Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ioan G Coman - Geniul SF Grigorie de Nazianz

    Încărcat de

    vladstupariu
    168 vizualizări28 pagini

    Titlu original

    Ioan G Coman_Geniul Sf Grigorie de Nazianz

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    168 vizualizări28 pagini

    Ioan G Coman - Geniul SF Grigorie de Nazianz

    Încărcat de

    vladstupariu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 28
    ALMOST INSTITUTUL ROMAN DE BIZANTINOLOGIE No. 5 girs Asuit 2D. |» F t i ‘Me : Geniul iSfantului Grigorie din Nazianz BUCURESTI EDITURA INSTITUTULUI ROMAN DE BIZANTINOLOGIE Strada Banu Mardcine No. 1 1957 PREFATA Istoria culsurii bicantine este una dintre cele mai bogate si interesante. Mostenitoare ave lor comori clasice si amplificata cu numeroase ele- mente eterogene mijlocite prin. pozifia geograficd si situatia politict a capitalei_ imperiului, Constantinopolul, aceastd cultura a trecut prin numeroase faze de fuming $i umbra. Aceste faze, fie izolate, fie in total. au format gi formeazd mereu obiect de studi asidue din partea unor autorii{i notorii si competenfe consacrate. Lucrdrile D-lui Profesor lorga, acclea ale Ini Krumbacher, Heisenberg, Maas, Diebl, ‘Uspenski, Vasiliev, Grégoire §. a. sunt prea cunoscuie pentru a fi nevoe sd insist. Se pare insd cd prima jazd, accca a procesului de trecere de la for- mele vechii culturi clasice decadente la acelea care incep sd imbrace noua spiritualitate a Bizanjului, desi corcetatd, nu_¢ ined destul de ldmuritd. Faptul se explicd prin greutatea fireased de a surprinde momentele. gi modalitazile nouilor formatii ce isi tau sborul discret, fragmentar si de multe ori capricios din vechia mated, pentru a incepe calea unor realitdgi deosebite, de sine statdtoare, cu alt rol sicu alt destin. Pentru a avea insa o privire sinteticd asupra acestei faze, ¢ trebuingd de studii speciale — ca pretutindeni — asupra personalitajilor, crenimentelor si problemelor cu- prinse in intervalul de timp al fazei. Grigorie de Nazianz, supranumit si Teologut, arbiepiscop al Cons- ‘tantinopolului, mare invazat, mare misionar si mare poet al veaculyi al patnulea, este una din puterni le personalitati ale fazei de trecere de la ‘ spiritul Athenei la acela al Bizantului. Un studiu profund asupra diferitelor aspecte ale operii sale, precum si asupra celor mai de seama reprezentanti pdgani si crestini ai spi tului veacurilor IV, V si VI d. “Chr. va fi in mdsurd sd desprindd mai clar, sd determine mai precis specificul si elementele componente proprii acestei faze. Studiul de faya este 0 modestd schifd a unor incercdri mai ample | asupra operii Sf. Grigorie din Nazianz si a valorii ei crestine si uni- 4 Prefar versale. Din pleiada marilor mingi si inimi ale veacului al patrulea, se pare cd niciunul nu reprezintd mai clar ca Sf. Grigoric mijirile lunei celei noui a Bizanjului, Stiinfa sa, pictatea sa, lupta sa in interiornt ca si in afara Bisericii, arta sa literund, prefatcazd noul spirit al cul- turii_ bizantine. Modestele pagini ce urmeazd nu dau decdt un vag reflex a ceoa ce a fost aceasta mare columnd a Bisericii crestine ortodoxe de rasdrit. Ele au constituit, la inceput, o simpld conferinté ce nu ambifiona decit o sintezd usoard si cdteva sugestii avultdtorilor, in deosebi tinerctu care nu cunoaste, uitd sau neglijeazd. spre paguba lui, pe mari clasici ai literaturii_ universale. Amplificatd in uncle parti, in deoschi la sfarsit, conferinta initiald se infafiseazd astdzi cetitorilor cu fagsiduinfa unor urmasi mai bogati : Sf. Grigorie de Nazianz despre Imparatul Tulian si Anthologie poetica proto-bizantina. GENIUL SFANTULUI GRIGORIE DIN NAZIANZ (RESUME FRANGAIS EN APPENDICE) : INTRODUCERE sunt din ce in ce mai putini joart si de inalt& talie spiritual’. Qameni cu adeviral mari astazi. Oameni de zonii sup. OTE TE ERECT EN TE PE TT Coneluzia cuprinde unele aprofund.iri care-i dau infdgisarea de stu : Oameni in intelesul si de proportiile umanismului antic greco- diu in sine. La fel si rezumatul francez. Lucrul se explicd prin grija | latin, sau de factura stcelor impresionante columne ale cre- ca cetitorul, odatd cu vederea rezultarclor, sd-si dea seama si de am- dintii si min{ii_ cresline din primele veacuri. Nu ci ast&zi ploarea si dinamismul faptelor din care avclea au iegit. nar fi Oameni capabili de eforturi considerabile si mar putea Textul de care ne-am servit e acela din Patrologiae Cursus Com- ' straluci prin spirittl si realiz&rile Tor. Sliintele si lechnica pletus, Series Graeca t. XXXV—XXNVIII. editat de abatele J. P. Migne, modern’. pertectionate incontinuu, dau impresia ci om actual Paris, 1857-1862. Pentru pasagiile din Necrologul in cinstea Marelui va atinge accle culmi ale desavarsirii, unde el’ se va aulo- ; Vasile, Episcopul Cezareei Cappadociei, im avut la indemand sitextul diviniza, isgonind din tronul s%u august pe Dumnezeu insusi. ‘ editat de F. Boulenger in colectia Textes ct Documents pour Tetude Numai ci realizirile technicii noastre sunt wi cdstig obfinut historique du Christianisme, publicatd de H. Hemmer si P. Lejay, wide “i, printr’o munci meticuloasi de laborator, pe baza Paris (Picard), 1908. Asteptam cu mult interes edigia operelor Sf. Gri- | anor experiente si eforturi ce dureazi de mii de ani. Prin ur- gorie, pe care de multi ani o pregdteste Academia din Cracovia. | mare, opera rafiunii umane ia modelarea materici si victoriile Traducerile ne apartin in intregime, afard de indicayie contrard. + ef asupra mullora din tainele firii ¢ zidilA in veacuri si mi- i. In afard lenii, nu [Agnil intr’o clip de iluminare a islor de aceasta, realiztrile techaice sunt imbuchetarea stiriduinfelor Tin sd multumesc aci cu cea mai addncd recunostinta Domnului ! : Profesor N. lorga, Directorul Institutului roman de Bizantinologie, pentru | Bey incurajarea incontinud si sprijinul cald pe care totdeauna ni la dat, { a-sute si mii de oameni, nu izbuenirea yulcanict a unui singur i ou cubdntul si cu fapta, in aceste studi, | ates. sau infiptuirea — decdt rareori — in decursul unei vieti 1. Coman. | omenesti. Ce si mai zicam de valul culropitor al demoeratici : ; | Sremurilor noaslre. mai ales de acela al false democral} care cloroformizeazii lumea cu iluziile cele mai extravagante $i periculoase; in deosebi cu aceea cx toate vietX{ile umane pot si trebue si fie geniale. Cei mai mulli dintre partizanii acestei la toate colfurile cX universalilatea geniului i ale posturilor de condu- lor si epavelor. i | | democratii st rf f : trebue si deschid& porfile onoarsi ie | cere, tuturor nepregilifilor, lenes j | Mwah BS 6 Introducere Geniul adevirat este o pulere uriasi care intueste o rea- litate etern4 si o {nfiptueste. El apare rar si la momente cru- ciale din istoria omenirii. Opera sa ests un bua al intresii lumi si serveste de bazt pentru lucrul generatiilor: viitoa Sfantul Grigorie din Nazianz, supranumit si Tcologul. este un asemenea geniu. Calitatea sa de sfint nu exclude tntru nimic pe aceea de geniu. O inentatitate si o concsptie curi ale vremurilor noastre vid in cei mai multi dintre stintii Bisericii crestine aproape totdeauna exchisiv nisie tiinte a edrer bu. nitate gi puritate le-au conferit bealifi iu desehis portile imp&rXfici lui Dumnexen. Aceastii conceplie vede in sfinti numai niste impunilori erei mtorali, ce trebue si ne stea In veci ca pild’. Dar sfinfii ce sXlisluese in preajma ‘Ta- télui Atotziditorul sfnt cu malt mai ‘imiull decit al cel putin cea mai mare parte din ei gi in deosebi Sfintii PA rinti. Sfintii mari si adeviirafti nu sant decal rareori numai instrumente pasive ale planului dumnezeiose. Ei sunt uriasi ai actiunii. Neobosit{i realizatori. Agen{ii neintreruptei indumne- zeiri a lumii. Sfintii sunt poate singurii si marii creatori pe p&méant. : Creafiunile sfinfilor se deosebese de acelea ule marilor lor colegi profani prin dow caractere specifice. Intdi prin aceea ci inf&ptuirile sfintilor vizeazi si tind s% realizeze in lume idealurile pure ale crcedintii si ale dumnezeirii. Geniile profane intuesc si incep realizare» unor imanente superioare $i eterne ce decurg, in ultim% analiz%, tot din idealul suprem. dar caré au ca mijloace de infitigave si de infptuire elemente mai mult umane si Imateriale, Creatiunile sfintilor tind la supri marea réuluj materiel, cici cle ies sau dintr’o negare sau din- trun dispret al acesteia. Negarea si dispretul f% de materic deschid drumul larg si luminos al spiritului citre idealul pur " Sunt fericit a mi gasi de acord, asupra acestui punct, dupa redactarea acestor pagini, cu reputatul invatat catolic Gustave Purdy: En lisant les Péres ~ La penséc et la vie chrétiennes aux premiers siécles, Nouvelle édition revue et augmentée, Paris (Bloud et Gay), 1933, p. 51: C'est 1a vertu du génie de savoir s'élever au-dessus des contingences temporelles ou ‘ocales pour exprimer les idées et les sentitnents communs 4 Vhumanité cout ~ntiére. Au-dessus de la foule qui tampe, absorbée par les soucis de la vie quotidienne, les esprits lumineux découvrent I'éternel sous les apparences passigéres et le proclament bien haut, tout en gtant forcés de le recouvrir de vétements d'emprunt cone ee RR Ra NSO OY RS eR NORA TR CEE AREAY EC A OO ESE EE ARTO SI oe enter mre Geniul Sfantului Grigorie din Nazianz deosebire dintre creatiunile si suprem. cXtre dumnezeire. \ dou’ ‘ Ms sfinfilor si acelea ale geniilor profane sti in chipul special in care stintii isi pecethiese opera cu vieala lor, Un S pera taesiur. Jew! Laplace, ud Mexandru-cel-Mare, un Caesar, un Newton, un Lapl ce, wa Pasteur sian tuchinat, d operei lor! maximum! de ruil si vieafa alunci cand a fost ca mul, Dar a dur vizau. de cele mai multe ori, Impreju- ne ds elorturi sii striduintele si op: mp {ori dorinti contingente ale vielii, inlerese sau ambi{ii pe i sonule, probleme de moment uochiar mai generale, ao profundi scolea idealul gi-l Infigea puternic in materie ma. Viziunea genial a idealului se re: pe v persoane’ geniului, Vieala mana aproape lol- a. Vieala pentru totd dbasupra si de multe ori impolr ; si lori profani mcrale crevne ¢ cole ale Poo goricialter toestia ‘din utthi predicicd dectring for, po luian ecle spuse ci och. iehés ~Pythagora a vorbit: Dar Sfintel Pi ‘fimte nt se multumeste cu alit: adresindu-se direct imp4- Patulai, M1 intreaba: .Numai tu ai drept ta Elenism? Rasp demi ta urthittoarele Sntrebari: alfabstul a -Feni¢ieni, sau —dup& piirerea unora-- la Egipteni. ‘Hbrei, cate suift'mai intelepti deciit cvilalli si cred ci Dumnezeu iat legen Stipe table scrise cu. propria-I mani? Dela tine ine? Elépismill? Dela cine vine jocul de zaruri, numiritoarea. Socotcala’ pe “dayete, riitlsura, Breulaten ria comenzii si x Hiabolo, Vdre suit’ din yremuri si mai depirtate?... Dact Egiptenti, Feiii¢ienii si Ebreii de a ciror cultura profitim, daen locutlorif#insulel Eubcea, luandu-se dup% conceptia ta, av ridiéa po tii de proprietate asupra descoperirilor lor. “apartindinds strict. numb lor, cc am face noi? Ce moliv ami mai ' putei’invoca tn fate lor. cand santem, noi ingine inltinyuifi prin’propria noasiri purtare? Nu suntem noi atunci “eu totul: congltinsi st renunfiim la descoperirile lor si si impurtigim starla ciorii, adick si pierdem penele striine, fi gretcd nocare Sf nip proe- Geniul Sfantului Grigorie din Nazi 27 Pp ramanand goi si rusin: “1 Tar in alti parte: ,.Poezia vine dela tine’? Limba nu apartine numai descoperitoritor ei, ci luturor acelora care se servesc de ea: o arti, un studiu, apartin ~~ chiar dact vrei st fii (a inventatorul -- nu nuaiai decal descoperitorului, Dupit cum in whet muzicale, fieeare ton apar{ine unei alie coarde, i produce cfind prin tensiune prin shibirea ei. dar iatregul ca ata e legal intro unitate a frumosului armonios, va sii unui di i si in cazul nostru; lor sig i diferifi inventatori > pentru dilerite acupafiuni si ‘arte, dar fotalul il pune la dispozilin obstei, pentru ca prin. contrifwtia comunit si fi- lantrepied sti ne unifielim si si ne imobilim vieata’ 3, | _ Aceste teva din nenuniiratele si inter ¢ tiuni ale Stotulud Grige wlurii rece. ele considera- CAPITOLUL III Poetul Inctireat cu bagata lecturit a marilor poeli ai Eladei, tech- * niciatt! destivarsit al versului si inzestrat cu o find sensibi- Jilate’ gio cald% imaginajic, Sfantul Grigoric este primal si are ale ered hhoastfe, Elda, cel dintdiu, doctrine’, Senile si felului de vient ‘erestini, aripile versului antic. Prin facilitatea sa extra- ~ ordinart de a imita absolut loate felurile pocziei grecesti, prin ereafitini noui in versificatie si accent, si:mai ales prin acca infinila suplef{ a talentului situ cind abondent, cAnd viforos, cAnd/éalm, Sf. Grigorie demonstra imparatului Tulian ci sé crestiifi erau capabili de inalte achizilii-ale culturii profane a tat! ee de buni manuitori ale celor mai delicate instrumente eel es ee, din poeziile sale intitulatii: Penfra Versurile Sale 1, Sain ‘antl 382. Grigovic arala, in jambi deo facturé id; cauzele ce I-au determinat s& fack poezic si care-i "etal eel poezii: i ystiea eu cum mulli scriu in vremea de-acum curge usor, micar cd-i in prozi, Hab mull ei cheltuic in ostenelile lor, = ih care niciwn cistig nu iese, decit vorbe goale, Si-dandu-mi seama eX prea mult scriu dup a lor fantezie ae eX Jucrurile scrise sunt toate pline de nerozii Cat o jin mare nisip si-s muste in Egipt, - Aint ag cea mai plicula sfiituire din toale: : Ca ei renuntind 1a orice cuvant gol, ad vel hai mare poct crestin al veac RXRKVI, 3, col. 1329-1336). igorie din Nazianz 29 Geniul Sfantului S& se dedice numai scrisului de Dumnezeu. inspirat, co fugind de furtut Se-ad&postesc intr’un loc linistil. inte Ofer% asa de mari Amfore de inspiratie. Aceasta-i, o Duhule Sfinte, pentrucit aga Ti s’a parut Tie mai infelepl: i é Ca lucrul acesta si fic o lupti Impotriva oricirei vane vorbiri La cei ce sunt cu pornirile rele. Scriind tu. o bune pricten, cand vei aduce Motive puternice pentru idei ce sunt prea de jos? Pentruck Iuerul acesta ¢ cu nepulinti, C&ci lumea s’ar despica in ataitea piirli_ vréjmase. Si-ar fi la loti temei pentru slrambiri in vorbire, in toate ale lor, SX aib’& aceste principii c&liuziloare: mi-am indreplat serisul pe acest alt drum, Frumos sau mai putin frumos, insi mic placut: Si dau versului ceva din ostenclile mele. Dar aceasta nu, cum ar erede cei mai mulfi dintre _ oameni, Pentru toate cele ale usuratecilor, Castigindu-mi o glorie goal, asa cum se zicc. “$tiu ci cei ce stribat versurile mele, Spun dimpotriva ¢i eu serin ca si plac mai mult oamenilor, Cei mai mulji misoari faptele scmenilor lor Cu misurttoarea lor propric; Aceasta nu cinsteste sfinlele strXdanii: De nu mi-ar clea alit de jos Cuvantul ce-l am dela Domnul! VA voli mira poate de-aceasta: De ce m’am gindit s& scriu poezic? Intdi aceasta am vrul: ostenindu-mi si in alle treburi, ‘S& pot astfel si-mi infrdnez a mea abundenti; Ca scriind, sk nu compun prea multe lucruri, Avdnd a lucra si a slefui versul. Al doilea, ca, tinerilor si celor ce se desfat& cu. iiteralura, fo Poetul S@ le pot dao doctorie plicutii Ce duce cXtrt sfaturi mai folositoxre decét dulceala cloeventii, Indulcind prin arth amarul porancii. Coarda intinst a lirei doreste sit fie slibiti; Si dact vrei si stii cum va ff aveasla, ialtt: Dact nu ec prea mult, poczia va fine locul CAntarilor vocale si sunctelor lirci. Ti-am dat pulinta de a te jue: HM oveei st te joci. Din dorui de-a te feri de primej:tie, atanci cand canli frumosiil. Al treilea: m& gstiu foarte sensibil: Un tuerv poate fi oricét de veimportant: cu toate if acestea eu sunt miscat: Afirm ct paginii nu ne intree in arta’ vorbi M&@ géndese la felul vorbirii in frumoase cutori. Métear ci pentru noi frumosul sti in contemplare. Eu inst numai glumese cu voi. cari sunteti intele pti. S& avem 9 gratie ca aceea a leutui. Al patrulea: chinuit de boalk. gasii in poezic Acéeast4 mAngicre ca Iebaida bdtranit De: a-mi povesti mie insumi sborul aripilor mele: Nu un imn de moarte, ci un imn de plecaret. bi Aosdstt prim& parle a manifestului poctic al Sf. Grigorie "pine in fata celui mai frumos si mai armonios complex dé mobile sufletesti st personale ce au stat vreodatd la baza “uhel ‘“Opere literare crestine. Sf. Grigoric ylumeste duios, desigur. atunel: cind —‘‘omi{and mentionarea Muzclor —-- afirm4 eh poeria — prin greutittile faccrii versului — f-a fost un stii- vilar {iipotriva abundentii productici sale, in deasebi oratorioc. Dar‘ poezia — adevirata poczic — e arti, si Grigorie simtea preajnfult tn el fiorii sacri ai inspiratici, pentru a nu ceda muzelisalé crestinc, Poazia este, apoi, zice Grigorie, 0 dulce biutura péntru tinerete si un indreptar de invafturi morale folosiiéare., ,,Versul instrueste si'n acclasi timp desfat& pe tineri;el & si-un dwee tndemn“, zice Sfantul in altX parte * Malte Jueriti ar trebui sX invele poczia modern din acest LE "+ Pentew verturile tale vv. 1-87 (Patr. Gr. XxxVU, 3, col. 1329-1833). 2 Duspie Vieqja Sa wy, 78 (Pate. Gr. xxxvit, 3, col, 1020). - wl jul Slantului Grigorie din Nazianz 3h inall si nobil criteriu al vechei poezii crestine. Poezia ests desfitare si in acelasi timp inviRttoare pentru lucrurile bune si frumoase, Po si anume poezia lui Grigoric, este, in al treilea rand, o demonstratie robust a talentului for{ei spiritului crestin in fafa celui pigin. Piginii, zice Sfantal, nu one sunt cu nimic superior’ in arta civantului, el In fine, poezia este un leac impotriva suferin{ei. aduce atata alinare bolnavului, nec&jitului si mai ales bilranuluil, Grigorie se compart, asa de frumos, cu Iebiida imbxXtranit care doreste sit-si asculle sboral aripilor’ Compuse, cele mai multe, in witimii 8 ani ai vielii sale, in tihna dulce dela Arianz sau Nazianz, poeziile il inciilzeau pe Grigorie ca un foc dulee si moleom de amurg?, Ce confinut au poeziile sale? Grigorie ne-o spune cu pro- priile-i cuvinte: Din cele ce in poezie se povestesc, Unele sunt ale mele. altele sunt din afari. Fle sunt sau o laudd a ce este bun, Sau o dojanit a ce este riiu, au invitiluri, sau o pirere, sau scurle sentine * Indicatiuni hibliografice asupra operii poctice a Sfintului Grigorie se gasese rispindite in diferite manuale de istoria literaturii cregtine ca acelea ale lui Barden- hewer, Stachlin si Puech, sau in monografiile consacrate acestui autor ca acelea ale lui C. Ullmann : Gregorius von Nazianz der Theologe, I-e Auflage, Gotha, 1867 ; A. Benoit: Saint Grégoire de Nazianze, sa vie, ses oeuvres et son époque, 2 volumes, dit; Paris, 1884; P, Godet : Grégoire de Nazianze, in Dictionnaire de Thscologie Catholique, col. 1830-1844; E. Fleurys Hellénisme et Christianisme: Saint Grégoire de Nazisnze et son temps, Paris, 1930, pentru a nu pomeni aci decat pe cele mai generale si mai importante. tre lucrarile speciale consacrate poeziei Sf Grigorie pot fi mentionate, in ordine cronologic’, urmatoarele: A. Grenier: La vie et les podsies de Suint-Grégoire de Nazianze, Thése, Clermont-Ferrand, 1858; W. Christ et M. Paranikas: An- thologia graeca carminum christianorum, Leipzig, 1871, pp. XI-XV 5 M. Schubach: De Sancti Patris Gregorii Nazianzeni carminibus commentatio patrologica, Gymnas. Progt., Coblenz, 1871; P. Stoppel + Quaestiones de Gregorii Nazianzeni poetarum sceni¢orum imitatione et arte metrica, Rostochii, 1881 ; E. Bouvy : Poétes et Mélodes- Etudes sur les origines du rythme tonique dans I'hymnogtaphie de I'Eglise grecque, Thése, Nimes, 1886, pp. 133-138; Fr. Hanssen : Ueber die unprosodischen Hymnen des Gregots von Nazianz, in Philologus, XLIV, pp. 228-235, 1885; E- Dubedout : De Divi Gregorii. Nazianzeni carminibus, Thesis, Parisiis, 1801; W. ackerminn: Die diduktische Pocsie des Gregorius ron Nazianz, Inaugural-Disser- ky Poetul ' Ce fi amintire rman prin a serisului inl&n{uire. De sunt mici si frit importan{4 acestea, FAX tu mai mari si mai bune 1, Pobzia Sfantului Grigoric aduce pe aripile ci vesti si gan- duri ‘despre Dumnezen, cint& dulee Trimusefile firii, se tn- b duiogeaz% gi reflecteazt cu amiriciune asupra destinului omu- Ini, &¢ indigneart si se revolt tmpotriva color rii, a prie- tenildf spetjuri, a oamenilor necoreeli. ingdmfatilor, a pros- tilor 2" Alteori ea este un dialog intre infelept si lume. o im- Preca{lune Impotriva diavolului. 0 satiri impotriva. femeilor ce-si sulemenese fala pant Ia destigurare, un sfat citrX fe- , Cloard, un imn, 0 autobiogratic. 0 aulo-exhortatiune, 0 ine vectivt contra unui neprieten. ‘Mor tlustra cu wnul sau mai ntulle exemple fiecare ca- 2 tegorie mare din poeziile Sf. Grigoric, 1) Poezitle asa numite dogmatice ale Sfintului nostru aral% Fe si ele ol de indreptijit a fost calificativul de Teolognt, dat * SP. Grigorie, TatX un splendid imn adresal lui Dumnezeu, fmn dare €/o imbinare incomparabild de inalti teologie, fi- losofié ‘si poczie: \ k % O, Tu, Cel mai Presus dz toate, cu ce alt cuvant mie abo nye : permis si te cant? Tnj,ec fel. cuvantul Te va Muda? Tu no poli fi rostit BE Be ‘ prin niciun cuvant. 1003; W. Meyer: Gelammelte Abhandlungen zur mittellateinischen 5448-51, 141.152, Berlin, 1905; L. FM. De Jonge: De Sancti carmintbus ~ quae iriscribi solent I/cot gavrod, Thesis, Amste- Fockent De Gregorif Nazianzeni orationnm et carminum dog. maticorin argumentandi ratione, Dissert, 1912; E. P. Ralbovszky: Poeziile Sf. 3 Gri Nazianz (th ungureste), Budapesta, 1914; J. Sajdak: De Gregorio : Nag Hid" poetarum chrittlanorum fonte (Archiwum Filologiczne 1), Cracoviae, LiNiedetiticier !~Unternichungen ueber die antike poetische Autobiographie, bere) | Muéiclieh, 1919; Q. Cataudella: Le poesie
  • jNewiad tu concertul lor cel frumos de prin ramuri, “IMear ci’ inima mea sdngera. De prin copaci “Greierasit’éu glasul lor dulce, sonor, prictenii soarelui, Prin cAntiri ficeau si risune intreaga dumbravi. Nasianzent poetarum poetarum scenicorum imitatione et arte metrica, pp. 1-19; altele sunt @ fabricatie dup% mulajul traditie! literare a poeziei elene din diferite timpuri: ef. Michele Pellegrino: La poesia di S. Gregorio Nazianzeno, pp. 74-T5. Dar Sfintul Grigurle are, pe lingi virtuozitatea versificatiei, capabila si inlocuiascd de citeva orf ritmul cantitativ prin acela al accentului, si infinite resurse de * jnalta inspitatle, poetica enciclopedica, asa cum se vede din numeroasele sale poezti, devenit*modele pentru poetica ulterioara crestina; cf. Joannes Sajdak : “De Gregotié Ndiianzeno poetarum christianorim forte, p. 2: Summum ubique eum theologutil strepunt omnes et praeclarum, quem aemulentur, uatem: prac- dicant*; cf. gi W. Ackermann: Die didaktische Poesie des Gregorius von Nazianz pp. 6-71, G, Mitch, op. cit, p. 383. , © Deipre ‘Viaid Sa, vv. 132-188 (Pate. Gr. xxxvi, 3, col, 1038-1039). Geniul Sfantului Grigorie din Nazianz 37 Un rece isvér curgea pe lingt picioarele mele, Mergind prin p&durea cea plin’ de rouk1. Gratia acestui tablou din natura nu e egalati decdt de de- Licata sensibilitale a sufletului poetului in fala frumusetilor firii si de arta consumati a versurilor ce le exprim’%. Nici Teocrit si nici Virgil n’au vorbit si n’au versificat mai frumos despre privelisti identice. Alteori comparatiile luate din reg- ‘ul animal sau vegetal al naturii sunt de o plasitcitate uimi- toare. Vorbind despre omul ce doreste si se retragi din lume, pentru a trai numai din vieafa curatt si dreapti a su- ‘fletului, Sffintul Grigorie zice: O porumbi{4 cu aripi intinse sau réndunea, Mult as dori cu sX fin. ca de-a oamenilor vical& si fug Si ’ntr’'un pustiu silasul s&-mi fac! Cu fiarele cu si triiese. cici ele-s mai bune ca noi? | Vorbind despre luxul si eleganfa femeilor din vremea lui, Sf. Grigoriv le compara cu inifiatele in mistcrele zeului Dio- ‘nysos, iar coafura capului cu coiful si farul: Nu se cuvine femeii s’apar& fat de oameni Cu capul descoperit. sau cu p%rul in aur legaty Sau cu el despletit si, pe umeri siillandu-l ici si, colo, Ca o bacchant& ce sare dusii de vanturi ‘soare. Nu e frumos ca prea sus si purtati bucicle voastre Asemeni inaltclor coifuri, Lucind pentru oameni. dela distant, ca faruri striilucitoare !8 In aceiasi bue: conipara{iile suat nu numai numeroase dar si variate: pajiste cu dou& feluri de flori. haind in dout -culori, daitX cu pene de imprumut, Hecuba, Elena, pénza ‘Penelopei. Natura cAntati de Sf. Grigoric ¢ plini de miscare si fiinte ce se agit% fiirt incetare. Aceast4 natura exubereaza Jin lunini, in fori, in gize si in tot felul de amimale a _cttror vieatX se desfigoarii sprinten sau molcom, dar totdea- una dup& legile vesnice ale firii $i spre m&rirea Tui Dumnezeu. 3) Dar in accast’ frumoas% si nevinovatii natura exist TY Despre natura omeneascd vv. 1-1! (Pate. Gre £Xxvii, 3, col, 755-756). + Despre desertdciunea si nesiguranta vietii si despre sférsitu! obstese vv. 1-4 (Patt. ‘Gr. xxxvit, 3, col 1300-1301), | U hapotriva gatelii femeilor, vv. 5-10 (Patt. Gr. XXXVI, 3, col. 884). Poetul lumea, si omul. Acestea ian. pentru Sf. Grigoriet o semnificatie moral, si anume una rea. TLumea aceasta vizibiki. paiman- teasct, nu este o gridint a fericirii, asa cum ern pentru cei mai mulfi si cei mai mari poefi ai Eladei. Dimpotriva. ea eo perfidi arent de luptt, unde poftele, invidia si riutatea inving apronpe foldeauna. Iatt cateva versuri semnificative in se angajeazi un dialog intre poet si hune Intveb, Te jnvinuvi{esc, o lume! Spunc-mi. intai. Cine esti, de unde vii si incotro te indrepti? De ce, ca un cere, tu ma invartesti cu put Duefindu-mit ca pe-o furnict? Rasp. Nu gliu de unde vin, dar socot céi dela Dumnezeu. M& indrcpt inst inspre mai bine. Nu te invartesc, Dar tu, nefiind pentru lume. mai batjocoresli. Intreb, Cum de tu esti statornick, iar cu mt-mi pot gisi loc: ” Rasp. Eu sunt cea din afart; si care mie multunir Pe cand tu esti o fiinf{ ca voin't. sii de vrei, ai mai mult decdt acum. Intreb. Bine! Dar pe cele din afarii cise le conduce? Risp. Ce rau se afl¥ in ele? Acestea-s materia pentru méntu rea celor buni Intreb. Nae mai bine, care, ea fiecare ste Invinoviiicasek ds ale sale? isp. Desigur!!. Dar aceasld solutie nu-l multumeste: S “chea sa cofivingere si reincepe invectivele impotriv nla) revine ba ve- a lumii: Lume’ pricten#, dar nu chiar cu tolul prietend, De ce ca o roatt ti m4 invartesti cu putere, Smuciridu-mi cfAnd inainte, cind inapoi, Ca peo mick furnicd, si mi faci si suspin oe Be dureroasa smvcire?®. 4) Dack Itimea si vieata sunt 0 vale a pla omul? Aceast# fntrebare revine de sute de ori in versurile ‘SfantuluiGrigorie si este problema cruciald x inte lui * Dialog:ew lumea vv. 1-12 (Patr. Gr. xxxvis, 3, col. 752-753); cf. si Despre fragilitatea naturlit “omenesti (Pate, Gr. XXXVI, 3, col. 753-754); Despre aceiasi vieataé omeneased (Patt. Gr. XXXVI", 3, col. 787-788). wow.’ Despre, fragilizatea,patuyii omenegi vw. 1-3 (Pate. Gr, XXAVU,3, col. 753-754). Geniul Sfantului Grigorie din Nazianz i 39 poezii filusofice. Cine este omul. din ce este aleituit si incotro merge’, sunt temele obisnuite ale im: sale morale, Tat céleva pasagii in care Sf. Grigorie zugravesle na- tura regelui firii: fine am fost, cine sual si ce am si fiu? Nu slia limpede Nici en si nici alleineva mai injelepl de nine! Ci ew inviluil intr'un nor, cand ici cind colo Ra&tuicese. neavand nimic. chiar in ain cele dorile! Toti suntem aici (ritori pe piimant si riticilori, Peste care apasi norul negru al clirnii cei grase. Mai int lept de mine eacela co mai mult decat alti A inselat a inimii sale minejuni dibace. Exist; spune ce este aceasta? O parte din mine a irecut; Alteeva sunt in momentul de fai, voiu fi alleeva in viitor, de voiu Si, eu nu sunt decal unda Muviului turbure, nic nue s Unda ce curge etern, niciodat{ avand vreo oprire: Ce ici tu ci sual eu din acestea? Si de-i sunt mai mull, ta araliiani! Desi sunt aci in momenial de acum. Nu vei trece a doua oard anda de trecul, vei vedea pe omul wt, nists pistiri sau nivi plulitoares pe mare, asa ‘Trecem noi unul pe lng altul: eu si cu timpul?. al Aceastd sumbriv a naturii si destinului omului tn lume este intrerupti de lumina unor put mad Inne, ca acclea ale iubi rini. de prieteni, de logodaica, de soti, de copii, sau ca meditatiile despre castitates fvcioarelor sau despre Terie rosite in Intregime Domnului, Dar si in aceste cazuri. poezia Siintului e un We duererii, c&Xci noasirii omencased @ seurti gi vani. Tali trei mici Despre mourled fericirea poezii, intitulate, wna: Despre dorinf@, cealaltt celor scumpi si a treia: Despre jalsii pricteni. 1 Despre natura omeneascd, vw. 17-32 (Pate. Gr, Xxxvit 8, col, 757 4 Pegi ro® attgé yy 1-2 (Pate. Gre xxxvil, 3, col. 754); a th a Poetul 1, Durtroasi este orice dorinti; dar daci-i Pentru o fiin{% iubitt, durerea este jndoith. Dact dorinfa-i pentru o tAniri copili, Boldul durcrii este intreit. Jar dact accast4 copila strfluceste de frumusete, : * Durerea e si mai mare. Si dack ,. Este gata de citsttorie, © Un foc dinlduntru roade it f inima ', 2 Sfastetoare-i orice moarte; dar dact-i A oopilului tku, indoitt este durerea; Si dack arest copil a fost o podoab%, Durerea este ca focul. Tar daci cl Mire tintr a fost, rupli este + Inimia pirintilor sti , 3. Suwferinja este durere; dar dacit ea vine Dela prieteni, este cu mult mai amari. Dac& ci {fi dau loviluri pe la spate, Aceasta este greu de ribdat. Dact suferinta vine sf dela ai tii credinciosi, §. Indio! Dar dack ca vine dela cei ce slujese lui “at |, Duttinezeu, tncotro s% te indrep|i? Cum sit t seapi de ) Lovitira durerii? . Sub ‘acesbé piroane de suferin{i, ghicim, fri mult greu- tate, o' Hun’ parte din experienta personal a Sfantului Grigoric. Prictenti falsi I-au facut st suferc, in deoscbi in timpul sederii sale la’ Coti$tantinopol. Dar dacX aceste accente de durere sunt provodate de anumite ‘evenimente precise, Sfintul se inalft‘pank la considerafiuni generale de filosofic supra vielii si_ d%expresic mireat{ negrului su pesimism, in termeni care infioar$. “- ¥ Despre “dorinja wy. 1-5 (Patr Gr. xxxvil, 3, col. 788). 2 Despre moartéa celor scumpi vv. 1-4 (Patr. Gr. XXXVI, 3, col. 789). ” * Despre falgii prieteni vv, 1-5 (Pate. Gr, XXXVI, 3, ¢o!. 789), Geniul Sfantului Grigorie din Nazianz Al Concepfia sa aproape budist{ despre nimicnicia lumii aces- tea si despre noianul de suferinji pe care-l include, a sur- prins sia redal. in culori’ nemuritoare. veleitiitile si deser- lAciunile oamenilor, aceste vise de wnbre, care cred c& ele sunt tolul, dup memorabila vorb& a lui Pindar. Unul cra ca o floare, palernic, podoabi a prictenilor, ‘P&sind cu mindrie, lujer in m&dularele sale pline de vieata, Altul era om frumos, un luceaftir, privirile toate Spre el atriigind, o floare de primivarit intre oameni. Altul vestit Ia concursuri; am alltul in armele lui Ares; *Altul intdiul {n Jupta cu fiare in stadii sin vanktoarea’ prin munti; chete sila prea trumoase pelreceri, Pnoaer el isi hritueste slomachul. Dar iali-l as i Ark putere; Cloate s’au vestejit); A t bata. a sburat frumusclea; Moarte sunt cele ale pantecului. Pulin timp inet intre oameni; cel mai mult inst tn iad. Unu-i orgolios de loatit stiinfa ce are; Altul, un nobil de neam, se mandreste cu superbe _cavouri, Chiar dact al situ sdnge nobil de abia fu recut pe 7 Liblife. Un allul, minte scdnteietoare, Primul condueiitor in. cetiijile sale Si cu admiratie aclamat de intregul popor; Al patrulea cu o bogtlie imenst: o parte din ea Posedand-o, iar pe cealalli mirind-o tn inima sa. Unul se desfat% privind la balanfa dreptit{ii cu tronul inalt; Altul, in hain’ de purpura si fruntea meoronata, Pimantul stipdneste, dar cerul dispre{ueste, EL muritor, lipsit de speran{e nemuritoare. Concluzia acum: in scurli vreme cenusi suntem, Si loli deopotriv’: robi sau regi, miercenari, : Sau cei ce se mandresc cu bog'tii; O singur& beznil, o singurd cast; Orgolioyii_ cu alt sunt mai gus : : Unul gandind la Pe useal, pe mare Poetul Cu cét ci obfin o bocire vestilt Si au morminte de mare remune pe jalnice pictre isi las& funebrul lor nume; Tarziu, totusi, Ja tofi muritorii, ris: i aceiasi: Toff suntem oase uscale, pulrede gi [este goale | Teribil rechiziloriu al iluziilor si desertitciunilor omenesti! pftrink, noroiu, (irini ce se Intoarce in ce-a fost mai ina- inte; p&mantul sc unesfe tnapoi cu pXmdntulé t+, Dar dact stint cl sfarsitul nostra e moartea, avem nui. cel putin, mul- fuimirea, oriedt de relativt, et am triit o viealX dulec. frunioa: Nul, dice Grigorie. Cei ceo afirma, sau isi fac iluzii. sau trifiesc in degertiiciune, Singura si coplesitoarea rea- Jitale este suferinta: mai demult Creta, Si alla ce ona cunoseut niciodalii viscolul rece! Niciunul insi “in muvritori nu se poate slivi Ca plecat de aici nesdrobil: de cruntele dureri ate aevstei viel. Koala si foanvea, nasterca si moartea, dusnianit, necins Ale'nitril flare si oele ale pXmAntuluj. dureri, iatX toate Acéstea formenzt a omului vieatt. Malfé dureri am = cunose:t lipsite de orice pile: Dar fam vazut ined un bine ce wa fost pirtas suferintii . ‘CAteodatt deen suferin{ii tl obsedeazK in asa unisurt, incdt ~ poetul fyi doreste moartea: Auzin c& este o (ard lipsitt de Puterile m’mt pirisit gi doresc sfargitul durerilor mele. Sunt sdtul de toate cele presente, De bogitie, de stirticie, de lucruri “De glorie, dé necinste, de dusm: poe acurtt si aust din lucruri ce nu plicute si de neplicute, unt prezente Dack nu sdnt-nimic, Christo: al meu, cc este Mpluraan ~~ Tar dact ceva pretuesc, de ce-s biciuit d+ atatea dureri? &, - RxvIE, 8; col. 1302-1304). "Despre vieatd omencas i, vv, 1-2 Pate. Gr. XXxvII, 3, col, 786). _* Despre natura omeneascd wv, 49-36 (Patr. Gr. XXxvul, 3, col. 739-760). bee ng AMRMHE® Dorin morfit' $v. 5-9, 11-12 (Patr. Gr. xxxvit, 3, col. 1300), Beni © Despre. desert. Hnesig. vieyii yi despre sfargitul obtesc ww. 17-14 (Patt. Gr. Geniul Sfantului Grigorie din Nazianz 43 Mezulla din toate sc, mise iremediabil staat ct Sf Grigorie este viclima unui cl vedea in vieata si in lumea o actune a lui? Sulerintele morale, sydrcolirile veaculni situ, o ¢. in mare miasurk neoplatonicd, uar intr inismului eroic din Ade di te lumii si vielil acestea, nostru 9 i i si de multe ori sumbrhi despre existenta omeneasci. strait Insti, font v sa, st corecteze opera riului sia sulerin{ii prin DYuhw crestin. Omul nu poate gusta fevicinea adevirath in jenfa aceasta, e drept. nisnadl o va avea. in chip sigur, muyarte, Insk cu o condifie: ca intreaga noastra existen{i si fie o orientaré si 0 dorire nestinst dupit i tice SE. Grigorie -- isi nu se amestecit cu eel ce isi vidict miintea la Dumnezeu. Fericit umesteeat cue multi, nu-si duce vieafa in inima sa. Fericil ¢ aceasta exclusiv un lui personate. fiziee § conceplie despre male titudiny ale. yeucu wu inspdr. piimanteas Dunne, cereul tor, ci dio hui Duninezeu intreag: acela care cu toate averile sale pe Christos a cumpiral si are ea singurk avere crucva, pe care o fnalfi cat mai sus‘! Poezia Sfantului Grigorie est? cea dintAi yi cen maj glo- rivasd produglic arlislick a Bisericii din primele secole ®. Ea continua tradijia mirealii a poeziei clasice si aduce ¢le- mentele noui ale credinfii si amilin{ii cresline &. Tratand toate temele pe care lumea si vieata i inimii omului din toate impurile. poezia gregor' si le rezolvii cu o idllime de giadire si simfive. rar int s. Dumavecu, Jumea, omul, vieata si desertitciunile acesteia, sunt problemele sale capilale. O credinf{ lierbinte In Creator, ua pesimism aproape ireductibil. o delicali mel:uicolie, o sensibilitate valdii " Feric. dif. fel. de vieai vv. 1-6 (Pate, Gr. xxxvit_ 3, col, 781-2). ?E, Dubedout: De Divi Gregori Nazianzeni carminidus, pp. 115 Ackermann, op. cit, p. 6; M. Pellegrino, op. cit, p. 107. 7Uy ¥ owitz-Mocll:ndorff: Die griechische Literatur des Altertums in Die Kultur der Gegenwart, Teil I, Abteilung VIII, dritte, stark verbesserte und vermehrte Auflage, zweiter Abdruck, Leipzig-Berlin (Teubner), 1924, pp. 292- 293; Paul Wendland-Hany Lietemann: Die cbristliche Literatur in A. Gercke~ Ed. Norden: Kinleitung in die Altertumovissensch., dritte Auflage, Leipzig-Rerlin (Teubner), 1927, 5, 16. 117; W. . ‘eSoae Poetul “si Susceptibilt, 0 sinceritale absolut{ in infatisarea vietii sale “pérsonale, cum’ nut se giiseste nictieri in istoria poeziei univer- sale, iatt nolele fundamentale ale poezici sal’ Miada si Odys- seea, strilucitele capodopere ale geniului epic elen. sunt ca tolul mute’ asupra viefii autorului. De aceea poate Homer a intyat aga de vreme in legendd. Materialul de compozisie al poeziei gregoriene es!e cnorm sti ‘infinit de variat. Elementele vi apartin, pe de o part. tuluror doitieniilor culturii antice, pe de alta credintii si spiritua- Tithfii cregline. Poezia, filosofia, istoria si rstorica greact. fi sunt asa de familiare, ineAt aproape nici nu pofi urmiri rapiditatea uluitoare cu care el le mAnueste in compovitic. Creatia genialt a Sfintului Grigorie in povzie este de a fi “pus' Ia baza constructici imensului material poetic al lumii “vethi pgie si contemporane, concepti:t creslint despre vieatt ume. Aga se face e&, cu toati marea asem&nare dintre poezia ethe si “h' sa, Grigorie ne-a dat wi Iucru nou si original. ‘Actasti originalitate o constilue intai sentimentul stu de umi- “nezdruncinate ale rcligici crestine. Forma poeziei gregoriene este clasick. Ea imbraci nume- roasele feluri de. versificalie ale vechii poczii grecesti: he- >xantetrul, “pentametrul, seplenarul trohaic, trimetrul iambic, ‘elegia sul diferitele ci aspecte, si ch versivi care, pentra prima dati! In istoria poeziei grecesti, isi alentuese ritmul nu dupa caritifdte, ci dup% accent 1. Distinctia vocabularului — “degi'de multe ori abstract, inctreat, si cu multe neologisme 2 oo }suplefea versului, armonia ritmului, pun poezia Sfantului “Grigoric alfturi de acoea a Ini Homer. Pindar, Sofocle, Ho- “ratits si’ Virgil. ag “1 ©. Bardenbewer! Geschichte der altkirchlichen Literatur, Weer Band, p. 181, zweité Aull. ;°-M. Pellegrino, op. city, pp. 77-78. FALet M. Croiset s Manuel d'bistoire de fa littérature grecque, Xee édit., Paris (Fontemoing et C-ie) pp. 812-813. weet eT * ‘ime i Bs MOB i ese Sl linfl'si de perfect sinceritate; apoi orientarea spre valorile , CONCLUZIE Complexul si bogatul geniu al Sfantului Grigorie din zianz s’a manifestal in deossebi In trei domenii: al teologici, al misionarjsmului si al poezici. El a creat bunuri spiriluale si morale de care beneficiazd cu atila folos de mai bine de 1500 de ani civilizatia creslini. Teologia este un lucru foarte greu. Ea presupune, la ade- vira si marii (eologi, nu numai o remarcabilii putere dia- Ieclicd prin care sX-si orhestreze intreaga gam& a unui sistem, ci mai ales o robust credinfa si o inalt stiin{4. Credinta este insusi nervul si rafiunea de a fi ale unei tcologii. O teologie fri credini este un palat vid in care nu pot (rii deceit, cel mult, duhurily ipocrizici si vaniti{ii. Erau in vremea Sf. Grigoric, ca si asl4zi, fiinfe ce treceau ori se dideau drept teologi sau ,gnoslici“, ca s% intrebuinfez un lermen preferat al lui Clement Alexandrinul, prin care acesta de- semneazi pe crestinul de elit al vremii salet, Dar acesle fiinte teologice sau gnostice erau — In mare numar — cu totul lipsilte de focul sacru al credin{ii, de acea pulere nesguduilX a suflelulai prin care construc\iile teologale piitrund pentru a schimba omul si lumea, Pustliul din inima acestor oameni a fost verificat prin dese si evidente probe la care a fost supusi vieata lor. Sf. Grigorie este un tara al credin{li. EL este aga de ste panit de ideea dkrii de sia jertfei pentru Christos, ineil fie cu nepulint(t sit gitscascd un all sens viefii. Inv exis{en{a sa personali nu se afl¥ un singur gind, o singur% ' Pierre Camelot: Les idécs de Clément d’Alexandrie sur l'utilisation des Sciences et de la Literature profane in Recherches de Science Religieyse, Février 1931, pp. 41, 42 si passim. 46 Concluzie hottrtre, 0 singurd actiune, care sd nu iasi din flacira cre- dinfel sale"in Dumnezeu si st nu mear spre Dirsnezen ‘Acele dese retrageri ale lui in singurdtate sunt tol atates Incerctri de a trii exelusiv din. prin’ si pentru ec edin Administrafia episcopiilor dela Nazianz si Constantinepol, in- etrcalt cu fot felul de yreutt{i si complicatii. ar fi putut dilua sau. tn tot cazul, noglija intr’o m&suri credinta Sfantului. Cu inima Sf. Grigorie se petrece contrariul: incerctrile o Durifick si o inttrese in eredintt. In opera de dam cap la altul, pAlpAic cu putere focul credinii, Si nu numai fn discursurile tcologice sau in preslici, ci in tot restul pro- ducliei sale: pancgirice, necrologuri, corespondentt. oper’ p tick. Sf. Grigorie rimane, prin vieata sa privalt si publi cel mai mare crestin al secolului situ; cea mai caldii si he Minoast columna a credintei crestine in secolul IV do Chr. Credinja Teologului este completali si desivarsitk de inalta -sa-sliin{&. Cei 10 ani de studii in orasele universitare vestite ‘Me vremii, iar, dupt aaceca, neincelatele sale lecturi si ei- Ittorif, i-au pus Sf. Grigorie la dispozitie toatk comoara cul- turii lumii antice. El poseda ag. de adane si de perfect gindirea greack — sub toate formele ci -— incit. impletind-o ugor cu credinta crostini’, a fost In m&surk s% ereieze acea “magisirald tealogic din care nu stii ce si alegi si st adimiri mai intdi: frumusctea ideilor, suplefea rajionamentului, sau _ Mactra” convingerii si armonia intregului! S'a pretins de_unii Invitfali, tn deosebi de Draeseke si Harnack. c& teologia Sfantufui nostru e tn intregime o pastisare a Neoplatonis- mului', Ar fo grav eroare dack am socoti pe Grigorie re morcat unui anumit sistem de filosofic. De altfel Pinault a ar&tat jinuta aga numitului Neoplatonism al Sf. Grigorie?, Ci- tind opera ‘sa’ teologicl, ai impresia ci materialul oferit de filosofia greack ar rXméne niste simpli vreji, fir puternica "J. Draeseke: Neuplatonisches in des Gregorii von Nazianz Trinitetslebre in Byzantinische Zeliscbrift, Febr., 1906, T. XV, pp. 141-160; cf. si R. Gotwald: De Gregorio Nazianzeno platonico, Breslau, 1906: C. Gronaus De Basilio, Gregorio Nazianzeno, Nysiéitoque Platonis imitatoritus, Gdttingen, 1908; Ad. Harnack+ Lebrbuch der Dogrtengeschicbte, I, 1V-e Aull. pp. 266-57. sega Monti Pinault: Le Platonisme de Saint Grégoire de Nazianze : Essai sur les “yelations du Chiitianisme et de I'Hellénisme dans son oeuvre théslocique, Paris, 1925. Gersul Stintului Grigorie din Naz si Originala sa gamlire personald. Accusta gandire e, sub ra portul formal, debitoare eleaisnmiluj. bine injeles . Un_ spiri format in metodele de cugelare greaci. irebuia sa-si desvolt constructia Sistemi ui siu sub flamura aceleiasi logici. Elevu AMthenei nu putea luziasmul lui cald tn tot ce gindea: si fMoea, Incununau frumos ~pe-daseilul gi vorbjtorul din el, A lucrat.enorm in misiunea internd a Biscri Se s -cé Jupte ‘si complicatii se iscaser’ in sfnul crestinismului, “VE, Fleury, op. city p. 80. be P ron nat Wilamowite-Moellendorit Die griechische Literatur des Altertums, Pp. * eae. rani ae sdu a revelat Bisericii de ris%rit misterele christologice si. Geniut Sfir-wlui Grigorie din Nazianz 49 “in acest secol al patrules, Ereticii, schismaticii, disidentii si nemulfumitii de tot felu amenin{an grav Biserica. La Na- zianz sau ta Constantin-nol, Grigorie n’a czital si ma pre- ‘gelato clip& sa lucreze pentru reslabilirea. armonici sia ‘paeii. Cu cuvintul, cu. spta, eu sacrificiul tihnei si .bucu- ‘tiilor sale personale, Sin al a urmril, neobosil, consolidarea si progresul Bisericii. Div nefericire, munca si dragoslea lui pentru Christos. pentru bine si pentru adey lat roa- dele dorite de el, Malti dis tre colegii Ini de episcopal, persoane pline de ele insile, intrig inte, interesate si cu mult sub ni- velul pregitirii si preoeny srilor Lui, au ¢ nal aproape nein- trerupt opera ineepuli de cl Mai era apoi si duhul veacului eare usea. adesea din flow + fructul ostenelilor lui; feimantitri mulliple politice, econom cc, sociale, religioase si spirituale in general nw craw destul de propice nei aciiuni sistematice de misionarism. Pufindlalc: unora din rezultatele Jucrului siiu misionar se datoreste. in ‘ine, si limidit¥ii si susceptibilitifii sale. Nu era omul atitucinilor darze in fala oamenilor si a evevimentelor. Sufletul situ delicat si mintea sa ager’ — nesusiinute de o voin{ tare — preferau si se inchidX in sine si s& Jase lucrurilor cursul lor. In misiunea externii. adiei in Iupta cu piiginismul, ‘succesul operci lui gorie a fost, pe de o parle mai usor si mai sigur dec&t cel din misiunca intern, pe de alta cu suprafali mai intinst si cu mai adanci rezonanfe, A fost mai usor si mai sigur intai pentrucd SMntul nostru, in combaterca religici, moralei si gindirii pigane, ma facut decal si continue un lueru si o metod% inaugurate inaintea lui; in al doilea vind, pentruct piganismul. fiind deja in descom punere, nu mai opunea, in general, decdl slabe rezislen{e. Dackt insit isloria, prin imponderabilele ci, forld piginismul sii ccdeze eresli- nismului, cruciada impotriva cullurii pigine cra o inlrep: dere extrem de delicati si de grea. Era delicali, pentru instsi_ noua construclic a spiritualitiilii erestine -- Grigoriv lucra cu alata fanalism gi isbind% -- se baza, intro bund m&sura. pe elementele acestei “Ituri; cra grea, pentruct bog&fia culturij pigane era imensi, nepreuitii si nesguduilt fn temeliile ci, ca una care fusese °! borat sistematic, pro- gresiv si pe indelete in decursul unw mileniu. Se intelege ci re 50 Concluzie fn acest tezaur al pXgdnismutui nu toate Inerurile ers de aur; religia si morala ofereau numeroase panete vulnerabile, si insesi sistemele de filosofie eran inegste ca valoars Cu toate acestea, piginismul rimanea un siperb palat locuit de muze, filosofi si zei. El mt putea sa nu impresic neze chiar pe cel mai sovin gi mai retractar stintre erestini Sf. Grigorie Msusi protesteazt cu o violen{X ivobisnn anc cAnd fmp%ratul Tulian logifereaz& excluderva crestinilor dela beneficiul culturii clenet. A indriizni tolusi s& ataci el onis- mul, accastt lume din care tu (i-ti sup! in copiliirie seva viefii, luerul nu era cu putintt decat cu dont conditiuni: ntai. si intreprinzi lupta cu insesi armele puse la dispozit) de pigdnism; aceste arme crau numeroase si pulernice, pen- truct alft religiile ct si filosofia pigini nu erau turnate fn sisteme aproape geometrice si deci gren de alacat, cum stmt. crestinismul si filosofiile moderne; al doilea, sit prezin{i eredin{a sau idéea pentru care militezi, ca o for{i spiritual $f creatoare de bunuri culturale superioare aceleia pe care ‘Yrei s’o inlocuiesti; sX ai, cu alle cuvinte, convingerea de Ofel si s’o poti da si altora in acciasi misurt, ci valorile erestine constituiesc o lume spiritual ce se impune cu ne- cesitate de neinvins. Grigorie a mirturisit dela inceput crezul su tm acest sens si a Iuptat din rasputeri pentra a demonstra pe teren adevirul tezei sale. Crestinismul nu era o simpli Yeligie sati sect, ca multe din acelea care circulau in lumea Sreco-romant; el era manifestarea uriasei puteri a lui Dum- nezeu in’ lume, cu scopul de a creia wn cosmos nou. Sf. Grigorie & reugit st impun& si sX fecundeze aceasli convin- gere in sufletul altora. Geniald si nemuritoare achizitie! ~ Geea ce a impus pe Sf. Grigorie in cultura creslint in mod deosebit, a fost — dupi discursurile teologice — opera sa Poetic. O operk vastd si extrem de variatt, micar cit inegala ca valoare, “ Aceastt: poezie se resimte de tardivitatea creatiunti sale. Redactat% in ‘ultimii ani ai viefii Sr. Grigorie, ea, cu loath * framusefea si sclipirile ei technioe, ar fi pulul fi mai spon- ! Grigotie de Nazianz: Discurs. IV, 102-108; Augusto Rostagni : Giuliano - "Apostata (I pensieto greco — vol. 12}, Torino, 1920, pp. 69 sq. . oe eS : ; ie ed eee Soe Geniul Sfaintului Grigorie din Nazianz 51 fan& si mai vieae sub raportul formal. Se poate observa in numeroase poezii — in deosehi in cele ecu caracter mor si aulobiogratic yr forma lor ¢ ducralé cu malle cforturi. O poezic compusi la sau 30 de ani ai Sfintutui, arf siguran{& mai usoari, mai simpli. mai putin inne in general, turnura lor e voild cti egorianit i fost, cu furi de cuvinte. pentruct sii muza ar fi fost mai puri, mai Intre 50 si 60 de ani, muza, cu toatl bu- agili, mai tantr nivointa si vesnica ci linerefe, incepe si oboseasi b&trancased. Intentia lui Grigorie de a prezenta poezia sa ca o d2- monstrafie in fala poezici pigine, de @ concura numeroa- sele opere poetice ale lui Apollinaric, prin care acesta atri- gea la crezia Tui un humir mare de orlodoxi, si mai ales gindul lui permanent de @ insfrui tineretul in legza si con- duita er 7 nd din poezic in bunt misuré o operi emi- namente didactict. au imprimal versurilor sale na stiu ce dint’un plan preconcepul, un aer aproape prozaic, un lustru prea lucrat, prea calculat?. Demonstratia in f: poezici pigdne rispundea misurilor de exeludere ale creslinilor dela beneficiul artelor si stiinfelor profane, masuri Iuate de impiratul Tulian. Dar ‘aceasta de- monstrajie nu era, nu putea si Tie tofdeauna, {Asnirea spon- tand. flactra clart si cald& a unci inspiralii pure; cel putin intr’o parte a versurilor sale. Grigorie reproduce, pe all plan, dar aproape cu aceleasi intenfii, lupta vestiti din sec. HI in. de Chr. dintre poelii Callimach si Apoilonios de Rhodos. Se infelege usor ci In aceaslit intrecere dintre maiestoasa si celebra muzi a poeziei antice si tantra si limida muzik eros si im- ovii Theologi (P. G. XXXV, aoc, berrég dure 2 vopo * Gregorius Presbyter: Vita Sancti Patris Nostri Gr the épamjady 1, col. 204 AB), Meryl dr 10 6 oxuxd:. > jie 0c apne? lovinavad ron Td rhetovans poy petetna Navoravors i ia ?Aradlisiqun ddyarra xodvart- irom mandelas: Bevbregos ris yore MBlon: 8. Suaupes xbsyurra robs aolhabs ez rir aigeor, ¢ nav Sider, fivayxator Gri. jougizon pete rir Saoornagiy » zara yodye ra Ennetoa, Dev por yFoyrar i 2 y. Thode rij; srolkoews; Grig, de Naz. Pentru versurile sale vv. 48 b-49 (P, G. XXXVI, 3, col. 1332-1333): Ovo" er Ubyots aikoy Sibaue rods Sérous Hydv Eze. i azole dyer, ula myaypdre 52 Concluzie dea tel ce avea mai bun, 1 gi in intrecerea cu Apol- impresiei c& poezia gre- _ tind, Sfantul nostru a citi é “si fack opcrt de macstru. Tot i : inarie. Dar nu se poate rezi goriant c prea slefuil%, ¢ prea : Propundndu-si ca prin versuri i mai ales. Grigorie ¢ smenintat deseori st cadi intr'un moralism icftin, sau sf obossascd prin pesimismul situ atroce. Poetul previne aceste riscuri prin variclalen. coloritul si mohilitutea senti- mentelor si ideilor sale. lolusi, adevirata, poezie nue instruire pura. Ea ec un reflex al frumoesului si al idealalui. si InvestmnAnteazi in aurul si purpura sa int fire si omul intreg, sub toate infinitele si variatele lor aspecte. Din fericire, Grigorie alinge intlfimile si suprafata unci asemenea poezii. Cu accste nefnsemnate rezerve, poezia gregorian’ continus “s% riimanit un monument al oj literare crestine din primele veacuri. Cildura personal ce se degajeaz4 din majorilatoa bucitilor, actualizarea si inviorarea, sub flamura crestin’, a -tot ce era bun si frumes in cullura veehe, ridicarea pe ““eele mai inalte piscuri al: gindirii, cultivarea aleas% a cclor ?mai parfumate flori ale

    S-ar putea să vă placă și