teologşistrălu,cit e a .1'eto;1', şidialecti ..

,ca. .. . eneobicirndt de. simplu. Ave!lelQ~yenW

adev:ăruluisilllplu,neafeţtaU)"i)eşidestntde.retoric:î.n .I;tlte··
l,ucrărialesale.,cel~.ll1l;ti unilte din'predicilelui 7 era,u. aşt't
'~eSilJlJi)le;lrţ;41orlllalor§iatâetde ~i~~iţe ~ilftemele lOJ;'tlncâ,ţ
elel;tr:pute~îi:predicateşi Il~L euaNe~:il:şi efeQt~ .. ele .alla,c?a .
fi'ăgezilllecare sedespr,inde ..deap~rll.,i din;.fiinţ:a.adeyărului, .••.
'creştt:u... Ele~au şi.1JIlr,eQar,e lipsurL .Nil V:Q~ găsi,depildă, ili
l'>1edicil~ lui~un.plan, ometo4ă.,rţici ehiaro temă amu)1ită,
 ·dlţm]j;~z.e.~~ţeg:e
r""~.~~'~'-~ itn3:l?eIlta de pa~adQxe.. Oam:en~i·
~".. '.LJ..ll(~.L..Ll;(;~:a1~.L;: r~~i,; rP1ţ~leg{ . • ~an~e.l1it
Q:l;]i.:/:Q.10l:Hl1;l;J; su~ler:Cittreflîrdlil şls!)(lQt .
Jire~ci:~st{}. bQgat~
" ' "" ' '; "", >,

. vă~hţ" O)ai<~lar· de~ât~;tâţia .oatnenideşgu~~.

reci ::"IO)potriva·tet~rieej ··prejudecatâ;:ortl;l,p.tI~
TU'''.'''''''' ea", l:tlmea' .se. s~mte rdltt~ares'o .deSPI:eţt1;ias~{lşi.s' il
"~rea<iâJlll' sem~'deneSkn(lentate;Rar ea este' tt:.artâi.ca·po~:
. . i'ezia:.i m.f;li.:o)l,llt; ;ea Jn.sâşi.eşţ.e )lnJel:de.poie~je,ş~jll ~e{511im~',
lHl·sentjment et(;l~văr(),t pU,teâ, .foarteJ:bitte,. săc&nte;(lu::a~est .
':. illstţ'um~Jit, fără.s!i <şe. tr~~ez~ l).Atlg1istiJJj:es~~. WllloarteUtar~"
.sctiif()r,.~polet)lTle<!~l, ..·şiţ~ţ<1c~:ne p~t?·. ~'ek ;:em~ţJ,z~'sa1:f
:.•. precipţ;itate, . l1uestetotd:~allna;:~pr~st .c1i.n;âe1ii4~ruj;e;ril~.l~i.
·.tle;r~ter:CânddesIlrin<lemexpt:esiica:,i(5()P.i.ostu3inppiae
'·ig.n~rnirtios(jtegl@ria:e(~J;,/pude.t1ţ().nesse1/mpudf:ntem'{J.,//Jitam.
mQr:talerrtan mOr.temvitalem"".,tofiu,aces muti'!, .,/inimica
'arnic'Î,tia~(Jş<1u ·ilţele;asemăAătoare>;&ceştoI:a, . ele ne.fâcjm~ .•.••..
'presta un0f antiteze;arUficiQlţse;. rea,şezâte î~ cont~xtull{)t,.
ele /s~ :vădesc·t.otdea:unanec~sarepentru·a(lacugetăpH o JOi'ţă,'
~vid:entă.;..... ; .. .. .' . .... . ..
.. :. •••.Stjllll l~j nu..etotdeaup:aegal.(}usi~le;. :~âfJ;dp.atetiţ c~ .
(): .pnpzăToma,nti~~,. J~~iltl.d~sf.ăşullat ·îp.pyrjoade .f!)olemn~,
nOfe.şieadenţate~··ca: in.celemaibune·paghli.ale lui Cice:ro,
"""'",,~~'~~ parol~,. . al<nostru .
. numărău~ o\Jsutele,
'Dl;trpr~4icaţia, adevărat(l, slujitettp.osto1ică I olucl'are
\i~toyjţoal'e.~Jlgustin prediGâ.aprQape În. toate zilele;şiâde-; .'"
seoI'i,de maimu'lte ori. pe zi. Âsprămuncăpehtl'u;un
~u :tţnpieptaş1;J. .de 'pIăpâml!. Demulteo1,'i, i Se bi'tâ,mplăsă"
CearăUIIişte,.dela, .auditorulsău, cas~t~şjc:r,uţeglasul. V{)rbi~'
iărăpr.egătii'('y,ÎlItr'o lim:Qă vecin,ă'Cucea populară.. Steno-
gra~it Hculege::mpreqicile~aşâeumJ~ improviza.: de aci,re-v
p~tiiri şi lUţIgim:i,caI'eplţ,nîn~im:ire ·pe:,citit.orul neprevenit
In;·~~este omi1ii,:nuse 'Vcede nioi~n'Plananume: '. ,Une()rl;.
Qr:a,totului ·îLlipSeşte. tirtlPulperi,trua~şi.· desvolta iâeja. Atunci: •.' ~.
eflasă',Jfr~a~~>pea . 2~a·zi:·Sau,.deşiişi,"a.pregătit·unsri~
btf}ct, el, tr:a,teazăaltul;>supunâudu-seunei insPiraţiidem:o"
m;ent,.isbif de;. un versetdin ..Scriptudi,caFe.i ;s:acUltahincl; .
~lteol'i,el tâlCl1Bşte mai multe pasagU,unuldUpăaltul"făra
s~segândeâscă,.nici la Unitate, nici."la . Qompoziţit~.să;;tas0'
cuJtăm.îu,această:Basilicăa.păcU, unde, tjmp;~e 35 'cle ani, .eI
. n~a..pregetaLsăvestească. cuV'ântulîui· D.umlIezeu."· .
..S'liFllâ,rşit nântareapsalrriilor.LfI; extremitatea .ahsidei,
~ugustin. seJri~(,)ă .din jeţuJsău'lipitd:~ ~~id,.şifigurasa·.pâ:
.JhRr.sedespi'ind~ d:e .pe;;Igudulde 'atlF~l nwzaicului..De .acl~
ele peln.ălţÎIIîea. urn:ti: amvon, el stăpâneşteasistellţa,
p~stea:ltar, ... siIJ1plăm;aSă·de.lemn,înl'iptă în 'pardoşe111a .ma~
reluinaos: ........' . ". "........ . . ..'. . .... '. •. . •
.•.,.·AsisteJ;ţţ~·;f~ înpîci~arej' bărhaţii~~ o part~;f~.meile de
âlta . .Intre balustrada' .eare .î!.s€p:arădemuUime: ~tauv~du-~ '.
 n~cill'~,. ~î .Qill~r~r~t~â7t~~c~I1d î~ ·~eri~.jfte~~1~~·~âf11.În
~ens alegoric•..• ~"eg~s~l~.lll.tJj,~eg~ri~elle.oboşeşc pţill;ex.,
eesixa.lQrs}.fQţHiţ~te,:llJÎ,y;OJ.'f iI>I'inI'~Ur lo;r .•. g~sţJ~şi'\oânQ''.eJ
se'ţiu« tl~lij~A'ti te~ţuJ;uisiţ1XJ C~de.1Il~lIJ.~nuntţmigram~ticiVle
. pa,I'eobo~eşc/aţenţi1!!u~a.Nll-l • YOlIJ.·lllafuI'm~#.• .G~siIU.că.~ll­
dit,orţlit tUtafQst.pr:~a PJlnsă.as,c\lltea,ţâtavI'~lIJ.e,.şt;lA •. pl
.f~joare.,.a,eeste Jlesfârşit~tlizert~ţii;u. W.a~oJ;.d~o{fată, o.wat€
..miş~~r.e. 9~atQrică,.şţliricăneţ'}ipeşte,·. ;tIu'Vâ,llt:care;stiflij, d€
'B~~iItwt .~~•.• ~~nţi.şi;9ar~lIJ.ă,ţliJ'ă,.:î#tr'()f cFpiţ~\Qa:R~ praf
t()ti.te~ceşte. rt:l.t~()n.amenţeşll.pre{le;<.. / . . ..••.•••• .. . " './.
. . •. . .. ·.0. t~.mă.îavorit~.a,{i1fL·)~~gllştin. e. bunătt:lt~~).ul .• P\ţIIl
nezeu: "vedeţişigu~taţic~. bun.eJ)omn~l".Nimi(!lu.s(
pQţ1ţe . asemăna. cv. . plăCerea;.~cestei contemplaţii, ••a. ~c~ste
;vieţr·ţnDul1l;lle~~ll. .. A1,lgui3tin i () . co~cepe.eaun '~qzican
',e~r~ apatrullsJainaritmuluJ: . "vieafa.Voastră să .fî~,uil cân
. n~î~cetat.CănQi nu.,câIl.tă,funulIJ.~le~glaşqi ş,icu .bw~:elE
cândmodulăfilun,câllţee; eie în .uqilln câij,te? lăiuiţri{
.p~ntr'l,c~te innoi şi cin~w~;c3:r~ a~~~lt~H:P~n~n. atr~~, dj
această·· .vi~aţa~r~oniQasăşi .Mvină, .tfebui~ să.ieşj. diilt~m
. să te,. dai tot, ..într'un avânt' de iupire: "dee~,<l~ ce, •yăsfil
§ă vă. daruiti, dete;:tnH~d~ av~pier<le?pimpoiriyă,v~ pierde
dacă nu va dăruiţi.;Caritafea însăşi . văgri'u~şte'pringura.jI
ţelet>ciunii şi văasţgura cout1;ţtte:j:'Qarei. pecare v 'o iIlspiI
acest cuvânt: .),Dărviţţ~văipe voi"· " , •••.. .•.. ' . . i, •......

. .. , "Fiule,da-mijnfm.a· ta;i'::7" nici aurul, .riţqi; .• ~rgi)].t~I·.tă'

.'. . . "Când inirn~ t ll era a ta,. nu er~feriGit~,'căci~râ tâfâ
.{i~uşqI'ăţăiij. deiIlPiţi'uycurate şiprimejdiGase.Seoateţi. inin
ta;·(ţinele~U:ndes'().l'idrci? l]rid,e' s'o pui? Dă~~H~<rnje
va fitot4e~uua Il ·t~". .... . . ' .•.. •. ..' . . •.•.......•. "
DUfJă.câ])tecul dragţ)stei::7"câI1teelllînvierii: ."Ql1JltaţÎ';câ
tare nouă 1" .:Nici, odogmă1);'a fpştc()melltatăwalpaşionat l
;AugUf~ttn,ca.acea.a, învierii. Cu Ce bll(turieurcaac~stcâ,ntl
âlIIl"\Tieriijîri~lal'el~ basiliCi i~frlcalle,"' inundate· ele llllllir
sub PQd()abalorstrîţJ.u~itoal'e .demQzaicuri.. şimaţWQre
mii de colorI l.i\şâapredicr,tt .F~riCitulAugllstin învea6ul1
fă;cI;l,Ildu-şe .pil?a tuti}rqrCelorce. T~vneşesiibuc.~l'eFtseăpl
'IlPoştolattil~uvâ~tuJui,sllfletul ()Jll~~nesG, ·.l\1â:n,tVitO);,Ullli
IIhpărăţieiS~le. .. '. . . . . . . .. . ..
 . . .
lu,cwri1ht,eaat~gTi:j?:, ele,.· asemenea, .~âle.> a~~că aminte •.... eg.~litat~a
tuturor în demnitatea lor de.fiî~i. lui Dumnezeu. Pe.ntrua"eea,sţ?,.
litl.lrgh1~fac~ .cahiserîcile să fie des~hisetuturor; asjst~l1d;la liturghie,
toţi, au.aeeleaşiârepturî :poga:ţjşj 'sărac:J, "'·stăpân.i şi~lugbajung. un-a
aci; tot!: eej'.ca,Itse'imflărtăşesc, . }mpărl:ăşe~c. '. frij,ţeşte, c.lltrupul . . ·•
Dgmnulţtr. it)
QraţieHhlrghieii' deci, Bţsericaacl,uce sOGietăţii .cel lTIai
. Sefvicill; paeifjcC),Tfila ...f:r~ternHate.şifraternltatea prin (lgalitate.
puţin lalitur~hie, ter.i'bila: ..Rtol:.)le.roăa inegalităţii rri'a.teriale este·,rezol~
vatk12l.Aci.~pare egalitatJa 'Cal'fil face .ca~ .afară,dinfr~o parţe~să.
reducă'6rgolitH,iar .dincealll1tă s.ă se .temgereze< pon.')irea:
Se. ppvestl;!ştecă Turenwe, .ducându-s~înl::r'o zi.săşeîmfJăftă-
• şjaSccă,t:mutdinr~e servitorii săi,fărăsă-l. o.fl'serVe, îiluase,.îmljnteîn'.
.râ.!1didând'U~şi seama mai apoi 'de greşala. sa, voi. să dea. loc în .
fa,ţă stăpânului său. "Prietene, răspunse Turenne, aici nu e. decât.];1n
si~!;llirs~ăpân şi anume Acela, pe care mergem să-lprimimamândoi".13)
Mai mu!t,--'-c- în lupta 'dintre rase, singură liturghlaeste Jnstarţ
să 'realizeze. o Societate a naţitmHor;prin conc0rdiacek'r . cari asistă
la ofiCiul ei. 14)

Valoarea socială ·a liturghiei" v:aapărea mi;\i .înţeleasă, dacă

considerăm după funcţiunea şi acţiunea 'ei lăuntrică sau .internă. CăCi
ce altceva este; decât o form~ cornplexă<şigrandioasă de rţlgăciunej
rugăciunea supremă, prin ca~ecomunitate.acredincioşilor. ia contact
Cu Dumne'Zeu, prin mijloclrea,.FitrlţlÎ său, adică în uniune şÎcomuni-
:" " , "

une cu El ?Cu .alte cuvinte, impulsul de adoraţiune, de mulţumire, de

Ja'Udăşide cen~'tedin sufletuLcreştin,colectiv şi individţlal, ca.Vătă
satisfacţiune îh legătură cu Damnezeu, nu prin singure puterile. Cn~"
dincioşilor,ciprin Fitrl său, care obţinut pentru h..jmeîrnpăcarea.şi·
ertarea, 'pe care. ea fitcuse experienţă de .milenii că n' o p0.ate dobândi
singură: Prin ritu.ti.le14hirghiel se.perpetuiază, deci, sacerdoţiul Mân·
tuftorului, sacerdoţiu, tarea culminaLîn jertfa de pe GO'lgota> fntru
câ:t însă! inainte âemoartea.pe cruce, Christos a avuto .activitate pa7
blică, în care a învăţa,t" prin fapte şi ,prin cuvânt, ş} liturghja .. are în
sfructura ei oparte, 'incar.e. se reînoeşfe.activitateaînvăţătorească.a lui
înainte de saCrificiul liturgic.propriu zis" GlasuLluiJjsas, Cle şi
 aFd~JI€;a;şi â,l4lJme că, la. sfârşitul .liturghiei, ceiţe aveaugelşug~i
. vOiau.sădea,·dădeaude bună.Noe fieca;ec~'vrea şi,ce:se'strângeâ~
se.d8,dea~pis(;oPulUi, Iar~l.venîa "in aillWrulcelor. din nevoi şa~
oric€; altfel .de st~âmtorareoarecar.e.21).. . .. .
. Că\;i" rj10artea lui Christos pe cxuce,.care formează incearr(ai
mare parte subiectulsfinteiliturghil,nuesţenumai un'rn?-re mist€;f
metafizic,. ci şi ilustraţiuneacea,~aistrăl4cită'· ~sacrificiull;1i .Însenşul
etic al cl.lvântului,. tnahifeştareacea mai rrlÎşcătoare a..lll birii care'se
jertfeşte${ care, murind, fac~săse nască: viata.' (Ioan XII, 2,4)'; 22);
Un prClfesorprotestant"ca d-I RQberţWill, dela Fa,qtltatewae
TeoZQgiedinStmssburg, .a last nevoit să constate. că lipsa de repre-'
zent~reşi de . .repr04ucere a siJ.c,rificiuluide .pe Golgota în .cllltulpro:,
testa:nta.făcut cairep~rcusj{mea}n viaţă a ideiei de. sacrificiu să fie
inco rnrfa.J;ag il mai redusă. decât în corifeshmile, cari a.u liturghle,,,No-
ţiunea sGţcrificiului ~ mărtllriseşted-sa ~ este aproape depreciată la
protestantf ca ·termen de virtute". 23).
·Evocarealui Christos în. liturghie creează prilejul uill,li contact
foarte intim al sufletului cu. Dumnezeu, Gontact plin de urmă·ri pentru
viaţa. soCială. ."AceiJ.stă evocare capătă o adeyărată realitate în mO-
m~rn.tul sfinţiriii darurilor. Christos istoric şi într'un fel oarecare . de-
părtat, despre ca~e, ceva mai 'n~inte .încursul.liturghiei, ne"q,u vorbit.
Evanghelia şi alte cărţi al~ .Scripturii, se. cq.Qoară,atunci Pe .altar...... .
Astfel, citirile din Scriptură, c~ntările 'şini1găc;iunil~4inliturg~ie, CiJ.. şi
intreaga acţiune liturgică, ne faccontemporanLcu Iisus Christos, iar
altarul ajup.ge.o nouăPalestină. - bar.. ar;eqsta .BJ{:fştel1ţa litz,(r~
gi'Caa lui Christos are, 'In cel'maiînaZlgrad, un carr:!cter curat
si.ocial, de oarece, în liturghie, Christos trăeşte în comuniune mistică
cu corpul să mistic", 24). a.diCă cu cT!:Jdiiicloşii" cNi,.după .în;v~ţătura
sfHu.Î apostol Pavel,.. fortne.azăunimens.c9rpviu, al Cărlli cap este
Chnstos, iar credincîoşiiformea'lă \memb.rele 25).
Această intimitat.e mistică cuQhristos,jsyorul virtuţii şi al sfine
ţeniel,pr:in rugăciune, prinerrioţie. \Tlisticăşi rnCJ:Î ales prinîmpărfăşire,
aceaştăinHrrlHate:cuChristoş, iiî,t Prin Christos ,cu Dumne.zeu-Tatăl
.şi, cu Duhul.sfânt,opereiJ.'lă:otransfigl1rare, aL cărei ecou este tran~

21) CL 1 Apolbg'i·cajY. LXVI,6; .

22) Rober.f Will,Le culte, 1925, t. 1, pag. 114.
23) Ibidem, p~ 115. . . .
24). G. Lefebvre) op. cit.,pag.108. 7' Cf.şi Nicolae Caba~ila, 'Ept-LlJlJlda
®S{~~:ASltOOPI{~>;' c<!,p. I,KVlşi XX!!. Migne,p';C;, t; 150. .
25)1 Corint. VI, X, XI. Efes V'30 ytG, .
 / \ ~ ",

". . .. ". . . prima h1ână.E<testec~racterjzatăpl)nd~reC.are

n'izeiv:ă,. un ft:~L.de. dareina,pQL Înaintea vIeţii, punând. un . oarecare
.. realităţjl.e •. vieţiL Ea.se d~părteq.ză.delJ.lfIle·. r~~ .
trăgând~~se În1iltar" .D~r,prîncJ.lYâ~Mlui Oumne~eu, predkatin
atâte<>:. chipuri., prin ritlirife ei~ liturghia m.acină :şift.ământă . sufletul
0r1\fn~·sc, iar, irn boldul. biblic plărn~d(:fşţeP'1stCl
din, ea pietricelele.
Rezol,ţirea pl'<?blemeisoclah~,liturghiao urmăreşte princr(:')erea
jrL.viaţăa .qnei . vieţi .... cn!ştitu!,. a, .piirei . CJ.lDunăeste· ·sjil~ţ;mia. Dar,
... ·în întelesul)iturgic, "sfinţeJtianll esţ~t9t Una c~.sfinţeniamorală(re-
zujtată.din.fapte!e. 'qune: acea,stăsfinţenie est~ un,roister,. un dar
. . • .'.:'. '.' .: .' 'fi .....:,.. .
.' al lui .Dumnezeu,. pecar.e.. . termeng.eneral, îll)urnim har.şau
. g;;aJie~ Acest. gen de. sfinţenie,; .• esIe . preşupu:ssfinţenjeL '. rezultată. din
fapte şi, fă~ă .ea" 'sfinţenia rnora,lă. n' ar exista, 30). Aceasta. n,ll cOl1stituie,
fă~i îndoială? 'negaţiuntil .a,' .sfQrţ~rilor.Q)nuh.1i, căci,.arfi.o gr1!.văe~oare
s~cred~m .că .'Viaţa. treşti l1 ă. .săd5!şte în noi fără noi, că e .~ger­
minaţiune ~ponta.nă,~epretinzând nici-o muncă, nîci-Qsfarţare, ca Q
,ştiir1ţăpe ,c1!.re .' tO§lrnăîn inteligenţ(lşi în. v~inţa noastră,
făr~ studiu din . noastră, Negreşit, haru1 dumnezeiesc, lu.mina
(:livjnă.,·su.nLelefrH:int~le cele .dintâi,. dar' trebuie săaducern şi.con!u;
crâreanoasfră. str~duitoare 31)" . .
Şfinţe!îia prin liturghie este, însă, ".0 valoare <;>biec-
tîvă,st/:lt~ci:i, timp, principiu. de' operaţhme ".Prin rUui-ile
°
ei, liturşhiâîn om, Întreagă luorare§lscunsă,. misterioasă,
prIn Dubul.luJ Sfinţenia aceasta este, aşa d<ţr, rezu1ţat\llac-
ţil1niisale in De (lceea,: "timpurile Iiţurgice nu sunt simple
funcţiuni pio?-se!· car~dramatjzeazăistorîa .mânt.1.lirii n~astre; scopul
Jorprincipal,ca, şi eficacitatea proprie lor,. este săpro.d1J, Q ă în noi
roadele MisJerylor, c(i.rl le .repre~intă "33). . .
Viaţacreşti;pă .poartă, deci, };J.n .caraoter tl'anscendental, suprema·
tural şi de gratuitate ..Ea esţe und(j.ra! lui. bumnezeu, caw,dal
patin:JHor şi morţii,1!.cliciţ a! Jertfei . Mântuitorult,lj34,' .. ,Harul liturghiei,
ca al tutur.or tainE!!or, ţin şi se întemeiază .peea, este Însă ne··
văzut şi acţiunea !uine~ar sQăp.a, n'ar fi înnicl. un' fyl ses5zatde su-

:?O)' Vezi Dom GommaiJ'e. T>aporta,' Les' Qu(')s'tions actuelles .. etparoi~siall(')s,

n-rul cit., p. 177,' . '. . .
:?1) Dbctblet, op. cit.,t,l; ,Pl>, 449'-'450.
32) Vezi Gom;' Lftporţa, !oc,eitat, p:176.
33) G•. tejebre, :op, ci~" pag: 109; eL şi Nicol'ae Cabaşil[;{,op cit" ca:p.
I,XVLşi XXiI.. '. '. .
. 34)Cf. Gom. LapoNtl,
 , ! " , """,,',"

litl1v~itenl.l nut1T?i că.>nu a fost sesi3a:tă, nt<:;iodatiicun

înll:r mult(ekall .fost: co;risjdefB;tecalnutilitateşi incom
cl?osebi tu;derrlTIU'ăteaintelectuaiului,care, din,. punctd
~ve'derealcredînţei, 'hutrebue să treaCiidlncolo de silbiectivisn1l.ll1:n
i:d1vidual.N:8;şputeaearacferiza l'riEj:ibine această situatie:decâtatnir
tind; îrlscopurunei comparaţii, o expel'ieriţăcitatăde:d,ntl Fikfne
despre nişte pasăridecuHe,: găini,po;ru~beişical1ari, ,care, Hin
hrăniie, numai cu orez brut, ,erau perft':ldsănătoase,; Dela o.vrelŢle,
s'a serviforeiulcojiL Toates'auîmbblna:vit;dar,îndâtă,ce<a\îi:
cepu(sa:!ise aniestece orezul cu tărâtele,c~-i fuseseră extrase; sYa
Îăcuţsănătoase, De, vre'mece; Insă,tăfâţelenucuprind niCrunfpr~i
cipiu nutritiv, 1re'bue s:ăa:dmltem că ele au, totuş,ceva;care: esj
necesar săhăt&ţii animalelor, :sun;l iJz'tal1zînele!
Sufletul, oare n'are şi e:1vitamţnelesale, cari, Însă, ,,se, giise;
.,inseparabilunite'cu forme'le acestea exterioare sauriturile liturgice~~
Esteadevăl'af că'~Ul1t< aproape inexistenţi, acei .cari să dE
orl-lului,care a$Îstă laliturghie~i se roagă, importanţa, socI?lă,J
acorda unc:!ipli;HI1at,.:Doneso Cort6.s; am basadoi la, Paris~,., C
,c? se 'roagă ziceâ:el~fac !l'lâi mult pentru Jume decât cei<ce!
luptă;dacăluf!1ei mefgedinrăj.lîn miJ,Î rău, prici:n1i e d.sefâcrh
mulfe, lupte decâfrugăciuni. Dacă am putea pătrunde în tainele 1
bumnezeu şi alelstoriei, sunt sigur -completa el - că amir tra
sportaţi de admiraţie în faţa uriaşelor efecte a1erugăciunii,chiar
lucrurile omeneşti".
Sunt puţini - ca şi inexistenţi, am' zis -'- c'ei cafi aprecia
astăziliturgnia, ca factor cu Valoare socială, de şi îtnprejurările ~
netale ale vieţii actuale o indică ca atare. Dar,totuş, sunt. Căci
'vrem să privim altfel ideia unei bisericipentrti studenţimeanoas1
universitară, care să poată ,merge laoliturghie săvârşită pentru c;lânl
unde să~Şi poată uni, în îertfa euharistică, cultul ei subiectiv' cu ac
aCţiune 'obiectivă; hărăzită a spiritualizafiinţa: omenească ;---'-id
scumpă d~luf RedbralUniversităţii,cămia 1. P. SLPaţriarh i-a ,fi
puns - precum se ştie - nu numai' cu acea vie şi naturală Sai
facţiune; ei şi cU măsura c1iv{'mită" în vederea pregătirii şI P'iin,
tufgJ~ie, a:60ndu~atotilQ{ diferitelor activităţi sociale, 1n viaţadeinâil
Este, deci ,încă ,o mărturie despre valoarea socială, a liturgr
şiîncă~n pr.ilejbinevel1itcaBiserica să prelucreze printr'.îDscx,
fecund; sufletul generaţiei de astăZi.,
Preotul PETRE vn.fT1LEsCL
38) Citat d\lpă
••·.· . ·~l1nt·PQv~ştit~>IIi~i.·~Ut~~n~ţţt,ad~{)tă~q-o ...Şi . in~ţ~~~dîn.al1~x;~
•..•. • J()cUdle~oreBpOl1de}.H~)~il1·.r,ef~ritţ1J; ..cardinâlu~uţ .J,IlUl,llJ~rţ~
" ;t>el1tr];la;a,r~tâ deQsebirîl~. '. EI~SUIll,Î,n~ţjn~şi:; l1~îl1sepIl1a.t~)
~âeUJnr~e~J10SC ;deL·~ltfel;chi~l' ·aptlzatorji/.Haţriarhulutg~·:
..'Aadmite,ij,ţipă;'l!uIIip~~~Şi Şigetie~t~),eăMi~~llCerul~rţe
"~'falsif~ca:t .tpmnino=C·lÎt~tul1); . la!n~epUţr ~eI}.ţin~a·4e·e.ico~
ti,lu~i9are, •. cV~9QPUlile.~a r~yoît~ .popoflllşi.Că ·~trebujJ·.ca
legatii. ~ă, .trilllită îIJlP~l'~ţnlui,din ~~rtier,u1 ruses~ftl oraşuW!' il
lUI "exeti,lpl~refCcoti,lmll:nipatiQnis Vef4ssimupIl\j.. peJţtru rest~-
bilirea~e~tului .ei, .}n~~lllneaz,.~ iQ.u Jine s~allla ;de fa~ţtil,
.' .. Sentin.ta.ainţratln.Wânaaltol'a,Jnainte .de a. fi.fQst
adusă :pafrhu.;fmlui ;cutoatăgrelitatea,; GU:Carese :citiâl~ti;­
;!leşte, nuerâ.e~clussă·.se ia(lu:rioştillţ~ de. cuprin&1l1 eiJnainte
d~ a B.e face:()tradlţe~reoîiciaIă~I)ar' nu se pl}.tea,maiale~.
ca.patrjarhuL.şă se ~~Ilă.în situaţia de.a.publi~*lntâi.o~~ll'
tinţăfalsăşi aaveâapoisă discute şLcondamne,. cu sinQd~J"
sentinţît autentică. S'ar fi e~mtrazis <şicQmproillls fă;rănicî
":U~' ~lllotiv,.p~ntrucă selltillţaerâ îJ1.e4însăşaţ~1 descalJ.tlţt:
loasil,. şi de insultătoare, încâtfâ,c.eâ·· de prisQSorice încel"
c.a,re de.a o schiIJlbâ,. D·are mai. puteâ fi .' şi "uşor,demas<;~tă
Chiar daca '.' ar . fi •fost lipsit de .prevedere,.patrbtţhul .. ne:
putând'. să. Jacăel tradllc~rea -,-tr.ebll.iâ,. cum s~aş~ întâmplaţ
ca s'o încredinţe~e altQra;printre . eL este şi. un. latin. JQa~
$paniolul,pI'ecuIIl.şi):ln om·· deimportanta:unţ1L prQtosp~ţal
(Cosma) .. Este naiv a s~ crede,(~ă,. patriarhul.pllteă ş~ l~
ceară - lQ!'saualtora __ o. ttadueerf3' falsă~s~u'pe care.s·~
prezinte elp()porului. falsificlltă după guStulsăl!.: Itacă ·.e~
.aI' fi existilt, ar fi. cunoşcut-o împăratul şi ar li putut s.' Qa:ibt
prin ellegaţiL Humbert ar fLpăstrat-o şipublicat'-Qcu marţ
S!ltisfactie,ca pe un doculllentzdrobitorpentru.pi;1tri!lrhu
de Constalltin(;)pol,pe cllre .aveâ .tot. interesRlsăAumilellsct'l
Acuzaţia, că. Mihail Cerularie a ·faJslfţcatselltillţa .. de.ex(:jo
ti,lunicare,.p.are .a .fi·d~cide valoarea şi .seriozit{lteaa.celee~
că Grecii aU.SCOS dju silllbolulcfedlutei. pe!iJtlQque j). . '
Din blceputul epiciului siu<idal,.seva yedaâ:căel:1.ni
 <:"" ',;>""" "'

oYti(J~a:~al(;at Olt piCî'()o7teleih 'IJ·'U,(J(;/,t;

şitaţi ci:tic:ari urmează lor î1'l: w, ""''''''''v
să' ilie .anâtemamara'nă[(Yc~
.Arienii,cl11JQ~âti#ii,Ctt Nlcolfl,iţîi,du , . ' . .e#'
"'1iiheii, "a~ecăfra1' dogme leîrfl;partăşeso>$i cu. ceilalţi ca'Î'i
.ca'pâîneadospitâesteîrtsut1;eţită;:şi fJult;ţiere.ticii, ,i{J,1' .' mâi
deftrabi!i'cufliavoltdŞi'cuîngeNiluî) 'da6'ă.nu sepocaesc 57};
AmihJ amin,amttt«(:l8j; ,.' ,." ". v . ." ,. . ' '. " , . .
<Ae8steâdeeisunt scrise. tnaeelactuelegiuit şi criLî1k
'nalirar 'Smerenia noastră. ueputâ I1d să lase .llBrăsbunată.şi
n~pedepsităo atât de mare îndrăsneală impotriva . dl'eptei
C:r~dinţe şineruşiu~re, a, eomUl1icataeestea! puterni~1tlueşi '.
sfântuluiiiostru imparat; , şi pehtrucă.ei.plee~se CIr Qzi m.ai
,în.aJnte, dupăce i-am raportat acestea,a <trimes ~ă-i. e;heLtlB,
inapoi îÎlIU'urele oraş ;şt au, sositÎn grabă,ilal' n'au, voit să,
\fină la Smerenia. uoastră,san să apara la vedere Î:n.sfântul
marele.sinod şi să dea vreuurăspunspefitru uelegiuiI'i~e
ce au vomitat. Darei, urmând' actului ,depus' ÎI! şeris,an
pretins ea alJ şi fuaimultede spus troPQtriva eredinţei,de9ât
'celeeetiuscris, şi au mai zis·că mai degrabă.pr~ferăsă
moară, decât să vină în văzul nostru şi al sirrodului 59). ACes-'

56) ,,".0att~"C~v "C<O\l Afl"C[VCi)V ,{f!;lai'l.'1 <PPQ'f'1.\lw~C'I,"Cs'ltGkqas .'ţot~ •

. 7tDcr[" col. 745 A, din "qui Laj'inorUJlJ sGlcrificium profanfs conculcâvir~ pedibus"
(Comm(lmoratio, col.. 1004 .B.); profanis. trl1du.s 'ltP0qJflVG)~ 1. .
57) Comp. cu.sfârşituJ trata:tului lUI HumOeft,. Contra Nlcetam, XXXV (C<ll.'
.1000 C) şi cu Rationes de sanctiSpiriţus processionea Eatr('j' eL Filio, c. 4,.În
. Michel, op, cit; 1, p. 101 § 2.
58),Jn CommemoratiGl urmează aci (col, r004.·C! "alia excomtbUnicatJol'
rostită),yivavocci"Jn. faţa Impăratuluişi a demnitarilor, .'pusă de traducătoriJ q
inceputul sentinţei de. excomUniCl1r€l (v,. nota:. 29) •
.' '·59). ,Cu' aceGlstă .declaraţie şi cu mişcarea populară provocată de sentiJ:ltl1
dela lErMie 1054, susţin istpdciiromano-catolici bănueala, că> Mihail. Cerularie
'iî:rmăria prinderj'la: şi moartea legaţil6r. papali. (Hergem'oether, op. cit., m,p. 759-'
760, 763 n. 15; .Hefele~Lecl!:rcq, op, cit., IV, II, 1105n, 4; L. Brehier, op.cit.!
121-122);cQmp.şiNoţhi~.nistoricadjn Jiligne, P. L. 143,.9.13 ; Notitla )1ist.
etlÎtteraria, ibidem col. 919 A. Bravada cardin(3.1uluinu presupunţ}msă numai
decât vreo ameninţare sau un plan de ucidere din partea Grecîlo, şi cu atM mai
pUţin apatriarhull\i. poporul s'a revoltat 'Şi alteori dela sine contra împăratului (V.
Ch. Die,hl, .op. clL p, 2(0). E. Aln(Jnj~ mărturiseşte; .. Quant ~u planmachiave-
!iqu't} prete ii Michel d'aHirer.!eslegats dans. g)let-ap('jl1sj il est .absolument
itbpossible d'en 'demontrer J'\'lxist!lnce.Humbert est troppassi{)nnepour que .son~
temoignage puiss(j emporter piece" (înW,cit.,col.1697): y. A. Michel, .op.
II, p; .26 {n ..l).
ili~ eO~Aro(jCl.ţ;'kQ o.alt'ttafl/x smtsAsIY"; comp. şi epist. I,2\.111 {col. 793A'j.
Ace~stă practică este corn bătută' şi în Panoplia;cap. 64, (la A . .fiflchel:;
II, 276),llnde cei botezaţi printr'o singură cufundare sunt considera,tica
nebotezaţi. Bumbert se plângeşî în "Adversus Graecorum calumnias",
LXV (Mi!Jn~, P:L .. 143, .972 C).: "rebapiizatisLatino's catholice bapti-
zatos ". Validitatea botezului spaniolprintr' o singură cufundare fusese re·
cunoscută de .papa Grigorecel:l\4:are şi de teologii latinI (v. JJl. J14g.fe,
op. cit, t. III, Paris 1930, p. jO).Sinodul din Gangfa (oin.7) şi sinoduJ
quinisext(can. 95)condamnă botezul printr'o singllră cJlfundare al eurtd·
mienilor.Asevedea ŞI numeroasele locuri din A. MichelU,p. ~9 ,n.5
şi 6p. 95, 110., n o 10, p. 144-,0151 şi notele; M.jugt'e;op.Cit, t~ III.
p. 91:--,92n. 4; .nota 1 la can. 47 al sf. apostoli în IT'1J?3<ÂLOY,ed. :s(r
Nicolaidis Kesisoglu) Atena 1908, p. 68~70~ ,
Donatişt#,· Comp. A Mt'chel, II, p. 39, n.S; p.414 (12).
Nicolaiţ#: Epifaniu, IICl.YripLO~· col. . 320-329·;' AVCl.X.Stf'Cl.ACI.(~(ii~~
C.Of; 856 B~C; Augustin, col. 26 (V); Praedestinatus, col. 5.89 ; Teo
doret, col. 401 B-C;1. Damaschin, col. 692 A Comp.lhtmberI,C?ntr
Nicetam XXVI (Mt'gne; 12; L. 143, 997): "o Nicolaita Niceta," .. V;
A. 1vfichel, Il, p.411 (4)-412:
Se.vert'en#.: Epifaniu, lhycipto~,. col.. 832-836 ; 'AVCl.X.S~o:Ao:{roGt'
col. 861C-D; Augustin, col. 30; Praedestina,tus, col. 595; Teodore
col. 372; L Damascnin, col. 704 B-705 A. Comp. A. Micllel,II, 1
412 (6)-413 .
.Pnevmatornah#: A se vedea pentru. această .absurdă acuzat
micul tratat at lui Humbert, Rationes de Sancti Spiritus processione..
Patre et Filio ... contra MichaelemConstantinopolitanumpatriarcham e
rantem de Spiritu sancto ... , la A. Mt'chel, op. cit. 1, p:97-,-111 (şi st
diul introductiv, p. 77~94) şi interesa,ntele note (Ia, c. 3, § 1) p, 112
(Ia c. 4 § la) p. 116. Interesant cări un teolog din secolul trecut crede
caşi Humbert, că GreGji a,u şters pe Filioq1Je din textul simbolului,
sec. VIl: Vic(!ll,sz', De processione Spiritussancti, Roma 1878, p. 1.(
Ase vedea şi cele arăta,te la nota, 12.
Na,sareii: Epifa,niu, IICl.vapto~col. 257-260 şi 388~4
'AvCl.'x.s~o:/\'x{«l'jtq, col. 857 B; Augustin, col.. 27 (IX); Praedestina,tl
col. 590; Teodoret, col. 389 A. Corop. Humbert, Adversus Gri
corum ca,Iumnias, LXVI (Migne, t.cit., col. 972 D-973 A); A. 11
ch'el, op.cit. II, p. 412 (5).
 " ."

Junio,. .
" \qd2Q,~1.'Jp ,,}48),.> .

p~lr.tf t.aCjte.\· · !ilfillfif~~e;

.âXX~ . "s1SQ&o,) npO;~.~)J;.LŢ."fj\;;. )tt~t;;y~?~;
'Al}t{Xptq~O; {v. nofele 29ji $ff). ;

", "",. , '.' fi!

,Jiii:.1i1~r&f!eţ~t,· .n.u.V"<' "L'"
OraecC)rutpi;ca\l.lfll'hi8;S, XX~VIH; ..c()l, ':,?Ş3
e,tmanjQţ;a lV1SLnlc;n!,l·eoruql: dica~itas !.,!.fşi;Fr~f!mentuni ajs.put~tiQnis.
121613'. . . i. " / '.... '
 " '" . - ,
",~
. '. .bearte din sf~tita .sqrint~ră:n1.t"s'aj,~itif şl'nu' se
Z \ , , ' , : ',;, ',' , ' ," ,'.', ,,' ' :,; :

~ş~ ~e ·mIll(cn;"fS:altite~~~.• ~~(ţiis~.neinţ~leS dn· ve-

tfaâl1cari, greşiţ
··i. , . - . ,.'
trâaus~ ill"~ete
:c:·,,,··· uoi,. totqş{.
.. : , .••.:.!,;. se. citeşţe,
,.' , ........ .
Se.î~teţe~~.~a.cum'treb~e'd.in.pri~jnă:.eţt~tradllee7
. veehi;siI~i :lnir:cin~sttl "eenusemai:Înţ~legebineqe,
i,iar::iradti..eeril
.• , . 1.. • '.
e ·noţ, ',vnu=srnit.
'. : ' •. ' . : . ...
i'e~lJltatul
:. ..
unar·r....$tU(fii
.,..... .'
'ci Sl1Il.ţtJ:~dUeeri den1ârituiaIă... " '.' . ...'
<ac:esţe:· 'i~"·ădtiee.rlîn!sfudiate,şţel!g: cu. desăVâi'şil'e
,'Yjt:IPl~ll': 31',' .pş~I:ţl1~~· .Şi ·tocllj~i :nceast~ lip~ă
.ÎIl.lfelleg(~reia psalIl1iJ!o....r.·.•. Nu o, JlşUreazp,.cum zi~ "~ier' ,
stuLdif,,'2..I.e,:ţl1~: t~1Il~ini<:\ac~fl.sţ~carte~:
"".. l"''hiofi'i ace~tQr llOe?Jii), esţe lE~gaţăînsă'
". fo~e :Pl1tin;di~.trac!tv~şi fără
'.", :: i,,' " ,":,," ", ,'"' ,~,

acest~e:flitU:lm.:·ml[!!'ăI:dftse; ~i;:wel~~$teşi·~tfiai~i "su;. ,/,

ii.

;spe,ciâl' (caprivîr~ ·l~~eeste.şuprţt- . ,

.'l,)~a!:şi,.Iaj(fiferitele'.~<:te;~>:!i\
stilrtli~l; JlC'll]îţ'.;pâtivra,ţtnii în ~ui1~ă;,;jîlt
, ~ :" <: ~:; ,",'; ; !c'l ii:,;' r:
\~, ::'"
revista "BisericaO~todoxăROniână" . Revista se găseşte gre
iarpuţinelebroşuri.s~parate s'au. sfârşit. Având. nevo~
Facultate. de aceste studii migăloase,le public aci dinn(
înSăIUaLcompleete.' Aş Uvoitsă Public altceva, însănotiţ(
studenţilor smntaşiJ;de greşite-mai. ales unde trebue s~
multe cuvinte . străine-4neât nu se pot folosi~ărăîntipăriI
de idei greşite.

Din toţi psalmii, numai 34 nu au suprascrieri.

Ele. sunt demaîlllulte feluri:
1. Unele de ordin liturgic;
2. Altele de ordin .muzical;
3. Altele de ordin poetie;
4; Altele sunt indicaţiuni istorice;
5. I;:tr altele de ordinperşonal.
Suprascrjerile de ordin liturgic.
Unele din ele hotărăsc când să se citeasoă sau cii
psalmuL Şi avem :
Laps. 30:T.M. i',,~n'::l1"1 n~)jl i~tti
o' T :- ~ - - - -•• ~: '.

LXX: d<; .totSAo<;4cx,A!J-0<; ~0'tJ<; tot) h'ltcx,t·MIJ.OD t05 of'ltou,

Acx,DStO:
Aquila: !J-SAlpO'tJP.cx, ~0!J-cx,to<;
Sym :. . ~o!J-cx,·. (po1J<; .01tSP .g'('lt(xL'M!J-OD t05 OLMU .'tOU&cx,DStO
Targ: i1"'~ NiV,p~n'~ n:~"~("i~17Nni't!!
Ier. :psalmus .canticipro(ţedicatipnedolilus, David
Pe româneşteT. M. :"qântare la sfinţirea casii. DeDa'
LXX...a.·oa,Sym.·· Targ. IeI': "Întru ·sfârşit,psalmul cântărij
noirii casii .lui David".
Gare>casă?"Casa Domnului",adioă templul nupoa1
căci! uiDavid nuis'a ingăd uitsăzideasc~templul CI eron,
Afal'ădt' aeeasta,psâlmuluucuPl'indenimic ·ce s'ar re
la zidirea .templului 3).

3î.CritiGiiprottlstanţicredcăpsalmulesteSGris. pela 165 a, Chr., cân<

Maccapeul ..a sfinţit dinnp~ templul profanat de Antioh Epifaniu ....
Dar tpt criticii recunosc că, de .şi psa.1inuleste întrebuInţat deludei 1
bătoarea;,Hanuca" ,dnelnuse află nimic ce ne-ar.faee şă credemcă.ar
compus cu acesLprilej•. Din potrivă tocmai cuprInsul n.e aI;ată că ela fost c
cu . alt prilej, (Vezi .Psalmii de. Kittel, pag. 122).
 Uniicr~d căpeloculales s;arficIăditullalta~ (r Cron221) .
Dayid l1 compusPl?almul cu prilejul sfinţiriiacestuialtar.
Da,rcuprinsul psalmuluieste o rugăciune de mulţămire
penttu·scăpare de boală,
·ŞtiulcaDavida . făcut, între altele, şi păcatul de a face
numărătoarea poporului, fără voea DomnuluL Deaceeats'a
spussăaleagă,din>3 pedepse, una. Şi ela ales: boala. Dar
el riu asuîerit :p.imic (ICron. 21).
De aceia. trebue S?0 înţelegem prin "casă" ,nuJemplul,
ci palatuL luLCuvântul "n~:l" îl găsim, în acest înţeles, în
expresia :"n~::l-~l7-,rvN" adica :"acel,care este mai mafe
peste palat", sa,Ucuun nume din istqfie "Majordom"; sau,
cum am zice azi, ceva aproape cu "Mareşalulqurţii" .
Aşa pare că a înţeles şi Septuaginta, care traduce : "la
înnoireaeasiilu'i David".
Darcuc.e prilej.? Unii zic că el a sCl'isacestpsalmdupă
ce s'a întOl's.Î:p. palatul necinstit de rascoala lui Abesalomşi
pus. să-I sfinţească prin rugăciune. Dar în psalm nu se vor-
de mântuire de vrăjmaşi, ei de scăpare de boală;
Mail1P~oape de adevăr pare a. îi faptul că . David, . dupa
ce s'a isprăvit palatul său dinSion, a făcut o rugăciune către
Domnul şi cu acest prilej a scris psalmul. El însă a fost oprit
a lua parte. la această T4gă îiindbolnav şi de aceiaroagăpe
Dumnezeu să~lscapedesuferinţăşi fiind sigur că va scăpa
tQt odată mulţămeşte Domnului pentru a lui milostivire,
Mai târziu acest psalm a fost întrebuinfatcuprilejul cu-
răţirii templului· după isbânda Maccabeilorîmpotrivavrăşma­
şi10r CI Maccab, 4 v.52 urmare).
La, ps. 38 şi 70 avem i~~!lJ~+
Acest cuvânt poate se întrebuinţa la aducerea jertfei
ni:JiN (Lev. 22),
TT!'--:-

IuLXX-aestetraduscu "EI~d.Yip.Y·~'jtY ;:capI Gl'Xooawll"determi'-

nându-se la care Azcara se cânta, Dar laps. 70 are:
't8AO~ 'ttpl1aI)8t1) sk &Y&P'Y1J'jtY-St~ ta GlOOGlat p.8')WPWV 4).
Aquila:la ps, 38 are: p.sAtpo1JIJ.'X tOI) 110:08(1); iar
laps,70 are: tp. Yl')(.Q1tttp toli 110:1)8tO tOl). d.Y'Xp,tp.Y1jGl1l,Stv.
 IerortiIn:laps. 38:. CanticumDavid lncommemoratioIU
lapS.70: Victori David. ad l'ecordand~m .•
Textulebl'uicîl traduce,nt cu: "spre aducere mhirite,'
Tot. aşa· AquiIaşifericitul Ieronim ... ,... .
Ţextul grec afLXX-eiţltradllcemeu: "spre pomenir
pentrusâm.bătă" la 38 ; iar laps. 70: "spre a.rîlă mâl1tui 13
mine Domnul" .
Unii cred Că acest titlll trebue înţeles ca oJ;ugă cătI'
Dumnezeu ca El să-şi "aducă aminte" 5) depsalinist,cUI
s'arpofrivi la ps. 38.
Alţii cred că"i~JiI"1"ar fi un fel de melodie după car
urma să se. cânte' toţi psalmii,. carÎaveau această suprascrier~
Alţii socotesc ""l~:::nn nu innnitivui hifil dela1:Jh ci u
denominativ ce se trage din ii)fJ~ (Isaia (63 ), unde găsinj
njî:J' 1~:m.)~cel ce aducetăinâ"e
7i :
i"li:m~. Lajertfelem
mite:t"'Iii'1J~ oparte din cele aduse spre jertfă se arunc
T: '
în lOc,' pe altar. AceasfaseI1umea:i1i:JlR=&'I&pN"fj()tC;= adl
cereamfnte: ·Deci·i~:;,m . . arînsemna că psalmulfrebuecânt:
CU prilejul acestei,jerti~.
In adevăr, Targumii circumscriuaceastăexpresiuIie?t1
,,"N,tlj~ ';)~{J~ ~JiJ".N\:Di::l' i~'~ 'j.,?Nriil:!ttljn"adîcf
legătură de.Jămâe, . amlntirebună·.·despreIsrael", . . .În· • • cât
face să credem că aşa au înţelesac~st titlu.I!1 cazul acesl
se potriveşte şi .cu traqueel'ea celor 70.
Sel?tuagi;nta a adaos "pentrusâmbăîă" , . laps.38. Di
Ia ps .. 70 altIeI. Acest adaos se poate astfel lămuri: In Le
22 ,0. şi24 1 ,s se aminteşte ni:;'iN la jertfa de mâncare:-i1I'iJ~ - T ;"'",,

de sâmbăta. Şi fie că se întrebuinţa numai sâmbăta, fie (

âeobic~iu sâmbăta, în traducere cei 70 s'au văzut obliga
să adaoge aceste . cuvinte.
Lapsalmu160 pe lângă() sqprascriere maLlungă, asupi
cărea vom reveni,. mai avem unadaos:'9j7= spre a Îl
văţa. LXX-a;A9.Sym,Et~ 13ţ!3IJ.X"fjv;Ier.:addocendum. Cm
va. îi fost însemnarea acestui "spre.a învăţa", .caadaos
suprascrier~, nu ştim sigur. Poate. eă.ctuIJă II Sam 118 se il
troduseseobiceiulca tinerii să "înveţe" cânteceie ceavef

5) Vezi Iacob în "Zeitung der alttest, Wissenschaft",p. 126 dinanul 190,2.

 patriotic războinic, cum David ceruse tinerilor
lui asupra lui Saul şi Ionatan.
",~'""",ur 88 are tot ca adaos, la o suprascriere lungă,
are tOO &7to?tpt{}'ljWXt, Aq.: tOl) k~apxşw, ler.: ad

traduce cu: "a umili" sufletul (în legătură cu

unde-Î vorba de umilinţa, smerenia omului).
un psalm, care se va întrebuinţa la ziua pocăinţei..
',d,t; nu putem şti ce a însemnat, ca adaos la
92 are: n:HVi1 1:n" 1~W adică:"o cântare la
. Cu prea mici şi neînsemnate deosebiri şi în
fel,
100 are il1în, = "spre mulţămire 6)" sau pentru
T :

Dar cum jertfele de pace sunt de mai multe

la care 7).
şi după ea şi Sf. Vasilec.mare, traduc:
.mărturisire"
w;; ş~olJ,QAO'Y'ljcrtv.
" şoxap(~ttav
in gratiarum actione.
nu numeşte chiar acest psalm, dar zice cam
aduna eonlUnitatea şi aducea, ca rugă Domnului,
•• • •••••• ·,'·'•• 4 de mulţămire" (tOV t~<; Z~Op,oAo'Y~aşO); ~al\tJ.bv
it,!)p{lJ)), în cât este de crezut că elIa acest psalm

însă
mai sigur că este mai bine a traduce
pace", căci .1a aceste jertfe se aduceau
J),mmului pentru binefacerile primite. Şi atât în
în II eron. 2981 este luat cuvântul în înţelesul

ftf'O (la titlu: "rugăciune pentru un smerit, când

mrtihnireşi-şi varsă inima înaintea lui Dum-

aceia unii cred că ps. era un cântec de procesiune, câp.d

tţlmplului.

pace, 'vezi în Lev. 7'2-'5)'

cit. p. 360.
73
 . .... '. .... ..' '. .~~ţi~~Fi!!€Ste'iWfellthd~e;i~l!iD:!~I
. .••..•. . •. . . . '.' .'. '. '. ..'. .... '•......•.....•.. zic~·;n"y.tjşi·nll,\n~'O,>~WCl~ilft
•., .·llU~ai <Tînloarcel'e.·~biar·itl· Es~a7: 0găSjm'~:JO~' ri~V6ti.;1
""~"',' ,,~':(~:' ;', ' ,'~-:~':;~,; :~~\,';,.<~,.",: ,;.~« ,':'::;::':~;.:,' ,,1,' ,~~"': '" :" !~,,~':- ',~ ,'~ -,~.;r':~~<.,';;
•.. . ,1'1; '~sdra':7.~. îlJto,arcel'~ă) ;qiJ:t~~6S~jlţe~t~t. !';}P~~~!{...~~~~W~
...•. !~l?t~~~,~~\ir~!2,1,.·~~i;;Ge. 'Ş~!!flţQ~~tţ~:;tdin :~~9P.(jlJ:!:§~··,P,~~~
.'. ··,,~lfgh:..Jal'~~olŞ(?kşJ..l?Ş.:r;rT;1;;~ţ;ll~ţJ,'~'V;e~c:~~~dpG'.~l.l41~.r~~
.·~:~f)jJ~nicJ~~;:!:PS~J:Aji~;;12~: .şi;iS4 ·;~r~S~Imtl·.-~Xis~.ept.3,·'i\;~J:A:pI.~l
.~·.tt~~~u.l~1Jliji . • la.!ţe!tţp~ll ..• ~et.llu;.se . ppa,te:·â·~~~~~lt}~;.iÂţR~
. . Cer:eadjn~~biababilonic~.I •. / ......... '.•.... ';, .;'.' •. "}'J}fl';st~il'
~~.;\~lţ1i;(~~fSe*~~s)~ţcc~::n~·~~l~lV j?;~ S,~lJ.t ~t~f±ţ~g~~i~'1
", \'if~lmi~;\eU.i(J .• gi~(l:are.~îD; ...c~geta~~.;;P\lget.(trile· ;int~m~ja.~~
" l.l~ eUYâtiţ~·lliD;!~1!an:vers;;se,'llrCă.şi; se{JesVi(\)tt~ ., tn/nl(~d ,!~jţni
. 'în!'d~~#~iţr~B.~t'alâIă;.Fi~ţ~; .a~~e~ C0t.mz gl!eceşt~ ş~ nUJ:A~J
An(tttiple)~ts~!)je;:pildăîn pS: .~t:aveni: •', .. \'~
.~~ <,;"Vi>\:·mij~i;;:pj.aic'i~eniil,,·;m;6hfi<;~~ ..... ..
".,'?~".'", :,:'~",,,},.,,,, <, "':>"'., '~,>.' "
",' ,',':r,"';'-,':,. '>,',,"'

,. ';";;'€Să!>'văd}'
"',:'~~'~
ll~i.'îl1Jâ:e'J;V8;tJifţni'?I!tj.wtfi'fti;l·'1rt.eii/f
,',">\""" "";",':"":',:\>:~~':'" ",,";',:~,:' ",::.". ,"
,'\'t\" ",:' "",,,,,,,, \
... ':;,;4i1ftQ~u~;meu .€.yl~~t.fţeI~;;p~nill111,
"ţJe~')Ce/fJ:' Jăc:ut ·cel'ulşl·patnâIitul~', . ~
•.;,4-..~•..,.",':,.,.;;>j:>~;,'~~,~:', ';' ,~',' ;;:~,.>,?,",:~ ,~~~~",{~>,,','î;
9)ta'Ps.122; !-~*.a;'lC{·Sym::.~tla?găf:{'tGt} . .:Ao:l!s~8. ".. \ •.. '. \
. . .10) yezl.'fC}oc\ptet ~e~i!>Mtg.o:~ŞD.l~~.tk'J\c~iaşj .idee :'Cejiaie: a: ..fI' şi <in
'·duc~rea..Lui
, "
Aq.'SYm:: şj"TeodQl;il1. ..
~"'"
<\ '
" " ' , " ,
.". .
"
>
 'Ace~ştil est~ părerea cea mi'tlprohabilâ asupra
Me.stui cuvânt 14). ...... . . . . . . . ...... '.... . . . ........ .'
Totuşi răm.âne. nedeslegatăîutrehar~a: Numai
'depsal,mi .se . câJ;ltau.ştşe ţnvăţau de .câ~tăreţt? '
b) Jnstrumentelecareaveausă ÎIlSoţ~ască eârltarea1sş,ij
J.llelm:li~151după care să se cânte; de asemenea se aratăprirt
acestesuprascriert 16}
LapsahnuI.9~vem:P?n'O~'~==Du~ă"Moripentfu fiu" ..
Symach,·Targumiişi fericitul leronim.traduc;
'1" "n).·.. . . .
> '.'-1'.
dU ,
LXX ca şi Vulgataau: .. $tC;tQt~AQC; !msptwv?tp0p,{OlV tOO
ţ}ţoo=iuîinem pro occultisîilU •. . . . întrusfârşitpentrll cele.as~
ale fiului, Adică an citii te~tul ebraic astfel: . n;o'y-'?Y.
°. 0 ':"":

Aq.: VWVlQt"ljtOC;tOoolQo.Teod. :01t:p rhtt"ljC; tot) OloO. Tota,şa

et Sexta... Deci ,cit.esc: . ml~'.v T-:
..
'y.eu înse.mnarea:. ti~

anul 34

suprascriere să. se cânte "de cor". ,nu numai. de. c;ântăreţi.

Temeiul. acestei traduceri a.r fi LXX-a în .care "tSAOC;" ar însemna:
diVizupe, (ca un tot întreg cu o deosebită însărcina,reşi formaţie) .••
Tocmai deosebirea ce pare că se face. aci între " maestrul" . şi "conducătorul"
corului mă face si!, cred că noua traducere cu "starostelecântăreţilor" nu corespumie
adevărului c;um nicilimbei româneşti vorbiteazFşi cu atâtmai puţin stilului biseriCe.sc.
tS) In ce priveşte arătarea melodiei după care seva cânta bucata putem în-
'~el\3geollic()iulacesta dacă vedem ce se . află în cărţile noa,strellisericeşti.
Oriunde vei deschide vei găsi a,rătati!, melodia după care trebue să.se cânte,
următor: "Glas 4. Arătatu-te-ai astăzi" sau "Glas a13-lea.FeCÎoarăastăzi"
departe.
le.-ar cHi. cineva, care. n'are ideie că "Arătatll"te-ai astăzi" şi. "Fecioară
începutul unor bucăţi'aparte şi acolo ştă numai si!,aratemelodja, n'ar
""'iA"'".''' niinic.Aceste cuvinte n'au .nici o altă legătură cu cuprinsul bucăţii în fn.mtea'
puse.
mi. se pare mie sunt şi inultedin suprascrierile dela psalmi. Degeaba
capul să le punem. în legătură cu cuprinsul psalmului, căci nu I.a tQţi
vOm ajunge. să cunpaştem toate cântările de .pe .vremea aceia,
·m·""'·",p bine şi ,rostul multor suprascrieri şi vom şti d.acă,suntaşa cum
le-au. schimonosit, când au transcris textele.
care"!
 Probabil. că LXX-'aa luatac.eastaî:ri. sensJiguratşHntra­
ducerea: căutat să redea înţelesurîigurii.
A.quila:.&1I:Splt$platSpcX<;&MAon.I·IX'X.pl}aIJ,~0yadică la fel cu
textul masoritic :"porumbelul mut din depărtare".
SYrrt.: OltS<; t1j<;ltsptatspw;; ho tOUffu),OUd.t>tOOlXltw0fl.SYOU'tOli
AIXUSlO. . . . . .. . ....
Jer. :pro columba muta, eoquodprocul.abierit David.
Follrte ·Probabil ·că şiacestecuvintesUllt începutllLunui
altcâpt foart.e cunoscutdupă a cărui melodie urmasăcânte
şi acest psalm.
Lapsa1mji 57, ~8 şi 159 aVem: t1lJWD-~N -ce llllsfă'rttma,
In LXX~a: M~ovxff{}s[P'~<;să nu strici, ca şi la, AquHaşi

In Vulgatâ."N e . . disperdas".
La Ieronim "utIlondisper~as" ..
Şi aceste. cuvinte sunt de sigur arătarea melodiei după
care avea .să ,secâpte (IbllEsra).
Raşi, cunoscutul rabin comentator al V. Testamept, înclina
a. crede că aceste 2 cuvinte sunt numele unui instrument
muzical.
Lapsal.mii: 8, 81 şi 84 aveI1l: tl~D~-~l~.
In LXX-a DltSpt61Y.A1jY61Y = pentru teascuri. Tot aşalaSym.
Vulgata"protorcularibus" dee1 la fel cu
Jeronimpro(în) torcularibus" . LXX-a.
Aşa dar toate aceste traduceri au cetit:rit1~'jJ-'n).şi
foarte probabil că. avem a uegândi la cânt~cele culegătorilor
şi călcătorilor în lin, la vie, care se g&seall şi la Greci sub
numele de "gfl.yotlmtA~VLOt" şi cari se află. şi laa}te popoare
ca de pildă la Arabi. DHlman dă câteva exemple de .aceste
cântece. Din Judecători 9 27, Isaia 16 10 şi Iere:mia 25 30 se vede
că şi Israeliţii.au avutafSe:menea cântece.
Insă TarguniLau: ~nm~ '>,. Aq.şiTeodoţiuau tradus =
"o-resp til<;-ţSt{}ttloo<;" .. Dar Aq.laps. 81 are: hLtOUA~YOU'
După eL uniimodernitraduc: "pe titera după felul
Gatic{{·- Galera un oraş filistean. Şi deci am avea ane
gândiîie .laun instrument gatic,fie la. o melodiegatică,
Delitzsch se gândeşte> la o:melodie particulară a gardei
. militare din orăşelul Gat (vezi IIŞam. 15 18)'
 S'~rputea>i~a.să Iifost şi i~Gep~tulUIlui,pâht,decia,ci
indice melodia. Dar şi un instl'umimt elI tonuri de vpci
cSubţiri 24) ..
Oal~ă .suprascr,iere.este: t1;J~~~:p.

Se aflăiapsalmii 4,6,.54;67, '76 şi Habacuc SI\)'

singular i'1.:J\;ll(ps> 77 7, ·plângeri 5 1,J însemnează un·
-:'T' ~,,~
Instrument cu coarde.
Traducerile celor LXX-i, Âquila, Teodotiu, au : "S~4C1.Al-',OtC;,
sali'?;v 0tLv6tC;". leronim: in· psalmis;Symmach: ola4o:A't1Jp{(l)v.
Verbul j..1J, jnîorma piel,.are în tot loculîp. V. Tesyta-
ment ca şi în dialectul iudaic arameicînsemuarea; a .cânt(t
pe coarde.. .
Este probabil căpsalmii trebuiau pronunţaţi n~nd insoţiţi
de .cântare pe coarde 25), .
psalmuI6LavelI).: !1;~~?-'11+ Acest quvânt este singu-
larul delaht:t.î:J •.
In psalmul 5 avem: nî~~njjl~'N+ LXX-u'traduce: 6T;?{J
'iJC;%)"~fJ?votLo6a'~C; (adică acHit> n~Qj;J~~~ = pentru >cea mo-
ştenitoare).
A(fuila: &.7tO %A~POOO(jtW'i;Symach: 07tSP%A1JpOUXlUlV; Ieronim:
"pro h~reditatibus(adică. aU citit: r1'QEU-'~)~ Tradu.ce:cile
acesteastint neînţelese. ~.
Mulţi comentatorii traduc: "pentru flaut". Adic8, la cân-
tare psalmul să fie <aCCimpaniat denant. fu acescaztl"~i}~!J
este tot una cu Cl"'?~?tJ = flau(şieste derivat,prin compens'a-
ţiune, dehi ril' rt:l. Iar' acesta dela' ~'il, carecorespmidecu-'
vântului arab: halta ==a găuri. Şi atunci ar fi unmunedeoseblt
pentru: flaut. Unii cred că ar Ii Un flaut. dublu.
In adevăr din Isaia' 30 21 se vede .că flautul se întrebuinţâ

24) "Ap)\o{1tC?p~'şv~~,ot "elim le. numeşte KitteI.

25) La . un\i ps. c~vântul ~ce~ta nu' este· sihgur ci .cu jl;;ji.J"~ Nesigur est,
dacă, în iS\:LpraSeriere,h~~b? depinde dec~vântul dirtainteşi a:t~nci traducem
dirijontlui cu z'nstrimienâtlpe coarde, sau este independent şi treoue a 'traduce
dirijorttiui;pe coarde (a se cântâ)y
In proorocia. lui Habacuc'lste zis:' dirijorztlui cu aCQ1npaniamentul (tiu
tăriiPe cparde. Deci cea din;'urmă traducere pare a fi cea adevărată.
 Acest cu.vânt nu este,propI'iu~is. osupras~rieI'e~Ştăînsă
în legătură cu serviciul religioşşi cu mlcLzica.Părerile.sqnt
împărţite"asupra însenmării. lllicu. toate.căseană de71d,e
oriîllpSall1li . şi.---, afară-<ie.ps. 6.6 1),7 .aIlQnil1l.- . n~maiila
pSlllmii.~ui.David,.sau.la acei.col1lp-nşidepoeţiireIlumiţi ·dela
DavidîţlCQ:;l;C~~ . . . • . . . .... . . . . . . . .. .. ..... '. .. . . •. ...
Se l1lai găseşte de 3. ori1a.profetul Habl:wuc cap. 3.
De cele IIlaimulte orişt.ălasfârşityl vel"suhti şţJntot
locul.unit,. în accent, cueuvântul dinainteea··şi eumar for~a
unulsillgur.Deci .1apunereaac?eIltelorla testul de azi, era
înmanllscripte. Prin urmareeste>î0a.rtevechiu.
Aceea ce~epoatespune cu·. sigurallţăas~pra ace.stl}Leuc
vânt este că se crede a.fi îost un semn pentru muzică,,\de
oare ce se. află lapsalmii,cari au arătăI'i.muzicaleca:j:'l~;7;p~
sau'1~Vj~ .
Numai în pSfilmii 7,32 şţ.8~ nu este ÎlÎlpr(;mnă cu.. unu
din acestecllvinte, ' , '
In ce priveşte}nsemnarea sunt mailIll\1tepăteri.
1) Unii cred a fi o prescurtare lUându-'seliter-ile dela în
ceputul cuvintelor :1tVi"'I i'l?~ij~ '~Oce însemnează: d'acapo
T ~ T -:,- :

Dar asemeneaprescurtărInu se mai găsesCÎIl V.Testame,n1

2) Alţii,caGesenius, cred că se derivă delajj~rv= TT
i"'I?O
TT
'"
a tăcea, adică ar .fiunsemupentrueântăreţ saîacă o pauzi
în vreme ee muzica urmează mai departe.
Dar, nici in limba ebraică nicL îjleeaarameică,t1~O n'
însemnează a tăcea,Şi cl.liar în ei:)reeşteschimbareatV eul
estefo~rte rară,Cji~lW,. i1~nt?).
3) Targul1lii,AqUi1a~IerOl1limşi în 710curi şiPeşito tr~
duc: (Aq.&Sl; Targumii P~?y~ . insaeeula sau~,,',n:serr
per, ca şi·. Ieromim);,pururea".Tot în această îns.emnar
găsim cuvântul şi. Î:a alte manuscripte:
Probabil că de pevremealuiAquilaşi până I~Ieromil
această însemnare dau acestui cuvânt. Şi atunci ar fice~
cam lafelcn"Amin" . din câ,ntările noastre.
4}LXX-a,decâteva ori,Symach şi Teodotiuşichiarm:
nuscriptele siriace de 28 ori, traduc cu ,;QVx<paA[1""acăr'
îl1selllnare este.: nesigură. Poate că stă. în legăt1tră
De sigur că avea o Jnsemnare .muzicaIă .
.Iacob de Edesa la ·Bar Hebraeus (10 1 ) zice: In
exempla;r~, ill .10c de"otâ~aÎ\lLO:" este "1'-'[ ~;:'::J" = ad,
unde cântăreţul întrerupea cântarea sa, poporul, care
trebuia să zică i1~9.= pururea, adică necontenit să
nul lăudat, ca şi .refrenul: "acum şi pururea... ".
·5. O altă părere este a lui Ewald, care derivă acest
vânt dela ~?O sau n?O O~?O) a ridica (comp. 0'0 scară
-T 'TT T7 T·~'

n,O?,:) = scară, trepte (UCr. 9 11). De aci derivănd pe n?O

,T ., ".," T .~.

ar insemna; în sus: adică tare} elat. Este un semn pentru

muzică de a intra,aîncepe,arătând În acelaşi timp că trebue
să înceapă forte, puternic.
Dar faptul că n'?o se găseşte şi la Sfârşitul psalmilor
(3, 9, 24, 46), arată că această părere nu poateaveatemeiu.
Adesea se întâlneşte acest cuvânt împreună cuexpre~
siuni, cari se referă ·la muzică. Deci ar fi·· o dovadă· că
"sela" este tot un semn pentru muzică. Iar origina Întrebuin-
ţării lui ar avea un înţeles liturgic.
Că ar însemna: "pururea", cum susţin mulţi, nu prea este
de crezut, căci nu se· poate explica filologic cum cuvântul a
ajuns la această însemnare.
De asemenea nici derivarea lui dela n.,tti = a tăcea (pauză)
nu este câtuşi de puţin dovedită. Nu poate fi vorba de tăcere,
ci mai mult de un intermediu muzical.
Poate că traducerea cu "Ot!X~'XA!L'X", cum găsim în psalmii
apocrifi ailui Solomon, (1731,1810,) ne dă oarecare indicaţiuni
asupra înţelesului. acestui cuvânt. Iudeii au căutat să acomo~
deze aceste pOt)me după vechile lor cântece liturgice. Cântarea
psalnmţui se întrerupea, în anumit loc ,spre a face loc unei
doxologii sau binecuvântării, zisă 'mai tare şi de un cor mai
numeros şi poate chiar ·cu însoţire de instrumente. "Sela" deci
ar arăta aceste întreruperi. ,
De. oarece se găseşte un~ori şi la mijlocul unei sirofe sau
chiar fraze, mulţi au fost ispitiţi să dea această Însemnare cu-
vântului. Şi întemeiază această părere pe psalmul 685,unde
verbul.,Xi ""'. a face mu~ică, a cânta cu instrumentele. Şi atunci
"Sela" însemna: Intrarea muzicei şi corului.
In'psalmul 685, Targ. şi SyUl. traduc ''0 prin 10'"
 rl.(,·"l·'C·.·.",,: ;",;':0;'..4.,.",' • &::supfaS~riereci.ivantuI :l!Jft;;e~te'uIl'!'
'" /":';,,\y,z"'>"'j'" 'ZJ-'4'::'<Â";';' 1 ,'; "'c'ţ: \",t)~L4:" '<~-+:'::"",,~
.... rich·l~;;,;;.;."':~ se"cârite"C'll ''tOcea::''':!' "',;';'1:"'"
.e. ...•..
\:"
J

'0 0 \\t"v\\'i' -;\,~,\ t~~; ,,~t:,Î:'> ~5'><r'\:~\'~t~

e'~ ',,:, ,\" ' .* ,\',c~i", : ,j: '~'" ,', \
:< > <, _(:,
',<-, '~:"-i,_,~",,:":,,,,",/;,~:~,:~>~'}',ţ_,~,::~{ţ.<,~~;~\~:/ti:J,t5 '''<, :' "';,,;,~: " '
:;'~'~'~~~'estetiIlcuv~ht'p~:;ca:re ·i(găS1n.13IpSâhn}i.ţ3~, A~.< .
4~,:52j5§,74 781.·SS;Ş9, 142N'ca:titlu: iarJn text laps. 478 .
• 'cuvântlHtitseDin~a~ă;,~nteli~ent« şi seîAţrebuinţează ,IllV
... :'nl;ar ca1ttriţJunaperso.an~::i. ". ~ .....:'.$; .•..... : ....... : .• ,;.\ .'
. .. . Aşa- ..n tr/iu;!uc, în. tjtlurlle' .ps3,lmîlOY~·l,\qu'ifa;
. :-<;"':}';; ~ ':';~l'~: f~':">'i~, ~' ';;"\,<l',~~" " j" ',) /~r ,: 'j',;'" ',,,; " ",;: ,\1 ' ,~
,';;' ~,<;:""<"'i~>\<'i,:·"'\''" , ~\.. ' ,:.~)~\ ",":::':/";:)' " ~"'\'~.,,. "; ~"
/3GF I.Jâ i ps:6QzaufJă~31eotlcirept(~·igile.f:':;(3:ŞO; c:ol. 1346
icfaos~l: ,,!pOYj ISfJs{JtLOQ 'X.?:t.I,S~S'l!.lYjA 'l!.~t '"05 \AttOO".- Dar

ţ,s.:'65/iliiM ~mÎzmor~;.segăseşt>'iadaos ,,:~l!·?:(J\'I;ClClI;;'ID<;

. ibidem: 1362):.zic~ că nu se
 ~are:~tie ;caşi Ieronim, luându~Ica
tot Ierouim la ps. 32~~:Jtvi~'i' traduQe
; darlaps, cu "doetissimi", ceeace nn.este
locuri traduce eu "eruditionis" (ps, 44)sllU
"ţlruditio"(ps. 142).
LXX traduce cu (lOYSa6(j)~ = al înţelegerii, sau "sk a6vsmy~<
Sym~ch "cr6ys(lt~".
TargumH au N::JtJ ,b:Jtt! adică "priceperebună:'31).
T T - : "•

. Gese'uilrs traducecu"poezle did~ctică" şi zice că acest

fel de psalmi snnt "carmen sa'erum'adres divines spectans";
Darnumai psalmii 32 şi 78 au cuprinsdid~ctic, ceilalţi
Aşa psalmUl 45 este obaudlî a dragostei; 1420 rU,qăc'l:unf}J
cu toate că diu. titlu sunt numiţi. "maschjJ1': Iar psalmul 104,
care prin .caracterul săti este didactic, nu are tit~ul aCţîstll.
De oarece fOrma hUil dela?J.rL:!are mai În tot.IocuIînsem-
nare intransitiv8~: "a fi priceput", de acea şi "masclJU" apare
ca atribut numai la persoane. Chiar în II CI'. 30 22 se d(~spre
leviţii muzicanţi cil sunt ::JÎi:J ,~~ c:J~?::Ptv~0 ..~.
euUi cu pricepere. Intemeiat pe aceste motive, traduco Delit~ch:
"pia meditatio". Alţii Însă cred că. tocmai II Cr., 30 22 ar arăta că
prin "maschil" se indică nu un nume de poezie, ci poeziei
din punct de vedere .al formei artistice 32).
După psalmul 47 3 , pare a fi în adevăr un gen de .poezie.
A se observa că psalmul 88, În o lungă suprascriere, are
pe "mizmor(( şi ({u "şir" şi cu "maschil" şi aminteşte de Heman
şi Corahiţi. Aceasta cam .Încurcă însemnarea cuvinte.
De şi până .astăzi, ceva absoluts.igur, acestui cu-
vânt, nu ştim, se pare adevăr părerea cea mai bună este
că ar li geude poezie.

on:J~ îl găsim
înps .. 16 şi56-60.
T : •

LXX-a şi Teodotiu îl traduc cu: "CltYj),O'(V,Xrplrx" = scrisoarea

stâlpului, sau ,,6L~ (lt'~/\o"{piipiav" = spre scrisoarea stâlpului.

31) Radicalul ~;:,tt! însemnează "a pricepe, înţelege, a fi cu băgare de seamă,

a avea succes",
Kitfeljop. cit., p. LVIH.
 Tar;grtffiii t:t'ilduc:~~~,rrN~~~
T: T·-:
~:
",1= s:Ctll{)1til~ltji(llf:.ţ{li;l~ l:~*~~·i.fl:j·ţ.
credea că aceşti psalmi se săpau în
La, alţ:i,psalmit!lrgumiţ traduc'
alte Jocuri.auOţ) 11~.t=.iHl~iliseţ -~'c~r-,'-''''
Iectus. Tot aşa· şi. Ieronim.ba leI· Aq :şi SYl1h

arabe{"'ll-umite "de -aUT((4 "ţ

Alţiicred a fio rădăcină ce însemnează aascund~'-Tşi
on:,,~ însemnează,· ))poemămisterioasătenigmatică,
âseunsă((. Darnu$e potriveşte acest titlllCU cuprinsllipsal.,
milorscrişideasupracll on;:'ţ).

Hitzigşi alţii trl:l,duc :&VSltOo'Cov = apocrÎf, adică publicat

prima oa:ă. de cel ce a codificatpsaltirea. In Is,38 9
de cânteculluIHiskia,căeste :in:"D .s~ris. DarradăciIlU
:)?~:"nuseschimbă nicăerlînPfon~".De sigur eăqhiar în
Isaia va trebui corectat :O~:"~.
Pl'obabilcă t:moo este un termen tehrdc pentru un gen
de psalmi.

?1\.1tVse găseşt~numarîh psalmul 7.

IT'

InprQorocia luLHabacuc (3 1) se gi:iseşte

pluralulcu'.v.
RadicaluI, peiemeiultraduceriIor Aq;,Bym.,Teod. şi 1e-
ronim, este !"l.'ltV (ârarri. N.'ltU)~al;ătăci, ase clătina, a fifărăşir.
T T ' TT

LXX..:atraducecu; 4O:A~O~; Dar in Habacuc .31 , traduce:

!lS'C '<po'~~=GU cântare33). Apuila.&:')'v6·'i!J.~«Iiecunoştinţă, gre-
câ,nd Cel veşnic. a scăpat pe David. din mâna vrăjmaşi(or şi
a lu.i Saul".
Posibil că acest psalm a Iost în isvoarele de care s'a servit
autorul cărţii lui Samuel. Poate în " Dibre-lla-iamim" . Se poate
compara şi cele ce se spun În H Sam.89 -12. cari ar fi putul fi
prilej s.a se scrie acest psalm.
Psalmul.34 când "David şi-a pierdut mintea înaintea
lui Abimelech şn:agonitşi~a plecat". Abimelechdin supra.:.,
scrierea psalmilor este Achis 37) regele filistean. CI Sam. 2211),
Psalmul 51 este scris dupa adulterlll cu Batşeba 38 )'.
(Vezi 11 Saul., 11 şi 12).
Psalnml52 este scris cândDavid a 10:8t trădat Jut Saul,
de Doeg, Edomitul, pe .când el şi prietenii lui rătl;tceau prill
pamântul lui Iudea. (Vezi 1 Sam. 229Sq)'
Psalmul 54 a fost scris când David a fost trădat lui Saul
Siîiţii, locuitOri din pustia Sit (Vezi 1 Sam. 23 19 sq şi
26 Sq).
Psalmul 56 l'a scris David când l-au prins Fili.stenii în
Gath. Este scris în aceiaşi vreme cu psalmul 34. (Vezi 1 Sam.
2.1 14 şi c~le zise pentru psalmul 34).
Psalmul ~7 l-a scris David când a fugit dinaintea lui
Saul şi s'a ascuns într'o peşteră. CA se vedea 1 Sarn .. 22-
peştera Adunam - şi 1 Sam .. 24 - peştera Englledi).

37) David fugind dinaintea lui Saul a ajuns în oraşul filistean Gath. Venind
la curtea regelui unii l-au. ,cunoscut şi au. înc:eput. să-i cânte:
Saul a bătut mii.
David a bătut zeci de mii.
David văzând că a fost cunoscut s:a prefăcut nebun şi regele a zis: "Nu
vedeţi că-i un nebun, ce mi-I aduceţi aci;'?
Scăpând de acolo a fugit în peştera Adunam.
38) Batşeba era o femee frumoasă şi soţia unui general Urie. David o;vede
şi-i place. Armata era în războlu cu Amoniţii. David dă ordin.comandaJitul~i ar-
matei, Ioab, să-I pună pe Urie în prin-iele rânduri în luptă. Urie cade ca un viteaz.
David, care-l ucisese, îi ia şi soţia. Nath,m, proorocul, este trimes de Dumnezeu
să-I mustre. David îşi recunoaşte greşala şi sub apăsarea mustrării conştiinţii scrie
acest frumos .psalm.
Descrierea greşelii lui David în cartea Il-a Samuel c. 11 şi 12 este foarte
instructivă. In Urie, David ·şi Nathan, autorul ne pune înainte 3 caractere dela care
poate oricine învăta foarte mult.
 'Aceşţiâ . sunt. .urmaşii
tri\;a lui.· Nfpise . in Pustiul
(Ex@d.D 41·~ . Num.
(Num:26ulş~
Or. () 22), portari (101:'.9. 19 26 1 sq),
Iar~ş cântareţisuj;) •.•. . Ios@Iat.· .(g73~8421I CI'.
subEzechi~ (Hiskia,. 627-,-699.n Or. 31 14).
La Psalmul 88 găsim pe· Heman.Guriii
oarece Hern,all eraS9yQtit ..•..... cu ni .lui Korah
'din . familia sa. Foarte probabHiIisă călm
persoană:
lidJ/uthun sau Ie€lithun este mai
găseşte la psalmlţl 39 şi 52
alăturLctLAsaL Unii cred
101'.16
 In cerap9rtst~iuaceste persoane cu p~almU.

IIl{extut.m~soretic,latoţlp~âl1nii,arară.<1edoitlnde
e!"lteTedutun ·.Cu ',il,acestraportestedenotat
~, ,',," '"", "~' ',' " , " ,'" ,,' ..,', ,
prin':
Acesf,=a JOst.~llţ~lesc~un(~uctoris. DoyezLdin Ve-
chiul Testament întăr~sc această· părere.
Isaîa38 9 şi Habacllc3 1 dovedesc c~ 'arată raportul
de ...autor: :
De.asemeneaînpsalmise găsesclo~uri lluge nu·poate
fi îndoială că '( aratăautoruLDepild~: psalmii 7 şi 18 după
1)'7 urmează.: "c.areagrăitaceste cuvinte ale cântării Dom~
gului".Sallalţi p.salmi unde 'cuprjnslllogii~dE:lşte jaei,~e#ti,.
llleJ,lte., . situ,aW . a1e l~i David, şi Jliyi într'lln ţel . . nu pot .fia,tri~
:buiţiţtltuia. . ... . . . . . '. . . . . .. .... . ..... ... ,. ....• ..... .•."
Sllutînsă llne1e ·obse~vaţii,· care. ne pUII În încurcătură;
l\iaiînţâi LXX-a.traduceE1cest?cu,,"t4l"~clativul,nu cu ,,'1:01)"
genetivul. T6tLXX-atraduce·acest·~ III Isaia 38gşiJla,bW
cuc 3 1 cugeuetiyul,deşi este.?,ca~e·aratăâut6ru1. .
l11t~meiaţi petrad ucerea LXX ~eillnii'au . zis că ,ii.)tb
îuse1n1Jează :unpsalmcompusîn felul lui David, adică un
reI. de"genetivuscalitatis" nu ! auctoris. Este mult mai.
probabil că tr~ducereal:;XX-ei e~te acicamşcoiărească."
este in adevăr notadativului înl.ebraică~şi4e. acee{la~
tradus şiei cudativul. ?însă, la cea maill11,ifepartedill
p$a,lll1j,este~ aueţo.ris.
. M.'a,i .~.reu.· .•.•.•. este săluăm,făl'ântu1t~gândire, ea? ;;tuct~ris
lapsalllli atribuiţi Korahiţilor': Asaf,Helll~n, Ethan.'
Aceştia 811nL.sunOSCllţi eadiriJoride cor; ,Este dar cu
putinţă ca,(, laaceştipsalmi,s:ăîllsemnez~căaceice pOa,rtă
numele lorsuntluaţi . din.·repertoriul·lor;sau au fost scrişi
pentru ei, ca să-icânteînainteapoporuluL

Ce putemcredecu.prlvire1a aceste suprascrieri?

Asupraexactităţiî însemnăriişi chiarasupraori!ţina­
litătii tuturoracestorsuprascrieri nu putem căpăta o idlbe
hotărâţă .şi întemeiată, .pentrucă:
 Dar, în general, este. de admis părer~a lui "Llun",
Aq.şi Sym. -cU puţineescepţii - a.u textul
areS.uprascrieri nllmaila 28 de psalmi şi sunt la
Textul LXX-ei a trecut prififoartemulte . mâini
cusiguranţă;IDulteschimbări şi adaose făcuteÎn urmllt
Exapla lui Origen;
Targumiipresupiln.exact textul ebraic.
asemenea a avut înaJnte textul ebraic c.u. "scriptio
şicuacele~şi cOllsonante. Insăi~işrcoloa fost şi el
de' eeilalţitraducători, .cu osebire ,de Aquila.
3. Datele acestor suprascrieri fie în ce priveşte autorul,
'cuprivire la stil, mi se potrivesc la mulţi psalmi pu ideelE;
ce reesdillcuprinsullor;
Aceasta însă 'nu însemnează că este bine ce
critici, cari aruncă toate aceste suprascrted şi \~
îărănicî ovalo;are 4:2).
.Este foarte posibil că la copiere să se fi făcut greşeli.
Şieum însemnarea multora dintre suprascrierLnu mai era cu~
noscuta'-cum se. dovedeşte chiar din cele mai vechi tra-
duceri- s'au transcris în mod stereotip după fextuloriginal.
Este de 'asemenea ··poslbil că ··un . nepriceput - cum se
găsesc şi azimulţt ee se socotescînvMaţi- să ÎÎ\adaosla
unele suprascrieriidei şi cuvinte ee n'au nici un rost cum
de pildă estesuprascriereadin LXX-ade; laps. 151, }le care
de altfel nici nu-l socotim că face parte din psaltire;
Poatecă şi creştinii transcrietori au mai adaos,la aceste
suprascrieri; unele cuvinte cu .înţeles. alegoric cum se observă,
icI şi colo, la versiuneasiriacaşi la versiunea latină.
m;' 41) Vezi.Zeit.. der <J,lttest.Wissenschaft 1892 pag. 91sq.
42) Dacă în 1 Cron.16 8 sq. se află un psalm scris de Asaf, care .s'afolosit
de ps. 96şj 105, lluînsemnează că alţii au luat bucăţi din aceşti pS<J,lmi şi le au
pus pe numele lui Asaf. Şi că aşa ar ·fi făcut alţii şi cu psalmii lui David.
Dacă mergem pe calea presupunerilor putem tăgădui şi şterge tot ce. spune
istoriii ~echeşi să punem numai ce credem noi, cei de a,zi.
 ~tt(l)'Pli(~an, (i.. .... . • . .' e i . ' ~.eJlltI'U;a~eist
~.'. .• '.' '. '. . .vl'ăjitori~ mfl-gic~pţO(:luctivă şi.ceremonîi .' •. '.' . . . .
'.... . . .••..• . '150tU. magic,epriYitedinpunctul de 'Vede~eint~do~)'
~1J~ţ; ponsid.~ratecţi:l"eligioa~~Câ'ndsunt privite/din afară. ! •. ,
Ferm~căteria "şi ~yrăjitoria suntpersecutate . din.e.auz.~"
eîf;(<;;telol')or' rele. D~l Roscoe uedă" următo,rul' exemplu : ' '. "
'. ' ."dândcin~va'vre,a săucţdă pe altcineva, el'ia o
şa,:piţo groa~ă 'înA~rar~; Jmredqc~ lacllsa .omului"
g~*~lăs~nd ;~as~ng~,le~ă curgăil\Lgro~p~, .ij;tai~capulşi~l
îngr9.ap'2(Alţ~li4~g~~ ; .f1j:i>oîl'ş~I~plEg~ .(/t~:Zf(j,: .~f!1:Di§rţ(?Y(j,'itvi'1tefzlJ
/arri1;fJcul',:şi;săP'rqduc,ă. m,oqr:~:f4a d/U$"jianylui său.' '.'. ,,"'
, . . 'Kd'DtJ~tln.uild,c()l}ştienţ;'~~'icj~a~cal'~{n~'~lt~~;~~ .plimbă,
peste f~ralece \şi'Îl1.,elt8w~~le;~Îfm(601trăl;~Şţb!.şl;llt~f~i.,. •
Xi'': ':.1Qate,d~t~~ se ~~j(i}W~~[lă~_'P~'9"şf'iju:pă7@a~~at;e
A' • • '. •I .." . \..,
.,:,.,.. .•... ." ;....
âes~
··.·b· '.,
.~at8cez 6e; ~şeazaaifl' l,Il,rop:l~~(If''0~~n:flersoallel~<;caretfeue'.
.1l~~ă.\1lnd~~(}e'Ql'a'61it}se;$su(Jăşi:/')m()a:J,'e,;:~ail~~~ză~şî·· moa;rt~,
.:persQljtneH); . '. ..•. <lc. ..•.. : " '. ........ <'.1 .....'.
").' 'Aill'~~llblilliatrygăyl~nea~11~zeil'orspreahine€u:Vânt3:~
····î«flUedulşi'aproduceiMoa:tte,duşmaD:u}uL .~C'opulesteeiride.hti
1i.,jiJi~ea~este ~~pte.ÎllqJensi:W0~agi~e:,. . . . ' , . '. . . . .
·".V~ă]itoarea.BaU~,.ivr~jitorul,Yfi"i·îIl·:opunere>(}u:Şin(ţnfJ(,l,'
~<f:octorul, inedioul.· :es:te':tereaJtea\'AfticeirOOntOOl~.jn((}el~\'.JUâi:·
. .multe~\părtidin •~îfi:ca;(}entraIă!'bIliţanică~în ş,eeial rprintr~;
~~nYţW.ga ,>a(}e~tă.· texoa,re~. expli~abilă îlltrU:~t aoei,Mtitti'.
8a;,ll~iiimf'ti,ttiH.imj·e·pl\uralulcâ;teQ(lată~ Buntperştlarl~::nepllav~te~
culPoJtâ ,de .carne putredă de ·()lri.\Lu!el'lll~~sta\htt~:JnGhlp~i~t1;;\ .'
'~~apt\r). Un.~stîell.<le'.;om;;~eAe~te!)rep~ia1,iinorj~~lse~ietat~;·
·amelle~(Iăr;\lie)siinr. e ':uep:Ulc:li~ttti(}:ni~îll,;;AlfIIi~a/IGenitlla;*? Nu·"
..•. :wbJ,vQ'r:biflllZ::de·'cCa,~ibţtii~m;;;d~şi~;chz~oitat:e'\foart~·~roba.bil~
·':.~-~.~}mmăşiţă a;jluLDallf'vt:ld~.ijiÎl'1dată'·!ce;; Jfcl'de' ,atrffosfe:răt
m~}i\.tr.eb~e;·să~:fie .f~oii(;j1Jtl:.:ijre,~a.~ttel d~ .caz1lri l~(i{pot:atât'del'.,
vuşQr i.n(âmpla,·· ' . , . , '. ' ;. .' / ·~,}::.:i~.h)-
. .'l\'r&'etlt~Tde.n6cull{)SCut;. frioa-.;d(l . ':vecinÎi săt; a6'easta~ream.ct~
;~e~tls;lll:~arS~l~ăsuÎ'~'idala .1aH>ic~n.ăv1lfi1iea ~~~ spiHt~, şi ~e .
tlJ;'Or\li le l'g9Deriltm: t\l'A1iI'l.ea:~J: fH,,;,t" ..
<""~' ~,-':/,~',,-'j::f;n;;1'i~': i,1'J:::~-:-_rtţ,fJi;·.,"_t1::~j:_~"c-,,>~, hlBVt"f~?~j'~rt
" >

21Iohn,~osR9~:; ,;Ţ~~ ·l?AAtq1~l"iţt\.,~cci9,!jw:. jo;f .. th~ir r~~r'\fl<, :~}f~tlil!'l';;

"'Hflti.';;>f'.i '1'91i';.'p:344il." ' : ; I ' C I ' 4 ' , " " ' i
F':f; Iqhnstţ)r\,Brltlsh' CentralAfri<l~; l,ondon· lS97,:'p;'
Ideia de Dumnezeu' în Uganda.

Din fericire în Uganda e mai bine, căci aci avem

cu o ţară aproape desvoltată.Fundatorul tJgalldef Kirrtu
vertit de la nord. El a fost un om blajin, bun şi scutit de'
blam 5). '
"Preotul Kintu era singur în împărăţia sa. Dar aceste
nu erau destinate să rămână mult timp nelocuite, fiindcă soţia
'Sa era foarte proliîică. Ea năştea câte patru copii pe fiecare
an şi· fiecare băiat ieşia În lume cu barbă mijindăşi cu puteri
,de tinereţă robustă; iar fetele la doi ani năşteau copii, care la
aceiaşi vârstă deasemenea concepeau' şi năşteau fii şi fice,
până ce însfârşitpământul a devenit întru totul populat, pă­
,durile tăiate jos, pământul cultivat şi plantat Cu banane şi
cereale" 6).
Cl! toată naivitatea această credulă în poveştile lor, toate
:genealogiHelor istorice sunt de acord a pune hiceputulde la
Kintu. Insă se pare probabil că persoana istorică reală a fo'st
Kamiera. Sir H. H. Johnston crede că el ar fi fost pe timpul lui
Remic IV de Lancaster 7). Din timpul regelui Kamiera popu-
Ugandei a progresat continuu,pâIiă ce a ajuns la organi~
c0mplicată de astăzi, pe care noi deabia o înţelegem.

1. Totemismul

Mulţumită d-Ior 1. Roscoe,dr. FrazeI' şi Sir H. H. Johnston

putem să vorbim de totemism în Uganda.
In darea sa de seamă asupra lui Wahuma, Stanley spune
un obiceiu general pentru cei din aceste părţi să considere
de leopard şi de leu ca probe de rang şi demnitate 8).
După cele istorisite de Rev. 1. Roscoe noi ştim că leul, leo-
pardui şi vulturul au fost totemi regalî 9) deci observaţiunile
făcute de Stanley suht juste. De unde vine această tdeeşi
îriţelesulei propriu?
Poporul Baganda e împărţit ÎI1 o mulţime de cianuri tote-
mice şi exogamice. Fiecare cian e numit un Kika.

5r Sir. H. M. Stanley: Through the Dark Continent, London 1878, val.

p. 345.
6) Ibid pp. 345-6 cp. Mackay of. Uganda by his sister London 1911 p.59.
7) Sir H. H. Johuston: The Uganda Protectorate London 1902 voI. II p. 680
8) Sir. H. H. Stariley. In darkest Africa val, IIp. 366.
'9) Roscoe op. cit. p. 187.
 D1,'. V. G.Ispir'

l'tJ~unoscut de Baganda este o îa-

mili(~f ca):('l sa de. la uns.ingur strămoş şi are
fotcmi (:oHJmti, 'ffâzero. Toţi bărbaţii din aceiaş generaţie în-
tr'un clan l:iunt numiţi fraţi şi toate femeile. din aceiaş generaţie
qlnfl"un clan se numesc surori. Generaţfile mai tinere numesc .
bărbaţi tat.ă şi pe femei JIl.amă. Casă se asigure cineva că
anumiţi oameni sunt descedenţidin aceiaşi părinţi îi întreabă
dacă sunt acelaş .l'tlbuto, ce înseamnă din aceeaş mamă, ori
Kitabwe omn care sunt de-un tată" .0).
"Fiec?:trc.clan are doi totemi: un totem principaL prin care
e cunoscut clanul, numit. ·Muziro (pl. Miziro) şi Un totem se-
cund.ar .nu atât de bine cunoscut numit Kabiro. Amândoi
totemii sunt socotiţi sacri de clan, care niciodată nu i7a dis-
trus. Alţii ar putea să facă aceasta fară sa ofenseze sţmţimin­
tele clanului, dacă o fac pentru un scop raţional. O soţle adap-
tează totemii bărbatului ei şi în acelaş timp reţine pe ai ei
proprU. Ea deasemeni învaţă' pe copiii ei să respecte amândouă
felurile de totemi şi-ai bărbatului şi-al ei însăşi, dar copiii nu 7 s
legaţi să respect~ totemii mamei şi ei în mod constantîi negli-
jează, când cresc mari" 11).
Pentru a ne forma o idee clară asupra organizaţiei tote-
mice la Baganda dau următoarea listă! de elanurile cu to-
temii lor:
1. Clanul leopardului (Ngo' are al doilea totem un fel de pisl<;ă
(kasimba).
2. (a) Clanul leului (Mpologoma) are al doilea totem vulturul
(Mpungu).
3. Clanul momiţei calabus (Ngeye) are al doilea totem o. momiţă
mică (Munyungu).
4. Clanul viperii are al doiLea totem pisica Kasimba.
5. Clanul Iăcustei (Nsenene) are a,l doilea totem un fel de
lăcusta (Nabangogo), care trăeşte pe mlădiţele tinere ale plantaţieL
6. Clanul pisicii (Tumbe) are al doilea totem broasca.
7. Clanul elefantuJui (Njoru) are al doilea totem hipopotanul
(Noubu).
8. Clanul peştelui (Mam ba) are al doilea totem un peşte mic
(Maguya).
9. Clanul peştelui (Mamba, are al doilea totem un peşte (Ka--

10) Roscoe ibid p. 133.

11) Roscoe ibid.
tumba) .cei .mai mulţilnsă afirmă di .al doilea
(Kikerekere ).
10, Clanul buretului (Butiko) <Jte al doilea totem
, 11. Clanul pangolia (Lugare) areal doilea totem un
12. Clanul oaei (~diga) areal doilea totem .(l\Illpo!(jtl<rn:l~\)(i
13, (a) Clanul bivolului (Mbogo) are ,al
fiert (Ntamu),
14. Clanul micii .maimuţi cenuşii (Nkima) are
măruntae le animalelor (Byenda).
1,5. (a) Clanul antelopei orjbi (Mpews) are al "',J,!m~\.';I"'nSI.ln':*!I'!:o/l'
recele cenuşiu (Kayozi),
16,(b) Clanul Katinvuma (Katinvuna e
care se întrebuinţa laîilceputpentru mărgele) ;al
JeluI de mărgele,
17, (a)Clanul pasării (Nyonyi) are al doilea
săre (Kunguvu). . .. '
18. (a)Clanulşoarecelui (Musu) are al doilea
şoarece (Muyoza). '
19. Ca) Clanuldioscorelei (Kobe)
de dioscorea (Kama).
29. (a) Clanul fasolei (Mpbndi) areal
sălbatică (Kindira).
21, (aşi b) ,Clanul cerbului (Ngabi) are
de iarbă (Jerengese ).
22. (b)Clanulcânelui(Mbwa) are al doilea
se întrebuinţează să:se lege la câne la vânătoare.
23. (aşi b) Clanul şacalului (Kibe) are al doilea
24. Clanul antelopei cephalopus (NtaJaganya)
totem pomul spongeas (Malere).
25; Clanul căprioarei (Nyaza) are al doilea
(Myugulu),
26. (a) Clanulhipopotamului(Nvubu) are al
ţestoasa(Mfundu).· ,
27. Clanul pisicii (Kasimba) are al, doilea totem
28. Clanul inimii(Mutima) are al doilea totem
29. Clanul vacii fără C9adă (Ntetenko
totem cocorul motat (Ngali),
30. (a) Clanul vacii pestriţe (Ente ja
totern e necunoscut.
31. (a) Clanul pasării cornorate (nganga);
necunoscut.
3.2. (a şi b) Clanul apei de ploae (Mazi)
(necunoscut).
33. (a şi b) Clanul corbului (Namungona)
inimile animalelor.
34. (a) Clanul ierbei (Kitete) cu al doilea
 cutotemul al

'cu altele:
Cu•.•
cu al momiţei(Nkima)
unit cu al pisicii
s'a unit cu un .alt clan
ploae s'a1:mit cu clanul leului
corbului s'a unit cu alt clan.

Unele din aceste clanul'is'au încorporat.la . c1anurile,cu

s'au unit şi şi-au perdut identitatea lor. Uolm;Roscoeop.
cit. p. 140).
Inţelegerea acestor alcătuiri sociale 12) devine Îmd limpede
studiind diferitele ohiceiuri, datine, ce privesc căsătoria, des-
cendenţa.

In privinţa căsătoriei:
"Legea rudeniei de sânge e clar definită şi poporul mi
poate să facă uşor o.greşalăîn ceiace priveşte pe aceia cu
care cineva ar putea să facă un contract de căsătorie. Diviziu-
nile clanului şi subdiviziunile.lui au fost totdelluna distincte,
în cât a fost comparativ uşor . . să se ştie cărui clan aparţine· un
bărhatsau o femee; Regalitateaescutităde reguleleordinare 13).

Descendenţi :

Descendenţa e în linie bărbătească. Numai regii îşi soco-

tese genealogia lor din un clan maternal'4).
12). "In tabela de. mai. sus c1anurile. marcate (a) n'au fost niciodată îngăduite
să prezinte vre-un prinţ ca moştenitor al tronului. Regele desigur putea să se căsă­
torească cu vre-o fată din aceste clanuri şi să aibă copii, dar nici unul din aceşti
copii nu putea să succeadă,la coroană,
elanurile marcate cu (b) s'au împreunat cu alte clanuri, sau din cauză că
elanurile lor proprii eraudespreţuiie,$.aufiindcă doreau. cafiicile lor .prinadopţie
la aceste clanuri să poata avea copii, care să poată succede la domnie.
Deşi ele se uneau cu aceste clanuri şi aveau dreptul.sâ întrebuinţeze nu-
mele lor totemice, cu toate acestea nu erau privite de clan urile asociate ca rude
de sânge şi ca atare erau .libere să contracteze căsă.torii cumeinbriiclanurilor
adoptale".(l. G. Frazer: Totemism aud Exogamy voI. Il p. 479.cp,L Roscoe op.
cit. pp, 137, 138). .
13) Iohn Roscoe: The Baganda/theircustom~ aud beliefs.London 1911 p. 82.
14) lbid p. 128.
 Se practică po1igamja."A~Qlo
privinţa numărul ui femeilor,pe care. un
ia dintr'un clan ; el putea sit ia chiar două sau
ar fi dorit. Când un .•. bărbat se căsătoria cu mai
clădiapentrufiecareîn parte o casă, iar casele
unalânga aUa şi închise cU gard. Elîşiaveacasa
în Irontulcaselor femeilor·. şi soţiile {uiil visitau şidormiau
el,eând le poruncia să faca aceasta 15) ;
Când regele 'era mulţumit cu un şef sau cu .unţăran
p.entruserviciile făcute îi dădea o soţie. Femeia în cazulacesta
era s.ocotităsc1avă, deşibărbatu-săunu puteasăovândă;In
acelaş fel dacă un şef dădea unor ţărani o soţie, ea nu putea
fi vândutădeşi erasoc.otttă casclavă.ln cazurile acesteabăr~
. batulîntrebape femeicinesuIit .rudeleei, o lua şi o ducea la
tatăLeisau la cineva din Clanul ei cu o capră şj·cevabere;
apoieUşirădea eapul,qupă care ea deveneasoţialui legitimă
. şi nu putea să-I mai părăsească. La moartea sa ea devenea
proprietatea moşten,itorului" 16) •
. "Căsătoria între veriprimari e oprită printre Baganda.
Veriial doilea inanllmite împrejurări sunt liberi să secăsă~
torească.
"Astfel întîmpce verii prlmari, copiii unui frate şi unei
surori, sunt opriţi să secăsăforească,copiiLverilorJorsunt
liberi s'o facă, încazulcâ.ndtatăI unuia din ei este fiul acelui
frate· şi mama celuilalt este fiica acelei surori .. :
"In scurt, copiii unui bărbat nu se pot căsători cu copiii
surorii sale, ci copiii fiului său se pot căsători cu copiii fiicU
surorii sale .
. "Nu numai că verii primari nu se pot căsători, dar. ei nici
nu se pot apropia unulde altul, nici nu pot vorbi unul cu altul,
ei nu poUntraînaceiaş casă şi nu pot mânca dinacelaşblid.
Acestobiceiu de respingere· mutuală făra. îndoială isvorăşte
dinprohibfreacăsătoriei şi tinde să previe incenstul" 11).
"In afară de familia regală copiii iau totdeauna totemul
tatălui şi aparţin clanului său. o soţie adoIJtă totemul bărba~
 ..•... , .:,., .... .. '.' ' .; . .:..... ')"/, •....... , .
)~~jţJU.i!i~Jlţt~~î.i'~;~t~tilţ~ .;şi,pe .al.:s~u,!Şj; tnyaţăf'p~ •cpp:iţ ,~ă'~ r~~PQc'te ';: ..
~~~~4of~s~riUe,:d;~~QteJllL~~ gapr~~lJ~!n ",";','1 .,..•.... :. '
',l~~;:·(;: TQft;t~; fe~il@,Q.in, Cl~tthlliltiiQ~rbtJt: sunl SOQOtit~lie~
~~Q#1~i~ale,'\diŢl~cei;tS,tă!Pri9in~,ell):ll'Se!poate .căSăt{)fi . ~j;
. ,niGi:;lID!P'9at~ !~yea;re~ţhlni, ',sexU;alel~U;elei Ori~e .;ah~tere·de
·lag~~~~stftiJege!e '~ede~sit:ă~U·i~?~5~ţ1~~:;al:(Uj.e~l!llt,~~t~eâ'iţla, "..•ii
"J1ţî,J(itjÎt~ă~ciJ1eYa',!ar';~~~Ilia; ~eeasţă:'mg\llă; • <pec'~~~~Uh~,!e!!;j~t:v~!C;~l;
.:?0piii ~lu.~' a~~ăd€Îa:~g!#aY'i,~~ :b~,·~ip,~·~~4s~lEa,şf tir; ~Jl1ţi~;~'~#~~
pe<!e~nsa,~~~, .,.! ."Ii>. .),> ,~, ". . ..... .'. ,;';':'~'
~;;,~ţ;,Cr.edinţa lop;:este' ~ii·oriGine luţide :sau!;niănancă;!aiţlÎt::!!~§
maltM~ll !~~antŞJssa tQtemică'lUQal'el'saU .aQOăllUmoare.cade!~~~
·.b~f~v},~q;~uf(;iI:epe. Q'e1rupţiuneiilc~l'Q~s~peste;tf)tijorlut~,ţ~):~;,:',:~
Câţ\ÎIliţv~.şte;. ~1Jigilna. e,Za;rttl3'îl'OT •·. (ipQv~te.·lle:păstr~ază,u~{";ii~~~
i. mătQax~.atţ~ijiţiuÎl~ ~,.' .;;ln.tllllptihdo~nieL ;lUiKinttt;~FeeldiJ;ltâi;~i~;k'
'Ccge., ~întreaga' naţiei se zice; ţtăi61dini;vân~kCâu!d i~nima,l~l~;~:;;{~
.. î;n.cePllră.·să ...deviJiă :r;ari, .·l{intu.. Cll:~PQ!nsi~ţimântliÎl:. ge~ral,\~!:t\:~
popo~ql:uL8ăwa~ăcut:legea .caanuril,ire!I~I:t)cti.·âe)lţuima;ltl~ă~fi~i~~,~
tâbuanumitor~~iliL Astfelacele,speciLpartîcul&l'e'4ţJ,lRinte;:;~:~2
,au. f<~~t: ;Iă~a:t~~l't()r\~{l-p1iIJi:Île~trlţ! l'tfRiu(iaf ,~B:iJll~l~l~:': ~y'e~~','i~~J
,Qi,(a~iasă s~,~ biJ1l~lte~§că'mai;mulţ;d~;,pât ;u'a~~';îiecare).o~ '~l('~~
. !JQstI,ibersă v&neze;,C!in: oi-Îcespecie. '.' .' ,:. • i . . • , } ' ; ; '~i~
~"1" '>~
.>. "'.' . ~: .• " ; "'1,: , ," '
',1,,'\ ,!','" .')" ',. • ,t '\,. "', ';~\:::"

"·)i.. '.' ..Fie~aţ~t~il~~i ~':~,~~,ţt~~J :,de.~ IP;â,hc~",\a,?Efa, ;~pe,~i~~rill-,.s;i

,.' Jnltă~d~ .a,n~~le;'~'a;:r~,.;ll'.sPf~QIDJ.ltil· .eree,ţ(ihl·f~~~;~laş~\ ,a,~i~l· ;t;i
'a,~iw,a,l~l'a 4~pn;~el}trll' ea; ,şî, de.vell~~ tQ'tem~l.iti j\~i~.,t. \ ,~., ·l '.; :.; ~\~?
M~i' p.ep~r~,dăUl'SPf~;ilttstr~e~âţe~Iil!!~ş~j:;i.~~,.~e.Je,.a,llli;·;,.'
.' t . ...,

·a,I~sdin,:callţea,;.~-luiRo.sce.e,': i · .. nJ'~); ., l.;;

, ;;tYtfj/riul;·î~optj/tâiitui'i.;~
,} "", '. \.:.,/.~" , " ,', ""'. . ",',,",'> .", ,,,:::./ ,':,/\'<'( ,~.;):r</'.". "
., ....•·..~~;~,~ţ/11.a:u~~n;'q~au ~~«~l,:); ~llţ~.~t\AAI.;~.a~~,·1wllf\e~t~s~
.' .alege, ldlJl ••e,h . 'Me'Ul.at: ," J1l uite .raPlllrl;. '4~\llulll.ahUIţll,1: :a.leg~
~ ··P;~~Vi,ţr,?~·::~r:~U$/r;~g~lilt~/~r~njciif:;'~i~~!~ţlţ:.~~;Rtr:.~;\ţf~W~·~~~ţ~.. ·
J~!t'IllQ,~~!Jr~tVj 'd?ţl1,~tQr '~r:i\~ 'Pl'ea",ti~eri:c~; ;s~~ k'Ş:u.CC~Jiq~""
lII\<:latiţ. \ce lj:lş~, ll,llfi~" deV;ill~.a,m~jQr".~~~((~:J.llşt~u'~ "~~\ ~~Yer~ . :.'
~ :n,e7,le, .~l <;le:ViJlea.mo,ştenitQrţlLtronlţlui.~la.r;,ft~ţij.:regelAie.ra:u
l.,',,~:'i.",,'i . .;, <"y, ,'.,\j ">,,': , ..,:,,,.,
.;,;,.".'.
',"1
. ,;, .
>'1/ '" ',' l"~",.","\' ,,' :''',''''"" " . ',,'

" 'c!leIUaţi/pr·inc~pii" ţ~f~'Pi,l}ePlWd p10şt~ll:itQJ,'ij JIl)iIl;i~,di;l'~~ "1

~râu' nu'IIiiţţ' principii tabelor: regale.' Clanul .era.to(dQ/'llUia':
'1, ,> ),
scutit de munca. îorţatăpentru rege,singura
a luUiind grUa templului depe dealul Magonga,
Kintu a trăit întâi şi de unde a dispărut deodată ...
Ei pretind că posedă plantaţi a originală, care
adusă în ţară când a venit întâia oară regele Kintu,
Nu/era îngăduit ca vre-:un membru din Clanulleopar-
dului sămănâncecarnea unei vite, ce~afost sfâşiatăpri sgâ~
Piată deo fiară: sălbatică; ea trebuia vândută şi mi putea sta
cu cireada 22).
Clanul leului:
Clanul leului dă următoarea raţiune pentru alegereatote~
milor: Indată ce Kintu s'a urcat pe tron s'a dus să vânţ)ze
un leu şi un vultur, luând cu dânsulprintre alţi tovarăşi şi
câţiva din fiii săLDupă ce-aoniorît leul, a lăsat pe unşel'
J

Sabagandasă-I jupoaie şi să usuce pielea. Acestlucru a

cerut nouă zile, dupăcareSabagandaa luat pieleaşia pre-
zentatco lui Kintu, careaşezând-o la pământ s'a, aşezat pe
dânsa· şi în mijlocul unei mari adunări ··a anunţat pe copiii săi
că leuL va îi un animal sacru în viitor şi că să nu~iîacăl1îci
un rău .
. Tot astfel,când a omorît vulturul i-a luat pielea şia
unit-o eu pielea leului pentru o cergăşi a spus copiîlorsăî
casă considere vulturul pasăre sîântăşi să devie totemullor.
Din acest timp aceste două piei împreună cu pielealeopar-
dului au format cergaregală(Kiyu}pe care se aşează regele
şi stă pentru ceremoniile de stat, iar animalele şi păsările în
chestiune auîosfprivite ca sacre pentru regalitate. In vre-
murile trecute nimenea nu putea să poseadă vre-o piele din
acestea. Ele erau monopolul regelui 23).
Clanul leului avea să poarte grijă de o tobă mică (Na~
lubare) care era păstrată şi întrebuinţată lamormântullui
Kintude pe dealul Magongadin districtul Busuju. Eaa fost
îăeută din un şef Mukulu Kasirules, care "i-a dat-o lui Kinttişi
se zice că eorigina tobelor Mujaguzo"24).
Nimeni din acest clan nu putea îi ales pentru tron ;el

22) John Ros.coe op. cit. p. 137.

23) Iohn Roscoe op. p. 141.
24) Ibid p. 141.
 putea oCelmu'lt să dea femeî în căsătorie . regelui, dar ele'nu
erau îngăduite a ridica .copii. Dacă una din ele făcea un
băiat el era suprimat Ia naştere; fetele puteau Însă să
trăiască 25).

Clanul maimut~i calabus ,'.

Acest clan pretinde a fi unul din cele mai vechiclanllri
. din ţară. Kintu,se zi.ce; l~ar fi găsit stabilit, când a sosit.
El i~a procurat ceadintâi femee Nambi, care după tradiţie
a fost membră a acestui clan. Clanul acesta dădea regelui
pe intendentui şef Dumba; tot acestui clan aparţinea şi omul
Kalindar, care avea Însărcinare cu.apa de băut a regelUI
şi care era dintre cei dintâiduşi la,moarte, când murea
regele .. Acest clan dădea olarulSegadela, care făcea oalele
regale. F'iecare rege nou, când se .Încorona. trimitea· pe fiul
lui Kasuju,şefulclanului, care ţinea oficiul lui Kyesi:mba
Kasuju,la zeul Mukasa cu multe daruri ea să-I anunţe de'
suirea sa. petr<ln 26).
Sir. H. H .. Iohnstonafirmă .deaseJ)1eneac.ă clallurileşi
trib urile din Banyoro sunt totemice."AIlimalele şi plantele
alese ca totemi sunt aproape asemeni cu cele din Uganda
variind oarecum după existenţa sau neexistenţa s.imboalelor
în îloraori Jauna dinUnyora. Probabil este oprepQnderanţă
mai marea antelopelor catotemi,În cQmparaţie DU ceea ce
găsim ..ÎnlJganda. Este ilegal dupăda.tinăp.entruun Munyora
să ucidă sau sămănâncetotemulclanului său...
Niciodată n'amplltutsă,mă asigurl'iecte'la.Banyoro. fie
de la Bacanda că străulQşii lor an erezutvre~o dată că clanul
lor îşiareorigina.înobiectuLales ca tQtem 27).
Cetind toate aceste Com1.lnicărirămânemJncurcaţi gă~
sind aşa de multe regule pentl'ufiecaretotem şi fiecare clan.
In general Însă putem observa următoarele:
(1) DescendenţaJor' este în linie bărbătească,. afară .de regi, "care
îşi trag genealogia în linie femeească".
(2) Toate elanurile îşideriv'ănumele lor de latdtemi şisurtt
.exogame, afară de elanul peştelui,." raţiunea fiind probabil că acest

251 lbid p. 142.

26) Ibid p. 143.
27) Sir. H.H. Iohnston The Uganda.Protectorate v.ol.II p• .688.
 ,Il.L u bar ts m'uit,
;,·. i..... R~figia.{pbp~~;{U,i.•.~~ga~~~.;.~~~~~'~,~i
. ,. ~Pl~~ă .<ll~~w,~t1i~~~i~9}?j',~\ {sp~it~l~:ri.~fJ,,-:l~.,;>,.(J~.J,:'H·.· •..,
,;\uJj:alţ ~u~~J:.. pe!dilrtu".~.O~Atţ§~!W~~,;,~f:~J şll.nţ~m''l.M'''''FlJ-''''''''~!it.,,!!!O<
.'up,lJ?i, ;~zyp,em~Jli~WJ,.,.,,~~j.i ::;M~;mÂ~ţi~~ât.;,Qât',Q.!");g;i·~,,.~i!~~~I:,~p,~ţl~~:"
PQ,~ţ~.we;rge; p.q~rW;:J,i~)!lţ :<it~ ,~~tcQţti!t~ni,i '
~~EuiÎl~ lume~ ce,~laltă./S'a:Cl'e;z~ut'~3" ' 'i',,,".,.f:LUl
\tJ:~g~. p~ ,~ei.;~j.!,.Ja,ti~~ .};}Jn~ţă~~wif\~j ll~ri't!;tU{,;J
şi~,~~~mQ§îi{,.g~l1:r~~j. ~i:'.zU~lpr, )~Quţ~,~,~~~\S,' ;~~,!ij:l!~.
ţ~Ilui'era prea lUare. Q.a să în~ă!ltietotali,l(
·'
 ···{ljtjtuistoria·luilfintu, ·ce1· dintâiu
vedem regretul pentru .trecut,
adus totul în acea ţară,ourn după
deţ\adeHţ~ JilUtlllplati:taco1o,el s'.a sirnţiţ $ilit să părăsească
ţata,<,,(mtl;,atelltoruri!e, pe care le-a adus când a sosit întâia
să.seducăsănu mai fie găsitnicăirea" şicumbo~
cetulşiîntristareaauurmat pretutiudeni 32):
M,oartea înspeeial pare să ti avut mare influenţă în
l'acerea re1igiunei în Africa Gentrală.
Dacă am cunoaşte credinţele diferitelor popoare asupra
morţii,mnfUnstare să înţelegem mult mai bine religiunea lor'.'.
"Cei mai mulţi dinindigenii acestei părţi a AfriceiCen-
traleatribuesc cauzelebolH şimorţii în primul rând vrăjitoriei
şIapoi .acţiunii directe a lui Dulllnezeu. Ei fac o remarcabilă
distincţie intre moartea provenită . din boală, - care deobicei
înse.amnă· moartea. d~vri:tjitorie ·-'-şi . moartea. . provenită. din
accidentsaudi]l răsboiu .. Aceste sunt mai mult sau mai puţin
acte ale luiDumnezeu, care nupotH ajutate, deşi câteodată un
accident poate fi atribuit unei persoane. vrăjite, în special
da~ă.eunom îeşit la vânat şi moartea a fost datorita .unei
fiare săIbatice "33}..
Dau următoarea istorie a lui Mpobe, care ne dă o mai
bună idee din. ceiace crede poporul asupra venirii morţii

Povestea lui· Mpob~ 34)

A îostodată unvânător cu numele Mpobe"careera foarte
dibaciuîn vânaful şoareceluide mâncat (musu). Intr'o zi cum
sta în casă, vede pe prietenul· lui Omuzizi venind repede spre
dânsul şi zicânduci: ,,.Vino săvânăm şoarece1e" .Mpobe a con.-
venit să se ducă; şHt luatlaţulsău de vânătoare şi câinii săi
şi-au plecat împreună să se aşeze unde era ştiut că vânatul
abundă.
Omuzizi îi spuse lui Mpohe să se oprească1a un anumit
h)c,în timp ce el Il1erse să fixeze laţul ca să prindă animalele.
32).H. H. Stanley: Ţhrou~h the Dark Continent vo!.l London 1878; cp.
Roscoe op. cit. p. 187 et seq.
33.) Sir. H. H. Iohnston: British Central Africa, Londori1897p. 439.
34) Dirf"The Biiganda;. An account oftheir Native .customs aud beliefs"
.by the .Rev, IohTl Roscoe Fblklore pp. 465 - 67.
 .~~
este ceva inde~
j~denŢagseheIli
arzi~eun Kame-
poat~ trep~ . prin
unsimţimânt. pu-

Imaginaţia Africanuluinu-i .·fuai. putin .•. . vie·dMât··gea .•.i),.

e~lOrlliltepopoareşLdtlcăne uităm la ·panteonullorgăsim
tot atât de multe zeităţi ca şi în Greciaoi'i în India. .
 Vorbind de religiaunuikopi sali, ţăran. din .. lJga~~a.
Stanleyode,scrie,astfel:"Inăuntrulcurţiinoi dăm de Illi9~ °
colibă pătrată sacrăpeIlfru genÎlllîamiii~I-M~zimu. Ace,st
g.enÎlI, prin. datoriile, ce ise . plătesc, .pare a nu li foarte
hrăpăreţ şi'avar, căcislmt de-ajunssă-lî I11p ace.lucr lirile.eele
mai simple, precum ar fi n:iştecoji de. ,me,lc,nişfe bileîr~~
mânt.atedehumă; anumitecomposiţiid~ierburi,mictbucăţi
de lenm deienuperi,'uncorn deantelopă în. vârîulunuibăţ
cu·îierbăgat in. pământ 36).
"In' materiede .. religie·<Bakonjo . practică Ull •. yâg·eult~l
strămoşilor, aşa precumepretutilldeni .printre. Negrii Banfţt,'
°
darei nu/par să aibă crecUnţăîh zeidistinctă deinnU)ll-
ţeleduhur:ilor strămoşeşti, uici nu se necăjesc mult de ma:-
gică, deşi .fără. îndoială au. printre '. dânşii obicinuiţiyrăjit().I:Î
negri. şi albi, .care intrebuinţează .cunoştinţa lor în otravă,
puterile lor 'mesmerice" inconştienteşişarlatallialor'pentru
scoPllrirele, după cum au şidoctorirea:li, fe~l1ei, ca~eaplică
cunoştinţa 'lor de. medicamente .pentru·vindec.areaboalelor.
"Printre. el, ca printre toţi Negrii Bantu aproape, ea~ea
suspiciune că vrăjitorul sau celce doreşte .să devie"vrăjit(}r
e un. spirit mâncător de cadavre 37}, care sapă corpurile .oa-
menilor morţi ca să le mănânce, fiedin un gust bolnăvi9ios
fie, din credinţa că această faptă îl va jny'eşti cu puteri
magice 38). ....... .'
. In. Banyoro, "fieeareJrib sau <llan.areals~uJla'y~hwezi"
Acestcllvânt. e tr~dlls demisiont:triprinlJlare,le,preoţ."Mllcţl­
.wezi()ricUln în8eamn~două lucruri, 0til! mai bine un lu.cru
cu două înţelesurLLş, orjgineaJlldicati:tmâ:ndouă lucrurjle
şi spiritlll11nuistrămoşsa~ .' şef şi . . lndiyi?,ii diII. ras~. superi ~
oară "iIşor .colorată Gala, de, .viţă .call()az;~ană?care axenit în
aceste ţări în . diferiteperioa~e, din tim,puricâl mş,i depăr:­
tate ca .şi •. mai de curând şi care în forma Illodificş,tă. şi mai
ne~roidă a poporului Bahima cpnstitueastăzi. aristocrlj,tia
tuturor ţărilor dintre lacul Victoria la .]10rd şi Tanganyka
laslld" 39).
36) H. H. Stanley: Trough the Dark Continent voL II p.383.
37)i\ceasta ~e poate veqea mai bineîn i\fricacentrală britanică Johnston p:
38)SirH, H.]ohnstQn The Ugallda Protectorate.London l:902,vol. II
39) lbid. voI. II p,.589. .
 «"Muchwezi$aupreotul,care
(fiecal'etrib sauclauarespirituLsăuprOPldtl,
e ',6onfundatcu totemu1).e . Mhivalent .cu·.. vrăjitorul
torui vrăjitor atât de conmn în i\.fricaNeg:rH(jr.lnsă
preotul acreditat al ..clalllJclui <mulţi indiyizisepot .1H"'j~~'ţq"F'
du~se ca <iocto;l:'i în magica albăsall oeagră40).
. .'. ."PrintreBahimacultulspiritelor strămoşilor lor
w~zi este. în mtilte,p:r:ivinţisimtlar .celuidescris ·djrrUJ11Y(U;~I).
Dar, dacăeredinţa .10rînspirite şie~piarea .lor s'a născtltdil~
cultuL şefilor' morţi. sau nu, e . fapt că aceste spirite, în care
ilcUmcred"par săfio.bţinut o·.existenţă· specială ea .·diavolirsau
spirite rele. (N.umelespiritelor, 'care suntcrezuteşj.<expiate
În Ankalesunf: Wamara; Kagora,Ncherro,Magaso, I:Han~
gombi,Qhome, Kiteta,:N<iou.ra,Ewona,Murindwa ş~ Muge:uye 41),
"Câteva din aceste.spiritesunt crezute. şi în Bairo,
însănmi. au şi "următoarele nume: "Trungo, Runuga," Kasaveta,
Enamweru, Mwegara, Muhoko, Mulenger4i Kahegii Nahuza}lt~,
Luiwo, Enl;1kaworia, Nyanrase, KaumPuli şi Muregnsi 42}.
" Unii din il,ceşti diavoli se zice fac pe. oameni săm.ăllân.e'e
pămâniÎn cantităţi IUari ~ o tendinţă foartecomunăinmult~l
părţi din AfriCa. Cele mai multe spirite apoi sunt identinenl~'i'
cu bolile, de care Bahîmaşi Bairo sufăr,precllIUsunt
febra, plaga bubonică, variola. Diabolul.Magaso în specialdfh
vine. supărător visitândculturile de banană noaptea şi
cân<! . banane. El produce maimultăperdere lui Bairo
lui Bahjma. Qriginaacestuimitpl'obabileste în liliac,
o înfăţişare diabolică şisttigă toată noaptea în CâlllP:U1dJ(,
bli:J,nane 43).
"Alte spirite se fac îndeosebi simţite pe ~7"'lnYl.l>.
ploaia cade din belşug şi aerul e rece şi umed.
că spiritele sunt împăcate,. dacă se ridieă'casede
frecventarea lor, Cei mai mulţi dinei cred că
lutulacesiQY micLlocuinţeeste mâncatăde ·.spirite, ne. u<>,,.
realitate e luat~ deşoareei.saualte vieţuitoare 44).
"Numele .spiritelor Ba-:luhare în ··Bavumasuut UJ!1rnt\t:!)~,.;
f;ele:· l .Tl'ukornru,· Isad:tJÎ',r' Btlvurna, '.' Kasota,WeseIlge(I~cueşte
îWctmpommitre} Na~baga (influenţează asupraf~~m.e(}eloF
pUS~într'uneornmic),Kitiko,Meru, Buyegu,Nabirie(presi~
deazăJanaşterea<g~nltmilorl~). '. . . . . '. • ...... '. .. . . '
"Principalele. SPlrit~/. adoratepriIltreI3asogaStlJlt:Na,7
vv
sanlba, al u.Illba,W'ait~inbugwe,Kintu;lV,I~gallda;~~ero, . Na.--·
langa,Kitak°,<Kalesa,Danugu,N~bisanafIţ'~gultr,Btl~ingo, .
Ta~'Ye, .·Kisalum.kaba; (Kirong~(JJtl~a'-trla~iri.~e;Kalfro!, . . ·~ah
gomb~e,Lumbui, ·~~l11irulltulllbeK~K}l~Kani~l1z.f'i~) ...•·,. •
.•. . Câtpriyeşt~cult11'I.:în::Basoga,)ei.atlîărăîndoiaHîprBQţi;
eare·asistă . . . lajCult~b;s~ecial,al .•·. fiecărui din. . ~(~e~~espirite.
,~?~~dunMus~g~.·.etl(Jl'ni~.săpbţie.· ·.ceva de.la·ag~nţiisllIJra"
m};t~ralÎaduceofrand~·lasicJ;iul unui~ sauJn~iIll~Uora<lin
spiritelem.ai·sus • menţiOllat~~iDupăf·. mijl0u,celeSa,le i ~rpoa.te·
dauntaur,oc'a,prâ sau . .•~.găină,ca~tîtatea.daruhd. vaJ;Îind
şi'dupăimpo~tanţa spiritului l dela:caresecereajut(JrLcUlllşţ··
dupăfelul cererei 47).
Incele·dillurm.ă vorbind de>.religiapO~drului : 13aganda,
Sir II. II.. Johnst()1rfa~e . ur~ătorureaobservaţie·~••.......•.......•..........•...
';"Când .Speke a 'illtrttt>pentru întâiao8irăî Il iUganda,şeÎif
şlpoporuladerauclI cOllvingerela ooare~atereligie'elabo:'.'
rată bazată, fărăîndoialăeat~ate religiile • . africflne,pe . cultul
oI'iginalalstrămoşi1or, d~r.acumdesvolt~tăîntr'ullcultal
uno]] numeroase spirite sau agenţi supranatur~li{cam> 3'7, la
număr) Care> s~auiasociatcu 1umina,uraganul,. ploaia,di~
ieriteleboale, cutremure ," de· "pământ, şi 'attefenomene
naturate~); .'
Interesantă IllÎ s~p~reurniătoarea desc~ipţieăl'eli~
g:il1niidin .Uganda,! Unyoro,şi Karagwe făcută: ~nHandbook
oîtheBritishMuseum: '
.;;Religiaconsista dintr;un cult rnaiIllUItsau mai puţin
organizat 'alspil'itelora1westrale, .în .·special'alacelor şefi,
c~re" .deşi Baganda,;..cred,în'spiritele răsboiului: şi! 'vânatului,
residă În anumitecornuri (fig. 183). SaerificiulUman a fost
in mod deosebitpr~valent în Uganda{fig;·31);Ghicitul cu
diîeritele lui metode este practicat Pe o scară întinsă, iar ma~
gicape)1trua procUraI)leae~ste generală, ,mai D,lesprintr~
triburile de sud. Ba.nima au o preotie&peei~lăj' care residă;
în pădţlrea. $acl'ă.ea să hrănea,&că spiritele şefilor mprţi" 49).
"Acolo' nu, sunt obiecte. neîn&ufleţUepresup:usea,ti. Îl;t,.
vestite, eu plÎteriA~1lloniacesaţl divine, ci. anumite animale
Se presupune că .sunt.adăpostul spiritelor .şefilor jnorti, adică
daciiull pul de .leu. egăsit ţn apropierea tInui mormâut 'al
unui şef se zice. că şeful s'a ridicat în formă de leu... .cKu-
sa,uguka),.Puillleste·OIioţat şiîJlgrijit şi s~<iahranăşi i se
dă săinănânee "50).
Venim.acum la .deClaraţiile Pomnului.lohIţ. Roscoe,
"Bagandaa:!,ost totdeauna o naţiune religiQasă,. foarte
zeloasă în oQservarea riturllorşi ceremontîlor îIiJegătură cu ..
religia lor . Obiectele lor de venerare şi adorlll'e .SU)1t de. patru
feIHri:.~eii (Balubare); fetişii .(l\1ayeuibe),amuletele· (Nsiriba)
şi spiritele (.!YIizimu)i' 51); .
'$eiipot li împărţiţiin'de:uă clase:
" Zeii .naţionali, ai .căror preoţi apăreau cu obieetel.e· ve~.
n~raJiunii înaintea regelui dih când·jn câ)1d şi a .eăror Între:-.
ţinere depindea de stat şi zeii particulari,cari erau în legă":
tmă cu oare.' care chin particular şieraţl puţin cunoscuţi
naţiţlnii.În general şi de mică in:l'lţlenţă Jnţară" (j2). .

Zeii' nationali.
~ , ,

"CiIltulzeilorhaţiohali a fost sub

regelui; datoria lor ceadintâiera protecţia regeltlişi"a
tuhii. 'Deşi regele îi consulta, le trimitea daruri
pieze 'şi muia instrl1cţiufiile lor ,cu: tQafeaceste
ei îl jignia, ,'el trimitea şi jefuia templul
guru! inţarăputeâ să îildrăsIiească să.comim un
stj,crilegiu; ori' care. altul,· ar <:fi 'vrolat .propietatea
sigur de moarte . îllIIlâinilegardienilor templului
Zeii naţionăli' aveau templele lor alese pentru

4~) Th,e~andbook oi Britjsh Museum L(Jndon 1910 p.

50) 'The Journ~l ~f the AfricanSociety val. IX p •.Ş74.
p;rStitions:ibid p.384· cp: ,StanIey In Darkest Africa vaL I( p.
51) The Baganda. An Account .of their Native customs
1911 cap. IX p.271 et seq.
52)!. Roscoe op. cit. p. 271.
 " ' " '", " ,'.,",:" ,;., : ','+:. "le "'~> '" ţ : " : .:
~i1ti~!f"'lett'l!\td"lÎlIbi:7;'m .",'11 ;(I$~')lntina.tla.1!fr~~ .
'~~i;,~~i~~()~~~~~it::t~l;: '. ':!l\;'; ·tH?'L··b~~c;' :~~!J.. '). '.... ,f"'!?i.'"

'i~(;1ii'i,;~;ro~p ll!JinJla~ttl1),ti)~[(f(l~;is~rr~i:trmt, c!f:t' m0Şitl~\Jit~mtl,«ttt1(~

,'~~i*tlmtfiij.ij),lMfi(!ei\l!l1J.~0i~{(a.C'ăÎ~~m~~j~aw{higQ'V~ÎJ.lnează ,',
~1tl.~~nl4irîUbllr'~;i~!IlY@!PmâlRta:t~~ jfjtfiij~~:.fte~n!U~,~ar~~i~; '" '
~iJ ~tl'Y t";z"îUlti@:p"v UK i~tiD.ftlJff!d; i"'@mlÎ'''~aÎ'f'UI~ijmi ,,~t

·~f:~~~r~~~f~!~~~t~li~;
n

, teIţlplţl, c'ş:itie~ra; ,re:spl)nS~a1:)i:l,.rl'en"tiI't:ll:Si:g'u"""'LL'~""

 regell1i,~und6 .îşi repeta cererea; Ascultând cererea,
triIIl~teaduJ?ăcâteva trestii~ce .erau crescute anume TII~nl'~"1.
a(}est>scopLşidădea. tretsaupatru pmului al~s a
ghe,tor:pl~ucrăriL Trestiileeral.l insignile oficiului
nieiaupesuprayeghetorsă adune lmnea
elemai,er~uapoiîntrebuinţate spre a începe clădirea
peremântlll !;fi.
[):uf;l.~nd latemplqtrestiiledelarege,trimisulledecora.
prevesteal,levenimentele(Kulagule}şi
da~(1e,au.SrllLtu.:~i cu privire larăsboaeşi vindicarea bolnavilor 55).

cele mai vechierau.l{>euri anumite{Ma.,

"n'-'~u,-, uma;ne"laporuncazeilor
locuri avea obiceiulluiparticular înceia
pr.iveşte executăriiwictimilor.Anumiţi zeicolltrolaIi .
aceste lOţ\urişi. informau pe rege la·· ce ·ocaziisăîie,sacri'::
ficateIvictjmile. şi iuce locauume.
Era;t:l treisprezece locuri· 'de· sacrificiu, fiecare din ele
avân;d4:tlcustode,În; timp ee unele aveau şi temple cu
preoţi şi \ cţlsuită ataşată .101' 56).
;,,;Meţţ)daaprovisionării acestor locuri cu victime era
În;doită.lnunele cazuri victimileerau bărbaţi' (câteodată şi
femei),care s'au <făcut vinovaţi de. vre:o crimă, ÎtL altele erau
oamen;i inocenţi prinşi . din ordinul zeilor în diferite puncte
ale principalelor drumuri, care . duc . în Capitală .. Aceştia din
urw~ . adesea,··erau eapturaţi,ca să ridice. nUfilărulpersoanelor
cerJltedezeipentrusaerific.iu.Fiiudprinşi ei eraulnmânati
poljţieiregalespre pază.Regeleat\lnci .trimiteatsau la zeul
Kio'tlltasţ;\,l.l.ll;tzeulNeudeeasă anunţe că numărul {kivenlloJ
vietimilors'acompleetat, iarunuldin>prisonieFiera de .obi7
ceiu ttiIllis·latemple,ca să pledeze cauza tuturora şi să vadă
ce· ·se .ya·.facecu· dâIl§ii.
Qracolulprin mijlo.cirea mediuluLarăta numărţll. vieti"
milor repartizate 'pentru fiecare loC; după care regele dădea
.diferiteindicaţiuni executătorilor, ca să conducă victimile. în
diferite . locuri.

55) LR(JsC9~OP ..cii. pp.276-7.

56) Ibicl. p.331;
 Lista zeilo,J' dată de
Marele zeu lVhikasa Zeii 1 Wamahi
Zeiţa. Nal~atlga; principala soţie Zeiţa Na§aworiyi
:a luiMuka~a Zeul Musqkaşi Gulu
, ,ZeuLrăzbohllui Kjbu~a .• Zeul Walumbe
Z~ii războivlui Ne4de şi Kizahira Zeul Nkulu'
Zeul plăgii Kaumpuli ' Zeul' IYIbale,
Zeul vânătoar-ei Cungu Zeul'Gulu
Z€ul Katonâa Zeul Namulere
, Zeul pământului Kitaka Zeiţa,' N abusana
Zeul Mirirnu ' ?:e.iţa'N"agady:a
Zyul 'VIilngq zeul Pyth~:m
Zeu! Musisf Zeilpădurq

Rev. 1. Roscoe yorpe,şteapoi de spirite,fetişi şi, amu-

lete ; 'de spiritele pomilor, spiritele dealurilor, spirţtele, rîurilor.
Ca, să ne, facem o idee de ceia ce, cugetă ei asupra
zeilor" a~~gem p,entru momenttrein~raţilllli relative la zeul
păAlântuluJI\itak:a, z;eul naşterei Mbaleşi .zeul, morţii, ,Wa:-
lumb,e.
ţeul,părnântului KitakaIJ.l)
l(itaka, zeul'plimântului, îşi avea templul săn siInpluîn
Busiro şilllediul său era NalrakLEleraadeseori, visitat de
rege,cândaveahitenţie să trimită Ia moarte oameni con-
damnaţi deâlţt z('ji.Regele..în, astfel'ae irhprejurărltrimitea
'lai}:itakaşi-l ruga să distrugă duhurile celo~ condamnaţi la
nioarte:Mediul suti 'influenţa zevluiîşi lua sarCÎnade a ucide
corpurile şi spiritele lor, aşa încât ei, nu se ,mai puteau
întoarce să facă rău regelui. "Kitakaera con,sultat de' îel11;ei,
când ,doreau să-şi asigure 'rezultate ,bune de la, o~gJ'adină
nou' făcută. 1 semafîăeeau. rugăciuni şi i se dădeau ' daruri,
ea săprbdudi lpământul rod abundeIlt. '
Zeul Mbale 6?}.
MbaI~,zeul naşterii avea templul la Mbale în Budu, el
avea o peşteră, în/ ci\reerau o mulţimed.e lilieci. Preotul şi
mediul său era Namata din clanUl inimii. Supraveghetorul
dOlneniiiluiera Maagal~, de a,semc:n:eaun preot La acest
zeu alergauîenieile, care doreâucopiLCând ()femee venia
61) Din The BagandabylohnRoscoe p.312.
62) lbid. p. 316.,
........... Nu'poatţl fin.ici Oîu~t>ială căln
tO;fatuluiUgandei, în;ţal'apoporuluiBaganpa
B~b:iQJ.a'13akongoşiBanyoro, în,to~tăacBâstă >LQ.~kU·~U?
practică cultul morţilor, vener~rţl3: strămoşilor.
tele.suntdţl.acord:asupraacestui' punct,. dela'cOII1i~nic8:re~:
lujStanle:wasupraluiMuzimudin l1licacolihă aJătanulliI
Bag.anda . până la .panteoliul complicat ald.lu~ Roscoe.yreti"
tateaapare;. când.încercămsă iuţelegţlmcevamai mult:
.Dacă, enecesars~îacelno. critiGărapoarteloreitate, pro"
vţluite ·de la autorităţile. cţlle mai . bune,trebueSă>spun~m
cUTegret~ă·SirH. H.·J olin~ton şiînipreunăcu dânsulmulţi
contribuitori :.la deosehite:evisteîntre buinţţl3:ză termenipr~a
vagi.E.o .• QJ.are nevoe de.otermiuol.ogieprecisă în special
vorbind de magică şi religie, preot, vrăjitor; fermecător. Ori
cât. de ,·greu.ar îi. să distingem'. în.practică,ţlstebinecunoscut
acumcăunpreotnu~i uuvrăjiior şi. desiuumete lor nu
trebuesc. confundate.
Mai .departţl trebue să mărturisim căprealIl~l.tăsigu­
ranţă in nllraţiunişigeneral:i~ăriNa~tnu-'i \unsemnbun:in
Antropologiadescriptivă. .'. . ..• '. .i
'Cartea Rev"·I:Roscoe este· desigur ·ulu· . mare. progres
instudiulreligÎlmiiafricane: .Eunadin celemailmne cărţi
ce avem asupraAntropologieiaîriCajte.
Preeurham.văzut . autorul clasifică lucrurile, le descrie
câfmai exact posibil şiîntr'unstiI·îoarte. simplu şi .dar ne
araţă limpede că în cele din. urmă am găsitobază,pe care
să]l:e sprijinim·.lUdecata·noastră,·Mă . simt\obligatsă~l1li,ex"
prÎlIladmiraţill· meapentl'U . .• o aşa de splendidă lucrare şI de
sigul'săqrecomţtndca e:xtemplu de l'elulmonograîiilor pe
c3il'e"le dorim:jn . Re,ligiunea. Comparată .
. . TermiilQlogiaest.e oohestiune de cea· maîmarelmpor..:
taţlţă, cu deosebireiu?privinţa.subiectuluLcucareneocupăQJ.:
sugerţlZ' ideea ea 'în nal'aţhmile . . yiitoare să s.ţlevite intre-
bu.iţlţareae:xtpresiun~igenerale:Dllmnezeuşiîn ·.locul.eisă
se întrebuinţezţl' numele speciale indigelle,peRtrua îi în·· stare
să prindeÎnînţelesuladevărat,eeLmai aproape de realitate.
, . Care este înţelesul deplin. al religiuuiiinaceastă re..:
giune? Inainte det?atee de remarcat controlul cel maLstric t
din partea statt:tlui. E îapt--"' dupădeclaraţiilBRev.J. Roscoe
că Cele mai multe' ceremonii şFcredinţesunt ·sub ·juI'îsdîC~
 ţiunel;tregeIut.·.·Z~i,fiiil.<;~iJ~~~tt·:~au ···zeii· naţionaliîşiiavea~
tem-
plel~10rdupătlleg~.l'~~ttl~egelui65) şieI avea·<putere:.chiar
să.tdisţrlJgă llJlterniPl~lţi()ridaca nu aceasta (iccBigut"să:prade
untempllJştJll()şia;ilui" cân<L .unuldinei.l-arfi·necăiitQ6)~
~cefilLfap~ ueobligă·să 5considerăm. organizaţia. sQ.cială, care
are putere să .selecteze<şi. săsiştematizeze·atitudinilereli.;
gil'ase,>Zeii'naţionalipare~se afioselecliuJlesQcialăa
zei19l' vechitotemici,prima.L(tegrabăa"celor maiivenerate
·splif;'iteialerudeniilor." carepllin iputer.ea lors~audoveditpentru
!olosulstatuluişiregelui. '. '. .' ." '. .. . ·•.•·.i ..ii
Acestguvernământm()narhica.poi.ne.aratăcă'iROLil'l"avem
de"tl f.ace .. eu· unpoporjntrut1)tulprimitiv,.~um;ar.fideiptldă
Pigmeii din' pădurile Alricei: ori . Arunta . din Austr!llia.,
un popbrdesvoIta.t.
··.Arfifoade.interesallt .săştimcum aavuklop acest
proces .deselecţiunes(jcială;cumun zelJ. totemic .• ....nuîn.,
ţelegaici unzeuanimal'şauvegetal, Ci înţelegofiinţă.per-"
sonală
, . . . a.unui·
. . . .anumit·
. clantotemic·.--:-". a
devemt··ze·ul tuturora.
Elar.n'avemda.tesufici~ntecasă formuIămca.zul~ . . .•.
Religia.· acestei părţi a Africei Centraleesteif.oarte com-
plicatăşielaborată67y. Exista o distincţie sOCi~lăJînţre ma~
gică· şi:reUgie.Deşi. i~voamlcoml!lnpentI}u~mâIldouă . este
puterea·' mistica, .ce treibuia" ;~âştigată:sau Pr0dUŞ~j> m~tivele
IQt'suntpiîerite,pe când .una estemai.perso1}aIă,şi egoistă,
ce~laltă este mai .soGia.bilăjşialtruistă.> "Magica>estewâtă:in
tJganda, o·> persoană >"acuzată de vrăj.itorie,·este·.arsă>pe'un
câmp .,.·întins.·, şi . oamenii, >care·trecprin,a.cel:locf.aruncăiarbă
aSup.ra locului,ca săQpreasc~,spiritulde a-ip1'illu,epeei'\ 611l
!.Âcea.stă.> moralizare. aspivitelor sau azei10reste de mare
importanţă.· Amândoi··.Sir.IJi.. IJi: J()hilstpn··. ;şiRev.l~Roscoe.·
sq.nt.rle. acord ·îna' nepov.esticum 'spirite~~ ."şizeiisunt în
legătp.răcudiferite . nevpi>ale.oameni1or:
1.} Dorinţa. >dea.vereşi ·fericîre;(2).,dorinţad~ptoaeşi
abUlldenţă .. în'agricult],ll'a·i.·3) . ·doruLdesati$facţie\mol'ală;când
faptele'. bUne .suut·.;răsplătite, iar cele rele· pedepsite.
mult î;nc,ăan.u'mtţi:copac.Î;şl' petre erall privite cu veneraţie
şi crezute că au putere ocultă" 73):."Ctilttilstrămo'şilor apare
foarte I!atllralla. ;\3;)l popor, în care organizaţia de trib a ;ajunR
un stadiu înaintat eşteexpresiuneanaturalăa.rever.enţii
patriotice pentru un şef victorios şi sfetnicii săi. Fac:ereade
plQae .Îitşişcj.eri .este de mică·importanţă.Îhtr'o regiune bine
ud(j;tă,. dar .0 chestie de interes vital pentru un popor agricol,
un.d~cădereaploii este·. uşoară ·şi .neregulată74).
Iar Sir. H. H. Iohnston continuă :,,8:-a părut imposibil
ca:i;:ttM unei!amilii, .căpitenia unui sat sau şeful unUi trib
săiwată pel'Î.aşape neaşteptate, când .. eLa exercitat o in~
fluenţă atât de. mare în timpul vieţii sale 75); De. aici s~a născut
întâi credinţa în im.ortalitate.şi după aceia facerea· zeilor.
In religiunea Bantulll.i .din această regiune sunt două
elemy.n~e distincte: a) cultul strămoşilor; b) cultuhnaturii.
Duhn,rile. şi spiritelesuntpretn,tindeni.
ComparândLubarismul' cu Nkissismul găsim deodată
o mare deosebire: In timp· c.e.în Nkissismul din Africa de
VesLcultul naturiie fundamental şi cultul strămoşilof . e adî~
ţiQual,aici în.Lumbarismul· din Africa Centrală cultul stră~
moşilor este fundamental. .şicultul naturii'.parea tradiţionaL
Busoga' au spiritul ploaei; Takwe esteun "Lubare" care
locueşte în rîul.Ntakwe, în care se îneacă toţicafe:săvâr~
şescimoralitate; Baganda au.zeul pământuhli Kitakwe"căruia
i se aduceau darurlşi rugăciuni ca păll1ântul să.producă
roade abundeQte~'.76) orUeele, pe care le numesc "Ngagwe" 77);
dar aceştia şunt <prea puţini in mar.ele panteon,".a cărui listă
am qat~o mai sus ..
Fenomenul acesta e cel mai isbitoT în evoluţia religioasă
a Africii. Există două atitudini paralele, în care un:. popor
înclină mai llmltspre oJormă de: manifestare şi altul.spre alta.
E cert, că imaginaţia contează foarte mult în ·facerea
religiunii, şi in. special. a mitologiei. O bună pilda .se. poate
vedeadn poveştile zeului morţii. Deşi esenţa e ac eia'Ş , cele
Roscoe, ibid. p. 271.
74) Encyclopaedia Britanica, Art. Africa, p. 327.
75) Sir. H. H. lohnston: British Central Aftica, p. 449. Vezi informaţiuni mai
departe. Cari Meinhof, op. cit., p. 61-73.
76) l. RJscoe, op. cit., p. 31:?;
77) Cp. johnstori, Ug. Prot) voI. II, p. 677.

126
arÎ:n,clina.Îllaimult cătreo'atitudiue ··speeială,
.01'icum sunt două straturi
înţelegem" aceste··. stratu:ri,·,.trebue·să·
poarelor:·' VOl'biplde Bantu, dar .e·aproapesigur
cuvânt; ··ca,re· nearată.>numai.eultura popoarelor şi ines.pnl. ne
preapuţi.ndediferenţeleantropologit'le.
Caree atunci formareligioa,să cea mai primitivă?
,., .Eu înclin să cred că Jotcultulnaturii emai de timpuriu
şÎ"mi bazez aeeastăpresupuRere pe faptul că .Negrii din Africa
de vest, care, au cultuln,aturii sunt mai primitivi decât Bantu.
Dar reclmoseeă· nu~isîngurul ,răspunsposibiJasupra
chestiunii. Se poate răspunde tot atât de binepresupunând
originţ· independentţ); Inţelegurmătorul J ucru:cădin ,un isvor
primordial, '. e'are.afoBt. ceva .sJipranatural; necunoseut,extra,-
oidinar,a,.ieşit .independent într'o parte a;.Africii"animismul
ll.atural" şi înaltă parte "animismul ancestral" . şiapoi 'fiecare
din aeeste j'ormes'au influeRţatunapealta,dupăcum po-
ponreleau venit.în contact. Daca aCeastas":arputeaproba,
Ghestiuneaa,rprimi . . unrăsp uns' '. GU ţ0tul·a,ltul, chiar <Iacă
rămâne faptul căi cultul naturiiesteîntroduceremai târzie
în religiunea Bantu.
Ce putem spune acum asupralui Dumnezeu, aşa precum
îl înţelegem n0i?

lII:>Filtiţa. suprem.ă : Katonda ori Mukasa?

T:rebuesăobservăm căseopulprineipalalaeestei cer-

ee.tărieste .de-adetermina în ee măsură minteaafrîcană a
putufconpe~e ullnuÎllnez~lfsuprem, dacă deoparte .este
c(i,zulunui monot~i.smprimitiv).orfdaeădealtă parte avemd~-a
face cu un foartevagpoliteism. Pr?olema eextfem de grea,
fiindcă toţi aceşti termeni sunt mai· mult sau. mat p1:J-ţinge­
uerallzărij'ăcute de noi înşine şi\cândîncercă~8ă-iaptieăm
lar~alitate nugăgi~ distincţiunile,ce sunt~I~a,tâtde depriIlşi
ale întroduce în diseuţiunile asuprareli~hmiLAeesta+ cazl:ll
îIlUganda. Cine pe de oparte poate nega că poporul de-acolo
 0hestiuneaseridicăînf3peeial, ··când î:acel'căm să· COIll-.
parămpe.Bagandacu,c:elelaltepopoare Bantu, care au (Jcre.,
dintătn·ofiinţăsupremă,înjJ;[u~ung1:t,în Morim();UnkuluIlktrlu:
Care-i.mai . ·•.aproape·.·. qe·.·Multrngu.·oriMukasa'J .·Şidacă
Katouda este ca;Mlllungu;<dtrmnezeul certrlui oriaLJ>:[irţiide
susa> Universului, :'de·ee Muk,asaaremaLlllare importanţă . .
de'jcâtel? E > sigur . că poporul: nusegândeşţefoantel1lult la
Katonda.Rev; RoscoenHaminteşte. doar în,/treayăLSir... Ii.
H. J ohnston ni -1 meuţioneazădeasemeni,d,ar<utr in.Melaş
feL ca pe Mukasa:
Cum trebue să socotim acest lUCru ?Insărcinareanoş,stră
este de a descoperi aceasta.
VOl1lstudiadeRitd~e.a~iinţii.suprellleîn.lJga,ndt;t;·prin o
paralelă intre Katouda şLMukasa. . ;.
Inainte dea intl;aÎll;.(Îetalii trebue săjus,tififŞqdată mai
lllulL,pentru . ceam.;alespeI\1u!{aşa ca z.eu<s;UpreJll;:L-alU-
a1eş:· 1} fiind:că.e1este. ge1maiimportant ze.tr înştileReat;tctuală
aI't1ligiunii .pqpoţ'uţuhBagilellda ;.2} . . îiin<ţcăc'llţţulJlli.l'ezumă
lllai • •. . lllult . Sau .mai'Pllt.iu<culte1e ..celqrlalti .· ..z.e,i;.• Ş} . tocmai
niIld~ă, .prohlema . . . noaş;tră.esăgăsi:m< ql'igţnaşauorjgiIlile
credJ;nţilin o;;Jîiinţ~şuPŢ.e,Illă" . . . . .•..... ... . ,i... ... .. . ;.
i";;Ş~ d1;tcăşunte1llge;;tcqrdcJJ Pl'· ·AQkerlllafi,n .că ·d:eş1. B aqtu
aparţinf:L8e1 uiaş . gruP:etn!f.m,'eitqtuşi.pQt îillllpărliti,îJldollă,
 cu.fiLsăi .......'. . ....şiKibnka.·
.' Inainte. qe naşterea
zice+eătar1i~refuzat.",·sâ"""'.'~UF'~
anumitfu plantăc,unoscută
mâllca.Cândcopitnls' a. născut ea
După ÎQ.ţă,rcat elreÎllza să
mânca ·.numai·· îniwa .şffi.cattil·aninmlelorşi
Când era. ·iIlC~lcopil,adispa:rut .~, ,"" h~,
dâusul;.abiamaitârziu:a. fostgăsitîu
. sub un copac mareaproagede'·lac:
trgeeântocmai.. peacolb, . . nVăznră
satului, care 'merS eră să~adă şi'să
chiseră<că~la.ivenlt djll Bllk asa şil-,a
(adi.că cine~a!dim insula Bukasa) şi acest nume,
aceltiro.p~ '.', ....... ..' . .,..> ...'
Un~ldinoameniiieare,s-atldussă~I~adă,
IUagtimba,. spuse;to~arăşilor săi că nu ,p0ate'
peţărmtoată',noapţea,aş~,că.·îl;luă .într'o·'
peostâncă,"pânăice •. hotărâ~ăunde'să"lduc.ă.
, Oamenilor li era frică să-I ia în
ceauet,el •. trebllesă" fie<supra Yl,llllau/de-a
suIa .IOll;..• AstfeIs~a..hotărît.săse;cIădeascăo·' f'loUll:jY
dânsul în apropierea rncihunde wstat, iar, ~e;n~agţ~
îngrijească de el. Ei erawjnîucurcăturăc€'
nânce, fiindcăelrefuza,.orÎcelucruise aduGea:
înţâp;1plaţ,gaeisă llcidălln boli şi elJlllediat~ v,V!'ţ"''''!''''''j~'''''!'V'j!
 defl;,.şângel~,. fi(latu,L şiimroa.,f!e,şLarefuzat:orice îeL<le catne>
iS.'a d.at;
.âc.easta a i;g.credinţat),pe .oaroenică"iZeJ:lşi l"au~ CQ!ll-,.
'·sultatpentru,·b(jaH\. şi+.auj(;lerut<sfatuJ.lui; cânf!·;se . găseawin ••.
ne.ca~, Selu.agu,roba: deveni. pl'eotul său principal" pe .eâ;gd).
Gugu> şi·· Se badide '. care ·luseseră.asistenţiisăi.d,evenirăpreQţi
secuudaJ'k.N:uroel~. ace~tora :deveniră:nuroele .oficiale ale
pre.oţil.or de mai târziu.
PelilltfumultianL(dupădunii.pentru':patrusprezecegene­
raţii) Mukasa ac.oIltinuatsă trăiască în c.oliba, care ..i~au
făCule.o unde. preoţii ingrij.f,;tu. de el.
Ap.oi el s-a casăt.oritou. treis.oţii, a.cărGr·uume. efau :
Nalw:anga; fiica lui .. Kibonga. (Un elanulpasăriiJ; .Najembe, nica
lui Musumbe f!in clanul maimuţii; şi Naku,aN că:r;ei. clan: e
necunoscut.
In privinţa sfârşitului Zeului părerile sunt .împărţite.: unit
zic că el a. mUrii: şi a. f.ost îmmormântatîn insulă, în. pădure
îna:pr.opiere .. detemplu,pe c:ând alţii afirmă că a dispărut
deodată aşa ·cqm :a. 'venH.Ş~)ţ';
EpisC.oPul Ttl(~ke.r\scrie . următ.oarele:
,,((uUul) Lubare este.·cea..mai veche in:Uuenţăreltgi.oasă,
pe careo:pufem urmări in Uganda. El· desigur ajucatun
r.olimportant; în.. eyoluţianaţiunii: aşGlj cum o găsim astăzb
C~~a fost şi de undea. venit egreu de .spus. Sunt trăsături,
. înturrecateşi înegurate e. drept ----:- .dar .,care nu mai puţin î.ac,
pe. cineva să. pr.esupunăcă .odată ~ pqsibil şec0le Xn urmă + a
f.or3tJn .c.ontact cu.creştinismuL De pildă o zi de .odihnă; pentnll
.om, fiecare a :şeaptea zi nu~i necun.oşcută mult.or părţi din
Uganda~u.nde., creştinişmull nla pătrUllr3. o Jună. de .odihnă,
fiecare a, şeij.,ptea lună este ţinută .în multe .părţi.; ca onQrmă,
carereguJeazaJ cultivarea pământului. o cel'em.onie, asemenea
b.otezului se .obr3ervăcând;s.e.toarn~>oleiu; pe ;capul C.opiil.ol\
şi li se da; un: nume.
Acest cultre.cun.oaşte··ftinţa supremă-Kat.onda, creatorul
. .omului'şi.at lumii, dar şi alte zeităţi cer credinţă dela. sluji"
torii lui.; precum eMqkasaj zeul lacului 81i}.şiacei Zeictm"':
trol.ori ai tunetului şi.'fiul.gerulul etc.,
84) I. Roscoe op. cit, pp. 290-2.
85) Bishop A; R; Tucker: Eighteen Years; ih Uganda and. Eas't AfriCa.;
London 1908, voI. 1 pp. 84,5;

132,
 peM'Uk~sa unit)l presupuneau
famiHer',39); .
Urmarmd toate aceste' rapţ)al'teeste absQl utsigurcă
Mukasa eun: stfămoş, ~mai. multeă.el afostfiinţa:umană,
care. diIi cauza bunătătii'luÎîtfost pdvitca zeu" 99). . . '.
,Ar fi;interesant.;Sftşf;imUHtimultde fotemismullor, în
deosebi deeianU1·ilepasări(şi.·m~imu~i:i;. din. care aU~Qst
·luat~.sotiUe:Sale; *c.~astţt· ne-ar ajuta foarte mult să Înţelegem
pe deplin PQ?Jitia luil' socială ca ,zeu. . .
• OriCcum,el esteunz.euindigen diniIU3ula;Bubembe; Proba .
;suficlentăpentru~ceasta ·esteeă' loc·uitoriiacestei i:nsule·;din
'!acuIVictoriaNyanzasebucmaUde (favQare~luiînmod
excepţional. "La·.templul. său numai. regel:e, unu;ls:au~oţ;şefi"
.cOllducătorişlmmaşii illl~diaţi aL zeului, .care ţ:răiau pe in-
suIă,.puteau să .alerge. d;uPăăjuttir91)~A . . ' .
Etavea. rude. în ţară şl.umll<dinfr~ţiisăi.;g.ibukaa:de­
Yenit{'faimosulz~ual.ră,liboiuluC.Nimic. n;t].J;toateJi mai cQn~
. vingătof deuPlunitatealui92rdecat frateţe·;să,u,.ăle; căruiră­
Jfiăşiţe sunt printre cOPlorile niuzeuluietnologi:CdinCambridge:
~i a fost unerou:r>'iudecu,raj:şLenergie"În cQ;p.Hăl'ia
lui "elm'ânca . nllmai,inima,;şiţi~atulallinial~lol..şi;.f>ea. sân- .'
gele lor"93). '. . '., . . . . .... ,.';' .. ?; .......
. '. >Dupăcomunicăriled~lui;I.~oscoeM'uki1Ba{J.fpşt: aJnn
. zeu BinefăcMor;blelnuI)retind~a:sacrUieij;umalle;c};~ra
.zeuibelşuguilli ;·flJ e.mbIema:sa '0sfâptă .. era ,ai:)patâ; .EJ el era
;ţinuf.încÎl.1ste •.. univ,ersaIă:regeletlco:ns'lllta. şi-i;adiH,~ea
aIlimale spre.sMr~fictu, ;toate, naţbl~ile . îL. Stimft.u;.fe:rrij:lile.
fără/cQpii H .invocau pentrucopii.'{JEra.zeuUacuIMi: ,.M-ukasa
caze ulai lacu;lllicontr()laf(!J~tunJle .şi i:nPlulţia peşte,IQ, el.· in'-
Iesnea drumurile ·căIătorUof;·;pe .apă:;. 'Ma:rinarii • cereau bine.-.
. cuvântarea saînaillte de a porni Îr{căIătorieşirl chemau î:rl
. ajutor, când erau in :pericolde; .furtună." ·9~}. g) . Muk.:a.sa,:·era
.preser·vatOl!ut tuturor. hiţrurilor.bune.Slr; H. H.Johnston
, " . . "

89)lohnsten p ..59~. Yel1:işi legendapp.Ş94-SqSOJh cit,

. 90) Roscoe op. cit. p.290. ... ..
91) Jbid.p: 291.. . . '. . .' '. .'. ;
92) După, 'o tradiţie Mukasaetâ urnil din companionii lui Lukerrâi, Wilhem
cuceritorul Un}'oreL Nota în johnston' Ug. Prot. p.677. .
93) Roscoe. op.Cit. Pl'. 290--'-:2.
94) lbid. p. 300.
 pr6fl~u Zisii,. ci .priv:eşţe
etjmpuluÎ n.6struj pentru urmărLliniile m{iri,
i

\ate.Biserîcli~ .Eaesle·· astăzi . ~ s'0d~tate proporţij

;nieipâată \lumea•. (a1.lto~ulse· cOfljpli).ce