente do azot"
Seliararea az6tului tle oxigen prin flerberea aerului licid constitue
distilarba fracfionath, a aerului licid, care in m&re se fase cu d.ispozi-
tive speciale, cun sunt aparatul de fracfionaro a lui Pictet, fd,cut lopf]
modelirl coloanelor pentru ttistilarea spii'tului, precum ryi separatorul
centrifugal de oxigen-Htr,onBRAND.
Se oftrin astfel cantitfi,fi enorme de oxigen ryi azot pe cari le In-
trebuin!eaz[ industr'ia.
Aeiul lir:id se pd,streaza ln va,se speciale tleschise pentru
-incliis ryi numai ajuns o uqoarb
a se evita explozii; daca vasul ar fi ar fl db
supra-inchlzire a licidului pentru ca toatd, masd, sb se trausforme in'
sta^ntaneu ln gaz facfi,nd vasul sfi, sar6 in bucali. C&nd vasul e cleschis
evaporar-ea aerului ticid proiluce clestulf, raceal[, pentru a-l menfine
In stare lieid6.
Vasele intrebuinlate sunt cu perelii dubli-uqse Deli,ar s&u chiar
quadrtrbli
- lntre-pereli uasc lVeinhold.
se face vitl pentr'u ca spaliul gol sir, fi.0 cfi,t mai rilu
coirduofitor pentru cfi,ldura din afar'fi ce ar radia spre iuterior'. Vasele
pentru pd,strare indelungatfl au perelii exterioli arginta{i pentt'tt ea
oglinda
- Un vas formatir, s* impiedice qi ' mai muit radierea dd c[,Id.ur6.
cu pereli argintali Weinhold-de 1-2 Utri fine Iicitlul 8'14
aile av6nd zilnic o perdere de 100 grame aer liciil plin evaporare.
In laborator aerul licicl serve;te Ia procurarea temperatur'ilor joase
pentLu lichefiorea altor ga,ze. Prlin eviporare reped6 aerul licid dE
temperaturi chiar inferioare de - 2000.
Experienleie ce se fac cu aer licid sunt diutre cele mai frumoase.
Av&nd un sistem de ttoufi, vase, unul ou apa distilatfi, altul gol unite
printr'un tub, fdcfi,ud vicl ryi introducflnd in aer licid vasul vid, apa clin
celitlalt vas inghia{}, qi incepe sir sublimeze ckt,re vasul vitl.
Turnd,nd aer licirl intr''un clopot de plumb cdteva minute planeazf,,
o stare de amorlire, dttp6 care aernl licid ineepo si1, spumege proilu-
\r
,!' '' t."
.f

l* !
 flr,

aERt L LTCHTD qf APTIOATTUNmE SALil 123

c6,nc[un fream[,t caracteristic. Plumbui ]a temperatura aeru]ui licicl

ri- izbit cu un ciocan de }emrr sund, ca argintul.
geq Tuburi de eauciuc, carrre, p6rfi proaspete cle plaute, mai aies flori
ma1 introduse in aer licicl qi apoi scoase afar6, devirr tari qi sff,rd,micioase
BP, la cea mai mioh atingere. La aceast6, teruperaturh aga de joas6 viala
)rrll inceteaz6 in ori ce celula.
rill[, Turnat pe m6nfi, aorul licid cade proilucdnd o uqoarfl, senzalie tie
frig. Pielea nu este atf,cat& tlin eaaza eh, pfi,iur'ile de gaz protluse i:rin
)ate eyaporare $in pichturile in sttspensio impoclecrintl contactul direct cu
I. pielea. Acest fenomen se tlatore;ie calefaeliei ce se poate obser'va uqor
trqi cd,ntl pe o plit6, ferbinte las*m picf,turide apfi. Dact am lineins* aer
ticid - lisid pe mA,nd, timp mai li,delungat atunci ar produce rani profuncle.
luz& Mercurul iu aer licid se solidiflcfi, inc6t poate fl intrebuinlat ca
lele. ciocan pentru bfitut cuie.
or&- Alcoolul i eterul inghealfl, tle asemenea primul in stare amorfd,
rlba. al doilea clistalizea z . .
IJn chibrit cu c6,teva puncte inroqite nuiat ln aei licid se aprinile
ttoa. qi arde puternic cu toatfi, temperatura extrem de joasa. Reaclia e a$a
BORN de violenth c6te odatf incat sirai'ge vaiul
Vata muiat* in aer liciiL apririsfl, arde, iar prin amorsare cu iul-
1.. pe minat de mercur exploadeaz* ca clinamit6. Tot aga cdrbune in pulbere
phs' amestecat cu aer lici I eonstituie explosivul puternic care a fost irrtre"
buinfat qi la s6patul unei p[,r'{i din tunelul Simplon.
tittto Acest explozibil mai ieftin ca dinamita e in acelag timp muit mai
pozi- uqor de mf,,nuit. b caz de pierdere nu uon.-titue nici un per:icol ; aerul
dnpa evaporhndu-se r*mflne c6i:bunele inof'ensiv.
torul Olet amestecat cu pulin aer licicl constituie un excelent amestec
r5,citor pentru temper'aturi joase iutre 600 qi*E00.
e ln- - mai
Intrebuin{,roa aerului licid e ins* mult mai:e 1n domenilil praoiic.
Oxigenul pulin costisitor in raport cu alte surse e intt'eliuinlat
antru pe scarl, intins& in metalurgie pentru o}:finerea temperatut'iior inalte
poar6 prin ajutor:ul suflaiului orhgdric. Sufiaiul oxhydr'ie r este format din
re iu' douf, tuburi concent,rice; prititr'uuul vine oxigen iar'priu altul hydro-
>sshis gen. Aprins la capftt hydrogeuul arde in oxigen ddud temlleraturi inalte
rn!ine ce rerveso la fa,:erea suturilor autogene (iipirea a douf,, bucali d.e a-
celag metal far6, iritermediar).
chiar Oxigenul servegte iard,gi ia t6iert'a metalelor uqor oxid.abile cum
sunt qinele de fler. Procedeul consta .in a inc6,lri porfiunea de metal
ti r'itu uncle sr face tf,etur:a Ia roq inchis, se proieete'ezd apoi un curent pu-
Irrsele ternio cle oxigen. n'ierul arde comb:nfi,nd.u-se cu oxigenul dfi,nil un oxici
,fft Ca, care se sfardm6 clela sine.
In cfiteva minute se execritfr, astfel tileturi in grinzi.le cele mai
l8-14 groase.
tre. Nu mai pulin folos aduee ins[, auotttl, a dcrta fraef iune principal*
: joase a aerului licid.
cid d[ Fabricele de lngr'69*mint+ agricoleutilizeazh cautit[fi mar'i de azot
pentru fabricalea Cyanamidei de ealciu (var azotat) iuglagh.nadnt oxce-
ao&se. lent pentru plante.
l unite Azotul sorvd, apoi qi ia prepar&re& amoniacult-ri siirtetic in ploce-
,pa din deul Haber qi Lerossignol.
Faf6, de marile cantit&,li de oxigen qi de azot pe car'e le cere in.
aneazh dustria qi din aarlza ieftinftt&,lii de obfinere fa!& de alte procedeier pro-
produ- Reui,sta $tiin{, lr, A,lartach.i,, lt, I
 124, bn. n. RoTnzeti

t)al &,I,e&oxigenului qi azotului din aer pr'iu lntermediul aerului iicid

a inlocuit aitazi toate irlocedeiele lechi.
In legf,,tuiI cu disiilarea fraclionatd, a aerutui licid merita oare
.uo" utor!"ie qi Seilariilea gazeiot rari oe Se g*sesc in aer: Argonul
si Neonnl.
' - Arginul fierbe la 175,80 I serveqte la confeolionarea l&,rnpilor elec-
trice ci filament metaiic din cauzfi, c6, este un gaz inert (gaz ce nu se
combinft cu alte eorpuli) ; Umplfi,nclu'se cu oi becurile electrice nu mai
,r.ooi. de faeerba viautui, iar filarirentui in argon poate fi rirlicat
"la o ternperatu16 mult mai ilta'e, oblindndu-se incandescen!& superioar6,.
Se realizeaz} pr irr acest motl economie de curent electrio pentru aceeaqi
cantitate de lumina.
Neonu! fior'lie la-2380. Strhb6,tut de curentul electlio d* luminH,
cit nL1 nf6 frumoa.'6 oranj. Are o rezistenlA de 6 ori mai micf,, ca aerul.
Adaugat ia ltl,mpiie ou vapori de mercur bogate in raze uitra-vi+lete
aeest5a dau o iumind, apiopiatfi, d.e lurnina zilei qi c a nuan!6 qi ca
dif rtzi une.
care se aflfi, astazi, inclustr'ia aerului licid apa,Ie ca
Iu sti d.iul in
urra'rlin cele niai tnfloi'itoare, deschizd,ndri i-Ee noi orizouturi cle cu'
cerire in domeuitrl practic qi econorcic.

X$ssrurmatatea biologica a cf;,ntoculni pasorilor

do
Dr, E. BOTEZAT
Frofosol universitatea din CeruIuti.
ia

UAnd se trezeqte Oopilaryui dimineafa,'tlin somnul s[u nevinovat

qi deschide ochiporii zAntbinri, e buourie in cetoul familiei.
' C6nd prim*vara reclerrtea,ptf,, natul'a clin amorfirea iernr.r qi soarele
mai in*,trat ipi a'"r,rrsa razele peste fala pfl,mfintului, atunci e bucurie
ip' lmptrrftlia vitluitoarelor
.q.ireasia bucuiie este su at6,t mai mare la vie!uitoatele superioare I
.* .*tu chiar adanol in familia oamenilol', pentru oh eexplice limpezitfi prin
in!tlegerea coaqtient*. $i to-tuqi, cine ar pu_tea^ s[, ne aceastfi,
buourle, sentinrentul' tls plfiuero cal'e Se d.esface _cir, prin farmec ir
?
inimile'noastre qi isvoregfe tottleauna d.in nou Inv6falii. psihologi
determin6 acests f'enomene drept calit6li alo seuzaliunilor qi pe aceste
dLept agita{iuni psihice ajunse-la conqtiin![; iar conqtiiula.la rdndul
pusfi, pe Sama transformd,rilor
'Dar astfel sau
s6u'r6il6no ad.es^ea riedet6rninatf,,,
tucrurile r*mAn totuqi neexplicato.
energiei d.in oorpul viu.
$i poate o& esto-bine dacf, natura qi-a rezervat unele secrete, -ce sd,
iru poata p6trunde ounoqtiinlaqi inletet:oiunea omeneasc6.p6n& la ele,
peni,.u .a sa rd,m&io a$a.oum _sunt, lntregi qi-nedistructibile oa, n&tura
insaqi.in mhrelia ei. Cd,ci acolo unde patruncle o.*ul cu au*liza, ur-
i*uiA cListrugerea farmecului ; el se ,qimte mare qi tale lq fala . operoi
*i", Ou* estd foarte mio qi slab in fala celor ned.istructibile-qinumai
o evlavie thcuth ii sgudue sufletul.
Cam arya ne impiesioneazft, din an ln an ryi primhvara cu farme'
cele sale qi ne facs de alerg&m cu tolii in natuia liber"E, nev6,tfl,matfi,

L
 , ,*U$lil fiil

iNsnliir.it,rlriie Itor,octc-lL -r C.i rilt'ECilr,rrI r'.\rBrtIr-01'r 12i

1n sfin{er, i'a ei, c1u ;:utere& omeiig:ir:cii,r a0o1,.l und.e i'air: qi rLri,re, td,ni1,r
qi b5,trfi,n, cu tolii simlim aceeaqi ill&cele";i aceeaqi bucnr.io nevifio*
vat* d.e copil; rinde cunogtinfa mai purifictlitl trezeqte trdorale. $i o su-
flare gingaqa ne cutremur[ ]in sufletul c&nd de pe vd,lfulunui arbore
tlin coclrul proasp6,t inverzit, se aude c6,ntecul strirzujui sau cliu d,e-
siqul aleelor de tufe, care se Inciritl pe,te mur'mul'ul p6laua;ului din
vale, ,se inalta, melodirle privighetorii.
Sunt qi locuri pe untle cre:c pil,luri frumoase, ca qi pe la noi, d"ar
in ele nu r'f,,sunf,, cdutecul paserilor', preoum e in Japorii*; caliltorul
european este trist impresionat cle aceasta lips[. l)ar sult gi icrcur"i unde
chlf,,torii deprinqi cu cfi,ntecul pr'ivighetorii, r'hmdn qi mai uimili de gin-
g6qia melodioas* qi modulaliunile fiermf,cf,,tcale calo pii,trund mi.sfslios
t din coroanele arboriior, ale altor pf,seli rnai mttrostre, plectrm este o
specie de ochiul boului (Lencolepia musica) din coclrii Americei tropi.
E cale sau tuii s. poe (Prosthemaclera) din Zeelarrcla Nou*.
L Cu toat& placer e&'procurata noui ile asemenea vietuitoaro tnaripate,
oamenii cu specula .lor esoromistrl tind tot mai rnult s[, le impulineze
nu atdt prin nimicirea lol directrtr ci mai muit plin inlAturai'ea pii,du-
rilor qi tufelor uncls iqi fac r:uibulile ; aceasta irr aceeaqi rnfisur* in
cate spot'eqte tot mereu ciri1riiul asurzitor al vr&biilor qi ci'oncd,nitul
cioalolor, care, cu usirrin!*, so aclapteaz* 7a .qchirnbar.ile coridi!iuuiior
de via!f, provenite din progreisul culturii prea pn{i* in{eleg*,toaro pi
prea mult u*ilaterale. $i cu toate ca nu suritem prea departe d.e-dis-
parilia'cd,nteeelor de p*seri oais ite inveselesc, acest feitomen inch nrr
este ounos'eut pe deplin lu cs lrrivegte insemuiXtatea sa naturalfi,. El este
unul dintre multele f'eluri tle c*rarctore sexuale secundare, din cate-
goria d.eosebirilor sexuale dela arrimale, cai'e llu .qe ] efei'tl clirect la or-
ganele reproducfiunii, dar stau sub influenla, acestora.
Olganul vocai pentru producerea crinteculni e.qte stlringele, rlrl ot'grul
It specific Ia phseri. lll nu este decrfi,t al dojlea lar,ing;.., ilf'erior', situat la
bifutcarea gdti{ei in bi'onchii, or,;'i surt cond"r-rctele aeriere }a plAmdni.
le Laririgeie propriu zis (lnti'area in g6tiftt) rri,mfinela phserifiir* irnpor.-
ie tanle deosebit[,, gi uici sylilgele uu este org&11 v)c&1' la toaie pase-
riie, lipsind la cele mai multe stlutil'rrrme, ciconiifoimE si vuliuiii al-
A. merioaui. In liiuntrul' syrirrge.ui sunt rli'mbr&ue eia,.ttice, iilept ccarde
ln vocale, iar pe dinafar6, se in-qereazl muscui*tura prin clrle se pulr in
ta miqcare inel.ele cartiiaginoase ale syr'iiigelui si astfel :.e intiircl ccai'-
in delo vocale. Djferenliarea muscriiaturii este foai to felur'iti, chiar Ia
cri
b^ familii qi specii. Numd,rul ryi diferenlieliie oele mai rnari ale muscu-
ite latulei c&ntf,,toare se gil,.qeEc la ,oaseriforme (vrflbiere). Aceste se impart,
.ul 4upA rnu,qoulatura syringelui, in strigiltoare, (Anisomyocii), cu muscu-
ol' Iatura nesimetrich, (meson:yotla) ca ia celelalte 1,aseri, qi iu cflnthtoare,
te. cu aparatul muscular In dispozi{iurte ,qimetrica (Diacrouyodi). AceastX
sf, musculaturi so compuile ilin p&reehi do muqchi mir,i lLuigi pringi cn
le, un capf,,t de g6tita, qi oLr celalt de utrul d.iutre primeie semicercuri
LIA bronohiale (m. tracheobronohiali) qi din o alt* giilpil de rnu;chi scurfi
1r- de sub ceilalli (m. sylingeali). Muqchii se irsereaza in partea diuainte
rei qi ln partea dinapoi pe inelele bronchiale (ceea ee se exprima prit
nai tormenul ,diacromyod"), astfel cfi,, plivili din laturi, s,.rnt separali prin
mu$chiul sterno-tracheai (lung qi sublire) in 2 gnile .simetrice, uila
ne. dorsal6 gi una verrtrala; deci o d.ispczi{iune simetr'icft, oaractet"isticfi
at& pentru a<.reste 16,s&ri. Nlum*rul rnuqchilor e.qte mic i2--3 p6,rechi) sau
 126 DB. E. BOTEZAT

mai rua,r.e (de r eguln ? 1;fr,r'echi). Astfei se iiirpart tliacloruyodeie 1rr. sub-
.,artAt** i**o.i,.1* au"ltr'a"1ierie) qi cd,ntatoaL ele pr,opriu zise (Oscines),
;;;;;;;;;ta (up..up* t0b0 ..p'.dii;, pe:t? jumafate din toate paselile-
se pot cu.noaqte mai
A&- ? p",=.fri he mlur.c'i deia- apaiatrrl cantatormusculaturii
biLe la cor.bul nostru. Li afala de ialiabilitatea aparatul
c&nt6tor este *ui t io" d"ezvoltat la b*r'bhtuqii cflntfltoarelor, drei,t
oaracter sexual Pecundar. pro-
Aceste ,*ru.itr" sunt, dup5, teoria descend'enlei, d.iferenli&ri
tr p-arte speciald
ar.e.frri"-..f..ti"rea sexuala- clrg, dui,f,, DAR\\'IN,.este din.care iese
existen!fi'-,
ui"f6.tionii naturale generale in lupta-pentruoondiliuuile
u."tu iiving[tor care e"ste mai bine adaplat_]a vielii qi care
[r-u*rrit" a"ceste calith,li favor'ribile ale sale, prin ereditate ur'maqilot'.
La c6nt6toare se transmite urmaqilor prin aotul reprotlucliunii sexuale
faeultatea cfintf,,r'ii.
Acum esto intrebarea in ce cond"ifii se face aceastd, selecliune ? Car:i
suot *oIi".fe ca ta reproiluc!iune contribue, dintre, bf,,rbafii concurenli,
.iii*. ,aotarelul cei mai distins ? Cu aceast* intrebare stfi, ln legd,tur*
si alta anume : c6ntecul paserilor este numai fenomenul estetic pe care
irni** depriqi a-I veclea noi tlin-punctul doo vedere al nostt'u omenesc,
uu, au.a do".te el mai ourdnd tleianaturh arm*, un mijlo. d"-lupta
in ,or.o, enla sexualfl, sau poate numai un mijloc sp-l'e t putea fi, trflat
*ui i..n" barbatuqul rle sAire celalt sex ? $i de unde vite aceast* fa-
--- atf,t de distin's6
aultate a cfi,nteeului paserilot'?
l; scrierile claru,iniste in care sunl tratato problemele teorisi cii
des-
cendenlei, eflntecul par:er'ilor este de regul[,_ lnqirat alaturea mugetul.
;;rbit;i qi rf,cf,,itul broaqtelor, iutre exemplele de excrtan!i-auditivi, pg
i;;i; ;"firi gi dansuri, exoitanli vizuali, ql de pe ld,ngI cliferitele.pat'fumuri
i[r?otu.i, cbrbi, vivere, q. a.) exciianli rniros (olfactorioi) pentru
iexut feminiu, piin car.i s'ar lnvfl,1taia ard.oarea sexual6.
"---
Itanifesth,rile vocale prin difedte sunete &u male impor.tan$d, pentr'u
ca sfeciile sf,, se poatfi recunoa;.te ia distanle mai mali qi mai ales in
fo.o'rif" uncls oo so pot vedea clin depfr,rtare precull in pfidure qi tuflryg,
t, .atatoriile impreroa pe timpul nirpliipoat6 q. a. ; eid sunt. ln,sf, qi de
mai mare lnsemriatate, p-entru ca sb se cuuoaryte din dep6rtare
p. tirp"I reproclucliunii pr'in _anumite sunete care sunt cle regulasexe,
'racteriitioe. din acsste sunete la
ca-
oligine nediferenliate la amb-ele
;t diferer,liat in urm6, precum e d. e. strig6tul cunoscut al cueului
"
si rasetul iriaduqit al femelei drept rf,spuns. I)ela acea.qt6_treaptd, de
hu6"fri,'u dintre sunetele vocale dela ceie d'ouir, sexe, put6nclu se aduse
mai numeroase exemple, a urmat diferenlierea -mai intensivh,
a sune'
t.for b6rb*teqti cu difer:ite complicaliuni q.i. moclulaliuni prirr difblen-
liarea progr'6siv5, & organului vocal, adiofl. a aparatului c6,nt*tor.
ijrin puneiea in ac$iune tt acestui aparat -mai complicat a. fost cu pu'
iinta, o.oducerea seriei cle sunete ou modulalinniie lor ritmice, prin
*r'" ." manifestf, cdntecul propriu zis. Aceste dif'eranlid,i'i s-au desvoltat
Au .lgor prin selecliur.te, ajunlana Ia _reprod,ucliune tot acei bd,rbafi cari
se ailtinjeau mai mult prin puterea lor vocalA. Dar In ce priveqfe mo-
iivefe seTecliunii, nu sunt cunoscute cu siguran!fl sau cel pulin_ nu sunt
suficiente spre a' explioa pe deplin dif'er_enliarea. E"qte foarto plau-zibil6,
^care
t;-rr.i" pr.in se explica cu m-ai mult d rept decdt pentru desvoltar ea
coloritdiui, care qi eI esto la multe paseri (precum qi alte arilnnale)un
,aruot.r i6xuat secundar foarte mareaut, c& progresul Iu producfitlnile

I
 ',ilf

TNSETINITATEA BIOLOGICT. A CINTECULUI PASDBILOB 127

vocale ar excita mai mult femelele flind mai fermec5,tor, iar ele ar
prefera pentlu reproducliune b*rbalii cu cfinteo mai mbestrit; astfel
femela ar fi factorul selectiv. Dar prin aceasth teor'ie nu poato fi
explicat qi faptul cl, b[i'bf,tuqii c6,ntd, gi tot timpul c6t a]ocesc femeile.
Pentru acest timp, de-rtul clo lung, nu existfl, nici o caazk din cat'e am
putea deduee cf,, scopul c6ntecului ar fl cle a fasciga, d.e a fermeca, qi
inflacfl,ra femelele. I.tru se poata susfine o* toate mauifest6,ri]e vcoale mai
efective, care nu sunt dec6t expresia dispoziliunii riclicate a senti-
mentelor nu ar avea influen!f,, qi asupra manifestaliuniior afective ale
femeilor, ci putem presupune chiar Cu o arumitl siguranffi,, cA, acesta
a 'qi fost soopul plimitiv. Ir'oarte probabil ca glasul mai intonat, mai
vaiiat, lqi avea qi rostul de a intimida pe coirourenlii mai slabi, ba
chiar $i Ie femeie, ctup6, cum se observii la acele animale care due
o via![, socia16, precum Ia gfiinoaso, cetbi, q. &.
In acest chif s'ar putea ][muli qi cdntarea i]e timpul clocitului.
Este evident, efr, bbrbhtuqul cfi,nth in aproprieiea cuibului, utttle slo-
ceqte femeia, qi astfel intimideazfi, aite p*,r'echi cle a,so cuibd,ri in a*
propriere, lnld,tur,And o concuren![, la g[sirea mai ]esnicioas&, a m&ncd,r'ii
Acest lucru esie 'tle mare importau!il rnai ales pe timpul c&nd vor trebui
nutrili puii. Aqa Inlelegem, cum cfintecul'_paserilor este gi un fel de
spa,rietoare pentru concurenli, deci rin fe1 d.e arm[,,_care itltl''un anumit
trileles poate fi comparat d.. e. cu chnteculcucoqului clemunte petim-
pul bh,tfi,iei, cu glasul curoanului, stlig[tul qi chiar cu cQartre]e cer-
bului lu timpul goanei.
Coarneie cel'"buiui mai ales suut qi ele un factor e,rtetic, un decor
impun*tor; tlar ele sunt ln fiinla lor, qi cle origine, o alma pentt'u lupta
sexualfr, qi o alm6 tle apararetn potrivainimicilor';itr acela$ timp ser-
vesc ins6 qi Ia intimiclarea concurenlilor, pr ecum qi a ciutelor c&t'e ,qunt
de reguld, tratato in mod d.estul de brutal. Ba acest or gan stf,, qi in
serviciul nutririi cum e la tarand, cerbrtl boreal, din cale motiv este
desvoltat qi la femei spre a servi la scormolirea om&tul'ui pentru afla-
rea lichenelor cu cale se nutresc mai ales iarna. Cbarnele, pot fi
deci eventual intrebuinlate ca o arm[, ile luptfi, foarte eficace, deqi ntt
intotdeauna. In ori ce car. coarnele bine desvoltate, mali qi puternice alo
cerbului pe ling* glasul sonol gilinuta lui inimoasa pot setvi impreund,
drept sphrietoare pentru concurenli; deci este de ajuirs c& toate s[,
contribue a da sel'bului o inff,,liqare d"e t*rie avhnd. ailarenla unui bi-
ruitor tn iuptil,, pentru ca cei slabi sh-l evite.
Cel cu calitd,file clistinse, cu apar enla de a fi mai tare, t'[,m6ne
invingd,tor qi este selecliouat Ia reproilucliune; prin e1 in consecinfa
se iiita,l'esc caracterele clistinse la urmaqi.
Nu avem dec6,t sb aplicfl,m aceste consideraliuni qi la paserile cdn'
thtoare qi apoi vom inlelege iesne, ot pe langfl, alte rosturi c6niecul
paseriloi mai are qi insemnd,tatea unui mijloc de intimidare, de spf-
rietoare pentru concurenfi, dar mai ales pentru cei cari so- simlesc
mai slabi. Astlel qi la paserile cfl,nt*toare nu trebuie sE se deslanfu-
iasc* numai dee6i tupta propriu zi,qfl,, ci va fi de ajuns, fol1te ade-
Seoli, ca unul dintre conclrenli sA aibd, (mai mult decflt alfii) numai
aparenfa de a fi mai tare. Cum esi,e chiar probabil, cA,nt6,reful mai
distins'va l'i avhntL in organismul sfiu in genere mai multd, enorgie
gi*'putere ctec6,t cfi,nthrelii mai slabi. $i dacd Io Toclul acesta.qi-a do"
bhndit cd,ntarelul toreuul, el ,;i pe timpul eflntl cloce;te femeia va im-
\
128 OC]T-\V O\IC]JSCU

Iiiedeca coltcuien!& prin ceiltecul ce-i aratd, prezerrta. Iar_ odnd ies
puii, timpui este acum at66 de iuaintat,incft toate p[rechil_e tle aceeaqi
specie s'au stabilizat cu cuibul lor in djferite I'egiuni. Manifest[rile
puterii, In orice formfl, s'ar prezerta, decri qi cdntecul, produc urr sen-
timent d.e plf,cere, qi autor'ii lor se ame$esc a$a zicdnil de puterea lor
proprie, ceeace e..te uu moment Ssihologic, ca qi la cliversele forme de
dansuri.
ResumAnd. cele schijate aici despre insemuhtatea cdnteoului pa-
seriior, rezult*, ch, aeeasta e.qte aiultipl[,. Ei este anume manifestarea
vocalfi, a prezoiilei b&rbtl,tuqiior qi aclemenirea in parte a sexului femi-
nin. Apoi cfintecul este un mijloc de tntimidat'e pentru ooncurenfi, res-
pectiv de siluiie peutru fernele, fiind expresia puterii individuale, qi
acesta se mauifestH, intr''un auumit inleles ca uu fel de arm* iu lupta
sexualii. El este un mijloc cle insp&imdntare"siddnd celui ce:l procluce
aparenf[ de niai putemic.
Numai pentru noi _- neqtiutori de motivele, dupfl cum am vf,,zut
destul de prozaice-acest fenomen naturai al cantecului paserilor este
un isvor de pld,cere, netuiburat6 de estetic* muzicalf,, qi de poezie. Dar
qi pentru cei- qtiutori el l'6m&ne tot isvor tle lnsuflelire, pentruc&, dupa,
oum aratil analiza, tle mai sus, cunoqtinfele sunt foarto imperfecte, cu
multe neajunsuri. Dar chiar dach am fi in stares&-i facem gi analiza
cleplinf,,, Iucrul in sine tot frumos r*mfi,ne qi provoacf,, in noi d.e apururea
sentimeute de pl*cere qi bucurie. Ne putem aduce aminte tle cuvintele
lui Sirakesileare, ,,Sunt lueruli pe lume, plietene Horatio clespre care
Inlelepciunea noastr& qcolarf,, nu ro poate spune nimic".

ffiasa $i CInergio
de
OCTAV OI{ICESCU
Conferen[ial la Unir,ersitatea diu l]ucureqti

l. Corcetfi,r'ile cr'itice ale flzicei contimporano au atins ad6nc qi no-

liunea de mas* care phle& cea naai rezistentb, in evolulia concepliilor
qtiinliflce ciespre naturfi,.
Conceptul de masd, mater"ialii a fost unul diutle funtlamentele so-
Iide Ie cladilei mecanicoi dela plimele ei inceputur'i. Cd,t timp notiunea
a
de mecanic6 a fost tegatfl d.e mecanisme]e obiqnuite, al caror prototip
era oorpul solid gi ale c*t'ol elocvente reprezentan-te erau maqinile
ajun.se ast6zi la o apa mal'e perfecliune, noliunea d.o masfl, a r6mas
neatinsf,, invariabilitatea fizic1t a masei discutatfi, doar pentru a,"fi. din
ce in co mai conflr'mat*.
Numai cluptil co cunoa$tei'ea fenomenelor electromagnetice permite
s}, se cl6cleasc&, o teor'ie a mecanismelor flne, cari se presupune a fl
aeesto fenomene, mecanisme al c6,ror element constt'uctiv este electronul,
ideile noastre d.espre mecanicfi, ti'ebue si't, sufere o ld,rgire, o d.eformare
chiar qi cu accasta intrh ln oi'iz[ elementele fundamentale a]e ei.
Imi propun sh, expun in rezumat evoiulia ideei de ma;6, in caclrul
Ie care I'am schilat mai sus.
2. Ideia despi'e masfi, a fost intotd.eaun& rezumatul ideilor clespro
uraterie.
 MAStr $r ENEBGIE 129

Deflniliunea care s'a perpetuat (masa este .carrtitatea ile materie)

clela Newton p6u[ in zilelo-noa.tro este caracteristiofl, petrtru acest fapt.
l\fecauicienii bontimporani, in special Nlach qi Hertz au c*utat s[ iir-
l&ture orice teorie a materiei ciiu concei;tul de masd,, I[,sAuti acesteia
numai calitatile ei r:urat'urecanice, clar in inslqi rnentnlitatea coirtim'
uoran[, separatiunea aeeasta logicfl nu se f*cuse complect, c6ntl noile
iA.i nri." apropie d.in nou cercet&rile asupra masei meoanice, de acalea
ale structurei mateliei.
Newton este cel dintdi care in Prinoipiile sale a pus in eviden!f,'
cu cJaritate elementul acesta mecanio ce numinr mash 9i a incercat ifr, i
precizeze car'acterele sale mecanice.
Din numeroase experielle prcprii, cum qi clin referirrle la exile-
rientrete remarcabile ale altora, Newtou arata cum masa e:te un ele'
m"rt mecauic tleosebit tle gleutate, deosebintl pentru prirna.oar'fl-no-
liunitq clar arat6, cum gteltatea po.atg da tnbsura ma'cei. Sirnliud ctl
hecarul corp ii corespunde o caracteri.-ticfl, caniita,tivf,, tleosebitfl, de greu-
tate, a cautat sa pricireze d.eflnintl o ca pro6-us a-lvolumuhri cu d'on-
.itui.u, aga zisa cantitate d"e materie a corpului. Deflniliune a,aceasta
nu este insb definitie, pentrucb densitatea nir poate fl couceput5' decflt
ca mas6, a unit6lii'de volum qi iushqi noliunea aceasta d'e masf,' se 96'-
..qtJ ;"rlariflcata. Definind rnasa ca o cautitate de materie, se leag6
pr6a adanc masa cle matoria aqa tle variatfl, coreplexh de]a.colp 1a corp,
ie canA caracteristisa ei me6anief,, Se refor[ la un suport comun tu-
turor corpurilor.
Consider6,ncl greutatea p oa rerultfind din produsul masei untti cop
cu acoeleralir. P:mg, Neirton a examinat oscilaliunilo pend'ulelor
.o*po*" prin diverse"substanle chimice^gi a ar[,tat, cu bun[' exactitate,
ca g nu difera, deci mf,,sura masei se face exa,gt cu greutatea..
Daof,, am consiclera in closul unui perete mai multe corpul'i qi in
fala lui un magnet care le atrage, ele* vor exercita divers-e presiuni,
,a.i nu ar pulea fi. iuate ca mflsurfl, pentru m-ase corp.uriior.atrase'
Chiar in ana-liza ]ui Nern,ton, In numerbasele sale experie4le-qi in le-
gainr* continu6, lntre aceasia noliune.qi princiir.iul pe.cat'e lt-lwroN il
qi al reaoliunei 9i vadeq.te
[urr" Tahaza mecanicei : principiut acliirir-ei
i.gatoru intim6, cale est^e tntie masa corpuriicl' qi ceia co nurnim
lor mecanicfi,.
^ -"''a;rTrtif
iner'tia
l.friur dac&, li se anuleaz[ greutatea prin for$e crintrar'ii)
"
greutatea rezisifl, schimbhrilor cte vitezA qi amme ur corp cle greutate
ilai mare sub apasare egal6 ia vitezd, mi,i micn : acestea sunt faptele
prtrrilruf" *..ari.u ouri fundeaz1u la l{ewton introdttcsrea magei
mecanlce.
3. Critica lui M-tcu, cale se puno din pulctll do vedere cel mai
exterior matet'iei, co potiolh dinti'un punci de vedere curat mecatric,
este cf, lufi,nd *u,u ca o cantitate de materie suntem prea pulin ina
intuli.niur clach ne-&m tluce la numd,rarea atomilor din colpul.material'
'Ceeace a f*cut poribilfl rezistenla noliuuei tle mastl a Iui Nes'toir
p6n6 ia-ioi, a fost 'nu in*od$i noliunea, dar faptul cf,, ) utrox a inclicat
gA'
iropoiiiooaiit^tea acestei masei'cu greutatea qi a dat posibilitatea
sir'ei numf,,rului ce reprezintd, masa;
MaOu qi mecanicie'nii contimporani nu au decf,t s6 r'edea puritatea
no,tiunilor introtluse d"s Nnwtotl.
' S,a fundat meeanica gtiin$iflc[ atunci chncl GIT,ILEI a ohservat c[,
 130 OCTAY ONICESCU

circumstanlele determinatoale de miqcaro trebuesc sh fle sonsiderate

ca cleterminatoat'e de accelerafie.
Atunei impr,eun* cu MACU, voru spune c[ clouh eorpuri au m&Se
.gafe-oaoA iqi i*p;ima accetera6i egate qi opuse. Dac[, ]uhm masa unui
cirp Ae incercard ca unitate, celelalte virr ave1 mase date de ra.oortul
'- --
accelera!iilor'.
Exp'e1ienfa arat[, c6, acoe]elaliile sunt intotdeauna opuse, deci c['
masele sunt intotdeauna pozitive.
-- Tot experierlla ayal6l qi aoeasta este tundamental neces&r pentru
posibilitat"d, .utu6i.i'irfltii priutr'un numh,r determilat oorespunzh'tor
masei-ch daca doua .olpoti au m&se egaie, comparate cu un al treilea,
au ,u.u egale daca sunt coruparate qi int' e ele (acceleraliile
'Observ&m ce :or-
p"rif" tqi i*1ri*a ."oi .golu !i Ae sens r:ontrar). lu acelaqi
iimp cA'impieun* co pre"tiratea nolional6 qi experimentald' masei,a
,"roltA ae a;ci principiht ac$iuuei qi reacliunei, ca fiind conlinut in in-
slsi
"-"'- calacteristiefl de mastt.
S;arl n putot caracteriza, mas& (pe dlumul urmat de l\t,r'cu) qi por-
nittcl, cu l.-pWroN dela cantitatea ilo'urigcare ln acele caduli de e>rpo-
il.*tA-lciocnirite de pild,a) in cari se .onservfl cantitatea tle miqcare,:
tn ci,ri'deci corpuri du mdsa egal6 lqi imprim& reciproe viteze ,egale
experienla qi prineipiile meean-iaei eiasice ne arat* ch rezultatele ar
fi aceleaqi.
4. Mornentul culminant in evolulia acestor preciziuni formale este
atins ln mod.ul cel mai caracteristic, ile Hpntz car'e a c&utat sh fac6 cfit
a;;ta $i eflcace d.eosebit'ea intre partea pu1 ialionald, qi acea ercpiric&
dirr eonceptul mecanic al masei.
,,Masi pr.imei.arli 1u mecanicei rafionaie a lui Hpntz) se introcluco
printr;o ilefiniliune: o particich de mash, este un semn prin care legam
irtr'oo moA uiic un anume lturict al spa$iuIui intr'un &uume mQment
unui anumit punct 1n fiece alt moment-. O atave phrticicf,' d,e masd 16'
m6ne neschimbatfi, gi indestructibi]6,". \

Mflsura acestui'element se preoizeazk t'ot printr'o deflniliune : ]ru-

mf,,rul p&rticeielor clo masd, cupiinse intr'un auume spa{iy comparat cu
ir.i*At,it phr'ticelelor cari se cuprintl intr'un spaliu dat intr'un nnoment
d.at ,qe zice masa cuprin'sh in primul spafiu.
Masa.dintr'uu uounr* spaf iu poate iua orics valoare rafionalfi' sau
ira!ional&.
Pentru cl[d.irea unei meoanici eomplecte care sfi, aib[ ghiara lmplfi'n'
tat6 ln realitate, Hpntz lecunoa;te cd, nolir-ruile trebue sd, corespundS'
nu lumal cerinlelor spiritului uostlu, dai qi intLegii experienle fizice
posibile.
' Mo** ca fapt de experienlii nu existfi ca atale ; existil, numai mase
anumite. Maseie cari se miqeA cu corpuf ile cari pot fl simlite.u* 3u-
termin* cu cfi,ntarul. \{asa a'stfel determinatf,, are toate earactorele for-
male deflnito in prima parte.
Hnnrz admitd qi ipoteza cf,, alaturi de corpurile cari ^pot fi simlite
e*ist*-qi ultele cari nir pot cf,,tlea sub simluri, nici pot fl miqcate,.uici
c6,ntfr,ride. Masele acestof corpuri se vor introd.uce pr'in ipoteze oari, nu
tlebue sfi, oontrazicf,, insa elementele lalionale intl'oduse la inceput.
naptul de experien{d, care st[ lndf,,rhtul convenienlr1. acestei de'
flniliuni de masfl este urmatorul : Corpurile_ in miscare fi.incl caracte-
iiuiie irrin aoest elenent, se poaie enirnla legea firndamentalA (dupa

L
 MASi $I ENERGIE 131

Hnnrz) a mecanicei : ,,0rice sistem liber continu& a rh,mAne in starea

sa de repaos sau de miqcare uniform* pe o traiectorio rectilinie".
Ideiie noastre meoanice despre materie, sintetizate iu noliunea me-
canicfi tle masd,, ne fac cleci s6 admitem ch existf,,, cel pulin cu o a,pro-
ximalio bund, sisteme libere qi c* acestor sisteme li se apiicfl legea
inerliei enunfat6, mai sus.
Nu analiz6m mai aprofunclat izvoarele acestei conceplii despre ma-
terie gi deci despre carartelistiaa ei mecanicf,,, masa pentruca ne-ar duce
Ia o r'hscolire prea adfi,ncd, a ediflciului mer:anicei noastre.
Vom vetlea ins[, cum astfizi cdnd. elementu] flzic funitamental nu
mai e o materie inerta, ci este electronul, no{iuriea c1e rrasfi, ce trebue
sti-i imprumutfl,m, ca o carftetoristicfi, mecauicf,,, tr,ebueqte s& fie deose-
bitd, de acea clariflcatE de Hnnrz,
' Am fl induqi s6 consider'd,m masa intreag* a electrrnuiui sau mbcar
o parte din ea ca ,,eino vqrbogene Masse" gi sf, incerc*m a inchide me-
c'anica electronului in veshea mecanich aga cum o pr:ezint6 Hpnrz. D-l
Traian Lalesc-u, intr'o conferirr!fl la Socieiatea de $tiinle din Bucuregti,
a indioat analogiile, p[truuilerile, uneori qi nepotrivirile dintre noile
, teor'ii mecanice qi meoanica lui Hpnrz.
r In ce pr'iveqte ins* noliunea de mas[, mecanicfi, a electronului iden-
tificarea cu o mas6 ascunsd,(Hnnrz) nu ni se pare posibilh, din pririna
e
contradicliei pe__oare o vom lamuri in cele ce urmeazfi,. Intre cerinla
f absoiut& a iui Hnnrz, ca masd, ascuns& ipotetici, s6, nu aib6 calithfi in
co;nf,v6rit"r'e 0u principille schifate in pi'ima carte din orri am aat qi
il
noi un t'ezumat: invaria.bilitatea qi inrlestructibilitatea ma,qei mecanice,
e
va rdmd,nb cu Hnnrz caracter.istic& fundamental* qi a oric&rei mase &s-
cunse ipotetice.
n
Lt -cum se poate schila o mecanicf,, a eleotronului qi care trebue
^5. in
t- S[ fle sluu] ei no[iunea d.e mas6 mecanicfi, ?
Incercarea d.e a stabili o mecanicd, a electronului. nlecAnd tlela ace.
t- leaqi principii ca vechea mecanic& GalileanS, s'a opiit)atunci cd,nd s'a
tt recunoscut irl motl clar c* ecualiunile fenomenelor electromagnetice,
Lt rhmdn invar'iabile pentru un grup de transform[ri, zise ale ]ui Lbnnxrz,
fundamental deorrebit de grupui-tle transformlri'ale lni Grlrr,nr cari
Iasf,, invar'iante equaliunile unui mecanism stfi,pdnig de legile rnec&-
nioei clasice.
Ir Mecanica nou* a trebuit s6-pi modiflce pulin principiile ei pentru
LA a se_purle de acord cu noul element care -trebuia inglbbat.
)e Dar anumite legi fiindamentale, impuse pedeoparte i1e experienfd,,
pe de alta neces&re ca o susfinere pentiu spirit in cercetfl,rile ]ui, au
ie trebuit sd, fie respectate
3- conservarea energiei qi conservarea cantit6fii de miscare dupd,
t- trei d^ireclii ne paralele cu acelas plan, suut legi 6apitale in mecanisa
gi a fost un mar e triumf pentr'u teoria relativitI,fii iaud s'a vazut c&,
te ele pot fl decluse in morl riguros din ecuafiunile lui Einstein.
ci Inainte fiziaa (mecanica, in special) atribuia or.icd,r'ei por.liuni d.e
trt materie o caracteristicf,, invariabil6, masa qi conservarea ei ei.a, cum
am vhzut4 un principiu fundamental.
e- In caclrele noii mecanici suntem coniluqi s[ modificd,m pulin aceastB
e- itlee, introducdnd. pentru mas[, o oaracterjistica care uu mii ramane
pa coustantf,,,
 132 OCTIV ONICESCU

S[ co,siderh,m o p&rticulb materia]d, a cbrei *r-u (5) este m qi

cal'e are o vitezh' u,
6. Dup[ teor.ia lui LonrNrz-ErNsrnix legile mecanicei tt'ebuesc sE
aibd, calacler invariant fa"t6 c1 transformfiri]e zise ale lui LonnNtz,
transformari cari Iasa invariant elementul
dsz : cedtz
- dx2 - clyz- dz2
car.e pentru acest motiv se considera ca hazil, a acestor stuilii, ds, avand'
caracietul ului interval de univers. Cu aceast[, ollservatie Iegile me-
canicei, cari, in mecanica lui NuwroN erau

* (*o):'
qi la oar.i se 1,utea adaoga qi legea care expl'imh, invariabilitate ma,sei
ct /^):o
ai( )
tlevin

*(*=):' *(*):^
_ u.
avf,r:d v- f,(c iufeala luminei).
Este atunci comod s6, sonsialerh,m ca mas[, a pariiculei ln miqcare
no.ul element
m
v : yslv,
c6,nd u : o p,o:r rrl ; acestei caraeteristice invariabile m ii conser-
vfim nume]e cle ,'masa iir i'epaos". Pentru viteze curente u e:te mic qi
putem sct ie, ld,sh,nd la o parte termeni foarte nrici )
1
,,
,;.=-,r*jmv:
-r

I
Terurenul ', este qi eI foarte mic gi leglijabil pentLu viteze
^u,
obisinuite, de aceia pentru aceste vit'eze mecanica veche corespunde
in deajunide fine ql atestor noi cerin[e. Difereula apare senzibild'.indath
ce paiti.ulA, atingL iuleli apropiate'6e aeeia a luminei. Experienlelo
lui k.Eurunr* u..,[ra particul'etoi caioAice, cari ating i"!-qli ap.ro3ne,eS-]l!
ou aceia a lumin'ei, 6xperienfe mai noi fd,cute in condifiun.i {e,!, Pu'
maro preciziune, lubrarite lui' Bonn qi SouunnFILD asupra,miqc6't'tt .:lec'
tronilor in inteiiorul atomuiui uo b"* in valoare acest nou element
inerlial p.
Masir, aceasta in mipcare se cgmpune din masa in repaos $l enel'gla
cinetic6 a particutei rapbrtatd, la iuleala luminej. E ,.u pi g*P 111=1i"
aici un secl.et al natur6i in ieg6,tulh, cu alcf,,tuirea intima a materrel :
Ia masa ln repaos se atlaogi, o energie cineticd, . pentru a. juca acelaq
r.ol mecar io ca qi cum mas& m insA-pi ir fi o elergie o energie potenfial&
contlensat6, cu valoare iner!ia16.
Ar fi ,'.gr"qii *;i ui*pi" a" interpretat qi. mai comod dac[, unitf,,lile
tizisei ar fi aga, alese ca viteza luminei s[, fie 1.

l__
 lllilil

i o.)
INF0RIIATiUNI ]JD
NOlE

Par"alel cu aceastfl, teorie macarticf,, a particulei ir miqcat'e,s['-fre Eo

d-ac6 am
cousirlera un electron f6,rh, masd, ;;t;;r]t, a c6rui energie
qi vitez* u, g*sim-dio r."rti"nile lui l-,onpt'ltz compleotate pentru elec-
ironul lir mi{care-rela{iunile ut mltoat'e :

g/_4
dt\y1*vr : L, (ene:.gia curentului protlus de electr,ou.

* (#J: F (c6rnpur etectronlasnetic).

par ticulei
Aceste relaliuni siut in complect paralelism cu. aceloa ale pune
Putem
eu masd, materiaia. n.ri uo*r'gia apar,J cu caracter iner'fial'
tr ace.st caz v.:t,( 2 ,ointem la extrema opusfl mecanicei ]ni NnnotON
sd' veilem
cfi,ci toat6 masa particulei este enelgie\ Sintem uq'ol' condtt;i
in matetie, un aspect al enelgiei. a m&-
Nu vrem insd, s[ int'6m in alializa aoostei gre]o chestinni
teriei de oale-ce aceste elemente eiectrice nu pqr
-uoot suficiente pentru a
^elemonte de oohesiune'
cliicli o teorie satisf&c*toare. tntetventriu
par ast[-zi necesare pentru compiectaiea acestei teorii a mateliei'
In ori .tu .u ia iaentifichm masa i,ert[, m, a unui par-
ticute cte energiq ;r;b;; ,a roo*id;;;; t densitateaid'o9. energie
"u'i'p"iir"
1020 ergi'
foarre
mare; mas& unui gram ,le aih, arj ti ectrivaleltf,,
pe d.e altf,, parte lumina *pur.-qi."u .o inerlie reprezintat* de
energia electomagnetich a undelor luminoase'
Z. Eilsteil ui.ooiinuat, ." teol'i* gravitfl,fii ideile la oari
qtiinla
ne dusese in ce priveste masa.
De Ia sistema[izato'*f mecanicei clasice, de la \.uwrott, -se ob'servase
oh masa se *asoart, cu ajutorul gravit6,!ii. Experienlele rle mate-^pro-
ciziune ale lui Edrvijs au stabitit netndoios cf,, intre greutate q' ,*1!?
existfi plopor[ionalitate. Acest fapt c-urios-a capht,rt abiq-p]'Ill illlullia
fri ni*rruio pbritiu sa adevarat6iiaducindu-se intr'un aclev6rat prin-
oi1,iu, graviti,atea este id"entic& otr--inerfia, dupfr, co pentru,aoeasta din
s;au adoptat modificftrile cerute de teoriile.precedell^".-.^^,,n
"iraCu aceasta ieorle, mecanica pf,trur:cle qi mai^ acltnc iu realitate,
Aa. graviiatea iqi impiiuta ghiara'in oiice 6lement purt['tor-1:-,:-ot'-
gie : inergia. nrll-"f.'1t1;i;; irla-qi intr fi, ^ sub infiuenla gLavit6'lii'
' flric,i qi *L;urioa,-uneLgia qi m;r,te1ia. sint inl&nluite ptn& Ia con-
'sintezile
topire plin incercate in ultimul timp.

Note $i Informaliu*i
Bauxit in RomAnia.-Unul dintre rne-
talele necesare in technica modern[, i1
formeazS, aluminiul. Densitatea lui micd,,
ductibilitatea gi maleabilitatea ma-re, con'
ductibilitate& mar"e pentru ci lCuri si
electricitate, aqa ln c6"t in cablurile elec-
trice 1 Kgr.' dti aluminiu si, poatL inlooui
2 Ksr. de
--- cupru,
- r rezistenla mare Ia rup-
- -:o-' -;-
turd,- ce o capatS, fiind aliat cu cup-ruI,
c6,t qi alte r.nulte avantaje ale diferi'
telor aliaje ale saIe, il ftrc, pe zi ce-rnel'ge,
si inlocuiasci cu precti-dere mLrlte aite
metale.
llxlraEerea se va {ae e tlin alulninS ,
"tle aIu:niniLrt
(oxid.uI ;i ('aI'0 colt'tpunc
iea mai mare parte din rnineralul nurnit
Bcrtt,t:it.
Llxtragerea alurniniului se -fac-e prin
electroli-za unui atnestec topit de alumind,
qi a unui 4It rrrineral cie alu$inlu {oarte
4,34 NoTE $r INE0RII-{TIUNI
usor fuzibil, numit Criolitd,, (fluorurd,
dubl5 de alumin5, si sodiu).
Topirea ,si electroliza, se face in acelaq
furnal electric, format dintr'o cadd, de
metal cS,ptuqitd, in interior cu Lln perete
gros de cdrbune, care formeazir, totodatd,
qi electrodul negativ (catocla) aI furna-
lului. Prin partei supeiioar5, a'furnalului
se poate tntroduce anoda, alcituiti, dintr'o
serie de electrozi de cd,rbune.
La inceputul oporaliei, se incarch, cada
cu amestecul de alumin5 si criclitS,, se
lard, electrodul in jos si se trece curentul
electric pdnd, ce " amestecul se topeqte.
Din acest moment anoda so ridicd, mai
sus, gi incepe electroliza propriu zis5.
In mediul topit, prin trecerea crttentului
electric, criolita clepune la catod sodiu
metalic, care tn acelaq timp se ccnsttmS,
reducdnd fluorura de aluminiu in a1u-
rniniu metalic.
Elorul eliberat, atacd, alumina, proCu-
c6,nd fluorurd de aluminiu qi punand in
libertate oxigenul, care Ia r6,ndu1 sdu con-
sumd sub formi, de oxid. de carbon, elec-
trodul pozitiv.
fu.In felul acesta fluorura de aluminiu se
reface mererl, inc6,t nu ne trebue c1ec6,t
sd add,og5m oxidul de aluminiu. Reali'
tatea tnsl aratd,, cd, este imposibil s5, nu,
se piardd, qi o parte din fluor, ceia ce
necisiti, din cd,nd in c6,nc1 qi o noud,
add,ogare de criolitd,.
0 chestio importantd,, ln intrebuin{area
bauxitei, este ,ca s5, nu conlinh, mai mult
d.o vre-o 30/s silice, in caz contrar, prin
topire, ia naqtere silicali de aluminiu gi
sodiu, fdc6,nd sd, se piardd, o cantitate
mare de aluminiu
Din cauza si altor oxizi striini ce con-
line bauxit5, 6a troSueqte purificatii, pen-
tru a nu ne rdm6,ne, decd,t alumina curat5,
(Al2 0s). Ceia ce se capd,td, prin metoda
lui Bayer.
Altd, chestie este acoa a Cryolitei. DacS
6a s'ar importa direct dia Groenlanda
(Ivigtut) unde se giseqte in masive intregi
ar costa prea scump, mai ales cd, ex-
ploatarea este monopolizatii,. Din acerstd,
canzd", in technicd,, ea se prepard, in bund,
parte artiiicial, incdlzind la roq sulfatul
de aluminiu cu fluorurS, de sodiu.
fara noastr5, intregitS,, bogatl it zd,-
c5,minte minerale ln subsolul ei, este asi-
guratd, in dezvoltarea mare ce o va 1ua
industria noastrd, In viitor gi pentru aces-
til'parte a matalurgiei, prin intjnsele
zdcdminto de Bauxit, ce se gS,sesc in
mun{ii Bihorului.
Aceste zd,ciminte, descoperite in tim'
purilemai noi,au fost studiate in special
de cd,tqe geologul Szadeczy, fiind socotite
de cd,tre - unii la 10 miiioane tone de
minera,l, de allii la 3.400.000 tcne.
Mineralul este de o calitate excelentS,,
avdnd clup5, analizele lui J:Iorvart, sub 30/o
Si 0, si cu o medie de 37dlo aluminiu metal.
hnfortanla acestor zicd,minte, a ficut
ca iir timpul rizboiului sd, se faci, ex'
plorS,ri in regiunea Vasciu, Dotrreqti, \rad,
l-ancica, etc., din care in anii 1917"1918,
o cantitate de 230.0C0. ar-r fost expediate
fabricelor din Gerinania, unde au fost
intrebuin!ate pentru oxtragerea alumi-
niului.
La noi in !ard, .' extragerea lui inc5, nu
s'a fdcut pd,ni, azi. Exportarea lui, ar in'
semna sd, ne epuiz[m in lolosul altora,
rezerva noastrri' pentru viitor.
Apropieroa jsvoarelor naturale de gaz
metan sau amenajarea nulneroa:olor cd,-
cierr de apd, ale munliior nogtri, ar putoa
aduce dea.juns5, energie electric5,, pe un
pre! ininirn, a$a ca in viitor sh putem
ipeia si pe aceastd, ramurd, a industriei
metalurgice.-.-)I. savoll
Fabrica de produse chimice din Dicio'
St.-Martin.- Printre importantele indus-
trii clin Ardeal, un loc de frunto iI ocupd
indtLstriile chimice. Acesl; gen do industrie
ai"e ca reprezentant de frunte fabrica de
produse chimice de 16,ngd, Dicio-St.-X'Iartin,
bapitata judeluIui Tiirnava-\[are.
Aceasti, fabrici, a fost infiinlatf,, in tim-
pul rd,zboiului ; este o crealie a rd,zboiului.
Din cauza blocusului, germanri nu puteau
transporta din sudul Americei nitraliitra-
buitoii fabricd,roi de explozibile gi atunci
au recurs Ia prepararea acidului azotic
sintetic. Blza de sludii pentru construirea
acestei fabrici a fost proectul din 1913,
intocmit de un grup de financiari din Fu-
dapesta. Prin acost proect se prev-edea uti'
lizaroa metanu.lui ca comLustil-,ii, iar ca
materie prim5, proclusele cie prirt apropiere:
cirbuni, var, gips, sare, etc.
In 1916 statul unga,r a sprijinit o so-
cietate pe acliuni care s5, inceap{,- imediat
lucrflrile. Ca director technic a fost dela
inceput d. dr. Staehl:n, elvelian de origind,,
care- lnstalase gi dirijase in Germania o
fabricd, de cianarnidd, de calciu, av6,nd un
sistern propriu pentru fabricarea cian'
ar nidei.
Lr-rcr5,rile cle construclie au mers foarie
repede, aqa cd, in anul urmltor 1917, a.in-
gi a
cepLrt frrbricarea carburei de calciu-
ciinamidei calcice cu o productie de 4ll,
Yagoane pe zi.
Societatea s'a constituit cu un capiLal
de 15.000.0C0 coroane, dar dupd evalud,rile
din 1918 se poate spune cd, valoarea reald,
a fabricei este'de CeI pulin ?0.0Ct1.000 lei'
necesard fabricei este pro-
FoT l,amol,r''ice'
c[is5, cie patlu turbo-generatori trifazici. a
c6,te 450b krn a., 5500 volli, Consulnatoxii
 iqoTr si rNiiontrra'fruNi
principaii ai onergiei electrice, so consi-
der5, cuptoarele de carbid si staliunea elec-
trolitici dela fabrica de clor qi oxigen.
Combusl,ibilttl :utilizat, pentru a obline
vaporii necesari turbinelor este rnetanul
dela Saros. Capta.ea se face in nouii f6,n-
t6,ni cari dau un total de 450.000 m. cubi
pe orii. Gazul e transportat pe distan!5, de
il" km. printr'o conclirctf,, ctr diarnetrir cle
40 cm. l-orla calorifici a acestui combus-
tibil este interrnecliari intre {i(ei si coks,
carn 8000 calorii practice.
Materi i le pri me ce al;ilizeezd aceast5,
fahrici, in afari, de gazul metan, sunt .'
l. Ccirbuti.i servind la fabricarea :arbi-
duiui. La ince.put se utiliza coks, insi din
caLtza scurnpirei excesive a acestui ma-
terial prim, s'a recllrs la cd,rbunii de lemn
(mangal) preparat in p5,durile dela Oratlia-
IIare.
2. l'ial,ra de ucu' adusii, dela Perisani, se
arde intr'u.n cuptor ct functiune continr-r5,
vertical, producd,nd 2-3 va,goane in 2.1 de
ore. I'abrica rnai clisplLne de un cuptor ro-
tativ cn o proiluclie c1e 10 vagoane pe zi.
ii. Sarcu, se :r,duce de1:, I)a,raid.
4. filLectroizzl sunt singurii cari se irn-
portf din striinat:rte. ina,inte se aclucrrr,Lr
din Aristria qi GerrnanlaT acrlrn cljn Ilv"tia.
Produsele ce se capdtd la Dicio-St.-
I\{zr,rtin sunt :
l. Piatra tle uar p6.nd 1a 15 vagoane in
24 de ore.
2. Carbura de calciu, (carbid) C, Ca. Va-
rul dela cuptorul rotund este ridicat dea-
supra cuptoarelor electrice, unde se ames-
tecd, cu cd,rbuni qi apoi i se dd, drumul in
cuptoare. Acestea sunt in numir de dou5,,
sistem dr. I-Iolfenstein (Viena). In cuptoare
temperatura se ridicd, l;u 2tj0rr0 C. [n rlediu
un hrv-zi dtt 6 - 6.4 kgr. carbid, avd,ncl o
puritate de 900,'o si d6,nd 300litri de ace.
tilend, 1a kgr. In prezent se fac incerc{ri
pentru inlocuirea cS,rbunelui, 1a prepararea
carbidului, prin carbonul din metan; re-
zultatele au fost foarte fi'umoase qi e pro-
; babil a so adopta acest sistem
I 3. Ciu,t'tarnida l{C-NCa, a cdrui fabri-
care a luat o dezvoltare foarte mare in
D timpul rS,zboiului, fiind utilizatd la inlo-
I cuirea nitralilor la acid azotic. Preparatia
i- se fg,ce dupi principiui lui tr'ranck qi Carro
(18!5), plec6,nd clela carbura de calciu si
e i,zot,''cn modificdri1o Dire:torului fabricii
t- Dr. Staehlin. Cianamida astfel preparatd,
a esto negricioas5, av6,nd 20 *240f o azot.
I 4. Azotu,l necesar azotd,rei carburoi de
.'.1
calciu este extras din aer, prin arderea
r1
metanului in prezenla acestuia. Pentru a
e
se lua urmele deapd,, azotul e trecut prin-
tr'un aparat frigorific, in care apa este in-
.i
ghe{a, iar azotrrl trece. Rdcirea so producc
i- cu ajutorul amoniacului.
d-
ii
1*i;
5. Amortiu,cul (Procedeu. Osrua,ld), Siste-
rnul constir, in rehidratarea cianamidei prin
incd,lzire cu ajutorul vaporilor de apd, su.b
presiune de 10-12 atm. Instala.tia aceasta
nu este complect, terminatd,.
6. Prepar;r,rea aciilttlui nzoti,c este in
proect.
lubri cul^iutlc pri tt electrolizii.In afari de
fal:ricaliile precedente cu bazd, de azot,
mai sunt altele cu bazd, de clor. Sunt in
proect fabricele de: clor gazosl sodil ca-
usticd, si clorat de sodiu.
Fub r i t' t"t t' t tL o i q ert ulu,i $i lticlr o q enu,lui.
-L'
Instalatia clectrolitici pentru clorura dc
socUu sbrveqte si Ja de^scompuo.iuu ip.i
in oxigen qi hidrbgen. Instalaiiile nu srint
ter-minate; se 1u,6reaz5 oxigeh pulin, ia,r
hidrogenul se pierde.
Dupd, cum vedem, fabrica dela Dicio.St.-
X{artin prezintd, un deosebit interes prin
multiplele salo produse ; in special indus-
tria, azotului prezintd, o mare importan!5
la prepararea ingrii,qimintc.lor chimice ne-
L-eszrre in agri culturS.
lintin.l sotllta de instalal,iile actutrle,
cum si ile cele in lucr"n qi proectate, se
poate sprne cL aceastd, industrie, prin di-
versitatra si irrrport:un{a fahricatelor c.r
produce, va umplea un gol, addnc i:esimtit
in inclusLria noastrd, nalrona la . (lI. Ni!escu
IJul. Industriei 1ClO).-cuzAn pARrDNr ANroNr
t'
Un zdcdmAnt importani de mica albi,.
erploatabilf se gdseste si in Carpatii
sucLici gi annme in i\Iuniii Lotrului,' cle-
alungul v{,ii }idnS,ileasa a,proape de Voin-
casa. Muscovita se presintd, in cliduri
groase de 1-10 cm. forrnat din plj,ci cu
o s:rprafala pinri la 2l\ 2b cm.-
X{ineralul este incolor, fiind curat, f5rd,
inclusiuni cle minerale de fer qi mangan.
Acest zS,cimd,nt este de o rnaro impor-
tan,ti, rnai ales c16,ndu-se cdutarea -mi-
cd,i in industiio electricd,; cu at6,t mai
mult cr,r clit conditiunile lui sunt in to-
t_ul analoago cu marele gisimente .tisl".
din. Bengai (InCiile engleZe), avd,ncl o su-
perioritate asupra 1or prin'aceia cd, mica
este mai curata (D. Rolll- an. Bul. sec. so.
Acad. Roin. No. 4,/G;.
Legea rezisten!ii sau opunerii !a va.
riafiune. * Se oljservii in rno l osp;i-i-
mentul cd, toate fenemenele naturale-sunt
supuseunei legi gene:ale, care s'ar putea
formr-rla astfei : CAncl o fortd, exteiioard,
cu totul octrectLre se exercitd, asupra unei
sistem cu tendinta de a face sd, varieze
unul dintre parametrii ce caricteriziire
starea actuald, a corpul,ri, de exemplu
parametrul fr1 aceastS, variatie atrage
i,ntotdeatct'ta o varialie paraldld, a attiri
parametru. d* ex, t7; sensul aeestei va,
E
136 sotrn lr
riatii este zrstfel incfi,t ea cautd, s5, st:in'
ieaicS, nrima modificare. l'rocedeele c1e
iezisterrti Ia virriatiune sunt extrem de
felurite ;' totusi generalitatea legii le fra'
peazfl in toate fenomenele naturale ce le
studiem, fie ele mecanice, chimlce, fizice
sau biologice, gi chiar sociale.
O anali75, a diveselor fenomene niai
caracteristice va scoate in relief aceasti,
proprietate a lor, gi aceest5, lege'
- !.enomenele rneeanice ne ofen5, trei ca-
tego.rii de parametri susceptibili_prin ac'
tiunea lor-c1e a se opune forlelor exte-
iioare ce tirrd a produce aceste fenomene ;
Iner[ia propriu zis5, a corpilor materiale:
Re:istenlu, materialel,tr solid-e prin fo;:!ele
elastice ce se desvoltS, in ele /6,nd sunt
supuse la diverse eforturi de deformare;
si in fine diversele forle de ft"coarc inlre
corpii ln miqcare relrrtivd, unul fa!5, de
altu1.
Pe c6,n,l primele clou.i, categorii consti-
tuesc adevi,rato proprietiLli intrinsece ale
materiei, nltima e o consecin![, a struc-
turei sale tnoleculrr,re.
Studiul sistomeloi' fizice qi chimic,e t'n
echiliLrru ne indicd, interven!,ia
'sub legei la
variatie. cunoscutd, aci numele cie
principiul L e Chtil,elier--Bruun. Dintre
multiplele fenomene, citez cazul unui
gaz sirpus 1a compresiune sau detenl,5, qi
care slnr.ultan se incd,lzeqte sau se ri,-
cegte: aci parameiri vor fi x .- vo1u.mu1
ci y - temperatura. Inadevd,r presiunea
miqcoreazS, volutnul : dar. simultan corpul
se inc5,lzegte qi se dilatd,. Fenomenul e de
ahnintreli rec'proc.
Fenomene'cu totul analoago se constatd,
rigor studiind sistemele diiazice in echili'
bru fizic sau chimic.
Aci paramertrul al cl,rei vari:ilie simul-
tand, o consttr,td,m e raportul masselor ce-
lor dorii faze in preseniS,.
De asemeni studiul solulilor ne jndicS,'
o aceiasi simuitaneitate. Sunt bund,oarS,
multe solulii care cristalizeazd, parlial
prin rS,cire ; dac5, prin solvit'ea unui sur-
plus de substanld, tindem sd, md,rim con-
centrarea unei atare solulii, constatd,m cd,
ca se r5.ceqte. c c:lce e conforrn legei.-
liettotnettcle elrt'trir:a oferd, o sumedenie de
acliuni secundare, foarte felurit, ce toate
au acliune std,njinitoare acliunilor prirna'
re. Astfel avem la firele strh,bd,ttite de
curenl,i ef'eote de resistenld, eiectricil foa-
rte anilloage, in ceia ce priveqte forma 1or,
cu cele mecanice. I'enomenele de induc-
!'e qi self-induclie, analoage de asemeni
cu fenomenele inertice din mecanicd,, as-
cultd, toate de legea }ui ILcrrz I fenome-
nele secundare se opun prin acliunea lor
electromagnetic{ cauzei ce le-a dat nas-
tere, carie intotdeauna o varia!,ie de flui
rNrionlirr;tuNi
rnagnetic sau rle intensitate eleciricS.-Po -
larizarea electroliticd,, fenomonele termi-
ce ceeinsotesc reactiile dintr'o pii5,, efec-
tul Peltier sunt ali;e exemple interesante.
In fine fenomenele biologlce de sensi.-
brlitate diferen!ia1d,, const;r,tate experi-
mental la organisrneie inferioare, fenome:
nalc c1e iner(;ie si oboseald, inclividuali, de
opunere la ideile si la st[rile c1e lucruri
revolutionaie, de obiceiu, etc., p.ecum gi
f'enomenele foarte ana,loage cu cele ine-
canic:.- ce -se int5,rirpl5 in viata sociald,-
ne indreptd,lesc a generaliza legea rezis-
tenlei sau opunerii la varia{iune ia toate
fenomenele ce cad si-rb cont.olul mijloa-
celoi: noastre c1e csreetare. i)
A.. DIRIGAUITT
Student, inst. electr-otehnic Iaqi.
O noul metodd de proparare indus-
trialH a acidului acetic.-E.-F. Armstron-
a iacut o comunicare la ,,Society of Cheg
mic:il inclustrl." din Bristol trat6,nd des-
pre prepararea acidului acelic plec6,ncl din
carJ-lur5 cle calciu.
Carbu.ra de calciu i;ratatzi cri apf clii ace-
tylen, care cu a,pd, trece in aldeh),dd, ace'
tic5. Trecerea aceasta din punct de r.e-
der:e technic se face foarte .greu qi oare-
cari greutiti fusesc invinse 1a inceput de
Dreyfuss. Se brece acetylenul repeda in
acicl suliuric de o anuinit5, concentralie
qi acolo, sub influenta ca+aliticii a mer-
curtlui trece ln ahdehydi aceticd,. Greu-
tatea ntare este qi oxydarea ln mocl avan.
tajos a adehydei ln acid. La inceput se in-
trebuinla platina, apoi compuqi cromici
drept catalysatori. Astd,zi se intrebuin'
!,:az[ in acesi scqp cupru qi condi.tia de
reusita a ox.ydorei, care se face cu per-
inaganat de potasiu e sti, fie exces de al-
dehydi purii qi sii se evite urcarea de tern-
peraturi. In aeest caf. se obline 9L0fs acid,
acetic.
Din aciii prin incirlzire in prezenla alu-
minjului se obline acetona, un dizolvant
foarte ciutat ln industrie.-c. v. GHEoEGIIIU.
lndustria in RonrAnia. Din statistica
-
industriald, a RornA,niei, publicatd, in ,,Bu-
letinul Industriei din 1!21" rezu1t5. c5, in
Rom.i,nia intregiti sunt repreeentate ur-
md,toarelo industrii, dupl grupd,rile lor
mari:
Iitdttslria metalu,rgicci cu 305 stabili-
mente, ctr t1n capital investit de 239 mil.
lei, av6,nc1 37.635 lucrd,tori si per.onal.
Iitdustria lemnului, cu 490 stabilimente,
capital 307 rnil. Iei gi 43.341 lucr.
Irtd,tstt'itt hittiei (12), cap, 50 rnil. lei
gi 2.544 1ucr.
1) Rezumatul unei conl'ct'lu!i !lnutc la Socie-
,
tatea siudenlilor in $tiinli,
 'vo,-tn ryr inii-,rrliafrust 137

fn d rr,stt'ia cltin'r,icci, (787 \, mai pronunlate ca otnul pot vedea

8.740 lucr. ccle mai micj corpuri.
lndusLr"ia alimentarc\ (977), cap, peste 1 -o "--*
rniliard, cu 26.054 lucr. Ochiiin general sunt -'fzu!{, de luminl
[ndusLricr, iertiltl (L56), cri 109 organe foarte fragile nu prtem privi
10.403 lucr. direct soarele, fd,ra a -nu ne expune 1a
It'r dustria {,ilL d ciiri, ei, (133), cu 138 urmilri de inbolni,vire grave al acestor
s1 6,290 lucr. olgane.
Inclustrirt, cercrrnicd, (216), cu 200 mil. Ne prrtem uita ins5, Ia soare deslul
14.505 lucr. de comod--prin sticle negre sau- inegrite
Tnelustria elecl,r'icitit['ii (137), cn 262 Ia flac[ra unei lumd,ndri.
qi 3.032 lucr. X{ulte paseri diurne pot ins5, suporta,
., Irr,dttsLrict tipogralic[, (134), cu 70 mil. gi o lumind cd,t de intensd, qi unele din ele
5.872 lucr. cum e Vulturul poate privi chiar dir:ect
Numi,rul stabilimentelor in total e de in fa!d, soarele.fiird nici un inconvenient.
2.717,'putere investit de 2837 milio4ne,
capitalul X{isterul acestui fapt e urmd,torul :
cu o de 481.155 h.p. qi 157.423 iu- Pleoapelo paserilor sunt semit,ranspa-
crd,tori gi personal, din cari 17.288 per-
sonal.
rente
- Vulturul
soarelui
c6,nd infruntd, lumina
trage pe ochi ploapele care"i
Din aceasta propor{iilb dupd, for[a mo- - ecrane protectoare compa-
servesc ca
trice se repartireazd, ln chipLrl urmd,tor la rabile cu sticlele negre prin care - putem
provinciile diferite irle llomdniei: privi soarele.
Vechiul regat peste e0/
o to In fundul Umoarei sticloase ca o r-le-
?ransilvania 40, pendinld, a l{ialoidei ochiul- pS,reriior
Basar:a,bia
7)

,, 2.i) , are un orga,n vascular- caracterirt'c, cu

Bucovina 3'1 ,
Banat 74'4,,
Industria rnetalurgicd, aparline ce:l mai
nrare parte Ardealului cu Banatul.
t In jnciustria lemnului qi a hdrtiei pro-
por{iiio, tot dupir, fbr{a rnotrice, sunt:
Vechiul regat 440/n
Transilvaniii, 43 ,,
Rucovina I
Ranat
' Basarabia 0.5 3 c1e micd,
(f)u1tic'r Btt l. [tidrtsl,t''ial t.
Vederea Paserilor.-Animalele, pentru
rea lumei inconjurS,toare, se ser-
aprecie
I vesc de sirnluri in mod deosebit. 0mu1 se
concluce ln via(d, mai mult de vedere qi
auz, prea putin de rniros sau gust. C6,inii
din contra au mirosul rlai intens. Pestii
t gi o pritur5, pigmentarS, foarte desvoltatd,,
au miros qi gust, ei sunt insi aproapo
surzi gi extrem de rniopi.
,, rolul nutritiv -_ numit din cauza formei
,, ce o are-,,Peptene".
Peptenele, Ia paserile diurne qi rnai
ales la cele care pot privi lumina, ia
dimensi ni ma"i, servind ca, o perJea pro-
tecLoarr: rutinei.
Acrstcr fapte se mai adaugl Ia Pa.
serile care trd,esc 1n regiunile cu - lumini,
intensd,
- siextrem
poate deveni
dimensiunea Pupilei care
ld,silnrl
- ne recltisd,
sd, intre in ochi de c6,-l o cantitate
de luminf.
*'i"'
Sunt qi paseri ca/e nu pot stporta lu'
mina crlm e Bufnita etc-acestea sbu.
r6,nd -seara sau ,roupi,ea
ochiul are tre-
buinld, se prindd, c0,t mai-multd, lurnind,-
de aceia ochiul acestor paseri are o pu'
piifl foarte dilatabilS,, un ,,Pep'ene" mio
,**-*-

3,
Paserile se conduc ca si omul tot de La microscop retina paserilor diurne
t- vedere; chiar paserile care se hrinesc cu apare impregnat.i, cu douil feluri cle gra.
o cadavre se servesc tot vedere pent,ru gil- nrrle, unele roqii qi albele galbene"
sirea hranei. Aceste granule cu-.rnultd,- probabilitate
*
': -)i prirnesc numai radialiunile luminoase
rf
respective rosii sau galbenq qi ca ur-
0chiul paserilor desi construit dupd, pla- mare paseriie vdd numai aceste - 2 feluri
i- ntrl anatomic general de constrr"rclie al
l. be culori res+"ul culorilor ar fi pentru
ochiului vertebratelor, totuqi prezintd, u- paseri sau- prea pri+gin sau c1e lob vizibile.
ncle par:iculariti!i. ;:
-*-'"-*.
0chii paserilor diurne au intre ei o mare
Ochiul paserilor-in comparalie cu al independenld, fiziologic5,-situalia 1or Ia-
omului-e mult mai mare, si ca urmare terald, capului-ne put6,nd vedea un acelag
gi imaginele sunt qi ele mai rnari. corp in acolaq timp il sileqte a avee gi
- de aliul.
De aceja paserile r,5,C la distanle tnu.lt' f'uucliuni sepatate unul
-
i 3rJ Notri sr
Pupilele qi pleoapele se rniqcd,, 1a fie-
care ochi in parte, separat qi cu multd,
siguran!5 cL si imaginele oculare nu se
mai supraprln .- ca la om pentru a da
- ochi igi for-
o imagipd, unicd, _- ci fiecare
meazd",ln centrul optic cerebral respectiv,
imaginea sa proprie Vederea paserilor
e prin urmare dubli.-
*'"'-*
In rezumat - 1a Paseri - ochiul e or'
ganul de simt cel mai de samd, intreaga
- acestor
via!6 a tror fiind suborilonatd,
organe.
Ochiul paserilor e alcd,tuit ca sd, vadd,
la.distan'e .mari gi si disting{, cele rqai
mrcl 0orpurr.
Une1e paseri pot privi direct lumina
soarelui
- altele nu pot vedea de cZi,t 1a
lumina noplii.
Paserile vd,d numai culorilo roqii
galbene gi e1e au vederea dubld,.
U. STAMA,IIIN _Piatra-N.
Perioadele de activitate gi repaus la
om si animale.
- Cercetitnd
rnotr'ice qi rapauzul
actt.ritatea
la ora si animale,
fiziologul Sz'yrtr,cntsl;i ajunge 1a concluzia
cd, existd, o impulsiune puternici internd,,
care face ca orice animal in timpnl ce'
1or 24 ore, independent de orice catzia
exterioard, sd, clesfi,qure o perioald, de ac-
tivitate. Cu aparate de orlogerie lnregis-
tratoare de miqcd,n, puse la cugtile in
care animalele erau lnchise pentru expe'
rienle, Szymanski a constatat cd, dup5,
specii existd, una sal1 mai rnulte perioade
de repaus in timp de 24 ore. Animalele
care prszintd, o singurd, perioadf,, de re-
repaus in acest interval le"a numjt tzo-
ttoluzice, (omul, pdsirile, ruuqtile) ; peri
oada de repaus e precedatd, de o lungi,
perioadd, de activitate. Din contrd, qoare-
cele, iepurele de cas.d, cflnele, melcul,
rdma gi- chiar copilul mic au in interva-
lu1 de 24 ore mai multe perioade de ac-
tivitate mai mult sau mai pulin egale ;
iepurele pd,nd, la 21, copilul aproape 5 ;
pe acestea le-a numit poly fa:icc. Succe-
siunea zlleTor qi a noplilor nu influen-
leazd, aproape de Ioc aceastd, periodicitate
a animalelor polyfazice.
Interesant este cd, ln privrnta simlurilor,
animalele rhonofazice fac tz mai cu samd,
de simlul vd,zului pe cd,nd cele polyfazice
mai ale's do sirnlul olfactiv qi al tac-
tului. Omul prezintd, un admirabil exem'
p1u in aceast{, privin.td, .' omul adult cat'e
este vizual aparline tipului monofazic ;
din contrd, copilul mic, cate are cunoE'
tinla lumei exterioare mai ales gralie
im$resiunilor tactile qi gustativd edte
polyfazic.
rNtrORuAlirtiNl
Szintartsl,:i stabilincl,,cd,turile de activi-
tate motrice" dintre perioada de activi-
tate qi do repaus Ia diferite animale timp
de 24 de ore, a r5,mas surprins de acti-
vitatea pe care o desfdgoard chiar ani-
malele cunoscute ca lenese.
Astfel r6,ma este activd, 13 ore, racul
?tf, ore, copilul mic 10 ore. la fel cu
melcul.
Aceastd, perioadd, ar fi constantd, pentru
aceiagi specie, av6,ndu-se in vedere Si
anotimpui; constanla e cu at6,t mai ac-
centuatd, cu c6,t animalul e mai superior.
Perioadele d-e activitate variazd si in
timpul celor 24 ore ca intensltate. Astfe1
la viperd, perioada principala de activi-
tato e de la 12*3 dup5, ameazih, la, bu-
ratec existd, 2: una la ameazd, si una
citre searL, qvabul, me1cul, racui, qoa-
recele, guzganul sunt rnai activi noaptea
qi dec;rt ziuiL.
La animalele vizuale si monofazice som-
nu1 este mai lung qi niai intens dec6,t la
c:le polyfazice, acestea djn urmd, obosesc
repede dar isi reeapritf,, reperle forlri, ne-
cesard, perioadei de ac'r,ivitate. Existfl de-
asemeni un fe1 de adapta!ie Ia excrtatiile
rnediuh-ri exterior, animeLlele vizu.ale ne
putd,nil s[-qi desfdsoare activitatea 1or,
rlec6,t la I:rrnina zilei.-v. pufcARlu.
Lupta contra insectelor parazite qi a
boalelor ce transmit, prin metoda 'tro"
ficd. Se qtio, gralie cercotirilor ll'eii-
-
senbergl-Luttd, c6" in Danemarca, una din
cauzele dispariliei malariei, este cgesterea
vitelor. Acestea fiind foarte nurneroaso,
oferd, !6,n!aru1uI Anofrl agentul trans.
mitator ai Irolii-un lnedLutrofic foarte
lesnicios. Astfel Anofelui astd,zi nu se mai
dd, la om. A ajuns o specio zooftld,. Jecnt
.Leglandre numd,rd, qi iepurole de casi,
printre diferitelo animale domestice c5,u.
tate de Anofeli-probahil din cauza insu"
ficienlii :nijloacelor lor de aph,raro.
Ugor c1e -
crescut in regirinile hd,ntuite de
frigurile palusbre si util pentrucd, se md,.
nAncd, acest animal poate deveni un au-
xiliar de md,na int6,ia al ornului in lupta
contra malariei. Pd,s5,rile din cauza pe.
nelor nefiind atacate, nu joacd, nici un rol
in proteclia oinuluj. contra !6,n!arilor Ano"
feli. Xfetoda aceasta cle luptd, contra a-
genlilor tralsmi!,d,tori, care const6 in fap.
tul cd, omul le oferd, acestora in alte clii-
puri, rnijloacele de hrand este preconi.
zalil de Rou,bau,cl si a fost denumitd, rire-
toclu troficri. Se gti6 c5, multe insecte nu
atacd, dgca! in tirnpul secetei plantele qi
anirnalele din a caror sucuri fsi iau ana
necesard,. IJn mijloc de luptd, cohtra aces.
t-ort este-puneroa de vase cu apd, la in-
cliurd,na 1or. Boala somnului, Ciuma qi
,liilil

trLflilJs,{
Tipuri Geografice din RomAnia

Capdtul sutlic. aI' Pietrer Craiului, tlinsple_1Prucir

rvedere din aer:oplan)

Partea Norrlici a Pietrei Craiuiui (r'edele din aeloplan)

 I{OTE gt rlrFoniua'iruNi 139

alto boale s'ar putea inld,tura dacf,, am fesorul american R. Pea,tl grupeazS, toate
reuqi si doturnd.m insectele transmitf,- cauzele deceselor dupd, diversele sisteme
toare, dela_om-gazda 1or naturald,-spre de organe ale corpului a cd,ror oprire fnnc-
alte anrm.tle, cum e porcul , usor de ata- tionalri este cauza imediatd sau preclomi-
cat di:r pricina pielii^pulin'priroas", desi nantd, a morlii.
Ioarte reztstent. Ot'erind timp de gene_ El le claseazi, in 10 categorii, dupi cum
ra.tri.aceeagi gazdi, unui paraiit obi{nuit provin din incetarea defunlionare a uneia
cq alta, voin"ajun[e sd-l'aeprinaem, si-t din ele : 1. sistemul circulator aI s6,nge1ui.
rlefinitiv-Ia gazda
adapt6m tlefinitiv-la gazdi noastrd,,
noastr.i,. fii. 2. Sistemul respirator ; 3. Organele se-
c6,ndu-1 astfel inofensfu pentru noi noi'sau
sau xuale primare qi secundare; 4. Rinichi qi
speciile ce voim sd, protefim. c. uor,lq organeexcretoare conexe; 5. Sistem schd-
- leiic gi muscular; 6. Tubul digestiv qi or-
Studiul istologic al fenomenelor provo- ganele asociate in meta,bolism ; 7. siste-
cate Ia mormoloculde Rana temporaria tnul nervos si organele de simt; B. Pie-
prin alimentarea tiroidiand.-(I. Did,s.oi & lea ; 9. sistemul enclocrin ; 10. celelatte
E. Faure-Fremiet, in C. R. d. S. de ia"Soc. organe,-fd.c6,nd abstraclie de caaza pa-
do Biol. Iulie 1921). tologictr, infec{ie bacteriantr, perturbatie
Incd dela experien{ele lui Gudernatsch troficd,, rnecanicd,, etc. Crr alte-cuvinte'el
se gtie cd, regimul de tiroidd, gribegte me- considerd, chestiunea morlii din punct de
tamorfoz-a- gi se crede cd, acliuiea generaki vedere biologic numai, ignord,nd cauza in-
a secreliilor tiro diere s,ai. traddco prin cctd,rei funcliei qi ocupd,ndu-se numar de
cregterea metabolismului, in special a- ex- partea din organism, care incetd,nd sd,mai
creliei azotate. Autorii au hrdnit mormo- functioneze, provoaci moartea
loci cu lesut tiroidian (proaspi,t, in bulion l{ortalitatea a fost studiati in Statele-
sau praf) qi au studiat accelerar.ea meta- TJnite, Anglia gi !fnutui Sao.Paolo din Bra-
morfozei, urmd,rind regresiunea cozii. apa- zi1ia, avAndn-se in vedere procentul Ia
ritia membrelor, reinojrea mucoasei in- 100.0C0 locuitori. Atd,t in Anglia cA,t si in
testinale qi unele modificlri ale rarun- Statele-Unite mortaliiatea cea mai niare
chiului, nraiului. e provocatL de nefunctionarea sistemului
La coad,ti, au observat hrd,nind mormo" roipirator, care ocupd, hl z-lea loc in Sao"
loci foarte tineri 7-lb zile cu tiroidd, o Paolo unde f-iul e ocupat de tubul di-
rogresiune progresivd, qi rapidd. La mi- grstiv, din cauza teribilei mortalitd,ti in-
croscop se. constatd o sarcolizd, intensd, cu fantile cattzatd, de diaree si enteritd, in
dezagregarea fibrilelor. aceastd, !ard,. In toatd, acest<j trei td,ri sis-
. trte-inb_rc. Cele posterioare apar tfupi 8- mai temul respirator gi tubul cligestiv detin
10 zile de regim, cele anterioale pntin nrai rnult de I din numd,ru] dcce;elor.
!6,rziy. ?otdeauna cele st6,ngi inaintea ee- De altfel acestea prin suprafala 1or sunt
lor_drepte. In acest timp irolumui rnor- urai in contact direct cu^ mediul extern
molocului scade. Dela 1? mm. s'a obtinut (apd,, alimente, aer, bac$erii), pielea doqi
in ,4 zile o braascd,-muscii de 6 5 mm. e qi ea in contact direot cu mediul ex.
hitestin. Epiteliul prirnitiv intra ln-'de- lgriol o m.a,i^. bine protejatd,, gralio epite.
generescentS, pigmentard; cu vacuoiizarea ltulul strattllcat.
celulelor, care cad in lumen. In cd,teva Organelo circulatoare qi sdngele ocupl
zile epiteliul e inlocuit de unui nou a cd,- aI treilea loc in tabloul mortalitdtii. vin
rui celule prezintd, o mare activitate rni apoi sistemnl nervos, rinichii, orgaiieie se.
toticd,. xuaIe, sistemul scheletic gi muscular, pie.
Celula hepaticd, prezintd, un condriom lea, organele endocrine,
normal dar foarte d-ezvoltat sau mari sra- Peari insd nu s'a mriltumit numai cu
nu-le at|,ta. El a grupat cauzele deceselor or-
-osmio-reductorii colorabile p"tli"i" ganologice dup5, pd,turile germinative
prin fuxind,, La maiu se mai obseivd, ade- pri-
s_ea
_degenerescenta grasd, a unor travee.
mare (ectoderm, mezoderm si endoderm),
'l'otdeauna existd, par&sorne. Rf,,runchiul din care se clezvoltd embrioiar organele"
prg,intd,.tn anumitoceluls epiteliale a1e EI obline urmd,toareie rezuitate;
sale mari corpuscule cromatdfije, carj arr ECTODERI{ !dEZODEB,![ ENDODERM
tbst gisite gi de alti autori la broasca in '" 0
o;o 0'o
trrma unui regim carnivor sau dupd, a- staicle-Unite (1e06-1910) 8.7-1{.3 37..1-31.8 53.9
blalia unei pirli insemnate din rnai.-c. u. (r901-1905) e.8-15 0 34.2-29.0 56.0
Anglia (1914) 6.7 -114 36.0-30.3 b5.3
Bazele embriologice ale nrortalitdtii S.-Paolo f l9l7) 6.3 - 8.-l 3t.1-29.0 62,6
omului. Statistic6le mortalitd,tii suit care conduc la o generalizare de mare im-
stabilite,- in general, dupd, .cauzelb clece- portantd, pentru evolulionist. Ele arat& cd,
selor. Baz6,ndu-se pe factbrii biologici pro- Ia om, reprezentantul cel rnai superior al
Y, A4amathi,'l/, I J
140 l(0TE SI INFCBNTIIINI
evolutiei organice, aproape 5?o/n din toate
cauzele deceselor clasificate in mod bio.
Iogic provin din o oprire funclionald, a
organelor derivate embriologic din endo-
derm, 8-130/o numa,i aparlin organelor
ectodermice, iar restrrl 3,1-350/0 provlne
din oprirea organolor mezoderinice.
Aceste rezultate confirmd, si rolul im-
portant jucat de factorii biolbgici in ra-
port cu factorii mediului in det-errninarea
quantumului mortalitd.lii umane.
Dacd mediul ar fi predominant in mor-
talitatea uman5,, rezultatele n'ar pute&
fi aga de concordante in medii asa tie di-
ferite Ia Statele-Unite, Anglia'si Sudui
Braziliei.
JJraztileL Aceasra nu Impredlca
Aceasta nu impiedicd, insa
insd, ca
pentru boale: dizenterie, ente-
-anumite
ritd,, paludism, etc. mediul sd fiti, fard,,
lndoiald,, un .factor de cipetenie. interve-
nind in acelaqi timp qi in?luenta, relativd,
precisd, a constitu!iunei sau a hereditdlii.
v. P.
illierea albinelor din RomAnia.* Ana-
liza nrierii proveniti, din diferiie judele
alo Homd,niei vechi, a fost fd,cutd, de D.
I. Petrouici qi Elena, Petresca, in lobara.
torul de chirnio a orasului Iasi. Rezul-
tatul este urmd.torul : '
Cantitatea de apd, variazd intro 13-
l8 o/0.
Aciditatea e s1ab5,, iar cenusile rutine.
Acidul fosforic variazd, intrb 0. OiO-
0.035, iar materiile azotoase intre 0.328
gi 0.58b ols. Zaharrrl intervetit constituie
temeiul (73-79 o/n) pe cdnd zaharosa e
restrd,nsd, 7a 2-7 olo. * (Ann. sc. Un.
Jassy).
Flora depe sticla geamurile de la fe.
restre.--= Acoastd, f1or5,, curioasa e alcd;-
tnitd, de Licheni.
Lichenii datorit{, naturii lor simbio-
tice pot creqte pe pietro precum qi' pe
terenurile cele mai aride din regiunile'
alpine si polare.
Lichenii pot creqte de asemenea qi pe
sticla geamurilor ferestrelor.
Miss Ethel llellor, care a strrdiat ches-
tiunea, descrie o aseminea flord lfche-
nologicd, alcdtuitd, prin 22 specii de'Li-
c-rrenr.
Acesto vegetale sd, desvoltd, mai ales
pe geamurile neingrijite, pe fala lor ex.
ternd, expustr, .atmosferei ; sd, gd,sesc insd,
Licheni eare cresc gi po fala internd,.
Cu toatd vitregia terenului oferit de
sticl5,, flora lichenologicd, a geamurilor
o reprezentath prin unele specii curn e
Xantltoria pariel,ina, Placodiu,m tnuro-
rum gi Arh'opyrerr,ia ch,lorotica desvol-
tate in cele mai bune condiliuni, cu un
tal normal cu fructifica{ii qi spermo-
gonii.
Alte specie ale acestoi flore cum sunt
Dipl,iicia caitescens, Pertusaria leucosora
qi Lcprarta fltit'a, ,desi destul de fru-
moase ca infA-rogare, sunt storile, fd,r&
fructifica{ii. numai cu soredii.
'ul*
I\,Iiss liellor a studiat gi influen{a pe
care o au Lichenii asupra corrstitulii
chimice a sticlei.
Alterarea sticlei geamuril:r neingrijite
de la biserici etc. e" daioriti acestdr ve-
getale.
De al.tfel sticla se altereazd, qi numai
prin acliunen atmosferei umede sau a
apei de ploae incarcate cu C.0,
rare insd, mult mai lent5,. - alte-
Umiditatea acidfl a atmosterei hiclroli-
seaz{, silicatii comrronenti ai sticlei tran-
sformS,ndu-i in acih silicic si hidrati al-
calini, care ln urmi sunt transformati
si ei in carbona{i qi eliminali prin spi-
lare cte apd,.
Lichenii prin corpul lor dau in perma-
q9n!e sticlei apd, qi C.0z __ factorii ei
distructivi prin aeeast5, Lichenii in-
tensif ca qi -accelerea,zd, alterarea sticlei.
Lichenii lucreazd, asupra sticlei nu nu--
mai pe cale chimici, tii lucreazd, qi pe
- cdci intre rizoidele si
calo mecanicd,
chiar in talul Lichenilor sd, gd,sesc ade-
sea gi mici fragmente do stiald,.
a**
In rezumat vedem deci c[ sticla gea-
murrilor poate avea qi ea o flord r.piin-
zitatd, prin Licheni si) cS, aceastd, ftord,
producb alterarea gdalmurilor.
' u. gTAMA?rN.---- piatra-N.
Flora MHrei de Sargas. X{area de
Sargas e fOrmatd ilinregiunea - liniqtitd, a
oceanului Atlantic, lnchisd, in interiorul
circuitului curontului ecvatorial de Nord
gi Golfstrom, intre insulele Azore, Canare
qi Bermude intre Mediterana europeanf,,
qi cea Americand,:
Marea de Sar$as datoreqte acest nume
florei sale formate din o imensd, canti-
tate de alge brune specir a genului Sar.-
ud,ssutn.
Prin aceastd, mare a c515torit Cristofor
Columb in drumul seu,cuceritor al nou.
lui continent.
*
- Sunt
flore.
cUferite ip6t"6re asupra
Unii presupun ca ea e for.matd, din
aeestei
fragmente de alge fucacee rupte depe !er-
mul anrerican qi aduse mexeu aci de cu-
renlii maritimi.
 $I INFORMATIUNI

Altii admit
lgl
cd' aici e,o specie de alge
-.+r
I cleioasd, sub acliunea
-;- unui
i&:tr, suc (probabil
i!'#'
._- irjJdliffi ,ili?,YltrJ,1i}i;tt,J,,:}
--- -,.j"6::.v*uGr s ururrLuriltruu-Se ln SI&Iea I
; 117"3f ; i ."iii,r,i'J#it,
__ _"r t
aceasta cttn timuurile celo mai indeld,r-- | 0. "*
M.
tat,. 'uqur*r |
,*
*' *' | Canalul Rin-Main_Dundrea._Gormania
I ^ c^^r r!..^- :r
^i',:?ffi
nf ,":'Hi'#'tt*?;;ffi Ltli*,f; +:lr,.g,frul*-'f*X'T l,:*
acestuia duc
ra urmd,toarer.
".f:ml*iiie | $:_ltll],f,1*,u.l",,ilXll.:XYt?S3tr
z,ii4,!'?,"Y,*:'"S"qi^'ry*-n:r:Zi,matd,dinl1"i#:{.#di!!L**tote.p.u
specri plutitoare do Sarqessum. --^- | .r_r'lYlrea germanttor se indreaptS, spre
...tr) aceite specii riinJ'if iuiiina rrir lrd'sd'rit. c6,mn bogati.,j grd.ne, ca^mp aes-
ritaie _ nu H;i;";;b; ;;;It'ffi#"A- | chis industniilor 3i. ninii-. pr"ra;t pen.
din fragmenteri- speciir"r- a."i.r;;#i: I t,9,T_oT91l vo.r s5,_ cd,qtige'nunerea.
-""-""
ele sunt specii ind'ependent..-
ependente. *loulf Iui
I *l'"'1 rur L/arol
Oarol cet rtare infd,ptuitd,
ceI .I\{are
r
inthptuitd, in
-a
*** I 3;:,.,qe* r..S.11,!,1g9vic ar B#ariei,

ss:aiff i'Jifr t'Tl,t,I'.-"?-til,3i,*?:.ilFillit,i:6r6;qi*r*'[i;,ru'l;

_?ic. ei_gi su r*
Mai inlrma u"esiu specii
ittai_in-urm?";;;; i".f-.;Ji'ii II iil';ilIifiili;dl!;;#l
snecii inci c,or, :; ll-l?ptuiascd, inf,eptui.
dzi'ptat noii vieii snociare p. .i.u iJ-i -gi f"1 ;s,TJi*x:
oa
i\Iarea de sargas'-i*' srauirrw.- pi,i'^-rv.* I ca a ceror dera suez_ qi panLma, pen_
| [:] ri;ip;:;H# o deosebitd, insemndtate.
contra schizoneul",!.,
,
,:{T!,i:,;^;^f:t, -
schi-:.oneu*
il,1ri1gE;;ierqu" il
I i",tt'*ln;*lr.*'l*mlilit
i i,;ir"" -r"i'"ui"n
"Jia,l, rntregime pe ,eritoriur
lfl;
,rd3, "" l., iii i ;: H;bs,d ij i",'.lii
se tung
#i;1,:,, ;1** ::i:ldj3{T
:' ataca+e
parrire U,
;r ril;ii;;or- I **:.1
i;;;#r;* s""'.ffib*l"lui"fit3:i":-lJ,?:
e
urJr(uir\f ue un otoi oirl-c#'e; I
'vuqiBr'
3,X.[*,,]9o.,gi;*u_:" -olol_ oarecare, 1bc
100 gr. alb
care si p:"i,ifiu..pectivere
15c I g;,''e-.qi^ prin perspectivete ie ce se deschid
"pioectat.
91' ??i-Ti de zinc. Diipu I la orilont prii tt,erea
s'a IIerL amestecul 10 minute se aahugo
10 gr. rJt'rsrrertrlna.
". I cet ae uri'u du-i"..-ffi;il'i;.;i;.
"iolroiri
rw 51' terobentind,. '- IL,".,o..r--,;;;;;;
proectat va avea o ^ ihd^*'^xr..l^
insemnii,tate -_
uer
mondia,rd,
se unge cu pensonnr-_de 2 ori, odatd,
t'oamna si odatri, nrimavara. I *t#aJ'Ifi',*'.unalul
i4,*i"E;rofu'"i, a-o_oe, diagonar, Ieg6,nd
lra_nea xora'"roi'"o tltar6a li#;;r;i orient.
I
. un inamic natural
urr rnamrc natuial al acestui afid arne- "'e
rjcanesteunmichimenoptertotai"a*.-
"ia.Lsiui
c:t de azi, canalul Lrrdvio.
I pontru-co*euil l,uaole, e numai
nrrmqi
| *i."i qi caicurll cel pro-
rica, ttpnerlnus
t'rucL) Ap!,elinus mar,us,
malus, carc ca catarvii, ",
larvii, trd,- 6"iil;#;,;;
tri- |I ectat 'macar--z
sihr, rni,nq. om
trebue sd, aibd, "5
m. x ad6,n.
^rA.^
'u'iAcest
::"f'*i::::x^la:',K?t l :i*-gi ;iF: ffii"iffidd;""hri#iiu oope
"*. ^^.- i" i il"t""r" "{" Z),i, ar ti enormu ., '#B?
himenooter a fost introdus
il,"i;F+. d,e;;
Ii,Tii,,:, oil,roi*qi",r ii.iffi,;'if: I i;ii;.ii,;;#;ii.p.i"-"iji,j;i;,J'; trans_
auxii;ar-ar 1*?,,.9u,.1,
(f_o\llil*,^,^g::,,:i:,,lfy, ii.*,*_- I ili;!1.*!l:!1x'ili,ifffr,ii3l'3:1?"1.1t
nu numai ca drum, dar
l2iaqe in lirpta ;'.;#;;;;ffir'pffi;"";. II t.;;f;,r&i";p;
*lfr"* r"t.*r";j"'.:'+*'Hr'i'#1,"%fT#A":?:
td,md,tor.
,0,,,, qcn l; - i:T"_..:l"ii.iiti#,iiiil'rr"i%yilio.au
(din Ia vie agr' et iurare ^,.- e2r II +;rr.an-se
*,.^,^ Aug. poate cipf,r;;ffifi"ji',i:1:
o ciupercdonaX a---!..^_)r
carnivord. _ Este
)
h , zurl I ,!9r"!e, apelor. din teritoriul gernran, uti-
I iiia"i"ir't;T.#;;"";;1f?#"'ir,Ll,i
specie Snropiiti"a;'S;- p.rtr'u a mrri debitut canarutui.
Ea princie aniri,ar[uie u"-ffi I oupi,
?,!:l^::::d*,:41s, F;q,- *6""i.rir*
ri*t",".i";
1,":1.g.".q f
st mai ales Rotifere vii, cu a_jutorul uo'oi ave'a cineva siguranlri ^ri poate
I in socoteli"o rto.-
*,':"llfr*^::-:..qf:le ui"ioc i" r";rr. 1iljir;il;;,!itil;il;-;i.";;roiJ;l
-;;.";r"'ilr"iiiil."
miceriu. Fiecare aivelicg! -il ;dt..". | tr.rir. .i,.r.
I rJ"i[ iliriura"
3,i"*11^f..-1jru
micii Rotiferi, .o-'.u on- qu- | m6rci, Iar aurila a,
uu@ Gr ri
rr ae
uu ro-io anl.-I.'.
au-ju uni.".,.
dita peritrU peqti.--- |
maiTate.
capd,t, i
..31flu,#3n[?,,j:k_lr::.^gll_:;t,:,1:#..
i m ed iat a ceit
de md,ciuc,. se rungeste-
s e d ilatil in
si se | i;;;
I ^.S_ ii ;ffi: J;;
-

",i."ju"
cddere de ap6 din rume,
Z;tl"Jf,lf ' t,ilft?
".*iii.d-ul tI rei,
poi nmpl6,nd tot cirpul i"i*-.r"lui.-i- :?1":# idl'a"i""*, nici aceea a Niaga-
cum- se mai spune prin cd,rtle erc-
pompe prin care sucurile animalului i,e" I rnq,1
;:*i."l11'*'"f:?,i:tri1"":t*'"*1,llr*: ir"^ii8,a ori c6.t cea dintdi, cre
il;;;;riJa[""uu
I din urmd, ..tu',|?at!
l'.;ig*l#:"xi'%'l;,,,cln**:?,,:?:^::li*
o ::t ^:lil;,*
substan.td be devine'mucilaginoilrli tI ffiffi, gil .G*.;;'ilsffi "1;;
H?.JJ;r[;i3|?r;#uj3'iroifli
142 NI.,TE
dela o in5llime de 250 m., ff,r5, sd, se 1o'
veascd, devretln prag ori insu1d,, curgd,nd
intr'o bucatd,.-(xosltos). t. s.
.singur5,
Populatia Franciei in 1921.-_E vorba nu'
rnai de vebhea Francie, fd,rd, provlnbiile'ctr'
pS,tate dutrd, tratatul de Versailles. In 10
ani numirul locuitorilor Franlei a scd,zut
cu 2.102.115 Iocuitori, fiind clup5, recen-
sd,m6,ntul din 1921 de 37.499.394. Pierde-
rea provine in mare parto din urml,rile
rizbbiului, fie din morlil pe front (125700),
fio de pe urma bolilor, tie din deficitul
nasteriior d.in cauza *obitirlrii. Da r cifra
arltatd cuprinde gi un numd,r mare de
strdini (1.415.128) 'addpostili in Frant'a.
Sunt departamente cari au perdut qi 20
la sutd, din populaliune. Nu e numai pro'
blema descieqterii populaliunii bii,qtinaqe
care se pune pentru Franta. In aceastd,
!.ard, carb dupd, situaliunea'ei geograficfl
a fost intotdeauna un loc de vd,rte; etnrc
so pune qi problema necontenitei creqteri
a strd,inilor, care nu pot rim6,nea fiira in-
l1uen!5, asupra etnicitf,,lii. $1nf fleparta'
mente in Care strd,inii constitue Si B0/o
din fropulatia Se vd,d crein'
^sa*buribd,qtinaqd,.
au-se ethici 'in mijlocul popu-
laliuneii franceze. Elvelienii bun5,oard, ln
Haute-Savoie, au acaparat aproape in in-
tregime industria hotelierd, ; belgienii se
ingitrrnddesc inspre nord mai muIt, ita-
lienii tn departamentul Alpes-Ilaritimes,
spaniolii in Basses-Pyrend s. Asistdm deci
la o incercare de deplasare a granilelor
etnice. Golurile prevenite prin impulina-
rea populaliungi b[qtinaqe sunt umplute
cu ailuxul diri ld,riIe vecine cu natali-
tatea rnai mare, pe 16,ngd atraclia ade-
menitoare a centrolor industriale ce duc
linsd, de mdna de lucru mai ieftind,' E
uiiul din fenomenele demografice cele mai
frapante ce se poate conslata si circula-
tiunea etnicd, cea mai vie cu tendinta de
u"t iiitrri.. i densii5lii iocuitorilor tii, fd,-
cd,ndu-se abstraclio de sciderile tempo-
rare deqi importante ale rd,zboiului, nu e
pe baza eregterii natalitd,lii ci in parte pe
acea a, imigrd,rilor striiitte, ceea ce stir-
beqto cur5,lenia etnicd,, md,car c5, mulli
strd,ini se nalionalizeazd, in aparenld,.
_ ANN. DE c6ocn. 1922). l.
Universitatea poputard dih Chigindu
continud, a fi un focar insetnnat de'cul-
turd, nalionald, in capitala Basarabiei. Iq-
fiinlatd, in anul 1918, in zilelo eroico ale
Basarabiei, ea n'a tncetat nici cum acti-
vitatea-i binefd,cStoare la care au parti'
cipat, ca un- simbol al vremilor, cd,rtu-
rari din lagi, Bucovina gi Ardeal, pe l6,ngd,
inimogii romani din ChiqinS,u. Conducerea
$I lNF RMATTUNI
aeestei UniversitS,li o are d. Pan. Halippa
ca presedinte
'al
qi prof. I. Negrcscu ca se'
cre{ar consiliului profesoral, amhii li-
centiati ai Universitd.lii din laqi. Se lin
res'Lilat cursuri serale si tot asa de re'
grilat rnatinetrj duminicale. Pd,rlei qtiin-
[iiice I se dd, o deosebit5, import'anlh. La
inatineuri'e duminicale din crirsul anului
$colar 792Al2l au linut conferinle cu su-
Liecte stiinlifice d-nii I. Simionescu (Jara
noastri;, Dr'. Hortolornei (Din progresele
chirurgiei), dr. Cornea (Tuberculoza), M.
llavid (Dunarea si importanta ei), Ilr. De'
metriaile (Profilaxia boalelor venerice),
Dr. Dinules'cu (tr[iopia), N. Leon (Credinla I
irr supr&natrrral), Th. A. Bd,ddrd,u (Cum
s'a format plmd,ntul rom6,nesc), C. Po'
povici (Orieina lumilor), I. Borcea (Soli-
ilaritatdr olganica qi sociaki)' {
La curstlrile serale zilnice au linut pre-
legeri d-nii gen. Panaitescu (Astronomie),
Dr-. Papinian (Aparat genito-urinar), P.
Popescu (Fizicdr),' Dr. Iiortolomej (Analo'
mie geneiald,), Dr. Holban (N[edicind, _le-
gale;, Dr. Dinulescu (Bo! de. ochi),_Dr.
Std,ncescu (BoIi nervoase), Dr. Conta (Bac-
teriologie).
Dupd, cum se vede lecliunile de medi-
cind, sunt celo mai numeroase, corespun-
z6,nd unui vd,dit interes social.
Nicd,eri in cuprinsul R,om6,niei nu existf,,
o lJniversitate populard,, nici chiar in cen'
trele Univorsitare, in care sd, se predoa
cu atA,ta continuitate, variato cunogtinli
necesare azi multimii, IJniversitatea po'
pular{, din Chiqiniu, ar putea servi, -in
acelag sens, drept model gialtor orage din
Romd,nia.-t. s. l
Omul de Neandarthal in Africa.-Din-
tre formele ornenegti cvaternare,care pre'
zintd,, col pulin in Europa, o uniformitato
morfologicfi, ia toate resturile gdsite este
IIomo neattd,erl,Ltalensis. De cur6,nd sla gd,-
sit in Rhodesia (Africa de Sud), intr'o
min5, un craniu, caro dupd, caracterelo
generale, este un reprezentant' a1 omu-
lni de Neanderthal, cunoscttt mai mult
din ltruropa. Totuqi nu toate caracterele
sunt indentice cu alo omului clin Europa.
I'd,lcile sunt mai proeminente ca qi ar-
s. cadale sprinceniior. In schimbul acestor
insuqiri simiene din potrivi fruntea e
mai pulin teqitd,, r;eafa mai pu-trn datd,
indd,rd,t, ceia co insamnd, c5, linea capul
mai drept de c6,t contimporanul sd,u din
Europa. Era mai om. Ori cum aceastd,
descoperire e importantd, pentru cd, aratf,,
r5,sp6,ndirea largd a omului de Netr,nder-
thal qi varialiuni ce pot duco la aflarea
obd,rgiei celor doud, rasse omenegti de
mai i6,rziu din cvaternarul europoah.-r. r.
 NOTE $I INF'OBMATIUNI
E. Shackleton.*Inctr, unul din eroicul
nearn al exploratorilor polari, a mnrit,
brusc, de o boald, de inimd,, in drum spre
o noud, incercarode a studia continentul
de la polul sud. NS,scut ln Irlanda la
1874, S. moare in puterea vrd,stei, Fu o
firo de o lndd,rjitd, voin!d,. La 17 ani era
angajat in marina comercia15,, insd,rci-
nat5 crr transportul trupelor: in Trans-
vaal, Atunci chiar ard,td, un curaj si o
energie, la un naufragiu, care il va ca-
racteriza via!5 intreagS.
Explordrile polului sudic Ie inct.pe in
1901 sub cornanda lui Scott, conducd,to-
rul .vasului Discouery. InaintarS, pd,nd, ta
Marea barier5,, pf,qind p6,nd la- 82017'.
Mai pe urmd, liri ej insusi comancla ex-
pedi.tiu_nilor, Cu vaportl' I{iemrod, por-
negte din nou la drum in 1902, ajungdnd
pe16, la 88023'. I1 desparte de poi numai
178 km. qi l'ar fi atins dacd. o simpld,
intd,mplarb nenorocitd, nu i s'ar fi frus
in cale. Catd,rul ce Ie ducea merind.ele,
cdzu intr'o mdp5,tur5, din ghiatd,. Se gtie
cd, dupd aceasta dat5, Scott qi Amundsen
cel dintd,i la 17 lanuarie 1912 si al doi-
lea la 14 Decembrie 1911, deicoperird,
polul sud. Aceste fapte nu.l doscura;ard pe
S. ci-I biciuesc pentru a stribate" conii-
nentul polar- La inceputul rdzboiuluiplea-
c5, din nou de astddatl comandd,nd ilou{,
cord,bii. lJna, Aut"ora,, ayaa misiunea sd,
depuo provizii po !5rmul Mdrii lui Ross,
iar tovardqii de pe ea sd,-i jas5, inainte. El
pe corabia Endurance, trebuia sd, anco-
teze la P5,m6,ntu1 lui Coats, do cea1altd,,
parte gi -si apuce peste calota de ghiald,
lnspre Marea lui Ross.
Negansa l'a urmirit viala toatd,, o tra-
^
icd, luptd, impotriva tuturor grautd,.tilor.
gicd, grauid,tilor.
Si Aurora gi Endurance sunt-prinse prinse de
g!e!u!, O parte din oamenii d^e de pe cea-
dinti,j debarcard, Ia locul conveni't,-iar co-
rabia, luptd,ndu.se cu ghe{urile. cu multe
s-tricd,ciun_i ajunge in Noua Zelanda. En-
-poirivd,
durance oln
uurance din porrtv& a fostrost complect dts-
dis-
trusd,. Dacf, n'ar fi lost curajui supra-
om enesc aI lui S. ar fi perit cir tovafu.sii
lui cu tot in ace.le paragini pd,rd,site.
Vreme de un an au- rd,mas iSolati de
restul lumii. ,Ce au induratl e rie netn-
chipuit. ir_r sfri,rqit pe I. Elefanli-.
lor" S- -Ajung
Iasd, acolo o parte din tovard,'si
iar el cu o mic5, barc5, cu motor se iii.
cumetd, sd, tnfrunte Valurile Oceanului,
f{,c6,nd drumul de 1500 hm. p6,nd, la
Georgia de sud, de unde capd,td,- aiutor,
spre a scd,pa pe tovard,qii sd,i. Ajuried,nd
in Noua Zelanda, se iudroaptf, de astd,
dat5, ca sd, scape do 1r, moarte si pe cei
lalli tovardgi, ldsali pe td,rmul l[arji lui
Ross. Pe ld,ngd, toate necazurile unei ex.
t43
pedilii costisitoare qi cu at&,tea peripelii
nenorocite, se mai adause, qi invinuiri
ori nrdcar bd,nueli mai duneroase. Totusi
nici de ast5, dat5, nu se descuraid,. cadi
proectd, o noud, expedilie cu vasirl fluesl
Dar nu ajunse de c6,t la I. Georgia de
Sud qi o anghinS, pectorald, il rtpuse.
Dupd, dorinta sotiei lui fu inmorm6,ntat
in I. Falkland, aproape de regiunea a-
ceia de care viata lui intreagl a fost
legatd, gi prin care a procurai omonirii
incii, un oxemplu de energia neld,rmuitd,
pe care . o ascunde in ea fdptura o.
meneasca.- I. s.
Personalia gi Varia. D-l Toporoscu,
- din
licenliat al Uriiversitd,tii Iaqi, a luat
doctoratul in Sc. fizicela Paris, ctt teza:
Entrainement de corps solubles par cer-
tains precipitds.
Uniuersitate rusci iu, Praylct, a fost au-
lorizatd, sI fie creatd,, dd,nd diplome Va-
labile numai pentru Rusia,
Uniuersitate i.n, Lubli,n. Un comitet s'a
constituit pentru crearea unei universitd,li
noud, in Poionia. Contele Zamoyski a
dd,ruit in acest scop 25 mil, de md,rci.
Mecanismul misclrilor amiboide si al
diferentierilor celdlare.- Cercetd,rile'l ui
Leo Lo6b asupra crustaceului Li,mulus
au ard,tat cd miscd,rile amiboide po caro
le fac colulele sanguine sunt detorininate
mai ales de schimbf,rile alternative de
conzisten!d, ale protaplasmei, care prozin-
tt pe rd,nd o fazd, de lichufaclie gi una
de solidificare cdt si de schimbd,rile de
tensiune a suprafeleil Cercetd,rile ultenoa-
re au mai ardtat cd, consistenta celulelor
variazd, cu absorbliunea in celuld, a Ii
chldului ambiant. In 1920 .Loeb obtine
experimental tS,suturi ale c5,ror elemehte
executd, miqci,ri amiboido gi observS cd, la
nivelul acestor ld.suturi se pot imita feno-
menele care so obserr,5, in timpul cicatrizd'
rei r5nilor. Continu6,nd aceste experienle,
in Martie 1921" Loeb reLrseste sd, determine
varialii progresive in 'aspectul pserdo-
podelor gi al miscd,rilor amiboide. El va-
riazd presiunex osmotjcd, a rnediului in.
conjuritor, schimbS,nd consistent:, proto-
plasmei. Intrebuinld,nd o solulie pulin
hypotonic{, de KCI el capd,td, o liciditate
accentuatS, a protoplasrnei, datoritd cd,reia
g-hig,r endoplasma e pusd in miscare.
Trebue insd, ca temperatura s5, fie destul
de riclicatd, ; la l0o fenonrenul nu se pro-
duce. fin6,nd celulele sanguine de Limu-
lus prilin timp la 400 se observd, la
suprafala lor formarea de numeroaso pi,
cf,,turi a cdror granuloplasmd, executd,
rnigcd,ri asemind,toaro pseudopodelor tipi.
 144 DtrBI DE
ce. Loeb a reusit s5, provoace ln amy-
bocitele sangelui strudturi r. ,*"u-
"r""
m6,nd, exact cu acele pe care le au oudle
inconjurate de o membranii, de fecundatie.
In cazul oui,lelor, cum a fost doveiiit
de Jacques Loeb e un fenomen de clto-
lizra,; li amybocite structrira opu." in
lrrma absorbliunei lichidului incon-iur:Itor
cd,nd protaplasma devine foarto fluidl.
FlezuitS, d:ci cd pseudopodele qi forrna-
Bari ilo sam6
I. GUIARll., Pr6cis de Parasitologie.
deuxi6me ddilion, enti6rement I'evisee, avec 462
figurcs dans le texte. Paris [Baillidre et fils) 1922.
In 1910 am semnalat in revistele noastre
medicale aparitiunef primei ediliuni a
acestui uvraj, (Din coleclia Bibliothdque
du doctorat en lledecine publcat sut:
direcliunea lui A. Gilbert si L. Fournier)
gi ary inzistat asupra serviciilor pe care
Ie aduce studentilor facultd,tilor
-la noastre
de"medicin5,, medicilor, qi toti- icei
care se ocupd cu parazitologia.
Cu toate ce acedstd edi{ie"s'a imbogd,tit
cu mai multe date recente, totuqi autlrirl
a trecut cu vederea u.nele cercetiri, fd,cute
in Rom6,nia, ca acea a compatriotului
nostru Ciurea, care a demonstrat cd, Iarva
tematodului Opisl,orcltis felineus trd,este
in unii pe$ti din familia Cy pritti,tcl)tr,
studiu mentionat in ultima eaitie a nre.
cisului de parasilotogie a lui Ncueu'.Le-
mai,t"e. Guiart stie insd, sd, trateze cu o
adevd,ratd, elegintd, chestiunelc ceie mai
dificile in aparentd,, cele rnai insunorta-
bile ale nomenclaturei. Cartea este icrisd,
intr'un stil clar, concis, agreabil qi in-
structiv.
Este inutil a face elogii unui uvraj deja
atdt de cunoscut si atat ae stimat ia
NO]._PROF. N. LEON.
P. BOGDAN. lntroducere in studiul
chimiei fizicale. - Teorla cineticd. (le2l,
Via{a RomAneasci, Iasi, pleiul 7b lei.
Am simlit o pldcqre deosebit[ zdrind in
t'ereastra unei librdrii cartea d-lui prof.
Bogdan; apoi-felulam citit cu emotie piirru
lucrare de acesta, tipd,ritd,'in iimba
noastri. Aceste pagini mi-au reamintit
lecliile pe eari le-afr ascultat la Iasi in
primdvara anului 1918, c6,ncl Facult'atea
de S,tiinle a descliis mh,joritatea cursuri-
1or. In acest timp in laboratorul d-lui p.
Bogdan, pe lQ,ngd, studentii iegeni venearl
rogulat qi cei refugiali, vene& qi A, S, R.
SAM.{.
liunea membranoi de fecundalie sunt fe
nomene conexe.
Var"iind consisten{a protoplasmei celule-
lor sanguine de Limulus s'a putut irnrta'
structurile caracterisi,ice ale diferitelor
specil de celule (ganglionare gi neyro-
logice), fapt foarte sugestiv din punct de
vedere al diferenliorei celularo in interio-
nil or$anisrnului.- v. p.
Principele l{icolae, toli dornici si, Iucreze
gi sd lnvele. .F
r* ++
l\fetodeie fizico-chimice in timpul din
urmd, au dobd,ndit o lnsemnd,tate cov&r-
gitoare ln chimie, fie in cea analiticri, or-
ganicd,, technicd,, etc., spre a preciza, ex-
plica sau prevedea inld,ntuirea naturald,
a fenomenelor.
In strd,ind,tate existd, scoli numeroase
gi e destul sd, citez numelo chimistilor
ce ilustreazd,I qtiinta
stiinta chimiei : Van't Hoff.
Hoff,
Nernst, Ramsay,
Ostu,ald, Nern'st, y, Guye,
Guve. Berthe-
Berthe.
1ot, Le Ch6,telier, Perrin.
La Universitatea din Bucuresti nu existd,
inc5, o catedrd, de chimie fizicd" : notiu- il
nile generale se dau ins[ dr.l cd,tre d-l pro-
fesor G..T/onginescu, in cursul de chimie
anorganrca.
tl
In limba francezd,, pe 16,ngd, numeroa-
sele lucrdri originale, a apdnrt de cur0,nd
traducerea maielui tratat'al ]ui W. II.
L.ervlq:' ,A system of physical chemistry,,
qi edilia 2 a din ,,Tebretische Chemie a
lui Nernst".
-*_-"_*-
D-l prof. Bogdan imparte cursul d sale
in dond, pd,r!i. tn cea dintai lu6,nd ca bazd,
conceplia atomicd, a materiei, dezvoltd
,,teoria cineticd," ; in cea de-a doua ,,ter-
modinamica".
In ,,Introclucere" face un istoric al evo-
luliei chimiei, apoi studiazd ciocnirea cor-
purilor,-.plee6,nd dela relalia fu.ndamen-
tald, a dinamicei:
ci2x dv
1lldt2:-t':ltr.dt
R6,nd pe r6,nd desvoltd, intr'o lesilturd,
metodic5,, teoria gazeTor, formula luf Clau-
sins, introduce noliunea de uirial: X (X" f
! t.Z") ; apoi_migcarea browniand, ieori'a
lui". Einstein, legea maselor, formula lui
Van der Vaals.
Dd,ncl la iveald, aceassd, lugrare, d-l p.
 b.tnt nn
Bogdan- face ca qi cei ce nu pot audia
p.ulsTl d.sale, sd poatd, dobandi cunog-
unlele necesare, spre a inlelego tratatele
mai mari.
, {geast3, Iucrare desd,r,d,rqeste bogata
d-sale activitate-corisr. BElcor
lef de lucr:ir.i-,-U;;;. Buc.
l{. D. COSTEANU. tntre stiintl si in-
dustrie. Cerniu{i, 1922. ZS lui, i09. ' '
Se simte tot mai mult s'i lanoinevoia
ca principalele rezultate iesite ain iciivi_
tatea stiintificd,, si fie c:it' mai lars cu-
qoscute. Popularizarea stiintii este" azi
o. necesitate, nu numai ciin partea celor
care ii sunt preolii, dar si pentru cei multi
ca.re tr€ buesc indrumali spre cun oaster:ei
mai am5,nuntitd, a lumii r'eale. Sun'icest
-iitx
imperios ind<imn at
g, s'cors rle sigur D-r "6;;rij;;Tu
prof. Costeanu vb-
tumul_pomenit problemele cele rnai va-
riate din domeniul .{izicei gi a cfrlmici,
sunt tratate in capitole scurte, scrise id,_
Inurit, ca si poati fi infelese de ori cino
a re o culturl qtiintificL generalii.
Ilesi
drspar-at,e, cu confinut variat cele 2b de
ca.pltole se grupeazfl in jurul ideei c[td,u-
zltoare enultate in tiilLrl volurfiului. Caut{,
s? !e. dovedeascl prin diferite exemple
ca rntre _strrnla purd qi cea aplicatd, nu
e qan!. add,ne gi cd, una fd,rd aita azi na
p.q mai poate, at6,t de strdnsii, este imple-
titura. E o carto folositoare, cetrettu6sa
sgrveas_cd nu numai studentilor pentru
a prinde gustul sd, se depriiraa cii ira-
tarea subiectelor stiinlitice gi in alt chip
sem,l 145
telor, fo:matiunile ruderale
cultur&
plantelor.
In partea a patra
cu $apte canitole
aratl legit_ura, din punct de v:edere i rAs_
pandrret plant-.lor din Rcmf;,nia, cu cele-
alte re_girrni qi anume, cu : Eurbpa cen-
trala, .Bul3aria si Europa de rdsr4rit, cu
rlora Artrcii, Uaucasicd,, Altaici Si Sibe-
rrcd,, ocupi.ndir-se intr,un capitol cu plan-
tole ce cresc numai pe teri'toriit-'Olciet
iui _Traian, incheind ^cu locul -no*aniei
rn -hlora .hiuropei.
. .In. pa_rtea a clncia cu trei capitole, face
rstorrcul
dezvoltirer Florei in Rome.nia,
incep6,nd cu plantele din perioada ter.
tmr6, Quaternard, gi post-glaciald, iar in
partea a VI-a cu trei
-capltole se ocupii
9y impelfl1ea Romd,niei in regiuni ftoris-
tice stabilind gi raporturile di-ntre acesto
reglunl. l; o lucrare pe c6,t s,a putut de
comp-lectd,, din _care so poate decluce incd,
ma^rele lipsuri de studii -a florei rom6,nesti.
..-Autorul s'a servit cle lucrd,rilu froii"t.-
tilor romd ni si altor botanisti, n..Loir'.i
tle p.ropriile sale cercetd,ri, dove.tind ast-ftjl
ca drr excursiunile f.i,cute de D-sa timp
de aproape doud, zeci de anigin-fOiO"siu
ora..regtuLea Brostcni, Jud. Sueeava) ne
te"rtoriul Hominiei, cunoaste flora tdrei
noastre, poate dacd, nn mai bine, tot'asa
de btne ca qi noi din Romd,nia. :
C, PETBESCU
. A.relativite,,.
la
EI-NSTEL\, ,,L,6ther. et la th6orie de

{e car ace^l sobru'aiu iraiit.ir-iiiiniiri.. In momentul c6,nd fizica simtit ne.

dar qi_ profesorilor de liceu 'pentru
u
voia uno-r expticaliuni, mai ap;iil;. a
av.ca de unde ceti elovilor ni"iti*au renomenelor naturale, intrdnd mai addno
g."tirg..go conlinut stiinlific. Cartea este lul*rqde cdtipoteza'existenlei'oo.i}tu
tor,
trpii,nta cu multd, ingrijire, ce face cinste il
marertr rnateria ponderahild, cu-
editurei bucovinene.- r. s. noscutd, pd,nd, atunci, et'erul, si a fdcut
aparilia..qi .a fost pusi ta t,izi ieoriitor
PAX F. : pflanzen geographie von Ru- trzrce ulterioar.e. Icleea existen!ei eterului
mflnien, Halle, Nova, acta. Abh. der Leop. 1 fos! emisi prima oard pentru o lo.ti-
Carol Deuts. Akademie der Naturfor.scher trca te_oria. ibrtelor care - aclioneald, la
Ban CV No. 2.- gt pentru a._se da o exptica{ie
"|]:l-at.t}?,- propneta!ilor
plauzlbilA Iuminei,- exnii-
_ In introducere face istoricul cerietarilor ca.r.le care a dat naqtere teoriei onddla-
botanico tn Romd,nia.- l,ucrarea i-ffia"- torie
a tuminei.
!it5. in Q ndr.ti, fiecare parte cuprinz'ind Newton nu erau Astfet ae unOe ;;il'^i;
mal. multe capitole._ prima partb cuprin. reciproce.dintre considerate ufi.'*iiuni
ge t.capltole, in care descne pe scurt si vocate prin corpuri ae cai cete'J.o"
contact-
de figuri_ iq te.xt fciicil qi or;t vrtr&lrurler pune in imediat, teoiii i.a.
P?ititd
tatrele, geografia tdrei ; Dobrogea.'0itenla eviden{ii o noud, fdr.td,
1\Luntonia, Ifoldova,- Carpatii] ciirna, in_ -care lucreazd, la distan!d,. Succesorii jui
I{ervton, atunci pentr u u i"uttin; .,"iiut"u
fluen!1 ctimet gi 'a pi,rn'an[ilfri"ui,*r, conceplre a naturei for{elor, au remis
ptantetor..ln partea a doua, impd,rtiti in o.e rdeea cd, aceste djn urnrd,'for{e nu sunt
patru capitole, descric Iormiliuntte'pd,du_
roase de stejar, Fag, Brad precum si for- g,slfel.do c6,t in aparen!f,, _*i Li-in*riiri.
tate. ele sunt transport:r,te de cdtre un
malrunile subalpine qi atpine. mediu .care. urrple tbt spatiul, uai"a ,ir"
In pa^rtea a treia, cu patru capitole cies_ mqcarlle si ttetbrmirile elastice alti a-
cne rnlluenla omului asupra Irirnei plan- cestui mediu,
eterul. Aceastl idee--a- ra.
146 b.trhr DE sAlt{i
mas ln stare latent6, p6,nd prin intilia
jumd,tate a sec. XIX c6,nd a oblinut un
spri iin puternic in teoria luminei, care
din " cariza marelor asemdn5,ri ce 6xistd,
intre proprietf,,lile ei si acele ale undelor
efastl6e ,iin coi'prtile'ponderabile, a fost
consideratd, ca un processus vibratoiiu a
unui mediu elastic qi inert care umple
tot universul. Astfel a iuat fiinld, teoria
eterului luminos imobil, in ajutorul cd,-
reia a venit mai t6,rzit o experien!f,, a
fizicianului Fizeau, care de altfe1 joacd,
un rol capital in teoria relativitd,lei.
Evidont c5, odatd cu desvoltarea fizicei,
din nevoia ce so ar5,ta de a se determina
pronrietd,tile caracteristice ale eterului,
i iriceput' gi evolulia acestei concepliuni
care a preocupat mai pe toli marii fizi-
ciani. In special cd,nd Maxwell a indru:
mat teoria electricitS,tei pe o cale nou6,,
d6,ndu-i o profunzime nebd,nuitd,, eterul
in mod firesc a fost conceput cu totul
altfel de cd,t p6,n5, atunci. Maxwell I'a
considerat ca ceva care posedS proprie'
t5!i pur mecanico, foarte complicato de
altfel, qi a cdutat sd,-gi imagineze- un
model mecanic pentru eter capabil sd,
dea o interpretare justd, legilor electro-
magnetice, dar n'a reu$it. l)e aceia con'
cep!:a lui'Maxwell a cdzvt, gi a fost in-
locuitd, prin teoria lui Ifertz care con-
siderS, eterul cu totul asemdnfltor matoriei
ponderabile, ludnd parte cu aceasta la
miscare si fiind ca si ea un substratum
a1 ienom6nelor ele;tiomagne'ice; aqa in
c6,t eterul lr-ri Hertz nu se dintinge intru
nimic de materie cate este de altfel in
parte compusd, din eter. Dar gi acoastd,
ieorie a dus la conlraziceri de neinvins
aga in cd,t nu s'a putut ajunge la o teorie
unitarf,, gi precis5,, lipsitS de contrazrceri,
pd,nd, 1a Lo,rentz care realizeazS,wimens
lirogres in aceastl direclie, reuqind sd,
stabiloascd, un acord.intreteorie gi expe-
rientd,. EL realizeazd' acost progres al
teoriej electricitSlei cel mai-coisidera-
bil dupd, Maxrvell - -1u6,nd eterului orice
proprietate mecanici, qi materiei orice
'pro'p"iutut. electromagneticd,. Nu flumai
in spaliul vid dar chiar in interiorul
materiei, dupd, Lorentz, eterul singur este
sedjul c6,mpurilor electromagnetice. Par-
ticulele elementare de matorie sunt sin-
gure capabile de migcare iar acliunea
Ior electromagnetici este datoritd, faptului
cd, ele poart6, incd,rcdturi electrice. Astfel
in cAt el reduce studiul tuturor proprie-
td,tilor electromagnetice la studiul in vid,
fd,cut de Maxwell. Am Putea zice dar
c5, sinsura Droprietate mecanicd, pe care
o mai"lasa Loientz eterului estg'imobi-
litatea. Teoria relativitd,lei restr6,nse i-o
ia'gi pe aceasta. Si iatd, cum.
Se qtio c5, dupd, teoria relativitS,lii res-
tr6,nse lesile fenomenelor din naturd, iau
acelasi fdrmn. oricare ar fi sistemele de
referih-t5 la care le-am raporta, cu con-
di-tia ci aceste sisteme sd, ioseaCd, numai
miscd,ri rectilinri qi uniforme. Apoi atunci
exibtenta unui etbr imobil ne-ai da posi-
bilitatei sd, legd,m de el un sistem d-e re-
ferintd, fa!d, de care legile fizice sd, fie
mai simple decd,t ar fi fatd, de alr,e sis- tl
tu*.. Cil alte cuvinte ani putea obline
un sistem privilegiat, pe c6,nd teoria re'
lativit[lii restrd,nse zice cd, tocmai cd, a'
ceste sisteme sunt, din punct de vedere
fizic, echivalente. Am fi condugi deci s{, I
spunem: eter nu existf;, deloc, iar c6,m'
purile electromagnetice nu mai reprezint6
Starite unui mediu, ci sunt realitd,li inde-
pendente care nu rnai pot fi redusegi care
nu mai . sunt legate prin nici un sub'
stratum.
Dar ne putem intreba: acestd, negalio
a eterelui sd, fie ea necosard, teoriei rela, ',
tivit5,tii restr6,nse ? Pulini4'reflexiune ne
aratd,' cd, nu, cd, i daid, admitom exis-
tenia eterului, cu condltia insd, de a nu-i
atribui nici un fel de -iscure (cleci nici
imobilitatea'caro e lrrl caz particular al
migci,rei, nu dd,m peste nici o contra-zi-
cere cu acoastd, teorie. Asa se ia eterului
qi ultima proprietate medanicd, lSsatd, de
Lorentz. Vedem deci cd, pentru teoria re'
lativitfltij este indiferentd, gi doci fd,rd, con'
'ipoteza
secinle eterului. Cred c5, eceastd,
indiferenld, provine din faptul cd, aceast5,
teorie nu intrd, mai add,nc in natura miq'
cd,rilor sistemelor de referin!5,
- fiindcd,
aceasta nu e necesar,-ceea ce tocmai so
int6,mp15, in teoria relatitit5,lii generali'
zatd, unde eterul apare iar5,gi in chip ne-
cesal:. Cd,ci nogaroa existenlii eterului in'
semneazd in ultima analizd' presupunorea
cd, spaliul-vid nu posed5, njci o prop-rie'
\aNe ftzicd,, ceeace contrazice faptele fun"
t/
damentale ale mecanicei. Ppdealtd,parto
starea mecanicd, a unui sistem de cor'
puri care plutesc liber in spaliu nu do-
pinde numai de poziliile gi vitozele lor re-
lative ci qr de std,rile. lor de rot'alie sau
acceleralie, std,ri cari pentru a putea fi
prir.ite ca ceva real trebuesc sf, fis acce-
iibile observatiei. Pentru aceasta Newton
a avut ne,ro'e de spaliul absolut, care
ooate fi numit foarte bine eter. Mai t6,rziu
'ndaoh incercat sd, introducS, in mecanic6
a
in locul accoleraliei in raport cu spaliul
absolut, acceleralia medie in raport cu
totalrtatea maselor umversului. Dar acests
actiuni ale maselor indepdrtate presupune
existenla mediului transmi!5,tor, eterul I
numai cd,t acost eter al lui Mach nu numai
cd, determin5, starea masslor inorte, dal
este el tnsugi determinat de e1q,
,,rlllllll
D,{81 DE sAMi
Ideea lui Mach si.a cd,pitat o cieplinir,
expansiune in eterul t:oiiei relativitritii
generalizatq. In aceastS. teorie lLrrn:l'e
conceputd, cir-r un contin'.rum spatic-tern-
poral qi sunt'condilionate de materia, care
se gdsegte in afara regiunei consideraie.
Inld,turd,ndu-se conceptia nnui spalirr"vid,
eterul apare necesar ca Lrn rneiliu lip:it,
de orice propriet5li rnecanice sari clni:t,ice
proprii, p.rimind ins5, in fiecare loc pr:in
conexlllnt, supuse unor enltntitc tregi cn
matei'ia si cu eterul din regiunile irrvoci-
nate, o stare determin:lta. Vlrlern cuut se
deosebegte c1e ettlrul lui Loreniz zi c5rui
stare in absenta ciilpur-ilor electromag
netice nu e condiiionatir, t1e nir:nic in
afari cie e1 insnsi, d,v6,nc1 pretttintl-eni a-
ceeaqi stale. Putern cleci spune c5, et.-+rui
lui Einstein a fort dedu.;-din eie,nrl lu!
Lorentz pe cale tle relativizar:e.
Dar aceastri concep{ie a lLri }iinstern
este inc5, ln stare initialii, si deui nLr sl.:l
cdpd,tat forma sa dofinitiid,. De acec.er, a-
pare cam neprecisd, qi incapabiiS de a rds-
punde inc5, la rnul'ue intreb[ri piise tle
Litenatura, $tiin{ifica
REVISTE
Acad. Ronr. l\'Iem. Sect. Sii. T. 31. {;.
Dernetrescu: Asupra sondagillor :i,eriene
crL balonul pilot, cu 4 pi. qi 2 fig. ; l)r'.
G. Pel,rescu; Pericoiui tuccrciilozei si in-
valizii din riz'oi.
Bul. sect. sc!ent. Ac. RoLrrn. \,-II -{u.
- 0.(s) ; A'. I.eoit Sur les zt:r'os cl,:s
71I0. ()tr.iccsctr,.'
fonctions : Un procirl,: pius
rapicle pour la preparaLion nricroscopirlilc
des oeufs des helminthis ; ll. ,[t:!;e'l,itr.s :
Der ,rnittlere uucl obere ,Iuia in Gelri.t
des llagimasul inarel in Siol;enbiilp.en
'ident : Bemerk. iiber
einige iIossilit,n aus
dem Tithon-I(alk West, Siebenbiirgei:s.
C. R. Ac. Paris. Lt22. tl' :lttrlel,csco :
Snr 1es zdros de certaines fonctions ; Leutt'
cliti et S. Nir:ola'u: Les feuiljcts emi..,r,,'on-
naires en ra,pport a';rcc lcs :lffinitds ilu
virus rraccinel.
Bu!. soc. 96ol. fr. t' X-XI. 1921. I. (;"
.Botez : Sur rluelqucs Tortues iscirnes clu
Gen::e ()catlia en lrrance. av' 2 Pi.
Annales de Geographie. Ianv' 1921. /i.
tle l1ut'tOtrcj |& [O'l.r-ve]le fiCrumanie.
Analele Dobrogei. An.IIi. lio' 1. Cons
tanla. Al. P, At'ltitrc:; Crite'va inseinnrit'i
t4'?
fizicir, ; intre altele nu ne spune nimic des-
p:0 insir,si-natura eterului. Peclealtd,parte
rlenline, clacd, nu exact vechiul-cludIism
materie cter (encrgie), --- ciar desigur un
irou du,llisil : eter gr:avific--cfr,rnp electro-
milshetic, ciici acest eter al lLri-llinstein
a:)iirc c:r, supori nuura,i al ci.mpurilorgra-
vi ii.ce, nrl qi atr celor electrornagnetice.
T,rtrisi ideia, ftii Fiinstein desctiicle pers-
pr:ctiveie unei {izici s-ird,nsi,, intr'i-rn sisiem
coei:ent cle iilei pr"in aceea, c5, precizeazra
pro)-,1,:irra care r:eiultat: re-
i'h,rce la, rr,cest
prcz,_e lt.irea unic:i a cAmpu;.i1or gravifice
qi elrttrom:lgnetlce. 0 incer.ctrre extrem
c1e irrgcnioa,sti iir lceasrd directie a fost
ltir:,;ti cie ciitrc inz"te;na'Liciaiiul' II. Weil,
c.liir ea +u se poate men line in fata rea-
Iitilei. l:ie;:ult,,r,to importantevor pirtea fi
scc..i.qe ilsi din tcoria cantelor lui Ptanck.
Piin,-r clinr-l fizica rnatematicir, i_si va spune
crrr-ll"itttil ei hol,iiriior in aceste chestinni.
vetle rn, tloilr c;:rn teoria, eterului, variind
ca foliiti,, sc rnenline cu putere la baza
inti(.rrei liz,icri.
IOAN L t'i,ictnlnlt{u
e',,n0-istorice ?.sr1ltra Dobrogei ln veacul
tie rri ljlcc : iiagrizanii.
ffir;1. soc. neg. romAne de Geografie.-
1.. 1:r2i. tsricrr6sii. C. iiciiinr,esut:
llin o,:o1rr1 pririiniuiu\ -lGen. ; !r[. ],ltu'r,oilesctr :
Lrrdii.sLriile ii Iiomini;l, ; fil. {iiitrtlea,: Te-
1, ,gr";l f'ra firrd" ilr in Rorl6,nia ; C. Gcttrgescr"t, :
Jr,1,.onrn; ii. clt !:{u,rl,oy,na:l,a nouvelie Rou-
lIrrr,iri.:, dr:,ns 1;i. nolvelie lurope ; l'1. Jeutt,-
r;ti .' i-n vo\.il,g^e au:< li:ruts rnontagnes r-ic
1'-\ii'i.ft1e; C. Jlt'ril,t:scu: IJelta Dunirii ; Col.
l. j:;t!;i.r)ilr)riirir,.. Delta lllini,rii ; 1.. ;l,Ii!n,i-
;
1,'j,it .' 1 Inaintarea arf,tuiilor in Btiri-
griir : 2. (lrisLrl CS,iiiraqi ; I. Biicilt'i,: O
tra,tir. clin -.t3ii a jude'qr-r1ui Doli ; Sl. C.
| fu 1't ii,-'s : ^\iurrr I rile g eogr:a {ice.-'. Fapte, Cro -
nici.-Ilec +1.,-r Iuli.
C. R. Sec. Biol. i. -\\\VI No. 2 Ic'
uttrlitt si -\'i,,',,/rtrt I Actioir clrr formoi sur
It-.s prcprieti,. ,1.' serrLlllt lleirroliticlue ; A-
Lltti,itusit,t, J[r.t r'rlt's,:tl li 1-l,r rl,:scit.' Si:rr lil
f'or'ce des tlii clrs cl',tz 1,--o llarhinsoiricns ;
l-)cuti;:l,opr-'l ti (,',.tt',ii,-,I .' -rct:cl1 c'[e 1'0s6rine
chezr I'lrotirtit,- rt,;rtrra.l : 1)tttiielopr-tl qi CtLr-
nrot ; Action t1,l I'j:.irile cliez les vago-
J itL tl t, t' i ei qi lltt;r:: ctit,t t :
tonicl ncs : ) [, r,' i i L,- s c tt,
i,,r neriocl. laictrie ciairs les reflexes d'au-
toinitisrne udch-Llaire chez l'homme.
148 oiar on semr.

La Nature.*Avri1. Xl. tiu.ret.' Lo L011.

r.eau Dont sur le Borcea. IUCBiBI
BuietinuisocietS{ii de gtiinle din Ciuj.-
T. I. fasc. I" 7922.1- ft. i.ou.,,i,ez; Sur les Cdrli ;i
lucrdri primite :
sdries de pr.issances; G" Brahr,.' Sr-Lr les Dr. L 1. ifi{escu,1f, Dr. G. NicuJescu,Paf,o-
sdries dont 1e tenne gindral tenil vers gglia qi tratamentul Pelagrei Buc.
zrito 1 t|. ,br,gelesco: Srrl 1cs po11-norues or- 1921. 10 tei
thogonaux ; N. ,lltru,,tir.sili; .' Sur les series l,)r. ,11. Gu.1u,!eac. Filnetiile seculare din
de polS.nsn-res ii, une varialtle complexe ,'
{,1. tL. Dittta; Contr. i 1'6tucle clc l'effet
Br-rcovina cu 5 ilusir. Cernd,uli ,g21.
photoelectrir.lle cies cornpos6s indtaliclues ; [. Bohtolousclr,i. Contr. la studiul varie-
A. ,l{aiot'.' llur un probl0me r:elatif a la teiliior de vite de vie, cultivate in
l,ransmiss on cic 1'onergie c)ectrique ; t;. Iiasarabia, thiqind,u 1919. 7 1ei.
Sprr tt : Iiels co;ri,ilenes de }iagncsiuni ; 0 micti schi!5 ampelograficS. Chiqi-
1-. Strnr,'irt: Le Lirei.ra,ciomOirc ; {i" l)a,rtt- - n5,u 19L9. 2 lei.
lil .. Aparat sistem nou pentrll niisuia,rea, C. P. ltlicitlesco. Etude sur la Dessymetrie
clensiiSlii licl:riclelor ; [. !'. y11i[tt.1ti: Cons. de certaines Ammonites. Ira:is 1g21.
s. leg sourcesiheriir:rle:r des Bains d'Iler- 102 p.
cule ; (i. l)art,l'i,l .' Ilet,erm jnir,rea si clozarea P. Daluns. IJb. rurni,i,n. Bernstein. Danziryn
Ni{]Cl in apele terir-r,.lle dela l\fehailia; /. 1g2|),
(iril{escu,.' r-Tote sur t-1eux 0robanches pa-
razites ; .\. flr;rzo: ldotc sur Ie Xileiam- .l,acri[eunrt, C. Producerea si alegeroa se-
pyrum nemorcsurn ; -lL Pt'l,erl'y; 0 formd, rninlelor. T-rn Severin tgl2
.gisements
t,er:atologicii,, Ie Cotlr liaussknechtii; f!. Rot,tcr,tt D. Les de trtica Blanc
.l'acLLtttel: ldotes sur les Trechini ; 7. I)o de l-ioumantet. 7922. Bucuresti. 1? p.
bresr:'t,: Le clin:at et le bl6 roumain.

A apf,,rut de curflnd" Editia ll din: ,

r' srmrONESCu' cartea Rorn6'neascH' il

''.i{';;.fub*r,,?"'{i"1i,'r.Bueuresti'
1 ] UUI

alesi" cte I. s. se numeste o carte, pe care ar ) trebui o

", ,Oarneni
fiecare preot si olice hibliotoei, parohiald, sau
sd,
sd,teasci,,,.
aibd,
"d.el "oii".ald,
(?elegraful Romfi,n Sibiu).
. Au apd,rut ln edi{ii iroLri cdrfile didactice cle L Si,ntio'nesr:u,, Prof la I-Ir
versitatea din lasi si 7'. .,1. Rriilitirttt, prof. la lic. inter:nat Iasi.
Zoulo,ti,t p. ,;1. I-a lld. tt.
l]0lrttr[,crr 1t. cl. Il.a EC. \'ll-.
Geoloqir.t, p. ci Iy-a.
xut ;ri,ii,ii' t,i,1il,,i' ;; e,t(ttot)tir Ed. II.
Z.rtrtl.o,11.g 1tt'1tl 1'11 ctt t,sttl stt
ltit,iut, Ed. III.
Lieulotlia pentt"lr, cursul, su1xrior Ed, IV.
J flll,

,cuNosTINTE FOLOSITOARE.
Sub acest titlu apare s5,pt5,m6,nal In ed.itura rCarten Ro'md'neasair (Bucu-
resti. B-dul Academief e) o bibliotecd de popularizare, pusd, sub ingrijirea re'
da'ctionala a D-lui Pro[.'l. Slmionescu.

Au ap6,rut P6,ni, acum:

SERIA A. (Stiinla pentru to{i): I

No. 1. Omul 'pri'mitiu, Cunt, et'ci,, de Prof. I. Simionescu.

I

No. 2. Via[a-om,ului prilnil,iu, ,, h ;

:

I
u
No. 3. Guzurile ttalurale, u , , D

No. 4. Albtuele, de T. A' B5,ddrau.

No. 5. Diabetu,' ipqrri,:area ,-si gld,lbinarea d'e Dr. M. C6,hd,nescu'Carlsbad'
No. 6. Razele'utzitttti ri irtiizibile, de C. \r. Gheorghiu.
No. Z. Wa{a 'microbi'lor, de-D1r. I'' Gheorghiu'
No. B. Furtti,cile, de T. A. Bd,d.5,rd,u.

6EBIA B. (Sfaturi pontru gospod&ri):

"
No. 1. IngTijirea Pasd,rilur, Boalele k-tr, de C. S. Motag Profesor Universitan
No. 2. Di,spre toud'rtigii, de preot C. Dron.
I\o. a. ScaTtatina 6t alie boil,e motil:siloare, 'de Dr. I. Gheorghiu'
No. 4. t,iufida d.ii Sdntburi, de C. Gheorghiu.
No. 5. In iuntl'casei,, de M. LuPescu.
i
:
No. 6. Casct,,de Prof. I. Simionescu.
No. ?. Morcouul, de P. Roziade.
No. B. Sifilisu,l, de Dr. E. Gheorghiu.
No. 9. Fd,byicarea Sd,pu'nului, Ing. Shor.. .
No.10. TemehtL i'mbuiatal.irii ui\elor, de Chi{oiu.
No. Ll. Yotul obstesc, de A. Gorovei.
.l
TSEBIA C. (Din |umoa largfl):
No. 1. [Jcrqi,na, de G. Itastase, asistent universitar.
No, 2. Cetrdstoiacia, de Prof. I. Simionescu.
No. 3. fuIurttii anuseni,. de Prof. r\1. David.
No. 4. Fintknd,i. de Prof. L Simionescu.
No. 5. Bucouinu, de Prof. I. Simionescu.
No. 6. Basarabi,u, de G. Nd,stase.

In fiecare s[ptd,md,nd, apare cd,te un numd,r tle 25 qi figuri. Prelul 2

Se.pot face abohamente pentru 25.numere, trimi!6'nd a? Jtt pr,in laldat

poqtal-d-sociutitui ,Curtea Iiomd,neascdt Bucuieqti Bulevardul Academiei, 3.

I
 2,

LES ANNALES SCIENTIFIQUES DE L'UNIVERSITE DE JASSY

(Ilorgane de ta soci6t6 scientifique de Jassy; pr€s. prof. P. Poni).
apare in fascicole, unite c&te patru lntr'un volum' t
Prelul volumului 100 lei *
- D'lui
Pentru. orice priveqte redaclia gi administralia a se adresa Prof -
I. Borcea (Ilnjversitatea lagi, Labor' zoologie)'

TtPoffffifrFlfr t|. fi0[ffiilfim

:
: : : INFIINTAT;' IN ANUL 1856 :

ra$r,-sTB. IIaRZESCU 17. --=-

Premiatd de 7 ori la Expoziliile din {ard gi strdindtate.

CIAS.A DE NNEREDERE
Executf, orice lucr*ri tipografice: ziare,, reYi$te, broguri
in orice limbf,, cflr{i de vizitf,, bilete tle etlnttnie, impri-
mate pentru h6nci qi birouri, registre, facturi, plielri, ete.

DE 7 OBI
 .,lllil

--
20r.
AUGUST 1922.
,0L. Yr; -- No- 4.
.--...,

Revis€m .$tilffitifica
,,V. ADAMACHI"
.'; rl.:'_i,r:eiA I
,l.j_rai g.,,in*.:+a
- ,q.,'I ::: hli
.t

SUl[AR
P. Sergescu' - ltaqinileiu
de.'calurtlat'
chimia olgattic8"
C. Belcot' - Sio^6'*electric'
I' lonescu' --jia;;#;t"1""1"
'\rcuI d'e mica alb6 tn Rom&nia'
D' Rotma'' spiralis''
Elena a' pop'oiiJ]a-^i'rtisneria
--l
Caidura corptrilor cet'egtr'
I"l. Stamati n' pi'ifippe
N. lTetta. - Griye (trad)'

NOTE $I INFOR'MATIUNI Intre.

itr Rom.6,nia ;, a^::2:.' 1ta,.IU,1i-.-ltl1olti;
(). Bcdrcag.. Probleme]e tech^nice
'ffi Ilniversitv
i*,Ii#ff,J,r:"at'i,t!slEl?hflql1#l'ftj"j:litfl?dH:t]$,''*i,*##.,l;,
EaJprro'Y''ij;Tiltl
tiinoc.rut arb ; ;"
"W1,!;Xi,:H'."f"t-i; ''f#fit lsi6 'tt
Flverest : Aeroplane'f5'ra
mqtor ;^{-" 'u('
i"i"tl 5[''"c'''utpittt''-lj Sotvay'
press; l'remiile ncademiei'Romine '
doc'Lot'rtt i,t l,rll'g '

uAgI DE SAMA V. C,lre,tr,iltiu) ;-J Clrutt-

CLtti'\,' : Greater Houmanta
,!:+:';:':!i:Ftit;4pff*,H:Y,ti::eiW'7#i'
(I. ; ^\'
Sintirtrtesrtr/

LITERATUNA STIINTIFICA.

PRETUL IO LEI

--IA$I-
GOI,DNER, STRADA
GH' MANZTZCTI No. 17
TIPOGRAFIA H.
19 2"2
 Ileuista stii,tr,ti,ficd' tr v. Ad,amachi r,apare.trirnestriar, ra {aqi. pentru
priveste redatlia,'drticorere ali:"ififfii, iil.reriiu'A; ;;;;;..1 tot ce
c6,t si schimbul
reviste, a se adresa D-lui r. siririonescu r,rof. uniu.'ffirrorui;;ri-;;";"orogir, de
universitate. Iasi) ipr,3. ceprivegte praia abon**"iitr,)r- b".i;;"'p.'gtiai["'i;i.
univ. (Laboritorui .tt Firid-;ir'ir[i., "ri"i".r.ii";""t&i):"' u'rur r' ',osnan
Pr

ABONAMENTUL
{Jn an : 30 ]ei.
Pentru fostii bursieri ai Acaderniei din fondul v. Adamachi,
tuliuni gi laboiatoare: b0 lei. pentrLr insti-
Pentru institutori, invitiitori qi studenli : 20 lei.
Toti cei care Yor sii se'aboneze sunt rirgati sa'trimeate
poqtal, dupd, primirea acestui numi,r. banii prin mandat
cei cdrora li s'a trimes No. 1 din acest an gi nu doresc sd, se aboneze
rugali, chiar tdiat, sf-I inapoieze. sunt

Donmii eolaboratol.i sunt rusati a-!ine. in sami cele ce urmeazii,:

a) Nu se pot tipr{ri articore"rriai- rungl a;"
ourmaren; pentru fiecare noti qi dare de"samri,-*;; [r-gr,, a;16;;: nici cu
2 coloane.
.p*firi
vrJwurur rezervat, e cel mult
de prererat ra maqins, pe o singurd, pagind,
,,8)r"1:tt:'JfiLlrif f#*:i#:rise'
". c) colaboratoriror se trimete numai intaia corectur{, daci doresc.
d) costul separateror.priveqte pe autori,l;r;j;;;;;a. j",ii'1i, iipograrie.
Ele nu vor^nutea fi' radicit'e- inainte -a;";p*til;"".,r,.r.,
subtitlul-:,Extrad ai" nuui.i* qfii"tifi"a-n: A;";i;;ii:i ,, vor purta
e) Manuscrisele se publicfr in ordinea sosirei
apoiazd,. l-ceie nepublicate nu se in-
pentru'numerire ne-primite, administralia-nu
rd,spunde ;-cei care doresc, pot
cdpd,ta revista recomanda,t, adiugfi,na ta preluf -n""#-.rtului
inca 4 lei.

Pentru orico schimbare sau complectare d.e adros[, rugd,m a fi vestili.

 (,

RrvlsTft $TIIt{Tlrlch
1-. AEATEACEI

YoI. YIII. No. 4. Iaryi, August 1922.

Maginilo ile calculat

de
P. SEEGESCU
""":::lu-"
I1 Or.ltombrie lg20 s'a sf,,rbittorit iu Ii'rau{a ceutetlat'ul primei m,a-
pini de calculat intrebuinfata in intlustrie, ar.itmontetrul Tsoul's. Cu
aceastfi, ocazie, ;;;i ffii l; Paris. o expozi{ie de magini cle calculat,
*'uo farrt publicaliuni specialo cu privire Ia acesto maqini. n'6'.rh .ln'
doial6,, ca cea *ri co*piecta documentare asupl'a aoostei chestiuni so
snsest'e in Buttetin rte ta societd d'encouragement pour l'industrie nati'
Z;;1;- N;: n, s.pt. ost. 1920. Acuur de curand, D-1 M' o'oceenu,
inventatorul'Nomografiei, a dat ln Bulletin tles sciences mathdmattques
(Uart 1922) o priv-ire gener"alh istoriefi,. Socotesc oh.e.intoresant pen-
iru cititori'sa dau c&twa id.ei ganerale asupra maqinilor clo calculat,
iotosinau-mfi pentru aceasta, de artiociul citat al D-]ui o'OCeGNn.
Insh cliu cele mai vechi timpuri, oamenii s'au folosit ' de diferite
obiecte pentru a-gi inlesni operir,liile aritmetice, chiar qi'a-cug.mulli
copii inva!6 sA numele 9i sa-adune cu ajutorul. a o sut6, de bile co-
i"ioir, tnqirate pe zece irergete metalice. De altfel chiar numele de
piatra qi ne
titiii p.civine de ta un cuiant vechiu care insemneaz*
fdceau cu grbmezi
i*iritqt. astfel c6 cele din dintfii calcule ce
ele
do
pi"t.i.dt.. Dar asoste obiecte nu puteau forma o.maqin6, serveau
inai mult pentru concl,etizare& numerelor. 0 maqind, uu e constituit6
decdt atunci c6nd. conline un mecanism gralie garuiq, s[ s9 obfina dife-
i{te rezuttate d"e calcdl, ffl,rf,, oa mintea omului str, intervin* sa s[' Ie
u?t.. C.t dirrth,i exemplu de astfel tle maqina a fost Infaptuit in 1642
du Brnrm Pesoel, pe'c6ntl era in vfi,rst&'do 18 aui. Dq. .maqina lui
are mai mult un'interes qtiinfific decfi,t practic. Au trebuit sh treach
;p;r*G ao"a veacuri de'tnc6rc6ri confinue,. pd,n* calculat, cf,nd balcherul
care s[
ruoues a construit in 1820 oea dint*i maryirrfl, tle
u[ooa, foioase *uri din puuct de vedere practic. De altfel,- qi de la
1820 inainte, straduiuleli multor oarnoui de qtiin{* s'au ind'reptat tn
a;;t,*-periLcaionaiei'rnaqi,rei tle calcul. Intre sei mai de seamfi in'
n.rtuto.i, lneepfi,ud de la'Pe.soe.l, lntllnim nuPP ilustre aparlin6'ncl
I;;t;.ape toaie neamurile Europei. Ne mtrginim s* citfl,m pe : m&'

I ry
 :1ililm

,.i
1ir0 P. SERGESCU

lele filirsof qi nurtenr&tici{rn ge rinrr!r LErBNrrz (1(ill{,), ofiferul de gc.uiu

rlin IIe-qs* ]lrllnn (178{), (:easr;nlicanrI poluncz ;\. SrrnN (iril4), ban-
ciielnl fia;:ccz Tsolms (ra2l)), uratematie ianul ergl--z {-'u. Benseon (1883),
ge;'rnanul Dr. RoTn (i811), francezril Meunmr. (1849), francezul eon-
strustor lenumit tle automobile Lnox Bor,rrn (1839), matematicianul rus
ilu-trn Tcnrtcrrr (1890), pt'of'esorul t'rnncez A. Gfnanprm si inginerul
spauiol Tonnns-QuEvnDo.
Oel mai simpiu instrument de calcul este rigla de calcul, c&re,qe
bazeaz6 pe propi'ietefile logaritmilor.
Itapinile prop]'lu zise se impart In dou6 clase mar,i, rlupfl prirci-
lriul fundamental care stil, ]a ltaza construcfiei Jor : de o parte sunt
maqinile care caleuleazil, direct operaliile pe care le indie*m noi. Acestea
sunt nropinile aritmetice"'Inventate abia ln ultimii ani r1e geniul D-lui
Tonnns-QuuvnDo, o alta clau'il de magini pot face operaliuni mult mai
ecmplicate, de pild& -qh rezalue ecualiuni algebr,ice. ; ace,qte me$ini se il
numesc masi.rti algeb:rcc. Construc$ia Ior e, evid.ent, foarte complicatfi,
qi, p6,n6 acum, ale mai muit un inteles teoretic. D totuqi demn ile
qtiut c[ invontatorul lol a perfecfionat p6,n6 intr'at6t construclia ma-
ryirrilor, in cdt a reuqit sA, f'abrice un automat care joacfl, o particlil de
;ah (cu uu rrum&r' redLrs de figur.i) dupa toate regrrlele jocului gi ter-
rninh priutr'utt ryah-ntat, oticare ar' fi ar'trrrjalea imlrusfl de noi pieselot'
udntise sit jolce.
" llasinile arilmetl'c'e sunt de miii multe f'eluri,duirb opela!ia 1,e care
o efectueaz& : ma$ini aclitive, rat,e fac adun6r,i ,1i soZrder.i, marsini mul-
tiplioatoale, 1;entru lnmuigiri qi imparlili qi maqini complexe, cale fac
mai multe operaliuni de odata.
Pi.esele cele mai importante ale nnei maqini de calculat sunt: 1)
silrorii, 2) totalizatorul, 3) arirenorul, 4') reportorul.
Un eiflror e o roat& pe perit'eria c[reie se scr,iu, la .intervale
egale, cifrele 1, 2, 3,-9, 0 (in unele sisteme aceastfl cifrare se repetli
rle tlei oli pe l,erileritr cercului). Aceastf,, roatf, poato fi rotit& cu
aiutorul unui ringreuaj aqa ca cjfrele inscr.ise pe eil ls[, apar&' ln mod.
succesiv la cieschiz&,tui'a pe unde se face observafia. De pild6, dac6
la illceputul experien{ei cifrorul aratf, 3 ,si daed inv*rtim roata de un
unghiu ca,r'e corespunde Ia patlu diviziuni pe ceio, vom observa cifra
7. Uu singur cifror nu e inde,qtulator, o[ci nu d6 dec6t o singuri
cifi'6 din rezultat. De aceea pentru maqinile do salculat, trebuesc aran-
jate mai multe desohirleri de obselvalie aqezato in linie dreapth qi
lndf,r&tul fiecd,reia se gf,,seqte c6te un cifrur. Aoest sistem de crfrori
formeaz6 totaiizatorul. Miqoarea fieoarui cifror se poate face cu mina,
dar e uqor d.e tnleles c* se poate imagina un aparat care .s6 Inv6r-
teascf., prin angrenaje, toate ro{ile cifrorilor. Acest hparat se chiamb
antrenorul. In sfclrqit, ln eursul operafiuuei, ilasf, tnvh,rtim de exemplu
cifrorul cel mai dela dreapta (unitf,,{ile), care arat& 6 cu un uughiu
coiespunzh,tor la 7 ctiviziuni, asest cifror va ar[ta ln rezultat 3. In
realitate suma e 13. Priu ulmale, maqina de calculat trebue sf,, fie
astfel f6cut& in cd,t s[ m6r easca in mort automat cifra inscrisfl pe eif-
rorul zecilor cu o unitate, in cazal exemplului nostru. Aparatul care
face aceast* operalie se chiapfi reportorul.
S'au construit multe modele diferite pentru aces'te patru aparate
qi, din combinatea lor, au rezultat deosebitele mapinid.e -calculat. B'[r'8
sft, insist asupra fiec6rei mapini ln parte, vre&u s[ Indis c6tova dis-
pozitive rnai intrel:uinlate printru fi;c;;;'Aio piesele amintite.
 Ma$INiLii blE CAtCf]LAf 15r

Masinile aditiue, Cifrele sltt, itl genet'al, inscrise pe lrer.iferia. ro'

tilor oifrorilor: io-ut*f. modele -elJsunt "ucrise J;e silitele roliJot"
-unor
liii;;;i';'iirirto*..,'pt*o.
tu uttele magiui, impleiunt] axe parirlele
ii'-i,"rt.i-in-aceiuq paralel e ileoi multiaxial In acest caz,
Totalizatorul
iar cifrele sunt sciiJe cu axele. cifrorilor' Dar 1n cele mni
cifgolii se tuv6rtesc,-{bine inleios cle unghiuri.dife'
*nft. *uqini, toti'u,*i
;,iteil;p;'ej,ii'uf nt.1,,iuy ax. Totatizatorul'e .atunci u,iaxial qi
,!iir6r"-*,ii ,c,.isJ G ;ii;;;i perpe,Aicular pe .directri* axei de *ota!ie'
antrenoru]' Itr ma-
Partea.mai tniemnatn diii daryin[ o constitue ci'
qinili;;6 ,ri ,"ifri uri.-uror,,l-e diviziu,e
de'qtul de ,uclimeutar: spilele
trorulni pornesc'i;"i-"il..t91" a" corespuurfltoare fiecit'ei
*ii.". Atituri Oe rrer,ifeiia cifroruluio mai e ur cerc egal, gare e Ins6,
fix qi prartfl giu,i;iiu-iAurtitn eu'cift'ot'tt]. O barf, fixtr urreptecep-
" alidl'at e foarte
t,nl acestui cerri-c6- tl,,o.tot zero. Fuucfionayea.ace-qtui a,at* 3' Daca
;ilpit; sa reluanr--Lieinptul [[e mai sud s&nd cifro'ul
yrem s* adun&nr .1, vom ptule o baghet& de. metai Int-re spifele cjfro-
;;,i;i ,ur* ele cifrrr 4 a cersului fix' V,m miq;a-dup&
ilseea bagheta"olrrinA'ioti*
pirt-,tu op.eqte tte bara tli' Jreptril ltri 0 fix. ll evi-
tle*t c[ oifrorul s'a rotit'cu ur unghiu o,rrespurizirlor la Patru uilitflti
si cii tlesi roi non, ,ili f p* tlescTriziiturl utttle re far:e 6ll.epvafia
tttfitrei ittr.egi
Iir,-rj-i: A;;r; lii;oceaeu e gi'eoiu qi cere ittte.r'e'nlirr,
lientrtt fiecare cifror-itr lraite.
Uir antleourl-riuti rrini oinrplu se haztazil 1re tr.'oii;r littgrettajelot"
riiii!i tr';lespultt[
Ifieeare cifror e lrr.evlzut cu 0 rottt* din{ata,. aici",r,r'ei
ii*rur. unei rotat'ii O" o tliviziune ir cifrorului. 0 lt:rghetfl tiittlittl1 an-
gl'elreAz[ a., *r*irtt,i roatil Se liclate at'an jtt ilgQ;1rtii lr'rg]retil a$& ca' elt
s* inainteze cu ir tlin1i. Bagheirl
-'
tuce roata,.tlin{ri'li i.l t?."f:lti.i:t^l ,::
if;;;';i .t o tit cu n utt i tr,t :: .l,y::I .:li-ll :':1i::".::,:l:l:
'.'n*i.'ri,,iqifi;- i61;;i.. e fotrrte cornotl,
ifr'l*".*il.ii*"i,t,,i'ii"t*"*tiiei "t.i l!-1tl_1e,0.r,_i -31, yiy,Tl'i::,*;
ii liunrr ltr u'ryca,t'e uai rnttlli
cifrori
-ltt- "ticelaq'fapt
timP.
ij" intr enorii descrigi mai sus, cer ittter u,9]]ti?_ ofl:,]yJ?ot'n
il fieca,r,e oifr& in par.te. Lle acdea ei formeaz* un tel
tle praginit nrcli-
*Ll,i,*u. D-t o'ocinin iici nu-i numersts.atrtreuori, ci ,aotionneurs".
Atleviralii antreiori iunt aceia cari- pei'mit ca prin
-Iu o singurf, operalie
s* introtlueem in r.ezultat numarul tii adunat. descoperirea asestui
ai,ni',,t stil urer'itul tle o*petenie nl ltti Tsours'
Iatf, cum t*rtiootai6 qi culu e co,stitu.it atrtrettorul lui Tlomas
:

o roata riintat,il cJi"r'r-rii'-,iii1i, i.oo**ite lotrrfia ei eifrorului c*ruia

ii ffi:1in".'1-ln1: aeea,stfi roat[ e mobih cle a lungul unui arbore trans-
,*,.r:,it,';i ea *i$;;-ili-acelag ti*p-0u-n butott c1:er.at* e vizibil qi care se
iiiiu- s*;aate de 1a 0. Aeeast* dinlatir ilngre'
#;4i; i,*-o (cleseantl in
n.eazl, cu o aita c&re ale uouil dinli'ade llngirue neegai*
nt'oEt'esie alitmeticf,) si tie cal'e o inv*rtinr nc'i eu ajutol'ul uttei cut-
ma-
i,ir;;i;.-D*-';iii;i-iliqiou' u astfel conr:truitf cf, aceir+ mituivelr
mand[ rotilele dinlate ,or**porratout" la tofi. cifrorii' ctind butonul
iu:emneazf,
ne oare-l amiutirf,m mai sus e tn ilreptul-cifr:ei rt, aceasta irriro'elui
fi ;;;-'[i-i"ta -,e care itm miqoai-o tle alu,gul traDs-
versal angrene&,fi numar ." ii'airili ai eeleilalte- roli (c[oi ceilal$i
g-n dinli - Lqesuut prea, scur$i cq s[ intre'ln coutrct). Rezult*.c$,cifrorul
nu v& fi rotit a'Lcat cu ,? uuit[fi oflnd, vom..fac.e o tnv6rtitur*-
a ma-
nivolei. Dao[ riitorii referitori la lr
fiecare oifror
"q;;;;io*i
ib2 silncii$uii

tlr'eptul cifi'ei pe oB,l'e trebue s'o adun[,m, o trrvfi,r'titur'fi, a manivelei

corrandlr, un tur complect la toate rolile dinlate corespunzd,toale Ia
toli cifrorii pi deci fiecill'e cifror se rotegte cu numflrul de unit8li
inscris pe butonul dirr dreptul lui. Avem astfel dintr''o dat6 rezultatul
adunfi,rei. E upor cle inleles cfi, pentru a avea rezultatul ilmulfirei
Cu p e deajnns s[, facem p turuli ale manivelei.
Acest antreuor al lui Thomas reprezintii cel mai m&l'e pt'ogres
cat'e s'& f*cut in aceastf,, priVinf[ ; tofi antrenorii maqinelol moderne
de calculat sunt numai variante ale acestui dispozitiv.
I)in oele ce am v[zut mai rezulta ca, aceste piese nu sunt ludes-
tuliltoare ca s6, avem o maqinh de ca]culat complect*. Mai tt'ebueqte o
pie:6 care ,qf,, itrsemtreze unitfilile d.e orclin superior orclinului cifrorului
considerat cffnd suma respectiv6 nu e de o singur* cifr,6. Aparatul
sare fbce aceastf,, oper'afie ,qe chiam6 r'eportor. Prirrcipiul pe czl,r'e se
baz,eazh un reportor e,qte : ctl,nri nn cifror. a ajutis s6 se fnv*rtiasc[
peste diviziunea 9-0, cifrolul din stdnga trebue r'otit in mod automat
cu o cliviziune. Intre procecleele care re'alizeazh, aceasta se llot cita :
a) rotalia unui oifror proyoacfi, r'idioarea unei greuti,!i, care-scapX, in
momentul cdutl cifrorultlece de la g Ia 0. In crlilerea ei aceastfl, greu-
tate lovegte o baglietfl, care face siu se rotias:i, cu o diviziune cifiorul
clin stAnga. Acest fel de reltoltol e diutre cole mai veclii qi e destul
rle ilelioat. b) In lep"rrtor'ul intrebuinlat mai des acum, ac{iunea greu-
t6fei e Inlocuita cu ul1 resort cat'e se destinde ln mocl brusc cdntl
cifrorul treco cio la I Ia 0.
Acestea suut piesele mai insemuate care aicfl,tuesc o magin6 do
calculat aditivfi,. Se inlelege usol' cd, tlin ccmbinarea cliferitelor fe]uri.
d.o piese deschise, se ob{in moclele deosebite do maqine. Scatlerile se
pot face eu aceiag uaqittf,,, fie lntreliuin!find ad.unarea complementa-
rului, fie cu ajutorul unui dispozitiv c&r'e permite s6 se sohimbe sensul
rotafiei cifrorilor'.
Pr:incipiul funclamental ai masinilor *ulliplicatiue e acelaq Am a-
r6tat chiar ctr, aritmometrul Thomas pelnrite sh aflfi,m protlusul unui
num*r prin p lnv#"r'tiud cle p oli manivela. Aceastfr, operalie poate fl
uneori destul tle obosiioare; de pikl6, od,nd avem sh inmullim cu 1184
ar trebui s& facem 1234 lnv6r'tituri" Acest neajuns a fo.qt inii,turat
oonstruind magini in care totalir,atorul pioate efectut\ spre d"reapfa sau
spre stanga, deplasfi,ri egale cu intervalul dintre cifrori. ln oazul citat,
ileplasam cu trei intervale spre st0,nga plodusul par.lial prin 1 ; apoi
prodiusul parlial pr'in 2 cu d.ou& intei'vale spre stfinga ryi produsul
parfial prin _3 cu un singur interval. Se inlelege u$or c* 1f 2-]-3f4:10
lnv6r'tituri de manivel& sunt de ajuns pentru a face produsul prin 1234.
Exist6, insd, qi alte maqini ruultiplicative, mult mai interesante,
bazaie po un pr'irioipiu tleosebit clocfi,t cel expus pdnh, aci : r:ealizarea
material6 a tablei lui I'itagora. Cea dintai magin[, do acest gen a fost
inventatfl, la viir:sta de .18 ani (ca qi maqina aditiv* a lui Pescel)'de
LnoN Bor,r,6n. Cifrorii gi totalizatorul sunt la fel ca in maqinile descrise
mai sus Ci,'rot'ii se lnvfi,rtesc prin ajutorul unei roli dinlate solidare
cu ei, care angl'eneazk cu o vergea cate are noub dinfi. Deci cifrorui
se roteqte cu atfitea oifre eu c6,fi dinli am miqcat vergeaua. Fentru
miqcarea acestor vergele dinjate cu num*rul trebuincios de unithfi avem
nevoe de o placi mobilil, care realizeazk materialmente tabla lumullirei.
Aceastn, placfi, ar e not'5, Iinii qi nouil co]oane, iar la lntretllerea fieurarei
 1ir3
trfA$iNIL& DE c4!9lr!1l
pe placfl' qi ale
linii qi coloane se gase:c douf,,baghete,P"'P.gnqicularo
t*gi.iu-ain stalga cu at[tia dinfi cite zect
c6r.or, *ori u?J" r€sJ. ,
lungimi "i1r baEhetir din d'reapta
are pr,od.u.ot ,uriJoi;;"di" iabia i"i"prtinoee sunt" in p'oclusul diu
are luugi*.u ,gliu"'.,J-ta1it'iii'ii ciie unitafi f .o liriia ?, bngheta
tabla inmullirei. De pilda, Ia iute'r.'se.1i* 99i"!r.bi
din st61g* u .guii-c'u-lungir." ""it|i-aioti, iut
bagheta din dreapta
a'e un cfl,rusior compus
cu lungime, a.ioJi iirfllnr?qiua muitiplicativa fi aqezate aqa iu' chtsefigc^are
d"in mai multe ptaoi de acesteu, ;;;;Ft Acest oalucior poate
s[, ocupe totdeauna intervalul intte Aoi cifrori' planului de uude incep
Xiu;;-i,;rffi fi;-ori,;riuiuituai deoesut'tul
ve.ti.uie']ibu uftfuf fiecare cifrt-rr e prevhzut
veigeteie dinlatJ"cai'il;;t qi una Ia 11r'eanta)'
cu douf, velgele il;i';;;i'nu ra-'tiariga neazhaseastfi,*lqi,jl: SaJacem
uu exemplu va iamuri .o* ror.tTo placa cea mai tltn
inmullirea tui sz .o E' 4$9'+P ;;;.";ittg1
apa..ca '
Airrtri"oiitot"i"ni-talitot'6i r:ifrorul zecilor'
dreapta s[ ocup" iotururtrlt cifro'rul zi:cilor qi acela al
iar nlaca imed.iai din stangd ua'rie-ioi." de inmullitului' iar
suteior. Liniile de pe p1[ci .. ,'.i",4 fu cifrele in cazul nostru' trebue
ooloanelo de pe pta.'i li cifrele ir"*"ftii*oitii;
';;;i,T; Liact',detlesubtul celor clou6
s6 aducem tinia ?ia"'plu..i';i;
'u-Liirorutui r1reapta a cifrorului
ver.gete diulare', u-ialil[;:i.;;ldin nlh,cei d'in st6nga sb
zecilor. De asemeni, trebue .a uail"* tinia
3 a
fie exact aedesutrtui vergelei-Ain*JaiGa acifroruliri zecilor Pi Y":?:]":
.t."i.th, operalie se face fbr6 nrcr o
diu ctreapt, , Jir*uiui"sutelor. se mipch
greutate, caci iiecare placa e prevazut* cu. uu
buton, gaJe
dreptul lui 7- pe catlran'
pe utr cadrans;;;;i. C'ana tqri..;;Tuto""rin dedesubtul vergelelor
asta. insem ou^ua-iiia* uOo. iioi;i
;;iicei e1acl
.o 'rlotorul.ac.estor butoni Ins*iem
Bltliii;;;;.to.oii;**
din{ate .rr" *i!.;-;f;;.ii. .j-iranslalie (tralalelil cu liniile
pe dei,murlit. ia vie dtept cleasupra
pl[,cei) a caLusio;ului aqa o, f.iS"qte ainlate araujare se face absolut
e9"1stil
lntret*erei cu coloana 5 (inmul1it?r1r1l.irnui buton. odatfl, ce am- f6sut
la fel ca cea a liniilor, c., u;oior;ui
"'A
acesteoperaliuniprelirnirru,",^oo*efectuaosingurfl,invflrtituraa tot planul
manivetei maqiuei. Aceast[- irtar"tii"ori;;; d" etect
'iAita
Din d'esclierea
hazei cd,ruciorului la nivelul pffi"f .,i bazel verselelol"
f6cut[, mai sus a pl6,cilor, ur.r.uria il
mod autoilat : placa din d'reapta
cu 3' iar placa
face s[, se rotiascflcifi'.ru] *'i#tiitti" '-;t ,i1^zeciloi
dinstd,ngamairoteqte.cifrorul.zecilorcuS.;ipealsu.telorcul..Avem
astfel d.intr,oclata tezultalul 18tr-cu o lng"enloa.f,
singurL iuvartire a-m-anivelei'
e maqina lui Bor'r'un'
Din cele ce preced. se ved.e .it a" ea servegte pbntru imparliri'
Dac6 se schimbA s6nsu1 rotaliilor: cifroritor,
' Do altfel construclia nraqinilo, a"-cut.olat a ajo" oEu clegreqit' perfeelio-
I]a
natfl 1n c6t e imposibil .u op"rrior;i
-" ,t obli.na ,., ,'.roltat s'o ltt'
gre$ita' ma;ina refuz[
chiar, t[ac6 el;;; sii, fac[' ;;;;ieata
t.*tti:?;'cle mai cu seamf, o
mapiuilo descrise, ca,r.e au ln vedere
anumith, n.ruiil," l'Jii'r.t#ffi ;t"rr ii
urt. * o Ei n i arit meti ce const ruite
in numere
"
&rume pentr.u problome mai comffit6,-ca ae 1i^ifa rezoh'area Aceste
intregi , ..oufiliior ai;;il1-1,., ;- cloufi, necunoscute' (Grn'r'noru)'
ce19 u*irtii.. Ele nu pot fi
masini uoot *Lii"^;;i';;;grr3,* a;ta ci treuue s* se fac6 apel Ia
iufaptuite no*u,i' ,i-prio[riiir;;.;;il;ei,
eleclromagnetism.
-'-tuTia"u;"io'urelectromagnetismulsirecurg toate maqi*ile construite
 154 COSSTANIIN BILCOI

{r n-J Tonnrs,QuEVnDo qi care formea,zfl, marea cras& a masinilor algebrice,

Cu ajutolul a diferite-legituri electrice, cifrele inscrise ca d,\te ale
problemei 1rt'ovoac* rotafia a dif'erite discuri grad.ate, caro efectuiaz[
sttccesiv o1 eraliile ttecesare in problemfl. E debsebit d.e Interosant de
observat ca aceste. d.isour,i su-nt gratlate lu mocl logaritmio (tutocmai
ca. riglele de calcui) Acest fgl ilq graclare e d.eosebit de acela al inaqiuilor
alitmetice, gladate in mod. aritmetic.
Ar fi 1-,i'ea complioat gi cu totul In af*r& de cadr.ul ace,qtor note
s* lttcei'c desc jerea maqinelor D-tui Tonnss. De altf'el, rezultatele obfiuute
de D-sa, le'tl- expus iu ,llemoires des Sauants etrangers tle I'Actitlemie
des sciences tle Paris" in anul 1901. Cine se lutereseaza mai de tlprloalle
de aoeast& ehestiune poate cfi,uta cu folos,acolo. Noi inchee* acisrt ilu
|e csle am iucercat s'o facem asupra maginilor,de calcul, lu ear.e am
rrr'mar it s& ar'*t*ur cilt suut de simple prinoipiile pe cale se bazeazE
eonstr'licfia atit de delicata $i ile ii:genioasa 'a mapirrilor Ae cafcuiat.
(.Puris. 10. l'1. ?tIl.

.)
Sinteza in ehirnia organica
de
c0]isTAliTtii IrnLCoT
$ef de iucr'6r'i In *Inst. de Chinrie ludustr.iallu Bucurepti

Culrrutul ila siritezil se. inttlne,,qte in mai mu]te ordine tle idei : in
clt jrttie irte acelrrr* iu{eies, ittseruniilil
l'orntttrea unei substctn{e nai, ct^t
ajullrul altor substafic.
. Tt-rttte a,lrliur'ile ce lc avem l* iutlerntiuil ustu,zi se llot imlra,rli dupa,
origiuir 1or', irr tlouir categorii :
I) cele cat,e se girsesc iu chip natural, oitr mineralele qi rompuqii
folrua,fi din plutrte qi anirnule, ,.si
?) cele ce r:unt ftlcute iu ucrcl ar,tificiitl sn,tr sintetic.
Siuteza are uu scop clublu :
1) Verifioarea rerultatolor analitice ; dacf,, uu oorp obiinut ln
laborator rr,r'e acelearyi propriet*fi ca unul natural, astd tuseamnf c6
ltroporfiile rronstituenfilor sunt udev*rate, ;i :
2) Aflarea constitu{iei oorpurilor.
Aiuhirniqtii, strfimoqii ehiml;tilor de usttizi, dibuind veacur,i clea-
rflnilul tn- ci:lutarea aoelei chimer'e nerlefinite bine, pe care o numeau
,piatra filtizcrfaifl", aLl g*sit multe coryruri simple'qi au f6,cut multe
sitrteze.. Ei au putut izola rnai int&i aaizii puteruici 6a nitric, sulfuric
qi clorhidric, qi uuele baze, cu care tratf,nd diferite ,qubstanto au obfiuut
coplrugi noi.
, , Neputfi,uil gisi in regnul pineral ,piatra filozofrrllr" au lneeput sd,
trateze cu t'eactivii lor lrlantelo qi anirnalele gi astfel au oblinrir pri.
ntele rezultate in studiul corpur.iior organice.-
I conlgr'infr_{inut[ la ,sorlietatea studen[ilor in Farmacien iu Martie 1g21.
Lucr,iti consultute:
1) !H. $O.UIIEAU.
2, R. LF:SPIEAU.
Notions fondamentales de chimie orgauiqtre.
La uoldcule chimioue.
3) JACQUES DUCLAUI. La chiruie rie le matiBre vivante.
 I irl)
SI)iTEZA IN C}IIUIA OBGANICtr"

Difer.ifi chinri;ti, la sf&r'qitul veaeului XVII, au airrtts la21s viefii,

corroluzia
c6 sutlstanfele g6site iu fiiu!et. uii-i,iut 1ii'odu.e cxciu'iv
cari n'au niei o i&Atft tlu',-,elo rninerale, gi nu^pot fi,reprod'useln
iuUo,"tor, caoi .or?-i.ruliatul mistei'ios al ituei for'le \ritale'
-- totdeauna o
o-io h***r*p,i,iur*u-oi:irarui vieluitoa,r-? ::,?,estrago
substangfl, oaractbi]istioa ui"1ii,.]u tprtncipiu -uleios"'
Aceast[ ofr*ur*Tiq ru-ioirftu aiiete, ave-a qi ceva
c6ci coa
'eal,
caloinare o sub-
mai mare parte ii, '*,lfr*t,ru1.tu otguoi." degaie ia
stari!6 inflamabil&. El susline iu
Bnnruor,lnr, iiia, 1n acesJ timlr avea irlei contral'e'
,statica chimicd."i;; hil .u la l8'03, c6 produsele vegetale sunt *om-
puse din aoeteaqi iuUstanle qi-rti" minerale qi sriut prod'use de
aselea$i forle.
Dar atunci stadiul in care se afla chimia nu le cla flogi--ticului,
tutulor m-ijloacg .

.inc6 teoria
se
s[ vad6 lucrurile astfe]. Nu dispfiruse
cre6leo ef, tu .o*]pJritli,'a*iaurui
'acetic intr'6 9i azot, iu clorui eril
nunrit acicl muriatic oxigenat' anul in cal'e Duurs
In 188b, iOeiie-tutul"or sunt schimbate. Ilste cu l'enume uumai Ltpn"o
scoate Tratatul .a* a" bni*ie ; dirltre eliimigtii
gi Bunrnttus mai gu'sfiil.,,foi!a vital6"'
Brnznr,rus incercir ciriar s'o defirieascfl' : , - -, -r :,-...:
Ic"-irltiir*;;;;n*iu,l*ina elemerrtele s6 dea 111tu'^:,^t.:.T-o:lollt'o'
orguii*u-ut'at-A"-raiiate sttttt: eletltiicitatea, lnmitta, c*'ldtll'& !1 ,I'eac-
-re',artizate;-ohimia,
tivii chimici, ueegai lncieaic* sd' imiie ao!iunea
vitalf,, serviud,u-rlu O* adeste .ondi1.ii, ou toate c6, aj,;toitti lot'itt't:loate
fl aci'atflt de J elfect ca tn niltuli'"'
Dar Berzelius este ac,m pe pr:.rgLrl -,ror{ii.$i i:r el se dr.r, 1.Li;ta
tutr.e cred.i'!a religiotrsa qi *,,ui,,[;;;; de oirlruiit-; qtiirrfa ii: olt'e;'ite
d*.tr'it:'el Cst'tvrt'o
a d.escr.is minurat'starea iufl.tr*oti & c&,rl*llilo, d'e
epoce ale evolufiei. Ior. ea stwetl!ilor.' au
Spre a *a 1,r'oAu.e o astfel tle schimbare iu cugetai
trebuit sa se pr.od"ric[-fa,i,,t" ttoi, care s* dea spr'ijiri ideilor lill BonrsollEr'
Lra ilceput.rl iegof'ultri cea mai mare
paite dip siriteze 11u ei'arl'
propriu ;h;i;*;i';;;i.fr;*ari. istfel amitio,ul gi gela$ina t'atate eu
g6'se';te in m6cltq'
acirl azolic Ouo"u.iaui'o*uli., la fei cu cel se se
Aceste iimpeae cft se pot _face Ei i* laboratot'
c&re se fot'mea;*' i; flJule)e vii, dal trri lrutem sinteze
"*pl,iurj;'u,'a;il' dovedi
unele substanle, trebuiau
c6 acestea .u ptt"lri;;i, eteme,te" Peirtru a'reasta german Wdrr'on'
totale qi cel din;i i"r. aui"Uide-Orumul e.ste chimist*l prin tnc6lzilea
care in I828 p;;d;- exclusiv al viefii,
ciauatului de "fiir;';;;;
amouiu. tt'ans-
Calcinare.';;;t^t"lui de calci* d* aceto,a: pe care Lrustc o
formb cu ajutorul Ca Olz in cloroform'
Tot Lrirre in 1834 fdcu alte 2 sinteze :
i. nf llrepar,a oxalatul de potasiu d'in Co ;i fi; agesta
formic.
acitlui oxafio $i prin-distilare'.agiA.ut.1o'-*1:
;1,;ilffi ,Ii, i',
z. Apul,Irrirr ih, i ;;;Fr -iil,,,ae- 1,11 i i I. i' :: '111.1, :",. H i 11 : 1,1' :'t
ruuil'r.:..::^:;:'::;;;l " in prezeni & bureteiui de
Xo"iritinu in 1838 reduoe aoidul acetic n*ilia
pruti#Xl"tili# #;,tilit"l4il_reze
^ ^1^..1..1

f,i rli J iiii,;r;?*l;;'d ;-;;;rtir ::l:

"8i.ilJoi;
:.. 1":*:"l,jj?.,11:XTi,l,'
r o
e,
fu' i cre c ; rb on :.
-cc rul asu p r D ut,.^,1
e usi i n
s
.'.6 irr 1R4fr5
i

nr.n;t ;,f ii3i?'a r',1

'be l"u'r,ii, *- Ci, . u i J' ".
t rr 184

MelseNg cu ama'lgam de potasiu in metan'

156 CONSTANTIN ]]ELCOT

Iu 1851'marele Bontnolor, trecdnd vapori de alcool qi de acid

aeetic printr'un tub inroqit, putu face sinteza tolalb" a benzenului;iar
la 1854 prepard, parlial materii grase identice cu cele naturale, din
glicerinf,, qi acizi graqi.
De acum num[,rul cersethrilor gi al siutezelor creqte pe fiecare zi :
In 1862 Bnnrunlor reuqeqte s& ob!in6 acetilena dirbct clin elemente,
printr''o operalie genialf, prin simplicitatea ei : produce lntr''utr aparat
In form[ de ,ou." uu at'c voltaic intr'o atmosfer* tle hidrogeu.
Aootona redusfl cu amalgan tle sotliu d[, alcooiu] izopropilic, pe
oare lt'nrnonl gi Svr,ve 1l transformfi In 1874 irt glicerin*.
Din aceastala 1881 Gnrueux ryi Aoen oblin acidul citric ; tlin betrzett,
la 1886 Gnruaux qi Llutu preparar[ esenla iie migclale amate"
Trpuasu la 1876 prepalase vanilina iar Gne.pnn qi I-.,InnunulttN, in
1868 obfin prirr polimerizarea benzenului antracenul qi apoi alizarina,
materia colorantii d.in garanl* (toiba),
Diu naftalin6 qi tolueu, Bevun obfino in 1879 indigotina, identicf,
eu materia colorantd, a indigoului.
In 1860 P,rsrpun fac&nd o desooperire foarte lnsemnat6, attume
polarizafia rotatoare, lncepuore sh susfinfl din nou c[ numai natura
poate crea oorpi optic activi, toli cei preparali fn laborator fiind
inactivi. Dar chiar in acelaq au, Pnnrtu qi Durre preparara acitLul
tartric, corpul lnsuqi pe care se sprijinea mai mult Pasteur', plecd,ncL
de la acitlul suceinio: iar In 1873 JuNcrr,srscu obfine acest acid ple'
o6ncl cle la asetilinh, f6c6,nc[ astfel sinteza total[,.
Eroarea lui Pasteur provenise din faptul c* pAila atunci nu se
oblinuse disimetrie molecularh, cauza puterii rotatorii.
Marele profesor d.s la Berlin, EMtr, n'tscsEn, a reuqit In urma uuor
lucr6ri lnclelungate s[ prepare co]e mai multe materii zaharato. Tot
lui i se clatoresc lucr[ri foarte interesante ln grupul albuminoidelor
(amino-acizi, polipeptide) gi In grupril purinei, sinteza acidului uric qi
a doi d.in d.erivagii sdi : cafeina qi teobromina.
In grupul alsaloizilor s'&u lnfBptuit sinteze ptrfine: Atropina
qi hiosoiamina (Leorurunc qi Wrrr,sr:(trsn, 1901-{902), Nicotina (Ptc'
rEr, 1904).
O sintezil foalte lusemnat& este qi a camforului.
Acunr o mic& digrosiune.
Din analizf,, s'a v6zut c6 substanle c&re au aceiaqi compozifie
eentesimalb, au proprietbli deosebite : de aci s'a nf,scut trebuinla unei
explica{ii, oare a fost dat6 pe baza teoriei atomice.
A$a s'au legat anumite proprietflli de anumite grup&,r'i caracteristice,
form6ntlu se familiile chimice sau fuucfiunile.
Prin funoliune chimich a unui corp ,qe lnlelege tendinla ce o are
de a reacliona intr"un sens determinat, c0,nd" este pus in contact
GU altul. Aceastfl noliune a fost lntrottusfl in 1835 ile ch,tre Duues
qi Por,lcor.
To{i corpii au fost grulrali in 2 clase mari :
1. Compuqii acilici, liniari sau arborescenli qi
2. Compuqii ciclici, aceqtia putdnd fi mono.sau policiclioi.
Aceqti compuqi pot fl saturafi sau nesaturali, adicf,, carbouii sunt
lega$i prin una, d.oufi, sau tlei legfi,ttili,
*qi!il

iN citruI't onGeNlci 7b7

SINTEZA

Din flecare grup &vem:

r.-bo*poqi Siuari, formali din C ryi I/ Iliclrocarburile
2. Compuii oxigenafi (ternari) :,
i1 d-tlr,:ili cictoli qi fenoli, aaI acteriza$i prin grupul -L o aO -H.
b) Acizi , tt
- c-oH.
ttO
o) Aldehide ,,t ---.([-H

d) Cetone, oenone qi chinone

3. Compugi quaternari: //o
a) Amide ,?
,t
-ci-NHz.
b) Amine ,) ))
H*N<
c) l{itriti, heterociclici, atc. etc'

Vom trece acum la medicamente' -ioi".nate

Una din profri.*"i" ."f" *ui este sinteza alcaloizilor
uJi i;;,-n-u este p",, g",Ili"^rezolvatfl' necunoscdn-
c&ro, dup6
"o*
du-se ni'ci formulele ralionale' la mulli drn el'
1a rczultate buue,
In alegeruu, *uai.u*entelor, p.nt,'o a ajunge qi s'a
a trebuit s[ se ]irt-iptTraa qi'rio itoai" hziologic sistematic
ajuns la concluziile ur'mftoat'e : d'e cele
1) Actiurrea farmacodinamicfl a unei substan!e depinde
*ai ilulte ori numai tte o parte d'in moleculfl' qi natura
Astfel propri"lalile hipu^otice sunt funcliune de numhrul
raOtcatito. ht.6oli.i bonliriutri iu molecula"
Fiindcf,, cle eele mai multe ori o-moteculd, naturalfi' nu terapeutioe
irideplineqte
pert'ect un scop ,oo*it, se poate face aftl ^01^^Ptoprietflli
superioare. Se stabileqte cilre col'p at'e . cea mai birna acfiuue intr'o
'cat'i iutrod.use in molecul[' m6reic
direc{ie gi apoi ;;;;tA grupeJe
aoel efeot , cofpii,cunosculi'
'
Dar in aceste cercet[ri nu numai c6 s'au folosit un exemplu'
rlar s,au putut bi.i--q-i;tlii noi: antipirina esteunui mefil In catena
S,a observat do asemene& ch lntioducere& care sunt
unui oorp Ain slria aiomation ii-da proprietfi'fi analgesice, grupuiui amido'
proporlionute cri-io*Atoi raAicaiiior:; inttoAucel'ea
antitermioh'
i7r"-SU, m*,r'eqte ac-liuuea. prin plepararea
Acoste orr*urrui#au primit o confirmare strfl'lucitfi
pira*iAoo,rloi, a".iurtoL inetilo-amiclonat al anti,irinei'
2) Se .ur" ii *"li; "ti
.ofutiiirur'"*- .ot*t^nletor active' De exem-
Aceast[' problem[ s',a
plu cafeina .or"rira'/;z-_qi teobromin.! r/rooo.benzoafilor,
rezolvat prin " taeJrJu raror;ilor aonru cu aiutorul salicilalilor
diuretiua,
sau acetafilor. l.tf"f saliciiatul de teobiotritl qi de sodiu,
i"rti*'Edilo qi este foarte solubil'
"""';,"liif#qiiteobrominf,,
." poate inserca !a-*g.elimi,eze unele proprietil{i se-
gustul sau ac-
cupdare suparatoar| ut" moleculei inifiaie, ca miro-qul,
liunoa it'itant6.
.Unexenrpluinaceast6,-pr.ivin![,estesalolul;acestaafostpreparat.
ln- vedere faptele urmhtoare :
, avdntlu-se
F,iind date dou6 substan{e ;;ii;; din punctul c1e voclere fiziologic'
's-alioilie qi a1-ta fonolieft' fenolul' cat'e att
una, 0u funefie JoiAn,-ut:aof
 158 CONSTANTIN BELCOT

proprietati locate iritante asulrra stomacului, prin combiunre trebue s[,

dea- naqtel,o unui eter, cale va fi pufin solubil, va traversa stomacul
tar a sa-i fac[, r,xu qi in mediul a]calin al intestinului se Ya dedubla.
Toato aceste preved.eri teoretice au fost ooutirmate.

Din cele spu-qe 1i6u[ acum .. tr,r- c[ problema siutezei organice

este ui m&toar'ea :
llxistft cAgiva Dur,rloi, pe ca,t'e se pot fixa fuucfiuni diferite, in
numi,r neilefiuit, iilentiee sau mixte. De aoeea trebue.<c reproduqi uusleii
- tlebue gasit mijlocul d.e fixare aIhid"rocar'burile
qi raclicalilor.
k:tre iuclei liutem consitlera: uot'male, beuzeuul
qi derivalii de polfnerizare : uaftalina qi antracerrul apoi heterociclii sau
ciclii mixti, peritagonali qi hexagonali.
Pettru ace:te sinteze s'au g6sit metotle aproape generaio:
Este de-qtul s[, citez : .t&
1. Polimet'izatea, introdusf, cum am vbzut de Bnnrunr,cr.
i
2. Iletoda lui tr'nrcpnr, qi Cnents, introtlusa, la 187? peutru deriva[ii
boitzetului. Reacfitine& se face cu derivalii halogenafi ai.hid,rocarburelor'
si berzen, in prezer,!a C/ Cit, ar eliminare de hitlracid.
i 3. I{etodn, lui Wiinrz qi Fnrr"Nrr,AND, c&I'e serveqte la uuirea a 2
rarlicaJi, prin tlatarea compuqilorrhalogenafi cu Na metalio.
4. I{etoda lui S,ri,r,trscu, care oonstfl in incfilzirea bromurelor cu
potas[ aiooolic&, avAr:cl cle rezultat eliminarea de hitlracid qi intro-
clncel'e grupului 'OH.
5. Iusf'ai'qit una din ntetodele care a ad.irs cel mai mate folos
sintezei, este ti lui Gnlcxeno (t9Ot). EI s'a servit de compupii oI'gauo-
magnezieni iVIg(I , 0&! e au o activitate chimic[ foarte mare, reacfio-
ndutl asupla alcoolilor, ald.ehidelor, cetouel'.rr, acizilor, nitrililor, etc.
Din acfiuuea lor se elimin& hiclrooarbrtri. Cu apa se tlescomputr.
6. Cu ii putere mai mioil, sunt compuqii ol'gano-metalici ai lui
IIR,rNKL.rND,
' Agenlii getici cari ptoduc aceste reactiuni sunt :
ener
, I

Euergia calorifl.cd, energia radiantd qi energia electl'ic6.

Se qtio ef,, reacliile chimice ,suttt exotermice qi erd.otermiue.
Petrtlu fiecale i'eacfie existh o temperaturfi, la c&I'e mergo mai
bine, la care es:te aocelaratf.
I-,umina are un rot d"estul de aotiv qi mai ales radialiile ultra-
vioiete au dat lui Deurnr, Bnnrunlor rezultate insemnate.
Energia eleotr,icf,, &te un rol mai mic, electroliza se intrebttinfeazl
la, prel,ararea liiclrocarburelor, iar descf,rc6rile olestrice la polimerizare.
Afar'6 de asestea ehimia ot'ganic6 se loloseqte lutr'o mhsurfl mare
de catalizator,i.
Catalizatori suui corpi cari llu iau parte Ia reaelie ci numai o ac-
eelereaza sau o provoaen. Se pot grul)a ln: catalizatozifir,ici, chimici
ryi biochimici. Cei tlintd,i ru sunt arya rle insemnali. Intre catalizatorii
critimici se lot cith :
1. Ionii pozitivi ai aoizilor minerali.
2. S*r'urile manganoase, care suut oxidante.
3. $i ilsfdr.qit o metotld foarte lusemuat[, hitlrogenare& In prezeula
nieheluiui redns, datoritfl lui Seuuun qi SnNnqnnx$i
 1rs
SINTEZA ]N CHITIIA OBGANICI

Aceqticata]izatoripotn!esagltuterealorstLbirrfl,.reri|autntelor
1'ei'trrt et'
de imlrulitali, caiJ';;J uu'fei de "otrbvut'i' solubilr' secretafi d'e ot'ga-
Catalizatorii';io;himioi suut i.if*u-1ii
diastaze sa* euzin:e' Stt,t coloizi
nismeJe r.ii qi -.,J; itffiiii'ae oticei
tle
-" ratur'fl albuminoidb'
'R;;.iiile -\tt lucrat
provocate de ei sunt oxidaliiie si hith'olizele. chimiet
mult in ir,cest- sens Bmntneso qi Bounquut'ot'
iut* oo derchi's
oai uebftrtuite, *
**
Conrpar6nclsirrtezeleor,ganiceqiaucrrgauice,observfim.leose.
birile -Reiiclllre :
",- '' ut'mil,toare tontanee,tle eremplu
ur chimia nrineralir, suut arrt oa I;e l/rsr(I,n,lx,li;,Irl,i."
in -6i,,1, coulltirrrt teit uttut
formai.ea u,ei ,.a,i il ;cid.Ei o toru". Diripr,traaivit,
uri;te,e trnui ester'"
asid cu .,, ulroo'I, i,i*lit- *i"rii"*re,'dinaca^
este totdeaulla pt'ogresiv& qi itteatfl' total in lilolroiliile
b) Un acid gi o baz* r,*o,g^iiia, se cttmbirid' limitatii. rlu e cDrnlrletir'
moleclJare ; erte,:ifld;;"^i,iif t"ia.ur,ro t1e ai,[, irt ar:itl qibaz*'
-ia'"fu.* nuruai
c) I, ge*"rui in,.rrile nu .u#-4"-1ioilptt:'" iutt''uti seus'
aclic* comllirar.ea Ior e;te nereu..rirr-iJ, inversfi' nunrit&
E:,terificarea este iusofit* in meaiui uf:}go-de.,o1eralia
;;lr;;iiilG d. asemenea progresiva qi limitatr'
alcool fac;d Y& ester fa1'6"

ttt'nrftoare :
Aceste tleo.qebit'i 1rt'ovitt clitt ciiuzeie
t. I* ctrimd il;-Ifiu *ti-;io*teli .til,"i.il e"rte ,rult mai mic* ;

ir apa' o'i c.''ri'pii itt

?.(laui'ilIi.l1'e,-uu-"eilezvtiltl'caldul'd'ct'9.]*'6accelerezereueliile'
B. rur.,ii uig]i,ri,.,i uu su,t i;;;;;;;1"';i-*l\:
rulr fr-rt ma cirimic6 ceu mui activ&'
rlis,luq,ie ,.o,,t i,,*ri;;; ;; iori. *ai,,,t do reaclia in'
4. 6sfarqii reac{iile ou...rni''tut;i;,^!i-d .limitate reaoliitor se fot'meaz&
ver,qfl. i,e cdnil t,i-.i,i*i, ,'i""'u;a;'-i;'"*li
glze, tLl-?,-iu.u c1i[ reaclte rsl corl-
rle obicei 1,,.eci1,itat.-ruii .u clesvolth -a so eontinue oiierafia'
form legilo, fui n"itf,Jier (itJ03j };t sistbmele minerale
Trebuo s[ observiim ca l, tlrrr,"raturi oipa.ri.qi
,u u t i*-uo' -ilril.; l"a;d-i'; feu omeu
ut d iso alie i'

Prin siutezil, s'au verifioat -qi auumite teorii' va-

Astfe1, spre a p'oba pe cale .tti*itf, icle*titatea selor llatru tlo
"pi;oil*or*t
H;'#; ol,erat o set'ie int'eag6
Ien{e ale ctr,r.bo,,rir.J'.
sinteze a.\upra metanuiui. r:i ^ 4^^* ,,r.n.
provocatfi' de stabiiitea
Ilna d.in cele mai interesatrte discufii a.fost
Ia cate iu" l*,Iu'Xi*oti Cr'e'us, I(onxnn'
l''a^-
fr'mulei beuzeu*lui,
tluoulsor, Dnu'-ln ql 'BAEYEB'
DENBuBG,
cble mai rnulie sinteze au trecut-ln"pi, practic[ ?l .'q cLel! ma.rea
merli'
f.,*oi';, qateLii coloraute, sciriru-
industrie urgurii;,.'$'H5;ra uri ."i-tu'6i-firfa lumei va fl
camente, eamfor qi cauciuc. Oatoti#' ca-ptoUtema alimentaliti este o
bat6 qi suut mulrti priuclirniqti.utu.tl,f
pr"p-ura'f *iotutii" s'au r'eilat aitor canr-
scLrpuli
uroblemf, chimic*,. cum e da exemplu
iere,.uri tntregi qi multe prod.use s;au eftinit,
Gaseminea.esenta de rnigclaie 3"mai'e'
fgr.ul, baza unei'indu.striiiutregi; gi altele vo' urm&
Dar daoa *.G'*ui'roftu Jin'tui* u'uo int'a'ptuit
160 TEODOIi IONESCL]

in curdnd, r'6,mdne insb o problemfl, larg d.eschisa : Nu s'a putut orea

inc6 mater'ia vie, chci pathenogena n'a t'ezolvit problema.
Lnaliza pelfeclionriti, din co in co a clat in aceast6, dire,:fie, t'e-
zultata neb6,nuite, g*sinilu-se c& in constitulia matoriei vii intrd, nu
10 elemeute cdt se creclea, ci vteo :3, intre care: n'e, Br, I, Bo. Mtt,
Zn, .\), Cu, Rb, Va.
Observ6ndu'se qi studiinclu-se planfele s'a vfi,zut c6, pe 16,rgE zahbr
qi amrdon , acizi, glicerin*, materii grase, c&r'e sunt alimonte qi- 'sub
stanle cle lezetva, fblmate din med,iul mineral, se gdsesc qi altele ca
terpene, taninuri, glucosizi qi aloaloizi, care sunt consitlerate de Plctrt
ln uitimul tirnp, ca produse de excrefie, fbrmate prin ,ciclizaren.
Intre cea mai complexlt subtan!fl, qi cea mai simpld, celul[ e o pra-
pastie, pe Gare irr,sf,, chimigtii, dup6, cele vazute, nu vor ezita s'o treac*.
Dar naai lnt[i tr'ebue sd, ;;utem studia nu materia omorit6, flxatb, oi
materia vie, qi trebue sd, Ih,mulim plecis ce inlelegem prin vialh.
In aceastf, privin!f,, fiziologistul german Prr,icnn in 1910, pulin
timp inainte de rnoarte, sct'ia :
,,Cu toatd, opera remarcabilfl,, incleplinitb de Eurr, Frscunn, sinteza
ir,lbumiuei. va mai cere incil un secol, iar acea a albuminei vii, va fi.
gr'eu iofaptuit&.,..
In ziua In care se va inlelege constitulia acesteia, se va g[,ri so-
lu,tia misterului viefii".
In aceasta privin$d, itieia lui Brnrsnr,or este tot atflt de elara; cdci
eI zicea adesea:
,,Il seraii aussi difflcile d.e faire une cellule vivante qrte do fa-
brirluer i'animal entier, cal la cellule contient en germe toutes les
parties et Ia vie tle l'animal".

Arcul oloetric
de
TEODOR 1ONESCLT
Licen[iat in FizicI, Universitatea din la;i

Cuuoapten cu tofii arcul electliu; dintre toate izvoarele p&,mfl,n-

teqti de luminil, el este cei mai str:alucitor. A fost observat pentru
intaia data, de c6tre fizicianulenglez Devv pe Ia anul l-803, iar [a 1810
s'a ob{inut un a,r'c frumos cr"r bateria cea mare de 2000 elemente a
',,Societf,,fei Regale de $tiin!e" din Lonrh'a : Devv a tlat o descriere
exactf,, a ar'cului, pe care I oblinea apropiind doi clrbuni d.e lemn in
legiltr.rrd, ou polii bateriei ;i apoi ilepartfindu i cp iucetul. La punctul {
de atirgere, tiiu cauza marii rezistenlo electrico de contact, cfr,rbunii
se inloqeau ; aerul lnconjurf,,tor incfllzit qi el forma o ff,qie de luminft,
ds forma unui arc ; de aici qi numele-erc electrlo. Pe la l8tb Crur-
DBEN a intrebuinlat ar'cul electric pentru a evapor& oxizi tle rnolibd.en,
rvolfram qi ceriu.
C*rbunii c1e lenrn * ca eleotrode _- au fost inlocuifi do cbtre
Fouc;,rr,r irrirr cfl,rbuni cle letorth, aceiaqi cd,r'buni, ca,ro se intrebuirr-
teazi, la sonstruirea pilelor electrice ; arcul lui Dlvy cap6t&, astfei o
stralucire neobignuitfi,. PubliouJ eel mare se minuna de str6,luoireh,
 ,{.fru'uir ixr.ixcrEiu i6t

arcuiui, in anul 1.844 c6ut1 Dflnurl ,,so&t'ele electric* irr Plaee

a,
15ez.atpost'u
s'4, minurat qi e1 de
;;l;-driiror.,lu Ia*Pa.is; laIaryi, publi'cul in gr6dina
;;d; ,$r.;; ii
ui**iri*; uniu p* ilrut 1880 C.opo1. Arcul
nu se obti'e uu*ui intr'e electrozi de carbu,e ci chiai' De
intre
aici
"f*rt,.ii
metale ; Gnovn u L?plti*ei1ta.t pt'imul ftr'c cu astf'el de electozi'
inaiilte studiile u*p^.u arcului s-e tnmulle,sc ; foat te impoltante sunt cou-
irifr-iiif-" ,d,i.. a.^.att. D-na Avntox, de c4tre Stmop, I)t'DEr'r', Bloxonl,
i. J.'Thomson qi al{ii du,f, cum vom ved.ea in cele ce urmeazfi'.
0fi,te feluri ile arcuri-electrice sunt ?

Orpa felul eleotrozilor putem tleosebi : arcul intr'e electrozi tle

o*o
cArbune curat, cu incanilesc6n.ta oea mai puternioa ryi temperol_q':? me-
mai r'iilicat* ; arcul intre electiozi de cf,,lb,ne amestecat cu oxlzl
iuii.i. u."ito'din ur.mfr, e-qte foarte str*lucitor qi, do aceia se intt'ebuin'
"olectrozi
Arcul electric intr'e de meta}, n'a'r'e
!;;;'**fi iu tuminat.
iri.i o utilizare practic&, exr:eptfi,nd areut d'e mere ur; acesta clin ul'mil
coristitue
---^ de obicei iampa cu vapori cfff'mercur'
b"iia'felul .o.*oi"i"i etectric tleo,qebim: arcul in oureut continuu
qi ar,ouf in curent alternativ. Primeie oeri;et6,t'i a.qllpla calacteristicelor
In cir-
arcului In curent Continu au fost facute de c[,tr'e l)-na AvnT oN.bortlele
cuitul arcului, i,i ser.ie c* ei, se aqeazil un ampermetru,- iapotenlinl
arcului un voltmeir:u qi m[iiulAm lliu rt;n1a]e dif'erenla de
Intr.e c*r.buni qi intensitatea de crttet;t ce-l strLI;rte.
'plesiuue
Pent u o inconjur'ltoare de 760 r/m, constat*m
3,2 3,8 4,2 l',,- 6,-- 52,5 51,99,*- 10,5 iJ,-
7bi,- 7o;,- oi;-- 60;- 5q;- -7,-
Arnperi
Volti 5i,^ 5?,-'
0hmi id',- 1s;- 1b,4 72',* 9,1 i,2 5,7 4,8 4,-D
Pentru o presiuile inoonjur*toate de ? m.m. mel'culr--.de"rtul d.e

scA, zutA*se gfl,sesc urm*toii,tele date :

Amperii 2, 4, 6, 8, 10, 12, t4, 16, 18, 20, 22, 24, 47,
26,28.
Vo1{i .75,
Br,s, 68, 67, 61, 60, 58, 57, 56, 55, 54, 47,47.
Ohmi 42,19,11, 6.4 5 2.7 2.- 1"6

Se observ$, cE, cu cAt intensitatea curertului creqte,ch atdt diferenla

de poteoiiai la bor.nele ar,cului d.evine mai mic6;mai adicA, atunci cd*cl
intensitat., .ururiului cre,;te tlebue s* cheltuim pu-[in6 energio
ii;;tr"r1 ;- o,lu." unitatea'd.e cantitate t1e electrieitatea cle la 3n po}
icArbune),la oelfilali, sau Incf,, r'ezistenfa arcului so mioior eazil'
Aceasta
);;lJt*t; ie scnimti* ilsa qi cu pt'esiunea , inconiurhtoare, dupf . cum
;;-fi;td vetlea ain cifrete ir,m6tbare; pent'u o p,'esiune ilcpnjurh-
toare c1e 1 m/m mercur.
Amperi 4, 6, 10, 12, 14.
8'
\ro1!i 47, 41,4-?, +2, 41,ir +1'
Adio6 pentru 2 amperi cfincl_plesiunea e c.e 7 n:/m mereur avem 85
uofli; iot pentrr'Z'u*e".i ."f 1_*1, presiuue,. aveil1 numai 50 vol!i;
prin urmaie o..aaurlu'4. 35 vollii-l*l.t'".14 aml,eri soicleiea dat[' este
mai micA, in-s[, no ii"a" spre aceiiqi limita,-ci cle- Ia o intensisrrte
aife.enleie r.6m6rap-"p" tonstante.'Aceste cLate de mai sus erau pentru
electrozii de cfir'brine ;' pentru eiectrozii metalici avem altetliferenlil
cifre qi
Gnovn a aqezat ,rliufliu tupa criteriul urn*tor : fiind clath, o
de potellii,l fixa, el a cil,utat s5 vad[, care este marimum de lungime
pu iur" ircul o i,*t" a-ting.e. V. von Lexc a mtsurat care e rezistenla
i,rcului la diferitle metale qi a gflsit:
r62 TIODOR IONdSOU
1'latinl Fer Nichel Cupru Argint Zinc
Amperi : 1,49 0,70 0,7? 0,6? 0,96 0,26
:
Volti 27,'+1 25,02 26,18 23,86 15,23 19,86
0hmi: 18,33 35,7a 34 3b,61 15,86 76,38

IJe un interes miri mare este alcul ctr vapori de melcrlr ; un ase-
mel1eft arc se ]ioate oblinea gi in aer : vaporii rle mercur sunt lusa
otr'*r,itori, deaceia el se produce numa,i ln vas Inchis qi sub pre-qiuue
r'edusA Irlf'luen!a gezelol' str[ine ffsupra, a,rcu]ui cu vttpori de mercur
e-qte mai ruic[, totuqi ele ridica temporatura iircului ryi fhc sA ,qe spargf,
lresul. Int[ caracteristica unei l6mpi cu vapori rlo mercur':
Amperi: 0,6; 0,8; 1,4; 2; 3; I'r,5; 1; 9; 11.
\rol!i: 4O; 28; 2fi; 14; 15,3; 16; 16,5; 7? t7,5' ;

Lrtrmpiie fftcute eu ameigam de sodiu, potasiu, etc. au ftist ma"i

1.ru{in stuiliate.. Calaeteristica ior estc tlifer:eilia de potentirll micii tle
cal'e au nevoe pentru a lumina.
Pentru a repr'ezenta f'enomellele di1 al-c s'tlu pt'opus mai multe
f'r.lr'mule: Lrnele empirice (AvnroN, Duonr,l, etc.) oare reprezint6 destul
tleibine fenomenele qi ca:'e cuprind patru constante ce trebuess de-
ter'nrinate experimental ; alte iormule g*site pe cale teoreticn reprezitttf,,
tot aq* de bine fenomenul (Sruotr, Szans.{scnr, etc.) ; num[ml constatttelor
lAmaile acelary.
Studiul arcului iu curerrt alternativ a fost f*sut de c[tre StuoN
qi ISLoNonr, ntdt experimental cAt qi teoretic, La ar cul alter'nativ olt-
r,el'v&m cam aceleapi f'enomene;clr,ci ie y;oate desl;&t!i fiecai'e perir:radA,
vali*bil1, a ci.rrentului alternritiv in por{iuui loar'te rni*i. frecale por-
liune consideland-o oa facfind palte d,rutr''un curent continu ce ar ave&
iitteiisitatea ce o lro..eclir por'fiuriea luata tiin out'ent alterrativ qi aceiaqi
ciif'elenjfi, d.e poter:lial. Am zis cam aceleaqi f'enonrele pentluc& iu por'-
liunea in car'e curentul clescreqte arcul este mai caiil decit ar tlebui
s* fie lreutm aceiarsi irtensitate ile curent cdntl curentul crenste,' deaicea
provine nsi schimbarea diferen{ei de potenfial. Se vede c[, un fenomen tte
itttfirziet'e intervine; se zice sa, arcnl prezir:tf, fenomenul cle hysteresis.
tr'tnomeno cg explicf, producer€& a,rcului. Ace,ste {'enomeue sunt:
a) evaporare& electroiiil,lr ciin electrode la temperatur'i hnalte ; b) ir.uii- I

zdtea, gazurilor prrn brimb.lr:dament de eleotr:oni; c) eiiberarea eleE-

troniior: plin lovirea electrodelor de c6,tr"e ioni ; d) irroducelea ratlia{i-
uniior prin lovirea electroclelor tle cfl,tre eiecti'oni.
E{eclroni'. lJu }'lv la 1733 & constat pierdereil eleotrioit*,fti cor'-
prtrildr' incarca,te gi cai'e aveeu o tempei'atur:*.r'idicat6. I-ia 1s53 i,lomoNri
Bucqrrrnnl studia,zfl, aceleeDi t'enomer:e qi ajulrge ia incheiet'ea, €r'[ gezur"ile
ia temlielaturi ridicatre pelmit trecerea electricitalii, dar ca irr auelag
tin:p purticule materiiile, incilt"cate cru electl'icitate, ar par'[si col'irul
inr:*ndescent,. Elsrna ;i Gnrrul intr''o lungd, serie d.e expelienfe au nre-
cizat colrtplect t'enomeiiul, arh,t6nd c[ la temperaturi r:iciicate se pierclo
cu multri uqur'itt{[, electricitate i negatiua. O ex1;erien{6 ou ce]e mai
fh'rirnoa.qo urmfiri practiee (T. f. F.) a fost f&cuta cle Horsox la lti84; i
el iiitrocluee intrto tampa eleotricE in caro este un vid inaintat o
electrod* metaiic&, la un potenfial mai ridicat tlesA,t firril incantlescent
qi constat6 trecerea unui curent o fraofiune d.e miliamperi '- intre
fir qi electroda. Aceste I'enomene- alt l&m&s mult& vreme ueexplicate.
Odatt cu studiul desc[rcl,rei electrice in tuburile cu gaz r6rit s'a
aclus luminfl, qi asupl'a acelor fenomeue. In adev*r se $tie cf,, in tuburile
 AhEUt bIECTBIC I ii:i

plec&Dd dela o catoti6

crookes (catodioe) particulele eleotriee ttegative., c,rusrirue-c r'irzere cu-
;;,ii^;^ iiiii* orJ*ii;"i;i;i,i;a perelii .turrurui 9i
tod.ice. Irrtrebilin{fltt,ltr-re aI0t tnetotlele de ill[[sttrtl' alrliclte Lazclttt'
eatotiice pi emisidri.ilir"f or; incancte,seettte,
s'a g&sit tlf,' : rapoltul mnsei
peut'u timbele caz*ri
erectrice e ra masa de i'erlie m--este oonstant face itt ernbele
;i-ffii;;.il oii:arutol'"atooiee ;. avem prt'in urnra1e anumit
eloetroul.
cazuri cu acelearyi"fiilir;i""Jr.riJiri, n.gotiu",
ea.e.s'&u
eiptifu in chipul urmlterr: corpurile
.A.ceast6 emisiuue ast6zi se in jurnlunei
diri molesule c".e^Gia necrnteni-t oscilflud
sunt formate "Ltlfii,r". -Miq.nr.*-
aoeaJtu crepte ctt tempe.aturn' Daeii tem-
i,lii,tfi"if" mai maro
peratura u ,r, utoir*'*e iia;cat& molee ulele' cu relegiunet(Agitalia .ce.1
ili,;i;,i; i,roauce eva,por?ro saud1r
ffiffifficreqte q, iu liahide cu temperatura,
sublimale.
lictride gi in
ntole-
irt-
oulay[ ]a datll 'as
-- itttt'e
chis aj*nge,r fu^ eci.iUfr,, -'pentru o lemperaturlt'
"ii
numflrul moleculelor. ce parf,"sesc lictridul si .9e19
car'i revin).
tliu mase electrice pri-
,

Atomii ru .o"r,itit;;r;;;;pul suut forriali

atomului tsi care
zitive - c&l,e ."r*iii*u*c ceiice se rumeqte- nucleul mase e]ectrice ,egative
uu pot fi separai."d" *ura material[ corihuc[toaro-,,sJ'clin de qi elec-
:.electronii. I, ;;;ri"r;piitii"t tott"
c[']dur'&
:
tricitate, unii ff;'"Gfi- ei.ctroui au ouqor" mobiritare
rna,re acliotr, lrot
Acesti e]ect'orti se riflir'
p[r6.si atoluul dar. pot ,q.i.reveut-ioarte
-mobilitate; d'eqterea temleraturei' nriry-
intr'o neconteuita oduiA
"o
cf,nd' cor'1rul este itlcaridesoellt eiec-
cirile 16r d.evin'int *ui "ii, iu1
in spaliul irrcoiljuralrrr' ; cfind corl;ul este
trolii il pfirhiiesc.' fuginAgurou*'a,'
lnvelit intr.,o atmosi'er6 moleculeje gazului oi'iresc met''qul
firele incande'"ceute
elestronilr, *ui'i'Jprri" ; Tolia eiectronii pftrfi,.sesc
i;;;d ptrefii vasuiui in care se aflfl'
""i.rir:olica
Evapora{iori, i" poatg opli in ut ntiltoa'' pol ele cazut'i :
(-l-) ; ln
a) cf,nd etectroda incadescentA e -UqsA in t'egfltur[ ctr tttr
o atra.cfie electro',tatis,'
aaest caz inchr,};H-) a-Lte*t,r,tei exercita
(-i qi u"uu*!a. e1t9 r'efinutii, e op'it,,: b)
a,supre emisiunii eiett,6uice
tot aqa AasA etecttoAa incanclesc'euta ar fi izolath', neutr'fl ; ar avea loc
dar imedia-t electrocla izo'Jnta. t'[mffrte
o slabf, emisiurii"Lf..t,:oriu* (-),'prececleut,,tttcht'cat ea uou6 (*) a elec-
tnc6rcatfi (+) Fi ,';;;l; i; ;";ui
iroAei oprbqt'e evaporalel de eiectrori fn (-)'
EvAporarea et'estronich se eotinufl bazul c6nd electroda ineatr-
descenta e pusfi tn leg[tura cu-o sursf (-)
per:tru cloufi motive I ir:t6i
de ejectroni (- ) pritt
ca garja (*) ,;i;;fri1ii f*vot'izeaza emjsiiruea ({-) ce ar ti.ntfine pe
,.-lir["* 6f.rfrfi"tirA;-rf lncarcarea
doilea,'e*isiunii
electroda incandescenta, pe o.uru (-) e uetttlaliz^atA i;r'in
srrnpie au putut fi vftzute
oontactul ,o *"rJii:i.;t&ie fenomeno foartei,aintat'
;;;;i ;;na .'a-a;!oi la u, v,i6partitulele cleajuns.de
(atomi,, mo)ee u:e)
IonLzare. EleCtronii
"ur1*",^ loviutt 'material* -majgr'iale
le ionizearn ; p-.iirrla lovitf, c1e *u eiect'ott lret tLe
;;';ffi'qi;';I.;i;Uif') rr'm6nilc1 incireata' pozitiv ;i fotnieazil
e-eal& cu aceia electrortnlui' (f e)
ionul pozitiv, .;;;;;; ,u# "f"oiti.a coipului' Ele:tronttl lrtts iu iiber-
elar cu masa d;;;rti. caracteristicfl llegiiti\'' rivflr'd qi
tate se fixeazh pe o.altil pattirulA -(:1 formdnd iott un
acesta o to.t JJ."" Ji"it.i.n elementarf, iar nasa de i*er'!ie'
caracteristic6 corPului' qi prin ac$iunea
Radialiun:"i#1il;ite de electr.oni p.o.!.fi f*eute qi sub influen{a
r&uelor X, r. ultraviolete qi in anumiie,otiOiliuui 'azelor
ioa Tmoboh roi{nscU

din spectr,ul vizibil asupra metalelor. Acesta este efectul foto-elec.tric.

Inver-o, eleutronii lovind. un corp metalic, dirc[ au o &numita viteza
1;ot da uaqtere la radialiuui cie lungime de und6 tleterminat6. Electrouii
liberi aflaii intr'un cAmp electric capf,,t6, o vitez& proporliouala cu di-
ferenla de. poten{iai dintle locul untle se aflfi, elect-ronul qi eleotrodul
pozitiv cd,tre cale se miqc6. Acest fenomen se afl6 condeusat lntt''o
iormula eelebrfi, dat& de c*tre ErNstnrN ln 1905 - ].906
1
hn =:; mv2 : eV : Eriergie elementaril
gi a e&rei verificare s'a f6cut qi aici, la noi, la Iaqi. Reialia aceasta ne
iproe c6 frequenla n a vibrai,iei piodu"re,'imulfitf, cu o collstarrtlr, /r
(constanta lui Planck, care reprezintfi, o cantitate de acfiune)_ este egala
ou masa electrica e Imullitd cu diferenla de potenlial Ir amintitd, mai sus.
'Putein
Expliealiune&, &reflui eleetric. &.qemdna arcul electric tot
a$& de- bine cu tuburile Geissler sau chiar cu tuburile tle riize X
(Crookes), dacfl, presiunea exterioar* este scd,zut6. Itt adev6r, la ars
deosebim cei doi electrozi ca qi la tuburile Crookes : a*rbunele pozitiv
corespunzhtor anodei qi cdrbunele negativ corespunz6tor catodei tu-
bulilor $r gaze rarefiate; mai mult proiectfind imaginea arcului pe un
ecran in vecinfi,tatea chr'hnnelui negativ se vede bine o regiune intu-
necat* ce corespunde in tuburi cu gaze rarefiate spafiului obscur a lui
Fen.Eo.rv ; clup[, aceasth regiune deosebim flac*,ra luminoasfl corespult'
zh,toate coloanei pozitive din tuburi; d.ar e gi o deo.qebire, ohci d.es-
cz[r'ch,rile in gazuri (Geissler) se fac la presiuni sc6zute pe c6ucl arcul
se formeaz[, la presiune atmosferich qi Ia presiuni mai mari cie c6t
cea atmosferic*;pe ce se sprijini atunci analogia tlintre arc qi d.es-
cf,,l'cA,rile din tubur"ile ou presiuuo se6,zutb ?
Aci iutervine temperatura arcului care in vecinatatea elestrozilor
este de 37000 C. qi chiar mai mare. Oli qtim c[, o masa de gaz Ia o
presinne data iqi clubleaz[ volumu] cA,nd temperatura creqte ea 273s
C. I sau, presiunea r6mhnAnd aceiaqi, masa de gaz in acelaq volum dat
se rerluce la jumhtate ; acum claod, temperatura este 37004 :23'ioXt4t
atunci masa de aer oe v& ocupa un centimotru oub Ia'presiune atmos-
f'eric& va fi retlusl, de 14 ori suocesiv la jum6tate qi va ajungo s[ fie
asemfin6toare cu acea din tuburile Geissler ; iar in aroul sub presiune
schzutfl masa de aer va fi mai so*zutl, ,si va fi corespunzI,toaro tu-
burilor Crookes pi a celor d.e raze X.
Asupra acestui fenomen nu so atrage in deajrrns atenlia su toate
ea el coordoneazd, fenomenelo din arc.
Din c&rbuuele negativ la temperaturd, ritlicath pleac& curentul cle
elestroni ; tiacd, cfirbunele pozitiv este aproape, electronii ii pot lovi
ilirect ; dac* este inclep6,r'tat electronii vor lovi moleculole clin atmosfera
Inconjurhtoare qi le vor ioniza. Ionii pozitivi vor veni spre c&rbunele
negativ il vor' lovi qi"i vor linea temperatura rid.icatd,. Ionii negativi
vor linea ridioat* temperatura c*rbunelui pozitiv. Ionii pozitivi iovind
cf,rbuneie negativ produc ln auelaq timp qi o noud, emisiune puternic*
de electroni din acest chrbune. Trebue sii rofinem cb cea nnai mare
parte clin aceqti eleotroni emiryi se datoreqte temperaturii rid"ieate
ryi bombardamentului de ioni pozitivi. De vreme se izvorul de eleotroni
este cfirbunele negativ el trebue sd fie vegnic lncandescent" C&rbunele
pozitiv poate fi r6,cit sau tnlocuit cu un electrod metalie rfloit ou apfi ;
 nlnirrnr(i ior
o6 atunci
arsul uu .F€ stinge, ceia ce experion-fa confirmit. r\rn s-pus electronii
os,d, e&rbunii s*fri'apinpiali sau sand presiunea, este redus&
'carburiete pozitiv
r.--frJ*f*au Ai.ect
i,,"i $i 1* nagtere la radialiuni'
Timperatura arcului. Cdrbuirele pozitiv^3^r9^c^e mai ridicatn tem-
neratura. Ea este in med.ie cam cle vre o 3700" c, I temperatura cbr-
ffi;i;i-;Js;,ti""i ge* mai scazutd- poate.pentruch, curentur de electroni
;di iiinO"A" ..or-.ootrar celui de ioni- pozitiv micqoreazh forla vie
a acestora .diu ut tnh. o . ^ ^o 1 1'a
--, putut
- --
Temperatorr- ,otounei de gaz este intre 2500-_3JQco, dar la aroul
fi exact stabilitfl ru a,.c"r cu e-lectrozi ile cfl,rbuue si metale I
cu vapori de rner.u, tl*p..otura-este cuprinsfi. iritre L000 -?000 C';
*.*u*i? temperatu.a uurtur6, ln lungut tubului qi este cea mai ridicat&
snre oatoda.
"o'"t-,,i] Jrilil obisnuit temperatut'a variaztr, indiferit6.lungul flacf,'rii pentruah'
Pentru mfl'sura
,ou.6ii o"pitt sA'in d.iferitele porliuni este,
i.*rZ.utorii
""""ilI;i;;;^tLi- .'or, intrebuirlfat lnai rnulte metode'
-iA*tAcon,stli in aceia ch o- porliune din c6rbunele
Vlolr,n
ineanaLsceut este .a cad.6 intr'un calorimetru; {iq ca'ntitatea
d'etluce tem-
de caldurfi ce o gil;qd gi .nldor* specifich a.ch'bunelui curent
etectroaZi. ttoti, lucreazh cu
;;,;ffi;10 ampert lnten:itali de cuprinse
qi-f2O0--aml^c. eti qi gl,seqte aoeiag, temperatur'[,1 oeia ce-l
intre a cbrbunelui
cond*ce sa cread,'li c., 3?00 esieTem,',eratura d.eferlbere
ili;-i;;;.fi;" orriqnuitfi,. Wtrsox spriiinintlu-se pe acest fapt cerceteazil
dac& nu crmv& demporatura c,e;tb cu.presi*nea;
rez:rltatele hu sunt
ce priveqte
trorarhtoare. Att";;;;i;i.; a npiicat lormula lui-Planck,
nuterea de emisiiio u totpo}r-rit.g,u. LUMTIER .qi PnrxcsuEly.au aplicat
i;;"i;i Sru"i*-norrzn^N* ee. coplinse priieqte i,tensiiatea de radiare a cor'
riur.ilor. lili au Sarit t**[e.at"tl intre 37000 e' qi 42000 c' Aceste
'*"toa" s'au aplicat numai eleott'oziloi"
Rartia{iunitr-iiii i,, orr. Deosebim radiairiunilg epise d'e electrozi
qi .ad. L*'i,.u A. iiuraLf,,. In gene.re suut radialiu,i din i,fraroq, spectru
qi 1aze.|. Ace-.te .uqiiti^"ii.::1T:,di"
;iril;ii comprect, i. .rriru",niore"rechrbu,ilor,
J""r, t.*p|rat,i*ii 'idicate a precum Si di, ca'nza bombar-
damentului electronic, cum .', u,rlirt-*ii'to.. Se irasc
qi raze,X qgi;
mic6. Ele au fost doveclite
;ai;-;;aiatoni-*o o'putere Q n[trunclere
au o63ert'itt o[ de cfite
["-.atrii F.'I-,. ltorurd $i P. Fo6rs. f,reqtia qi
Aillr"rta as poienlial iutre tcluele arculuiuu creqtea relaliunea
i;i 1i;-*rf (v.. :p"iioii"irl
"it h.o.) er.a- satisf6,out[, apf,,rea grup- de
arcului qi au ?ioo,* sa btlie razele X'
radia{iuni
noi. Ei au marii
'Sr.ot,i,i
il*cnrii este in gener'el foarte c-omplicat, el tlelrintle -tle.ele^-
;rt'o#[' ;ti;i;; af]ate in arc qi c1e condilirinile ex1-rerimentale (self,
oaltacitate, eto.).
trenomenele chimice Din cauza temperaturii ridicato a6t qi
din arc,
din oauza puter.nicii ionizilri trebue sa ns aqteptfl,m la numeroase
co vor avea loc in arc'
-o*iaari
reacliuni chimioe
Yom avea provenite din cauza arclelei cilbunilor s&'u &
electrozilo, *etaiiri .* se afl6, intr'o atmo.qferA de o^xigen. Proclusul
arderei in cazui car.bunilor va fi oxidul de cat'bon (CO) Ia.temperaturi
ce trec de 1400;, uai.a i, rnijlocul fltlcarei. Pe mar.ginea flao*rei tem-
bioxidul de earhon (coz)' La fel
;;;#;!iira.
6.
$i
Fi;u ::-tg'me&z&
diferilii oxizi metaiici'
"nlir-
I1et:ista $ti.inf, Y' Ad'amar:hi', Yol' 8'
106 rnobon roNnscti

^ Alt fenomen de oxidare la care eleetrozii nu iau parte este tre-

cere& azotului (lr-z) qi oxigenului (Oz) in NzOz (oxid de azot) 9i NOz
(peroxid de azot). Acirste reacliuui se proaluc din csuza temperaturii
iiAicate ; caldur6, ar putea sfl, lucreze sub fbrma de radialiuui infra-roqii
ce ar rupe moleOnlele de Nz qi Oz in atomi sau ioni, eare apoi venind
in contact reacfioneazk razele ultra-violete oe se gfl,sesc 1n abund.en![,
in arc pot avea acelaq efect ca qi razele infra-roryii. Cbldura poate
interveni qi sub forma de agitalie molecular'*, cat'e Ia .temperatura
areului, fiiiirt foarte vie, num6rul ooliaiunilor (ciocniri) dintre moleo_ule
creryte foarte mult. Se poate cl qi ionizare prin bombartl*t'ea catodicfl,
sA aibA un rol impoi'tCnt, cf,ci numai aqa s'&I explica eficacijatea
flicfi,rilor lungi qi care lucreazl la tensiuni do peste 5000 volfi. Toate
aceste caaze ar putea interveni de oclat6.
In orce oaz iombinarea N cu O asculth tle legea maselor gi reac-
liunea pare a fi urm6,to&rea.
N, * O, $T 2 NO adich reacfiunea este reversibil6; daca, tem-
peratura creqte se formeazd, 2 (NO) ; daca temperatura scade se formeazfl
N, * Oz. Dac[ temperatura scade brusc NO nu se mai desface ci sttb
620 C. se transformfi, cu O tlin aer in NOz qi I'r Oz. NunNsr din legiie
termod.inamicei a calculat peutru 45000 C. qi pe l(ilorvatorf,, for mat'ea
a 139 gr. de NOa H (oxidul de azot { oxigen din aer * ap[), iar
pentru 350i0 C a gl,sit 113 gr'. Acest lur:t'u ar ar6ta influenla tempe-
raturii. In orice caz fotmarea oxitlului d.e azot d.in oxigen qi azot pre-
cum qi foi'marea amoniaoului din azot qi hidrogen sub influella bombar-
cl&rii catodice este sigur 6.
Cfi,nd areul arile in hidrogen se formeaz6 hiclrocarburi nesaturate;
este foarte conoscut6 experienla colebr6 ln ca'e BpnrHEr,oT a obfinut
acetilentrl. Cuptorui electric intr:ebuinfat de Morss.r.lv qi tie alli chiniryti
a cond.us Ia obfinerea sarbui'ilor metalice. Carbura ds calciu se piepar6
amestecfincl in soba electrich carbonat de calciu qi pulbere d.e chlbuue.
Carbura de calciu cu aph, ne cla acetilenul. I\[orss.r.N a prepal'at diamantul
care se naqte in chipul urmd,tor : vaporii d.e cf,,rbuue se solv6, in ferul
topit. Solulia aceasta r [cit6, brusc se soliclific6 qi eleleit& asupl'a c6,r bu"
nelui rlin interior presiuni enolme ; sub acliuue* aaestei pre riuui chr"
bunele cristalizeaza, dand diamantul
Aplicaliile generaie ale arcului sunt foarte numeroase ; ele privesc
luminatul, metalurgia,industriile chimice, telegrafia f6r6, fir, telefonia
prin und.e luminoase, etc.
foate &ce:to aplicaliuni pentru a fl eAt de sumar cunoscute tre-
trebuesc tratate aparte.
In rdnclur'ile de mai sus am tlolit s6 clau ounrai o veclere de
ansamblu asupra arcului ryi fenomenelor ce se pot vedea ln arc. Aceastl,
veclere este ou totul necomplbctfl; fenomenele su',t numai schifate,
unele clin ele fiind numai calitativ cuuoscute, tleqi deplin stabilite ca
Iu6ncl parte la for'marea arcului.
 L'rVrir nor.li.q.N iai

l Zflcamintolo tlo mlca nlba ilin Bomfinia

i de
i DAVTD ROTX{AN
ri
il Confereniiat la Universitatea din Bucureqti
e
t
e Pentru elesvoltarea industrialil a unei regiuni esto o fericitfl lm'
a binare de imprejur*ri atunci o6,nd. materia priEr6 se lutfi,ln-eqte. In
a imeaiata-apr6pidre a generatorilor de energi6. B,egiunile. industriale
,e clin NE Franlei, din B6lgia, tlin Estul Ger'maniei qi din Anglia ca gi
cele din 'p."uj*o Reqifei" noastre, iqi tlatoresc avdntulfaptului o&.vrec['
nicia omdneassa u gh.it aiaturai irisemnats zf,,cfimiute tte fier qi mari
z*caminte cle cilibuni.
I. Vecin[tatea rnateriei prime de generatori cLe euelgie este ohiaro
{l
condiliune de viald, pentru multe inclustrii.
b
Iu evolulia techiticei se schileazH, insh o nouh er6. Caracterirtica
e
ei este po deoparte indepenclen{a de legiunea in cal'e se g[Seso zb''
c6minteie de generatori
"parte de eneigie (ch,r'buni, petrol, gaze naturaie),
$i ps de ait& independ.enla in'general cle orice generator tlo
6n,Jlgie r:are s'ar putea epuiza, fdrh a se putea inlocui.
Acea:t[, nou*'erf, o fufaptueqte electricitatea. O uzin* electr'ic6,
cat'e ar utiliza generatorii dd energie Ia loeul lor cle z[e[,mfi,nt, furni-
zea'qta energie electr'icf,, trairsportabilh eu iu!eal6,, Ia distanfe.de .sute
cle km. imprejur unde'alto maqini transformfl, euergia electricf, in e'
li
ner'gie mecanicfi,, caloricfl, sau ]uminoas&,.
r.t -Tot prin ajutorul elestl'icitH,lei, enelgia c[ilerilor de ap[ se trals'
ri
'a for,mb tn^ euergie electr,ici care e transportat& la distan!f, ryi transfor-
mat6 in orice formh de eaergie, ajut6nd astfel omenirei s*-se emancipeao
f "epuizabili, qi s&-i schiqb_e.-po energi&
rl d.e generatori fosili de enel'gi'e
rl c*derilor de ap6 oare inteli[ent amenajata, este inepuizabilh,.
Se in$elege u$or ce impol tan!f, covflrqitcare cflqtig*r In aceast[
Ll.
I.
nouh eril industria maqinilor e]ectrice.
sc
Printre materiile fr'ime necesare ind.ustriei acestor maqini, este
gi un mineral care. Se intlebuin\eazil ca atat'e, nu in ulma uneitrans'
ia
form[ri metalurgise. Acest mineral este mica a1b6 (muscovita) qi el
se intrebrin\eazh ca material izolant
e-
Este sinlurul material izolant care se poate utiliza in ind'ustria
ie
maginilor dinamoelectrice qi este prin aceasta d.e o ueiulbturabil6 ne'
t8
cesitate pentru nceast6 insemnatb ramur* a industliei mari.
Mica alb6, (muscovita) este un silicat aluminos de potasiu. Ea
este incolot'6, transpar'ent* qi cristalizeazh, irt pli,sme cu- aspect de
prisme hexagonaler- scurte, groase. Acests prisme se pot desface pa-
ialel cu baza in lame foarte fiexibile, ctin ce ln ce mai subfiri, a e&ror
tenuitate poate melge aqa clo depar'te incAt cfiteva sute d.e asemene&
lamele suprapuse abea s6 atiug& grosimea unui milimetrtt.
In naturb se gasesc uistale d,e mica alba de tlimensiuni micros'
eopice (tn granite, gneise, mieapisturi) precum gi de toate dimensiU'
ias zleiututnlg DE urcl .Lr,ei nrN noMlniA

nile intermediare pfin6, Ia mflr'imi gigantice, exemlrlare foarte rare,

cum sunt urele cr'istale de mutcovit& din India cari au diametrul
S

I
hazei de 3 m.
Dintr''un z[c6,m&nt de micfl, alb&, din mater'ialul aqa cum vine de c
la uzin6 500/o este d.e dimensiunile 2,5x2,5 cm, 25010 de 2,5x5,0 cm i
qi numai S,b'lo de dimensiunile 10,0><15,0 cm. 2
Intrebuinlarea crescdndd, a pl6cilor de micfi in industr'ia maqinilor
dinamo-electrice a ff,,eut ca pl6cile de dimensiuni mai mari sd fie t,
rar'e gi scumpe. Acest fiipt a provocat insercbr'i de a se fabrica un
produs care sfl, inlocuiasc[ pl&cile mari. Noui produs invontatin 1892
utilizeazh restur,ile d.e mic[, p6n6, atunci neutilizabile qi se numeqte
micanit.
Micanitul se irreparh lipind foile subfiri demic6 de 2 cm. diame-
tru, sau mai mici, cu shellack qi se usucfi, subt pr'esiune Ia o tempe-
raturi ile 1000. Se ob{in astfel pl6ci analoage cu pl6cile de asbe,qt ;
ele se fabrich de mflrlme voite, groase de 1-3 mm.
Micanitul asociat cu substanle flexibile, devine qi el flexibil (p6nza
de mieanit, h0,rtia cle micanit, etc.)
Intrebninf&rea 0e au g6sit in felul acesta qi r.amhqilile de mica
r*mase la exploatarea qi pr'eiucrarea pllrr:ilor mai mari, a ffi,cut sA se
reia ex.loatarea grfimezilor de material inutil chzut de ]a vechile ex-
pioatlr'i. Astf,zi nimic tlin ce o mica nu se aruucf,,, ff,,r.tr,mitr.rr.ile ce]e
mai mici se adun.1, qi se macinl in mo:i speciale pentru a se obline
f6in6 rle rnicfi oate gfl,serste qi ea itrtrebuinfare.
Cea mai mare eartitate, o parte covfir"qitoare din mica albd, car'e
se exploateaz'a pe pbm6,nt, este absorbith d.e industr'ia mapinilor tlina-
moeleotrioe.
Restul variatelor intrebuin!6,ri pe care Ie ar.e ace:t mineral, de
piid6: accesorii Ia sobe qi la ouptoare (ferestre mici transparente)
sticl6 de lampa, piese de opticfi, piese pentru gramofoane, baza unei
paste ceramioe, mater.e lustrantd, pentru tapete, lubr,ifrant greu, izo-
lant pentru_ c&zanele maqinelor cu va,pori, toate ,aceste intrebuin!&ri
nu absorb de cfit o extrem de mic[, parte 6i1,' procluofie.
In inclustria electr'ic6 se intr ebuirfeazh ald,tuli tle muscovit[ qi
o alt6 micfi, albf,,, phlogopifd (mica magneziant) un silicat aluminos cle
magneziu qi potasiu, insh aeest din urm* niner.al ou ealitfr,fi inferi-
oal'e muscovitei, este fntrebuinlat in cantith,fi mult mai mici.
Calitafile cari fac muscovita aqa cle cd,utat6 in industria electrica,
suut: infuzibilitatea la temperaturile Ia cari se ating in mocl obi-
oinuit la maqinile la cari e utilizatb, m&rea ei inalterabilitate tlin
punot de ved.ere chimic (nu e atacatf,, tle cd,t foarte greu de acizi),
perfeuta ei impenetrabilitate pentru umiditate, marea ei ftexibilitate,
mica duritate a acestui mineral (se zgdrie cu unghia) qi in sperial
m&rea, rezisten!& la percursiunea electricir, cal'e o face indispensabiia
ca izolator: electr'ic.
Ea se lntrebuinleaz[ invariabil pentru izolarea segmentelor de
colectori, pentru izolarea enroulementelor, fire qi bare tle armatur,i,
ln special cele ilestinate pentru tensiuni r'idicate intre contluctorii ar-
maturii gi nucieul de fier.
Misa alb6 (musoovita) este un mineral r elativ comun. 0a se 96-
 169
DAYID ROTTTA'N

DLV'[v "" * -
spsteoaminer&lconstitutivtnunelegranite,ingneisuri,lnmiea.
a comulle, foarte rfr'si'andite'
ryisturi','o.,i:";T?.':f.i";i,;;.,';;r;'"0:{uj.ry:1.:,1,,.,T]:i.l-q1,",:"",,,it-
Mica utilizabilh' in
'i"r'. firi"ritate de inclustriale'
croscopioe) neutililatite'p"rttu.,scopuri dimensiu,i cari variaz[ intre
indust.ie este rn intr'o roc6 oal'o se numeqte
2x2 cm qi 15x15;. Ea se g6se;te
este o.roctn t',1{',1.1-t^:"^ijli^t3,2'azd"
in ci['pt'uturi i*
"'o'Y'r'i;atitul l,
iegatura geneticfl c* acsstea tlin urmft'
aureola ,o.elor girritit., r"ia.p.it qi qirt alba,
El este .oo.?iriii;i; ;;-,.f
-t*iiit*ji-Ti adic& tocmai
Deosebirea dintre
d.in miueralele dil;;'i-'i -g'":itli
aoeste ctouh, ,o.i'co*ia insa tn
aceea cir gra'itul cristalizeaz6 la
acld,ncimi mari ii ^i" .riiailiu,i-incat minlera-lere cari ir constituesc
ating rar 6imenuiirri'*"i-r",i.ae-r
cm, pe-.cflncl aceleag minerale,
consrituinO p.S*uiit"f , iii;q tlimensiuni rirult mai mari qi 1n afarfl
cle aceasta se ingr*mfl,d.esc in cuiburi cil ull volum de'mulli metri
cubi. Aqa *e fu.el cA-*i.^ alUA numai
in pegmatite atinge dimensiu'
nite utiliz,bile in lndustrie qi se'ifi.amarieq-te ln cuiburi exploatabile
ou folos.
"*'"to"*pecial intre stratele tlo
atunci ofil1d pegmatitul so iujecteazh' uneori in Pegmatit
micasist, ta contaciri r" ac'easta. roca,,,s.g
formeazd,
il,,bJt';;' a*oi*r,itt bogate in mic6
alb6'

r!6rile car'i intrii in socoteala tri,rgului mondial psntru aprovizio

narea cu muscovitfl' sunt India englez6
din Asia qi Statele unite din
Amgriga. .r, :-^ trtio
Cf ill^ (K'iao-tchao' Chantun)'
Pulin insemnatele z['c6minto tlin El salaam; si din Brazilia, nu
din Africa ae sst"?oii; ;;;;";t (ilr monclial'
inseamna uproupl'io'iip"ntru t6'rEul phlogopit[, chutatb qi ea
Are insemn&tate qi canada rrrE pr.auce
dar iutr'o m[,sur6 mu]t mai mic6' qi Romfi,nia ln r6,nc1u1 ![rilor cu
Intr,un viitoi ;pr"pir;-ru ioiru
proaucJie d.e mica alba.
\

-.nHmi-ra r:ra mi
mio* a]b[' industriala
In !ar[ ,tou.i.n ''egiunea cu.-z[caminte--t[e-
l, mu,1ii dela hotarul judelelor
(qi auurne *o..ouiIai .situata por-
GoIj qi Valcea, O."p*ttt ""*qi dt alta a vd'ii'Lotrului' ue intreaga
tiune pe cale u.L.i"rau"fli*a fr"t?,ir';;i'; veohiul' regat qi Tran-
de munlii
silvania. torr.ugi",tgio'" poarta-numeiemunlii_caie-i'Lotrulgl poart& numele --^
.l,CIul I_.,otru .&re capteazfl, rp"rJ aio
&re, pe o distani#'i""ii"ii*: ;diiir; panta cursui lui din regiunea cft- cu
valiatii dL intre 0'8-4'30/o qi cu
ilft,1 .*i.t'"'4" 546 m'cu lucru tle o cleose-
6eri d.e aproxima-tiu-iO * ta cata'raci.t[ t-.,ottolui,
bitfl importanfa p"i,tt. exploatar ea zkcbmflntului' din \tunlii f-''otrulut.:o'*
Rocite cari ocnstituesc *ruu.i;, ;;;tfi;; in ce& mai mare
sisturi cr"istaline i-t;;;-;;cristalizate' (micagisturi
l;;i;;O apoi arnfibolite, cuar'!ite)'^
subt iutreala regiune, a
magma Srr;iii6A .it*ta In atlfl,ncime rarnificat ,umeroase fi'
.uri s'au
trimis inspre suprafa!fl,.apofize di,;.;p*6;6utul basinului magmatia
loane tn mioasiqiui ciri formeara -aeparte
in sus qi lateral
Aceast6 magnf,, ftuidil, .u rriur?Jffi^i.a;; si spaliile din'
in acopera*ant,iif,u'eiJi'i.i-r.{ ;lli;anh, crapat:urile de diferito $r'o'
tre strate pu ,# [ le;d;;i;;-i6r;ffi4-fi]oan6-strate

I
 E

1?0 Z;.C;,}IINTELE DE MICi. ALIJI I]IN BO}IANIA

simi, dela cfi,liva milimetri pfin6 la 100 m. qi chiar mai mult.

Filonagele subjiri injecteazf,, micaqistul, strat cu str.at aducancl
substan![ feldspatich, qi cuart qi-l transformf,, lntr'un gneis de iu-
Jeofie. In filoanele groase topitura fluidl se clifelen\iazh mai ales spre
lrargini qi astfel se formeaz* pungi mari de feldspat, de cuar.! sau
tle mic6, atbf,,.
Pungile mari-de mica so exploateaz6 prin galerii.
Dintr'o singurh, pungb de acest fel s'a extras in h{-tii Lotrului
diu Martie 1917 p6nb in 1918 Noembrie, 157.288 kg. de muscovitd, ilin
oari 70''/o adic* 110.101 kg. mic6 tn d.imensiuni mai mari de ZxZ
cm plin urmare micd, inclustrialb intrebuinf atil, ca atare, iar restul cte
47.186 kg. mic6 r4mfr,gife, bun* pentru fabricarea micanitului sau a
f&inei rle mio6.
ouibul acesta ataoat prin trei galerii era in Noembrie lgl8 de.
parte de a fi opuizat"

lara care procluce cea mai mult6, muscovitd, este India. India a
exportat tn 1915-1917 in medie anuali 2.b18.968 kg. d.e muscovit&
ln valoare. de 9.575.350 fr auci francezi (valut& dinainte d.e r[,zboiu).
Expor'tul ei mergea in Anglia, statele lJnite, Germania, Bergia,
F'ran!a. Cel mai mare consumator al micei incliene sunt Statele Unitd
ale Americei tle Nord. Aceast& ,!ar* oale avea In 1g10 o proiluc!'e pro-
prio de tusc,ovitfl in valoare de 1.68b.48r fro, nu numai c[, nu ex-
portd, nimic, dar la aeea dati impor'ta incd, de 1.806.62b fre. mic&,
str[in6. De atunci nevoiie acestei mari republici s'au marit mult.
Mica se sere in comer,t in stare brutf,, sau prerucrat&. Brut[,, a-
dicfl plf,,ci .de diferite d.iametre gi grosimi, asa cum vine de Ia min&,
cu mirginile neindreptate,_se vind"ea i, igi0 in- medie ailica placi
y.ari. qi mici (iutre .2,5_X2,5 gi_10,0x1b,0 cm) cu 2.60 frc de kg. (vdluta
dinainte rle r6zboiu). I\lica prelucratd,, este ririca la care fieci,r6 plac&
e cur[f_atf,,'de foife-le care nu au intinderea plf,,cii gi apoi taiata in
forme tlreptunghiulare sau poligonale. Mica preluplata -se vind.ea in
1910 cu 8.50 fio. kg. !
4stfl,zi prefurile sunt cel pufin de cinci ori mai mari.
--^ Piaja mondiala do mic6 avea nevoie inainte rle 1g10 d.e aprox.
800 vagoane de micf,, auual. sunt semne c6, aceasth nevoie s,a lndoit
tlela rlzboiu.
In adevf,,r intre 1908 qi 1912, prin ulmare nnmai in 10 ani clo
timfuri normale. sa,u aproape normale (ultimii doi aui au fost ani d.e
rd,zboiu c6,nd activitatea industr'ial6, era'indreptatfr, in alte dir.ec{ii) ex-
portul numai aI micei indieue a cr.esaut cu 100 vagoane. Este ctb pre.
supus cE astd,zi nevoile t&rgului mondial s'au indolt falh, de cele'tiin
1908. Caoi astdzi- suntem 1e deoparte intr'o intensh perioadf,, d"e refa-
qero iar pe_de altd, parte'suntem intr'o upora de iritensificare a in-
dustriei g! de- extindere geog'rafica a aoti.iitafii industriale.
In primul rd,nd rfizboiul a rzat, intr'o md,sur* mare intreg uiiltigiul
industrial qi- este peste tot reounoscut ca, soluliunea uizei elconomlice
ln care so zbate Europa, este intr''o intensifieafe a industr.iei.
-monopolului
sff,,_rdmarea Austi,o-german in ceutr.ur Europei
gi."ohemarea
-Apoi, la
o -viaf! mai intensE a centiului qi r,H,s6ritului aceoiui
continent, a vestului gi a parfii invecinate de miazazi a Asiei, prin
depteptarea energiilor uafionale ale arestor !6ri qi prin p[trundtirea
",ll///I

171
EI,INA POPOVICI
-*#

care
stali 'de
d[' coloritul, -sa'u intregiiintonsifi-
capitalului antantist-fenomen
d.in aceste p[r!i ale nuroffi-;;i;i-ta
aduce $i
tucrurijna.,rti:iui
;;;; ;;;i in aceste rb.giuui' - ^-.^ ^i in senerirt
gelPaile..qi tt orica
seneritl rr ot'icttrei
Distruger"o iniio.,rfei economiie sucl i[ fo]osul
lr..-iia a" ,.1;r3,1 *i"a*
inflrrenfe siue o i'tensific&r'e &
,,"1,rtrtiiui-,r;r;;#ricane,- aduce cu- a necesith'filor indus-
iufluen{ei"urop",,.'ii"illir..L-
industriei acestei fari-q! extiudere"J li
StoS11ntfi'
,?i,q.it imensul Hi[terland' pe oare
triale in intreg acist liinterlau4,
sudut Asiei impreun[ ou
au a-t deschiite Japoria li "p"il'llrsliti
euq]ia^io"Jtti,iqi in intreaga Afric6'
malea problemfl'civilizato*" t"trrlrt".iialilna""utriale ce se uaso dup6'
tf
complecteaza tabioui"l*uorrror
r6,zboiu. r r : ^v- ocup[
^^"rr1a irr n,oAz,sth clesvoitare in'
-utilizeazh
So inlelego c6'inrlustria eleotricEt i1' aceasthnoi generatori
d,ustriala Iocul 4"".4:p"[uo1o
p'i''rupioi"tf
ce are d'e a trausforma $r a
de enelgie ieftini ;ififfi;pili"prfi;tei
,,-rX;Jll,J",fiil$ll3 #',t1uio rimp o desvortare uriaq& $.i cu
...o.t o.int&turabil[ uecesitate
ea uevoia o" .*,*i.rt"r r*ir;i"ii"i*,'t'e
zr,cbmintere. ei,d,e. pi:l..1$^'.131u",'1,"n'jl;'Ll*J"-
""'nlu,,T;#::?-''.li cari-sunt situato-la suto de
air"'fiiia,,'rui"
,,op"i ir:dustr,iat" $;-r;;*";l; -dif" va reuqi uqor s['
kitonret'i Ael,arta?L O. iftl*1 pirt" *"rai-11,
a. -fet'attr,
unei p*r.!i.ai, a"ci vrednioia uoastr'fl
devie f*r.nizoarea bogalii"
va ajuugo la ir#rti**'*i'ito' noastre

Yallisnoria sPiralis
de

ELEI{A A. POPO\TICI
Iaqi
AsisteutE la lab. de botanic[

Inliniqteaneturburat[{".1]tfuudulap'elorst['tfltoaresau'u$or
oil, \;;ii-r;rlia- spiralis, acea curioas['
cu'gfl,toare, iqi ,I;;^;ilto-tit octriutui cercetato':, i'ca'd'e d'emult' mai
nlant6,. ca'e * atrlas atetliuue,, care se faee noliuiza\ia'
irles rri'in ohipul, aeoi*rit de ou*ms' 1tt'in "pitooita in rn6'1 pt'intr'un
pta.ta, toto.Jiiu"l,iu oiu"r.,i?#i;; toi ficsa-tor'(ff,rfl' pei'i absor-
rizom scurt, ,o iiaa.ini ce *o
,olul"'io -*-a;nu"chi db frunze litteare'
io
ban!i). Deasupra lotutui ry-ll"^'ffi; rurrsi*L'-variaz[' cu adducimea
#i;
ce par serii'
disp.use pd cloufi'' '
tT 1*11t |. t.
"
ffi I i; Hl'"";;': : fl$
' i* f"Ufl #r*it,
;; lt* * : * -al"i' l+il
q ascu-Ie sau
,lliiJi'ri^
- ;i .o1i,
iJ*Lr. aoPa individ, d'e oat'e
co

plauta e .dioisa'
ii ce
.'uusur rr
iirso, Y' ese
vv cI -:ie :P],?,^:"^P^'lf1l?
de d'o,f,
apei Par ni;te ,sti - _incnise
^ - ^- ln

roire,ftffi )_d,",$",1.1t::f :,li ":"lil,

',Thr!r::1qll;*r]'_,**ftl:1 BlH"t'?
-g*seqte
In acest spallu lelreuu
-at'trnci '"""'i;;;
In flecare st f;; desflt eflte uua
"iT:l_:;;;],"*;
floriie femele,

I
172 VALLISNERIA SPIBAL1S

foarte rar c6te 2-5. Fiecare fioar'e &re un ovar infer, cilintlric, ter-
minat cu trei stigmate relativ mari, bifurcate la cap6t gi cu marginile
clestramate. In jurul lor se g&sesc trei petale superioare foarte reduse
qi trei inferioare mari, opuse selor trei stigmate. Aceastfl conformafio
a florii este cum nu se poate mai ideal& pentru mod.ul de polinizare
al ei.
In atleviir', dach celo trei petale, red.use, ar ave& mhrimea celor-
lalte, stigmatele ar {i complect acoperite lateral qi deci dopunerea
polenului a,r fi aproape imposibilfl
Numai c6ntl floale& e matur6, se face o deschlrlele in creqtetul
vesiculei ce o r:online qi floarea iqi deschids bobocul Iu baia de soare,
nu ins6 pentru mult timp, oici In curdnil, ilup[ polinizare, r'eintr& in
domeniul liniqtit aI aliei spre a-gi oontiuua tlesvoltai ea.
llot acest joc de miqcare al flor'ii fernele nu s'ar putea face dacd,
pedicelul ei. nu s'ar bucura de pr'oprietatea de se lungi necontenit
1i&nh ce floarea atinge oglinda apei. C6,nd apa in care cre$te planta
e rlestul de ad6uc6, codita florilor femele ajuuge qi ea o lungime 1n-
semnat6.
SA, vedem acum ce se lut6mp1f,, cu florile massule. Spre deosebire
tle cele femele, nicio dat[, nu sunt izolate, ci totd.eauna ingrhmadite
cfite multe for'mi,nrl un spic inchis ln o vesiculfi, aseminfitoare celor
femele. Codila spicului nici oclath nu ia proporliile oelei preceilente.
Cele dou[, frunziryoare ce compun c&sula se dep[rteazil, sub apii
scof6nd Ia iveal6 spicul cu florile i*mase ca niste bbboci rotunzi.
. In cur,And, fapi foarte culios, unul cdte unul, bobocii se clesprincl,
se suie Ia suprafala ayei, uncle plutesc mfinali d.e v6nt.
Numai acum flor'ile mascule ,qe deschid. : cele trei petale, de und.e
erau boltite spre interioriul ftorii, se rtrsfr6,ng tn afarf,, tuana infaji-
qarea unor scoicuqoar:e lipite intr'un punct. Diu trei stamine c6te are
floarea, numai douf,, au antere. La deschiderea bobcoilor, aceste tlouf,,
stamine proemineaza din floare, pufin oblic ffl,cflnd un unghlu intre e]e.
'sbd,rcesc
.. S[cuqorii cu poleu se rup, se qi din ei nu- rfi,mf,n decst
mici bucfl,fele de cire se princie polenui. Graunlii d.e polen sunt destul
d.e mari qi pulini Ia numar, (carir ao ln fieear'e anteiti) cleioqi, uuin-
du-se ursor' ln mase. Deqi planta e aquaticl, polenul ei, ca a mai tu-
turor plantelor, e u$or alterat lrr contact cu -apa. De aci toat* grija
plantei de a nu-l uda. Iatll dece flori]e masculd, deryi so tlesvolta-srili
-se rup, apar: rleasupra apei qi nu se deschid clecdt in contast cu
aPh,
aerul.
S'au fdcut incerc&r,i, qi s'au linut ftoiile silit sub ap6 ; nu b,au
deschis nici bobocii, rici anterele, florile au putrezit, polenul s'a clistrus.
.
coqstrucfia f'lorii e a$a cle minunat alCatuita iiliat, ou toate cfi, apa
e.atdt d.e.aproape, gr&md,lioarele do polen nu sunt u$or udate. peta-
IeIe, ca niqte b&rcu!e, intovd,rd,gesc cele mai mici unde ale apei, nu se
r[stoarn* qi ln acelag timp formeazi ca o pavfl2f,, intre apa qi stamine.
Acesto nacele in miniatura, incdrcate Cu povar[ atfld de gingaq6
{. nestimatd,,
!iin jurul sunt d"use cle vd,nt c6ntl ioi, 6and co}o, ingramilaiie
obiectelor de pe suprafafa apei. Dac5, in mersul lor-clau peste
o floar'o femelf,, de Vallisneria-aceasta e debarcaclerul-se alipoio do
^.tig*a-
9s. qi [t-al p_o]enul cleios se princle de marginea destrhmatd, u
tului (F'ig. C.)
cum s'a fixat poleuul pe stigmat, petatelo se inohid, pedioelul
 C;.LDLIEA CORPURILOE CIIRE+TI 1.73

florii femele incepe a se str'fiuge in spiralii, (de aici numele de V' spi'
ralis) trbgflncl sub apa floarea.. A r nr -.
Spire"le so tot sirflng, clevin tlin ce iu ce mai dese atluc6nd floarea
femeld la c&fiva oentimetri de fundul apei und3 are loc formarea so-
,i"t"i gi "rtie ovarul e transfot'mat in fruct. Srr/r apd se coace fi'uc'
tul,' tot-acolo se lmprdrytie semin{ele.
a,lbiua irarnic&' Che-
,E ln totul asemAnAtoare aceastfi, plantii cusboruiui
m&rea Spre Soare, tn ziua nunfii, e asemenea matcii - SpIe
ln6llimilb eterate, ln ploaia rare\or d"e soare, tnai -sus, tot mai sus'
R,oirit trd,ntorilor'g.eoi o urmeaz[, se joacfl Ln-jurul .ei, c_um -so joc pe
;pu; p;rtate ae v6nt, florile Uarfateqii de Vallilneria. Unul singur
,irirs;- p" reginb in sborul ei ; e mir''ole clorit. Dup[ aceia regina se
,"tru",ge in stip, cum se retrage floarea d"e Vallisneria in -sd'rrul ape'
lor. T-r&ntorii Vor pieri, dupd, cum florile b5,rbfl,tegti ale Vallisneriei,
rfl,t[cesc f[r[ rost,'purtate tle valuri, p_hn[,- ce putrezosc. D. 9- parte
u actul conqtient; de ce s'*r da alt nume unor acte iclentice
dirt ]umda platttelor'? Intr'o parte bucuria c]ipei este ar'6'tatd'- prin
"oirtu,
sborul vioi, joc in aerul imb[,ls6mat, in 'qunetul vesel al veqnicu]ui
cd,ntec din naiur'fr; clin coace bucuri&*e mut[,, dar nu mai pufiu intens[")'

-Urm6,nd spiralis . o pturia **i nault .c1e

Vallisneria clim[ ca]rlfi qi tem'
perata. distr'ib illia ei'geograficb o ghsim iu zonele' tropicale
hin ambele emisfere; tn Ameiica temperat6 ; i1 regiunile meditera-
,iru uG Europei dar qi In caualele din _Fraula Piua in Seua. La sub noi
io ir*a a fost gasita tri lacul Snagovz ) de l6uga Eucureqti numai
form* de indiv-izi femeli. Aci planta ar :u,za cle motlul3)vegetetiv-d"s in-
mulfire-prin stoloane. Se gA,seqte ;i ln lacul Crapina din jutl. Tulcea,
ttupi, co* u fost citata qi ln Binai. Poporul nostru ru o cunoaqte,
pr6n*ti1 din cauzfl, ch e'rar6 qi poate peatru cf,, invazia s'a fd,cut nu
de mult. 2)
Asupra originei ei in !ar[ la noi, D-nii Macovnr qi Scnm-LN emit
p6rerea ctr ar fi fost aclus6 sau cle pi,s[,rile palmipetle, sau -d.e.vapoa-
iele ce umbl6 pe Dunh,re, apoi de aici prin rev6rsh,ri s'ap fi ficsat iu
Iacur'i.
Iac6 tleci uuul * n multele cazuri clin care reies* o[ omul, atlesea
factor clestructiv, poate fi qi un agent important (indireot in eazul
nostru) in clistribulia plantelor.

Cf,lilura corpurilor ceroqti

de
II. STA}I.\Ti\
Plclfesor gi Directot' la liceul diu l'iatra-N.

corpurile cereqti au aproape toate aceaqi viafd, qi evoluiirtne.

Se iasc sub foi"ma tte rlebuioasfl,-trec apoi in faza stelarf, s&u
- o litosferfl ca pf,mfi,ntul qi ln urm[
se
solarE-iar mai t&rziri capf,,t6
rlistrrtg, ***
1). I. SI}IIONESCU. Di,n tai,nel,e florilor. Bibl. de popularizare a $tiin[ei' Casa $coalelor
No. 12.'Bucure5ti 1919.
2\ ZLCH. PANTU. Acad, RourAu[. Tonr. XXVI]I (1906).
3) P. MAC@VEI ei t.-sGRftn[. Arnatis se. de !'tiniv,-Jassy. Toru. Ill 1!06'
174 }I. STAIIATIN

Corpurile coreqti, in faza do nebuloas* sau in fir,za stelzrrii, au

*Soarele, tle 30C00 pdn& la i53000 gi chiar srtperioate.
temperaturi
unul clin- indivizii ocsmosului, radiaz& atmai 4\ l0rJ3 sn-
torii qi oum masa sa e d.e 2X1033 gr.-fiecare gram do materie solar'6
pierde cleai rtnual 2 calorii. ,F

* 'ir

Viala litosferei terestre ca tlural6 e irnerrs[-duph ttne]e eva"

lubri *) e de 130 milioane ani-riu1;ii altole e de 10 miliard"e arri qi
ciriar mai mult.
Numai ln acest timp din viala sa, soarele tt, radirrt pentru fie'
caro gram d.in masa solar il, 260 milioane pAuh, Ia 20 miliarde calorii.
$i cu tout[ imensa laliare -c'h,ldu.ra .qoareltti irl lunga via![, a
Iitosferei tere,stre-a rhmas ap] oape stalioriar'f,,

Cale. e izvorul acestei uriase enelgii telruice produse de soare

qi de toate celelalte corpuri cereryti ?
Teoria reacfiunilor chimice exoterrnice precuru qi teolia gravittr,lii
a Iui Lonp Knr,vtN-cfi,derea particule]or nebuloasei primitive c[,t'fl,
eentrul ei-nu pot rezolvi ciec6t parlial problema.
Noile idei asupra constituliei materiei ne dau insfr, soiuliuni cr-r
mult mai satisffr,cd,foare in aceastir, chestiune.
JneN PnnRtN, cunoscut in lumea qtiin{ificir,, priu .qtucliile asup}'a,
constittrfiei mAteriei, aratX, ctr, naqterea elementelor simple in masa
corpurilor oereqti e capabil& ile a prod,uce toate acele energii ter mice
oric6t de extraordinare ar fi ele.

Conceplia modernf,, asupra constituliei niateriei e c& matelia ;i

euergia nu sunt de c&t unul qi acelaq fenomen.
Atomul-aoea unitate indestructibilf a mater'iei cum et'a cottsiclo-
rat pfind, &clrma in qtiin![, nu'i gi el dec6t un ,qistem energetic c1e
electroni in miqcare perpetufl,. '
Teor'ia ro)ativita,lei ne aratf,, c* ;i bnergia are inerfie, greutate qi
*n).
masf,, ca qi materia
Materia dupir, vederile actuale a'[e enelgeticei rtrt-i de c6t o for-
m[ irltra-concentratil a energiei.

Analiza spectrald, arat[ cd, uebuloasele-prima lazh clin viala cor-

pulilor cer'eqti*sunt formate din Hidrogen "**).
Faza stelard, are o oornpozilie mnlt mai r:ornplicat&-in aceast&
faz6, c:orpurile ceresti au cdpd,tat in maia lor toate celelalte elemente
simple cunoscute in naturir,.
Hidrogenul din nebuloase pr'ima formii, mater:ializat6, a energiei
unirea atomlior shi- c1[, treptat qi in ord"inea densitalii-toats
-prin
*) Litosfera are grosiruea 65 km, Jn f ecare an mlrile depun sediruente 0.5 mur. grosirne
*') Masa iu grame a fiecdlui Erg poate fi explirnatd prin inversul a patra-
-*#r'n-
i',rlui lumiuei.
'^') Nebuloasa 1rion e fonuat[ din Hiirogert, (dens. 1), Nebul,iwm (dens' 3) 1i lleliwrn
dens. 4).
 PI,IILIPPE A. GUYE t7b

oorPttrilor
celelalto elemente care se gt,sesc mai tflrziu itt constitulia
oeresti
--- - din celetalte faze evolutive a fost con'
1q,r.u.t* ipotez6 asupra. originei elementelor diu naturb teorie
noua,
cepnth de Pnbusr-acnm un secol., ,i pe el se bazeazlu
uuittr,t'tn originei termice a corpttrilor cererytt'

Toate elementele simple d.in natlra, pravelild din

Hidrogen, ar
urma ca acesteu ,rn deusita'e atohicfl, eXa-ct un nrtmftr mul-
;irl" "ifrA-c^a
llidrogenulni*) ctrre e d'e 1'0077'
- InJdensitatii
totfleaun* insir, greutatea ,ionri.ti a loestor elemente
e inferi-
oara mrittiplului d.orititii .Hictrogenului
-1ti, Iuat ca--uuitate.
A;a oxigenut-are d.e,sitatea Heli*m 4, C.r'houul 12, etc,
Atomii Ae UiAroS"o-.aoa ." ur'.s. 'spre & fot'ma atomiieolorlalte
elemente percl cieci o -parte dirr masa lor'
La fiecar," g,u* ti"'*utttiu uiifizafrila de Hidrogen se ,erd'e-la
-ec6astA
corpurile ae maiio.-Z.Z milisra;;. perdeie tle materie--
pentru fiecare kilo'
fac6,ndu se sqb for.md, de energie-ochivaleaza, **)'
gram cle materiu o *iu biiioane el'gi sau 166,rniiiard'e calorii
Energii .rpufrif.-Oe a producJ acele extreme tenrtreratnri-me'
reu n[scflnd,e tn il"uu .otl,ititor-cereqii-ot:irat Ou uria;e ryi de ori
oflt* dur'ata ar fi ele.

simple
Noua coucoplie asupl,a constitufiei. qi originei elementelor
diu natur,f, ne urh'ta Si SLigiua od,ldurei'colpttyilor cere'1ticelelalte ele'
Concontrar*u-u*torii;;:d; Hi,lrogeu pentru a forma
mente e gigantic;ig;;;toi al .r.rlgi"i'termice tlin acests
corpuri'

Profesorul PhiIiPPd A. GuYe

Cdteva date 9i laPte -
- d'e

BB,INNER. DLTTOIT ;Ii FREDER,ICIJ

(ln romfinegte de flr'. N' Metta)

Lta 1 Apritie, 7g2c, s',a stins Ia Geuev& una d"in csle

mai distinse
I

figuri ate qTii,ilui, Ps. A. Cu"n-pi:ofesor de Chimie'fizicil' la Univer-

din Geneva. N'a fost {artr-caie s6, uu fi trimes elevi Ia profb-
sorul Guys. Iiomania i-a fost dintie cele mai iubite ![r'i, iar'laborato-
"qitatea
919-v^ilor
romaui ca:e s'au p.ri"A-f a" aO de a1i d.e ci1d. a cond'us
r.iite de Chimie T;;;;ii;t ql Techr.,ic[. le r&m&ne ne,;tet'sh nobila l-S]*u
l.e-u- aratat
d.e savant qi om ;;;;;;;ter ; qtiu ce interes uepregetat
iii t'ot timpul stagiului oa sf,,'nu reg.eta profuud aceast6 pierclere.
*) Pentrlq-lorrnarea oJigenllui uniqdli'se 16-3!9Pi H,-ar Lrrma cd acesta s[ aib{ den-
-peutru celclalte corpuri'.
,'ro^ih.bDzi-i;t-;i,
sitatea'16 x 1.0077-tot aEa qi
qi .L:,y
;1 Fo.,",i"r"i;i ElNshiii^;; ;;;'A *iii",io,i .:"'n 'JTfio}io$"j,j,i, i:t^:1,:,:
calorii (o calsrie
ergi (masa corpului lnmul{it[ cu piratul nt*."i luruiuel; t^" ffiffi
e egal[ ca 4,18x tOz ergi).
776 DB. N. }IETTA

D6m"mai jos o scurtb noti!fl biograflch, scri'* clo trei foryti elevi
ai : D. D. BuNxnn, docent la Universitatea tlin Geneva, Durotr
s&i
profesor la Lausanne qi l'nnDERIcE, fost asistent, azi direotor al unei
mari uzini chimioe in $uedia. (N. M.)

Profesonrl Guyn s'& n[:cnt Ia Saint-Christoplie (Vaud) ]a 12 ILLuie

1862 ; a fd,eut studiile sale Ia Universitafile din Gsneva qi Parii. Doc'
toratul ln $tiirite i-a fo.qt cliscernat de amdntlou* Universitdfile. Dupb
uu lung stagiu la'Paris, uncle a urmat in deosebi Laboratoriile lui
Irnrnonr,, a fost cheuab Ia 1892 la Universitatea tlin tieneva Ia cateclra
de Chimie Teoretic.l qi Technicir,, pe caro & ocupat-o, p6,nh, cdnd moar-
tea a venit sH, puie cap[t uueia din ce]e mai frumoase cariere cale &
onorat Geneva qi lJniversitatea ei. Dac[, acoastil pierdere atdt t1e grea
peutru lt)lvefia, esto simlit[ cu rnult peste frontierele sale, se tlato-
reqte faptului c[, savantul a qtiut sil se impue nu numai prin valoa-
rea, excepjionald, a operei sale oi qi prin noblela caracterului s&u.
F6cea parte tlin toate organiza{rile elvefiene qi internafionale ra-
porttindu-so la Chimie; era, consilierul preferat al tuturor autoritii,-
lilor qtiinlifiee; era urembru al Acatlemiei din Petrograrl, Nladrid qi
Bucuregti, membru de onoare ai societfl{ei de Chimie tlin F'ran!a, a
lui Chenical Society din Londra, a lui Rcyal Institution, ocrespontlent
al Institutului Franfei, asociat str5,in al Academiei dei Lincei (Roma).
A primit inc6 tf,ndr Legiunea tle onoare, premiul Vaillant, marea me-
dalie de aur a Societd,fii de lncurajare. De curfi,ntl, c6,nd boala il mina
deja, Royal Society i a conferit metlalia Davy, distincliuno rarfr,, pe
care un alt geuevez, Marignac, o olilinuse acum 50 de ani.
Opera Stiinlifica a lui Pu. A. Guvn cuprintle aproape 2t,0 memori
scrise sub numele s[u si peste 600 de publiaafiuni ieqito cliu labora"
toriile do Chimie Teoreticf, qi Techniofl ,si lnspirate direct d.e maestru.
Extind.er ea celor pubiicate de el depdqesc 10.000 de pagini. Aceste
spuse e pe cleparte a ne gfi,ndi r:[,car a analiza opera rytiinliflca a lui
Ps. A. Guvn in carlrul. acestei publicajiuni qi o[ trebue Sd ne .m6rgi-
nim a o schifa in mari linii.
Calacteristica sa esto probitatea in lucru, grija tle exactitate, sim-
ful cauzelor de eror'i, lmpreunate cu vedori generalo minunat c1e clar
qi o intuifiie rard, a teoriilor fecunde.
Dupb odteva cercetiili in domeuiui chimiei organice, Guvn s'a de-
tlat sh, ar6te orizonturi noi pe care teoria molectilarfi, a lui V,rNpnn
Welr,s putea sd, Ie deschidd, Chimiei. A descoperit o serie de relaliuni
noi intre constantele fluidelor qi m&rimile moleculare. Acest studiu
l'a conrlus la concluzia cil, un mare numiir de lichido sunt compuse
din molecule asociate. Xletode noi cle d,eterminare a greutflli]or mole-
culare a corpurilor ln stare lichid6, qi oriticb au venit s[ conflrme
acest mocl cle a veclea.
Paraiel cu aceasta, Guvo a studiat qi disimetria molecularE. Bl
emite ipoteza genialh, aceia a ,,produsului de asimetrien po care o
veriflca, acumuld,nd. un material experimental colosal. Noua teorie per-
mite tle a intreveclea. o mulfime ile proprietd,fi ale corpulilor activo
qi ln special variafiunile puterei rotatoare in seriile analoage care
s'a arbtat tot at6t de fecund.6 deqi incomplecth.
Guyu a semnalat de altfel insuqi ele Ja ineeprrtul ceroet4rilor sele
 A. tIU\Ii 1??
FHM1FFE

In aeest clomeniu, c[, ar trebui linut cout ttrt nrtmai de mase]e caro
ci qi de di-staute]e iutre ce,trele tle
lucreaz[ u.opru-i,ot"r'ei rotato*t:e,
gravitate a acestbl mase $i gq"adlacl.iune' Ili .ptof)usese
relua
'l*-u
ce'cetd,ril. p.'fruru ffi;;;,'iittot ,oi ate- retreGloi ;
c.istali,e aceste
pe vleme& aceia o influenla corrsitlerabila' De la
Iucrflr,i exercitase la g.eut6file.atomice
1903 au io..p,if".#;p;;-i*r*ri1e sale relative qtiinlifice a lui
qi care constituL puligu cea ma! importa.nt{ a.opelei
. Guvn, caci pesie iOO a" memorii sau articole
diferite i'au fost con-
sacrate. A atins- slbiect gito in plila d'esvoltare a talentului
s[u. E opera, .u "rlit
s['
Au-*uturitatei Si iu aceasta uu- po!i-,sti ce trebueur-
admiri mai muit;-" *pl;;aiAa'oiaon&re a planuhi de ansamblu
;i6;ii^.;;;ta;; ii*p'a. io de ani, peLfe^cliunea technicei sau im'
polttnla rezultatelor oblinute'.
In cotabo;;-;; o' mullime d"e elevi, lntlreapt6 qi fixeazb la
parte apro&tre, mri multe clin greut&fite atomice fundamentale,
#,
lntre altele acolea ale azotului, clorulgi qi a b.romului I ceeace ,atrage
greut6'file atomice'
dup[, sine o revizuire aproape u.rp.^ ;uuiAtalii d'i1
poato m*sura munc& inf6'ptuit[' qi va fl
Dup6 ur".t" .iiatriuui .se^
apreciat *ui ,i'ifi^i"in qtii-cl'ch, in Iaborato'iile pro.fesorului G,um se
'*;1ode ctrimice qi. fizico-chimice, acestea tlin
practic[, i, .;;i;; ii,i,i, qi a compre-
urmir bazate pu..i"illriiiu[rile t'iguroase ale detsitfl{iior
sibiiitAlii gr,rdlor. Aseste lezultale n'au fost obfinute ,aliarato gos'
cu
oi g'a!ie unei tech-
tisitoare ,"rgffi.;;-ffi instiiuliitor clotate bogat, laboratoarelor din Ge'
nice impecatite adaptate ,.*or'.dlot mode.qte aare sinlttl catizelor do
rev& qi suficieit;15;;;i, aoela singur c&r'e
erori. qi al
Ajutat tlo acest simf qi prin gustul s[,u infiscut a1 armoniei neoe-
echilibruloi, bui-s a qtiut'sa. ia intotateao,a toate .precaulinuile
astf'el ttn sistem de gre'
sare qi .A o.IfiL"re p'e cete i*utile. A stabilit ce1 nrai mare inf6ptuit in
ut6!i atomi.e'.ilr"_ i'epreziltf pr-olre.ot
;;;tt copitol ..*,i1,iut *i..l,i*i"i Ae ta 1larignac ;i Stas' do ordin
Din laborator in indttstrie.-ln afar a dJaceste lupi'Ari,
pur qtiirrfit,", iclivitaiea-fui Pn A. Gurn a fostu,tottechnicia-,,
atdt de creatoare
lns* nici
fost
si intr,alta Airlciie."f,o at"pt vorbind n'ai-a fost strhin6. Numele
uu s*u
h;"H#';-;ii;-;h;stiuni iridustriale sh, acimira'
era o introOucl; pu 16ng[ qefii Ae ind.ust.ie I cat'acte.ul
bi1 ii f6cea p. t.ti'amiril intrausigenla p'obiiatii sale ii facea s6'i se
deschidi, portit*"iirio.tor' rnqili:e fiurd.o'ot'icare altll'
De aci iltre
laborator $i i;;;;;;;; iot i*u iructucs, lr'-rgind studeniilor invl!f,''
AaoA in6ust'iei sfaturile savaritului'
!
,i!t"f" prbf.rortfui
-.o*pf..ta
q. chestiu,,ilor inilr:striale studiate tie
Guvo
Expuirer-eu
ilepaqede cathul acestui articol'
Numele lui Guyu inslu esie inseparabil de sinteza eiectrochimic[
toato greutd'lile
a acitlulli azotic cale a urmfirit-o tieizeci de ani,incucolallo.are cu d'-1
de tot o'clinul. De Ia fnceputui cercet&rilor sale *,Yt'-_ -
Ar,oys N'evrui'qi ,1 i C. E.- Gutn, & "avut intuifia-de qi Guvn
Prinoipiiie'directoat'" .opri .e tn breveteie Nev,r'r-Guln
(1893) uo ,aru*-rata.,ru inventator'ilor cale au urmat-c' procedee
Allii mai
bine secoraiti"u" rleatizat in mod inciustr.ial inaintea lui,
analoage qi-lirimai in cursul,acestor din urm6 1u1i furnalultti GutP
au inceput sh
funclionezr t"fri".1* pri**r. unitfr,fi irclustriale ale
 1?s bR. i'\'. ]itETTA

pe ca,re il uumia furnalul geneyez. s[ nu uitirrn totusi c6 la Geneva

fentru prima dat* a fhst fabricat indu"qtriai acidul azotic pr,in a,r'c.
.Ggvn a exlus in mai multe conf'eriule qi intr'un mod definitiv in
paginile scrise pentru Enciclopedia $tiinfeloi chimice, problema sinte-
zei eiectrochimice a acidului'azotic pe care o cnuo;tei in cele mai
mici amfiuunte. In aceast* chestiune a ch,r:ui importiinlrr, este primor-
dial6, gti,sim pe un Guvr patriot elvefian" A stipuiat lieenfa $ratuith,
p.entru lara sa it tranzacfiile angajate cu str[in6,tatea pentnr valori-
ficarea.invenliilor sale. Nimic din r:e a fo,qt inventat in Elvelia nu
putea fi rev6ndut Elvefiei cle c&,tre strf,,ini. El vetlea in energia elec-
tric6 un isvor impoltant de avulio nafiorralf,, independent6 de str.di.
n6tate. Din instinct qi prin ralionament, qtia c[, trebuia s6 inlocuiascfi,
o6rbunii-pentru luminat elertric, tracfiunea, motoa,r.e, inc6lzit qi cf,
depozitul tuturor excedentelor zihiice sau dupfl sez]11 a oltlerilor cle
apa poate fi intrebuinfat la fabricalia irglfgrlmintelor chimice. Prin-
tr'o.conceplie granilioasf,, vecloa centralelo eiectrice elveliene r,elnite
in_tr'o_ refea de eoirilibr'&re, a]iment&nd lara qi consentra,nd exceilen-
tele ile foi!* In cfiteva uzini pentru ac6ste irrgrd,q6minte.
Intrebuintul.? judioioasa a acestor procluse unita motosultur'ii, ar
permite Elve{iei cle a procluoe mai mult grfiu, gra}ie azotului combilat,
cu plej reduoq, care nu cere dec6-t energie electric*, aer, air[ qi var.
se vecle cle aci cum privea Guvn ]'apor turile iritre iriddstrie si a-
gric.ulturli !i ,Lt de^ depaite erau irleile -sale c1e coucepfiile rnesc,iiine
de interes imediat. Se intelege c6, a rd,mas totdeaur:a iirrd argqmel-
tfi'rilor bazate pe avantagiile pasagere a uuei ofer.te d.e bali ltr.aini
gi c[ s'a opus, in numele binelui public, exportului neconsitleraf al
energiei' electrice.
In societdgile sauanfe.*Am spus mai sus ca,t era de siirnat nu-
mele lui Guvs in strd,inf,,tate,-lista incomplectfr, a distinc{iunilor pri-
mite fac dovada despre aceasta. Trebue ircf,, subiiuiat fnflueu{j pe
caro'a c6pd,tat o in Elvefia, in societ*file savante Ia viala ci,,ror.a lua
o parto activ[,. A prezitlat ,soeietatea do lt'izicPr qi Istor.ie Natural6oo,
a f6cut parte din comitetul ceutral- al ,Societalii Elveliene clo qtiinle
naturale",_a p197idat ,,societatea elvelianf, de Ctiimie,i ;i ,consiliul
elvefian cle chimie", nenum6r,ate c6misiuni oare absbrbiau mare
parte din timpul sfr,u pre{ios.
In. timpul -r'fi,sboiului mai ales a pus tu serviciul patriei sale,
cunogtin{ele
-sale trchnice, relaliile sale iuterna}ionalei toat6, pu-
terea spiritului -
s6u qi un devotament nepregetat. A exerlcitat dease-
meni o aoliune bineff,,cd,toare cr"e6ird o perioaica qi favor.izfina resur-
sele unei a doua .reviste, ceeace a perrfis chimi;iilor elvelieni de-a
publica lucr6rile hr far5, tns6qi : rezultat imens clin punct cle vedere
al unitd,fii nafionale. Journal do chimie phisiclue d,aieaza d.c la rgog.
Inzestrat mai ales cu lucr'hrile rycoalei geneveie, n,& intarziat de a fi
f'.rarte r[spfi,ndit pi a beneficia de reputalia fundatorului sf,,u.
Guvn a contribuit foarte mult la aqeua,r,ea |e baze solide a peri-
odicei ,Helvetica chimica Acta" care urma, s[ consacreze un num*r
special marelui savant genevez in semn cle resnnoqtinfa qi aclmira$iune.
. Profesorul.-Pentru a termina aceasttt noti!f,,, rezumat palid al u-
nei cariere atilt de str'fr,lusite, aceqtia cale ssi.iil aseste iandur.i, qi
care &u fost elevii s&,i, lin sa pue rn eviden{f,, rolul lui pn, A. GLvg
 irtrztiDf.E NOAST-'RE
trg

lahot'ator ;i rye! t1e rycoulll' Atingf,nd acest su-

ca profesor, director c1o
a-l fi pierdut ii co-
biect, ei simt .*"ti, ." i-.opi:il4"'li'tlut'erea c1e

,Ie qeqte. De ta t;#;d;.l"tiii i:l-da' seanta la cursurile- profesate de

tle o universalitate in
Pn, A. Guvo, cA er.a in fala unui spirit superiot', i['Iaborator, ln
contact
cel mai iarg senJrt ;;i;a';tului. ,tioi ta,iiu, convingea cf,', cul-
mai tle aproape cu el, ela- captivJl" qeful'cat'e-l de laborator' tn
tu1 acestei qtiinfi o;jig;'ae-a race dovalcla-, in afar6 Nu se va pti nici-
via{*, d.e pr.obitui.,-a-3 iincerit-te qi de d'epta},..
odatf,, nunrf,r'ul ,."ioilr, ,aro,a te'u'io.mat ;i
sfilitul pe cel'e i.1,.oti-
minut'
eltat in via![. Cdci acest om, a c1rui timp bra luai minut cu
s* se.aptepte un r6'spuus
de o munca for#datliA,,'u iasat niciodatf, 1.econfot.tare.
d.e ]a c&l.e Se .eI.u un ajutoI., consiliu
S&u
Se infeleg"'.i-in Jrrili "tiul astfel ile maestru sf,, se fi format o
adevflr'atd,gcoalll,aproa'leofamilieracfl'rotmembri'seasociaz&in-
tim la durerea .bfoi rle^aproape qi a arnicilor lui'

lY[uzoolo noastre
l. Muzeul din Deva
lil] l,luzeu regional esto mai itrtotdeauna op-era unui Inceputulsdlguincios
str 6ng&tol. a tot ce presint6 irite;,s, diu orice
?omelin' e

grerl. De indatfi, ce miezul e in*i*jgat, -donafiu1ile. -

unele mod'-e-ste'

altele interesa[t*, no- ioiai zie a ;;;-d".aicoleclia., In privinla muzeelor

legiolale, A'cleaiui sta mai bine ,"oitiol yeilat' Da1 qi acolo
mai mult straiuii ,so*i qi initiatorii qi colAuc[tor'ii muzee, ce nu sh pot ittofi'
este acel'
iniocui. Linul clil cele mai frumoase'qi mai bcr.gate D-I Io'sif Mallasz'
subverilionat d.e stat, clil Deva..t;,id;aiot"it"i. co]ecfionar' Co-
este nu numar uo-.,iro,o[,tor abil ,i* qi q" pasionat minufios, ar
Iectiunea sa d.e ;1."!t;;;,iii" t"u*ituu1ia, detelminate
face podoabd, oli cd,rui muzeu mare' din
Muzeul din Deva, aqezht iltL'o c1f,,dire, aeum neincflpfltoare,
Str. $aguna 10, cupr.iude mai muttl siili. Partea cea mai
insemnata
e reptezentatii prin b.rcali archeol-gi.. Ei pleistor'ice, nu numai ca
din
imed"iata apropiere, dar -qi din ?,a','li'ate'-liootulni'Huned'ioarei'
pi din l\[u,!ii Apu-eni O sala, "ri.
coptiltaei bucaii g[site la Turd'aq laugf,
Deva, oale ori fr.agmente de vase' iiiu pe.qte1h,.d.e Ia C'd'ciuneqti, din
lorooz'Aiir
I\Iunlii Apuseni, ca-qi obiecte de ,lud. Hunedioara' De ase-
menea se ga,ses.*ixlirii-"t|"-'tr"r" it.irto.ir" culase
Ia cetatea Devei'
xlai
Interesanta este sala g,omuoa,'|"-i..io.i. d.in sarmisagetuza' d,9mni-
alos buoali1e din iultui zeilor, f*umo-a'se, m?-ri, ,ar .putea.fl 'to romane
tate expuse intrlln muzeu 6e speciaiitaie. Bijutariite' sticlele e o statuie
oeup& un spaliu ir..*out, ca qi **.a" ,eohi. Interesautl un miner
veche, cioplit& grosolar, pare cil, ut ri asirian*,'pretinde
renreziutand
'directori] *rr."f"i cn e tlaca' O
Dupil, stil ,u .;;;;;t';
alt6 salf,,, rn&r'e, iri?"rrrse, ctl nr1mel'oase eq&ntilioane pe-
e,Ste plinf,,.
at6t d'e vari-
trografice, mineralogioe qi pot.orioiogi." din.regiunea
at6 a r\runlilo, T;;";;1,; !i; ;;ii fra$egul^ui.,siria etnograficr este
prin numeroa'e
qi ea reprezeutatb ,u numai prin obiectb diferite, dar Deva este unttl
fotogr,afii rle r"r*i^ qi'io.i:u,li.. fr"i.t"i-liuzeut.'din0a vor g*si in el
din cere mai rrol.l,i; i1;r'1ffi ;i ;p-ri;iieiii a* sigur
 _ _ .,llilJlll

t80 NoTE lir rsr,ionfulltruNt

multe lndemnuli la eercettiri rnai amfi,nunfite. Directorul Muzeului &,

colecfionat sirrgurele urms de insecte fosile ce se curosodin !ar,6;ele
au fost cu,npfi,rate de InstitLrtul geologic ai Universitalii din Cluj. In
can:ul cdnd direcliunii _muzeului i se v& pune la indemAnfl mijloaco
de cercetare, Nluzeul din Deva poate a,junge repede Ia o insemnahte
ptiinlifictl deosebit* piin roadele muncii clirectorului Mallasz, un om cu
tragere de inim6 pentru institulia ce o conriuce cu multfl oompeten! &
ll. Muzeul din Galali

l(u se afia nioi la vre-o qcoald, secunda.rb nici nu e condus do

vre-ult profesor seounilar cu cunorytinli mai tsmeinioe ryi mai variate.
Muzeul se afld, lntr'o $coal6, primar* de sub clirecfia d lui institutor
rAUL pAga, care cu solia sa, tot institutoare, s'a d.evotat cu, totul im
bogd,lirii qi pd,strbrii lui. E un fapt demn de relevat nu numai Ia rroi.
lln englez/ cara a vizital muzeul a scris in coutlic* de oaspefi, cil a
rd,mas pl6cut surprins g6,sind la o qeoald, primara un aga de intero-
sant qi frumos muzeu. In aelevlr e interesaut, fiind. regional. Tot ce e
in Jegd,tura, cu jud.elul Covurlui qi o par.to tlin Dobrogea se afla in
a..est muzeu. Ds la difelitele proclama{iuni din vremea rfzboiului, de
Ia fragmentele de obuze c6,zute asupr& ora;ului, p6,:r{, la ur.mele ro-
mane g[site prin apropier'e, se afia plistrat cu sfinfenie. Animale difel'ito
impd,iate, roc;, fosile, monete, ttta,nnscl'ise gi c[,r.fi veohi, uuelte, arme,
ori protluse industriale, sunt puse in ordine, etichetate qi pfi,strate in
dulapur i spalioase. Toate sunt str 6nse cu o,qtenea)a qi cheltuiala cou-
ducbtorilor $r a unor donatori c&re &u capntat ineretlere. Statul i'a,
olieltuit nici un ban.
i\fuzeul din Galali este astfei exemplul viu cii tot insuflefilea qi
munc& unui om pot se, sd,vfr,r'qeascil minuni.
I. SIMIONESCU

Noto gi Informa,tilrni
Problemele Technice ale RomAniei
intregite. --Aceste probleme au fost puse
in discutiunea qi stucliul specialistilor
ta primui Congrbs al Ingineri)or co s'a
linut la Iaqi in Oct. 1921, ctlnd s'au
stabilii unni,toarele Sase probleme mari,
fundamentale:
1. Problema T.ransporturilor gi comu-
nicaliiior; 2. Problema Energiei, in an-
samblul ei ; 2. Problema Procluctiunei
Industriale ; 4. Problema invd,timantulLri
Technic, Formarea. cadrelor; '5. Lucrd,-
rile de Eclilitate publicii ; 6. Problema
muncii qi legiferarea sa.
- Ori, einterosant de constatat cd pentru
Congresul Inginerilor din toamna viitoare
de la Temiqoara, programul prevede pare-
se exact aceleaqi problome de studiu s-i
disculii, dovadi,' a'ctualitatea lor intactd,';
iar intr'o conferinti, linutd, recent de il.
Ing. Leonida in Aula Universitd,tei din
Iasl pentru Soc. Stud. lnst Electrotech-
nic locale, d.sa s'a oprit Ia primele 4
problome, dat fiind tinrpul scuit de care
clispunea, dar se vedea din tratarea con-
ferinlei cd, urrnarea logicd, era qi restul
de 2 problerne tot atd,t de capitale ca gi
primele patru..
Aceste gase probleme formeazva Abece-
rlctrul Romd,niei Economice si Technice
de azi gi pentru un viitor cle' cel pulin
ulra sau donLr, genera!iuni.
1. Problema Transporturilor, sub for.
ma sa modernS, complectd,, cuprinde trans.
porturile po uscat
- prin cd,i ferate, gi
qogele; -ea mai cornporti pentru noi
solulia trenurilor electrice, care este a
se realiza. Dar o problemd, noud, pen-
tru noi si care trebue neapd,rat rezolvit5,
e aceia a transporturilor pe apele inte.
 Ioiin qt txnotrua'-rtuNi
tioare, rA,uri qi canal.e: prol'1ema cttprin'
tle canalizarea rliurilor noastre prlncl-
pur"-pi;um qi ilerivarea, unel -relele cle
;ilr;tl; a; legir,turd, intreete' acel-e rfi'r-rri :
Ca unco'
i'rui-Siret, Ar{eq,-Dunitea.
;;il;;i;LestEi proutetne e proulema iri-
qatiunilor.
' Sii'rr-.*"titLnea Cotnunicalii1or, cuprinde
rn .p..i*i'Cornunicatii1e erlectrice, te1ergraf
i;ilf;, cu fir si if ',liocorrrunlcrtiile -
";
ielegraf qi tcletbn farli fir.
2. Problema Energiei, in.ansrmblul
ei, eu.prinde utilizarea cl'tt mat economl'
o i.t ourelor naturale cle ilnergie, qi
"[
cari lit noi in irfartl cie Petrol, care ilr*
trel-irri triil,zat aii'it'l tlo ciut I)entrll-.irri,
iltiiir reziaurite sale ar treLiri . utrlizate
.le p,:efeLinlA penti'u guJi-onai Q')Sele"
iuni tnca uirnitoalelc; iluila, lignib' clt'-
derile cle ap5, qi rezen'a ile gaz met:rn
ctin Transitvania. Aceste isvoare se Pot
uiiliza sul, forttra t1e centrale"elect-rice
soo t"r',t i,.:e ori de pref':riniir' strl-r l'ortnla
J.-Sr;,r;,' Cetiti'alt,,':Lrlicli srtb fot'trrlu. t1e
.ini'*il Je 1r*ieri cnurnl.i, ctltn a'i Ii cltr
exetrrJrlu:
,, iltl.er(e;itrrt'li lr,'l':r-el.r:+r'tli irr'l'-
ztiirtl Il'st,rltgi h llic;'rz
qi- l'rr'-
"ipii..o g,o.n; c-!oi1r,l d'' .l]' ' tl'
rna,rea. pi'it t.'r'',n
iniiltis,L a nni,li ii': ar-tilir"'1 dL' +i ) lrll-
liorine ilrr. care ar cllr iitt'r'urL g;rr"ip. c1e
i"tirltt" o putirriri clc 1.;0.'tJil cai'put'irttii
si-ctr,ti----rlj t',,t,t1t' r, trrtnspot'i;r 1'arli l;t ilt'
de
itr,!i, ius . {'iilsinrltL lrtl' I'orrnt
gie electricri.
0 a (l,lua Sullercentlaiii s'ar . pli:-'a .:n'
stitla pu lIna.*., Lrtilrzin'1 tner,lia gaz:l1iti
irat,.r, qi c:tre' al frutta cia. o p''rt;n:a '-1e
2;U,tlu(l c}l. tilllj) tle [,t ' anI
--O a trdia
Supercentrali a: l.u:c t f-i-
liza ciderea llund,rii la Porlile'Lic-iLel'
care ar da 3L)0.U0u eai-p. din caii ;lr lB'
veni 3urniitate Jugoslaviei. si jutrriitate
noui,.
--
Restul celor alte surse de Energie re-
ou.tiruiu in uuit5l:i de puteri mai mici,
's'ar re,tni intre clc qi cu supet-eentre-
ieiu, forinan,-l o reiea cot.nplectd',. ale c5''
elemcnte s'at tntrr: a'.1uta- r'ecrproc'
--A;;;;d
rei
pr:oblemi ar iiczolvi l:-lectrifi-
surselor ile linergie ale ld'rii gi ar
"ut.o
rezoh'i tot, od.ati o sumit de aIt''r probleme
accesorii, intre cari -releaua de trenuri
.f."iri.., ;i in special proble-rna produc-
!runii inclustriale- qi problemele eclilitare'
Ii. Problema Producliunii lndustri-ale,-
.* se*..tt actuahnent6 in o fazS' desiul
aL ?"*tortui6, mai ales in teritoriile noi
di" ;ii*nsilvinia si Banat, apoi tn Bti-
cirresti. valea Prairovei, Pacau q!..prel
puliri ih restul !f,rii. Dupd' indicalLtlc
Eec,isfs $tiint' Y. ,Atlamachi, l'ot" 8'
i81
cercol,5,rilo tl
[ng. Leouida impreunS' cL1
n.nu tle geologi si rrtineralogise pare
"ii
ci. Ieqiiinel ltistriqei si fie sorLitii a. cte'
o-u.rgie ori Saxonia noastrf,' minierf,'
"Ini
(l::';,-rV*;'srLn, ,\.l...; T-n eimp intreg r1o
ictivitate su ai'16, tleschls in it(renstir' dt-
.u.ti.ro.. llaczi se rezolvll in ctrip fericit
ntotrt.*u Ilistri!ei in cumplexul..ei, a-
pctr'
lj*iito \"a s()rvi crL punct tte-si,,rijinllldtls-
tru cele alte nuureroasc 1-rrrrlllelrle.iu
triaitr qt agricole cc rilrrr'in inca .!ara'
no:,stril, qi"ilr tnarco llgtpttt[I nnei pe-
rroade noi tle dozvoltatre .economlca lno'
rlernrt.
4. Problema lnv5tdmAntului Technic,
de toate graclelc qi 'tortna'rea cadrelor'
Or,rluir ile"hicrairi ce sunt a se efectua
peri,tr.r rczolvirea ljroiilijmelor mari antln-
iate ,-nai sus necesiteazd,rlinfbrmarea
' unui
re:sonal intreq 6smplts [ngineri, Con-
ilucirtori, \lecinici, i',lcciricieni' lucrd:tori
s:recralizat,i etc. Pcntl:u. formarea a'cestor
ciilre co,nplexe, tr..lrttcsc qcoli si.e. ne'
c"snr,i o uiunc[ ile.,r- [a il Di o iniliati-
vri srrs tnnt:i dr: rnrrl:i ilni. Irnnetn rle la
ir cei-.lrt plrtl,lr;ttla pe'l-,aza, ei adeviirati ;
ll.rii-nrslll ti:tirl .si tltttlit,i al Sbati"Llrri '
arin sunteru dt'1rrll'"i sa ne lstcp'titrn
t'lllt'I. lrl;ii,'' l.t j,t irt'rtcf ia tte Sc'tli'
n rfi:i il
it,t rn,ri 1.,,,, ito itjrt,,r.; '. 'l :'cl'ttte f':i lLo pl'e-
glr,tirn qi sii, pr:eglil i lrr t Ie I Q{,'11r'r l') ca-[I se
ito,:rnrtllzir, ;t tritn, llirlli'I'u ca sli-si iltsvolt'e
itc;.'a lllil'gilie, c.li t-rtll,i itt sbrrt:t; tlc ll tlsi-
r
o,,Ia sr.cr,.S rrl u1 via' ti' -c1 Calrl e i tt ft i/t''
h'ner- -1,-
ii;,;" r.,ir-,,1,i .\, iititi,rlit'cla rrsrtci'rttt '
T.ra xi se r ct lti.t inci in sarciltir Stlrtu-
I ri Ser,lrlt srtt'r,-'lioal'e-I'olitechnice, llor-
irlaica persoral.rlui r.1:rtlttor ar J,t'cl''ui sd
revinii tc,tal i:r slLr, lt't;t Ingirte-t-i1"r aso-
ci;t:i, crltc: ei ;titi ',1iit:i si. itn': liat cutn
t-:-o.ie siile lie iorirtat per-sonlL1u1 a jr'r'lirtor'
Uongre.eior i-ngl'nele''ti in unire cll re-
nr*zetianti el l.ilre--srtli:.1t'r si ai Invi-
iarlintului pui-'tlc la i'lc'ttrlllri tle a re-
,olto oa.a=-,ii prc'll1"rn'i l:ttsatittt'prezintS' lr' tiltt-
n]rril,lr trturlcrne: 1i l''ro'ricltLrt
inai rnultc solrttri,
i'iltirnele t1i ult 1':u1,1'-'me : Edilitatea
publici, Legiferarea si sistematizarea
'suul
huncii ln lrglirrrlL ilrretliitta cu cele
c1e mrii sts.
trlai rnu1t. lqtr-;r.!P lti'tJtls111plt CttttttlAte
tnrri, sr.ts st) te:()11.'(i lt,r'-'!t'itt 1t(t)'tilel clt
ccLt: Lill,:; DLC,1l1',-irltrle'l'ecltn'cei tnoilerne
lu sitn+. in,-ltpc-1,-'nte rrnele de altele. clin
rrt,triviL; r,l ,-11,-r .<1ttr:irLli:crrtttl se tttin'iit: s'i
lsc rec,,,t,ati,ltr i,i r:te crll-it:. e licctsctf ii a
;i, 7';,'t ; s, i t ri t,'1 t:, i t t t e,,l e t' i tli t' i, i,tt conc e p [ie,
1
rreirtru a p,r'i.a prevedca inid,nluirea si
i,rce.siuti.'a fa,1 telor in ordinea itnpor'
{antii 1or. La ateasta contribue preg['tirea
gt genirrald, qtiin!ificd,.
 1S2 i(orm $r lsrot.ltltittjst
Sd, nu uitd,m uR mornent ef,, Technica
modern{, are la baz5, metodele "si desco-
peririlo $tiinlei, qi precum Stiinia e una
in diverse manifestdri, tot asa Technica
tinde spre unitate cu toate 'diversele ei
manife;tlri.- c. o. BEDREAG.
- lntrebuintarea vaporilor de presiune
loarte inalfd in motorii cu aburi.
comisiunea de producere si utilizare- Laa
combustib.ilului. tintitd, in 1921, Dl. Rou,-
ler, a preconizat utilizarea presiunilor de
35 si 50 atrnosi'ere pentru maSinele diu
marele centrale rnodcrne.
- Se
q-tie c{, p6,nd, la aceast{, dat5, nu
s'a indr[znit a se clepd,si presiunile de
25 atm. in Franta si BZ aim. in Anslia.
Totugi clupd, crim observd, ttaniiit:il'in
l'anuarie a. c. printre eforturile fd,cute
in scop de a avoa o mai maro economie
la motorii crr vapori, augmentarea pre-
sirrnei e un factor din cei mal imiror-
tanti.
Un constructor german, lI-. Schni.icl a
realizat o rnstalillie de incercare cu o
caldare, ridicfi,nd presiunea la 60 atm. si
cu un motor cu -aburi ce lucra la ;-
ceastd, presiune av6,nd o putin{ii de 150
cai p. la 1i0 tururi rninut-.
. Masina acoasta,, cu quadruplI expan.
siune comportd, patru citindre, rtoui^cate
tloui grupate in tandern.
Scd,derea presiunelor se face ast.fel:
Din cilindrul de inaltd, tensiune, vd.
porii es cu 15 la 1? atm; din al doilea
cu 4 qi 5 atm ; apoi se face clestinclerea
srib p-resiunea atrnosfericdl cam 0,8 ; iar
din ultimul cilindru, cu ajutorul conden.
soru-lui, vidul atinge gir/;.
Destinderea
la o spdrire de volum
i-ota_li corespunrle
de 18i ori rolumul pririritiv.
Cu supra incdlzire,-consumarea total{,
de -ca.lorii pe cal-ord, indicat, este cle
2070 la 2065 calorii.
Industrializarea acestui procedeu, ar
aduce importante economii de cornbusti-
bil. gi ar fi utilizate in special in marile
uzine centrale moderne, acolo uncle ntl
putem dispune de celdlalt izvor de ener-
gie, mult mai economic, anume enorgia
hydraulici,
.. Ca presiuni inalte in rndustrie,'Claude
s,a a-
tins gi 200 ctm. in masina 1ui
pentru labricarea amclniacului, insri nt-
mai la putinte mici elo 100-200 Hp.
CESAR PARTENI.ANTONI
Puterile hydraulice naturale cle pe fala
pimd,ntulur se urcd,, dup5 un studiu a-
tndnunlit publicat in Geological Survey
din St. Unite, \a 439 milioane HP. Cea
mai ma,re parte revine Afnicei cu clderi
numr)ro&se 11e0 ml. [iI,.), apoi Asiei [7]),
Americei ,le Nor d ($2).'Europa vine'cea
d.in urmd,, cu 45 IiP. Dintre "acestei nu
sunt folosite de cAt prea
-pufine. 4l|,llo
dfn puterile folosite reivin Siatetor-Uniie
(9.^ryi1. .it._B). tl_ Europa Franla folosegte
1401 mii HP, Norvegia 1350000, Suedia
1200000, Elvelia 10?0000,
O avitaminozd la vite.- A. Girard re-
lateazl in ,La fie agr.icole el rtualeu din
19 August 1922 despre o contributie re-
cent{, adusd, de un -medic veterind,r ro-
mAn, la studiul ciudatelor boli cunoscuto
sub numele de auitamino:e. $ase sute de
boi-sunt srtpusi unui regim i:xclusiv de
borLot, rezidiu produs in velnite nrin
distilarea spirtuiui din cereale. Dupi tR
zile, incep si, aparl
la unii din icesti
boi, o sumd de -accidente (diaree, slibiie
general5, greutate la sculat de jos etc.,)
culminfnd printt'o sta,re de- cahexic
-extremd rrrmati, de moarte. Cum despre
o intoxicare sau infec{ie nu poate fi vor-
ba_ in itcest caz, fiindcd, temp-eratura des-
tul de inaltd, din timpul cllsiitd,rii este
sterilizantd, pentru gefrnenii ce ar putea
sL deie naqtere la astfel r1e fenomene ;
mai ales e{, extractele apoase din acel
rezidiu -- eqit din distilarea unui ames-
tec cle 900/n popuqoi qi 10% o"i.
ar:itat complec atoxice in iniectii-.-uo
intra-
peritoniale Ia cobai. Cum actste sirnpto-
me se atonuiaz5, qi dispar, imediat ce
in ralia zilnicd, a viteloi supuse expe.
rienlii, s'au dat paie tocate sau fAn, con-
cluzia c9 s'a impus observatorului, i fost
afecliunea proyocatd prin regimul de
cd,
mai sus nu poate fi decd{ o avitiminozd,.
Aceastl 'afec{iune este deci provocatii, de
carenfu1, alitnctttarit a acelor principii ne-
cunoscute, insd, indispensahile .sitami-
nele. tsorhotul simplu este deci - un ali-
tnerrt incomplecL li:ioloqice.ite Fi chim,i-
ce.elc.' Incovenienfele alimenttriii anima-
lelor cu rezicliuri industriale de asemenea
naturd,, !.e pot inlltura, complectd,nd ra-
lia cu alirnente tr,atw.ale crude caro au
in ele vitamine. In }-ranfa mai ales in
irnprejurimile Parisului gi Ia Nord unde
se practicd, pe o scard, intinsi alimenta-
rea cu rezidiuri industriale. insii unde
r_egimttl erclttsiu nu este aplicat nici o-
dat5, -este cunoscutd, afec!ftinea numittr
ntu,la,die dcs d,riches sav malrtdie d,cs
pu,lpes. Boala ins{, nu degenereazd, nici
odatd, p6,n5 ln gradul unei avitarninoze
adovd,rate. Accidentele inclicate mai sus
caracterizeazd, in aceasta lari o boald,
prin caron![ alimentarS,, ce se datoreqte
numai unei dozf,ri insuficiente a ratioi
cle rezidiu en alirnente naturale (furige
 E

NOTE SI INTOBIIATIUNI 183

verzi sau usca,te, paie, grSunle etc.), Pro- Plecatus auritus.

fosorul Moussu, sernnal0,nd intr-o revisttr, Vesparl,ilio rnurinus.
francozd,, rezultatele oblinute de meclicul Rh,itt olo ltws hi pp osidcro s.
vetorinar rom&n, atrage atonlia asupra * trIehelyi.
Ior. -- t'. tt.
-
Xlinioyteru,s sp.

Mamiferele care trdesc in Romdnia Rinocerul ,Alb" din Africa (Certttotlte-

t'iLntt),a r6mas restrd,ns numai po por-
Carnivore. Fclis catu,s, X[flla sd,lhaticfi. liunea mictr, a izvoarelor Nilului qi q Cqp-
Ielis lytm, Rd,sul gului. Itai existl inspro sud un terito'
Cauis lu1tu,s, Lupul. iiu in Zululand, dar aice specia e std,ns5,
uulpes, Vulpoa. ln urma masacrelor fScute ite locuitori qi
:llcles tatus, Butsuc. v8nd,tori., Rinocerul alb se deosebeqte de
.]{ustela putot'ius, Dihor. cel oblqnuit, african, prin mai multe ca'
,, inu,rtes, Jder, ractere. Intre altele'eite enorn a clesr-oI'
j. r)ttlqut'is, ld-evflstuiefl. tare a corr:.ului de dintr,inte care nu i
n ertnitlea, Ilelge. serveqte la apfrare ci la deschis cd,rare
t ,, ,,, ltttreolu, in iarba inalftr. El nu e iegat de oasele
Dontbrouskii 1') craniului ci prin nigte fibre, elastice nu-
* firltrsti"ltttti.
, nrai cle pelea groas5,. Din cartza aceasta
Lu,tr a t'ulg aris, Viclr5,. dupd, 2 Zile de 1a moartea animalului se
f-Irsus arcltis, Ursul. poate deslipi de pele. Acest rinocer, e
Pi nn iped ia. )lona,cltus ctlttiu enter, b' oca. dupd, elefant, cel mai mare tnamifer do
Suina. s/(s s(','ufa, 1\listrelul. uscat. Ajunge sd, aibd, o lungitne aproape
R u m e g,to a re. ce r,t s, de 5 m. Ii place mult si stee in Inoclr-
15,, pentru c5, cluqmanii lui cei mai rd,i
:::,
yat,
::::;,?j;,:.:', sunt nigte loabe aproape microscopice,
tnonlan,tts care se vd,ril in cea mai rnicd, sStirieturd,
C ap rat,u Itt s ca l) | &ea.- Cdprioara. de pielo ca sd,-i sug5, s6,ngele. \'{odul lui
[lupicapt'a tt'agus, CaPra neagrd,. ae viala a fost in ultimii ani amd,nunlit
Cetacea. De[plthtus dclphis, Dellin. stud.iat de un trimes al \[uzeului Amo-
T ur sr,o p s u,-tlg ari,s. rican, care a stat vne o 5 ani in deasa
ocaena crtm,ntunis }larsuin,
IJlt pd,dure ecvatorialii, f iind unul din pttlinii
RozHtoare. Scr,urus rlul,garis, Veveri{a. lalbi ", oaspeli de indelungi, vremc a Piti-
J[us minutus, $oarece pitic. cilor din Africa centrall.-s.
syluat'ictts, de pd,dure.
*- ntttscttltLs, ,,, de casd,.
- d,grarius,, ,, de c6,mp Edaohon. - IiE ttn
in biologie.
nou tortnen intro-
unitatea de viatl le-
rattus, $obolan.
- decuntunus, Guzgan.
clus
qatf, de condiliunile c1e traiu clin pitn'a
-S ltalan N,itgq.fictts, 0rbetele.
It
Iuperficiald, a p5,m5,ntului. Ea coresptrnde
.lllicola amph,ibius Soaroco de aptr. debi planktonului din 0ceane. E o aso'
S1t u'nt o pbyllus citill'us, Pop6,nc1[u. ciatirine de plante si anitnale tuici, care
Cric etu,i f rom,uttctriLL s, H6,rciog. trairsc ca,,t in acelcis conditiuni' E o lrr-
* llesocricel,tts Newtoiii, Grivan. me-ipurie, a cd,ror fri.rnd,ntire contril-rue
Musctu"ditttt s au elLanarlus, P6,rq rog, la prefacerea pftn6,ntului Ln, so1 arabil, im-
Eliomis nitcla, Piirg tnic. bogalindri-l iir hutnus. Planlitonnl ser'
:l[yo.rus glis, Pzirg cenugiu. veite drent hrand, animalelor mari. E o
'* Lepus l,t'unsylc'ettticus, IePure. relh,tiune itransi rlegi inrlirectd, intre i.ro-
var' t'omanicus. qi cdrdurile de balene
;tiii pGrcionul,ricoritinentului
--ti,mirhls,
I n se ctivo ra, b)r ina c ae tt $ eu,t' o 7) a el.LS, A riciu.
?tu'la h.urgenea antarctic'
T allt a e L{ro P ae a, Eclaphonuf condi!io:reazI traiul anima'
-Cd,rti!a. leloi superioare de pe uscat. Vietd,lile mi-
Sorvr uu,lg ctr" is, Chi!can.
ttti,ttutus. croscopice prepara hrana pentrrr plante
-Crosso1tu,s aceste6, ilari hiand si omului' Se aCeve'
-ft"*oasele
* focl'iens
Crocidtrra Anl,ipac tuJiu vorbe ale lui Shakes-
Chiroptera . l-espu'rtgo .se-t'ulirt tts. poi,re ,,Noi ingra.sirm vitele ca s5, ne
n'"'l:' ingrf,,sim pe no1, iar din noi 99 ingrag5,

- ii;'J#i,,,
1) Formole lnsemnate cu aslerisc sunt date
cc specii saq subsPeeii nou5.
ve'rmii car-e ingrasS, p5,mdntul". Circu'
latja azotului iir iombinatiunile sale a-
similabile nu este inlesniti numai de
hacterii, ci e preg5,titd,- qi de vietSli al'
tele, dintre care unelo (groparll) apar'
 184
!in6,nd grupolor destul de sus puse in
seara desvoltlrii morfologice. Unele sunt
consumatoare de azot: Vermi. insecte,
rotifere, acarieni qi painjeni adaptali la
viata peqterilor microscopice din bulgi-
rele de {,d,rn[. Apoi vine lumea protozoe-
fllor, mai ales a rhizopodelor sau a dia-
tomeelor dintre alge. Sunt qi vietdlile-
care mdresc cantitatea de azot in p5,-
m6,nt. Din aceste cer,tegorii face parte a1-
ga numitS, Protococcus, rnici sf'ere verzi
multe din lumea qi mai mrrlte ciuperci,
pe Id,ngi, cu'lturels de bacterii a baqot
stttcliu a creat o ramurS, importfuuti de
stiinlii : bacteriologia agricol[. Intreaga
aceastd, lume r1e vietiili trtreqte intr'o le-
gd,tur:d, strir,nsil intre componentele ei va-
riate. Bogd,{iir, ei este imensi. TJn }rectar
de pirnd.ot aralril, cuprinde dupa J,;ilrnis
4()0-500 kgr de bacferii tot ad6,ta a,lg..,
ciupercj s,i mici animale, p6,nd, 1000 kgr.
r.1me. lntr'un grtirn de !d.rni, luatd, la
un decimetru adrl,ncime se a1ld, pA,nI Ia
10 milioane de gennoni de viald,-fie spo-
ri fie bacterii. Pittura de pS,mint in care
se aruncd, bobul de grfi,u este astfel un
furnicar de via!ir,, iai ceia ce noud, ni se
pare pim6,nt e un aluat viu de fiinli ca.
ie foiesc ca si intr'o pici,tiirir, cle 'aBii.
(R. trrutce. Das !)daphbn. TJntersuc,hrin-
g L' n zu r 0c hologie rler t-,otlenbeu'oltnenden
I_lilirorga4isrrren. Ed. If. Stuttgart. 1921 ;
l',. l;t',r.ttr:d Das Leben im Aiherboden.
Iiosrnos)rd, Stuttgart 19221.-s.
O plantl carpactice cultivatd.
tre i,ltrntele proprii Carpali1or -este qi
I l,'p, [,i6,11 I )'ait s:il1'r1,1 lca Ftrss. (Cnrcea-\-oi-
r
iricului pa Pan!u). E o plantd, cu frunza
_dt
in trei lobuti de o culoare vcrdc-negrie
pe frr,fa de sus, roqcati, purpuritr pe ia1*
,le_jos qi cu t'loriie albastre, inc[is, cu
codita starninelor, violet.i iar anterele al-
1re. Trieqte prJn piicluri c1e munte. Luai;il
cle liotsclry si transportati incd, din 1836
in grd,dina de la Sctroenbrunn din Viena
repecle a fost pe placul griidinarilor ca
plantd, de ornament. In i863 e cultiva,tri,
in grd,dinele irnpei.iale de la Petroqracl
in 1865 in Anglia, apoiin America. F1 nri-
rnitd ,tnepudique Arcade et uneaimable
et gracieuse Syl=Ie,,, iar Gardaer- Chro-
nicle o numeqte ,,One of the finest har.
c1y plants". (Din J.llomcr Aus der pflan-
zenrvelt,der- 9urzenlender Bergen tn Sie.
benbiirgen. Wien. 1898, cu B0 planqe co-
lorate).
Floarea -Reginei.-(Leontopodiuur), cu-
noscut6 de pc vd,rfurile gneu de a.juns
ale Carpalilor, a fost glsiti, gi la indllimi
mici rlc 0()il m, in !,iniilul Alba inferioar{,
N0TE SI IN!'oBIIATIUNI
aproape de Alba-Iulia. E droptul cI re-
gilnea undo creste a adus o micd, varia-
lruno a formei de toli cunoscutd prin a-
ceia cd, florile nu sunt at6,t de str8,nse
unele ldng[ altele cj ceva mai libere ('r,ar
laxiflorum Borza). (Eul. inform. L.niv.
Cluj).
Muntele Everest a c5,pd,tat primole
jertfe orneneqti. De doi ani -de cd,nd i ee
dd, asalt- ln anul trecut s'a tdcut nurnai
incercd,rilo, corcet6,ndu-se imprejurimile
,1i drurnnl cel tnai lesnicios. In anul a"
cesta s'a lnceput adevziratul urcuq cu
pregitiri ca pontru expeclilii polare, com-
plicate prin rezersoarele cu oxigen ce
trebue si, le ducf in spate {iie care as-
censionist. Totu,li muntele necllcat incd,
de om, nu s'a ki:at losne urcat. Expe.
ditria din anul trecut a'aiuns pdna'Ia
6ii0J m., cu mult mai sus de cd,t vd,rful
l{untelui A1h din AIpi.
In anul acesta o armatf, intreagd, s'a
pornit la drum: 150 de oameni si 500 cle
batd,ri purti,torii proviziunilor iecesa.e.
La tliferite lnd,ltimi s'au fticut depozite.
Baza de opera{iuni era la 5623 m. cu
813 m. mai sus de cdt cel mai inalt v6,rf
al A)pilor. Pe la mijlocul lLri Mai se in-
cearcd, urcare&. 0 ectripS, de 4 rnembri
din experlitie, ajung p6,nd, la ?620 rn, intro-
cfi,nd ind,lfin1ea cea mai mare ajunsi cu
mult inainte, tot in L{imalaia, de ducele
Abrttzzilor. Din acest urclls unul din as-
censionigti a trebuit si renunle. Ceilalli
trei au urcat pd,nd, la 8167 m, dar n'an
IJ.in- putut contrnua. Frigul, vd,ntul qi setea, e-
rau ap5,ritorii uriasului de pia"ri. In a-
celas timp alti ,loi membri ai expedi!,iei,
incercard, urcuqul pq de altd, parte ple.
c6,nd de Ia bivuacul No. III. asezat- la
6400 m. Cu rnari greutS,li, tiebirlnci s[
poposeasci, vre-o 2 zile intr'un loc mai
add,postit, ciin cauza furtunii ce qe des-
li,ntuise, ajung in sid,rqit la ind,llirnea de
8321 m. n'iai departe nlt se putur5, incu-
rneta. Erau rup[i de obosea]ir, qi lnglie-
tali tle frig. Drrpi doua incerciri. jrirnd-
tate din mernbrii expeditiei erau scoqi
din luptd,. Totusi trebuia incercatd, si al
treilea urcus idainte ca mussonul de i-
unie se invd,luie muntele intr.,un vAriej
de zapadi. Pornir:d, la 3 iunie, trei ex-
pedilionari gi vre-o 12 purtitori a celor
trebuitoare. Nici nu urcari p6,n5, la 200{,)
rn. qi o avalansl inghitc qepte oanreni
clin caravanir. Sacrificiul s'a sivi,rsit. Ex-
pedi{ia a incetat spre a fi reluat[, poate
dupd, trecerea furiei vd,nturilor regilate.
VS,rful llvorstului a rd,mas neatins, cici
a doua expedilie s'a oprit la b00 m. sub
el. Totuqi crl ajutorul teleobiectivului
n'a scipat tlc a,pnratul fotqgrafic.
 r85
NotE $I lNroBMATlUNi

pent'ru a cunoaqie afla directlcare-e.direct

Orieum rezultatelo qtinlifice a1e oxpe' .si
vizita 'situ-
ditiei sunt importantb. Virful cel mai 5;i-';;;r;ji.- ciriLiratl. sisia de li;ducaqe'
initt ae pe pS,intn-,, qi in lungul vorii, histitutiunile d.c ctrlturf
ori boti &cc$tl vizitatoii diferili n'au
este invd,iuit'de o iarnl perpetuS', mai oxprirna o a'lrniraliune
orea de c6,t la poli. Pe c0,nd in acelap a- t.,i*t"iira-iii
'iotirnp Ant,rndsln, )a po1u1 stttl, a intiil.rut - un omagiu.
si
iemnelratuni intre- ii'-09 gi 10, pe E- 1. N'al,. fipsit sL afle gi s[ admire pi'
vcrest la 6400 m. inillime teutp-eratura Lorescul si'varietatea !'drii noastre. il-
s'a scoborii,t la-330 I Qi nici oc1at5, n'a clasta noirir, si ttta'a trlluelie din basinul
iost mai urcatii, de-l'70' l"rigul era mai ,'le ios aI IJund,rii.
--2.'i'au
aspru prin vAnturile carc nu rnai inceta'u' lipsit s[ viziteze si sd-qi -exprime
\'dra .ieci }t-tele Evercst estc ca trn soiu omagiul loi' spontan Jrentru- Iaqul cultu-
de pol al frigului in etrtisfera rtoit'striL' ral. i,cest bd,ti6,n pururea t6,niir, sur6'zd"
I*ueditia, ilimalaiand, s'a intors in In' tor si increziitor intr'un viitor apropiat
dia. ilrumul e dsschis. Muntcle Everest rle -Siintinerire gi regcnerar-c.
nu va rininea multri vreme necllcat c1e ;; a trecut fe rri,nd din vara 19?1
orn nAni in v;lrf. E pi.zit e tlreptul de ,',,i,n1, iir prirnlvara 1922 prin cuprinsul
ot,it*t nut:ri credincioaso, insi. omrrl nici --ciLrnut intregite qi Prin Iali :
Romd,niei
rrl riu ie iasii, lesn'r cioborit. lld'bdarea, Invititilor englezi prof. Cr'ai-
'folkloristi;
'il't,
ncrseverenta si vointa lui e rnai presus ,,ii il ri,//r :
't'tL,u' (:lt(Lt)ttioir
Fizicianul Sy'/-
he toatc. tbatcle lu;"tte clin lllustration.l. si grupul escursionist con'
I. S. ,irr"s de r,rarele Romd,n -E de llarlon'tt'e ;
toti in vara
"-hluoul 1131.
cr:lor 150 escursionjsti i'rancezi
Aeroplane flri motor.* QLtpi' cllm se c,rn,ltrisi cle Pro f . Glol: qi crrprinzrnrl sttt-
stie e iea clintd,i incercare .de realizare alnii lni"ersitari, Licen!ia{i, Politechni-
ii, Omnlrri z\ltu\}ot,'da legatir, de experien- eiarii, Centralisti qi rnrrl!i s1'ecialiqti : a'
tele lui Lec,narcio \/inci. E imitarea nostia, la sflrsitul verii 1Cl1'
tehnicS, a sborului pd,serilor. ClLestiunea --hrun:,t
escrirsionistilot italieni' profe'
a, fost reluata cu rnulti intensitate. sfirsittl vr;rii 11111'
Desfiqurarea teoreticd,,,ami,nuntiti, a
--iir,]f".o.ol pe la ll'.
*n.i *i stutlenti
ll'. "/cr','Is t'lc Ia
seograf
problcmei, a plecat din Franla- Aplica- Uri iv e rs itatca i in"n r i s to I ( p ri mava ra 1 I 2'J)'
i'ea practicd, s'a studiat in (iermania, --proi"sorii Guia,rt si Jiitnttel de la U-
t

rnai aies ile Ia rd,zboi incoace. Prin tra- nlo.r*it"t* it', Ctol au vizitat tasul '5i
tatele de pa,ce, nernai perrnilindu-se Ger- U niversitalea in vacanla de I'a$tl re'
maniei, de cai in cliip limitat, construi- cr:n ti. (1922 ',1e
--1-r, t.
rea aeioplanelor cu motor,.inri,talii nemli o)rur', profesori po)onezi-tali de de la
s'au inrireptat in clirec!ia aeroplanelqr vaiioo:in 'au trebui prin Pasti
'flir5, motor. Au avut loc in vara aceasta 19lf : iar aeulll de ettr;ind a trecut prin
clouii concursuri, in care s'a dovedit ci iasi misiunea ;t j cleputati francezi, con-
oroh-,leura este mrilt inaintata de Ia paqii tinn6,nd tnisiunea a 2 ziariqti ftancezr
hiiruirilor. S'au fd,cut sboruri de c6,te-va care trecusera ast[-iarn[.
sute de metti, la inillime r1e cite'va zeci Toate aceste grupe. r'izitind, Iagui . au
ie-*.tri cie-ia pi,mant. Francerii ntt s'zlu vizitat I-niversitat:a si. au tosb unanllnr
liis:rt tlai pr:ejos, dar rezultatele oblinute a recunoaste temeinic ja a;ezd'mintelor
sunt infenoaie celor gerlnftne. Ori cum, din tasi. temeinicia lnl11 litnic mascati
un notl clrutn, potLte cel natural, se dos- .u,. depreciati d9 asllec-tul - sliric[cios'
chicle pentru sborul omului. InlLturfi'n- ae tir:srinirc inome'niane. de zdmncinirile
du-se :motoarele, se uqureaz{, greutatea si deterioririle rirzboiuhii. Cu totii at1
rtl:eratului. Stfpiinindu'se aripile se pot rectnoseut cugetul curat al acestui orag
,riicsura nurnilr'hl victimelor qr asigura si au simtit r'-estigiile de intelectualitato
un il.,ot mai indelung.-s. ireche qi riobleta adevtr,rat5,. Dupd' cum
au sirniit si cunoscttt cu tolii in clru-
Oaspeli ;i invH!a!i str5ini viziteazd la' mul lor piin parcursul ![rii, at6t pito-
sul. -' ilb,,iani*, ltripil raztroi, a devcnit rescut tdiii crit plugari i,1 sufletul acela curat
rin ccutru de studii, t1e clocttnc-ntare' tic al poporului de devotali gi os'
iasi vrednici, ca'si,*nu spun prea, mult
uirit. si escursii pentru spccialisti gi iu' i.
t:ni"ti din marile c-entre apusene' llnii ne spirnindu-le ireintrecu!
--irti acesti vizitatori, dae:i nu au vf,'-
vriiteaze tn vederea unor relaliuni eco- l'og5'!iu r:conotnicd' gi or-
nomice sau comerciale, allii pentru a stu- zut ciesi'v;irgita au recun'scut ca ln-
fala
Ilu .ii se docrrnente la politice gi ti'acolo e
locului dinea complectfl,
;;"pi; relaliunelor soeiale, ieli aIlii - $orniti, t'ara in intreg ansamhlul
uirii.e din tiomini.a intrr:gittrl ei, c, e, B.

I
186 N0T0 $r
-.,,University Press".-In ce privegte e-
clitarea lucrd,rilor qi trataielor necesare
pentru invd,!5rnfi,nt, c cunoscut cu c6,td
uqurin{5 qi eftinfltate ecliteaz5 in Ger-
rnania, ln special marile institute de e-
diturti din Loipzig, I3erlin, I3raunschr,,'eig,
I{iinciren ; tratate clasice, rnonografii in-
telesante, lucriiri origir:aIe ori sirnl:le
publrcatiuni ajung cur6,ncl Ia a IiI-a, a
V-it edrtie. In Franta e acrlm ceva mai
greu, meri ales pe,nti'ir tratatele de Inv6,-
!{md,nt superior ; aci cursurile originale
se redijeazd de studenfi, sunt revflzute
de profesori-autori, apol srint cedate Ia
un grup de c6,te-va libririi mari (Gau-
thiors-Villars. tlermann, pentnr Stiinte),
cari se ins{rcineazi cu etlitarea.
In Anglia lucrul e cel mai simplu ql
mai bine rezolvit pentru Inv[!5,md,ntul
snperior. Aci L'niver"siti,lile mari au edi-
tnra lor proprie. ..[.ittiuersity Pt'tss', care
editeazd, cursurile clasice, lucrdrile pro-
prii,. rnonografii irirportante si intrelin un
tocar pulur.ea viu cle lucru si dc culturd,.
Socot c5, in accasta ciin urrnd, direcli-
tne ar trebui s5, se indr.epteze sfortiriie
Universild,qilor noastre : ecliturd, prbprie
at6,t pentru cursnrile 1or, ci,t si pentru
lucrtrrile originale sau de inteies'gene-
ral. Acest rnijloc e cel r:nai nimeiit si
s'ar putea incepe imecliat printr'o secli-
iine de autografiere, aga curn au multe
institu(iuni particulare sau administra-
-tiuni, qi ar necesita pentru inceput. c6,.
teva, pietre si un rnaistru litograf, restul
hirtie, cerneali, oameni de luCru s,ar d.a
de cdtre l'acultd,ti sau lal:oratoriile in-
teresate. Cu lncetul s'ar ajunge la inte.
tneierea adeviratei edituri, prin instalarea
unui grup de prese ori rna$ini de tipd,rit
cu litera necesari.-c. G. B.
Premiile Academiei Rorndne.** Acade-
rrriel I?omtini a pus Ia concrlrs, pontru
sesiunea generald, din L923, urrnitoarele
premii gtiintit;ce:
I\'erniul l{ti.stu.el (.1000 lei), destinat
pentru o carte scrisd, in lirnba rorn6,nd,,
cu con!,innt de orice naturd,, clin cele
publicate in 1922.
Pi' emiu,l ilso c i a{i ei, Cr aiou en.e, (1 bOO I ei),
pentru cea mai bund, carte diciactrcn diii
cele publi:ate dela 1 Ianuarie 1920-30
Decornvrio 1922.
Pr enfiul rldcr,nt ct ch,e, (b000 Iei) (clivizibil).
pentru scrieri qtiinlifice (rnatematicd,, ti,
zic5,, chitnie, istorie natrlrald,, geografio,
INTToRHATTUNT
medicind,, inginerie, industrie si stiintelo
aplicate in general dintre cele publicate
dela 1 Ianuarie 1920 p6,n5, la 31 Docom-
vrie 1922.
Publicaliunile vor fi prezentato la con-
cursuri de autorii lor in cA,to 15 oXem.
plare, pe l6,ng5 o cerere scrisd, in care se
va ard,ta premiul la care concuroazii.
Un autor nu se poate prozenta ia mai
multe premii, nici mai multe scrieri la
drferite prornii.
lnscrierile se fac la Cancelaria Aca,-
demiei (Calea Yictoriei 1:5) p6,nd, la 3l
Decemurie 7929.
Academja a mai destinat pentru anii
1923, 1924, 1925 qi 1926 un mare num5r
de premij pentru anumite subiecte.
Doritorii de a concura la prerniile pen-
tru subiecte date pot cere dela Cancelaria
Acarlemiei Catalogul premiilor in care
sunt specificate premiile si subiectele
Jroti,r.i,te precum si rnodalitatea prezen-
tarii rnanrrscriselor Ia concursuri.
-i E. S0LVAY vestitul industrias belgian
a rlurit mai acum 3 luni la vd,rsta- de
8.t ani. El a clescoperit rnetoda de f:rbri-
care a sodei din sare si bicarbonat de
amoniac, prin regenorai.ea necontenitI, a
acestuia din unnd,. E metoda azi aproape
peste tot folosit5, mai ales pe unde sunt
bogate saljne. Dar Solvey nu este cunos-
cut numai prin aceasta. lilensa sa avulie
o folosi in scopuri gtiinlitice qi umani-
tare EI a interneiat Institutul interna-
lional de chimie, de sociologie gi altele
alipite universitd,lei din Bruxeles : a dat
ajutoare insemnato pontru institutele de
qtiinti aplicate do la ,Paris si Nancy. A
fost pentru Belgia qi Franta, ceia ce
Ca,rnegie qi Rockefeller au fost pentru
Statele Unite. De aceia la moartea sa a
luat parte lara intreagd,, fiind un doliu
national, sincer, c.i,ci qi rnulte rnstituliuni
de binetacere isi duceau viata din sub-
ventiile ce le f:icea
I)octorttte in s|iittte. In sesiunea din
Iunie q'a trecut,'la, ilucuresti, d -rctoratul
in geografie, cunoscutul cercetd,tor al
Qobrogei d. Profesor C. Brdtescu, cu teza :
l )eltct, I)u,niiret.
In a,ceasi sesiune la fac. de st. din
CIuj q'a tiecut lloctoratul D. A'. Ir. C.
I-l
Jltmtgantt cu teza : Contribuliu,tti lu ame-
liu'area ydu,tui rotntntesc, ba p. cu p1.

j**,-F$.*++r-"J-.:=*+#:
bint nr srui
Dari tle sama
HIINRICH.* Theorien der organis'
1.-.
cnen-bnemie Ed. lV'a 1921.- rpal'liu
uaitio"ei a patra a acestei carli cuprinde
chPitole noi.
- sbrie de iu'itt
o
discutie toate teoriile
A;i;ili
care s'au desvoltat in decursul tim-pulur
au i, Lavoisier (teoria electrochimic5 a
foi nu.r"fios) gi pand, astd,zi (c6'nd it$qi
il;i;- i* o'tebrie electricd a atomil.or)
si arate care a fost contribuliunea liu'
iSreia
- la desvoltarea chimiei organrce'
Teoria iui Thiele a valenlelor parliale,
de foarte mulli comhftutd, gi-a cdqtigat
;" t"; de sea*d, tn chitnia organicS' cici
in-foarte numeroase cazuri n dat cele
inai buno interpret5,ri f aptelor experi'
mentate.
La benzen s'au imaginat numeroase
morluri de reprezentare a strttcttlret lttt,
bazate unele-pe cele mai noi teorii ca'
i."iu, u lui Stork'I'auly ; tottigi si astS'zi
henzenul se reprezint5, prin- formula- he-
iasonata conceput{, d; KikltB ( tf{05)'
No{iLrnea de valentri, a er-oluat. !.i. *q'
,rrii d,lus in urma ceicetS,rilor lui Storli
si pautv care au desvoltat o teorie elec-
Iionici"a atomilor qi care teorie va da
frumoase rezultate in viiior ; in prezent,
ctriar dupe mirturisirile lui, Stork (Dio
Illectrizit-iit in chemischen Atom.1 ea nt1
;;;;it fi inteleasi, cle numerogi t'himisti
iir, bomplicatiilor ce rezulta .di'
"uoru r.pr.i"ntare a leg5turilor din-
*oaoi.1.
trc
-' atolai.
Ta,tttonrct{a qi d'esnt'otroltitt joacl-rtii ro1
insemnat in cliimia, organici, gi H' ne
aratd, rezuitatele frumoase 1a care s'a
aiuns in timprrl din urmil gralie cerce'
ti.rilor extreirr de subtile 1a care a con'
tribuit
-- qi chimia fizicfl.
rla cdpitol consacrS, autorul radicalil-or
or,tinici' libert, cari gralie cercetS'rilor
ex-oeritnentalea lui Nef (carbon brva-
I.riil; c";berg (carbon-trivalent). SclLlen gtk
si Wietand, au putut fi clriar izolalt
rrrjn a,crasiu a trebui sd, se moclifice
iotiunea de raCical.
--ftrcipitolul :,Relaliuni intre consti'
tutie si culoare" H. face o expllnure, a
i.,j.iit". ictuate tiazate at.lt pe cercetiiri
chimice c6,t gi optice. Aici pomeneste -ql
a..pr"-t rii erlort,,ie, aparilie de culoare la
prin add,ogare .de acrzt
uncie substanle
;;'-b*; qi '45,' frumoasl interpretd'ri
Lii*t"- o, ieoria lui Thiele (in forrna
,ft-ii"a i adeptilor lui) cet qi pe teoria
coorclinatiei i iui Werner (iu carte se
gasegte {i un capitol cuprinziincl teorle
187
Iui \Verner relativ la cornbinaliile car
bonului).
I
De:voltarea mare Pe care a luat-o in
ultimul timp chimia- fizicald, a -facut .p.e
cercetd,tori si apiice metorlele fiz'ico'chi-
*t." in domeniil chimiei organice qi H' dd
intr'un capitol rezulbatele la care s'a
-comprtsi constituliunei
aiuns atd,t in interpretarea
cat si a diversilor organici'
Transpozitia' moleculari, -carc.loaca un
*ui" toi in'interpretarea formarei utlui
mare numd,r c1e iompuqi organici, e tra-
tatd intr'un capitol special cat-gi in capi-
iotut tautomeriei gi acela al indicatorilor'
Indicatorii sunt sullstanle, crre in pre'
zenta acizilor au o culoare, lar ln Pre'
zenia bazelor aita s-i explicarea schim-
Utlt.i au culoare dupd, Ostrva-ld era.dato-
riti, ironizS,rei indicatorilor' Lucranle nor
,liunate c1e 11. ne aratit cd' schirnbarea
J.e culoare se datoreqte trnei izomtlrizlrri
trrin trattspltnere trrolecttla rd'
''buti i i-'r,, vine cu interprutiri or'gi-
nalc,'iueritul ltti nrr este rrrai tnic, ditcd'
..lo,tiv nevolumiuoasi' (5't4
int.t
adunrrt toate teoriile dispersate
;;;.i t"rr.tu
iui,inau-ie intr'o strlinsd, legltur{' aqr}
6a se re pozr,ti initirr in priceperca. tnu-
Jr,ri"rl"ioi rt';rrtirrniloL ccl-r tnai diicrit'e
Iore- ie irrtrilnesL in vastul domeniu aI
;;i;,i.i rr ,torganico nnr.le s'ar't sintetizat
1rL5{g .ir l J le Cr-rlrrlrttii.
('aft,ra. avriir..l I'r iieC;rre paS' ln(tICa-
tliie- de literaiur[ c'riginrtlii cerceteti' ,do
autor, e-c:e un auxiltlit' fretir)s ]lentru
acei c:rle ar .1oi'i sli st''lLllrize lllitl pe
iaG cfr.stlrtnil': dt-i',-01:a;e succint in ea'
r-'. \-, r;HEOEGHtLI.
.IEAI( CIIAI--TAnD' Les gisements de
D6trcle, 1922. Paris, G. Doin Editeur. Cu o
blefatl de L. illrazec'
"'S;[ Jirecliune:r, c1'rului E' Toulouse'
atector cle-'laborator la lla-Lues'Elude-s'
n"ip 'de savanti ait i:rtleprins . 1 ubli-u'
qi ""
iuiEo in"i ,lincl-cl.p- irt .>eient-ifi lrre
Dupd, culll spune lloia tle ia sfnrsit-ril
-o,* ia![. &r'-'?'Siri cucic]op'jdie
"Jfir*.rfri,le
** dintr'o serie ''1c lllono-
qiafii stiiniifrce. clasaie t';a fe1 ca prrn
"o*puue
inlir,ntriirea Ior sir, formeze un expozeu
;i'i;T'.;;;i sliinii. pru",pr(zellia
si a1'licate'. {iu-
suir lor-
care tnoiogiafie se \-a
rni unui ioltlmaq calrl de 400 p.aglnl,
ioa"*t de buzunar, si in care va-fi pri'<ri
la punct, stalea actliala a cll'
ne scurt
ilostiiot.tot ^ce prioesc sutriectnl m0n0'
grii,fiei,
 i_8S _ . _0 rnriE SAIJ \

-"I}lt^:.^10^,!! qi. propun. fondatorii, in.

. .Cartea e ilustrrr,td, cll 42 ,de fiquri
(chi{e dc trir{,i si profirtej iniercafalE in
ilbj::
in
q:
ill"J ;l-: t?,, J;, J,Jl* :,, *lX fl *
40t bibtiotec,i siu sccrinhi. Cii-r.i-,i*i
# UC.\ L.

ce-l. arn dinainte i,rc"pe' ijinil"i#i"..r. F'd,rL a {i o lucra,re de arnploarc& irlo_

nogr,tf ei!lui Engler si lftfer'(Das irdUI.
qr. llineralugie irplicati, ce jt- i/eq).lg Ii)1'r;,. cir-re se aireseizd aproape
:^e-ot0gr9
pare sub directirrnea.- D-lrri L. Caveirx
,n votumut de fala,-D_i'i.' i:iilij.io. nuraai specia list.il rr.. cilrtea D_lui'Chau,
r&rt[ &re tnarele menit ci, e in md,surd,
ca in vre.o'lOO ac poEiri'.i'*-
lgu$9q!o
r'rnga toate laturjle chesti .nei
|etrolLrlui
$ _dqa o jdee de amsaml_rtLr us,rpia-o*_
trolului,
qisd, dea in aclevii.r o mici i"onoEri,Iiu. ori-cui s,ar interesi ii"-i,r*uJti
Dypri o scurrd, introduccie, chr:stiune, chiar daci, n,ar no.,i ;-;;"_
o clasrfica!ie a terenuriior - ir-"tiiii',r.,,
s;;i;ii;;
g:r,r,J-rL, speclalri. Insi studentii
I --.., -uot
tnlilor qi Po iteclrnicr:lor crbA ci niversi-
s,coar(ct
.pi.tnlintesti, vrrlnmu-i inc"epe cu utrrrza, ca tn:rnual tlidaciic cu cel rirai
:lu,rn,? Sr Irzrca hidroear[,rrrre]or nafur.rle rnare [olos.
lpgt,rol, ga/.e,_ brturnen.,). TrecAncl irpoi la P-cntm noi rorniinii lncrtr,rea li-tui t]hau,
gj:,g,ol. petrolulni, auiilnrl amti ce'toate tarcl rlevine qi m;ri iirtcresiniri-pi.,o'
cuno$t,rntete asupra clrimicI si li,licr:i u-
oroca"rbtrelor, sintezele t1e petrol lri_ cein cd, rezuir,atote .iiraliror" ii*oi. a,, ui
c;ur.,: nOftt'i.-art l-uS: p rso Ia:,r la
log,,t, {,-o p* cale organici, fie pe
l^T mrncralii, \ odui.rle lJ-iui Jlrazcc aJunra"Ontr,i,iii;".
gcnezei' si
care nu sunt in .misurii si punerei in loc a ziciminielor "cle pJrJ,
Iitqyg-?,la intreharea, dacir .pcrrolul llpar ca un fir ros dealungirl crlt iolelor
rte or.tgrni o_rg.i,nica sau minerali. Dine r(,sl)dctirrc. lar frptrii ca
contrq,. datele- de orclin
Sr;Gi;"D.o.ilr1, rur:) iiiJ(rtIenc,a nt]:lLra scr:is5,
!,;;rnir' ti
o mnltjmc cle argrrmer:te" in .?rliiiirtii n,i c.le u11 ",.l,r*
f.ra,n_
"in
rerer cfr. ziicdrrLinicje rle pe:rol oir $i ea rc ;rirt,rlli le;rlrrtunt* u,,.
i.ilz .go1-
gin5, organici,. " cif- l.rj'-ii.ii.i lt l stllnt;f .r.:i f r.lrl]Cc:2,i. pr,:ip1.1
ca,0 prL"i,:l,iil Linni roiirii,n, nii 'Do:tte cle
in
rn aceasta privinii, autorirl nu se alr_:i-
.glra cr'i I s;i ro Lrl .urr-' si ,.;i
f i.in arl,,lis-,.i;n1,
,ra parerea, in general arlmis:i in :i ;i1l ir,tiil ,ri: j,r,;.;.ri O,rri,,,nli"',1'.tl,,i
l-r,o"nifr,.
ca pclrr,llrl c ,.lg nrigirl;i rnirr,l_ .>,
tiu sf lijl:ri .-r;.
rftla. fare;'e Caro. dinir,tLrr 51 i;rj I q.lrl .-r;1,1,11
JL\r (_r1 Jr1

qtiiLrfilic, s,& irrcyrcat actlrn rn lll,rrli-r

se i.?inst. s;r.tl a se rcinvia, si la noi, ii CiI. TIi)Srl\ Cl,i\IiK. Greater Rourna-
_ -Chcsturnca
conserviirer
nrigra,(iunci,' i'cum,J,i..i ri
petrulrrlrri, cl1 ul1 cLrvirit nrrj.
.
nia. Ng\\'.-yrlk. Igjz. 477 pag, cu hirli nu-
rueroase frgui'r. ;i $
nrenla p-uner.ei in loc a ziiclrmintelor. Autorul a fo.rt invitaL de guvernul ro-
1:.Illl do bine .conecntrata-in -m.l'nutinc mi,n si a tr,cr"rt obserzzitinnrii saie in a-
nul 19[:r. 1-r.Oou sd,.i fiin rec,.,nosceiori
u.e:U de pagini, intrlin alt eanitnl'-.1-
sim ota.s, tici,"1i r, " pentru alcltuirea acestei
lia tectonicli 'a zicriniin't."tir
"r",,oirsi
3j' Ji,.i"n_iror.
' A.
11, r,Hl: sI ne filrrd, cunoscuti,, pestecartr,--menita
--irnAe
Ocjl,in, t.oo-
-iectuii"*t."*ir. clesprc Rominia se ry[ia t"t iirr,"-ie
?in{tg toate cl asi f ,ca1ri t e
de dileri-ti autori, cea a prot.soriiiui-'"o- tin, curn qtirn noi ci"spre nli;,ie;.ia lri
mrjn 1,. llrazec este ,cci*i -ln" altf, larri din Africa. Airtorut Jnsu.i"mar.
pl13 Ei ard,rat{ ca ttnA-cea ."i"roijo_ oii,nor noastri d;;pr:;*iio.
.t-Llt*.9t,.,,,,ignoranla
manla este asa de rnare, inc6,i a-m cre-
nal5. Clea a americanutui'f. Ct.'i;#'
o clasificaro pllr enumei.atii-a.' "''"r'" " zlu necesar sa schilez geografia si isto-
ria Qd,rii.in introduc'ereI ptrticipaiea'ei
_-9 lnar" parte_ din volurn o ocupd, de-
scnerea in rd,zboiu a fost at6,t cie pon.er'i#,irnu-
-reginnilor petrolifere din' toia in cd,t.. : camp.?nia'el-SonirJ 'iui
Bine.
il3-ur. cu totul in{elcs, e vorba d; o-;r- Igir.a-l
tlera run a tbst at6,t de falqilicatd (drs-
scrrere sumard, si nuiltui *
giuni lor rnai importante.' -negiiinii.'".*."
qlll il prezcrlt n'au arata,t'ae [at'1".
tticll cit
::.c1, gti ar nutoa sri
numar
putoa srj. ticiin petroliferc,
notrnlif^,^ -,,**
rnen(ionate. I n capitol interleiint
"*-
srint l
torded) in cAt...,..
-
Prin urrnare din necunoa,qterea com-
Il:.^i":":,
ponosur.ile, "ielii
noastre, n;
-se' tr"g t*t*
bine inlelcs at;inentile --Jin
t
belqug de cii,tra cluimanii, c"."
alta de ctit si inveirteze iouil "o Iu,
esre acel al rni.lloaeclor de prospectinne
sr 'rotdl
,c\plorare, unde se ara:d
rator,al.Geulogiei froii- pe sama noasfrir,, doan ne vor discredita
"arf.,atiir*
ca mijloc ae cerceiire. ln:tr. lesne. lJe aceia ori c6,te lipsuri
ll 9e"te
doui capitole frn;rle autorul se cr-Lprinde cartea-inerente unui'""."utA-
ar
ocupa, pe rintl de exploatarea, ir:racazi- tor strair-totugi ea reprezintd, o *Liii-
gn_alea, tra,rsportul qi prelucrirca
rului, incheind cu cite.i;i d't.o_ q,are.destul de limpede- a conditiunilor
;;;;iilrliiuni
asupra prohlernelor econornico p. ciie'te no&stre geografice si etnice.
uartea
pttnc reest pretios pru,lus al sbiulrri.- -.
uelpre -cuprinde 82 de capitoio scurte.
p{rndntrrl tflrii nr.r io oenpi de

g:*e*6-x
 r)iBl Da sAM.[. 189

cet ln 4 pagini ar5,t6,ndu-i granitele gi in Iasi. Amintirile se invd,rtesc mai mult

uneio insuqiri climaterice ; capitolul ur-
md,tor se ocupd de l)und,rea mai mult
dec6,t de celelalte r6,uri marj qi apoi de
munli, trec6,nd la izvoarele de bogd,lii
at5,t ale subsolul,ri c6,t si ale solului. Par-
tea istoriei e mai detailat5, impi,rliti ln
epoci. p6,nd, in preajma rd,zboiulni. Luc-
rarea e s.istematic6, intr'at6,ttt,, in cd,t se
aratd oarecum necesitatea de a, {i intrat
in vd,rtejul de foc, prin descrierea pro-
vinciilor azi unite, diindu-le oaracteris-
in jurul acestor doud, centre culturale,
atd,i de asemS,nd,toaro prin liniqtea nece'
sarir, gd,ndirii ciit si prin indemnul la
mune5. La Jena ihsA, Iaboratorul lui
Ha,;ckel si a celorlalli profesori vestili
este un adevarat ternpitr de pelerinaj
pentru mulli inv[lati sa r popas indelung
de cercetS,ri p-ntru ucenici. Do aceia po
16,ngd, descrierea unei pd,rli insetnnate
din viala marelui infocat darnvinian, ap-
torul schileazd, qi trd,s5,turile caracteris-

l
tica si mai ales' descriindu-le istoria. tice ale altor personagii distinse 'din
Aga iir cdt Capitolui XIY, Rorrd,ura in lumea inv5lati germand,. Elevul r5,mas
rizboiul rngndial, e ca o cousecinlf lo- legat sufleteqte de profesorul sd,u - un
gicd, a impdrlirii romlinilor sr,rb _std,p6,- sentiment atit de pulin cunoscut la noi
niri di:ferite. Descrierea, pregd,tirii lrd,ziro' - gisegte calde cuvinte pentru err-ocarea
iului, diferitelor faze ale lui pdn5, Ja pa- vremii p et,recut5, Iringa eI. Profesorul
cea genera16, cd,t qi Camp:tnia din tsu- nedeslipit de laboratorul siu - in afara
dapesta, ocup5, o parte insemnat'itr a car- familiei, lumea sa intreagS, glseqte tot
{ii, frind oarecum miezul ei, aui.orul pu- at"1,t de calde vorbe qi pentru - oragul in
nAndu-gi ca lintd, s5, sllulberc cu docu- care trd,eqte ca gi pentru cei care au
mente oficiale, multe din invinuirile ne- muncit ln el. Intr'un stil foarte uqor de
drepte ce s'au adus !5,rii, urmdrit, captiveazd, simpatia cetitorului
C-elelalte capitole sunt consacrate Ar' pentru oamanii care q au inchinat viala,
tei si arhitecturei romlinesti, c6,t gi lite' stiintir.
raturii noastre. In acest din urm5, capi- ' nafte qi locuri stlSine sunt imbinate
tol se vede, prin numele citate, c6,t si cu cele .din !ar5, in a,qa chip, in c6,t cetirea
prin importanla datd, nnora, c5, in scrie' Amintirilor se face cu multd, pl5cere iar
iea lor a fost mult inlluintat de mediul insiilarea 1or, in chip firesc pentru auto-

f in care s'a invd,rtit mai mrilt, ceia ce so rul, intr'un tot, nu liare artificiald,_nici
recunoaqte qi dupd cele 4 portreto de pentru cetrtor. Descrjerea oragului Jena
oameni pe care li descrie. 6ste urmatS, de area a lasilor, localitd,li
Dar aceste slabe cusuruti, inerente cu oarecare allnitd,ti cici ,,in atrnosfcrS,
strdinului ac:rparat de anumite crsoane adie nunumai ideaiul cultural, dar gi for!f,
qi cercuri dornice s5,-qi vadi numele in- de muncd,, entuziasm qi inspiralie". De
tr'o carte strd,ind, n'au nimic a facc cu o parte -ceilalti,Goethe, Schiiier, Hefel, Haec[el
importanla generalir. a ctirlii qi de folo- qi de a1t5, parte Alexandri, Emi-
sul ce ni-l poate aduce intr'un mediu nescu, Creangd,, Kogilniceanu, Xonopol,
unde erlrm cu totul neqtiuli.- t. s. Cobd,lcoscu ori Foni, comparabili celor
dintS,i in proporlie cu trecutul ld,rilor.
tx Prof. Dr. N. LEON. Amintiri. Iasi. viala Faptelor rezlcle, urmoazd oonsideraliuni
generale _din gste
RomAneasc[ 1922. 246.pag. qi ttumeroasr: fig. 1i0 iei -care .!ara .noa.str,i,.nu
II Obiceiul de a insemna zilnic peripetiiie exciusi. Dupd, descrierea institutelor stirn-
vietii, chiar cA,nd ntl e prea zbuciumat5., lifice din Jena, autotul relevd, suporiori-
la noi nu cam existd,. De aceia, si volu' tatea culturald, a Germaniei 6116ritd,
mele de ,,Amintiriu, in literaturir, noastrd,, descentralizS,rei gi specializd,rii. In opu'
se pot numd,ra pe degete. $i totugi ele nere, Iogic se prezintii, tabloul salbatecei
ar fi de tot, interesante, c5,ci intr'o via!5 centralizd,ri de la 'noi, hipertrofia dd,u-
ty de om s'au adus, la noi, at6,tea prefaceri nd,toare a unui centrLl, al5turea cu ane-
radicale, in c6,t generaliriniie de azi chiar, nl a aitora, de forurl numai inzestrato
nu ar trebui crescute in necunoagterea cu instjtutiuni slab dotate, cunoscuto
.muncei, uriasd, uneori, depusd de inain- ins5. prin rAvna qi sacrificiul celor care
tasii nostri. De aceia cartea stimatului rnuncesc in ele qi pentru ele. Aceiaqi
mdu fosi prr.rfesri' - e dreptul scurtl irnpletituri atraetivd intre deplrtat qi
vreme qi distins coleg, apare cu at6,t apiopiat o gdsirn in toate cele 5 capitole
mai de- valoare cu. cAt e legatei qi de o dintii, irrmale de alte 3 referitoare mai
fazd din evolulia gtiin!,ificn de la noi, rlult Ia tar-a noastr5,.
fiind cea djntd,i - dacd, nu mit ingel - Cu nurneroase clis.ee, cartea ulbim[ a
ln aceasti, direclie. D-lui N. Leon va fi, sunt sigur, cu drag
Pregdtirea qtinlificfl, alitorul q'.a fd,qut'o cetitd. nu numai de specialiqti.
la Jena, ca fost elev a lui Haeckel. Rod- I. SIMIONESCI'
nica activitate gtiinlificd a desfdqurat'o
 _ ,llllll

190 D"(RI DE SAM,{.

L iteratura $tifmgifira
REVISTE
Schlo rrrnt.r.tt. Dici[6nsp tcchn rc ilustrat. Vol
^Br!, sect.
-1-2. sc. Ac_ad. roumanie.
"L.",l"t.
Vi[,, L .Eternenr'c cte ,,"girri qi"-i*;rtli"
9. ilarhrescu: Rech.-s."i.
g1ir$ants.- C. petrescu ptantes iC ao cele. inai- nzuale. id22. Lttinctren si
i ;erlrn Ia F. Oldenlturg. Bucuresii
Ir{oldavie. N. Vasitescu iiario.i,."'f,o,r,r.
evaluation- d. t. pression ini. 'if . iiq"iir.. la Cartea, florntineascl. iiaausuillni_
lrei :'om;lnc rcriacta.t de tnq.. li.- i:io,
*, B{. iqforln. gi.. .-
t'la-
boi4il"ii iruil ,i Si .i. /i',1,,rr. prut 7 t ]ci. '
l\o_. i. -/. i)t.od(ut : 0ecologia l)oiititle ,1, q! /. l,aleanu,. Elernente de
halofile r: jn Ttom6,n ia ;,{. "do",:;,_, t.ilant.lor:
i''iju*"nrt
g_sqpra situa(iei lluzeului lrotrnfc ,i, l*
zootehnle si de inclustrie a produselor
Univ. Cluj. Ctui. re:::. 1-dB p:;; 81 ris.
1,T,,311*
tErolrol,ec,.t rlu
Analele Minelor din RornAnia. yo1. V. popularizate a stiin-
-_
\9. B. r. Mr.tLzcc: i,ectiuni-ul]rr,,u "r;- {elor aplicate).-
cdmintolor de petrof ,"iirr*.,Ii ''rnn t,. N. DLtuid,escrr.. Conseryarea pd,clurilor si
Be1'nn_: Asupra rusrstentLji
"r,i.1r'ii,i,'iB.
soncteje cararl:enc (rirrrir ; 'l ). ' l.!o[ ,tq,tin: -- _bu1a lor ubilizarc. gucuresti r-gzi.
Druolu c.rrllc; Ing. 1,. OtteleLesc,rttL,.. Il-
Dr. {)..To1ta Rom6,nii din tora Sipe"iiuiul
'c"rnii,ti igiz. I
sfrumentalia la sondajelu ,le p.:,ui. "_ C!i i'cg. Cerernusrriui.
l)r. .Zu,rfit,cscu. lianuat au Su*iofoql".
Buletin lunar lnst. Meteoroira.ic.
'-' 3'-' l-' ri. fql. Aparat respiralor si refat.
Revista pddurilor. g4.i- Ld. -l_.
Il. lr zl laqi. Via(a Romi,neasc[.
Basarabia economicd G.i,l i)u le1.
,,Pevue Scientiiique. ji:t. No. r ,.- (i.
l)r. jlirt!est,o. ph-r'sjologie medicale. Vol.
)tartnesc_o; ,l t. Ltricuresti. i 922. Cartea Rom6,-
_Les rapports cle l,h6rcr itt: ir-
Yec ta J.liochimic. neascS.
. C. R. Acad. sc. paris. 1922.-_5. Stu_
Itt,itesco.' Sur ]a plLvlo.4,:nie ri,, I'El,.rrlr s . t S?. C. HEPITI.S.-Cu cea mai adincl
antrquus (2 t AprLlr ; -/. -llrttrr<'rt: Srrr irri;ristere in ultimr_rl moment afiam Je
moartea snltitii a unuia din cei mai ac_
l'ellergre nervetise lrlor"r-icC
gr-ammes (3 Iulie) irltttr: Sirr. l,dncrrie.
: l,l,.r.blornvo_ trvi olmeni de stiinld, din generatia
;
etc.: Electronertrog.rarnrn0s ne-a prece.Jat. Si. C.' I{epites',-fCi'-rrta
ce
rf,r i,.rf il
',rl'lon_ vreute Directorul Instit'rtulLri meteorolo_
clc.tt'L ! L'enregistrrmerit des
. vihraiions
grtuctrnales du muscJe pendant Ia, con. Sig aLXonriniei, fost },Iembru al Aiade_
tracticn volontaire (12 iul). mrur liomanr: si rlaltor.socirta{i strd.ine,
a f.odi rinul din cei rnai nuot o*liil.icra-
Cdrfi gi pubticaliuni : tori pe ogor.trl stiintei romiinesti.
Albesco. Sur queiques proplopirinones te-
El este organizatorr_rl sistemitic al ob-
serr.atiunilor metoor:ologici la noi, iar
rrasuhs[rt1rCes. Thuse du rloetorrt la_ priirlir-ir,1irrn ilo nurnr roirll c.c te a aat
ris 1922. jveal5, ta
Tlr,e Rou,ntani,ans ctntl their Lan,ds. domenrll.
.sunt aproape singurele in acest
i. The Roumanian t;ues.tion.
Il. The Itoumanian Nation and the . -nlpa ce a plrd,sit' conducerea Institu-
tuiLu.meteopel6,gic, firea lui nu-l ]isa sd
[._ Sintionescu. i,it.i,u,:i. tlZt. stt_.e in nee,ctiviiate. 0a pregedinte" al
Kingcio,n.
-.Roumanian
!araho,"an"iu",i. tj.' rr. Socjetltii geografrce, scoase hin l6nce-
1922. J tei'5it. ,:ullq . pubhcatiunea periodicd, a societd;li1,
- RomA,nia de eri. Ecl. ii. 1922. 61.b0. Buletinul, fdc6,nd si- aparttr regulat cu i.,n
Sarea. Ed. II. ti.22 i.i,,id.. l.Z,O,- euprin-; t.lin ce jn ce lnai valiat si :mii
---
I,ecturi geologice. nU, it. tlz:.
J,ccturi
interesant. I,r.in neobosita-i stAiuinte
- botanice. 1{ 21. rujunge sL md,reascd, nurni,rul me*Urlfti.
..To.u!u ln Bibtioteca de 1.,,tSttLlat.i:tre tt societatii qi sd,-i creas.cd, sim{iior veni_
SLiii\ei. Casa Scoalelor. itrrric. lnainte de orice cra un adAnc
Dr. "L Glrcorghiu;. Viata, nricrobilor. 1g22. patriot. Din intreaga lui activitate inde_
2 lei. Iungii se_ rcs|rlrlgc"rnai p.*ru" i*"*ii.
ll'. A.. Budtcdru. I'.;-rtir:i1,,. Lr-j. o Ici. acea clldi dr;rgoste de tard,, caracte_
1.. ;.itnttoitescu. Viata plantelor i922. 2 lei
Dr. E, Ghcorgttiu. 'Sifttisut qi Ofii;,i. ig.-z rrstic{ mai tuturor din generaliunea lui.
'Aceasta se manifcstii mii
' 2 ]ei. vidit ilr con-
greselc iniernaiionale, Ia care II. regulat
I. Simionesd.ri BLlcovina, 1g12. 2 lci. Iua partc.
G. iYastase. Basarabi,. 1,922. 2 lei. In evolutia studiiior qtiinlifice la noi,
^Toate ultimele aoari!irini d n bil,rlioteca - - numele iui'Flepites ..,a ocupa un loc de
u C ru n St i t^[e f ol o-s i t i an:i,, edidat"i
t
J clnste,. rer viala lui plind,, poafe servi
i,Cnr, -
tea Homtlnettscd,. "-
drept indemn generaliunilor tinere._r. s.

*.ryf+*
 ./
-t"
,r''

".AU APARUT: r:bF

Prof' v. cosrlN. .!a cgrruption regare et i'escra,age

_ Jassy. Viafa Ro*6nlui.e.
Prof. N. lroN.
internationar.

Prof . I. s IM o NE\i;i,,;r 6i.

?i, Romdneasc5, 30 lei.
\ I
;' ;8, ;'"i ";;:;;;;i, ih. f i. B
.

reeti.
tr"r: ucu

;\ ^,,rrw

RaspAndifi
,,CUNCSTINTE FOLOSITOARE"
singura bibriotecd gtiintifica
de Ia noi.
Apare regurat in fiecare
o.' sz-"'ilgini,'.u'".onfinut sdptlmdni
;fif i. T?:fl, varlat, v6nz6ndu_se cu pre{ul
.t: redacfionali a D_lui I. Simionescu. pro-
\ rr-d,*t*Hli,iffi,diT. scoasi de editura
"c"rt*-'Ciii"Zosca.
se pot cere
J1jlf.
Dro$un.
orice d;i;;iri.-

\
D'nii ABoNATI care n'au achitat
mentului, sunt ruga{i .u inc[ neinsemnata .r,i,, a abona_
inrl.i.nO ,
tfi.mtS'n.'i#rri"t.
30 lei pe an rt^-i'eti{r'il:;iltir,.rir.jii.'i!#..'su.rificiur
,.-S Abonamentul de
poate da ; sacrificii de
.materiui.-ii.a:'nu are Un. l.-LI.. Suslinereamunci
rd,mdne ,, ,o*o,,,:!;;;i;i;;.
se

si achite qqi* o.Eilrll, ,ysrii.." a"r.i".o.ot cr revista reaistei

trositoare e fo_
- sti- Iei. In- ip..iur ,int rugafi
fogtii bursieri
.onti,i, uiJ, ",11;,t.i-.' o olt.,,.-
*X, Ifl?l1i,X;r ilTii[,]?:lXti... ..uu
Administra{ia
 DE L'UNIVERSITE DE
JASSY
LES ANNALES SCIENTIFIQUES
(l'organedela'soci6tdscientifiquedeJassy;pr6s'prof'P'Poni''
patru intr'un volum'
upu'"'i" futcicole' unite c6'te
I'relul volurnului 100 lei -
-
Peniruoricepriveqteredacliagiadministratiaaseadresal).htil,t,''f.
l'abor' zoologie'1'
I. Ilor.crt (Trnlversitl-tea lasi'

ffiryry'ry --4llu!reee-'::----_:-G x

HfuMnrin ffi.&otm$ffiE 'i'

lxl ::lNFrlNTATArNANUL1856::'
17'
H
l18 r rsr,-s i'it. tt.\ Hzcs.t E
t6
7 ori ta Exrazitiile din tuf sr strdindtate
lE, Premiatd de r^1
'fi.

\E
lHr
EASADENNEREDERE
o::111t
hro-su.
E
E

1Bi n--^^"** nriee lucrtiri tiposrari--1: ziare' reviste'

tipografice:
iF, Executn oriee
viaitil,
1Y'::t'*'*'
bilete cle cununie' impri
Hi
Hi

\Bi in orice timnn, c[r[i ite

d
qihi*ouri' registre' facturi' plictrri' ete' Ei
i ni"ci E
Tg:-.'-
p*ot"'
e
\B mate
H