Lecturi 5U C!!f''''' Ie' H"'l'l .. - C 11. - _.

, - ,

, . -'(:i, ,¥ ,~"', ", ". l,. H,"I. " O,neilll.<:::~ YD". ''f'g, (]11tI7. C?)', ',t'7-, t: 18"'., .

k 'H U ' .• :.f "un ,';>' J'- Pf! ~ 'O~ ,~, ~[

]~ ,', a ' el tl!", O~'80). ~,p" 136~1~9 ~ Mske ~~, H<lrUey 0'9178), ca]JdQl~13 § PP, . 103 105, Morley o 980},. pp. 10-11 1£,-2l 'l3A." M- ,v~,- -,

0982}" .. ,-"'. ' "" j " C=OWEl

1.,+\s~ :l,",J.~~~-~, ~ 1~l~~t..l~, .. ~ ",>. ,

CAPiTOl. UL 7

. .

T • .,ji.. ll~ t"" ,~ l~ "··1- I

;d30rla struetura ISa sr ap teatme sate

Sefiliotl,clleste 0 fo:rm;a a stroowralismulu]. dOO<lrec:e eaargumenteaz:a ca, noi au putem eunosste hune<i:il1l le:rmenH Sa] propdl,d, numai prin inter.m£diu~ $,tmctudlQrco]]:cepfuale ~I ]irlgvis~ice ale ,,"ulturii noasne, EmP'id:smut - (ve:d capi~oht! S) postulea;Wemac~ opu.sulace~td idei," ~enlru empki~t,]. mum: a de cercetare are ca scop descoperirea de i[)j~eles<u:ri :i'l paU,emuri preexJslenle, pe d~'ldi st~cturaH~liiau. sarcina de a de!tvalul swu.GturUe concept1!ul.le prin care djfer'Ue eulruri 'i§i organi~zapropriapercep~ie §l irlle1egere a lumii, Desi strncruralismul nu neag,a ,eris:[en:~a, unel re~]il@i~iexte~ne. unrversale., wtu~i ellTheagil posibilitatea (;11. fiintele,un,a:ile 5.~ aihl aeces la <lc,ea&tare:80litate iotr..:l:lnrood obiectiv, uJdversal, nede:termilJi1U C1l.1tun.l.i. Pmiecu.d· stIUCluralisrnului este acela de a des,cop:eri clJlm d.:3iil oemenii SJens lumii, ~l nu ce este l!!..me;.~ Din acea:sti c(;aurn, sW.lCltural1SJnof"iie;gl(0r}ce adev~l' ~W!mTtrc f]mal !lan abs,o]ut ~ - di3i.C~li re31iate:;1!-iiniversa~li "$flmuabiHi nueste accesibmHiLntelor-umane, alund n(l~ liiU purem eva-Iml. adeN arul afirmati ilor ~] ,eredi:I'J.~dor masu.F.lM. dt de apropia:le sunt de de respectivs mali tale.

A.cea.SJ~aeste adie&e'l I) idee gm!:! de intdes" deoarece cont.T<lzice ralio!l:8lHSlIml ~t]]ntific: care .':I. domhl~!t, g1indirea occid'enlllU il1!c~ dia R.e;lli!'l~le\re. UV1-Sn:auss 0.979) moe dislinctieintre, modul de gandire ,~~tHnUfic" ~icel "sallJ:adc '\ dat nil peJIlr'u a afErmaca g~ndi!ea §lUn~ tificri este mal :q~Hla, ei doar di este diferiUL O;iindirea ~iiinundi are, ea soap stabilirea de dlfer'Enllte;~. ea 'hn;pafie natura in categorii din ce in ce ma~ fine ~i m.ai.predse.P.e. de aha pane. gandirea "salbalidi "e.ste boHSiliea ~ ea inceareii. s~ gaseasc1 modaliHi·t1 de !ntelegerea naturi i COl. intreg. ~l nupe buc~tele. mnaceasl~ call.Ii, ea cupri ode zone de e;Kpeoo1.ent8i pe care ~IUnta Ie ex-dude, ell fiiflrl. ireate sau n.e~ll inlifice.

· :~~Lf~] i.Fl(;atpFO_bleme]e~ Iegste de credinte. ]fil~l,I'latie ~i ei(peri~nte : .sl1lb~e,ctJve fin sunt h:mteln.c3]~[1l:1Il parte ~. reaHl~~,n. Binein{eles,.§rrHnta o!,)C~deIllal~ es!.e rDII,dl mal linda III capaeitatea sa de a sehimba lumea dC:C,~~ . ex,~hcalule~~g~c!, <1](:" r-enomenEdo~ mH~rnle ~n unele .sodeta.p tribale, Dar un "ade:var rehg]o's po~ue [1 eflclent il'l ]t!c.ercarea de

r>~~~mba atimdiuile ~] .oomponamentele . Q8Jmeniior ; el ]l'oate<1fect:

S~S(eJ~e~~~!a~aresodale.~i po]j[ice S~ poate eferi ,explicO'ItH ap,are[lt mai "a.~evarate .. ~emru experienjete 1l0(lstre subiee [Jove decMpQa:w sa 0 rata 'It.un(a emplf1.C:i1. Adeva~le'Ste 0' Ftm.qie a sjslernl1]ui 'conceptllal ~i culm~l care.n. cwee~za· ~~ acc,ep;lii: fill nil este (I funq]t:care sa deserveasea (I realitate lUll ve[saJ~a. obiectl va, pre .. c:~lrurali:'L

Ur¥]-StratlS8 a lost us aDtropo~og strucnrrallst cafe a extins teeria saus~:I,]liial'la. a lill~bajuhIi ca sistem s tructuralist care acopedi lUllte pro~ c_ese~e. clJ~tu .. rate - ,cum ~~ '~. cf:.le Jegate degat1t.mod~, sisteme de I~dJe]"ue ~.l, ]]'1 S?CC]l_l, In]t.mde §1 leg~ru:[e.le.. 'Ioate acestea sunt mod~r] G: O'rgamza~§;i deci de irue.l.egtlt:: a Iumii ncastre eulturale $]sodrd£:. l'oa~e culrurtle ?fe:ra tiD model die: IOJlelegere a: lumii §;i, dle:J}j illi{eleSIJF~le pe ca~_o.amen.ti Ie d;;!llJ~.lIrd] pot fi specifics celrurii in care t.i3iesc, mod<lI~Ea£l_le prrn (;~re e.lconsnul·esc aceste inte,l.esu:rl nu depi nd alCcl.ei culmrl .:Cl sunt on]w.:nale. fllt~h;:"sllli]e dep,ind de cultura in careau apafll1t,.(lar medmile de crearea lorsunt universale - 3.celea$1 pennu

tOGlefiJI11ele umane, _

& De :a;ceea. p~nU1] S!lU8s~re.~oj'J:~e limbile sunt diferlte: voc<lbu]areie ]':mpan Iumea in ,e3Jlego:rH de-stu.1 de dife..il:e; sintaxa fiec!ire.i HmM Icao~ eonceptele in moduri d]fe:rit!e. Dar lOOleactSf:e lacrurl sum. arbitm:; t~~U'l: hnpri!rla~e:sc acee:8J§i 8U:UC~llr5, p3radigma[ica ~~. sln1agmalid ·ro:i!i;t~ dl? p~nct de ved,eI~ pa[~dlgma!ic, se. balleaza pe llilI !Slstem de .c~(egofji "<l~e, ca~o~ inteles~n depUld. de reJalii[e lor cu .aIre ca~eg'orji dlll ace]a~i sssrem . §l ~O.Elt~ d I.s~un . de ~Jste.me de eombinaee <I caiegor]ilof pentru a. G~3J a:seFllUJ1l. originale, Deei tcate UmbHe imparta~e8C oSIT'uc:nui a

dIfereQ,t,elor ~] a. con:lbinll,t'BloI. I . . .•

Cat.egorizarea §i opozipUebinare

p'elltru . L~v~-Str:ilus.s. .?l mens.lunta .. pata.di.gl1utic1l a linlb<ljull1i, ad:k:a Slst.elnul . .san ~e ~afe~I=l. este cel.~i ]lUpotunu lucm. Crearea calegolliUQr c()JliCepU.Hli]e In llnenO:fulaceS~lu furorem era. pentru ei, ,e$e:n~:a aclului de

....

ueare a se~lSildui, jar III centrul acesl!llproces se ana stmcturape eire

el a numit-o Gpo.zi#a binani 0 'optlzHie b]nar1i este un sistem format

din douacategorii legale care ,lnfuirma sa eea mal pu:rii. ~ cuprinde uuiversuL ill Opoz.ili~. 'bina.r1.iperfeocttli, un oM-eel se afHi fte}nn'~o .categorie A, -fie in cate;goria opus§. birlar B. tar. pri[l]ropil]~erea 1!.Hl0r .f:lSelUe[l.ea ca:[egot'Ha~pra lu.m]t ]ncepe.m. s~A d;ln acesteia int~]e:s. A$r:fel. caregl)rill A nu PQ<ltt: exista ~I.l Sll'le, ca 0 Calego.r!,e e slem;i~l a" ei (lorar ]ntl'41 retalle Sll'lt:l.cttLf.ala. cu callegQrria B: easegcna A are ur~eles dear penlI1l(;~~ ell, nil, es:te. catego~ia Il F~racalegodaB nu aTpu~ea exrsta e limit! :3.. categor~eJ A, ded. rod categoria A.' Din perspec:trva Sl~ctuta~a, pcwestea c,reajk:i in Genell peate fi citlt~ nuca povestea creatiei lum.U •. ci drept erearea ca:le.godilo~c,~iluwe~'rin· c~rt .sa di\[n ju~e1es<lc.estei lmuL 'l111llficricula. fest tiespartJ[ ~e iI.UTI.tlll, P,ln:antu] ~e ape:. PamJjHlU~ 11. [Qst d~'i'iza[ tn ca~egm:iil: ]!l~C~l §l a.p~, iar a~a:lmpaTtulli in apa de mare (tofertiUi) ~icea din. oe:ruJil,ad~ca ploa1a (fertda). ACe~$la din u~ rc]uEl?;inrUi un e:(e:m:piual fidei de-a dQuaetape a proeesului de create asensulu] > c,~nd .allum.he caEegorli. 'llp!areot e-xlstente]i.! natudi,_ adica Cie~fl care c~re:spU!l.d. foarte fidd propriHor noastre percep"Hale ~eaJit'tii ecaerete, StHl! f:olosile peotru a Himuri cOll.cepEe mal absn3C:~~, mal g,eliltIi .. dh:a:I,e; ~lapa«:[it mai ~pecificeoullur~l .§i. pentru ,a ln~emel<~ seeste explicatH pe elero.ent,E: dH!. na.tur~, flicandu -le astfel sa paIl!

El3tl1uale. ~Ln]1 cutturole. A§ad'<I:r(lpozl'li~ ~ntl'ecategorJH.eap~rentn~~],l~ rale;lpa de mJlre/ap<\l de ptoaie eSle fol08~ta penwJ ae-X.p~ rea ~l narerallza categonU.emal sbsnacte ~:i spee;ifice din prm:ct de vedere cultural .ale infe:;Hllllu~/ierLnului. Atestproces de explie:.arell. cQncepldQ r a bs tracte pr1~ t[al1spunerea meufoiic5. astrllcturiiLoF d~ di~er.ente In.dife.rente1l1e COiIlicrelulul. care par a fi. natul<lle., este, dupa UYh~iI1l.U&S. un proces cullural obi.~nuil; el it [l"IlW.l,e~l.e "log[ca .CQI.].cre~ulul". M tfel, mal t3r:zj~ in iS1Q~i:al Genez.ei, 'Ve~[ilI]e1e SU[li: d:i'llh.a:lt In yege.lale cu f:ru.n.ze §t ye,gelale purlaJoare de s.emint:e sa.u gr~u~t> iar aC.f;l8JsUi.. disUn~ue e~te folos~ta peou:u a aj,U!Ul; la . gil1C1ire3 d~stifi'[;tld .. ceva mal p'r~bl~lU~ uce dmtre mnan ~ii3illrn.Ui.l ~ olmenii roiatnd vegetMe pml~lDiilre de &eIl'lwle,

iar a[limaleie m~ni.iiflica mnnai p];an1De~e ell f'rll:rlze. .

Co~str"Uirea op<lzil)l~Oof binaFeeste, potrl'i'it lui UV1~Stmuss, pmcesnl

fUildament1ll1, universa] de crean: a senslliul. Este u~i'lle rs 3:1 . deoar~Jce este produsul slrocllI1:di fiiice 3. cre:ie:rulullWllln, fimd~ecL specl~c .spedd nOilstre. ~] nu urrei cul.tod ~au s~]etliil. an:.trme. C ~elerul f~nq~oneaza dec,U"ocilimic.. mciind s~ cu:cu~e m.esaJe mLre cdule-le sale,. l~I s~ngu[ie]eID.eSfj!je pe, care lotI pOOi.te tdro.ite :sunt ce1e bina.re s:imple .oN I

[

!

: ~NTRODUCBR8 iN ~UNIBLB CDMIJNJC,i\Rn -

OFF (deschis/Inchls). inu·~:alal de complexa este 3.ceasta. retell, Ineat . ·:c:reiemhjJna 1'1, ca. §i omologul S~lI etecuunlc. c(lm]Yu[em~ ,. poate COtistru.l , sisteme de -categoI.ii incredibll de sensibile, pd[ltt~lIn fi~~:r .aproape iufinil de repetari 8U btile ale acestor apozl I]] binaee. (Procesul a fos[ deseris ]I!l secjhmea referiteare la "Mli,'" d'einfmma:lle din tapimJul 1") Dife:renta diulIe coo.l1file digltale ~i cere analogies (vezi c1'lpi~olIlJ. 4) este aceea C.3 p.rirnele S\Ul[ eoastnme pe un sistem 'decat:egori] opuse,

. ~n5Jli natura. nil este co~,StHlit;3j. dh~ calell;Oti~op;jJEe binar ~ natura este ml'Ii degra.M. 0 serie de continuumari analcgice dee.]l. 0 serie de- ca.tegofl! nete. In IlilUU:; fin e.xlsta 0 Iinie de de'ma.rca~~e tmre lummi:! §1i lnluil£:nc-. ci un prcces cantinuu de ]umiIla~e S!lU 1l'i!tunecare ~ I;In ex i!)ta !'lid Jnacar o U~ie dara intre p3!lllBlm:si ape ~ plaja,. nisipurile m:i~c:3!ro.3Jre. mI~dniie sunl.--roa[e. dintr-o Ciiltegorie care se opune opoilipiLOll' binare, meSle calegorii, <care poseda ClIIfl:Gt:edstidle ambe~Qr caregerii opuse bimf. $ll.'iI;~ fillm:ile de ca[re UVl-Slr.:U!J:SS caregori.i(jlJ1bivalellle~.

Casegorllle amblvalente

Ocate gp[ie arnb! valen[a esse aceea care: nil $epQttivc~le :ill s[Memu1

~ , -

OpO:zi~lnOI hinare, dar care seafla irure aeestea ,. um]il<rifld clal"H:area

gmnild.Ql' dlntre ele, Categeriileambivalenre f~~ uag C;i3JIaclf!risticile din ambele ca,tegQrH opuse binae j. ]:0. c-on.sJe;e]rrt:±i,eie SUI:lJU p.rea. puterniee conceptual e. au: prea. molte semni ncatl L Excesul die semn:itic:atk: pe care n lra_g din ambele C:aitegorH ~] capacitate.a:. lor de a. COnstit:llll. (I pmvocar.e 1:3i. adresa structurilnr fundamerntale de &3iTld.ire ale uaei ctllmri ne .1IE3t1i c~ ele trehuie conll:ola[e -htr aeestlucru SJe Ie3ilizeaiila [~ mod tipic prln desemnarea lor <:01 fiind "S;;tc:re~ San "labu ", Ca:[egol[.iUe am[livalenre d.erLv:li din dQl1a surse ~ natura {l! eultura, Natura Iez:!srntIU.I]!~de·allna categOFiUirilo[ pe care cultura ill!cefllrdi sa j le impufli'i .. _ V@t exista mtotdeautla - aspecte ale namrii Care sa refuze Sa se incadreze, ASlfel.· pentru a IDe ]IlEoaOCe Iaexe-rnph:1I nosrru din Ge:neza .• sarpele nu este nicj un animal al usc:atulu I. §i nici pe$1f: in msre, dar are carncte.rlslki~e amamimQfl3:, .De aceea t ineultura lUJdeo-c.re~l]l'La, ,e,] aie 0 semni ficatie

,., A!lonwtous -[ermerml poate fl tt2!dlls~i prin ~'ii1oormaP: else re~g;'lise;te.imli~j ill fmm n.ambiLvaleaf' lrl tmdllGel;e~ h.!i.if. .Peeher. tIl U"¥i-StNlul5:s, Al1!ropolagia struc.wroUJ,Edttum fulitic,;1, BliI;C:!l:re~ti. 1918 (n.~r).

1.5)

co:mplex1i ,. este prea putesnic din PUll,ct de' vede'.re semi.olk, trebuind ~slfe] sa fit eoatrolat pirl:n dedl3!U!rea~ui C<I tabu, in acef1!~i felt hemesexuaH!'.!3ilea ,;nneninla lrumpeztmea categar]ilor genului, tar i:nh:" 0 socletate ca a IlrOlISlra! ~n eare se!X!l.l[ esteerucial; ea este inco[]jumUi. detot felul

die tabuuri, alaI morale, c~t sirel lgioase, - L •

Ce1rii1:aJ~t dp decaregoeii ambiv~]el1[:e este eel ccnsrruu chiar ' de cnlN~a peotrtl! a media tntre douli c3~e-g.oIH opll:lie ale caror granite par sa fie preil rigide, pr,ea in~pliiIllintfjJQare. Astfel, majorilalea culturllor lJl,edillz;ai~h:e·:ze]§i oafiI·e]![lCU ajumoro~ !.rnor ((gut] ambivaleate '(ing.eri, JisililsHfi~.ws)., cafe irnp!itHTIlu:a ulis~tllrl de la ambde" c:ategorii. 'Fot<lslfd. e!\~:;aa nu:me'l'ciS!~e fignd mitoiogice sau re,Egioa.se care 'med:i3za inu-e uman ~J animal (varco13ic]. centllll:d $1 ~.firu::§i) ~i intre vh.! ~i mort (vamplri. s.fr1goi, n[ll~omeJ. . ,.', -

. .

Repeupa strueturata -

~ I

Dcoarecep!l'i:odp<bd slruc8Llv.irH este mod~Uta[ea fund arnen:[.aht dea da un sensluarii, slrnc-NmUsmul ca.1!li_ta suucrurl p,aralele care OFgani ze~z~" p1iI~] apa:te:nt desud de dife:rite _ ale e:xJs.tentei aoastre C'IlJ turale In moduri similare, Le<3!co. (l964). de ex.emplu.a :g3.!lH di. exist'; opsralela lntre modul in care noi' ()o]lceptlla~izam s:pa:tiul. r,e,]atiile neas tre cu animalele ~i['e1.all]]e eu oamesli. El a trasst nj~te categorii paralele, GIl am b]va]en!e pllmiele i:lure aeestea .. Sa si'IDpUfica~n - J!naUz8! h.lil Leach pentru a ajunge

la ideea prJndpS!la _ _

Spaliu1. este calegCiif1zat in "C<l3a", .. ferm5 . sau vecinarate" 1.ii~sal M~ ticie", Animalele se !ru::a.dre:.az~. hi categorii paralele ~ "ani.l.naJde de casa", .. an~malele 'de f1;~."~i ~ardm<lJele s~IbaHcc" .. La fel, oamenii sl.:mthupa~it~ ill! "fami1ie", -"tdtl'ldlvec:jJili]" ~i .. te:ila]I~/sn:alnH"" Dar

. clItegori.Ue,. bineinteles, fi'U sunt im:to~dcll:una 'adecvate, .mal ales it::! uldmele dou§i zone culturate. Astfd. ,uJ!~:malele care u~.ies(; in (:,11£11,. dar nu sent anhnale de cas.:li,snnt parazite, tabu .S<l:1Ji inzestrate ell 0 semni ficatie excesbdi.- $o,bo~atlH ~i ~o~recH .5 ~rnesc tepulsie celor mai TI1ul.l:i dintre noi, Ca!:egoil:~a e<:hivaienla dinl'ei.alijle umane este cea a mdelor vitrege, csre nu SllTl.t din familie saunici maC31 din trib, insaau caraeteristicile ambelor, Leach arab~ cum mJI:m.al!'iu:ega este tn mod special o figlllr3i ~b!l, ocnpiiri"d. in ]umea oameniloir. ~oc,u~ pee?,!:: n au d~un1i.loIij in 1!1lnr!.ea a:nimala.

.1

i

I

~ I

In ace~ a~~ mod, lntre anim.1I.1e]c de ferm:~.:sI i!m.i.rn!l~ele dlbatke edsHli '. ~- '0' camegolrie .:u:nbi~lent.a i~ care se g§se~~e vulpea, (i.n. Mi3Jre:aBrh~H'Ire)~ . CO,iOlU] (tn SUA) ~i ca:inele dill,go On A,u~,trn]ia). -SUlIlill]li m.S!]i:: s1Ubatice" dar se inv~l!t ~n "jurlli] fermelor S~ &01$[' odn.1Uor ~i au c{Ueva d il'llre carn~He:rislic.i le 3:!1!irnal,eJol1' domestice ~j hI spe:cfal a]e d IIlilO:l',:E;chiYa]ert~~ uman ~~ consHtu:ie "Infl1lJ::todi ", eaee S!l!~~ 1!U'I:lI:mle~~ec de earaere[l'is;[~ci a[e,,,,~:rb:!hd 1l0S{W" ~i ale ,,~tl!iinmo!ifcelo~]a[ti". Le:acb no~eil~~, din, ]lOll C,8.t de tipli~ este d alfU:UJiJllJJv~JpHo:r. c~io];Uor ~ i dinitor difl_go reluri ~i tam.c.le:ds[]c:hl~e :lnfrnerl):i~~O:l' in ,Po<veslitHe· !pOopll~ar-e: el ~iLI~U in mod tipic_ hoti sau ~H[lit:eCllie in~aUi .tncJ1Cderea (lrj~Qri). '

Mai exislii, de ase:menea. [In set de: slf'l!lcwdp3.ra~ele[!'IlU car<'lC;teTll!] c,omes tibHa]nnim8!]ului §i ca.pa.c~13tea de a ~e c~8~.~ori <'I oamenHor. An~mah:le de 'cas~. J1!1:] se m1i[Jam::~, memb:l"iia.ce{leja~ i fu:mU H nu se c~~tore's(; imre el: aJ!iima]ele de fermi, GJe o,blooi ~lInt m.!nc:u,e,. pru:re[le~.ii d]ntr~o casufcjevin. de ol]r.ice~ ,. din acela~i trib.lvechl~late ;3iliiroah~le 8albaUce semllna.nd doar (;1,1 anu:mi.le ocazii, ('ulAnd fi va[la.~e nsmal de pe~oane~a1i.uo:r~~~e" i:nlnQmJe!llme .~.a'l.UOrlml~" - 1:O.aJte s:oehn~l:ile (<Ie distinc:tialmlJl,l eel tare po~ ~l eei care fIIl1 :po,[ v~n9i, ~armuhe s.oc]et1.ii~i aU s:CZOaJlit~ de v~n~!t~aJre s'pecific~e~ V§:mU1J!~ (care eS,le 1]]1, a!1lima]saJba[ic cQ'lE!esUbn) es ~e un tip festIv de ma:..flC:.lire. TQl .aslfd. ci'is3ilOtla ~['I;tre pe:r"$o~nedlfi ~riburii dlfe,r~(.e are loe,fn oC3zil~,~c[a]e .~. ade'sea pemru a forma tI]ianle poHrice- sau eu 0 ma.I";: prooc1![p3.lie pemtu I3:r][ateaJ Sil'lll,flltiei~ <I~8! ~m se ill!rnlllpUi en c[~toriile IfjjU'e pe:.liSoane a~itr~i[lalld! l.I]lor rase rdlfe:rite: in soc.ietate;a ['ioaSlr~. E.x3cUa.· r~], ,~mm;S!le1c: din C31t.egoFiUe am.O.iv!lIle(lte nu sunt maru::au: illfilQd .lJ:Olm.i3!~ ~~ uidorunenU din ca~(;";g)o~ rille echi\t.3i]eTIl.e: nu :5unt cOl:t!;]delia.l~ a.fi part(l]1Jeri pOl:ii1,ft~i de clls1imor]e.

Acesta este un alt aemplu Up,ic de logici'i. a CQfl_.CJre;Ulih;l], cam:! c1'I{ego,dU.e ~,pa:r-ent nrlilll!rnrnea]e spai~iu~~j ssu <I~e spec.i.Uof a:lI!i mJ:~!e s;~,u fO~Q5it:epelltru a na;tlnaU~ ;Sil jusUficflI, mai inl~j ,. calegQ:rHt~ oareeum cuhurnre ale rela·li]]OIr de ltLider!~~,. iar ma~lIpot rC~Hegori.il!es]JecH'i:c oCu.Uurale §Jm.~i abstra.cte alec.::omestibm[!t~1 sau huudidi priT!. c3satQrie.

Ritualuri de granila

.A]1[tOO]:l O!logU 8triJJClUraH~~i i111luro,eoteazac! ]mpor~[l~a vihll.1ll a g~nilcl()tr di[lu;e ca~eg(ltiT a:~rodu..,. ~n mare sodet1.itjle. 0 .'lerie de rUuabn:i. de: gianWl des(iua ~!e ~. u~reze uallizi:~;ill dinlre e~e.blJi !ene[a~! CII! c~t Se'IUU m~i Jarg]c:ategorlHe .care I.Irmearli. soil fie n~ansgreS,8i1!ie> cu alit sUrl!l.m~i

e]abonue. §l mal impo:rlllJlte rirualntile. ASlfel, toa te soc]et~~ilea][l r~Wlal'11iI,d perum a da s.emfdfic,i3!~ie 'll1eoerii dinne re.xis~)e]'It1'i ~i:.nOl:l,~rexiste["[~a.,. fi:e. ea. 11. n'l~te[H> fie: a mOirti L tn aeelaji fel, trecerile dintre cellbat sj rCas~.rrQ~je!, c~piHi:r.ie ~i matU:l~late ~j~.8!U elaborat in 1110d! tipic ni~t.e ritualuri pentru amarca Si a da semnificatie tm:~ld,rH grafli ~eior categcriale, 'Rima~urile ,ce]e ma~pul~t1I: elaborate ~.~ rna] cornu ne <I le s~lll!W lui d!!1: ]][liim])liol.tre ~] de despanjre !lnaFCbeazli granilEl. d intre 1~:reze~ll ~i

:±IJb;seula~ - . . L II

.Ace:8~e; trecerl ]R[[e c,nego.rii sum adesea marcate de perioadeamblva!e:me ·~·lW1ua die fI"J.[ef!e,~d'\reghh:1l ~] s:a]uh:!]c.Qrpu]ui in sic:rjlll!. perioada di:n!lre na,Eere~i bmICz -. care sumsacre fiill!cld flU rep:re:z.iml nici 6 caregerie, n~ci <llla. ~ e]e prezlnll1 urme ale c,S!t.egOI]ei dincare fie trece fl 1Ji1lD,]).[!C ~l['ev.esti~o~re ale eeleicare ~;3 urma. SUn! per.imHiIe cate 'U. ajl!.u,a :pe m.erobdi g.ocie~i~H s~~'~i <lj:lJs~e{Ze se.mnifica~.ja. pe care 0 dau persoanei a:fecti3lt.e deoasemenea sch]mbare.astfe~ ca trallZilia :$~ n.lLl:fi~ ~t~~ de

abIl1pUi fu~at sa devjf!~. un pdl,~j de cQnfuzie, .

La f~~ se inlaD1J.pla ~i in televili~I.lt:, u~ genericd~; ~i ~is~e1!e reallaatorilersau c.biar [!!um.e~e pastlll.ifli rep[!ez~n~~ farme ale rituaJuJui de grrmili1i. me U!lIbiUw!lza pe ~e!.e:speC:Uuor .s~ fad f!!i];~ schbnb~di ctl:tegorij]oI - pr-etulfi ,. sazk.em. cea d:intr1L'l ernisinnile-caneurs §] §,liri sau dinlre Hir i, ~j :serkl]e~e de rco.me..d~e. GeJlie.rh:e]e sunt eele Care a]]!un~!l. in mod ob~~]\u~(, ttpul de: progf:il.care urme~~ - g,eoericeJ.e di ferlrelor emish.m] de ~li d SUI'lL rdeiSru.~ de dIferhe de eele ale serialeler de cemed le, care direr." .• la t~ndllll ]Oir~ de eele ales.erialdm: dramruJlCe. Far~ aceste .dw1l1u:ri de g,r.ln1.ta.,fluxut (e[e:vjzlJ<I~ ;11 d.ive~e]or tipuri de: emishiniar fi rnnlt mal rC~nfu1;. in ac~la~~ 'fel" ]una de: ]Jl1J.iere 1~ ajMia pe QIS!_m.en~ sa'~Si <\!jY~5reze OOll~pouilJmen!ul ]a noui stann ca.tegQriaJ. acela <II cl,lp]ul1!l! i ds~wt' j t, Ge.lilefi~cle die inceplll:t ,~ die final pot t1!,i!'.i:i'Z:u;~e. de asemenea, ea e,chj.va]ente]e tele:vbuale ~]e rirualurilor de- salut, de tn:t.~] nile §i de de~patti[e.

im.]j)Qrlal1!~3. ma.rdirH QIl!~lrfil d 10m: dlJUlIlur:i.le de g:;aFl]~i'i in ceea ee pdve~~e~e]re'Yiriunea este r-eCtHlQlsCtH1'i. tn Milre<fiBdlanie, pd]]! cerinla C<l. prog:MI[D.e~e sa fire sepam,te in mJJd ~I<Ii:r de piijbUcit!:!~epdn~r,,;un 8hrl:oo~ sau c.bi1l1 plfintr~o 8~cundi de ecrnn "alb". '~It St alele U DUe fiU, e'Xhit~. 00 aSlemef!ea ~er~n1:ai. 1:1 stfel im;-~t Ieclamde pm intejrfelfi3i. foarle IU,SOt ell prGgr,a:m.d.e de t:elevizil.m.6.. COrl"lfuzia care re.zuhii poentm, t!!'lh::;spe<:t:ltl1!r ,Ccste., binelOlcles, in ~1lI:t:flj1Jlrc:elllli calte pnHe ~tereda:ma ~i care dQ£e.~~:e s~ m.enJtiua starea de "s;~spe:ndan~ VOlta i3! nelncrederii" ca [aCle:~ ris;dca~elespectawruhll.] in nmp ce~~] l!Hmlre~~e serlahd plde.m.t, 1m ]O~ sa ,0 vadai S~bsiti[tlit~ de dDl[smu~ ~i di:staR[aiea aMi! de poop:!:'U viz.ionadi reclame.lor. A a]~g~ ca:regr-anila s.a fie m.:tm::ala prill. rilualuri ~i care S 11

1.:$6

fi~ ignom.[~ ne peste Sptlfie :m:u][e dlespreprh,lriliili[e unei srClcle[fti -in' Mare·,':! Br:It:iJ:l1ie Sf; .1IcQrdff (I mal :ma~e pr~o:rlnll~e~elespeclatoru[tli/cOfiS!:l. maw'J1'IJ..]Ul. pc ch.Q] in SU3Jl.ele Unite aCCCFlll!li eade asupra proc.lW;ili~QlllhH

CaJ~ i:S1 face rec:lamlil. ~ .

Nalur,a §i' Cul:turi.

Uvi-Slrnuss cI~deaca UflIl'II dimre celema~ jmp'()ftaJ]l:~e gUm.lle pe care rl~oe;aJfC1i 51,(1 de.H~lH:<!~ca fiecare socrue~te esteaeeea din:f.re ]1Jallilira ~~ ctllrura.~iu~m re,prezJma. ua proeu de ]n~d£ge(e. daiC eare dl! seamanu doar ~Ie ~a[iln"a ex~c:rnaa feaHt~ti~~ ei . ~rn de s]s~em1!3.rn seclal a. dru~ parte ,c!I)ns.nUHlvii esse, p:roc11im~i 'dle Me'lll~~al[~e sociale ~j <lJcJ~vit!~]]e cotid ~e]le "~e: oamenilor din ates[ slslem .. Fclu;[ [0 'care ~e pe:reepem. pe ~oi i~i.nle" feJL!l[ En can: pereepem rebI~i~e f1Q{lSire soc[<I]e,. dtlr~ i .:realliia~ea." ]lO~s(~a SUD.1 j to'Olre,. pro~t1s:e prln ~~!:erm~diI11 ace~orn~i prccese C!,l]I~.urnl,e,

~ ..lDar oelemal. Inri] 00 cltllru:ri n~ :remtlO'.'m 'Colll]nuitateol e;dUenla "U:oo nlie]ege.reil!. llQaSU:it de sine ~i.a sOc:le:rra~ii :sii!1telegeres. n:1li,uurji _ de lrase'aza, in sdllmb. 0 disHne~je d!tt;:i jrnue~aru[a $~ cu] [:Lid.. f~cer..ciind! d, fu~?f~aSC1i 'rnt~~esurHe S·a!!.I ,calego.rli]~ eareIar ]e apar a fi inerente naNm pe:n:lru. a da in~i;l]es I!I.!J;Ot OO!lc.epu'!aUclrJ ~iiCTeJl!l. culturale, E;ds[~. :alid om.i§care dub]a., comradiic(Qri.e ~ 'cuh!ll[ile se d i~erenl:la.l~ pe, sine de ~3itl!:r~~ penlE'1!l: a~f~ ,s,tabiH ,.rop:!:i'a idelltit.He., 1<11[' apoi i~i 1egit~.m:eazaia.ce'a 1d~Il[]:~JJte 'compa:rbcl~o din neu ell n<![Uf1l:., nab.l~]:nA c~ ea este mad degralJa ,. naltrrall" dec~t cuhllraL~. NaJlllra rep.rez:Jntlj. dec.i reaHt:al~'!I r~st1i C.!lf~ ne intJo:n:jo>8lr.\li; Oifjc:i~ deinacces]bU esteill proprii s~~ (emt?"[u, "Damm tU.I" rep~z[I:Ua se:m.ll1ific.aUa pe eare 0' cl.dn,u:lli (I d,j]J n~U]l,r]j; - M(uIaJ]ul este L1R prod)us c!l!dlUi]":lI]. narura este Q :r,ea]i~i!ljte

pre-cl:lU1Jlnl~. '

~'fiIlll1!;rare..i!l. sa Crud ~igalU (H.l6~I)j L!vi,",Sn!'lus~ an!'l]iz;ea:li1, sem[lifkatla hralle~ ~,l a ga:Ehului COli procese cl1][,urn]e, elUin1.311d .apo~ ace~.r:e pm.cf1:se~.stfel, I:m::j~ ele siii aC1iou!:Ze ca 0' :me~<lftd, pe!ru:r~ .0 ga:m~ mlJ It DlLilIIllH:I;g11 de tr<'!~foli:miri ct!:r~ilIr~]e. Hmllil eS't(;: 0 camegorie amlJivale[ltil: extrem~e PP:!ieFllild,. perm-Ill cl lea tmversleaz3. 'CQf.i8:tam (:OaJte g,ran[tel.e ~;:ue~onale ~d!mU{lnall.lr~. ~l Cl1J]i!tldi, d~nt:oo: Jf:1!i ~I nO!"HHI. dirure ]ume$! uuerr.oa~i ~l cea ~Jl.~e;rjoar.ai. Astfe], mornen~e de ~['IJPortanla cuUUJRla escl1Itlala s~m.t .1(proap,e il'Uoi[o!Jleallna marcate pIhi, fes·~im.!:I:'l ceremoni,aJe _ iu proeesul prill c,aEe in:gr<edieotde. cmde SIlJ.!U trnI18fofma~~· ifi.c:uUufa. g1ith.:a reprezi nUi w:n;ul dintre ce]~ mal irn:PQ]"~i1nl~procese ,cuhlJ~.aJe.

~ .• r

151'

D]11. punet de '!!'ooere co!n'Ceptu<ll~ acest pWteS tneepe hlalntea eric ~rej lransfoFm8!ri. im.,trumefill~e, decarece reateculrurileurlti Z-eazli distincli a care im!pane natura i mre .~,clom.estibn" ~i "neto.mest.ihil" - de;~~, bineilli~eles. fi~~~ d1nu:e ele plaseaza alte: obieete ale naturli tn scesre cat.ego,rii S·~om.ac:~d uman es;~e ca:pabU sa dlgereepraapeerice, <lstrd iniC§.l disthll:U(lj comesti.b~Hneoom.e~t]bU fliU are,o ba:za fizjorogic.~. d una C:!4~~lLu·alij. Semn~ficai~a acestei diMinc~H es re evident iat1i. de frecnn!!;aJ ell care C:fjjrae(eN~ dife:dt S31ll straniual uaei sQc]e:la~i este idemmC.al pdn f$Plll:d d aceasta d!esemn.eaz~ d~ept comesribile uncle lucruri pe care aei ]e 'cOflsh~e:ram neCigmest~bi leo Astfel, francezii SIJ I'll cunOSCYI1, p~n~ru e:!'lg~ez;i! ca ma[lca~o:r~ de; br,oa~~e:, lar scotk)]iLU, Col miinca[Qri de ~]Pa d. de' lJiaho1; araibii sune 'ch,Tda~i pentru di. marland. ochii ollor, tar aborigeoH di", AllIst~liiil, d~n cauza 'consgJJJiulu~ rHu,:;!] de; r.~me.

Ar:eastli: treasfermare c()lne.ephl!lllili,a. nalll]'i.~ in. cuUYr~ (ptln transpunerea ei In categoriHe com.est]bU/n~eo:mest[b]]) devine procesul tehnic ~l g~ljtulUL ~(:e sodeUil]]e umane i§i g:litesc hraua ,. de;si" din nQ!,]., _ !l.~tlmacl:!l UD'H'IIli este cap.!l!bH 5~O dig~;re ~ic:rl!ld! . Gatitu] reprezirlt~ 0 lFansfonnarecllilu.u:ali. ~i nu 0 Mctsi~S!(~ :ffi,rI.teriaUi. AfillHu e];aborat! a lui. U'ili~SU3;1l1SS .asu,pm g~ti m]ui esteun exempru exitre,tn<'ll met.odologieI sUlu::wrii!nis~e ~ eane 3:ra:f!'i. 'CJ,t e1brt 8-3, depu:s (lfezi vers innea slmplificah\ in Leaeli, 19110), dlilr. p1':rutm scopilJ1]'ile: noastre ,CI:l!ll mar semni ~ fieativ~ distinctle a lui Uvi-S[ra,ijisS este cea dhtlre: fiert (sau prajH fn urei)I., pe de I) pane, !j:~ fripl,. p e die ana parte. El a mal rn.cut ~i di s Elnc[~a Intre aiCelll1e moda]iUi:U superioare, din puncl de: vedere cultural, de lrnnsfufma~.e alnanei §i modll]iuu:ea ceva mai w<'ItuniIJ.3i a fe~:l'ld!rn. In mare. 'Lhi~S't['aI.!5;S OlIrg!.nnemeaza d lex:j:s~a. (!I relajie In.v,enla ]mre grndu] de trans fl:l:!:'IDare: cuUura]a ~j valoarea sQc]al! :acoru.i:d1i hranei r~l~]~ale. Astfiel. hrana fliari[~ 'e:s~e gat! ta superior, neceslt.~ndll.l;lH ustensile, dl~,i UI;! a,gent, eura ar fi .apa ssu uleilll. .~·n acela!jl limp. ea ,este~il. "demJ.}cralico\1i." pf.illa,cee:i3J ca duee la cresterea c:aJnth~tii de- hranl!.. Frjgere~. pe de aWl. pane, este ... aris!ioc;[al~cil/· - se ioose~le hrana pliJli mkso'ICare..a.,canttll~.lU,. 1'D.li1ula care este roa~ Im1in U'lInsformattlatanl vreme ciit ·es~e neveie dotaiw de cald~,mt uu ~1 de usteusi le s au jngredieme m.edi.atOOle.Asnfel. carnell fripUieste mai valo[iz'Ha, fUnd m§.ncll ~1i de c~tre me:mbrH slJ:;"'pllt~i <11 so·ciet~tH 83.U ell ocazii spe.c.i.al.e. in sctrimb, C!li:ro£;~ :[iaxt~ S:I!U in~bl]~h:aJe:sIDe mlli pontiI'! valorlzaUi, fii!.'ld cons1J.mah1 ~j.e m.emb:di sO(:i~til~i ell Ull SUIDtl,lt :ifllerjor (in speci:;!] feme:]]e, inva.liz.ii SlIU oopii.i); e:1.l 'ecst!e mai de:grab:1 (I m2incare de fie"'~rl:l Zt dedit 11M $peciatlL Iba[lei p:rep;arn,~e pfi£l fezandare j se aco.rdili oel mai inaH stawc, deoarece e.s'~ ce:f.l: m:ai pll!lin tr.8!'Rsrorma[:a, ce:ll IIl.:!Ii I13tIllJFa~lL Din ace.astf ca.t.:!l!l"

" .158

bra~. SlHoo.ll. §:l vAn.allll bine feZ1mdaltep:rezhn3 gusturi exl:re;m: de

_, ·,ariSIOC{,1itl.ce Ilf SQt]e:l~a:a nQas~dL .! •• _l

.: De~~ pute:m. gilis]Q]"icand. 111. ni,1.Itl de dehiUu '" excepIU de la aceasla teerie.a lui Uvi~Sn:aus:s;, ]:l!! 11111 !live] de generalitate rna] mare este!i-l.il sa ex?I[c~m 0 wrns~f~m~are cl]]!t.1irn~a de b<l7.:.a, .atraga:m~in lIce]a~[ limp alenua asupira re]allel dintre gradul de uaas fermare ~l stanuul social ;iI~

pr(ldu$ulWci resultat, 'r •

Skac-turamitului

Pe:IWtro UVI·SU"3J,I.SS:, un mil este 0 (lowst.e care reprezir:uti (I n:ansfolmare s~ecmc~ 1li Ioc.~]''i a structurfl de prl)flilfiZ~rnt. a Ufior conceptI:: opus'e bin;lil, coneepte nnp()ifl~'lI]Ue pennu cultusa in care, mitul respecriveireula, O~le mai puremice §i mal Siemnificative minl!!i:iaqio'l'leaza lea [oslmmede ~ererlucere.a ~~iet3~iij' pI"inac~ea diel,e se conftunt!cu nl~,te coolradiclii mereete Q[]C3re] MrutlUU de. opozilii binate §l, d:e~J :I1tU reTI~e;sc sa le remlve (pe'fllm di. aceste cQnn.8!dk,n SlUU.. In cele din, l.n:n~a" jrec:on~ ciliabUe). de,il1!,Q!,'Im~ad. 0 mooalha,~e im1.lginalivl[ dea convJet~i eu de de: 3. ]e. ~ce fa~~ ~] de a fuc.e :tt5.tfel incEi;t sii.1l!1Ji d,evina d1imtatoare s:au si produ.c!J, 0 preama.oo anxietate cU]rjt!:r1l].1i" . z - ,

'fear"ia lui Levi-SttallSlIsupra mitulul n d:al.(l!rea:ilai pO<lae tot at!it de rntld~ ]ui Fread pe cii.t li dawread. bd Sa.ussuoo. De la Saassure, el a dUV_O~lat . acoe~n).lu~ CilS1llpm str~cNr]j parad]gIllM~ce a.opooJtHim: binase (ve:z;J, ~'1fta) ,precli!.!ll!~i.a:rgume.rJi(ul Sall ta eriee povestire a. UDUi. mit - ,care; '!'a diferi cu necessate de celelahe variame - poote fi intele·as~ ea o,m:rOOl a iVOrbfrii ,0 re'a]izlIre particulSir~ a pOlel'lt:ialu]ui S:lruct,uJii pwfliln~e. (san. Umba) _ A~<I cum. HrI,gvlstul de ode:fi[atesaQssu:da~ii srudla!Z3. dUedle ilJis,t.<l[l~eale- vor[)irii (c~re repr.ezhlti1 t()![ ee <If pmea fi. swd:i2!l) pentr.u _>a ajll!:lge lasauemra lim-flU pe CC.1lre sef'Ond:eaz!i aeestea, ted aM~f'e.~ ~i m:ilulogul smdi.aza dife:rllde vadante ate Il1I11li mit (care repre;l]]lQ,. de a sem ene a , lot ee peate fl Mudlal) peou:l!I. a aju[lge hi

:s~:mc,t.um. de promllz.:i:m.e a aeestuia, . ,.

IDe la iFrem:ll, Le;vj~Str<ll1Ss a pre]uat ideea daooUza, mhuhdreprezinG echiva]eruu!eilll mralel :8Jl"IJI]izei V'is,ulw.]i.l1idil!'~d:UJaL Persoana care Yis,ea~ ,§1tie .d:vJ:se:a:za, dar p(l!.'3!le prinde dear semoificali1l. s1!lpedlciaUi (~i adesea aibsouHl) a ~isulul :]nte1e5.u~sau profund, " rear' este d.isponibil dOliI anaUsmluL In acela~~ mod. eel earepovesreste mitnl 1] va cancaste dear ]nt~lestd .. supe~fldai"" semnifiC<liia "Fe<lHi", [ntm.cbip<lta III stroC:Wtll

l59

sa de profunzime:,fiind disponlbH~ dO<lr ]l'e~[ru mitolog, A~a cum l!'i:sderezllitili din. anxietali ~] traume nerezolvate, care au fost reprimate 11:'1 .s.l.!boon~lienU!l lud]vidulul ,tot <Istre] miturHe se r1l1SC din. aI'l:l:iet~li r-eplimate §1 conaadicIH nerezol vare, aseunse tn si.]bcon~tiellml tribal S<lU • cil]J]tur.u" Anal iza . mlmhd este died foarte as;em5naW,are analizei visdp:r, de~i folose~]e (I metcdelogie structural i sta daWIlta preeeuparii pe:ntnt . .sem~.ificatHle specific culturale m~i degl)3:b§. d_Bc@t pentru cele

sped rice indtv]d1J:JJuL _. .

it,fn e~emptll. 8j~:plupO!llle ~a clarifice h.tcrur~le.Levl~Strnlls:s (1979) repovesw§~e un nth noro-.amedcOi'In. tin ClIre o:am.e.lIii ~l animalele nu sunt dar difereo!iilili" Perscmajul negativ ·al 'm]tului, era Va:ntu] Sudic... care era .ua.t depute:nl]C I] de rece, Indu.tloeaimposioHe .3ctiv1ta·tilie normale lI!tJt1£l.ci ,dod sutla, As~fd. flintele (ollmeru. ~1 animale) <Ill pus 101 cale rnp mrarea .§i. imb]Al'I1Jrea lui, Vilnalorul iscusi.t a fost c..,d!c;arml (un p.e§t.e mare ~,i plat). care a negociatcu vaetul eliberarea sa punam.d condi~ia ea aces.[lI"s;~. sufle 0 zi din douli, penrru a ].];5a astfel nl~De zile in care fiinlele; sa.~i\r,3!da de treberile lor ncrmale, ADest mit face fut~· opOZltiei dhlEre Iatura benlgn.a §.i cea oSliHi a flO'lnu:U, dar ceea ee-l f.asd.neazl pe L~Vl~Strn1l:l3S este alegerea ealcanului pentru a Intruchipa eroul.' B e?"plk~ aeest fapt argum.entjnd! ,ca preze[J~a. ~i absenla 11.1 temati va a . vantl.l1ul. esse HlL<I:teriaJi,zaltR sub Forma pe§~e.llt]. care eMe aproape j Ilvb:.:ib]]

{abse:m} dad eue privit dit:u:r-o parte, lar d:ndeS:le pdvit, de deasapra san de dedesubt este enorm (prezent), Prin ,.,log]c1I. eoncremlui", aeest p~te simbo:li~e.aza 'opoz.:iti.a. dintre nanrra OSlila ~i natura benign';, prezeuta ~i,ab.se[lta vanruluJ, medHndllstfel tnl.re aceste categmii, Slilllcn.u:a mituhri poate ~ re[?Ii:2lenmtl!ca m. figuF3. 21"

; "

Opozi~j -bilJ!lJ~

~---~~~------~~ Ooncret

logta Ci:lllc-i",erului Figura 2]

.'

NiO

[NTRODUCERE, iN $TUNTELE coMmucARll

Sem.nificalia. 'finala ';1 m;ituhd ["e1:1da deci. lin atlt lil structura ".' naF.l't~va sa~,sint~mallC;1i. pen~t:m eli elementele expedjti.ei Si ::de V~Il~lO~~ ~ ~fecu~ ~u~t, pnn c0ll_1PIU'1l11e:, elemesue decorative slilpernci.aJe~· C!l~ PI!! n\e.~e;SUQ .. ~ .~~ovesme~: Semnifie<llia fin,ala treb~ie ga$i Ii. "in r,eJ.at,ia p~~~gmllllca a co~oeplel~:r ?puse.· c-are' repre.zhtliii : 0. nUldaUtate: c.o.ftl ~eplU~Ui ,de.sm.l:C;lll_rn~ ~i '~eti 'de inlelegerea, problemei realtL R,eJ3lja. ~ara~~gm.aUdl an~urn osule eu aceea benigna este iranspusa met.aforic " ~~ pa~<u:hg~.~", ec~nfalen .. a~ a. p,r~~ntei ~a:.u abse.~t~,i viintid.ui: dife'fen1:a p~t~ad!]gnl~~,tu::a ~s,lell.p.o] ,]~lru:dupaJa lncalcen, eare conti De: difer~Il~i3J' l~~.r~.o unn.ate n.nal1i~ - el este, ~a urma urmel, 0 .sfngu,~~mnlii.:· F:iec£ire", s~h.~n1bare de pa~digma reprez:intli asadar 0 transpunere m.e~afur]ca~ d,e ~a absnaet spre ~allt:rel -vantlll este 00 metafDr.!i cOficre~a a ostmt~'lus~d ~ C3ra~te~ului benign 31 na:mltii,iar ealcanul este (10 metaforli concreta 'iI absentei sail pre:ze[lle~ vaotllluL . '. '.' .

Anans~u] de m~l:u:ri va fo,losi dee] m.ewdE; saussurieae s.au freudi,en~ pemru . II, lI!lJ:nge la ~robleme]e profunde eare privese (I ,anumitl societare . p£eCOID §] la modul in care m~turUe stllllc;tureaz:1i. §i media'll aceste p,ro~leme. punind 'ill eireulatie ill.Qd!alilltji de gandire a a.ce:st9~,. int'f-o

SOC1.elale a.mime;..· ••

. . .

:. I'~.

Struetura colbirii' de niasa

in sQci~~lile~'('I;d!!lstria[e., mass media sUI1f:~de:sea coasiderate a performa o firlltt1e. echnr,denta celei ,II. ml'LuIui In soc ielati.le: orale, tribal .. e, De aiel fezulUi ca, leo:riile bd LeNi~S:trnuss pm fi apJit'-al[;e la mass medi,a conte~~Qratle, !I~at ~ ceea ce priveste la,tullra.ficl'j.ona]~, cat sicea racl'UaU. ~lfe,l. tnate ep]$oad~l:e: unu] ser.iat de, televlzmne pot fi v.azute ca. (Men~~ acre devo'r/},ire are shlJ.cru.rii sale prefunde (Urnba),,, Acesr e)i~m~plu poale ~ e:Um; din nou, <L§1I lnc3.t flecare exemplu de gen ~~]~]zll.al pnate fi v~zut c~ 0 reallzareparticulara a potendalului struc[u.ru, sa~e de: P~Ofii.fiZ]m_e. V3:zt:lt.e astfel, loatewe:.\l!).';irulfi]e :II reprezenta verSlil1l.~1 s,:peci fice ale acdui a~i mit al Vestu.1l1li san. ell alte ~uvi nte, ac..eea_§l strll:ctura . de ~rofullzi me a unor eoneepte opese b~ilar poate genera ~n nurnll! .mfi~]t die westernuri indMdllal.c:, La fel, su:m;:(Ilr.l de p~funZJme a unn~ senal de televi:dune poate genera un nnmar illfinit de elP'i~s{la.de sau Sll'uctura de pmfunzi:me apdm.ei pag]ni a mlu~ La bloid! Iflo:ale genera un n~r inflri1t de posibile lilhlivi sa.u lIl'1llginL AceaSl8i

161

,

repFexlnta (I paralela exact~ a modulni' 1'1'1 care limba poate genera un f1UIDar inf:inil de discursuri {i,nstatl~e de vorbire) .. Sa ;apliclim aeest 11l.cru in dOll.:l mcduri oarecrnn difertte, al1aUzJmd mai illliU un western anume, The S,earchers (CalUatoriO, iar apoi prima pagina !I unui rablcid.

Apticatia 1: Cliutatorii

Cr!iu,,:i1Ulr-ii rrn:epe eu un ca.dmca.;e prezinta o gospodil1rie lzo1aHi [ntr~un peis"3j sadc~dos at Ves:~lui sa~ba.~ic.,C:~~l'e]e d,e lnc:pu;~, ,:unl d~~ifia:e de ~domes:nc" - det:ahl~le vI,ell.] de zt ell zs, acuum mdephnue in g,el'leJ:al de f;emei.fii COpi1. A:po~,prln U§,lI gospodartei, ni selluta silueta incieparta:ta a unuic:al!rej in peisaj. Ace-SES! se apropie, desc.aledi, este tmt~m.p1nat de famme., ]unoi aflam ca este U nchiul Ethan (rot [ucat de John Wayne). care fusese plecat multi ani. Esteinvitat iffil.untru, unde se alatlu'3 familiei pentru cion. in timpul mesei, apare un alt. c~l'[ret· ln de]p~!tare. vaInt de asemenea prin usa deschisli a casei, care galopea.za ~l apoi desca]ed:i mal deg,raM ca un indian de-dE ca un alb. adica salldnd piciorul peste eosma Ca:]Uhli, ~l FlU peste c:mpl. Apoit,se, aHilurii famH:icl la masa, mud i!Jtimp~nat de ptlr"irea dudi. a lul Ethan ~] de comentadul seesnila (eare, 111 anii 1980 ,ilt fi iuacceptabil derasi s;[): ,r Te-8i~ putea lua drept 0 cci'citu.d.". ADam despre ultimul venit ea este Mark. care a

a:Vllt un str.~.bwmic dae:wkee.

Acesre pri:me minute ale f1hnutui all il!lstaurat structure de opozitU

bii'iiUe care se afla la baza intregii narajiani (dar §i la baza genului weste~rn) .. Rest1ll1 pove~tii se referii la un atac ioili1l.l'1 asupra termei, la ripi['e<lt~nerei fiice Lucy ~i la c1l.1.,Uareaace.steia. ulterior, de catre Ethan ii MaI'K, care 0 salveOilzii in eele din. u:,ma ~l 0 redan farniliei §i unei cadl.Qrii fericite .. Cadrele ini1ial-e. pun acceatul pe opozi1ia dinire :ferma §L peisajul 'pusUu din j\IT, Opoz]'~ie care este .:rn.p]d .. consacrata C<I 're~le~ zentan:d! tr.ansfonnarea. eoncrets,iI. opm::iliHoi' ceva mai abstracte dinrre Esud de<zvoUat §,i Vestul "si:'iJbalk ". dintre1l1 hi, !j;i 'iOOiel!i. dintre lege~~].-m:dine ~i ,aJIl<'lrhie., d'intre lirnrulltate §] crozime ~i .mai pwblemaric, ,clintre feII1Jnin ~i maseulin, dtnu'e societate ~i individ. Bindn~eles, ultima dimre IIceS'Iea este ,opozitiaprofulld Slruplu:rata dintre cuHud. §i natura, irrte]esur"ile care de,r]V'a dJD 1I.ceasti QPo:zilie sun.t, desigur,. cele propdi une~ sodera,li albe. p:atriarOaie. C3ip ilahste,. impcrjal~s le §i ~ransionis,te"

care vooena[~ra ca f[[nd (I resursa lmJJta:, biJl!nii de ~!o]QQiZ21.( ~i exp[03!t3ll .: ]3, m!li;J;:lffilllm. Nepllle<m. im.agina.sttuchlrn du~ moc;!e]ul din figo:m. 22.

Cadre de i,[JIrer~ or ; Gnsp od!ad.a ' :

Familia f'e,m.e.Ue {~i. c@piii) A]Mi .

, '

Lege ~iomine

Pace Civiliza,]e CFe~linism F~minhale

Pregres EST

'Cadre de exterior Cad:lJd natura l . Indh!' i!cmul

Ba{b<'ltH

IrulienB

AUfli'!:bie R.az.ool

S!libi~ti.c]a prim] l~v~ f'1igiin.i 5m.

MascuH I'li~!l:(e S(~nare

VEST

U maniiCflW CrlLlZhil'l!e

FertH ': Stefp

SCCl.!flta[e Perleo]

Bduc-aUe (CIJ.j.r.lOiaJ~ter~) Bine

Ig;El!Qla!l~~ R!iu

Pi?:rson4je ,(U~bfval,e:me S.~U: meaial'OQNl:

E[lolJl (Ethan)

Anti-ErcmU AJ!.!~orl!] (M:ark)

EKi$l~ !.In [lamar de obs~j'Y3ti] deiliicu ~ asupra aeesteianalize strucm,rn]e. De~i de'li,v!.\ in principal doani' d~n studiul mitulul. ea de~h'ld'Er ~i de CllnO!l!~lerea <l]t:or mlmrf de 'aeest gen, chia:r .f:i, liIJ:lffi:-Ji Ia nivel~] i:n!t:repatrmtderU ,categorii!nr, dsoareee nu poare fi.vaUdm: daJd nu este cap:lloH1i. sa gflneuze orice art nl:~t de ripwesE>e.rn. B]IDein~e]e:;. pove~U1e din filmele western' nu trebuie sa se refere specific Ia ffec:lrc opo-zitle b~nara ~ gU'Ve1':I'!_.ant:a (ed1ll.c aHe : 19,[I0fallii3!), este adesea .ahse!.lltai, de~.j .~edfu] Oege,.:§]~oirdh]e: anarhie) eS[tlllpfOllPE: illhYNJeau]iJ;ri pr.rezem,. t~:r pssterul (cre~tjnisR: paganism) apare ~~ el frecvent,

_ Am dl v lzat ace~unA StIl1lCtUF1'i in treimari gmpulrr de valori. Prim.u] ,esle: eel sl conererulai j .8!1 elemem.elOit tare lIipr1Lr efectiv 111 acea s I~ pO'vest]reil'l panieular, A] doilea este eel a] ",,,]orilol! :\ipedficecapi~a.·Ii smu ]uia]bUor de lip patr larhal, t1liror1l. li se d 1'1 orono 81. C(lJ1JC1'eta: in pr.im.lJJ]grnp de valor] ~] care, de fu:.PI[,. mc ca de(aUn~ eonerete S1~ poal! opera mi[Q~ogi!c, dincoi.o de nivelul eKempldor speeifiee, Acest:ill doUre~ gl:'iI.!p poatefi tonliu1i.u in semllifica~i<ll, pe care 0 dim nei EST'ULlJI §i VESTllJLUI (SlOHe:! or Uni~!e). At treilea g;rup CionsUl 10 '!.i'atori. care, in .aparenli, tin de un sistem de v<llQd u]1J:i,ve rsal ~] jj,ed ~aturi!. acela al mOf.a]itatH BINEL m ; RAUL UI j precum ~iln modu I tn ea re .:!ce:i1Ist~ ,

. -

,opold~l!e devhi1le mam~esla in .sHl]a~U :S:p eeifiee, 'fo!an:acestea sunt reaH-

zale]liJ. va~()ifiJem:a.i specifice di~ pllnc[ de vedelie cultural din eel de-al doilea gmp,ll!u::rand. in sehimh, penrru a. Ie: namraliza pe acestea d ln 1l!ml:mi ,. <ldid a le fiillc,e s.[i, pa~lJi ma~ degra,'M parte a lla~,1il[]] (ledit il cU]~l!lrii. Bi.[I.eillle~e-s, este importanr 811 inteleg~1indial 'lrei].e:a grnp de \i'fllo:d este, ]n oele d]fi lJF.m~ ,. specific din p·uncl de vedere cuirum], dar ca .respecli vdo!i valQr! H se d1i. S!;"Hi.iU,Ii~ de .. aamrale", p~.uand asrfel fl mCUl~ 5~ apafo]! ca fiind 11!'LlI.i. deg:rah~.prane a fI<'tmrB dledit a culturfi;

ACeaS[:3J $nu.c~u[B: ~rnt:a3i~ada,r cum. obieetele :si evenimentele efe:cUve ale unei naralluIIis,e ~eiilg;ai de ssructura sa profl!nd! in dOIlJ1i d lFecl.ii. in pdmul :rand. ele acUoneaza ca ex:emplel.1e;a]e §i deei de neconcurat ale unor coneepte CUllli.n:ale ma i. absnac~e~i,. PI]O <ICe <1$1:<1" mai preble ~ matlce rele i"!:!lemehl.2:.~ absrraetul In OO[lc[et §] culnrrslul in natural, In al doUea, t:§nd.,· acestora li se o.:1i. :semnificll~i.e prin relalia lor CI15U"llCtll~ de proflIlIZ.:ime it cat!eS,orH! or Cl.dUUI8i]e abs;u-m;:l.e ~,i eevamai ]:a:l:gi: ele sHnl extrase din hazam ~i adase tn sn:l,]ctur.u, ad:iell SC(HISe din nesemnificativ ~] aduse in se:mniflc:lldv. N 0] ~ dm ee ffls·ecmma o biecteIc, oamenli ~i evealmeetele dirltNI narath.:JllJe (c"hiaJli dflid ~llij tnmod constient), iar o mare parte din pHkere:ilI pe care Q ,extra,geIJil dinlr-oastfel de naratiune ded.v~. din rnptl!lJ ca suntem o@n~Uell];i de: srmerora (~~. dec] de sistemul de 8emnH1!(;.!I~m ]I! care acestea sunt illis'et"ilte, Exi,stol died. 0 mi~C:<lre COtlJSEIl!:!lo!, e feClu~J~ simuhan in. dOila direc~~]j ,1Im1m.e tIl susul ~i In josul structurii, inlre eoncret 1ji<lbsmu:: t, ill lie suprnf8Jla ~i pl1ofuIl!zim.e, hie ['Iij ca]"acIDed8ticm:k~r,e'i na{8!l[Ulli mitice,

Dar aoeas.[;l sm.!ctur~ilre. 111 r:andul d. propri ile pooble,me. .. 0 cu]tur~ care a im.b:r~li ~ ~l. im:ru tntul vaioI]le de pe partea s;Uinga a diagramei, l'Ieg:3Jnd11l~le total pe c..e]e de pe F "[lea drea:pla ar putea rr~:r,ea s~rU;! ~i p]kt1sitoo[e. ]Illr~1!1n fel, llpstudu-t ffiQUn1l.a. de dezveltare, Astfel, ea s11

:'.1

'I

ll]lim un S]Ng1nc e:xempiu. capitalisrael depinde: de asumerea riseulni: el

- :. lUI :poat,e fllnqiO[la dad oamenii jiOi1J:.cll tot timpulcartea pnldenleL illl ace]a~i :mod, £QLrnpeliti v ltatea eapital ismului presupu[le un annmlt gracru de crezlme, 0 Hpsa de preocupare pentru tel care pie;rde. In aceas:li namt11J!.ne. indienii 8UIlt mai c[,i.lJz~ decal albH, da:r fnre!lJiUHe:.sQcie:late~ alba. in imperia.lismuI ei rasial, a fQSI mull mai crudo"li. en ~ ndieni 1 dedl ]lfl.rlters. Problemele sim.pli[alli aeestei structuri saar concemrste :I'IlO'li predsi]![ jurul ca~e.goIii](IlF .. m3!SClll]]n~U'l.le~ :;jl"illdivld ". .

CQJ1JlmdkliHe lmediate sunt ca ,mllci. masculinitetea ~i indi v]d1il~. apaf pe pane:a n.ega.tiva <I snuct"llliU, pe ca:l1id imt~o CIl:]LUFlI.ca:pHaUst:ai pan:iJF~' h~~a §l burgbe:z.a~Je ali l:reblll sli apa:di C 11. pozitive, D3r.blndnteles~ va]orj]e de pe partea negaUv!l1 a 8~n;n::tIJrii mr sunt alai de ",[I-iet negati'Ve~ la fel cum cele d.e pecealalta parte nu Sl:ltlt chi". alii de pozili ve, Conceplde de m,a.scl!!lini.l<'lte §i ]nd]vidau nevoie de ceea din s1ilblilkia, CriLIl]m.e~. a.m:oraU~~dea namrii: prea nmltB: civ.iHul ie, pre:a mult sod~t ~ot ·prod:iiC..e debilizarea sau femiaiearea. Astfel, de§.i.rolul femi[llRuilli inwe~:le:(fi pnate n,in mod tipic, acela de so'C:ializaJre sau delm bla[l:dre a masculinului, 3Ciest Iucru nil este v,al[lt!lidQd:u; ea [line! 'bun sau pOZiLiv f3r~.i. Plll]]t~1i. de cmHrnz:icere. De aid n.evola u.llui erou de western din categorja~a.mbtva1e:i;Ua "" Cl]nl. sant eei jucat~ de JOh:I~ \Vayne,. eare sa CQm:bhre in el mai multe utori de pe ambele lamri ale diag-rnmd. .lEs:~c un lndivid cneopere:aza de partea socieHi.t]] (dOlI care tnrotdeauna d.ispare t3.I.iille ca. un singurark; ce se bucuri! de llbertare, ~~PQi m Il;tWli.. pe rnaS"Ilif3 ce se de:rulea"la genericul de final); p.arase~.te peisaj'llll ~~ h:m:l in gospoilade - pearru ea apoi sa se intQardi. 1[1 na.lm1i; C"lJ soatele a:punall!d, pe flnatul narn.l~unii. Se, ",irnte acasa in samd. namiB., eaun jnd~an; esrea~t s~IbaUc:, c.at ~i ci villzat, atat primitiv.dt: ~i dezvultt!l, atih "indian", cM ~I "alb". Eroul esle <ltal de pl1ternrc din p~n¢t de vedere mj.~ologic 6:i are 3lat3! sucees deoareee t~i trage pmerea sem]Ol~c.li. din am:fuele p1iItia:le stmc.~l]rU. Broul mediad coo.tradiqi.iie dintre namd ~ l c,ulmra: au le re:zoJv1i, -Pf:ntrtill ell acestea SUrd. d.efiIliti.v ireeoncilia.Mle, ei intrucDi.pe.az:a. el m.Sill~ [ 0 mooaUtale de a le ges[iona. §:l SlTilliUI!l:n cafe esl:e pe:rtinent§. pelll:OO 0' socielale; anum.e,. ]a un :morn.ent anlllE!e~ John \%Joe mediaz1i. ac.eS:le comrndkUI ill anH'50"·60 f:iJ§ia cum orate, CHI'll .E1l.:S~Vi'Ood, ]mr~lU:l. mod deSlul de dife:d~> til muh m.JlJl dnicii a!FJ:i'70~ '80. S,d:dmbare1.1. produsa i[l erou[ de western e.ste parte a scbimbi3.ri.i In sam:mJ.i.ficati.iiepec>lO": ]e d:i. f>Q(:::~e;tatea progresuJui, impe~ rjaUsmllilUi, capiti3ili.sm1Ui ul, bjnelui ~ i. dulllL

l65

AplJcalia 2 r structura mitidi

a sapiamJinabdui ~eekly Wo:rld News

Uvi.Su."3!USS preia adesea miuni aprarentfadi legnu~,1iale unor tr~blliri loire care nu ·ex i.SIJ. aparent fllCi I) le:ght.ua§.1 dero.onstrellza c~ a.ceea§] slruc(ud. de profunzlrne $e; .:till la b.1'lza l@~; el ccm.chid.e nu. c~ mirurile ClfCiliim, u§or, astfel inc<'iil tribudle pot les;fIie ilmpruIDuta mituri unele de Ia J1LeI.e:,ci c~ aru{kliili ~l pl~pbleme comane 1 ega{~e de rei ati a - nawF'.\i~cuhUl:a, oa;menlazei, moarle-'Iliat~.. noi-ei ~ .a .. m, d. tre buie sl! produdi un set structuret de OpOI1~:U binare comnne ~i caregenerea;zA a~Me] nliLUd ale c,~ro{ difefe~ll!i.e s\UtE ,oare.cUnl. superfieiale. AceastaestiE: (I teo de ~i 0 metodclogie ce cauta ~,~ g;aseasdi. Q lm:i1ale crganizaresre In splltele: unei a.paleiue: diversh:ali.

CQpeFt1.i. s~pffimil:'lalullli WeeklyW;lrld News _(!J)U~iE<ltia 13) este, ]3 ]pdmavedere, 0 c{)lec:.~~e de povesti:ri taT.\! ]egll1i1~:a unele en aljele, insa, la 0 p,rivke; mal at:.ewtil, acestea re]ev,a, 0 sm:u;;;ru.rl1 de pmfunzim.e care se alBi in baza tuniror, Cele d.oul! articole defafid ae I."~rm]t sa &ondam aeeasta stnlCUJrlL Dovaida: ~!ih~lifi.ca a exiiStenlei snfletului ~I a vietii diJipa mearte repre:-lint§@ peveste s.imUar:a din punu de vedere structusal ell eea referitosre la lacrimile de pe tlll;)lou] lui. Elvis: ele]m.pan;~es-c aceea$t QP Dzitie binanl fllndamenlI3ilili. VIAl$.: MOAR'I'E.prre-eu!'I1 §I. altele, maj pl]lln p:rofllnde, dar spec:ific(il, dh1! j?I1JlC;t de vedere c;ulmra]. In care alCC'-.aJSla opol~ri.e este u~ansform.ati - pF:intreca:re $ti]fita: religle, ruti,mmJit:ale :inUomliitate. Qb]~n:ul[ : miracules .• crestiaism ;paginis.m §i li1a~urol : supranatural. Din aeeasta a~~.<I~iz1i pre.l imlIl1lt!1 apar rna] multe ide:~ jn~eIesant;e. Primaar fJdi.1'Icesre opozhH SlIUt. futosU:e penrm a (June sub semnul IflU:e'bari i ~i a .subrn.inavalo:r:He sociale dom inante, §i nll ]lentru a ]e sprijini, 'intH) societllte rnitional~. dar declarat Cre-9liM COl, <I. nOl'lstra,l!eJ 1"l~ii1e dlintre ~tiini.~ !,li Ie-1lgieSl:mt tem;lo;na.t;e, Jar secietatea nOiiilstrf:! incea1'ca S1I p~sneze cele dona dome;njj dil mai separate ell. puti]1;l~; dar ciind ele 'intFa in confUn direct. ~liirllei ] se aC.Qrda, de oMceJ. (I mal mare credibilH.ate - de ex~mplll!.]n dlSPPt3! cre1'ljie·e\lolulie S~ll :In cazul penman.eloll a diror reljgie 1re imeui.ce nanSFUZ]a de saoge san tr.alamenmlroed1cal. TOm~l, in aceste a:rtlcQ]e, suntern 8!d:U~l in pozilla (:lIe 11. cre,r;ie ,ex.pe:rientele ~je,;pUtf:llti.ile care se gas1e.sc dincolo de puu~:rea ~mnlei de .Ili. pn)d~uoe "f~pte" re'ale - penmJ d "ade'Vi.iIur~ este,

I:

161

Deci ,,~tiintfll" refu"l3. In mod norrnal sri <lc,cepte!';};;i Slenta su fletelu 1.! 1a fe] Cllmrefud ... aCiedfl.1l" c~ imag1:nUe ar putea .s~ pUnga. Aceste O\l.[[]cor~ contraaic norrnele deminante ; unul ne inviU'l. sa credem tntr-o ~iiir.ila "amb! Wl!lent1i." (~l tn cre:§1rinisnl}. §~ au "itl. ~lijnla norm <ll;1i • iar oeiabl1r. sa credere In 8U.pe:rslitii pag~ne, au in dog:meie creatine. In fl;ec1'lte difJu-e de.s\l!tl;tem in¥luati s& luam pilFtea "cu[l_,Qa~t·erH" neofidale '$;:11,1 'in malmare m;!sur~ Hpshe d.e putere. Fapiud ca c:re~tiI'1is:mul ave valente d]fed~e (es[e roaipIJ1]!li put.e[l1ic din PUflct de vedere soclal dedt ~tnflla. d<l[maiJ~:)Ili.Uerflic ded.t p.:a.g~]'l!ismlln este Hps]~ de import.an:tl- re,l;!1!~b SlmcU,irnUi dintre ,,;ldevainnile" .m:a.imull ~IJ mai pulln legitime ramane aceeasi ,. acesta fii.nd lU(:fI)i~ care CO;ll1reaz!iin structuralism . Orice element l~t poate schimba leeul tntr-un siSE'em r~ fune-lie de celelalte ele:m.en~e de care este le:g.'3!t ftra a pe:rhu:ba struc:hn:a sistemuluL Mlfd,~ .. cre~linlsro!llI" l~~poaW sc:h]D~ba pO!zi~ia de ]~ "mal pu~in puternic din punc( de vederes;odal'" (rnrelat.i¢crn ~lUJ]!ta) 181. "J:I'I<li puternic din punct de ",we:re seeial" (in n.i.I.8!1t3. sa ttl paga:o]sml.1!l). Artkoi ul despre la.cri~ mite die pe poruem] ]uiEl vis se opune C're~tlnts~rnului j deoarece cresttnlsm.il crede In adeNaflli ca aces'l.e ."Il.'I.iraoQle" sum. Um.itate la Duroe:z.eu,. la figut:<I hr istic,~ §,i La sfl;!l~i- categQrie care nu indudeln. moo normal

starurUe muzicU POP,"

Arlltotele desp[~medjllm~l care a tlcl;'u Cal. raul $; ,eurgli invers ~]

d,espre "e;ttnlirere~lrH (pot,ent.iali): {Un Anui<;hitate Impan3~esc, de asemenea, aceeasi st.ractllll[.~. ~ norraal v~. anermal, ratiune ~tiinlinGa vs. 1H!expiicabiL La f:el se int5IDpHi (chi:a:r dacca p!8JFe ma 1. putin evidem) ~~ cu povestea de;spre ,. siotiorol inffude]" , pentru d aic i rflItiunea !it ~tifn~a suntlntru.ch~p'a~e ill 'legilepI:QbabmtEitii, Tn' "feme ee coltl.cident:a ~i ~an;sa sunt pwduS1e'le unui slstem irl:~lP'iic<lbU an at dmcolo de

rational.

Cele dOIlEi artic,oie ceva mal obh;uuile (eel despre mama care ~i~a

salvat nepoata ~i eel despre fgjt8! C3;[e a toola:t pini a murit) sunt legate, ~i ele, de p:rob]e:m<l vie~H ~l a mortii, cb~a[ d:ac:8J mai degrab:ii la nivel fi~:ic diedt s.piriiu:lII,. ~] de pli-obkm.3 nermelor sociale dominante. Fiecare dhm:e:li.:rUcoJe este pli[vit ca fUnd ambivalent Mama care ape]eal~ Ia arm.ep.e:flt:r'l.l. <,.~~i sa~'!ffl nepollta de eel care 0 r~pIs,e lIl!'versea:di normele sociale I'rUI;Sr.U]iO ~ femmin, dar si disHrlqi<l public (SfliU sfera o,fici.iaUi)' ~~ -privat (sfera l:n:di'i'lduaJi1). Ea ]['lJdiepline:§;le flJnc~]ile:rezefv<lt~ illIDO d normal barb:iilitilo:r ~l politiei ; de~ ie ste de dou~ eri ]ipsiH\ de putere <prin aceea ca este femeie §1 persoana

i

l63

p:att[cular.~) > invl.ng,e WU1~i lmpou:iv<l sonnelor sociale, Acest anico] -,

: '.' pune ,sUD semnul inmb~rH normele sociale pri n fuptlll eli le jU\I\e:rseaz!i; -'~. " ," ee~e1111le fae aces[ lucl'1il exscerbsnd normele; Sponulesre Yoc.w.l'ajat- in. . ~ • mod o~ci.<lJ~ pentru c~ promoveaza valori dezirabile social: astfe.l.-"UI!! arneol tn care normele i[lcercari i;c;u· ,; cm:aJjQS!se'" (in sport sao rmlil,Ci'i) sun~ depa~ lre palla 1<1 limita marIti punf:: tn discu£iei3i.cest.e '!la:]od aceepsate social. .An]ooJu[ ne spune di fata amoncit din- greu pentru anrrenorulei, ea 0 p'lIra~ehi ImpHd la cu :!UnHcitom1 Care rrage dill gre,n pe]i1lft1patrm!lol du" Excesul pune IrlltOt.d·e:anl1J!l sub semn\!l] imreMdi nermalkatea lnerulul alecarui Jimite sunt I,],ep~~ile. A.t>eas:ti co<pefta a publieatiei e~te, ~ll sine. e.x.c:e;s.lva,. hu: luerul respectlv duee la un sceptieiam pHtcut. a.sdel il:lc-a.t nemcrederea no.aslra in ezpe:ri-en.le:le §<l e:xpHC1I.tm.e "ofic:i.<l]e .... se revarsa chlar asupn pubncatie~ 'ml'ekly. World News ~ Sluwtem. Ia tel de seeptiei iII privinta: aeesjor arricote pe,dt suatem in PF[vinla nermelorsociale pe careele Ie dema.scl.. .

.

Ace,S!sla pagin.aJ are decl Q fUl1ct~e midd~i pe care §,i""o ex.ereH~. pentnJ eei ]ips,il~ de pme:re din America zUeloli: noasjre. NQ!fmde $l valarile sociale pe care ]e PQ:ula ace~nja sum. tmrucilipate tn oonce.p~e,- put.emke prec1)lm ~nil*l.. ratiuaea ~i naturalul, fiind plilse la incereare de dtre "a1ofil~ mal pu]jn legl1ime, care prezhua:uraC:lie penrru eel ell '0 pO!l]~ie [nfe,doarA.,cruaI ~[ nu:mai pentru fa.pm] c:~. ofe.ra IT.1Od.alh~Ii de pu:ffii.ere: In msculh~: a sisremuiui social care n dCZlli'!i'an[ajeazi1. 0 modal irate de 11 flee fa~~ 'lUlUi sistem social care U deza\'anlajealla peunH este nelnerederea, un scepridsm geaeral in cafe: tetul esse privit en 0 all!mnl~ii rezendi. Stmctura.lnhica ee se afl.1i la DlIZ:a tu:tlIw.r articelelor de pe acellsta pagin!l ar arlllta ealn fig;ur.!l. 23.·

Semn]fic;llti~. poli~i:ca ~,i sociaiii aacestei strucruri re~]d~tll rela!ia dhl:tr.e opo'Zlri]]e p:[1ofunde, ~lll.niver:sale~ CULTURA; NATO'RX. ~j V1AT A : MCt.A..RTE ~] opoz;i·lij]especifi~e din ptunu de vedere :fIodtd ~] lSiQJ:ic l:mt care sunt transfermare p.rhuele. AceasUi :re[a~te esteexaet pe dQS tala. de cea Ia c:1Ire ne-am a~t.ept:a, prln aceea di. nOliluiile pozitIve NATURA §t VIATA sunt pU&e tn acee3~l eocuatje CIl eel slabl. §,i. dezav<"liruaJati. S istemul socia] c.are ri 1 ipse~te de putere ne este ar.'ilat C1I. mud nenatnral § iinadecvat, iar va.lo.rHe pe care ac¢nst~ rdalie Ie dlserediteaza sunrpropuse ea fiiad mai poz.iHve §I. :ntsj .,adevaJ:ate". deoarece sun:t mai apropiate de na(Ur~ tnn-nn sens pe care societatea lloaslrn it :o.eaga:

In rmmele raljrudi ~tihHj.fice.

169

Stii nUl ~ Rdigj.e lRfl!lional irate: Iraliona]iffite Expl icabil : ~[Ietp:licabH. ere~t]njs;m : P1'ig,§nism OM~nutt : Mh:llculQS

• _ .N:iltUJal : SlJIpranaiur:aJ Plzic: P:sihic ProlD<libHltale : Coiru::ident1i ~Suprn)e,fO'n : EfQt~ (normal) MlIscuJin : femlE!in PMb]k ; Print

Ofida~ : .Indivldua] P1Her[l~C : Slab ..

Cl:dtudlSocietate: - Nat.ui~ Moade : Vi~ta

. r',

._'

Ana]izrnea prim.ei pagilJi] a publlc~lld Weekly ~rldNews tn fel ul adUat im.pinge ideiik:I1J[] UVl~trnus:s pe un ~i1.~am pe care el ml.s-a aVell'J.lUr~l ~ acelaa~.di~eren:~elor~ soeiale, :si mal ales (dar DU exdl;1SI~! eel .a~ dl.ferenyelo:r de dasi\. Acestea sunt ,wnc~lt cenua]e]n..teond~ mlro~Ul:.l;a Barthes, Gu~oatedi. dlll nou, anl'lllzde; noastre comrazie defin~p.a ceTIl.rnUi a :ill.tt!uh.d in sodet1i~nectlipitllH$te data. d~ . Ba~thes= pomvit careia,. Gm f08Jde pl]~ine G.X.oepUi ,lI.C.eStii prom.oyeaza ~l serveste interesele

clasetcr d!om.inante. ". . . . . .

in M.uUe pri vinte;,. teoria lui B<lnhes despre mi.t este di~nle~r~l Op1!1S~

~eadc:i despre m.it a ]ui Levi ~Sl.nn!ss. Pentru Uv]~SuaUiss,~]t.ul este en narailuneCaf<f: estE:l1ec:unosmta ca -mit chiar dad lIl~e:le$unle sale HI.! SU]]i ]lCgod~[e c(m~tjem de diue omul:nii care, U ftDl~seS!c. ~eotru ~arl~es, mhlil esteun iani, de c:oncepte. aseciate: oamenn pot _ fl. CO~~ n~nUde hqe!.esul <lcesmi lanl. dar nu §l dec<lFaCt.ewl "sa~ mH~lO~!G. P,eflt.[U Barthes. mind i.§~ degbiz.eazapropria mOOlioHare ~l IS1 prezinta trl1e1esu.f1:e ca fUnd naturale; ;petl:tru Levi -$ ~~auss..f!;I.nc~i.onJiltea sa este deschisa,

doer iot,elesnrUe fUnd aseunse,

" "

I NTRODUCERB [N '::;TIINTIEU OOMUNICARII

_Pentru Banbes, m,hul este o chestiune ]eg;al:8J de clasa soci iiI.Hi. :

-: ··tn(desu:rHe sale sunr.eonstruiie die cal{t: ~~i pentru eei care domin1i. dh. puact de vedere social > daD' sunt aeceptate de c~u:e cei .suhordIOEldJti. cn:hu: dac~ acesrea rnnct.ioneaza jmpotrillaJ.· lntereselof eelor din urma - ~axm(lMvul ac.cep(!!rHestJe ,ell acesse semfiifica~.ii SUIlt. .,namraUz:at-e", L~"l,\"i~S:lrauss vede mUul ca fiind acel IUCR[ care ne ajut1i sa fa.cern rota a:rur;jet~~:ilo:l: ~] pr:obkrudor trnpitrtA$rte; de Iotre;ag3! societare ~i, ]a limjhl, de rasa um.1ln~. FffPru~ d d. neg] ij eaz1i. difereFllele de cl3isa pOM.e fi Iesne explliiCa:t pdne,;je:mplele sa]e,G<I[e reprezhu~ mimrl ale oociet3itilQ![' u~bale. pe dad Badbes esre preecspat de mlnelle societaIUo:rc.apirnli.:8t.e ale ':5eoo]ulu:l XX.

A.-m.bele teoriidd mitul ca pe '0 fOlrm~ a Hm:b.ajuhd, 0 medalicate de a face sadrcil1.iefnIe]estl!ri~e fn societate ; lr3a ~[ aiei ap®!f diferellte imre cle. Barrhes vede ]imbajul ca mnd dominat de clas1li - pentru el, resur;se[e ]ifl_gvislke stint dimibuh.e la fel deinegal ea $1 resursele oc.Qii1;(l[uice:; Barthes pune accemul 'in egilliHi mnsura pe vorbire {parole} ~ipe l:i.mM (langue) - filflid! la fel de ]J[eoclIp.<It de mlodul hi careeste i.uiUz:al Hmbaju] pe c:§:(. este de preocll])<liI: de pOlen:lta1u[ abstract al sist.emulu[ situ. Be die <'!]t~. parte. LeNi~Su:3ouss. este mai fnteresat de s.:i8re:mele prineare Hmbaju] ne strn~mFI%Iz3. lm.te gmdillIlle ~i]it~~leslI[r]le.~ El este pursau ssurian atunel c§l'.ld respl~;ge spedfi.c11ale3i islorica §l :sodala ca hind rnai superficial; -~1 deci mai pll~in semniIJlC"ativ.1i. dec.1lit ni:'ltti:ra non-is l:OFi·(;.]j~l u[livers~:i!l~ a sistcmulu]]]i:su~l. Barrnes tinde Sill: 11 acest ]111C,[I1 de blU!n. pU!Jliiind accenml pe uliliUirile, 1sto:rirce: ~i seciale la care este SUpU8 sistemel, Le:'V'~~S~riiluss l~i londeazl ar,gum.eI.).t8l1;ea pe structura c:reie:ndul urn.:a:n.Barlbes - pe structure soelelaiUor ca:phaUsl.e,D!l!l!' nici unul d~n:[[e el nu a fast preoeupat direct

die. poUUC8J d.if:e.renle~or rasi.\'!]e ~ i de gen.. .

i\E:ali.Y:lrea p~bUcatid ~,ek~y ·RVr.ld Newsl'ev,ele<lz~a. exiSlf:[Ila unni mil lIIi 50 boJtdonam]ui .: e.xdm:ftrld aSMfe1 atiit[eoda lui Levi-Strauss, d.t ~i teeria luiBarthes, Yedem. dessemenea cii. SllbQrdOllmreaesreleg3!t1i. de gen Sl de. clasa in. ega.Hi. masudL Dadi analizam mai departe povestea d]Il artleele, aceasta lega1u:ra devine ~i mai pUlerrliclL Al:litrel1Oiwl care i.§ii tmphJig.e ]uolaiOarea ]a: meane este b1i.rbal;, lacrim.He de pe portreiul lui B]vis au IDS l obse;rWl.~e de 0 fe-m.eie. Soc:iet!~]~e cap,halis[:e sum 1:n ac.ela§-i Um.ppal:ri<lTbale; hlifibatii bem.efici'l:za alii.! de ~I,Here eoollornid. cal. ~i de pu.rere de gen. "Ollnd" nn mil,. desc.ope:[ill vaiorile sodaJe - fnsa aces:re valor) ml s,enres>c 111 mod ega.l mem.brilor sod6t;Jlj~. Astfel> 1n

,I

$odetailile carpltaUste p1'lu·iarhale, m.hologul ex.plonmza· rolul jucat .::,de lI'lt.d.esuri 111 d lstribulrsa puterii 11\ socletate.] ~r puterea este IegaHi atat de dasti ,Cal ~i de gen.

SUUc.lll1utismt,d He]nll·~t~ Sa.C.3rlltJro. ~truC1lll1rn de profanaime care se afll:i la baza ruturer sistemelor Ct!ltUl'f:i!le lji de oomunicare. EJ ne ajum, de asemenea, sa demonstrsm c-lj djferilele sisteme soda le ~i eultursle pe care le fu·losim. pemm a ne organiza v]ata. §;i 30-4 da seas nu sum !lid ]n!.~m])latO<lIe, niei deconecrate unele de al tel e , cianaloage. (Slstemul sodal al caphalism1ll1ui p,atriarb~] este <In;a:log eu structure care se 111:15 la baza[i]m;u]ui CaUll1to:rii - ~I, prln aceasta, eussruetu Iii. intregulnigen western -. la ffel cum. esie legat ~1 de struetera sapt~h:l1iI:nalu]ui Weekly WorM New's.) SirutluroUsmui piaseaza astfel ci()ffiunicarea (adl.cj~gen.e~ rare:ilI~i clreularea sodaUi a ~e-:mnifi.caliilo.r) ill centml oricarei soc,ieUliti. Limbaj. mitl.u:.i, slste;me shu botice - toare seafJia in centml ~ten!]e] structuralistilor, deoatece ele StlllU s~ngureleelem£I'It.ecare pOI oferi 0- pe:rspecli v~ unlcll asupra mod.u1u~ inc:llre soci.e'tllea $e. o.rganizeaza pe sine !j:l amodalWiliio.r tn tiUe memlbd'i ei d:il.U 0 semnifieatie exjstenlei

~i expefielltei hJ]: culturale, '

1" Ale.ge~i un western de-al tni CHnt E.i:ls:l~V!)od ~~ anali zat]~ 1 structural la fel cum. a fosr analizat Ciirltalorif in aces! capitol. Care dintre pereehile de opozltH binare sunt OOnl:une ambelor fihue? Exista, in vreuna d]n acestea, termeni care :sa~~i fl s-cbinlb<<lt locul ? Comp:arntia d:\\'8. Illt[e cele dona strueturi poeie sa dea ,seamll de difereatele dlnneeroii juca.ti in mod tipie de' John \Va:yne ~i de C lint Eastwood ? Kouak (1982:) a reallzat 0 carn:paratiie structurala intre Vraj.ftorul din Oz §l .Ri.i:zboi!~f Sude1or. pe care: opru(etl gas~fulosH(l!a:re camodel,

2.. A[lJaliZ<lt~ pagina din revista Seventee« (illlsh:-aUa 16> p. 226) a§.11 cum, a lblSl analiza:Ui coperta sl!.ptimanalului ~eldyWOTld News. Ce va. :ajurra s.iI dcduoelia.ceas(a wmpaia(]e :referi1oE ]a diferitele c1I.legoti] de: c:it]ro:l"i~l s ill:lat~asoci:±lla a aceslDIl'I?

"3. Comparnt:i toodHe despre to]! are ]ul Levi-Slrauss $i Bart.h.cs.PQt fi ele, to~bfn~ue s3iU SlHl!lirec{)![]cUjabHe? l:mrti un exemp.!u din eu hura ornU:eropmllna ~] apricali necarellieo.rie a.sup.ra bFi pentru a··] m:liaHz3i ; corn.paLaU re:znhatele.