Sunteți pe pagina 1din 104

NAS,TE,REA , INITEILIGENTEI , LA COPIL

(- j/.()..... t\ {),JO~
I •

»:

'I
I

NA:t;l'rEREA I~TELiGH~:TEI .1 ntel ig,e nfa verba 16 so u reflexi,lIo se bozeazo pe 0 iintel i'gerllt.a prectiicaSiC!'USe IilZO r~o·moto rie, core se splI~ji;na, 1.0. indul ei, pe depli"inde~ r ri le~ i a sod C!~med eb ind iite p~ntrlil (:II le co mbi no din !'IO u. Ace-stee pre:s u pun, pe deailtc r;mrte, .sistem til r.efll xelor 0 dnor e cone)! i lH1E!: C U stru ctu roo notom icc ~i mo rlioil 09 iea C! orglonrsmu~u~est.e evidenhi. Exis~al deci 0 anum iito; conti nu1tate lntire ~ ntel ige ;> il process Ie pu r hi,ologke oile morfagenezei :,;;i ado pto rii 1:0 med iIJ.

LA COPIL

n~o

JEAN P]AGET

'NASTEREA
",

I
-1

INTELI'GIENTEI , LA 'COP'IL
de DAN RA.UTU

WJTURA nItMCfrcA

::;1 PEDA.GOCIcA

II

PREPAT

LA EDI'fIA

A. DOV A

JEAN

PIAGET

LA NAISSANCE DE L'lNTELUGENCE CHEZ L' ENFANT


Septierne edition (f)
DEL\CHALJX ji;.1!' NIE.STLE S, /1..,

AC80S::td l11('rare, la cure ni se cere arum 0 n douCi edjJie, a ios: tumnM de. Construjwa rea]ll11uLI_ completata ririntr-un _ ,tiu.ra_a... Ace-usia' rlinu.l'md cercetare G'. carei pub1Jcmc (I.m nmlrrnt~o, f ii.nd strillS legata de a.£WUzQ. jocL!_1ui '1 a smseIorsimboluluL tepsezentativ, a apalut In.1 o, .in8em1O llttr~o a lteia lucrme, }:orru,erea _si.!!lliQlpJp i no. copfl ,.4cesle ttei lucrari forme-mod dec! 1mpreund un.sinqur tot cons[lcrat h~ceputmnm. inteli· q_entei,.__rf;specUv dlietitelor mani.1estilIl' ale inteliacvte il}en~ zorio-motosii .'if odor mai dem~ntare forme aJr l'eprezen-

ram.

KEucnATEL

rswrr~r~nLi\.ND)

lWAI, 1970

Tezele dezvofiate j"n volun.lnl de la.ld GU ntivise, In soecial, i(l fOlmqWCJschpmP[QLsenzorio-motorH §'i .10.mecanLsnwl asimJla.n'T-- mjniale au dnt Joe hJ nmneroase disculii care ne-au""""bucumt :~i in .Jegdturd en care tinem sd muItumim oponentHol ''if G!d~~pti1or nostri [Jentru interesul binevoiio: nw.nifcslaf lata de eiortut nostm. Ne estc tu neputintd sa cfHIm aici pe tot! oulorfj (de cd.ro r ohservatji am .ti darit
sd Ie comerrWm,. tiar se cuvine s(l r£lcem 0 mentiune spe('ioM rcfetlndu·nc-' la remof'cabUp.le studii ale lui H. \Vallon 9.i P. Ouilloume, _ \. _ .. _ lnfnimoasa sa lucran..'@e)a:=acQa q]nd~r~ H. WalJon nC-{1. onorat en 0 hmgd dhcutie asnptG cdteio.w:n revenit jn detn}'ju Inca in Fcrmerca sirnbolulu i 101copu L Meed. cen:tra16

-c- ....... oJ .... , " I.or.. ~

:1.; "ji.JI

me.l~ful senzorfo-moror
lor ~l Ucea
(l . ,.

mji [JG,~j ui reprezentiisii conceptwdr._ PUle!!l rospnnde astd.zi ia Qceasta Ic~d, aW de F(ldin1/6 ~i ~n total« contmdk/ie n ( ceea ce snsjmem no! In prerenia h~Cf([[e, im"ociwt tivud
genut i de Grgurrwnlc. In pr itnul 11nd, stm1i1.1l mifluUos uS JH)I_I i /cren PH~c.iS w:'elQ 01 detvnfMrii reotczentiiritor spaUa1e- - ne-e cowfU5> - pe mine §i pe B . tuiiekier - 1(1 de$coperireo tmet contiwldMi" ''iif med deollne declt palca sc1 exi8l.r inirc:>. nciivitatea s,r.:nzorio-mGt(JriE~ :ji cen de rcpre7.entw-e .. Fara indoioJd,. rnmic nu rrece ciirec f de pe urn 11 dinfre aces/e ukuuu] pe ccic'ilaIt. .~j tot ce (f constsnit lnieligento serll(ni(HnO~()!j_e

, .~menea, reman:at)iluI sau studiu (je:SPt(~ Ori~inl_k indirii lla copil, apdrLit utterior, des ('open'1 IHceputmi.e gim nil - .0 (lP[~tiV p{JlW _r)n~:_; _C(l si nm~ rnr s-~r petw~~~ :11 mit esenthl1 inlre cucertrtte inteltqenic) semotio-motont §I pri-

(camclerizo/ .~n.inlei ", "(jnteliqfJflta

ena
\'__er (1

Sf fT·

,-:-De

ce IT' Sf"fve;jte drept substwctunI. nitu.5i rolu! ucestei snb~ stsuctuti nu este mai putin eVident.- (ocnwi peniru cd sngaru] lnoC'pe ptlu a consl rui,coordon lndu-~i acliunile, :scheme cum rrr Ii aceJeo ale obiectuiul pE'fWUnent., ale .fnc1uziuni lor cu dona san irei dimensluni. aIr. rotatiiloi ."if transialiilor, (fie sup.rapnnerilor etc.. et (Ijunpe ulterior sa orqaniccze "spatiu! sou mlntal' $i, tntre inieJigentrr oreverbut« s! in(:eputlJ rile intuitie; spatiale
I

de nO!~lei'"e ltminte

itetsuie

sa

He reconstmit
La

an<istu sa aepa~eascd Iitnitele

mal' i-nffi

de

repre7.entarerr

1n curs

a cee~G

('uciirliene,

se .inf;:efen7.U 0' serre

de intnitii

"topo-

loqice" pe care le vetiem moniiestindu-se 1n desen, stereoonosie, tons! ruil"e(( .'jj (Jsnmblmea mwr obiecte etc., (Jdica in zetitativ, In a! doilea rind $i in special, tocnwi activ itaiii sesvcotlon-wtmii prcverb(J}e i se datorea:tQ construirea um~j setl! de scheme perceptive, n caror Impm tuntd In sf ructmaren uUe· tioarii a glfldirii flU at puiea if ncgald idrd a simpliiicate
regir.mi de traraitie

In:tre plssnu!

senzorio-molm

~·i ce.l

repro-

exage.ratCi, Asf.ie:J, cons:tantele oercepttve ale lonset $1 ale madm.i.i sint legate de cOllstruirea $enzo.tjo~motO!"ie a ohiectului permallent: dar cum ar puicu gindi copiui! de parru Qni duci1 n-cr ere de 111 obiecte CU iotsae :;;i de dtmenstun! 1m/(J"

1 P. G IJl i 11 a. U ill e, l/imeWfj'enCi3' 8~rLS[)r}-mQtIice (t'Q(ll'b I. Piager. ln ..Jonrn<!l de Ps),"chol(]!jdc''', aorflie-iunle W10-1941 tantl (XXXVII-XXXVUl) .. pip_ 26-1-21:\0. ~ Vez ~ Rec'lwrc 118 .~ S IJ, l~ acve'[(J ppe m~~ l1~s pe [(~f!prion~ (I - \ll'~ rl! [), In .,An:hivcs de p; v cholorrh~·,. 1~J42--1947.

oleSl'e"cepUve, §i 0 ,,(1cUvitale pe.rceptivCi" GafE) leagd if1nc cl~aces~e pel'ceplii .In sputiu $i in limp dUj'J'Q amnnitc Iegi l''eIDa'l'CCibile (in speci«! 0 mobilitan: ~i 0 rcvelsibi1itate cow C.r(:'S{;odata en vllsJo). Or, aceasW octiviune percepHvd,. J'Jfll" fial neg/ijoW de teotia iortaei, nu este dedi 0 w(mjJ~sla[C a udivitatilol ..:;:en~orio-mot()lii a cdml c.xpre.sie 0 consiituie intcligei:lta p.reve.r.bala. In elaborarea 1'lchemefor senzorte-rrroterti din primul an.,E';xisW SfliflSCi int.re perccPtie .'il

ese me n tare ..

fdra lndo.iaJd, 0 intemctiune inteligentd In iotmele for cere mal


ricci,

1N TR 0 DUC"E HE

PROBLEMA BIOLOG[CA

A INTEUGENTEI

JEAN

PlAGET

La inceputul unui studiu despro nastcrce inteliqentel se punc in mod necesar problema raporturtlor dtntre ratluucsi organj·t;area bioloqica, Este adevarat ea o asemenea djsculk in Ioc de a accepts in mod lmplicit influenta uneia dintrecelo citcva solutii posiblle ah~ acestci problems, este preferabi) :\;1;1 al'oqcm cu toa.la. Iuelditatea, pentru a dcsprinde postulatele de la care pornim in cercetarea noestra,
nu ar putos duce in prozcnt 10. nici
0.

concluzte

pozH~va,. dar

t Intoltqenta vNba.1a sau reflexlva se ba.zea.z.i pe; 0 iuteligenta practica sau scnzorio-mutorie, care se spFijinBi, la FIndul ei, pe deprinderile ~i" asodatHh' dob~rI'fJit(~pcntru a k~ combine din nou.' Acestea presupun, pe "de alta. "parte, sisternnl rcflexclor a diwr conexlune cu- sLrtiCiura- enatomicd ~i

Illlf.i - contlnaltatc mtre jntdlgeul~i sl proccsele pur bioi oqice ale rnorfoqcnevei 5i adapVi.rn la mediu, C~lre este semnificaUa ei.?

morfoJQtlidi

a or9anismulUll

(:'t'te evidinUi

J;:xishi "d.ed-o-~ml;u-

bloloqic, sintattt

po.ate

tart

De la bun inccput, et'k evident ca anvmlll fack~!il,£!~cil.: conditioncaza dezv oltar CCI. intclcctuala. Daracetlsta ~5
"tnt(.>rpFPta-rn

(Iona :=;(~n5iiri ca-re, dtr~

-p:I!_nct d(~ vedcrc

d{~d irerit(~ inc i t contundaren

lor este proba9

bit ceca ce a ]m.p'fed.kat 5B sefaci;i h..lmini'i in dczbaterca 'ads.ica. e 5~Rra Jill~ll r-'innascu lr~ ~Tchi ar as Upre ap rl oric ul".~ o i ep i,StemqJQuk f'adorii -'.E\[cdutari din prirnul g.mp sint de ordin structural, Hind- k~gati de constitutla sistcmulul nostru nervos rsi f@,nelor--rwastre de shut, AsHe1,' -noi percepem 'unelc radlatii fiztce. dar nu pe toate, P(o.H-t'lU~lll numal C~xfpHdleaHate Id o-fllllumfU:i scara etc. -Or, cices~te--(late structure I(~ i[lrllwr*~8i'a constIILd~_@ ...J:r;~or mol fundamenjalc n~oUE~L De pilda,~n~ui. tla [JC f;are 0 or\!{'Dl dcspl'e spatiu 'esti2 ell sIgu.ra.rita· condition at~ de date It'! structure I c, eli:icH dacd prin qilndire rcusirn sa ~:~l aboram spati ~ transintu iIi vc :;;i pur ded lIcdvc. Aceste car actero de ti.pul intir, fumizinrl in te]igent~i structurt uti le, sln t dcci in eSl'nta lor lim itatlve , spre dsoseblre de Iactcrii din qfUlpll 1 a~ doilca: Prlntre toate perccptiilc

a-or·

dlctie.~), dt"~stabiHre de. Icgalu.rl etc. care sln:tcofi1l1ItC ori·carf!~ orgamilzCiIi intelectuale, Or, acest al doii.lea Up d.e n~aIlV.iU psiholoqlcc ercdit.]re are 0 importantd capitaI~. pentru dezvclterea iI1tdi.gen~eL Intr-adevar, dadi CX~f;ta d~'ctiv un nucleu functional til orqenizdrii intclcctuale care provine de: iB org(lniza.rea hiologicai in ccea. ce a Fe ea mai gen,ertl]' cstc evident ea iHX'St Invariant va orienta snsarnblul strucjuri) or succosiv (~ P(~ caH~ raliuuea _lp' va elabora in rontactul ei en realul: o+va avca a~.tr~"lrolul ue care filosoiii l·auabibuit aprjoricului, adi CB va unpune structurilor anumite condltii m~cesale :;;1 in~dtKti·
bile de existcnta.

(ar(~a

rienta fizicCi.. Dlrnootrive, acttvltetea deductivzi ;-;;i orqenizetode a ratlunil este nclimi taU\. si conduce, prm excelenla, in domcniul ~patiu lui, fd! fjcneH:lUdirl care ~iS'1?1:l;;escmice i n luiti e. A$ (lJrhu d (.')L a 0 __ activ ~to te este oredi tar a. car tl etc r UI -,btti ( t.:redJLalii ar(~ #.~d un sons cu totul dih~.rit: va Ii vorba. i'n cazul aCt'~o,tui a] rloi l{~a lip, df' (,} eredita v~ a tuncti.ond.rii._ tILsi'h;;i ~i nu d{~ transm i~t(~l'ea cutarei sau cuteroi structurt. T OC•maTIllaCe.st al 7lonea sens, II. Poi.ncBJre a putut sa considero notiunca spdUal(i .. fIr:, "grupJ· ca Hind apriorice, intrucit cst(' 1~~ tii .de acti vita le.:l 1ns 8~i 0 intcH~F__ td. -n Cit despr C er(~d ta t{:'CI intcliqc n k.i ca i ala f c re~J1:l m si dccea~l distiuctie, p(~ de o parte:, 0 chesIi llne (j(~ structure: ,,(~r<,d itab:~Clispeciala" a. speciel urnane $1 a ...rlesceudentci ' e! particulare co:m.portaalHl.mite' nivelurl de i]lJ.tdi~l{~nFi, superioarc aceluta 011 maim utclor etc Fe dt'aH6 part(~ jnsd., ac~_iv!!_~tctl. flUlctionala a ratim~Ti (acel ipse in./eller/u.'" care 11U provi.ne tH.n CXTJerien ti:i~. este in lnod e'viacnt _ie~NU; .ch' ,!e.rJ..~{~j tat(~tl gerwrala'" a' or~g:aniz.aril vi tale irlf:;ti:';ll: du.ptii. cum org.;;ul ism.ul llll s~ar rmtP.i;I adapta variatiHm 1:rKOlqmMoarc daca nn at H fast deja orqal1 i7.al, tot asHel $1 Inteligcnta nu ar ptlka spsizCI. nid un dat {~xt('rior fdira (:Inumae fu.nf:t.ii de coer(c'nla (a I cawr ultim termen e;ste princi.piul non-contra~
i

r putea H UI~"lCepllto, rwrcq']<liilc~ noestrc nu sLut d(~eJt ce(-~3. ce sint. Spatiul r-ur lldian h'E]at d~' orqamek~ Jloastn~ nu f'sh~ decit unul dmtre arelea can? se arlapteaza la expr--

aprloricul C('L c(~va ce consta din structuri gata fdcui(~ .Ji. date de la lnceputu! dezvcltarii, d nd in realitato, dC!$l p.! se impune dO.1lr treptat constilntei, datoritCi claborillrji unor structori din ce in ce mel adapt ate func~Ioni;i,ri~ insdsi, inveriantu I functional al gincllW. ope[e,a.za InccpDl_!.l c~ 5tadiikcde. mai p!:Jm~~ive:: ~~?cJ.t:I-i.l apr icricul , Sf~ pr(~"I:~n~,j, ._for~Tl.tl[l(~ strucsub turl li.1.eJ::~a-r"(} Hum,a,.i -1a- ('il,patu~_evolutlci notmn ilor ~I nu 1(1 ~iL;t::ut J or, desi ercdltar, eprioricul ~(~,<i~rti .~1-e7rl~ a--n"trnodul a ceea ce odinloare se numcau "H.~el mnascute". Cit despre structurile de tlpul tntii, e1e amintesc mai {k· qraba de r.l aski le idei innasvute, ceea. n.'a. fik11Jt posih.~lj reiln.-icreanativisnmlui in leqatura ell. spClJliuJ ~Hcu perceptll!(~ ._bi Ile structurate" ijkcw~talil.i smului, Dar, <;pn~ deosebirc de in variantH de ordln runctirmal, ace~lc strurturi nu au nimic necesar din punctul .00. vedere al retiunii: nu ~int dcctt nistc date interne, ]imitate si limite tive, pe carp ex perjenta extericara si Ula~ ales .activitatca u.ltgl~r:tM.(j,ra- k \o~~r--(lep.J.i_l TIeinceJCIIL-Dac~. de sint jnt;"~iiii sens irn~.':iscl.lte, nu au ru111kajuio'H: tn inleIesuT (~pistem.ic al termcnului. sa analizdm mal in m ~nva:r]anl-ii tunctionalivapoi On § 3} vorn discuta problema pe care 0 pune exlstcnla structurilor f':fcditare speciale (stmctmile de primul tip}. Sl .. /\.1 INTEUGENTEf Inteligenta (~ste 0 ac"laptare, Pf'ntm a sesi'lCl, rP.latti1e ei 01 viata -in·.geri(~raT, t~e·" bUis sa. pH:~ch::1:lmfled ce rela~ii. (~xishi lintre orgams:m ~a medIu] ambiant. ]ntr~i3d('v,jr, vii.aia p'>te {) creatie continua de form~~ din ce :til c.-e maio compk:xe ~i. 0 .echll ihrare proqree;.iv~ a
i&

Numa] ca uneori

s-aqresi

t considcrindu-se

§ . 1. INVARIA NTHFF"lCTI,ONAU

ORGA.N~7.AREA

BJOLOGICA

11

RartkuJar'

accstOIi" forme

eiconst~i in structure universul a~CIcum orqemsrnul structureiflz~_ ~,~i~_l [m cd j at; P~ntni :rl escr i~ m.~cani'S;mu f~n ct ion a~' I. a] g:tnduu m termon] bioloqicl adevaratl, VB! fi suflclent dc~n sa degaj,a.m Invarlanttt comuni tuturor strl.H:tUf,arHor de care este capabila viate. Ceea cc frcbuie tradus tn termcni de adaptare nu sint telurlle partir:u];;Ire pe care Ie urrnarcste lntcliqenta p:ractidi la mceputurlle ei (acestc teluri se rvor oxtmde ulterior pina la a cuprinde intreaqa cunoastere], ci raportu ~ fundamental proprlu eunoesterli ins<1~i:l'apo.rhll dintr e gindlrc $] lucruri. OnwnIsm.ul se adepteaza construind pe plan materiel forme rioi pentru a lc insera in formele unlversulul, iar mteliqenta prolunqestc aceasta creatie n.H'I~ strutnd pe plan minted structuri susccptlhile de CI fi aplicate structurltor mediului. lntr-nn sens ~.~. a lnceputul cvolutiei l mmtale, adapterea inteleetuala este ded mal r~~strlnsa decit adaptarea bioloqlca, dar contlnuind jadaptatea btoloqlce, ea o depasesto lntr-o lnas.ura nelimU<ittli: dace, din punct d(;! VE.?dew bloloqic, intcligentaeste: un cat: particular al actlvitati i orqanlce sl dac~ lucrurile perceputo san cunoscute sint n parte rcstrtnsa a mcdiulul Ie care orqamsmul tindc sCi!se edapteze, ulterior se p('tr(~ce 0 inversare a acestor raperturi, Faptul eccsta nu exclude insa cIttl~i de putin cautarca Ulnar Invarlan U funcjionali. Intr-adevar, in dczvolterea mintala exista clemsnte vvariabilc ~i elernento Invarlante. Aceasta a ~~en(~rat confuzirlc Iimba] ului pslholoqic, dintrcxare unele due 181 atriburrca de caracterc superloare starl: tlor mferioere. iar altele la pulverlzarea stadlil or si a operatlilor, 'I'rebuln sa svitam deci atit lJre.formismul psiholoqiei Intslectualrste, clt sl ipoteza etefoqeneiUiU]or mintale. Solutla acestel rHfkuHati L~(,~b\J CdULe tat~ tocrnai in distill C'~]adintre structurile vartabile ~i functiiI~inva"ffClnte, Dupa cum mar ilc Iunctii ale flinlei vii sint identlce lao toate orqantsmele, dar cote~pl]I1durwr or qane ell mar i deosebirl de la un grup la altul, Ia fel intre copil si adult aslstam la: 0 constmire cont1TIlI.a de structmi variate, eu toat(~ di. marHe fLmc~ii ale qhldiTii. ramin constante. Or, acestf! functicHl;t:lri ]n vor:i.ante se Incad]'{,_~az~In dOlla rllncUi hiologice dint[(~ cp.te mal general (~: orgcurizarcn !,'i

~a e,a. este mat presus do(~ orice

aI-

adapUrH biologk:e' Inseamna deci


0

cu meriiul. A SpUJilC di into llqenta este unUIZ,

orqantzare ~i di. functiunea

CI

presupune

:'1

adaptarca- Sa ]nccpem ell accasta din urmd, deoarucc deca Iiecerc ar IeClllnOCl~te- ca. in dezvoltsrea Intelcctuala adaptarea este totul. TIU sc poate decit deplmqe din pacate caracterul .lag al accstui concept". . .. .. Unit bio]ogi detinesc udoptarea pur :;;1 stmplu ca fiind conservare ~i' suprevietuirc, adictl. et.h.iU!='ru intr~ or.q.:mtsm si mediu. Dar, in acest caz, notlunsa plerd~~ c:nc(~ mt:~H~s, eonfundindu-.s.e eli an~e,a a vietii Insa';>l. EXlsia gradatu Hi suprav]~tuire, iar adapterea ]mpii~~~a ~d~eEl,de .mai mu lt s! mai putin, Trebuie sill. taccm dccl d istmctte I~t_r_cadaptaree ca. stare si adepteree CBLproces, In cezul star;lI, nim;lc nu este dar. In ceea ce prive~te prccesul, tucrur ile ~e llmpezesc: arc '10(, 0 adaptarc in cazul hi care o~gam~m':ll r,e trensforma in functie de mediu $1 cind aC8as!a ";"anatu2', are ctrept (~fect o crester e a scntmbun lor intre mod ill si orqamsrn. [avor abilc consf~rvarii accstuia. . Sa: inccrcam sa prcclzam problema dU:l:tr~un punct de vedere pur formal. OrganisIDul ~ste . un ClC~U de ~~mcese fizl<:o-chimice sl d:netice care, df~sfa!;:unndu-:se m ,relalle con~ stante ell modtul, se qcnereaza unela pealtele. Eie a, f), c etc, elernents al« acestei totama~i ur~Janiza~e $i ~, y, ze~c .el,p· mentcle 'c0 respunz at oerc a he mediu lu i~mean J ur atoL SChema organi'la rii estc ded cca cere urmeez a:

t:8

(1»
(2) (3)

a.+X
b

-+

b,

+ v _____,.. c;

c + Z -----+ QeK Procesele (1), (2) etc, potconsta fie ill f(~ac~ii chlrniee (dud orqanismul tnqereaza subs tantel e_ x pe care 1('va t~an~~~ forma in substante b ca fadnd park din structure sa), he 111 trensformari fizice oarecare, fie In sfirsit, in oazurl ~artiClI' lare, in comportanH~ntr~ sen:zorio-mo~orn,{dIld. ~n Cli(~liLl d~.~ miscari corporalf~ a combinate cu mtscan extorioare ~. do t: 11'1 rc'z;uUat b care intra ('1 lnsus! in ciclnJrk un orqanizerel. Raportul care uneste elemenkl(~ orqanlzate Q. ':' C etc_. C~l elert'lentdemediu]ll.d x, y, zetc, este d,ed 0 rclatie de (l5tm,tore, ~N~a ce tnseamn~ cA funcU(jl1arr~a?rgan.ismUlui. nu-t dist.ruqe, d menUne ddul de orgtlnizarf1 Sl. coordone~'di da.: tek mcdiului astfel inca !>4 l.e incQrpoH'7.(~ lTI ace~t nelu, Sa f)IeSUpUlwm ded eli inmedi.1.l se produl"E~ .0 vClricl_~ie (:arc 13

doua cazun: fic di orgat'li~mul lim s,e adapte.azu ~I atuncl ddul sc lntrerupo, He ea are roc 0 ada p~are, c ~p.a. ce ] ns c arnn t\ (:i:! clcl ul or ga nizat s -,a :tn 0 elifica t :;>1 s-a inc his ~

tra[]si;'o:nna x lln x', Sint noslbile

".

1/ + y ____,._ r.; _ {31. c+z ~-+ n. «: -

(1) (2)

a+x' -

b'r

,i Da_ca vom numi Gconwda.re acest rezultet al mesiunilor /(~'xern~ate, de media (transforma.rea lui 1) In h'), pu tern : spunr. dcci cti. adaatcreo este un ochilibru lntrc csimilare si
I.Q.Cgffiodnrc.

:-;.

, _ T?a:~,..~,ceasttidefi~iUe. se ~plkt!. tot atit de binein tellqcn~el insasi, ~_ntr-ad(':var. mtdrgenla cste csimitore ill masure Hi can.' ea in.corpore'Clz.1 Intreogul dst OJl eXP'f~riE'nt:ei. Fj(,~ dt f' 'i,_orha ~e. ~Jlmli rc care, datorita judoditH, face ce ~1oLII sa se includa in ceea ('e esto cunoscut si reduor- astfel univers~lI la pl"oprHlef:oi notluni, sau de intcllqenta scnzor: o-motofie care' strudureazi:! $i ea lUcnJ[ile percp.fjllte reduclndu.le la SC!lemf!l~ sale, adaptaf'ea infdectuala n.HnporUi In loate ~·.a:~nh~ un (~I(,Jn~nt .<_Jea-~io:ilarr~, .adk.ti de structnmre prfn t:;C,4~)ir~Of~rf!a }'~~al1ta.t~1 exten?are m ,I';'Tme datorata activiatl~.. subiectuluj. Orlcaro er fi deosobirlle de natura care se. pam vlaIOi :}r~Jafiidi (aceasta elabor ind in mod materia] fn,l'moie. ~]a~~m] lindu-Ie substante l{~$1 energrile mediulu] amb~ant).,. mtehgent~ pradk.i:l Salt senl:orIo-moioric r earn orqalH7:t'aza . -.: "' "'·"I'mI':]" ... .' . .', .. ' adc'Ie .:1.•. '!.> . <-~<ilI_i:I sc h· I' ema ISirTIU '1 in- eccstor eompor , lamente motorfi dlvcrselesUliatH uferite de rncdlu) si intdi. gentCl_ refkx.iva sau qnostlca (carc se rnultumest« sa qtn~ dea.sn'l formele sau sa Ie constru: ('I~di pe plan interior pen. ~r~ a. ~][e aSil?ila conllnutul f!Xpf'rielltei), toato sc adaptea7i!i 1;Islmllllid obicctela la subiect. . J'aptulca viata rnlntald ~~stetotodata 0 aCOmOd(lrc> la medlul ambient, nupoato fi nici ~~ pus la indolata. A sirnilarea I nu. ~oatr~ II nidodaUi pura, deoarece j.ncorporiTnd elclTIentek n(H III s(:h('~~el~ antcrio(lre, intcHgenla Ie modifici1 ru_'incetat p~' aC'E'stea dIn urmti pentm a k~ a j u~ta conform datdor no]./ Dar $1 imrerrs, lUCrllli1e Ul! sint nlcioda.ta cunoscute in sinp., d~o:arf~~?e aC:-Hs,Ul .:wtlvHate dc'! af:om Odtlfe nu {'ste nidodatd poslbtld dec]t In fUllctie' de procec;uI invers de.asimilatE.
v

Yom vcdaa astfnl cum l.n:\;~7] notiunca de obiect estf~ doparte (h.~ a fl lnnascuta $i necesite 0 construire In acelasi timp esimlletoar« si ecomodatoar e. In concluzlc .adaptarea intclectuala, ca 5] oricarc alta, constitute '0 stahlHre proqresi vii a echiHhrului intre lin mecanism asirnllator sl 0 acornodare cornplcmentar d. Spiritul nu po ate fi cons ld era t adapta t ) a 0 rcalita tc d edt daca ex i"fa o acomorlare pcrf(~cttir adictl dad'i nimic in aceasta reo IHate nu 'Vi:'! mel rnudifica schernetc subiectuiui. Invers Ima, nu exista edaptere daca n.OUOi rea Iitate a Impus atitudini rnotorfi sau mintalc «ontrare celor Ul.f(!c au Iost adoptate in contact cu alto dato anterioare. nu ('!x]sta adaptasc dectt dadi exists cocrenta, decl asimilare. Desiqur. pc plan motor, (:o(~r{"!nta prl.~7.i'nta. structura ru totul diferIUi de cea cafe ex j sU1 pe o plan. lld~exjv sau pc plan organic sl s~n t poslbile toate sistcmativari 1e. Dar totdoauna s,t prctu tinckni adaptarca [Ill c<;te lncheiata dcr it d<3Jcti a flus' 1(1 nn sistem stabil, adica dacti. exlstd un echlllbru Tntrr. acomodar« ~i aslrnllare. Acoasta ne conduce la Iunctia de orguni1.o.re_ Din. punct de vederc bioloqic, orqanizarea este inseparabita (h~ adapL':lH'~ :;int don a procese complomeutare ale' unui mccanism unlc, prlmul fiind aspectul Interlor al unlit ciclu at carul aspect ex ter ior i t. constituio adaptarca. Or. ill ceca ce priveste intcliqcnta sub forma er reflcx i va cit si ptadi<_:,j., H:'.~Jd.sim accst dublu fenOH1'ell al tota IiUi ~il functions I.(~ si al interdependentet intre or!l;;mhare si adeptare, In privmta raporturilor dintr e parti $i intreq care definesc orqenizarea, stim Ctl rit'care operatio intelectuals S~ ana totdcauna In report cu loate celelaltc 51 ca proprij!c sale elernenta slnt ale inscle quvernate de af:'f~f!a~i lege_ In felut acesta, Iiecare SC.hCl1ld este coordone ttl cu toate cetcle ~t~~ constitu ic (~a si Ins&~i 0 totalitate OJ pil.rti diterentie te. ()rjc{~ act de into! iflificatii solirlare. Relatii~e tntr e accasta or~anizme ~i adaptan~ s1I1t decl. accktl$i ca ~i pe pIon or~~ank: principa~ek "eate'garIi" de cart' se folose?k~ inteHgen\a spr(_~a se adClpla. la lumea exterimna ~path]l ~i tirnpu.l, caULalitatea ~i <;llb~ stanta, dasi I:icm-,ea ~i l1UmH ru I ('te. - cOH~~'Pund fiecCife llnui aspect al leali t.:itH, jj~a cum. fie('are onJan a'i corpului pc;i·e jnl~~Jatur.:i cu un raradp.r speci.aI ('1,'1 edi.lilui, da.f in. aJara m 1.5
qentti. presupune un sj-~ tum de irnplicati i mutualo si de scm-

de adaptarea lor le Iucrurl, de sint implicate unel(~ in altele in. a~C11 tel. indt estc ell nepuUnta st!. le lzolarn din punct de verlere logic. "Acordu] dintre 9Lndin~ ;;i Iucrurl '" ca ~i "ElnJrdul dintre 91ndire ~] ea Insasi" expruna ar:cst dublu inva, rlant functlonal al adapUirH ~i al orqanizarH. Or, accste doua aspecte ak gi.ndi.rif sint de ncdespartit:. ,gindIrea se orqanlzea:zA adaptindu-sc rEI. lucruri ~i orqanrzrndu-so, structur eeza lucrurilo. FC~CrrONAU $1 CATEGORIlLE RAlIU).;I[l.. - Problema care so pune acum «sto de a sti in r:e fel acesti invQ_r1dnli functi 000i1] determina catcqorltle ratiunii. cu altern vinte, marl lc forme ale act]vitalH intelectuale pe care h~ rega.slm ill toate stadiilc dezvoltaril mtntalc ~i ale car or pri me cristallzar I structura Ie in Intel igenla senzor io-rnotorie vorn Inccrca sa le descrlcm. DeaUfel. nu se pune problema rjp at reduce In (JC(~st fel suporiorul hi. 111 Ierior. Istoria ~mn~e]or a rata ca orice etort de deductle pcntru a stebiti continurtatea Intre 0 disdpJint! sl alta nu conduce Ia reduccraa suparlorulut la inferior, ci la cr,earPd tntrc eel dci termeni a unui report de reclprocitate care nu dlstruqe dcloc origina.litatea termenului cclui rna] olevat. AsUeI, rdatli Ie Iunctronele care pot (~xiSta intre inteled ~i orqanlzarea biologica nu pot diminue cu nlmic va I'oarea rattunli, ci, dimpotrl va, due la extlnderea notlumi dp. ad.a,piarp. v HaM. Pe dea lU'i parte, se iDtelege d0. la sine c;.'1 dacti in tr-un anumlt sen." cateqortilc raUuil1ii sint preforrnate in Iunctionarea bioloqicii. aruasta nu le contino in nicf un caz ca structur! constiente sal! chiar mconstlentc. Daca adap~ tarea bloloqtca oste un fel de cunoastcrc mat(~rialtia mediulul arnbiant, va fi nevolc de 0 sp.rie de structurarl ultcrloare pcntru GI dinilcest mccanlsm pur actlv Sa reiasa 0 reprezentare constienta sl qnostic d, Dupa cum om mad SPU$, trabuie sa, ne asteptsm ca la sf lrsitul si nu la Inn~putul evoluUci fnteluctuats sa ne in tilnim ell notiuni ra~l nnale, cere exprima 7n mod rea t functlonaree, ca. atare, In npoz.itie cu structurlle iJ1fHalecare ramin, ca s;;i zlcem asa, la suprefata orqanisrnu lui ::;;i a mcdjului ambient $i nu ex prima decit raporturfle st]pertrdaM~ dintre ace~U doi termenl. Dar pcntru a. In lesni analiza starttilor in ferioare pe can~ Incercsm 5-0 Iacem In aceusta lunare, putern a:rai.iiI! fehil ln care lnva16
§ 2. ll\TVARlANTII

rtentli biologld amlnH~i-cu putin inainte produc,. dupi!iJ.cc sint reHedatI ~i dabora'i de constlinta tn cursu I marllor etape ale dezvottarli mintalc, un Icl de tipar fU.llctional aprtoTic all HI.tlunii. Ieta, dUPd cum ill se pare noue, tabelul care SP. obtinc
astfel:
rune

Jil

mt <2}i::c i' u rr te

fUn.cti.f!

da reglt!:re.,

,'

Calegor1i

A. Tota.lila.t~
X Reiutic.

X
(r~)"

riprocft d t~·~ '" If'" [seep) .."

l'Ur A simHfl.n~ Adaptnre ... \


"

Functia - ••
Cdl'e

dp. lrnp'li-

l
\

l
1

7:~1:l~:rc"
X
~UT1n'"r

Ao ('\Ilita~e X X ChlSfi Eo 'Ra.p'fJrlc.anht~.


tivl

Acornodnre

f unctie

de! cxpli-

Cfl.TC

~i J B.. Cduzalitate
II

A. OhlE~d X :S pt!.

;:<

Timp,

damentale ' sau rcg~atoare, ceea cc l)1s(,:amnd di df~50. cornbina en toate ce]~lalte sl seregasesc in mice opcrajio 'psihita.Cre-ciem diacc"tc catcqorii pot n definite din punct

ccea

Cate-goriile
CD

putcrn numi unprcuna cu Hodfding

I",eferitoace 18. tunctie

de orqanizare

"categora

rep~~~zillU:i

fun-

17

de vederc static prtn notluntle de totalitate si derelatie, Iar din punct devedere dinamIc. prln notiunrle de ideal ~i de valoare. Nojiunea de totalltate exprtma inferdcpcndeata inerenta nri.carei. orgmr[Zi;i.ri" edit. ilntdigenta cit ~j bloloqica, Chtar daca conduitele si constitnte par Sa ia nastoro tn modul ee] mal nccoordonat in prime}e sti.pttlmlniaJ.e' existcntei. cle continua 0 orqaulzare Hz:iologid'i preoxistenta ;;I se crtstattzeaza de la incoput in sisterne a caror coeren la 0 verlem prccizindu-se treptat, Ce esto, de examplu, riotiunea de ,,~rru. purl de deplasarj", esentiala in. constitufrea spatlulut, dOi.ca nu ideca de total ltato orqanizata asa cum se menifesta l~a In mi~cari? La fel, schornels proprli il1teligp.ntei senzorio-motoril in g0.neraI sint guvernatc lfdrii qreutate, in interiorul lor ~~ lntre elc, de le~wa totalltatil. La tel, ortce rclatie Callr7.aM transjormaun dat incoerent lin mediu orqanizat etc. Corelativul Idcii de totajttate, ase cum a aratat Hoeffding, nil esto altceva dectt Jdeca de telatie. Intr-adevtl.r" relatta este dcescmcnea 0. categoric Iundarnentala prtn accea di cstc imanenta oriciirel activitati psihice si care se combin~ eu toate celelalto notiunl, Expllcatia cOMta in faptul c~ mice totalttato este un sistem de H:1:10it,ii. dupa cum 0 relatie t' S te un seqmen t tl [ to tallUit ii, In at (!('l stl1 cellita te, rcl a ti;;'l se mantfesta incepind cu activitatile propriu-zts fizioloqlce ~i pcntru a. se reogasi In toete nrvolurtle. Perceptillo cole mal ~lerncntare (asa cum a. aratat K~hJ cr in cazul perceptlei cu. Iortlor Ia g~jj.ni) stnt in acclast timp re]ativ(' u nclc hlJl1;l de altcls si structurate in totalitati orqanlce. Este de prisos sti insistam asupra unor Iaptc analoaqo care sc rcg~scsc In 9rndirea rcflectate. Cah"qoriiIc de ideo! 9i de voloC!w exprima aceeasl functionare. dar sub asjier tul ei dinamjc, 'lorn numi rrldt'al" orlce sistem dc valort constituind un tot, df!d orice seep final. al acOunilor, iar "valori" -va]oriJcparticul;;ire relative la acest tot sau mijiloBicele care permit Sa atinqcm accst soop .. RaporfUTile d]ntf(~ idf'!p~$1vaIoare sint, a~ada.r, acelf'a~,i en c:ele dintre totahtate 9i rClatie. Or. 1dCCllLlriIesau valo.rile de ariee ort'lin nu sLnt dccit totaJliUi.ti i'n elUlrs de ('-onsHtu~rf~, valoa.re-il. !flind ex pre5ia (lr~:lia b i Ht~ti i la toa te ni vel uti.k. 1n tr ..;acieviiir, def zirabilitatea csle, indidul unel rupturi deech:i.Iibm sau al unci
18

totalitati nctcrrninatc, carcia H lipseste un element oarecare pentru a se eonstitui !iii care tinde spre accst clement pcntru (1.$i Tp.aliza echilibrul, Raporturile dlntre ideal 9l valor! stnt deci de acelas! ordtn ca $ii acelca dintrc totali tate si relatil, sl aceasta .se lliltelcge de la sine, deoarece idaelul nu este dcclt forma inca neatinsa de echilibru a totCilita~nor reale, iar valorile nil sint altceva decit rclatil intrc mijloace ~i scopun subordenate ecestui slstcm, Flnalitatea trebuie deci conceputs nu ca 0 categoric speciala, d ca traduccrca su· biectlva a unui proces de echil ibrare, care nu ilmplidi. el insusi FInaU tate EI r ci numai dcoscbirea qeuerala intr e startle de echlhbru real si echilibru ideal. Un bun exernplu este accla al normelor de coercnta si de unitate, proprii qindirit 10!'Jict\ care traduc acest efort permanent de echilibru el t()tam1i~nor intclectuale, care defiuesc deci echilibrul ideal neatms niciodClitit de Inteltqenta s! comanda velorlle perticulare ale jude~j1tH. lata de ce numirn "funclie reqlatoare" operetille H~Ierltoarc ]<1 totalltate si la valcri, In opozitie eli funcllite d(~ cxpllcarc :?i dc fmpllcare-, Cum s,a_concepern acum cateqorllle legate de adaptare, Cldidi de esirnilarc ';:;1 acomonare? de Prinlre (;atcgorm(~ gin. diriiex]st.a unele care stnt - dupe expresi a lui l Ioeffdinq ~ dintre cele mai "realeiJ (acalca care implied in. afClf1:i de ratiunc un hie si tm nunc, mercnte experientci, cUB, sint cauzalttatea. substanta sau obiectul, spetlul ~i tirnpul, ca:reHecare in parte - opereaza 0 sint~a mdisociebila a ..do.tului" ~i a d~'d.uq]ei) sl altclo dintre cele mal .forrnale' (acelea care, fara a Il mat putin adaptete, lJot conduce totusi la 0elaborarc deductive nedaflnite, cum stnt TelaUile I09iCl~ si matemati(;~),. Asadar, p rim ole cxprtma intr-o 11i;isnrA mal mare procesul centrifuga~ expHUi.rii si al aromodarii. iar cc:lelaHe fa.c posibilce slmjlaroa lucrurrlor Ia orqanizarea Intelectuala si eonstrulroa impllcattllor. Puncjia de implicare cornporta le r indul ei doi invartanti functkmali pc care-t re9asim in toale stadiilc: unul corespunzind sintezei en Ii ttiJilol, rf':specth" claselor (concepte sau
i

l tIl 1"1: langaije N 10 pe-nsee ~he.z .1'cnlal7t ~'P. 30~) numcam ,Jtmr.ti~ mixW· an~i'I~tti ~i.J]le!z.a. a. im;pli r-ahei i ~ <J expli.c a tiei p~ C(~H" 0 l~ ~tiI!lL ast,'i7.i rle Me~fl elf! org.aniztlre, D~iJHfe] e~t", acela5i lucru, deo,~rece or~Jd· i!i':t_1IJ'~~J presupuuc 0 sin! ezt,i a iL'i1ill!.ilar ii si B. aC0tn odtl r1 1.

19

scheme], cclalalt sintezei lUPO! tusilot cutuitative Sal} nnrnetelot, Intr-edewar, incepind cu scnernela scnzcrio-motorii, acestc mstrumcntc elementarc ale lntcllqentel rnanifesta dcpendenta lor mutuala, Cit despre functia de cxplrcare, ea Sf~ refera [a ansambluj opcrautlor care perrnlt sa dsducem realul, ad:i.dl. sa-il conicnm 0' anumlta pennanenta, ofarind totodata moti vul transtormdrilor sale. Din acost punct de vedere, in orice explicatia pat fi dlstinse dona. aspcctc com. p'l crncntare: unul referitor [0 e]19i area nl)iec te! OC Cdd la U bor referitor Ia causalitate, obiectela fiind In ar.clasi timp produse ale cauzalH~~ii $] condi tia de5fa~;mrar:i.i ei. De aid, cercul obiect X spaiiu $i cauzali tate X /in)p in cere interdependenta Iunctlilor se cornplica prtntr-o rclatle reciproca a materiei ell forma .. Vcdcrn astfcl III ee mtisura tatc<gorHl~ Iunctlcnale ale (::llnoasterlt constitule un tot real, care se muleezd pe sistemu I functillor inteliqentei. Aceasta ccrelatie rciese si mal ]irnpede in urrna analizel raporturjlor In ('are seaHa orqanizerea ~i adaptarea. pe de, 00 parte, asimilarea ;oi eccmodarea. pe de
altt!. parte.

Intr-adevdr, am vazu] c81 orqanizarea constltuie aspectut Intern al adaptarii attrnei dnd 0 eonsideram nu procesut adaptattv In act, ci interdependenta clemcntclcr deja adaptate, Pe de al Hi. parte, adaptarea nu ,esh~ derit orqanizaree in confruntare cu actiunca medlulul, Or, aceasta dependenta reciproca se reqaseste In planul intcllqenlel nu numal in Interacttunca ectlvttatti rationale (mqaniz.are) 7i a cxpcrientei (adaptare], in. pnvlnta carora Inueaga ]sIorie a gtmHrH stttnu tkl~ erata cd sint inseparabifrvci si in corelatia cateqoriilor functionale: intr-adevar, nici 0 structure spatio-tcmporala cbtectiva si cauzala fill cstc poslbila f.arij_o deductie loqtcomatematica, aceste dou8J tipuri de realitatl constituindu-sc asttel in sis.teme solidare de totalltati sl de rclati]. Cit dcspre cercul acomo(Ml'i]~i al asimtldru, re~~p{dgv al explicatiei $1 al Irnplicatre], problema ridicate de Hume in privln~a cauzamatH ilustrcsza Iimpedc ecest Iucru, Cum poatc fi notiunce de GIUZ.i;! in acelasl tirnp rationala ~i expertmcntalef Daca reducern cauzal ltatea la 0 pur.1 categoric tormala, realul ii for-epa:(a;;a cum a aratat-o Ioertr- fnnnos E.. Mey,erson). la.! dadi 0 rf!ducem ]a rangu.l dt~ s:i.mpla secventa empiIici1, lWce-

si'tat'f-~a el. 'dispare. De aid solutie kantlana rcluata de Brunschvkg, potrivit dlreia cauzahtatea este 0 "anal09i('! a expericntel' adica 0 interactiune Ireductibila intre raportul de Imollcalle sl datul spatio-tcrnoorel. Acelasl lucru se poate spune ~i despre celelalte cat(~fNra "rca]c", toato nresupun imp1icataa, desi rcprezlnta tot atttea ar.omodarl Ie datu) exterior. lnvers, (:lasdu$i numcrele nu s-ar putea ccnstrul fari"l conexlune cu soritle spatlo-tcmporale inerente obisctelor ~i relatlilor lor cauzele, No riir.nine, in incheiere, sil:i. b5mV~1'IrI os dedi oriee organ o al umn corp viu este el insust erqanlzet, tot astfel, orico element al unei orqanlzarl intelectuale constitute 161r indul ei .0 orqanizere. Astlel stind lucrurile, desi In HnH marl cetegoriHe' Iunctlonale ale tnteliqcntci SO spcciallzeeze in raport cu mecanismele esentiale ale organi:t,~ r ii, asisnllarii $i acornodacri], elc pot. contlne in sine aspecte corespunzatoera accstcr trel 1fHuctH,. ell attt mal mult ell. cit acestea sint, cu s~gliranta. functil suphnitoare ~l 1$i schimba astfel nelncetat punctul de eplicatic. Cit priveste modul Iii caw functifle ce carecterlzceza astfcl princlpalele cateqorti ale spir itului crceazi'i orqenole lor proprii ~il se crlstalizeazs in structun, aceesta constituie O('lU~_problema" pe care nu 0 putem aborda in ~Btroducere dat fiind ca tnlreaga noastre luc:rareeste consacrata studiului fazelor incipientc ale aecstel constructii, Pentru pregatirea analizei, trebuio si1 adauqam doer citeva cuvlnte ssupra structurilor ereditare care rae posibild aCf'a"tti structureremintala.
§ 3. STRLCTURILE ERED I TAHESI TEOlnILE .ADAfJTAIHL - Am vazut caexi.s.tl!i doua qenurl elf! reaHUiti crcdi-

tare carp. intcrcseaza dczvoltarea ratiunii umane: lnvar lantl! Junctional! ]egaU de ercditatca tJe;nerala OJ substantel vii $i uncle orqane sau caractere 5 tructu ra.lc legate de ereditatea sper:jaM_ a ornului ~i care servesc ra mstrumonts elementare pentru adaptarca Intclcctuals. 'I'rebuio dcci sa examinam acum in ce tel structurflc ercditare preqatesc adaptarca intelectuala $i In ce masura teorrlh- biologice ale adapUirii pot clarifica teorta Intcliqenlel. ReOcxde si chlar IDorfo]oU].a orqanelor d(!: care sint .logate constituie Un fel de cUYloa.o;:terc anticfpaUi a mediului exterior, cm'IOll.~tere incon;;HenHi ~[ rntru lotI.]I rna tcriam, fHr~
21

20

a stmcturtlcr crcdHare? Accasta.pfoblema bioloqicd este insolubila in mornentul de fati1., dar ni se pare utile 0 scarta treccro 111.revista a discutii'Ior pe-care ca le-a declansat st Ie prjIejl!J:i.e;,te in contlnuarc, deoarecc diverSf~le 501utH propuse srnt p6ra~elje ell diversele teorii ale inteH9cnt(~i ln5.l:i.~~. i pot arunca asttel 0 s lurnma asupr a acestora din u:rmi'i,evidentiimd gene:ralitaiea mecanismului lor. Intr-adevdr. exisUi cincl puncte de vcdcre mrlfqndis,. unela dintrc InterprcUirilei.nteUgentei ea atare, Fmre~te,a.ceasta nu JnS~'amii1d <:11 un autor sau altu], alegind una. dlntre c:ele dud doctrine earactetistice pe care le putcrn distrnqe In bi oloqie, este constrins prln aces! fapt insusi ~d adopte atltudinea corespunzatoare in psiholoqicr dar oricare erTi cornblnatille posjbilo dintre opmiilc autoritor. ex i-q;§ "mecanisme cornunc" lridiscutabile ifltrcex'P11r.atiik bini 0gke si expllcatlilc pSitliulogkp. aJeadapt~riige~1eTalf! ~i intel edna Ie. . Prtma solutie este cea oferita de lammc.kh~m. Potrivit acestei femii, orqanismul este modele'! dln exterior do mediu, care prin constrinqerile sak dctcrrnina Icrmarea deprind.erilor san (I. acomcdarilor WdividuaJe~, jar acostna, fix In .. du-se prtn ercdltatc, modeleaza orqanele. Acestd. ipoteze lbiologicf'<f! prlmatului deprinderii 1i corespunde in psthologie asociotionislTIul, pentru care cunoaaterea rezulta~i COl din. dcprinderile do bm ditc, f d ttl ca v .rL~O ad i vitate in tern 11 car(~ ar constitul Intel iw'nti3J. ca atarc sa c(md~tioneze acestc achlzitii, ~ V if.u1is.muLd imp 0 tri va, in terpreteeza ada pta Yea a trtbuind Ii ~n~ci vf 0 lIort,5 dsosebita de a construi orrrane utile. La fel.
imelettuCi1i.s.mul explictlini.('Hgcnta prln ea lns2l;,1. atrtbu inprincipale a-~upra ddapUirii, iar ficcerc corespundc, .mutf1Us

cunoasteru etectivc. Cum este posibila o esemence adaptare

in doiala, dar jndispensebild

pcntru dezvoltarca

ulterioera

moloqice ~i psihologIce, pc care le putem grupa sub eticheta de aprwnsm,. considera strueturile mintale ea Hind anterioarc expcrientej, care le ofer11 doar ocazia dea se manlfesta, fara a le explica ('nll~i de putin, Intereseaza prea putiIDl fa~)tu.l dl. structurile sint conceputaasacum fee inaelstu c~asid ~ ca fj lnd psiholoqic linn.1s(ute, seu pur ~i slrnplu V(~~. rnce din punct de vedere logic, "Suh~LsUnd" intr-o Iurne inteHgihiM. la (~a-re partlclpa ratiunee, elc stnt prcformate in subiect 1?f nu r~ljabo]"ilk de el in fu:nqIe de cxpcrlcnta sa. lin aceasta privinta, in btoloqle st in loqicd s-au corrsis cxccse prezenttrtd maximum de anaJogie: dupa cum s-a ernis rpoteza unei pretorrnart CI. tuturor ",genelor" ('0.10 s-au manitestat h\ eursulevoUulid - inclusiv gen.elf' dd~m;:;;toare specie] - tot astfeI Russell a ajuns Ia presupurierea (::tl tonk idelle care inco lle~~c 1.(1 mintile 11 0<:1 S tn': exis ta din totrl ('a un Q., inclusi v ideHe false! Am putea acorda un ]QC special doctr inei bi.oloqko a "emergentei" potrlvit cdrc.ia structurile aper en sinte7.e i reductibile, succcdindu-se tntr-un lei de creatie continua, teorte care. i~:i. arc drcpt corespondent teorla ,,formelor" sau (I ,,,Gestalt" -ului in pstholoqio, De Iept ]ns.~, in acest cal'. nu este Yorba. docit de 1!J.napri orlsrn rnai dinamic ca intcmties] care, in cxnlicatlile lui parttcularc, duce la epriorisranj proprtu-zis, in rnasura In caJ.re nu sc orlcnicoza mal direct spre
i

cea

cdru.ia ii rezervarn derumnrea de ~m~tutionism,c~te acela al biologilor care, lard (Iff] prefo rm]~tl, coilS ide[a s i e i c a . 0tru cturil e a pa r pc oc ale pur
enrioqC':na., dar di se nasc la Lntlmpla.re din transformart

de-a dUf:<'8J sOhrUe. Ai patrulpll punct de vedero,

]n~

du-I 0 Iarultate lnntiscuta de a cunoaste $1 considertnd activitatea pi ca un fapt prim din care derivti. totul pe plan psfhic, Pentru pre[ormism, strut-tun h' au 0 oriqinc pur endoqena, varlallile virtualo ectualizin du-se prin stmplul c(m:tad cu medl]jl, (;<;lIn": nu Joacli. asHcl deed un Iol de ",oetector", Rationind lntr·o ma.niera asem~natoaIe, divcrseTc doctrine epistc-

t~nle :<;1ca se adaph'aza .modiu lui dB!torit21 unel selectu ul tc~ rIoare., Dacd_a.cest!Ilod de Interpretare se transpune pe plenul adapUlnlor nseredttare, descoperlrn un peralclism cu schema rrincercaril or ~~erorilor" carecteristlca pmgmQ.Usmu~ lui sau cOn\ientionalismului, Potrivit ecestei scheme, ajustarea. ccndultelor se explica de ascmcnea printr-o sdcctiJt~ ult:'rioarti a comportamentelor care, in raport cu rned lu) extenor, apar Ta intimplare, De pilde, dupa conventionalistl, spattu 1 NH'licUCl.n cu. hei dimensiun i, care ni se' :pare mai l.adevarat dedt aUf'le d rh pricina strudurE organe]or
Ji

22

23

no a she de pcrcep Ue, este pur ~i sun pI u mai HC orne d ", deo a.rece pennite 0 rnai buna ajustare a accstcr organa le datele
In sfirsit, conform unci B. clncea rncdiul constitule un tot Indtsoclabil,

sclutil, orqantsmul ~I in sonsul ca in atara demutatil Inth'npliitoare, trebuie Sa lujim in considerate variatlile edaptattvo care impllca In acclasl limp 0 structurale proprie orqanlsmului $1 0 actiiunca mcdiului, eel dol termeni ueputind Il scperatl. Din punctul de vcdere al eunoastorlt, aceasta In GO camne di actlvitetea subiectului este le'g-ati:!. de constttulrea obicctului, dUPd cum constituirca obiectulul .. irnpllca actlvttatea subicctulul, Sc pcstuleaza deCi 0 interdependenta ireductibila lntre expcricnta, $oI ratiuno. Relat.ivismul blolcqir se prehmqesto astfel in doctrine interdq:JCndentei subiectnhn )ia obi ectu lui, a aslmilarll obiectului de catre subiect ~I a acomodarii subiectulul la obiect. Paralclismul intre tcorltle edaptari! $.i.Clcelea ale lntcligenteI filnd astfel schitat, in mod flresc studiul dezvcltarit mteliqentel va determina aleqcrea pe care va trebul s-o facern Intra divcrscle ipoteze poslblle, Totusl, pcntru a pre~titi aCf:JClsta ak9ue $1 mal ales pentru a Uirgi, notlunea n nas.tra de arJaptMe, date mud eontinuttatea procesclor bioloqico si analoqia solutulor propusc !n drversele planurl In care rcapere problema, am anahzat pc planul morfoloqir-I ereditnrc a orqenismulul un caz de I!.cinetogcneza", bun pentru a ilustra dlvcrsele jnlerpH~'lari enumerate de no!' .. Aproape tn toatc mlastinile Europe] ~i Aslei exista 0 molusca de apa, Limnaea stogn(!1is (L.). avtnd
0

lumu exterloarc,

tate contractata, a caret lstorie qeo]o~lic1l. poate f unnariUi din palcolitic pln5 in znel~ noastre, a devenlt eredita.ra sl perfed s't,abirii [accste gcnotipuri asculta, lntt'e altcle, de lcqlle S(~gl'CgI£IUd mendcltcncj in medlt deosebit de expusc vinturilor din lecurlle Ncuchatcl st Geneva. SA pare decl, la prlmavedr-rc, dl. in acest caz Sf! irnpune solutia Iemarckiana. deprlnderile de contractare dobtndite sub Influenta valu'[Ho:rO:1l1 snrstt prin a se fransmite pe cale e:reditara irrtr-un ansamblu morfoloqiro-reflex, constttuind 0 nona :r,asai.Cu altc cuvintc, fenotlpul s-a transformer pe nesimtltc in genotip sub actiunea durablla ;3. .mcdlulul. Din pacate, in cazul ~imnaedor, ca si in toatc ccklaHc cazuri, experientele Hkute in labnrator (cresterea intr-un bavln in carp. apa este agitaUi eli ajutorul unui dispozitiv pentru rletormlnarca unei contrectari experimental e) nu prezinta nid urma de transmitere eredltere a. caracterelor dobtndjte, Pe de alUi parte, nu toetc lacarne de rnarime medis prezinta verietatl

contractate,

Dacs exists

inrlu(mta

medtului In con stitulrea ecttv prlntr-o adaptare

crmtrar-tartlor

er(~ditan~,ac.pasti;i inf1uenFi cunoastc

guri (de intensitate, care dspaseste

forma alunqita

tipica. Or" in marile lacuri din. Elvetia, Suedla etc., aceasta specie prczlnta varietatna Lacustris, conttactata ~il sferica, a ('a.rei Icrmare se exp Hc,li en usurinta prtn ecornodarea moterip. a enlmalulut, in tirnpul intrequlut proces al cresteril sale, la velurt ~i 10. aqitatia epct. DHpa verfficarea expcrrmuntala a Q,c,e:'!;tei expllcatd, am reus it sa stabilim, pe beza unui mare numar de cxemplaro crescute in acvarlu, di dGCasta varie; V CZiOE:'x:puIlere
1) Le5 laces l(l(::I1,~t[e.s -de- III 'Limnaea I)OliS de J'Qi!1aptalion heredJtaile (W~C

~m~n unma

a iaptelor

frl!lLce el de la. Belgique, vol. I..xnr (l9~9)" pp,424----45..~~i 2) Uadap.'(l-. Hon de: la 'Lilmmea slaq.nf.lJiI/ miX miIieux facus-tres de 1a .suJ's.~e·.rom(!ndi~,
sui sse d EOZ{)o!og [~, ". f)l. 3tJ, pp" 2f:i3 5$1., p,L 3--u_

in d.ouo"istudii ale n();!!:;;ln::: .!;.tag.nr:zHs'. R~cherch~5 sur J,e.s mpIe mWeu.• BuUetin biologique de hI'

Revue-

simplele deprinderi lrnpuse .. In ceea cc priveste sclutla a doua, vltafismul nu estern stare sa explico nici 0 adaptare in amanuntcle ef. De ce intf'!1L~enta incon:;;ticnUi a speckL rlaca ,p.a oxlsts, nu intervlnc pretutindcni unde ar fi utila? De ce contractarea a avut nevole de sccole pcntrua aparca, dnpa popularca postqlaciare a 1acurllor. ~i nu (~xl-"ta !nd In toatc [acur ile? Aceleasl obinctil slnt valabilo in cazulsolutiei preforrnlste Ci problernei. xolu tia OJ patra. dlmpotrlvd. pH'zinta 0 pozitic 10 a.pan.'nt~ inatacabila. Intr-adovar, potriv it mutatlonlsmului, structurile conl.n:ldalee:reditare s-ar datora unor variattl endonene inttrnpl ~toare (i3did~i ndcqat(' de mediu sau de adapUirik individual e fenotipj re) ~i abia mai ttr7.1u acosto forme, mai bme pr cadaptate decit altele la zonel€' aqitate ale Iacurilor, s-at fi multtplicat tocmai In locurllc din ca rc forme Ie alun ~jt.P. eHm exduse prin seleC'~ile naturalii. lIa'lardul :;;i selectia ulteriocmi ar explka ded adapta:rea fara nici 0 Oictiune mistcrionSll a med]ului asupra transmiteri i Neditare, in timp cc

de a .~ S~ supunc pasiv, rcactlcncazs

de durata

etc.), lar orqanismul,

doci pr adeparto

24

25

adaptarea variattilor indivlduale neereditare ar:rr1§.minea le~ gatitl. O€ actiunea ernbianta .. In cazul limnaeelor noastre lnsa, ar putea n adU5C doua obicclit toarto scrloase la adresa unci asemenea in.terpret~:rL In primul rind, da(;~ Iormclc ulunqtte ale: spcciei nu .au putut subzists ca atare tn 7.oneJe lacurilor unde apaeste deoscbit de agUarUi, genotipurHe contractate. dimpotriva, pot trai in tcate medii le In Celie este reprezentate specie. No~ le-am putut acHmaU.za mai de mult intr-o apd statatoare de pe Pletnul dvetian. Asader, daca ar f~ verba de mutetli imimpl a toere a.cest0.genotipmi ar trebui sAff~e raspindlte In aceeasl milsu.rru cam peste tot. In reelitate, ele nu au aparut dccit in mcdiile lacustrc, sl anume in acelea ca re 5tH t deos eb H de oxpu s e vtn tu 1u j d eel incH:d e lee UJj[ i unde adaptarea individuala sau fenottpica la valurl este mal evidenta, In al dotlea rind, selectla ultersoara este 1111 cazn l Iimnaeelor inutile ~i imposlbila, deoarcce Iormele aJunU i I.~ pot. da lac f.~leinsele la varlatli contractate, neeredttare SaU inca h(~·c[(.:~di.h:lre. se peale vorbi dec.i nici despre mutalil Nu intlmpliit{),:J!r(:~,n~d dosprc sclcctic ultcrioaJa,pt'ntHl o.~xplica 0 asernenea adaptare, !\:e ramine deci numai solutia a dnC<':iJ ~1 ultima, Ea consUi hl a adrnite poslbllitutea edaptarllor eroditare ce presupune ill acelast timp actlunee mediului si reactia orqanlsmului fadi a fi 0 simple fixate a deprinder ilor. Asttel, chier si poe plan morfologlco-rsflex exisUi intcractiuni intra mediu sl orqanism de usa natura di orqanismul, fara a suferi tn mod paslv constrinqcrea mediului ;.i fa.ra a se Iirrrita sa manifcstc In contactul Sali structuri deja preiorrnate, rcactloncaza printr-o dlfcrcnticrc CldivdJ a n"fI(~xclor Un cazul nostru partlculer, prtntr-o dczvoltare a reftexctor de adercntJ ale piciorulul .si a. rcllcxelor de cOl1tm.Qi.c) ~i printr-o morfogeneiZ,a. corelativa, Cu alte cuvinte, rlxarea pr(!dita.r,j. a fenctipurilor sau 8. adeptarilor individuale nu se ·datoreaz~ unci simple repetaria deprinrlerilor care le-an ddt nsstcrc. ci unul mccanlsrn sui generis, care prin recurcn tJ:i sau antictpa~re ducc la ace]~il rezultet pe plan !norfoloqi.co-reHex, lin ceea ceprive7te problema intcliqpntet ni se pareci:i. din acest exemplu se pot traqe urrnatoarele irrv8!tilim.inie .. De la primii StU. PCl~:i., inkl.iw~nta csh~ angojaUi, datorit.a adcrpUI[Hor ereditare Clle orgmlislllului, irrtr-o rctea de relatii llntre organism~i medi.U. Ea nu a.paH' dcd ca 0 pulerp de reflew
r
I

xtune mdependcnta de situatie pa.rUcl(a]ara pe care orqanismul 0 detine ]n univers, ci estc legatti. de la bun meeput df~ condijii biologi ce aprioricc: ea nu are nimie din. abs:olutu~ indepL~nd(~Dt, ci este 0 rclatle prtntra nltclc intre orgamsm ~i lncruri, Or, dacd tntcliqenta contmud asUd 0 adeptere or9tUli<,:d anterioera (~i, proqresul ratiunli consta, fa:r·a in?O_iaJ~: intr-o constlenfizarc din ce in ce lIlaiavansata a. ectivitatit orqanraatoare incrcnte vietil, In.sa.$i, iar stad:i..ile,ir0t~ale ale dezvoltarii psihcloqlce ccnstitule doar eonatientlzarljc eel.e mat superficislc ale acestci activ ittiti . de orqanizarc, Cu ",a,tlt rnai mult stru r.turila morfologico.reUexe pc care. legaslm in lHJ n corp viu ;;1 d slm i1ar ea bioloq idi care s"e~f.~.:i.., P_lU_H> la tul de plecare al tormelor elementarc ale asmlllilll~ p~lhH:e nu ar fi altceva decit schitarca CC(I mai extertoara ;.~ cea n~d!.imateriela a adaptdrii, a card natura profunda ar fi exprlma ta tot mal b:i.ne de for~1H~1 su~perioa~e_ de aC~hvitate e tntelcctuala, Putern dod considsra ca activitatea lntelectuata, pornind de lao un raport do intNdepr~ndenta. in~,re Of~ qan.is:m :;;i mediu, sau de nedifere.nticrc lntr,e ,. sllblec~_ ;>1 obicct, tnatnteaza CUH.comitent pe planu I' eucerrrn Iucrurilor $i al auto[eHcdtlrU, aceste dona prorese cu sensuri 1nvf~rs.e mnd corclativ c. Din acest punct de vedere, orgCl.ruzarf!a fi;iologica si anatomlca eper trept~t. i~ fata con~tiit;tte!..::CL fiindu-i extertoare, iar activttatea intcliqenta se prezmta III consecintli ca cscnta tnsi'l!:?i ~. existcntct noastre ca subiecti, Dc aiel, 'rastumarea care se produce in perspective, pc masura dezvol LEiriirnintelc, :;;i care explicit de ce ratiunee, desi reprczlnta 0 continuare a cclor mal centrale mecanisme bioh)9icc, ajunqe s.:i lu d(:~pa.:;;('as.cadeopohh'dJ In exterlorltetca $i in interiorHaka lor, care sint complemuntare.

26

PARTEi\

IN]'I!

ADAPTAB.ItE SENZORIO-MOTORII E,LErvtENfARE

CAPITOLLJL

PRJ:MT..TLSrADIU.;

EXERCITIUL

REFLEXELOR

Inteliqenta nu enerc nicidecum la un moment dat 0.1dezvoltdrll mlntale - ell. un rnecanlsm gala stabllit si fundemental deosebit de cele care l-eu precedat. Dirnpotrtva, COl prezinta,Q contlnuitete dcosebita cu procosele dobtndtte sau chiar innascute UlH~ lin de escciatla obisnuita ~i de reflex" procese pc care ea sc ba7:ea't;i1~i pe care le utllizeaza totodata, De areea, Jnainte de ,a enallza inteliqenta ci:'!ataro. s.;1 anallzam mndul in care nasterea dcprinderilor si chiar CXNcltarea reflexului ii prega:tcscaparitia, ecce u.~ vern face In acesstd prima perte, rezcrvind un capitol ref'lexului si problenwlor psihcloqicc pe care el I(~ ridica, iar un al doilea capitol drvorsetor asoetatii dcbindite sau deprind{'6ele~ rncntare.

Daca pentrua pregMi analiza prirnclor acte de inte]i'genta este nccesar ~d ne lntoercem la reactHlc orqanice creditare. . efortul nostru trobulo sa constea nu in 11 studia divcrselo .forme ale aCI~S'toI' reactii ce aper, ci doar in a caracterrza intr-un mod qlobal ]11 ce fel se repercuteaze eIe asupra comportamentulul indlvidului. Trcbule sa cautlim dec! Inainte dc toate s.a disociern problema psiholoqica u reflexf~lor de problema pur biologka. Din punct de vf,~dp.nc biologic, eompcrtamentele care so observe in primcle saptamlni ale viclii Indlvjdulul prezinta o mare cornplcxitatc. In primul rind, cxista :r!'!fl('xe de catego.riI Ioarte difmite, tinind de, maduva, de bulb, de curpii optlci, de scoarta il1Lsa-;;hP(~ de alta parte, de la reflex la instin rt nu cxistd decit 0' difctr=nt.j de grad, Alaturi de rcflexele sistemului nervus central, exists acelca tile sistemului autoncrn isi toatc rear.tiilc rlatorate sensib.i.liH:itH ,PTOIOpatlce", Exista in special ansarnblul rcactillor pcsturale. a c{iror irnportanta pentru primii pCI$i ai evntuttei mlntalc a dcmonstrat.o fl. Wsflon. In sfirsit, cste qreu sa concepcm orqani'zawa unor asemencamecanisme fa.r·a_ e.acorda (ltcntia cuvcnita prucesclor endocrine, al caror 101 a fest invocat in legatnra cu atitca reactii tnstlncnvcsau emotionals. Avern de-a face dccl astez! ell 0 mul Ume de prcblam« cu care esto
confruntata psihotoqta fiziologka $i care constau in
0.

de-

termtne ufcctcle pe ca re Ie arc Iiecero dintre mecanismcjs astfel disociate esupra cornporternentu lui individual, Una dintrc celo mal Importants problcrne de acest gen e::;te enaliz;;)ti;i de H ,\~ra,l,[on 111 frurnoasa lui carte despre Copilul turbulent: "EXIst;]. oan.:~ Ull stadiu al emotlei, sau stadiu a I reactiilor posturale 7[ e:xtrapi.ral1lidale,ant.er.ior stadiului s snzori o-nwlor, sa:u stadiulul cortical? 'J\;iJ'r1.k nu at putea demonstra mal bUH> complcxitatca ccnduitclor elernentare si necesttatea de a distlnqe daje succesjve $i sisternele fizioloqtce concomitcnto dcclt dlscutla arut do aprofundata, desfasurata de n Wallen, in eursul c.ilreid un material PCltologi,c de 0 deoscb! tat hogdU.e sprijina neincctet analtva qenetica. " Dar oricit d(~ isp! tltoarc ar fi rezultetelc asttal ohtlnutr-, nl se pare dificil 8& depaslm astazi descriorca glopal11 atunci cind trebujo S8J sesizam contlnuitatea xn~rc primele condulto ale suqarujul sl viitcarele conduite intclcctu ale. lata de cc, dc;;i. simpatiile noastro slut pe de-a Intrequl de partea cfort~hu depus de H Wallen In idcntificarea rnecanlsmelor psihice cu acelea ale vietii In5;;;~i, credem di trebuie Sa nc Iimltsrn la sublinierca ideniittit]j tunctionala f.a.ra a parasi punctul de vedereal simplului comportement exterior. In fegBilura Cl1 aceasta putem spune ca problema care se pune in privtnta reacttilor din pruncle s,apt8mini consta ill esenta din urrnatoerele: in ce fef reactiile senzorlo-rnotoni. postulate etc" dat(~ in 7.(~strea eredttara a nou-nasrutujuj, preg'~te~c individul pcntru adaptarea la rnediul exterior $i dob.mdlrca coridu itoler ultc r io an); earacterlzate t ocrnai p r in u ti ~ lizarea proqreslva a expert imtd1' . ~ Problema psihclcqir.a se pune deci indata cc Iuam in consl.dl!rare~reflexele, posturilc otc. nuaht in report ru mccen~sn1Ul m~('m a1 orga:nisnml'u:i. vlu, cit in relatino lor cu medl~l extenor, a~a cum St.' prcziThti1 eI in fata {lctiviHitii ind~'\.d.dulul, Sti exammarn din aces! punct de vcdcre cele citcva reac~iI _fun~d_amentale caractcristlce prlrnotor s;aptam1ni; ren.exel.e_~e .s~:p,t-~"ide apucare, stri!],l:Hele sl f()nat~mel, '-qP..sru~ rile si alltudlfill~ br(lteloT, a.le caplllui sam aTe trullchi'l..lJui. etc. Ce(~a .ce s.urprincte .in ar.easta priv~n ti:i: este faptul cti, odo::tt1;i
C'U functlOnarca ]or cea rnai prim itlVtl" asemenea <,wt]viUiU
('

dau loc, ficcare in sine ;;1uncle in rapcrtcu altele, Ia 0 sistema.tizare care depa~e;;tc: autornatismul lor. Exista deci "COIld'ui'Ui." rnca eproapc de la nastcrc, in sensul unei teactil totale a indiv idului $1 nu numei 31 unei. declansar] de antomaUsme l)Clrticulaw Scm Iocale, legate inhe ele doer din intedoOr. Cu altc cuvintc, menifostarile succesive ale uruu reflex cum 'N;tE! eel 011 suptului nu stnt comparabile cu punerea periodica In miscare a unui motor care So-ar fuJosi 0 data 101 citeva ore;,l s-ar opri un tlrnp peutru rdacere. ci constitute o desf~',>urBle istorica de' asa natura, C,H,fi.p.ca,re episod d r~ptndc de ccle care I-au precerlat st le detcrmina pc urtnatcarele intr-c cvolutle eiecttv orqantca: tntr-adc v ar; oricare fir Ii mecanismul intern al acestui proces istoric, putern sa-l UTmdrirn pcrlpetiile din afa:r~ ~I :sa dcscriern lucrurile ca sl cum flecare reacfie partrcutera le-er determine pe celelalto .Uira lntermcdleri. Tccmai prfn accasta 59 produce 0 rr~aqie totala, adka un inceput de pslholoqle,
§ 1. REFLEXELE DE SUPT. sa luam drcpt exemplu rellexelc Si1IU actul instinctlv al suptului, reflex€' deamt'~l complicetc, Ia care pavtkipd un mare nurnar de fibre centripete ale ncrvllor triqemen ,51. qlosoferinqian precum ~j fthrela centrifuge ale nervi lor Ieclal, hfpoqlos :$1 masticator, tot comploxul avind drept ccntru bulbul r ahidian, lata pentru incepu] citeva Iapte:
~ Oils, 1. -- Jm-C!dIa~dupJj n.a~t{!rf! ~e. observa 0 sclil~~:·reu suptului in ale buaetor, in~olHe de ~ugujE'!r~'il lor ~i de t~epl'l:si:lr.i ale limhiJ, in timp co br(l~f!I", rae qesturi dC!~flrdonate mal rnul] sau .mai. pu~[u dtmice, caput sa mi~cU lateral etc, Atunci crud mtlJj!l~ ~Hng din hltimpla.re b1Jzcle"rf!Jl~xul, de supl se ded"'li1~eaz~ imcdiet, Cnpi,h.1 suqe, de exc.-mp]u" 00 clip1:l de<Jet'ele sale, dar fill ~'" prIcepc, ,fir'C!.~h~·, ntci sa l,c.-mcntlna in [Ju'rJ., nict Sa la urmeze C1.I !Jw_dE,!.,J.nderme ta un s.lt!rt dE'! ora dupa na~(me ~i Lnurent la 0 jurrn'~tate J,~ ori~ dupa nastere ,~i-l!LI $i supt mtne. La Lud~iU"H"', mtna Hind Dl:a.tli tntr-o pnzilie imobiUi, suptul degE:'lclor a durat mai mult de zece
gell: mi~C'i:lri impLlhh'e

minute.
La, cUeva ore Dupth na~t(!Te, cop,nul ~u~J~ penJ:ru p,rima dfJ~j f>:,~h~,lrul. So '7,tie eli dE:' mull d'Hera copiil ~ntrf! ,~i di fI flunctul de Vedel'e 1'11 .adapnrii la acoo.sw. prImil ma~tL La unli. pri.t~tr~ {:<'Jr~';:0 mrmi'tr1! lu(!~(lI1lle :~i Lilurcu't, cste ~uIid~Tll contadul bm::c.-lor ~i! i:!rt! indobla, ;d ,3 Ka~t~~ca lnL1?llJ:l<'!(I.~ej (:opil ~~

32

....

33

d.at.i:i..lll.

sUrcul sl·nlllui.!N,~nln.l ('<J 5uptulH d!eglilUlia ~<i urmascJn<.llUi. eum c:sle cazul J!acqrudinci., coordonarce €!ste mai .~enHi.; copilul Iesd s.inl!l] in fl~c~Jre d i pi:1 ~i fillr.i:i. si:l·-lrei fl. s.ingu[, sau s.i:i. remccapi'i. ·CliI IH:e()f!~1 vIgoar-c suptul fi tunci ctnd i S·CPI!:l1lC sHrClll in \J ura. ~n !5Ih~:it, ~x:isUi. ·copii eareaill ncvoic de o adcver aM. constrrnq ere. tr",hui~ ~~ 1(1 Hncll:lJ capul, sa le b~g:l'im ell fort<l 5f:[rc~1l sinulu! lJlne buzc $i sa-I punem fn contect ell ]imD8i. etc. Ob.s. 2. -

Hmbii. cu

(20) d mu~(;ii ~innl (,i!rp. r ~e 'oler~ li! 5cm de sfirc, Suqe l!PQ~ o ]a_<;i:i pE'!~jtru.a-$l d~pli!~~! guru t:u.~proximativ 2 CITL Rer.il-(l~p-e apoi ~.i:i.gu.q:l'i s] se tntrcrupedJ rt uou, In una dinim::f!·rt.ild]e s;:l]e, ~] atinqe ~rlTGElI cu pertea cx.tcr.i oori:i. abuzclor ~i nu-l rccunoeste. l)alBJtuIId c~n<l -dim.l ril C sale U fac nit erior sa-l atingilint1mplMo:r W C,[ m,1,llcO,BrS<lhll:)<;e[ super.ioare (gl.l1:ra fii rvlu- i Ia ri:l desc hi5~i), e] i ~i petri veste l~! 0i
(I

o cllpi:i pielel.'l,

i:rn.edit!~ billozel", ~i lm::~pe ~:n acecasi .sec!llldc, zL

sti.

.~IJ

~j.u.
dl!lpti ca .11. supt pi.elca clteva

A doua 'zi dllP~ na.~lerc, Leurcnt apuci:l sflrcul r;uhl.rz~]~" liir.ti !-i~ H~ novoie ca cinava .s:l'i. i·l FI1i:i. rn gur.U. m H ~au~a. imMial utunci crnd stnul ti scapa din pricina vreunei m u~t.:ilri. 'Iot in z;iua a {!iou,"" Lourent retncepe 5r~ ~{·.hHeze run. supt in ·go1 ~ntrc mese, repeL]I1di ~sHd mi~dii"ile irnp'uhlv~. dill.n prima 'zI: buz~le :,~ intredes chid :$~ _s€:inch hI (:11 pent ru un supt adevsrat, de~] es te Up~il dp. obicct, Acest comportam enl ;!'! d€!v~n i l ulterior din ce tn ce m<li f recvent ~i nu-l vorn mei ml'!.n~io.l"la. [n~ce~aH ~i !>Poobscrva la lament mceputul uuui gcm de c:~uta~e reflexU, t.:lIrE>. ae va dCZVQUo3J~n. zltele UlTn~i~(lare ~i care reprezinta, ftirJ ind{)i.~~U!, eehivalcnhil f:ml:ctkmal al t<lt,oniidlm carectcrlsucc st;'JdHl(l;r d(~ mill Urziu (dob trlicHrea. deprinderdor $~ in.tc:li-gcn t a emplti,,~ j. C\llc,lt p~ spate, 1<.lUH~[!I·~ isi tiIle gnr<'J dc~chis:!'i, tn j(imp ce l:lIn:ele ~.i Ilrnba sc mi~ ci:i. user, s chitin d ~[_:herilla suptului, iar ctlip'~ll 5eml~ eti sprc .£:Ung.a s} spre drc~rAa, GJ pe.ntru e cauts un ohie.c't. Ace.~tc g.cs:lur.i :shrt s.cr,itat~ He ill hkere. Hp. lntrl:!'El!Jpt-c de '~iIl\Jurp.li, il!L~o~ito de omimici:l C~ expd!Jl~.i Ht'!rm\d.m€! ~i foame,

c::rpccr!.entll.

SG![[i;:pctti,

si:i. mal sug.\ ~.[ rncepo si:i. pHng~. Apo] suqc dluuou, ff!lnmHi din n.(1IU, der Wrti: s~ pUlI(]a st rerncepe la un centimetru mat dep<Jrtl'!: ["()II UOl.l1ti. lI:sU~l p ~rni:i ] (I d#~·cuperi ret! sf:i.rcului. lui Laurent, cera pHng€! d.~ foame· er ~JMoml ID.m tudolt, lEI H ~Ilge 111ld<lVl, d'1r rlupJ d~ey·a SeC!.JIHle JLrespinqe ~i mcepe &::1 pUn-g;:i .. La. 11 dou!1 incerce [Po, 1')[:P.~I'l~i rf!m" (i e. L<l ,t tr>et.a.. ~rK'eKarer imi su!Joc deqetul, ded,~liltl[,:e,!S L;.t iml·p.lung ~[ tememic, si en stn t cc I. care n ratr aq d!up·~. dt.eV1! ml~ uta, Ob!;'.7. - Laurent, la G,' n Pl). e,M!'! euknt pP. fh~rh~a dFP.ClPU cu briltf!1e ~t[tIlSe. pO! ]t ngiii corp, cu rnl inn~ in (':.uci~~le si tsi 5uge policsru 1 Mf!ip·t inddung,. .r~mil:njnd P~[fN::~!lPom!vat A~ae<)l.$t obsE'!r\',~tie " t'osL f·ac~t8J in ziua prccedenta de ci'i~n", ~M.irm:iNa dE-! ~ervkill. Ii il"l.deptirte·~ l!l1.]n.dcir~" pl~,ceea ·ce·lla·ce im~duat s.!:i. csut I? Invirtind cepul de ]a ~t1ng.a III drf!1l.plf!, fltn!!(::it, cl alotItapozW ei selc, mHnile ti ri:i.mtll. nemiscaM!\, Laurent .i$l r~a~E'!~le d~tlf!tui in trei rrndurl, Dc H~c<lre d<l.tt:i t1 s.ngc 1ndeh:mg. Ol;! JrldaUi [:E'! ~st~ i115il intDr~ -pe ~.pal~\ nu n~u~e!?le. s~i cooIdCl'nE;!z·~, mtscarce tIEI"~G'lorell mi$c.:'3If!a gurii $~. mHnile C';!!l~ :~e. r-p-1r1tlJ ch:iat in "tirnp ce buze]e· Jc ·CdUt1'ii. lao 0; 0 (24),. <Lc;eei.l~io1J~er\'aHc, InUmp ce laurent '~l sugc pollc~.· "fIJ], rii m fin e pe,Iect .lm.obi.~ f ~.-ar pu tea CT(;'clc c i'i sug ~ sinul, ~u plu ]F.·~lt~ comj:l]~t, g-iJiie !'!lc.J, Cind numai mtna ]I aUnqc Qura, [iti S~ ()b~8T'i;,i:I
{d&'

el remmUi

005. 6- --. In. acecasi zi H rntmd l'J ri1stim.p'l]ri ~i nu prea t arc)

in zlue a \reia, laurent face 1101 proqresc to ml.~plllrC~! stn_ Es.t.c 5.uficien~ ~a i:lllca.~c~ ell buzele sUr·cul "bTU t U] S1lJill t(:qu·· me.n:telc Inconjurilt(,,,re pp.ntru a latona eli gunl dE'!5Chidi pin;:! rcu;).c~tl? 5t1-.! ~JP U{:e. El cauta ins::! aUt tn pMte<l lInden 11 arc :~a,nse sa -1 g 8,:,e":~ d:i, d t ~L iti. pllItea bunti, <.l d icii l!if;olo LInd~ s··a st.abil H conloflctul.
SeJ la

o.os.. 3.-

Ob8" 4. - LfftlH!uii la 0, 0 Fl) eS LE'!(:u kf:il pe pat ~] h1Ce ar(""g s~:i ~Ll9'\ rnl~ c intl ·capu 1 :;;pr(! sttng a ~i spre dTe{~pl i t!lt.inqe de m ~! ITmlte oIi hl.lzdc cu. Dlina ~i 0 5u·ge imedj ,d. to\! ~~le 0 pCIlli HL .apo.i {) cu '.'crturil dQ Un:l'i; dQ Ji·~C1ll·e. dat~ suge obi ec lu], ,1flU i tl Idsi'i. ·i3nri:! {) eli pa ~i iIl.Cep0 sa pUnq1'ii. CtnJ t~j suqe mirlJ<I. el rill l) .~·nsa cum pare s··oradi n~ p~n u.t<l, d at mtna. H scap U ~i ~'l, din pricini! 1ip.~ei d.e coot d on<lre j; ;J lu.n ci e.l fp.ln.cere imed itit s U (:aLll~_

,Lr ~

]lie i

t)

C(i r)rdon'1

r~.

~lnL!l,.

l~ H; 0 (12), OlH87Ul .~uuintr~ ~n COFlt,lict cu pt.na cc r~n~e~lE'! si:l ~I1g:l:i. De data ii-[_'p.a~ta,. cdutilrjJe' 5<1~e·searl en tC.flZ.!:i. im.e.d U~J ~:prc p [[rtea bUl1.i:i., adic~ I ~p~~ partell tne,are ,~ ~imt i l [:011t.act ul.
Ob3_ 5,. -

tndat~

ce

Ii pun de m~i muHe o[:i pa:rtea dinafflr~ a me]j pe obr8.jli_ EI S~ Intoa[ce de H~c.a[(' datil sprE'! parh:a btJn~. d eschi.zhl.d gIlI ~L Ar:@!le<l!;>] r('<[etii in c 1J'zul shrcului .. Pe tlImi:i. rClnccp cxperientele ~m~n lionil~e in ob~. 5.. L<I 0: H P1), lau· rent i.ncccp·f! prill tl ~l.!\Je. t.elJt!ment~le ·CUCiHC vine tn contact. L~ la~<i p~n.lnl 0 cliiP1'ii. Jar (:!}u tti. t.u !J 1.I1 ~<l de"ch t<!I, ~lPLf)<lp"':" frecind u ".~ bm:d c l d€! pfe.l{'. Apu-c.i:i. sf~,CLI! ,.;inl:l~ui indlllu ce. il ]rtmrl~~le GU mU"O~5<1 bnzd lIr.\'intorulu:u de b)5-

Ob8. $.-

ia. n.. 0 (2J):

lauI'ent

tncepc

5ac·~Ulte

Scar61, H:-hli1rn eXpNicnta., dar la miiloclll suptulul, ca.r~ ~! fOod intrE'!fl!ipt tn a·ccsl scop, I..~ur·f.'!nt este apwape pc jlJJmatat~ acJ.ormit; bratclc

34

3~

35

sale cad §l miinile se {If!<~t:hll:l [la inceputul mesei, bIatele Sillt ind(lite 11.1. picpt ~]. mHnile it sin]; strtnsel. 1 se lipestc qura d~ pi~le{! Sinulu:i 1.;., :) em. de sfirc, EI _~IlJ.geimedi<!t Gil~\ a redeschide ochii, dar dupti cite'Va eli P E:! i ucccsul U ]aCe s.i:[ SH tre·zetl 5d~: och ii Ii. stnt bug doschisi, bra~E'!Ie eontractet e, §i el suqc eu p1pidHi'!!e, a fl{)~ fen ~m' a pent ru. a csuta t '~Ii!Vi'l ms:i dcparte spra slings, ..a'e dia inHmpl'lre este pertea bull.~. DiD ncu, .negi'isincl nimic, ol coutlnua !;tl se deplm;..:t:e spre sUllga, dar di'o pncine ml ~C:U rii de rot a lie pe care 0 lmpr i ml'i 1'!~ If el (:i!j)uJlli ~;i.u, sIn u 1 H ~t:'~ p,li, ~i el :,.~ mhci.l pe t an.genti:i.. In cursul aC0std mlscli d t'U'I\) ell~j.alQ, al ~~ lm·~~te dE:! ~nre C1] comisura ~Ullg,i:[ a buzelor ~,i toll!Jl ~~ p.!.trc c{! ca _~i cum ]-1'1)' H r~c~ n OSClL imec1iat, ill loc sa. 'lat oncze .!lIintrlll· t plare, e] nil mai t:fLula dedt Jmediata vecin,i:[taIca sttrculul. Nuraai ca, !!ntmcU mi$d.ril~ ]aterllle {lIE'! capulu] sail. l-au fa,cut si:i. descris o ~:1.l.rba t,ange-ntiaM., 11. c:l!re:i. curb LIra E'!ste ()flil sij curburi] smulul, si 1111 petil le 1<1, c·] osclleeza in spstiu i::ir:l:i. ait g1hid dedi c{mtl!ictE±l~ in l'umpWtoa r{' ~i .f O':H· le l.IJ~ [);~ fP. cu sfirCIJ.l sin ului, Dup::i nmnfLi un !tI0.me nt, <)I (:E'!5te hLc~r<.<lrr, LnL rna] nine Iocalizate, H conduc Ia reusita, Accasta din urrna. faza; a ~atnJ1ilrli •. Iost remercebile 1 prinrapiaitaka cu care flocura atlngC'Ie lnHllllpllitoili'e lI1!>fircului _I dial loc la 0 tncercare 018<01-1 Introduce
[b~

:t,ett;:t;g

~fI. got

ttu!illte ca el st'l iEll:etl.flll sa 5Ugi'i. In ecaasta situetie ,(:'1 executa dE! sapte or:i 1<i rlnd lJdllil COID.ph~t al suptului, desc h i:zJnil ~j rn· clIi:zj]]Jd qura, rol!;idnd Hrnha E'!k.

O'bs.. W •. ]ali1 doutJi f"pt~ ilustrind direrentelc d"" Eldl3.ptuf!, dllPU cum 'i:rebuint<l de aljmentare este mei s,laNl sau ID:i1i putern kM.. La 0; [II (25\ L<lu)'ent ·este hrtin.s pc spate, far[ s~ aib1i mara pOnd d~ mincll!te (n1!1 ill. p!iIIS d!"! In ultima l:ni m.a:s~;l. Se stebileste un contact tntn~ !iHrc.l1 s{nul'uj111 ollFa'ZtI] ~il!lr dr·+!'pt. El. xe tntoarce spre partee blUl;:[, dar stnul ,!!ISle ratras la cincl-zeca ccntjmatrl. Ti'rnp d~ dte"<L secunde el se mtlnde 1:0. d:iH~c~iabunl!i, apoi nmLm~a. Dup5 lUI minut (copihll contim.!~l sti stea ,t:1:Ilt::\ll!t spate, cu Iata spre tevanj, gUT!! incf!pe sl'ii i ~E! mi~le, dar ;sli.lh. pc apoi capul oscileaze le stmqe ~i la dreepte, sp,re ase orienta 'iiI (:p.l,,~ din. ~ltm~ spre pertea 4J res ita. Urmcaza o scurt i:l ei"i.utare In aceasts di. r~eJj~. epoi {l ml!illjdl. de plins (colturlle buzelor so !asi'i. rn [os stc.] si (I :i1,UU!! oprir'e. Dl.Irpi:! tin .m:ililut, o llouN dJUtare in dircctia ,grc-~:~t.i:i..5c ~li!lge m~jlocul ohr1!z~'lu'i ~~!iu clrept= nid (I I"eo:lctie_ l)e-~hiH cmd 5H~cul n atinge pie!ea le circa 1 c.tiI do bill_e, d :,;e i.rlt(),!['n; sl-] <Lplld:i.

tn

gur

a.,

buzels

dI~!;.Chi~.imJu-·!:iE:!~ i ajustarca

relnchletn
;.l

du-se

cu

maximum

de

vvi-

[loar,e,

~i prin

pW9lre!:il.vijj

!Tli.~diriJnr t<ln~~ntr<'l],e

In. jam]

pu nctelor

experienta. Lament se aila 111.U!{:f! em de sin. diulindu·l ]a sttnqa si Ia draapta. hi Umrp te ·c.fI.l!d<i11'1 stinqil, Qllr<.l7.ul drapt ~~le ulins de sftrcul smului. cl Se tntoare~ im,c·diat ~i cauUi la dre'l.Ipta. Simml se rndep8jrte~za CI]. clnci em. EJ cQ[[brmi'i. s1! eallte in~pre j)<lrtell b~t'i,il. SInul i se aprop,ie in,.n<lLti ce ~tingc pidea; el t<JJtonca.z~ ~;i: auce 1•. .acel~~~I h!zuHat.e in ,~ei1ri.l,dleI (',e-spec1 UVe, llum<li di,. dupi! cHevlI 1I1gnititur.i, s,!lml ~:ste diil nol.l deplirtat Copilnl ramlne ori.~nliJl spre piJrtetl bt!T1ti. L<l (l[: (241), tt! ClrrS 1.I!1lmor {lXp,p,r;.e n ~e ll~f!rn.l n t1h)are, Lau:ren t p at~ mult Itlfli pr(I'I:Jrpt. E~~te suficien.i, de c'x.empl il, s<i. aU (I.q;:; sri u: ul u! r~Htetl ""lI:.lerio.a:ri1 a. buzd(l'[ ~i nu m.lIl!.l~.i ,de muC'oa si'ii, p~ll tm a-~i 1m: fLlb.a cili 11,Iare.;!I.. M<1:i :mull, d"" indata ce a \)asH sHrcu.l, Itli~e1;irHe lateral.:: ale ca-, pu]ul cllO!Ivin mai prec.ise (I_:" (.1' amplitudine mili rnicii) ~i sinl e;c:ecuti!te' iCllt-r-ull rilm mal ac(:e Ie ra l.. fl sf] r~H, se p ;li'e t:ii pe Hngl~. ml ~(,~l-rIe hJ ~ei :raile, d e;;.t:e hI .~,t<lr~· aCUITlj ~.il ri.~]j.ce c<lp1.l1 dnd atilig-e ~Hn:::ll] eU Imz·!l 511peri (laIn_ Ob's. 9. - La 0: () (22) Laurcnt est~ trexH Ii! 0 ora dl!!lpii mll~ti s~. nLi pUnge dedt 5: .fLb ~i intemtitent. Ii !ipe~c m]ni! !lr(!(!pt.tl I:~ gur1;i. dar 0
9 aise.~t(l !';Iircl!l.l. Aceea$i c:l:pe!rlent.1

de con tad. Ln 0; 0 (23), 0 nona

Ci.tind aCe<!st~ deseriere, s-ar p:!l.rNI eli intregl!ll eXen:i'liu din ultlmere ~i!i.pti1!ill!li ,1 Iost sademlc, Sc pare, In special, Cd z.ona do p.J[dLaf·c fI retlexulul se opre<!i:~.e circa un em de buze ~i ca obr azul ca. at er <! la I1U este scnsihll; A doua '?l insa, acceest cxperienta eM rczultetclc E!'xact cOI:I'rrdrii, a~a cum se ve vedc a,

X, 109.0; 0 {21:l) L~l!.irelit I mate po.fta dHm in care,

es:te 1~tills~:- !;j1.!te tntr-un Ii etinq In:1!1(]ctll obrszului J

Illomcnt cind
cu

are Q Ilr <:iti'iit or U1 m~ l!

tndoU, dnd de partca drcfLptd, dnd de partee stingi!. EJ S~ i~ltoan:P. d~ fi:e(:,~[e dati'!: hn0(Uat slwe p'.lfl~a bun-a" Apo:i. r~m~I1ind ItlE'rCU tntit'l~ pO! spat'8<, sirntc sfin:u] inmijj(](:LI!l obr<L~urui drept In timp ,c,~ !ncean::i:i. s,i:[-l IIlmce, sHrell! (!sl·e dp.pilrtfll PI <:er:'e centlmetd; ~t inUnde ileum ca~ul tot :;'Pr~ F.!irte<~ bllna ~i. c<llltli insistcnt. ObosH de cIort, SC ()dilillC~t.c o· cUp!! cu. f~J~i! ~pre bV<l:n,. apoi gUfa sa retneope :s~ etlute, iar e<lplll se miP-lIteazd Ilrl~i~.t !>-pr~ p,,~tte.~ dl'eapUi.. In.ainte;)7.i) de dat.a a,east-a pin; ,el! i3Jtin~.(! .~Hn::u·l, tIltH en nll~:u'l, apni C~l :regh.Hu!~ dintre I1tid si. comj'·SUlfa bll'ZdoL Rcp~t:! apo'i ]n dnu1i rp.pr.f~.e ~i f(JiJrte d,!r !Je~t'1I ConSE'<Tn!:I,at 1.. (); 0,[24) (vez[ obs. 8):
1~jj 1ndlt.::i capul

pClltru

,f!.

!!j}Uttl. sIi[CI!lI_

La prima tnCfrfCa[e nil H!U:;:(':~.tc s:l'i. pr.ind1;i !;Hreul dledt: ru coitul buzolor $l n l~~·ailIlooiat DIllP,i"i. I secund~ sa!] dona ri dictl. encrgie capill ~i C :re.u~.c$le s~t-~i at.ingr:! to Illi. Df! lnenti 01] at ~i feIn] (;Urn rccunoa~t €'I ~l 5 fi'r·~l.[I h 0= () {29): h~~Jn t e i de a-] iIPUC,), h exploIcaza contLl:rul. ctl lJuze1e intredes[:hise $i n~mj~·

cale.

36

37

nizere progre~d.'i/.ti.

trnportanta t(~oretidi. a accstor cbservatil ni sc pare tot etit de mare ca si banalitatea Ior '. Intr-adever, ole 11e, permit 5.1i lntele~rem prin cc ernune lL2U slstem de refh~xepure poate s.a se constitu ic In ccnduita psiholoqica, inceptnd do la sistematizarea fUlilclionairH lor. Sa incercam sii. analizam acest proces, ccnst derindu-l mal iuhii. ca adaptar« ~i apoi ca orqa-

de fixat ar pan~a in autornatismuj S.1U ilnuabil/o,r('. totusl nevole de .0 amnuiHiexersaTC' sprc a se adapta cu adcvarat ~i('!stf~ susceptibil de 0 acomodaru treptatCi. 13 realitatea cxtcrioare, . S8JsUifllim mai 111hi asupra acestul clement de acoi'noda.re .. Reflsxul de supt cste un menta] ercdltar, care function(~('I.~d de Ia nastere, fie sub infhJcnta. unor mlsceri impulsive diluzc, fie sub Influerita unul excltantextern (cbs, 1"): acesta estc punctul de po rn ire, Pp.ntru ca aces t ill onta j sa. d co. lee la 0 Iunctionare utile, adic2i ~a duce ]a degluti.lie, f'stC adesea suIicient sa. introrluccm slircul sinului in qura noului n.ilJscut, dar. dupd cum se ~t~c, 0C rnai intirnpla ca un copil sa n.u se adapteze irned iat, J n accste cezurt, nurnai cxcrcitiul va detcrmina function area nOrlnaW- Constatii~!_ oct tUl_ELiJ!l.. .?f!.~d .dc.acomodere. contactul cu oQlef'tLtl IT_] odifidi intr-un 5~:r!S-,-ac:l:ivitatea;-["eTIeXijTu.L$i-cl1fa:r -daci:li aCNf:>l8J actlvitate fi prin (~redlla.te~ oiJ~riJ4J'~spl:e acest- 6ontad,d liu-_es~e=-_!ifiar p-U.Un ~

§ 2. EXErHSARRA REr:LEXELOR in ceea ce priveste adapla.rea, p'ste Interesant sa rnentlonam Cd rcflexul, nricit de blue ar II in sta) ate a mer:ani SlI1 fizi 0 10 ~i c ercditar ~i ori cit

(taetul cu mediul duce nu numai ta d(~'!.:~oHarea r:fl~~)t"0.IOr, d ~]).tr-un Iel le ;:1 coordoncaza, Observatifle 2, 3,.:: $1 8~arat~~ inoJtr-a.dcvdr, cum copilul, nereusind la [nceput sa sU~Ja.dectt atunci cind i so pune sfircul stnulul in gura, de,.:ine l,n~re~~ m:a[ capabH de a-I apUCCI. ~i chlar de a-l d.escopen,. mal H~tH dupii o slmpld aUngere directa, a1101dupa un contact cu once :regiun e irrveclneta 1. Cum puterrrexpllca asemcnca ·acmnodarf? Ni se pare elificil ca lmediat dupa nasterc sa j nvocarn mecanismul asoda~mor dobindlte, in sonsul restrms al termennlul, SItU. pc aealeal Fr-retlcxelo~ conrlijionate", deoaroce ;;i uncle, ~i C(~· lelaJto prcsupun uu dresaj slstematic, Dlmpotrive. exarnenul acestor conduile arati:l! imodiat in [0. masura diferade de asociatiile dobindite- 111tlmp ce in cazul acestora, dt5i in caznl reflexclor cond' tionato, asociatla se stablleste intre 0 iPercepiie oarecerc, s,trai:na de domcnlul rd~p.xull]i, $1 refl~xu~ bi]_iltatea propric a rotlexului [contactul buzelor en un corp strain) cstc cea care se generalizeaza" respectiv conduce la exercitarca rcne.xului in si h..latii tot mal numeroass .. in. cazul obscrvaturcr 2, 3, 57i B, de. exemplu, acomodarea consta in .es,enta intr-un prcqres rcaHl;at tn ccrrtinuitatea c:~uUiri i: l~
inc.eput [obscrv, 2

reHex.uI sal lvar],

tnsus]

{de piJdti.

tntre un sunet, 0 pcrccplle vlzuals etc. ~l ]11 cazu 1 observatiilor noastrc, dUM ScnSJ,~

-,ar

sinuluj dodClin-;;caza doar 0 suqerc momen Land. a. a.cesteirc, ghmi, urmata inwdi fit de plins~te sal] d·e 0 [}j]ltare d(~~.ordo~
llliLlH!'! ntl suplul 8luM:[ dnrl esL!'! fh.ts VJ 0 flnilv~dL Aprn~p~ 1<'1 fp.! se cornperts ~[ copilul, DfLc;:!··l alilY,cnUm eli Iinqunte, cu qrcu. va plU~CI'l n (]e~prins epoi sll sl]ga 103. srn", ! VE'!~i PTe v e r, l/~~ar·e de fp.rifr.:t1f, trad. Va r i 'g n y HMl1. pp, 213-··· 2~1., In. spf!daJ ~Jrn.lHoarele rmduri: ,,(:u ~i9U[imrl, :llptLJ~ ~~'. esle ,'Iiljt d.e dicien t. in prima z.t COl. in cee de-A douu ~l urn v,nut ad e~€i:1 liil~l nu-n ascn ti n ocr!"];1 (L llf.iQ) d~ ef or lurile li de. !;>upl II U rtim.1J~ qi htul ird:'I;~ctuoa~ ~ IIL priuicle 'OI~. Cind am tncercs t s~. pun to. gur d . 'CCipUIllui 'ltn CI"E'!ioTI.de md~, ele Ntm inca nocoordOIl<.lle" (fL 2~ 5],. ~~·im<l~d~F~rh!; .,,:l;le $t1!'! di [:opHi H[)U-ni.1_5CIlJ ~i nu gil ~r;:,~.~. :~f1 r[":1..11clnd .slnt PU4i 111 ~1n, dla.cti ~:I;U sif1Jt ajula til ei nu Wll~{:5C s tt·l 'g i:i.seasc~ :o;lngltUi .. dedt dupa cI~e\' iJ zUe (intr·tm abi.a 1n zilla. a opta), a.ocf mai .. tirziu d.ocU. anim<llele" (p'P. 215-2) 6}. ,:8e fnUm;plti adesea Ci'~ SnfCll~ ~i:l nn p,'H.~mdti in qm::i. dnd copHul c.ste. pu.~ IfJ sin $1 eli '.l~BSh cs1i .!>ligt:lpi~lca din rcgiun~a ~~ve(~[j Il:tij ~ as~mi2n~ a ca'Zuri sc ('on stat;; chiar ~i in s i'i.p't::lmfna. a trei,1 ... ~ mal

si 3), contactul

cu un punct

oe r(!'car(~ a I

mal atunci
Sin~em h5{'rv.fLtm~ S~ugUi'1aS In ~ip. 32 -l27.
j

ncccsarpentru consulidarea e[ S( InUmp]d- COi 11.U1ele ri.sTlilCtl) T "d so piard·,j_ 5_aul.fm"'1e-l'eflt·~xe sa inceteze de a: aq~oTla nor-

cin~rrHpse~tc -mediuC favorabjF,Uai"

mutt: - run--

(1

~-<lll .€,,Ff:!duOitind'cpcnd0nt d~ 1tC~~ L~a, c~~a. Ce! r .3!C~ (:<! r p.spcctiv a c on vcrq~rl tii s·i:[ H.p. T'~ ,,-lao ~ AsH ~l L r g u i e. r d .~. B <I nee 1 5 (hL~.j"oductioi'1 Q fa P.sycho[ng I,~, ~ Onl, p. 17fl~, dilpil u! [e·,lmIn te.!;;;t<:! f <;I U mO"li~ e!8 expcli~I1 ~E;! ;11e 1u j S P <JJ 1 dIn g a.s upru d G!gPHlHrH r rl~line I~lr) r h.l f.lt~ii de q;:'!in 1\ prn<l ~pii.L i~~ilj rlin ga0ac~, OId!f[u.g<i~ "hlStlllc1ul suptului E'!sle trec~t()f. Un vi l(:l, sEfPaJr<'ll de mama hl~ :"t ·B.ihne.JLt,8~ [) 2.i sail dou;:! m.~J[lual, rdma de cclc lllJ'm.1.,

bucurosi dE! u corrsernna, tntre altd"",. ,c{)nverg(;mp)o. cu lui. R. R i. P ~n fi H. H e t z e r; FrU.h~~ot!':s I.e rnen . de:;: d!;'![ flfi'ldhmngsslW.:J'iotl, ZeHscllr. :~" Psychol, vel, 1 W (1830). Otl5~rvaW.~~· asupr~J 1::opdloT rw.~td. eu ma.i multi .ani 1n

i,~

caz,

(p. ?!t») ..

38

nata, In timp ce dupa citeva zile (observ.5). eeelesfcoatact declanseeza 0 tetonare in tlmpul diteia copilul estc orientat snre Ieu~]ta .. EscueIoarte mtercsant, in. cazulel dollea, sa vedem felnI in care reflexul excitat de fiecare contact CUt slnul i$i suspendtl functionarea de indata ce copllul constata di suntul nu ieste urmat de setlsfacfia pc care i-o dB. hrena (vozt nbs. 5 ~i 8), eEL ~i Iclul in c.arp.cdtltare& conttnua pII!J.a la inceputul deg]uti~h:~j.In. [egatur1:i cu acaasta, obscrvaliHc 2,. 3, 4: 1?15---8 atesta 0 mare vadetale de tlpuri de acomcdare, s.l!1gerca plapumej, a cuverturtt etc. due la rcspinqcre, tn lImp ce suqerea stmuut este scceptata, suqorea unei epldNmc (CI rniinti copilulul etc.) conduce Ia: acccptare dio.ca c 'voril,CI. de supt de dragul suptului, dar ea conduce ]0::. respinqere (de pi lda, clnd e verba de un punct al sinului, altul decit sfircul) dilica foamea este mare: deqetul tatalui fobs. 6} este respins atunci Lind copilulieste oriental spre sin, apoi 1nsa el Ilaccepta in calitate de ealmant etc. lncezul tuturor condurtelor, .inva tarca in functi e de. ]ucdiu ni se pare un fenomen evident, Cu :sIf~l,lTa,n.t~, tOOit.e aceste faptf-' comports 0 cxplicatlc fizio10gicA f;'l 0 -expl.icalle care nu d,epa~e:;;te domcnlul [ef]e·~ ele (~xpHcar Hira ind~!altir de C(J cd.utareCl copilului devine din CP. fa ce rnai slstemstica, de cc cutare contact care nu rousesto stl. dcclanseze functionaroa in continuere, este suficient dup~ citeva zlle (~k. A~ader" nu ,existili. in mod necesat mecanlsmecaee sa se suprapuna reflexului, cum va fi met tirziu cseul deprinderi i seu al comprohcusjunn .inteli.gente., Nu-l rnai putln adevarat d1l mediu·lp.stc indispensebil pentru accasUl functionare, ell alts cuvlnte, ca adaptarea reflexa comporta parUal accmoderca, Hira centactul prealabll cu sfireul slnulu! sl experienta absorbirjt laptclul, estc fcarte probabil Cd plepuma, lina ,sau degeblI tatalui nu ar fi fast respinse atit de ericrqic df' Laurent dupa ce au. declensat reflexul de supt.'
al!l.irnal~, orke ITKl!!I.td] rcl~~x CCVi1. m;JI complkat d2i. lor: lare~ctH de ac~ll1~l tip. illcern~tmilc copulati'ei lo3l limnaea dBJu 1m;:, d<!, ex~mplu, la ,c,~Je mai dud.atc t1J:lonarl tnai.nte ea a(,~lll s~. H,~ ad&pt<'ll,
~. l1l

Dar daca in procesul adapMrU :rdlexe trebuie rezervat un toe Clcomod~di, aceBsUi acomodaee nn poete n desplir~i.M. de o ,a:s.fmiiore pr oqresivd, proprio exerdtti.rli Ins1;i~,] a retloxulut, ;1'kgeneral se poate spnne di rcftcxul se conso]ideaz.1i~i. se ']l1~are1?te in virtutea propriel sale functhndiri. Or, un asernenea fapt constituie cxprosia cca mal diredij_ a mecanismsrlui a5]miUiriL Aceastil. asimHOi.[e 50. manifcsta In prtmnl rtnd prmtr-o trebuinta crescindd de repdarf!, ceractcristsca (~:xerdt1:irii reUexului (estmilare Iunclionala), iar in. a] doiloa rlnd, prin acest tel de rccuncasterc pe dc-a-ntrcgul practlc~. sau senZiOr~Q-mQt()rie. care pernrltccopllului si;i sc adaptcze Ia dife~ rIte obiecte cu care intra in contact buzcla sale (asimilaJfC recoqni flv a. !;,igener a:HZ:OIt cere).
r

xului , "Im.dieril.e" ,ro tulburarile prelunqite" excitati i. ~i coordonarfle reflexelor1ntre

"sMm}iri]e"

de

Trebulnta de rcpetare este in sine cit se poate de scmnifkalivti.: intr-adcvar, B verba desprs un comportement [(lJ[e are .0 Istorie \;'1nne c(nnnlkR stimulil simpli legaU de starea orqanismulu] considerat intr-un moment dat, Un prim stirnul snsccpHbi1 de a dsclansa rcflcxul estc contactul cu un obied extern: Preyer a dedail'1:)at. estlel miscari de supt ati.ngiml buzele nou.nascutulur, lar obs, 1 "(Ie at~ta coplf sugln.du-~i mina la un sfert de ora sau la 0 jumatato de or~ dupa cc S-(jJ1Jl n.ascut. In al doilea rind, eX.isHi "'t~mul i ]nternL ]eqati de sUirHe solnaHco-afedivE', misceri impulsjve difuzc t"~hs.. 1) sau excHatfi datoratc foamei, Dar 1a acestl exdtanli precis], 1(,;'.~ gali d (' momcnte particu lare din via ta orq an bam] U I, Se adaugilJ. dupa cum ni Sc pore. 00 irnprcj lITCI.re esentiala care consta In ;faJptul Cti repctarea IFlsa-:;i a mi~carilorrenexe ecnstitulc pentru cle un [actor dlnemoqcn, Pentru ce, de pHd&, Lucienne 17l suge clegetelc limp de zece minute irnediat dupJ;i na~terc? Cauze ULU. poatc Ii ioamea, {h:~oan~cc d nu trecut (kdt Ioarte putin ti.mp ck la tl1ierea cordonului ornbiHeat Exista, dp5~gll.r, un excitant extnrtor in momentul dud buzele alinq mtna. Dar de Cc intr-un asernenea caaexcitatia contmue, din moment ce f'a nu conduce 10. nici un aU TezHI~at d.cdt e..xerc:i.tarca rerl('!xu]ui?
r

Se

pa.re

dcci

dl. odata

eli

;;!J:eS"t ecanism primiUv functi0narea m este insotita de un fel deproces circ\JlaJ" adjvihrleareJlexulu.i fUnd sUmulaJa de
4.~.

4.0

propria sa exercitare .. Daca accasta Interpretarc rarmne indotelnlca in eeea ce pIiVf~~f.P. punctul de pomire, ea se Irnnunc dimpotnva din ce tn ce mai muIt cind ne referim la cendultele care urrneaza. lntr-adevdr, rlupa primele supturi, se observd la Laurent (nbs. 2) 0. schitare a suptului in gol, In care este gTeu sa. nu vedcrn un fel de autoexcltaro. Afnra dc. aceasta proqresele in cauteroa stnulur In obs, 2, 3, 4, 5 si H par .~d aral«, de asernenea, in co masura Iuncllonerea Insast a lntari t tcndmla de a suqe .. Contr aproba estc, dllipa cum v a:<;l1 d('gradarea treptata a mocan tsrnclor t, reflexe nefolosite .. Cum putcm interprets aceste fapk? Se inteleqe de la sine C;;i nu poaic fi verba deocamrleta do 0 "reacUe ctrcnlara: in acceptia Jul Baldwin, adica de rcpctaree un.ei condulte dobindit_c sau ~n curs de dohindire ~i OJ unci condults diri] ate de obiectul _la care ca. eonduos, aid c vorba doar de' miscarl ~·efie.~e .$] uu dobindrtc, de 0 sensibHiiate ~egata de rcilcxul insusi ~l nu de obicctlvul exterior. Totust, dill punct de VB~ de:re pur JUIT!cUon~l,rnecanlsmuj este comparahll ell rcactie circulara. Cu prltejul cbs. 9, a reloslt Ioarre dar ca excltatia c~a mai usoara poate dcclansa nn nurnai 0 rcaclj,e reflexd. n. 0 SUlC(,0.S1 une de ~<lptc rcactl L. pard. a emile vreo ]potoza asupra modutut de couscrvars a acestei exdtOlitii ~i. a lot tiori, ttiJa sCi.vrom Sa transrormam aceasta repeti t.i e intr-o conduit» ~ntentIonaJa sau mnemonjca, sintem nevotti Sa constatam di Intr-un asemcnaa caz (~xi~ta 0 tr~ndinta spr e f(~pe~are sau, in termeni obicctivl, 0 rcpctare cumulat! vd, Or, acCa sta trebuilll2i de repctaro nu estc dedi unul dlntre aspectele unui proccs mal general, pe caro-l putem calitica dropt asimilare: tondinta rerlexnlut fiin.d aceea de a se reproduce, :-1 tncorporceza _orlco obiect susccptibil de a actlona en excitant. Trebuic sCi mont) cnarn ai c1 dOUd. fenomcrie disUncle, dar In egala mtisurd. de scmnlficatlv« din acest punct de veder e partlcular. Prirnul consta in ceea ce putem denurnl rrClsimUa['ea generaHz,atoare". adka iIH'OI'llorarea. de obiede din ce in Ce :~lai variate in schema reflexuhlL Dt'~pIlda, dud unui mpil u ~s,te' foarne, da.r nu ]n mtl_sura sufic:i.enta penhu a s'e in.fuli.a salll a stlfiSla, .$i da(:i;i blLlzele ]uj au fost excHatc intlmpHitoT de un contact oa.recare, asist~tn ia formalea unda:5em~nea

am

,conduit-e, alit de Importanta prin propnile sale dezvoltar t ultetiloare sl prin nenumaretele cazuri analoeqe pe cBlre~e v,om observe in kg8.tura eli alte scheme. Astfel, In functie de intBnirUe intimplatcare, copllul suqe chiar In primele d~1ilj_saptaminl degde le sale'. dcg(]tch~ pe care I Ie tnttnd alte pcrsoane, ocrna, r.uverture, Icnjeria patulul etc.: asadar, asimHeaza aces to obiecte 10.activitatea reflexului, . Bjn,eilltcle.~, vorbmd dea.similaxe "generaliz,atoarc'; nu --?pretlndem in nici un ca'7..ca nou-nascutul In-cepe pF,im a diS~ Ungellll obicct part1cular [sinul mamcl] pentru a extlndcapoi asopra alter obit'de c~ea. ce a dcscoportt la. acesta, Cu. i:lU(~ C1:.wlnt,e, nu atribu im In nicl un caz suqarulul 0 qeneralizarc constlenta $i ]ll'tl~nponaHi, ca Iormh a trer:erii de la particular la general. Ier aceasta cu etit mai mult cu rit w~nerali'ZaIed, operat,ilc 1.nk~Jlqcnt& ca atar e, nu inccpe nu; iodata prin tr-o asemsnca ttcu'T(~, ci porneste totdcauna d(~ la schema nedifcrentiata la ind lvidual ~,i la goneral, comb! nato 7]: complementarc. Amintim doar ca Jarda cunoaste delor: obiectcle Indlviduale sau requlile qerier alc. ncu-nascutul lncorporeaza dlntr-o datti tn schema globClla a suptulu i un numar de obiecte din C0. in. cc mai variate, de' unde desfiii$u[arp.a ~wnerelizatoare a accstui proces d(~ asirnllars. Dar OClfC traduce-rea unul fnptatit de slmptu In 1imbajul asimilaril nu csto un Iel de Joe de cuvinter Nu CIt Ii sultcient sa spun-em "dcclaIl$area unui reflex de ditH~ 0 c la<;,'j de excitant! analogi "'f Si dacd \inem Ia terrncnul de asimiIarc trcbuie oare sa tr'age,m [011clnzia ca cxcitantil neoblsnulti ai unui reflex oarecare (de p]lda; totelltetca obiectelor suscoptibilc rl~'a declansa reflcxul pleoepelor dud sint apropia te de or,hi) deterrnina toatc un fenQ1HCH identic de asimilere gcnNalizatoare? Trabuie sa dam 'lin raspnns neqativ, Ceea ce puno 0 probl erna purticulere ~i propriu-zis psfholoqica in cazul .rdlexului de supt este h:lptul c.i;i asirnilarca obiectelor la acti vita tea sa se;generaliZCf.I.'i,t! pe nesimiite, pina Ia a ria nastere in stadtul reactiilor circuIan:~ dobIIldite $i chiar in stadiul:mi ,;>ciirilor intellUomdela o 5chc.md. foarte complexa. ~i loarte rf~i".lstellta: intr~adGv;r, d(~ la f.;fflr~ltulilunH. a diaua, cop]]ul 1:;;1 suge slskmatic va dcyetuI mare (printr-o ('oordunar0. dobindiiill. ~i au dill lnHmplare} apoi pe la. dnd lunl mlinHe sale li vor aduc:e tOcte degctele Iii gura $i va sH:r:j1 prin a se sen! de aceste cOB·
r r

42

duite pentru a recunoaste corpurtle ~i chlar pentru a constilui prtma forma a spatiului {",spattul bucal" al lui Stern). Este sigut estlel ca prlmclc aslrmlar! refcritoere 1;;'1 supt, chiar daca etesta 0 nediferentiere intre atinqerea stnului ~i meaza sa dispara odata cu procrcsul mutrltlci, d reprezlnta punctul de p orni rc pen tru as lmllart di n ce in cc ma i complexc, Asadar, cum> trebulc ~a interpretem accasta astmllare qeneretlzatcarnt .Putern concepe rcflexul de supt ca pc a. scJwmii glohala de mf'~cari coordonate, care, fiind tnsotlta de con~t]j:l]ti1, nu duce cu 5igunmt~ la 0 percepere do oblecte san chiar de tablourl senzori ale definite, ci pur ~i slrnplu 10. 0 constilntd de etitudinl ](1. care se adauga eel: mutt 0 intcqrare senzorlc-motorle I,eqaHl. de sensibtlitatea buzolor !?i a l]uriL Or. aceasta schema, prin Ieptul c;;! se prett>(:Iza la repctari ::;;1 la 0 exereitare cumulatlva, nu se lim.i.teaza la a Iuncttona sub constrinqerea unul anumit {~xcHant extern sau intern, cl Iunctioneaze oarecum pcntru sine. ell. alta cuvinte, copllul Ioarnca, pentru a prelunqiexcttatla luarn mesei dc, In sfirsit, cl suqe pcntru a suqc, Ni.ri:!aU scop, In acest scns, obiectul lncorporat schemci suptuhrl este ]'11 reantai!:('! esimtlat le ectivltatca acestci scheme: obieotul supt trobuls conceput nu ca 0 hrana. pentru orqanismul in. qene:ral, ci - dae1\. neeste permis sa fie' exprimam asttcl - (:a un aliment pentru insa~i activitatca de sunt sub diverselo el Iorrno. Din punctul de verlcre al constilntui. dactl exlsta constiinta la acest nt vel, 0 asernenea aslmilerc cste deci Ia inceput 0 nedifurunticr e 5i IlU 0 qeneralizare 8 utc ntictl , dar din punctul de vedsre al actiunli, efl aste 0 cxtindere general i?',atoa.re a schemel care anl!nt·(i (am vazut-o ceva mal mainte) qencrallzari ulter ioare
mull mCl!iilnportante. SU9(! nu nurna! pentru a mtnca, cl si pcntru a~$.i amllni atlnqarea alter obiecte, nu sint simple. confuzli care ur-

Dar in Mara de acp.<I~ta, asimil are ~wneralizatoarc, chiar dIn primele don!:!. s8.pUi.mini tni.bUk sa rnai disHngem 0 aUi;j EL~iInnar('" pc car(' 0 puteru denumi "a5imilare recoqnitiva'~ ACE'asUi a: douafonna pafe sa seafle in conttarlfctie eu cek pi(,:cl~denta,.: ca marchea.7.ti. in Jp.aIitate un sim;plu pIogr0.S lata de ClCCasta, orkit de mjc ar Ii e1. Cf!eaceam spus despre necliferenti.erea: (:aracteristica asimWirli genenlll izatoare nn 44

cste efectiv adevarat deci.t 'p,entru sUirn~~. e, a~etH. slab s~u d de seturatie. Dar este suhele;nt~ C(I ,_,su9tlJul ~til~ strnta _pul~n~l; fo,aJD.ea pentru ca s11 caute sa maruncc :;;1 ::;.11 deo,seh~.aSCt~ ,s:fIm'cul sinulul de orice all: obicct. Accastactiut~re .~l ~ccas. (I d~5iC'dmimlie par sa Imp lice un inceput de _ dlferentiere in ;schema globalZtt a suptulut si deci un _incepu_t ~k :recunoo,-;;tcre. cles.igur o;fecunoa:;;h.m~ prln exce~enta prectice f;>].m{)to~1e/dar suficicllUi pentru a putea vorbi de pe acum de, astmilare llecognltiva. Sa cxamii.n~m, (lin acest P~llct de v~dere, fel~] ".in care coprlul mg;jse~tc stnul, Inceplll~ ell, ZH1H:'1 a trnia ,(obs. 3). Lament nare sa djstingtisfi:rC~,1 smH}m de te~,~u~cIl; ,itele tnconjuretoarc: cl dOJie:;;tesa suqa la sm tetonul )1 ~;j nu suga pur :;1isimplu. in ortce C;17., inc~pind cu ziua a zecca observam tubs. 4) cit df~ Tp.pp.dereSpl?gs . el pId~Un!C1 sau ,c;uvertma pe cafe a inu~rcat sa o suqa, spre a caut(;l C~~~V~ mei substantial, La Iei, roactia sa fat·.:i· de degetul tatalui ,(obs, 6) cs te clt so po ate de dad: dez Oim,.:igire sl plins eh:> In. SfiF$it, tatonarilc sinulu! msus; fobs. 5 ~1 8) demonstreaza ~i ele 0 discriminarc. Cum putern explka deci acest gen de ·.Fee unoa:;,;lere? Fircstc ciii in ;;IC('''>t caz, la tel ca !ill in eel al asimiUir1~ qencralizatoere, nu poate H vmba. de .recunoasterea umn :,obie.(:t", pentru motivul avtdent di. nlmic din startle de con~tiint~ ale nou-nascutulut nu-t poate perrnite sa opuna LU. univers extern unula Intern. Presupunind ca se produc stmultan senzatit vizuale lsimpla vedere de lumi.ni,. faJa ~oCllme ;;i M.ra admclme}, senzaui acustlce si 0 sensibt titate ~acmowgustativi:it ~l kincstc:,dd!, legate de rdlc}[uJ d~.~supt, este evident Cd un asemenca complex nu va Ii ddoc sui 1.ciont pentru a crrnstitui 0 cort$-tii11tti a obicctclor: ese ccva presupune, dnpa cum vom vcdca (vol. Il), opr~ratii inlcl:ccihiaie propr ~ U-7.lS P., UP.C.f!S are as ir~lJ{ arl! pcrrnancn tel Io r mo j :;J;i {;Ij substantei. De asemenca, nu noete Ii verba de 0 recu~ noastere pur perceptivil sau de rCCllrlOa$terco lm i;I;g ilo I' in senzoriale oferHe de Iumea ex tcrioar8, cu toatc di 0 ase~ lUenea recunoastere precede cu rnult limp elabo rarca ohkctelor (recunoa~terea UUE'l persoah(_~, a unei judirii sau a Qnt.lj obiect dt'!!en~erie ni1.1malsub furm.a de "pr~zcntMe!' ~,1 -"In.aint(:~ de a. face din de sUbstantc 11crm(lJflente). Jntr-adcvjr. dacili pentru observator, sinul pe 'carc~l Va Iu.a sugaull c'!ste e:d~rior coptlului ~i r:r)l)sti tuie 0 inHliginc dIstind1i de acesta.

45

pentru nou-nascut, dinrpotriva,. TIU pot exista dedi cnn~tiinte are nno_(. atitudint, ,('mulH. seu .imprcsH de fOalne~] de satls~acUe .. Nid. ""-~zu]r ni ciaHlzul ..nu dan lac inca la perceptl i mdepeI!l~ente dUCIceste reElJ(:tn ~J]oba[e. Dupa CUm a aratat foartc blne H. Wa.non, inf]uentele cxterioare nu au scmnlficatie dedi: in raportcu atltudmile pe care le susctts. Clad suqarul d~.fmenlia.za sfircHl. stnufu] de restul stnulul. de deq?t? sau ~e niste obiedc oarecare, el nu recunoaste daci 11.iCl un ohled, nlcl un tablou senzorial,Cl regiise;;te pur ~i simplu iTJn c0ll?-~kx senaorio-motor $] postural particular (supt;:] dcglu.htue combin.ate) 4l:rintrc cele citeva complsxe a:n~~oage ::are eonstitulc universul sa.n ~i care prezint& 0 Hedlierentlere totala lnt[e sublect ~i obiect, Cu Elite cuvlnte, accasVirccunoa~teFe elementara constd, In sensul eel: mal strict a J ell vin tu j ut, di n b -0 .,.asim fl a re" a ansamhl ulu; da Ie. l~r p:rez('n~e ,~a. 0 or~Janizare. def~nit.a, care a ~i Iunctlcnat ~l cars nu da Joe Ia () dlscrlrninerc actuala d('cit datorWi fun{:U~narii .ei in trecut . Accasta este. insa: sufichmf pentru a. ~'xphca prrn CC: anurne repctarea rcflexulul conduce de la s,~'n0.ht ... ~sfmi laro rp.cognmva ? care, orfeH de practk.a ar fl, ('onsh.hue fnceputul cnnoa$teriil. Mal exact, repetarsa reHexulm conduce la o aslmilars ger~e.r.:11i:i ~~,gen('raIizatoa:re a lucrurilor 1(1 acti vitatea lui, dar, fiind date yariatiile care Sf! introduc troptat IF!!. aCf'f!5t.a activiteto {supt pcntru SUPt, ';;!J~}t.p_e~ym am~_g]Tea foamoi, pentru mfncare otc.), schema aSlrnl1aru se dHurentiaza, tar in cazuri1e difercnUate cole lriaiimpnrtant.e, jlsimHarca devine recognitivSi. . In concluzis, fa,s'i!TIilart:d._~p[_0Pl:i.e adapUir~ i roflexo se pr()~ ~~l_tU1: SU~_ trci forme; repetare _n~fuilJ"t!tiv~i D.dl~~Lill.iTIFQ:"'~o':}.r£@.E,§ ohiect~_ ~gi_}n ac~a:stli functiol~~f_e $1, l~! _5 (j_Q~r _ r c c I_~~~~? ts.r~e'.f!....!.n U~·~~ r_ iIJ _ otq _!~)Jim{i. un ahz.J, aCf'st@ trel fQ:Jl!l~~_constituisuna. singurd1 reflexul he--.-._. _ .. ..... _ -' I' __ -

JeazK:._mai

tm~e C()JIlCCPl.llt,_ c~_:9 __!9_t~:l~~at0W_gdlOiz?t8J,.: ~15m.d__~-e.pl,·,ca,r~~;- _ ~teri.sHC.ijf@tui _ di ~e _QQx.t;se~'~~~CUOIll.rill_~L ~ec~--tUl1;CJ!'.9!oa ]"(:)_ 91..11 iscri 111 inInd. "~i_~~?JiiJlenee e~ ~~!L_.!.!ll~pqmw·P;C~Clmq.~ wn:il4li1 -sale__(,rfr__ ,C"unoastere motope}. Vom v=::dea mal ]?S~l acesta es~e ~6iguml scop a ~ .lIIl.a HZ(" j n 0 ~~ f:_a._~ces tep!Q_~~e_:ie teM_~c._5'~CLll.t_arc, n~. rlec~JQJ1Llt .:::i!IP'-. E':?lP.Y,cll_ c~,-IIlpl~ltatea... ~],I:d a s_tn]1(' tu:tl.l.o.f- J-B,.---f~r~.ill~ reac! tl~QJ:_-GllClll:M:_.1(lQ·_ 1J:[]ldi~..i!lc_Ii:nmeloL schernc.Jnrenlinnale .si ale ~11.d.W.t.clm: p_!Qerili~~~~eJ ~g!:r:_t::. . JlJ!d@~ puu:jlLeS..lJ@ ~ch.elllel(l Lr.e.fl.exe..-pr &Stip:lule- den QLQ'.{iW::zme.tl_lor_In. fiziol o~J.~_e.akestea es te _un .a~v 4.r_jIfln.~L_
T-

·~fl,~Q.rP.9.[

ro:.e.. _gencr al~~

de:.V.I?nll.f::_. _S,!,l_Urna I. t lIZ III D.~ntr.u__ea--~J-1S(lJ;>y,r:e~~~ in Q OJ ~f' l~1f;;_...Ml.-l[QJ;:ahde~aGe:siel. IlIDC.uOruu.-l-.

q ._.

.gene~'~aiiza;:p.~

Qp-eI1ltillQI _ de__ Iehoratcr, _Grice ]1sLem__if_e.r.efJexe- constltnie e] ~)J;su:;;i 0 toto.Ji.tOite _ or_g_aI1.~~·W1I:- -potrjyH, _fQJl,.cep\iHoIliuL Graham Brown, Tef.kXl.~l Si1!J.& ~1felj":u~~ conslderat, -.i.ntr~a!l~~&_r:,-c~_y_n-f.J-:l2d).lS_, .~_ DI_i{;:r_~n. ~[€:r!!:.Dm pun.ct~e ,:redere pSlh.ol?~lC, dnnpotr~"~, sm!,?ffi prea user inclinaf sa. ne reprezentam un reflex. Salt chinr \... un ad instincttv complex de tipul suptului cO!.0 insumare de mlscari.eu 0 eventuala suecesiune de slari de con$tiint1:i juxtapuse, ~f nu ca 0 totalitets acleVdJIatd. Or, doua circumstan~(_;'esentiale ne determine sa considerarn actul suptulul ea furmind de-acum 0 orqanizare pslhica: faptuJ di aces! ru-t prozirutii mal. devrerne sam rnai tirziu 0 scmnilicatlc sl fil!ptJid diel este rnsotlt de 0 cdutare dlri] aU\.. in ceeCi ce priveste semnificadile, am vazu t in cite Iclurt se difcrcntiaaa actul suptului, In funclle de fCliptul dac;;i nounascutu lui ii estc fuame ~i vrea sa suga tetonul, sau ~~W)"(' pare docl ca ac(':slco.cie prezinUi () semnificatis p(~ntru snganll lnc;u:;;i. Calmu 1 trcptat care U[nJc(tz1:l dllpa I'llrtuna [:k stri9at(~ :;;i de plinsete tudaJa cc copilul cste pus in pOl,it! ill de a miru.e )i {_"OIltL~ sflrcul sinutul ('I,rata in 5llf.ickmti'lm,j· SUlfa ca. fB cazul cxlstcntctconstilntci la copil, sceasUi con$TIiint,] C!.~t.(' de 101 lmn inccput con;,tiIn~a lmd s.('mn i r~catii. Or,. 0 semnj_f~('al.ie Sc afl1:i in mod Uec(~Sar In raport cil aU-e semnHicatii, cbiar pe planul eh'meMar at slmpklorr recu.~
nOtl;;tedmotm'i i, pentru
fI

Nu .~

numal r.tl. arcul reflex 1a .iiiiil1.alliLlle.&U_P-US

presupjme

ca atare

or9Laniz~!_C._

sc Co lma , Scm :Se Joaca intr-un

fcl

de-a

suptul,

S(~

IW prctindem hi nici till. ca~ sl'l. pr'N:f"Um CC! sWri de ,!sj[:f.-f,st~ iI~!tnilar~, Nu put om 5~i deddem prin e!X<lmi. ili3:!C.? . :omporbmentului dIn iPnnH;!le d(mh sau trE'!~~tip~am!lli d~ca. ac~~h" ~ta.n ~I[lt j)~~r~m'Otion.ale .,:a:u .MeC'tive, d'Ki'i_ srnt legHL€ de poshuih~ (:"<I.H:,~so~csc S!J ptn] sa 1.I (LWa cl:isU. de ~a. .lm:",p~rt {)dl~~T Imira1Ie sernzor['lh'i ~l bnest~7.k;;j c()n~tf~ntil. Ceea ce <ltOitei ~n~5 {lcC'st comp0rL~rrl!'!nt sirrt (]n"~r taton.a rea .~j d iscrl rn fn i~re aCf!' C'i~ r<I.clcriz ~a.~ij e~cRI TP.il :[0n~, u]u], x iai!" ~~P.51~ ClDU~ fapte f\lmhlm.entaI~ ne fndrcptiltesc ,~1:i vorbi.t;j de~prc ~ <.ls.~mlld[e pSlh( ~lo,,[lej I[lcep j rIodJ cu. .BC~S 5 tadi.u primi liv. l 1_Rp.~0tdm, nci con!i'tnn~il tn8ote~c

41

Po de alta parte, existenta unei orgauiz1ki esto ate.staHi de Iaptul c~utl1rilO'r orientate. lntr-adevar, oriclt de banala ar paree, cautarea prccoce care se Obs.Crvd,le sUgJar cind acesta este pus. in. contact cu slnul este un fenorncn remercabil. Din punctul de vedere Ell orqanlzartt, aceasta dlmtaw. care este prlncipiul acornodaril ,~i al aslmi itlrii, poatc Ii conccpute ca timd prima manltsstarn a unui dualism intre dorinta ~i satlsfectic, deci tulle vatoare ~i real, intre tot alitetea care se compiete1'tz.ii~i totalitatca inc0l1'1p1eHi, dualism cere va raaparea pe toato planurllo activitatii viitoar e 'iii catre a Lam] reducere va tinde intreaqa evolutte mintals. cu toatc ca el urmesza Sot\. se accentueze nejncetat. orqantzaril, prlrne!e expresii ale vietii psiholoqice legale de mecantsmcle fiziologice ercditare. Accesta cxerninere, oricit de schemetica ar fi ea, ni se pare sutkicnUi pentru a arala: prin ce enumo psthismul prelunqeste orqanizarca pur reflexa, depinzind in acclasl tlmp de eEl. Ceea cc oferii Hz.lologi a orqanlsmunrl este un menta] ereditar qate orqanizat )1 vtrtualmcnte edaptat, dar care nu a functionet niciodaUL Psiholcqia incepe odata cu cxarcifaroa acestui rnecanism. !'AceastaexerdtClce nu transforma dcocamdata cltusi de putln mccanismul insusi, spre dcosebire de ceea cc vorn obsorva in stadrile ulterloare (debindirea unor deprlnderi .. intekgere1'll ctc.), el se Iimileaza sa-l anrmc ~t sa-l faca sill functioneze • .tara a-I intf~9ra in orqanizan noi, care sa-l depascascs, Dar in Iimltele accstei functlonari este Toc PC[1tru 00 desfasurare jstorIdL care defh\(:~$te tocmai inceputul VietH psrholoqlce. Aceasta desfiisuraru comporta eo. insti.-;;l. lara lndoiala. 0 explicatle fizl0]ogka: deca mecantsmul reHex sc consoftdeaza prin Iolosire S8!U se degradea.zti. ncfiind Jolosit, aceasta se inhmpl& tocmai pcntru CH. se produc sau se destac coordonarl in vlrtutee leqilcr 1ns(:$i ale activitetii reflexe, Der, 0 ascrnenea expllcattc Hztoloqica nu exclude deloe plmctul de vudere psihologic pe care ne~am situat. Intr-adevar, dadi. ni$le sttiri de' con~tiinta insol,esc, a.:;;a cum. este p:robabil', un m(~canism reflex am de complkat ca acela aJ ins.tinctulul su.ptu]ui, a(:(~ste· stari de con:;,tiintt! au 0 istQ·· rle int.en\a .. 0 ac(~.ca:7istare' de: {_;()n~mn\il nu poate sa s.e reprodur:a de doul:i or] ttl mod identic; in ca.zul in care se reproduce, ea dobtndeste in plus () caIitBJe noUt3, ('eva Vd.zut 48
Acestca sint, din punctul de vcdere al adeptarii $1 ai

'.ina atuncl etc., dcci

0 sell~n!ncati.e. Dar dadi ',, cli~ mtimPlate. nu a interveni t tnf:ti mci 0 stare decon~tllntgJ put:-n,l P .' ·b' to tus i de ~)e acum de comportam. ente., sau co.nd.Ult.C, VOl • ." ! . " lit" .. dial fHnd, pe de 0 parte, carac~er~l ,~uigenens at dezvo_, <J.~!l lor iar pe de. a.lttl. parte, .contmut tate a lor fat1lJ d(~ de:zvolt.j;~ Jill; stadiilor uttcrtoare. Este .. tccmai ceca ce vom cduta sa predzAm In chip de concluzil. .... . .. .._ Caracterul specific al acestor compo_rtam~nte consta 11:1 tm.pHcarea tolosirli jnd.ivI~uaie a'OXPCf~:ntel. ~eflexul., C,~ D!iiontaj!eredltar, reprezmta poat: ? folo~lre raswUi aeXT~(. tlentei,! aceasta osto 0 p~oblema bl?l~glca despl'"; c~re. Clill~ lnai vorbit [Introd. § 3) ~i cere, de,)l lnter,pseaza. mcel II~e~ 1M-It grad pe pslholoq, nu p~ate fi rszo!vat;;i prm _me~~~el.(:: de l)sihologie. Dar, ce mecamsm COile da loc Ia exercitiu }'L '{iec:i.la un fel de Invij~a,e, reflexul de supt presupu~e,. ~~l aIara de eredi tete, i 0 folosire ]ndivklu~la a expenentek Acesta este faptui capital c~re n: .r:nt~lte. sa ,~ncorpor,arr; o atare conduita ln domenml psiholorjic, m timp c; l~I' reflex simplu, nC:':iI.lpUS ~r~buinte~. d_: cx(~(sar(~ "au de. I.~v~: tare In funrjie de mediu {de plldCl. su.(ln.utul} ... 1n . pr=zmid 1 pentru noi nici un. In.te.res. In., ce cOli1sUiacc~ast~~. invat,ard Putem incerca 'ii~oddm.iill, fara a subordona anallz.a respectiy.a vreunei ipotcze rdeTiioare la tipurilc de dt':, con.$llint& care insotcsc eventual un ascmcnea _PW(,tO;s .. Invataree ll.egat& de mccanlsmul reflex sau in~tinct:v prC'lmt~,. s~p~~e deosebire de ach i1,ili010. rlatorate dsprlndcrilor sau achlz1~1ltor intelig(:~nkIP,arUeular]tatea dl nu retme nimiC. exte~~or acestui lUeCan]sm !nsm;;i!. 0 deprind.cre ttl aC'f:~?aa eopilului de 2-3 Iuni care deschide gora atuuei cind ved~ un oblect prosupune o fixate mnemonic a 1egflti::i, de ~:'est oblect~ 0' schf~ma. tacttle-motorte s-a format rn Junette de aces" obied. singum care explka. uniI?rmitatca n~actiei ... h~ ace~a$i fel, tnvatarea unoi operatil 1ntdectuaJe (de l?llda, null:I,~fQtU.1) implica oamintl((:~ a obiede]or [nS<?5isau.a. ,expc~ r[entdor Hicuk eu cibiede. tn. ambelc cazun se rctm{_,~ d,P.Cl Ceva f!xtNi.or mecanismului iniUal <:'I] actului exawinat. Dun· PO'lJ"iV~,- copilul care invata: sa .sug6 nu rethlte nimic cxte'nor actu]ui ius.u$i 0.1 ~mptul1!lt; flrrlli indoial1;l, cl nu pastrca:t.;:i n.rma nici a obiectelor, nici a imaginHor senzOfialc aS1JlP.rB. carora s-au indroptat lneerctirHe lui succe·sive. EI imegis-

:tap,

49

truaza pur \:ii sim.plu pcrindarca ar.cstor Incer('a.r~ ca nc niSIr) acte pure, care se COl1dinonoazli. unele pe altere. elndel roc uncaste sfircu l sin ul ui, nu est e vor ba de rec unoas te rea un ui lucru sa u 1:1. mw:i. imagi nl, ct de a sirnil area unui·c omplex senzorio-motor $.i postural ia un art complex de acest fel, Daca aceasta inv8Jt.B!.ru a suptulul presu pane mediul $i oxperlenta, intrucit nlcl un exerci tiu funetionaj J:lU este cu putint1;l in afara contactului ell mcdiul, estevorba: deci de o inva!la:re cu totul paJrticulara. Intr-un anumtt sens .Ide 0 B!utoinv8:tarc/ ~i fin de 0 achILliUc propriu-ztsa. lata de cu. daca prlmele condulto psiho]ogke depa$esc f:i.ziologicul pur - asa (Urn cxersarea indivklu('IUi a unul mccanlsm credttar depa;;e~te ercdHatea - .d.e conHnua Sa dcpinda in eel mai inatt grad de sub:stratni lIizio]ogic. Da r m area Iec]i o psi hol og']caa aces to r pr] rnt p a 7i ai com. portamentului consta in lapful ca, ItlicadrIlldu~se in 1ilnitf~tl) pe care Ie~<:l!m dcf]nit'/r.nv8tarcCI unuimecanb.m :reflex antrencezn de pe acum jocul mal cOlnplictlt el acoffiodarilor. asirniMrHor )i organizarilor tndivldualo, :Ex]sUi acomodar(', deoarecs chter Ui[a: a retine ccva dln rncdiu C(I atere, mecantsmul Ieflex are IH'V01P. de acesimediu., Exh:ti:i sslrntlere. deoa:feC(~ prin chiar cxerciteroa mecernsrsuluj, acosta incor~ poreazJ orice oblect suscepHbiJ de a-l allmenta ~~ chiar dii>li.nge aC0.ste obiecte dalorita, idenkiti;i,tH atitudin.ilor difercm:tI(iJle pe care ere ]e p:rovoadL Bxlstd, In sttrsit, organizare. eO. consti tllind aspectul intern OIl accstei adaptarf progresive~ exercIU.fle succcsivs ale mccanlsmutui renex alcatulesc totalitau organizale, Iar tatonai:rUe ~] caLltMile \.'izibHe de Ia pfhnH pa~i a~ acestei 1nvt:il8!d sint orlentat» de slructura instii~;d {l. totaHtatIlnr. Or. daca acestp. con,duHe Uti depd.~,es{' flzlolcqicul pur rlecit in h1aSH:ra foarte rnica tn care excrcittut individual are o istorle IBdependentai (k montajn; prede'tNmfnat de eredltate (a.~a indt poatf! ~a par,] ap.roape rnetarorfca tratarca lor d rcpt r.conduite''', cum am f;:lr.ut noi aid) ,eiu par sa. alba: 0, !hlpodan !,a capltaJla pe11tm dczvcltaroa . minhlki ulterioera, ~fitr~ade'llar, fllHctHlc de .acomodare. do as~rnil(lrc si de or9anh,a.re, pc Calr() Ic-em doscris in le}fHIur,] cu excr sarna me~ cdnismnhd reflex, Se VOl" regCisi in stadille ulterioere sl vor dobtndl 0 ImpOdanta tot rued mare. intr-unanumH sans, \.'0111 ~...-edcachiar Cd pe111;;hurtl. ee structunto intelectnals So 50

-2 :

;~_~~:d~m!arf~al.l1 ~~e nou $1 vf!ch~r care anunta: prcccsul d


..~Clru.; ,!ntr.aclev.i:ir, reproduccFea. proprie actului

prezm.tCl 0 semmfKatle function a la, respectlv pr<.,:zint.a n vaIoaro pentru subt ectul -insu$i. Do undo provino insa aceasta valoaroz Din Iunetionaroa (:01 ataro .. ate] asitnileraa functlonal.a apare deC'~ ca fijnd JClptul fundamental, 11... In.. al treIl~a rind, n_g.liun.ca dc esimiler« ingrobeaz~ de la 1:1U.nmceout 1:1 .mecanl<;mu~. rep(~Uirii acest element escntiel prm care. actlvitatoa 5e deosebests de: deprindercCl paslva ~ asiinHa.r~ i nnphc~ totodata Incnrporarea unui element actuel ICI (") schema da.-tti, aceasHi schema constauindu-se chlar ptin rnpot~]'(" Prn.l acest fapt,. asimila[f~a poarta in sine to ate me(":alllsmel(~ ulle·ledualG sl constltuls deci 0 data in plus, tn I aport cu ek, faptul fundamental.

:Jlob,ale. In ~nmul (a7., CS~f~,verba de 0 G.slrnilare fiziologka, HI. ti fill? co m cer de-al doilea caz se JW(ltt' vorbi de 0 aslm i1M; P:sJJ.1OIoqica. Dar, in ambc1e cazurf, fcnomenuj ests er:eIasl: tUllversuleste Inglobat in ectlvitatoa subiecluluj. in 01 dcllea rind, as trnllarna explica faptuj primitiv, ad1111,Sin mod qeneral ,Cd fiind C(.. . mai .el{:;mentdr fapf a:1vieni , d PSlflU';C,: .repetare<:t., In adevar, curn He exptlcam Ca indivi("h~I, OI1nt de departs am merge 10. originHc comportamentn[ttl stiu, ~nee'Clrca sa reproduca mice cxperjenta tra.ita? An~.'it fcno!'H.:n nu po~t~ f~. iuteks .de'cit ddca conduita repetata

cOns~mUi,e ellmentul esential td ochiulul, deoarc("e rmp~l 0 ,continua, .(_~xerdtare careia orgllmele l(!. d~ton._(lZ.1 .dezvoUar(~a lor; ochtut are nevoie de· im.agini lum~n.?flis;e, a,CI, c-~u:n corpul i.ntH~9 nccesWlj 0 aiimt>nfarc chi.. mu~~, (~~r.l.er,Qct;H~d!etc.)it~ ~nsamblul, rel'.l!litatfJor extcricars po ;<lrc i~- asHt:ukaza ?rgamsmul, exrsta df'(:1 unelo care "lint mcurporatc In detalmj Inf~canifjmelllr Hzko-chhniC(..\ in thnp ce .a!le1o, sen~("!f)c pur si slmptu !'a allmonto fm1cUouale ~f VJzut~
tocl11a,l__ele

~arele

~~:-ftJ.

nduHe dau loc Ia 0 repetare spontanat De cc adele utile :rep.f'(xI.Uc de~le sine·1 M,0tivul,. SpUTH)Cla~a.r(_'dc. const~ i~; faptol cl.3JeIe raspund. .une1 treb~lI~le/oI-rebll~_ ~la[~h.c.a7~ sHel trecerea de Ie vtata orqantca, din care omena. Ia vrara c8.rdn:oior sint./., . . ~." ,.. evantuj al acestui limba] consta rn faphd ca el es:t:e mull mal stnmlu dccit acela a] ?-similMiL D(~accea .. (;O!s~e 91"'eu sa: nu rim de ~cord. ,eu Clapar~de aS1l1.Pl1'.Ci~ rondUl~l, .~hr~ m.artiiJor sale, Trcbumta fund expresra tanq] btld a procesului care nci i.I .d~numim. ~similator,r. )1U v~om rH1ka. PU]:rr.e ~la fndoifila. tnmemlcia accstei concept] i direl a, l1crsonal., U da: tOI':ezmulL Dar problema care se puno .c~t: de a. sti d~c;a
tpcmai datortta 5.i.mplicita.tH ei,ea nu
nute;;!.

pe:'

problema m

,[ale po cau~ notiunca


fer·aim studitrlul de· doua dHku

de astmtlare
Ni se pare

,i

j1;lde.

hi primul lind, dad.:i trcbulnta ca atare cstc motorul orlc-arel activitziti, cum or icnteaza ea nli:;;cilJrne ncccsare pentru saiisfacerea ei? lnzcstrat cu 0 admlrabila acultate CI. anaIlzei, Claparerle rnsus] a ridica t aceasta problema. Nu numai c'l nu se inleleqe, spunc cl, do ce urmdrtrea unul scop CO~)[dOJI.eaz.a gesturiIe utile, dar, mel mult, 11U 5C po .. te explica a nid cum. dind gH~:;; un mijloc. incercdm altole. Intr-adevar . . ai ales cind reflexu lui I se suprapun asoclettlle dobindite, m Se tntimpIa, ca. aceeasl trcbulnte sa dedan1;'cz;e 0 succesiune de, ccnrlurte diferlte, dar mcreu orientate snrc acclasi 5COp . Care eskagentul ac~~~tef selectH ~i ali accstcl coordonari
,lie

ItaU.

bioloqic,

I1C :C~

pcrmitc Sd. le
est.c verba

v=: special

im-

rCHctiilor

tavorabi l(~?

cablIelc '. sale. studU de psiholo9ie fUnct.ionalat, Clapar6de al?gc .ea~e90r~C', nll.. pUnet. de plccarc a1 oricarei acHvitati mmtale, trebulhta. CUln se poak expJica faphd ca anUUlite

mCl;t

;in?

Dar nu s·ar putea


·economie unei

oare

de tncarcClte de is()mnlffratii poate s~ para in aCt'asta privinta echivodi? In remer notiunl

am

simpHfka

iElCUClBM

deserters

Hl.-

Se inl(':lcge di. ar ff xadarnic <;5. cauttirn 8!sttizi rezolvarea ,I:!,l:;eslei problerne fundarn on tale. Dar intrebarua In~a5i nu dl:'rhr;l oar« din faptul {':.! incepem prina disocia treburnta df' act in totalitatea sa? Inlr-adevar, prlmelc trcbuinle nu exist.i inaJiutc de cicluri le motorll care permi tsatisfacerea lor. Di m·
Pouivi1, ele aper t h ~EH In timpul fun ct-lOIl.i?i rii. Asndar r n-am putea spune ci':i e Ie pr eced repetarea: ek~ ri":.'zurta tot D!sa rh~ b[ne din reJwtf.m.~, fannine! un CNC ncs.flr:;;iL De pilda, suptul 111go.t sau orjCl~ cxercititt analog constituie un antrenJ)lnf~nt care a.CCf'ntH(~a/,a trcbui.ntar5~ in'i..'Cl'"s. !Jin punet de verlere 'psihologi r:, t.rd.minta nu poak n deei con.ccpuUi imlep(~nd{'nt de 0 ft"lndi amue ql abal i!i. ~i serve~te dOCir ca lH1 indiciu <l T ilccsteia. Din punc. t df~ 'vedcFB fiziologic, Pi"! (10 a lHi partf', 53

..

in .. .echilibru mobil ~. exOil acestoia. Astfel, in ambele Iimba]e, tr ebum ~a cste cxprcsia unei toLalitaU pentru moment descompletata si care tmde sd se reconstitute, adlca tocmai ill ce,ea ce. numirn un ciclu sau o schema de asnrnlare: trcbuinta manilesta necesttatea pe care 0 tncearca orqamsmul sau un oruan oarccero de a folosl un dat exterior 1nvcdercaruncti ana rii ~a:le.FElp LuI prim n11 este dcci trebuinta, d schcrncle de asimilare,al ctlrm aspect introspectlv H .repre7.intti trebuinta, A:j;(! Ilind, poate dl: este doar 0 pseudoproblema sa! no rntrebam cum orienteaze trebuinta tnlscarlle utilei trebuinta dcclan~ea:la acesto mi)c.iri tocmai pentru Ctl ele sint de-ileum orientate, Cu alto cuvlntc, miscarllo orqanizate. gata de a H repctato, ~i trebuinta ca atare constituio un si ngur tot. Esto adova rat (:8i acuasta conceujie, cit se poatc de limpedo in ce(~a ce prtveste reflexul sau orlcorgatllzat€ tnnascuta, incd.uaza sij ]nna clara cind hecern ICI asocjatil dobinditc, Dar, po ate ca dlficultatca provine din faptul c~ se Intorpreteaza pl'CGJ literal termenul de "as!)dOitk", In limp ce faptul aslmilarii ne pormito itt mod cert sa expllcarn cum Grice schema. noua rezulta dlntr-o difewntiere :~i u cornpllcare a schernelor anterjoarc ~t nu dintr-o asociatle ]ntre clemente date Intr-o stan-eizolaUi. Aceasia ipotuza ne aju.M. chiar si:i inteleqom cum 0 sinqura tr('buin~ii poate dcclansa 0 setie de incercari succasive: pe de 0 parte, orlcaesimilare are un caractcr qoneralizator, Iar pe de aWi parte. scherncle slnt susceptibile de a se coordona intre cle prin asimilarc red proce r cit $i dea functiona sinqurc (vezt in aceasta privinla stadiile IV-V!).. o i:I dona diflcultate se ivcste, dupa parerca noastr8i,cind eonsideram trebuinta ca Iaptul prim al vietH psihice. In acest caz Be presupuno ci;i trebuintele Oisigu.ra tranzitia intrc orqanlsm sl psihism.; ele consntule intr-un fel motorul psinoloqlc 611 activitrilH mlatale, Nurnai ca, dadi unelo trebulnte corporalcB!u tntr-adevar acest rol intr-un mare numsr dp. coIl_lport~.lUente inferioere (cum ar Ii dilltar(]at hranci in psiho1091a auimala), 10. copil trebuintcle prlncipalc stnt (10 ordln f~ctio~al: functionarea orqanelor genereatz.i'i deci, prtn insa~i exlstenta sa,.o trebuintl:! psihic..a sui qenerls :5;;1Umali curind 0 serio do trebuinte suplimentere, a diror complexltate dcpa)e:;;te de Ia inccput slmpla satlsfactic organicll ..
0

trobumta

presupuno

orqenizere

prlmtnd

doer un dozeetrilibru

v rometnic

54

'~t~

CAPUOUJLH

STADRlL

AL IDo]LEA~

PRUvffiLE ADAPT ARI DOBiNDlTE ~I REACTIA CIRCULARA PRIMARA


I Alatmide adaptiiri1c ereditareapar la un moment dat CldapMri ee nu sint lIlnascute '71 carora adapta.rUe creditare H se sUbordoneazi1 treptat,' Cu.aJHe. cuvlnte, pmce~ere rcHuxe 6c inte9.reoza. treptat in acti vHaF corticale .. Acesto nol adaptar] con.sbtu.ie n~e(l ec, dp. obicet, este desenmat prln lermrqmI de "asocidlii do bindito " , dcprlndort sau chiar renexe conditiona.te, lfara a mat vorbt de lni:?(:~dJe intcntionale pc care Ie vern caraderh:,a ]ntr··unal t.reika stadiu, Inten[lonalite tea Hind, filr·ti doar ,;;1poate, Imanenta c('for mal primitive nivelurj ate a:simiI8rit psihoAogice, ea nu er putea, iBtr-(Irk,!ar, Sa li'li. CLmo~tinta de ea :!n:~.i'i.;]$1 si1 dIJerf!htieze
astfel condnH.i'li. ineintea .ijsl.miH.irH prln scheme .isecun dare",

s::im ~ dobt:'1din~ reala d{~0 simpl.a comdoIil.CI~~ preformo,ta. mntr-a.devar, cum putom sA ne dam searna d.m ce. ~10m(.n~ sec produce y!etinerr~"a vreunui dat ~exteIi,?r mecanlsr:r;lllUl :r,eneJ{ :in.sU$l:? J n f~X0.rntaHO;areUexu~m, dupd CU,~ am ': aZL~t, l1J!l!l exista dedt Iixarea mecantsmului ca, atare, :;;1.tocmal prm ace;;lsta acornodarea unei schem~ f'red~t.a~e, desl p~es.upune lexp,eric]'Ita si contsctul c.u n~edlUl, cOnlClde. cu as lrnilarea respecUv r.u {,~xP.r('itarea function aUI a _aCeS~{'!l scheme._lLa un mqmenJ iJat Jnsa adivjtah'~a copiluh~J re l~wat exteno? -.... se tranl;form.!:i n:unc)c: ttl ce expeneni'lJ' .. _ aJ are 0 acomodare_ .. De-pl'( til, ctndcopilul tsi 'S~g.e sistema-Hc (egetul, uu (Hn. nrtcma u;tor. intflniri, inttm~ p]a.toa:rE', ci pri n coordonerea dintre m,ina. ~l gur_~, s~!)Oah~ Jlorbi de -acomodare rlobind ittii.; I1tCU ref!exek qurn, mn acelea aJe rnUnU uu prevad ca mocanism crcdltar C) as(~ml?nc~ eoerdcnare (n1llexl.sta im in~hnctal suptulut degctn Itn!) $i numat experienje expllca fonnarea acestcl coordonarl. Dar da£'i;! lucrurile stnt clare in r:azululfll.l i. ascmcnea compor taintrc reflexul pur sl t'olosirea expcrien~el? Mul'tiplele fispede ale ecomodtiril vlvuale. de cxcmplu, cuprind un ,a]tJ:estp.c inextricabil dp. ('x(~rcWu reflex si achizitle adevRrattl. Din punctul de vedsre al asilnll;Jrli,apare aceeasl dificul~e!te. Asirnilar-ea. psiholoqlca proprie rcf.lexulud constR, dl.lp.J eum am vazut, intr-o repetarc cnrnurattva care p:rBsupune. meorporerea tn~ptClJtia obiecte lor intr-un clclu ilt;tfel reprcdus, Dar nlmic tntr-o ascrnenea C011du i til. l1U <:Iwata ca ea este dirija:ta de T0.7.ul~atcTc noi la carr: rlu ("(~, DcsIglJ.r, In actul suptu:roarne, numal succcsul conf('r1:l 0 scrnnificalie slrului d(' tatenarI. Dar H'7.1JHaiul cautat nu prczlnVl nirnic not! fata de tFm~ml senzorio-motor primitiv al rcfh:.';xului tnsusi, Dlmpotri vijj , 10 domp.n.iuladapUirH elobindlte. rezultatul 1101.1. tn~u
fie prtrrceraeterul lui
CX]

'.. in !imp ce adapt-area. dobindiUi impHdlt o. il1y,at'7re. lad.e datela nOi. ale mediulut exterior si , in ac~la~l~~~lP' g ...II~, .. o.[t'>orElre OJ oblectelor in.' sch.en.le]e.. d.s.tf.el (hlfercn.lloto. 01 ,HIe .~. . 1 .t t f f '1 . par [).Ii(!!a.~nsa trecem de la t.t":one '1~f.m I~~~:e ~[ed1:l· _aPmc, ,~oldf'o''f -larB. 11.e lovtm de sertcase xu rcu l~ill~l em vr e .~"".' M,~-

net

m.ent, in dJe

alte

cazun

('sle ~mpo"ibH

sa

trasr.z.i un hotar

ad.ica. IHCliBteCicomporternenn-tor nascute din excrcltiut apuci::idi si care apd.r. odata cu prime~e. aCUlJni exercttato asupra lucruri lor .. In stadiul aetuel putem dec i cardclerizCl m f$cilirj~e inkl~tionah':! drept limjHi suporioera, iar primelo Clclaptari neHedHarc, drcpt JirnWi. inferioara., D_crapt, este cit se poate de g[e~,l ~a prccizdm cind lncepo dedi 'oj. adaptarea. dubjndiUi,. in opoz;Itie eu a.d.Jptdrea crerlitara. Teorctk vorbind, 5e poate adopts criter lul urmator: :rn. oriel" comlu.mi a carei. a.dapcare f~~te rlctcrminata Ncditar, asimilarea si acomodmc~a so conmnda i7l ramiln nf'diferen~ Fate, In timp ce 1El 0 c.()ndl'Jit~. cu a:daphHea dobindl La,. .'I~ tn cep Sa se dhoekze. Cu aHe cuvinte, adepterea c,edlt.ara 11 U presupu ne nlcj 0 inv;;l ~are in af a.ra. de; pr opri a s lfI eX(~rd-

sUi. d ~.' 1a incopu t

ci:lu ta fC

r ic n taUt,

ier

in ("az d EO

5G

prin procedc('l{~ folosfte

lmaqfnilor senzoriala care il define'lc, fl(~ pentru a-I ottine) f'sie eel care ori-

51

enteazA repetarea, In limp cc In cazul reflcxulni asimtlarea so confunda dcci ell acomodarea, de scum mcolo reproducorea ectutui nou sau asirnllerea obiectelor Ia schema acestul Old constttute un proccs distinct in [aport cu ecomodarea schemer. Un esemenea prO(;C5 poate H foarte puttn dilerenliat atunci cind adaptarea dobindiUi ('onstitule dear o pr«lunqirea adapt8.rii reflexe, dar el cste CI.l etit ma] distinct in. report en accmoderce, eli cit actul ]'lOU csto mai complex. Astfel, in procesul i.lc dubindirc a apucarli, altccva inseamna rspctarca lie: Dosfk;;it a unei mlscari care Oi reu:;;it$i altcova este incercerea de a apuca un obiect jnJr-o situatUe noua, Rcpetarca ciclului eu adcvarat dobindit sam in curs de d~)bindire cste ceca ce J. M, Haldwin a numit "H~actlo circuIara", accasta conilllHa: va constitu] peritru not prlnciplul asimilari] sui gene.ris prop us ecostui til doilea stadiu. Dar dadi in teorle cstcda.ra 0 asemenca disUaqle intre simple: repetare a rcfloxului $i "reac:(.ia clrculara", se intdege ca. 9i in acest caz enalixa concrete se va levi de cele TI1a] men; dificuWiti. Dura aceste C011sidNa~H sa treccm la examlnarea Iaptolor, grupi.ndu·Ie mal Intll pe dementi distlncte de activjtate,
§ 1. DEPRINDERltE DOB~'\JbnE LEGATE DE SUPT. La condultelo rcflexe pe care lo-am deserts in. prtmul capitol se adauglL. Jncepind cu luna a doua ~.] a trela. unelc forme de supt lncontestabil noi. Vom incepe prin a dcscrie dobtndlrea prrnclpalelor dous :reactii circularer' scoaterea sisternati.dl: a. Hrnbii (insotiUi. mal tirziu de jocuri r.u saliva, ell. buzelo etc.) ;:i suqerea pcllcarului. Aceste dOUR acttvttatl no of eTa. tlpu! deprinderli doblndite sponteno. ell aslmltare ;;1 acomodare active. Dupa aceasta, vom dlscutacfteva cazuri de acomodare, desemnetc GP-obi eel: prin termonul "tntm=;ferun asoclatrve" sau "asoci:atii senzorio-motoril" (declansaree suptului prin dfverSG somnalc: pozitle, zgomnte, semnale opti(:e etc.), Vorn vedea di accste ecomodari partiele, orlclt de rnecanlce ~i pasivo Elf putea sa. par'd_, constituie de Iept simple veriqi Izo]ak!;li abstrecte ale ctclurllor incrente reacttei clrculare, In. sflr;;it vom vorbi de unele eoordonari intre supt ~i VdZ.

5H

59

·8~~C ]n, go.l (;~ S;U f5ra ~CQ~tl?r~a Hm:bli, modiflclnd zLIl.a I ,. ollz;E'llor,' l~l .1I·H~H!k~t,C! ~:I l~1 C.OIlUiI!CUt buza de ,cxerc.11l

:In fel
lOS J ~."~. -.,,,

$i, chip
-

po~ ~~·t .c -,~",;

tHat

devin cu tinipul din cc Irl ca rnai variate si nu mai mcrlta o ezammarc de;laliaU d.hl! punctui de vcdsrc (;<'Ire, I1Jcin:tcirE'lsea:<.ti. In: observ<ltHIl? tl:o(las~re_ .

Sllptul(kgetd.oT

duce

~i el Ia achi'.d.tH evldente:

..ObS. ui. -~Lo~. _i 1(1)0L~,~rQllt ests tinut de Ingfijitoarea O SiI, cu pU~ifl inalnto ,~e 1:n~SO:l'i. ltr-() pnZltHf! aproepe verti:cill_i'ii. E f.o,ut!;! .mJ(lmct1It~i U CaLI'~[_ ~il ~!Ug<l J;11l oC'\.I gUTa deschis~! sucindu-si ne·incelat t.:apul. Bl",~t~.l", 5~1~ ~tsC!IU m~$dl~~ N~ple si Tepe~i. ~i H lovcsc M~nceLal lilla, In li:ouli rrndur], _c~nd' Il'llIla 11 SlunqCc! pcutru n dipi.i Oib·r:S21Iil drept, Laurent Int{)·~rc~ {;apuI Hl.CeMC~ :;a-9i. apucc cleqot.('lQ ell gura. BShl~az.l:i prlrna d<rl~, dar reuseste Ii deua care. M.i~cnrHe' bralelofnu :,;j'ut iIlSd coordonnte nl seeI''''l ale:. ~ap!t~I!.Ii; .IDlfla Ii 5c.apti, .111timp ce gura lnoeardi lia menti.t'Jii contacrul. 'lotiU$l, PJll1i klI.JJm<i. bi pril:1!de pollcarul cu gura ., ~ . "".r· lntreoul cor P _ ,_. '. . ~(~I.ruO!JllIZ(!.:lZ~. i!l.G!.al~l., mllna dn:1'IpUl <I.pm:a tHo. :innmpll1.l~ J:>ral~~l sling, .ts.r ~fna stmgi'l 0 t!1~ce' Ie gurd. trmeazij 0 hmgi:i hn:Qbili:"aH! In tlmpu] c~I~la .. aurent 1~·i suqe poliCf!!"rul .sting ca ~i cum Sf :o;;ug,li!. L Iepte (~I.' Ui.c~mi!i.e 1$1. pesiuno (g.i.HiI"l.cl etc.]. . ~Oll.5l,a.~dlll dec.i 0 alH~loqje tot<l!l1i (;1:1 cbs, "} diil~ § :I., Stntem dna[ In.a! ,~lqurl c,j1 ~eI UJl factor cxtcrlor nu com;trirlge copilu! slli-.\ii. iP;i.o;tre~:e .mJna I~ ~J~ra: brCllde. nu );!nt imohHiztllc prin pozj~i<l! culcatn a sublectului, C.I . pnIl,tr"() m~J1.tm",~c sponla:nili_ Tdu~i.! illptul dbs,~n/Clt poale fi inter~ p:ml~t. In d.o'\I~ Ielurl: Iio di - ssa cum. se poa:te lnUl1.Ipla in p!'.iIDe.l~ zile ~llP'U1 na~.le.rEl .. -.-pro{·~~sul suptuhri iIl1olliliz·~,1zi'i iiiltre.guI. corp ~i, prln urmare, ~1 ,IDflmlE!' (bra.~cIe r;imln. strtnse li1 piept in: limp ce noe-nascutul. suqe, .$] be inklcge Cd 1031el pot :;;til Iucrurile dna p.ll~j suqe poli! u,rul po::! ~a.re I-a. de.:;;cop,t>.'rit dln tnUmplaJ'e), He cll cxht~ (') coora\ollarc dl[·ocVi . tn.tre sllpl ;;1 mi~di'"i.le br~~dor. In c{llltiJIl:J3.re, I[)hsc!'o!ati.lle PM s5i anllc· {'a 8!dw.lla cnnduitCi aJl.lLlntll; <!cCl'lsl;;i coordonsrl3!. .. _.0 ~s',. 17. -, LIllO, H2) T.au r~n t ~i:pi:i. de foam ~ In lcagan. TngTi j it omea :' HL ;;;111 mo:r Im~ .in poz.itI-e apro.apc v'P.rt;iC1Jlit CQlllpurtamentul lui treee HI aeest ~az pr-in p<.1{~u ra7.o ~.Jj~r,e·.~in~, ('are sC! di.~Ut)9 destnI {.Ie net. TIl ~~ll:(~P'f.' p.ml ~I soP. lini!;;t.i SrHX·.i1t·c!;i ~.fi ,suUa, in.tordmlu·-~i capul la. slinq<l .~I.la, dr,e'Bp!~, HI tlmp ce br,iftde j ~(~ <I'gitti dczuFi!onat .. Apoj rfa~_il a rlo:.Ji:~), br.a~i'dt!. in loc ~i'! d,('_scr'ic rni:')l:iiri deo IInvcfgurii .mi3lXim~, 'par sa ~~ aproplE': d,,, ~:I'u~l!!.f.}e dtCV.l.1 ori 0 mind sau cNI.lflll.:i.ilUng hmek: ta UI1 nWiT]c'nt dial, .1ni.[(<L dreapti:i. iljml\.le d:iar ~,Q. _",P. liP,;,;.il5CCid.C!. ubr,o·l.u:l co'~ilului :;;i sa-l ~tri.J11}ll. timp de cftc\:a ;'8'cll.mde_ In ti.mpul a.(:~&.lui joe, gura 11 <'!.;~:C'. ~i~rg des(;hi~ii ~i !m:'f.·ardl sa. aptlC'e C.eva. Tn cel.c tiin urm~. poUe 3.:'U 1 ~ h n g,' 'L~~ e perin 5 d.... r'l~ri!I' i <~r ("Pol'" ~lo'" d'~ b """~,.1 ~ S~ ." . 'k' liZC<lZd Ime~ .v" .. ~ -.' '" .._. lID(lljl

blt"ar drept lipindu:,c de pi,cpt. sub b)'a~ul Sling. r;;,I'e este r('un~'t, ul ... I ";';iu (Ie "urj lntr-o a trcia f.azi!', braidc se :zb8t din nUU in 14 rfIl ..U, 5... ' ". ,. . -6thl '1.6. jn~:i:mfllilre, dill mod di. polic<l!rul stIng, i-a i('~it d.1:Ip~ Cl~ev.i~ :!1~l~' din. \lll:ri'i. In BCesl H.m;P, COI}ilu\ se incorde<.lza de ~up~,arc, 1.~1.(:d. uLpe spat,e., ~i tipetdc aUerne.a:di (;U lncerdirHc de ~uPt., tn Se[,.~it, ::~p'e f&z.aa patra, jn timpul cllre-ia miillil~. 1 se -ap:ro:p~e d'n_ fl_otl ~j(' gmitl, cere inCl?i)r,di nei'[lcetat s~a.pm:e~ dj)g~tele c:_e c i1hng, lJltimele ITI~e:rdiIli mol si:n.t i.nCl.mul'liI'te de S\ICCes :;;1 copllul relzbl1cnc{;te tntr-un pH.IL;'

>'

neini]lE!iWPt.
putem {me

:1.

Fj,eCilIe d.in ae,c,ste s~pt-<.iml:nne preecdentc~. lncA di:n! primel.c zile vedclll. cum sugarii i:;l "niri~ fi!~a cu degete.le cn.sp,aic :iI!l. tiJIllr ce gum p'JTf! a c<';iuta si1 ,apucH U!v.a. 'f[)tu~L suc~:e5tUr;tCa celct p,i3JUIJ.103M pare sii indke un .mccptlt de lcglauri:i i.!ltl"E'l mi~c:Ilrile bratelor
(':1'1:1:

Dare vorbi
un

In

acest

Ilf!

cofln:l(]'[w.r,e?

ij1i. 9i:isc~,tc

analog

ill 'Lllndllil;~

din

!,ii, .tncerc&ile

die a su<:ile•

*i

Obs_1B._ J_,il OJ WJ:} Lamcnt (In acccasi r~(J:tW"') nu pare s~ pre'z.in[,e nlcl 0 coordonar,c 1ntTt~ Iniini :;;i rJurii jln,linle de a i se da sa sugti" 'DiU.piL una din rneso insa, in Hmp ce Wil i e~te Ul1Tl'pll;t tf'f!<l!_Z~i tnccarc 1 sl'!. stlg;i in cont.inlll1re, hr!1l!.elc sale, in loco SOl ge~tkl,lle:l,e 1<.1 i~ump1.a:re, s,~ indQ;lie 'neincetilt in ~nn~c~hl!lur;i, Mai. precis, ' m.i :;HI pilrul tlem1'11 .IDllHe: O1"i .c.il c(rnti.lchll. 1nt1mpli'!itor al miiTlii ell qUIa estc urmat d.~. II ort,wtMe <I guru ~pre mlllll si cJ:t in aC0ste c~'wd (d'.II nurnai In,accste cazurj~ mirli~ 'li!ll.!le sl!i sc irli[)<!-rt:r.i 1<) ~urJ:t Ef.ecHv, Laurent ,il reln~lt de patru on S::l'~l s.ug5 del}ctde, jar Jr., m:'<!st [:;:1:1, mina sl bra.to.l se imob:.H'7.I!\l i.med[~\. De ri.-OoCare daHl, acea.sts nu (I diH"~ lnsa mal rnult de ulp.vil !;.eomdp.< .. Io seara aceleii!~.i z.l.l'.'!, Laurent rcl.miM~ perfert treaz dttpi!!. supt ~i c()·nLinui\ sii rnccrt~1'! ~ti :;!l!]fi, Intrernp.indu·.:;'i. hltr-Ullil irl"N,cHril~. cu st[i.gMe. enCY-· g:iee. Ii apuc bra~1l1 r.lre.pt .;;1 i-.I condllc spl'e. ~U'l'ii, Nrc :lncepl:' sll suqii mhw" tl1d.at~ ((! huzel'.!. ilU venit in contad ·cu mtTlil, bra~ele a~ tru.cetat s;ll. t)pUIl~ or1ce r~zL~teH~a ~1 Ml ramas pc loc cJteva eJip'F!" De oCin~ fa.: I;1xpC'f:ie!l~",'ld.ka d.e 13 0, O( 15), acesl f.cnOID-C'.tl se pwduce (:111dantate, am, de o.lJicei, mcrl~iJlarell po.zi~ici. nu dureazl'!i mult Imoil.J.i1i\atea. se pr0d,uce num,~i ~ind: ('opHul lsi ~lllJe policarul (vezl ol'ls, .. &£11 § 1 ~i obs. 11) dill prez~ntul p,nagraf], Dc dal,! 8ce<.l:5,la, dlmpo;I:r]v,i!!., bw~ul 1'1 rtimas c dipii nemi$cat, rle$i. numaidosu] .miinii a fost :in contact cu !:Iu'lt!:le,: .(JC~~· tea. in,c~call ~viJen,t. s5. e'l'plorC'ZQ intreA'i:l<.l m1na. 0 dipi'li mal tJrz!.u. mitVI I'll pknlul contactul, d~ r l-il reg,lisit singura: flcum nu nurmli. 'gura C<.l1.lti'i. m1ll", dar ,:,1 min a se indrcapta ~,pre, IJurt\, Or" socoHnd ace.a~Hi priwl lntoll]'ceH~ ~ m~inii. spre l'mze,. am putul oh;;.l:!r ...... de t,elspn:-z,ece O[!i. .101 r]lld, c1l mill,a se. rehltro;;luoC.e :in qurlii_ Cooniottutea c-s:te d;:od in <I.itllf;l, ,ol:ic.<i[ei ~ndo.i('!i: vedc:m gura de~c:hb;ind!u-s~ !?i mtrua 1ndrepltndu-se si1

muUar]

spre

ce,

Stnt

s{~mltHkahve

ptnli

H ~~p.'nJrlh~j
Ce gura

S~

c~ _u~gE't_c]'e I:nUnse' sB. dea de ODW:r., tn timp g"J htCl .,ai ]~ PI1in ei1,;c'.i'i.

dC$(:!Jis;'t

.inUrnp.!:;] un eori (?sle pre~

Obs. 19. _ La J (~}, dupiJ rnase de 11'1 Or,. 18 (SPIff! clp.o~·ff!bire de mesela preecdante], Laurent esta p~,fed nei~z si S~ pare d.i !lU ~~te complet. satisfiicut, E1 suqe Cu. viuoare,. mal tntii In gol,. apoi veriom rnlna ~" ,dre<lpHI aproptindu-se de H~r"~' atingl'nd bU:.G<l de io~ ptnd ce, rn ~nl"~n, );;€! las!!. priIlsil de gtlfi:1. Dart.um numai ar,i'l:tiitoml ,I !·05.t apucat, rnin<t 5,eapi'i d~n. gm~. 5e oil.serva. f{)l!n,e bine ciil -<a s,e depiirteaz.l:i. rrurna] p~r]. tru a i',1'! remtoerce nnediat, De' dat1'l aceaste, pclicarul intr<i J11 ~Iur.~, in tlmp ce ,~ri!it'itOflll sc fnlroduca .intro -grngr(! $1 buze de sus, l'rmCa2d i o nOIl.il dare! inapoi i! mfinll, care, ~e' depi"irte,azi'i Ia 5 em de IJm~., pentru a remtre i:n,c't'i o dati1 in 9uri'i, ecum este prins pollcarul, tar celelalts
r.leg'f!'!.e s~g~
~<l,~

r~m]n

1llatarli.

lill.

i'loell~tai

silllaUe,

~'iguws liii".inr:l si:i-i cmgll

"ma. sallvu

men

Laurent

se

i.mf)bWzeazll clipc

~:~

dup1'l cltova

trelJme

~e, sccatu mhill din guri'l.. hUn. a se .apropiCl apoi p'~ntru a patra O"iT~; ~~e~ dcg~le U patruncL !n guri:L Min'! iesc o;;i rcinlri'i 111 guru pentru a

nnc(!~~ar~, lntrucft policerul c~t", si.nguru1 cere a pat,run~ L'i gUl"ti, ~-uptill oC'Ontl!llLl,il I1el'n[:etat. Ii rctraq n~tna .. $i .i~o c61.H.>[ pina apr nape 0" tellc. l~rm8~B!7_~i,0 Imobillzaro,
,$1

Laurent

pere

s1l renunta

pcntru

un

Limp

hll sup]

prJv'~~1e 11l1llnte .;;iilul ~i ruultumit. Tohl$i, dupti citeva mitnrte, huzelc se pun dil'l. nou in lnl~carf! -~i. mlna ~e <lpmpielnd.~l1li. de gurZl, De d~'l~ !1ceast.", ". produc mal mults esecuri: dE'!g·etc1e 5C 1l\:ii.1Z~pe b1'lrhie $1 pe b_LJlZil UP. JOs, Totus], BlI<:iWtoml intr1:l de dotl.1I ori tn gu:ri'i (ded <J .~aS'NI ~1 a saptea r~u~Wl:)_ L" ,a opta reprizti., cind mma illitr,~ 'In !lUIj,. est~' retinut demr PI) Ilcaru I, Cl'!ea 'C'f! p [()Vt)<1ci! un supt conti nuu, 's,t:ot din .110 U milla. copiluh!1. l:rm!'!i.lzi! n non:! imL)hibzare. :filir;] rni~c.8n"a bLi'.eloI',. "poi 1100 m.i ~c~r.i, un ,:~I nOn ~il<ila .~i. ill] eLl zl-l-~ehM sueeP.s, du~d care hrt:r~r Ll p
e:rpcri.e:n.ty"

uurent i,~I Sii!:ge policarul intlus p·e spate. I·I scot din gur'::;', dar 1<'1H r.elnl!roduce ]r1 ma.i muite rrndurl, aproape direct (celinult clupi'i ce ~ o¢u.d hitre nag :}i hlir'u1e), noapucind UEo[:H poltcarur, cehll~ltc cteg~te r&nint!uI in aiara quril, Dbs, 2'1. _ La snr~1tuI I un i:i a dou a, Lauren t a suptaUt p n 11(:1m.J! stl!n9 cit ~I PI'! eel drept. De pildtl.I.;1 0; ](2~.), culr.at pe partaa sting;1,. eL ~il!C'can;~ ~,li 5ugti pollceruf sting. L>upil. CC 'Eo$uPoi!:t.ci din priclna puz.ipd" ~~l aduca bUJ~IJ I d rept. D coarace n 1~ reusest ~ ~,li-~ cpuce poli caru 1, i ,se i!u·toarcc troptat pe partea d:rcapW., t'£:!Il\'c~tC' s.::i ~~ iniOlilca poe spal«, ~l I!Ul!J.urmii dlutarca. _~W1JP~ ca rouscste ~.il <lHngi'i poltcarul dirept, dar, c$utnd din intimplare,. se 1nlDilrce; spre mlne stinga ~i. 0 lndre.I.lp.til spre gura. Nercusind JI id de data a.c~i.!5ta, se miertte:a-"ii din nou ~PH! mil"l~. dreapti!lJ ~i ileum reu~~~te sa apuce cugma poncarul drept, Acest cxem. 1iIIl!I~r;lni in mod con\'i.rLg,l~nr c,i:j_ Laurent este deopotrrva die Indemtnatlc (SiW incl!i nei!ldeminatic) pan lru a 5UgC atil pollcarul drcpt, !:"'il :<;;i pc eel ~U~ng. In dleT£:! urmatoere jJls~1, el s-a obi~~Hrit ~,a sng~ mtl.! mull ponca'rul sUng in 8.$<1 masura lilclL l-u rimit usor $i <l. Iost ucvols COl eccsta sl! fie 'bi!!i'id'ij;Jl, r<l:r mma Imobilizata. Dupti pulinj suparer« ~i ctteva tncord~T;, ~l a. :rctnCE'!pL1't sa sug;;i. policaru! dropt (Ia. (), 2(7) :'i-], In 7.ilelo urraatoare). ObB'. 22., ._. ln cursut J un it a troi a, su g'erf!·a poltcarulu i: !;>.i -a pierdut l[qJ!_lllL dw _iJ:niP;'r~ii.lnt~ 1';" Laul'enl, da~orit;i unoc interesa rui"i:- vizunle. ""j-;;-fiiceetc. [a OJ 2( 1M observ dl Laurent Il u-sl lrt,~t 5uge pollcsru t decit 'penuLI! 1'I-·\'i. asUmpufil !oamea ~ill"l'li. ;:~IF,!spentru 11' adornil, Asist 111. un ~_p:lu Interesant de ~p·edalizllrc. a daprinderli, ·obse!\;.fJ~ in oqali'i mitl·sura lao Ja[:~l uellnc, Este sulicrent ca Laurent s~l ~n('€!aptl 5;] pliIl':Ja, pcntru ca. Indati'i. polfcar ul sd:-:L v[na rn ajutor. La OJ 2( 19)0 obsarv dli;.!r ci'i. ~I il1o:i Int.hi'de ocllif ~i ~"'"jIltoll.rce re pa.r~oa drcllplti pentru a ~o1mmi ]1'1 n'Hl.llIl!~iI t·lQ.1 ~n (:a te p olic.arul 1i i!Linge bU:l.·HEo. ~ n <1( east.i:i a trc i i! 11.1 I na, tre..
bl!lie

liile·nU OllaW.

~~

rozWa

pol

[{:,m.qlui

.in mom ~l'Il1l1 in

c,are.]~u~J

ta'.

I m:j

Ob~·. 20, -_ La 0: If5) ~i Ia H1 1(6) tnda:li"l co :s-e trezE'~tl<, 'laumnt In. sj apnC'~ POliOlIli.l, dar, m.ml cuk<lt pe spate., nll! r,~.u" $C~t~_ !E~ r.~l oveHe ia~<t ell min.", HiTi; sa b:hutcasUi l "i'i:-!?i gl~se8.SC'a; gi1:Ir<'J. Dlll~P(:rtrlva, plJS, Tn pnZitrc verhc~V:i (Unut til;! ntljloc, ~\'tJld Ilf"ltc1,~ ~i tor~lll hb~rcL c.! g::i$e~t.o eu rerC7.ki.un~ buzclEo, La 0: 1F), n g~!'e:sc t(lolU:I. sugJndu·'~i poIicHrUl, inl1mp Ce s-t~ intjn~ in piiitut. tl pj'erCl~ tns~ n~'J~("dat, d~oareco ,d~gctul TI'Lr piiitnmdc lIriine. in ,eilvit,aic'l hllcal:1, c] rat<l[:e5te ]ntre bLlza de su:,. '7,[ giil<:jic-. S~ ~~15eTviii to~u~i un prng~es, I'li~OiLTC[:f:!' dllpa ce dp.g-e·tul SCaJ!I};! ellrl guril, !;ii-I. reintroduce do 111tli multe (lri. Dill pi'icaf 80, tntre dcest,e sucC'~~ Po, Lau Ten t ~.E'! rO\.'este p~ !las, ~)e obI ;3'Co '. ,- L . '• ~l pc IW_H. a un InDmcnt alit, e~~r.1l1 n ;;[lp~.ri:[. - _ 'Til zilPolo lIrmi.itoar~,. cnor dO,l ~ ,ca. poat.e· f.i COl'IsidcHlti:i. Wl fap l hnplil'll t. De pild ii., 101. O~ t (U)
Cp.iln::~ evldp.nt

Jill sUr$ibJ! lunii a d ()ua, Launm t j i1 cepoa prln a 5\19 e dosll1 mHn ii .~i !)J[ d!egetc]or ~<lll dtc'.' i! d'c(}etc h'l iJ cel<l~i ti IllP, sa u p ohearnl ~1 8 r ilUl-· k~ruI impreuJl1i, jr~aintl'! de ,I g·asi p,oIkarul ,~ingur. tn cursul l:unli ,a tn~~a:. dlimpol ri v~,. po I ic{1 rnl Sc ~l t.u-~;Iz a trcpt ~.t ] Lltr -0 pozi tie (jp 1:l5;'~ ce1oFLtlH~ doegetc" ~i Laurent reu~e~te ~,1·1 apu.cc eLI gLlt·a ,cie 1051 IHima 'inceTC'are ')C~trill ,~ .!lu·I ~ ugc d ec!'t p~ e L

Obs, 23__ l·-um. 5UPils pe


a;1~nH neine,etat

pIin i.1I1tr,e:na:ml'!iJt1Jli·a care ~ i s I1pl <l deVQllil inc(mle!>t'.lbH1ii .aNi! la 0; 2(2), La Or 1{25] ~l ti.1 0, 1PJ) milnll~
La !.m:ienne, caTe· nu a tre(:ut Lam<::JI I, gLmJ, ti.m} COordella r Eo;'! rlin tre constat Illi$ca r<! - bt;1 t-c'lor " dar d·C!l)·r.am{lala incapa,eit,ate<l fetitci d~ a

m,elltine
(Ie i~e

mult

policarul

intrc

bU'Ze

$t
am

m~i
puIut

ales fa,cc

de i~-I r~gasjj dupti.


uHnutr)i!'r,eJ.e d()Ud

dilli gur.l:i., D~wpo~rivi'i,

ItL 0, L(2)

62

()~bSE!r'!la tuH
'~!'I

La

ora _18, ,dillpa


dege~dp.

mess,

mhlJ iIt! sale

r,i"it,kesc

cheiatura 1f!1. Atune! ctad rnina n se.apti dill !Jm~" f!i'I J.tlCCilrCd S.O ilJ1H,)pic din noll. ,$i coordonarca so H;,stab,iIe!fle. L! ore 20. Lucienne esta -trezitii '5i, i$i S:l:lqe (lin, nnu dcgetcle; rnina ftiminE'! nC!lli~oatlli perloado llll'li i~_ngi d~ tilnp 1Ipo1. cillo arull~~j, veflem in ac(:!lil~] ±imp gUf<l_ cum, caut1 !;OI prirrda mina. ~i mIne, eprcplludu-se de !Jlllrll., A doua zl se observa acsla si ] ucru- cnordonarca se COiliS t at.ti, tn cursul 11n lr,egH rl'i rninotl si citc v a ~Ilp~ ~,e~ra, Am aotar, l'nt:re <;:,ltf!ic, JUpllll urmator: mini! faJcp. tati:man 1_11.d~r~{'tla _hun1;i, ~J~oi de~ct~,le ~jLJng brusc in gur1'ii, tIl timp CG ;,IC'C8.!;ta. se erla dcschisa ~~ Ltnoi1da, Cnntinunrca obscrvatiijor a corulrmat 'ca p',;t,: vorbe ,Gp. 0 coordonaro stabila, 24, La Jucqul7'linc, primelo !m!katii certe datcilzti die li]i 0, ~.idin zl.lf!le mma!ofJrE"~ eel j~i durc l!l!lfla ~UIlga la !Jur~ clnd ~i·mt~ p~.t~rl1l!c fni3.I'l}NI, cu dt,e,'13. rninuts I!laiilte de. ,3 ,I ~e da sln, Dupai IILil,d ~$,Lintroduce do ma,i liluHe ori d~n"'tcJ~ in gUl"il. pentru Ii prelunpi sup. tu], Aproxlmativ 1:<1 0, 4.(5)', depriuderea devlno si~tem'l~iC'1li ~i ea tn,bIJi,~ $1!l-!j;l,su:gi! policarul pe.nlm e adorml.
Db.>:.
j (2!l)

5!.lqe,

elternauv

(lEi spp.cial

,uraM.to,ru!),

in j ur LlI 9 ur ij, dosul m,iinl,j ~i m-

Mentloncz, de a~p.rnr.!II,p'<:!, di obj~ddc le 8pro::rirmlhv 0; 3( j 5"

afH.wl~e

stet

.uus,e

I>.'I

gl!lr~

'

rl?

/ Scoaterca llmbil ~j sugerea d(~getp.T constitute .a;stfel pr!or n~,,:le doua ~~xemple ale uno! condufte care prerunge~tc exercltiul f,un~110nal propriu rcflexulut [suptul in gol etc.). dar cu dohindlrea uno! elemC'!nte extericars mccarusrnolnr ererl i. tan:~./ln ceea ce priv(~$t:e lirnba, noua en utfljzarc pare 3j deplL,!j>eas.c8.sirnplul joe reflex concotnltent suptului. In. cazul pollcarulut, repr-t cd. nu cxista nici un instinct al suptului df!get:-l{)~r ~i. chtar dad;i actul de a duce hrena la gurd ar constltut o eonduit~erf'dHarti.[-Js.te evident ai eparttte tirzle a acestul act a;tcs ta. di ])U stnt posiblle asoctatii dobindtte care :'j~ se supra puna eventuate: coordonart reflexe, De asemGIlf~a, w~ntru a carackriza aceste achiziUi, trebule sa men~ \ionam [.i;i ele implicB. Un dcmeBt de aJctiv~t,ate: inlr-adevar, nu e vmba; do flsud,atii impusc de mcdiul ambiantd d(~ legaturi de-~copcrH0.$i chiarcT·eat0. in clUItsul cauHirii: catac. tcristic::e. copHtllul. Tocmai a.cest dublu aspect de achizitir~ ~i do actlV]taJe· carade'rizeaz;i:i ceea ce vom numI in continuare "reac~jj circ:ulare;', nu in scnsul cam prea larg al d.,h.li

ualdl .. n,d d ill sensul rcstrins folosit de dl, ,,:,r allen I: aceta di:! exercitiu functional, care duce la!. menunerea sau la descoperirea unui nou rezultat interesant, , ·-PiliraJe[ cut reactiilc circulare proprlu-zlse, suptul da nastere lEI. conduite in care predomina acomodarea. Esto verba de acele asociatii dobindlte care sint Euk~SNII. denumite ~trflJl5:lIeruri asociative", atun d eind nu S(~ 10tosestc cilia!" i~:r.menul de "reflex condtticnat". Sa. menjionam de la bun 1nceput ca rcactla eirculara caatare antreneeza ascmcnca lransf(~rml. Us'le evident ca '111 cur s ul coordonari i proqrcsi ve lulIe supt ~,i rniscarile miinu si ale bralului se stabilosc ,I;ISOCiatii care oricnteeza potlcarul in directia quri]. Contactul d,egete]or cu seutccclc, cu fBlta, UJ buzele etc. servestc CI~tfe~ mal devre m f~ sa 11 mai t irz iu d rep t sernnal pen tru dId ja Ilea miinii. Oar in a fCtJ!1li. de ace'stf~a('hizitii mnomonlcc sau transrenni Inerente reaq]d circulate, ex i~ta altele care par s,i,\rozultc dintr-un simplu drcsaj automat. fara sa intervina, dilipa cum se pare, elerncntul de activltatc prcpriu rescttilor precedente. Cc 59 ponte spune ill aceasta [HlvintK? Se cuvrno ~a amintim aic] Irurnoaselc obscrvatii obtinutc d,e dotla colaboratoare ale doamnei Buhler, d-nole Hetzer $[ RipIn2', In ceea ce privesto drcserea suqarului in tunctjo de eircumstentsle mesci (Emdhrunqssltuatlen]. Dup;Si aceste autoare, se pot distinqo trei stadii in comportameutul copilulul, ,eel dtntii caractertzesza prima sapW.mina: suqarul nu :inoaardi. sa suqa decit atunct cmd buzcle sale sin; in contact ell sinal sau eli biberonul, Am vazut Ctlcest tonomen in capitolul I (§ § 1 $1 2:}.. Stadiul al doilca dureaza ~'ntrc sapUimtna a doua st a opta sau a noua, suqarul tncepe sl;i;ceute stnul de indata cc se ami tn pozifii!e (are preced in mod requlat masa (toelota, schirnberca scutecelor, pozitle lotinsa etc}. In sflrsit, stad iul al treilca incep(' inhc O~ 3 )1 Or 4, ~)ii. sc ca~ recterlzeeza prin intNvcntia sf:':mnaldor vl7.ualc; este sufictent Ca sugaru1 $<1 vada hlberonul sau obiedele care-i amit1.~ tesc de mas1li. Cd 5.;":1 deschida fWlia $i sa pl:ingi:L sa examinam,
_-_.

----!

L'cnfWI! t

turbulent,

p. 35.

2 1 tHe

zcr

~l. R. R i

r ,j n,

,Ffi'lhcs:[~s

L~fIi'E';'r1 tIcs

Saaql'iJlq-,> in

(fer

Eimahrunqssi,'uatio;n,

Zei t,,('hr.,

64

C h. .B ii h I ~ J", Khldheit

to. Psychulngie, voL CX\:1TI, p. S2 {1930) ~i twa Jl19",if!'nd, ea, oB. 3-11, 1931, p, 14 ~i UIll:li.

65

noasirp..

pc rind, ttIdoHr.a si al treilea dlntro acesto comportamen[e: clJnbele rae parte din 8!f;.oclatiilc dobtnditc, dar In caliUI! r d iIerito, , . C:on~uitele c~ra~~risti,ce stadiului al doilea par sii con, s tltUl€ ti pul asocra ~w1 pe srva ("Si9I1 a.Iwi.rkung "), A~ ad a r. co ntrar t:nlnsferurHor propril reactici clrclJlare a ctivo , acestea par _d.~torat~ preslunii cirnnnstantclor exterioarc, supuse rea petaru. pUf}a cum vorn vedoa l'llSi:i, aceasta cste doar 0 apa~ renl!h, ~l asemenea aCOIlloddri, presupun 10. rmdul lor un e.lprnent de activitate. In reea c(>. privc5te realltatna rns8J~~i -a f~ptE'rot observatc, stntem, desiqur, de acord cu d-na Biihkr ~] ,;cu eolahoratoarcJe sale, Intr-o etap.a data a dezvolta[l~, ~s_te. neindoios ca se sl.abilese legaturi fntrc pozit ~.a: {:o~lluI!lrr somn a:le]'e tact! !e~ acusticc etc. ~t dcclensaraa rntsca~l1or~lo ~lJ'pt. Dirnpotriva, momontuj aparitiui ecastor condUlt.e, CIt si Illtp.:rprctaruCl. lor ni se per d.LscutabH(~, lata pentru mceput dou,j observattt care vor prcciza sensul relnClreiro[

25,. Am j!lc~.rcat 5a determln ta Laurent de 11 CQ {jaW (:'xisL;l ?a's()~.!~':he _;rntr~ po~it·kl ~,Llrrar~ ui. si dlut,lrea sinllluL ',11. S-Il: p:lirut lrl.sOi nnpnSlb'Jl Si], aJhrm eDsteJ1~~. <Icest,~~ tlS,O.cilIW tllillinte de lun» a doua, ~ste .~n~pt [;11 1.. 0, Of6) ~j in zile-le urmtitoar{>', Lanrant t.1Juta s1'ii stlql Indatil Cl~ cste pus pe etntsr, pe ll!f!sa. tmde i se Jacp. tOllreta: sale b p.a~Ul Jna!ne~ saJ&, til limp ce inahrtl} de Elc.(~a;sta nu d.lllt;.l nlrnlc ~i phil" ~e!l til rea·fii<.1!l~1:S~i:J. L~q 0; O(9} Lallr{!:l~t ,c·ste p~ jtl[ni:i~l!te adorrnit In p;1lIltul 5~1l~ nu a ci!!utat nimic crt a lost dtls 111 Dra:te',d1Jf de inctatil c~~ Si;l! pOmerq E'-5tiO! in pat" dp.sc.hi de: g'ura ~l fn t [)a.rce. Ctl puI 101 s tl!l £1<1 $1 .!a (jm'lp~o!j. ell llIj~cdri lllill rapide ale bra.tC!In] ~l cu 111cord<lr~d fntreglilTui u)rp. ttl. 0, 0(10) llU t~'Hltu tn p~~utul S~Li. dar incepe sCi c<tute i~dat~i 'Cf~ ,sr;;, ·<tfW .in bratf!!p.. i~lg.rijitofJr,ei I:?lc. Compor[;lDlentul a.c<!sta sc mell~in(! p.lna ia s.ffr~itul p.r~m~1l,U!li. E~te vorba oar~ d~ sirnp'k coindd~nt~ sau de 0 <lsodatie re<lHi intre p()zitl.e ~I ~upt? N~, es.t.e i.m_po.~ibil s~ n"'. prO~.lJ{lt'~I!ll, <:!eu~r.,t:c· .a5CW~nC~J fap:~e pot H int~rprQt1.lte eu totuI a1tfEI clN:!t pnn &x.istenta. lmul. tren~fer W'O)Cii.ltlv,. Estp. sllliiciC:I1:1 _<; COQ.;;t8!l:am, <l.~a cum am fticut tn 'capitohli .T, cit de (iC'\'rellLe. apilre ~uptLlj in ~(}I ',i tll~OllilIca, proprH rCn~XUIlli. in:su!;>i, !;prc: <L Intck~9'C C'ii ~llgmuI va .incE'rca. Si;~, ~:u.gil tnd.aUi [:.e lll~ Vii pnn~Je, nu ya donnJ ~i nu 'va ti dhtra;;; de l~l$Cim_ Nu: [:autti In: patulLll suu,. pe'f!h'Ll c.1i nimic nu-l distmgF" .j~, la plmsct.ele sale CaU7-iitf! de tO~lmc ~i p'f!Qtm e~ <iccstc! pl1I15C.tP. se sue., ('ed

°boS.

este dilJ!s in bTa~e, el Iltl cauUi n lrnic pomru ca·l~l]ti.fl.ar(:a nl.th!;.[)<trb~; - '.-"'a.W ca e~te flU;'; pc chiter, pe taase unde i se Iace tealcta, Le dllt ...... . .... .. • '1' l't 11 Indat!i CPo 1 sa schimbti. ~n,!lLecele sau iI)Wlge, HI b:al~("'~ ]leC II"! ue ~ e n-, ··jit9f1rei orrelo mamet sale, el ve catlt.a ~i'ii .5ll,ga mmn t,P' de ~'ln~mcepe t;JUllgii, daoarece nici pl1nsuI :[;i nici excitatlile t~9<.l~ted:ellli~CaIp.nll-! 'mbJl illlpJ,C"Gi.ici:i, ill lIC(!~le condltd, putem 0(1re spun~ ca ex:~s.ta, 0 _Ieg1i till r,,~ tntre ,.TriIlklage (pO'zille del snpt - notu trad.] .S1 ~u~t? NlIDIC nu fiE! Ildmept13.~e~~ .0-0 ta,gaatlill1, dar tn ·i3Jce,~·a~lw8.~ur~ ainnc nu nf.'. fntirep'· 'lilit~le d.ooca:mdetili s-o ar]:l"mi'im, Dealtfel, CUJiOS!',ind difjC~ltale<Jde. i3J filxa urll li"eHe.x condtttonat la Bn.lll1i1.1e si in speclal necesitetea d~ o.~ ,,c:oniirrna Iteimc""lat pentru .~ se menttne, nIl putcm dedt sil fim prudenli .fn. snvcc ~rea. un uia semenea mecani SID, In .r:~e,:~ c e pnves ~e compcrtam~.n:~el,e dill pr]m~~~ 5l.lpt~t!lll. . , Dlmpotri "ti, ~ncepiild din IDOIn(lntul iII care lim ren t ~tie 5tl-~i. g.ti. 512flSCi'!! policerul (InC8'putlll Iunii a doue), {:UuJaWEl. !iinuh~i pcatc n :t1~(],se'biUi de aU ~ temlin te si rf! us] rn estre 1 sti stebilhn @xistenta uno I l~·giUlUl I.iltre ..Trilf[.;:lagI:?M ~] at·p.1lJ~ti1 calltare. Jflili.ntcc de mast) copilul nu ~lIlitll si'i- $1 s~lEIti. de-gp.teIe decit ~n pill~l~ul s1liu atun ci ctnd nu pllnge ,i li'Iil. e'~le prc<latloi"mit. De r ind aUi Cese <IIWiIn po:,.1U a de a. l:ninc'l Un . brll.te1e rnernei Sill! tntlns pe pilt etc ..). lniilni'ie pi'C'HJ pantru cl ortce i'I,. teres. selnd cp1:irtel!2.!ii de gUI ~ ~i se vedc ell cop ihil nu mui ceu t~. dcct:t. s:Irn.·!d. i3JdiciSi cnnt-acttlI (:I!l hrana, De pildti." ta 0; I (4h nici 0 e;Yp'erimt1'l eu suptul d!eqeh!;jor nu III rust eu puHnW inelnte de mas~, dCOilre,r'{~ Laurent i~t tnt Oil! ~p. capul In to·i·J! e p,drtih~ ina il.M co 5~ ana in p(fi.i ~ia de <I mlrx:u. In cursu] lnnil a dOLl.I.I, coordonarca int.rp. P(lfl..itie ~i. c~utBJre;:l 5illului ,EI Wcu:t murl prO-[lH'~e, AsHel, en tnccpere de ht stin:ltll.l lunll, LIJUrWlt nu Inill incean:.ti <I suga dcctt in brutcle mamci !}i nu mai facC' ac~!;t~ mC'e.rc.uri pe m·dsa 'untle l S{~ faG~ lo,tlet..l. ..
I .

:i

Obs_ 2G, - In corclatie C[l ace~.st~ aC()1[_odi;hre pro~JTC·:;ivEli.l situaUa lI:ns·~.mb'[u, Iti .~e pare ci'i aC(l'mDdar,C'a La ~.~n .! Went une.ie pro~lrE!i5~ ~1l cUl'su.l hmi.i a. dOLl<:l, dep~$ind m:mTllJaawa reUC'x'U din primele ~lipU'ide 1)~·altfcI Ill!: put,em n{,g'a ci:i 5e P[)t c[)n~Wu.] unc·~C!.r~flex.e, cond~. e chi ar die h n u~h:,rc, d~ v rC'me ce D.. P_ t.1 arC[ U 1 s I'l ~. r I. rp.ll~1 t sa; Ie cun~tatc a t:q)iii in virsta. d~ Lrei p1n~ la :t..~(:~ 7:1]10 a<,o,cw::nl lln~le $lm~t(! 1a r~fl f:"l'eJe de supt. (JoHIn. o.f ge'neL P.s, yoL XXXTX, ~9_Jl, P .47V)" iar \.\f, S. Rav _s(,ri,c Cd "E-?Jr fi pro .... uc1Jt r:hiar 1a i()dus {C.hlld Dc·vel, vol., In, 1932:, - p. 175)0, P,C'hndl~m do.:t[ Cd dilh~ HUnd diHcuH<itile T?e c:art' 1(;! ridl problema rt d Hi OltdJ.l:i, Ci.!reaparc pe: zi cc . trec I? m IJI ~:~),~'pIc):j, prlJdP.nta n~ {JhHgii ,:e; r~ctJ.r.gf!m .ori. de- t'i!'~ or] avcm j)cSJIJlllt'lh~i.l h fl'x:piki!~ii mai. ~ati~Jih;;~.toa:r~ dp.(:lt i!c·E'If.'Oi p~ c,1r~ putE'm ncdc cil Ic. oC,"ra oxistenta rcflcxullJl (.onditi.onill.

li oIlat

I.

eil

C(]

prinacea

tepctarc

r~fIel:a

de~pt{~

C~TO

illl~

._I1<1.i

vo.rhit,

aUt

timp

(l~

6H

67

mini. AsUcl. incepind cu

am nol,lt Iu .Jacqualine, tnccptnd cu (Ii 1(14), ie r Ja Lucicnn« J{27) aptitudlnea ,or. a Int oarco capul j[l parka 1:mndiatune] eind sc sdt[mou ~.Jml.l ce Ii !':~ t>[en~i!; tn tim~ ce rotatill impr-i.rnatci corpului lur tlf!bl1la s·u Ie lndrepte capul spro exterior, ",[I~ lntorceau de In ~lnc in dirQct.ia sIJ:l:llluL lin ilselllC'fH~i.l c(llDp(IJt8!]lent uu implk~, firesta, 111 nlci un caz n ori~.ntilr~ con~cW in spatlu: el iHdicli dnar ~;~ 5uqartll stle de-acl~lli inainl"e sa .fO]os lmsdi cmt&delp. CU Dratdc mame] ca senmalc r.ero H pEwmit sJ rcpcrezo di!{:'c~i.1l hraue]. Or, .-ladi 8r.~~~i:I
(Ii

.,.·st<!cazul, d·;:m:! care

cxist<f h! mod dep':;:'ie~l~

evident

0 l!"ct:ia~i€-

dooinC\iti.i,

~didi

0 acomo-

~impla

3.c()!l1l)dar<! Il~f!QXii.,

Tncepind cu luna a uoua "om fC!g;)<;i dl~ci existonta coreJatillor observate de d-na Buhler st de colaboratoarele sale. DEn oar e aces to corelatti 'ntre sltuatie de ansarnblu ;;i ~upt presupun in mod ncceser Ipoteza "transiemJui esociativ" ("S.i9nalw.irkung"')? E verba aici de 0 probh;ma qon(~rala, asupra cfireia VOl:) reveni in § 5. SIl: DC Iimitarn a sublinia de P(~ acurn tmpro]urarea ci':i. asociatla dobimjiti'i intre sumnalelc propriiacoloi"i "Trinkla.ge" sl rcflexul de supt nu a fast impusa copuuh.t in mod pur mecanir. Nu este verba doci (lccit de 0 huc,!)istrare pesiva. Prln chlar fa:ptuJ cautar ii constzmtei care cararteriz eeza instmctul suptului, esociatte se dobindoste totdeauna in legatura eu cforturlle ~i tatonartle sub! octulut Insus], Si in acest caz sa ne tlbtinem dt>ci, de Ia cornparattc prea simpHi ell, rcflexul conditionat. Dups parerea noastra, daca so stabilc,';j,te' I) asocial·iE: tntro "Trinkla'£je" :$1 supt, aceasta nn se datoreazij lHUli simplu dres(fj, dcoareee in a.cest caz Ull l1e~am cxplka de ce ~i ~t~ml)alele optice rUI ar da Joe tl.l1ui df{_~saj de accla:;;i gem incepind cu lUna a doua. Ex~ plicatra este dl. schema suptullJi, adidi totalitatea organi7.aU. a mi:;;d:idlo:r .)i a atitudinilm proprH suptulu i, ingfobeaza anumite po:';tnri care depa$e'5C siera bucali1. Or.acestu at.i.tudi.ni nu sint lntru totul pasivQ ~i implicli. ma.i devrenle san rnai ttrziu ader.a:rca intre9'ului corp: ln0!nbrele se imobili'zeazd, miiniJo sc s.tring etc. tndata ce sugarul adopUi. pozitia: caraclf![isttdi aJaptarH. A~axlar, 0 simp!a rcmnintirc at 8!cestor atitudini dedan~ea~za ddul total a1 actulul 5uptuluL deoarece sen.zatiile kineste.l,ice .<;ii sensibHitatea po.s:tu.ral<i astfd de~ dal1~a:te stnt imecUat Clsimilat'G fa .schem.a aCf~s.tui act. Nu

eJ[istti ~Jeci aso~~a~~e~nt~: ~~d ~. coordonare inb'c dOlla '9wen:zono~moto.ne. data, ;;1 D. , va fi «azul tntrc vcdere 5 . de s{:hcmc In dc:pendente t cum " s; ('xtind!crea 'Pun .. , .: "t de-a face' cu constltUll!'ea ",~' .' .', r:i supt d<. ..). c 1 a: en. . . .' ,_ de acomodare;,1 ,6.5Hffil1ar. ~ roglesIV.<J. a UI1('1 s(heme urnce «' .oate ,".... . spunc ("I) 1 mui'It Cu P .. . 1· t un as('mCflPa ca'Z sa P <lombinate. n r'·,~t{~ faVi de asimHat"'f", .. . aco modare. a prec..U!l1Pi1.HL".,lJ., -t'·l cele mal comp.,lexc rc.!Cfl~ ,." t . em acurn la ac.1HZ1~ll tze Sa Tee. .' .'J' d'ntre 0 stadiile rl-ne 1 or ]-J.e zer "1 y Ware la supt al t.re I ca 1 ,:i vedere. d-nele Hl:tzc~ R'niU):.<.ionatn1e dmtre t s.uPt.? It" r a ievar inccpm d C'U tunae trcta $1 '" ,1$1 rupin. se observa, ~ln r~.. ( ,,; \'. sa maninCf~ ..indat~ C(~ oba p,atm" c'~ ~mga.rul.~e ,P,fC9~~~.~:~ care s.e asoda7~ en hrane. serv~ hlberonul sau once.~ ld"'~'" nu mal avem d.c-a fa.c.e • 1 A<;:3car. ~. t . as"·lllenea {on Uhii,, .. mal.' putin naSl"va~ • t re, mr.~o '., e mat mu lt sau '.. in t"' ell 0 s.l111r)l<;l asociau . . L)' de recunoa51erea umn 1 c;:' a t ci se ponte "\I Of. 1 . un seDJll18. ~.lccd! . m~ifkatii atri.buite acestui tablou, tablou ex:t.N11 ';>1'13 se '. ';,1 ~', :- " , e: Am putut face observatn a~l·.mi:lntlloar
I.. "f ."
.r

"

s el1111a! indep(;~nd{'nt

$i 0 scheme

,S

dupa

I.

...

,0

.'

'I

\Y"

'~'

Obs,
;gnUI

J (8 1 '-.1<>' , . d '.1 'J J·ur" in mo·d: ... .2· L I). "(D) nbserv ca. ea . C:S1. \1 e~. ' lfEi~tii d~dt 18 0; 4{1 j. a " " li ,'ti1 .. ix "t d .. a CUrI' i ="11 In t indo un hj[lP-wn: S,1lI (1 tntrun . " dlfen U]) ,• . ~ ." , ". t d (J ... ",de' pc mama Cl , J~ n ··~{12)incctC;fl.'-1 5<1 p,ingG c n ., LUCI.cnlle, " [ '... , , .t a ··e nregati de aHiptll:re. , desch!::'lndu-sQ p,~n Ill. ." I' .. '.~ .J. "'mna ele c 1115) ... {}- 4 reactwI'lca.w d. S..., "' La f"I, Laurent, mtr o OJ ,., ':,.:;;1 , '. d. ,.. . , tc de m8f;i1 c:;;l.. ,1';'8. . d du Bi toa et;1 obisnuni'i ~.l rn i"lt.Ll marrr '" '. ts zuale, Cin P . l' . "'. t. i ·dl!:'l"e 51..1])., c~ ,m" prl·"a~l8 ilTIO! c.;:1u.taIn toe ~ =~ .. zat In br.~'de melc .i1. po, , • _.. .'. 'a ~.uCIi:i Do.pU ilCI'!<l!;VJ,

tn ...-ti1 ce

') ~? -

Jacq
I

'J.J ·urmatoaI·~, neline h! 0; 4ft?} c~i. In :t.!,~·e .. 1 0, ea nil a irle~pl!t


~.p,

dt!!<chid~
<lliJP~aHFl

afuU'i. blbCH}nU.

,.'

,.

"1-

••,.

"

·p(il~ll~,
o

roi:i. ptl~'>?~l'" [,In n '_ 1 .·1 f bra.te ~ marne I ,:>61 e, arc. s,~ . .. c.111.d I pun n·· . .. T' p~ scurt pJ'e:t.mlu {) re....l. h' ~. Jar<l "Unl !>lngn, 5~ ag1 <0,. . !j,i jJ1[lala "QS'C lL,Q .. .. l'l'nl'" ... "r·~ ,. \<adar d,e- ale 'I 1J.d .' H s'.--!rvesc ca scm, .act!e. intru t.atun .scmmm:fl n'il, i y <, nlll nu U1IlJ."11lai.ozj\i a., da.r ;,i, vederea. p
h

.. , '

,]'

QU 8te,

dar

lnce·'] r( a·, ~ ,. ' i" '" . i:i.-1 .a.timri! stnu1, et 0 prive~te


llU.

A">crT1Cl1ea. condUh·e Rmt, .'.... 1 :> . 't' .. ' sunt 111tr-ad.· e , , 1 oordonare. mtre pOZl le ~1 . 1" • • re9"laic pun Slmp a c . 'l:\_ 8 VI, ele imp.w. a xcc. Un oa···terea .. ,.'r til a.cestor tab1ou:rHor pnn r .. propnu-z15 , var, ;7 .. , tabloUTi 'luale $i atribUirea. unCl ~e.~m' lca .. ~ oare aCf~a.sta. dibihe~ . ' re·f ern'e 1" schema• 'f)j;Jntulw. mseamna 'u t'
7

.'~.

.:.' U.:

cgLtnmV:i. superioaTC celor

tru oh:SE'J'vator 0 ('oordonal" .' ",_~. pr"c:,S~pLl~1f~f~nP ale gurii, la inceput .• J' ... o mtre. rrusutH1e mum I ~I (lcekcl in Ullisura r , .' ,,/.)0.1(_ erul Ill! esto cunoseut de copi] dE-C';t 1.11 supt "'1' . ri a . . .,..'- ' .(mJa ". hf~ll:H-' carp f~'hpd .., t 'y..' nu eXL~t" 0 coordona . re. L1t r.,) I .,... .~{ ..' mrif'per ~ .. '._ ". " .. deciansdirii s·lmtu;·"·· ~'_7n e pentru subtectuI insusi, In ca7.L'i
dl' o recun()a.~tun::~ de ?-sirnilare (supt
. . ~ . '. lUi

ronul. de "..au "~ lfiC(!PU t· sCI.constituk "1 '. . pent .... .. .. ~.a .cu~n :';llStlllf, doernn, ._J·U;1·erll ' ... -' n.J...c.OPll "O.bIO.ct~,,,, R'-·.l 1. ...._ ·~···'·V "lo. N' ,.. aiIrma.m areasta (.~] In vel, If .. ", .~ ne~Clm mcmneta s .J sen:zoriak~ pot fl teculilOS . t . __se1,. a vf!dea de ccJ I to.btourj ad· b~ ' .. -. . ...Cll e $.1. [otate ('u semnificatr' 1 f" _:_. _" 0 ir~l(ljl prrn ~~x'<lsta UUBicterde perrrlan(~nt('I' s"b' st· , j.:,',.u::t ~I !:ipa ~1ae propru obicctu) ., R' ... . _'. . .' ~"'''' ..' o.n~Hlh~ 'l br . . ~Ul"cclmoa::;;tt:'m rnsa c~ .. . CI.· OUr'! r.opflul k~ p0.[f'ep~' ... - 1 ;. ". - . tt a.semf'l1l·,a .~ .,. - '-'-. e\'1( e·nL ea ('xkrioar"" i' e.le SHIt proiedak lntr~vil ansar bl ' .. II" '. . e r ae Ie':; relan.L intr-~d'.",-~". prin .. ~ .. ' .. .,. " U cu.'en~nt de . ima.qill[ <I: " taptu] .,~, .0 u U1SU;;.I -_ ronul [dce pade din doua s .- - t ; .... C(:l pCfltru sugar bI'iJ(~10. adapterl' ~j Ia :functi 0 c, .", er~i .de ,scheme care pot da Ior (vedere-' ... .' '- - 11B.~.1. Jndepcndent(:~ uncle elf' nit 'I . ...... 0. $1 suptuJ) Sf PHil f.aptul-'c1 1 ". Ii .. ~ ". fc fee} acc~tor doua Scl'{"nl{" el e·st l' ~. modrea.Iz.eaZd dc.. o.rdm,~~ e o , ., ... r t : • -e In anum Wi. extefiorit"-'t'" Dim - ,,~ .-.. .: .... UC. esar uotat ell ':; ~C. '. . • .• . ..: u cc., ~ PO~rJVCl, suptul T) r "1" ." deplme~t~~ a;cea.s.t." <.• ,_ . _t·~fe_ d.e~1- ." '-'~'nri~i" " { . "" aeest S"tlpt·0 ~. nrH. l.U UU. 1,1·-,..<l.

,_,

"',

pan sf~mnale vizuajs •. .. ,. bi " In ftlnc~ie. de ..' . ; cl .'. 'i, om v ~r .. ! , dt>'('1 ~i verlore]. - coor .onarea a doua sd~cm(~
I _.

suptului
sint .In
..

In COJ1J:luzw, achizi(Hle

~rli." .~ riu-ztsa. connur se - .,!r~In l~ FIH\ .~~~}1C1, circuhe poHca:rul .. '.. tlli·~ . - ,?ac:o. u] hmbii.:__lJil..sugf~ .s.lsf~_ - ih f~:'jp.nt~a c<:'i!.~.'~.~:~a ~Q ..~:1!!._~~;_~ll1.!;i.till1..l.£:_!m. ~o.mp.o,tamc'lt ( -----'- .~ ca,e j)H!lunneste e'xercJ,Hl; LI.e Ile .' -_. .--t··· C'apitohi"j-, ",CdV,d--. '. .u;:~___d..escris '11 -;- -. prcce ·(:'nt, dar care gfC: il.l'I)~ . . I . '. _ .... -. dlt de a"01"'"J' O'(J""r(" 1... ,)_" 'r:::i~ ex ..... -7' "HS_tlil.' _.~".'~------.;. .-. erient e.' emene dohw_~ ..... I....___.J~ tnva., (,le~tf~ III acmnod" ~l .~ P ::...:., r,).. -~as!y_lt;;!taar~du:n.poI1Hli putrn autnm;;.t"n .r.d~e~e c_on.~.t]tuie .mat muH sau a""o" i"" ~.~' '.' . I _ .u.nct.l('~ hO m('dnll exterior dar "'N,~.F., '- .~Of_~a.r!presupun <;:l e1(', ,. .' .'. .'. r <" 1 •• vHat.' LaSH . b·.IcctulUi.- yr" ~f~·,·a PlJ.,]f.1C'.lur lor'.. de pJccare ,. 0 Clctr~ ,. . . . .. __.'~ '.. I. 1).'-')" •. d . ~~ (Q.mp.,ortamenttll se COlnpl' ,;.; L<' .. t .. Coor .OHaioa :'cl1'~nl J.'IOr e t.c.'fogene ~- )'J ~,,~__]-. _'._.__ IC~ . L,_ cU . f..'n~ li.s~:nU.~~li~ vl:ti!arf'-aI~~~tiil.~i-. "1_--.:..... ·lI_. eJu.::....!ec':!:n O.;!?.. ttl :sa.vrem s.a. a t'.' ,.. .' .' .. 'vom tnc(~.r{'a ~'.. I d ~ H;.Ipam ('ondm';nle tf!OFf!Hc{' pe carc _. ... " .,d f' . (~<;;prU1d('m din aSCIT.H'IW·"' .. l·a. >.:.'" p §_

d11'1·· t·.. .- .'. ' . -.a.ractLnzea.za .lnf'canlSrnu I ""n-l~ijr }",e\{m:;/aEs.~~(h.nl.Uj e adaplar:i. d pur Neditdl"c, '1"'..... {',- Lre! '.xlsUi HI 1 • I '. _ . • ..·-r

Can' c . _- .,'.

".'.

._

r-

est!! mai ales accraodare, daea presupune asociatii suqcrate tIe medtul exterior" El implica lus1l un element de asimllare ~n: masura in care se desti1;,oara prin diferenticrc din roactiilc. circularo anter loerc. irrh'f! acornoderea cerc-I f~sk~proprle si ClceeaJ pr opric rcacti ci circulate n:u exista deri d(~clt e dHerenHi de qrad: acoasta di n urma este mai adi;vi:i, "ttl timp ce acomodarca Ieqata df! transfarul asociatl v P.Stf~ mai pBlsiv8J. h1L ~~Hn;;Hr coordonarea schemelor in care rezida reo cunoastcrea semna lelor vizuale ale suptului nu cste (kelt o oompHcare a acelorasi mecanismei iaa esil.e 0 esimilarc d(' gira:dllll: al dollea prin Iaptul ca este coordonare a doua schorno de asimilare [vedere ;;:1supt): de aserncnea, ea oste aeomodare de qradul 011 doilea caprelunqind lantul asuciatii lor dobindite.
§ 2. VEDEREA .. Nu vorn studia Bin cltusi dp. putln perC(~pliilp. ~[ acomDdariJe vhuClIe ca .aJ.are, eli vom ineerca. dO-elI, con form sr.opului acestei Iucr&ri, sa dN)S(~him In conduite]e If'CJat{~ de vedere, dUeTi tcle o_spcde privind dezvol~(lreaint.p.1i.gentp.L Yom reven.i. dN"lrtfd a.supra detalHlor lltlOr ·acorl1orMiri '·'izu(I]e in kgatura cu consmuirea. noUunii de

cepnii:1 ca" 0 s~nteza~ aetiv~ tntrc aSimil.~IT~ si acornodarc, Ea es(e' asimilerc ill rnasura m care constituie 0 excrsare lone.ti-'JIll.aIa ce prelw;W3;;;te ~sirnj!a~e.a reHex~ descrisa h~ c~Pit{)1Ul pmceckn t: cind copllul 151 suqe policarul san limbe, {!I iShnileazd aceste obiccte cu Insti.su activltatea de supt, Dar .re:acUaJ. crrcularaestc acomodar e in mdsura in care ea reatii2:~Z~ 0 coordonare noud, care nu este data in rnccantsmul renex credltar, Cit desprevasa-zisul transfer asociativ, d

sie&posibIJ sa (If! intrehdm de pc acum ce reprezmtd aceste ~ 'lipuri de (:onduit~ din p~nctul (!c v.edere ~1 mec,:lli:':>m'l'10:( de ada:ptare. Cu sIgmcmia n~actla circulara trebuie con-

",;~g".~.
<.J.

=~~-

tn_e .

..spatiu .

!i..J

It..:;

III

; :),

1 0.0"

eft., p. HI.

70

. Ca. ~i in lega.tu.ra eu suptuI. vom disHnqe in con.duitele (~Gmandate de vede·re un anumit numtlr de tlpuri mer~rind de la. .reflexuI pur pina 10. TBactia circular8 !5i de a1ri la coorrlonarilc dobinditc! frotre schemdc vimale 71 ar:ele·a ale aUor adI'i.'itfiU· In n~e.a u~ priv('~tc rcnCx0.1f'r ar fi trebuH sa vorbim despre de In r:apitolul I. Dar Intrucit ele- stnt depade d(~ a a.\·'{_'Cl pentru noiint(~r(~~lll per-ar('.l prezinta reflexe]e suptu71

eel palpebral, emindoua declansate Ia eparitia Iuminil). Restul [perceperea formelor, marimilor, pozttillor, distantelo-, reltefului -etc.) este dobindtt prin combinarea activitatif re~ flexe cuactivltatile superioare, ,D'I" eonduitele leg-ate de per~ ceptia Iuminll Implice, la tel ca suptul, dar rotr-un qrad mutt mal mtc -un tel de rnvatare reflexa sl de cautare propriuzisa, Am notat, de exemplu, de la Inceputul prlmet sapta. mlnf, cum Laurent 1:;;1schimba expresia in. prezenta obiectelor Iummoase ~i Ie cauta, indata ce ele se deplassu, fara '.sa reuseasca, blneinteles Sa Ie urmareasca cu privirea: ca ..

lui, ne putem .ltmtta aiel Ia a IementtonevInca de la na:;;.tere copilul percepe Iumma :;>i poseda- tn consecinta, st reUex,ele careasigura .adapterea ucestei perceptli (reflexul puptlar ~i

. .... ... ( . 6) inca nu u.rmQile,~e .' .. '. ., . _ . .28J,atcquellne la 0 01 . .., 1 .~u vizual Ia 0 distan\a de. pu abe.. ':1.'.b esre sa mi~dl ..in._ cun ... s.a t·· i1Dag' iui ~ii l.f;'i m.i~.ca , llUUJ. '~'~l:n . ". . es1B ,'in f.,a~aaces .el . '..: ..... . 'f'''mb~ cloar ex,pr .... .' .,. Nu reu!;ie!?te 5-0 f-ac.a.' -Ea\ i;~l Sc'l.n .. ' ' ' sa lum:moasa '. 0 CID·x:. cap. ul ca plentru.. a re.gas! SUTS . '!' ': camera. Dimpo. t.' riv-a,. 1~ I. i urDlQ C . . .. ' are domne$te In .. i zlle1e ·t:,...tl<;l emiobs.' CUI.U.atii Cil.:.•I" s ·.'._'b ...•.. 1 ~Jn. oce1ea$,i. COndJti.1. •.. tn...' t p01U'~ . bne ChI, II U I b r f-'CHre u:r:tnale~,t.e foalte.1,·.. ...., ,"'"ile mtinH raele, 0 .:a, l~a, .' .'_ .... .

_ 1(·.t

ell privirea fla-,

:t

&..

.1

..

I ...

_ . a,' ste cu pnvue.a


UIm Ie.,..
V' '.

1l:U.J.1 ..... ~.• ~-.,

pul urmeaza 0 cIipa miscarea, dar fara coordonare contlnua, Prey,erl noteaza expresia de satisfactie care apare la copil in primele zile In prezenta une.i luminl nuprea intense, din ziua a sasee fiul sau i~i mtorcea capul spre fereastra atuncl cindera mdepartat de ea., Se pare eel asernenea comports-

. . laseaza d5P. ' ""... ..... " ! 5:1 pllng~f P b· de in ro.i$care Inca din sa:p~ '....• . a urmartt $1 eB O. I,e Dl"I" ~ .•bs. 29. -- Lm::.I..en n . , .·· ..e .' '.. x ....' _.,'I""""!a ea este !D. stil. ra sa J'~:::It ~ ... O. OaU r. ' . 'U,X . . .'..tra 1.. '.. ·d. , u aceasta• pen . (111\ ""tUR'Cl • 'Ci'It d u. . ..... u. con u··llu. nCepJlD· , .' aceste ..... alii_tn.". ,". p. <>c'.. ".......... .... . '. • .' ~u. ~ .' ". di ~m u11 e1!. VIZUJi. <ll. '. .. ..' •. ". -i un obi.ect 1!e~'!lt. In 1(;1 'IP ..... . _ ~,'. sctul cunrivirea in ml$call sease. .~ '.' . .',,' ..·.. i!:uinde din nou Oi_uec t>"" ,. _. . .• , c_ mi'lCBI'€\,8: die, PIlla atune). en .." ., e[zind obiectnl din veoGere, rea]u~. 11 cadate~ lnto,rdnd U$or oc~nr. ap0 .Po • ' if I nou obiectul numai ell ochu d S8. ."' _ ' .. OF -capuluJl $1 Ulmarm.1n Ia
.Y,
JL _ . •• • I '. . -' -'. .~ u

.... . '. Hi dat.61 tc De ill. aceas .. eL. " .ri!vind inainte.,


<:c

nn~:ar~....
].

se lntlmp .

.~. ~"..Ui s~ ramina ,

tr,eaza,

ttndu~~l a;pOl, POZ,llt

..

etc.

mente se expUca 1a. fel ca,:;;i conduitele reflexe legate de supt: lumina este un exci ta.nt (deci un aliment functional) pentru activttatea vizuaia, de unde 0 tendinta de a conserve

pereeptia

regasirii (acomodare,).,Dar,fara .1ndoiaUi, nimic dobindU nu se suprapune iDCa ac,estei .adapta.ri reflex,e $i~, daca se,po.ate vnrbi de ,activitate la aoest n.iv,e.J, intrucit are loc diutarear aceasta ·activi tat e' nu im.pHca in mod necesar 0 invatar,e, in tUDctie de m,ediul ,exterior" U ·t fA 't. "1 . "t t' D"'· Impo t· r '. a,:re SU~1U I pr.lm.el' unl" 51 ua')J.a se sc h' b nva ·.lID'a, ca urm,area pr,greselor r,e.alizat,e in dire'etia privirU~Intr ... ade,.. Val', se ~tie ea scoarta cerebraUi particip,a la acomodarea motorie a oehiului odata ell. deplasarea obiectelor. Din punc ... tul de vedere al observarH psihologice,aceasta etapa, corespunzind s.apta.minH a patrar este deosebit de semnlficativa. Dupa cum spune Preyer copUulincepe rrrealmente sa prlveasca. in loe sa cont,e'mple vagU~ iar la.ta n capata uo exprcsi,e inteHgenta de netagaduitlJ2: este momentul cind copilul. inceteaza sa pUnga pentru a privi inainte minut.e in 9ir, far,a ca macar sa sug,a in got lata cUeva exemple:

lumtnoesa (asimilare) :;;i ei atunci ctnd ea dispare

tatonarein

vederea

·-lc...

'. 'C. "'.' p.,a· .. (21) nil! a 'f· os.", u· b· I·~l· decit de mi$c&ri. o,os'. 30. .~ Lraurent, la. 0: 0..." .tl cu perce'Perea 1umini.i ~i care gatu 'diu ,eoordonate ale capulUl In l,e : pe~siste exdta'~i\a.r ceea ce a fost , " ,·mpUiincercare de a face sa ~ posnlru prima. data, ell atesta:~0 51: .... 1.' o. [V21) dhnpotriVdw el urmare!1td€e ...~ihl.,".l·l'· ai" in semiohIs.... notal Imedlult. _,0 r ~ I . . .' '1"..... .., "'.la20 ,em " v!":'.U ih. ·b··'~ c·are sa dep..aseaza . . .~ d. t. ~]i -wn4virell un Cul,n~"'" . . . .• : ul drept bph e p·a, ~ ,",""" • .... . I, • It23). et este cuIe,at cu oblaz .. .' . '.' ind I sa se in" •., scunta\e. - La Or 0\ . u.. E.1 I e nrmar,e:11te ,a]ung d' t·· '\a de 20 'cm. . .. . 8f~t de9,etele lao IS an .,. ". -. ~.' T'.", O. 0/25) repet ex.penenta cu 0 ' .. , ..... ' ..... ._ p"a:rtea stinga. J..KJ. , _ eu tOM,eli in, tulre'glme p€.. ~ ·,·'t n Ia'c sa d.esene .. .. ..t·l .u aUta aten tIe lnCl 'batist!: unnare,~te~ oblec u. c . . 00'00 "'"",'n" I. 'C1 In. apo,l. te' '1.. ,'L;~ d 10'· inul. . ..' capul un ungtU e .. ..' '."1' ')'. Iii m,ele neml~cale
JL u . ... '
A ....•

i,

i j

slblceap,a s.a suga. D aT', .• x"1 ~ a eu ochii larg desc ,1$1•...... r trec~e 0 or~,in patut, sUnOl f(ira sa P lng" .t .' pUllet din franjurile care ... ,_. El prive:;;le nein,cetC:lI un' ... ." d 0(301) aceea~i observat1e. de readaptare ca ~l on . ,d ,idmi;;can continue '.' ,.. .... d: 'e a:ttrna. d~e lea..gan."'. fa..d.n .' .m ". ' ..... ..,"-\tia! iar Pllvl.Te'a.l-a.r ..lea n..c.,.. .· ~U-'~l schImJbe pOZl'l--" f· ." d.aHl i-at vent Ign~ucapu 1 sa D. •. . _. ul '.' ...•.. } .. n" siut nemif,lcate, da.r J!.ll. . .te asUel, brate e U . . .", 1116\' 1a lm:::ul. bun. Cit tJlmp -pTlve-5 , . " , _.' •.~. din nou. La OJ .J.\.I . ..] bratele se blaJanse8za . '. .' . .'h' .. ce el. :isl re~.a suptul .in goO, I. •. _ " .•. ,. b.aUsta la 10 em de' 0.0 11 . ~1 . ~ . d trol ,avropn '. . _ d·', Lauren.! I'~ii.ntrerurple pIInsU"" Cl!ll'.' . '~...' t '.' .' ~nd iQ.sa 0 p~.,elde .111
··v. .,....
~"" '. '. . 'oJ. "~'.
1. '

3·'" ,- 1.,a 0;: 0(24) L.aurc..il.. l.~.,... .... . '.. '." '.' .t.~t tncit rna a~t.ept O·J\.. liS•. ".. .' " -.i bu:z.eleaUl de prOfh~lI"'-l, '. -." . ~. ,-,e~ cu aUta aten..J!e, ~l. \u.9Illi. ~c1U~. '.. ., t. p' ur vizua1. La 0; 0(25)e1 H}l P

..... ....

. t nnveste
lUI

dosu m m

.'

.. ..

mteresul

es. e

h',. . La O·

.!"

..•

'.'

sat HI

lap..
2

Op,. cit., p. 35.

cit., p., 3.

. . _,. . ... : 0 urmare'$ e'~ Cl pf'i.ve~t.e eu atentle,.a.POl ;.. .lea .- ..' .... d'" din noll ell pnv\ .. vedlerer nu reu~e~te 5-0 prm .a .. .. .., .0

13

''12

Obs, 3.2. ~ La Or 1(7) Laurent incepe sa. prtveasca obiectele imobne " :impdnllind din propde initIaUva. 0 dlrectle 'privirii. sale" fireste far~. pre.a .mult~ coordonare, Dar pentru aceasta mal este nevoie ca 0 mlscara pre,..

d divers,ele acomodari ~a di'3,de a ~nvl. Mai tH~lU-l, Cl~ i erce ,\ia vizuaUi, oblec~ele ,".,.",,,,,~ rehe'f etc. VOT ImbQ~a\ P 1" ~nte mai dHerentlatc Ia hii or servi ca a ime
e" • •
I A

o.

s:a-.j excite curfozltetea. De pUd,~, el se aHa culcat in. le.a~ gaD. Ux.ind ell priviree un pun{::tprecis al Invelitoarei leagal1lului, Impf.ng tnvelrtoarea pi.na la celalalt capa.t al Ieaqanulul, asa incn in locul tesaturii obrsnuite de deasupre capului, sa se gaseasdi fat·a in Iat,~ ell spattul gol,. limUat de' marqinea tnvelltoarel cob orne. Laurent se utw Imediat Ia e.. ,ea:sU:'imarqine, cauttnd ell prtvtrea In sttnqa I;ii Ia dreapte .. c El urmareste astfe] Ioarte vag linia rnarcatli de un clucure alb de 1'1 marginea capotei ~i snt~e~te prm a-sl Hxa priviree asupra unui punct mai vizibtl aI acestui ciucure. La. Or 1(8)1 aceeasi ex.per:i,enta. duce la acelasl rezultat, Dar, in timpce priveste ciucurele, zare~te fat·Q! mea nemiscata (stau acolo pentru a-I observe din f.ata ochli). el fixe Eliz.a!. alternattv ciucurele ~i cnpul meu, dirlj indu-s! sinqur priviree, fara. ca vreo miscare ext,erioara sa se impuna atentiel sale,

alabHa

caractertza asemenea comportamentez Se Intelege ca nu poate Ii vorba despre un interes al copllului pentru obiectele pie care incearca sa Ie urrnareasca cu ochil, Intr-adevar, eceste tablouri senzoriale nu au nlci 0 semrn .. flcatie, nefilnd coordonate nici ell suptul, nicl ell apucarea S1 cu nimtc altceva ce ar putea constitul otrebuinta a subiectulul, Pe de alta parter asemenea teblouri nu au inca nici profunzime, nici relief (prtmele acomodarl Ia distanta au Ioc tocrnal odata cu inceputurfle orientarif prlvlrtl). Ela nu constltuie decit niste pete care apar, se mlsca si dispar, flira. conslstenta sau volurn .. Cu alte cuvlnte, nu sint nlci obiecte~ nici tahlouri indep,endente ~i nicimacar ima,gini incarcate ell .0 semnificatie extrinseca. Care este deci motorul conduitei copilului? Rolul .acesta nU-l poate .av,ea decit tr,ebuinta. insa$i de a privt Dupa cum din primel,e zile nou .. n.ascutul reactionea:za la lumina $1 0 c8uta inmasura in care eixercitiul reflex concomit,ent ell aoeasta percep\ie face din ea 0 trebuinta, la felr indaUl. ce privtrea este apta s~ urma .. re·asca 0 paUi in mi~carer exercitareaacest,ei priviri este SU~ fici,enta pentru a conferi 0 Yaloare, functionala obiectelor suscepUbHe de· a fi ur.m.arite ell ochU eu aIte cuvinie da,ca Ia inceput copBul priveste obi.e.ct.ele care se deplas,eaza, el ofa.ce numai pentru ea e,le constituie un ualimentH a1 ac ...
I . r

Cum putem

oper,~\H ~ultIPl!te. ~l tim?, tablounle vrzuale "y.0r d [oate combina\iile scrrzorioLUZ de apucare~ de pipait, e rvl astfel ca baza unor G t - ilectuale' el,e vor~ . _. gat W10ttlrH si m eJ f e AsimHarea ini\lala :~a.vac ~ ""'. di ce In ce mal In · . d l trep fUnc\ionan.' In t a rlvlrti. va deveul . .. a obi.ectulul la Ins.~;a_a~b~ lt~ee d~ imaginir proiectare In spaorg~nlzad tat recunoa~tere· di ~l urma ve ere .obi ectiv&n. Da.r inainte de " ce_e ' In I Hu;c;::i .In Iidlf are p,ercep\la VIZua 1'" a t-" y~ t~ star e de so 1. 1 -1C b' - -i' 1 B a]'unge 18 aceas ta - -" -. t e func\ionala: 0 iec u 11 • este dec][t 0 e){erCl ar .p t ~ '8 sugarU!i,~l n~ " activita\H subiectulul. - en ru (] este asimdat In se~l:prO~:'lU t --persever"en\a ~i C,Buta.rea ca: Ina un exemplu. d.:]Cl a~a, rza ·le ei smt deci de acela'~~ u U~l-la" racteristice privI~n la ,lne,er nro.~ri,e acUvita\ii de supt. . Itarea IUnOtlon..; t' ...... ordin ca $1 ~Xt.'ercl'" l~eput pur -reflex, este dubla~. de un ,~-x:el'r .. Acest exerci iu, . at H, .... - I r;;;;l~11 a nIvelul L tum or " dot de 0 reac\le cHeU 6_ citin. dob1iU ]li_, sa~ . ~ .I'; reac\iei circulare m se 'Pare a dona si a tre1~r il.n.terv~n'la "sa i de un j\OC de reflexe, 'Certa.::, in~·cti~.pnvHI~. de.plnd,e e~i~~re! lor se poate prelun~~ d dar ,acestea fiind cort~~ate'b:x~!t dica exi.sta dintr'-o data Qintr~o data in reac\u do In 1 e: a .. -. t' d 0biectele Ins,e~a. ~ 1nva,tare in tunc lie e _ _I" a aoeste re.ac\ii circulare Vedem Sa cauUim acum a ana iz '.. - . lu c'lfcular dobt ditw care " . 1 este un e1{·erCl - \1 ," -c! reactte CHeU a~a. _ . _ i are drept efect intanrea.. ~i1 prelunge~te exercltiulo reflex 7 -nism qata montet cr a . u numal a unUl mece _ '" ·t intre\rnerea n . t u rezultate nair urman e pen: unul ansamblu senzono"~o or c t' circular~ imllHcar dupa Hh trll e '} iuse 1·e.. Ca adaptared reaC'Iun not de asimilare"h e . ,,1_ c:;i I'"" . f"" acoma b-l-ul aSO'Cl'a\iilor dobln" dot" e}1 C' t" onregn-- -.6, un d_nol de te ansamare 'till _ 1 es fl _ !\.como ~area ....... ~.~ . lui tot mal comp1,ex a1 ~I,re .e tact eu _. obl,ec.·.. ... . d.ato. n.t8..)OCd~J .. en. I . . linului. reHe.···x.u.l. . .d· t e·.l ...e ... · p.u.. acomo area __·s-t-.a· ·t~ xe:lor de acomo".ar·~ " ... ·.\b"inoculara. · sl,guranar pilar la dist~nta.~l. c~nve~g~~;ia si~t reflexe $i cuprinse .de 1 Ins·tr.u....·.mentele 8..~este1 Cl. lllOd-. I~t... ... .. 0·. chiulu.i. D.··.'ar e.·st.. .1n. ICO. ae. € t· .·r.n t ,ere· lara a .. . .. l lDce:pu ln s·tr·_·uctura ,.'.fectiv .~. _'. C., decit dup.a 0 ex-,ercl_8,: sfr~.mente ~ll'pO.~ fl, fo.l~Slt~ee'rienta. eu alte cuvint~r nu~a; p 1n.· c.~-ur. ca.:. ela In.t.er. v. € eforme ·1.... :re lell ··11 .p'.rofunzlmea .... -s.t .. s.ul .. f . ...... .a ···er·c-eapa .. ,e ..}..,.-ful _. .. exerslndu-se. sa P'I .'. ~. ...•.. e ..,>pectivele •. p·e scur-r
1 ..

.te cu oc

U V.

,- .:

inca sau In acela~n ~~t'inlJ~l semnificatii legate ,cle


0

ti" - iu

111

."

'

A_

•• W'

'

• .,'"

l.e:

Ilf

•• ~

'

'I

If

OJ

I.

-,

I...

i.

H.

eu
.. II

0-

.!i

A.

1l._.ln.

r.

.'

evaluez:e distan\ele,

sa ordonez

pers -

75

14

fac.·'.!nd·.·· saI' func .'1" ..ionez,e reflexele t ,'··1''. d'_ sa,e « e '.'.. '..,c.. u.c.run.e msesl"If c.o.'p-l'.lul reuseste ' u . tura aceste instrumente. Nu vom insist .-:, .. a

a~estor c;nd ne
singu ra ...

'1'

ua m l .1n ... ... d..Is. ... t.,antele


.1 , __ . .' I.

••' mmUIas5a corect mecanisme, deoarcce v. alC\ ~supra am~nuntelor vom ocupa de soatiu om regas~_.uneh;~mtre ere remar.ca. ObS'e"r'vPt,~t .._<.v2.·· ca)~ in a: ste.eA·hmitam 1a 0...o ..I!.. S ..n •. 1 ... .'... ' ".' '.' eLla arata COt'".slderare ecum ,r co --'·,1... n "'. ' '.' .',": ,~ p.,e'. ca. re-I .,. 'l._UI.·}· . . a.Ulu .. .
,6-.

'.'........ . . In acomod are .. I .' _.•. . ' '.. '._ 1 .eg,·a-· sa


v
A •

exersarea funetionala a privirii despre care vorbim acum in .general implica 0 parte de acomodare dobindita !;;inu numal
o .exerditare, reHe}{·a .. Dar react circulara proprle exers1irii privirii presupune

v~rgenia binoc,uIarii uu num~i c~m: ar~a ~up~lara ~~,conpentru toate distantele dar . .' _., . '" U stnt Inca stabilizate d ' ar copilul Incepe s f,'-' . e .gre$e 1.. ~e estimare ,dnd i. . .'.. _' ...~ raca tot telul 1 D. b.le.c.t.elle.t . Ins e'.am m a-I . re aceast anI. _ ..,ta....don.n.'.ta de. a a-pUC'.' a ~m... . fes, .' . .. ...... oa Ie .. '. ~.' ' ... to.re.~te .. i.·ntru totul exp",·:.· :'. - .. ·.' a ,,~~.s. mtulC'-· .. ~ ..adI.n.c.'imii se da_ .. ertentei doblndlte1 u r an .... ~.' ..oare c.e existent\- u-.f'e-:l xe.or d e ecomod ' .ll.' Sl.9. . .. t.a nu ' ' . a fle ..... I ..· '' -. de '. '. '. n r,em. d...... . ~ .' ·.are ..'..' ara.U.t. car mal . I,~.v ,e s.au.,mai ttrziu ch d
,Y ..
I .' .......•.. ,_ .. 1

p atru cine II
".' '. -_:Il

1" ni P ac· ""' u' ~b .. inca_. sae,value'z·e." lunI, 'd- e. . ' -r

I.,

biectului .. sJ.nt. qresite, .:'" '. "_." .UI '. .' . "I JC'

e'v a.'u.a a', e . S·.UI'1 ,..... I .. _.lrl. .- - . ., .:. p. m constltutfa sa eredit _ . _ . I~. ,mod necesar condus, r 'D «ntera, sa atrtbuie sp F UI ..,ac~-l.... ~.'• asa, inseamna oar, .._.... '.....•....a ,IU'1'·' oadincime
.~-Co-'

..aeet primele a_es t a este ".' . c =s tar '. f ..

ia de asemenea un element de asimilare. Exista mai intii, dupa cum am spus-o rnai inainte, 0 asimilare in es·enta reproductiva; daea copilul prive~te neincetat sl in Hecare zi tot mal mult obiectele care-l inconjoara, aceasta nu se intimpla la inceput pentru ca ele n intereseazll. ca obieete sau ca sernnale incarcate cu semnificatie exterioara. s! (in primul stadlu] met macer ca tablouri senzoria1e susceptibile de a fi recunoscnte, II numai pentru ell. aceste pete mi!;lc1itoarei;liluminoase silit un aliment pentru privire gi-i permit acesteia sa se dezvolte func\ion1nd./La inceput, obiectele sint deci asimilate activitatii tnsast privirii, singurul lor interes consta,
infaptul vomele pot de privjteCum ca trece Ii Ia laeeastli asimilare pur {unc\ionaHi

es!e 0 slmpla e_xersare refIex~, cac:~om~d~;a .la adtncime prm care n~u~nascutul rnvata sa s ~~ara!}lla cu exersaree s~p~ne, medl~.il exterior, deoarec sug,a. 0 mv:~tare care pre-

9.ine'ta. m mediu, . d.,~ 6 ~ d"


de.Jl.' c

.dar cere nu-l d'.'re _o.n.cve . f.un~b~na.' este Iere . . - 1 . atoreaza nlm'"I' fOOd'• ' t ... .... l~lC •.In lucrurile inse 11 . •.• . .'_ , . c, ~m ca nu resustLUu~adadi spatlul ar Ii iJdeAceasta .lpote;a ar putea Ii

(prin simpl1i.repetare) la vederea obiectiva.,,,adica la 0 asimi: lare care presupune adaptarea precisa a strudurii subiectulm Ia structura lucrurilor l?i reciprod Trebuie considerateaici nitiva trei etape: asimilarea generalizatoare, asimilarea recog ~ coordonarea schemelor de asimilafe cu alte scheme de asimHaremin tala.' de termenul "asimilare generalizatoare" Ne putem serVi atura (in acela\>i sens in care I-am folosit in cap. I in Ieg eu schema suptului) pentru a desemna faptul, in egaUI.masura important~i banal, ca incepind Cll saptaminile a patra ~i a cincea, capUUI prive~te un numar tot mai mare de lucruri, eeea ce are loc insa 'in unde concentrice, La inceput, a a$a cum atesta observatiile de mai sus, sugarul se Iimiteaz fh~ sa urmareasdi cu ochit obiede care se mi~ca incet la 20-30 em de figura sa tobserva\ia 30), fie sa priveasea fix inainte (obs. 31), Apoi, (obS. 32) el jncepe sa-$i indreptc singur privirea asupra unor obiecte; din acest moment devine posibH sa evaluam 'in linii mari interesele vizuale spo·ntane ale copUului. Vedem ca subiectul nu privegte nici ee~a ce cunoa:;;te prea bine, deoarece este intr-un fel saturat de aceste lucruri, nid lucrurile prea noi, deoarece ele nu n1e ~u nid un corespondent in scheme1e sale (de exempIu, lueru prea tndepartate pentru a se putea produce 0 acomodare, prea mid saU prea mari pentru a fi analizate etc.), Pe SCUft, 11

I.e contine, Dar este evrd .' ..'" ~e~:de?-t de obl,ectel,e pe care .~. . , ,eva "1uarile concrete. lent dis!: adlnclme'a. 1" . x ,~ndependen.t ale ca , ... ' ua? • l?r nu reprezinta nimic: ., .'., antel~r caracteTlstice obiedes~m'tu-l . d" spune -1 -.. ' ' .... ...' -. 'i.e. .1ncimH.' .inseamna a in' .' ... .'eel... cut'ar'e- ~. su bO ct. p.o. ,eda '. ' ' s tare 'obI'e-c',t par . t' - c. f"' ..d.' .... nec.esar c·a e··1p'- "e.· moo .. .. lcular . ..... -.' rcepe cu..:l '" a ,.un mal depxr··t- t '. '" ..o"a s~u mai apropilat u~Clt un alt obiect. Or e' do_h.. .. lndue.a aces.o-r 'pe.r-.c'.'--'.t": parh~nenta. in ... f·..vIne tocma- l~ l"'n .... X tle. epl~u '._p.1" . ~" de~c~pere ca miner~1 Ie" , c~ ar;, pentru ,:a sugaruI In ~dmelme dedt margine ••. gan~IUl. ~au este. mal. departat ~
I, '., .• ' ._ • ~'." ..... " .. ' ...1.' . ,'.

l(

.1:. ··L

'.

po ..se.de.. prin
..

,e're.,d.
. I.

I·.ta- -.

~e::pers~ectiveIe,
. _., .,.... .' ".... A

o. t.. Slm t-ul " eagan. UI.. . . n.'I.u este UI.'r ,e' ..... d...· ."

f ..ca ..e.X.n..e:r.llen·...i.e-' N.. U' . ,a .. "'d a'._ ..l.nClme.,. ca atare ..' ,_ .. t.x., .~ ,. eel. o. a.c.. mo ..dar. e. T,efiex.a, .1a o l ' 'f' 0", b eXIS a. (Loar a'" o'm d'V . c ... _. .r.. .,.e .QI ... ' .... . p'" e h ..' iec..te" '.eroepute . ia ' - " '. _0· arl.' p ..ar.tlc.ulare . l a' '.[" . ..' : d " . adaptare ereditar'" ar11treactu. 'fclfculareu dobind. 't,·, I··'·t, ."' Unga '... r.. .acestea presupull.,pe _ _. _ ...Ie. a a de '-ce
_'U

sa eom~~nclmll,eI.~rebUle s1iordo'" ._"".t..... P.'.a.r. _. pe.rc ..... pt.l.ll.,e.,r . p.e s.eU-I'..,t.. S·.;;; e ... r' eXlS'il d e. ".

Suficl~'e·nt· 5·a' -' ... .

V,ezi vol'· .IlI !. Icap, U, § i ~i 2., • iii ..

/ ...
.p.

pn vrrea i.ngener aJ si diverse}, ." t· ...... . In afti.cular.,' se exer'rl~ta~ epHl et·~ je'g"'~"""" 0c.omodare viz'u,al~ , ipur.. de .. l " ,. - .~.. " tr ..t In In (~emai div,erse. Tocmat in ace'tatura, eu sltuatft din ce Ia activUatea. Vazulu! es·t., ',' s·. ~en,s .asimilarea, 0 biect'elor lata , Chev,a exemple; e ugenerabz:atoare " . ., ..,
Q All> ... .. '. . J1
c .'.
t: '.

reia .. cercetarea. in, " .. '.... ,"', .... '... .... . .. sens Invers; supra JUl, pen tru ,lie,xam' . .. . acesfei ,. ..... . ..' ·'Ina. lap-OJ un viiI de tul car d ,_ "" . ..ea.... e, o .. parts a cuve.rturH ,(T .......,.. ..' . " e .ep.,a~€!~te margm,ea ,0" des .. ~. in ',B.fa '~ ....~ . . .~. liceea.O;;:l sltU""''''\ lIP 'f:' ,n '. ."copera ...~ Y. ....p ... 19tua: mea ..'. .' lUI ~J, In sfIr~d. sPti" I .... '. . '." . ,pe Calf!? cetat Ia ac'eastil ce.rcetarea Ie"x r _. a u ...gol. Mal Urziu revine nei:nve:$t,e d"t .~,. .' .. . agaDulUJ, dar In luna .....~ ..... ,.. . eel, Jnc~rure suspendat. d _ ..... _ .... a ~reUi nu ma] prt .. capota, da'ca 00 mi~care ne-Obi$:Ui'~a e~PO~t'~t!ea.gd~UIUi.. sau numa.i aCeas,tai ('opera un nOll p'.' ,'~ d' '...... ., .' . 1-. cunozUat.ea sau dac -iI .
Z]J'9
. .... t, . '.. .

f.Ll. • ndtd.

Ob« 3;~ D' -,'J. _., ,-up-a ce a invata'f sa'-~i dirl']'e;Z'e L,aure,n.t ce'n::eteazai p. .'.'i~ .• ... '. .., ". '• ' ' .' singur p:rivire,a fobs. 32)', i,d" '. .'. .... . .. ' . UloID ene, putm univeI''Sul s'~ . ata.. .c.' e .!j,e..all~ In ,p-,:~t·· .... loa , a.. , De . .pIMa, .,~at o· 1 (9~ u OZI Ie vertlOala in brat 1, . r N neeza pe'rind dlv,e.r,sele tabl, _.... ,..... e e fngn]lfoarel, el ,examl·. w' . .'. .' .,QUI'! ,care I se p:r" ·t':.:·. .Iner a..ifJ,oi rl di c,a ocht ".' ~l ". ..' ' .' . ~,.t.~ ...... ~ 'nn pnve~t,e p'er:'··' ' ,.' .' ..ezln a = '. tn,a vede'". J.n.u . pe .• toe rce HI dU'ecU a un ui, hi _.'. ~ .. '.. ' e ~I. cann.er,el. ~ d., pa ace e I -' u r '!~, .. . .' . . - oe,.l de, .geoln etc L' 0 1. .' '.. a se .n~ rna J~. capota },eaganului pe care l~a, '"_ "., a . i (15) cereeieazd slsto, marg' mee '..'..... ~" ap' r· m u..:urel· in'" '.'.'. " ., , ..... .....,apOl 'lIm ·oape ."., j'n apra,anescutura~'''.'. , ,,~ . .' . cepe sa pnv€. Elsea . ..... ..' " ,:-:" .. '. ,. . ...
:n. ".

in umb.r~fata mamel, La 0; 2,( 13) bas cul meu ii ,ea.ptiveaz,aateniia. La 0;; 2;{1.8) esta catras de sapunul de r,aspe care ..1 am pe ba.rbi€:!l ~poi de pipa me,a. In zilele urmetoere oblectul ietentlel sale este limJJa mea, pe care 0 scot pentru a face ,exp,erienJe In. privin.la rmitatiel etc. La 0,; '2(29) el prfveste cu mnUa atentje cum man'inc: ,examlne,aza mal rotE pffi:ine,ape care 0 tin in minli :~i figura mse, epot penarul st figura mea. Ul"mare$te co LochH. mrna pe care 0. d,u,c la gural' tmi prtveste gUfa etc'.
Exiista. aslmilare generalilzatoa.:re nu numai in report cu obiectele pe care copllnl le di.escopera. succesiv cu privirea, c:i si in. re'port cu pozitiile suocesive pe care subtectul Ie ia spre a pr'ivi. Se poate cita, din ecest punct de: vedere, dobtndirea priviril "aUernativelo' .In timpul lurdi ,n doua, 11 vedem pe Laurent prlvmd pe rind. diverse obtects seu diverse partiale unui sinqur obiect, de exemplu [obs, 34), trei persoane care st,au nemiscate linga. leaganul si!!iu seu parul ~.. latta ace~eiaiii I persoane, Oar in acest caz, prlvtrea i. se tndreepta succesiv asupra fie-. carui tablou, fa.ra requlantate, Dimpotrivtl •. ·in timpul luru.i a treia sa poate nota aparitia, u.rm~toarei eondulte: prlvlree compere, ca sa. zic:em asa, doua. ob!iecle distmcte, examlnlndu-Ie eltemettv, De pilda, 111 0; 2( 11); Laurent rprtveste 0 jll.carie: aUrnaUi de capota leag~nlWlui. sao, limp in ,ca.r'e: eu agat· 0 baHsUi in par;a~e]cll jucari.a. Elptive'$te acum B.1te'r~ naUv baU,sta. $i juc,ari,at apoi suride. La Ot 2:(17), in limp ce 'el cer,c,el,eaz,a cu privire,a 0 pa.rte a ,eapotei Ie ag amll !I.li , ell imp-rim aces.tuda 0 u~oara mi.l;icare: Laurent fixeaz.a un pUD.ctcd c.apO'te4, apoi observa judida. agata'ta, Clare sa mi:o;; CB. apoire¥:ine , ell privirea la capoHi" Detinne care :S'B repeta. d.e $ase mi. La scu.rt t:ii.mp dl1pa. ace,asia, r'~'PetexperieIllta ~i nu~ 1, 0 mar n.OllB. priviri aUernaliv,e: ,asemen.oo conduila .reprezinta" cu. si~ guranta, lncepu.tul comparatiei, dar mi se pare di deoc,amdai.a est'e v,erba doar de 0 comparllUe purvizusHi. tn nid un caz nu. putem c::oncepe di Laulent atribuie 0. s€'mI!I.ificatiec·a,uza]a ]egalurii pe care 0 observa. ~ntre m.i.~ca.rea capot'eJ !iii 'cea. a judiriei,. EI comp.ara do.ar doua speda,. cal,e Intre ele .. , Obs. 36. ~ lata un aU ,exemp!u d,e generalizare datoral~ pozlUei sUibi.ectului. La 0;2(21)~ dimine,atar L.aurent if;i da spontan capul pe spate $.i pdve'liite .indelung, in. aceasta pozi1~·e, parte,a di.n fund a me,aganuEui sau., Apoi slllr:ide, [,Elvine la poziti.a. n.ormaUi. Sill r'eincepe. Am ,observat a,ceasUi mi~C'are de .. mal multe or[.. IndaHl. ee l.aurent se treze~te dupa pedoadeJe scurte die somn cu care este olbi~miln" feia. ,aceasta m.h;care• L.a.. ora 4 dupaamiaza. dllp8. un somn rnai indelungat de indam eEl fie'
I

u'.

.'

'.

,.,..

',.

Co

.,

'.

Oos. 35. -

•...

,j

','

..

capot,el .

,r

deo::j ac 'e""":S~J:iI'. l'x.. neml$ct'" a jun...!.9'9... sa, ' '.' ." t". ,t. .. d . .......... 'L':'; S a

I'

.rtveascli ina'p" .0" . .... .. .. ",pr,s: m .~'.a.,a., .. e m ai m:ult Ump. Dupa ..' t'" .. mcep,' ". . .._. . pa fU . e pnn ,ell. pnVi! capotn de d
p.'

d · J.£. . '. mmQ:rea p,ersoanelor est t ._ . ~ UPli, 0, l{IS), adlca dupa .. " .. ! '. e .o,t ah! de' ,c'er'la. :UlIai a]e'" ,ap~eadi ,asupr.a lUi, de,' fJ'UdaP~~m;i;_p illU~~Urisuri. / C~nd. 0. persoana" fea:;z:,a, bucat~ ,eu 'Il.. U"'.·.. ......o:.' f"·. . . din.' f.' . 1 •. .~. "'t': a. 19ur.a. .'. . Ce s,e face toaleta '''"'.' .. 1 'c."'T onl~~ IJ .',. '." ... t",.iU!I, . .;:;:c,ea toate iicestea co .·~·t, '. ,. . .at sa; parul, ochU nasul .' . . . ns .'. ..~.' '. ~. ".' r gnr,a' O 1(H)) el .De pr',..LI , lUe . un all:men.'.t pen~Iu 'c:unozitatea .; £..... '.... ,. sa v'" 'I·v.. ' r ·· Ive~e ,aIterna.hv poe m ~.t. ' '.. lZUa.,fl. La CLlld ma eXami.neaz"i ,d' "., '. .'. ," gllJl ,oare ~l poe mIU9 ia.rlt·, .,,' ft... .... . .... . .a, lrectla, OCh1]or sai ..... -.. '. ~ ' aunc:ll, . a a mea., La. .0" 1(2 1}1 el '. ' .. ~ ...'. ". ..... OSCdeaza .. n1.re, parul meu ,. ... " me!',a. La O. .1 (25:)-'1 u.r~are~\'~e dep1.asl.irile ing:rjjitoareii sale .' '. '. ~I - .~' ese' U.lta su-c'c,esiv la A...." '. prm ca.1a.....'t.'.' n.e ' cu 0.' ,a·l't"'!. ,eXpresa,e l 1', ...... '.'. .. .1ngnJItoare.a.. sa Ia··· '.' ". '" ;li .m "" '.. ...•... " '. ". . .1. at ·r UltIma sa .. sponta:npdvir,ea d . I .'..- .'.. ~. lecare f..l'9'ilf.a noua ~;;,i depJasind b' .' ... ~. .... . e.a 0- flgura la aUa .'. fUse.}1 D'ar destuI d'· .' d" •. ' ' ..• I .. . . . e rep e..,ar mtetesul p ',t .. ·f·· ., lli nu. .. pur .. Vitzua,l; rpdn .... e.n r.u ..lgun rnc~teaza :sti ,mru ;', s t, t~'J COoIuonare Cl] sch ..'~ . .. - . JIl~e 1 uaUe g"I:obaJeale l,v. '. ......, em1?le auzulilll, m,a.i ales', s.·. inca.rca C'~ """'mn- ...u..~~el m esel." .. ale.toa.letei e.. if" .. at,c.. fig. u"'l'I-'.,;, .'. !;i,1 ell , I'''' "''_' . ~H:atu. I&.;!'· .•. ~ .. " r .. cunoscute neral1zatoare. A,c'" -.·.t a. :reap',areIm QIstfel ,dm'. domeniul asimUarf 1 pur, ge~ .. . .1 . . .-.;;as ~..., ~. '. '.
i
'U .. .' ' •. ' .'. ... <.:i ,

Obs. 34.,~.

,.•. uet Exa'"


~c

. eose,bIt
" _ .....

i(un

detaU.
.

'..

'

'.'

..

In

cuteJ-e tes~turH

a ues,etc.}..

os:

,j

lo!.

A._.

'

-_

1.

'.v

".

·1

".,..lI

.'

.'

....

.!Ii

. -.;;'

I!tlt,ere,a,zai
A, ..

,tab1· '1·
:

pe gltU! mante,.! sale un ' .. r.. ..' Ast. fell la.. Or. 2(4) Laurent ob ..... d . ...., co l€r de perle ~i ,interesul ··.p,e; , -' .•' I-tr. 'serv , . ".~ u acesta l.Elsa '.....0.
t{l

o~. Vlzual

al p,ersoaneIor.

..

.... .tusa lud,ala

.'

ce

0-

'. .

tras'"it

a ura

~. '.

neobl~nud,a

.'~.

cnUuta

V,e,zi de lI.semenea, mai rlepa.rte


~i ,ell U'fnti$orul.

(obs .. 92) la Oi3(13},

,exemplul

Cll

79

trezeste, de:, capul pe spate si izbucneste in Tis. Aceasta condulta pre .. zinta deci toate caraetertsticile unel reacUi circular€! tip,ice. In zllele urmatoare explorarea continua, :tar dupa 0 sapUhn:1na, interesulr~.mine aproape tot atst de mare.

p llnglob eze med iiU"l v···lI.iz:ll" a1 in schem.el.~ sale, acestea se dlso... .....'. e So, ~ _' ..'
!!(,". ""'._._~ ... c ,•.. " : .,

'e masura ce asnmlerea

g,enera:lizatoare_permite

subiect~lui

Vedem astfel cum privirce spontana a copilului s,e dezvolta prin exercitarea insasl. Capota Ieaqanulul, dupa ce la inceput a. prilejutt doar 0 simpla uprilvire pentru prrvtre". daca ne putem exprima astiel, suscita un Interes crescind atit prin arnanuntele ce Ie dezvaluie cit si prin schimbarile succesive care apar [obiectele 8 gatate). Interesul pentru auumite figuri antreneaza un mteres pentru toate celelalte ,si pentru tot ce complied eparente initiaUi a celor dintii.Noile perspective, datorate unor pozltii descop,erite intimplator. stirnesc un interes Imediat prln comparare ell perspectivele
I

ciaz"a si permit 0 racunoastere prec~sa... '" .'. .'. . Dar dad} asimilarea pur functlonala~]l .ge~era~lzato.a~e aoate n observate numai datoriUi com~ort~me,ntulul coptlucum, putem controla .ceea ca. tocmet ,a~.~~mam~cu prIVl:: ]8 asimtlarea recognitiva?Indata. <:e sug,a~le, In,~~tare '~'~ snrida si sa diferen\ieze astfe.1.mlm~ca sa~l .e~pr~s;lI.l~e~o. tiei sale, anaUzarecunoa.~terll ;Ievllne pO~lbll,~ ..faraun. 11lSC prea mare de .a gr,e~i. Sa _incerca.m . aanallza .~ln, acest. ~uni~~ de veder,e primele surisur! care se produc in prezenta tab~ou" rflor v Izuale si sa interpretam ceea ce ele. ~ pot ofer 1 ca ne :iniarmatie asupra Inceputurnorr~cunoa.~te~u... .. . ... ;;Surisul este dupa cum se stie, un m:~.anlsm~reflex, ..~ carui asociere cu startle de placere permlte.: _m,~,~~e~reme

fUlr

'1.·

..

zarea acti vUatH acesteia.

obisnuite

etc.Pe

scurt

exercitarea

prtvirli duce 18 generaU-

'..._ ..... _ .JrZll_r sau m.8.1 tirziu ..

acce:p.tiunea .sa .c.a .sem f· .. .sl.o.·.c.la.l.,.,..· .ontactul ' .. '.n t _ .. I.!._ n ...ca.r..... ... cu c H.t . .... serrmiftcatii variate, dar Int~tdea~nar:. erl.oa~e_ a .c_on cu persoane. Trebuie care ~.a adml!eml~ a:est .caz ~,a~surlSU~
A· _ .

I.",

._.,

fa~oara qlobale in scheme particulereviar aceasta diferentiere duce, Ia rindul elf Ia v.recunoastere", Aslmilarea pur functionala de

Generallzarea

tot mal mare a schemei vazului nu se desinsa Hira 0 diferentiere complementara a scheme! astfel Intr-o

Ia Inceput (a pri vi pentru .a privi) / s.e transforma


asimilare a oblectelor

la scheme delimitate, ceea ce ne- permite sa. spunem c.a vederea este in curs de obiectlvare (coptIul privaste pentru a vedea);i De pilda, printre Iucrurile pe care copilul Ie ccntempla msreu, unele slnt irnobile (capota leaganului}r altele se mi.~c,a usor Ia rastimpur! [clucurti de Ia capota}, in snr~it, altele i$i. schimba neincetat pozitia, apar sl dispar, se Iixeaza chlar pentru un tlmp ~i deodeta nu se mai vad (figurile umane), Flecare dlntre aceste clase de tabloim vizuale pritejuieste exercitli progresive fgeneralizare], dar in acelasl timp da Ioe la difer,entie'ri infunc\io-

este un comportement social eredda~ ~1 ca, da Ja p~~llma lu~ aparttie, el constitule, asa c~m~,~~,t~ne~_d-na, 'Ch...B~hlerr,~ ureactie la persoane~, sau "soacons,~,~,era~ eli sU~ls~l .nu.s~ speciaUzeaz6 .decit t~eptat In ,.h!:llctnlec.salT~ de ..~~~n, ,~OiCI:~ sl ca el consta in primele ~~nl :ntr-?slmpl~a, reactie d~_1J?~ \.~ cere Ia oei mal dlversl excitanti, chlBr daca 'el:st::..prd~JUl~ pentru prima. daUi de 0 voce uma~~ sau. de ,~]l~c,ard,eun~l fete umane1 Noi incunam spra cea...de-,~ dona _ lnterpre~~.~e ~l. de aceea, surlsul constltuie, dupa noi, un un _1.ndlclual exist,enteirecunoa~terii in qeneral. )ntr-ad,e"ya:,rn~ . se. par~ ca tntcrpretarea data de. d-na Buh~.er nu r,e'~~s~~ examenulu~ faptelofr ceea ce a arat?t conv]ngato~ru Inalnte.at~oastra c, 'W.Valentine! -. lntr-o Insemnar,e ..sC~ls,a ~~. un. t?~ cam

t:

nare,.Intr~adevarJ Hecare pr,esupune 0 exercitare sui generi.s a vederH" tot a~a cum sinul, degetuL pernita etc. ,exeTseaz,a in rn:aduri dif.eri te suptul: .aslmil.a.rea 9,eneralizatoare duc.e astfel de la sine 1a formarea de s(:heme particula:re. Or, asimiUnd acestor scheme obiectele, care apar in cimpul Sa'll vi.. zual~ prin chfar acest fapt copHul Ie r~~cunoa~te., Dupa toate' probabHitatUer aceasta recuno,cu;;tere este la inceput globala. Initial, copilul nu recnnoa$te 0 anumita figura particularar ca atare, ci figura respectiva in cutare: sau eutare situatie. Dar,r

u ·r ca t egonc- '9.r d-na' ..... Bil hle.. "r· 1" 'B r ;;;;sp· n 5·· e. ,£'),-'1' drep t. opu ..nind 5.ta'. .... '. ~ . _ .. tisticBepe care sl.. mtemeiat concluzUl~,. ce.l~or.~itorva.oba servatii pe car,e Ie efectuase autorul brl't?nlC",~il. totU~lrO observa'tiebine faenta, , mai ales clnd apartln~ unUl observator aUt· de bun ca C,. W. Valentinerare m.almare_,gre;ttatl: declt toat,e statisUcile. In ce,ea ce ne prlve~te" tr,ebUle sa
IU
0;;;. .. • . •

C. 'v. Va 1 en tin e, The foundations of Child Bri Usb. Assoc., 1g.30. . ., . 2 C., B ti h Ie rr Kindhe1i und Jugend',p. 21, nota L
1

P,sycho.1ogY,t

6 - N~.te:rea inteligen.tei la, copil

81

80

spunemc,a .obse:~are~ c~l?r tr~i co~i~ de care ne-am ocupat nu ne-a ~lasat .nlcl .. lndolala In pnvmta faptnlui cat surfsul 0 lesl,e" Inelnte .... ~toate~. a. .:eacti.e~ Ia tablourile familiare, la de ceea ce~a fos t .vazut, m masura In care obiectela cunoscuts reapaz brusc ~i declan~eaza asUele:ffioUa sau in masara in care. ,.l!u '.asem·enea spectacol da loc. la orepetare Imedtata,' ~e~~tn~. treptat:treptat pe:Ir~oa.nele,.n0nopoHzeaza surisul, prin r slmpl~l f.apt ca ele consti tuie obiectelo famHilare cele mai proprupe_ntru .acest fel de rBap,arnH~i repeterl, La inc,epu t mse, .once l~cru poate da Ioc Ia reC'u~oa$terea emotlonala
r:

(lir 2(5), el Ie prive.!;it.e Ui.ra a. surtde

fnc'~'j dar

,Cler incintat~, sunetul ,aa .. La O~ :2(t 1) el surtde legWi.indu-sei in:sa Laurent nun vazut pe nimen! niciinain.te de acest s;pect9.col niei in timpul lu.i, deoarece am a.g.itat jlllcarUle de la distanta folosind un baston, Dealttel, jllcarUle nu eu niei .0 asemanere en ehtJ j•

seottnd pedodic, en Uill larq clnd. veda jud§.dile

care provoaca surtsul,

mel. sa.ie (care ram.fne ta,cu,t~Jr dar rauza sa -suTida lacilev(I minute dupa aceea unei domnne de.aceea~i vi.rsta .. In cursul Iunli a treia, nu reusese sii-l fa.C sti sU!ridaalunci {;'fnd rna v,ede smgurr d'clC'a ramin nemi~cat (datca nn-ml mise capul] sail da.ca nu apar de:eit Ia dJstanla (1 m san mBi muU). In schimb, .in cnrsul lunil apatra, aceste conditii nu m,illi

asuris pentru prtma oara Ita 0; H15) Ia ora 6. ora 1.0 ~l ora llir30, in timp ce opr!ivelll pe l.ng[iji~oalea care :i~i me'Qana c,B,pn] ~i cif.l.ta.. EVident, e 'Yorba. d.eo imp:res;!,e g~obaUi In care inf1lla re .. c'unoa~te're,a vizua.llir perceperea unei mi:'i!c.lhirUmke :'iii auz:uI. In zllele urmatoo[e, vocs a r amine' necesa.r apentr1:l a declansa surfs n], dOll' ~~ (). 1(25),este sufident dear sa ..v'('J.d~. ~gu[a i.ngr]jito.ar@l., AC'eea~li observati~ f sa fa.ce la 0; 1(30) .. Mn schlmb, par~nt,nm: Ie slJuid.e de~abi.a. la Of 2: (.2)r f~ra ea. .'~ll sa produdl suneta, La. 0;. 2f3)elrefuz~ sa suddabMn~,cLi' sale Si mat~,~j ... pofida tuturoreEQTt'nrilora:(:estm:ar ~n dar ,eI termin~ prin a sunde matu~~~ dnd.ea :i~i scoate ,)a}~da.,La. 0; 2(4:) el sudd~e !ntI'-unllJ me37. ~.' Laurent
1

?'bs.:.

~n:l

pul de om: e verba de ctucuri de Un.l!i. au g[obullete de eeluloid, Suaes tnl pe care-l scot uneme jl.tcarii ~i care a. putut avee.un rolJn acest p.ri.m surts nu-l mai are In conttnuare, tn nceeai}:i. 'Z]t JLnurentzillmb€l$te de clnci orE pirivind jucll.riHe. im,obil,e. In seera acel,eLa$1 'zile am aga.tat 0 batista ,flhlatu:d de jucari], Laurent Ie comp,ara (ve-zi. m.al. SImS observ, 35)" apoi swride (pe mine nu m-e vazut !ili nki nu m-a auztt), 1[1[ zne]e"rm~tn,arc, reaetia este tot atlt de nela. ~i, frecventj~.. La. Oi2( 15) Inregislrez sapte surtsurl lac ved ere a. diverselor obiecte Ou.dirii imobile, capota :ilmobila a. le,a.gannln,ir mi.;;dirUe lea.ganului dud. 0 pel"'socm~ n transports fara a seoate vreun sunet ~i fara a :i. se a.r~ta lui Laurent ,etc.) lata. deru.tele adres,ate persoenelor (ma:.meil luf], La 0; 2(18) el su.dde de cinci ori Ia rlnd, s.ingur~ prtvind valul de tul care; n ,a:'pa.ra, de Insects (e1l!i n observ prin capota leB.ga1l.1iuluM) .• In a~ceea~i zi.! el ride~iglngll.re:~~.e foarte tnsufle1tt pixivbld jucaria.. Imed.iH.t. ce e dez1bracat, rf[d.e~n hohote in limp CEl'
il se face bela de. aer, singm: $i gest:h::ullnd. ,prhdnd
f

obiectele
1 )

din [ur,

an un caraetar restrlctiv . La 0; 2(2!{),) aurent. nu rna recunoasrs diml-. L neata, da.ca nu m.~'am pieptana.t: m.~ P'rrv,e~,t,eeu un aer speriat e;i cu
c.~~tU!ine

t~dL In cursu.l Inniia. paha se pare ca Laurent H prefer,a, pacapH adul... tllor" ohiar d.acEi.~1: 1Un~.i fii:i am~mi ii sil1tpuUn. cunoscutLAsUel '.I.e. 0.; 3(7), [,aurent se t,eme d.e un vocint dar .manif.esta Uil mare .inleres ~i ochH U ztm~,e:s"c V;]:dnd. pe copUul vednu]uI .fn v.irsta d.e do.isprezece ani. {nn 'c,opmi blond, car,e poate n ·msimi[at ,C~ surorUe lui b:!!Ur en t). ~bs. 38. -_. . IX][ ,eeea ce prive;ite obiectele neln$uUetwh:!!, LaUn:llll a mami,estal: de "Ia ilTH::epnhd Iunii. a bela un. ma.re inte:res pentru jucariiIB de sto.tti ~i de cebd.oid ,aUrnale de caputa leaganmlui sau... AsU,e~~,~a

gurU ~asate in j OiS~ apom d!!EmdaUi m,a r€lCmloa~te ~i surfde. Apa"l' rItil.a s'll.ror.ilo:r sale no a d!eclan~at sudsul I.ot a.Ut de repede (;aace,ea a. parilnUlol" S~il daT' i,a jnmalatea lunUa f]["eiH.r r,eactia a. devenU iden~

prlntre ca.repeletele caferulll am balcon.u~u:tl\La Of' 2( t9 em nu H.. snris nlci maca.r 0 da.ta ~n cursul :z:.iIeimn prezent,a, unor persoener d.impotriva.~ el surtde tuturor obieetelor fe1w:i.Ua.re. Em snrtde vpentru prima: dal~. ln~ d.eos'ebi. fde cinci ad. fu Ump1l1 zHaO mUnii sale sUngi pe care 0 urmareste en prtvirea cam vreo cincisprezece zlle [vezl mai dsparte obs, '62). La 0; 2(21) surillde d:JJiar dinatnte, indreptin.du-~i mtna sprefala. Din aeeeesi zt elI"flvata S,B priveasea [napai (a~a,cum s-a vazut cu. prilejul obs .. 36) ~i suzide aproepe f~r~.ex'cep'Ue Ia aceastl!: non~ perspective. · De ]a 0, 2(25) ride ~n tim:pu~ lruc,en::arm)[ sal,e de a apucn aUlEllgll.nd 0 jucarie 'etc. La. O~ 3 1(6~i 7), de exemplu., e[ manUesla 0' a.numU.a miraru $1 chian[" I1eilliniste In prez.en~a un.or obiede nom pe care ar dor:~ sa Ie apuce «['rllirtielncio,as.a, sta.nioI, tuburi, de medi.cam.ente ,etc.), dar su.ride (sacm snriaeDl]lmai ,eu ochii) apuc:ind obiect,e lamIUare (j1l!Jl.cariide stof.§~ decelul.oid, p.i3lchetuM detiga.d· etc.) .. Obs. 39. _'. Lud.enne expri:ma ~:i leal prin sufisnri, antmmite recnnm:'l~~ ted cede aUt. aillemnor nbiecte cU;;m ale unor p,si['soane. Incepe :;;i ea' pri:n n surMe unei perso,tlEle ffia0., l(24)'r dupe ce B:ceasta. face ma.i muUe mi!?ctiriicu. ,capul ~m emite sunete,ulpetate. Apol 511ride la simpla v@dere
f

a marn.ei sah~ .i.n.aililte dea

sW'ide la, 0; 1(2i}

82

ride ohii€H.::t,elor' famUiare l.a Or' .21{ 13')1. d.e exemptu " 6*

atirnate. de~ leagb surid.e la ved,eT~,aC'H.potei.t pri\r"e~te cu. .aientie

La O~ 2.(2), e,a Sl1sa:u de c.apota leaganulut

tataIui.

83

un dnu.mit. punct, a:poi surtde, rasucindu--5i tot corpul, revenind dupa aceea Itt punctul fixatetc, La. 0; 2'(~9)o00 fa.ce .sa Ilda funda aUrnaUi in mod obl~nu.it d.e capota Ieaganului; en priveste funds, :dde contractmdu-sl toti mu~cbU" 0 priveste din nou etc, La. 0; 2(2'11, eceleasl reactli, insotite de

lar'9i surtsurl Ia vederea jucariiior cere se leagana. La 0; 3(O}, sulfide vazind capota pe care cineva 0' re'a$aza Ia loc(Uiraca, ,ea sa vada sau sa .auda vroo persoana],

Constatam astfel in ce jnasur a surfsurlle confirma recunoasterl nuantate, Reactllle sint diferite de Ia 0 persoana la alta ~i. in. report ell diversele ei situatll, cind este yorba de aceeasi persoana (in functie de dis tan te~ miscari etc.], Asadar r daca recunoasterea inltiaUi este uglobala·· - adice legata de diverse situatii :;;1de diverse tipuri de privire, care se difer,en\ia.za in functie de asimilarea gener.aUzatoar,e ~i de acomodare com bin ate ea devine in acest timp din ce in ce rnal precisa, 'Reactla este exact aceeasi fata de lucruri, _ In concluzie, reactia ivizuaHi circnlara sau adaptarea do-bindUs. in dorneniul privirU comporta, ca orlce adaptare, 0 parte de acornodare ,8 functiel Ia obiect si 0 parte de asimHare a obiectului Ia tunctie. Aceasta aslmllarevIa tnceput pur fun ction aUi:, $i reproductive. (repetare sau reactie circu'lara pura), devine in acelasi timp 'generaliza.toare $i recoqnitiva~ Abia atunct cind perceptia vlzuela attnqe un anumit nlvel de recunoestere, ea, poate fi considerate ca 00 perceptie de tablourl deosebite unele f'a\a dealtele si nu ca 0 slmpla exercitare pentru care Imaqlnee senzoriala constituie hrana, far~ a sttml Interes in sine,
.

.-

ca asemenea tablourl samceapa sa ~apete c?n~.istenta,fINi_ ~e -,are' ca este necesar COl schemele .vlzua~e sa.f1e· coordonate ~u. alte scheme de asimllere, cum,ar,. fi . ~chemele .ap~car~].~ ale auzulul ~i suptului, CuaUeCUvlnte~este ne:c:s~J ca .. l,e e sa fie orqanizate mtr-un univer~s: _in~adIarea lor. l~.tr ..,,?~otla_Htate este ceea ce Ie va conferi un lnceput de obiectlvltete .. Aceasta ne conducela eel ~e-.al ~r,el1ea .aspe~ct_ al re,~c._tiHor circulare proprii v,az~lui: /?Ig~nlza.re,~ ..lor· Intr ..adevar~ se poate spune ca tabloutile _ vizuele . la '.'ear: ..se ._ ada~teaz~ copilul smt, prin tnsust faptnl .aces tel ,~daptarl~ c?,ordona~'~ intreele ~i coordonate In raport eu sche,me. de alte ..specn .. Insas! orqamzarea tablourilor vizuale intreel:. poate .... d~u~e Ia 0 distinctie. E:xisUi~In primul rind, co?r,~on.arl~,e, pO~l.tler de distant~al' de marlme etc., care const~tule .:spetiul vl~~al 9i despre care nu vom v~.)(biaici pe~tr~ cap:oble.man:e~ltao examinere speclala (vezl vol. II) .. ~Xlst.a ~apol c~ordon:~~l .. ur p calttattve (relata de culoare~ de luml!lu etc .. 'il.l .r,ela.\H~.sen1

zorlo-rootOorH)

al caror

Dar acest proces nu este nici pe departe suficlent pentru

a explica obiectivarea tot mai mare a edaptartl vrzuale. Intr-adevar, nu oeste suftcient ca un tablou senzorlal sa file recunoscut atuncl cind reapare pentru ca. sa constituie prln el Insust un obiectextertor. Orice stare subleetlva poate ft recunoscuta fil.ra a fi atrlbuita actiunit obiectelor Independenrte de eu~ Nou~nascutul care suge recunoa~.te sfircul si.nuluI prin ,\combinarea refle:xelOor de supt ' ~i de de,g'luU Her far a caprih aoeasta sa, faca din sHrcul sinului un obie,ct. La fel, copUul de 00 luna poate recunoa~te unele tablouri ViZllale, dar aceasta inca nuinseamna ca, el I,e exteriorizeaziiin mod real. Care va. fi deci condltia ce,a mal apropiata pentru

'generalizatoar,e si recognitiva., :,e poate~?u~~ astfelc6r Independent. de orice coordonar'~ intre :;.az. $1 aU'e.sche:n,e'_ (apucarer pip,aU etc ..). schemele vizuale Slut. or~a!llza~,e _lntre, e~e ~i ccnstitule t.otahtatI mai m~lt .sau.lD:a~.flutln .,~lnAe~o~-rdo:, nate. Pentru problema de mal sus" esentralul este~nsa coor donarea schemelorvizualer dar nu mtreele. Cl cuaUe scheme. Intr-adevar, observatia arata ca foarte.d~v:r~~me, ..se~ poete spune chlar indata ce incepe orientarea prlvlnl, .,e:x.~_sta coordonari intre V8Z $i. auz (v,ezimai depar~e obg.ervat~de 44-4~)~ In contlnuare, apar relatf :intr,e: vaz ~l supt (vezl o~s,. 21). apoi intre VatZ ~i apucare, .pipaitriI?~reSil kiD:,:st~zlce. ~e~e~ Tocrnal aceste coordonar] inte~senzonal:r ace,~sta,lor,ganl,'Z~,~.~ a schernelor eterogene vOor. da tabl~ur.dor ..vlzual~ . se~nlfl\' caUi tot mai. bogate ~i ,:or~ace c? aSl~dare,a~ro~ne va~u~~! sa numai tte un scop 10. sine ci u~ Instrume~ t In s~erVIC1~.& unor asimi1ari mal 18rg1. Clnd pe .1a 7----8. Iuni, co:?dul .. pr~, ve$te pentru prima data obiectele!necuno~'C:Ut~r,lna,nte s~ Ie apuce pentru a Ie balansDr a .Ie aT'unc~ ylpr~n~e e~e., ;eln~ .' _.. ~ c a· -t·a..,·s··a:7· , u .' . ·p·rl'·veaSc.a pentru a. pn\.n (aslml.,l.. v.lz.ua]o. are.·. .mal . ... __ .... ., pura, in care obiectul este un simplual.im:~ntP~~tru prlvlre~ ~i nici sa prive.asca pentru .a vedea (as~mllarev,]lzua~a ge~e raHzatoare san reco,gnitiva, in_ care oblec,iul ,este .dlfect _In~' corporat in schemele vizuale elaborate), Cl pnve~t,e pentru 8[
I
A

joe se exp.rima. tocrnat

in ..as llIDll ar.,ea

••.

84

at:;·

acUona., .adlca pentru a. esrmtta 0 blectul .. .' .., . . '..o numai de 0 e b.aJ.a.n.sar.li free ..a.:rH caderii . etc N..U es t·.. var nb . U 1.8. schemol _ . e r« 'a go..- mz ...." jJ_U lntenofum schemelor v··' ,. '1,.' ca p'lna .. -..... . C"l .are.·. "'" ~cum' ['. .. lZUat..e 'd. e orgaulza.re :Inire' acests schem ,; ..e: . . .. . I' u_ ~ '~ aceasta org ,arri .. progresl ,. .. lza.:re . e ~l. a tabl -. .... va eonf t. cate ee.lel.aJ.te..~ Teem 5.J ~ .. semnificafjHe ..... 10'·,[' 'Y'::I~ le.. "".·."".v. '. t··. rnserm ...a. I Oil." 'rl.lor vlzuale C : eAr d' u ~ . In ~jljfe"'"' ....f' cupdnzator. . V·er .... ' I-e Ifi f-un univers
t ..
1

.•

.•

A.

~.,

..

-.

.V..

.:

. •..• UL

t,

.· . . .' cc:i .• e . on. .01...: ...~ timp o•ta.li t. ati 't- de .va 1.--.. Atlta.. ca.~. §II In.At a1 tct.. ar..te.··. -- S.D.'rsa. de.: . .. · . . -. . . . vizuala tormeaza 0 totaJUat,e ~r' .•CI organlz~rea .sc~,emelor vederea constitui.e 0 valoar,e Cll.~ lU'~.c sau ..m~l puttn lncll.iSElr DU este.. 0 asimil .... are" 1. v e,e'rea rnsasi Dimp a..9.1. _.dar.€!. a I.u.'crunlor a. ". In._ s.~ner .. !Cu. .'" m.'. ..... . ._.".... ~ care unlversuI vlzual ,e coor 'd·-Y ..• •. ~. eu -o~rlva,r In masura in s.. . . oneaza ·· . alt . . lumasura in care exlsta '~~e unrversurj, adica intr'e: schemele vizuale' ~i ce~~T_al~Izare.s.~ ,ad8!pt~rerecipr~ca unslmp" Iu m~'] ... " .. . .. .. . _CIt .. e, aSlmdarea vtzuala deVlur:; IJIllOC In serVICIUI unor scop·.·. '; .~.. I, o.vaJoare derivata . . In. .. apor 't cn. '. . .~_un p'f1ln ..lO.I are.,. $1 de CI rano . valon1e s~.p.e.:f .. ( to.. de constituHe un de totart~ t~ ..•... t '·...'Llc~pa .•. e acestea activiUiifUor care decurq ~~,l e .,PIVopruauzululr epucaril sl In . .. ~ care urmeaza. In ea..'. '. om ved·...a·toate aces -1'. · .1._ paglulle .. !l.ea
t.· ... c

de

Din punctuj de veders a1 cae,gorl1lorfunetmona~ ...t ..~. . . . I" . "care corespund Im..·I' .. t ·1- . e ae. gln~ min' ta .le,~. est ..·. Ineresant S;]an .... ,E..uor blOloQ.lClcU de...... - ,sr-l·.·..t ·t··. ·.· zvolt . _.' .•. IIl .. e ..-.'. '.. ..... n· an,. '" ·t.~ ~. ~
d·-j• uu,
. ... .. . .. '. . ... c .. t, • . .',... .' .

organ~z.ar,eeste

_.

"-C;.

.-

Co..

. ...

~.

I.,

.,,~.i
.."U

,oam In ce
,.
A '.

masura atIces ..e'I!' .. . rt ement


Y
..' ~. ., "'.

! ..

p.

'

l.

d.'

'.

'.

..

""

A.

..

..••

...•

'

-..

.•.•

..-

•.•

...

'.

~....

..

•...

dimineata . etc. A dona observatie constitute posibilitatea unet contaqnmi de s trIgate "jnceprnd chien din prima sapta~ mEna: ctnd un copil lilp,a in tncaperea comuns a nou-nascu[:ilor dlntr-o clinica, ci~iva copii par 8-1 imirt.a; ,afar·a, de ecea;s:ta.•. mi S-Cl parut ea vocea rnea ffaceam oha, aha etc.) deelansa la 0; 0. (4 si 5) plinsu! lui Laurentv Numai di ritmul 18 care ne~ am referlt se poate dater a unui rttm orqanic (in :speta diqestiv) fara nlct 0. antrenare reflexa, iar pretfnsa contaqiune de plinsete sane urmarea unei coincidente sau a simplului fap! ca qlasurlle celorlalti n trezesc pe copH$i ,ea un nou -nascut care se trezeste tipa aproape. imedlat. Sa nu traqem deci nidi. o concluzie. Fonatie] reflexe i se suprapune in schimb reectie circulara" i.ndaUi ce, Ia 1-2 lunl, scincetul usorcare anunta tipetele se in tretlne prin el insusi si d,a lac treptat Ia modulari. Incepind cu acestmoment, vom analiza fonatia co. adaptare dobindlta, I
r

in. fieeare. zf tntre orele 16 ~l 1'8; Luciennephnqea

mail ales

r '.

..<;::

,.

.. . , .. ..... .. eaC~l1 cIfculare inc·.a···d· '-I' ~. rora esb~, pOSlbll sa disf· ..'., > .. ..... ' r. -. .... ,ru ca··l'Iare ,~i de organizaJe.·.. mgem pI'ocese.... '. '.. 1O.L", de" ~'c·om.·oda· d' _. .ml .' - .. .re"easJ! • ~ ...
'I!..

§ 3. .FIONAT.IA. . QI' A···· ·Z.···UL· ··U· ..~. ..~ y.. .......... La tel ca 11 .,.. . d'·· . ionat1a - Sl .auzul . ... Ioe la ...•....•,~,..•.' SUP! u. _$1 ca ve~ er,e·Qr d.au _ ~" 8U. p.' ,rapun adaptaril .•....... d-·"., .~. . ... ~da.Pta. r.l doblU. dde, car,e s,e .."" or ere ll!.are; r Sl In acest CBZ 'p' ·..·1 · OJ.'.I.n d.'.o .. .•. bindite constau in r. _.' ••F~ .•.......•........·'r .nrne ..·.a;e ada.p~ ·
c .•..

a asculta un sunet prcdus in apropierea urechii sale, Nu S8 poate vorbl insa. de edaptare dobindlte decit in. cursul' lunH .a doua, din momentul in care sunetul auzit provo.aca 0 oprire mal de duratfil a acUunii .in curs ~I 0 cautare proprlu-zlsa. O'rr noli studiem. concomitent fonatia r;;i auzul tocmai pen~ tru ca inoeplnd en starlinl in care reactia ci.rculara prelun~e$le adaptarea. ·eredi tara in aceste dona domenH, ne dam 'seama ca., pentru copilr auzul ~i vocea sin t legate:. un numai
!

dln primele zile Sf! observa un lnteres peatru sunet. De pilda, Laurent" incepmd en sfirsitul satptaminii a doua, sa opeea pentru 0 clipa. din plms, pentru

CU: despre auz, Jlproape

00

c:hiar de 1a nliter ...•. ..." .':'.... ~ n.o.u.· .-na slc···u"·U.IUl·~ pnn sClncetele di .. '. 9 I e .. p nn ... ". ~!g.a.tu.I .. '~ ' "'. ..'.' st..n . §iI "',. . lUam In consideraTe c •• d.,.·. ·1. b.. n. pn~e e sa.ptamlnl,. Daca vale" dinpacCltte, ami:d~uaoua. ~"ser~atll. care urmeazal,; gre~ ca '.Be'·' C.' ·m.. I.por ament ren '.···.81e.. In. c.'er.ht.' ..u. .dl., n.'. .,. n. u ..• es.. cte ,excl'u· IS· ·.0. . ·.t.. . _... .' ., d. f '1 e •• .... "~.;:I,1. "'. compUca.tH anal •..• l' ex s •.. .esne suscepb bil de unele · •....,' ' Ie despre vede~e~~,CJl~e~ce~r . peca.re, ..le~am consemnat vorbind •. C'onstHui,e acel g~n~la ~~~despre supt. Pdma. observaUe strig .. ···af·e.·.} ...., "'o.·.;p·l'~l· i.. cursul' ca_.. ...Q pa 're. .. .fo.'... -t ..... d.·e.v·•. .. .UI: ... ...l. m ...f.,. .. .. ' ·e r .. e .'} 8l. .e~ ... ~'rern,e' ·l"'n. .· •.. .. · U.1.'. n .. ~·p p·.e.· Cat nu- a 'p~ •. "r.o.,.a.. .. - ... . ~. 1.. pnm~eor trel.sapt.amlnl r· Laure·,·n·t·. .. .- . u In . ~ .. d'· 1, S nlCIO 'atano.aptea, dar ,a pUns aproape '.. ./;Po~atia semanifesta
I ~ .... '", .

.1..

'"

'.

I'"'

.,.

811:''''

_.

' ..

'0.

'-,

r.'.

A....

..

' ..

• _-

..-

.!

tie dupaefectele acusticepe care Ie p,erceper da.r $i vocea .altorapare sa actiloneze imediat asupra em]t;,eriti vocU sale. D asemenea legatura intre auz $i. fonatie ,este (j·are in parte .ereditar a 91 consolidata prin adaptarea dobindUti, sau este In intregime doblndila'? E'ste foarte gn2U sa r aspundem la. .aceasta intrebare .. Intr-adevarr dac.6L strigatel'e ar n imitate de 1.0.. at;;tere, ar exista en siguranta 0 legatura ereditarar n dar, rlupa cum .am Vatzutr chlar daca faptul contagiunH de -strigate ar Ii stabnU, el arputea. fi expUcat aUfe] rlecit prin 1imitaUe. Sa nu facem deci nici un feI de ipoteze asupra ca·

.cat un C'opil normal reglea.z8. Ina.inte de toaute propria sa fana-·

8'7

recterului ereditar al leg,aturi~or dintre {ana tie $i auz, cl sa ne Iimitam a studie conduitele leqatn de aceste functli din

rnomentnl in care exis Hi


Obs~ 40.. _

adapt.are do bmdi ta,


referitoare
r

d'iU.

f" . i ceout e~.e .pot ..1 u.'.n n_. ';'1".--.


,,1

Iata mai inti! citeva observaUi


Pina Ia mijlocu]

la fona,tie:

Iunil a doua, ,Jacqueline fill a .taent uz de vocea eI dedi pentru a 'enllte sdnce:iel,e znnlce ~i une]e strlgate mal vi6iLent,e de dorin~ll sau de minte, emd foarnea se iace,a puternic shu .. fiUi. Cam la 0; 1{14) S'9' pare cal sbi.gratul a lncetat 5~ exprhne numai foamea sau nepla.ce:re·a fizidi (.in special, dnrerHe intestinalel,pen. tI'ua sa dUe,renUs., cite putln, S~Iigi'~aele incete,a,za, de p.ilda,cind 'copBuJ este scos din le,a.gan Si reincep indala ce este U!sat 0 c:lipa fara miscare Inajute de, masa, Se constata totodats ,a:dev,arat,e strigi:1te defufi,e daca i s'e intrer-up'6 suplul.ln .aceste dona exe.mpIe pare evident ca. s~rigiHul
ests Ieqat de condu.HeIe de a.!;iteptare ;if de d:,ezatma,giI"e, cere .impliea adaptal"ea dobindU~,. Aceasla dHerentiere ,f! s:Uil'ilo]["mintale 'conco"m,Ue'IiIte en t6na~iaeste: insotHa iaane repede de '0 dilerentiere in inse$li. sllnet,ele emfss de copU: uneorj strig~'h.d esta imperio.s ~i furlos, alh3'ori plillugaret .si blind.Mn aceasta: perioaclia s,e observa clar pr-imel,e ul"e,aeUi circulaTe ~ l'egate de fonaUe, Se fnUmpla, de exempiu, ea scfncetuI .C,tI.fe enunta SHU prelungeste strIgateIe, sa He intreUnut ca un s,c,op fo sine, fntrucH este un snn,et inte;resant: 0; 1(22). Se fnUmpUi ell strigabmJ d.e fUf"Ji,e ,sa se'ierruine CiU un strigat ascutH care n distrage pe 'copU de ma dUre,rea sa $i continua Mntr-un fel de UHaiala foarte scuUtl.: Or 2f2.). la. rIndul sau, sur~sul poate fi lnsotU de surmte confuz·e: Or 1{26JI" I'n sfir~it,. sunet,sle asUel produs,er co. preh.:mgiti ,al.e ski.giUelor saua~e suri;surUoT, slut redescoperile direct ~i intrelinute ca atare; Ja 0; 2(12), Ja.cqueline ginguI,e-?te 0 dip'a, lara sa surida. sau sa sc:inceasca. l,a. 0; 2(13)1, aa emile un ie'l de :laJtHaHi: la 0;; .'2(t.5)., plinsetele I se transf'orma in jOC'1lri cn Vocea~, In forma UROl sunete ,~aha JI, ~Iahilj ~Hc. La 0i 2( 15). ea hi intrernpe cbjar masapen tru, lit se deda gin.gurelHor, In sfln;;it. de la 0; 2(1 H),cindEH:l s,e t,r,ez:e~;l't.e,. jocul en Vo'cea devine curent.
Dupa cum Yom ved'ea la examinarea imit.aUei" acesi,e prime reacUi circulare smnt. mnsotUe, ij,proape' imedi.at de contagiune vQcala, apoi, de

Aces.t.su.. ne_.r.,ea ,..... '.'.... '_.. stul .'.. . rrn pe care-I emIt, .inat.'ijJ sUu.atl'e!, in timp ce ..la ... '·.·.;: ..'). S.u·.n. . ll. '.0: 1'SiidU... 'l·a".·n' 0 ....1(22 1 .. B .... . $'e~'z:': S.'U:nete analoa.9. e . '. . sdu ale Sih'9,_'ec ·.u a ' __.' _ • lui Laur,ent pentru a J~pro uc~ ~e28 eonsemnez IIlIl Ineeput de _ reacne l precedate de 11M, .8U"8_ .La~i .,t(c. iar inceplnd CIl luna a treia, .apar circulara cu suneteleahu, 1. ,e '.e .... l. seara in semiobscuritate ~a tn-

de Ia primul ..... de ,·,t :.va secunda ~l lncunle ute .s fig '... .. 1'~ ..... t-, ........ tnnp .. ,e . cle.,. . -.........~ elll imit .s'c,nce"u.J.l' lul Leurenh .r atunct ,e. • me , e _ aza . irnii. ......... '1' :...".. "',~ , .'.'..e . .... ,. • stngat care h urmeaza_ . ~.... _ ... :.: Aeeasta prtma imltatte VO~ . ..... . t· .. retncepe sa scrnceasca, . ...... _ ' . . '. ~ sa strtqe, pen are 0> re . ".... ,8: eXls,en,~-. reacUe:il eirculare: .. .fnt:r-adlev.ar;r 'rna .... te ~e.i i"II"iuantl,e .. . .d. ~ cal .. mi sa, p , .' . ~ ".". iotttoti exista 0 autclmltate, a uca 0 da,ca ,exista '0 imitarea altula, a 0 ..... fIde err sau un hl.gUiv, Ier . ... ... 1· ~ La 0·, 1U.5), observ un. .e .'. ..... .. . " .• r~reacpe: f:.ucuara .. ' Ir ." i are azprima multumirea .. '. t care seamana 'Cll u' ~l c,. _, . 1. 0;1 (20.) . ., .. . 1 d· ' . per' '. oada J.n can;:l\ e"'Lo;;; '''' ,_ ur '" co..m,..p.'let tr.:e.ez,• ,a u.n s:u.n.,e'l . . ~, *..... s'~'ng.'. ~i . inlie 'tSU. pt.m._.J ..p are eu.. l~.mternntent~la I.' ...0" i (22),'. ~i Ia 0; 11(2,€})i in. Cl.,.C.·. f" ~.l. ..Ile . t.ml... 'go -. 1 eea. ~'.' ..
,',; '.'_

allditiv_ La 0, I ,',

(9) d·mpo,tnv~.

. - ~, ..... u erupt de scmce t tntr'''''_ _, de: lin Interes vizue 1. san.' . .. •.... . c'~., . t.. '1 e'sta Jntrettnut ca. scop in sine
SCi.luee,

~'t

,.'" "" '. . . . ate. Intr-adevar,

..

!e'

.•.. ,.

III

~.

Jl

'.

.•

_.'

..

'

.. ·1·• '1' l'I. 2/7~ Lenrent ging:ure$' e se . vecaljzele: a 'U d ""~e cepind cu OJ :2( 16) o~ f~c: dnnlneata.. up . c
f " -. .• - ,... •..

__ se trezeste,

. .... , .., adesea lImp

a repeta
Astle).

de 0.,.juma.t.. .a. de .. r.a.. f.a:.r.BI · ie, .. ' . e .. .e . . '.,- l o ,I nita.intI,eru. ~.e.re.~.'I.'. ....•. ,s.e observe . t...nd.':in.t..a....d.•. calZun privt egUhe. "." _. . .. 01>8. 42_. . n.~~ .'.'.' t descoperlte en totul intimplatoT:

prm reactii

O. mu te on .. In I·· ..... ... ,. d ura: un zgomot va'g. r La., 0) .2(1~1 :o~sc de _obicei ..Isul, dar. f~rli 2,(26) !'d.· ''>", ,d-;In u __ . interes . .'. Jonelle,. .. 'L· . 0,".. 2("i 5). Lucienne .el. cl' .~.. - pur -. repro _. I!;;l dre'ge glasul ~ '>f a .' :Sa n a in imp.rej ur,ar:ii asemanatoare etc.

'1'.'.r ...• d'

Llu'iellLn9,

L:Ill;:~~:O~:li~ro!~:lllli
<!

!a 0; 2(12).. duP.,ace , ' I' ,'? ·.r ' .... "..:I ... .,.!iC I'" fel la ,., ~rd' -' '. .... '.. . _ , _ '. jp' mi'ioere ~l sun._ ,e. Laure''.n'" proceueH ..,.,a .. .'1. .,..
,'I .'

eirculare

:unee

tuil·

repetlt aces! sunet

o.r

de mal
L. la

31(5~.

Ia. 0; 2 d.e imitafje

neta.

Pina fa 0; 1(3) flU. am constatat. nimic l.a Laurent care ar putea semana eu 0. reactie cIrcula.rlli vocal~. F'onap,a 5e HmUeaza ]a stri.gate de foame ~~,de (jlllJlrere sal) la sdncele ,care preced sau conUnua

Obs. 41. ~

strigatele.

Est,e adevlirat

ct"i lB!. 0; 0(9) Lau.rentemite

un sunet sema:n~nd

eu aha, fa.r~ str-igaJe, dar :nuID,ai >0 d,lltll:; de obic,ei,. a,eest sunet precedestrigatele. rIO schiml> de la 0, I (B), se observ~ "agi exercilii ale vod;,

t··· ';:". eatsta descriere deoare'ce foEste lnUb_lsaeonl~l!am:.ac ci numai in masura lin car: natJa nu ne Inten:s~aza In su~e'r..-. ....Ui In aceasia privinta prilejuie~te adaptiill de.:orm~. genera •.. ,Ie despre care am 'r"e'a··c,h~ ctrculaure voca Ie ..d ne' este. ."'" .~ ._. .. '.'.'cese de acomo,'d.are" d-e··.asimHare. ~...1. '. :e. .. ·a •. '1 '. '.' . ..' . . 'U$Of'. c.· In .... ' ., vo:rbU s.a reg a·slm. pro, .. ". • ".t f'l leg.' atur,a ell .suP.tul;;l cu. .'p 'e ... :II ,,' '." '.... '. d·..._.-." .. llin ,. ea reaCtlat. clrc ... ~Iar:;!'u < r e"Ie-am urman. . org., a.n 'lz..are;.r.' ..... ",-u ... .. ntr'u Ul" ... V" . M" .' intll .aeomo are:r pe . . .t"'" ,ed.erea .,. a.1 _..... .. .': ... .. unul Sune.t. n'.o u.·] de·s·,c-'o:·p.e.·.nt Im'. .. .. mn .. este. n.n .. t · ..... egasH.e_p'ermanen'.·,·t.·.~ ac ef.o.'.rt.d.e tfel 0 a... ', .'.... a . "'o,modare a organel0. r r ~ ·p·la.·· =. eXIs .. a.s. ..... f··..., (.·v. l· '.' . ' -tor . percepu t~... d·... ~.u'z·· "'.'..e·cz--.''. ,de' exe~m._, a .'eu. vocale Ia realUatea ..,onJc.a .i , •• ta realitate este produsul actiPIn o.. s,. 42)r eu toate ca .aceas..... .. b '.' "'., d,j ;.'modarea. .. .... ..'e semlane·!a; f'o;!iJ,rt,e CUTIn. I aeo; . ·t~··~" lor propru. D· a· ,d', d, 0 VI a,~n .'- '.... '..t... "'. °mitarea sunetelor nOI,. pro. use '. e _ vQcaUi va cons a In I. . . . ." . " .~ volumu! . ...... .'.: .... "1 ,,__ aHa pe'fsoana. Acest aspec···t 1 '!110m eX(lLm1ma lllsa .In .... .
• . •. I. .'. I ., l •

!'.

!Ul

' ..•.

"

..

'0_

j'.

'

,...

...

'

....

..

.1.

.....

la.~

1... ~... .

.'

....•..

... ' '.

..

'..::;11

,·.Ur

..

'.

...•

'.'

..

A.

_c.a!e..trateaztl .J,lm!taUa~~. Dupa aceea,


,~slmlma~,ein
A

l~~~te de auz da teaza din j una 0.. doua, dIn momentum s tabiIUll_ .a doua coordonari ,esent,iaffie: .coordonaro cu fonatia $i coord0n-CJ!:e.en ve~erea,. Pina atunci, singur.a re,actie pe care e obs:[vam. ~este. Interesul .copHului .pentrn voce. Dar cum ~c~asta~ react~e _nu e~te_insou tii de nlct 0 acomcdara vizlbUa ~ In. af ara ..de z,]jmbel~ de. coordonarljs des pre cafe am vorbft, ~n. es~e foart,egrr:u ,?a~ flxam Iiml ta dintre adaptarea reflexa ~i'
adaptersa do bindlta,
Obs. 43. ~_ Jacque~ine, Ia O~ 1(0) se l~miteaza- inca sa~$i ~ntrerupa. sirigale]e cindaude a. VO'C€! sau un sunetpUkutr fara. saiucerce si1 n;!~ PEmez:e.SUDe.tUI. . La 0, 1(6$1 .13). aeeeasi rreactije. In sehlmb, Ia 0; lflO), ea~ncepe sa sudda ilia. euzul vocti. Din. aeest moment reusim im lin~i mari sa.disUng,em .suneteI,e. pe ..care ea Ie recanoa~te ~icare U decTcmseaza surls~l (vocaUze, intonaUJi.de ctnt etc., care g,eamana ell propl.r.ilile ei fo.natUl) de c,eI€l care 0 mi::ra" '0 nelinlstese san 0 tntereseeza .. _ Aeeeasl .e.vohlUe seobse:rva. ~i Ia Lucienne, incep:ind en .or 1(Il)l" De 'la 0; E(2.5)'r tlmp de trel sam. patru sa:pHlml'nil, sun.etul ITa. care este 0 e,opie a. VQ.C,a.,~ 11zelor ei Q. fae,e apro,spe tntdeauna sa sffi1.id.a, ~,ar de la 0; 1,(26) declan~,eaza. 0 VilgaJ i,mi~a:re.De la 0; 1(20) Laurent sllride numa~ Ea ,auzul vOcii, de Ii! O;O,(m2h vocea era sufki.enUi penlru a int.rernpe sill:m.gat,el,e, Jar de Ia (il, 1(8) aces! interes pentrll sun.et fl dat mOle. Ia. incerdi.ri de loC'aHzare. t[iJ[ .geneI'a~f sunetele care n f.ae sa s:urida s~ntcele inaUe,cu imtonatie.~opHllJ.reasca~ snn.,elele grave n ..uiw'E!sC' . ~,i :n m:!nnJj~tesc" In luna a b'eJ!a~ su:n:etl1.~bz:z: n face sa sllrldll eu cerUtu.J.dine, Um:l!~nteca ,ei Insu~i sa.-l emiU~Jl, eu ,condi~ia sa f~e in~ofi.a.t ]a. {) inalUme suUdenla.

Iare p'nn}epet~re. In!Da~ura .In care liecare schema vocal a ~e_.0l!sol~de8!:a ~unctlon~_nd~ ~xis~a .a, asimilare generaliza: .toBre ~ .m~s~u"a in care ..reactia cl!culara diversifica.tre'Ptat In m.aterlafonIca~illn ne?umar ate combine til pe care autorl] le-an con~e~nat .amanu~bt. ..Exista,. o._asimUare recoqnlttva in rna~ura ~j~ c.~re;e·~c~ma circular aSi im] ta tia in curs de aparitie ~~~;:~a fdms~~lmln:rea un~i sunet fata ..de un. alt sunet, In r .• '?~a~~~ eSle. organlzarein dona sensurt complemon; ta:e. . mal..In hlr .ca a~samhlu .. l sunetelor PljPduse, ea cons ti~ a tuie ..• S~lste.mde erticula Ui In terdependon te, Iar apo] pentru ~n c~ fona tla. se coordoneazai imediat cu al te s cheme ~l special eu schernele audi tive. . . '...._Aceasta ne ...conduce ..la. auz." Primele .adaptar] dobindlte
.1, .. '

exerserea vocn est,e s~nsuI" trjjplu_ al. B cestul termen, Exista .0 "asimi-

l.a '0, l(22.J'~ eMr,eicunoa~te foarte bine sunetul bobltelor din gffiobuiletele de celulnld ~i indata. ce le H.ud.epdve~1I:.€!i.medl.at sprs moculund,l9: se

ana.

a.cestea .•

Cele citeva exemple stnt suficiente pentru B. putea constata ca un copll sre aceeasi compertare in pri vinta. sunetelor ca in cea at vederti. Pe de 0 partet~e ac omodeaza trepta t Ia ele, Iar pe de .alta parte, le aslmileaza, A.,ceasta esirmlare este Ia tnceput 0 slmpla placere de i1 asculta. (reac~ie Acirc~sura in care exists aptitudinea

lara fa ta de sunet sau aslmilare in acetasl

in

constatarn

mitor sunete [sunetele t rc, bzz etc.], l Sa trecem Ia ccordonartle dintre sunet §1 vedere.
0013'..44 .. .Jaequeline,
f
1

UmpasimHa.regeneraHzatoa.re (adica interes pentru sunete tot rnai variate] sirecunoastere a anuIa o~ 2(m2), intO,M(;e cspul ]in d.ire,eUa din care de pHda: auzind jm g]asin. 'Uf'm i1.ei, e11 se 'orienteaz.a. in Ia Or 2[26h locamiz,e,ai.za. destul de exact sursa sonora .. Pere tn momentul crnd vede persoana can'! vorbeste, darrbine~ gwen sa n@ p.r,om.mnt·am daca ea~denUfh::a surse sonora sl
1

de: a distlnqe sunetele

prin repetare)

apoi, In rna ~
euzite,

vine sunetul: directia buna~ '0. caute p:ina tnteles, este

?9J

imagine a vizUi.aU:'i sau daca ere lee o simpUi acomodere Ia sunet, Obs. 45. ~ La O~ m(2J6,), Lucienne am, capul crientet spre sttnga etnd en (]I chem d\~n dreap;ta~ a~uIH;i, ea Intoerce ]medial capul ~Ii c.aut,ili ell prlv~rea... L,a. Or ~(2'1)1" este adusa sub fereastra mea, de unde och.em. Ba :intoa.rce capul 101. ,sUng,S!, apo] ,mal. dreapte, tar in oele ron u:rma In sus, inlr-o directle care dep~$e~te ell. 45° spre s.tinga directiabuD,ar dar da dQv,ada de (I 'E.rvIQ.enUli. reglan~. In ulttmul exemplu pare sigur d:i ea cauta sa vada cauaa care produce sunetul~illlu numai sa se acemodeze 1.8 sunetl.a Of 2{ f:2hea. tntoarce din. nou capul clnd 0 chem $i cauta cu privlrea plni:!. ce m.a vede, chiar da.diJ. Em raro.'ilnl nemiscet. . Obs. 4ft _. Laurent, 18 O~ 1f8) da. dovada. de un meeput de locelisere a sunetului, Este cu1catpe. spate tara. sa rna va.da $i prlveste capota Ieagan!!duJ sau, agitindu-~:i buzele ~ibra·teI.e .. U atlrag 'inceU$or atenUa facind ana.r aha. El 11:;;1chimiba de tndataexpresia~ a:sculta. ne:mi$cat e;i pa.re s s,a c,Slillt:e cu privirea. lntr~a.devarr ca.pul sall oscUeaza U$o:r ffia. stinga $i Ia d.reapta, fara sa se jntoa:rca d.eocamd.aUi SiprB partea.buna, far priv~rea ratar:e,ste e;i ea. In loc sa~i. ram'ina .Hxa. ca jp:llna atund .. Inzne~.e lUU~ m~toarer lanr,e:nt hi orienteaza. ma.l bine capul spre 10,eul sunehdllli Sir !i:.nmod nre'S(~r pri'virea s,e intoaJl'ce !n. dir,e-ctia. bmn~J dar nu. esh:!~ pos:ibH sa.hota.rfm da.di. elcaul.i1i. s~ va.dai. su!['sa. scmo,r~ ga.u da.dl pI'ivi.rea Btl Insote~te nim~.c aUc:eva decU 0 pur.E§.acomoda.re a:udHiva ..

90

91

~. La, O.r 1(15), dimpob':[va, se constatai 0 s,ehimbate: S8 pare c:a au:Zin.d 0 v>oce,rlLaurent cauta sa, vada fIg1!ua respectlvs, der cu doua condiW. pe care vom ditUa sa ~epredzam.lnt:r-adevarl i.n dimineata
a.c13,le.1Ue~ Laurent, a sur~s peatrn prima da!,l:l: de trel OIi si, cum s-a vaz zut, este prohabU ca surillsul safi :fost dec1an$,Bt de 0 impresie globala,au.ditivli, $i vizuala lotodaUt In dupa, ami,8!Za aceIeia.;d zile, rna a.l?ez la

Ob.s.4'1.

sUnga lui Lauren.tt in Ump ce el este culcat in leaganu~. sau f,l:i p.rive~te Ia d:rea.ipfs. Scot sunetels aha, aha., Laurent tutoarce B.hm.ci ~neet caput Ia sUnga$.i deodata. rna zare~ter dupace am :fnC'etat sa c:int.Ma prlvesta lndehnlg .. Treca.poi .Ia. dreapta (faraca el sa rna. paata urm.~ri ell prtvii.r,ea)!;li repel sunetels, Laurent se ()rienteaz~ din .. nou in di:recUa. mea ~ipar,e' sacaute en. oehIt Ma. vede ~f rna prive~te,. dar de data ,aceasta faraexpiresia de ititeTeger,e f~ntr~a:devar,. In (least mlOInent eu steu .nemi$cat).. Tree diu nou Ia stinga., n c.he·m~i e~ sa intoa:rce dllin.nou, Pentru contraprobarreial1aceet:i..~i eXperient,ar der docan.ind geamul eu mtns U,eiB.ganuleste aseeat .~ntr,e cel,e doua canatur.i ale unui gla.svBnd) .. Lanr.ent se I:ntoa.ree de f.iecare dala. spre parlea bmla~i cavta cu privire.a ~n dir,ecU_,a sunetnItID.i:r mal currnd decUin. directla figarU meme pe cars totusi ozare;,;:te :In trea.cat Se pare dad ca elasoC'.iaza sunetul vodi Cll. Imagi.nea vizuai.aa fjgurH. umans ~i ca~ aezind un sanef nou cau.·lii. sa vada
._ Dar con[illnua.n~·a observaUei ara.ta ca mill s:~nl. lIJI.ecesar,e' doua. ,c(.lnd~U.i p,eIltru ca. ia auz~d unei voci .L,aurenl s!a.-~.i UX!B'ZepriV'ire'a pe 0 ngrnr.~. El trebuie sa Ii vazut eu pUfin maf ina~.nle fweasfB: .figliJIr.i§. in.r aJtceva"

In sehlmb, incep~n,.. '. .~' t; .• d·' x-- U m-a vaz'utcu ~ .... zi':iin d~rectll.a bun.a\.?l ...'''' ·.aCa',. n . ..' . _'. ocea, Laurent se Orlenllea, .' .... .. ··tm tnainte) ~i par,emuitumrt ca IDI -a descopsrtt figura, ..' chier neml~_. • nouit t~l 1"" . . .'. '" • '.". 1 U' . riveste sueeeslv tatal, mama ~1 dln no~ ,a", ea tao [. a. to ~ 1.(27) e ~P .'. .. t ".~ e~ atrH:n.ll.i.e acess ta. v 0;(:13 auztt voce a.: ;pare deci cer. ca .. _ ,,_ . du. p.'~ .c.e; m.'1 a • 0 cunoaste Vlzua_·. 111.. 0 2~14~ 0 repereaz." a. pe Ja.c. que. . .'. . . ..' . 1 lILa ... -l· -1 • . l1:.nel hgnn pe care .. .. ". ~ .t I vocil ei. aCeea$l obline, ffia 0, dlstanta de lJ9~2 metrl, dlUP'~. sund_ElI t fn- fat~ lui fn timp u "."1.' .) 1 1).·'3( lim a asez jos •.eo. t 1 '..' . _ s>€!rva. e 1 O~ 2(..d. h a. ,a· f . - r !I ~.ul' ..' f .. b liZ I(sunet care-Lplac e)l: ,elli . alii! ~·ibra.t,ele mam.Hl sa. e ~l ac . '.. . .... .~ .... ce .1 se" •.tioga n B.pO.llla dreapta, apm t.n fa!1i ,all"i ill jos, .. _. .~.IIDI _' r.; Atunci ]·1 -r. . . i> CHuta. as. '. '11. f...II. g... ·ur.a.. . "'" nemlscata, -m"'B.. In ~ . 1 ~···1 ' ~•.' n.]e.ac·a oc hiU p i·""',a· c.'" v~·e _... u .' .. . .. vede pa:ru '51 ·;;1 t".. ... . ~ ... t:.: dl urma Qbserva~~€! marAd· Pnter eonsldera ca aClease. ..m .. ... . sbr$.lt~ sun certitndine e, '. utem ldentlficarea .' ..•. I,.'i .1. a. imaginii vil.u,a.le a per.. '.-~. v_q_cu_:!$ _ c h eaza ell~ .... _ ..
Obs, 48.. _
,
. . A

d de Ia Q.

1(26)

:i.ndata.c,e-mffla:ud.€!l

~..T .• '"

...•

.u

..'

...•

·'A,

'J

Ir

.•

)1

c·· -.~

. f..

'

..'U

_' .. _..::I "

Q,

't

A'

.'

~+.

.....

. •.•.

aceasta. sa sa a.Hs'in mi$can.~~. a 0, 1(20)1, de exemplu, i~tru lara ,ca tatu~ L ren.t sa m.il Ii VBzut ~i lac aha.. EI cauta Ioa.rf.e alent ell p:rJivfrea Ifmi~~ c,arUe brateioJrillc13'teaz,a, :i~ ~ntregjj:mre), d.ar UmiUndu-se, Is 'e!xplorarea c.impiI]Jni vizua.l conturat de pozjUa sa.irutial~ (exarulneaz.a ca,pot.a i!eaganulUi, ;p]afonud camerei etC'. )1.. Dup,~ cUeva dipe ap,ar in fa~a lui, Ci.poi
d.ispa:r ~i

n chern

dnd

din. st.inga,

dnd

d.~n dreB.pta lea'ganuh:d;

acnm

el

C'alutli de fiecare data. In. d.irectia cea. lm.n.t'i. A. d.oua. zl, aceea~i experi. enta~iiace~ea~i rezuUat.e. M,ara de aceasta constat ca daca ramln .fie. m.f.:';lcat" e1 rna priv,e~te tara intereS! ~i fa:ri!i sli p,ara (;6; ma recunoa~te, in Ump ee dH.C'a mam.i:Sc, e] IDa r~x,eaza eu pri.virea :;;,i diuta:rea. inceteazd ca .$j cum ~i-clr da seamaca eu Slut eel care c~nta. La fell la. Of I(22)r \ e1 cauta in toat,epa.rtHe de~i se p.ra..re ca. ,este :foaUeatent ~a: vocea mea~ apo.i m~zaH~s~e ~n limp eEl en s~au :nem~i$;cat ~i. i;;;l.continua!. cautarea fara. sa ilea impo.ftanta lmag.inli mele vizuaJe; lmi mi~c dup.a aceea capu] .sir ,d'E!-acum .incoiD~ el se va. nrj,erda de fiec.a.r,e· data. in. pM~ea mea c.ind .il voi chema $.i vapar,ea mu].lumit dnd m~ va descope~ri. In ZIIeie urmatoa.re, f~nomen U] se rep eta ..
j •

.... In -eeea ce prrveste.t.. zqomctele produsa de Iucruri, se ..' '. . . . .'.~ obtr crt sordenarea audio-viauala aproape concopare ,ca e.nt. a. d.oln u coo' '.. '.·n.... "1 ('2'2' ).... .d' e e ..... emn]u. e] 58 ]Iiltoan;:e U..:l1 soane L61 U" . r mitent cn cea legata. l"II.ep.er.. . .... c. ... ., .. .~ ... t 11;,. ... bite 'V€:d '"' ....~. d' . *iBl.l!]jnuI g'ffio,b de celuloid in care sunam~e~ yO .. I~e ' _ ' •. imedlet m.. '.lTecI~' un a a. •... ..~. .. •..... :.:: •.•. t ehiar cind sUi nemi$,cat. •. I' . .' care. dar ilia. 0; 1(.2:6 il n'!l'g' J. aSe<-$ e c . . .' .._ ~".' ... . globul mn nl1~.., .... '. '... .. .[ et ',c de ~nd.a:ta ,c,e produc un. zgomot La 0;.. 2.(6.·.·) 'riv. "e.·. e un~l. e ... .•..r ,e _eCLrl n •. 211 flin · .. p .•.. ~. t ..r.hato· .•. . .. · timp c.e el l~i sug. ,e •. . 11 ldui f~erbatorm~Ul. -il!. u,' .~. " . d CUEi]utOHli capa.c . . .... '. ..' .".. d" ce~uk~Md.' agatata doar .e ... '.'.... .•• ...!I '1' dre anta. atgd 0 J m::aJne '. e .. polkarulli,. pnvm.u ...•a. .•• It ~d"'" '.~pUimini) de capota leaganului. Laurgnt .• cU.eva z:Ue (de eel mU.i :' Qual sa.'· -... ,.. _. ..' re loenl 'bun,. . .. .....• ..., d··· ,etul din 'gur~ pentrua pnvl III sus sp ..._. g scoate pe lac. e .. . . ... ..._,. etum In sea.ra aC'€llela~1 z.lle, ar,~.Und. 6stfeldi ~Ue de unde ,provme s~n '.." '.' .umiUale ador.'. rea e t .tie foade rapida C1l!l toate lc.a L.aurent. e sl.e p.e J lap' t ul se re.. ... .... . ac:eea~l '. .., '. ..... ' bIll. A dou~ zi .;;i. .in zde]e , u.rmai~oa['el .' ... '. _.

soanei, Obs. 49 -

I.

ir

.. '

. ..A ..

.~

0::;

II

..j

.'

.'

. -.1

...•

u~

.IL

la un m '.. ... .. .... . '"'_ p.. . .. ffiovesc l1.'?or~e·.11. un ne· ",,"""'e· de ]e·JD[l.· cind. sunetui - . .....'. ..'~. . ...•. 5e s~.m ge.,. el.. pa .... 1t"'.IIl""L. . r . ~ ~' ca.re 10 .', ~. '.. 1 '.,~ . 'f I, r~' c:i U regase~t!e de ind.ala ce mcep "aseQte ell 'p.nvuea locu. CIOCH. I .1ll 11 ':11' • n .. ". . .. ' .. ' 1"'of .. .. . dinnou sa c.li.odi.nesC'. ACee6$1 reach-e.. . 101 0,..,2(15) Ci~nd·....1folosesC' un..... LlasOil .. . ...... ;"2 m1~ ,·.of ,~ ap eI regase$le bastonul In .. werse ton (la .0 dmstant·a de l,5~ '.. . t ·h·.·l·m· ·P.·unctu.·· ill de contact ·b·. locur~~ 'C.l11d s·c.·

"nl dl!lpa"[lsom" , H ·eta.. La Ot 2(14) Laurent.

repereaz.lir

, .,'

" ,'elm

dislanja, pipa mea, pe

92

existent,a .UUll c.oordo~ .. - .... .......,·dl c· I'uin a. atrelClir In hmp c " U· .~ ....•... t ' .. d.. ... ' ~~.' .. llan ~~nre '.' ·e" le.-r· e. . ~" au. IZ.· . n_!eep.llin ..". . .';' '.. _.. ".,' . ,t s,1i tma de 0 fapt Ie observate in cursu! lanu a dauB. po _ . .' .
i

Putem deci oonsidera


V·.·.· <':::1

eel slgura

1.

93

ca sunetul VOClI constltuie un indlclu sematflcsttv ~i recunos,:ut de copil ca. fiind .~sociat ..ell perceptia vlzuala a IigurH

€'st.e ~n. SlmP '!U .semnal careU indeenma pe eopil sa caute f ell pr! VIreo. 19ur a. core:spuDz.atoare acestei voci, in acelas i mod .l~ care s~netul unui clopot,el declan~eaz,a~ prin reflex cond~tmona,tr.sa1.l:atia. l~a ~n cUn:e san trehuie ..sa ne:g.llindlm

Interpreta!D d.ecl? Ire buie oare

miti1 o.'ctivirtate .. Dar admitind aceste~J,em.ent a1 .acomodarii active, tr,e~ul~ sa re~unoaii,tem c,a ..el este redus Ia ..exp~esi~ sa .'. ..~~1 "sI~pla $1 ea medlul impuna continutul aces tor cea ac~modan main t,e ca suqarul sa asimHeze efectlv detaliul [prin recunoa~,t,ereetc.)I .. La ceatalta extrema avem recunoaS~e.rea a-~tiva a, unut .indlciu plin de semnificatia ~astiellr un :s~.gar d~ 3:-:-4..~U!li.i~i recunoasto biberonut cind n percepa villzua~ ~;H ,s·he ca-t snunta mase care U asteapta. Orr in ceea ce_ pnveste coord~narea auzu ~ui sl a vazulut, iala-ne in prez~nta unor_ c~ndu~teco~temporane cu coordonarile pozitiel $1 ~me~St.IptulUl [primuj .hP).r dar care seamana ell coordonan ~ ar .br:Z:l: .(de V',:derH ..S1.suptuluj (tipul al doilea), Cum s~ le

simpUi accmodare a. capulul in directia sunetului, Asadar, aeeste dale convergeu rezultatele obtinute de E., L6wenfeld1. Aceasta coordonare. a su~etulll1 ~i a vederil pune 0 problema interesanta.. Coordonarfle pe care Ie-am 'intUni t pina acum oscileaza intre doua tipuri extreme, Pe de c p~rte,r exista c~.asociat,iemai.mumt s8!ll.mal putinpasiva si mmpus.a de mednr ~asUel. POZI tla specla.la in iimpulmeseIor antreneaza~la ,um:suq Cl: de~ 1-2 hmi Call t~r,e~. sffinuluL Ce- i drept, ne-~ facut 1.ffiJ?f·eslCllca asemenea asociatii nu se pot constltut decit ell prlle] ul moor acomodari $i cautari Indicind 0 anu-

este dintr -0 data .0 relatle de comprehensiune (recunoastera de semnificetii), Cum sa explicam deciaeeesta stare intermedlar a ~,l proqresul comprehensiunlis . Dupe.. tot eeam va'Zut ptua acum in leg,a tur a ell asimilarea,putem accepts ca Uecore. schema. aSirnHatoare tlnde sa cuceressca tot unlversul, inclustv dornenlile asimilabile cu patfbil! Uiti1e datorate condi tiller de activitete ale subiectului pun friu acestei gene.raUzartAstielr copilul s~ge ~ot ee-l atinge gura SCIlU Ugura.9iinv ata sa. coordoneze miscarile mfi .. nilor sale ell miscarile de: supt in functle de placerea pe care I-o procura suptulpolicarului. Cind va ~usa apucevva suqe tot ee-l ve 'cadea in mina, en despre Iucrurfle pe care le vede sau le aude, daca suqaru] nu cauta sa le sug a imediat, aceasta nu se datoreaza poate attt faptnlul ca domenltle in tru ea copilului ii vine qreu safa.ca doua fucrurt In a'c~la$1 timp .(sa priveasca ell atenUe sl sa sug,ain gOl. etc.), D,e~H nu exis Ui insa eoordonare nemij IociUi Intre supt $i vazr s-ar putea sa existe totusi 0 exeftare u ciclulut ~e supt .. i~lprezenta uner tablourl vizuale de in teres special: v:l'zlbdOl tugUiere! a buzelor, care se obs,ervEi la copil curind dupa .nastere tvezt ob.s.3l} in 'S Ui.rile de mare atentie, ar putea sa nu fie decit 0 scbitaree suptului, dacaea nu se explica printr-un mecamsm tonic sau postural pur automat! ~ De esemenea, in eeea ee prfveste schemele vederfi, auzului, ,apucaril etc.r eopllu] va cau ta .treptat sa vada totul, sa. audEi _totulr ,sa apu:_e depinde in primele luni mtr-o mzsure matmare de trebumtel€! Iunctionale ale subtectului decit de natura. aoestuiexcittan(2. A$Ot sUnd lucru.rih~r este firesc Cil in ,cursul primelor sale ad a.ptari audi Uve sugarul sa cautein 8lcela:~i 'Ump sa prlveasca :;;i s,aascult,e~ celpuUn din momentul in care at
z,elor ca. d a.soc:iiatie eredita.ra
1

ajutorul alter scheme, Numat rezistenta

medtului san incem-

cauza nu au le,gatnra en suptul (se inUmpUi adesea c~ '.el sa suga in gol de indaUi ce ii atraqe atentia ~un sun:l!r ctt pen:

sa

adnti1;,em

ca

snnetul

vocii

u~n~l,.alte persoan:? D?ca admitem ca. .inc oordonarllo pozi ~ .. be.I~I ale suptulul extsta un emement de acomodar« actlva oncit~e .nelnsemnat ar II et, este evident ca 0 serle de ele~
~ente. nlter~.e~di,a.re.vo.r~eg~ acele dona tipuri e'xtrem'e I( coor(~oua["e~a..a'c~IVa}1 p~slva) r tar coordonarea intr,e vEiz $1 auz va. trebUI tartuata ma Jum.iUat,ea drumului in tre (tc,este eJCtreme. ~u ,~lte cuvlnter .~soJ~'.iaJia dint:e nn :u~et ,$l?p,erceptie vl~
zuala
1

totul etc. Dupa cum toarte bme _spune d-na Buhler in l.eg.a~ tu[,a cu primele reactii senzortale raspunsnl Ia un excttan t

nu este nillc1I.oda ta
lowen.IB[,d\

pura aSOclatl € paSlVctr dar ,ea nu


l

Sauglinge' Qui Klunge und Gerausche~ Z,eib;,enr. f. Psychol.,. vol. I04:r (UjQ7)~ pp. 6.2-'96. ..

Berthold

SyslemaUsehes

SludJl.1m de.r Reaktionen

de!

I.

94

p. 251~252;)1interp!(~teaza :t1ll]gu~rea bu· inbe su.p.t $i va.z (nul sau. a. WUeZ€HD.ta.t fe~ nom.emd n~,speic'tivi:n Z&UCl. a. zeC'ea, pdvill1d n lum:inare). Se!:inte~ege ~ns~~ de ~a sine cii da.dl ,e:tisiEl 0 .asociat:i!'E!, ea poate Ii expUcati1 prmaSIID1!]a::re [eflexar f·ara a. se face ape] maen:~ditale. 2' .K:indhe it unO Ju.ge lui ed!. a.3-ilr p. 210 .•
I

Preyer (L~ame del'enJ'anL

0; 1

invatat 58.-$i dlrljeze slnqur c; ,- '.- ' . F). vezl obs, 32). A~esr:'H~~:~eaochilor Ha Laurent, Ia eput ~!1z_l yaz nu presupune deci in ·m ~ de. coordolla~e intre slya, Cl poate n expllcat printr- . o~ .~lecesar C?_ asociere ~,av'ara.t ca mtorc ....in d".''.U'-~1 capu 1. spre0. a s 1m...ta.'. 8.C.' ,'.. '.' _'..' .' .' .. a. '., u .,re hV8.. E. ste. - ade, .' . _ . .... .' . ,. p'.il.u.. _.1. a j.ung'€! au.tom -et S"~I pi, re .e·........:,e.. cazul .. la su.n... .,... (:0._.. _ . e eapa '. In a c.... .. o.mo.d ..a. " . et._. r · .. ' , a. .1.au vizual mte sres ..an t'. (' 1 'ura"'. ~..'. ..' .'',- --. v ..orc... uma.. . .. '.. f·•.. -" ..'.. ... 1.1.' '.'n.·e ·.un Ib
rc

.y

I ' ..

.. ._

nido~ata_ asoclatiile simple nu f dec~oal ~..... exdu~. Dar proprtu-zlsa in coordonarea m d't .a,_ na~~ere la.o cautare gurU care corespunde vodii .r~ ~az. ~l.~UZ (diutarea fic.are-... o .. Ill.' t.l..rz.lll. cau.t.ai.r.ea....sune. t.elor. ."' c respund obiel't,.I..."J.·.. . .ecteior vazute]ai dac a~ sch ... I! d .'
are vizuale ~i auditive ....- .... "_ r _ '. :'- ...~ erne e ,e aslmiI "', .•. 1.... .: .' I Ive nu ar (lJunge sa diq menlll~ or respective, astmili , d -1. ~ ere. ~eClproc do11 Mai precis d ...."" iI.... _. '" In u .e In mod activ,
I!

mentul de asocie r......-: '., a nu trebuie decl trespective):'. e pasi v ... ~ " pe~soan,el ··t ....

. It

'.'

_"

.. ', ,

ele .. ..'

,'>_',

I····

.'

.......•.....

-,

"

cau~e ststematlc caror tabla- ..\._..... COphU se apuca sa auzlt t ' -un vizuale Ie co'Ie' 'SpU' nd . .' ~. ue, aceas 'a se datoreaz~''',. ...:'. d sunetele s~ strad~ie~te sa prtveasca ~t~~. ?n~~~~ndf~ptuIUi ca el ~~t prov~~e in mod necesarde'l~~~~r? a ~~. ~a~a un .sue.. t.,e ,e.xcl.t. a.'t de. sun, .'.. a_, Vlzua, 1 Cit,n <':1., 'diOt"" vizi .. ".Il.r copilul s .-",. t ~u ..ob.l.e.-ct b. f' ' e.· t.>jt '-.~.-; '. pl~a. aptul di in timpul obs. 46 su'" aucnnv. .Asa se _exI Laurent aUt trebulnta de a ..rivi . ~et~l aha declanseeza la Aceasta se Inttmpla probabiinu' CIt _~l aceea de a asculta, sunetul vine de la un table "_~-- p,~nt_ru ,.ca L.aur,ent stie cat pentru ca excitantul treze~t~\~r~~uaIP~~Cls, CI. pur .~i ~implu c u._. .aUe. cuv.. Inte ne n tr ca el cauta'" b..•.~ t. __ ' ,a'cel.a.<C;:1 tim···.,p·· " . ' , t'"' I ru ... " e' .tre Ulnt.e.l.e . l n.. . "I ". . t~e, in toate schemele de asimT s~ me.g~eze noua realin~d •. copilu! i~i intoarce ca~u:~l~e dl~pon~bue. In ~l doilea p. , . lr. · 0 ac.....•.. ~. r l.'n.. 1.n." d~r t.ll sU.r sell. o.n.o.'.re . .'_o m.,.oda. re la slr. t p .' ne, comp.arabdil ec.en..a 'm". ,x '1-' s·'.. -.~ . ,.U.1 d Jl~c.a.rle } c.,are urma.reste un db':l~e.·t'. 0··. aceea_.'" ~. .-. .'. c.. .e '. _ este ' clar ... OC.·hlU" '. '. . se mreap'ta in aeeea$i parte in c ... ..._ . ..' •... ca pnVIrea ~nde impresi~ observatorului. ~a :~e'a~emdr_ep~tca~ul, de c.e~aud.e' ~sa va da .... 'pu' _~; . (vezl ~sfir~nul ob.s. 4 .6,)'. pe_ g... .1" cauta:' 11tat· .. 1 ceea .. 't ." r clnd In re"6 ' ...Jr ~l slmplu sa vada :;f sil ....d~ • . ..• .•.. .1 .• ee cautii rin. d succe- .. u'l l"'n.t·.a"'r- ~t... . ·.1 . ,au".·l_..'. a .In,.' ac.ela.-.·..i tim...p., I.n,.... a' tr,ei'lea ... .. ·~ ·,. ..1. e~ ,e' In une e ca . '. ~ t· ' eli raltor pc., ..... -- ".. ' _... ,.... Url. ca..u ..• .. ·a.I.'.e. Sunetul VO~ a... '.. __.ersoane constItule in a -. ,t"..... '. a ,'" . 'p.'.rlvllleg;.l~a- u.' '.'.'.' _,.... t·,. '.- ' ... ce..as...a pnv.lnt un .e:xemplu" ··n anumlt sunet 'uce d -"., .. bUi 6s"l'1 c'am Inlotde.auna lao d-, . . . .umare. audltlva ~i vizualii c.,. ......_.- ..u umana p.osed"", .a.ceasta prop,rletate ·a··pr·· aUe cuvllnte,J · flgura .' ~ ...." ·u a a" '" .,.,. copilului in virr d' .. _ •...... ope umca III uruversul . . sae 0 luna-doua, de a se prela i8 0 totaI' .... ." '.

r.a:a

.I!a un, moment

dat "

"11-

1 ,'.' ......." .

Jl

I-

.,

scut litate de asimiUirj simultane, ea este usor de recuno :;;i mobila totodata, stimuiind asUel in eel mai ina1t grad interesul vizual. Cind copilul i~i fixeazii atentia asupra sunetului ,. oeii, cl contempla sau regase:;;te tocmai aceasta figurii. Tot ea se ana in centru in momentele cele mai interesante ale existen\ei (scoaterea din leagan, to aleta , masa etc.). In cazul altor persaane, se poate vorbi deci nu despre 0 asociere tntre diverse asimilari, ci despre 0 asimilare globala, $i evident ca acest Iapt explicii de ce surisul es\e mal frecvent in prezenta unor persoane dedi in tata unor jncruri. In caea ce prive:;;te coordonarea dintre auz st vaz, este evident ca foarte curind copilul identifica figura unei persoane ca tablou vizuel cu aceeasi figura ca tablou sonor. Cum se produce oanli accasta identificare? fire$te ca pentru copil 0 alta pers nu constituie inca un obiect pe care sa-l conceapii ca mnd cauza vocii. Dar nid mvers nu 5e poate spune, dl. sune!;ul ~i vederea sint pur :;;i simplu asociate. De aceea trebuie sa admUem di schem,ele vizuale ~i auditive s,e asimileazatecip~ roc: intr-un anumit sens. copilul cauta sa ascnite ca figura ~i sa priveasca vocea. Tocrnai aceasta asimilarerecipro constttuie identificare,a tablourUor vtzuale si a tablourilor sonore tnainte de intaririle mai complexe care vor da na:;;tere obiectului :;;1 cauzaUtii\ii1• en alte euvinte, ligura urnana cste deopotriva de privit, de ascultat etc., si abia dupa dob'indirea coordonarii auzului $i a vazului - in acest caz ~i in citeva alte exemple privllegiate ljucarii aUrnate clc.} - copilul va ciiuta sistematic :;;i en orice pri1ej corespondente intre sunete
Sit t.abldurUe vizuale.

II

:A

c.

$."

A,· ..

'.

.. ,..

. .. 1'

I,

I."

.'

IZ' ..

I..

._

.•.

"

Sa trecem, in sflr$it, la coordonarea dintre auz ~i fonatie. Aceasta coordonare pare mult mai simplii, deoarece f6rice fona\ie este Inso\ita imediat de 0 pereeptie auditive. $i se regleazii potrivit eu aceast&l. In acest caz, se pare ded eli nu are loc 0 coordonare intersenzoria1a, ci 0 reac\ie circulara pura: 0 serie de mi~cari care due 1a un elect senzorial :;;i sint intre\inute prin interesul pe care-l prezinta acest rezultat. Dar daca aceastii constatare este adevaratii in cazul fonatiei simple, 5e observii, pe linga aceasta. procesul invers: actiunea auzului asupra fonattei. Intr-adevar, dupil cum am
Ceea ce €,xpUdi faptul ca atribnirea vocH uneii figuri se reaUz€,6tZ Rumai in etape relaHv lung:h d. obs. 41 ~.i48.
1

-,

••

',-

.......

-',

7 - Na~ter'ea inte1igen:tei la copil

9'1

vazut [obs .. 41) contalninarea vocala este aproape tot attt de precoce Co prlmelo reactii circulars legate de fonatls. sclnce~ul altul coplt intr,eUne scinc,etul propriu etc. Ce Inseamna aceasta decit f.aptulca schenl·ele fonatiei si auzului se aslmi~e?za .reel proc. ~i. in .aeelasl .Iel ce s chemels a uzulul si vazulUI? Dupa cum copHul ajunqo sa ascuUe sunetu] vcci] sale in Ioc sa striqe pur si simplu, inaugurind a.stf,el reacUHe ctrcutaro do.bindite, tot astfel el asculta voces altuta ~L in masura in care sunetelo auzite sint analoage sunet~Ior pe care Ie emits el Insus], nu le poate percepe decit cu ajuto~uI sehemelor audio-vocale corespunzatoar.e. La tnceput, imitarea sunetetor _,n~ este decl decit 0 confuzieintre propria Voce ~I vocea. altuia, care provine din fa ptul eEi voces am tor a. esta perceputa actl v r adic it esteasimHaUi cu sehemele fonatieL Ionatlet, ale auzulnj si ale coordonarii lor confirms Intru totul ceea ce am constatar In le.ga~ura ell suptul si vederea, Flecare din acests adaptar] cupnnde 0 parte de acomodare lamedi u] exterior: .BC omod~are le directia Sunetelor, Ia varia Ua lor itreptata etc, Dar fiecare cupirinde' totodata llne],ement de ,asi~mnar.e. Este vorb~, ma.i, lotH, dea:simHarea pnn pura re'petare:' copilut asculta pentru a esculta, stri'9a sau scincesto pentrn a auzi ace·ste sunete etc...Apol are Joe asimHatr€!agene.ralizatoa.r,e~ copnul asculta seu produce suneta tot mat di.vlerse. In stir ~ sit, se petrece aSimilarea recoqnttl v.a: copil ul regase$te un s~n:t . pr... €-cis...Aces!: sunete. percepu te sau. produss nu prezlnta la mceput declt 0 organizare mterns, Flind legate unels de altele, ele nu au semnificatie· decft llin report ell sistemul pe care-IconsHtuie. Copilu] intreUne sl exerseaza tocmat aces! sistem, aslmilinnu.] diversele sunele 8uzite,;>i acomo~ de-aza acest sistemr in masura posibHuIui, noHor sune:te percepute. Mai tirziu'f aceasta organizare .interna se insereaza Ia rindul ,ei in tr -a. organlzare mati Iarg.a,r care ii eonier,a noi semnificatH: sunetul est.e coordonat ell vederea etc. Dar aoeasta coordonare nu impl:ic.a nici un proces nuu: ea se ('onsUtuie prlntr§o asimHare reciproca a schemelor vizuale
r

. a:pudirH ne va Iurniza acum. oca.:ia .de ~ progr,~sa Ill, descrierea mecanisrnului coordonartlor tntre scheme eteroqcne ..
&

g1llra~ochi~l sl urechea. mina este unul dindre instrumentel; esentiale de carch.se v~ ~-e~viintellqcnta ~data constituita.Zarn pu~e~. spune, c 'l~r~,ca cucerlrea deflnitiva a mecantsmelor vepucartl .ma~c~eaz~. ,1~ce _li ttll condultelor complexe pe care Ie. v o~ _nu~~_ rr ~SI~l~ prln scheme secundare" si care. cara~tenz.ea~a J>nme~€ forme ale actiunll Intentionale. Este Important,~eCI sa_an~ll~ zam mal amanun tit in ce f,e1 se produce ,!~e~s't~t d~sc~~e~:~: ~ apucaril: inaceasta. privintarmcnI?~ ,:,.,~'CL a.na .:_ schemelor precedente, vom cons t8l.tat 0. tra_sat~rade U~l~.~ ..n~.
§ 4. APUCAREA.

JlmprelllnaClll

Jail

dispensablla intre adaptarea orqaruca Sl adepterca proprru


u

ZIS

In conclu_zi.e an.aUza ..schemelor

A tivitatea princlpala at rnilnii este apucarea, E?ar ~,e Inteleg~ld~ la sine ea' acest £01 nu p"o~te f~ total.dl~OCI<1:t_ d~.~ acela al pipaitului san decoordonar~~~ dl~tre, klnestezH:'t~ -~ ".- . .'. ~. '.' '.. ..... ... vaz e t c. D"e' aceea vom aborda.·aces1te . .probh;~me numal. ~. ~ 'aceI numal In trcacat. Scopul ac~stei ~ueTan nu conSi'~ mat. L_ un inventer a1 condui telor dIU PrllllUl an, ..de .a~eea vom re tine numai exernplele utile analiZei!~tellge~te~: tin ... cinci . A~i .se pare di in evolutla apucaril se_.po .. AlSI1l,ng~,_ ": ..i, (1....,. e.- .....e-"i ..' rl atape, /D.·aca ... .ste date n.u coresP.unrl.'. 'D.iD.'.r V.lf.st... de t ... m ai . .... ~ aces.e . .; ,e .' s v~ ·.·.a tT._ cu. '. p..,. '. ,_. I na 't· r 6'f·a· cu m ne.-a.,. aratat ..-0. obser.. .. re a. ..ce.lo. T... t •.e.-l._.CO.excepnostri, succesiunea lor pare t;~t~~l nece~arapoa e ~ta tia etapei a trela), Sa exammam deci Iaptele In aceas
4- ~
A.. .' .

intelectuala,

. ~. . . ..' "

.,1<

..

.....•

li.

...._

'••

'.

'.

••••

,..

.'"'

(.

...•..........•

,~.i audfUv,e' etc.,

98

Daca aces! din urma proces r,amine greu de studiat 1a 0 virsta atit de frag·eda ca.in primel'e doua IUnir analiz.a

suc~~:::~ t~pa es te aceea ami§cd:i1o 1 ~ mpulSi;rc:. .~i a reilexului pur. Nou-nascutu] Inchide IDJ.n~a Cln? _apasan: _u~or. ~e palma lui- Astfel, la dte~~ ore.dupa,~~~te,re,LUCl!~ne strtns .deqetele, f~r.a _?POZI tia p,~l~oC.arulul. 1~ ll~ru\ arat~ ~or:l~~ meu. Se pare :insa en acest. ~,enex nu_e; ~e In~otI t Inc .. . p de :nici 0 cautare :;;1 de. nlC) un. ~xerc~~u care sa> poata '.fl cons tatat CopH ul las a s,a-i scape Im.~.dl.~tC'e~a"ce .... "a.pucar~.: ~. Numai in timpul alaptariir cind mllilnlle ran:tn stnnse ~l aproape, crispat.e, ina.inte de· relaxarea ~enerClla a t~o~USUl~I". -b·~ x '.' In. ': . .'ev~' su9' arul es..te' capat . 1m. Sa .re ·t·· a" c "It'.' Y1 mlDute· un oblect solId '. '. .. '. "f'" .~. oarecare (un cr,eion etc.). p\.r 1 Ins~ _Imprudent.~ sa '. ~ ~." ". ..' concludem _..... foarte pripit ca ar fi vorba de un pur automatIsm .~asa opU

~1a.

let

•..

'......

.••

..

••

I"~

7*

99

reflexa est,e deci comparabIlCl cu vederea $1 auzul din primele doua saptamint sl nu este in nici un caz comnarabtla cu ref1exe ca stranutul, cascetul, care nu atrag deloc atentia subiectului .. Este adevarat cil Iucrurile r~min neschtmbate multa vreme $1 Cd apucarea nu ducc imediat Ia un exercltiu sistematlc, ca in cazul sup ... tului, Ne putem insa Intreba daca miscarile impulsive ale bratelor, ale mllnilor si ale deqetelor - aproape neincetate in .prirnele sapUiminl (balansarea bratelor, desfacerea ;;) .strin£!er:a inceata a miinllor, mlscarile deqetelor etc.) ---- nu constituie un fel de exercitare functtonala a acestor reflexe. Etapa a dOUQ cuprinde perioada primelorreoctii circulase legate de mi~CQr i le m1:itiilor, inai nte de or ice coordonore Q'

nero astfel cazul reflexelor deapucare acehna al reflexelor de supt care ne-au perrnis sa vedem in ce masura exercitarea Ior jrresupunea o acornodare :;;i 0 asimilare active. Intr-adevar, cind copilul inchidemina in jurul obiectului care I-a atins pallll.a, el vadesto un annrnit interes: Laurent loa 0; O(12) Inceteaza sa p1inga clnd if pun degetul rneu in rnlna,

·-'---.dl ..... tr-aevar, '';''

d~~ reincepe

ime~jat. Apucarea

am constetat car i.·medfuatdupa na~ter.,e.·I.un.-,ele m.':.i.$ca.i ..r - ". .' .' .' .. ' ,,~ l m anlS imp.'ulsive. pa.-.lr.sa .co.·.... .ti.tuie ...· n ...e •n s u. ,...xercittu .. In _ gl.OI 6.: _~,:.ec ..I, .. . ..... 1 , '. ~ "d'~ 'U WU' TI2i a'" dona devine eVlmului apucarh. rncepin IDS a.. c ~.. ~ . . .....' Ir ~. ':~. .'. dent ca unele dintre aceste. miscan s~e_.si~temahze.a~ar d~~]n~ I,oadevarate rea,etH clrculare. susceptlblle de acomodare firl deasimilare treptate.
v

la 0; 1 (all are bratul ]utins ~i aproape nemi$cal. in timp ce vmina i se deschide $~ .it se Inehide pe jum.~tat~, .sP.re a.. se re,deschid,e dupa ,61cee.aJ etc. Cind mina se love~te de lu~ru~l mo~ - c~"', . ., -..... nemcetatf1..'.~' ver t un_.. scutece. ed. le ap~"'c~ 1"" u'a""a~ etc . :intr-o ijOjltabe 1_"'. '. :til. .. r .c t. Este qreu sa descril aceste mi$cari vag.i., dar est: .~e aseID~nea greu_ ._.~u. _. ._..._ .te: An . - .. '11""·" in . scooul apucaru sau .c.h..lar .• 0 .a.p,". t1!.. 0.-..-. ... C nurecUl1l0Cl.;.em. h' e']e O· anucare 11""'· " in gol, a.naloa.g.e fe:])lomenelor descrise in legatura ell su~,tul!~ ell v,ed~rea etc .. Dar in aceste cDndiu.ite nu eXlsUi inca nlel 0 .ad,evarata acomodare Obs, 50.. _. Laurent,
(1, . "-'
£ ..

lEL obiect,

ell suptu! seu cu vederee, Vom grupa in atest stadiu ansamblul reacttllor circulare care au in ve .. dore apucarea pentru a apuca [copilul apuca $i tine obiectele fara a le vedea sl fara a Incerca sa Ie ducat Ia gural, reactiile tactile _ klnestezice {zqiriatul unui corp oarecare, 91 ~i$carea deqetelor a milnilor sau a bra telor etc.) r coordonarile dintre supt ::;i miscartle miinii [suptul deqetelor etc.) ;:IL
IC}PUCOIU

propriu-zise

nerale

in ~fir:;;itJ coordonarlle

apr,eciabH in 8,ensul apucarii s.istem.aticer precum $i coordonarUe dintre vedere ~i apucare (a Iua un obi.,ectpentru a.-I privir a apuca obiect,ele zarite in cimpul vizualh cine· se vor constitui in etapeIe a patra $1 a cincea ~i care marcbeaza
succesul definitiv alapucarii. Astf.el definite, primele re.actH circulaH~ }.egate de mi$ca·-, rile mHnilor $oi de apucare In.cep prin activitati autonome .ale

(privlrea deqetelor $.i a miinilor etc.] ...Exelud,em din acest stadin coordonarea dintre supt :~i apuear,ea propriuzisa (apucar,ea unui obiect spre afi dus 1a gura)r coordona~ f,ea car.a.cteristica etapei a treia ~i care reaHzea.za un progre·s

dintre vedere

sl aceleasi miscart .ge-

macer vreo conUuuitate .. Obs.51. _- Pina la 0; i(i9) nu am obse'rvat Ia Laurent 0 aeomodere. fie cbiar mom ent ana I a miinii Ia obiedr In afara dea,comod&rea renexa: se pare insa di contaetul miinUmele cuau['i,cu1~rul., lui,. sau I a1. une~ batiste ell extremitalea san parte a exterioara_B deget~lot sa~= dedan~ea~a U ,,'*a '. -.• ..~.a .as t- ·' 0' u.lhJuu;.J.~. ·cau,".I"'r·e· E's're ·ade·v·arat di mina lUI nu ..s·ta pie Ioc, ." aZJI .. "' 11LIc'lI.u .•. ' I," .'.' cum se va tnttmpla mai tirz.iu:prin mcercdr], prin mi!?c;~Ii de colo~coIO: ea liml atinqe de fie{~.are· d.ata de.getel,e sau aUag.e bM.ist~!jii pare. mat bine pre,gatita sa apuce 'l(pa1ma fl'are·a se orienta: .. pre obiect] .. Se _t~te .. s h~~e mns~' ca inmerpretarea unor asemenea mj~did ramtne 0 .. ,chest~~~n: tcarte d~~U~ata. La f.e! ~a in ziua 'precedenta Ia .0; 1(20),- contactul mn~n .. '" .' "11. iI • . Jl...a*l>d·a fa1cuUi- .' Ig·~ hemotoc_}' ..... c..are.. 0 .. ttn pe sHngi tnchise a COp~JilUlijl IClJ.-.o 'WJ I"'>!;;J"_ .. - '.' _ .' . _ .. •. -,., ' .,~
u

nici

eu insumi. produce urmatond rezult,at:: mtna ~e. dep~rt:a'l~ desch.~zindll"Si2', . . .... .".. es"'h's-·~ ..::. '\\n·~~ll\:ne.l:::t',e·· ,'1' ooiectul, II apnea lncet. se dep,arteCliza. apOl reVUle_ 'd-.- ''_ ~ . ..,:",.". ~ .. '. .•. ..'~ 1- apuce etc· nr:m ,eonta.ctut ,eu oOled.ul din nOll spire at reverB ·ca 5·61" '.. '.' '.' . .. . - ~".' ,. .. . ".-... put de filcomodare eu . pan:~, di S'€l' produce 0 eX'cltare ,a ml.Ul:l~ ~! un _lnc.. .,." e '-' ' .' '-' -•.. _ Ad' .... t .' .. se aprop''le'· IEl loe. sa ramlna pe loc loale acestea, mln6!o se ep,ar1eaza :'iiI ,I
I~. ~." . .• , .... ..

.. -.

-'1

...

..'

·u

~I

si

rniinHor sau ale de:getelofr mi$cari .care continua' tara lntrerupere mi$carile impulsive ~i j["leflexe din prima ,etap a... in..
100

ell adevarat. . Obs. 5.2 ~ La Or 1,(22) in schlmbf pare sa aiba_ mail IDUUa. con~:nui" .. A' ·tIl l' O· 1(2;?)' laurent p&stn?aza 1n. tate in nn~canle de~apucare. . SI: era .~ . ... .... .... d - 4 -m'1·"''>1It·.edl ~nmatale 0 baUsta d.,esf.a.cuta. p.e· c.aH~' ..a._ ap".. t··.·· ' i m. na1IDpe. .u...· . ,.~ Jil - _ .. . .... . . '.' ..' '. .' . 0ca:t-~ intimpUitor (bra~uI lui sUi. cind nemi$cat, cind. se mi$.e~ incet). La.; 1/23). el re\.ine Ump de vIeo doua minute 0 jlucarie pe c·(l!rel-.a~ p~s-o 1: t·· {die doua onh dall. mtn~. 0 lasa. pe ]\umatater apOl o· reapuea spon an ~. . . . O. . . repe. .....e . '" ueZlll ··te re.··s"'.·· ·t·Q·t-",,·1 de· ea .. Aceea~.l cbservatl.e d- .... se "'.... 'a'za'" la - t foarte
• ~... .1. . . -.' F '" '-'_ .. . .' ~ '~ ~_. .." _ _. .'. _..... ~ .• 11
I ... .,;; .. '. . .. ' .... -

sa

caute

1011

mul

mtna sl-mi apnea ,adi.UUorul cind iii aUng usor pa.rtea e,xterioard a dleget el or. A,ceasta 'Obs@rv,atfe raJ... mine iu.do~e~n.ka le ~nce'put, dar pare sa se conHrme ]nzUele urwa'loCl:re. tntre aUeler[a 0i f(30}r Laurent Izni p.iip,aie cit-eva d.ipe policarul pe care ml l-a aUns ]nUmpl~Uorcu dosul rnijnU, f.~ra a-I mal da dru ..

~.(.2i6l ~.i Ii! 0, 1(29'). L,a 0; 1{25)1 el deschida

Ince'pind din. 0i 2(3) Bpare Ia L,aurent 0 rea,eUe circuls ra cere se va preciza $i va constltuj incepntulapucarH sistematke; el zgJde' ~i incearea sa apuce,aJ ba,ndoneaza, apoi d~n nou zgirj,e ~~. apuca etc. De Ia Ol~ 2(3 j pina Ie 0; 2(6)1 fenomenul se observa numet ]'n timpn] alti.pUhii: Laurent z9 idle Incet urnarul ,goIa,~, m,am.ei sale. La Of 2( '7 )conduita devine ne'ta chiar In leag,11in: Laurent z!!Jirie ,cear~'Dlful care-! acopeJra cuvertur a.,apoi n apucd$i 11 tine un morneui, U lasa il z'girie din nou ~i reiucepe ne']ncetat La 0; 2(11), ecest joe dureeza un sfert de ora fara pauza. ~,i reincep,e de rnaj ffiuUe on in cursul zHei. La 0; 21( 12) e] imi zgiri e

Obs. 53, -

-, , . e l-a enucat din inttmplere, apot o pap u:';iicil poe nn coHo de' e,.e·. arsef pe care ... : ~~ A.I _ .t.. L'" 0'. 3r ... en is;i Ioveste pIa .. ~\1 ~ ... ..... ~... ..alma m;hm~ urep ,e', u. ., ~"'r" .. . ca''', r-am pus-~ In i ,p_, III Irie privind Ioarte alent la c""",, ce _face, pumlOdr a cu mma dr0a~ ,.g. Pl . d·," .. oi contactul ell plapumtoara, - ". I··· a ' ·..puca din non etc .. -Ief, e ap .. .. ..._..... " . . .•. ,i!iI.pOl 0 as, Ci a . . .. ..... '. , ~ ~'""'-a a 0 zg.rrra, Aceeasl reactta ~.. stmte dm nOll 00 apUCtlldf_ .. ... . .. . d.t.a.· i;.Ud._:a c.e 0.• Sl. Ie'. l. .n ..a. t .•. ~ . i., .. - Ap deci o reectie-clreulera destul se 'peta de mill multe on In sir. .. sre . _ ..... se re._. . '. d _ 'vaz' ·+··t··~ d· ..... , de slstematlca, one.nu~a a ·.·e p':-P'~lt 1;:1 nue :I, 'u ...... ~ . .

0" _

--.,1"

'.

,. . ;~..' .. An aces te reactii echiva]ent~l r - '." , Nu ..este 9 *;u.5a~~2a~~v~dere ~i de auz: aslmilara pnn g prim ..elor ..... · - (.. le....a. pentru a apucaj...~l, 'un-itne,e. 'pu.t... d.e a.c.o.-, co.nd.u..lt.e.. 'r - .'ier tr .... _ ... .) pura repet~re ~ apuca~ '" ·i a deoetelor in functie de ,?b~ect. mod..ar.e (O.f.l.en.taree .. mnnl.l. s cu 0 mee'. lI!" N.' Iu. p oate fl lnsa ... . ontact ct, .~b'"'.,. tul] . , . in Hmp.. ce~~n u~,.e mar fl" .. _ S~ll de asjrnilar! recognitive verba de acomodarl me
I

L ..

_.

.!.

,." •.

si-mt apnea neillcelal pumnlll cu care am atlns dosul miillii sal" drepto, Reu~e'!;:t.'e ,ohiar sa dif.ere'.Ditiez'e prin pi,paH degetuJ men miHoc1U lnrloit ~i
sa-t Un.a separat cUeva elipe, La O:t 2i(l4)l;ii Ia 00:2(16) observ dar ca~ racterul doe reacUe drcllllarap,e care n prez:inla IBpucare,a spontani a cearr$afuh;d: la inceput constat. Olal.ona.re" apoi 0 ac'tivUate rUmic,a ,regulata (:zgfriere~ ,aplilc'ar,e, meIl1tine.re' if,iiJ. lasarel sl, In sflF$U, 0 de%interesare' tr;epilati .. In conUnuar,E., ac.easta conduit~. se sinlplific.a" in sensul cal Lau.rent

piora:re tacUUi. Astfel,la. O~ 2(1 i,), se ~D.Umplli c,a LaLu:rent sa. a'puce~i sa. tini. mai Dlult·e cUple ,cear,!jiaful sau 0 baUsUi. trec'in.d pe.s:te fa.za, p.rellminafa de zgiriere. La. 0'; 2U4)f ell pjp~ie cUm,lna. drea.pU!], un pansament care a trehuH s,a-i fie aplkat pe r.nina sUnga. In zilele l1rm!ai!nare., in-, tefoE!sul s.~u t.actH '@ste a.proape in intregime absorbit de ,apu.carea Hl(:i., pTo,e.i!lj a mUnUoTS.i de expIorare'8 'ladila; iI. fe-tel, conduite asupr,a dirora VOIn revenl. hned~at. Cit despre apucare.a obiectelot,Lauren't (<< carui p-re,cocitat,e in. ,ceea '!L(! PrIve:;;te suptul am vazut-o m,ai sus) inc@p'e, d'e pe 18 snr$Huill llmii a heia; sa apuce pentril!l a suge.. .luCle-est fel el tr,ece de la. eta·PIQ a doua. Ia Cea de 'd heia.
Obs. 54'. ~

2:g,irle d.in ce in ee' maio pu.Un; rpentru a apll,ea efediv dUPaJo. scwta ex~

ori generalizatoare,. .' . iti .... se observa insa 0 O·.d·• a··. .U.I'. Dl.. oe.s.,te ariledui't.e .pr..m~I IV.ce ,ee-d ' . 'u',..·t.·I~'n't...-ad.~e ... .•..- at. ..... . . .. c. o.·.n.. milnllorr .. e . J r - .· .• C ..' sp 1 coordonar~ mt~e.ml?,Ca~le'Ti suptul slstemetlc al d~g~te~ 1a var, d :el tIe~p. . ~:~~~a~l :~~~utin Insottt primele .dcbvltpat:tl Io...,~ a. a nu a. -'... . ~'.-~ d., _." 'd-'o. milnlle san deq etele." ''0." r •.. ~ ~ .... ar ... d .b... ndite care au lD .ve. -ere..1" . Ioarte preCOCe a,e d':e.ete • 1 ..9 _ . o 1. .. ~. ..•... . fi dealtfel obs.. rvate a.llt.e rea. _Clll. .:.. 1'· -.. ." . U i:ntre,aga sensie ... ~ .. . .....done ta DiU numalCU suptul, CI ~l C-... . ' .. '.' ..1 _ Ior, coortactllA...._a f,etel ~l a par~nor descop'ente ale corpu UI. 0D:,CI .•.. ' .... .... t biUtate ,
r_ .•~•. r., , .. ~

.,1_

.•.

'.

.~

.a

]ea$~ IeacW ngHatia mhnilor ei :]n con t.actu I cncuvertufa,; "ea apu.ca slofa 0' masa din ,i'nin~, 0 zghie etc.. Acele'a~i ret:l.cUi Ie absent !?i in z.i]ele uI'"matoare. La 0; 2~16) ea pipaie '0 p€!rn.ai. La. oOj 2(20) desch.ide ~i InchidemUnUe in 'gol $i zghie un scutec. La 0; 2(27) tine cite-va dipe cuv'ertufa fn ffiina a.poi
l

Pind. Ia 2 luni ~i jumata:~e, [a Ludenne se .obs,ervil H.cevagi cIa $1 ]a Laurent '(vezi obs,. SOL-52).. Sp.re OJ 2,(12.) observ

l02

. .. .. . f' *.' ~. ain-tea in ·l·· ... t ~~i -pip.aie ]ntr,-unaa,~a~, m ", , Obs. 57. _'. La 0; 2.(8.. . au.ren.].,.,.... ....t AI ,"'b, indleste, trepte.l . '.. . ' . '.. '. Ll' Condmta aceas a Uv... ~ .. Hm.pul sau.. dit.tpli .... suo p.luI. d... .ge.·.,.e, .e .or. _......•..... '1". d, a deprind,eri da.re: pri-. • ~.. ,... i la" i da asUel na~tere ,ll _au., . " .. '.. .' mteres prm ea n~ ~.I $-. .' J. ll, O. 2( 17), .Laurent gm'9ure!?t~' ~l .-. .. -.·-Hi in a-$l ~,me na,Sul. AsHe, 1(1 , . '''. . ..t. hmp ma cons.. - , f,u .. .. .... .', tinindu-!ji'i..m aces. .. ". . r suride swgur ~,a.d ,nIel[ 0 .. dOflnta doe a suge'r .. . . .. oC. ..., . . .:)
U ••

JacqueUn.e inva\ind sa-~i sug.ij deg,e,te~e. -ceea c~~ tell"~So f' ..• '~. ..- ... ~c· . ';n·. ep'ind f· c din 0; ~(2;8'l' ~ i!;ii :plimba rne:relJ m.~n~. IPI)(e ~e~t,e 5-0 aea 'CO~'':;.''. J" ... -'. . . '-' •. ,.,.". ~. '~~'~. ~f.a[~ in.dma OJ, 'Tf .... . '. ~i _ .~ •_ ex ·lor,eaza slstemabC'; IDV €lIra dll.Sa". . ... .. ligura, .fara . ,0. p.a..:re.'a. '. ca. 0. ' p '." .., '2.'(.'4), . ....0:::£ nume minoa. di... 1-" ·tacte De~ pdda. Ia Or .• J.! ea, l"t t" _. s.a JecuJloasc~ ~'une s·.· con,· .... al'eta .aceS~lUa.. D'e as,emenear . i.ll ,cursu} lunll e "... ... .. d-. 'e fac"e' "0' . .. "'" ' .. ct nen,as ,CUI Il. ~ ... _ .' ••, '.. Ie. Il"'" A" ..... . 'w .... ..••• ... He OJi odlit ajungmd sa-l. Uh.e. a heia. e,n m;;l f'reaca de mal mu. ... ~. . i .. r .. _ '. '. . .... '. ,0• 1'1'('·17)' in zilele . c;:i:. urm~toarer 1~1 Jlune m,EIi' ,0 b'" 56.. _. l..uCIE!nn. e, la, .• ~.. ...... .. . "". . c-t. .• . m , dre'p.t '·1 . ,. . . ... c ·.c, ,-~.~. . iste.matj,e de,gete.e mu. n He dronte pe QOUIUl .. ....: ., ''"It''' . . .~ mil][lt sau .. mall!. pU~Ul sp. ozitie ._ ..,. reacfie rep'etata a fost . . ., -~. . .~U Poate e.o. aeeas. ta . '. _ adormmd in ,a.ceas~a .•. ~... . '. '. '., '. La O. 2(25)~ lea 't~i freacd .~. ·'t···· ochmlm in.amte de somn. '. .. luovoc:ata d.,e. Ul a...~'- '."' . ". "'ncepe mereu,. p' nd eEl: arc ada i se .in,fO;le$te,. r ea.. .... . '. .' . . .l'Y. _ . . -hiulcu dosul . mUl1Iu $1 Iel. .... . . .. _
v· . ,.•.
j /,' 'A. • .'

Olt

55 -

""f...

.'

.,.

...

..

_..

'.

.•..

.....

lo!

. ...

103

indreanM· spra ochi


'f"". .'_

e d '. ' r ~,., . au. ren t la aceeaSI Acea.stal c'Onduita se ' CUOSU .. lUll.nIl, .. c.i. d cu .degretele. .n . . ... 0 serva lLa trezlre in U' . '" . 'I . . . ~. . .e.m.b.re.h;!, dar. se pare ca . .'..t '. ..'...' . '. n.lp ce. c.a PI.£.U.l. i. ~.~llltmde tirnp ce Intillder~a membre.lo:Ua;:r:, ~oria de un reflex ..spec:iaIr. die! in uUerior $.i spor.adic. Dealtfel L.... ;' .'. ~~ na$terer fre.~~area ochHor aparo e dam . . r· aurent I~lfrea.ca ochi] m .. , ~. d -. , ent de somn, ca ::jii cum ,a:rUfacut de .",' .. '.. -.~' ereu,. In epenrevem nelncetat 11 .' ." ." . . ~sc::opeluea tactJJa ,8 ochilor ~ia.r -., .a aceeasi nuscare pnn rea r · .. -1 observ chler ca . .h~ I . CI w.,e circmara. La. rO~ 2(:Ul') oc uu sa lucl:ude cu an ttcipatie .' And; ~.. . deplaseaz:a spre e] ~ el n I _ .. .'. c. - nuna dreapta se doi ... . .s ,U 0 vede il1C~. La 0; 2(1.8). aceeest react ... , p' 01 ochi sle .1 ... ''- ~ In chtd UlJI! UJ.n~,e, d'". copilul .lI·~ln<:i'· •.·.. . $ _,e Ie" C~l eel i.f Llo.. '.'~ 2·.(',(1 el mtoarce - cepul': .' ..''''stt .'" 1'.Jl'~'1'. . ~r,eaca. mima] ochiul . drf ep " oe ..". a . I.,). ]" . . __ ' . . ~'. epOCil consta~"1"'-· a t;;l .f.'. ,. '. ,I.H. reca .' . - •• ocbu . b .', ~ .~ .."
CH'~d A. .' .. ..' r n.

reineepe Ia 0 2(18) f U.$i pn~e nasul en patru deg,ete ,l?i Isi suge ~OlicaruIl~ I :~P~l SUPt~U[U! ~~, dupa aceea, La O. 2t 1g~ ~ . ,x • or coni mua -1), '" ~l apuca nesul cmd. CI.l. mina d .' ~ .• eu oe-a stmga 1$1 freac" ~ t, .''"', '. -. . ,ma reapta, cind am reacat oehiul, dar revlns me ..... I .' f~i1 tIne nasul en ambeJ.€l mfini, La o~ :2', ',' _~eu~ anas" Se~ra, c],r'€l'apUisprs nag. In tln '. . ' (22) par. e s a-$.l mdr.epte mrna ]mp . toere , .~ '. 'f .'. .. m .... - ce 1,-1 ciupesc L a 0'· 2(4) §:l '" zllele urrna..~ " '. . ,,-,. ~ '2'. -.. m ,. - 1~1 a lnge din nou nssul cu m,ii:niIe. . bs. 58: ~-' A doua d.8FHinder'e contr-adata d, L- ,', ~ _ ..'
&

nasal

cu mina- dreap . X ..... onuuna ta C dnit -..,


, ~. v '. .,

'.'..

. ..

'"

"

.'U

C:

m. iTrecvent, a dar trebuie sa intr,erupem aiel descriarea ei, deoarece terventia ptivlrti !i'ncepe .sa modttice acea.sta. ..s.chemaill~mpreunarhj.l..ln.-

cu ajutorul mHn~i drepte, Precizja cu care o face, mn timp ca mlna sthlg.a cauta sa invinga rezlstente cordonului si :sa patrunda in 'gur,a, arata ca e verba de 0 schema care 51-a constituit de-acum temeinic. La 0;: 209'), Laurent i~i tmpreuneaza rniinile de mai multe ort ~:i, spre seara 0 face eproape netncetat: lerpalpeaza, apol Iie suqe tmpreuna, le ~a.s,a" Ie epuca din. nou et,e. 11 intereseeza 1.1]a1ales saapuce ~~ ebia in al doilea rind :sa suga.in ztlele urmatoare. aceasta conduita, se repeta din ce in n:
:[11.-

lrl.

tr-adevar,
miinile

Inceplnd
impreunate

ell O~ 2,(24) se observa


C1Jl

(':,a,

Laurent

hi examineeza

A_

•.

•.

..u

r:

.'

~..

.r

,.

'.

....

lor se modifica din aceasta cauza. Este un Tenomen caracterlstlc etapet a treia. In special sistematizeraa acestei deprladeri de :impreunare are drept rezuU,at gra .. birea mcmentului llin care Laurent va apuca cu ambele miini un obiect oarecare, pentru a-I Une in -gura, ceea ce este de asemenea tiplc pentru etapa a trela r( ehiar pe baza acestei din urma tr,asaturi. vom conveni sa definim treceres de, la stadlul al doilea 16 stadiul a] trellee al apucarii],

atlta

atentie,

Inclt

miscerea

A.'

L..

lasi limp, La 0; .2(20) ~ j sn i,.' . ,.., .... cni cu~m, e e m~llll in acedir .... .,.. .... 9-. r n9'_e pumnu spre a se fr,ee-a'la ochi, tnchtd» IU ' no u oc hll din am te, ~. s'ur'.~d-e" ·m.··It .. .- .·.t A... . .'t··· -'. - . ~ _. "1 ' ." ' .'. ' .' . r C 11u -c ' ~", . _1, ", U I.Umll' '. ee' Iegatur,~ .,-- i 1" - d . ....' . . .' '.. ',' ...... •. ' .. ' s e. .m.ll-?Can nu au nid (I , .. a. en n ill erearnembr,elor .In zUel.e urmafoare' ~"'e.le'.a':,' ., ,'.' ~-l reactu. Obs. 5,9. _. AcHvUaf'e,a ruiinHor vI'z~nd' .. ..... " "1" ,. .'- •. '. • .. .. . ~'. corpu propnu uu SEl 1" "t··· .:~' I.illI nas ~I la oehI. Un,eori miirnile- ~mrJ' ,1 . ." ~., -. lilll eaZil te,·· (1 0 p.reuoate aeoper~ tntreaga lata A]~ i'I-O~11 ~a _-; 2(2-4}1 ~a,L~urent)liDJHnile lo\,',ese regu},il't ~i tar@'i,,,~ ,. . mod. sp,e'Cla] 5'E!' remarca~, ~ p~",ptul. In 'cope[li .. '.'., .' ' .....'.' ..msa. .. ea m r~uule, daCd putem spune a-?a se des.. , , .... renproc ~l S€l p'a~peaz.a. Fenoruenul a n,r,,·.·. -'t' * '. ~" ~)or~an~a I L., " '. . .' .... . . '. II" ezen at. 0 ueosebrLa. nn" .' a. aurent nunUUlJa:~ pentruca a d at l I '. .'.··h'. ':' prmdere deoseb It d. ' ... '.'. ... ... ._. oc ,,a 0 sc ems. de, de~ ., . . _. ~ .e tenace CI Sl pen tru rca a.reastl!! sche', ~ ',. '. ~at uHenor conduife' c...., . . '-' fi oar t.e'. precoce de anucare . ." .d·" - mel a decIau.,'-' ~i mai a~I,·.·. eu ve· en~a. De' ment·o ". ~ '.. ...,~ .. '. '.'. coor. on,ai~,a ,eu surptul .' 'd.. .' .... .' .,. _'. _[es 1 nat, m pnmul nndr ca de pe dnd Vola sa-~l S1!]ga po-hearul (nbs 16-')']) ';'. . , .... , .. _ . ,.... . .' , In nHe '_- ...~ ' .... '. .... . '.' . ""' ." Laurent 1~1 lmpreuna adese,a mii~
" " .j

1. J'S1

t..

f" " .., a,s .. [lg~ 10 momentul 'I,eaca. ,apOl ambit oh',-

clnd mtna sUnga S(~ b 1 .....•. .

UL

>.....

._

..

_ ~. '.'.

...

""

.. ,

.1

.......'

p.

'.

_~

'

'.~"'..

. .... '".

..v

.•

A.

sUn.ga -

sp'ror"'l,dl~' pma'" . a sIir:;atm"'. Juni· ..' d. .~ I' .. . .. ,.".. C _ a dt I .'-..... . '... ' ~".~ a. Ouci.. De . "a,1 oc nnel deprinded fo.art,e sist,ematice Ia O~, .2:(10). Cd J '.. . ..Y ., . ........',..... . . '. e, pare sa-~~ p'lpale m urule. dreapta tiJl pans-amen ti] p " .',t .. '"..' .
.V.' . ~ •• "

....

su9ln.du~~I~e-g,etele

uneia

din ,eie., A· e .' . ".


.

camp-odament , a. aparu:t .' la .. mceputul innU a trei'" ',.1 ,0.'h' .... .' '~'f-~. .' .•.g'l C._ '. serv as,,,- e_[ m,a 0; 2(4), $1 La o~ ,2(14) 'P: 'a' '. ..... "'~'
cst.'
.~
•...

. ..- .. ._

pe

L aure.nt sa-~l snga poHcarul


·..u..... . .... --.

ell ...

a~I.'u· ~ ".l' ."."' ..a .lea. ( p.e .mma to, .. .. .~, . •.u_ 'ulJ1U~.":nur .• , ',.
.

mma. til estc legala pentr.u a-I Impied~ sUng')~ eI ndnde' ~ ,.'~~ . . . " ~. ',Ica .. " '. ~ .. ' . ue C]leva Or~ mlna s.tinga

.s.u.. ga.i. I a."'· ; 2(17), .n 0 ~~

'" _' '., . . .... . pl,e

cu

tr.'ag milul

nuna

Aceste coordonar! intre rrii~careamiinilor ~i ~fat,a (obs. 55-58), nu pun vreo problema deosebita, Spre deosebire de coordonarea dintre vedere $1' auz, de exemplu, -e],e 'nu sint asimiUiri reciproce ale Unar s~heme independe.nte: in~r~adevarll ele nu slnt uecU 0- 'exHndere a sche'm,elor primitive Si pur tactHe -ale apucarii (obs~ 5n-~54). Impreuncn~e,a ~nnilo~'r in schimb, 'esi.e! intr-un sens r 0 a'similare mutuala~' dar eare nn ies'e nici 'ea din domenhd apulcarii ·t~ctH'e. PIn,a ,.acu~ numai C oorddnarea. policarulu i ~J a' suptuluj, studiat.i!i, m,ai, lnain te (0 bs.. 1ij-...24) impUca un inceput de asimilar'e r'eci .. proca intr,e' scheme independente" da.r dac,a. igura suge min.a $i dacamina se indreapta spr,e gura, ITlJina nu poate totu$i deocamdaUi. s,a_ apuce tot ce suge gura. Sa trecem acum ~a coordonari intre vedere si mi~cihHe miinilor ~ In saptam~na a 17-a'r' Preyer $i Tournay au obser ... vat di sugaTul i~i prive.a pentru prima oara miinHe intr,-lln fel sistematico Wallon!, care se refera la Beesle date, pare sa vada i.ntr-o asemenea concordanta indiciul unui fapt general. Din pacater observarea copiilor no~tri nu conHrma ac,esfe date". Ea pare sa aratemai curlnd ca coordona.r,ea dinire v,e..
1 . eUCln. ·t· ,.11 'r-,L, J' .'. f,t: L' . j ... t·· uue.ll

104

' p .. g"'" '9.,8' f;


c.

105

~.,e'r.e.··.· m.Il.ScarHe.... .~. ··miinii este un pr oce . . in: mal mare m,asur a de ex~rsarea" f es C?ntln~ u care depinde ~itii ce pot fi clar localtzats in ti~p u~~tl0nahl, d,:(:U de achiII usor determina tel este a' ... - Jl~~U~ at da ta care poa te duUe: 181.un moment dart, '~~~~~Ula a apaEltlel r, urmatoarei. conpe.rcnt ... pe in aceiasl cimp v··"· .·.1 In pu.ca 0.este e '"'""J'.. ··Izua ~. care ble.cte.le . . pe care Ie inamts de a Ie apuca, prive' t ..,', . ' .,' ~l" ~lIn~ Sa ~L t:1e: .Or, acest evenimenr f pe~ a~ter~atl: . ~lna! .~l oblectamlna .a l/-a), s-a produs ··1a ,., ..e .,r~e~er II situeaza In. sap~ Ia O· 4( 150) iar] L rur '. ....J acqu.ehne Ia 0~6(...)1 r Ie Lucmenne 1 ce~on]n~mi et:pa a~r~~~r~a aO~p~3(6~ ocaracterizeaza ...,~l ceea pot observa tot f.e'lul de c~ord'~"~c~ntl. -armai ineinte, se mUniir coordona~i ' 'll,~nan IlliTe, vedero si mi~cariIe t· ., ~'. .- - c~re mcep din eta pa actual": . . tr . ' . .. ua In" eta pa a trela, I a fa coordon.arHe pe ,01 pen tru .a conm I. semnat In cu' r· ..' S.'"ad _IU UI. ,(1.. doilea, .. '.. sul .Il.yj, i.1 . I ...' . ".. care . e-am con.' ..
I."
'.C .'. . . .......• A .•

C:T, ....

A.

I"

ODS. 600. ~ La o· 2t3' ~\ . ..,i:){ . . . r'~" itulCa a doua zj dna ....._ . .,' ~obciaTuI 'If '.' .....• .'. •• p , ee s a. apucat sa-si sug. ia '. .. - .~. '. - ., J6UCJenne "I~a pnvH in doua rind . .... ' c.e~.. ~1.1e.-.a ", . os din ' g'a .. (. se IndN"n deg..,e.,.tele d.uPft .. u . .' '..ur vezi ,marl inamle ob 23) '. p.:r.IVlre fll.. llivair dar in'" '~'·t·:.c de acomodarea is, ... ' .''.~1. •u 1a. lost. dec... o .g .' ' ......... ' ·It . . so,~. a. _e ochn '• Scb,i~b~ .1,8,.Oi2{12) ~i in zlua urmatoar,e" -ea ii-,:~~UI,_1C1.~J!~tanUtl~ m.'ulta: ,a.e.nbe. La o. 21(15)1 ,'.' t .. er ._ . . ~ P _ve.,~te m .."lna 'CUmiU ,__ •. ,.' .. 0 observ in timp ce' , t:-" . '1.. . .'. _' .. p .t..i:i. !;i.:I .. h;l. suge' ba.rb -t'·:" dr...ea .. ,, 'Mlunlle 1 :i,e mi..:ca, in. Sfa'X .cu . , r ..". IP'.B.·., '.. .PM.' .t.C!'.'.i:Ii '. ". . . .'..... n 6. i cala ' -e'l lea. feu m Dctlune,l apu'c'~ ,cc" l, .. t-a [cu d,egetele ntf"'.. . ". -, .'IJ. .,.,l,8.Sa rulan a de p,at i ,. '. . '. '. . , .. car·e d,atl§ r~i virii miin, d '..~_' .. . '.. r ~~ ne cu.ve:rlura. ~.l de fi.e· ... ' . . '. ~. ... - a reapta. sau, ,ambele mnnii. jUt .. " ,a_ '0. ••.. . ..• . pare .sa urmareBsdli cu oeh:·· ... ':Ie ,.' . ." .' . gur . '.' f, L1IlCI,e:n:ne • .'.. ." .• ~. . ._.11 ml-l)canle mhndoI' sale I .. _.'. i .. .' ....... ... ·.· . ]OS ~l. se nchC.'d corect e c.,. d·"'. mimde'.... IlU se -." ~.p v..l.r.,.e sa lB. Sli .. In ·,t .. \ . B.r . .; . n.. ..a. ,~ . .. con.i _u. '.. ' 'CtW·PUIUl vIzual A:t;iadar ' .. d ' ". . ,ormeaza cennlelor
sLSt'eomatlc
." '..
,t ...• . . ,. '. .,' '.. .... r.
1

mina d.re.apUi care zqirre un scutee, La 0, 2(27}r ee i~i priveste mlna dre9tpt~. in care fine 0 pl:i.pu~,al' dar nu stle sa pastreze acest spectecol :in ctrnpul e~. vizual, Bat t~i priveste de asemenea miinilegoale - sUnga .aproajpe ~'n aceeasi masllrB ca ~i dreapta, -- dar nict de data aceasta nu J.e mentrne tn cimpul vizuel: privtrea camta mtlntle, dar acestea nu so .supun priviril. La O~ 3(,3), ea i~iprive~te cu atentie mina droapta care "zgirie' sacul de dormit, pe care spoil n lasa pentru a-l epuca din nou etc. .Pierzlnd contactul dintre mtna $i perna, ee 00 prtveste pe aceasta din 'urma., dar fara ,acoord.ona ell mlscartfe miinii: mina 're'gase,;te perna ;pdn. acomodare ttlcUHi ~i nu prjn coordonare cu vaZi1!]!1. In seara aceleissi zlle, eaif;i priveste rnina deschlatndu-se ~i tnchtztndu-se. Nu 'ElXisiti. deoc,amdaU!i. nici oeocrdcnare precise Intre aceste miscari st vaz:rcu. reserva di deqetele par sa se miste si mat mull cind Lucienne Ie priveste, La 0; -3( 8 $i 9)r eo. i$l priveste cu e ten tie miin.i:Il,e impreunate, sugin{lu'~$iar,ata,torul ~i dosul mlinii drepte, ~ Vom incetaa.icia.ceasUi observatie, deoareca, .incep:ind cu aceasta data, Lucienne Incepe s,il duca Ia gura obi-ectele apueate, ceea ce atesta tnceputul etapei a. trela. Ob«. 01. _. . Jacqnelinepa:re s,il nu-sl Ii prlvit miiniJleinainte de O,j 2.(30). Incepind eu ,acea.sUi data insa. ea. hi obSrerva adesea deqetele care :8,(: mi~c! ~j Is priveste cu atentle, La 0; 3(13) eai~l mototoleste sacul -de dormU ell ambele m~ini: cind ele tree E:n cimpul sau vizU:H.l, lea. Ie prlveste It :I, ~,a fel cum ebserva eutela de pe sacul de dormit dn.d ele .aper In mod spontan, dar daca oOehit cantl s,a vadi winne:" mh;,cluea a,cestora in.c,j§. un depinde citu.~i de pu.tin de vedere. La 0,; 3(21)t la fe'l~ l~i urma.fe,$t,e mtinUe ell ocbii. La Or 3{22,) 1Ilrml£re!jI'e ClUlpri.v'i.rea mil· ,nile care ::i'e .i.ndep!rte,aza ~i pare .foarte uimHa cfnd Ie vede reaparind .. Obs. 152. ~. La O~2(4) l.rBurent descoplera. lnU:m.pl,atm: a:ratlitoru.l s.an dn:~pl :$.i iI pri.ve~te un timp foarta: :s,cnrt. La. 0; 2( 1 i) 1$1 exa.mineaz.a un mom,ent m.ina. d.rea.pUi de:schisa~ pe. care a vilzut-o linUmpUilor. La. 0." 2(14), in ,schimb i~i pdve!;lte de trei ori Ia rind. ffiiua st:inga. ~il ma.i ales -araUUorul ridicat in sus,. La O~ 21(17) I~i urmar,e~te 0 dipa mina stinga lnmi~c.area .ei sponlana, apoi 0 examineaz~, de, m.ai muUe od dnd ea ca.uta nasum sau dupace Si-a frec.at ochii eu ea.. Ace,ea:!ji.i obs,ervat~ .. a dalila. zi. La Or e 2( 1'9) surid.e m~ini~ sale sUngfu dupa ee a co]]:lemplat-o de '!W1sprezec.e uri ]a rind (dnd ml.nH. este m.ra bandaj); i.i pun atund mina inlr-llu b'cmdaji indatace 0 eUbere'z (dllPi:'.i. 00 j umatate de oral e,a. ,ajl1nge ·din nOll :in 'C'Jlmpu] vizltl.ut al ~u~ Laurent, ,ca.re H suride din nou .. till ace,ea.$i zi'l privc~te ell mulUi. ·atentie mtinHe sale i:mpreunate, La 0; 2i(21). ,el intiU(h~ In aef pumni~, strifl~ii. ~~-] prive:;;~e pe ce] sUng. d.upa, care :!ji,i,-] propi.c' a iDeet de rata ~i !~i freadi nasu]", apoi ochi.u1. Dupa 0 cUpa". mina sUI1.g~

.'

&..

•.

,.

·l(.··

'.

•.•.

•.•...

..

.."".

..

ceea: c,e arslE! di este vo,rba d. . ..... . lara prmexeelenta mQotorie .i ',.'" .... ..e 0 re'Bctie cncude vedere. Dar deinda~.u ce f'. . ..... I' se '. . enomenu produce I"' d S . .md.ependenta '. . . -. , ..' I~a "., virea asup·.· a m;"~]··I.' .'. • '. n .. r:ptU.lhgu. rii sale, Lucie'nne i~~ indreapta r p.:ri~ .. ...nu ~I 0 urmare'1!,t· 1· "d· ] '.. i?i. ..• .. ...., e.n ..e ung. l,~l eXlllmuneaz,a de asemenea
~ .'. -, . "r
u .. ' . . .

,"'I'~ar'a''.~ ..' I ,.'.". C'd. IClmpu Ull v~zua]

in Um.op ce d,e eh; 1. . .. ... ,~. . . . . . .'. .',' v,e$~e ace'asU'i m 9 . else lm~di u~or. Ea pn'. . ,ma Cllceal ma]l mare Bien i' ..' .. ... ~ '. ..... .' din. vedere I(cind mlna se '~asa in J' . '.. " .. 'Il~ .~l sunde,. 0 plerde :ind.ata ,cind .m~no;ol ur Ca d.·' ..' '.... . ~u .. '. IIli nOll ea ' '... "~' JO's 1,. p.,:. nvnea. ('auta in .lUod v adU·I'a· f ..... ~ .. 0 urmare-5te IndaHi La O· 2'(20) L· .." contInua sa-$i priveasca mfinHe, dec:i $i 'p'e cea s~~n-g~·'D ':1' ... UClenn~, se d,escnid ~.ii. .... h'.. .'.,... , . ~L. ,a. .e' ,plda, miin il.::. '0/" se me ,lId aUernatIVj ele fae ,'. '.,., .... , " ". j O ' .""' .. ,' .•••

. j 'La. QJ, eVarat.a .. L.a o· 2(16) 1· •. ' p.art'ea sUl1I.gli ~iplip!" .' .. i ...'. .. !". . .... UCUln.ne ,este.·.c ulcat.a poe ... ffi f~xata.. a.sup·'~a ... ';>ices''JI ..dime '.C~ L ·a· dn~a ...p.... 1. p.'er.na. '.'.. PriVir ..ea.... 1.1.. ,e's.te otant t··'e··: inm ~ ..o.o,.·a · U1. . .• · . ' 2(17) x cn mina d .. ~ ri r :UClenne sla c'UkaUi pe spate
g .. '

Hldproca

nue~~e'

~n"'v .'d' ..v._el(.... ,s.e ada.' pt@ilIzalmi!!;IciirH.a!miiniitdar ,e'r:_.a

·"

.'

.reapta

Inhnsa

.•.•

'

,l!('...

. '.

'

...

~u

..

,.,

A,.

'.1.

..

.. . ~.

. .. ace.aSLEl'. slmuHa.n

~I ..lII"" ....a ~u . v a..;!"'s··e· ~'...

106

1.07

vazl]]!.du-~imlna"
,

din .ElOU de faJa Iui: el 0 pr"'" ···t .~, " " -c!',d.. _" - '. .'. _'. ,-, ' - ", lVes e $1 1$1 P.'·al')eaZd .",.asul R'''' epe $1 rfo'.G smqur decmCl-.5ase orl la rtnd at' •.. du " , _.,(.3. '. ,'",,Par'e sa dcia ell annctpa tie ac:. - ,[..1 d.' eurr , ..•.. I' -. P' opnouu ..•.',1.'n.l"in a..s. nytL .• H ~~'-.,. h_",.epit rn apropiere r" d-7.. ar,.,e .l1ic1 0 1nfluenta asupra~;. ~"." -~. _.... ...a ..m Ifill.' ,a.',r, .. prlvirea '~.,' nil u.uSCtliru sale. Ride deci ','" ti"" ..
~. 'C',_..', '

se apropla

an

.~

-'

suride
J

'

din nou, A'


~j

"~-y"

CU,

a~,

Clpa

tIe',

dar

d.lnainte,. La nn mome.. '~ dat ~'t .., '.. ,p,' 01 .l~ll f._"r,e ,llasul $1 repeta cele n ..a.ca, _'_..Jl.,~ ',' in oaree capul .. -~, . e. ,_ cUpa ctnd ea se puna 1 ", ,'. '.-', .'''.. spre mme stmga, tocrnai in

A.··. ..... .' _'. d ," '. ,..In ua, Sa. nu (l,ctl.onezo .' Dua ZIt aceie.a~~ reactii L, 0 2',' ~.' ,. dreapta, apoi ambele mtl .r ~ .. '," " ,. , d;f.23 )]~l p'npi..re~te' m~na 2(24) i~f~"'t '..... '- .'. in.... lm. pr:..una.~.e.·.' (Ie p.rjv,e~t.e...indelung)., l.. .La. O. '. .:.. . s Util 4' r d'" ~ ,.sa poa te.. . sP.l:1.n.'ec.a, pnvirea a.ctioueaza asu,1"""nra ulfCC\ii'PI: ~1' ... ,f, Ie mhmlor ', ul care I),In' Sa ramine in cimpul vizual A, ajui _ tfel 1'. ." '. -. t" '" u., . ,ns aSi~e.. Uft etapa a. 'Tela.
, ,.' . -' I~lel. 'u ' " .. • · •••.. 1

asupra

direct"

, ...n

rmscare, dar pnvlfea

contl

~.~'

. ,.

ccle mai primitive l( deschiderca si inchide.rea miintlor, zqirierea obiectelor cu virfurtle dcqetalor, apucarea si Iasarea din mina a obiectelor etc.] - ca este verba in contlnuarc de un simplu automattsm impulsiv. Problema consta insa in a sti daca aceste conduite sint indeterminate deoarece slnt Inca in mtreqime .impulsive r sau daca sin t
indeterminate-

p,I'ive;;te reectille

p.nv,e~te etapa ,a d..• r·· ' .._-. !IlpC~U~H In ceea c.e OUB.n .acest stadlU- m'rc:ca· 'flle '.,~,.. . ~ai SIn t Pur si sim lu co' ",r . .. :--... . munn nu unpulsive ci dau ]~c 1£1~:~l~at~ det.~ec~anlsmele re.flexe ~i Reactiile ramin ' -. _-' .,. ,ear: 11 cuculare dobindite. . .. eu Sl gUf a,n ta. vagl $l se pare......... in cee'a c'e
• A., .

a.·. a..;.n falii .de ve···.d.·.. ...• .'~f·.~ AeCl.l. ~mp. ,e.de ca.· .suptu.l.l. e. v. ...s · .·.·,Ste in.·'-, . atst . d-;.,.' mn.rule.·· ap.:He'ere, ...b'·, el" .. !nceplnd ell.... eta,···, . a ..t,·, ..,', ". _, v. ee. a.· .. ". .'.' ' .. ..'. In,d·-.0; Jlectele' pentru a Ie d pa... ,1 f.e..la,. ~ vom. '. .. . nu IDca p'entru a Ie privi. . .... urea gUra, dar • _rage urmatoare~e·, e'O" •. In g·eneraJ se· 'p'OlL t'·· ' ..' '.. .".", .... 1 . _..... ..
, A. ~ .' .

ae~r. sa r amlna _lncnnpul vizual, Ma ~ . Z.lU,; IIDpotnv,a, mlna 1~1ve reg} . -....,~" ,"1.. ... " .. ~. , .. l la... ,.a.ceasta du..pat mt ':' A.--., r · ..... ". ,a .. m.~I~can~.,e p. ,.ct_ v,ed,ere,. du. ap.uce .o.-bj.e·cteI~v~z~~:· D_ce~stad,.,,],l~. ..perm}te.• cOP.Hu.lu. i sa v,,~ totul bldep'el1tIe.·'fl''t· d' C ...•.•..I.~o.c~am." ,?ta.·., . Insa.r., ..mana.. Ise n.~i~ea eu · ,' .. ,'..... Iie pnvue" putlnele' reat~· ..".,.' l' . . _ la. .'car.e - p·ar'tl'·c'I~-p.....n·e f-.'IU1' d·'· -" ." .. '-. d'... '-."'..'1:',11 CHeUJ[cu.e vag_l . '.: .. . '. .,' a: ..····" .'. .' InJate r~a~,tn khieste,zic.e· $6 U -~'Tih t .'.•....•.'e.<;II1, .~n~ . p~e',Eiit. p~In - ', can..r- mHnu 'lera '."':"._ 'p de ce.J.e.. .R e Ia..t.nl.e.. .d.l."'. ..re '.f .,.......Sl IDle:d ~f ... decl '._ .. ._. p.'. ' az - e ", . ··:t,:.: n.' .~ c,ari $il Sll pt' .... .' .. I ' _ . _ . . c~_re'exIs u Intre aceste m~~,date de sch~~n ca:u" suptuhu, .~l~~iirH,e' :m,iinH. sint com,anl det.e. flnin'""l .. .' .... et:C eT~loar,e.l_?ir ~l lngrlob.ate in ,acestea (suptul ~ .'" ... , a 0 reae .~.~cHcular,a a bratelor «:j a mii· "].. ,).,. C? In cazul vede'fU mi:c.arHe I,' "., " .. .,,:"1 ... _. nlor , ~n tImp Vlr,ea se limitea' '" 1· ~".'-. munUor slnt autonomer larpri.' ..... .....•. ".'~"._ ~,l_ . za_a a:slmllarea lor, tara a 1- ,... '}., "., acest, punct de, vQdere est" d ..,. e _reg a.. Dln
OJ .. ,." ~_ ,... -

tir ... ' d -

min ,cu:H~e.,. pr:m_\i.~.lr~at c.~auta sa.,.ur..... a..easc. B. ce face. mina dar rn r .. ... nu Incearc~ ~eloc sa realizeze ceea ~ ved .'. r., ~ ea nu reusests nJl.IU m ~ .'.. ..'" . e pnviree,
r ,' .. .

~~,~emin ..ce,. constau aceste eoordoniiri dmtre veder'· reactn clfcula. re ale rnih 1111 l . .. ... .', ,] . . ..... ~a e. spuna ea schemele ~'llizual'.' "-j d ~l. '~. ~.dlegetelor. " Se poate '., .- 1 .. fV .'~ .. • '.' e i)Jll sa a,slIDmJ.eze schem,ele ...,_ nuaie rara ca reciproce s,ll fie ..... tn n ", . _" ' .' ,:...- '.~ ma,". aHe I, , ... penl ru moment edevarata, Cu
-,i

prnnele

culare in got fara lnteres pentru obiectul apucat. Infr-adevar, cezul apucari! este exact analog cazului suptului, al vederti sau al auzului. Dupa cum exista un supt in qol, un supt al Iimbii ete., tot astfel, suqarul poate saptamini in sir sa-sl balanseze bratele, sa-stdeschlda si si'i-:;;i inchrda miinlle, sa le stringa, sa-st miste deqetelc etc. in g.o] si Hira un contact efectiv eu 0 realitate care rezista, Si dupa cum vedcrce

pentru

ca

nu constitute

inca decit reactii

cir-

T'

...

.~

ce

I'

>

~'-

,.

....

trece printr-o faza in timpul carele obiectele constitute 0 "hrana pentru privire, far,a a prezenta interes ca tablourt exterloare, tot astfel, prtmele contecte ale miinii cu Iucrurile ce Ie apuea intirnptator, Ie atinqe si me' zqlrie fa.ra 'Vole, atesta 0 f,az,a de asimilare pur Iunctionala (a apuca pen tru a apnea) r prin repetare, dar nu inca prin qenerelizare si recunoastere
combinate. Dlmpotrlva,

d'

su ..

"-'

,A,_

•••

.t.'

Observatiile 50-52 se refera la aceasta ·faza., observatia 53 91 observatllle 55__:: atesta. in 58 afar a de aceas ta functionar·e primitiva, 0 asimilar,e generalizatoar,e ~i un ine,eput de recunoa:~tere tactiHL Pe de 0. parter :intr-adevar r de indata ce copil ul invata s,a zgirie ~i sa plpiHe obiectele fobs., 53)r el ex.tinde acest comportament asupra tu~

A.,

... ~

'..

.'.1..

..~

c'

tUTor oblectelor~ inelusiv asup,ra obrazului sau ~i a proprHlor sale mHni (obs, 55 58). P.e de aHa parte" prin :illnsu:;;i faptul extinderii acestei schemer ea. s,e diferentia,zar dind lac 1a 0. asimi.lare ree ogniti va. AsUe]r prin p_ipai lr copHul It;ii recuno ast,e foarte bine nasul, oehit, mHnfu]e'r atune! cind lie cau ta.' In corelatie eli aceste pIogrese ale asimiHirH, a.re loc 0 acomodare t.reptata 18 obiecle: mln.a urmar,e:;;t.e forma obiectuluL poUcarul'se opune putin ,cite putin celorlaUe, deg,ete, lar din luna at h"eia (sau chiar ceva mai devr,emle)I' este suficienl Co mina sa fie ,atins,a u$or din exterior pcntru ca ea sa caute

Jl-

sa

,I

.'

....

108

coordonatoarer exisUir dup,a_ cum am vazutr un inceput (Ie coordonare eu suptuI $i ell vcderear ,dar Hira asimHarea rcciproca a schemelor preapuce

etc. Cit despre organizarile

109

:~ente: ~gura suqe ,miinUe,. dar far,a .ca ele sa incerco sa duca ,lacc~~r~ t?t. ce~a ce . .ap~<:~ ,~i ,[,ara,us~ ia tot ceea ce jjura s~ge,.~chIUI priveste nUlulle, .dar tara ca acestaa sa cauto sa reall~e~,e '.sau . sa apuce ceea ce vad ochii, Aceste doua ~~'~rdonan:sen~Hde, .vor '.ap,a~ea in 'c~rs?l celor trei etape c,ar e ur..m.e.az.a'',. Coor.don.,.are:a. d In, tre supt apu care eSI:e mal ,. ·.· t ..., .. , ',. '. ~." .... !J. '. , prec~ce .. ~1 carac:tenzeaza. astfel etapa a trela, Dar nu exlsta 00 necesjtato Ioqica 'a' ·::lIe'e,'s·· j,'ei O rdlnl de'S'..lcceSlune $1 s-ar pu'U ..... '. • •. '" t tea concepo 0 InversaTe' parttala Ia unu subieetl care ies dII·n',
I.

''loll

C:.ll

"

.. '

.'

I,

'.. .. .-~Jl

Ql'"-"

>lIL.

~Jl

,oll"

comun.
.1. ." '

."

in cursul unel a trei a ·e· 'or apar,e,.·d'·.' un progres VIZl-tape .. . _ .. eel . .. btl: de act Incolo '?Ir·e, IoiC c o· rd 01'. ~re,a d'In·t·re apucare ~1 supt. o ..narr .. -" • . C~ .. n~CU_V:lnte'I?J_na a ap~uca ..oblectels pe care .Ie duce Is qure $1, re'clprocr l se Intimpla s,a prinda corpurtl» pe carele suqe qura, . I
'. . ." .··'UI _'.... '. ,~" Ul"" '
I .. ~, A

Comdatarea este confsrmate de urma toeree reactie. In seara ,aeelela.Si zite ii urat Lucienne! obisnuita ei judirie.. Ea 0 priveste flx, deschida qura, ,executa mlscari de supt, deschlde din nou 'gura etc." dar nu apuea ]IUdiria. Asadar, vederea juceriet a declansat mis,c~.ri de supt, dar nu de ,aplIlC'are, Este suficlent insa s~ aHng: usor ell minernl jucariai mina intim.s,a pentru a declansa misceri de apucate: ince:rdi.:rii. succesive efectuete [til deqetele pilla ce op'ozitia poHcaruluicondu.ce la succes, lndata ce j1l1cada. este a,pucata., 00 duce la gudL La. 001,4( 10) aceeasi reactie: inde~ pendent d,e cimpul viaual, obiectul este dus lagnra indala ce a Iost apucst. D.a.di oblectul Ii scapa din mtna, tatoneaza pina izbutests. Obs" 65, - La Oii4(lO), Lucienne este Intinsa pe spate, 1i asez 0 papu,;;a in lata gurH. Ee reuseste 5-0 sugt'i miscindu-si capul, darcu gr,eutate .. Isi mi$d;i atunci mUnUe, dar fa.ra. sa le apropie senslbtl, Dupa un moment i.ii. pun jucaria in gurar ell mtaerul il$e'lat pe piept, Ea apropie ind.ala: mma ;;i apnea jucaria .. Explerien'ta 5El repeta de trel ori;acellieB5i reactii, La .0; 4( m50,), l.nd,aia C'9 jucarie atinqe gura, mtna se indreaplain aceasla. directle. Dar Lucienne nu persevereaza. In schimb, in seara aceleia$i zile" ea 00 apu'ca imedlat, Ace'dsUi condulta pere deflnitiv dobindiUi ~.i coordonata, Lucienne nu-si priveste deloc mUnile; pentru a apuce jucarie, dar ind.ata. C,€! 0 aUnge, reuseste 5-0 spuce. 0 face si cu mina stinga'l ~i ell mtna droopt.a'f dar maJ. rar, Pornlnd de la aceesta observatie, Lucienne tneepe sa ..sl coordoneas .mi~cii!Ine deapucaTe ell ve .., derea, treclnd astfel Ia etapa e petra,

s.a descrlem mai inUi fapt,eIe pentru a analiza apoi diversele Ior aspec teo
, '." .. ' .. - . ' . ' e on. m. m :n.a. ,1;;,8. sc Iteaza 0 usoara m.iis,care ~pregllr~, darnu realiZle'dza .Dlai mull. Deocemdata este cu DJ'a:puUntit s~. ne ,J)fon~nti::im daci1 e vorba de' inUmplare sau de coordonare. Dar in sefhr~,aC':le~a$~ zne~ U. p~nde, trei ori le I'mnd un gul'er mo'ame fnmin~ a pe,. cllverlura ~r.~apt~. lin!ln.-s ~i de fiecere datliea duce 'g-nl,erul 18 gura" Nu fa'~~e me 01 m.\l~ca"re de n. ved,ea. obti'ectul. La. ..OJ 3(9)r Ii pun in .min.a un ;,'Oblect ~e. ~em.n. Ea. ~I a'Pr~.pi'e' de 'Qura,. ,apoi. n lasa, La 0; .3.{I31, aceea~l.e~~e~lenta. Ea. retm.e obiectul, n duce Ia glllr,i:'t ~i UngeaUernaUv '~blect~I ~l mina" f.ara sa para cti d~sodaza acesl,e doua ,eorpuri unul de c:UUalt . ~~. 0i 3{24}~ ea ,apuca. din p·roprie in1Ua tiva ~ucrurne din pre.a.jrna 'eI .,fbuar~be!~ea,~ sacul~,e. ~d'~rm~,t: C[wertura} f;ii Ie dute lao gura,. La 0ii 4(4) apuca Hl.hm.~~Cltor 0 Jucane (hre~:t,e" t.ara ,9. 0 vedea) !;ii OoUne t.~H,e Urnp d,ecUeva chpe Face ...., .. '. ... . '~...... , . .• ... ,...... apm 0 Wl$Car,e brusca Sipre a 0 duce la 'gil!lra. ffira a UICer'cEl; ,5'-0 .p. flue :;>'s',c·::';A" ,ce"'dS' ·t·\ . ., .. - ... .... ..." (~ a. ., .,1 rea·cle cu un colt de cuv'ertura. Deocamdala, ea nu d.irijeaztl obiectul in sine,! ci ans,amblul mina+obI,ect: ea sug:, cle ~junge mal, inUi la gurij,. Ifilr-un feI, are loc ded 01 simpla e~n!unct~e ~ doua scheme (aptl.care ~i tinere) X(dur.erea m~in.u ]a. ,gura~ lara a se a~·un· ...,. ~l"""C~ la n ,II um.C a -I ,ucern ... oUlectulm. .g . ," d. ._d . ..c~u. [a gura. apol
<;:

.Obs,. 63. ~. Lucienne Ia 0;3,(8) h,i apuea ell mtna dreapta 0, s:uge .11 pun un Cf ' i '. .>. .. ,.. , ~I:" . 'h" ~

cuvertura

Obs. ,fiB. Ia Inttmplere, duce Ia gura

La 0; 3(21), Jacqueline duce Ia gur,a ce·eace a apucat opunjnd pollcarul eelorlalte degete. La fel la O;4(8}., ea funde, colturi de, scutec, barbetica etc.

C:':Bl

'1-,'

·.111

.•.. "".

Obs,.• 64 ._ La [0".419.'~ " ,.. . I'


._.i~ .,'

'H"'o;:e"" Cl."··.·.,,
••..~

o· .. '

]··uc·~a·r· ~ .... ;[e ~n

'f·"'·~· OCe ll.'or. 'N""' ... ~a. '·:h"l : '····lel 0 r,eac,d.

~j.e,.~~pm ,1-0 pun. 1I~ rn~na. Imediaf 00 duce ~a gurar 0 suge, apoOl (I plim:ba 10:.', II. U,m.• l..a..r. i?,.. pnvmd-,o. De data ac.eas~a, 5e 'po are ca ad.lu~ ,e' a puca.re ,8 .lIil.' ... p , _., ill . unm oEu'ed cu .scopuI d,e a,-1 snge formeaza un tot unic ~i organizat.

Ob.s. 6f)' bis. - Chlar de la 0, 2(17)1' Laurent, d!!rupa c:e aa.pucat scutecuI, n suge! in acel:asi limp ell mi.DJ.a... iExisia. ded 0 ~egalura fortuiCi illtre schema apuc-arU $i schema suph:dui degeielo[" A doua 'Zi, Lauren t su.ge pa.ns.,amentu] miinii s,ale sUngm" pe ,c&re 0 ·tjne cu ajutoTul miinii drepte. In zilel,e urmatoare, Jegab.llra dintre apucare;;w supt rlimine 1a voia inUmpUirH .. La 0; 2(28) .in sdllimh,este su:fident sa.,-i pun 0 judide in mina SUn-rIa (in af.ara. dmpulni v]'Zual $i b,ratul Hind i.nUns), pentru ca. Lmuent sa introduca acest. obie'ct in 'guI,E!: S.i sa-l suga. Exper.~ent(l reu';Oe$te d,pmaf mtllte ori a tit en mlna dreapta, cU $i cu cea stinga, .iar sist,ema.tiza.rea. r,eactiei ar,eta ca aoea.s,ta noua.schema. s~a .si c'onstituU de cUeva. z.Be. Acela~.i rezuIt-at se obtine S~lin zile!e urm,!:liloa.re. tEll '0; :3[4) el duct:.': la £Iura. funde" fra.njuri ale cuverturH,r papu$i d,e stQf.a et.c' iar l.a Oi;3( 5) faee acelasi lU.eru chiar Si eu obiecte necunoscute luw (pachetul de tu,tun, bricheta, punga de tulun etc.) pe care i l,e tin in dreptul obrazului
f

110

1_':-'
I

.~'.

111

~i pie care et Ie apuea dup~ ce at dat de e'le, Irnpretmfndu-s! miinlle. De asemenea, este suftcient s.a pun In mina sa, ]:nUnsa. a,nata, in, afera chnpuIui v~zuaIJ un obtect pecar,e nu ..I cunoaste nici vizual, nici teclll (d~ pildia un drUg de rnfe}~ pentru -ce Laurent sa-I duca imediat Ia gura -51 nn 1.6. oc hi. Vedom astfel di Ia Laurent cxlsta 01 coordonare Intre supt :?i apucare inc,a din a doua jumatate a lunii a. treia, dar, du.pa cum vom vedea rna] deperte, aceasta a trera etapa a Iost redusa la.el printr-un fel de precocitate a coordonarii Intre vedere si apucare. DeaceeB, era, dtpe-aci sa se inversoze ordinea xn care S€l dobtndesc coordonarlle Ia '8lcest
coprl,
\11

in 'masura in care ele ne arata cum se dobindeste apucarea slstematica. In urma reactiilor circulate di.n etapa a doua (astmllere pure, ,gene'rali:zatoare ~i recoqnitlva], copilulTncepe sa menifeste lnteres pentru obiectele Insesi cu care mtna sa intra in contact tactil. Se produce, in acest caz acelasi fenomen ca sl in leg,atura ell vederea si auzul, Dupa. ce CI! privit pentru aprlvi, copilul ajung,e sa se Interesezade insesi obiectele pe care Ie priveste, aslmllarea realulul vederii completindu-se prin coordonare intre vedere ~i celelal te scheme, De asamenee, dupa ce a exersat fn qol diversele mlseartale rntinii $t dupa ce a apucat pentru a ,8 puca, dupa ce afacut exercitli d'H apucare cu toate corpurile solide pe care lei-a intllntt :;;1a dobtndit astfel 0 acornodare din ce in ce rnai precise la obiecte (concomitenta eu aslmilarea generalizatoar,e)ir dupa ce a dez-

Asemenea observatli sint interesante

apuca mina, dupa cum min a cauta sa apuce. ~c~,ea~ c7 ~~~e qura. Intr-adevarr in obs. ,64" qura estegata sa s~ga mainte camina sa n descopertt obiectul si ",In .. conseClnta tot ce epuca copilu} este dus . indata la gUT~... .1nvers, l~_ 0; .[4(1~)II (obs .. 6S) Lucienne cauta sti apuce _ O~lec!u~ peca_r~ qura II , suge, atunci cind acest obiect nu. a Iost ... n p[ealab~lal'UC'~~, I manual. :Se vede astfel 0 data m~]l, mult l,n,~e _con~ta of_9anl zarea progresiv& at_ schem:lor: intr-c adaptare mutuala, cu a.comodare ~i asimilare racrproce, ~ .. ,_ ~_ _ . Aceasta ne conduce la coordonan intre v ~d~re:_si ~p,:ca~e~ Ne amlntim cSt in cursul etspet a ?o~ar ~~lvu,~a urm~re~~e de-acum~ miscarile mH~iL fara ca 1?Sa~1n~ .~~ ,"ascuit~,~~ ... privire. In cursul etape:: a patra, VO-I~ ved;;a irn~d~~t ,e;'. [p a . .... " s ~ ..' · _ . t . t .. . nne ca .'".e. carea In.· a'lf'l s e n:'!g·leaz.· .a .. dup ..a ..v....,ed., r.e .....CIt '. d.l.e,sP.re... et. a.p..a .... ... ... -, treia, care' ne preocupa in .acest moment, pUt em sp ..',:. ..•.
C!."

ve, erea:, lara sa ". ~. .' .., .. .''''1 t '.~_ ercite depinde decit de plpalt~l de suptl: .~.,~lln~epu s~ ex , ,~,' o inHue.nta asupra mi~cari~o~ .mllnu: ....,~~ctlu~ea..~.~ ..,~' P~l~l . ".' pare ........ ' '. .... el.a. ~-. .... d '-'1 .. rr .mlna r ,. ..... sa 'IP' ..ote n tl.,eze a.c.-.t.llvlt.a.t.ea.'. aces.t.... '..sau , ..._.'l..m'.'p otrtva, • • .. sa Iimiteze deplasarile ei in llntenoIul cimpului vizuai.
Obs. 51. _

'.' d

'.- "'

,.,": r eg'leze inca

apucarea

(ca._re d.'.,le.oc ..mdata .!lu.,. ..a ..

voltat chitar un fel de reCUn08$te're ta.ctHo-molorie at lucrurilor~ copHul termina prin a manifesta'interes pentru obiectele pe care Ie apuca., in m"asura in care apucarea, devenind ast-, ,leI sistematica~ se coordoneaza ell () schema gata constituritar awn ar Ii aceea a 5uptuluL Cum s,e expHcaaceasta coordonare? La inceput (obs. 63) IS e pare cia exista doar 0 coordonare partial_a, adica 0 simpHil conjunctie a doua scheme partial independente: m.ina apuea obiectele, iar gura atra.ge mina spre ea. Tocmai de acee'a,r chiar la O,r 4(4) cind mina duce obiectul la gura, Lucienne sug,e deopotriva mina sau oblectul. La un moment dat insar eoordonarea d,evine totaUi. Or ~i aiel ca ~i in c,9zu1 vazului t;d a1 auzului, apare clar ca ,a.ceasta coordonare rezulla dintr,-o .asimilare re'ciproca a schemelor prezente: gura ca.ula sa suga ceea c,e
r

Luderme la Or31~13) ]}1 pdve$.t,e:. ~nd~l~ng; rnina dreapt_: .'. .~. chlde MID8 s,e deplase-aza Md"" i ..... .. ~ ..l .. .... ' ~av~.nu bratul inUn:s)'. care se descl . e ~1 se 1.DIC.. ~ .. ' '.' _... '." . '. t . . hii _. ~r sc eu dupa aceea destul de brusc spre obrazul sUng; or, o.c.ll~I"mae -, .•. ~ . '- .,. . miscare '1 inorCIn u-,seu c·"'n·tl':'nuu· co. 0:=1rind. er h t cindu '.. .' . Ui capu ,., '. v .' p:re<crz,le aceas, . 'i '.' .', _.... . . ....•• , '. "" .'. .'-·v$le '. Is . ..' _. ~., '"',. e· Ap oi mina tsi re:iapoz1t18· Lunenne 0 'PH e .. exu;.tat 0 pn;vlzuln,. '.' .'. .y . . "" .~ .... t ·"11 ~, continuu $i sudde Iarg mi;;,cindu-ser apoi a~e18~:1_JOC, reln~ep,:.. u,'l.~.e ~~: "'. .. " _ uJ'matoar,€ se men t.'..... l·n~e·resui \riz.ual contumu plentru ml~caJ].le.. munu .. ~Jne.I6.· . .. " sall pentru. s:pe,ctacolul munn c.are . ne~ - .' .. .... ' .. , sa i;3!iba aU ef'ect dedt 0 vaga di:namlzare a acestor
• v , •• -". ' ' _ ....•. ' ...•.

. , . ..'

. ,~.•_~.

,.'

tfu

.<

un obtect, d.aI v·e.derea nu pare


'...' . '.... n:w;;c.an.

·L··O· 4lg,). L.'~c\ienne uu f.ac,e 'l1lid o:mi$care pen.. fU a..ap.,," .. t ..(:a, Obs 68. ~. ar . I,'''' '. ..... ..... .~ te. Dar 'in mome'lltulin care, di:ucind 1a gura ]ucana pe' care' 0 pnve9·· ... . . ". _. .~, ..' -;udi.da pe care a apucat-o inoe'pendent d,e 'vedere eaz~re~t~. ID.lna ca~"~ ] " _", 'l~" d·'f·e·p··t urm·· 'a'f,e lIDoblhzarea.mll . '. " "t·nbiect ate:ntla el• VIZUli'(it are ".. . ~ .. . ' .. tme aces, 0... ·udina nii in mi.$Carejigura. n era totu.;;.igata d.e,scblsa pe~tru .8. pnml ]." '." aflata la 1 ·nll, depaJtare de eEl. Dupa momentul de Im?bdltate, LUcIenne , .~. . ._ _ _., ...., 'c'. ',. 'p ve~te 0 sug,e din noll :';i. ,i\l!.m,d. ~ d.m gural' 0., n S,uge.·]ucana. , 0 scoate . .. . . ~~ i' Unga Luin acee-a;;i zir 0 nouaexperien1a. 11 pun 0 cuuuta In mna~ I,' .. ' e denne 0 (lucedirect la gura, dar, in.ainte de a 0 introduce {rIlLlImp c·
j ,

..

.. .

.'".

'.'

'..

....

"

...

,.'

I'

'f_

'.

..

",

112

o _. ""T..,~·t"'''e''' inte1igen~ei o .... .t,(A;~ ......... ~ ~

181 copil

113

i.i s.int 'gcl'ta deschise], ea .Q 0 bser ..:iI Vdr 0 ll!nuepatteaza. de g.' ura ..:;::j ' jme III lata 0 ochilor, Ia 0 dtstanta de ..' .. 10' ., .' .'. . --- v • .".~ ... _ " ..'. '... ,,' _. . . . . ~"_".e crrca .. '" em, '0 prrvesta euclea m.al. . m.ure atentie, tmtnd.o aplroa:p-e ,-,'- .o l~ • _. nl - -. t, --" tl . ." . nenusca a. ma,~ mult de un minut, IT acest -'.. - -.. bu.z., . I. SB mi;;,dl '-I I se - Intlm pl)( sa- d'.' Y... cub' uta la Imp.".. e1e "=J1 '.~. ··--it '.~ _~ ··,fa. ·uca gur, r S 0 suga clteva secucde, dar apoi 0 scoen ..... ",. ,'_ ....'.. .' aceeest zt L, ~.. ' ' .e pentru a 0 pnvm. In n.E.nn.e .. r.e-p'eta.. aoe. lasi Joe cu cuvertora .. da r f-'''';'':'' deocazadata vreo coordonare ~ntr,e vederea~' ec ~_, .'~.'. .' . ara sa exis'le
u ...• :.! _. ~
' .. _'. A. ... . .• • ".. '.U .. '.'

bu'zele

tntimplare rnlna care ]j tine mtna dreapta, P]'ive,;;te cu atentie aceests imagine neobrsnuita, dar far,a. a Iace efortul de a se dega]'B. to cmeiJn acest moment. Reia apoi Iupta prjvind de [ut tmprejurul capulul ei -51 Jl.U in directia jruna. Sentimentul de efort nu este deci 1.0calizat in tabloul vizual ,al miinii; d in absolut, La 0; 5(25)1 aceea;;i

imivede

din

-.

_ ..

_.

-..

'.

tl.

"'P ... ucaraa ca atare.

" .'.'

oeiectnrm

Si9Jlla

mlinH_'

0;:,1'
'iI

reactie.
Obs. 7,j~ ~ In ceea ce priveste coordonaree v~zu]ul $ia. miscarllor mflni], laurent at dovedit 0 precocitate r,em,arcabn~ care trebule alribuiLta, dupa cum ni se parer dczvoIta.rH atinse de el prin schema t.mprellln.arii mllnrlor [vezt cbs. 59 Intr-adevar, datorita feptului ca si-a apucat 0 m.in.a en alte, oporatia carer in. cazul unui copll culcat, are ,in mod necesar drept ctmp spetiul de dinainlea.fete~ _. Laurent a sf'ir!;iit prln a-~i examlne alent mtinlle ell privirea: vezi obs, 521 la OJ 2(19) ~i lea 0; 2(23) • Aceasta legatura ordonata, desi fortuna in. ceea ce priveste cauza ei, are" pe de aIta parte, drept efect fir-esc aparitia unet fntluente a priviru asupra m~~carn :insa~i a. mtlnli. Asttel, la 0; 2(24), Laurent r~i pipa1ie mtinila Ia 5--10 em degura~fadi a Ie sage" el Ie departea'za., apol Ie apudl, din non, eel putin de douazeci de orl Ia rind,priv-Indu-Ie mereu . Injr-un vesercenaa exemplu se P',areca repetarea fenomenulul este determlnata de simple placers v:izu.aJ.a." Dupa 0. ora, aceasta impresie este confirw,atli. p:rin :faptul ca L'anrent, a-pudndu~~i m.ina dreaplficu ce-& sUnga. ~i ~nUUurin:d p,ansamentul (a.plka.t intre Ump pe poUcaru:ll d.rept)., U m·entinein cimpul vizmal ~i~l pdve~te ell curiozUat,e. La 0; 2(2.5)j Lauren t hi poriv'e~,te mtna sunga ne.mi$:ca~~, dupa ce $,-6 ft,ecat lao oc:bi, La Or 2(26 $i 28) prive,$te 0 jndiriie~ pe care 0 are' in mJinj~ 1m la 0i 2(28 $~. 29) pifive~te_ itdr-una. m:iinHe sal'e impreuTh,aie in fata oclhilor, 1:-n seara zilei d.,e 0; '2(20) obse:rv a, nOlla com1iJinatie, aparuUipr.in dil€ren~ 1ierea acestei scheme a impreunarii ID_i1nilor: Laurent bi tine mi.fn.Ue nu-' ma1 'c:u vidurile degetelolTi' ma 10-15, cmex,a.ct in fata oeMIor. Le mell1.tine limp de un sfert de ora in dmpul vizual, nir,a. sa manif:este v:reo tendin'ta dea J.e Sll'ge' sai1J eel putj.n die ,n leapuca d.e~a b:ilneleai e yorba de un simp',~u joe al d'egetel'or descoplerit pe caleB tactila ~. pUi.cut pen· irll. privil!e~. A doua z.i, ,El:c:e'eB~i. obgervatie'.
1 }.

aceleest.~ '..-m' dlca ui;lo:r capu] etc. Nu mUnde ins ="" ' .. '1'... d ' ..' .. ' m gn r n~ ,~ ,. d ". '.. .', ~ . ~ . .' _i3i ffillnhe" .' e;il sdntEH'lZa eu ele znlscar.l . e. ~a~ueare ... D.U p. a 0. ,c.·.J.lp"ar in. timp ce mtna dreapta if era ,e .tm'"'..... .. TiI~ jucsrra lll~']]g-a"" L . J."-'L' S·Br .Ii"" '. ..,. _l;.., e,g·: UClenne prive~te alternattv mtna' . .... . '. getele 1 se mi - ~ . _ ~ ' .~~ . -". ~1 Jucana,. den.eJLnc:etat, d..,a.lf ea nu .p.'. rOpI-8 mtna de ]' llC<.tne, 'C·· .... m s;1 . ...., ..' ~ .. " .... ·md ~ns ;. ...~ Jucana atlnqs ~ca.. .~ .' . , '.' mmar ea 0< epuca imedia],
reactt
A' .

Oba" 69, -. ia 0, 4'(0) Lu -' ""-.r' _ . " .... .' .' .' ~._ ..1. \ .'. " ... ' c.-h:::::n. n.'e t~.~. pn.,ve$te jucaria C'U '" 'HI cara expnma dormta d'" a . - . d ~ _.,.. _ ,. ~ . .. .' .. ~.,., sugej. eschlds gtllf.(li suge

>
.,.

".

1ril

'U."

'..

_-

.'

-..••

.0:.

ue. me .i.~.J pnve'$!.e en a ten tie mine , reaP-ta..r.. p.ann.d.-' .5 -. 0, m~entlUa in. cnnpul vlzual. La O. 4'.(0) rise .. .... . ... ".'." "". e., n sa p'r"'~ 11-...' .' ,'. lnhmpla '-'.' , , rrveesca ouled,ele pe~ care Ie due€! laura . i .~' .., ..•.. ~ ..' ... ochilor uitind . "-, _ . .'" ~ ~. '. g :';i sa ],e tUl~m fatd ., '. •. _I '. .' .• s~ SU'9,tt Deocemda ta lllsa epucarea nu e d.irij!lta de vaz ~l mel! nu eXIsta 0' aduc ,'. ..:I '''. ,. ', . .' ,...., . -' ere cooruonald a oblectetor in cimp ul vizual: mfna este lmnhdrzala d·.;' '" .' ..... .... . . ,'... ..... . .' .' .. ,.' e pnvlTe nl1lnaI atune! cind trece inUrn-plator p.fm fa~-a ochllor. -- I se inUm·P d . ~". ." . _. mii'I~ ·.t,A .' .. ~ , ,,_. P a ,,,e asemenea sa.-~Jl contemple atent -_, .'_' 8 .....In Implator . imp. ,r'<>~~~a~e.~ L'" O' 51'~2~ observ dl :ii,;,' nl .~ •. '. . - . "'''''''U·'~ e. II tl. ....~ \;"11 .1 mer,eu mhmlel,?l deget,ele dar . .' ..'.~. ~ .... ......_ ~ pn veS e r·· r Ca$l pinal aClllu,fa_ra ,coordonare eu a.~ucare,a. La. 0;.. 6(O).~.ea.. DU. a stabHH .inca a.ceasla ,cQ.o:rdonareEa ~.' pnve;;t.e mina misdndu-se: m:ina se a.propie d .'..... f-· .•...... .,_. 1S~ '1 '., ... '. e nas ~.f s jr~e~te prIn a-i OVI oc.hml. Rea'ct~e deteB.ma,;:'· de' r"I, ~. ,.. &., .' .' _. .' ". ., _.' '.' .. .. , .......,,~ '. . eCUlL..mm.a tot nU-lapa,rtme ~ncad ro~,w;a, reeu~e$te mal mua sau mai P'"u~_'in sa m nil'n_·.);i.· mlna in cimpul ..,·e· ~ u • v~zuill.
A .' .

Obs, ?,'O, ~ d. '... " ~ .. ~..

La '0' 4( l ]
r ... ,

.,

.' ..

Jeccualt
1

'1

'. ~"'

,_

l)l

II

•.

'.

'.'

..

'.

....

...

....

Obs .. 11. - L"'I O· 3l2'3) .'Luc" . - t' . l.. . _Ult .Iq·r · lenne ,.me oratul - dre.pt fr. .. min" d . n.Ins, mma r,al'1. .. u~~.m.' a..fara. Cfmpulm.·: vizual n_ h anU -. '- . ..t' iE. .... -'. d' -t -~ .'. . .... . . .. - .. ' -.. . 'f,""C. IliIceas a m n.'a.a se st,ra.ul,e,~e sa. se deg,ajeZE!r fZi.ra sa pdveasc.a ifisa .in ace,9.sUi dir" r . A . l,a;;]. rezuUat 1 .Ja o. 41(9) etc D' ..... ". ~.. b·. _. --,. - .. eC,le,_. ce-, \ e-a; fa In cursul etapleIor urmato'are Lucle.nne va cauta'. ...u GenU lnm.a p' e care n~o refine" ., -..... ~ cmeva",
6 ..• ' . ~

'>'.

.'

"

'.' -

I.

..

-.

.'

....

.u··

I.

.•

.'

.C·

•.

. ....

.-

._

I.

vadet

~ _ O~~.,t,:t .-. . Jac:~uel'ine reaction,eaz,a. 1&1f,el $i la 0,; 5( 12), adica. tot ... JLU adl1.,ala. 'ietapii, Fund a ~·eza·v p" .- ···t t -~, , a. . 'e .spa e', eu u rebn alt.ern-ativ mf.nBl dreapta$l m,in.a. sUnga iuF I'" ..... ..... . ~mse p,e sa I~ea, Ea face e~ortun zadarnke de ll-;il ehberallllna insa f.~rd sa, pnvea.::,ca ][1 partea\ buna, de:;ncaula a . '.'"' .' ~... ,'--'-' ~. sa
'.. ,w .. ' ,. -.... .. I '. .... • .'. .~ . '. . .... . I ,
1 •

~.

J..

Obs. 7,4, - Interesul pr,ezen'tal de ,conduitele pr,ecedente con sUi in Japtu) c,a Ia Laurent ele au dat. ri-.a~tere unei reacUi loarte cudoase c:arG i-a, inlesnit illltr-un mod. deosebU sl;i, a_junga ilia cQordonarea, definitivlt, caraeteristica etapelor d. p,atra ~i .a cincea ale apudirlh lntr-adeva.r, de -la 0; 3P), Laurent mi.-a. apl];ca.t ruins ori de cU,e ori ea Be gasea in f.at.a
nchilor sai, deoarec.e mina mea era vizual 5,ale ~i ded.an~a asUel sc.hema ~mpreunarH asimilaUi miinHor. cn una din mifnHe

cee.a c,e se petr'ece -' La un ·mo·· . t A.·.~ zV],rcolmdu-se'. . _. . ~" men ua_~, . ~ . - " '.

-JacquelIne

114

liS

La. Or 3(3)~ de ezemplu, pe Ia ora. 14; iml Un mtna nern ~~cata la 10--15 em de gura lui, El o jrrivesta ~i suqe inrl.atti In qol prrvfnd-o, en

cum er aslmila-o ell mtna sa, pe care o examineaza Intr-una mainto !ill du.pa supt, Imi priveste fnsa mtne fara aiucerca sa 0 apuce. Atunci., fara s-o deplasez, ell 0 desfac mal mult sl reusesc sa.-i aUng foarte user mtna sti.'ugacu. degetuI meu. laurent atinge [ndnta aces! degetl .tara. e-l ~~dea. Chad U retraq, laurent n Ctlutai p.inil ee-l re-gasef,lte (ecesta fiind
,$i

HI Ie .apucs pe toate pe rind. Cu ejutorul schemei Impreunerij, Leurent ejunqe astfel

tniinit unele ,5i cu aeela


ilia. Inceputul

al

et.apei a patra.

Obs.7S. - La 0; 3(5},adiicaa trela zi. dupa imobilizez mtinile lui. laurent in afare ctmpului

observetie precedent-i, s,au visual. Eli nu se

uita (compara

cu

-obs, 71

sl 12).

exemplu HJ nnei reactii importante pentru dezvol tarea apucarli: a 'C'eellce 11 scapa dln mtini], In cele din urrna, acest exerci tiu de apucare se desfasoar,Ei in clrnpul vizual, tar Laurent n priveste CIJ muUa a tenti e., In aceeasi zl, Ia ora 18, este suficient sa-i ara t rnrna mea in aceeasi situetls, pentru eat Laurent s-o apuce .. I-em attns mina [cu deqetul mic) 0 sin~r!;ua daHi,apc)j de cinci ori le rind e], ~ml CII.pudlj mma fara. ca sa-l Ii attns :in prealabil $1 fara Co: ~1 sa-;;i fi vazul mina in aceilla.;;i limp cu a mea. lat'i!nc:eputr am lnterpretat aceasta conduita drept trn act coordonat de apucare, reqlst numai Ia vederea obiectului (de'cl un act caracterlstic etepei a clncea], dar continuarea cbservatiei ,a sugerat 0 Interpretara mai simplEi: vederea mrini! melo a declansat pur ~i sirnpluciclul oblsnuit al mlscarllor de apropiere a miinilor (schema Jmpreunarii mUnUor)~i, lntructt mtna mea se afla in traiectorla mtinilor sale, el.e det de, ea :?ia. apucat-o,

primul

reluarea

Obs. 7f.l. ~- Iatar tn sfIf':;;H un exemplu de ~mpreun-are' ,a. schemelor reunite ale vederti, ,apuearii ~i suptulai. h arat Luclennei, ilia. 0; 4(4)r mtna mea nemiscata, Ea priveste ell atentie, surtde, descblde Iarq gura :!;ii" in snr~itr 'iiSi bagrd. d.egetelein gura.Aceea~i reactie se repeta de mai rnulte ori, Se pare di Lucienne asimileaza mlna mea. cu a ei 5~ astfel vederea deqetelor mele 0< face sa. ~ji le beqe pe ale ei :in qura, De mentionat ,ea, dupa putin timp, @B. lli~~ privaste .aralatoruTht U Singer n prrveste din nou s.a.m.d, La. fel, Laurent, Ia O~ 31(6)~ prlvjndu-mt mma .inacee8$i po.zitie, d.,esdllde guru. mare, npoi unia.pu.ca mtna ;;i 0 trage

spre 'gunll lui deschisa, privlndu-mi

fix degetele~

mtna deodata, f.ilr.ij ca au sa i-o fl BUns pe a lui. Ma:i mult, gasesc 0 conlirmare a interpr,eUiI~i de mal sus in urmatoarele trelfapte: In prnnuj rind, clnd Ii ofer lui Laurent nif;lte obiecte oarecare in Iocul miinilor mele, el nu Inceerca sa Ie apuce, limiUndu~se doer sa le prtveesca: in 611 doilaa lind, dud imi opresc mina Ia 0 annmita distanUi (20---30 ern] si nu exact Inaintea Ietel lui. el se IDu1tum,e!';lie si:li-~l apuce miinile nira. sa caute 5-0 aUng-a pe a mea; ~n sUr$.it.r mn al treilea rlnd, ctnd lmi Tndepartez $i :imi lmpreunez m,ilnHp, lat 0 distanta de vreo 50 em., .Laurent rna. imjUi, dupa cnm vom vedea mai Urziu. Luate In un loc, ,acesie trei f.apte par s,a arate c~ Laur,ent 1m ~ apnea miua a fl.aUl. in fata oc:h:Uor s~L pentru ca imi tIsimileaza mina Ia schema fmpreun3ril miiniloT sah:.
A doua zit Ia 0i 3(4),

en

~mi apnea

eu mai pu~jna sig'l!lrafltai mi~ea.rea. mea de i.mpxeunare at mHnHor m,a (dIu Ia di'stanta, indata cc-mi apropU cUn nOll mina de lata lu.i, '91 j~~ aUihna miin:ile ~jr ]a distant,apoiIlvi ta. apllilcti 0 mina ell eea]alta. Crud imi departez d.in rwu.mfinUe, el Ie impreuneaza pe, ale g,ale. In dup,a am:ia.za a,celeia$i zile1r H intind mina mea nemi~caU.i. EI 0 ,t:iipudl ~i ride. Inlocuiesc apoi rnina mea en un paf~het de tutUD, eu 0 brichet.a de iasdi ~l, in snr~itr eu pungu mea de tutUiIl.
La Or 3!(5). Laur,ent

imita dud

adica de adaptare feciproca: mina Unde sa p,astreze ~i sa repete acelemi~c(lri p'e' care ochiul Ie prive~te, dupa cum oehiul tinde s,a. priveasca tot ce face nUna. eu al te cllvinte"mina tinde sa aslmileze . schemelor sale domeniul vizuat, dupa cum ochiul asimileaza 'sch~melor sale dOffi'eniulmanual. De-acum incolo este sun-, cient ca sugaruI sa p,erceapa anumite t.abillouri vizuaIe (sa vad,a degetelemi$cindu-s,e mina retinind un obiectetc.) pen1r

inceput de coordonare adevarata,

sa proprie cindeste retinuta demina altuia [obs, 7L 72 91 75). Pe de alta parte tnsa, nu se mal poate spune cat copilul se Iirniteaza Ia a-si privi miimle, fara ca acestea sa. reacfioneze Ia privire. Clnd mina ajunqe intimplator in cimpul vlzual, ea tinde sa rarnlna in limitele Iui. Se intillmpUi chiar car din pur interes vizual, coprlul sa intirzie cu suptul obiectului apucat [obs, 68 ~i 70)'..Se poate spune, in concluzie r eli ,exista un

Vedern in ce constau aceste coordcnari intre vedere ~-i mtscarllemtinllor. ,Eprematur sa vorbim de coordonare Intre vedere Sit apucare, deoarece copllul nu stle nici sa ia ceeace vede "el nu apuce ceee ce atinqe sau ceea ce suge) r nic] sa. aduca in fat-a ochilor sat ceea ce a. apucat (duce Iucrurile lagura $i :nu la ochl) ~i nic] macar sa prtvcesca mma

tru ca mina sa sa Hnda a Ie pastra prin .asimHa:re reprodllctiv,a, inm,asura in care aceste ima'gini sint asimilate sche' ..... } '.'.. me lor manuae. 1'1.7

116

poate s-o intrettna: dinaceasta lntilneste etc. Vine apoi mornentu] cind copilul i~i priveste mina care actioneazji: pe de ,0 perte, el este indemnat de inter,esul vizual sa prelungeascEi acest spcctacol, adidi sa. nu-~i ia pritvllirea de la. mMna, pe d,e aHa parte" llinter'8sul kinelStezic ~ilUotor U[ndeamna sa prelungeasca aceast& activitate manuala ..Atunci se produce coordonarea celor doua scheme, nu prin asociatie, cit prin asimilare reciproca: capilul descop.er,a ca mi~c]ndu-:;;i mlna intr@un anumH fel (mal incet etc.hel Inentine la veder,e ta.bloul care·-l intere·seaza. Dupa cum asi118

o esernenea

_ Cum '. se. explica aceasta .aslmllar« reciproca? Intelegem bine ce tnseemna aslrnilarsa domeniul ul motor prln schemele vizu:?l~r deoar,e~e. mina ~i "mi9carile ei se pot vedea si pot Ii. urmante eu pn virea, Ce lnsea.mna insa aslmHarea vlzual U~. luiprinmanual?' Ulterior, aceasta va consta pur ~,1simplu In a spune ca mine c au til sa apuce tot ce vad ochli. Dar aceasta ~oordonale. nu se va produce ell siquranta de-cit mai tirzlu, In cursul etapelor at patra $1 at cincea .. Pentru moment, schemele manuale nu esimileaza dornemu] vizual decrt in mas ur a in care mina pastreaza $i reproduce ceee ce vad ochil privind -·0.. Cum este postbu acest lucru? Asociattonlsmuj j' as~ plln~e~implu:. imaginea vizuaUia miinli ajungind sa He asociata cumi~c.arne el, dobindests prin transfer valoarea unui sernnat si, mal devremo sau mat tirzlu, ajunqe sa. comands aceste miscari. Flrestc toata lumea este de acord in ceee ce priveste constatarsa acestui transfer asoclativ .. Orlce acomodara irnplica punerea in relatte a datelor impuss de e:xperienta, iar copilul descopera reportu] dmtre imaqinea vlzuala .a mitnilor ~i .mi~cari1e lor ell mult Inalnto de a atrtbui aceasta Imeqina ~i lmpresiile ktnestezice corespunzatoare unui "obiect llnic~:it substantial. Dar problema consta in a ~U daca acest report lntre vizual sl motor se stabllesta prin rrasociaU,e~J .. In ceca ce neprive~te" opunen» notiunl] pasive de asocietlo notiunea active de asimllare, Un fapt Iundamsntaj ~ifara de care nu s-ar stabih legalura dintre vedcre ~i mlscarea mllnilor este acela ca activttatoa miinilor Iormeaza scheme care tind sat se conserve si sa se reproduce (desfacerea~i strinqerea mttnll, apucarea corpurHor~itinerea lor etc.]. 'Or" prin insa~iaceasta Iendlnta de conservare ..
U

mileaze privirtl sale miscarea miinilor rtot asa el asi.m.ileaz& activt la.tH sale manuala tabloul vizual corespunzator: el misca cu milnile Imaqinea pe care 0 contempla, la fet cum priveste cu ochii miscarea pe care 0. produce .. De undepinl acum numai 0blectele tactile serveau drept aliment schemelor manuale, tablourile vizuale devin de-acum 0 rnaterte a exerci tiller miinll. To em a.iin acest sens sc poate spune ca ele sint Hosimilate misceri] senzorio-motoril a bratelor si a mlmitor. Ac easta aslrnilare nu este inca 0 id entific are: mine vizuala nu este mina tactrlo-motorte. Dar identificarea substantiala va rezulta din asimilare dupa cum punctu! geo~ metric rezulta din interferenta Ilnlllor. incructsaree actlvltatilor esimlletoare va defini obiectul pemasur~ ..·c~ aceste activitati, apliclndu-se Iumii exterioare, vor constltui cauzaIitatea, o frumoasa ilustrare a acestui proces ne-·o of era observatule 73 9i 74. Dupa ce si-aprlvlt timp de mal multe zile miimle imprennindu-se, Laurent ajunqe Ie 0 :3(3) ss epuce un obiect privlleqiat care ..este mina mea, ~Cum. se poate ,ex.: plica aceas tii apucare precoce altfel decit .pnnfaptu~ ca tabloul vizual almiinH mele este asimllat tabloulu! vizual al miinilor sale $i ca acesta din urma a ~j lost Incorporat in schema impreunariimUnHorl~. Vedem aict In.. ctiune in felul a eel mat Iimpede, [ocul asimilarti in dublul sau. aSf!ec,t --- reproducator si recoqnitlv .. Daca coo:d?n~~ea v~derl1.. l aapu: ~ c~hii s-ar datora unei simple rnaturari fizioloqfce a sistemului
U
1

l,.

activt tate

mcorporeeaa

or Ice realltats cere pricina mina apuca ceea ce

ilia O· 3(23) etc, Or, dad! 0 asemenea miscare este il.nutala, .. m . timp . ce mult~ altele stnt excluse, aceesta se inUmpIa tocmai p'entru cat Bvew_ d~-a f,ac€! en 0 asimHare. Este e·vident di. aceasta asimilare este ell t.otul. sm.,creUca.. fara identiUcBre ,olMecUva: ea .nu impUc~. ~ndi disUnctllad~ntre corpul aUui a. $i corpul. proprtu al copHului .. si .nid not~une·a ~e ~ob}ecte permane~te comparabHe, a!upatein dase}ea sa .ba'Zea~?i'r,];ti~a~ H1Jlld'D~ iala~ men curmdpe 0 COllfuZlC d.ecit pe 10 comparabe. p'roprltl-~ls~.Dar pentru a vorbi. de asi.milare rue] nu estenevo~.~ de mal mull:. a~.lJ:nIlare·,a, care este sursa a tmitarH ('Eli 's,i a recunoa.~ternr este un mecaDls~ante.: rim' comparadi 0 biective ~i,r i.n acest sens. nu est,e greu. sli. ,admltem. ca un copiI de trei .hmi poate· asimi]a. miinii sale mina. unelane persoane.

Aceasta

1 In legatu:ra cu observatia 74r u:r:i~.V.oI c?~side.:.a ciud.at~a.in poJida decsebirilor de martmee! de iPozlt~e,adrnlte:m., lara. rez.eI"~a. ea ~aurent la '0;3(3) ajunqe sa ashnileze min.a. mea.mhull.l .s~le.Mot.lVe serioase IU'~ conduc 'insa la aceasta Interpretsre, Intf-adev~r", Inceptnd de la.OJ .3(4) am putut 5 tabili ca t,au~[entA~rn.U.a m~;;ca~el\mli:mJor ~~eIe~ ~I. m~l departeaz.a si .hi impre1Llneazamnlul~t raspunztnd sll.~gestulor. mele,

reactie

imHaUva

$I-a reprodus 1~ 0; 3(5), la. O~, 3(6,)"Ala '~;3(8)r

~!

1J9

ren t (ex~ers~rea clclulut Ia impreunarea milnilor, aslmilarea t~b)OU!UI .. vizual al milnilor sale acestei scheme si, in sflr~at,~s~~ll~reCl!miinii mele rniinilor sale) .intelegem motlvele p.reCOCItatu salle.

Jacquel,ine, Il1~S~lnt amanunt,e]e urmanm


cU

:?ervosr . nu ne:-.~.~ .P'.ll tea explica in nlci un caz dif:erentele Intre ~at,ele ,a(~hJlz,ltlIlorr care.opun Intre ei treii copi.i nom-mali asrmiUirilor psiho-motorH
LU:,denne

~i Laurent

Dirnpotriva,

ale lui Lau-

daca

cind ele au $i. apucat ,?hlectulr~,~~,e~ea lor nu serveste jnca ell nimic aetului]nsU$Jl. aillapucarn .. In ~eta'p~1e a patra si a cincea, coordonsrea dintre vcdere :;;1 m'l'$canl'e mttnii se va extinde chiar pin a le apucare. vestemllnile
Etapa H este aceea in care. se rea!l~zea~a apucar~Cl IndaJd' ce co pilul vede simul tan .ufina .' a ,$~, obl~ecltd don t;, s Intr-adevar, observlndu-i pe cei trei copii al mel, a~ putut nota ell cea mal mare certltudlne ca ap~c~re,a. obTIl~ctel?r prl vi te rncope s ii,. dev ina. sillstematica "numal . i~ .' :.azurl~~e~n . care obiectul si mina sint percepute In acelas! cimp vizual.
d '13
e -..

=».

. L~.fel. stau lucrurHe en exemplul .~i mai complex cd asirnllant v~zualu1?i 1a. manual furnlzat de observatia '76.:: la o. 4!4~ Lucl€~?-ne l!l,cepe sa-~l suga mina, privlnd-o pe ,8 IDea. PIna atu~cl~ L.~clenne coordonase de-scum apucare.a. obiectoIor cu mtscartlo de supt: ea duce la qura fot ce apuca, independent de clmpu] vizuet. Abu a de aceasta, ea recunoaste vjjzu~a~ obiectele pe care .le suge sau se pregate~te sa Ie suga. stabdlndu~s:: asttel 0 C'oordonare Intre vedere ~i supt, ceea c~ . am analiza teind am vorb] t de, supt, air r printre aceste oblecta, mina are un rol central, deoarecs Lucienne c CU~ noas!evizual .'. e~proape ? .'doua lunl, stie 5"0 suga demai multa vreme :;;1 stie S~O duca Ia gura dupa ce at privit-o .. ~$adar" in ee,ea. ee prlveste mina, avem de-a face cu eon]Uncti?- a eel putin trel scheme: suptul, vazul ~i atctivItatea motor~er excluzindu~s.e apucarleapropriu-.z'isa. A$CI stind lucrunle,Lucienne imt priveste mine, Reactia ,ei este accce de a,.o suqe Imedi at al poa te chtar de a. o puns in mlscare. Dar fIe c~ o. c012.ful?d,a. ~~or 'eli mina et~i atuncl 0 suge pe aoeasta. din urma, fie Cat ......... ceea ce este jnat pro ba bil _ ea are, datoriUi unei asimtlart globcde Impressa ca se ana in f.ala unui 0 biect care poate fi dus la gura mati usor dectt alte obiec!e$ir ne~tiin? sa apuce ceee ce vede, ea duce la gur.a propna. samin~t In a1 doilea caz, a avut Ioe doar 0 semi-, confuzle,r dar in amhele cazuri" ima,gmnea vizua1a a miinU m,ele este asimilata. deopotriva schemei vizuale~ motorii :~i buca.1,e at 'mUnH Luci,ennei.
u

Obs., 17. .~. La . .a; 6t(O)lr J acqueline priveste ceasul meu, eflat Ia 10 em .. u un . ~.. '., ca. $:t oc b·'.'· e; E" m·"n·:;f·,es.*'>i. viu l·nter'e··s si mi.ilnHe sale freama.ta u·· La I

g,

'U

~ .....

Of

.... . ... ;, ~t·, puce dar U'l:ra sa. descopere diredia:bun., ...... . pun , cum 5-ar pn:ga 1 sa a·' ..... ". ... ..' .. ~.li .... . - ··1~·.. . A'd'·. .,r'eap~ail"· f"a'r~a- ·" ,na sa p'.. oata vedea cum am facut acest . .... ·~·IC ce,a.S1Jl]l1.n mine '.. '. C .... "" '
U

lucru [bratul ei Iiind intlns ).. Apoi asez din nou ceasul in Iata ochilor at Cele doua miiui'l vizibH excltate de contactul simt.iit nnediat, tncep desparta .. Mina dreepta ceerca Imediat sd-Qi ajusteze Bxpertenta se repeta inca de trei ori, Inc~en::ar,Ue devin siste~maucel!l~-' matic:.i.nd. mlnaeste perceputa in acelasl thnp ell eaasul, A doua zt, let 0i 16(1 )1, retau e~,edenta. Ctnd ceasul se ana in fataochilor sai, Jacqueline iRU incearcC:a. sa·,m apuce, desl manttesta un viu lnteres pentru
S'B

sa

sa psrcurqa spatiul

!;ii sa. se aprople

enerqic una de altar pentru ~a apoi loveste intimplator ceasul, Jacquellne tnmtna dupa ceas ~i reuseste sa-l apuce.

acest f),bieet. Clnd

ceesu] se ,uUa eproape

de' mi.na. !;il a. ating,e ~nUm-

'l

"

Oricum ar sta lucrurile illn cazul aces tor din urm,a ,exem,.. pIer. coordonarile dintre veder,e simit;ica.rHemHnH se r,ef.e:Jra pina a,cum daae la acel,e mi$cari ale miinii in care apucarea insa~i este exclusa. eu aUe cUvil1te in aJa.ra cazurilor ofe~ rite de observatHle 74 $i 76 copHu1 nu apuca inca oblectele decit atunci cind Ie atinge din intimplare, iar data i$i pri~
r
1,

i.,l
,.,)

plater sau dnd este vazllt tn aeelas! limp eu Minar are loc 0 ,cdutare ~i enume 0 etiulare dirij,a.tllJ de prlvire, ApropU.c'easul de ochii el $i departin.du-] de mtinl, el este din rnou doar contemplat: mtlntle se agita, putin, dar nu se aprople, Asez din non oblectul aproape de min~h ur~ meaz,a diutare.a:$i un nOl][ succes. P]asez dIn nouc,easu]. penlru ,a trei a oara, 'la. dUva c:enUmetri de oeM ~i dep'61Itede mUni.. Aceste,a se agita [n toate sensurilei dar fa,ra. a seapropia. P,e scurt, pentru Ja,equeli:ne e.x:ista inca doua lumi: una kinestezidi si cealaUa. vizlIlala. ,Mlna se tu-, dreapt.a spre obiect ~.i reN$e~te 56.-] apuc@' numai cind ac:esta este v iizu 't 1i.n.ga mh]a .. ,~ in ,s,eara aceilleia$i zHe repet eJrperient,ele ,eu diverse , ob iecte.. Din nOll ~i leu 0 stricta regular:itat,e,.· o.ri de cite or.i Jacqueliue vede otd_,ectui in f,ata ei Hh:a a-$i vedell. in acela.$i timp ~i mUnliIe'l flU se inUmpUi nimicr in [imp ce vederea. simu1tana a.obiedu:lni ~i a. mUmi (drepte sau sUngi) declam~e,az,a apucare.a. D(~ menUonat, :iu sHr~itr di

120

121

in aceasta

zi., Jacqueline

a privit

strabatfnd dm·pul vlzuaI, mina epartine, Obs" 78•. ~ La. OJ 4(12)~ Lucienne priveste cu atentle 1:0 timptd suptllluim.tna mamel sale $i. i$i mi~di atunci mina tot privtnd-o pe cea a. mamei, Vedis apoi propria ei m~na. Privlrea sa ~ovaie ~ntre mtna ei $i

cu mult mteres mlniSl sa. goalS; continua. a nu fl s]mUUl ca ceva ee-l

flara$i

mtna mamei. Termins prin a. apuca mlna memel, In aceeasi zi. in. acee.a.~i situatie, Lucienne veda din nou mfna mamei sale. Ea lasa sinut pentru a fix·acu privirea aceasUi mtna, mlsctndu-sl ~n aces! limp buzele ~i. Iimba", Apoi l;ii tntinda mlna in. directte mi'inii mamei $1 deodata i~i pune mma Intra buze, 0 suqe 0 dipa $1 0 senate, p:riv.indint]i~u.na mina
mamei, Are reactie ana1mi'ga celei mentionate la obs, 6,5: ca $1 cu opt zile in urm.ij" Lucienne ,hii suqe mina, deoarece 0 confunda CHI aee:e,ape care 0 vede, De data eceasta ins a" confuzia nu dUI€l.atza mull: dupa ce ~i-a seas mma dmtre buze, 0 plimba Ia tntimplere, .aUnge tot din intimplare mtna memei ii 0 apuca Imediet, Apoi, tot privind tacest
lOG 0

deci

., . x.:'· '.' . mUnU a lnd '. 'tj§j snrs JucCline :$'.'I 0.' a.·Ipuc·a" A:o;;:~dar, mtsceree . .• -v-jre~ se tn re,ap " sp. e . ..' . ..' '.. ..b.... 'tul Ne anMn in drum spre . ',-,'1·' .' if" de d,orfunta de a. Si1llg:e o ,lee .'. ..... - .' fast. d,ecan~a~a ... .. sus Aoeea!;i:i mirmca a donn.otllTl'8 .. . a cince '.a . , P 16arcs .ap 01 .~.I ana mJ~dn!1il-se '.' ~.. ' go .., ~ndaUi.. c.,.e.LU . .. ....,.e sa aouce, . ~8 .. 1.! '.d'."· ,g .. z n.c., _ ., ~~t' In . ".1- J!.. . tei buc,ale •. Mmna .In.cea... _.. .' .. ' F·.. . n t·.... .". c:'-r~a ~i mtna a.p·oi inc QaI'. di '~... . ..d. ~.". p. riveste alterna LIV )U a .cie,nne 1~1.ve ~Ie.ml~ar: ea .~te . 5-0 laca,. dtupa illl..elel,a,tonad" - La . 0,; .4( ,~91) sa epuce jucana ~1 reuses .._,.'.' ... e. ,', 1 '.rivindu-l, apol 1$1 apro,Ic:elea!;,i rel1c:\U cu d,egetul meu: ea su~e m. go:.-p ,'. ..' .a~e mina de gura. jar clnd i~i vede mma, apuca ,degetlll. '. . ..' ..' p_ . .' -,···1 "'l"3..· '74 Laurent iml . . 81 L (I. ""('6). ad1l!.c3.cup,a obs.ervat.lhel ~l. • . Obs...~.· a, .'. "'~l ,j . nu in feta fig·uTi[ lui, ci spre dreap~a sa. fJ.nve$,te c.e..'tId .. 1 p.'e. c,are. .....~n ac t.. tB..tea am 'be-lor m mini dar nu .0 ml.~care 01.'.1511 . . lan$eaza. r !IVII a e Acestspecaco _ ec,.! ~ ,"'" .." _ ea.'ma ceasulul, eft :~i cum I-aT d _ imprellnare. Mma di:rellp!ta ramin.ein pr]... . . '.. . ". a~' M~II .
'f"" ,
"V .• _
U. ..' .'A .•

'.'1

&,.

..

'

....

..

.,

,y.1

.....

.cauta. . ..

d' t~, .... Laurent vede lmpreuna ceaSUl!?1 min-a, ,apu.c., . rna n .a .c. ..'........, '.... h~ at cu . oUcaInl Opu.sce. ·1.c '1'··l't· de'ge··'t,e ~ Duce .' ' ." or ,fL e ....•. era, bill..e on en.t. aU!!, desc ~sse r· .• '.p '.~ ... t '. r 1 sUng a, Aceeast reacI'll,! ctteve cUp,er n . pre.z.l.nt o.! pii...... ~.a.i de....dem~na.. tAng .'..':Et... o. priveste rep ,.u 'it s..o a.:.' 6 S!l . I"" ., ..',··v"'~ ti,e" Laurent prtveste papusa, a1J.Ol ~ll v.e .' ... -. ~.d la ura $i
-: . ·r· v ••

spectacol cu multa atentle, Iasai. mtna pe care a tmut-o, prtveste alternatlv m.fna. sa ~i cealalta mina, i~lbllga din nou mlna in gura~ .Q sceate, eontempljnd mereu mlna mamei ;;:1,in Sfif!;iitr apn,ea mtna mamei pentru
a
0

."- n ,ivi, ,.'1 vlne apoli. eu ,pnvuhe

asupra ;napl1~U. Acum ..' .' r ...

apuca,

uce

,1"_1"".

~.

o suqe,

tine

un timp

Indehmqat,

ObS'. 19" ~ La 0; 4(15)~ Lucienne pdve$;t,e' 0 jucaJie en 0 mimidi de dorinta~ d,ar far ,a. sa lin.tinda mina. Plasez juca.ria in ,aprop,ierea mU.nii drepte. lndata: ce Luci.e'une vede .tmpreunll juc,a.r~a ,:;;m millua, ea aproph3: m~na ·de judliri.e .!iii sfir$e~te prin a 0 apuea. Dupa 0 dipa" aa. 1;;1prlve$te m.ina. .Pun judirlail.lilituri. Lucienne 0 p:rive~te, apoi .i;;i i:ndreapUlpr.iv irea asupra ,milnii~ din nOI!1 ,aslIpra judiriei.r dupa. c.ar,e i$i deplas,eaza. ~ncet mina in direcUa. judiri,eit. Indata ee 0 aUnger fa·ce un efoIt dea oa.puca .f;i'~r m c:e]e din uIma, re,u$,e$te. ~ tndepartez, jud'irla. Lucienne i,$i priv,e$te ,Bellm min.a• .Pun jiudiria ,aUiturj. Ea priv'e$te alt,ernaliv mina. $1 juc.a.ria, ape! t$i depIas,eaz.a m.i.na. InUmplator aceast,a i.ese diu clmpul vlzual. Lucienne apuca ileum 0 cuvertuI'a pe care 0 apIoph:~ de gu:dL Apoi. mina se plimba la .].nUmplare. ,IndaHl. ceea ,reapare in cimpul vizual,
Llucienne () fix::eBza cupdvirea., ap>oi priv,e$te

. a , ..• !.,'. ,. t C..'~ .m.".,l" In seara aCel.l~.·.1 ztle .0 observ: etle as e.nti.. l..a.. laur.e.Il.t.....s.ta obtectele . .' . ,. .. .. ..' _ ." ~.. jurul lm~ complet treaz, ,l pre-zUl te . m~: i~tms': ~,l ,pnv:$1 ~n ··1.... achetul de tutun ete.], Em ,llU apudi. ··b·C;:·I!·ulte ,(lIucana . "., papu:',?,a de stoIa, p. to ..1..... .J . .' d ..1...... ct'Ou,ce. I"· con t··, ... In Ul.uare. •• • 1. . ., ··te ea $1l ,cum n-,af ~tl ..e oc sa t" ... • QlI.mlC,Ci "e pnve~:' '- .." _.. ...• l' i 8ce1a~i lac unde se. ana oblas:ez, mi.n.a nem.lf,ica.. a in. f.atu flY.muUl" n.. •.....' ~. ..... <~I lo,eul mUnUe .l .' up. -. d·' t M data ce mIna mea 1;i1 oc .'01" .. ' eclele. EI 0 apuca imer8i. .n ... ' .. "- .'.... '.. . . ~ .... S. . ar,e: d1 aUta nin mi~,care ~i iml apuca brusc m.1nll..€l. P . . copdulUl 59 pu '. . . . ..... ~ . d- e'''''a t . '~"a Laur ..' t nu a ,aVlli~1. ....... sa ap' u.ce oblectele en '. timp dt un a vazU. mJn 1- (.. ·m'~I·n·C:·l nu c:a obi.~ x t .' ~ vede:reamiirul me.e cat. . a
.... we'aO:::.'l·
,I .'
.'.•• '.. !' OJ' .

".1.

.....,.

••

' ..

pr'9zentate
'r.

.•

mm Jloam e
.. ' ....

-+

eel) a excltat

indat~

spre

judirla. eare

a ramas nem.i$ca.Hi. Prive~:te aUernati v mhUl ~i j udida, i'lupa ,care' mind s:e apropie de judide $1 oapuca.

lm,edl.au~a_+ : .. .. - . de ,tala. (la sUnga 1m) . ~ D •. i1 un Ump h pre!zmt lUll Umrent papu~a.•.E!. 5 .' . ,x' u~: ... -. '.,'':'' _' .d.. } .... m:ina ,(schitind do,ar cd.eva IDl$CdH £1 0 pnve~te atent, fara a. $1 ..ep asa .... '. '!odn .d i '. mina (supraveghez a aceast.a pnV1~e p. vagll). Indat~ ce~:e:I ve· e ,..~s .. ~ ,~a Aceea~.i ,exper"ienttlr ell seri.a ohu;capotlll leaganulU1l. hel apnc· papu~... . nuna de obiede ,;;1 ac,el,ea~l reactu. .... . d]e,cl. a doua. . Zlr L,auTe. " sUi nemi$C'at.. CD mbnde . . . .. "'nt I. "'.'. ·. 8··.·2··· L.· 0·3("1)! ~ -.'
A' '

..."

't

~l

ca '. .-." ... d ..~ aceea sch.ema d,e apuc,atre.

Y'

..

..,'......

.'

,.

In ace,ea$i zi se observa un progrcs in unna faptelor consemnate in obs. 6$ (a.pm::area nnel jm::~rii cea fost pusa in ,apropie~ rea fi.gudi. copilului). Pun jucaria dea.sup,ra obrazului LUciennei. ReacUa imediaUi .consUi in iucercarea. de a 0 suge: rJeschide gurar suge i.n gO]lr l:si s{:oate limba", gifiie de dorin\i:L MHnHe se apropie de gura ~i par sa 50e intinda spre obiecL Indata ce mi.n,~ d.reapta n cade, sub pli-

Obs., 80. ~

,Db ..s. . -a r .. ! . e . ..-'. ,1" m~· ~ timp ce ell e.mcep .P :rlID a .o't inUnse $i p:reocupat de gltn!glncfea a 1l,1~III .'. .' ·t ,(fudi a rna a.rala) unrulo11 de stan101. (oblec .. a zdel,:: .. _ .... " .'., '. Perierllt.' a .. - h ..'prezu.l.. II . d .' ma sting' a. Urmeazt1 t:rel reacUl sue _ .' .' . '. -i-l pe ,care el nu-l cuno.a$te)w punin_ u .. .. .. '.. .. .''.' h· d . Un,d . '.. .. 'MalII. ... ~nt~1I!.· ~Iiinl·l"" i 5e pun imedi.at i.nID1:?ca.re se d.es.c..h· ~a Obl·.,.. m· . 1.... ~l. '..... : ces]Ve ~ ." .. . . d'. ce·a· l~na in. atcest limpr La.urent CU'lIdveg leaz.. .... sa. se aprOPJC uua ·.e .."'" ". '. .. '. .'.'0" ectul. fara a-Sl pnvl m.i·'·:~ .... M~-na sa. s Un.gii trece i.n Imed~ala ap:r lUlie. .1_ .
f • V

,1

.... -

..

'.

'.' ..'

..

.'.

.•...

'

•...

c ...

ll

1.

111

..•

.0;:;

,-

•.

.U·

.'..

...

'

.~

~23

122

mtscindu-ss foarte lncet, dar, ~n krc sa se abata .... ~ directta obfectului, ea Isi urmeaza truiectorin sp,recealalUi ,mina" carese mh;d'i. in inUmpoinarea el, Apol mUnile se Impreuneaza tn tlmp ce Laurent continua sa, prtveascs obielctul'~D,dar, vederea obiectului it declansst ciclul funeUei mllnilor, M:ra lllodUka:ri" in aill dollea rtnd, tn Ump ce Laurent are mfinila hnpreunats, pun stanlolul in f,ata lutBl H pr.ive~ter dar au acUone,azd ~n nici un let In ali treilea [ind,plssez steniolul. In a,c:el,EI:!)i chnp vfzuel in care se an~ mtlntle lui impreunate'. E'l Isi prive~te mfinHe, datesindu-st pentru un moment privire:a de obiect, apol p~~ve~.te di~ no~ Obiec.t.Ul~' i~t .se.p.' .. ,a.r~ aeu.,m." .m.,unHae... .~i le . in.dr.e.~pta .. spre obiect, reuslnd sa-l apuc~· Vederea slmultana ,a mtlnllor ~1 a obiectului este deci ~i in acest cez necesara pentru apucare, / A doua zi dlnuneata aceleasl observe tit Dupa a.mia.z.a ii preztnt lui laurent una din juca.rine ~ui. Clnd judida so aUa .im~rai,edoria mtlnilor sale, el 00 api[]ca ~mediat .In caz contrar, prfvests rind pe rind mtna sa ~.i obiectuk Mai ales crud Ii 'pun j11llctiria pe v~.apuru~,oara" la 0 distantli de circa. U) em, el privasta indelung mina ~i, [ucarla, Inainta d.e a, Incerca sa apucs, Mlna sa. ramtne in acest timp Ta 5,em de' judfrie, dupa cere, in sfir .sUr i.nceardi $i reuseste, a cine-ea.

pier€" ,a staniolulul,

,Aceea;;i reactle in urma toerele doua zBe,r apoi Laurent treco la etapa
Mntjrnpul

pe cele pe care le at~n~Q. sau _pe:care .~~r-~uge. ~e aflam d,ed ],B Inceputul coordonarli esentiale, care va favoriza epucarea, S..ingura Iimitare care mal .'. ersista si :are ..,.opulle Aet~pa .,~ p patra celei de a cincea consUiil!. f?ptul,~ ca cOl?11ulnu :n.ceO!r(~a sat ,p.'. H.e'e. .0.' iiec..te.'.~e.v a.z.n.' t.. ~.ee.I. tt../I H. ~.,~as~r ..a In. .care.l~l ve~e ... ... . e.·...l mina in acelasl cnnp vlzuat. A$8: cum r,eles.e clar dIll. examl: neree Iaptelor, vederea ..simuHana. a .:nHnH . ,~i 8. ?bmectulu~ este aceea care H impinqe pe copil sa apuce: mer vederea obiectului slnqur r nlcl vederea miinii isinqure ..nn .conduc ..Ia acest rezultat, Se pare ca, trebuie admisa ° exceptie in ca~ul observatiei 80: Lucienne .cauta sa .apuce jucaria ~au deget~1 pe care doreste sa le ·saga. Dar esrte .doar 0 excepue aparenta Intr-ad evar , fie cat Lucienne tsi duce pur $i simplu mina mat gur a si, vaztnd-o, tinde sa, apuce obiectul, He ca pentru a apuca deodata, el prelunqeste conduitele consemnate .18. observatia 65 (apucarea 0 blectelor puse la qura copilului), condUi~e care si-au facu t apari tia cu ctteva minute inainte de cele din observetia 80r de cere ne ocupam .. Cum se explica, asadar, aceasta tendlnta de a apuca obiectele atunci cind el,e sint vazute in acelasl clmp vizual cu
.61..

·.··.h.

'.c

vizuat

,acesieiB. patra etape, am putut consteta .li!;J' Laurent un Ill.c:eput de' ~.egatura reciproca tntre veders ~,jj_ apucare ell atera, Der nu este dectt un Inceput. la Or 3(7l', dupa ce a reusit sa apuce steniolul, Laurent n las·a. sa.-i scapa (din mfna sUn9'a).. Intoerca apoicapul sp.rea-$i prlvl mtna goaJa, Aceeasl observatla dupti ctteva clip'e.li retin succeslv cele doua miiniin efara cimpului v;izuaI. pentru a vedea d,adi repereaza pozltta, Diu!;iaplt,e fncercarir Laurent a reusit de dona oIipe partaa sUnga$i nid.odEl:t~. pe pertea d:reapt.a .. pun a.poi. un obtect In mina d.reapUi (sta:rn.iolu]~. Em n auce [mew,at Is gurtL Da.r jn.a~nte de a~l ba,ga in gura, in ''i..rede :=;i~Imentin€l in. dmpul Sal]
Obs. 83. ,_

La 0; 3(8), dupaex,pe.rienta ell j'llcaria (obs, 82),el 0 p,ieI"de din ved,ere pie parte a dreapta (dar a sdi.pat-o din mi:na stin.ga .in timp ce 0 scutura la sUnga $l Ia dr,eap~a). Laurent i~i prive$te acnm de patru sau d'e dnd on Ie. rind mtna .sUug-a. goa.l?!. La un moment datlr 'i$i scutura chlar foarte evident mhil.'EW, eEl.. ~i cum. acra"asla m:U::!ilca;reaIr 11.Uma sa declan~ :sezezglomotul pe care-l face judtria! Orka:re o.r Ii rez1!lUate[e la acest ulHm punct, cert e ,ea el repereazacliJ. privirea pozil,ia, m]:inii sale.

V,edem, a';;ladar, importanta acestei a patrOl etape. De-acurn incolo, copilUll apnea obi~cte],e pe care Ie vedc ::;i nu numai

asoclatlv sau 1'lrGes:talt,u-ul. Pentru asoelattonjsm, dupa ce imaqinea miinil care tine obiectul s-a .~s?cia~ de .un .an~.,?it numar de ori eli ectul apucarfi, este suficienta .la un moment dat percaperea vizuala amilnll si a obiectu.lui, ~se'~ara~e.dar vazute simultan, pentru ca aceasta perceptle sa ~decla~~ez: apucarea, Numai ca, dupa cum ,a,~. p.utut. v:~,ea vmn_legat~~~ cuetapa a trela, 0 asemenea explicatie ne~!lJ.eaz,a eill.ementl!l de: actrvltate propriu unor asemenea corelari. Imaqlnea VI.zuala a mHnH nueste doar un semnal care de-clan~eat'la apucare:8,t ,ea C onstHuie. impreunai ell mi~carile' de. atpUCare! ..0 sche'ma totala, 1a fel cum in cursul etapeoia treiar schemele vizuale ale miinii s-au coordonat ell schemele motorH, alt,ele decit apucarea. Sa invocam deci rrGestaltu-ul ~i saspunem 'ca v,ederea simultana amHnilor ~i a obiectului suscUa apa.ritia unei ",strllcturi pentru aparitllia caIeia ~uera~ suhciente niei vederea, mHnHor ~i nici vlederea blectul Ul selPa: ra t? Desigur, sinlern de acord in privint,a faptuluill ,in. S ine.. ~l putem comp,ara observatlile 77-83 ell aCE~leaa~e l~]l W'l'(oh~ ~ ler potrivit carora maimuta se servc$te de un bat atunel
U ,

minat

Putem ezita mtre

doua solutii

extreme:

tr_anS'!erul

12.5,

cind i1 percepe in acelasl timp eli obmectelepe care vrea sa $i Ie apropie, ceee ce nu se InUmpHi cind batul a Jost v azu t in efara aceluiasi clmp vtznal, Trebuie doar sa mentionam cit aceas ta ~ .struc tura nu a aparu t dintr -0 daUi"ci in leqatura cu 0 serle de cautari anterioare sl de coordonarl intre vedere si nli~dirUemHnii. Numaj dupa ce at invatat in cursul etapei a treia sa pastreze ~i sa reproduce eli ajutorul jniscantor mimil cee a ce ochiul a putut eontempla in aceste miscarl, eopilu] devine capahil sa apuce sub influenta privlrii. en alte cuvinte, ceca ce este -alliciliimportant nu este atUI,~structu;rajj noua, cit pili ocesul care conduce illaaceas Vi structure. Tocma] de aceea vorbim de aslmilare activa. Intr-adevar, odata ce schemele vrznale $i schemele senzorio-motorfi ale miinii s-au asimilat reciproc, in cursul etapei a jreia [ochiul priveste mina, iar mina reproduce acele mt]carlli pe care ochiul Ie vede) , 0 asemenea coordonare se aplica rnai devrerne san mai ttrziu actulul insusl al apucerri: prlvlnd mlna care apuca un obiect, copilul callt~ eli ajutorul mHnii sa illntre~ina acest spectacol pe care ochiul Il eontempla ;;1 In acelesi timp con tlnua sa priveesca ceea ce face mma, Oda ta eu constitufrea ac es tei scheme duble, copilul va caute in mod flrese sa apuce un 0 blect atunci cino tl priveste concomiten t cu mina sa, dar nu -este capabil inca de 0 asernenea condui ta cind nu-sl vede mtnav Pen tru copil, a.. apuca obiectul dlnd 1:1vede sunultan cu mine inseanma deci pur $i sirnplu sa aslrmleze vederea jrrdnli schemel vi-, zuale .;;i motori! a actuluj de !"urmarire a apucaril Dovada faptului eli acest act de n urmarire a apucarlt constituie pur $f sirnplu 0 schema. dubla de asimilare~l nu o ustrnctllra,U independerrta de efortul ~i de activltatea progresiva aparttnind subleetulut es te caaoest act a aparu t. la 0; 3{6) Ia Laurent, la 0; 4( 12-15) la Lucienne sl Te 0; 6{0-1) la Jeequeline, adlca Ia 0 dilstanta de aproapetrei luni mtre extreme. Or aceaste diferenta dela un copH la al tul 's,e explica prin lntreaga isiorille a coordonarUor lor oculo-manlla.le~ Lucienne $i-a privit de,getele inca. de 18 Or 2(3); Laurent, ,- de la Or 2f4}, ]in tilmp de Jacqueline a B$tepled pinama 0, 2(30) ~i pina la 0, 3(0) etc. Cu toate acestear nimic nu ne .illndreiPUite~te '5-0 consideram pe JacqueUne ra~ masa in urma fata de Lucienne. ExpHcatllia este' cH sepoate de simpUi: JacqueHne~ care s-a nascut la 9 ianuarie ~i care
~j jlJ.

si-a petrecut ztlele pe un baleen, Ie aer Tiecr, a fast mnU mai putin actrva Ia Jnceput decit Lucienne $i Laurent, nascuti in Iunle ;;i inmai. A[ara die BeeSE Iapt si legat de el, am HicuimuU rnai vputme experiente asupra ei In cnrsul primelor lum, in timp ce de Laurent m-am ocupat apeoape tot. timpul. Cit despre Laurent, precocitatea sat... e explica, dupa s cum am vazut, mai intii prin faptul ca el si-a supt degelele mult imai devreme decit ceilalU copii (In parte datorita eXB perientelor mele) r dar mai ales prin Iaptul ca. acest supt al deqeteler a dat. nastere une] scheme foarte. stabile, aceee 8! impreunarii miinflor (obs. 59). Impreunindu -sl mereu miimle. ellia Inceput sa. le prlveasca In actiune [obs, 73)t. Odata obisnuit en acest spectacol, el ml-e apucat precoce proprtilemele milnl, asimjlrndu-Ie en ale sale [obs, 74) ~:i 8! ajuns astfel in mod en totul firese sa spuce obiecfele [vezl si obs, 81; Ia im moment dat, e] nu apuea oblectele decit dupa ce a v a'zu t $,1 rrrl-a apucat rntna), Se pare decl ca aparitia coordonarllor esentiale Intre vedere si apucara deplnde de mtreaqa lstorfe psiholoqica a subiectului !';iii nu de .structurl determinate de o evolu Ue: ftzloloqlca Inexorabtla, Asadar r nnportante esentialii 0, are istorte, -procesulaslmilator .lnsut?i si nu r .structura r izolata de aceasta istorte. Sapere chiar CB intervine un anumit hazard in descoperlrile copllulut ~i eli acttvt tatea asimt ~ latoare care: utilfzeaza aceste descoperiri este astfel rnai mult sau ma] puflnincetlnita san accelerate, de la caz lat caz, {n s!irJltr in .cu!.sul etapei a cin~c~a,c~~~~ul ,~puca.eeeo veae fararestrlctu legate de pozitia mHnul~ So. vedem mat intii Iaptele:
U

!o;

Obs. 84.. - La 0, 6P), adid1 Ia trei zlle dupa mceperea etapei it patra, Jacqueline apuca. .im,ediBicreioaneIe, de g etele , cravatele, ceasurile etc, pe cere i Ie prezint ma circa zece centimetri de och], fieca.h~ vede mtinile seu nu,
Obs. 85. ._ In aceea~i zit Jacq-ueH.ne aduce [n fata oemInr ,ob~e·ctelp p,e care i me pun .in m.in~.'i:n. aJara. cimpului vllizu.a~ (c:re1o,ane etc.)l .. Est€' to reacUe n.oill.~t care n u seprodneea in zHele p:recedente.
Bell U ru 0 n t §.i E. W~. e hem des Zeitschr..f. Psychol vol.
J

~ Vezi In legtUur.a. ell aceasta


i

2:62~263.} ..

H. H etz e f.r rmpr,enlla .. ell . H .•, ..H. e y,e rr Dos Sch.auen und Greiien des Km113 I( 1'9!2'9').p. 23'9' Un spe,d allr pp.. 251 ~.~

126

127

prrvests de Indata ill znma III afare cimpldui vlzual S' .. ..... m,9'D.este nou (vezi obs '72)' A .. ~. '.' r -." ." .1. a.1cest fen 0-, .. -. . ". [',eSU:;l trei conduite apaf' t· -] 'care.a. obiectelor vazut '.' dt ..... ".. .. _ ' .' u e: Stmll tan (apu'.' ....' -' . - e, uceree ob:~edelor Ia ochi' i ,'c '. ~. ~. retmute) s-eu Inentinut st con .so.J ]id t m zll,ele uImdoare. pnvuea munu '.' .. ~iIl , ._ - ."- . ..a Obs. 87 .. - La O· 4'20) l""lc,!'e" .' u. nne jlml prtvesto deqetul s' dos hid pentru .a suqe. Inacest timp m~,' .,; .....,'..... ..1 esc ice gUfB ":," .. . . . '., .. ., '_,IDa se drea.pHi 00 atmge pe ". '.' . pa,H~j ~Jl se' un::a lncet-inc t i" d":..'. ,~. .' ".' .. a lnea, 0 pl~ e. n irrecua degetuIm HII"" '.' •. ' .' . .. .. sr ~$l. cauta mina " Aceasta coor.u;onare a directiel . . ... . '.·US~Q ..pn.v.1T.etl ei coboera .. m.nnH schitat in" Q,em;1i. ,~' ." ~'.' vtzual e.'."t "'. '.. ....~ ~ ~ pn v." . CU._. . un. gest a] ' ~'f·.··''.'. cimpulUl .' .. " !:!~.... iru . a petrs 91 am.mta etape _. .". ..... - c, s. e n.ou .... m.'.: comperatis .. ell e:ta:p:J. '.' ." a. a cincea. ,~ De asemene d '.Y .".... .1" LUCIenne prrvesta 00 .. ..::,::. Ilat . '. (lir.Up,d citeva cIlpe • '. ". . . . '. J UCa.ne a ,1&1.1:'.1. deasupra fifl!ur~~ . F':'::. r e. {! 0 nd~.di In direcHa . "."'.: . J .. ,.' -.:' '. .· . ;;:) .u.. eI. ."ara a. ved.·'ea mana. .... .. cerea (mina ~~~t··, .,~,. Ju~,a,n:'1..ndalla ~'I ce za.r,e;;te mina, urmeazaapu~ ..tt .'. .'. stmq a,. Cmd JUC.a:Ull se afla mai sus Lucien, .. ',~:,:,..-:- . ges ul !I"JI, U U~'L e. m-~.·'l·' ] ~"a gur~ .'j '~e' "" ..:l.!'1 ne eZka ~n~.re .. '_.1 nne . ~" .. -tin '. ~ -. .' a $~ mceH:area, de a apnea. Vd ." ID]lnu -SIIDu]eaza apucare,a. L,a. O. 4('2'" '. ... ..". ,. eerea d , . 1). in ace'e,(lO;;:w5Itu·~'l'le L .• ~. a u.ce din'tr,-o. d EI.t:.; mrna ~.n. '[']mpul vizual .' nu .'~ ' ,. (.' u... '.'. . ,"" t, uCI,enn.' t~l • .'. a 't .e . j'UcarW,cl sl a'p 'f ., ' .' p.nve$ _Ie alternahv rntna '~i ... .uca.. .m se hlimb elnd pu . :';'.~ . .... n J ucarts mal sus,· ea N .... ,·t:'·: '1,'" f rere ,8 apropra mina~ en'. treb me sa. 0 f~ vazut 'p." t . . ,~ r tll",SIC'U ea,za '. ." .., e '.'~ .. obiectuL Cind juc.~fia se aHa .- . , ..... ' .~'.. .en. rUi.a lUce-rca sa apuc'e vi'Z,ual~ mal" vederlea' sbnIlU<;>-;"~mal, ] ~::, . ~.i~ClL esIs aditl.sa 1ndata ~n cimpu] . .. apuce. lafel ..~,d ".'" 'una a munu ~l a obiectt-I··mOlD, '~d.'e,a:mna Stl ..' . .~, I, , d-~~. . ,~""_ ,.eul. J.tII.'. ,ca.n.".B.'. este 'S...1J!];.i]'IS". I(tar lucwe]ll],ea .. . aUns-a lf~r~ '.:>!\ va Q'i ,e'a mcean::a sa a .. ~." t '.' .' Sa 0 alceste fapte indica (l·IPuce'lnd~.~Ph~d m.ina in dire"ctia bun.~l. Toate . .. eel 0 condmtli mh~rmediaf'" it, '..''..'. . ~t a C'incea! veder,ea miinH rami. . .,. .',. - a n re elap,D! a pat:ra derea o,b,~",t" J" _'..... "ne.' u.Ill adJuv.ant pen.'ltru .a,pucare. dar ve, -' .. lee U UI este suflclenla penfru a ad'--. ',' ~ , ... " . .uce m.ma in c.impnl VIZI!]! 611. Obs 88 1·,· . ·h.· ", . . '. .' . . .' _ . .' -. n sc 1mb" Ia.Luc]lenne, [n('(~pind! de la O. ea vederea obl,ectu]ui declan.eaz....... " .. _..... " 4(26)r se pare fa cute i, ..... .' A...," . ~ . -a lmedHlt apucarea: toa:~e IncerdhUe -n aeea Z.1 smt pozlhve ~ La (]I. ,11( .,,(») ea". pare mam j,t~ .'. .... .' . - .... ~ .. IJI'~ L.IU, i" . gr,es.at; hli ~'n.cep·. " utul+]' :iU,eI, veerea . ... simultana ..... . .' .&. '. . - .. n. '.n sa. I'l re~ . . .' .d·. ' . _. . , ... esfe necesar a Dar :~ .. . .. . . . CI manu $l a obieduh~i l.n. seara ace.'leHl$i zHe, ea caut,a [media.! s,a Oip' U.'" ceea Ceo vede,. T. i.nr d "'d . -.. . ce . ,e ph. l (if rigla meade calc 1 do .' ... . ,.' .. ca pnve9'fe or.... .':.., . .' '. .u easupra ochl~.or el~ .. c Ipa oblectul necunosC'ut apo' . b I &.... .. . s.IIDuHan spreel D 1,... " '" . ., .... .1. am .. e._e n.uiIl.ll1 se. indreapta UU inc'earc:C@ .a 0; S[ 1)r £lE' maj cnustata vreo ezitare: Ludenne - a sa a,puce tot cc vede. . ".
A

directia
'.

Obs. 86. ~
". ,-

bun.aclnd

In

1i retin
. 11~1.

sHr$it"i111

... e.

eceeast

si

_ZI~

J"'"

aquebne

"

'. ....

._

, ....

I. '.

mornentul tn care educe obiectul !in dlrectia clmpului vtzual, teapta sa vad.a ceva ~m cauta ell prlvirea chlar inainte de

ea se as,0. vedea,

t.

~"

.'

v-

".

'.

'.

.'

-.

'.

A...

".

..;I;...

...•..

'.'

....

'.,

~,"

Obs. 9D. - La O,r 5{11r Lucienne prlveste tn dlrectla mUniipe care .i-am retinut-o, De pHda, en U string mina dreapta iliUmp ce ea prt .. veste mlna sUnga: ea. se tntoarce Imedlat in partea buna, Pin~ acum 0 asemenee experlenta dad.e.a rezultate neg·aUv,e. Dupa un timp mi pun in mrna stinga fin efara cimpului vizual) un obieet voluminos (0 plosca) pe cere Incearca tndata s-o apuce, dar pe care en .Q retin, Ea 'i:~i c.a.uta lrnediat mine cu privirea, desl bratul em este intms de-a ~ul,1igulcorpul11!li si-i este gren astfel sa-~i vad.a mtna, La 0, 5( 18), Lucienne contirma aceste ultime achlzitii: apuca ceea ca. vede, aduce oblectul in Iata ochllor atunci cind l~a apueat in afara cimpului vizual :$:i priveste jn directia miinii retinute, Ohs. 91. , La O,i3(m ~ h in timp ce Laurent este pe cale sa, 1Lrag,a. cearsanil, cuvertura etc, pentru a le suge (el consacra acestui exerci .. tiu 00 piart€! B. z.aeil~ de ctnd !ilUe sa apuce], en n prezint un pachet de tutun. 11 la Imediat; fa:rii, a-si privi mlne, Aceeasi reactle en 0 gliUma., La. Or 3f 12)rel Bpl1lldi.in ,acelea~i ,cond,itii l,antul ,eea5ului. me1U~ ,aflat la sUnga, lui ~i :in afara. trai.ectod,ej lrnpr,eu.n~rii miinnor. Sear~l, a,ceiea~j[ reactie ell lantul ~i ,eu un. fulon de c,Mton. L.a. Ot ,3(1:3), el apudi imediat 01 cutiu~,a pe care i-o i'nt'i.nd. Nu-~i piflve$te mJin:ile ,:iii nUl ~nceardi sti le Impnmneze ci intinde .imediat mina. dr,eapUi. spore cnti ut,!. Ci.nd 0 lLPUC.~r nn 0 sug,er ci 0 ex amineazd,.
j

'1.

'..

A..

..

'

'.

,.

'.

r : ~..

~'.

.~,

.u

_,

"f

I'

." '"

' =..

..

'c"

'U

.'.

.".

.....•.

.'

"A

'.

I·'

I.

._

';Ii

+.

'

"""

,v

..

'

I..

,.1

v_.

,'

..

inA",' E. ., UTU. I ,a ·din.' .Z~C'.·. ,0,

' di~·C·e

.... ,..

Obs... 89', ~

~. e. tall
{WI

·d'· "." 1-'.

""

.. .. .-." suge apOl oblectulr ~." .'...•.. ..l11. medle €'t9: "'I C'U'lrI' u. '" i-'l
,It'J[ -I .. '

,il.

oelu

C:::i ',;'.

. ..'

la

oblec~lLlI J

0 r' 5'(" l' ) r uLepend'~mt .d , .. . ..


..

(Ie ..... ~rnll'1l 1 " .' . . ~ '-.l~U vnuaJ, LucH~m"t:> '., . .,.,. P careapuca sau car,e i.. fos't pus 1. a dar nu totdeal'na N',,, . ,. ,~_ . " '. .~ .'. .,.... '. ~lmfn In tnn cazun ~ ... '... ' intl]n~e.e d a. p,nV]. Afara'~ d",

e· '.' '.' I

.... aceasta,r

It.

J28

Obs. 92. - Dar ~i ma, 0i 3(12), dnd Ii pun 00 chefa m In~nar in afara cimpulu.i viz,u,CIJ], l -0 duce Ia gura ~i nu la ochi. De menUonat iUSd ca e este fOla;rte :inio'metat, (nu :miillcasle de clm:i ol'et Saara,! fu:;,e:ea!iii r'9,aeii.E! lacutiuta pe care 0 CU.DO,tli!;ite, dar, dnd ii pun lan.tuI de ceas in mina. 11 p,rive~te .illlainie de a, cauta s;t-l suga. A dOI!]!,a, zi dimineatar el b9.1anseaza. un lant stllspend.at perrtrUl .a-,~i mi~cajud~ria (vezi mai departe obs. 96). 11 apucti fa.ra sa,-l priv'easdi, dar in donlt. r~n.duri ~~i p[ive.~te min,a. in Ump c:e tine la:ntut De aseme'" near e1 l$imototol.,e$te (:eaJ'$aiu.l in.ainte de a.-I s11ge ~.i Ia. rasUmpuri prive;;tie c:.eea ce f,!lee (cua:mbele mJin!). La Or 3( 13), de asemenear in limp ce' Une in mina sUnga cuUu\a '£.leo care a apuc,at-o (ve1zi. oobs. 91) $i m,a priv,e~te in fa:·ta, Ii s.trecof",fara en: al s:a -$i d·ea s e,affiiEJ lantul r .melJ die ce as ft1,c:ut ghem in m.jil]_.a,drea p ti fpe care el 0 tine Int.insa de~H. Iungu.l co-rpului sa,I:]I,).Ma. r'e:irB.g apni $i privesc ptTin capote! leaglinului. EI duce lantul imediat in. lata ochilor (~.i nu la gura) ~i, tinind illlc.~ in mtna. sting~, cutiu~a~ prive:tji.te aUern-a.tiv cutiuta ~i lantul. La un m,oment dat, cutiuta ii scapii din mUni.. EI 0'
9 - Na§iterea 1nt..ellgentei la cop]!

129

ceuta (Hira S~O vada ~i tot cu mlna sUngt1)rapni 0 alinge'r dar nu reuseste ,5-0 degajeze de eutele cuverturh. Urme~a:za un efort prelunqit, Ind.atll ce reuseste sa apuce cutiute, 0 duce in f,at,a ochilor,
O'os. 93. ~- La 0" 3( 12)" Laurent

in .afara ctmpulul vlzual. El priveste dreapta, dar copilul pare enervat, Seara, dud ii :ret[n mine el 0 priveste de data eceesta imedia.t.

sUi cu mmna sUnga mnUnsZL 0 ratin IndaHL EXpledenta ,e,~ue:azacUl mtna

dreapta.

Ea poate H conceputa ca 0. slmpla finalizare a efortului de asimllare reciproca pe care I-au manifestatpfna acum schemele vizuale si schemele manu ale. Inca in cursul etapel .e dona r privlrea ceuta "sa urmareasca {$i deci sa.-~i asimileze) tot ce face mina, In cursul etapel a treia, mina eauta Ierindul ei sa re .. produca acele miscarl pe care Ie prlveste ochlul, adlca, asa cum am v azul, sa asirnileze domeniul vizua] schemelor rna .. n uale, In cursul etepei a patra, aceasta aslmilare a vlzualului 10.manual se extinde asupra apucarii insasi, cind mina apare in acelasl cimp de observare ca sl ohiectul care urmeaze ,S,a, fie apucat; asadar r minapune s Uipmnire pe ceea ce prtvesta ochiul, Iar ochiul tinde s,a contemple ceea ce apuca mlna, In sfirs] t, in cursul etape:i aci.ncea, aslmilarea reciproca este complete, tot ceea ce poate fi vazutpoate fir de asemenea, apucat :;;i tot ;ce poate Ii apucat, poate fl, de asernenea, vazut, Este Iiresc ca mina sa caute s,a apuce tot ce prlveste ochiul, deoarece conduitele caracterlstice etapel a patra l-au invatat pe copil ea acest Iucru este posibil cind mfna sa este percepu ta in acelasl limp eu obiectuh comportarnentul propriu etapei at cincea nu este in aceasUi privlnt,ij decit 0 generalizare a coordona.rilor proprii ,etapei a patra~ Cit despre tendinta de apr]vi tot ce ,este apucatrmerit& a s;e mentiolla ca ea apare ex,act odata ell tendinta co,mple,mentara. ObservaUi1e 8S ~i 89 Birata ea 1& 0'; 6(3)1, Jacqueline, iar 1a OJ 5(1), Lucienne due la oehi ce,ea ce .apuca" chia.r la data. cind ele'
1

Vedern in ce iconstau acbizlttfle care marcheaza triurnful definitiv dintre vedere 9i apucare este acum obiect care H etraqe privirea sa apucare chiar atunci ctnd mina nu eimp vlzual ell obiectul,

propri] etapei a cineca, al apucarti, Coordonarea suftcienta pentru ca orice dea lac la .0 miscare de este perceputa in acelasi

Cum se explica aceasta din. urma coordonaret

incep sa apuce sistematlc ceea. ce va~d. ~e. Un$I~:iaceasta r e~e tncearca rn aceeasi zi sa-si priveaseam~~a~lnd. ea este, r~'n1e tinuUi in afara ,cimpului vizual (obser:at 86. ~1.?Ol.Ac,e~te Iapte demonstreaza suficicnt de clar In c~ ma:su~a :oardon~ .. rea vederii si a apucani este 0. pr?blelna. d~ ,aslm~la.Te recipro,ca $.1 nu de transfer asociativ slmplu $1 uev,erslhll.. In concluzie, realizarea apucar ii, de~i este mult mar CO~plexa decit aceea a suptului. si .~'.a~tor .ad~pUiEido~blndlte ~'l,'ementare, eonfirm·a ceea ceam va,zu~ .in lega:u:ra. cu acestea din urma~O'rlce a.daptare. este oe'chlhbrare ~tr~.o ..acom~.. dare :;;i o astmilare complementare ~l este, ea .lnsa~a core,l~ahva CU- 0 orqanlzare Interne 9iexterna~~ ~chem~~or ad~Ptabve: In domeniul apucarii, ac:omodarea munn la. oblect~ste f~~o menul care a retinu t in mod spsclal aten tlla~utonlAor:: fund un sirnplu reflex Ia Incepu tr. ea '.impltca ..~u1.,t.er~or0 invetero, .. in cursul carei.a efectuarea. miscarilor mhnu ..:~l opunerea ..poltcarului celorlalte degl,ete se dezvolUi. p.arale~l cu,eoordonaT,ea acestor mtscari In functie de supt ~i. in .Iunctie de caracterele tactile si vlzuale ale obiectulul. Aces! aspec~ .al p.rob]em,el este important mal ales dad! am Ina In .co.~slder,atle ela~borarea notiunli d,e spatiu '. Cit. despre .csimtuuea r~alulul Ia schemele apucaril, ea. se dezvolta in mod analoq c~ceea.A ce am V,B.zutin alte domenii, Copilul i:ncepe pnn a~~a~ 'ml~ca m~na pentru a 0 misca, prin a a~uca. pentru. a la,p~~a$lprln a tIne pentru a tine" fara vreun l?te~e~ pentru obJlect~leca_Olt,~~I~~, Aoeasta asimilare pur functionale sa~u. eprodu~~a~ar: (a.S1IDI r Iare prin simple repeUtie) se observa,. in~~rsuI etapei :e~exe s! al etapei at doua, Cum va trece subiectul de~a acest Int~_re: pur functional (denotind~o .asimilare ~lem~:~tara 8! '. real~lU~, Ia activitatea proprie] t Ia Interesul pentru .O~H:c~~I~ apucatei Prmtr-un proces dublu die. complicare~. aslmllart] si de .coordonare tntre schemele senzorio-motorti. In ce,ea ce pnve~te astmtlerea insasi, ea s,e ccmphca prin g,eneraUz,ar.e '. La Inceput" suqarul 5e Iimlteaza sa. apuoe. ob~ec"tele ..neml~cat.e_r .care au 0 anumita cons:ID:stenta $1 care- Intra In contact ell pa~ma mHnH sale sau cu.p.arteainterioara a degetelor s~le~ uUe~10r~ prin repetarea insBt$i a actului de~pucare,. :,1. aphca ..~celea~l schem,e obiectelor ell consisten\e dlv,erse, carOIa Ie smut pro: prH ~i9carl divers,e ,~i pe. ca:re mina Ie ~tlngei~ ~od,~.n di verse. Are ~oc deci. 0 (lSlmll are ,geneT ahzatoare ~1 pnn
I A

_I

130

9*

131

chiar. acest tapt, 'constitulrea de 'Scheme diferentiate, adica o asimllare rl,recognitlva·~ . Dar manUestarHe aces.t~ia din urrna sin t rnaiputin clare in domeniuj apucarl] decft in ecela 81. ,vederHr ,~1. auziril .etc., .de oare:e epucarea este pree repede subordona ta .unor scopurr ext.enoareei, .cum srnt suptul san vederea, eu. toate acestee, exlsta 0 reeunoastsn, tacUUfur ceea ~e a~~ad' in bmod .eVident. cind .0 bserv am. Ca" pen tru a apuca, r~ .: P~.I.· ~ 0 'a tista sau un crelon, copilul procedeaza a in mod d~fen t~~ .de Ia prlmole contacte ecomodarea dlfer a. Aceasta ~m,:erslhcare . a sche~'~lor,. incursul careie asimHareagcne1 recognlhvt} are Iocparetel lahz~t~'are 9 eu dezvoltaroa acomodarll~.expUca i!l. parte felul cum interesul pentm obiectele a~ueate .la locul.lnteresului pur functional. Dar ce,ea. ce exphca .. b.iectivar:~ progresiva ? a universulu] in relatille sale cu .achv~ ta tea miinllorests, rna] ales eoordonaree apucartt cu suptul ~H cu vederea. C~ .~oea.stCl! ajunqem la problems o.rganizGrii schemelor apuc~ru .. Aceste~ scheme se organizeaza, intre ele prin faptu] COl • s,e. adapteaza la . lum,eaexterioara.Astfel, orice act de apu_ca~,~..pres~p'une. 0 .totali ta te org anizeta, in care in tervin s:nzatule tactile ~l kinestezioe !?imi$carHe bratului, mimlt $1 ale degetelor~Asemenea scheme constitute deci rrstructurl de ..an~~mbillur c~ toate ca. au fest elaborate in cnrsul unei e:rolutn ~e~~te.91 pe baza unui numar deincercad, tatonart $1 cor,ectan. Dar aceste .'Scheme se org.anizeazB mal ames in coordonare .eli .'Scheme de aItanaturarprlnclpamele fUnd acelea ale suptulut si ale vederH..Am v azu t in ce consta aceasta organiz.are: eaeste 0 adaptare reciproca at schemalnr coexistents, fireste cu aeomodare recrproca, dar totoda ta cu aJ:simHare colaterala. Tot ceea ce este privit seu este supt ttnde sa fie .apucatr tar tot ceea ceeste apucat tinde sa fie supt sl pe urma privit, Or, aceasta coordonare care mcununeaze doblndlrea spucarll, marcheaza totodata un proqres e.sential in obiecfivare: eind un obiect poate n in acetasl hmp apuoat :~i sup! sau chiar apucat, privltsj snpt".concomi~. tent, €ol se exter] orizeeza cuIotul a~tiel in raport en subiectul ca atunci ctnd nu servea decit pentru a n ·apucat~ In acest din urma cazr el consUtuie un ".aHm,ent doa.rpentru functiu~ nealnsa$lr far submectul nu cauia sa-l apuce decU din trebuinta de a apnea.. De .mndala ce exista coordonare" obiectul
U

Uncle sane asimllat la mal multe schem-e,' slmultan: em dobindeste astf el un ansamblu de semnlficatii $1, in consecln t,a,• 0

consistenta care-t con!fera un lnteres in sme.


§ 5~ PRIMELE

ADAPTARI D'OBINDITE. CONCLUZlI. Dupa ce am an a.liz at amanuntlt primele adaptar] 'care ~e suprapnn adaptarllor reflexe, se cere sa traqern O'COTI'ClUZl,e generaUi care sa ne poata calauz! in contlrmere in studiul nostru asupre inteUgentei proprfu-zise, Intr-adevar, conduitele pe care Ie-em descrls In cursul paraqrafclor precedente fac tranzt ti,€i dmtre organic si in telectual, Ele nupot it caIificate inca drept conduite inteliqente, .deoareccIe ..tpseste l pentru eceasta Jntenticnalitatea Tdlferentlerea dintre rnljIoace si scopurl) ~1 mobllitatea, care permit adaptarea continua la no] circumstante, Dar unele cocrdonarl Intersenzorlale, cum este coordcnarea dintre apucere st vedere, nu stu! departe de conexrunea inteliqenta !?i anunta de pe scum foarte evident in tenUonaU ta tea. Pe de alta. parte" aeeste adaptari nu mal pot fi caHncate capuT orqanice, deoarece ,effieadanqa la. reflexul simplu un element de acomodare$i de asimilare leqat de experlenta sublectului. Este important deci sa in teleqesn prin ce anume comportamernele din acest aI doilee stadtu pre'gatesc inteligenta. Pormulatatn Iimba] curent, problema cu care stnfem conIrunteti alcf -este aceea ell asociatie] dobindlte sau a deprlndedi si a rolulul acestcr fneeentsme ingeneza lntelllig,entei. Suptul deqetului san al limbii de tre copUr. urmartree . en prlvlrea a obiectelor care se depleseaza, cautarea directiei din care vin sunetels, apucarea corpurilor pentru a le suge san a Ie privt etc, sint primele deprinderi care epar la fiinte umaria. Am deserts ernanuntele acestekapar] tiL Dar se poate pune jntrebarea generailla~ ce ,est,€!deprtnderea senzorlc-motorte $1 cum se constitute e,a? Mal mult decit atit - ~:il teemed in aces t unlc seep am studiat prlmele adaptari dobindi tese poate pune in treberea, in ce fel asccia tila obisnui Hi pre ~ g at,e~te intel:i.genta $i care stnt raporturtle dintre aceste doua ti puri de comportement. Sa Incepem eu aces t al dolleapunct. In psmhologie at ,exmstat totdeauna tendinta de a reduce operatIIle active ale inteligentei lamecanism'e pasi vetinind de asociat"ie san de deprindere~ Reducerea nexului cauzal la

cat

132

133

un fapt de oblsnumta, a 'generaHz,tl.rH car ectertstteo a. eonceptulut 10..aplicerea progresivB at schemalor deprlnderit, a judecati] Ia asocietie etc, sin t punctele c omune ale unei anumite psiholoqll in augur ate de Hume ~it Bain, N otiunea de reflex condi tiona t, de care astazl se face poa te abuz, innoieste, fara indoiatUirtermenU problemat, dar aplicaroa ella pslholoqia se situeaza eu siguI'anta in continuarea acestet tradltH......... De asemensa, deprinderea a aparut dlntotdeaune in .ochH, unora ,eel fUnd contraI'iul inteH'genteii: in timp ce inteliqenta este inventie active, prima. ra,mine 0< repetarerpaSIVa.;: in tlrnp ce inteliqcn tat este constltnta a preblemo] $lli efort de intelegere, deprinderea famine stigmatizata de Inconstienta 91 mertie etc. Solutia ce .0 vain da problemet Intelig,entei deplnde deci in parte de aceea pe care 0 V0t11 aleQ'e in demen] ul deprlnderj], Or, cu riscuj de at sacrifice preclzla de draqul qustulut simetrieir credem ca solutlile prmclpale intre care putem escila clnd ne referlm Ia relartjjle din tre deprlnder« si inteHgenta sint in numar de cinci, ele Hind pa.raleille cu cele cinci solutll pe care Ie-am diferentila:tin Introducerea. 10. Iucr area no~strar leqate de structurflo morfologico-.reHexe Sf de legaturtle lor ell inteligenta. Sa exeminam dec] pe rind aeeste solutii, . Cea .dinUl consts in a admite ca depriuderea este un Iapt pnm~ din care ar derivaprin compUcare progresivainsa~i Intehgenta. Aceasta este S 01u ti a asociatJionista $1 doctrine reUexelor conditionato. in masura in care aceasta din Uirma pretinde sa fie un instrument de expli ca ti'eg,ener.ala in fizioloqie, S-a vazu t (Introdue,erer § 3)! caret eti tudinilamarckiene in biologiapropriu-zis.a corespunds aceasta prima solutie, leg ala de vitalisrnul .mn bioloqie $E de doetrtne ri,inteUgentei-facult,atI in psiholog.ier consta in a consldera deprInderea ca Hind derivataprln au tomatizare din operatii superloare, implieind Inteliqenta insesl. Astfel, pentru Buylendijk,. formarea deprlnderllor In psiholoqla animala este ceva ell totul diferfj de asociatie:,rNu numai ca fenomenele sint mul t mal compliea te~ dar vede;m apa:r:tnd aici, in domeniuI senziUvo-molor. fenomene care prezint.a muUa anaU

~'

logie eli procesul superior al ~gindirHul~D?pa .aoest autc:rr, anaIoqia se spri] in~ .pe ~Cl!ptulca. n centrum din care .e~,~na t~ate fUnctiunile suf1etu~ulj~ ~~." H~sle o~a.u~~~ nematen~!a abt.~ acUvUa tiler senzorlale, cr t ~1 a (activl ta tilor) motori! ale pSI
I

. Solutiile a treie ~Ii, a patrar "care.mer.Q m.l~a In ~1l'!a, c~ pretorrnismul si mutati?Umsml_ll In blOlog11~$J!,:U ,., p.~lonsmUm a ~.i praqmatismul din psiholoqie, s~ r~duc ,lell,afumatla C. a prinderea este absol~lt sa~ ~r,emathv., lnd,ep;n~ent~,~ de . Intellgenta t;li car in anumtte ..privtnte, ea C'o~Sb~.u,le_c_hI.arc~n.tra~ riul, Fara ca acestpunct de vedere sa he slstemab~ sustinut in ceea ce prlveste teorta deprlnderis ca, atare, ~g,as~m"nUI?e~ roasereflecterf. ale lui in" censldera tiHe asupraJ, Int_:hg'ent:lli ~a unil autorl a diror principals preocupare comu~la 9co~sta ,In sublinierea orlqinalitatil actnlui intele~tuCl!l ..Astfel, ~,Ges~allit. theorie (solutie a. treia] opune!u, ~od~radlca~ conshhll~e~ s tructurilor ~ propne comprehenslnnii, slmplu~ul_ au tornabs!ll datorat deprlnderii. Prmtre pslholoqll fra~"C~Z~ir ;., Delacroix H este si el extrem de net: rIPD~parte.de a~ep~nde ,llinm?d~ecesar de deprjndere, pare, dimpotrlva, .ca ea ~,generabzcu,ea) este megaUi de puter.ea de a se eHb~ra ~~',~epn~~ere .,.. Astd feI, chiar admtttnd Importan ta deprlnderlt ca jmj lac ,de ,g!Up~e orice generalizC},[,e Ii ramine ired ucUbilaU3• La, Iel, CI nd
A ., ," A. ,~

hlsmului

ami. alj\j 2.. m

,d:~

JJ

Clap~rede

ne descrie il_1teHgen.taca,o,cau" tare care apare in irnprejurarile ,. md h~sbn:tulf;il ..deprlnderea c


r ,',., ',.

(solutia a patraj

Solutia a doua

esueaza, ,em opune partied, deprinderea .lntehge'~te.14. "',, In sfirsit, se po.ateconcep,e,,o, a ~ln.c:e~ solutie: "acee? ,de a. considera formarea deprinderflor ca fllnd datorate u~eE actIvi'tati ale camel analoqii en inteligenta stnt~pnr _functlo~~~e, dar pe care 0 vall. regasl1ct punctul .de Eornlre al~peraJ111or in telectuale, dlind structurl convenabile n vor permite Sat' depaseasca structure ei. iniltilaUL In masura in ca~e intelegen; opera aUt de Importanta a .1~i J. M~ Bal~wlnr m seApa~e ca u notiunee de u:reactie clrculCltra , es ~e de:b~a~a tocm,u, ~a. prime exlsten ta acestui factor ~,ach~; .PEl?Cl~J! al. deprlnderl] u si in acelasl limp sursa ,a unes ~c'hvltatl adapla~b .'p~ ..ea~e ve in tellgent,a, 0 va con tin ua cu aju torul unor noi tehnlcl. In
~,B 11 Y ten
:!

=:

134

Ii,

des ani.ma,ux, trad. Bredor PH.yot~ p. 205,. Ibidem, .,.. , ',' ,'_,,', .. .,. , ',. " Del a ,e rol xt in D urn a, S,r Trade', ed. t voL H, p., 130'. CIa p at red, e" L'education fon,cliouel1e, pp. 13t-un.

d .1 j K, Psych.ologie p,. 290---29t,

135

ceea. c~ ne priveste, insplrindu-ne dintr-o asemenea tr.adiUe\r am Interpretat geneza prirnelor deprindert ale suqarulut - in termeni de asimilare si acomodare active. Aceasta nu inseamna ca atcti'Vit,:tea adaptattva, in report eu cere deprlnder~,a. nu. este ,~~cl;t 0 eutomatlzare. ar fi ..chiar .inteliQ'ent.a: p'en ~ru aceasta n hps.esc caracterela structurale [inten tionah",tatea schemele mobile etc.], a. caror aparitie 0 vom descrte ctnd ne v0ll?- re'f~ri Ia stadiul urma tor. Dar ee prezmta toate c.~.racte~,e!~e ..functionala .all: inteligentei $i aceasta se va naste ?In .:act~vl ta~~a ad~ptabva. mal curlndprintr ~ -un proqres ref~lex $1 0 diferen tlere a repcrturllor din tre subiect ~i obiect, .IV .. dectt opunindu-se pur ~i simplu deprtnderilor dobindtte .. Dupa ce am enumerat acests clnci solutli, saincercam a le examma in lumina faptolor stabnrte mai sus. Aceasta va constltul pentru noi un prile] pentru a preclza sensul concept~lor generale de reflex condifionat, transfer asociatlv, deprlndere ~i reactie circulara, Tat care ne-am referit Hira a Ie critiea suficrent si, in sflrsit, de at clabora in masura mal mare notiunile de acomod are.! asimilare $i orq enizarc, care nevor servi .in contlnuare Ia analiza int.eUgentei Insasl,
J
A

lor. prin Ipoteza dresajului sau ,a asoclatlel pasive, Sint oare Iaptele analiza te in paragrafele 1-4 fevorablle unei asernenea interpretar~? Credem ca nu. Nicl notiunoa fizioloqtca de .~.refIex. condition at transpusa aidoma in psihologier nlcl nntll_Inea .de rrtransfer ... sociatlv" TIU par suficlente pentru a a explica formarea primelor deprtnderl descrise de noi, . In ceea '~,eprlveste reflexul condltionat, este jn atara de o~lce Indolala cat aceasta notiune corespunde unor fenomene bine stabilite in Ilztoloqia. Dar au oare aceste fenomeno 0 su~lcienUi importan ta chiar in acest domeni u pentru at deveni u.nlc?l .suport al intregului edlflciu al pslholoqiel, asa 'Cum pretlnd _Unii asUizi? In al dollee rindi1presupunind ca utillzam aceste fapte fiziologice In psiholoqie, trebuis oare sa le trad~cem !n limbajul ,asociatieir a98! cum c,ere nOUllli asociatioDlsm nascut din reHexoillogie, sau poseda ele a semnifieatie eu totul diferiUi? La prima dintre aceste daua intrebari vo~ ~aspu~de c~ ref]exul conditionat este deosebH de fragi] ~1 InstabIl daca nu ,este in permanenta r.intarit de mediul exte!I J JJ

Prima soluiie se reduce Ia a explica formarea deprtnderi-

rfor. La mtreberea a doua vom raspunde ca~ in masura lin care reflexul conditionat este uintarit el inceteaze sa fie o simpla asociatle pentru a se insera in schema mat complexa a. legiUurilor dtntretrebuln ta $lli satisf acere, deci CIt raporturilor de asimilare .. Faptul ca Ie~~xul c.onditionat .est~e fragU. respectiv ca rezultatele dresarn. se pierd cu. repeziclune daca nail dresa]e nu-I intaresc neincetat, a fast pus in lumina de fiz:iologi. De aceea ei au Tamas mal prudent! decit pslholoqii in Iolosiree acestel notiuni, Pentru ca un reflex conditionat sa. se stabilizeze, trebuie, tntr-adevar, fie sa inceteze de a fl condi tiona t si sa se flxeze pe cale ereditara, fie sa fie uinl.arUJJ de experienta insasi, Or, nxarea ereditara a reflexelor conditionate, sustinuta la Inceput de Pavlov" care a renuntat ulterior Ie aceasta afirrnatle, apoi de Mac Douqal, apare ca impro b abila 9i am vazu t in Introducerea noastr a. de ceo Ramine decl doar stebilizarea datorita medlulul insusi, ceea ce De readuce la psiholoqie, Un reflex conditional. poate Il stabilizat prin experlenta cind semnalul care declanseaza reflexul este urmat de 0 intarlre, adlca de 0 situatie in care reflexul are ocazia de a. functiona efectiv, Astfel, pen tIU a Intarl asociatla dintre. un sunet si reflexul salivar, se da periodic animalulut hrana efectiva, care ii reda semnalulul semniflcetia lui prima. La fe] s-ar putea interpreta multe dintre observatule noastre in limbajul reflexelor conditionateint.1irit,eprin experjenta, Cind sugarul se preqateste s·a suqatndata ce se ana in bratele mamel sale sl gase;;te intr-adevar sinuh cind el intoerce capul spre a urrnari ell ochii un obiect in miscare si-l reqaseste intr -adevarj cind el cauta cu ochil persoana ell car,ei voce a auzit-o si reuseste sa-i descopere fata; cind vederea. unui oblect exci til miscartle sale de apucare si reuseste in cele din urrna sa-l apuce etc., se poate spune ca reflexele de supt, de acomodare vizuala ~i auditive ~i de apucare au fost conditionate de serrmale de ordin postural, vizual etc, ~i' ca aceste reflexe condlttonate s-au stabihzat pentru ca au Iost inUirit,e neincetat dato:rita ex.perientei ins.a$L 'Da.r 0 asemenea .maniera de a vorbi at eluda. problema principala: in ce mod experlenta inUi:re~te 0 asociatier ell alte cuvlnte, car,e sint conditiile psihologice neces ar,e pentru ca succesul sa eonso· lideze 0 conduiia? Tocmai p1entru a raspunde la aceasta inj \

136

131

,cr:imHaillea , ~.f . acomodarea combinate ~i ;tocm~i~e~ace,ea Iimbaj ul reflexuj ul conditfonat pur rn se pare nesatisfacator. ',', In ~r-adevarr. ,~il!:d',' n". ~e!le'x. condl tionat este intarit pr In _, u experienta, el Intra datorlta chlar acestui fapt intr-o scheme dean:amblu~ ,adica, inceteaza! sa fie izolat, pentru a devenl parte lntegra.nta a unei totalitatt reale, El nu mal este dectt u.n slmpl~ termen, in serra de acte" care eonduc la satisfactle, ~l " ~ocmai , ~ce~CI!~ta" satisfactie devine elernentuj esentiatO' a~ pu tea fl in terprete t8 ca 0 j uxtapunere de elemente as o~ crate :ea~ .7on~tituie AU~ tot, adica termenll care 0 compun nu au ~emnrflcatle de~~lt in report cu actu! care, n, ordoneeza si eu succesul acestni act. Mina copilului se Intinde spre obiec~e!; p,e care, lepe'rc~pe vtzual tocmar pentru ca ele sint aslmlIate" ,', Uel", a~tuIum. deapucarer" as adic a ,pentru faptu] au

trebalir~ ,am_ invo~at

~en,e "de nnscarj care, due Ie sa tisfecerea

unet trebumt«

nu

Hernck

0, reah tate.:Ref1~xele, forme81zape viu totaU tau, org anizate;;i nu.~ecanls~e ]uxtapuse., , Potrivi t concepUei lui Grah am ~ro~nr un ,rllm de, amsa_ffiblu precede intotdeauna dIferenUerea In reflex~: },tRe~le.xulnu expHea ritmut Pentru a inte~ege ~ef1e:,ul ,~reb~ule"sa In vocam mai inUi chiar ritmul·~~ AUt
CIt ';;1

care presupuna in ~C,eea$l "ma;lsura () tr~bumnta iniUa.u~$i 0 satisia,ctie finala.~ Jude cala., a .,f~;ltmul t t~~p exp~icata prln asociatllia Imaqlnllrrr sau a senzatillor, Astsz! se, stie ca cea mai, slmpla asoclatie ~res upuns "de-ac~~m ,?' act:ivi ta te, care aparttns judecaUi. La fel, ae.tul a,pucaru 0 biectelor perceputo vlzualpoat'e ,n expli ~ c_8l printr- un la~ t. de f:flex: _conditIonate! dar veriqila nu se vor ,c?o~dOnanl(:lodata decit In, masura In care un act unic de. asimilaro va confert 0biectului vazut semnUicatIa umri oblect de apucat, '_,.,~C,eeace, spunem despra reflexele condltionete este cu atit , ~al acce~tabd en cU~aceasta se ,adevere$te chiartn, cazul ron~x,el~~ slD?ple~ Se stie jn, ce rnasura studlul reflexelor a fest re~nnol t pnn frumoas,eIe lucrar] ale lu] Sherrmqton, Ele au aratat .ca, arculreHex clasic este mai mult 0 abst.ract,i,e decit
I!

declCl!~$a~trebulnta de'aapuca $ipermH ca ea s,a He satisf,~cutar~~l nu pen tru, ca s-a, ~tabiUt, 0 asoclatie lntre 0 im a;~ gane .~~zua!a ~i reflexul apucarii." Aceas ta din urma asocietie, conslderata ce ::f~ex conditionat, mresta decit 0 abstractia,
un mo:nen~ar~lhc~al, decupat din serle

=.

reflexalor Iocomotorii Ia batraclenl, vorbesc despre 0 reactle locomotcrie ,rtotaUil~jr care se dlsociaza ulterior in reflexe particujare-, Daca toate acestea sint adcvarate in prtvmta reflcxelor in sine. eu attt mai mult trebure eleadmlseilln cazu] reflexelor condl tionate, Sa ne ferim deem de Cl face din reflexul conditionat un nou element psiholoqlc, prin ale carui comblnatll am, reconstrut aotefe complexe, sl sa asteptam ca bioloqii sa preeizese semnif catla luirealal' decit sa a buzam de el pentru a expllca aspectele cele mal elementare $i in consecinta cele mai obscure ale f'enomenelor mintale. Pe scurt, acolo unde se poate vorbl de .reflexe conditionate care se stablljzeaza sub- Influenta ,experientei~, constat~rn rotdeanna ca ,0 schema de ansamblu orqanlzeeza detalitle asociatiilor, Daca sugarul cauta sinu] cind se aj[~a lin pozl tia de a.maptatr daca. el urmareste ell ochll, obiectele" in mi~c~re~ dace. tinde sa prfveasca persoanele a. carer voee 0 a:ude~,dac d apuca cbiectele pe care Ie vede etc." aceasta se expUdl prin faptul eEl!schemele suptului, ale vederii si apucarH :~i~~u aslmilat "realitati din ce in ce mal numeroase, conferindu-le chiar prin a ceasta semniflcetii. Acomedarea ~i aslmitarea combinate, proprf] fiecare! schemer asigu:ra utflitstea ,ei f;li o coordoneeza cu alte schemer Iar actulqlobal al aslmHarH ~iacomodariir ca operatil ccmplementare, explica de ce relatule de arnanunt pe care Ie presupune schema stnt eonfirmate de experienta 2• Dar nu este oare aceaste 0 expllcatie pur verbalasi nu s-ar clarltlca oare lucrurlle daca am substitu] notiunea mull mal cmara in aparenta de ",tra.nsfer asoclatfv", notiunllor de asimilsre :!;ii accmoderes Notlunea de transfer asociativ este mal 9'enerala dectt aceea de reflex condl tionat ~ este vorba de asoclerea dlntre un semnal Sl 0 miscare oarecare si n H numai dlntre un sernnal si un reflex. Astfel r vederea trepA:supra, tuturora,cestor proiIJ[.eme,r vez[ L a r 9 11i e I, .introducHon G la psycb.o.logJe, pp., 126-138. ,, ' .. 2 Aceast~a sl1b~rdonar,e a reHexeloir, conditional,s" tptaUUitiloI "orgauLzate· san .sclTItteme]orglobaie deasimUare e~~e d~e~on,stratli expenmen~~~ in d.omeniulcolllduJtelor ,eondi\ionate moioTl.l jpnntr-o .sede, de ce-~ceta~l :p,e CB.re 01. Andre Rey., .~'ef de hlc:rari ~a l~sU!utul.n?stru, .le ,d0~fa~oara in p.rezent ~i aI,e cli:ror rezultale u.rmea:za. sa fle puhbcEl,te ~n cunnd.
1

Coghill,

studiind

dezvoltarea

embriologica

138

139

t:_lor este sun.ci~nta. pentru a declan~.aml~carne corespunzatoa.re . ale pfcioarelor la un subiect oblsnuit sa urce 0 sCB.faetL De. ace_,ea,.. rima dintre cele cinci soluttt expuse p m~u .~U~. con~m.d~ra. trans~,e~ul asocleti v drept prlnciplul deS pr.lnderll .. Potn_vlt aceste] ipoteze, schemelo neastre de asi~J!l~re. l!;u~r fi al tceva decit ansamblun de tr ensferuri a50c~at~ In timp ce dupa concept.ia no as tr ar arlee transfer asovel' cl~ah"VO pre~upune .0 schema de .. slmtlare spre a se constltut .. a Sa ..discu ta~ .de:l acest punct mal Indeaproapo, Numai .0 ase~:H:nea d~sc.u ve putea ..face i.nfelegem adeverata na tura .. a CIlslmIlaru $1 a acornodarU senzorio ..motorii. Sa disHngem. de la Inceput cele doua cazurt principala in care .pare sa. Intervina .tr ansfeml asocla tiv: asacfatUl'e care se constitula in interiorul aceleiasl scheme ~i asociaUile intre scheme .e~erogene. Cri teriul acestel distinctiie'ste urmatorul, In cazul In care se asocia.zamiscari si elements senzoriala, c~re altmln teri .. u semal prezintain n stare ]zol8!ta~.vom spune ca avern de-a face. ell 0 schema unica .. Daca, dtmpotriva ..mis~arne ~i elementels senzonale pot functlona in 'alte c~ndHii izolat, vom spune ca avem de-a face ell 0 coordonare Intre scheme. De .pilda, introducerea de'getuIuiin gura este -0 schema unica .~i .nu, 0 coordonare dntrs, schema suptului ~i s:h~mele manuals. deoarece Ia virs ta la care eopilul. inv,ata sa-ss suqa degetulr elstie, ee-i drept, sa suga ~i alte Iuerurl in af.ar.a. de deqetul saur dar" In alte imprejnrari, el nu ~tie sa indeplineasca. ell ajutorul milni] sale. actiunea pe care·-o. execu Vi punind-oin gura (inca nu putem consider a cu certttudine drept scheme independents putinels miscart spontaneala mlinl] pe care Ie-am consemnat la virsta de 0 lunadOUEt, deoarece nu este siqur diele constitute de-acum reac ~ circularo, difer] te de mi:;.;carile impulsive). In schimb.jnrtom mveca ca exemplu de coordonare de scheme eteroqene conduita care consta in apucaree obiectelor vazute tla 4~5 Iunl). deoerecs apuca.rea ob:i.ecte]or independent de vedere consUlute' inca de pe la p.atru luni 0 sche:ma autonoma.r iar de 1a o luna-doua~ .obiectele siut pdvillte -independent de ..apucarea lor. Vedem .astfel deosebirea dmntre c,ele doua. cazuri: Inpri~ muIr asociatia apare Cat elementul care constituie schema~n~ sa~i, in Ump ce in al doHeaea se adauga. schemelor existent,e.

!I:.n:

s,a

pi

140

Tre bute sa dlscu tam deci separat noti unea de if ansfer asociativ intr-un caz si in altul, In eeea ce prlveste primul caz, doctrine transferulul asociativ tnseamna de fapt di. fiecare dintre schemele noastre s-a consfituit datortta unel succesiuni de asociafii independenre, De pilda, deprlnderee copilului de 6 $i suge limbe sl dupa aceea pohcarul, de a cauta sinul cind este asezat Jl;n poz] tia de supt s-ar datora urmatoarelormoH ve: deoareee unele senzafii ale buzelor si ale Iimbi! au precedat cu reqularitate rnlscarile acesteia, iar aceste miscari au condus ilia senzatii aqreabile de supt, primele senze tii [contactu] limbii, al buzelor etc) ar Il devenlt un fel de semnal care declanseaza automat miscartle limbil si care conduce Ie reznltatul dorj t, La Iel, dat fiinddl unele senzatii de sup! tn ,got au pre .. cedat in suficiente rtndurl Introdnceree policarului in 'gl1ra,r iar aceasta in troducere a fost urmeta de senzatii pUlcute provocate de suptul deg,etulutr ar fl suftcient ell copflul sa suqa in g01 sau sa-sl terrnine masa pentru ca elementele senzoriale proprii acestel si tuatii sa serveasca drept semna] si sa declanseze prin esociatie adaeerea poljcarulul in gura. In sttrsit daca senzatiile proprii pozi.t.iei de supt declanseaza cautarea stnulul, aceasta se mtlmplapentru ca ele ar n ascctate eu aces i.e mlscari in chip de semnal care le precede en reguIaritate, La Iel, in domeniul vazulul, daca privirea urmeaza obiectele, aceasta s-ar datcra faptulu] ca pereeperea deplasarllor Initiale, dupa ce a precedat cu reqularttate miscarile muschilor ochiuhrl, p,ermlt.ind acestuie sa regaseasdi .oblectul deplas at, ar deveni un semnal care comanda miscarile ochiulul Insusi: ar exists un tant de trausferuri asociative si in actul de urmartre a obiectelor en privlrea, 0, asemenee tnterpretare se apHea tuturcr condultelor, nu exista nici 0 schern .. dintre cele pe care Ie-am cltat, care sa nu peats fi a eonceputa ca 0 combinatie de transfesuri asociattve, ,0 as,emenea tratare nl se pare insamai muU comoda de~ eU precisa.. Intr~adevar~. in terpreUilrU asociationiste astfelinnoi te i se pot aduce acelea~i crilici ca ~i la adresa gener alizarH reHexului conditiona t. ~n arice comportament care pare sa re.zulte dintr~un transfer .asociativ, elementul esentlal nu este asociatiains.3t$.i, ci faptul ca asociatia duce 1a un rezultat ~avor abn sau nefavorabil: tara raportul sui gener.is care
M

141

exls ta intre acest rezultat $1 subiectult.nsu~i r asocia Ua nu s-ar consolida citusl de putln, Ctnd mina se retrage in pre'M zenta focului sau clnd plciorul se rldica in prezenta unei tropte de scard, precfzra acomodi1rilor senzorfo-motortt care constituie acosto conduite depinde in intregime de semniflca tia. pe care subiectul to atribuie foeului san scaril: tocmal aceasta lega.tunl ,activa intre sublect si oblectele inc.arcate eu semnificatli creeaza asociatla, sl nu invers, nu asocletta creeaza aceasta rela tie. La fel, cind copiluj Isi suge Iimba ~i policarul, cind pus in pozitla de supt, el cauta sinul, cind urrnarssts CU ochii obie'ctele In mm~,c(lre etc., este clar C3 asemenea deprinderi presupun asocia til reqlata intra eIE'mente senzorfalo s! miscarl, dar acesta transferurj asociatlvs nu s-auputut constltu] ~j consollda decit datoriUi unei Ieqaturi fundamentale lntre activltatea sublectulul (supt, vedere etc.) $i obiectul senzorlal inzestret cu semnificaUi din prlcine acestei acti vita ti. Se poatc decl spune ca dupa cum, in general, asoclatia de' idel presupune [udecata, dar nu 0 constltuie, le f,el transierulasociatIv presupuna 0 relatie sui qetieri« intre act ,~i rezultatul lui, dar nu 0 constltuie, In De' consta aceasta relatle intr,e act :~i obiectlvul s,ilu? Tocmai aiel Intervm notiunila de asimilare, de acomodare sl de orqanlzere, in arara carora transferul asociattv pare sa nu nrezinte nici un sens, Punctu] deplecare al orlcarei activililti Indrviduale n constltuls, intr-adevar r unul san ma.imulte re~ flexe orqenizate eredltar: nuexista. deprlndert elementare care sa nu s-e gr'efez,e pe reflexe, adica pe 0 orqanizare existenta, susceptibtl at de acomodara la mediu ~,i de aslmllare a medlulul Ia propria sa functlonare. Dar acolo unde incepe 0 deprtnderc, adica unde incep s.a se constitute transferur! 850ciatlvs se observe totdeauna acest report de asnnilare $1 de ecomo dare combinate intre activitetea reflexa a sublectulu] si non! rezultat pe care deprinder,ea pe cale' de .a se na~te Unde sa-m obtina $i sa-I C'onserve~ Intr~adevar, numaI raportuI dintre act ~i rezultatul sau pe:rmite stabiUrea de, tra.nsfc~, rud asociaUv,e .. Dar un asemenea I'a.port implica asi,mHar,ea. pentru cii ceea ce constituie interesu! ~i semnifica.tla noului rczul tat urmari t de sUbiect este tocmaifaptul caeI poa te fj asimUat .acUvUatii reflexe pe care se gr,efeaz,ij deprinderea in curs de form are,.: astfel, Um,ba $i degetul sint supte p,en tru
142

ea ele scrvesc ca alimente pentru supt, oblliect,€!!esin t urm~ ~ rite de ochi pentru ca. ele servesc ~rlept hrana. pent:u ..pnvire etc. Pe SCUTt, rezultatul .actelor, sllugurul. care ~e.da acestora directia ,~i ninUire,~teU astfel transferuri1~asocm.a~lv~'f _:;u~tine prln schemele ref1.e,xe'lor.initi~l~ 00reJ,atle!U~ctlonala .. ~ d satrsfactie a. trebulntei, decl de aSllDl1are." A~at~radle'a~eatst,a~il prln insu$:i acest fapt, asimilarea de ... oi ... n obiecte schemelor preformate de reflexe presupu~e ... 0 acomo?,ar_e .... . ac;s ~or _(1 scheme Ia situatla care. este no~a. A~tfelr 'p,e~t~u.a. suqe .bm~:a si po Iicarul, copllul este nevoit ~ca~I? mlscarile ca:~~c?nst~.~ tuie schema eredltara a suptului sa ]lnc()rpor,eze mrscarr ~Olr descoperite in cursnl expertentei indivi.dual,e:. s~o~tereallm~ bil, ducerea mlinll Ia qura etc. Tocmai aceas ta. ino~rporar: de mtscari $i de, elemente senzoriale in scheme,. care .. usesera ~ ditionat sau transfer .asoc'l~Uv... Nu~ai ~ca aceasta ...acomodare es te Inseparabila de asimilare si, prm acest fap.~, ea are un continut rnult rnai lerq decit .asociatia:. ea..,este ..0 .Ins~rare de elemente senzorio-motorj] nol intr-o fotalitate orga~_lza1ta! care constltuie tocmai schema asimllarii. Astfel, ..suqtndu-st limba sau deqetele, copilul Incorporeaze senzatllle. nOI pe care le incearca in senzatllle anterioare .ale .. uptulUl (suptul s 1a sin etc.) -' in aees t caz este vorba de aSlmdare,. ~ .?lr In acelasl timp, ,el msereaza mlscarile de scoatl:re. ~ hm,~l]L :a,u de aducere a. policarulul in totelttatea organl'z,at.a,a. ml$Can~ lor de: supt, aceasta constituind acomodarea, Toc~-HU. al:~O!sta extindere proqresiva a schemer totale, care se. Iffibogat teste ramtnind mereu orqanizata, constituie acomodare'~.,.Asa?arcr nu avem de-a face aici cu 0 ,',r8!Socilat:ieu" cl ell ? dd,e~entle~e proqresiva, Astfel, ctnd cop:ilul ca~ta. sinul, f!in~ pU~'.. n P~Zl: ~ ti a de supt, nu pu tern spune pur ~l "slmplu. Cal ~b tudlnd~.pro pril acestel pozitli ra~in r-de-acum .111c~olo '~S?Cl~~.~cu'isUP~ul;, tre bule sa spunern ca schema jjlo halaa rnlscarilor ..de ..supt )m-,.a incorpor at aceste a tit tudini si .ca ele forme,a~atdln aces t mom,en t un tOot eu schema ins,a:;;i. In rezur~~,a.tr. ransf,er~l .as?t ciaUv nueste decit un moment, in mod a_rhfl~lal de:spnns. dl~ actul de acomodar,e, care se dezvolUi .. [iu. dlferentierea .. n~l P ~ sche'me' a:nterioare ~i prin incorpora.rea de elemente nOl. !,n .ac~asUi sche,ma. ~l nu prin asociere,r . m,a~ ~ult. decit_atd. aoeasta acomod.are este ins,eparabila. de~slm~lar'e~ ~~oa~rece~ ea p·resup,une ·00 schem,a totaUi, jar ,aceasta sch.ema. funeI, .

consti~tuiteeste denumlta in limbajul asoclationist reflex con-

tioneaza decit aslmlltndu-si nom realitati, Aceasta asimlfare este singura cepabila sa expfice satisfactia la care conduce actul ,;;Icare determlna a~a... zisele ",transferuri asocletive" ~ Este deci Iluzoriu s,a,vorbim despre transfer asociativ in Iegatura cu asoclatii le care se produc in mteriorul aceleiasi scheme, Numai rezul tat tul unui act determina contextur a lui r ceee ce se reduce Ia a spune, in. limba] asociationtst, cat sanc~ tiunea este necesera pentru a consolida dreserea ~i a stablliza asociatiile. Raportul dintre 0 actlvitate si obiectivul em esto un raport indlsociabil de asimilare a rezultatului obiectiv la aceasta activitate si de acomodare a actrvitatii la aces! rezultat, De aici urrneeza in mod necesar Cd actlvltatea se desf'asoara prln scheme qlobale de orqanizare ~i nu prin asocia tii: intr- adev ar r asimilarea nu numai ca presupune asemenea schemer dar ~l reconstituie neincetat unltatea lor, Daca trecem €ileum la eel de~al dollea caz posi bil, respectlv la coordonarea dlntre doua scheme distlncte, nu 9asim nici aici trensferurl asociative in stare pura, Cind copilul Isi coordoneeza auzul ell vederee '(!?i cauta sa vada ceea ce aude), sau epucarea eli suptul si vederea etc., nu se poate spune c.a exis ttl 0 sim pUil asoclatle intre un semnal senzorial (CIlCUSUC, vizual san tactil] si miscarlle ochi ulul, ale gurU sau ale miinli, Intr-adevar, toate arqumentele invocate mal sus in le'ga tUira cu schemele unice se apUea si aiel. Sinqure deosebire este Cd in cazul de fata no. avem un raport de simpla asjmilare ~i acomodare mtre activitatea sublectulul si obtectu] acestei actrvttati, ci asimrlare ~i acornodare reclproce in ~ tre doua scheme gata constituite, Nu iexlsta deci declt 0 deosebire de gr ad~;.i nu de calitate fntre coordonarea schemelor ~i constitutia lor Interna .. In concluzie, prima solutla nu poate explica faptele pe care le-arn analizat in acest capitol si aceasta pentru motivo foarte asetnanatoare cu acelea care impiedice Iamarcklsmnl sirnplu saexplice variatiilemorfo]ogico;-reflex,e ereditare $1 care· impiedica asociaUonismul s·a_expHce inteligenta insa~i. In a.ceste trei domenti -- reflexuI, achizitiile senzorio-motorH 1;ii inteHgent·a ._ primatuI deprindeTii sau alasociati,ei pasive ·conduce la nesocotireafactorului de organiza.re,respectiv de ,asimilare 9i deaco.modare combina.ter care nu poate, fi redus .la. automatism. D'eprinderea cat atare nu este desigur decit 0.

II

144

autom.atfuzar,er dar psntru a. se co~sU~ui ea presupune '0 actlvitate care depa$e~te simple a.SOClB tie. .". ..... . r _ ~.' . Astfel stind Iucrurile, sa "adoptam .. oare .solut1U a .do.t-lU ~i sa. consideramimpreuD:a ~u vit~1ismul,sa:U~,l~~el~ctua~lS~u~ spiritualist ca orice deprlndere es~e.. erlvata, .,dIn Intellgent~ d insa$i? ObseIva.tiHe de mal sus prrvlnd relatl.lleC°tn~lem~~l~ tare de asimilare ~i aeomodare cere unesc actul. Cll. ~,ezultatul ~.au ne pot aminti arqumentele do~ului. B~u'Y"~endl]k~s~pr:a finalitatii intelig,ente lneren te o~iearel aC~lv.datl care: da na~tere Ia deprinderL chiar si "la animal. Trebule ?,a~e:.sa tr~g.e~l de aiel concluzia ca deprlnderea presupune B:tehgenta1In ceea ce ne prjveste nevo~. feri sa merge~ at~tde.depar~e: Intr-edever. pare incontestabil ca .fo:r~are~~dep,r_lndenlor ?re~ cede orice activitat.e propriu-zls lnt,ebg,enta. Pllte~_ c?-m~ara functional,. dar nu din punctul. de vedere "al sfructuri.i, conduitele descrise in acest capitol eu acelea .pe., car~ . Ie .vom analtza mai jos eo Hind caraeterisUce incepu~~rlllior lnt~h~,e.~tei propriu -zise. In afa.ra de aoec:s1ta, ,operatnle~~e ',' aSlm~la;~e si de acomodare nu nacesita •.. __U1pa ~ ~CU~S~ ~nvo~ar':,~~,ll: llaUsmului san a unor actlvltati ulma~,enale. .. ~umal. ~~CI~U concesii unut realism inutil pentru pstholoqle '.~ededD:e~· din faptu] org.anizarii pstholoqice ~pot::z,a,u.~e~~ forte "s'Pe~Hl~e'.d~. organfuzar,e sau se prOlPC~e81Z~,. In _BchYltatea, as~nul~t~Cl!re structura uneiinteHgente impliclte, Reahsmul. pseud.o-psilho~. logic a carui vtctima riscarn S,B., dev,enim .astfel. p~?v~n~. do.~r din duble Iluzie .,a simtului filosofie comun, p,..otrlv~t~,a~UI~.~U.~ .. tern sa sesizam in Dol ln$ine propria noastra a:h~:ltate.Inte~ lectuala ca dat al oxperlentei interne (de undel~elle d~ n r a~· tiuneU sintetica, de energie spirituo:~~ A~tC. ;,ar; s~nt~~. pn:lu.~.gire a rrGeise~ ..ului sau a. nsufI,r::tulul tnsusf) si potn~l~c~rel~ aceasta activitate dalaeste din punct de v,edere stru~tu~al pre.formaia inca din ce!emaiprl:mi!i~e stadHI( de~~.de~.de1l1e de Iorta vitaUi" de ratlune .aprJon caetc.)I ....Se~nlf!ca,tul,~,e care ern vrea 5-0 atribuirnnotiunHor de. orqamzare . de aSl~ milare si de acomodareestecu totul dtteri Uti Acestea sin t procese" functionale, 9i, nu forte. C~. alte cu:rinte,. aceste func~ tlonari se cristaUz.eaza in structurl succeSlve ~l nu dau 10: niciodalta la a. structura apriorica pe· care subiectul s-o~oa!a descoperi direct inel insu~,i.N:imic. nu es!em.ai instruch~. I.n a.ceasta privinta decit compararea tabloului .pr!melor ..ac.tlvI" ta\i infantile eu eelebr,ele analize' ale lui MaIne de Buan . 14.5 10 - Na~terea :llnteUgentei la copill

p~;e.

indoiala1r nici un autor nu a observat mat blne decit Maine de. Biram opozitia dlntre actitv"itale si asociatii pastve infH:hiziUHe elementare ale indlvtdulut. Vorbmd de aUZ si de voce, . de. vedere,. depipa]t st de apucara, ca ~i de multe al te functii primordI.cder Maine de -Btranrevine neincetat asupra factorilor de efort ~1 de motricitate activa care se opun pasivit,atii r,sensibHitatii afectlve" r pentru a deduce Impost b.iUtatea unel explicatlt esccletlonlste, In aceasta privin,ta, notl unlle de aairnilero ~1 de scomodara de care ne-am s,!rvltar putea fl concepute ca. ipotez€! care nu fac decit sa. prelungeasci1 doctrine despra acttvitate a lui Maine de Biran. Subztsta lnsa 0 dificul tate, care dupa parerea noastr a eorssta rn urmatcarelee nefortul lui Maine de Blran, care se regase$te la. toate ntvelurUe activUatH psihologrice $1 explica l'rl~teHgenta. vj,e·~'. adultului a care reflecteazar ca$i constituirea prlmelor deprindert r este emanarea unut ell care se pereepe direct in calltate de subs tan ta:~ este deci 0 rrforta~" cure ramine idenUca slesi in cursulistoriei sale 91 care se opuna .fortemormediuluir pe care :mnvata. sale cunoasca datorita rezis:t,entel lor, Cn totul diferiUi este adaptaroa activa, Iii care sintemcondu~i de aneliaa aslmilarH Si acomodartl, ~ici ..asim.Harea".nici acomcderaa nu slnt forte care se pre'z:J.n!a;ca atare In lata con$Uintei$i care fumfzeaza en tttlu de date imediate experlen ta unut ",en si cea a unet lund extericars. Dimpotriva,prtn lnsu~ifaptul ca aslmilaroa $i acomodersa aper Intotdeauna corelats, Iumee exterioarasi eul ..nu srnt niclodata eunoscute independent una. de cea~aI~a:. medlul este aslrnilat acUvHatn sublectului 91 in ace10.$1.imp aceasUi activl tate se acomodeaza. medi ului, en alto t cuvlnts, notiunlle de lume fizica sl de en interior se elaboreaz;aprlntr~o constructt« proqreslva, una In functie de cealalta, iarprocesele de asimHaresi de acomodara nu sin t .de'cU ..instrumemslo .acestei .. constructtf, fara a .rep~ezenta vreodata rezultetul Insusi, Cit despre acest rezultat, el este totdeaune reI ativ Ie constructia ca atare si de aceea nn e~i?f:,a Ia nici un nivel vreo expertents directa: niel a eulul, met a l,!mii ,e.xiterioare~ nu exista decU exp,eri,ente ,,~interpre-, tat'e Sl aceasta tocmai datori Hi dublumui joe a1 asimi1arH. ~,i _aJ~c.?~odarH. cor,eIative. In rezum·atrorgantzarea proprie devenuu Intelectuale nu est,€,!· .facultat:e care ar consUtui 0 inteligenta insal:si~ $i nici ofortii care ar constitui rreul ea
U

Para

nu este decrt 0 functlonare ale carei cristalizar] structurale succesive nu reallzeeze niciodata lntellqenta eft atere. Cu
aiU meimnlt

mentare, respeetiv primele deprlnderl despre care dlscutam in prezent, sa derive din procesele Intelectuale superloare, a$6CUm ar pretinde-o spiritualis.m~l. _.._ _. . .'. Dar daca deprinderea nu denva. pur Sl simplu din inteligenta~ nu se. poate spune, . dupa cum ar dori-c .sotuuite yU treia ~1 a patia, ca. ea nu are defoc san aproape deloc le~aturi en aetjvitatea mtelectuala, Daca vom eonstdera a.sOC16.tla $i deprlnderea nu in forma. lor automaUzatarcl .eft une!e care se orqantzeeza, Ia nivelul la. care le ..am o~n~~dera~ In analize Taptelor,pare incentestabil ca. eleprezlnta. strlnse aneloqit funetlonale en inteliqenta, 1~ tr-sdev a:, ~ucr.ul acesfa este valabll pentru deprindere ca ~l pentru ImIt~tH~:.f~r!ll~
!.

nu este verosimll

ca achizi~iile cele maf-ele-

presupune 0 acttvttatemal complexa decit formele .. volua te, e In cazul deprinderli, aceesta acttvitate elementara nu este altceva declt aceea a orqenizartlor senzorio-motorii, .ale caror scheme functioneeza dup~ chipu] Inteliqentel insa$i prin asimiUi.risi acomodart complementare, In cele ee urmeeza, vom vedea ctiexisla. 0 serie intrea.,ga de tranz.itH intre aceste scheme $i acelea aJe in teHgentei. De aceea, in acest moment ria "Gestalt"-ulul a exaqerat opozitja dlntre structurile superioaree] comportamentul ma! sovaielnic d:in stadttla elementare $1 de ee schema de asimtlare trebule cencepu ia, c,: ui-t sistem maj putin rigid de le'gaturi dectt un 'rGe:la~t~~~l nnpllcind el insusl 0 actrvltete orqanlzatoare a carel simpla expresie este. Sa amlntlm doar cat scheme ca acelea ale suptulufpollcarnlut san al Iimbif r ale apucarii oblectelor vazute, ale coordonarli auznlul si vederti etc. nu epar niciodata ex obtupio, cl constitute ineununarea unul larq efort de asimilart ~l acomodarj vtreptate, Aceste este efortnl care anunte lntellqenta insa:;;i. De aceea, cind Delacrolx ne SPU?~~ ca gener allzerea Intelectuala este Tntr -un sens contrarlul deprinderH, aceastli afirmatie e.st,e corecta. pentru 0 deprin·, ta'" n d dereconsUtuita. :$i care_egenereaza ~ In paSllVl_t e d.-i.,~r.· u este ceria in ceea. ce prjve~te asimila[ea care se ana la pun.ctut initial al acestei deprinderi: exista~ dupa. cum a..ID
A • •

ei

automata nu este Iormapmnttlva

Iar forma

ei

pnmEhva

al expuneril este prea devreme ce sa aratam pentru ce teo-

lJ

I.L_

U~

i46·

1.'04'

147

inteHge.ntei tnsast printr-o succestuns de aleqer] si de coreetar], Chiar tatonarea, pe care Claparede 0 consjdera drept caractertsttca inteUgentei in curs de nastere, nueste decl exclusa din Iormarea deprinderflor r ceea ee nu Inseemna ea acestea stnt de-acum inteilligente" ci numai ca, exista oactivUate orga,niza.toare continua care lea.g,a adaptares org ilnlea de adaptar,ea in telectuala prin Intermediuj color mat elernentara scheme senzorlo-motortj. chipul deree constl lute automatlzaraa unei activi ta ti care preg ate$te sub raport functlona] inteligentar prlntr-o structure mai elemen tar a. Sa Incercam s,a_ precizam aceste aflrmattt ~:it sa
Ne vom fixa. dec] la solutio a cincea: asociatla ,$1deprin-

vazut,

asdmilaro 'generaliza.toare

care funct.ioneaz,a, dupa

reflexul aceasta

dar este anterloera fntentionali UitH~l prin precedeinte1igentainsa~i.~umal. c~. 0. ,asemenea


purr

hazerdulnt, dar prezmta analogH cu condu] tele inteliqen te, deoarece Irnediat dupa obtinerea rezultatuluj, aceste condutte tind s,a-l conserve prln asimilare ~m acomodaro corelatfve .. Aceasta conservare a rezultatelor inter,esante obUnute tnUmpUifor este ceea eEl.Ba.ld win a denumil t "rreactia cmrcular a Aceastii notiune de care ne~am servit cblar la desCirlerea [aptelor defineste exa.ct, potrivit conceptiei noa.stre~pozi"tia stadiului pr,ez,ent~ reacUa circulare. ImpHca descoperirea ~i conservarea. nou]uir deos"ebindu-se In aceasta privinta de
J~ •

zultate rroi, Spre deos,ebire dp stadlul ulterior, aceste rezul,tate nu sint ur mari te mtentionat. Eille sint dec] produsu ~

diuluj de care ne ocupam, opunindu-Ia ceracteretor stadlulul preceden t elit si caracterelor stadiului urmator, . In ceea ce pdveste conduit tele studiate in par aqr afele 1........... se poate sptme in Iini] mart ca ele consteu in Cali tar i 4" cafe prelunqosc acUvUatea reflexa sl sint inc,a Iipsite de in tentlonau tete, dar care conduc Ie rezultata noi, descoperirea lor Hind sinqurul lucru fortuit. in timp ce conservaroa lor ':H~ datoreaza unu] mecanism adapta t de aslrmlara sl QCO~ modare senzorio-motorili combinats, Aceste conduite continua. deci conduiteill,e primulu] stadiu prin aceea ca trebuintele legale de reflex (a suqe, ,at privi, OJ asenlta, a striqa, a apuca etc.) sint totdeeuna singurul lor motor, .Hir,a. sa existe deocerndata trebuinto leg.at,e de scopurj derivate $t aminate {a apuce pentlru aaruncar pentru a balensa etc.]. Dar, spro deosebtro die cautaroa pur reflexa, cautarea. propria prezentulul stadiu se desfasoar at prln tatonart care conduc Ia re-

arnintlm In acest scop mal :inUi car actereille qener ale ale sta ..

am revenj Ia automatism pentru a expllca ceee ce, dlmpotrivB, reprezinta prln excelenja cautare activa. Daca copil ut Uncle sa regaseasca, un rezultat In~ere~s~ntt a(::eas~a, 0., f,Cleve nu pentru caeste drumnl efortulul, muum, ci, dlmpo~nva, pentru eel acest rezultat este .aSimHat, u~et .scheme anterioare 91 cates te vorba de acomodarea., aces tel .scheme ,lelrezul ~atu~ nou, Asadar, "rea.ctia circu~arau nu este decit ? "notlune globaUir care cuprtnde In realitate dona., proeese ,~!.shncte_" In concluzie, sat Incercam sa rezumam ceea ce stim despre aces te procese, In primu] rind este acomodarea. Ma:ea :nout~tea reactie~ circulare si a deprinderii in compar atie eu reflexu] ,cons ta in Iaptul ca acoraodaree tncepe s,a se diferentieze de aslmdlare, lntr-adevar, in. cedrul .reflexuluir, acomodarea se. con:. funda cu aslmilerea: exercitarea reflexulul ,e~te iuacela:;a tinmpura repetare (adica asimtlerea .. biectu~ul Ia .0 ,.~che.ma o gatainche,ga Ul) si acomodare exacta .la oblec.tul_ .l~l...l?lm.potrhr,a,. din momentul in care .. chema senzorro- mO~OIrle so s
aplliica Ia sltuatii nol .~i se. e:xtinrl.e,. a?tf~l. spre.,.a .,cu·pn.nde .. n u domeniu mati larq, acornedarea $i asimtlarea hnrl. sa se dife-

fie interpretata, Daca, ne-am, .~Ilml ..cl.~m.~e tal procedeaza adesea, .sa explic~m ~repet8!rea.pnn '.r,[~actHl~de exces u$l prin nneresia exercitata asupr~ slstemului n:rvos,

notiune cere

sa

rentieze, Sa luam ca exemplu suptul po H.cIt:rulul.,, .tn.~curs~l stadiului reflex, aceasta conduita consta ..dln~,r.-o.,slmpla _ o:Ph~ care ocazEonaHi$i a.gilata at schemai suptului Ia un '0biect nou, dar far a ca aceasta jmprejurere s·a. tran~sfotme, sche·m~ in alteeve: noul obiect era asimllat vechii scheme !;)1 aceasta asimilare<qeneraliaatoare _nu uvee id~~. efect .decit_ ~ex~~s~rea' reflexulni In gene~rah eel mult, ea llpermdea sa dlsbnga. pe vlitor suptu] la sin de c~ea 08 difeta d~ acesta ", In Sh1I diul prezent, dimpotriva. aplicarea schemei suptulul la un obiect non, ca policaru] sau limba, tranSlorma sc~emCl in:. s a~t Aceasla. tr ansformare ,cons tilute 0 acomodare $)[ aceast~ acomodare s,e deosebe:;;te deci de pura asimilar,e., In g,ener~l~' contaetul uneil scheme oarecar,e ~eu 0 realitate· noua ·duce .n~· stadiul aCEual hI 0 conduita sp,eciala., situaUil inire condUl!a reflexul ui$i aceea a in teUgen tel;· in reflex, nonl este In
R "

148

149:

intreqime ..a7i~Hat la. vechi,.. ..ia.r acomodarea se confunda astfelicu _aSlmtl_area; in. inteligenta exiista un mteres pentru n~ul~.ca at.?r,e, uu~comodarea este deci net dlferentiata de aslmllare, In condui tele stadiului lntennediar, noul nu Interes~~:z~ .IDCa decit in masura in care elpoate n asimilat vechiului, . dar. el. incepo sa sparqa vechile tipare, obUgind aslfel le 0 acomodare in parte dlstincta de aslmllare, .Cum se produce decl aceast8i acomodare?Amv azut-o m~l sus: n~ pnn asociatie,ci prin diferentierea unor scheme .exlstente'~l .lnsenlrea ..de. nail elemente senzorio-motortl printree cele care 0 eonstltute .. Intr-adevar, In cazul acomodaru reflexe, 0 serle de scheme gata montats sint date ereditar Iar functlonarea lor aslmilatoare reprezinte astfe] 0 a.ctivi~ tate. ef~ctiv~ .de. Ie . Inceputu] existentel $i inalnte de orice OlSOCl8 tle ... Clndaceste .scheme se dlferentlaza prin. acomodan:r. ell alta .cuvtnte In termenifiz.ilologici" .ctnd 0 leg atura reflexa. se .su~ordonea~,a. unei legaturi coeticale st formeaza ell ea .? total! t~le noua, nu se poate spune deci ca 0 reactie data .. l~a. .esoctat ..puf91 . simplu semnale san mlscarl .801: ~ ~rebul'e sp~s eli 0 activitate deja or'ganizata. a lost de la Incep~~ aplicata uno! sltuatU nol ~i Cd elementele senzortom~tonl le'~at~. de a~este .~~ tuatii nor eu lost Inqlobate in schema prtmlttva, diferentlind-o astfel, Nu exlsta 0 SUbM ordonare .a schemel retlexe Ia asoclatii nol ~i. nlci 0 sub .. o:~o~CI!re. tnvsrsa: avem de-a face cu continultatee unei ftcti .. vItati umee cu diferentiere~i Inteqrars complementars .. e , _Acomodare~presupune! deci osimilarea a~a cum. in Intebgenta. reflexlva asociatiaempirica presupune judeoata .. Aces t factor de aslmilare funetionala eonstlmie actlvltete a orqanizatoare sr totallzanUi. care a.sigura eontlnultataa dintre sCh:m.a conslderata tnainte de acomodara sj ,aceea$i schema dupa mserarea elementelor noi datorate acestet acemodart, Ce este deci asimi1area? ... ~sim~larea este, in primul rind, 0 8simUarepurfunctio. nal~~ ,adlca repetare cumula.tiva9i aslmilara a oblectulul la functie:a suge. perrtru a suqe, a privl pentru a privl etc, C~,~~an~, eslmilarea ..pslholoqlca nu face decU. sl extinda a,~lmllarea ~uncUonaHi orqantca S1 nu cere 0 explicatta speClaUt .' U~norr. pe masura. ceaslmilarea 0 biectului Ia funette ~ se exbnde asupra. unor obiecte din ce in eemai diverse.
150

sit, prln insu$i Iaptul acestel dlferentieri, aslmllarea devine .~·rreco9njjUva··.r adlca. 0 perceptle de obleete ... au, mai. precis" s de tabtourj senzorlale in functle de! acUviUiti multiple con .. tinuate de aslmilarea qeneralizetoare. Avem de-a. face aiel ell un prim principiu deexteriorizarer care se comblna ell exterioriaaree datorata coordonarilor dintre scheme eteregene~ Pen tru a preclza descrlerea acestet aslmiltiri, ne pu tern sifua fie pe punctul de vedere el consttlntel, fie pe acela al comporfernentudui. Ce poate n constlfnta copilului cind este verba de deqetul pe cere-I suqe, de obiectul pe care-l pri ~ veste, de acela pe care cauta sa-l apuce dupa ce l-a vazutr de sunetefe pe care le emite etc.? Stem- admlte Cd 0 impresle nu est,e individuallzata dectt daca este legata de 0 miscare resim Uta Cal ceva actlv san eel putin cafiind legat.a de contextul activiUiUi proprti. La prlme vedere, s-ar putea sa aducenr obiectil acestut mod de a eonsldera aten Ua unul sugar de dona Ium fata de lucrnri ~i fata de persoene [la OJ 1(28)r Lucienne prtveste copaeii de deasupra capulul ei, ride ctnd cineva se agiUi in fata ei etc.) .. Dar~,pentru a privi este necesara acomederee ochilor ~i a capului, tar aceasta
.

astmllerea devine: r,generaliza'toareu, adica (refermdu-ne la stadfu] present) se comblna cu acomodart mul tiple, In sttr-

acomodare

lui denote efortul neincerat, incordar'ea, asteptarea, satlsfactia sau deceptla etc. Mara de aceasta, perceptia se prelunge~t!e in imitare, asa cum. vom vedea mal josvAsadar.edmitern tnintregime. observatla lui. Stern.2:~ Or. dupa cum ni se pare, de aiel rezulta urmatoarele consideratli, din punctul de vedere a~ startlor de constiinta concoraiteate cu asiealla ... rea .. In cursul stadlilor elementare alecon~nintel, lucrurtle sint multmai putin seslzate in ele msele, decit la adult sau la. copilul care vorbeste, Nu exista. un deqet, 0 mlna, <L pangUc.a pe care copilul tinde 5-0 apuce etc .. Existi un ansamblu
S t e I n~ I D-na Sft hIe i.nt,eresulcopiluhu. activitatea. i:moprie
1

resimtita ee 0 actfvitate reale lntr-o masura mal mare declUre sugar decit de nou mimice

este probabil

w.

Psychologl,e de.t .frun.en Kindhe.il,. ed.. a IV·-lJ. eep, Vl. r (Kindhe.it una Jug,e.nd, eel.. a HI~a:t 11'. 22) adauga ,ea pentru 0 snua~le culmineaza. iln momentu.l in care

~ncep'e s~ Inv.inga diHcultatHe.

151.

de tablourj tactile, vizuale, gustat.ilve etc. care nu sint contemplate ci .. ction ate, adlca prodnsa si reproduse, Irnpreqa nate, am ..putee spune, de trebuinte de a iii intretinute sau jn~g,asUe~ rm,eaza daalcl ooncIuziape U Ctl.ir€! trebuie s-o avem permanent prezenta in mints, pentrua evita ercarea asociation~stat, ~are .reap~re neincetat sub infa!U~area legHtransle .. ml!11~?blecte!~no~care. se prezinta In fata con~tiintei nu au cab tah proprn $i izola bile. Fie ca ele sint Imedfa t asimHate unei ..scheme eXi.stente. -. un .lucru ce poate n .suptr . prrvit, apucat etc.-., fie eel sint vagi. nebu~oaserintrue.it sint neasimilabi1e, produci.nd in acest caz 0 i.nsaUsfacUe, din cere va rezul ta, mat devrems saumai tir.ziu, 0 nona diferentiere a schemalor de asimHare., . ~in puncful~ de .ve.dere €Illcondui tei, estmilersa se pre Zln ta 'sub .forma de C'lC] ri demi9ca.ri seu de acte care 5 e u antreneeza unels pe ,alteie $i se reinchld, Aceasta este clar l~ ceea ce priveste reflexut ale carui. diverse forme de exercitare le~am. stu~iatAceasta. este adevarat, de asemsnoa, pentru .re<;tct1a ctreulara: actu] executat Iasa un go! .care, ~en~tru ,~fl,.ump~utrantrenea.zaJ .r,epelarea aceluiaSi .aet., ExlsUi d.ec.l 0, forma. •.de; an~amblu. sau .un ciclu de. mi~cari orqanizate, ~I,,~ceasta In .tn:asura In. care. actul. satisfaeo 0 trebulnta
1r
M

reala,

t~r-e _!Si tocrna] in cursul acestor ta tonan este usor sa disoClem momenlele Sllccesi.v,e spre a le descrte in tennent de tr~ns"f~r .asociativ~.. ar, asa-zisul semnal care er determma D ml~canle constituiemai degraba un indiclupentru 0 actrvitate. ca.re: cau ta sa se satisfaca decit un declic care declan$e~z.~ ml~c.ad. Ad,evarata caUZB amiscEirii este trebuinta, a:Ilc~ actul .tqtal de astmilars. Nu se. poate spune d,eocamdata (:0 mrscaree este inlentionaJat~trebuinta nu ester pentru m08 tnent, aUcevCll decit galul creat prin executarea precedenia a actulnt Si~.lainceputr prln deseopertrea fortuita a unut ~ezulta t Interesant; interesan t prin fap tul ca. ests direct .0. slmHabH.
I . I

Flecare actm vltata formeaza un tot, Desiqur, ansarnblu] nu este de la Jncepnt perfect: exist a tatonari in execur-

Dar exlsta mal ales orqanizare totala, respecti v co ordonare Intre schernele diverse de asimilare. Or, dupa cum ~m v~~. zut, aceasta coordonare nu seconsUtui~ a~tfel decl:' pnn sehemele simpler en sinqura diferent~ ca!lec.are. 0 ... lnglo.beazape: cealaUarintr~o asimilare reClp!OCa,. La punct~l .de plecare ne aflam tn prezenta. unor tre~u~nte care se .satlstac separat: copilul priveste pentru. a ...prrv), . apuc~, pentru a apnea etc. Mat ..ttrzl u, apare 0 coordopare fortH} ttl! in tre ... 0 schema sf alta [copilu] priveste dilninhmplare. mln~ sa. ca~: apuca etc.] si, in sOr$itr tlxarea. Cum se real~z,eaza aceashl fixare? La prima ..vedere se pare ca prl~. asocsere: .contactu! mttnllor ell un oblect sau am unui oblect cu buzele ~are s ~ constitule un senmal care declenseaza deplasarea o~lectul~l spre buze Si suptul. Dar+este posibila ~dmi$c~a~~a. mversa: trebulnta de a suge. declansesza deplasareamiinii .spre qurd etc. Posibllitatea celor .doua aetiuni. comple~e~lare .. ~emon~ streaza in suficienta fnasura ea effienu constitute decit u?uI $i acelesi Iucru, Cu ... alit. mad. mult .stau .lucrurHe ..asffel c~nd cocrdonaree schemelor este reciproca, de pHda. cind copilul apuca ceea ce vede $i duce la. ochl .ceea ce. apuca ".~e S:U~tr conjunctla a dona cicluri san a doua scheme tn~b~le s.a. fle cone,eputa. ca un nOll. ansamblu Inchls . asupra ,luJ!. l~SU~l: . ?~ exjs ta- nic] asociatle intre dona grupuri de imaqini, ~a mci chiar asociatie Tntre dona trebuinte, ci formarea unei tr!~ de aceasta nona unitste, Amintim c a tocrnai in acest moment esimilerea se .0biecHvearza;;i perceptja se exter] orizeaza: . un. tahlou. senzorta] care se ana Ia punctul de jncrucisare a mai multor curente de asimllarl este chlar prin aceaste consolidat~i proiectat Intr-un univers, uncle incepe sa capete coerenta, In concluzie, vedem in ce imasura actlvttatea din acest stediu, in care tau nesters prlmele deprinderj senzorlomotorid, este identica din punct de vedere functional ~u aeeea a inteliqentel, deosebindu-se insa de aceasta. pnn structura. Functional vorbind~ acomodarear asimilliarea ~i or9 anllizar,ea prime} or scheme dobindi te sint 1n in treglme com .. parabile ell acelea ale schenlelor mobHe de care va face uz inteHgenta senzorio ..motorie ~i chiar ell acelea ale con~e~: teJor $~ relatiHor de care se va. fo10si inteligenta ref1exillva. 153

buinte nom si orqandzarea

trebulntelor

amerioare

in functle

~i aSimilare p:re~ ~up~ne ,~at . ins~$i .0 o.r:gunizQre·. -ExisUi organlzare' in interiofut fieca~ei _scheme~e ,ilsimilarer deoarece (am tlmintit-o ceva.roa.i lnain tel Uecare constituie un· tot real, care confera Uenlrui element. 0 semnificah-e relativa la aceasta totalitate .. ~52

Pe scurt, Imbinarea

dintre

acomodare

Dar. din punct de vedere structural, primele reactil clrculare stnt Upsite de Intenticnalitate. AUt limp cit actiunea este pe de-a-ntregul determinata de teblourlle senzoriela direct percepute, nu poate fi Yorba de Intentionalltate, Chiar ctnd coptlul apuca urrobiect pentru a-l suqe sau pentru a-I prtvt, nu putem afirma ca exista constlinta unui scop: rezultatul actlunit se contopesta cu punctul el de plecare prln Insust faptul uni latH schemei de coordonere. De-abia odata cu apa .. ritia schemelcr secundare ~i mobile,rca. :;;i a reactiilor ami.. nate, scopul actiunu, lncetlndinlr·un Iel sa fie direct perceput, presupune .0 contmultate in dlutare :;;i prin urmere un inceput de tntentlonalitate. Dervbinelnteles, exist-a un sir intreg de 'gr,adatU lutre aceste forme: evoluate de actrvltate ;~i formele primitive de care am vorbit pins acum,

PARTEA

A DOUA

,ADAPTARILE SENZORIO ..,MOT'OR1I INrENTI'ONAlE

.'

"Co~'~donaFea.vederii ~i a apucarlt, PH care: am studiat-o l~,Cap! tolul .II ,lnaugureaza 0 serie nona de conduite: ad a pt~r~le., Inte,~tI?nale~. ,Din ~pacate, I~nimic. nu este mal gr,eu de definit decit n~tenhonalrtatea. Sa admitern oare, asa cum, ,se face adesea, ca un act, es te Int,enUonaI cind este deterrnina t de reprezentars, spre de'osebire de'asociatHle elementare in ~~re ,actul. es~e reqlat de un stimul exterior? Dar daca 10.10-, _Sl~ ,tec:menuI de, repre~entar.e sensu} lui strict, nu va put;:a fI, vO~'ha de acte intentionah, inainte de limbaj, adica Inalnte ,', Ia::ultatea de. de a concepe realul ell ajutorul unor se~~,e ,caJr,:t1n locul. actiunil. Orr inteUgenta precede lim~ajul ~~1or~ce~;ac~ _ illn.t~~igent~, ,~enzorio-rnotoriie presupunc de ~nt,e,ntI~a·vDa.ca;""dlmpotr~VO!r ,exhndem termenul de reprezen~are",p'lna I~aa" inqloba ,ill, e,I o~ice constiinta de,. semniHcatH, l~te~h~nahtatea va ,a.?~b·,eaodata cu cele mal simple a50c:at:u $1, 'a.proape _odata eu exercltlu] reflex. Sa admitem oare c~ ~In~en~lona~itatea esto J.eg.ata de puterea de a evoca lmeqmi ,~1c,a"a ,~~uta un. !ruct intr - 0 ell tie Inchlsa, de pllde, este ~n ,?ct, Intentional, fnnd determinat de reprezentarea fructului din C~H~!.Dar, .a~.a cum vom vedce. .chiar acest qen de r,eprez~ntan_ pnn, imaqln] ~;i simbolurj individuals ap:a~rer dup~ ,toate "probabilitatile" ttrziu: im.aginea mintala este ~n produsa,l interiorizarii actclor de inteHg,enta si nu este un dat ,antenor acestor acte. Asa stind lucrurile, nu veA

j,

in.

15,6

-dem decit un sinqur mij loc dea face dlstinetle intre adaptarea lntentlonala si simplele reactii ctrculere proprli deprinderii senzorto-mctorll: acela. de a !nvoca ..numarul,. de -elemente Intermediate care se interpun Intre stimulul actului si rezultatul lui. Cind un copil de doua IUDi i~i suge policarul, nu ,., putem,·,vorbi de un act i~ten~io~alr. deoarece ~oor-donarea mlinii si at suptului este simpla ~I directa: va fi suficient deci pentru copi] s,a i.ntre,tina prin reactie circulars miscarile reusite car'e H sa tisfac treb u int a, pen tru ,ca aceasta conduits sa devina deprindere, Dimpotriva, cind un copil de .opt Iunl da Ia a. 'parte un obstacol pentru a ajunqa Ia un obiecti v se poa te vcrbi de intentionalitate,r. deoar'ec~", tre: bumte declansata d,e stlmulul aetului, (obiectul oa~reur~eaza -sa fie apucat) nu este saUsf,acut~ declt d~pa .0 serie m.a~:~ult sau mal putin lliunga de:acte· lnter~ed][are' (?,bstac_?:lele 'de indepartat). Intenti onalitete a ,se dehne"$le" astfel pnn", .. ~on:, stlinta dorintet sau a dlrectlei actului, aceasta constiinta -ftind ea tnsast in Iunctie de numarul de actiuni intermedtare, impuse de actul principa;._l.Intr-un ,~e~Sr, ,es~e vorba de.ci- doar de o dlferenta de grad tntre adaptarile elementare ~l ada~Uirile Intentlonale: actul intentional nu este decft 0 totali·tate-mai complexa, care: subsumeaza valori secundare vetorflor esentiale, ~il subordoneaze miscart in termediere _ sau mijloace demersurllor principale care confera acti unh ,un scop, Intr-un alt sens insa, Intentlonalitatea implica 0 rasturnare in datele constiintei: de-acum incolo apere 0 constlentlzare recurenta a directlel imprimate actiunii :$~. nn numai a re zultatu lui aces tela. Aceas tar deoarece constlln ta se naste din dezadeptare si se desfasoara as Uel de le periferie Ia centru, In practica, putem ad mite - ell condttia sa De amintirn ca aceasta separate este artificiala si ,ca toate tranzl title leau.a actele caractertstlce stadiului al doHea de cele din stadiul al treilea, - ca adaptarea Intentionala incepe de i"ndaUi ce copilul depaseste nivelul actrvitatilcr corporale, simple (suptul, escultarea si emneree sunetelor, privlrea sr epucerea) pen tru a actlona asupra lucrurflor si a utilize relatiile dlnt~e obiecte. .lntr-edevar, atit tlmp cit subiectul se Iimiteaaa sa 'sugar s,a priveasca, sa asculte, sa apuce etc., el satlstace mai mult san maipu tin direct trebulntela sale imediate, far daca actioneaza esupra oblectelor, .0 face dear pentru a-si exersa proI'

157

?eCl in prezente unel constienU:zari. a valorilor (valoaree sau interesul actelor intermediar.e. ca.re servesc drept mi jloQce €lste. su~or~0folata valo!i~. scopulut), .$i .a Ideelulut [actul care UlmeaZat sa he indepllnlt face parte dlntr-o totalitate irleaUi s.~u scot: .in rapo~t cu totalitatea re.ala a actelor deja orqaD:l':zate!).Vedem car in aces t fel, categoriHefuncU.onaJe referftoere Ia functfa de orqanizare incep de-acum mcolo sa. se precizeze ..pornlnd' de Ie. schemole ·glohale ale: stadiulul pre.oed@nt~. it ?espr~ functlfls de aslmilare 91 acomodare,adap~ C tarea Intentionala antreneaza, de asemenea, 0 difer·enUere mal pronuntata a cateqoriilor lor respective, Iumd cepunct de plecare starea relativ nedlferen tiatar carectertsttca prlmelor stadil. Dupa ee aslmllerea s-amanifestatpina acnm i~ scb~me aproape rl.gide (sehemele senzorio-motorjj ale suptului, ale apucarli etc, )!, ea va ,genera de-acum Incolo scheme ma.imobHe, susceptlhile de Implfcatl] verlate $i in care vom gasi .~~cblvale~tu~ ..functional ale conceptelorcalUative si al rela~ulor cantl tab ve proprU. int.eHg·entei reflexive. Cit despre a.comod~rerimbrati$"i.nd m.ai indeaproape u:niversul exteriorr va exphca raporturUe spaUo-temporale, ca ~i acelea de sub~ stanta. 9i cauzat~itate!~ina acum invlHulte in acUvitateapsiho .. organld1 a subtectulul. 158

in tolalitaU reale ~i totaUtati Ideale, In relatii de fapt sireletil de valoarec Intr-adevar, din mom~nt ..c~eeXi~til intentie,. ne afUim in prezenta unui scop care tre~Ule atlns ... 1 a unor .miJlo8!ce .. are urmeaza a fk folosite, 9 c .~lsocierAea.~or. mat avansata

priile sale functU.Deslgur, Intr-un asemenea caz nn se poate vorbl de scopuri ~i..de rnijloace: schemele care servesc drept ~jloace. se .confunda en acelee care confera un scop aG~iunH ~~.t;U .e:Xls~tal_o~pen~ru acea constlentizars sui qenetis care defineste tntentionalitetea, Dlmpotriva, de tndsta ce subiectul, aflmdu-sa in posesla schemelor coordonate ale apuca.rH~ ale vedert] etc., le utllizeaza pentrua-~i aSimilaansamblul universului sdu, multiplele combinatll care i se of era at unci (~.rin. a~i~nar~.~.enera1izatnare ~i acomodare combinate) antreneaza Iererhlt m.omentane. de scopurt ~1 mtjloace, cu alte cuvinterexlstcl0 constientizare a dlrectiel actulul S·RU a Intentlonall ta.tU lui. Din punct de vedere teoretic, intenUonalitalea mercheaza deci extinderee totali tatnor si a leg aturilor dobinditein cursul stadlulul precedent jsi - prm faptul extinderl] lor _

Cu alte cuvinte, acum vom aoorda problema inteliqentel pentru a 0 urmart ~n cursu] stediilor I1I~VL Pinaacum na-am mentinut dincoace .de inteHgentlCl proprlu-'Zisa. .In cursul primului stadlu acest Iapt era eubinteles, fiind verba de reflexe pure, In stadiu] el dcilea, in potida unor asemanaIl functionale, deprmderea fin putea n Identlfica tacu adeptarea inteliqenta, tocmal pentru ca Ie separa intentioneIltatea, Nueste locul sa precizam aceasta diferenta structurala pe care numat analiza. faptelor na va permite $-0 aprofundam sl pe care 0 vom relua .in partea eoncluzrvs a acestni velum, Sa. spunem doar ca suceesi unea stadiilor pe. care le~aIn desprlns eorespunde in Iinlimarl schemel schltate de dl, Cleparede Intr-un artlcol remarcabil despre Inteligenta, a:parut in 1g171~Pentru Cleparede. inteliqenta este o. adaptare la si tuatH not, in opozi tie ell reflexele ;~i ell asoelatille obismnte, care constimle si ele adaptari, fie eredttare, fie data .. rate experientei perscnale, dar orlcum adaptart le sltuatii cafe se repeta. air r acele si tuatii nol let care va trebui sa. se adapteze copilul se prezlntatocmal atunct cind schemele obismrite, elaborate in cursu} stadlului al doilee, urmeaza sa fie aplfcate pentru prima data mediulul exteriorIn complexitetee Iul, Maimult decit atit, printre actele Intentlenale care constituie inteUgentar putem distinqe doua tlpuri relativ opuse, corespunzlnd in Iinil marl la eeea ce Claperede rmmeste Inte-

Hg·enta empirlca

operatii controlete prin Intermediul Iucrurtlor Insest $il. nu numat prln deductie, Al doilee consta in operatii controlata din interior prin constitnta relatlllor ~i marcheaze astfel in ceputu I deductiel, Vom consldera prhnele dlntre aceste C ondul te cat fUnd caracterlstlce stadiHor III~Vr Iar'apari tia. qrupulul secund ve constttul pentru not crtterlul unui aI ~aselea stadlu. Pe de aUa parter notiunea de r"inteligentaempmricau ramme oarecum vaga aUta limp cit in succesnmea Iaptelor nu se practlca unele separ ari, nu pentru a face dis continua :0 comlnuitate cit se poate de reala, cl pentru a permite analiza complica.rii progresIve a c onduit>el or. De ace,ea~ Yom disting·e
~ ReedUat In Education. ionction.elle.

$i inteligenta.

slstematlca. Prtmu] consta in

velor vizuale, este caracterlzat de aparitia unel conduite ce este de-scum aproape Intentionala in sonsul indioat ell. putin ..... tesi care anunta 'd· asemenea ' mte I" 't.... . t 1geuta emipUIICClr",ar t •• ~ d main e st e .. ramlne totusi Intermediara intre asociatia dobindita, proprte stadiului al dollea, si adevara tul act de Inteliqenta. Aceasta este Hreactia, clrculara secundara" r respectiv comportamentu] tare consta In Ell regasigesturHe care au exercitat Intlmplator 00 actlune Interesanta asupra Iucrurilor, Intr ..adevar, 0 asemenea conduita depaseste asoeiatla dobindita, In masura in care 0 cautare cvasi mtentionala este necesara pentru a reproduce miscarile executat€! pina acum fortuit. Dar 'ea nu constitute inca nicidecum un act tiptc de inteliqenta, deoarece aceasta cautare consta pur ~i simplu in a reqasi ceea c:e s-amai fa.cut ~i nu In a Invents ceva nOll sau in a aplica ceea ce este cunoscut la imprejurari noi: umij!oacele'll nu s-au dlferentiat inca deloc in acest caz de I,scopuri'\ sau, eel putin, nu s-e dlferentiaza decit dupa actiune, atunci cind actul se repeta, Un al patrulea stadlu inccpe pe Ia opt-noua luni - si continuapina Ia sfirsitul prirnului au. EI se caracterlzeeza prin apantle anumltor condulte care se suprapun condultelor precedente si a caror esen.\a conste in napIica.rea mijloacelor cunoscute la situatli nolu.Asem.enea conduite se deosebesc de cele precedente atit prln semnlffcatia lor Iunctlonala, cit si prin mecanismul lor structural. Din punct de vedere funcUona.t ele corespund pentru prima data pe deplin defini ti ei curente a lntelig1entei: adeptarea la noi Irnprejurart. FUnd dat un SCOop oblsnutt, pentru rnoment contrariat de, obstacole neprevszute, se pune problema dea depasi eceste dlficultatl. Procedeul eel mai slmplu consta in a incerca diverse scheme cunoscute sl in a le ajusta scopului urmarit. In aceaste constat] prezentele condulte. Din punct de vedere structural, ele constltule deci 0 combmatie a schemelor intre ele, de asa natura ca unele sa fie subordonate altora in chip de n'mijloace~~. Urmeaza de aiel doua consecinte: 0 mobilitate mai mare a schemelor si oacomodare mal ex-acta Ia datele exterioare. Asader, daca acest stadlu se cuvine S,B. fie deoseblt de eel precedent in ce'ea ce priveste function-area inteliqentel, cu
1.60

si Inceputurlje mteliqentei sistematlce: stadiile IIl..-V,. Stadiul ,al trellea, care apare oda iii cu apucarea obiectt-

trei stadii, situate lntretnceputurlle

actiunii asupra Iucrurtlor

atit r uai unult aces ta este vala bil sub, raportu] ~t~ucturii ~'~ie~elor, al spatiuluil ~i al cauzalitati]: .elT'arche.aza Ince.pu,or tul permanentei tucrunlor, ar~gru~ufl~or ,. spatHllle rlobu~c~

trve" sl a cauzaUtatU spatia1e ..~1 ,oblecbv.ate.


aiel, poslbiHlat,ea

La jnceputul celul de~al dodea an se a~unt~ ~u:n al cmctlea stadiu, c.aracterizat prin prim:e,~e eXpe!lm~.n1t~rl rea~e. De
unei udescopen,:nde.,

_'.V

.,.

.,

,'...

noi :rnl)loa.ce: prm ~x~ perimentare activa". ,Jau avrnt conduitele illDstrumentale,r iar Inte1igenta empirica i~i atinge apogeut., .. ,.. .";,,.,,' Abia dupa aceastauansamc~lul de ~,all :us ,este l~c~nu~a~ de comportamente a caror apltcare ~efl~e;;t.e ,lnc,~putun!e. sta dlulul al $,asele.a: ,,inv.entar,ea. de noimijloace pnn combinare . t ,Cl IDln.a I;';· •
A

j,j

1 I ,_ N,a~te::rea 1nteH.gen~e1. la copll

CAPITQtUL

In

STADIUL AL. TREILEA:

lSI

r,REACTIILE CIRCULARE SE'CUNDARE~' ,rP'.ROCEDEELE DESTINA.'TE sA PRELUNGE,ASCA SPE'CT A.C'OIELE IN'TERESANTE


II

'.'. ~De laslmp.lul ref~ex pina 181 Inteliqente cea mai sistemahear ~ ac:,ea~l fun:~~onare _n~e. pere ca prelunqladu-so a de-a lung~ul"tuturor stad~I1or:, stabilind astfel 0 contlnuitata complet~c][n.tre struct~n din ce in ce rnat complexe .. Dar aceasta ~ontil_nlllta~e .flln~tlonaJa nu exclude citusi de putin 0 transfermare~.a .s~tr~ctunlor, mergind la rrndul ei mina in mina ell 0 a~ev~~~u·,a.t.a ras!urnan: a, pe;rspeeUvelor in constitnta subiectuI~l. ~ntr-adevOcar,.)a l~c,eput~). ~vo.Iutiei Intelectualo, tntrequl act. .est.. decl.an:;;at . d]l_fit.r. data si de un stlm uTI' exte ..ior. e itl: .. -0 r .~ . ··1 .. t" - ce /nLlabya mdjvidulul consta doar in a-si putea lor, In d1:-;P repro~,'~e"ac~IUnea?n ~reze!ltacunor. e~xcita~tl 8!na~oqi eli stimulul .~r~~~r.S~U pr~n. SUllP~a. ep~tare. ffiyn qol, La ~hr~atul evolutter, r ~l~~?t!lVa," on.ce,. dC,bune _l~p~lca,~ organlzar,emobila, ell. ~e_~fu~lt.edISO~]!~tll ~1 .r~gru~~l~ subiectul putind astfe) sa~~i f~xeze ~lngur. sc?pur~. tot rnai lndependente de ceea ce H su-. ge_£eaza medi ul Imedia t. ... curn:.se efectueaza aceas~a ra?hunare1 Datortta complicartr proq..res.JVe a. schemelor: .. rernnolndu.st neinca tat ·_I c t· ele pnn a· .. e .... .." . ·1. . .. ... . ·u. a.s..:Il.lml.,.r.a. r.e. a ... reproduca. toare sl g.eneralizatoare··· c.. ~J1.. Jl d. ..... . t. ._ ~ ... ... ... ~..... .. . .~, op ilul .epa-· ~e~.. .~ ~ sl~plul. exerci~Uu~ ref~ex pe,.ntru a. descop,eri~eactia circular,a_~la~.~l constitul astfel prlmelo deprinderi. Acest nroe,es. es~~.'~v1dAent s~s~cepUbi~ de. o~exHndere nelunitata. Dupa ce sublectuj II aphca propriului sau corp, el n va folosi ~maj_ .
..'1' .. . ':J . -_ .....
I..
r-

devreme sau mai tirzi u pentru e se adapta la fen omenefe ne~ prevazute ale 1umii exterloare, de unde rezulta condui tele de cxplorare, de experimentare etc, Tot de aici rezulta apoi posibilltatea dea descompune$i de a recompunc aceleast scheme: pe masura ce schemele se aplica unor sltuatil. exte- . rioare tot mal variate, sublectul este condus, Intr-adevar. s.a_ dlsocieze elementele schemelor si sa le consldere ca mljloac« sau car scopuri, reqrupindu-Ie totodata Intre ele in toate modurlle, Tocmai aeeas·ta dlferentiere Cllmljloacelor ~i a scopurtlor eHbereaza Intentionalitatea si rastoarna astfel directia actului: tn Ioc sa He intoersa spre trecut, adica spre repetere. actiunea se indreapta spre noi combinatii ;;i spre inventia proprln-zfsa, Or, stadiul at carui descriere 0 Intreprindem acum Iace toc~ mai tranzitie tntre condultele de tlpul inttl si cale de tipul al doilea. Intr-adevar, urea·ctiile circulere secundare" nu Iac decit sa continue reactiile circulare de care a fost vorba pinaacum, ele lind adica, esentialmente, sa se repete: dupa ce a reprodus rezultatele interesante descoperlte mttmplator pre proprlul lui corp, copilul cauta mal devreme sau mai tirziu sa le mentina ~i pe acelee pe care le obtine cind actiunee sa. are c a 0 biect mediulexterior .. Tocmal aceasta trecere atU de simpla· deHneste aparitia reactiilor u.secundareu:: se vede astfel destul de blne prin ce anume se inrudesc ele cu vreactifle uprimare·u• Trcbule sa adauqam insa imedlat di pe masura ce efortul de' reproducere are in vedere rezultate mai tndcpartate de acelea ale acUvitatii reflexe, in aceeas i jnasura se precizeaza difen3ntiereaintr'emijloace si scopuri, Ca rnontaj ereditar, schema reflexa constituie 0 totalitate indisoclablla: repetarea, propri e r exerseril reflexe r nu er pu tea deci sa' repuna rnasina in functi e decH actionlnd -0 in in treqirne, faT at dis tinct! e intre termenii tranzttorti $1 termenil finalt. In cazul prtrnelor deprlnderi organice (de pilda, suptul pollcarului), complexitatea schemer creste. deoarece un element dobindlt este insera! tntre qesturile reflexe: repetarea rezultatului interesant va Impllce deci 0 coordonare Intre termeni care nu sint Iegati in mod necesar intreei. Dar cum 1mbinar,ea lor, desl dobindlta, era intr-un fel Impusd de conformatla cor:pului~i sanctionata de 0 inUirire a activitatit reflexe, copilulul ii este inca usor sa. reqaseasca prin simple. repetare rezultatul obtinut, Hha at distinqe termenii tranzitorii ~i termenul final aI
I U

162

H*

1,63

actul~.i.Dim;potriy-at de, .i.n~atace rezultatul ce trebure reprodus. tine ,d~ ,med~~l e~tenorr a di.ca , de, obiecte independento (chiar daca relatiile dintre ele ~l perrnanenta lor ii mai sint i.ncanecllnoscute copHului)refortul de a regasi un gest incununat ,,:u vsuc:ce'~ "l!~la co~duce pe copil, dupa obtinerea suc.~esulu!~sa. dlstlnga In ~ctlunea sa termeni tranzltorit seu li,mlJloace :;a un termen final sau uscopu. Din acest moment se va p~tea vo~hi efectiv de trintentiona1itate~·l ,$.1 de 0 rasturn~re"n: ;~,?n~'tIent~zarea a~tulut Dar aceasta rastumare nu va .ll ~d:\hnlb:,a: ,declt" atunci cind, diver~i termeni vor H diS?C:1ab,Jln suficlenta masura spre a se putea recombina intre el, lit) dlv~rse m?-durir adica atunci cind va exlsta posibllltatca d~,~. aphc~ ,mlJloacele cunoscute la scopuri noi, pe scurt, clnd~,~ e''':llsta 0 5oordonar~ intre schom,e, (stadiul al IV-lea). HRe~ctla cJlrcula~a secundara" nu se ana inca Ia acest nlvel: ~a tln~e, doa~ sa. repr,?duc~ or~ce re~uHat Interesant obtinnt ~.~,~.~~~tura, U~ Iu~~a. exterioara, copilul neevmd deocamdata C poslblhta~ea sa disocieze san s~ reqrupezo intre ele schemcle a~t~el, obt1n_ute"..Asadar, scopul nu este fixat dlnalnte ci sta,blht. de.abl~ _' n ~omentul I repetarH, .actulul, Tocmal prin ~oe~sta .stad~ul . actual f~ce .t~a_nzitla. exacta intre, operatitle prelnteh.9'ent~ ~aB!~ct~le ~f.ecbv Intentionale: conduitele care ..1 c~racterlzeaza rnai tIn de repetare, flindu-I totusi superioare dIn, _pu~ctul ,d~'"vedere ,at ~omplexitatH ;;1 tinind inca. de pe acum de c?,or,~o~~re'a Inteliqenta, ,dar raminind Inferioare sub raportu~ disocieril dintre mijloace si scopurl. _ . Dupa .cum vom vedea in volumul al Il-lea, acest caracter Inte~ed~ar, ~e va reg,asi, in toate condultele proprii acestui stadiu, ,.t.1e Cal _este vorba de continutul tnteliqentei seu de, ceteqorllle reale [obiect si spatiu, cauzelitatesi limp) fie ca ~,ste verba de forma ei (a caret analiza 0 vom face in continaare). ~n ceea ce prlveste obiectul, de exemplu- In acest stadiu COp. 1llu ajunge I la 0 condulta exact lntermedtara dntre COD-' duitele de neperrnanenta, propria stadiilor mfertoare, S1 comp<:rtamentele nai ref.eIitoare 1a obiectele disparute. lntr-adt~~ va.~r" ,pe ,de 0 parte'r copilul, ~tie de-aellm inainte sa apuee oblectele pe care Ie vede sa adnca in tata ochUor lucrurHe pe care Ie, ap~ca e~c., iar aceasta coordonare intre' vedere ,~1 .apu~:ar,e ffi?fCbeaza un progres r,emarcabU in consolidarea lumn extenoare.: actionind asupr,a lucfurilof, el Ie eonsidera
I!

ir

drept rezis tente ~i pcrmanente in ·ma~sura in ~are eleii ,pre ... nmqesc actlunea san 0 contracareaza .. ~n~S~hUll~r i~ m~suIa in care obiectele ies din cimpul percept1e.1 si d~.Cl m_cl~pul d acUunii directe a copBului, acesta nu mal react:o.n~aza ~l nu r mal recurqe la cauta.ri active inveder,ea .reqasrrn .• a$~ cum ve face tn cursul stadiului ur~ator,!, A:;;a~arl' dac?-ex~s!~ o p,ermanen\il a obiectului, ea ,este Inca leg ata de actiunea In curs sl nu un dat in sine. , ' " ' '" ,',' ," , ." Cit despre spatiu,ac\iunBe pe ca.!_e copihrl aHat In ~tadl:ul a! III-lea le ,exerclta ,asupra lucrunloI au drept efect ,constituirea unei perceptii de rrgrupuri r adica _de sisteme de deplasari susce,ptlbUe, de a. reveni. lapu.nctul ,lor ,~,e plecar:" In acest sens, conduitele din stadiul mar sus men\lonat. mercheaza un progres considerabH ,fata, de,:?ndnite.le, a~tenoar,e'l asigurind coordonarea diverselor _spatu ,praC~lce Intre ele (spat1He' vizual, tactil, bucal etc.)"Da~r,tgrup~rlle'u .asUel. formate rarnln nsubiecUv,eJJ, deoarece dincolo .. de act~.unea ~1lme, .. n1e s~tlal,: dln~e diatli, copllul inca nutine. seama. de .r;_1<:t obiecte. Cauzalitaiear Ia rindul elr capata conslstenta. to~, In ~asura in care copilul actioneazaasupra rned!u~ui. exterior. de-arum incolo ,ea va uni anumite fenomene dlstlncte cu actele care cor,espund acestora.Dar tocmel pentru. ca sc~emel,e proprli acestui stadiu nu se disociaza citusi ?e puth]ll~ ,ele: mentele lor, copilul ajunqe doar" ~a u?'. se~bm.ent .confuz" ~~ global al legaturU cauzale $i nu stie met sa oblechv,ez.er mer sa spatiaUzeze cauzaUtatea. ,' , .. Lucrurile stau astfel a toniotl in cazul seritloe temporals care vor unl intre ele dlversete faze ale actulul personal, dar nicid,ecum inca drversele evenlmente date intr ..un media ind ependent de e~U. ~ in rezumat. in cursul primelor dona stadiir adica atlt limp cit activitatea copHului consta In simple, repetari fara intenti onalitate. unfuversulnu este incal disnci~t d.e acti~nea P'I~prie a copHulllir Iar categorin~ ramin S~~~Bct~ve.D1mpotrlva: indaUi cc sche,mele vor devenl susceptibile de descom:pune'~l $i recombinl'iri intentio~ale,. c:dica In?ata ce e:,:,orba. de.a.cb,:: vitate inteligenta propnu-Zlsa, con;;tnnta rclatuior, rmphcata astfel prin distinc\ia, dintre mijl?Roe ~i. scopuri\ va a~~ren,~ inroad necesar elaborare:a unell lUIDl In(lependent,e d~e eu) copBuluL A~adaI~ ~i din acest punet de ve~ere" aI, C?Utlnutu .. lui intc1igen\ei. sladiu! a1 treHea marcheaza un punet de co~ 165

!OI

I!-,',',.

164

titu:ra:reactiHe ce ... sint proprii ramdn fa [umatate de drum I mtre universul solipsist al rnceputurilor 9i unlversul obiectlv, propriu Inteligentei. Far,E[ a fl indtspensablle descrlerii ulterloare a fap tel or , asemenea constderatil pun totnsi In lumina mutte aspecte ale lor, CIRCULARE SECUNDARE I. FAP~ 'TE'LE $1 ASIMlLAREA REPR~ODUCATOIARE. _, Putem numi rlprim.are·~ reactllle circulare din stadiul al dollea. Caracterul lor specific consta in rniscari simple ale orqanelor (a sug e a privi, aapuca etc.], \adlca in miscari centrate asupra lor insesi (ell sau fara cccrdonare Intre ele) ~i nu destinate sa intretma un rezultat dat in rnediul exterior. Astfel, copilul apuca pentru a apuca, psntru a suqe san pentru a prlvl, dar nu apuca inca pentru a balansa pentru a Ireca s au pentru a reproduce sunetele auzite. Die aceea, obiectele exterioare asupra carora actioneaza subiectul constituie un tot ell ac .. tiunea lui, ::;i cum aceasta actiune este simpla, rnijloacele se confunda ell scopul insusi. Dlmpotrjva, in cazul reactillor circulate, pe care le vom numi flsecundareu;?.icare sint caracteristlce stadiului actual, miscarlle stnt centrate pe un rezultatprodus in mediu] exterior, Iar actiunea are drept unic SCOop lntretlnerea acestui rezultat, prin acest fapt ea este mel complexa, mijloacele incepind sa se diferentieze de scop, celpuUn dupa dec},a.n~are. Blneintelesr intre -n~actii.le circulare primare $i reactiile s,ecundar,e exista numeroase mom,ente intermediar,e., Prin convenUe alegem drept cri.teriu a.1 aparitiei reactiilor secundare actiune,a exercitata asupra m,ediului exterior. As,ada,fr daoCa in HnH mari, aceasta apariUe se produce dupa reaHzarea definitiva Ell apudirii, este totut;;i posibU §.i ,gasim :;;i mai Inainte unele exemple ale acestui fenom.en. lata m,ai intU citev.a cazuri de reac\H ci,rculare'referitoaro ~a .mi'$carBe pe care copilul Ie imprima leag,anului sau ~i oblecte~or 'Suspenda te:
§ L "REACTIILE
H •

o ,exlenonzeaza

. ,. . ~ . intr 0 reaclie talala. incluztnd :$1 mi~carile piidoarepn· ...-.. r .' -_ •. '. ~ lor. Imltrudt ea a suds adeslea lpapu~11or sale~ a n~uns.~a. Ie pro:~oa~e est _ baiansarea. S e puru e' ThnsE; intrebarea. d,(lca ea._ tntre_.t~m. e .aceasta. :.' b.,OJ~ .. ... sstfel .1'. , .. -'. . ... .....
I . ,." .' •
I . ' .. _ .' _ . "

. ..' _ .. int 0" c;: ' L......l& ·ir-'c··ull"'r~ CQn~Uent coorrlona.t.o.'.i'. . saucamporta l!ll]].sBre pnll r-' reectie .u.. . _. 'i . ~. c .. . -' .' men t .n1 .. S explica .. prin pHicerea cere .. renaste nelli.,m::e.lal.. "tv.. el ie .... ,., • . .' . . . In seara ace'},ei.asi zfle, in timp ce Lucienne este hn:l~tl.,ar e'~ nnprun lIlCeU$OI nmi~eBJre de le,gamne p~pu~ilor. Reac?a de ,~~,meata se dea I....

-v

-.'.

dans,eBza

A , . '. .... .. .;. d ··t:.:· 'in rruscare azvtrlmd totodata din picioare, Lucteane se' pune .to. a a .', ,.,.. Ir , • ,. ".'. . ,~ '. " '.. - ceas , s Interesu.lli e.l este .:~.nte.· ~~H ..n.s sustidare.d. d at..a ace as ta f~r"a n l·CI' U·ID.· urts . ., ' as ~ ~t P.ar e -""-'aiba IDe 0 r,eac~ied.rcul. a.ra .1nteut.lonala. . - S.l:t, nut a~a: ",,[l.Ci . . _. u''1" .. ·~ ; r La 0; 3(8) 0 IegaseSc pe Lucienne balansmd .pnn .nu$can e :l p:a,- a 0 ora ~e [mprim eu 0 1IIl$oara mi~c,are., Lucienne Ie. pnv~~te~ pusile, D up d ... -~-- ante' surtde, s"e ag,itta citeva cltpe, apol revine la ocupa\la~el e mal lUII;.~ i~ipriv,e~te miinlle. 0 m[s,earc. inUmp]a]oare . face "', se, leg:.~e< pap.~ srle. Lucienne Ie priveste din non $i de data. ~ceast~ tncepe s~ ~ea~lte . '5'urtde slab .'~0:<:1 )mnnma ~ -.'. d regu' lat. E"" ·fl··ea ...'"' p.' ~ 'f "1 cu' '0·C'h-l' ' .. a,l).. u. - . a· apn.(;'l ,e . Jl . .t' Ull m.o· . •. d.'" ":' _ic ' .'. ..1. '. ale" mlscart nervoase r ~i bineprOiuuntat .. . De fl€Care.. ._.al.a e plCw.are .of' S_. ¥... • .. ~ . .. .• ,.. ... I Ii 1este distr,asa de m:Unile eli, care tree prm cunpul ei vizua ,. '.. a e _exe ~. a. mineaz8 0 CH.pd apoi I'Elvine Ia papusi, A· .. _",em- de.'~. lace.' acum cuo reac .. .., '. . _.,
I. U '''', . ---. --'.
a.

d.in. non, dar ra,min posibtle ambele ln~,erpreta~l .. llle d .' .'. ulm! d eci llia (). 31(6) ''. pre."2:10.t.· . c.'.. p.l.luill. ."u.'1,. p.. ., p.ll. ... 0 1 " , Qua Zl ~". lne eta f - ....
I .' ... .. _" .•.• f:i.

.,~I·.

Ie'.

'-'

........,.

"

'u

.'.

.:.

'.1

£,.

..

.'...

.'

Ue,dn::ularaevide'nta. .... _ .. . ..'.' La 0ii 3(~3 h Luciennei$i priveste .mina cu mat muUa coo~.do~are ca de, obtcei (vezi obs ... 6;7). In bucuria ,e1.de a-si vedea mtna d,~~la5_I~d~-s.e . rn~a· si fa4taei sa 8.g· ita im fata acestei IDllID .. ca m tncoaee sr-ncor.110 intrI. e p ..... 1
0;;: .. .~."

"'.

. ~'.

"

reacti'e de agita:tie .iiannn'le~te .~e' ip~apU~11I p~ care iepdve~te apoi imediat, .ica ~i cum ie-ar prevedea. ~lSC2J1r'ea ..' E.a .~ive:;;t'e' tot~daUi c,apota llieaglin~lui, care ,!:H:! mi~di r;;i. ea:, c~teodal_a ~nP A:p······· 1 atentullI, este ca;p~ v.irea ii oSoC]lea1.a intre mln~j capota $1 papU!j1,I.,0 , ',. .•... '- ' d ~ .. 'j . e care ince'pe sa Ie zgUtiie ell lllegula.ntate., .' . taUi e papu;;W'1 p. .. ~..'. " e ..... ... "" ~.. ' f" .. sur ide
in
. .• v... ~.; .'.... ' ~ ." . :~', '. ,:

fat,a papu~nor.

Aoeasta

pnn m1.~can er.me~l


, 'c. m' "
"'.F

L,a 0; .3( 10')1 indaUice (linn papu!;\lle, ea.l . zgl~tlle . ar~. a ,. . • .. ""'. ': f· .'. .. .. .. '.' ~'t· ··,c""'·. lasind lin lung .Interval mntTe hecaTe

. ~.,~

ca.re, cat $1 """, t" t· De data aceas.a, reacla '" Fac acelea$i observa! t U
ei Or '1(27) .in fata l,oid

n ml "'" .. _ . studia fenomenu1. Sucresul

.~da 00 fae,e' treptat sa. sur ..,. ." l .. ~ ...., t ,es·t·a:·l a, L"" fel 11a o· 3(24). , b'l!'" circular,a este lIl!COn 0_, I '. ".- ..

. .'

.'.

lTn.~

.'~.''''"""' ..''. ...,.rs·-ull 'l~nnor


Ill< ._....

unei

'p'"".1' ter

...

81.'

0 ~(10' urmlitoare pl.na, la '. lUi,! ',"" ]a 0",. 6{.l3,). In f,ata unei p~sari de celu-

Obs.. 94. .La OJ, 3.(5)1 Lu.d'ennei~i sculura d:h·u.ci,oruI i.m.primind pidoarelor s.ale mi$cari violente (Ie indoaie $1 Ie in tmde'etc.,),ce:ea ce fa.ce sa se le'9,en.e papw;;ile de sto.Ia aUrnat,e de capota., Lucienne Ie prive,;;te sur.iz%nd ~:i reincepe imedia:t ffill.$dirile. Aceste mi~dirisint simple concomUenle ale bucuriei; attUlc.i cind si.mte' ornate pHi,cere, Ludenne

etC'.
Obs"

de c,Me

'Zgud.mIl. oa:sa ~i

••

~ fU a ·~pu,~e 9'4 bis. La OJ 3(9) Luci'enne s,e ,aUa in. 1e,aga_n liar p- .... ,. 1. po'e· Ie u·. - ..... .. d.oua _. san trel t t v~ u.... ' :~.I ....."'.g ~nulul Q •.. .. a .~os v.n..l'-. ,'" mai Sll's.mp·. urn ca tr" ·,d.~a.·· Ea priVie~te (oarle interesa :a. ~H se~" Iai.ra. ca ~a sa m,a va,_. .' .. ' . .,... .' . . d'" 'b I $ote ~i relncepe sa. zgHUie mul't tirup ca'P'0~a pun :z;'gu UU1I.U· -'.'
. ...... v· ...

.,

161

166

eviden.t spontaa

intentiolla].~; In seere aceleiac;.izUe 0 VEld. pe lILuciennezgBW.nd capota Ieagan1:lluL Ea surjde de una sin'9u.ra la vederea.acestui

spectacol;

~ind,r opune in miscare prin ~'gUtiielne ei, Schema. este deci defin.iUv dob'indi.la ~i tncepe sa se dUe:ren~iez€l prin aeomedare Ia drverse si-

Asader, e verba aid despre schema: desCTfsd in cursul ebservatlei precedeata, dar a.p~icata unum obdect !lOU. Aceeasi observa1;ie!;!i :in zi-

tnatiL
La 0; 5(8), Jacqueline priveste 0 papu~a.atirnaU'ide un snur intins intre capote lea.gannlliuf ,,?i mineral acestuia .. Piipu;:a. se aHa cam la nivelnl picioare]or copilnhri. Jacqueline i~l a~git3 pkiQ,a:rele ~i, sflr~.e.;;~e prfn a. lovi papu~a, observind imediat mie;d'irUe acestela. Urmeaz.a oreaqieeircula.ri1 ,e,omparabila en ceadescdsa in cbservatia precedents, dar mai putia eoordonata, avtnd in vedere inUI'zierea Jacquelinei, care s-a. naEH~ut iarna si S-8 antrenat fiziceste rnai putin deeit Lucienne, Pk.ioaremese agHar mal tutii i:n absente nnei ceordonar! constiente apot, fara. doar sfpoate, prtn reactie circulara: activttetea picioarelor ester ~'nlr-Bdevarr din c·e in. ce maJi crdonata, in timp ce Jacqueline sUi ell ochf :Hxati In p.~pu~a. Pe d.ealla perte, cind Iau pa.~ puse, Ja.cqmeUne trece Ia alte ccupattl, Iar eind 0< pun la loe dupa (I dipa.. e.8i. refncepe Imedjat si!-:;:i mlste ptcioerele, Spre deoseblre insa de Lucienne, Jacqueline mi.. ~nlelege necesitatea unul contact tntre picioare $i papusa. Ea. se timH.eaza. sa. ia ad de legEituI"a dintre mtscarea obleetuhil ~i a ctlvitatea g~ob.ala a corpuhn ei. Tocmat de aceea, de .indat~. ce veds papu;;a. ea se pane Mn.s:ituaUa de mtscare tot.al~ in care a vazut papusa belenstndu-se: if,ii B.'g:W;i, ratele, torsul $i ptcioarele, inb tr-oreacUeg-lobailla, lara sa acorde 0 atentle speciale pickoarelor. Contra-proba sa .ob~i.ne usor, Plasez papu$a deesupra f[gurii Jacquellnei •. in afa.ra oricdrul contact posibtl, JacqueUue tncepe sa~:$:t agile bratBleir torsul ~.i p,icioolil:eler€xact ca mal in aint'Elr p:r.ivirea. fH.ndu-i ~ndreptat~ ill acest Hmp fix ~i exclustv asupra papuf,iH (Si nu asupra plcioarelor sale). A$ada1rr Jacqueline stabUe;;te
0

Obs. 96...-

Ieme urmatoero,
La 0; 4(4)'r

aflindu-se intr-u:n lWU car'Ucior, ea,face:mi$cari pu~eruice din. $o]duri pentru a 'zgilUi. capote. La 0; 4(13)" ea hi agit.a pleioarele ell repezlchma, privmd festoCl.neie care atirn:a de capote dir~doru~ut Dupa. 0< pauzar .indala. ce ]e vede din nou, r,e'~nc!ep'e~Ac,eea$i reactie fata de capota in ansamblul el, La. 0;4(19) ea reincepe zgU.tiielUe, examinind. ell de-amanuntnl necare porUWle a acoperisulut, La O;4(21)ea procedeaz,a la. fel .incarucion.d de plimbers {~i nu . .in carudorul de ca.Sal.}; ~~i stu.dia.za. en cea mal mare atentie re'ZuUate,ie md~carHor. Aceleasi observatll Ia 0, 5(5)1 etc, pina la 0; 7{20) 91 mal Urziu.

Obs. 9'5...-. La O~ 4f2:1J,. Lucienne sUi intinsa tni,ea.ganuI el, Ii attrn o. papn~a deasupra picioerelor care deelansaaza imedia t schema zgU tHefilar (vezi observ,aUilep:recedent,e )1. Dar p'icioare~e aUng de la vprima
mi.$care papusa ;ill :i:i .imprima. 0 mi~c:are vio~enttl pe care Lucienne (I priv,e~leCll i[u::intar,e., Dupa. aceastB.,h;i prtveste 0 clipa p,idorn]rapo.i reine,epe. Nu ex.ist.a 'un control vizual a.l pic:ioIUIuir deoElLrecemi~carne stnt llceI!ea!jii $1 atune] 'c:indLucienn.e nu privesta decit papu.$a sau cind pun pa~:m:s.a deasupra capului ei, In ;scbimD, controltmltactil al piciernlu! este evident: dupa prhnele zgntneH~ Lucienne pt,e:l,i1l1taml~carl incet,e affie ptciorului, Cat pentru ti apuca sl explora ...De pi1dar dupa C,S; cauHi sa Ioveasca papu~a, ell piciorul ~i dB. gre~lr reineepe foarte incet pinace Izbuteste ffara a-s] vedea pid.oarele). De asemenea, cind trl;l.g cuvenura pesrs figuraei seu cmd 0 distraq un moment in alta d:irecpe, Lucienne nu contenests nici 0 secunda sa loveasca papu~.ae:i sa'-~i .n~gleze mi~cari],e. .. La 0; ~f2BJI, ,indatUi. celLudennevede papu~.ar tncepe sa-~i rniste pic~o~~rele. Cind .dep[asez p.apu.r;;.a in. direetia HgurU elrif,llfntete$te znlscanler reventnd dect Ia conduitefs desc:rise in observattile precedente, !o,t asUe],.I~ Or 5'(0), e.a $ovaie ~ntr,e reacUa globala ,~i mi~ca[ne sped.~ fJ.c~, u~e PICloBI:lorr ~dar ~a 0; S(I} " ea r,ev.ine nmn.ai. 113 ultimele ei mi$~ din ~~pare chJl.ar sa Ie reg[eze: (fara a. Ie vedea) C'~ndrid.iC' pu.tin p.~_ pU$a. Imediat dupa (lc,easta~ eaii:ncepe sa taloneze ptnti ce simte conta.ctul dintre piciorul ei '9'ol$.il papU.$a. Atuncii$i i~t.eFlsUTca m;I~carne. Aces a$i teactie ~a 0r 5(7) ~i in zilele urma to H.r e.. La Or 5( 18)ra~ez papll~a ili,a diverse i.naHimi, cind Ia sHngat dnd la d.reapta •. Lucienne fne,earca mai inti:il 5-0 atinga Cill pi,cioareler apo.i reu-

legatu:ra

:intremlfilcarHe

same ingene~

ra!.;;i acelea ale oblectului ~i nu ln1t.re picicarele menea nu observ nki un control teetil,

ei sl p,apu;:a. De ase~

in acest cez, s-ar putee obtecta


legatura. si cil se Iimiteeza

ca JacqueIDine nu stabileste
v,azind

sa-~i manif,edebucuria

mi~ca[ne

nidi

0-

pi§.-

pu~i.i, fara a. leatribllli p[O'pr.iei sale a.ctivitaU. A!;iadar, 8gUaUa COpiIll]ui mu ar fi de!(:ito atitndineconcomUenU:'i. en. "lJ1]ace.rea si nu: 0 reacHe dr~ cula:ra indreptata sp:reun. rezllital abiecUv. Dar .:F·~.r.a a aveaproiIJe in a.cest caz. part.icularr pn.tem deduce existenta '~,n,ei l,egaturi lil1ientionale prlli:n ana]ogli.'e ,cu observatHle precedent,e ~iCll 'cele urmaioare, in car~ reacUil~e mutt mai precoce ale copilului ne-au perm~s sa ·el:i.min.am or[ce

~Ua illtierpretare.

168

1.69

De lajumMatea Iunii a. tr 8'i a, Laurent a prezentat reprtvind j ucarilile aUrnate d,e capota leaganului sau sau chiar de plafonulcamerei etc. .EI gingure~ter se incordeeza, loveste aerul cubratei:e, i$i a~fiUipicioarele etc, In ecest fel, ajunqe sa zgUtHe, 1,e:aganul reluind totul cu ~j mai mutt sirq, Cu toate acestea, nu se poate vorbi iillca de reactla circulsra, nu exista 0 ]egtatura vizibn~ tntre mi~dirne membrelor lui $i spectacolul pe care-I prlveste ci doar 0 atltudme de bucurte ~i eheltuiala de enerqie, La Oi' 2( 17) observ ea el se opreste sa contemple miscarlle lu~ leind! ecestea due Is miscerea jucarltlor, faTa at realize (:,j1 ,eleste eel care 0 provoaca. Cind [ucarrlle s~nt imobile, el relncepe agitatia t;;i asa mal departe.ln schimb, Ia 0; 2:(24.) Iae urmatoarea expertenta, care deelanseaza un mceput de reactie cir,culara secundara: in limp ce Laurent ~~i loveste pieptul ~d. da din miini, care slnt hlfa$ate .!?i retlnute de cordoane fixate de m'lnerul lea,gi:inului [pentru a-I l:mp:iledica sa le suqa], am avut Ideea dea u.tilizaaceast.di. situatle si am Ieqat cordoanele de globurHe de eel uloid aUrn.ate de capota l,ea.g,anulul. In mod firesc, Laurent a zgUUlt tntimpUlilo,r glo-, burna si Ie-a prlvlt d,e indata [bobitele Hic.ind zgdmot in Interiorul glo·, burtlcr], iar ochii i s-eu Hxat cu repeziciune pe jucd.rie. Intrueit zqtlUielHe S9 repeta din O~ in ce mati frecvent, Laurent Incepe sa se 1:11cordeze, sa-$i agile bratele ~i ptcioarele, pe scurt Incepe sa vadeasdi 0' pHicere din ce tn ce mai mare, contlnulnd chi ar prin aceasta s,a, mentin~ rezulta lui care-I tntereseaza, Totusi, nimlc nu ne permits ~nca sa. vorbim de 0 reactie circulara secundara: poa te n vorba tot de 0 slm ~ pUi ,atUudine de pUkeresi ni.cidec'Uffi de 0 le'gatnra 'conf$Uenta.
lf

Obs. 91. ~ actH de placere

bratul drept [laqat de j udirie)" sti.ngul dimini.nd~p=oa.~@ blill'\;ul drept putea Ioarte bine sa se miste liber, fanl! sa Z911tue,]UCaI~oaTil, cordonul Unnd suficlent de relaxat pe~tru ca. Lau:r~nt S~~~1l suga" de 'pilda, policaral, lara sa tra<g,ijcde g]oburUe de celulomd, '. ~,adar[, ~e

n~m.~~c~t..?~'r

'pare ca are Ioc ef,ectiv balansare.a in~ention~U:i.~'2°,~',~a~renldlpe~~e. dill ochm cu anticipsue, Imediat ce mina I se ml!ilCa:;ilinalnte _~e miscarea e, .. ~,o~ Cl~d. L~ur,:]1t judir~,e~f ca ~i cum copllul er :$U f~a are 5-0 zgUUi renunta temporar la joe !?i i$i imtpr,euneaza pentru 0 dlpa. IDl1mle~ ~1~.a ,dn:!aptii pe:gata de globUlrl} reia s~ngura, mi~carea" inbmp'C~ stI~g~ remis ·t. .... Z·g.·.u .~'... pe cere . Laurent 'Ie impnma ramine nemisce _ a.. 4-0 • .. - ud uirtle ri'tmlca . -.... .'.. .' '" globurUor denota 0 anutnit~ abiJUate:: mi~ca~ea" este ordonata, $1 CO'Pl~ luI trebuie sa-!;i,i iutinda. tntr-c masura suficien Ui bratul tnapot, penlru ca globurHe de celuloid sa faca zgO.IDQt ". -_ R,eactia decurge latel tn zilel,e: ut'ma[oare,: bralnl drept legal de globulete est€! ln eonti~uare mai actlv dedi sUng,uL DeaUfel~ interesu1l este tot met mare,t :;;1 Laurent i$~ aglta bratul drept indala ce aude 'zgomotul gl~buIilor (i~ ti~,P ce ". t.nt]ID:.p.lal.o.r. . eu f.lXez ..- d'0 _ , f<i".lIl s·~a u.,. ~ .l"" cor -nul] _<Ale a '. .. .;::.'I;e''If1i,t,esa-l.. nuna . llin. miscare'. l"" . _ _ ., '.. '. La OJ ,3(01, fixez cordomd de data aoeasta de. _b~ato.l ,sbng, .dU~d sase zile: de experiente ell bratul drept..Prima zglil:Ul~e ,e'~te dator,at,(l_ intimpli1rH:' ea provoncd team,a~ C'uriuziiate etc .. Apoi, Imedl_at •. ale toe _ '.' .. H.... c trculara coo rdon ..·t~:· u· data aceasta 'b br,atuill d.rept estetate ... Ale tn0. Teee j,Jt e ,], U u.. 1 ~L _ .• c~ _ .

>(

A dou.a Zlj la 0; 21,25) U leg d.in nou mi:na. dreapta deglobnrUe de cem1lll1oid, lasind insa cordonul m,ai relaxatl, pentru a. detennlna misctiri mal ample ale bratului drept $i a ]imita eie:ctul ~nUrnpUirii., Mina sting,Eij e.s~e Ube':r~.. La inceput, mi$d3:rile braie[or nu sin! suf:icient de ample, :i8lr judi.r.~o~'lra nu s,e mi$ca. Apoi nrl~diTUe devin m:ai 1argi, mai ordo~ nat,er iar jlucaria tresaU,a, periodic,in timp oe prlvirea copilulu.i este In~ dre-plaUS: asupra acestui spectacoI. Sa pare Cd se produce 0 coord.om:ne 'con$:tienta. dar c,el'e doud brate se a'gii.t.a in ega]~ masul'a . .,i. DI!l. putem inca sa. ne pronuntam cu cerUtudIne' daca este sau Il!U yorba d.e 0 swmpI,a, :reaetie d,e p~~eere. A doua zi se obs,erva. acelea$l reactit I.n scbimb, la Or 2(27h C'oordonarea cml$Uenllli pare sa se prec.izeze; date Hind tumaloarele patru maUve: .to. Laurent a fast u.imit ~i .spedat de prima 5culuratur~ a jucarh:!i, ]a care nu se ,a$tepta,. Dupacea de a dona. Satu a treia zg']HHJda,. el a inceput sai-:;;i balansez,e eu regularitat.e

tins ~i pu~l:n mobil, III timpce bra'~1!.llls\in~ ~e~.,a a~seaza.~ure~, , '. . ... 'toae pOS1.· t I a 1 '8 ...' ,_ face. elte miscen cu bratul • stlnq III •1oe. .' t ·b."'l't~·t·l· d-e a .' . .. lnsa -r . ., ',.. .. t:o;: .... .~. .., ··de,c·um· sa-sl ehberez,e mIna sa. zgJtHiie 'g lobun. le, .El nu ceuia l]lSa RICl ' .. ' .... ..:« ' ¥ ., .... . ' .•. .• ' 1 de ljnur Iar prtvirea He,sie ats'nUi Ia rezultatul mi:di:n~. _p~t~m . vorl: ' d.. ' .. a' ,t~ d-a·t,.... '.' ,,_' . .a· c-u .... ertitudine .. desp. re 0< reactle.. CI1fCU~ara s,€.ctlln..' .' .' , .. d eel . lie: ace sa, d(u~, de:$i L,aurent ,ilbia! ~n saptamina. urmatoare va. :inv,a.\a sa-'$'~ coo~'. d· -. ,...~., 't·ct ..... r·lle· 'In·ele sint cuatn mtU cer!·~ doneze apuc1area eu ve erea. 'vvns a a .. •.. . • . . . ' .. .,' cu cit la 0; 2(29) observ faptul urmator. Punlndu~lnl deg,etul ~Ull~,Cj[U de du-te ..-'VIDOf 1n mlDa I· S·t" '-' ""m' l'mprimat bra1':ului SaUl, om.i~,care U1l .mga,
..C_ .....

.1•. 11.&'

'-

lU. .

L1

.111

~..

_.

~.'

analoa'ga tuL

.[lcelewa. 'lJ'e .care 0 nec9sita d.eclan~6re~. g[ObU:r~l'~.~ De .~lte on .. ~ t .. .UB. ml~clire. In rerupeal. ro L"'''u' ""en" c,o·n·\ll'o·. S]ug--ur llc,easta _ . ._ .. dUl]lndu-ffil .de.,ge.. L ~ .... . . . '.. '....' '. ."

Decl,

,asemenea

m.:i~ca[e este VlrsUi.


dup~

suscepUb]Ui

de

coordana.re

mten ..

tionaUi

inca

de 1a ac.easta
j

I'n sflr~.iltr 1.a 0,; 3fU)Jl

vede" Ii ?un ~nurul du-i-l puUn pentru a-I putea apucamalllle.ll~e. ..' .... - . - .. '... timpla . nimic, dar la prima zgudu:Uut a datorata m:il~,dir~~o.rjnUmplatoa]'e a.1e ,mUnH, reactia este lmediata~ La.urent tresa.:re pnvlnd judirioa:ra.

ce lLau.rent a invatat sa apnce ceea ce , . ., '1 - .,. d'"- . t i· m~na dT,eaptti hda;~udnlegal de gobun ·.uee, .n - .1·· -' ". • b" ·C-·u ·v·a clipe Dlil 5e in·

170

171

a'poi tra'ge violent de rezlstenta *Ii efednl. rent rtde eu hohote, lrebuie rsa-$i :intinda
rul fiind relaxat
Obs.ga,,, -.

snur numai en mtna dreapta, ca ,:;;i cum I-ar Ii simtit JocuI dureaz,a un sfert de ora, 'in. care limp' Lau .. Fenomenul este cu aUt mel vizibil, C'U cIt copilul destul de mult bratul ~f sa-st dozezeefortul" $DUde' mat

sus, la .or 3(! 2}r Laurent este supus Ia urmstoarea expertente, Leg de [ucarloara formata din globule~e. (attrn.ata de capota Ieaqanului) lantulceasului, meu ~i,-l las s.aatirne vertical mn lala Ugurii copilului pentru a vedea dadi at tl va apnea ~i va zgUtii astfel globurile' de CElluloid. Rezultatul este total negativ: cind li pun Iantul in mtinl, pentru ca sa-I scatirre :i.ntimpHitor ~i sit auda zqomotul el i$i ,agita ~ndat.a mina [ca In observetis precedents], dar la.sa sa-i scape Iantul, neinielelgind cil trebuie sa-l apuce pentru a zgnu.ii. glo'burUe,_ In selumb, a doua.zir 10 Or 3(l3}. el descopera procedeul, La Inceput, dud U pun Iantul in mlna [ceea ce fac nnmai pentru a. declansa experienta, deoarece acest act de epucare trebule sa se produdi oricum, mei devrema sau mal Urziu, ~i inUmpOialo.r), Laurent hi agita min a, apol ~as'd Iantul, privlnd in acelasi Umpglobudle. Apoi Iace 18. inUmplare miscar] lar'gi ell mtna, fapt cere zg·i1tHe Iantul (f;i [ucanoara) nira ca el sa-I apu.ce.Dnpa aeeea, ,apuc~r far~ sapriveasdi cearsaful din lata lui ('de~ " sigu:r, pentru a-l sugar ocnpatle care n COnSUID8J 0 parte a ztlei], apu .. ctnd In a:ce1a:$i limp Si Iantul, flira a~l recunoaste. Lantul zgHliie atunci qloburrle ~i Laurent menlfesta din non Interes pentru acest spectacol. Patin cite pu tin, Laurent ajunge sa. disceama tadil lsntul insu~i. n cauta en m'ina $i indat.~ ce n Ioveste en psrteeexterloara ,a de.g,et,elor, lasa cearsaful sau sacul de dormit, pentru ,il retine numal Ian tul, Atunci ~~lbalanse,az,a Indata, bratul, privind tot mereu ~a jucerioera, Se pere ~ q u m" deci c.~ el a lnteles ca ,ceea ,DEl 'ZIg. nUte ,9.· .•. 1oburH.e este' Ian4rul ci .n"' .. .l~~ carea 'corpului san in general. La un. moment d.at l~i Prlv,e-$te -mina care Dup~, cele

in continuare Iantul toarte lnes!" zgiltiie mult mai tare. ~i izbuteste- Ride ell hoho'te'r 'gjngure~te: ~i, ba!ansea:za Lantul ell, putere, La 0;3(14), Laurent prive$tejudirioara i~n:~men~u.l~ in care eu ttrn lantul Rawine 0 dip' a in n,emi~(:.aJe lncear,e, d", .apoi . sa .'~,ap,uc.,e 13n.. .. ,il! 1 ". ""');. -' . ~ . 'tul (far,a a-I prjvt], 11 nting,e cu dm;~l, mttnti, .,~lIa, ;~ar co~,t1nua sa pn~ u1 veasdi j,ucaria fara e-st mil?ca bratele. zgnu~e tncet lallt : exa mmtnd efedul produs; Dupa aceaste, n z,gUthe dm, ce in ce mal tare.

teaz3

~?01

Surjde ~i are oexpresi,e' de lnc;inlare .. Dupa. cUeva clipe insa, Laurent lase! sasca~e lan~Ulrfala sa-~i ...de~ seama. hi \pastreaza mtna s,un,ga (cu .. caretlnea,,<h:lJn~u1) i"nc~jsa ....!;i~ strinsa, in limp ce dr eapta este d,eschisa ~i_ ne~i:cata~~ ,!ji.~~onbnu~ sa-st Q'gi'te bratul sting, ca ~i cum at tine Iarrtul, pnvlnd .]ucan~ara. El cO,ntinua asUel cei putln cinci minute. Dac.a Lenrent sue Slli-~l ,~oor~onez: mi$dlrile de:apucare' ~i aqitare a bratul~ eu, mis'C,are!~ ]UCan~are~ir aeeasHi ldUm,a observlltie arata ctt de putln 1ntelege el mecamsmul acesi-or attrn

legraturL In zilele urmatoa.:re"


si pune astfel

Laurent ,apnea sl zgilUie Iantul 11'b _ 'I' d' . nriv este in ml$caJrreg.1o urue, ar .nu t""'~"~

i1 .indata~ c'e. [antul mamte


,,," .'

tine IantuI, apoi prive!;ite TantuI de sus .in jOs. In se8ra ace.je1.a~i zHe, mndala: ce aude zgomotul gIoiburUor si vede l.autuI atirnat, 'ince,arca. sa ..l apucer fara sa-~i priv@asca ni,ci m:ina $i nici ca.paluI de jos ,cd lantului fUu prive$te' decU judido,sra)., LncrurHE" s-au petre-cut into-emei dupa cum urmeaza: privind globurile, .Laurent a Ias,at din m,ina dreapra cear$aful pe care~l sugea (ilmenUne in 'gur,a cu minet sUnga) $i a diut.at lantul eu ruina. dreapta deschisa ~i poli,~a:rul opus; :ind,a1.tai, e v.ine :in contact ell lantut U apur.a$ill. i1 zgUtiie. c D~.pa dte,va dipe de exercitiu eu lantul. rein.cepe s'~-$i suqa. deg,etele. CUlid fnsa l.antul U atinge minar e1 l~i seoate imediat mjna dreapta din gura, ,a.puca Iantul $i-l mi~di foarte In-cet privind globurUe Si a$tepUnd ,evident zgomotu.1i dupe cUeva secunO'e, in timpul carnta. el indeparJ

de a-I apnea; se itimiteaza sa-l caule cu mina, (dr'eapta" sam 5tlng'~q:'; la caz la 'ca:z:l, si sa-l epuce atnnci dud. U atinge. tn~ schimb, l~~ii' .rl elp'rive;;te~roai intH globurH,e:, apoi Iantul, pecare. d~pudi d~pa ce,_ n vede. A~adar Iantul a, dipi'itat astfel ,.0, s,emnificatle vlrz.ual: ~l ..n~ :;~~ "'~ LaU,Tent!;ibe mal de t~1l< C... pina scum. 'De-acuminco!o ha, ..'. ~, ,.' ' ca acest '""'}.• '. stacol vizual este totod,arta un Incruce "ponte n apu.cat. sr ~n .~.ll oc de a zgnUi juc~rioara. Doar C'~ aceasta,. coordonar:. tactllo-Vlzuala r,e~ ent feritoare la lent nu implica deloc intelegerea de:c:tre ... Laur " a_~mli ,- ,., - Iul: . 1. C nunte 1or mecam,scIDU, Ii eVl''''ta''':pur cj. simplu 0, .lega,tu,'1'0. de,', c.J,,ca...'ltate' iutre an ..ucarea l.antuluir urmati de ,adaptarea b.' .ratulul ~l, nu~caI11e}t.lrr' ,. b 112' ' va arata didei. Continuarea obs,erva\iei (vezi maj. dleparte 0 s. , ' ! ~e ,', '." '.- .' .'v, .. 0 masudii aceasta schema ramine fenomemsta; lao ~ntul n."ll, .' .,' " '. .,.. '. ., '.··,·.-t t.n a evaTr _In "''''" - - este cone,eputca 0 prelungire a jucarieir. ci doarca. un ll1c~1Il ce poae fi apucat $i scuturat cind dore~U sli vezi ::;;i s,a aUZ1 globunle in mrn$j

.•

t'...

'A,

"

'.

....,

•.

'

'.

"

.......

¢ ....

'"

care. Obs. 99. ,~

Dupa ce a, des.cope.rit .asHel .,foL~s~rea~~~tulUi d,e glob uri, Laurent generalize a.za _ a,eeastil. "condultar aphcmd-o lucrurUor care atirna de c.apota leaganulul sau.. ~ . '1.:1'" l' _ 0·. 3i23)' t el aoudi $nurulcare lea,. a de• c.ap,·"oU.i·, -' .o. pag ,r . ..~ D,9: p'l i.iLa~ .la . r. '~ .,,' ' "".. - d'. t ,1'1 ,""es· t. g",est, .0 slmpla, aSlml"1· - :. af~~ Ud de c.auCl11ilC $1 0 Scu.tura lme l,a., ,M,;..... ', .. ,. I .• ._ p~ . ..,. 'b'" 'ta r' ~n mod flresc drept aI,ect a snun.tlui perceput la schema O. l~IlUl ..I' a e 1 . a L·"uren·'t ca:re :nu d t e d,e e. zgU tilrea ca.poteil~:i a judiriilor suspen:a u. ,..,
I II

:!:::!

173

172

pare, sa se fj asteptat Ia acest rezultet il ".. te . '."" .' m.a,.r'.·'~,·i. '~.rag..·. de snur cu -ovigoa.r,e $i e . SP'OfH:nve~,e cu mtere's~ot mal eviden t t ' de data aceasta in mod ',. ' , . ' pentru a prelunqt spectacolul. Dua 0 '." t (d.ln spa,.te >,' Laurent cauta ell Tlln r ., sm p ,' ' .. pau,za !, z.gl,l l.,! en cupola .. , r-" \ uea snuru], n Erpuc:" ,._1 ,!'\l t·· mUmI'll! de as emenea sa aj) ." •. " a si-t z\'I" lie" I 1. .' ..., =r uce ~,t g,a_ scuture chlar papu~'a. · In, se.8:ra aceleial?i zile: reactll Identic .'".' "... ":' ., " traqe de snur, il priveste de ' .c.e.... Notez .' .Gl . Laurent. ctnd r '. ..,. , , sus in J os· esadar I zultetul aetului sau El P' ", '~ ., ..' ..' ,.. .' '... ,f. e. se ast,eapHl l.!JIrea Tl\e;;,~e snurul ~l tnaintc de . -] .'. '. ..' mtotdeauna- nn are nevoie d,. , •..•' ....',' . a. apuca, dar nu v.izuala a acestui oaiect f.i e~.ase ,:.:~~~vatl' ~:oarece. cunoaste semnlficatta tIe 's,a $1 (bn Jeze. bratul pe' (,·a· il\.UlesteZICd. . .... .' .' Ie
"Y '. A'~'
1

Dluj

malnte \p,ap,m;a., A~adar" mtecaree mea n amintel?te sch-ema cunosleutil $i ea. tr.age snurul in Iocul obi~nuitr j'.ar.a a fl inteles jn mod necesar amaIlluntele :mecanismului. Aceea~i reac\ie, dar complet spontane Ia Ch 8(16)1 elc. Obs. 100 bis .. _ La fel, In 0; fj,(5},r Lucienne traqe opapu;;a aHrnatti de capoUi pentru a 0 face sa semi$te. Ea prlveste chiar dina.inte cepolar in timpce apuea papusa. dind dovada astfel de 00 previziune corecta. Aceeasi obs,erva.tje Ia 0; 6-(10), Ia 0; B(10) etc, Obs, 101. ,~ In sfirsit, trebule sa citez doua atte procedee de Calf' s-6U folosit Jacq1!.l!eline~ Lucienne -?i Laurent pentillu at scutura Ieaqanul san obiedel,e suspendate de capoUi. La 0; 1(20)lf Lllcienne prive$t-f! capot.a $1 fundele care attrna de e,ia.; are bratele inUnse $i user ridicate la ,egaUi distanta de figura, ethi deschide $i incbirle mtlnile tncet, ft.poi din ce in ce mai repede, eu mi:;.cari involuntare ale br atelor care tn acest fe'l .scutura usor capote. Acum, Lucienne repeta acest ansamblu de mi$cari cu 0 vUez,a. cres,cinda, Aceea;;~ reactle Ia OJ 7(27) etc. anu1 Observ aceesta conduitlii ~:i Ia OJ 10(27); ea isi zgUUie leag dtnd
la Or 8(8)<:. OJ 8(9), 1a 0; 8(13),

.'

',.'.

..

5"

'.

I'

. ........'

..•

'.

'i

1!..

"~~ ..'

.'

traqe ~l'·· t'" f'" fi.. ' h {' 't .se erera Ioarte mira!. constatlnd li: c~ el mi~ca o ~. "..'Lal'a·l'f .ie, Retncepe eu interes. . . '~ X .. . 'I . · .... La Ot .4(6), el epuca . 'p>anu. . ~: .d t '."d 'Ii"" ce ' v,edecuhtul • . de Ui"" t h·.~.~' su.spenal. " de snurv In ac'.. ...... ~a Ina,Q .... " '~' ...' . .. '.. '. .... ' ICl. U LIe .' ". .' . .' .'eei5l!~l Zllabrn 0 jucarle n- ....a: d ... .. , .' T.,u.'.lm. '(.in. Iocul cutitulu· 1 d."e t·v,.... htr .. . 1 Laurent i on.... e ...ml]ioc.U.J ~n.u" '." .' ." amt Irtte ' .. ., ttl, privind-o ..' d.~ di ".~." ~' ". ' .... .ncepe prin a, 0 zgH~ . ~. "apm. ca .·ill mnlll III g01 $1 ,,. . r '. ·'t ' ..' . puse de cauciuc pe . .. ". .' "'" '~' 'r •. : In .s us. at, pu .. .•ne mtna pe p.a·. . . .... care 0 s.cutltu,a prlvlnd ]U a ., ·Co·'·
.'~JL. ".' .

scutura gloibudJe. . este htrr Iet clara. 1La un .u ,[ de. Laurent s u.,t'lul de;li. ..t t
>;,Jll r""..
,,'V'''.

La 0; 4(3),. el tra-g,e dupa. vointa

si moment dat, ag.al de Iant . .' , '.


,.1., •..• ·

. . .... ..~ ... '. entu de cees sau snurul pentru a a f.epro.·.duc,e_.ZigomotuI bobjtelor. ' Intentlonalit .. te ."".' a
'i;:Jl·I..lI"". ., '''f U!..::
",.U

I ,.'. 1 ....

,"

sn U11:' un cutit die t· ~ ."


f!~

,~F~

,II.

din mUni,. La OJ 8(5).

Lucienne

da

din cap

(lateral)

pentru

a-st zgilUi caru-

evident Intentlonala,
La eepota,

..

c na..'

ordouarea esto
I ' • •

IglObuletele."a
.'. I."

0: 4(30)1" Laurent, v,a.dnd au isi tndreant~ ....,. ' im p.' p ~a legata de globnJe,.e]e de pe ·'.. ". ' .. ~ a pnv.lrea ~m'ed.!,at asup',ra lor ,. ~:.: . numal p i!lp'u<::a.. ... 'd""!. e, apuc,C:l! p~pus:·'· A " Uf '1 . ... ~l SCU'l\Uit pe urma ," ..
I ,u

."

.,,',.

''1''"'

en scopu.l

eVIdent
... •

de a :zqilUi parte;.

'Zut}ent ..... '.. .... '. Ir P .IU C(l! L.aurent lungi. ac.easta mi~care.

La ._'.' 51(.25), aceleasI', rea.cu ,CID··d veda $DUru1. P,e d,e OJ '. . t'" ..,~.· .' . '.' ,,':. suhClent ea. eu sa zgJltn capota: (stind .hld~~

sa
c

a.ratul leag~n:ulm., fatri.1 a fi vacaut(! $Durul i~-lt·,·,,· .,' ~ sa.. .,r,a:ga ,eu scopul de a pre~ .'
I '. ". ..' ....

alta

este

cioru], capota, fund,ele, fnmjurile etc, La Iel, la O~ 8(1'9'h Jacqueline iSi z.guduie le.aganu1 balansindu-$i bratele. E'a ajnnge' chiar sa.-$i difer,entiez,e m.i~diriler penlrua p~istr'l unel,e rezulta1re obtinute :intimplator: agiUli. bratul dreptint:r~un anumit an:w -pentn.l a-l face fel (obHe fa~a de '1runchiul 'e~) ~i zgutUe tot tea.g sa sdrtUe. In caZ de eseCr ea se corecteaza~i taloueaza,plasindu-s1 bratele perpendicular pe t:runch~, apoi din ce 'in ce mai. ·obUc, pin.a ce izbuteste. La OJ 11(16,), ea zgiltUe la dilstanta -(1a cap,atul earuclorului Sall) un dracu~or1 iballiansindu.-::;;:ii. bratul. Laurent a .deseo-peril im:::a die 1a snr!;iitul lunU a patIa acelea.$i dou~ J'eactii circula:re, ,ceea ce demonstreaza caractetul lor general. Astfel,. Ia OJ.3(23h ]I gasese rotindu-Si spontan capul (m:~eare laterala) ~n f.ata judlriHor aUrnate, ']D6!lute de a apuc,a ~nund pe:ntI'u a Ie scutUla. De Japt; aceasta mi~caIe a capului era suHcienla pen~nla 'Zgiudui u:?or in· tregul bratu1ui,r ele' provin partial din re.ac\iile invatate, descrise [tiL obseIvatiile 97' ~i gar dari in parte!~i din mi$carHe U eorpclui intreg, pe car,e copilul Ie executa uneod spre a.~~l zgnt ca· :rudorul 1.a 0; 3(25)r de exemplur ~i la OJ 4.('6)jel incepe prin Cli S9 mi~,ca eu to~ corpul 'in pr,e'lentil! obi,edelor suspendatElr ,8Ipoi ,agitabri:\,tul drept in -g01. ReacUa s-a gen,eralizat in zUele unni:aoare"

Obs 100 L 0i ,7([6)<,Jacqueline preziin.ta 0 reactiecir'culara. loa ~'·~'d·'_a, 9 . celQ~. e 1a obs. g~) dar eu '.. ~,p. ' ..,.. anap ,. I" '.. . " ". 81 . am. A... ue decal,a ." cd' .... r. . 0 lD._'bUz,ler.@careseex bd1pI·" ·.m cele .. .... tr .'t ... .' . ~ ... ~.. · '. " ... '. e 0..... espa..Jt de Laurent sub raportur".p'''llC· a'V.r•.I· eceJLOI" zant,e Eo. s e aEi H1pre'zenta f'l ohi- . · 11 unei p.-, .. ,..' . ,., ' ' . ". '. care le.affa capota del ., I I" .' apu~l suspendate de SOUlful "."~l"~.. .... '. . ~. m neIU . eaqan UIUl. Apunnd aceasUi ...." .,~ ., zg.~.tJ..e ,capo-ta ]eag' anulu.i. 'm" e..:l,·' t ,b·... '.." l papu;;Qj P.'d ~.. . iI. uHl 0, servtl. acest rezuUBt ' ce. put.In de .douaz,ed de ori la ri1')d d'., ...' '.... ' 1 ~l remcepc 'e''"' . . .L.!1., m. ce in ce rna'} Vl·· ..• ~ t· "" prJ!ve~te rizind ,eapota .' , .'.' • .... ". ' '.. .' o~en,~, In. ImpL.a O. 7(23) J '. . pe care~o zgudU'1e. ... . ~. ~,,' I '. '.1 acquellne prive~te :cap· t 1-" •. ' )(.. 1 . zgdtu de cUeva ari far~ .. ' .•~ . .oa eagaUUJi,UI pe care ell 0 apnea .' t .''.'.'. ".. ' . a a .rna. face va.zut. tndaUli ce-am termhi.,t ~1 Tag,e 0 prelungire .a ~nurului a.t1rnaUi ,e. 'IOCiIJ und'e. . se ,19: gasea . '.1 e,a: . . d.
l ]"
u ~ ... ~ u. • .

....

....

en despr@ rni~carne

leagan.

I.

175

174

lata ecum clteva obs€!'rvatHasnprareactHlor circulate se.. cundare referitoare la O'biecte, in general nesuspendate, pe carecopUul Ie apuca spre a le pune in mi.;;care, a Ie balansa, a Ie etc. sune scutura, a Ie freca unele de altele, pentru a Ie face sa
simplu este, fa.rafnd()iala acele a.l r obieolelor pe care Copllnl Ie agH~ pur ~i silllplu Indata ce Ie apuca, Din aceasla sch"", .. elementara "prO"pe "primara" deriva imedial schema u;rm.~toan.:!.:este suficient ca obiectele zgHtiit,e Sa proc[ucli un sunet pentru CaJ copllulsa Incerce sa-Ireproduca.
mai

se "nn"
. ietid

11 tne en care. 0' t'iDe. Dar lucru curios, Inca '" ... zght.be en ffiJl,' . ..'." • , .. m.~l'l1ilo:r en ' ',- _ _, 5'121 ee rnsot"~te aceasta miscare a. __ Ia O~ S(lO} ~i .la 0 '''l:t oa·._,........ .. re ' elor , pe care Ie face ~ I.. ." relor asemana,

1· ... aza so vlolente

+,

'.,1

-. ' ...

'.

."

.~

,a

e .P'lCl.Oa

.,.: "" . ... ~. '. .--- ....ezi

Obs., 1,02.. _

EXemplulcel

m nt cutura un oblect suspendat 1 eluloid fin )Jenru as_ -- q , __ _ _, 9'5, agita un papaga, de c _' _ '. " l a 0 " ~'.(., Jr~d- .' ... motul este s.la.b.!?i. se.· n.e I.l.La feI ~.~ Ja.c'b"-) .. ne.lm.e. Ea... surtde ,cm _ zgomo, .,. .' .. ~ . ._ "",_ care suna ntste bo 'lte. ,- ........, ~ , '.indu-se Ioarte bine sa gra ., . cinri '.' . tul este prea truer pncep . _.... nistest« em·. zgomo .-. '. ' .. a zqomotu 1 ..Ir ~ h~ '._ omental dud team.,(l ~ . . .... PIna w. de"" fenomenul: face sa ~[e"s~ 1-'- mete mai slab". Mara de aceasta, devine prea mere ~i atun.CI. I€Vlille.. a}'St. -1. ]'llldi.rlei,ea scutura pap. a.. qalul, '" ·
c. i>

..... "5), (vezi obs, 9.

~""I

'.

'.,

c.ar'e cr'e~te.

mlna dreapla am pus mtnerul unel jUc.ario.aIe cu bolJU'e inauntru, 0' scutura d.in Int1mplare~ aud(~ zgomotul si rider multumU de acest rezultat El nu vede insa juc?:ir:ioara $I-$i indreapla privirea spre cepota, In direclia de unde de ohlcei provine UIt astfel de sunet, Clnd, In sfir~it, vede jncarloara, el nu inlelege ell acesta esta obieetul care suna $1 nici iaptul ca el este eel care:-I pune in lUi.$cllre. A'c,e'dsta nu-l l:mpi,edidi sa-.;;i continue acUvitatea. La 3(6)~adiclf In cursul etapei a patra ,a apucdrii, el ia in mttnt judlrioara, dupa ce $1-a vi!zut mtna In acela~i chnp vlzua), epoi 0 du.ce Ia gura. Dar sunetul a'stfel provoc.at treze~te schema judidoarei suspe:ndate. .Laurent .f~i .agita, tot corpuj, in spec.ial bretul ~i Snr!;ie:~te prin a-si mlsca numai bralul. mira! ~! lntrucltv,a nelinl~li! de zgomolu]
a dtrui

Inca de I.. 0; 2(26), Lament, In

°i

odent.i.n.du-.lmntr-.o. H1t.,.a.. ur.ec ...•.. '1' . . '. ~ este .a,eelea. a.. ',lo.v .... 'i.nl.' L,a. .01.' Obs. 1.03 •.. - ". 0 .·. atlt.'a Sl::. hem~ c. "" ... .. "en~~onaUi 'in ODS•. 10. 2, cere .· • :.a t'" a apuce jucartoara m .~ . . . .. 4,(28)r Lucienne cau a. s 'I' fata ei. em prilejul uner t Ieaq anulUll ~1I. a.hrna, n, . ... .' ld ' este le:gata uf' ca.po a . , " . .. ." .11- t"'" se sperte epoi sun e '. . .. .' '.', ~a 0 l'ove~te CUI. VlO!l!en. itl. •' . Incercart ~areesue,az a, ~ ~" .: bruschete evident Intentl Qnill~, se provag .. Da din nou din mina cu 0 .... slstematlc: Lucienne 10Iovlre Penomenul devine acurn <fuce 0 nona ,",', de Ioarte mnlle ort,
u

e ..] . strjns tntr-un ctnd bobl t '8:. s-en... . ,. . , . .' d', tie
I .' ... '.. .'. ..•.

ca1p-tl a..... i~.t astfel m.C1


' "; '..

Slo;

a...

restabileesca
.

.... tul zqomo


,I. I.'

I,

..

•.•

......

'.)('

.~

.l '.

.....

rs '

I,

..

..

.'1

.,

.,

Yo'

veste
.

rnereu J1uca,noar.a".. .' .. .".' se repe t~·· 'C' nlste La. .0; S{O}II condutta ta U' ...
'if' ....

-papU$l

.'

..t'A Ie a.una te .' 'PEl care , I. .....

In sfir~jt, de la 01 3(15), adiea Inceptnd en aclHaIul .ladiu, esle suficient ca laurent sa apllce un obied pentru ca sa-I agUe in a.er ~je.te sundent sa dreaseil glohuletul cu mtner penltu oa sa-I fnbale $I agite ln mod. 'uleevat. Ulterior, reactia se compIidi prin faptul ca Lanr,e'nt ince'ardi sa Ioveasca globuleiful cn 0 mina tinlndu-l en cear lalla, 5a-1 fr'ece de lIJargiMa leaganuhu etc. Vom mal vorb! despre

. •.. flo;. de Iemn PiS car e am attrnat-o in fata ' , ···· O· 6(2) priveste 0. paiata "-' .' - " in ..... earca mai intii ,0 '_' __ ' __ dedi .' [areon, LUCienne • ei ~i CUI car.. nu. s-a ]UCHt ... ,. -: f9ce mtinz'ind mina puna p'a]~ta e D . I'::'C' area oe care 0 ··v. ~1 te S~O apuce. aT m '-I t'.v . .•.. . i" .cepe iI1ldata :sa-~l 6.'~~ l' Ioveste cu violenta,
L
c ,
Ul. ...

.'!-J
la.

a'ceste

dona s.c:i1erne.

0: 4( i 5)., Lucienne 8PUcaminerul uuei jUlcari.oare 'Constind d.linIr-un g!obnlet de celuloid en bobi!" In el. Mj~clirile pe care Ie face ml" .. apucind jncllrioara au drept rezulta! agitarea ace.teia ~i producerea unu1. zgomot brusc ~i violent. Indata, IM.ci,enne :i:~ agj'~.a tot co:rpu:I $.1. mal ales p'icioan;;~le, 'pentru. a preJu.n.9i aces~, zgomot. Ed pare cuprin.a de le""'a ~i de pla.::ere totoda!1i, dar continua, Pina acum, r·eac'tia leste comparabHa Co. cea constalatacu prHejul observaUJilor 94-94 his, iar m;~carea Inilnilor nn est" ;nell IntreUnulil ca scop In sin,e independent d.e reacUa intreguIui corp .. ACleasta n:lacUe Be menline cHev .. :dle, apoi Insa, clnd sa ana III pose,;ia jUcarloarei, Lncienne
l

scapa din non ~l l' .• -- ' -:, _ _ ~a reg!i5e~te ."hema e.a I din nOll pic ioarele,In eele _d~~. _~: ce Ce rna; ,,;guros, f~di ~ 4(28) $i de la 0, 5(0)1 lov:,~t~ luca I hhote v!lzlnd acrobatHl .. palate'.' mal Incetca 5,-,0 apuc~{;), ~:eo, e~(lO;ea Incepe prin a lovi pai~la.~. Acelea$i r'eactu la 0; ~"""."" .. "..';,. "ntretine rni$carea pnn f· .. ' ," sUel sa se leg-ene, apol 1. . " . ,. ca · re 0 , aUrn Sl o ace . a O·~ 19) love~te papu~'le . ...., "_.']., ~!lTtrnale tn. lata el .., u~ .

. ,....',' d· ,- n abnsa. l.uclenne m .... '. '.. . ..... . '._ in m.ll~care inamle ea. " '.' ....d' .... at intretme ba.lansa.rea. pa - .. .. ·t·· '''gulat ~"[ I,apl r spre '. . .. ~. pido.arr ele i.ntr~un.1 n m,. re, . _..... ..~ ".Iiata ~i 0 trage. Pa..lli.I'.Bt.a 11 .. . .b . 94). Ap'Ol apucd pa_. . . .,'I ,~'. ;alei (comp.ri! cu 0 s. - -_ . __ _.. Lucienne ra$punde aglt", ...ll-~' , . '·~ncepe s~ 5e ~egenel" '. d. 1 0
A.

~u':

In

A,,,'

agltafi·a p'lclOar,e~loi. La " ... , pentru-, a. ].... face sa se balanse:Z;'9. ..


'<0 ...• '.. ,'.

. J..'.. ' . '1:" e' C"o;:i acque m· l.""... . loveste ditu~,ca" la 0;


F.

'1

:It

love~te 8(''''1 0
' ..;..... 1:\,

.. .... ; lila. ., '..... pap"m;~. Ia O. 9(5) per.nitelel , . .. ~' .

jlll1dif.'lile

d,e.·

1,.

o~

7(15). La 0; 7(28)

d,e 1,110;.

..

i,i 8('5)

176

elc. _ ___ __ '. L 0, 4(7) Lau.. '.... ".... a a arut in felul luma~o'r.a r ' " .. ~ La Laurent, schema lovuu .. p. .... . .... ." . '.1.'1 de care atnnJ. '. d t'''ial hirhe legal de ~nurun e . _. rent pr]ve!?to un e'llh~ . ea, . ,' u. cutHul de Uiiiat ]hIrbe., dar ~i 0 papu;;a. Incearca sa apl1ce plipu~a sa
+ ••

la 0, 9(0) papagalul

1'77

mitea z ... _Cl La

de 18 apnea 'CI'; -- s-e' l'~ .'" - .". '. ~. o~ 4(9') .'. . _," " _ . _~,n remargmde obieetulut, c tt" respecttv ,a doua Z1, Laurent tncearca s~ !lP - . .~ are.. a ..rrna i.n fB!~a .lui! nu reusest . e ..' ~ '. .: .... -'. . .. .. d~ . usesre msa declt s- 0 b'.: '.'.....u.ce.r 0...p. a,pu~.a "',1- . p:nn. 'a ~. El se zvircole "I.e cu t''0t corpnl, t "f ~. . '-. ' .."uB ... se.:ze 'UiTa: S~O .. .. , ste '.' .. co: t "-" u . ' '.. e aeeasta din urma schema ..bs 10.··.·. t.- '.'." ..,;;~ agl. li br. .at.el '. [vez] pentru ," .'. ..... . 0, s. .1).. In fe.hdacesta i .. 1 . ..' }-' .' .. t]mplare plapu~a. Relncepe apoi Intentionat de c .• nsa ...ove~te din in·~ sfert de ra I d . .. jJ . -~, . email multe on Du a . • ~, . ora, ",atll Co> se ana, In prezenta a I ' " ,~ .': p ur .mpre]urliri, lncepe sa izbe"5ca. "ce ,e.a., pepusi, In aceleast
l(
U •

..... '.' obiecte. El 1 _ . t.. '., " n face sli loveasca aceste _. :..:.__ e... . '.' '. .pnve:e; e ...tnnct cu mteres .B.. ~-l I", t .. ' ... .. eincepe, .. uona. III• Ia O· 4(8) a ceea~l ;reacll,e': La .T: mt . .-,' - . . . .. ' . ' eA ' _.., ..,' ~., tentlOnal, dar Incerclnd sa apuce cutltul d !~~r~nh nu love$le Illcll IttB'$:ueaz~ de fie-care, dat~ -elh't a' - '9' 11~r l,mrUe' ~i constattnd di
Ia ,f.i:e C\a:re1lneen:are
I I ' 1 ..•.. '" ·f

nalndemtneree

mlscarilor . ~.' lor


'i"
I

balansaJU tr.ansfera (lceasta, ij,ctivitate asupra obiectului ca atsre. Nu file mai anum deci in pI€zenla unel simple Iellctii ,dr,eulBre s ecund are , cl in

prezenta unei explora.ri si aproape e nnw f,el de expedmentare. De aceee, nu vom vorbl arci despre acest compodament el-I VOID studia in conl

I ..

~"'t'f"e'l-s.~.. '1 .' ....•.......'.,. _SC 1 ...ez '. ~. e . "".... , ,Q -ovea:s,ca una d~ t
I

doa ... qestul r ,- -'..

textul stadiului urmator. Obs. 1.04.. _ Un ulUm exemplu in teresant pe cere-l notam este eel el conduitei constmd in Irecar,ea obiectelor de supratete tari, cum slnt peleUi din mriele impletitea.i le.agtll1Ului. Lucienne Ie 0; 5{12)i Ier JacqueUne ceva mal Urziu 18 0; 7(20), SMau servit de su:natotUe pe care Ie-eu tinut t.l1mUni pentru ·a. Ie h"e,ca de peretii leaganlllui. Laurent a descop,erU acest procedeu inc,a. de la 0; 41(6), j[nimprejurari care merita

sa,

s-o apuce
.... .,

La: 0, 4{15), fiind in fata unei alte,l't' ~ .' '. .. ,"n.'OI~ ss.. -.t"" ' ·e agl a ..... spre " '.. b.l' .p...p.U$l'. atfrnate, .La.urent. tnceerca a . ". ..... .' . . i 'cearca atuncl "'-0" '10, vessc • ".' .. a .•o_ a ansa,. 0.' lov.· $te intimpUUo.r $i in' .. e _. . "'. . ._. a pur ~il simplu S h -.. '. - - . f,erentiaUi fa_.' d e ce Ie sntertoare t~ ,] .' .. c eme.este deci aproape dt.. insa f'-'f7'"''' .. ...".' . o co.:nduitandmli c:; ' ..det . .de 'v'· .a a. sa constrture deocamdets
"U.,~_' ~

,..'

t'"

'.

.,.liL

dar el a ine,eput pr'· ..' .;'. dup~aa _ . .... ..... ,- ~In B-;iI ~g~t.a pur
•.. . ceea
..... .

La 0; 4( 18) ,.. LaurseUIt ~., 1oveste _. rnu a. trecut


f . -,

m· epenuent,u.

Iniinile

urmatoare. ..
'

In sftrsit ~a O· ·4(1"19') L- 8.' . -t· "1 'Iun~n Ioveste direct - ~ ~ dar, schema estetotal diferent.iaU'i. La O. .t... ~ p pusa ~hrnata, Asasuspendate fac~ de 1..... ". '. '.' 4\l21.)." 13'1l.ove:'iite 111 fel jucarioan~~f:!
_ '.. '.'
& ~

Ia uIDovlturi·

B. Incerca sil l,e epuce, . bratele in gol. si ,abia ~i simplu

..

fa.ra.

La 0:1 3 (29), Laurent a:puca un cutlt de t,aiat hrrtle pe care-I vede pentru prima daU1i1 ilprive:;;te 0 cu.pa.,. apoi it baJanseaza, ~intndu.-l cu mtna dreapt1t. In cursul ecestot mi.$diri, obiectul ajlunge sa se 'fye:':'8 iniimpllator de' peretele l,ea,ganulul. indaUi Laurent agita cu vigoar~ bratul $-i 1nceardi evident sa reprod!udii sune'lul auzit, dar fara a tntel1e:ge nece'sitatea unui conta,et tntre cutHul d.e Uiiat hlrUe ~i perete, si dad Uir!a realize acest conta1ct altfel deci1 'intimpla.t,or, La OJ 4(3}acelea~i r,eactUr dar Laurent 'Prive~t,e' ohiectul in. momentum ~n care acesta se freadi din :tntimplare de peretele leaganulut La tel sa petree lUcTulile I,Ht0; 4:(5), dar ,eu un U$or plog:res in directiu
1

fie ancdlzat.e.,

__

.,

.....In

u- ,e sa

bala:nseze
iOiV€'f;lte . x.....
.

p- uter-nk . AC'e""""(:" 1. reac,(I€ . . ., ,. '.. '<0;<:1 ..


-'

.siste,mBUzarii ..
tn conUnuare,

in

zi1ehl'

In snr~it, laJ, 0: 4(lf)'1IJ mi~carea d.evine i[ltenUonall1:1ndata are obiectul in mina, 11 fread! co reglliaritate de peretele
et 1proc;edeaza lafe~
102) etc.

ce eopil11~

cu dreapta..
, I.. .

cealalta. El tine . .. .,'


.. ' _

_De Ia 0; 5(2}t Laurent


~~ ....

(hat. La 0; Ved,e~ t. i.at t.r.eptat __


q

--._ __', ,emn. etc)'

..a.nseze obu!Jc'tele suspe.n.date I .•' ·d·' l' - . . hebllue remarcat ~ ..... 1-.'" . . .- .". '.' .oVIU U:M e ,cu toat~. putereA I, :m sCHlmb, ca el nu Catut~ d ., .;... ... .' t.~mplar,e, sa declan~eze p_" . . .._., _e~.;areu~e$te adesea din in ' _. ,. .' . u:r $1 samplu balan.s,!'uea lor t· -. . _cable pe la 0, 8(10) am. obse ' " ,_," ,', "~ pen ru a 0 observa. D Ja. ... ~. ".. ..' $] . - .. rvat aceasta dm urma conduit,a I' . .. .' cquehne" lar 16. Lau.r,eat la O. 8(30)" 0 ...' .' ~ .... .' a ~uC]enne ced,enta alit din 'punc~-ul d .. ' I. .' ' ..TI ,ea dde r.a .n .. ..et. d,e condllUa pre~ '. '., .". . '. . IL . . e veuere 61 ,cauz,art'-'t· . '~t ..,. 'DIsmulm .Intel,ec't·'u'a'!I. 'it "'. ",. 1 a ]1. c'1. $1. d~.n acela .. al meca. .. ~. 1nd,-aueVa:r copll ~ .1 . . obledele eSle activ in r - .... . u care ove!ii~e pentru a balansa dmp ,ce acela care se Umit·.· :. X 1·· dedansarea . . . e,EjZ,a a. .....
i..
,A " ..

ei .>s.ch ...Iemei lovirH ob~,ed"']or' 'U"n-·ut.·e.. ~l SU~~ ..~ ~1.8 .... d,al .n.a$.te.re la r'i:ndul ~ _"" ". IIIl mnm Dac:.! '1 1 IUV.at?l asUel sa bal: .•.,. . _.. '.'... ' _._ .. , ..a eop.Lul de 4-- 7 luni

e cu 0 mina, t:inindu-le ,c:u papU$'a, de .c:auciuc eu 'it '.. . .. La O. 5(6-) g". nga. $1 0 loveste apuca 0 sunatoare d,e miner Sf') u prez~n-l,. _.:r'l-,"t. ..-.' .... • . $1 0 love'~te tIDe,. 'p. e·'1"t·r:n- e.f (".-.', un pinguhl. de 1 ..:, _. _ . .'.. llll en e ohm.eden-m ~.u.. ",est·fP:IIV~u'Smte.~·~h· III tr.e,a~,at. d.a.r.· Ie-.' lov,e~te s ish:!'ma tic. 'r.. "'" "" ..... lise .. .m!} itOVUl' e .b ~. -] p,o-rnll' d '[Jle ".. scheme ' rua' 0 , ..te.,0. 'r .5. US.p.endat .. 5.-a. dire ren~ __ .;r.' '._ 1& .... ' .. -.' .. l ..Ie.e e.·. ... . _ .. n· 1 ,
_
...V

astf 1 .' .... e 0


L

6biecl-el
v'.

",

..,

..~

leaganului. ell pl!ipU:!;iile, en sunatorile (ved obs.

._.....

.~I

.'

.'.

..... ..-

I.

.t

..l.

.j(..

...•

._

..

,J ' ...

_.-

Aceste citeva exemple de rea-ctU circulare secundare slnt dec! primele conduite care implieil 0 act~iune e:KercitaUi as.upra lucrurilor '~i nu numai 0 utHizare oarecum, organicca a realiUitHr ca pIn a, alcum. 0 ,8s;emene1a situatie ridica din noU intreaga problliema a. asimiUirii mintale. Ciod sugarul ia pentru prima data stnul ~i f,eincepe tndatfi sa suga ,$i sa in ghUa., sau chiar :mai inainte" cind el if}i mi:;;cli impulsiv buzele :;;i continua apoi suptul in gaL s-arputea presupune c.a aceasHi asimilare reprodllcatoare, cit ~i recu", noa~terile$i generaliz,arile care .0 prelungesc slnt depen~ dente ele '][ns,ele de 0 trebuintii anterioara, condHionarH lor: trebuinta orgauica de a se hrani ~i de a. suge. La tel, cind copHul inva\& sa priveasca, sa asculte sau sa apuce, s-a.r pu17'9

1'78

ee, activltataa copllulu] se. poste centra de Ia 4~6 Iunile rezuItate. c~ Cll}A-ncelea a~e~eaC'tHlor clrcularo secundarer care -nu c,or~spun~, :xtenontatea lor nic] unei trebuinte interno, defln:llt,e $.1 particulars,

~uI~te.lo! f]!ZlO]ogm~e. ~aca ar ff asa, nu am putea intelee

t~a .,a~~ite. c,aa~ceasta a{:t.iv.i~at:functionala este esimilatoaro nu~n~l pen~r~l. ca~a const~tule m prealahH 0 saUsfacerea EJede

nlci

intr ~O tendmta izola Hi,. Intr-edev at r trebuin ta sl satisfactia se. supltnesc si oscileaza in tre .or'9,a~ilcul pur ~.i functionalr aia[.a de aceasta, e]e stnt percepute In coralatie una cn

raport en care .. u sint dectt s~mnplaei con$~ient]zare Am?bi~a n

alta. Eletin decl amindoue de

.0

operatie fundamentala

.. . in -

18.0

?anitzat se_c~nso1i~eaza funcUonind $i functioneaza uUlizind ~n .... ... xte.nor lUI: ~ste varba deci de 0 aSim.ilare funct.ioda,t e naia. ~l~r" dIn t,..,p. unctuill .'. de v.edere al conc:tiIntei .ac·,..·t- rapor t.. este d, ._ .... ....,' .... ·~r es .- ..~ ., .._ .e .. a. ura",~pe: a.tO!ler de a.ceea n u pu tern ·can to. da tul ~ pr:l:m cd :pslh.olog:lle1 nlC~ Intr-o sta.re de cou5tiinta simpHt
i

_mn!a. ~ste cea~ care explrca. repetarea sau invers: e~e con~h t,~le,~ l~preun~o unita t.e in_?isolubHa. F a.ptul prim nu este .eel in.lC~. !r;bu~nta anteno.ara actulut :nic.i repeia.rear sursa. ,a .sab~factreJl~. l. r aportul total de la trebuin ta la satisiacere. C ~;.n p~nct~l de ~,eden:~aI, comportamen tului, acest ra port nu _t~ .altceva .declt ..oper.atla pnn care. unmecanism gata Of-

~a[e~(},heCaru~ ,organ da na~tere ..unel trebuinto p.arHcular,e ..... Jnyunct de v,ed@Jep..sihO~o9ici' lUC'furHe. se petrec -ex~ct r Ia ..~e\ '"Tre bUi.l1 ta .decla,n:$eaza. actul ~i functiona~ea lui, -.dar .• acea?ta~funct]onare genereaZB Ia rindulei 0 trebuinta mar cuprln~~ tOoCJ!.re are depa~~~te imedia t simpla sa tisfacero a trec ~~~ntel Inltlale. E,ste deci ..z,:darnlc sa ne intreb~hn daca tre-

coordonare. Trebuie sa~m· nticr ~,.. '::.. ~ . h··- - ," -. e . " '.' }nam msa, C let[ din acest punct de~. el~~re. pur. flZlliOloglcr ... ca ..toate trebuin tele depind intr-o v m.Bsura mal .... mare. san ..lnai.m:ica de a. trebuinta fundarnentala c~re ..este .a~e~,,~."~. dezv~UarH orqanismaluj, adica tocma! acee~ .~a aSlI?ll~nl ... Dat~nta .subordona~H. organelor fa~a de a~easta. te~dll~ta central~ care define$te. viata inS8$i, functio,
r: •.. •.... .'.. .., .. ..~. •. . .• ..

bS~h~ca. DIn punct. de vede.MP:_fIZIOloglc~ este neindoios ca heuinta e~utece,a care .expllca repetarea, suqaru] Buge mereu ~oe.n~ru Ca.~8UP~~11 corespundo unei trebuint,e si tocma] din pn~l~a .legaturu. ca.re s,e stabilesfe . Intr,e suptul policarului si sahsface. rea .. ac.. ste._._,l tre. b•. e . 1unter copI1uI. de 1........;2 i Iu: b •~ rnereu poIiearul in gur.a indata ce este . capabl] 1~lc,eaas1:
A.

b l1~le~ ~~,~seblm. dona serif d.is.tinct~~ scria organica $i seria ,s~

~uj[~te ~lZlOI?glo: in constilnta n,u es:te uri [apt simphr s] nict u; .d~t l~edlliat~. l_n ac tul ..,~~el~~l e~elnentar de repetaro prin . c~~e l~cepe ex~rsarea refloxulu] sau asocmaUa dobindlta tre~

~ .Num~j. cal asa cum am v azu t (cap. I, § 3) r ecoul

unei Ire-

sl aproxlmativa ,_ operatle pnn care conduita pune in ]ega~ tura.' propria ei functienare en datele mediuluh rapcrtu] intre trebuinte ~i satisfa'ctiees te as tfel omanUestare a unuii.

I.

'~,~,

report anterior de asimilere, potrivit carula subieclul. percepe oblectul numat In le'g,atura. cu. propria . sa. activitate. Asadar, dupa cum toate trebulntele flzloloqice depind de a tendmts centrals _.. eceea a dezvoltarii orqanismului prin asimilarea mediului amblant - la fel ortce functlonare psihid! elementara, oricjt de subordonata ar parea: satlsfacert i unei tre buinte fizioloqice precise, implica 0: activt ta Ie care va inteqr atrepta t zmsemblul conduitelor: aslmilarea obiectului Ia subiect in g,eneral. Dupa ce am reamlntl t aceste jorincipii este U90r de i.oteIesmcdul in caretr,ebuintele,mai ales cele orqanlce de Ia
primele stadii, se pot suberdona

functionale $i in ce fel acestea pot da Ioc Ia operatii referitoare la xaporturlle dintre Iucnrrt si nu numai 18 relafiile dintre lucrurl si orqanele proprlulul corp, Cum se Intimpla,

putln cite putin trebuintelor

etc., dar nu era in nici un C8Z un lucru folosit.pentna rustc rezultate exterloare, cum ar fl zqtltilrea capotei, Se cere deci explicate trecerea de Ia prima -stare la a doua, Cft despre miscartle capotei, fie ca sint vpercepute pentru prima data ~ 5il In aces! caztre bule sa inteleqem de ce dau loc imediat unui efort de repetare fh~ cia au mai fast privite auzite etc.. ~i atuncil trebuie sa in telegem cum s,e lransforma jntr~ un rezulla. t care lrebuie intreFnu t prllin mllijlo-ace noi.
-! r

de plkla, cat copllul, in loe sa apuce direct papU$8 a Urnata de .capota Ieaq anu~ui. sau, a junqe .sa se .. erveasca de ea s pentru a zgiItii capota fobs. 'iOOr? Intr-adevar, pina atunci papusa era un 0bfu eel care pn tea fi pri vitvapucat, supt, auzt t

proprllia sa acUvitate due la

[,eactie cllirculatra secundara. Or r sa noUim ca. ,aceasta nu este aUt de na tUTial cum ~1" putea sa para; am putea foarte bine concepe cat un copI1 ..
0

Problema se simpHfi ca de 'indata ce observam faptuffi es'ential eta printrefenornenele necunoscn te observa te de CO~ pUr num,ai iilceme,a pe car,e el Ie stmle. COl fUnd dependente de

1:Bl

SI~?lreintTe interesu} chl,ar vederH pentru

oridirui spect.acol nou chiar . . c.l'" 1 p.U._. n c.··. d.'. vede.re.. ~'l o-'b's' ..... '..'t'.r.•... - .11.UI _l~.·.'d ... ..in ..•. tul ~ e epend ". d.e'.. .• "" '.' erva, nru ~r Sat Ihc'er ..e.'.nt~... .-1'· e·.l t sa~ "." , r,eproduca sau sa'"1 pr e ungeasca.~.' A~a se -.tntr -.' '..ce.. mec ra - . - . elr .... _ .... '.r . - -' - .~. --.. ..... l~ ". z ... .] .- obllr;;ntundu-se - rep", e'te t . ttUI prtn '-. '" l~p...a._mar 11 .h.r" ...r.u c.Ind". sa .. .0 .rr~. reect ~ COPllUl generalizeaz,a aceasta conduita -' ;-'.,C:, Ie ~Clf:Utara, cop~re I, procedee pEntru a prehu ngI _'."", si ,Incea~ca. _sa des. (veZl observatHle 112-11Sf Nu ~sp;ctacoleI: ..?-ter,es~teu l acest caz Cd este vorba de.. u . mal c~_ observa.t1Cl! arata in In comportame' nt d e- ·1I"·}-··t • -Inceputc:i Inainto de .a se f' . - a ..- I exersat v Ct. ~l ca. I.a .. ~. . t·· . Cll. ndare, cop' ril ul se ~., ..t·. --.~, -.'. - .' . ~n r.eac.. ..1. cIrcular. e se,-.I .llm~ eaza la folosrroa t·'.~ . ~~'Te_ a a~imlla spectacole noi: re~c uuor pnm~re c.'·n.d.. e ju' x'a.'r...Be atirns 'e', ,lara x. at de .. p.tJeocamdaF' ...•,rv.re de.·.·.n... 1. . l.l.-S. .. . i f~ . $h dd a, ..... .l.n J.d .... C .. ..... '1-.I~.'.-. ,~ c~ .care. l~ actIoneaz,Bir sau ctnd ved ... ....~_. a ca el ;ste tara. a-,;ll. da fnc.a seama cat ".1- ..t-. • e Jucatnoaxa cu. rnmer L.a.~'.tH·,ent-"·T-'.I.~.'1· in ter e.se·.'a- d.-.- ace es.. e. ca.u ..za.·.efec..t.-·.ll.lui p·.rod·u,s. r se ~ .'.e e t f ..... . . . .. za - .... s.,a Ie ,asimHeze, dar nu 'in~ea:""..>Js'Le .]eno~e?e:! resp,ecUv cantil du 1 . _.,- rca sae' co'ns" 'r·· '.' e' de It V .. e., sa.·.u.escultrnd . '.. .. · !u"~l-,- f~;' ..' a mcerca ....- d'd :... :..... - -prrv.ln. '.'.::;.·. e ara . ... . ,: .." ... '-'..•.. C.l.: reproduca ell ejutorul mlctIfli10 :-A. ~ "'.. ,'eocam ata sa Ie ~e ~u inse.a~nna deal tiel ~itU j~e ml1n~I. $1•ale .. r~tului. . <?eea b r.. fll.1 conc:e.···p.ute . d e" el. ca fttind' '. .oblectl ~ . caac. eS.te.. f.e.· . '..... .. n p.?" t.E. ~.' C'~ nomene . .'. de ..a.cttvtta ·t.·e illUI In general: -' dim:"..... '... t ....i'.' ....a.e ...$.1.. i1.D.,.dep··ende. '.-te .. Iui "r , _ene '".' . u. v. .. ' '." .. no, . ,bIne. caflxlndu· .. ..,(;:ri nrtvn ea ._ , . . PO",rrv b' s.' .ar . p.' u tea.... f.o.art,e.· s .... Bsupra e Un'll· c~ap'u.l sP.'re a ..] asculta etc. -subl·e.' t. ,1 1",1.? ~I,e.ct.sall, in.torcind ~ ,~ tl'C, 'lP- 1·" r,ep.e t···,area ,at a '- -- . . sau la-r . .. c u sa .alba. .Imp, 're' 's"'a ca. par. .... ....Afirm ... am doar ,atit: Ctl 1'21'_... ,_c~n-inlua. :.re'a t.a blon]ll.i ...s··.e. oriaJ. ..~ . .. nz. ·ta-hI·' . . nu lnte ege le'gXtura d" ~c_'oun $1 Bctivitat,ea spe-c~.a1a a, ,0__ ,-lUHe aceste I.,n. c.e.p.e.. ef.ortul d'e rep-,e.4- ..-. _._ care _ conshtule.. sa.Ie ....Ort pentru - a . .. .ll.nl!or m - d- .~ .. lIare r fr·'·' -" secnn.ara aceasta legatu a t·- -b :.. 1'"eac~Hl clrculara Nu se p.oat . , ' _~ .r. :e Ule neap,arat resimtita .... ...... .., .' ·-e spune decl ca actual~ .', .".d .. ~ . '. ...: .. repet.,a. .toOt. ce apare inti,.Yup·1Xt --.' con_ ulta .. eo.TIst-a In. a ",a . pul nero t" Iu-'. reiact'la circulara seeund nor~· In elm ," .~. ceplel . copilu~ ....• 1:' -." .. eJect fortuit a1 act·.·.·,; -, .. ~_~?- Incepe numcu a_tunci cind un ....... 1.. ...... . ,.lUliU proprn a subject· II • ,'.·t.· ..... ' . rez~mtat cd 'ocestei ,activitati.Aa,A '.. -u ~l. ese ,ln~'eles ca S.:Slz~t continuitateaexist.enta lu~~~urde.,.~ste ~$or de hde~se'cundare:: dupa cum in cazul ..•.... ~~,bde pn~ aile.. ~l. reac-, r., hran. Q, pentru sup-t ved.· .....,'. , __ _.... ..., prnne.lor ... oblect.lvu.!1 este ··"r- . • ' .. ere sau apucare la f' ··1"_ .. t aT ..s 'e-cu.ndare el dev'~1.1 ..' ]" ,~! pentru G cu·,t - c.a., u.irea. 'c.'.. .' In ,- ..z -. Ine rra lment t ,aTe mJl:;;care derivata -p'ri . 'd;'f.c·' " "... ..." .. -, .... are sau CU~ .n ad.1 erentlere . v ... '~->J:.'" dIn' 'ap'u'''ar' e $1 .In '.' d' ml'~C''''- "1e antebratuluL ~<'B,n Este ..• ,__· ..
I.
A_

in pr,ezenta

,.1

.t: '

'..

..

.'1'.'

'.' ...•.. '

1). .. '...•...

JIL ..

I,

"""'-'

'.

.l'

"._ .. '~'

','~

-}

..

'.

.~.

,Il.

c::.

Y ...

.....

.. l~

...

O!..

I.j

••

..

"

.:

. ~UL

;;Ii

'.

't"l!.

11.'.

-.

w"

Jl

11-

A .•.•

1_.'

~J.JJ '.

~nt:!l~~ ..
1

I'.

1.82

oarecum \Ted...

' .. ere,

~1

... e.?ttn~etr ~

e_~r~r,Cat ramln_e
In eresul

prop~l~

0 lnare. deosUptU1UI sau

centnfug,

caracte-

ristie actualului nivel, interes indreptat asupra rezultatulul exterior al actelor ~ Aceasta opozitie se a.tenueaza tnsa de lndata ce ne amintirn ca un tablou senzortal estc ell attt mai obiectivat ~i extertorizet cucit coordoneaza in sine mad rnulte schema sl car astfel, intre reactille pdmare$i cela secundare exista un 91r intreg de Interrnediari. Un oblectiv vlzual, de exe~mplu,este mult mat epropiat de nobi'ectul u propriu-zis, dace el este in acelasl tlmp un lucru ce poate 'n vazut, auzit $i plpait, decit tncazul in care este dear 0 imagine de contemplat. in consecinta, mi;;,carHe· capotei Ieaqanului sau zgomotul unui bat lovit de jnarqinee leaqanului vor duce Ia 0 exteriorizare ell atit mai mare eli cit vor putea fi .in acelasi timp vazute, auzite si reproduse cu ajutorul miscarflor rntinii, Printr-un paradox analog celu] al dezvoltaril .stilntelor, constatam deci ca realul este eli ,aUt mal obiectivat, cu cit estc mal bine elaborat prin schemele subiectulul care qindeste si actloneeza, in timp ce fenomentsmul perceptiei Imediate nu este decit subiecttvismv Mal mult decit atit, J:ng]obind in actrvltatea sa rezultate atlt de mdepartate de el, copilul introduce in demersurile sale 0 serie de Intermediarl. De ,exemplu, atunci cind .zgUtiie capola leaganuluiapucind .0 papu$a. suspendaU'itr el este ne'VoHr el!l.iar fara sa int,eleaga legiHurile existent<e i.ntre acesti doi term.enir s,a_ vada in mi~~ carea capotei prelungirea actului de a apuca papu~a:, asim.ilarea. mi~,carnor capotei la s;chema apucarii presupune as tf'el o punere in r,elatie a -acestor mi~cari cumb;ca.rile papu;;ii~ Un asemel1ea proces expHea f,aptul ca ariee .asimilare reproducatoare at unui spectacol indeparta t. atrage dupa sin,e 0 elaborar,e activa de relatii: actiunea inceteaz,a. sa fie simpHi, introducind uninceput de dUerentlere intre mijloace ~i 5C:OpurL i.ar asfumilarea lucrurHor la 'eu S8 transform,a in const:ruirea de relatilintr'e lucrurL In f'ezumat, asimilarea caracterislica reacUei circular,e' secundare nu este d,ecit 00 simpla dezvoltare a, asimiHirii care acUoneaza in cazuI r·eactiilor primare:: dup,a_ cum in universul primitival copHului totu1 se reduce la a suge", a privi, la a ascuUa" a atitn-oe sau a apuea, treptat totu} s,e transfonna in a zC(udui,. a balansa, a fre,ca etc. I' potrivit difer,entierii schemf'lor manuale ,~i vizuale. Dar, inaintede at vedea dupa care mecanism se desfa.$oara ac,este acomodari progresive, trebuie s,a explicam in ce :fel un o.arecare spectacolindepartat 183

poate .n~,co~ce~u_t. ;:a '._fUnd. produs .d.e ectlunea propr ie (ceea ce. c_<?U.shtuler. dupa cum am mentionat, condltia aparltiei reactiet secundarcjv La 0 esemenea Jntrebare se poate ras .. punde scurt: aceasta descoperire se produce prin asunilarea reclproca a schemelor prezente, Ne amintlm, in aceasta prfvlnta, cum S'!? stabileste de pHda coordonarea dintre vaz $i .'auz: .c~utind sa vada ceea ce aude si sa auda ceea ce ve?er copilul iL;;i. d& seama putin cite putln ca un acelasi O~lect r!:at este in. acelasi limp sursa de sunete si tablou vizual. Intr-un mod analog se produce ulterior coordona ... r,e~ .~azulul ~ia apuc~rii.,. Dupa ce a privit mimlle sale sl o~lectele apucate, copilnl ajunge sa inc,erce a jnisca tabloul vizual pe care n vede: el descopera in acest Iel cit se pco,at.eapnca ceea ce se veda la fel de bine cum se poate prrvi ceea ce se apuca, Orr Ia Inceputur lle reactiei circul~;ec secundare .. s"e ..p~odu:.e.A un Ienomen de acelas] tip, Cind .Lauren~J de pilda, ..tragInd un lant, deelan~,eazarfara S_'-'?,..stte, ~v~~~c~r~a jucarlo,~r~~, sauf~eacarf~ra s~-o ~t~er un :~t!t.e taj}a~ hirtie .d~ peretele de nuiele al Ieaqanuhn sau, d e~ ~ncepe prin a, pnvi, a asculta etc. efectul astfel produs, fa:Cll. sa caute a ..I conserve prin alte mijloace, Dar Intrucit prtvind sau '.' scultind rezulta tul acestor rmrscari el este vpe a ~un:tul de~a scutura Iantul sau cutitul de taiat hlrtie, cele do~ua g,enurl.,d~ scheme sfirsesc mal devreme sau mai tirztu pr!u. a. se .~slmda reciproc: .copilul va incepe sa. mis te en mina r~naglnea. pe. care. 0 prtveste, aS3, cum aUadatii a f005t ?eterfi?tlnat sami:;;te: .intentIon~t Imaqinea vizuala a proprii .. l~r sale unembre. Aceasta inca nu inseamna c.ael incearca ~a. reprn?uc~ fenomenul oblectiv ca atare [ceea ce va constitlilrea,~tla circulara socundara), ci dear ca schemele sale viz;tale .sr ~chemele' sale jnanuala fiind slmultan in actlvitate, tJnd~ d~pa 0 lege qenerala sat se asimHezereciproc. Indata ;e, .. ns~ a:easta. asimHa.re. reciproca .secO'l1tureaZatr copilul 1 l~t~ieg~ ca rezultatul ext~rlor ..lnreqistrat de el (mi$carlle jucano~relor .'sau zqornotul eutttului de talet hirtle care se ~n~a.ca"~p,ere~e~e. de nuiele aI leaganulul) depinde in aceea~j d ma~,u~a...de.,acbvltatea sa.manuaUir cit $1 de oea vizuaHi sau ~udlt~~,~r ~l ~ce'a~ta intele'gere da Ioe la 0 reactle circulara u~eiliata, respecbv .1a un act de asimHare reproducatoare. Dn: punctu~ d~ ve~~re .. 1 a.simiHiriir ca atar,e~ reac\ia circua lara se,cundara prelunge.~te a.stfel pur $i simplu r,eaet'ia pri-,
184

mara, tar iriteresul copHului fat8 de relatiUe dintre

se exteriorize8lza decit in Iunctie de coordonarea tot mai puternica a schemelor prezente (schemele primate] .. CIRCULAR:~. SECONDARE~ I~.. AC,OM'ODAREA$1 O'RGANIZAREA SCHEMELIOR.--Plua la condultele -de care ne ... am ocupat acum, adlca in to! cursul s~~diului reactiilor primare pure, acomcdarea ~a. amas relati v r subordonata asimllarii ca atare: suptul, pr1Lvltul, a;_pucBrea constau doar in tncorporeree obiectelot percepute 111 sr.chemele potrivltc die asimilare, fie, chi~r si ell acorno~ar~a", a[ces~, tor scheme Ia diversita tea 1 ucrunlor. Astfel, miscarile ~l pozitfile mnmt, ale ochilor, ale,g~u~H var.i8za in .. unct~,e _de f obiective~ in cadrul unei acomodarl conbnue, co~comlteI?-~e ell asimi1area ca atare, dest avind directie contrara. La c~~a.. Ialt caput al conduUelor senzorio-motor~L ... di:a in .. eactiile a r circulate tertiare:, VOID vedear dimpotrlvar ca acomo~area precede, tntr .. n ,an~it u se~s, asilm.,ila.rea: in prezlent~ .oblec!elor nail' copHul cauta tntenttonet sa-si dea sea~a. prm ~ce sint ele nol ~i experimenteaza astfel asu_!)r,a vllOf,Jl.Ualnte d~a Ie asimila la 0 schema construita pe masura. Acomodare'a ev~: luesza deci de la 0 simpUi diferentiere. a schemelor propru reactHlor primare, Ia cautarea noulnir pr.op'ri~,. re~etnIort,ertiare. Cum stall. mcrurfle in cazul reac\1el cuculaTe secundare? d La punctum .sau de plecare, rea.ctia circulara secu~~ a .n~ .a~ prezinUi 0 alta aeomodare decit aceea. 'P,:_oprle r~ac~ulor .. rrp mare: 00 simpUi diferentier,e a schemelor .1U func~tle de ob~ect. Astfel, Laurent descopera postbilitatee de a IOVI 0 p,apu~a de caucinc atirnata incercindllur sl simplu s:_oapllc~ [obs, 1,03): Lucienne si Laurent inva\,a sa frece 0 sunatoare de marqmea leaganuluir 'balansind,-o pur si simplu. (obs.104,):. Spre ~,eo:sebire insa de cees ce sle petrece in cazu] roactlilor pnmar'7'" aceasta diferentie:r,e initiala, a schemei TIu. dnce. doar . la 51: tuatia de a n aplicaUl unor obiectenoir}OC~alpe~tru ca Laurent nu reu~,e~te sa apuce papu~a sau sa a'glte sunato~rea a~a cum, 0 dore~tel dar descopera. un .fenom.e~ ~epr,e.va:ut chiar datorita acestui e~ec~papu$.a se balansr:aza atun~l Cln? e lovita. iar 5unatoar,ea se fr.eaca demarglnea 1,eagan.Ulul. Abia ac~m se produce acomodarea specUica re~ctie~ circu~ lare secundare; copUu'l incearca sa. relgaseasca ml$canle care 18S
v

lucruri

n~

§ 2. REACTlILE

t•

intentional 'ae,eas'!,a d!fe~~~here" $,i tocmat In aceasta consta acomodare'Ch pronns r,eactulor secundare: a Tegasi rni~cari1e care au prod~s rezultatul observat., Aceasta a'comodare nu precede asi~1}.~rea1 ,ca inA cazul reacti~i ,.tertian:~r nidi nu a ,du bleaza pu r ~~,sl~pIu, ca In cazul rea,eIlel primare, ci const& in a 0 completa In momentuj in care' se constitute schema noua. acomo, darea, numam este deci,,o dHer,entiere aproapo automata at schemelor ~i nu este inca 0 cautaro intenlionala a noului ca stare, em este 0 fixare volta st sistematic,a a diferentIerilor i_ffipUs.e de r,e,aHt.atHe noi, care apar intimpUitor. Un exemplu concret De, va ajuta sa int'ele'gem Jucrurile:
cum s-a va.zut [obs, 103), LallH;!nt !;iu,e:i'n.ca. de Ia O,'4{ I 9) sa Ioveascs lnt,ention.llt cu mtna obi,edele atirnate, Or, la 0;, 4(22,), e] tine un beU~or cu care nU,~UE3i <:9' safalc.a, Sill U trees Incet dlntr-o mina in alta. In acest Umpbe'ti~or1l1 etinqe lntimp].ato[ 0. suna.obs . .105.. Dupa )eagan ului, ManjfesUnd acest eiect neasteptat, Laurent tinebeti~orul care ,i) ajuns, apoi it ,erprop.ie vizibU de jue~rj,e. loa.f,e' at]'rn,ata de capota interas pen tru ridicat in pozi till! Ie Cu alutorut Iui aUn.ge tndata

vltatec: s~,_ apla~'e proble'ma de a Ilxa

f:zultatul

mtlaro Ia aceasta,achvdate.

dll~ Ia rezu.ltat~1 observat, A~a. Cllm. am aratat ceva mai inalnte, c~pdul Incepe, Intr -adevar, prin a Incerca sa asimllezeacest .rezultatnou li iUndu-se sa ..l prtveasca etc, I(s~helne pn.mare!., Apol, de indata ce a descoperit prin asi .. nllI:~r.ea (leClproca a schem,elor di ,acest rezultat depinde de a~hv_Itatea sa m~anua!a~"el" incearca s,a-l reproduca prin asir,

Il1

Intrucjt Insa sUbiectUI a, obtinut nou in mod intimplaior, in timp ce difcrentia actiin mod

Aceasta analiza at acomodarfl, proprie reactitlor circulate secundare, permit€! sa Jnteleqem de ce acti vitatea eopllulut, pina acum prin excelenta ~onservatlva, par~e,de ,a~um incol.a sa se di versifies Ia nesfjrsl t. Caracterul conservati v a1 activUatH in stadi ul reflex este cit se poate de Brese: schernele caracteristtce reflexului fiind 'gata elaborate pe cale eredi,tiara., conduita reflexa consta doar in, a aSimH.a datulIa ac~~te scheme sl in a. Ie acomoda realului prin simplul e:cercltlu~ fara.a Ie transtorma. Cit despre reactiile circulare pn!ll,~re$l deprlnderilc care derlva din ele, lucrurilese petr,e:! In, fond, asemanator, in pofida achllizitiilorevidente,p!o~rn acesto: comportamente, Intr-adevar cind coptlul lnvata s:a apuce s~ pri veasca, sa ascu] te, sa sug a pen!ru ~,?uge fSl nu :r:uma1 pentru at minoa), el nu fa.'ce decit sa, aSlmlleze~n nu~ar . t?! mai mare de realrtati acestor scheme .n~f~,ex,e~l'r ,,,de:l e~ls 1~~ ,
r,

'0

hrana pentru conservarea schem,ellio~. Clt~espre achizltii prin coordonarea schemel?'~" est: vorh.a, dupa cum ern vazut, de 0 simpla asirnilare recrproca, d,e~l.,totyd~ con: servare, Aceasta asimllare nu exclude astfel Imboqatirea $1 nu se reduce in nlci un caz 1a 0 simple ldentificare ''":''" on .. c statare evidenta ._' dar ea ramine totusi, in esenta En, cono simpla

acornodare

dobindita

lel, aceste ,reaht~tlr "e~e"ran~llin,totu~a

sunatoarea pentru a dOUB cara, Apoi reirage betisorul, dar departtndu-l en ma~,puUn en p[dinta ce pentru a cauta din noll. sa-I past.reze poz~tia favor abil a, apoi U aprcpls de sunatoara st rep,eUi asUem mi$d~~ rile diu. ca In cem'ai rapid. Sa vade caractend dublu al ecestsl acomoda,ri., Pe de 0 perts, Ienomenul nou apCl!Je prfn slmpla insertiune intimplatoare rutr-o schema g,at~ constUuiUi sl ps cure asUel 01 di.ferenUatz.a. Pe de alta parte in~~r cOJHluI caut~, intention at ,$1 sistematicr s"a reg~seasca eonditnJe care I-au
. -Se subinteleHe
Cd

dius la iElcest efect nea.;;teptat

no] prelunqeste reactia prlmara, ,crelnd , astf~l,lllul~ ttple relatii intre lucrurile i~se?i! ,.C?~re ,re,~]~m ·est~ ,.:~ln,~uru] factor care sparqe cadrele aSlmdaru, Impunind actmv][.t'at11 C?: piluhrl 0 dlversificare proqresiva, sau se.,P?~t~. c~on:l~,er,~:~ aceasta diversiflcare este un efect al asimilarll lnsa~a~1 ca s e spri jl ina in continuare p~ conse'~yare? .' " _,. ,',. ",,' . Filra indolala cat intervm arnbii factori, ~e de 0 p~arte. realul conduce in mod obltqatorlu copilul la nenumarate ac omodart, Indata ce copilu] stie sa apace' ceca ~'evedl'e r obiectele pe 'care el le manlpuleaza il pun in mod brutal In prezenta celormai div,erse experiente: ~unatoarele~ c~reS'e balans·eazaproducllind clinche'te ce-l nellni~tescr leaga~ul ccu",e

servatlva. , _ . Cum putern explica deci faptu1 cii la un moment dat eer· cul conservaril pare sa se distruqa si ca r,epr?ducerea, rezultatelor

utiUzarea be ti:;;orului descris 1U acest exemp1u nu a .fost de,cit episodica. E'a nu are nimic co.mu.n en rlrconduHa. batulu:P" ne care," 0 Vo'm- de . '~d t' ',' ,"" ',sc:nec::tn _ .De vom ocupa deal cindle,a stad~u.

186

'Se z.giltiie provocind mi~carea jucariilor atirnater cutnle c~~e rezlsta·prin gr,eutatGa $i forma lor, cuv_erturne sau l'lnurun~e fixate san le'gatei:ntr-un mod impr,evizibH, toate acestea pnIejuiesc ,experiente noi, iar continutul acestor ,experiente nu
187

pna te da loc Ia asimflara tara. 0 ecomodaro con tinua care intr-unanumit sens 0 contracar'eaza.. Oaf, pe de a.lta parte, aceasta a.comodare TIll este niciodatapura, iar TeacUa circularb secundara nu ar putea fi explicata In cazul in care conduits coptlulut nu ar ramine in prrncrplulsj aslmiletoara $i conservattvs, Dupa cum am vazut, .fiecare dlntro reactiile. circulare secundare care, apar Ia copi] provins prin dlferentiero dintr-o reactle circulara primara sau dintr -0 reactis secundara, ea ins,a~i qrefa ta pe 0 r,eactieprimar,a. Tetul se reduce astfel la ml~cari ale picioarelor, ale bratelor sau ale rnnntj, iar mlscarlle r"circulare·· ale apucarli se diferentiaza inmi~diri de tra'ge;rer de zgHUier,e, de balansaro, de deplasara, de frecare etc. Clnd LUcienne la 3:--4 ani i~i zgHUie caruciorul st papu~.ile (obs. 94, 95),. ee se limiteaza sa-st rntsto pilldoare],e conform nne! scheme primare. Cind Laurent Ia 0; 2(24) - 0; 3(0) zgi1tiie sunatoaroa legata de bratul sau [obs, 97), inainbe de a ~U S~O apuce el nu face decit sa prelungeascami~carne clrculare spontans ale' acestut brat. Iar cind Ia 0; 3U3) Invata s,a_zgHtUe sunatoarea cu ajutorut unul Uinn~ r 0 face pur ~i simplu pen tru 0[" ca ,exerseaza, schema sa de apucare jn curs de formare (obs. 98). La fe1 stall. lucrurile cu toa te reactllle circulate secundare: flecare constitute prelunqirea unei scheme existents .. Cit despro :rrproced1eele de a face sa dureze spectacorctc interesante", despre care vorn vorbi mai jos, ele prelunqosr 10. rindul lor aceste react! I ci rculare, Singur a diferen til in tre reactiile secundare si reactiile prlmars cnnsta deci in faptnl ca de-aeum incolo interesul este centrat pe rezultatuf exterior si nu pe activitatea ca atare, Dar aceasta nu contrazice caracteruj consorva tiv a] acestoj functi onari: intr -adev ar re ~ zultatul exterior, care apare pe neasteptato chiar In centrul acttvltattt copnulur, il interesea'Z,a pe acesta deopotriva ati] in legatura cu schemele sale esentials, cit si ca fenomen neprevazut si derutant. Daca fenomanul nu ar fl decit nou, el ar :rnerita doar a atentie de moment: dli.mpotrivlL el jill anare subiectul ui ca ceva ]eg at de: acte],e sale cele mai famHiare sau deinse~i schemel~e in curs deexers-are. Pe de alta parte, aces! rezultat nea$teptat provoaca 0 tulburare in tot ccea ce cuprind a.c,este· scheme in mod obl~nuit.Atentia ·este d·eci in mod necesar concentr·ata asupra exteriorului ~i nu numai asupra functi onarii ea pine. acum. in C oncluzip, reactiile cir188
r

eulare secundare sint in esenta lor conservative $i eslmllatoare, deoarece eIe prelungesc, tara sa ~duc~ nimie in plus] reactiile primare, lar daca interesul __ copll UlUI:S~ deplase~za si se exteriorfzeaza asupra rezul~atulu1 ma~en~_t... ~ acte~~r, ~ aceasta se produce dear pentru ca. r,ezult~tul este In Iunctie de a. acti vi tate aslmtlatoare tot ma] boqa ta.. . .'. ... _. _ Sa vedern acum ce Inseamna aceste achlzttu din punctul de vedere al or'ganlzarii. . ..' N e aducem aminte. ca orqanlzarea ~este ~.~,pe:ctul~ te'lf10: In al functionarij schemelor la care aslmllarea hnd_: san;duca medlul exterior. Asadar, ,ea estereventu~lr.o edaptare Inter: na a carel expresie exterio,6ra 0 constitute a~omoda~ea $1 esimilarea Jmbinate, lntr-adever, neear~ ~che~a" sau flec~re ansamblu de scheme consta intr ..o.!,t?ta.hta~~ r .lndepe~d~n~ de care nu ar ft posibils nici 0 .aslmilare ~l . care. ea Insa~~ se bazeaze pe un fascicul deelem,ent~ int:rdepe"ndente (~eZ1 introducerea, § 2)10 Afara de. aceasta, In,, masura In care ~otaIitatile nu sint integral realizate, dar sl~~pe ~~le. deelab.~~: rarer e1e implilca 0 diferentlere intre rtffilJloace .. Sl.",sc~pu.n .. sau, daca jrreferati, intre ,.,valorile" subordon~te con~SdtJt~l':J~1 inh"egului~i aces! .]lntreg . nennaHzat.cCl!_t?ta~lt~t!: nJl· ea ,a . Tocmai acest mecanism fundamental al org,anI:a:~1 insoteste in interior menifestarile .exterioare ale. adaptarit ", S,e.... pu~e deci in tre berea: . cum fun~tio:n~ea"zael. in .cursul a~estul ... st~d~~ ~i s~ubcefo:ma se .. anlfesta "', 'c~'m~ortan:ent_ul ..copr]tUJUl. ~ Intr-adevar, nu ests greu de vazut ca schernele secundare, odata elaborate prin asimilare si acomoda.re. comp~.em"entaJer constau in slsteme orq anizate: ce un. conce'pt practic .1Il_n ~,ar: schema con slittuie astfel 0 r, Iotal] tate ~~ in tirnp ce , .relatlile pe care se bazeaza definesc raporturlle reclproce care con .. stitule aceasta jotelitate, . .'. _ Cit despre orqanlzerea schernelor in tre el.e, re_:;pecb v :-OO"T" donarea schomelor secundare ,e,a. se manifesta .de~a!>la In stadiul urmator. Vom mai vorbi decl dcspre eceasta cind ne vom fefed la stadiul a1 pairulea. Dar fara. a. se .~oordona deocamdata reciprocin serH intention ale ~i con~bente .de unita.tea lor est.e evident dl diversele scheme din acest stadiu s,e echnibreaza de-acum intre eIre 9i constituie un sisiem de termeni incoru;;tient interdependenU. Ar ~i i1llP~si~il st1 expUcam, f.ara aeeasta organizare totala _sublac~ntal~,ln ce. tel un obiect oarecare prezentat copilului este Im,ed1at clasat,
I

r.

18'9'

adica~s.Im..Ua,t print:-un act de. aSirnilare reprodueatoar,esi n~c~,gnEh v a deopotn v ar cnrespunza tor acestu.ia blect 91 nu
altala,

_. Riimine sat examinam totalUatUe pe cale de' a se constitUI sa_u~e. ~a sere.consHtui. .!ntJr-ad.evarr. 0 totaJItate originaJa ... se co~sbtuIedeheGue data clnd 0 schema nona se elabore~za In _~ontact .en Iucrurtle, ,~iaceasta total] tlate se reconstitUl.e_de. hecar~ ... ~ata ,~hld su,bi:ctUl. sere,gase~te d in prezent.a oblect~elor potnvIte ~I. Ie .aSlmdeazB schemst .respective. Or org,~nJ:zarea .acestor totaHtaU este un p.asillnainte fala de or~ £fa~!Z-a~0;asch:mel_?'r,rP!i,mar,e r in sensu! ca pentru intUa ~ata .sr . P7 .mas~lra ce. se ..constituto ",relatiHe" despre care 'Jam vo!bt Almedlatr r,mljloa.celeu Incep s.a se -deose'b~asca de ,~s'copun jJr}~ c~nsecinta: .gesturile executats ~i oblectala utthza~e ca~a~a.. d~-acum Incolo rl,vaJoriu dlfertto, subordonate ~ne~ totahtatl u1deale adlca nereaHzate inca .. De pHda.r clnd 1~. 0 bs .98r . Lau~ent desE0]?,era ca. ill~an tlsorul cere atirna In fa ta lUI ..p,?ate. .servt Ia .. glltntuI. z sunatoars! de care este~egat ,e.ste .~~afara de. o'nc~ indolCl!Ia actlunaa de a traqe Iantl~oruleste conceputa ca un v.rmjloe- pentru r,seopul de at repf,?duce re~um.taluI in teresant ell toate cat mij Iocul fusess da.t In aceJaS·lhmp ell scopul, in actiunea iuilUatlii reprodusa. pnn re'a~cUa ci~cu;ara:abia dup.a ce ar'e loc ectiunea lnil ti aIa $1 ~umal atune} clnd subdectul cauta rezultatuj pentru el inS.~!;il~ face el distinctta nitre scop 9i mljloece, 10 esemenea dLstlncUe .este .evident .nona. pen trn con~tiIn~a copilul ui, Ce- i drept, _ s-ar putea ~naHza In aceh~.;;l fel 0 schema primara oarecare, cum ar f~ suptul policarulut, Actlunea de a Introduc~,~egetul ill .,~ura . ar .pu tea fl conceputa eel un. mijloc in s~rvlclul scopuhn care consUitin a suqe, Esta insa limpede ca 0. esemensa descrier,e nu are un corespondent real din pU,nctul de ve'~ere al subtectut ui insusi, deoarece deqetul nu e.st'e'c~noscut. lndependen t"deaetnl suptuhn ~ dirnpotriva Jant~~or~l. care ..s~e'r,:,ese 1a zglitH tul suna toarei a fos] descoport] t ,$1m~n.rpu!at.lnalnte de a. fi .conoeput ea umij locu ~i nu lllc,eteaz~1 d~ .~.fl . pr~vit c~ Hind deosebH: de jucarle. Cit despre coord?nanle .drntr.e .~ cbemeThe prim are (~.a pUC'(l p,entru a sUg,e e.. tcl)Jel~~nunta,~e_:Il drept, ..~ctuala d.msti~ctie dintre mijIoace ~l .... S.COpurl t~cm.am ..pen tru ca: ~ ,reacba cncu1ara -secundar aU deVlnle ~P'?-sl~Ha num,ai~.p~intr:o asem:nea coordonare I(aceea a apucaru ~H a vederu, lll,ar In catzurde elementarer coordo190
H J \

c:~

~jl

lr

narea miscarrlor pjcioarelor en verlere1a): .~uma~ car dupa cum am vazut, ele constau ]In simple aslmilarl rectprocs care due 18 cons Utuirea unor Dol totalitati in care r prin urmare, se sterqe imediat dUerentam,enti.o.natEi.. '. . .. ... ~ Dar daca deosebiree dintre mmJ~oace~I scopun se afirrna d e-ebie in cursu] ela b or arH schemel or secun~are trebu!: s~ ne Ierjrn de a crede di eel. este as Hem dusa pmna. Ia capa t, .;;1 sa 0 identificsm cu ceea ce va deveni ea in cursul sfadluhil urrnator r .adica in procesul .coordonjiril .. a:celor ?,$i scheme. Intr-adevar, am. vazut di in cursul actualulul stadiu sch~me~e secundare nu se coordcneaza Tnca deloe in he ele: flee are constituie 0 total] tale mai mult saumai putin inchisa asupre sa, in loc de a se crdona in sertl anallioage en ceea 'ce. est.e r ationarnenfnl san implicatia concepteior tn. gindirea retlextva .. DimpctrivaTncepfnd eli stadium al patrulea, aceste scheme se vor eoordone tntre ele c]nd se vapune problema ~daptarH la Imprejurari neprevazute, d:ind. astfel ..nastere la condutte .pe care .Ie vom nunu v.aplicerea schem,eJ.?:, .cunos cute Ia situatii no] Or, numal tn acest context . ~mlJ~oaC~,,[e se vor disocia deflnltiv de ,~scopurij! ::.aceeasi .sc~he~maput~nd servi ca "mijloc pentru scopurl. dlreril:, vCl~capata deci 0 valoare fnstrumen ta ill a rnult mal distincta dectt cea p~ care ar .putea-o prezenta in stadiu] .. etna] un ,gest (de pH~ar .traa qerea lanti~or~ulufu) !e,g~t inmo ~ .~onst.an[ ...de. ~.cel~~l.. s~~p I(aqltarea sunatoarei] ~1 a carui Tunctie ca. l'l,ml]loc a fast descoperita in UmpHltor. ~'. ... . . . '.. .' ern concluzie, se peate spune ca reactiile cm~cu~are. s_e.,cundare anunta adaptaree inteliqen UL ~ara at. C'on~btUI totusi ,~;utemice acte de Intellqenta, Daca le corrrparam cu reectllle circulare primare, ele ammta Intcliqenta, ~eoarec: .eIaboreaza un ansamblu de. reletil aproatpe. intentionale Intr~:. lucrurf $1 activitatea subleetutul. Intr-adevar, aceste rel~~tH en mediul fiind de Ia bun [nceput complexe, dan Ioc, dup~ cum am vazut, la un inceput d,e dif.e[,enUerelnlremijl.oace:'l SC,~~ puri$Lr tocmai pdn .aceasta, la un rudim,ent .de Intentlonaht.at'8. C ind copUnI tr a.ge de lant p,en tru at .aglta 0 Sllnatoarel~ el executa 0 (: onduita m·aillinainta lEi. £leca smmpla apucarea obiectului vlizut . Pe de alta parte insa, reactiilecirculare s.ecund~re nu constitume inca acte complet!8 de int.eligenta $il acea:sta. p~nh.'u doua motive!. Primul moUv consiallin faptul eel re~atllle
I
: j

U•

I'

'

1nt

actul ententic de intellqenta presupune 0 urmarire a scopului ~i anla dupa aceasta descoperirea mijloacelor, Motivul al dotlea, care dealttel este Indeaproape legat de primul, consta in Iaptul car in cadrul reactiilor circulare secundare, sinqura trebuinta implicata este a trebuinta de, repetare: pentIU copi] sepune pur ~1 slmplu problema de a conserve ~i de a reproducerezultatul lnteresant descoperit mtlmplator. Trebumta oste cea care declanseaza actul la Iiecare ci c1u non at reactiei circulate ~i se poe te spune eli certitudine, in ace's! sens, ca trebuinta este antertoara actului: in orice caz, acesta este faptul care ne psrmite sa vorblm de IntentioneIitate ~i de inteliqenta. Dar aceasta trebuinta nefilnd decit 0 dorinta de repetare, mljloacele puse in actiune pentru are .. produce rezultatul dorit au fast de,... acurn gasite integral: ele smt complet incluse in actiunea Iortuita care se ana la punctul de plecare al ansarnbhilui vreactlei 91 care trebuie doarrepetata. Parte a de inteliqenta implicata in asemenea conduite consta deci numai in a reqasi seria de miscart care au rlat loe rezultatului lnteresant tar Intentionalitetea acestor conduite consta doar in tendinta de a reproduce rezultatul amintit, Exista deci -repeUim ,_ 0 schita a actului inteliqen t, dar nu un act complet. In tr -adev ar r in cazul. unui autenttc act d,e inteliqenta, trebuinta care serveste dreptmotor nu cons ta numai in a repeta, ci in a adapta, adica Tn a asimila 0 sltuatie noua la scheme vechi ,st in a acomoda aceste scheme Ia circumstante DoL Prin ex tindere, reactia
va conduce tocmal la aceasta, ca zitare, ea nu preztnta inca uces t car acter,

de copil (zvlrcollrea lui. pentru a zg.HtH Ieaqanul tr,agerea unui Iant pentru a agita 0 sunatoare etc.,) au Iost descoperite inrimplator Q,i nn in sc opul dea rezolva 0 PI? ... blema sau de a satlstace 0 trebuinta: trebumta s~a. ascut dJiu n descoperire ~i nu descoperirea din trebuinta. Dimpotriva,

utflizate

ttrea sunatoarel zgiltiite sub forma de Imaqlni vlzuale san audttrve $i cau tti sa reproduce ceva ce ar fi conform acestet reprezentarfi N u este deloc nevoie die un,rnec8!nism a~ite . de eompllcat spre. a .explicaasemenea con.dulte., ".Este .suflcient ca spectacolul sunatoare! sa Ii cr::at u~ Interes de;;t~~d Pl!de ternic pentruca acest Interes sa orienteze a~cbV1tc:tea.: In directia urmats cu 0 clipa Inelnte. ell alte cuvinte, cind sunatoarea inceteaza s,a se miste se produce uu qol pe care <;0pilul Incearca imediat sa ..! ulffipl~,~;:ea ce .~,la~e ~e~ll:rgind f la miscarile pe care le-a executat.. Cind ac.€S~emI9'ciul due 1a un rezultat asemanator spectacolului anterior, se produce intr ..adevar a recunoastere, dar recunoasteree nu presupune , axis tenta reprezentarii: recunoasterea cere door ca no~l r~zultat sa se incadreze in intreqlme in structura schemei ast... . ilatoare schitata inca de la inceputul reactiei circular~e. m Fara mdotala, daca acest mecanism se repeta la. nestirstt,
poate

tea .flxa cu precizie crod apare ea, put em spune Cat nu. este prtmttiva si ca este inutiUi pentru Iormarea condui telor
actuale.

avea

lee un. inceput .de reprezeJ?-t~a.re'" darrf~.ra . a pu.

- Sehemele secundare const] tule in schimb 0 prima schita a eeea ce vor U rrclas,eleu sau conceptele in inteUgen!a,,~~; flexi vii. A percepe un oblect ca pentru a fl ,rde .~,glltnt de frecat" etc. este, mtr-adevar, echivelentul functjona] 61 ~pera.tiei de clasUicar,e,. proprie ..' gindirii .conceptuale~. '. Ne vommai referi la aceasta problema clnd ne vorn. o~upa .?e stadiul al patrulea, atunci cind s~heme,~e.secund,are VOl deJ,

venimal

rl

circulara secundara

dar luata

menea conduite capacl tatea de, a genera san de a folosi reprezentart, In primul rind, nu poate fit vorba de 0 repre .. zentare a mijloacelor folosite: copHui nu $tie dinainte ca el va ,eXecuta cutare' sau cutare mi~carer pentru ca el Incearca doar sa rega_s,easca. cOffi,binaliamotorie care areu~it ~i pentru ca dupa aceea se limi t,elaza la a-!;!i repeta actele. C.it despr,e' scopul in siner pastreaz.a oare copiIut de exemplu amin ..
j

ell atit mai multveste cu neputlnta sa atribulm unor ase-,

In plus, dupa cum loqica clase!or ~s~e ~or~lahva. cu ,.c~ea a relatlilor, schemele secundare .1mphca~1 ele 0 .stablhr~ constienta de relati] intre lucruri, Dup~. cum .am" va~ut, aceas ta es te chiar principala. lor n?':lta~e In ~~port cu ~ch:mele primate. Ce sint aceste relatl!1 ]ntrucd. ,ele se stabilese in interlorul acaleiast scheme $1. nu datorl~a unor ",coordonariinlre scheme secundare dlstincte, eVld,ent~a, vor famine esentialmente practice ~i prin urmare '. lobal~~.l fenog menlste, fara a implica incaelaborarea de~tru:t~~: s"ub-"_ stantlale spatiale S,8U cCluzale eu al?evarat ,rOblectlve, .Clli~d, in exemplull com"entat anterior, copllul trag; de. u~la~t p~ntru a zgiltti sunatoarea, rap'Ortul pe care llstabille~te. i~tr~ Iant ~l sunaloare nu est,e inca 0 relatie spatiala" cauzala 5l
r

mobile

H~

dar observatie

se impune de. ~e acum,

13 - N.a~terea lnteDJ.gentei la copil

19,3

192

stttule totusl din punct de vedere formal Inceputul unui sistern deosebit de sistcmul uclaselorH sl care ulterior se va diferentiaintr~o masura tot mai mare. Mai mutt decit atit. de .raportur] eantltatfve, deosebite de slmplelo comparatH calitativa proprii clasificarli ca atare. Intr-adevar, se stle ca daca conceptele sau ,·rdasellie nu structureazarealitatea decit in functle de esemanan seu de deose blri eah tati ve in tre en UlatHe astfal clas ale, ,r reI.atHl e dimpotrivEL presupun cantttataa si conduc ilia elaborarea de
lj ~j
i

doua uobi,ecte ci un slmplu raport pracHt intre actul trasulut .;;i rezultatul cbservat. De-able in sta. diul al patrulea, odata cu coordonaroa schernelor secundaro ~i eli implicatHle .rezultate de..aici, Incep aceste re]atii sa. so obiectiveze, chien daca elc ajunq Ia 0 obiectlvare autentica numa] in eursul stediului at] c incilea, Dar orictt de empjrice ar rarnine eceste relatii, ele. conH ,.

temnorala _Intre

in lLimp ce Ioveste cue mtna sunaioarele aUrnate d.e capota leaganului (cbs •. li031. el. lSi gradeaza evident mji.~ca.rile :lin tunctie de rezultet: Ioveste mal jnti~ ~ncetrapoi continua din ce in ce mai

La OJ 4(21), lalel,

hue etc. . Rega.sim. aceste grada.ri eproape 1[1 toate observatiile precedente, :cU S:i ~n ,rprocedeeille pentru.a Iace sa dureze spectacolela .interesante.l,! (vezl
n:~a.i.departe observe ti.~le· .1 ffiZ-1.18)..

descopertree

acoasta elaborere elemerrtara de relatii conduce de Ia incer ca$~ p-ut. rrlogica re~atHlord proprie inteHgenteirefIextver ]8

astfel cum schema secundara eonstitule nu numai un fe] de concept sau de rrC]asalj practica.: ci$i un sistem de relati] care Iasa sa se intrevada cantltatea insasi,
~ .~I SISTEMUL~.S~MNAIFICATIlLOR .. _. Faptele studiate pina acum co~st]J.lUle vH:c esenta lor fenomene de asimilare ..reproducatoare: ar~egasl prin repetare un rezultet fortuit .. Inamte de: .81. vedea .lll.ee
§ 3. ASIMILAREA RECOG~lTIV

,Vedem

tel acest comporfament este conttnuat de asimilarea genera: Iizetoere, dind astfel nastere Ia ,rprocedee pentru a face sa izvorasc din reectia secundara, deri.va din eel ca asimilart recognitive. lnlr-adevar,. IHnd .pus .Thn prezent~ u~or obie::~,e san spectacole care declansoaza in mod 0 bisnui t reaiC~Hle circulare secundare, copilu] 8)8 poate limit a la schltarea qest
Meexecute reelmente, Asadar, Iotu] se petrece ca ~ili cum copilui s-ar multumi s a recunoasca aceste
obiecte san spectacole $i

acelea de culoare rrmai lnchisa" sau "Irate eu .. c.t?llStituie, Intr-adevar, 0 serleIf€ de un .alt tip decit raportu, rde de apartenenta sau de ineronta, presupunmd astfel fie notiuntle de nIDa.'j_ mutt si Hrnar putln J\ notiuni evident cantUaUve fie o. discrtminare si 0 ordonare a Ind] v izilnr$l care lasa sa se intrevada num aru 1.. . Or, tocrnai aceasta se produce pe plan senzorto-motnr i~,~a!ace se.~l?boreaza. primele relatii, De pHdiL relatia sta,H
j.j

serlt meternatlcc. Chiar


cum ar

sl relatUle

en contmut

calitativ,

dureze speetaccle funeres ante r ne vom opd asupra unui qrup t de fapte care nu mal constltuie in sine reactii circulate, ..dar
jj

turllor

oblsnuite,

in Ioc

sa.

natoarei (obs, 98) conduce subiectul Imedlat Ia descoperiroa unui r aport cantrtetiv Imanent acosta] relatii: cu en lantul e~t~ zgHtHt mail puternic, en alit sunatoarea se a.giVi mal vtolent,
Ot)S.. 106. _. loa. O;3( 13)'r seara, Laurent

bllita de copil tntre actul de a traqe de lent si fniscarlle su-

dar n-ar putea sa Ie recunoasca altfel decit jucindu-se in loc de at lc gindL schema servlnd recunoasterltOr, acea.sta schema nu este alta declt cea a reactiei circularc secundare

sa

Ie act de aceasta .recnnoestcre,

care corespunde oblectulul

lata citeve exemple:


Obs. 107. -.

respectiv ~
cauta

La. 0; 5(3) Lncienne

in timp ce-si suqe deqetele [obs, prlvlnd sunatoarele. 1ncepe dmpa di:rillie: zgHtUe Ian tul dinr.e in. ce .inca slab a] bobitelor dinaun trill carilIe.:zgUUie lanlu[. din oe lin oe rezuitaltd obUnllt ._ Priv[nd aceastamimicaa c'onsicier.Ji aC'easta gradare Cd fiin dfntenUon ala.

Ioveste din. irrtlznplare Iantul 98); el apuca Ientul $i n m.i~di ~ncet, ac@,ea. sa-I balanseze foarts incet, ceca mad puternic $.i ride inhohote vazind lor.. Laurent h;;~ graaeaza vizlbU mismai pnternk: ~i ride 'in hohote vazJ:nd

sa

apuca

nlste

mosorase

aUr-

copHuhr.i,

Uti

poti sa nu

nate deesupra ei cu ajutorul unor elastree. Ea se serveste de obicci de ele spre B!. le suqe ~:i tocmai asta vree sa fad!. si acum, dar i se :intimpla sa le $.i balanseze tot zvircnljndu-se in prezenta Ior (ved Ob5. 941 si 94 bis], Or rea reuseste sa Ie atinga., dar nu sa Ie si apuce, Dupe. ce Te-a zgUtiit 'i1nUmpla!orrea se opre~te brusc pentru.a se agita 0 dipa.priv]ndu-Ie (i:;;i a.'g"ita. pkioarelie~i torsul}r apoi revin€ la incerd1..rile de 8a:.puca. De ce ~i-a intreillupt ea. activitatea. pentru a se agHa cUeva. secunde? Nu a facut-o penlru OJ zgUUi mosoareler deoa.rece nu a perseverat ~i 13*

194

195

era ocupat~cu altceva In momentul ,in care 8. executat acest '[fest. Nu a f,acut~o D.ki pe:ntrua, fadlita inc,en:::arile sale de apucere, Evorba oare de un 'au,tomatism deelensat d.espectacolwl balansarU lor ,lnttm,pUUo,are? S~ar pirea di, da, dar continu.area obse:rvaUei arnU, ca aceasUi eonduita est,e 1"8:inn.OUa' de' ·pr.ea mune, uri spre 6. fi utom atLla. .rL.jI''-'!,. ·uI, r. , ea are cu A ...ad. .... ,.... ..' slguranla un ~sens.Nu se poate. vorbi niel de un Tel de rttual, analog celorI pe care . vom studta clnd vom vorbt de ap,a.riti" joeului1, d eoerece Ie ..,.... ._. · . >.11.. ... COP'fU~_r deposrte .~e a se. amuza, era ctt se peats de serlos. Asadar; totul ~~ep~.tI":ce . ~u . 51. cum. sublsctul, dotat pentru moment cu reflexte ,~l ell . lJ.mb.a] .l~tenor, .si-er .fi spus cam fl!;ia: 'Ina, vad bine caa,cest. obleet lift" p~~eafl balans?t, dar nuaceasta caut", Llpslndn-I ins,a Ilmbajul, LUcienne ginde~fe acelasl Iucru reprezenUnd schema lnainle de. a. r,elu.a incerdb:lia s.a1,e .~e apucare, In aceasta ipotezii, scurtul intermediu al balansarU ar flechivalentr aseder, cu. un fel de Tecu.noa~ter'e motorle. .... 0 a~emen.ea .int,erpret,a:re er Ii C1J. total arbHrara, d!!cfi s-ar baza pe .~nsmgur fapt, .. ar caractarul ? el plauzibU creste pe masur~ ce ne :c~onunuil.m. o~servalll~e. De pild,a, let. 0;5 (10), Lucienne repraduice exact. a.c,emea$l ge.stun ,dnda:re de-a fa,cecu 0 sun.!toare .. La feI, la O. ti( 5) _ea se ,agiti de rna} mults or] sf de ftecare datll in int,ervalefoart~, -sc'Urte ,i.nd,9ta ce :!i:~i veds mtna (care-i iese din. 'gllra sen care a trecut ',numpUitor. ?fin Cimp~l vi.. zU~I etc.): ce ar pntea Insemna aeest g"est dac~ nu s'chltarea uner a,elmDl suqersta d,e vedereamUnij. .' La O~ S(2) ... Lut'.ie.nn,e veda de dep,arte dol. p.apagaU de celtllloid aUr nllt~ de o.lustra .~l pe. care. ea ii avusese uneori in leaganul ei, fndata ce-I_ obssrva, ieaI$i agiUl vizlbH dar pentru puttn limp -pido.a.reme fari! a f:n.ce:l",ca_~~ eettoneae de Ia distanUi a,supra papagaIilor. In 'a'cest cez, '~~ poat: .fl Yorba dectt doe 0 recunoa!jltere motoria. La fel,r la o~ 6f19)~ este .. ~ufu:lent ca ea sa~e:l vadil. d.e depalrt,e p,apuf;iUe pentru a schite ges.tul de a Ie balansa cu mtna ..
• . , .. .. ~,...
l;>

dnnnul

jucarlel, sc:hU,eal,a en mtna ,dreapUi gestul de a izbi. lnceptua ell 0, 5, observ adesea asemenea schite de ac:Uruni in prezenta trnor obiective .famHlare. Ele se as,eam~n~ cu aeelea ale Lucjennal,

.~

llJIl.·

l!i:.

'iii,

-y,.

Vedem prin ce anumo aceste conduite constitule in mod real 0 class aparte. Intr -adevar ~ nu rnal e verb a. de 0 slmpIa reactie circul ar at secundar 8, deoarece copilul nu vadeste nici un efort pentru a realize un rezultat, Ce-i drept, saar putea sa avem de-a face .cu .0 .. trnpla .. n~tomau~are ~ re'ac: s c tiilor anterloare. Dar, pe de 0 parte, mumca copllului nu da Impresie c.a el ar actiona masinal, Iar pe de alta parte. nu ved em citus] de putin pen tru ce 0 reproducere automata a. unor acte inutile ar dura atita timp (noi nu am ales decit unuI sau dona exemple printre nenumarate cazuri]. In ill doilea rind, nu putem identlflca aceste conduite ell. ,.proce ... deele pentru a Ieee sa dureze un spectacol Interesan t despre care vom vorbi mail jos .. Aceste rrprocedee~ .. apar in momentul in care se intrerupe nn spectacol contemplat de copil, dar au drept scop sa actione,zeasnpra Iucrurilor insesl, in timpce condultele Ia Clare asistam acum se Ivesc Ia simplul contact ell un obiect ........... ca el este mobil san fie Imobll _, sl niTa sa a]ba lee o fncercere de a actiona asupra lui. In al trellea rind, nu este posibil nici S,B. reducem aceste conduite 108 Iapte de uexplorarejJ ~i le ureactH circuIare tertiare despre care vom vor biin cele ce urmeeza, aceste din urma Iapte se refera la obiecte nol, in timp ce comportamentele actuale stnt declansate de obiectele bineU U U

.. ......I~ce~tnd,. cu
r;,B.ctUCnCuIar,e
z~nd l"t
, .

0
' ,

..mu!eaz. dar f~arte r~pede ~l fara un ,efort fe,al. La. 0; 10(28) ea ,sUi. a$szata .in Ca.rUClO~~ .!mi .... aprop,ii m~na ~i iimpr~m 00 zguduire 1I1~oa1r~carnciorulut r atingindu,-.l!. mJnerul. lu.clennedde ~i raspunde agiUndu-$i u~or mi.n.l:.I; fa~a CtI 8ee,asta sa fie 00 Incercare de ,(!: roa indemna sa conUnui. E
... . .•. '.V'.. '.

d doer nlste schite de scheme. Astfel, vapapusa pe c,are a z9U1i.it-o efect.iv d·e muUe ori L-u', C'l."'nne.. .:.;: . . .. .se a sa d,escbida ~;i sa iuchidli rniinil e sau s-!JC:_.;:·= IT.-~~e.:"':'.. . I.. ~ .. CI . .,.~ 'U.:::I~L. pIclo'ar,e C'r .. secundara,
I . ." .,.

c.;

7(27) unele sUuatii

'MnocUTIoscute: nu mai declan~eaza

!~'
196

vorba .,do.ar de un ge.n de confirmare a re'ceptiei. O~s. IDi .tJ.is.. - Laurent, la fe1, ,]a 0; 4(21)1 Une un obiect fn miini :r:nt.ru.,~~!. ,amuza,t zgil~ii in aces! limp sUna.toar,e:le (libnate pe care ob~celUI sa Ie, loveasdi. El prive,~te sun~Hoarele :;;il ftli.ra st! dea

moment ~i intr-un lac in care nu Ie a~tepta etc. A se a.daptsl va insemna in asemene.a cazuri a luapurs,I simplu act de E!venim,ent in masura in care el este cunoscut ~i nu serve$te in momentul de la.ta 1a nimic. D,eci e vorba pur ~i simpmu de a r,ecunoa$te ~i de .a clasa lucruI. M.ai tirziur subiectu~ 197

v.azut~ Tocmai aceasta se inUmpVl atuncl cind~ de exem'plu, Lucienne vede un mosorel balatnsindu-ser in clipa in care ,ea, voi.a sa~l apuc,e" sau i$i zare~te min-a, p.apagalii etc., intr-un

Asadar, nu putem da dectt -0 singura in terpretare . observatiilor 107-107 bis: e vorba de niste Iapte de asimilare recognitiva. In prez,enta unui obiect sau a unuievenim'e~t faminar., dar a carui aparitie brusca nu a fostprev azuUit de copilt acesta are nevote sa se adaptez,e' feno~en1!llui nepre-

eunoscute,