I

E Dr Pi E SAPTA,'M ANA,LA

ED~TU'RA~ De AGOSTINI HELLAS SRL E[)~TaR: Petros Kapnistos

MANAGER ECONOMIC~ F-,otis iFoUou

MANAGER DE REDACnE 51 PRODUCIIE: Vimlnia Koutroubas

,r ,r r I. !:I

AD'RESA: VuUagimenis 44~46, ",66 73 Atena MARKETiNG MANAGER: M-'cnaUs K,outsouKOS PRODUGT M,ANAGIER:, Nasita Kortesa COORDrONATO'R DE PRODUCTIE: Carolina Poutidou

,

M,ANAG1ER DlSTRIBUTIE; 'Evi. Boza

MANAGEH LOGISTIC,A, $1 DPERATII: OumUri.s Pasak..ail~d'i5 COOR!DONATOR, LOG,'ST!CA $,1 OPERATl~: Antonis Lioumis

ADAPTARE IP~NTRU UM8A ROMANA:

Fast Translate. Best Communication M,edi'ia SRL

DTP:RAY

T'I PARI R'E 5~ LlEGARE: NIK'I EKDOTU<.I S.A .

•

DlH'EcrOR DE PRO[)"UCTIE T~POGRAf'IE: STEllOS KR~TSOTAK~S

lupta unui tanarpre,ot ne'gru im aotriva raslsrnului Nascut in discrirninare

01 1nta lni re hotaratoare

{n lini:a inta~ a activismulu' Confli ctu l se acce ntu eaza Proqres important sore visut 'lui Liderul Indurerat

a picicarele lu~ Durnnezeu

lMPORTAIOR: Media Service Zawada 5 R.L Cou nt ry Marl a'g'! r: M,a rl a n aMi hi i§ L~al!'l Marketing Manager: Adhla BO,ljk.a Redactor: Gabrieb3 Mun.tean

Di3t~ibWl.tion Manager~Oalil Iordache

AD RESA: .. sir. Lou 1 s P aste ILl r n r; '38~ e't.1 ~ a p, 5" sector 5. Bucure~'tt Romania

--:-~ - -..' - - - - . . - ..

VIATA 51 VREMURI:LE ,6

. Iii ~ . - . . . . . ..'1

- - - -. - - .-

DI.5TR~8U~TOR~ Hiparion S"A.

,© 2007 Ue AGUS.TIN ~ - elias

e 20'03 K,K. De At30ST~Nl.JAPAN

~5SN: l791-0'l65

FOloog'f',afih Uniphoto Pre"5s. C~H"bij'5, Japan, D€, Agcrstini Pictu r-8 Ubra ry

C~· a "'0 st ad'- va .... r ·tu·l a asin. ·t1iIUI" K,'~"- g? _ ·II~· ':_, '.' 5·_ ,_'I e-:__ a ... 5 :., a , ,.'_In,. ~.

Pre'lul prlmului l1ulm,ir~ 2,99' lEVl4,!50 MOL

Pre·tuL celu, de-al dollea numar?i at tuturor t..elorla!lte numera: 5!,99lEV29,99 MDL

Damel 'i care au visat ta 0 A!merita mai buna

Nu ratsti bibliorafturile specials Tn care pute~~ colectiona seria 100 de personalit.ati'!, Bibliorahurii-e sunt disponibile ts thioscurile de ziare ta pret,IJI. de 8,99 lEl/I~O MDL.

De Agostini vaanunta datele de publicare a biblieratturilor in seria de reviste.

-- -- - -- - -- - - !

rNF'LUENTE 'MAJO:RE 28,

~

.- --- . - - - - - - - -- -

I •• :. ,.,'" ',-c" ." .':,A.. "'"", .. - lea U eEl nt e~'p erit fli collttti i te·tale"O·e"1(~iilS'tlnl'~"·' :.' ,r._: '.'" -" ;;7{'~

~:~wt< :::: ,:-;,'::': ";:'f;:' ~·.·~~::::>rJh~; )g;;~- ~\:: G-:;' ': :- ":, :""',.'; .> > -.~/ f,~,_~, - ". .: - .' .: '" • " - •. -'r~ Ai!g!

~~r; -. \-. '~ . <:' '. ' ' : '.: :~. -: :')~t'::r~S,9ff1.~P ~:~.l!:t:~: ~:~~.';~ ~.~ I(~ ~~~ ,m :.~a:, Q2}> .. ~~ :~} .O~ '; ~.~':~:-:?~.~ : .. So. !~'~ ··!.G I':i!! .I~.I.:. '. . :....:. ,'" :-:;~,

'~5;:>:-.;.:\: ".' :. :::::(~~ ~ . .'~i~·:n~:·~J~:~{¥.A.Q'·f.~,,~,:~~~·~.:~:g:~~.i h·!:~t:9,:·::~:a.~_a.:-yr~1.<s~/~_fE::·r:n~'.1.:~u It e i'rJJC?l~:~ f},i .. :.:. ':.' .. '. ·::.:.:!:·<r

~,·~~:~'C.:~'.··:.· ". ::~.·~~?P.X~::~·~pJ~:.~ll'r~e,./r·~:_~,~tG~~)C;U_.::p~~::b~~~·.l~l···Y~·TD:· ~a_Sp·~JJtp.,e}a:·:l9.~te:·tQt·fe~b.~r.j.l~e ':.'. . :~.:'.: "':.',-~::::~

r.{~';:\j.'-:'''.''''.:. .~.: ,:. Je·g:~~·e:ij:fe.:;·:~'~:~,~·$~a·:::(;tlL:ec~~:~·.· ~a:LEd e·:,qric~~r:¢·.an:.a·-de]Ja.-D·e···Ag,-o;sti.n'i. ",' .. ~: " .. ' .:.~:.:):::,

'ffi~;·~·:·:~;·' .": ';". . _.: .. : >.: .>::::: ... : :' .,.... ; ... '_ ..... ,: .:-,' .' :.:.~ ''. t', .. -. . ,". . '.:' .. : .' ." . .. .' ..' . . .. .: ." .' '. - '·:/1

~f(:·~ -. .: '., .: :' .. '.:.' .$.~~~~':~.~'~ :·:~.21"~4.'Q.n:H~~,~.8·; ... ~:.~ ... lu'~ij ::p~·na·.v~ ne.rF[nt~.:o·re.te·.1,.~ ~I[JJO":J:~;OH.~ - . ': : '::.'~

~ .. \ .. - . ' " . , . '. . ... -, .... - '. . .

:ff·<;.';>~·.·.:··:··::.·:'P'.ie:·~:~.5;u·>SO .. ·tri.~h:d~t~·.~··:h:Jr.n~~t~.Lq~:q:.i:~::u~~~.::s_au~·p~n~:ry_.:,tnlo.~u~rea·e~~.rf1pL~.r~J:~·r::. ': ... ' ".:~':~ ~1;~~:;·I.:t.~:9'7;~,~·f;~.ot~:~·~:·5~ .. ~~-~~.t~~t:e:: d.e~:l.~·':.~bi'd~.cu L::Be::.zf ~ re -~~ ~~i ':d e .. aj5e rnenea la-··~.2:,1 ~~.q.~:'r~~8~a,~·:.,·: ":. ~::'i~

:~)~'.::~;:::.;.>.:~':':"'-._': .... :.':.:~'~:.::p .. ~~ ~'!\:p"e ~~·:r~::.~~:_~ ~ j?ie.~d e. ~·~r:na~.Q,a.r¢le. nu r~er~. ,~.te .. ~~l,e.cH~:l,·' nforrn e?:i'a: .... . . . ~.;::::',

~j/'/::~:,<.: ... : <:., ':...,' ··yal1za.tb t.~.L:ca:v~r reY'.enj .;: ~i·;5a ptama n..a viitoa re pentru. a 'te r. cu rnpara: .: . .:. -:

o:;~ .. ::;' " -' ... ". ". ':' .. ' '. :. . -.:.... ..... . .... . . .' . -'.

l~·:(:"· .. .' :'::<' .<' :. _': - 'P"e~h':u::irifo'rrTlal~ij:;·~'i ::com enzi d e numere.a ntericare, cititorii.d in. . . . :.'·i:·~;i

~~~~jt' : .:'~ ... :'.~'(.,' .. .. ~:;:;R'eRdblic'a::~.M·btdbva\p'~·6-f;"s.u n~~'La:·![ci·Z:2.L2"fjJ7 .9,8,': ~~'Pa (a'medfa ;·..t~hi5ih·~U·~.: • .... ~ ., : .: ". -: ... ;.';::~l

~::"':J;.";".\..:'r5~-.·i,;,!·:"r.-",--;::;r;,.;::.~ . f<r - -'-' .. » .:-- • 17_, .. 1' ::J.:""..;o:t,_~, .. >,i "" ' ••. '·1' • '} ,~;.;-I,~ ,- __;. ,i.:,''', -'" _!., ,,·_h,_. r : -, .~ .• :;.~ ,I .. ;::. .• •. '.' ., •. c: •.• _ •.•.•.•. e , --- .:; .. 11111

~ . ~r:l!.ai"~~" ' •• - ~ ~t!.·a:,~~J.".r:""';~~'-.~-.L·- r!.~"i"~"':L~· .. I~; ... I:I;l"ti.Ij:,.I(,,":I'i.~;;.;: ... ~c.:·~~IL!:""'~':'::~~'.'f'rdi

DrepbJ ri le tutu ror textslor se af~ suh 'co pyri ght Este i'lltefzh;a reproducerea, stocarea, transrniterea sau utilizarsa comerclela i2I matertal~lo.r, sub orice 'forma, tara ac.ordut scrls a,~ edlt.oruwi,

Edito.rul i:?f rezerva dveptul de a sthimba, crdinea pubUca,r,li personaUtalilor' sau de :a Ie in~ocui cu. altele,

-

:. ·.,I·~e:::· =::::':'iI~': Peotru I} .mal. bu na: des~r'flirc s.ol.fficit atj· -,., irntotdeauJla pu b]j,catia[' de Ja .a'ell! la~'1

: I' __ ~, 'punel de ,"'anz(!IJl"e ~i infoJ'!l'Pat.i vanztaof'ul asu pfa in tcntiei. de

3.. camp a.ra. ~ii' a paril~ne. urmaloarc.

V;z"'tat'" . lte Il n O· tr ILa adr ssa lI,·t/~' ,SI .. ·_·~U _·'Slf:I.·· ' .. ,_,:e: ....

~

n tr · "-,';' ,..; I'"' Ii

ren. U orice mrormape, iamurue

sau comenzi de numere aparute anterior, sunati ... ne Ia tel,

" Romania': (021) 40 10 888 'Moldova: (022) 2 07 98

--- - _. - --

. .

. . -" w·ww.d1eagostini.ro. .' ..

I" '" '. -. •

- - .- .. - - - - --- - -

•

'WI

g .

.

upA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, America era cea mai prospera tara din lume. Cu toate acestea, in spatele fatadei de prosperitate existau oameni care, din

c a~ u z··: a'· IC' :'IU lo r' :' I' ~ p' i e':' l'I' Ji n IU p .... IU tie:' a'-' u n 11 C' .-.' I'm' . a~ c a' r s aV' - 5-·' 'I' a: "'le:' '. 0 a'_: g-' a~: do' U' p-:'-' ,a~

••• :.. 0" • • .' ." II' '..~, J I: ".' . :', .I ~ " . . " '. . .1· I.,,;. .' "_ _. ',_,' ..,' ·1·.·

bunul plac locul in autobuz, ca sa nu mai amintim de gasirea unei s'luJ'be, sau locuinte. Acesti oarneni. c:are suportau

I J I-

d~ . ~ li b d " lid .,

rscnrrunarea se vor coauza S,U"I conoucerea ur-ui ucer S~ vor

t

infrunta direct aceasta problema. Numele liderului lor era

Ma rti n Luth er Ki ng.

King era un pastor care credea Tn dragostea lui Hristos. El a luptat Impotriva i.njustitlei ce acaparase Intreaga societate americana, folosind rezistenta non-violenta. A trezit constiinta

,/ I' I

Amelrlcii ,s'i ,a avut 0 [P·. utern'jlcla intluenta asup'Ira m~slc,ari~

I ;1,1'

de' a··'-" do .p ita r Ie:'" a ALe' .t u lu I' D" r Ie·' .p .. t U' ri io r'- C··"I·'V:·'; ~Ie" " K·:"I: ng:; 5' ··'~a':·' e': -xp IUS; 7j"n'"

.: '.' : • :,... o' '. _ ," • ,: _, " , • I ' .... . .__ " ~I '. ' ... '_. ' .~, 't " . ,I..: I ': . . ... , ,'.: :. II

pericolului terorismului, fiind In cele din urrna asasinat La

Add . ~ i ........ d ~ T .. II" 'i,.J! l l ~

varsta ..... e , oar treizcc: 91 noua ue anI. otusi, striqatu ..UI

~i~Am un vis!" a lasat 0 ur'ma adanca in istorie S]. chiar s,~'

I l!! I

astaz! multa lume se zbate sa Tndeplineasca visullui King.

Asadar; ce fel die viata a dus King?

- "','

.. TAB!El CR,ONiOLO'GI!C .. , :

1 863 ~
186,5, ~
tu
1:896 ~
1 920 ~
1929 n Proclarnatia Ernancipari:

~al nastere Ku Klux Kla n

•

Curtea Sunrerna Federa ~a hota rasIe' ca seq reg- a rea rasiala ests constitutionala

t"'" ./ r. " i1

. .

Inftoresc jazzul .;;[ a lte fo me a rtistics afro-a merica ne

Marea ICrizal mondiala

Se naste Martin Luther Ki ng

191;'1 U
1944 ~
'1948 ~
1:951' ~
1953 ~
19'5,4 ~
955 ~
1957 ~
19'59' ~
19610 ~
19,61 ~
196·3, ~ lzbucneste Marel-e R'azboi din Pacific

•

Kinq se inscrie la Seminarul Teoloqic Crozer

K:i ng' 1'91 incepe studiile de doctorat La U niversitatea Boston

King Incepe sa lucreze la 0 biserica din Mcntqomery

Boicotul a utobuzelor

Studentii de culoare obtin intra rea La liceele dln L:ittt.e Rock

..

K.ing viziteaza ~nd ra

1 nceput.ul protestelor .. ocuparea locu rilor"

Activisrnu ~ , .. caU3"tori [lor libertati i"

•

Presedi ntete J .F~Ken nedy este asasi nat Marele Mar$ spre Washington

'Pro .estut di n 'Bi rrninq ham

1965

A

lncepe bornbardarea Vietnarnului de Nord

Protestul din Selma

Malcolm :X este asasinat

196,6, ~
1967' ~
'1'968 ~ Ki ng pune La Chicago bazele activitatilor sale

King declara public ca este irnpotriva raz'boiului d~n Vietnam

Num,ero.ase revotte rasiste

19'Ba n
'1 '99'2 ~
119[98 ~
1999 ~ St bill Zilei N -. L M" . L h K' ,,;;.. ,

_ a I ~real el ! anona e ... ··lartln ut e'( '~ng ~ In Im:[emor"a sa

Revette rasiste Tn Los Anqales

.Jarnes Ea rt Ray, asasinul Lui Kjng [ moare bolnav

IRay este rejudecat ~ii' gals~t nevinovat de asasinat

-

'5.

"0"'-'"

" ,

............. '.

King a crescut in sudul Americii. unde rasismul era adanc inradacinar. Privind acest paradox al ".pam"~ ntului

1 l~ b -.» K' ~ d ~ , ,. ""'I' l' ~ · c 1 '" , 1 '.' 1', ..... "'"

ce or ioen -,' ng', , a r even u p-relo,t ca 51 tara ui 51 a 10 osit p:'Totestu 11on-VIO e( I '_ pf"enrru a crea 0 nona era ..

, " J ~ ,

Fapte1e lui vor z,gudui intreaga tar:a, ducand la inlaturarea file dn ptatilor sociale, una care una, Cu. toate

acestea viata lui Kine: a fost currnata la varsta die numai treizeci si noua Ide ani" de catre cei care nu doreau

, 'U' ..I'"

aceste schimbari, Kin.g a fost iubit nu doar die afro, ... americani, ci die catre intreaga omenire.

Iii

I

0- RA~UL AT AN~IA din statul Georgia este taimas ca decor al filmului ."Pe aripile vantului". Viitorul lider era fi ul eel. mare al unui preot din Atlanta, nasc.ut pe 15 ianuarie 1929. Tatal si-a botezat fiul COl pe sine, nurnindu-l .. Junior". B2Hatut Mart~n Luther King ,J unior, va deveni cunoscut ca lider at rniscarii drepturilor civi le.

- • I

1929 a- fast anul in care' a inceput Marea Criza

mondiala. Totusi, In [luna ianuarie a an ului 'in

.'

care s-a nascut King~ nirneni nu putea prevedea

;.,

bru sea izb ucn i ra a C rize i M 0 n d. i.a le. I n co ntex-

tul hcorn-ului economic de dupa eel. de-at Doilea Razb,orj Mond'ial, rnuzicienii de jazz afro-arnericani din New York cantau Dixieland jazz,

"

lnflorirea culturli afro-americane in an'ii 19'20 a

'fast cunoscuta sub nurnele de Harlem Renaissance. otusi F Tn acea pe ri oada, d ezbi na rea p rofu nd a di ntre neg, rl 51 a Lbi lin Arne rica a rarnas in mare mas, ra

.,

neschirnbata In cei cincizeci si rnai bina de ani, de

cand au fost eliberati sclavii. P,ana 5~ muzicieni de

J •

p2ir.a.seau scena, .a atro-ernerlcanf care

~ ~ rl ~

mea ucrau pe camp se resernnau (U 0

viata le·gala cu sclavia, Mai rau decst atat, Morea Criza din 192.9 Ii va atunda pe afroarnericani si mal mult in saralc~e.

•

K,i ng a crescut in aceasta epoca dar el, sora lui

mal mare, Christine, si fratele lui mal rnic, Alfred,

,

all putut duce 0 viiata stabile in tirnput copilariei

lor; Acest lucru a fest posibil dsoarece t:at~a lor era preot, In acea vrerne, pentru afro-americani. preotis era una din putinele profesf inalte la care se putea aspira. Faptul ca locuinta lui King se ana pe All burn Aven.ue in Atlanta, arata cat de binecuvantata era familia Lui. Auburn A'venue if: 'a intr-o zona rezidentiala, Iocui a de negrifl din clasa de rnijloc, Case l.e ali n ia te La stra dia re prezentau 0 alta l.u m e Tn cornparatie cu cccioabele locui e de nergrl11 care trudaau pe camp.

Ata,ta tirnp cat ra1marneau pe Auburn Avenue~ negrf aprcape ca nu erau supusi discrirninarii: de fapt, eel mal aprcpiat prieten el Lui King din copilarie era un bra ira alb, Prietenul acesta era fiul proprietarului alb al unui 'naqazin vizavi de Iccuinta lui K'i ng. Cu toate acestea. (and eel doi au intrat ~a scoala prirnara, baiatul ~-a SPUIS lui King ca mama luii i-a intsrzis .sa se mai joace cu el .. Sinqurul rnotiv a l. aceste i restri cti i Ie ra fa pt u l ca Ki n 9 era de c u Loa re .. C,a n d Ki n'g 'le - a povestit pzirl In t.i, Lor La (ii nal acest luc U1 eii i-a u pornenit pentru prima data de ra sisrn o' Ki ng a fast su rpri ns ~i C~ P ri ns de fu rie. Marna lui a incercat sa-l calmeze, spunandu-i ca era un baiat curninte care nlu facuse nimic raUl, dar toate- Ima m,ele, afro-'americane ajlLJ lise-serra sa le .spuna acest Lucr. copiilor

jazz celebri erau supusi discrirninarii de inda a ce

... 0 rg a n~ zatia iiia.s.i sta act iva in ] U rul AU,a nt e i in a cea e p orCa ~

K.. K. K. (K u Klux K La nl, Oras IJj l .£\,t ta ntar aves st ra n se l.eg.a turi ,C 1I K.K..K ..

TaH311 lu Ii Ki ng II' Marti 1!1 l.u th e r IK~ng Sr. ,Acesta era fcarte

[pi reocu part de rafo rma S CH: ia L~

~m l-a fB,cut constient pe null 5a,u de no!~unea de nedreptate ~i rasisrn.

.... A:t la n ta. c a p itata sta tu tu i

GieQrg i B i 'lin 196,1]. Ora:~ IJ l se V~ dezvolta rapid in ·a doua jurnatate a anilor 1960, carnd Kingl era in

[il U n~i a ctivitate,

Devenind preot

O d... I~r ...J it . d . t '

.. Iata ('8 If\lng' a ceven I consn ent e ,eXIS enta ras~s·-

, ,

rnului, a inceput sa observe numernasele forme in

care neqrii ~[i a ~bi'r era LJ tratati diferit, D,e, exem plu I la scoala, K'ing ~.i prietenii lui albi frecventau scoli diferite din ca za seglregarii scolarilor dupa culoarea pieli I. Neg rii nu puteau 5~ intre 'In c'i nematografeLe ~i pa reu rile numai pentru a lbi, ~i' nici sa la mesa la restau ra ntele a lbilor;

Pentru a inving'e' nedreptstile rasismului, King s-a ocupat asiduu de aducatia sa. Avea note excslente, a absolvit repede gi,mnaz~ul !?~ 01 intrat la uceu la treisprszece ani. La cincisprezece ani. a castiqat titlul de campion la un concurs de discursuri ti'nut de 0 organizatie afro-americana din Georqia. Cu toate acestea, in aceeasi z:i cu fericitul evenirnent, a fest supus unei urnilinte pe care nu 0 va uita tot rsstul vielii'~ La bordul autobuzului care L-a .. us ina poi Tn AtLanta. Soferul le-a ordonat lui King si tata ui sau sa Le cedeze locur~ le unor albi Deoarece cedarea locu r.i lor Tn favoarea albilor fusese stabilita prin leqea statului Georg~ai Klng ~~ tatat lUll au rost obliqati sa stea fn picicare aproape tot drumul de Tntoarcere de l40 de kjllome·= tri p~na In Atlanta .

.....

In toarnna acelui an, Kingl a intrat la Coleqiul

Morehouse pentru nsqri ?i s~a alsturat unei orqan izatii studentesf care se ocu pa die oroblerne soci-

.il J' I. f...ll

ale AstfeL a aflat C13 existau si multi aloi care erau

,r .~

... F'amnL~a ~UI King~ foto.grafie d~n 1961~

Kinlg sernnificatia rrurncii preotului in epoca moderns. Dupa parerea Lori preotul folcsea gandi:rea moderns

.... f..... d - L lini - ".... ,. d A.

COl sa raca sti .. L tu re Iglei ?I ,soC.let.atl~ user . e ~n'~e-

l ' .... ' 'h da oeoarneni d[

es ~I III 91 una ps oarnern, ca un cornpas, pe un nrurn

bu n in via-Vi- Oi n acest punct de vsdere, :Ki n[g a reevaluat munca tatalui sau ca preot ~. a fast obliqat inca 0 d.ata Sal 0 respecte, pentru contnbutiile insemnate La evolutia societatii afro-americana, pe care, c'ir~val le putea aduce prin act i·vit.a t,i bisericesti, Dupa ce a ajuns la aceasta co n cluzie, Ki ng nu a rnai tost dezorientat,

., 8i$~'rlcl1l in care tata,L lui Kilng a fost PII"HO'L

irnpctriva rasisrnului, K'in9 a inceput sa viseze La a socistate fa ra rasisrn, Cei din ju ru l lui se astepta u

... d '.... . t t .... l ...... dl K" " d

sa . evn a preot ca ~~ alai sauuar xmq se gan- eo.

sa d~vina doctor sau avocat Si asta pentru ca~ linca din frag:eda adolescents, incepuse s.a puna sub sernnul intreb~iri~ invatatu r~ ~e Bisericii ba p tiste ca reia Ii

, [

era atiliat tatal Lui, La ce bun sa urrnezi cu strictete

~

•

--.. ,a_ID-.-

BI:S[ERIICA ,EB [NEZ - R, 0 A DOUA CA.sA

Pent ru Ki ng, fi IJ! un ui preot, B~s,e'ri,c:a B,apti!sta Ebenezer unde lucra tatal lui, reprezenta 0

~ . ...J d ~

casa eeparte ce casa,

B,i serka este ~i' astazl i ntacta pe loculi u nde 5€' afla atu n cl. Era amp I asata la doa r cateva minute del mers de casa famllUJeE King+ Klng a fost botezat la [d.c:eaSta bise ri(:a in JlI ru I valrstel de d Ul d a nl, Oe atu nd, a rners reg u lat la blserka, la ~;(oala de duminka, in fiecare 'sap'tamana,; iar ia optsprezece an~ a: ·tinut prima predh:a. De fa pt Kin[g' a. u rcat in a mvon ]hca

d· ... d 1......... ~ dO, • • , ~n vremea can' nu s€ {IO' arase sa ,ev1111 iBl

preot daif COl as.[steril,t al taltalU'~' sau.

Ki ng a e,zitat ia fnceput sa devi nil pre O:1r.r d~M" rn ce~'e, din urm,a a a~es d,ceasta callie' .. Ace,a,sta: pe'ntfu ca ~i-a da:t sealma de important-a! biser~di 'Tin so(ietatea a~·ro-ameiricanal ..

..

PentrlJ miJ~t] albi b~'serica ilU era decat un

decor forma]! unde. se putea sOdall'rza .. dar pentrtJ negri e'ra un lac abso lit nece'sar unde

. ... .. t dl Ih_ .... d'" d ..

oneva I~~ pu ea re:~;.ouan:: It: e·mnlltate,a c,a

fli i:nta u rna rn ~li. II n i mile lor [era u m a ng,aii:ne de cuvintele rostite de preot lIn 'frj[ecare dumin ica ~i voci Ie lor str'ilg;i1't U cu iaiVant iJAlel u;Da.~j~ ~;I iJAm i n'~ Wn aceast~' fervo2lJlre .se .iepadau die' s.uferil1ta. Viata v[eal!a r'le-ntru neg.·· ri Far,al aitat de,

~ ~ ~. '.

91rea,. incat mul~'~ d[ntre ei tra:ilau doa:r perntru

nE:zeu ..

fiHcepand cu Ki ng, activ~tartea preotulu ~ fn rezolvarea problemelor sociale nu s-a rezumat ! a fo los ~rea b~ seridl 0 r doar ca loc de a pune capat sure:rintei; biserldle au fast obll-gate sa functtoneze ca locuri care lrrcurajau vitej la, De aoeea, blserld le 'lor dev,en i centru ~

. ~.. d '1 '" ·'1- ... ~

m I~ca nip entru .. ~. reptu UI e CIIV! e'l P e m asura

ce ac€asta m'ii~care ,Ilua amploare.

cuva ntu L biblic si .sa i nte rzici placerea? De ce canta u

. -

neqriiin biserica? Aceste indoleli se vor a,danl'c~ si rnai

mutt in . irnpul coleqiului.

Benjarni 1 Mlays. presedintele coleqiului, si G'eorge Kelsey, profesor de· studii de reliqie, i-au explicat lui

T 8~5erka BalpUsial IEbe'nezer. King va ,stihil,mba

A - • .. l ..... = iF: "'L

munCdl 'll,n {:,a aSH:S,teliil'lI.,t} ac .. easta, _lserH::a~ Ilati;~!I_

lui, P Ii,e ohJ l[plroprhiJ ~·z:i.s~ i'1?i va cont~1fl u a p red k i ~e· I.nHac:arate 1; alc[e!:asia! biserka ~~ dup.,a moartea 'f iu lu i sau! p.i jg,a [,a pro p ri a mloarh~ fn 19'75.

- --

7 .

I

Luand aminte la protestul non-violent K]NTi LUAS" 1--10 J~RAREA terms sa devina preot, Dupa absolvirea coleqiului, s-a inserts lo Serninarul T eoloqic Crozer din statui Pen nsylva nia pentru a~~,j continua studiile de specialitate, Serninarul se afla in orasul Chester; care se invec~neaz.a c. Phitadetpbta,

~ ,

Philadelphia a fost un punct de rezistenta Tin rnis-

carea de aboli re a sclaviei. ~n acest context istoric, Serninarul Teoloqic Crozer accepts bucuros studenti neqri, CUi toate acestea ~ neqrii constituiau dear zece la slUtal din numaru! studentilor; ceea ce-·~ facea sa,

•

ias-a destul de us-or in evide.nta In campus. K'ing.··j nu a

I!!! ...

vrut sa fie dat afara pentru c.a era neqru si s-a stra-

d uit sa pastreze 0 bu na i rnpresie 5~ camera de Cia mi n cureta. in tirnpul coleqiului, si-a alocat prea mult tirnp activitatilor extracurriculars 5,1 notele lui era! .. d081f cu

• •

putin peste rnedie, dar la seminar a obtinut rezultate

• •

excelente.

...

in timp ce aborda studiile teo log lee, pe Kilng a ince-

put. sa-l preocupe rnodul In care un prect ar trebui sa faca fa1a problamelor societe. Pentru a afla raspun- 5U~ La aceasta intrebare, a citit nenurnarate carti, de

..

la ce e ate filosofilor qreci, La .. 08:5 Kapital'" a lui Karl

Marx, King nu putsa accepts ideoloqia cornunisrnului, dar a recunoscut ca acesta a evidentiat deficien-

•

tele eccnorniilor capitaliste traditionaie, Klng',: si-a dat

.. I!! II'

toata osteneala sa afie cum ar trebui condusi neg. rii

. '

care sulereau din cauza discriminarii ln America,

socie. atea capita tlsta su prerna,

'King a primit a suqestie pentru raspunsul la aceasta Intrebare, in cadrul unei conferinte tinute de Dr.

~ ~

Mordecai Johnson, presedintele Univsrsitatii Howard.

• r

Johnson tocrnai se intorsese din India 5i' a deserts

- .

plin de insufletire filosofia si viata lui Gandhi King a

fast profund rnarca de acea,s.tal conferints. A europa-

at toate ca rtils pe ca re le-a gasH despre Ga n hii 5,?,i le'- a citit din scoa rta-n scoa rta", Ki ng era siqur ca rezistenta non-vi ole'nia a lu i Ga ndhi era .. etoda petrivtta de a face fata problernelor sociale. Si-e dat seama

• •

ca opozitia violenta dadea nastere dear La mai multa

• •

v-olenta si dusrnanie, Tn tirnp ce rszistenta non-vic-

J' II' :I II'

tents inlocuia raul cu iubirea.

10 femei e ldeala

Tn iunie 1961, King a absolvit prirnul din clasa Sern i naru l T eoloqi c Craze r si a obt i nut 0[1 plorna

~ ,

A

in Teotoqie. In luna septernbrie a aceluiasi an .~,'i-a

inceput studiile universitare la departarnentul de tsolcqie de la Universitate~ Boston. Prirnul obstacol ''''ntamp~nat de Ki ng 'in viata d in Beste n a Iost sa-sl gaseasca 0 locuinta, Prop rietarii nu mal voiau

, J

s.a·_'j inchirieze 0 camera de indat2i ce descopereau

....

ca era neqru, In cele din urrna a impar1~ un sparta-

rnent cu un colsq de facultate. 1n urrna acestui incident K,~ng $i-'o dat searna ca p,an~ ~j Tn nordul relativ tolerant ln privinta rasisrnului, fenornenul dlscrirninarii rasiale persists adanc Tnradac~nat

,,.

In alfar~ de asta, Ki'nlg a intarnpinat grleuta~~ ~I ir'n

gasire'a femeiii potrivite, cu care sa se c,asato -ea,sca. K.ing era un om foarte deschis si volubil, care fusese toarte popular ,'n randuL fe elor in timpul coleqiului, dar totusi nu ar reusit sa Tntalneasca persoana pe

r- ,

care 0 cauta. Familia il loqodise, f.ara acordul Iui, cu

a ferneie si c.asator-a se intrevedea La orizont,

...

A

In ianuarie '19.521[ dupa cinci l.un·j in Boston, King

a. Tntre bat un p riete n daca - L pute'a ip rezle nt.a u ne~

, . -' t' 't

em el pcr. nVI. e",

K.ing a anat de La et numarul de, te-leron 81 unei stud entle la sea ala de muzica. p.·le nume Co' etta Scott. A

.'

su n.at-o ~mediat si i =a c,e rut 0 intaln i r-e .. Coretta a 'fast

,

A C.1a ~i Ga Ii1 d hli [II I~j fi! g ia [e n::!~zut 'il n ~d,e[e:.aJ ca renu llI'~a re a ~a rezisten~al prin 'Viole,nta. tloiLosirild 0. lor-ma nOll1vi~~enta. nu putea reu~,i l1u midi in Indiall d era poslb~la :?i 1n Amerka.

I . --.... - 8

. ,

•• • - - ••• • -. I

.... U In ive rsltatea 8" s,le n d i nr tlrnpurtle moderne, A intrat La

;a ee,dl's:ta LJ III iv,@. rsltate si :5.- a ,til [a tu rat

•

unui grup de protesori fbe.raU.

- .

Kingr s'-,a simt'it :ade'sl@-a incornod.

deo.a:rece negrH erau ~n rninoritata.

....... Sernlnarul TeoLogdc Crozer, Ajci ,a tr,8it King" pentru prime data, experilen'~a convletuirii cu all'~i

oa me ri! i 'irll afa rii d ~ to-va ra ~~ i lu ~ afro -,a m e ri ca n i.

ireste surprinsa, dar; deoarece Kingl aftase de ea de la prietertul ell a acceptat intalnlrea, cu conditia sa dureze doar 0 ora, in tirnpul pranzului. Dupa prima lor inta lnire, chiar de a doua zi, a mandai se atasasera

r

destul de rnult LJnuL de celalalt, King a fost Tncantat sa

afle ca tanara Caretta era deja implicata in rniscarea pentru drepturi te civile si nu s-·a putut sta pan I sa n u-i spuna ina I nte de a ss desparti ca ea avea tot ce cauta ella 0 sotie: caUtati' intelectuale .. f umusete, persona-

Jl" . ~

litate s'i individualitate. Caretta a rarnas putin uirnita,

r ,

deoarece nu evusese tirnp sa se gandeasca La lucruri

precum casatoriu, filind absorbita de studille ei rnuzica lei dar n IJ si-a putut stapani atractia fata de ferrne-

, ;1" Jl

catorul Kinq,

Ca sern n cB ven is€? vrernea sa se casatoreasca, ;King a invitat-o la el acasa Tn Atlanta, La nurnai 0 jumsta e de an de (and se cunoscusera. Tatal lui King nu renuntase ,nsa' La: ideea de a-si casatori fiul

~ .

cu terneia pe care 0 alesess el 9i a continuat sa-sl

exprirne nernulturnirea Tn cest sens, Coretta i=a

,.

cerut Lui :K,ing sa ia 0 deciz!e. iar King a deschis mai

inlai suhiectul c~iJ.sator:ie:i elL] Corette de fata ell marna

•

sa. Mam,a sil-a dat acordul, iar tat~a sa,u a facut la fel,

~

Tnsa fara traqere de rn~ma. Coretta inca mai nutrea

a rnbitia de a deveni calnta reata .. Conluzia i:-·a frost risi-

.. ~

..

""'" Marti~ Luther King Ud'Err al mi.~ei§rii pentru drepturlle civile diiln A.meri,ca

p~ta de 0 scrisoare de La sora ei, Tn scrisoare, sara e,i i-a spus C31 nu se casatorea dear cu un pastor oarecare, c'i ca rnarisjul Tn sine va deven~ cariera ei Aceste

CO:R "lTA DEVI- E UN LIDE:R

Ca sote a unu i p ol~tician, Coretta sl-a susll1'nut ,50'W II

,II rtf JI .Ii

atat in pllb~ic cat ~~ in cadru~ fami~iet (and el era

inca in viatilc. ra reo ~iI ~1-a defln~t exact foJ;ul de mamlS

JI 1.11 '"

d . D . " . ' .~ . . ~ bl

sau . e sone, -lIIPa. moartea SO~UIUI e~" a tost o! 11'-

gam sa-~T aha n don eze roiui de so~ie ~i s-a dedii. cat 'in tnt - egilme eel IJ i de mama. De' asemenea ~.ira ,. ... .... . don d ~ anpus sa expnrnem (Iontlrnuare-.on~a,.e pe patui

de moarte a un~ju mare lider el po porului, il1ftacaJ''2lIrea multlm~lor caire s=a1L1 adunalt, dup a asaslnerea lui

~ .

Kj 119 au incli rajolt:"Q ,~i au facut-o :sa tn~eleaga -ci ~i ea

tlFebui[e s~ lupte, ca ~i so~ul el, pentru oameni i asuprI~i de peste tot. Probabil ca nu a! avut un succes la f€'~ de mare ca sotul ei da'r, (h~'.ar ~i nurnal facand

~ ~

luou rUe Tn tel u ~ eii s-a bU(1J ralt de. reu~;it"i A rust cal

. I~d-l 'I' +...._ -I ~ d'"

~i cUlm un nou a,·.·,~r a .Il~m,ei, or se nascuse 0' . ata cu

!to ~ • •

rnoartea .SO~U lUI er,

"

Coretta nu s-a multu mit sa trateze dOOfJ preble-

..

:1 d ' ~ ~ , I···'~·

meiec e an ~j'aJ(Eue 5~ IU sa raoe ca sotu e~'; s-a 111m p~ icat

~~ Tn ptoblenie~e fem,ei~o . La tncep.Lmu:11 annor 1970i ca ~~l S01U~ ei ina:i'nt'eJ a unit Imai mult~ zu:tivi~tj diferitL La m:il'~oCU~ ani:llor 1970, peste 0 S~t23: de orglanizal~i Ond usiv mundtore~ti, de fem~:;r re~ ig:~oa'se· ~I gnJ= purl' um)a rift a re) 5-,21 U LJni~t: pentrUi ca uza comuna de·

- •. ~,' I dl m C

a promova oportlJl nl't3't~ ,ega~e , ..... e angaj,a reo : -,oretta

a adilvat ca vicepre~edi I1ta a acestei unl uni . Tn anIi 19801 s-a straduit.sa fa;(a ~obby pentru creersa unel sa:rba.ton na.~iorna ~e pentru comemora rea .SO~U~ ij i eli. ln ,aCleal$ta perioada, a .callatnriltin toata America ~i ~n IIJ mel ;i rna nd pre I,ege,ui. A st.a2:'i, Caretta este vaZ:UJta eli una dlntre femelle care ·a IJ avur 02~a~ mai mare i Iltl u enta asupra sodetatii rnodeme amer'[(ane.

-- ~ - - - - " - - --

T' Cor'etta a dus rnesajul sotului eJ 1'n tarf din to!arta

. .

lurnea, asa cum reiase din ac.UviUit~Le sata de a

To •

P n-o mova a bo [i re·a ilIpi'd'rt hi e i ttl u ILUI i i'n cA fr lea de.s u d.

... N u nta tul M.a rtl iii Lu th e r ,Ki r1I g CUI C,oretta Seott [a l8 iunia 19.'5.3 ,_

cuvinte .aU prezis parca viitorut stralucitor ~,i tumultuos al Corettei ..

Cei dol 5-aU casatorit in iunie 1953. Si-au continuat

•

studiile ln Boston pentru In cal un an, iar 81poi' s~au ,m'utat 'in ,Montgomery~ statul Alabam,d, _unde avea sa lucreze K~n'g, PrediciLe minunat.e ale Lu:i K.fi 9 au cuce·~ rit rapid 'inimile ne'gritc)r (are locldau i'n zona. Prima lor 'fi'ica s,-a nascutt in noi'e·m,briie 195.5, Viata t.anarulul

,

preat cu noua famil'ie ell fast. una ocupatai dar fer-iclita .. Era insa Un~5tea dinaintea 'furtunii ..

•

pu nda prin dra g oste. C uvi ntele lu i ,a u lasat o impresie pro unda asupra rnultimii si toti s .. -alu Inters La easels Lor." A

~ II ,r

fost prirnul exernplu al filosotiei salle

non-violente care a imp iedicat violenta.

,

'"

lntsrnplarea a fast prezentats in teats

America. ia r Ki n 9 a pri m It statutul clar de lider al alro-arnericarrilor

Lupta Tn privinta autobuzelor a conf nuat, Tn februarie, MIA a depus pla ngere la curtile ·f·ederale de justitie deoarece leqile rnunicipale din Selma, care stateau la baza discrirninarii rasiale din autobuze, erau neconstituticnale. In iunie, a sosit decizia curtii ca leqile erau

lntr-adevar neconstitutionale dar orasul Selma tre-

J ...

buia sa faca apel La Curtea Suprema. 0 hotarare

,'F",

tina ta pa rea foarte inde partata, In acest tim PI neqrii

faceau naveta folosind rnasinile 'in comun. Era un sis-

,

tern prin care voiuntarii conduceau rnaslnlle prin dife-

rite puncta de plecare prestabiiite, Le·galndu-le· intr-o retea foloslta de pasaqeri .. Orasul 'Setma s·~a Igand'it sa Intrerupa aceasta retea obUgand activistii sa renunte, si a. depus pLalngen~ La cu rtea die stat ca tolosi rea masinilor In cornun era a initiativa ileg. ala. Curtea de

, .

stat rasista a luat, cum era de asteptat, partea adrni-

nistratiei Locale a crasului Selma.

~ ~

Pe 13 noiembrie, K~ng :~~ ceilalti oarneni prezenti

la procesul curtii de stat au fest socati de vestile care

II j'I ~ ,l!

I'\.
I • III A A •
,
I" tivi

Boicotul a tobuzelor

o r:FJv1 FJ E IJE CULOARE pe nurne Rosa Parks. a fost erestats joi, 1 decembrie 1956. Tn Montgromery. La 0 • U d Il .... d ..... fii . l . II,!" M - 'l jurnatate ,e "una aupa nasterea .llce! UI t"\llng.- CJltlVU

a Iost ca nu a vrut sa cedeze locul unui pasaqer alb, Pe liniile de autobuze din sud, negrii se confrun au CIUI aceeasi umiLinta pe care King 0 suportase Tn autobuz, in ani! de liceu Lide -'j ~ neqri s-a u fnta,lnit la biserica lui King. A.u hotarat sa faca din incidentul Rosei Parks 0 $a nsa de a a broqa leqile ca re perrniteau aserne nea practici rasistein autobuze. Au decis sa lnceapa boicetul. autohuzelor de incepand cu urrnatoarea zi de luni,

Totusi, Kingl :~~ ceilalti membri al qrupului de protest erau nelinistiti Dare catl oameni vor fi dispusi sa

~ r jl J II!

faca efortul sa rnearqa pe jos In loc sa ia autobuzul.

pentru a arata ca ,se impotrivesc rasismului? Luni, la ora sese dirninaata King. a urrnarit de la fereas-

. -.

tra un autobuz care circula pe strada lui ~:i a striqat

. E 0 rninune!" Autobuzele, de obicei pline, erau acurn cornplet goale ..

...

In du pa-arniaza aceleiasi zile I' liderii afro-a rneri ~

cant au creat 0 orqanizatie a activisrnului, de genul boicotarii autobuzelor; nurnits M'IA ~ Montgomery Improvement Association [Asociatia de Arneliorare M,ontgomeryl. Presadintele ei " vea sa fie tanaruL de douszeci ~i! sase de ani" Kilng" Pentru a evita conflictul in ern, a fost ales presedinte un nou participant. La intaln~rea orqanizatlel din acea ncapte, Ki'ng ~i~a dernonstrat din plin trasatur~te de lider intr-un discurs csptivant 'K.i:ng a dsvenit irnedia un dusrnan in och -j grupurilor rasists care, pe 30 ianuaris a anului urrnator; au aruncat 0 bornba In casa lui. Din feriore, familia lui nu a fost ranital dar veranda casei a fost complet distrusa, King! a tost instiintat :?I s~a Inters acasa .. l8arbati de culoare cu razbunarea in g: amd se

. -

adunasera acolo cu arme :9i bate- K;n.lg Le-a spus Calli

si daca folosea u vi ole nta .sa se razbu ne, ~p' roblernele

• •

lor nu ss vor rezolva SI ca urii trsbuie sa ~ se ras-

.. Blserica Dexter din Montgomery. Kingl fusese trimis S,81 luereze acclo, IUderii afrc-arnertcanl adunatl ~a a09d1st.a Ib.~seric.a '110. r IL~O n d IUlce in cele.· ~ i n U lim a so c i et at,ea !La ire· (iI rrr 0 u a E!'P 0 c.a.

..... Marnn Luther K.ing aLa[uri de familia aa,

.. Ki J1I g P lad e a.La pe n tr' rum-viole.n~a In fa~a

sus'~ i;nalto r i te r dee uloa re II' iduna~i pUn1 de furia Tn 'fd~a casei s a le ava ri ate. Cuvl nt ete lui vor intrerupe lantul vielentel, lar King' renaste

cal llder llortl~'ViolenL

'W'W' 4 ••

CALATORD ... ,

5i ng u ru I u cru pe cal re Ki ng ~~' com patrlotl i' lui U reve n d i Cia u p rln bol cotu ~ au tobuzelor e-ra ca negr~~ ~i alb~i sal fie tratati la fe~ tn transportul ln cornun, Cu toate acestea. administratis locala nu eral dlspusa sa aju~g,a la un cornprornls ~i calmpaula a durat un an mntre'g.,

Baza lipsei de cooperare a ,adm~n~'stra1i,ei locale consta in convlnqerea .ca ,actiUlnUe lor nu contraveneau deloc le'gJ:lii Dirnpotrlva, actiuntle lui K~ng ~i a reel 0 r~ al,llti vi 0 la IJ ~ e 9 ea statu Ilili ~:i erau cons iderate i leg a Ie de catre a utoritati le ora ~ u II u i. Bokotul 'in s.i ne era 0' in (,a lea re a ordi n ii, Cal ~i' foil osl real rna ~ i n ~ lor private in loculi autobuzelor; De asemenea inca de' la bun lnceput, segregarea rasi,alla ~n autobuze era recu noscuta die Z1lutolrita!.ile orasului ~i de leqile statu-

lui. Credinta ca activitstlie Jlui Kinq ,~~ .a celorlalti erau incorecte ,21 rnercat atitu-

~ ~ ~ ~ ~ I

dmea neschtrnbata a adminirstratl,e.1! ~o(;a~e' ..

,

Tn rer [J da acest u i 'fa pt, ex lsta ,~i UJ n pu ~ ct slab, An u me, s u pe riorltatea leg i i' con-

stttutionale, care in erzlcea dlscrlmmaree raslala, mar presus de leqea rnunldpa I,a ~ i .ole stat. ,A fi rma li i I s ~ u i Ki n g s-a u do'vedit co recte, ca nd C u rtea S uprerna a hota rat: ,ea I eg 'Iii e statu ~ u i era u neco nstlt utlo n al'l e. Ki ng: ~i' ce tla Iii au mii zat pe acest punct ~,i au ,oDlinut 0 vktorle, dar aJ'ibU care crltkau dedzia CLJr~ii S uprerne a u contl n uat sa se fa cal a uzltl, S e ,SlI blntel e 9 e C~I a ceste crltic ~ i~ i avea u sursa pr~ndpala In e.~'ecul politidenilor de a se angaJa actlv tn e.:nminarea practiC.iIQf raslste, creand un rnedlu ln care dlscrjrnlnarea,a exlstat dlntotdeauna"

1 decernbrie

Rosa Parks este arestats

2: decernbrie

Kinq ~i ceitalf pun la cat.€' boicotul autobuzeL9r

5 decernbrie

...

lncep activlts,t"ile d§! boicotare

~ Se' tormeaza M I,A~, K~n_ devine, presedintele acestei orqanizatii

1956

30 lanuarie

Atsntatul asupra easel lui Kingl

1 tebruarie

M~A face apelila curtea tederata afir.mand ca seqreqarea rasiala est€. nsconstituti ona ta

-"

MareLe [uriu din Montgomlery - M ~A, este inculpata pentru 7_ncalLcarea restricti ej_ asu pra boi cotu lu i a utobuze lor

4 iunie

C·u rt °a lL'~d - -~,rl'" 0' "" ric ala ..... i, .n.t¥ ..... t a~ sog rega' .- - - fr-

. . ',; Il~ 'e r Q2S .' U5.'I),· . :' " Ii hj' ar,a'91 e c' _'~l· ... _: rea eS!l.e

n e co ns t it utI 0 n a tal

•

1~·3 noi em brie

Curtea Federals Supre'ma sustlns decizia Curtii Federate Districtuale

20 decembrie

Curtea Fe,deraLa Suprerna te transrnite statelor ~i oraselor decizia de a _pune capat Le, ilor de seqreqare

21 decembrie

M,rA,lncheie' bcicotul autobuzelor

tost Impied icati s.a i- tre Tn scoala p restiqioasa 7n care fusesera adrnisi, Fortele militate tede-

~ jII

ra Le au lost chernate ln ajutor sa-ii escorteze pie

cei' neue elevi Tn ~coala. Eliminarsa s,elgregarii rasiale ,a r fi tost irn posibils taral interventia guvernu lu ~

f:". d ' ··l d - - -. . /, .' jul .. ' . fos t'- ·f - I .' ·-t· , ...... ·t·':· l' c, -."" ,. -; .. ,'

re era -,.ar guvernu nu a os oare ac ~v m qasirea

de solutii La problernele rasiale.

Lui King i s-a intamolat 0 nenorocire care nu aves

. , ~

nioo Legatura cu problernele rasiale. Pe 20' septern-

brie 11959 I in tlim p ce dadea, autoq rafe pe prima sa carte pub~.i(at.a, Kingl a fast AnjungJTiat: In [plept c.u un cutit de c.atre 0. femeie de cutoare. lbol·~ava mintal.

, .

Cutitut ,a trecut U$or pe b§ng,a Inima ,?i via!a lu'j Ki'ng a

fast crutatal, dar convalescenta Cd durat mutt tijmp·.

~ ~

Rana tu:i King 5'~.a vlndecat pana "'n febru.arie anuL

.... j!.. Ad' ' ..... ....·l....· ,., ~ d'"

urmalorl can aCf2st.a ,8 pornlt Intr-o caatone In 1111 I~L

Fusese invitat 1- dia de Primul M'ini".stru Nehru~r

Kin 9 se u rca lntr- u n autobuz

au strabatut sala de judecats: Curtea Suprema hotarase ca legiLe statului erau neconstitutionale. Curtea de stat nu putea trece peste verdictul Cur~:"iI Supreme. Bo~cotuL ,21 utobuzelor invinsese.

Un lider at neg;rilo,r

Victoria lui K.i 'g fn Mlontgomery a. creait maio mu[te

"

,?'d nse pentru neg ri i care locuiau in sud. ~n anu l u rm·a-

tor s-a infiintat SCLC ~ Southern Chr~sti2rc Leadersh~p Conf.e'rence [Adunarea l.ideri[or Cres.tinl din SudL

•

. *' .... d' . l'

.0 ol1g. Cjnlza~Je care urmlarea 'era: Icar~'a rasismu UL

, ,

Kig a devenit pre~edin:tele, aceste'i organizatiL Tn ace-'

la~'i an s~·a nascut ~,i primuL lui 'fiu dar Krng aproap,e cal nu m21~ a.vlea timp de pletre,eut cu famiUa. King a 'fost co,plesn de cerer;i d,e' a merge sa tina diiscursuri

I ~ • f

Prin taata America. Datodta acthdtatilor de boicCl,tare

I

81 autobuzeL.ar" nume~,e ~ui ,Kinlg OJ devenit cunosclLJlt In

[oata America. Oriunde vorbea, 'King era prim'i" i"ntot-

d' l......_,

. leauna cu a.p auze rasunatoare.

T- ciuda ace.stui fapt pe masura ce activismUl afro-amer:ican s-a ,i3ccentuati rezLstent.a allb'i lor d om,iina nti s-,a ~nt:ensificat Tn ego, ala m'asu r,a. Un exem-

f .

plu extrem a fost even~mentul d~n s,eptembrre 1957.

di"n Little Rookl Arkansas~ cand n~~te Hceenil negd au

... IKing intr-un autoibuzi "In miljlocul a,am,e,rniLo'F, dIJpa c~, declzla ClUr~ii Supreme i-a adus 0 vkttoruie fn

ca m p a I"l1 ia de tu):ko;ta re a au tobuzello.r •.

"'"

Tn urma cu peste un an" In aceasta c3latorie, K~ng

al mers in peter·inaji pe.. urmele ierouluf! sau, Gandhi 50i a avut mutte ocazii sa vada .asa=Humltii .. lntang,·f-

r , ~ .

bili···, victi'me a[e sistemutui de caste din ~ndja" :Kinrg a

fast SOCaJ'[ de trag.~ edia vi'e't:1II tor" La 0 conferjnta a 'fast

.. ". ,II

:90c.at din FliOU cand ell a 'fast prez,entat ca .. un pr'eten aL

.. 'i"ntang'j·biLikar·· care a venit: din A.merica", King a fast la I'nceput jig:n~ ~ ,apoii a reconsldlerat repede probLelm,a, .. ~,i"-a dat seo,ma ca negrii car€' sufereau de s.alrac~e in cea mroi bogata natiune· a: lumi"i erau de fapt .,intanl'gi-

' ...

bHii" A,mer~cH. Ii! revenea asadar .sarc~n!a de a continua

,

Lup-:ta asa cum facuse Gandhi .. ,

, ~

11-

KtNT:· A F()S'T D'~N r-ou iN LJN1A intt~H a activlsrnutui dupa intoarcerea acasa din lndia. SCLC a devenit din ce in ca mal activa, iar lui K~ngll ralmalnea putin timp pentru sarcm i le lu i in itia le de reverend la biserica.

".

King a paras~t SCLC" dupa ce .a afirrnat ca nu-i va mai

deranja, in ianuar' e 1960. S-a inters 'in Atlanta, orasul natal, ~i a devenit ajutor de pas or ta Biserica 'Baptista

A

Ebenezer a tatalu S,8U. In acelasi tirnp, Tn sud .. au

inceput noi proteste privind .ccuparea locurilor".

Aceasta era 0 forma de protest ce c.onsta

in refuzul de a pa rl3s'i 'tej 9 helele rezervate albilor; in tim.p ce msncarea era pusa pe tejqhea, A fost 0 forma de protest care a existat si in trecut, dar protestete anilor '1960 s-au axat in jurul studentilor si s-au d3S-

.. .

pandit repede "in t. t sud u t eel puti n aceste

doua aspecte erau noi. Ki:ng a. participat La prirnul lui astfel de protest In octombrie, in Attanta~ la cererea studer tiler activisti.

. ,

10' 1·· 't...· '.' t I·:· ... ····,t· .. . K'" '-- .-, '. "d

.,.up .a COI_ a ~~O c CII ... enne y

Participantii care ocupau locurile erau adesea arestati sub pretsxtul comiterii unei fapte ileqale. $i King a fest are-stat irnpreuna ell cativa student! Tot.i au fast eliberati

t!' II ,Ill ~

~ncitatl de protestele priin N"ocuparea locu ri~or~ .studen~~ i a(tivi~1: au rreet a. orqa 11 iza}ij,e pentru a sustlne cauza mi:~(anli pentru drepturHe dvUe. Acest grup va deveni runoscut drept r15n~ (k~ de la acro~timul SNCC - Student Nonvi- 0:1 ent Coonf nati ng Committee (,Comitet.ull de Coordonere Nonv;nle nta a StJuden~i ~or),. King a avuU: a ~ ntliuenta putem~,c:a asupra studen~ll'lo:r activ'ii~,tm. Mutt] all considerat ca ol'ilil1anizmi!a

't ~ !I J of

st!LldentHor ar trebu i 'indlusa in SOlC.In cele d~ n

~

urm~~ S Nee a deve.nit 0 organi'zatie, 'independe:nta in I~egatllr,a dine-eta ell SCLC. Spre deosebire de S(lC, SNCC a indus in randurUe· e'! multi

d . lb· dl· d A .. d· ...

stu entl a J: .. I fi1 nor·.. . 'ce;.:tla even sera Gon-

.• "!'

~tiel1ti de confl icteJe d~'n .sodetatea amed'can2i

~i ven~seira din proprJe ~ n.itiauiv.a i'n sud 1 pe,ntru a 5.('h~mba sitU2il\ia .•

o trasattJra definitor'i~e a Ifuptelo,r srudenti~or

~ '... ~R· d "d

e.ste' acee.a ca, nu erau purta,t'E! ~ n sag I: eo J It ',:e-'

cataJ< ci pe strada., Partici[p8r1lli" Io-w erau extre'm de, ti l1eri ~~j eI, iar dac.a nu aveau bani, pute,j3 II constitui ava ng cudal m.i~a ri ~ perltru dre·p1turi cilvi l~eJ p rmn actiun'E dh;ecte precuml de,mo;nstra·tia j~OCll pa rea II'ocur~lol:.

.. John ·IF. Kennedy Idreapte ~i fratele

lui, Robert VotuJrile

131 rn-a m E!'F'I ca n i [0. r ca~;t:ig.ate dupa ce l-a sprlltnit p·e Kingllt vor ajl.!lt.a sa ca~:tige o cursa iPrezidenljala siransa.

..... Un protest at studentllor prln ,.o't: IlJ p a rea to curl lc r", C l ilent i ~ a [,b i i ~ a IJ h a r~ IJ it pe a ct ivl~tT [pent ru a

lm pied Ilea, prot est ILl l, did If rn aj 0 r'i ta toea studantilor si-au pjist:rat: pczltia

.1' ~ .I

• L t~" U t'

non-vim err a ~" alii rarnas .ai,eza~l.

La acest protest au particlpat ~iI nurnei OS! studantl albi,

. .

....

dupa patru zile. rnai putin King .. In urrna cu a jurna-

tate die, an, el fusese pnns cu un permis de condueerie expirat si fusese eliberat conditionat. Deoarece

I! jI

protestul prin ocuparea locurilor ccnstitula un act

~tegalL efectuat in perioada de eliberars conditionata,

t : bu . .... f , '. '.,' .. - d '.-. ,~ . '. it Ii'L,·. t : ' ,t t, , t .

. rer uia sa re aspru pee epsi ... n-en races, pro es a

fast ccndarnnat La sase luni de rnunca silnica. A fast

.'

KinQ_ ins.u~i a smnt donnta de a lunta a.~ar

j, J ~ ,~'

tur:i de a Ib'i tmpotriva i njusti~iei ,~i s~a bucu rat

-vaz.2t nd studentl ,a Ibii :?i neglrii prl nzand u-s€ de Im2Uni ~i protestand, SCLC platea uneori cautiu-

. '.'. brilo S' IN' ·(·C··' -.",' --. '1- , ,~ ., h~ . C· .. t -, t··,

nea mem n or .._ '. care e rau me ~ ~1. . U',O~ e

acestea, de ~a .Alba Diy tncoace, exista 0 d~fe,ren\it de opi nie II1fr.e King ~'i, SNCC ~i~ ill a dOUia. jumaltate a ani Ilor '1 960~ .studenti'~ ca re evu.denti}d:u

'~ ~

J im~tele protestu lui' nonrvlolent au 1rnc.eput .sal

se inm u It-easc~, 'D'in G3 uza respi ngeri il nnn,..vi 0- 1 enje'li~ .s1!ludelll,i i pro1te5ti3ltari au n~u~~i;t sa-~~ sporeascal ~nnuenta pe care 0 aV€au a-supra .soci'e-' tat,i],r C1eed. ce ~-a ind IJ r,~rat pe King~

o pedespsa neobisnuit de sever:al pentru 0 persoana care uitase sa~~~ i moiascs perrnisul de conducere.

M· .. ,"_'. lt d·' .... t · ..... t"""'t' IC:: '-~ - ~. : .",. t .. t ".. . ~ ~ .... 1· ..

al rnu Il : eca d a ~.u rtea nu ,I =iEI accepts apeun. n

inchisoare, instiqarea qardienilor la vi Dl.ent,;j era ceva

bi - 5 .... ... ' " c ....

o ~~nullt.' e zvonea ca nu avea sa se rnai mtcarca,

iar Caretta Insarcinata ~~ cu trei copii s--a cutrernurat de teams.

Senatorul John E KennedYfi candidatul democrat La: presedintie, L-a seas pe K~ng din irnpas, Grat.ie neqncier'j La r' purtate del Robert, fratele lui Kennedy, cu adrninistra ia localasi c. rtile de judecata, Kiing- a fast elibs-

I!' ,j' JI

rat La doua z~t.e dupa ce a fost inch's~ feria niciun inci-

de,nt. ,Acest ~ucru le~a tasat negrilor 0 i'mlpresile favo-· ranal . esprle Kennedy, ceea (,e a alvut 0 marie infL-

t.... . -, I: • l l " II • d . l

en,a asupra vlctonel, ~UI a a legerl~.e pre.z.I .. entia.le.

King OJ rna'i' fost 0 data ajutat de fra,tH K,enne.dy, Tn

.....

anul, urmator.ln luna mai 1961, Kingr OJ tinut un d;iscurs

iin .spr·iji nul studentilor care luasera, ~arte . .(3 •• ca Latornlle li:berta·tit 1n Montgomery ... Ca tatorille ti berta~i'j"" er.au curse CIU autobuzuL p,e,ntru a 58 asigura ca activitali le de promova re a de-seQ!re'gairj i: rasijaLe- se des-fa ~urau in conformitate, cu legJea dar participant:ii La ace·ste cEHEitori i' .a u fast: vi cti:mele vioterntei atroce d i~n sud.

,.

H'utigani~ care asalasera autobu:z.ul in [Montgomery. au IJncercuit biseric:a In care 'King ~'i~a ~inut diiscursut

A.

In cadrllL unei conversat~i telefonioei'l King 'i-a ex.pUcat

..... ., 11-. l' R k. -If. K d d·

aceasta sltua\le.ul .: D(Jer~ . enne'Y, care_ evenlse

..... Studenf'~'i: se d'olcn'G!1sc, de un de.ta~al[ment at p'o U ~i e i. Ac1 iV'is.m u l. st!J d en~ ~to r ,1:;1 m'e ri C,a rn i se va, dezv,o[ta de [a mi'~c.i3re,a drleptlJrillor dvi[~ [a

'" ~. .... b . IL • oJ· ~I"

prot este 11 m:po"nva r"a z. 01 U . lU lUll n'i,1',:etna rl1J,

Procuror Generat Revolta a fest renrirnata de fortele

I:'"' ,.

rnilitare federale trirnise [a locul actiunii, K,ing:- a simtit

, . ,

ca se putsa haza pe K,ennedy rnai mutt decat pe pre-

sedintele anterior; Dw'ig . ht Da~iid Ei'senhower s! 's-a

·r ~

bucurat de apropiersa unei noi epoci,

Prima dezamagire

C§ nd "ca latori lte libertatii' au a ju ns in Albany; Georg'ia .. In decembrie 1961. oraselul cu 0 populatia de aproximativ 50.1000 de locuitori a explodat, Activistii existau deja acolo, dar in sisternul de segrsgJ,are rasiala din oras nu se schirnbase nirnic .. Desi rniscarea pentru

J - • ~

dreptu ri civi te a facut v§iJlva 'in toat:a ta ra, va rnai dura

Pana sa cuprinda si orasele mici din sud. Activistii

iI! .. r

d~ n Albalny au vrut sa, schi m be situatia ~~ l-a u ruqat

pe IKin'g sa '~ina un discurs acolo, I'n decernbrie, King a aiuns 'in Albany' cu intentia de a rosti un discurs, dar a tost surprins de entuziasrnul oarnenilor din oras s~ a hotar.i3t sa p' articips si la 0 dernonstratie,

o.! III II' ,.,

Insal acest lucru se va lnch,eia cu lIIn esec.

,

K~ng I irnpreuna cu a lti sapte sute de de mon-

. ~ ~'

stranti, a fast arestat sl inchis. Dupa doua zile, King

a auzit ca admlnlstratia 9il neqrii din oras au aiuns la 0 Inteteqere. SI~a pl2!Jtlt cautiunea si a fast elibe-

.. _' II!. ~ ~

....

rat din inchisoare. Insa:I, desi cativa tided ai demon-

• or

stratiei ajunsesera intr-adevar la un acord cu ora-

.r

sul, rnej oritatea r:I eg . rilor nu a fost rnu ltu m jta de con-

II! • II!

tinutul acordului, Acest lucru a aparut Ii'n ziare ca un

.. esec' a l lu i Kl na

, ~

K'[ngl a reconsiderat hotararea Lui nechibzuita de

,,;.

a participa tC3 dernonstratie. In anul urrnator; de la

l~ I! _

inceputul prirnsverii pana vara, si-a continuat munca

~ U III auto b uz C'U c:a tal [!Oii'! a ~ l fbrE." rta'~ Ii i, ia fcc. Parth::~p~ntH la campania

... L ~ . 'l l lb .. ~ Ii' ". lovl t

.. catatoru .e' . L_ er(af~II,- $-aUOVi

adasea de V'hJ.Lentsl atreee, Lf1 timp ce mteige,ollJ din ora? in eras prin sudul Statelor U!liIitiZ.

... ~,ing se jcacs cu al treilea copil Q l $,a I:J! D,ex t e r Scott, ca ra S-a n.a se ut

In ian uerle 1'96,~. Coretta era fnc.a;

J ns a roc i nata c u co rii! lu l ,d~J n d t aUi 1 tu ~ El rust trirnis La inehlS-GaIFe.,

,~ Kilng lfundal stanga! ~i seful poll] iie-ii d i ru A Lb;;1! n y,!, Lau if! e' Pritchett. Pr'itcneU: nu a raspun$ t:a p,rote$teh~!! h!l U K Ii f:l 9 c u vi 0 le r:J ta

. ~~ a re~?lt sa pastrezE!! modMl de viatal 5'8'g re,ga,~110 n1s't d Ii fl 0 ~~a,?

de activist in Albany Cu tcete acestea. luand in (on= siderare efurtul pe care l-a depus in scest scop, nu a obtinut niciun succas insernnat. Unul dlntre motive

•

era ca II de~:i e rca evi de.nta seg raqarea rasia l:3 p racti-

. -

(atel in ,ALbany:, quvernul federal nu '9,:i~a prea adus

contributia La activisrnul Lui K~ng ocala. Asta psntru ca pri maru l, .. sefu l politiei .;;.i a lte au [oritatii din Albany nu l=,[3U imp iedicat ce IK,inC11 si erau prevenitori fata de

, ~. J ,r. ~

noile irn prej u rari, Cu a lte cuvi nte, ,8 u reactionat La

non-vi olenta cu non-viotenta. Guvernu lu ~ j 5-',8 pa rut

.I' •

g reu sa d ecida cum sa 'faca fata situatiei di n A[.ba ny",

'~n final, quvernul Lf2'-Cl propus liderilor negri si quvernului local sa inceapa neqocierile. Mi:;;carea a esuat in Albany; dupa ce Kiin,g a p,arasit orasul, seqreqarea rasiala a continuat ca si lnainte. King raj era siqur daca K.ellnedy.a inteles intr-adevar cat de grava era situatla. Daca quvernul nu facea ceva repede, neqrii vor ajunqe la capstul puterilor ~j vor

'" ","' f ~ ..... .. II .... " A '"

~ ncep e sa . '0 tcseasca VII 0 tenta ~ n rezistenta 11m potriva

" .

opresorilor Ki:ng stia c:a era doar 0 chestiune de; tirnp

pa na sa se Tnt-a m p te a (lest. Iucru,

Un mars de~m,~nS'~If",at~v lin Albany., DeO,i3Jr>ecE!' !3t!1toritatnLe locate au tratat protestale de, acoto lntr-un mod rezervet, care F,lU !3

d ett:e r'm 1 n.a t i nte [v,e IT1~ ia g'uv,e:rrllJrLu~' fe d e r,a t rn i ~(a r~,a d re p't u r'iiiLo Ii" (:,ivi le !~ avut !J IiiI i m iI"m,!3lct :s.l.a b i'rll !!)fa s,.

~ , .

A

IN 'I 96l, trecuse un secol de calnd Proclarnatia

,

Emanciparii Ti eliberase pe sclavi, La inceputul aces= tui an, SClC a hotarat sa faca cunoscut rntregi'j lurni Iaptul ca trecusera 0 suta de ani! de la Proclarnatia Emancipar~ii. Aveau s,a faca acest lucru in orasul Birmingham, statui Alabama, care era celebru pentru industria de prslucrare a otelului, M.ai era CUr;10S'cut si pentru aspra Lu'i seqreqare rasiala, Un supremacist alb, pe nume Eugene Connor; era liderul fortelor politiei d in eras. Era poreclit .. BuU'" si ii aves in

... ;!.~ .....

vizo r contin LJ U pe activisti i pentru d repturile civile, King a las,at-o pe Corette lcare abia nascus€: al patrulea copill 1r1 Atlanta ~j OJ pornit spre Birrninqham ps 1 aprilie,

Curtea Suprema de Stat a em IS pe " 0 aprilie hotararea ca King sa incsteze dernonstratiile. King ,~i-a continuat oricurn dernonstratia doua zile mar tarziu

,.

irnpreuna cu cincizeci de persoane care irnpartaseau

aceleasi idei Politia Iii astepta, i-a ba nat: pe tot~ C1 nci-

01 ;i ~ , ::l ~

zeci La inch isoa rei fa r pe Ki ng In arest solita r; Ma:i d3 U

decat atat, a doua zi, clerici atbi au criticat dernonstratia in ziare, K'i~ng a defaimat injustitia leqil din celula sa de inchlsoare s'ii a SP,U5 cal, ln calitate de crestin, tanjea

~ ~ .

la ziua in care prejudecata va disperea Scris in Intu-

nericul celulei pe bucatile de hartie pe care te-a avut la dispozitie contraarqu rnentul lui a fast extrern de bine motivat ,51 a Induiosat multi oarneni .

• ' J1 III

Ki Ulgl si ceiialti a u fast eliberati pe 19 ap rille. De~i

activitatile lor pareau sa fi fest an u late, e~ plan u iau de

fapt ljF1J mars La scars mare care-! indudea pe elevii de' qirnnaziu si liceu. Chiar si elevi d:in clasele prirnare ,6 u partici pat la dernonstratia de pe 2 mal, dar @u

I';

fostincercuif de po[,~}ie unul cate unul, In ziua urrns-

tea rs, politia a tolosit tu n uri cu a pa [;3 ss-i alunqe pe demonstranti, inclusiv pe copii. Cruzirnea acestei rnasuri de stsvilire a fost transrnlsa Tn toata America si critica irnpotriva 'G utoritatilor s-a intensificat, Du pa

'" ~

"iii'" Con no F ~ 'h)!lOg' r'CI f H din

110 mail 19,6:3:. ,N,ascutt In 1 S97 ~ avsa ~a'i z:e it i ,~i sa SEl de, a n i 'lin p is r~ ea d,a co n fr U n b'§ ri i C:U dern e nst ra ntl i drepturilor civile,

Ii BU ILL," CON NOR

,~.BuIIU Connor a avut rolul dusmanulul mi~c'a ri i pent ru dreptu r~ civil e in I u pta d ~ In B,j rm~~gham., A Inceput ,s;a, lucreze la 'tiilt,ari= r-ea legH tn Q;ra~, inca .din '193:0" N!u era numit "B LA ~'llr~' n u m ttjl d h1 ca uza statu rU :II u i ~ m ptl na'toare'; d ~~ pentru ci violl,ent~ de care 'va<ce,al WI in in cercarl I e' de a _:j: oprl pe neg r;~ te d ucea cu 'gandulla un taur,

~rI pr]mava ra an u I u i 19'63., (a n didatura ~ u1 Con nor . la al eg eri le loca le din Bi rm E ~ g~ a,m s~a lncheia:t cu 0 Infrang-ere., Con I"MJ r '(t r f trebuit s.i-~i '01921 dernlsla de la conducerea d epa rtarnentul ILl i de poU~ie din B,j rmilngiha rn, da r 19 re~uzatcat,eg ori, sa °fac~1 asta.. In a pr]~' i !~, c~ n.d a inceput ~tI ptal OJ fo tJ't,e'~~' ~lltI i K:~,[lg, (nnnor a a<C.ti onat tot ca ~e;f a,11 poIIJt~ei' d~in Bi rm i n 9 h aim,. La tn reputl Con nor n u al re,af("t~onat v~ 0 ~ent ~ a nro1t'est,ell e' n,ru n nocu.p·:\a reli3

~ ~. ~.

Jocurilorfi ~i ~ai adun:alri~e alct]vi~tilor 'Ia .bil:serica., :~J r1 g ~,I c.e~' cS'f,e=1 III rma u it u cre:zut p'fiob~= bil eEl (ornnor era precum po~'iti,a. din ,A~lbarny,

serv'iic'~u as M pr,a lIl1I U U :p lIoh~statar; ,Alta ach:~ vi!D le nte. prE'clLIl m levi r~a de m.on$t ra n, ~.Lor (u bate I; aU fO'$~ @)(e C!J t:~ft ~ [a ~ rd i n Elle lu i [: f) FiI f1lor.

'14

dar de, 'blot nu a avut rahdarea aurtor'itmilolr

. ~. ~

b'II"'t ~ t II ~.' d I D-'·· -

-a '~I ~. 2h~'It' cu execui a rea ~egu ,. e "B:O 0,. . u pa

ce co pi i i au lnceput s,a, ia parte la d ernonstra~'~'i~ a alta,cat' vi olsnt protestatari i fol osl nd ca'i n i ~,i tu n LI r;ji de, apa .. A,c,est fa pt a, ~ocaitt Am erlca ~i se spu ne ca acnun i Ie i u'j; Con n or au aceel e rat pana 'ila JU rma rea~ ij za rea oblectlvelo r mli ~Ica rl i pe ntru d re'ptur'~ ~e c[vUe+

D'upal lnchelerea contllctulul, Connor a lost obi i gat de CU rtea de' Stat sa de m i 5,j,0= neze, dar tn ,anlJ~ urrnstora fast ales director al (0 mi siel de :Senikn Publ ice d~n Alabam,a~ -A ralimas, pe ,aceasta poz:'itfe pana!]11 ~ 972 ~r

.- -._, 1- ,'rr- i -: -:n '-I'~ - (I'~' - - -"tl ,- r 1- . "'r-t - 'd-'-- - - it'"-

a m~rI!~ _n aL JJ. ·ut.. ma. ,0_ ,a ,,,,t,S a_,F~ ~,ap,~,e-

zee,: ~r dnt~ de ani", Connor.a fos,t ,aspru crit[cat penitwu fulosirea cainilo.r ~~' a tllnurilor: de ,a pa~ ,a s·u ~j'ra de'man strarrti lor; 'fa ptlll ca un ,a s.tfe~ de om a put ut S,2Q ria ma'na Ir1Jtr-u n post. p anti (: atat:~a a rli :sta d rept m ~Irtu de a n~IJSJi s~ rrll:ulu'! l~s:ltit.~~'ionanzat d]n lumea PQII']tfcal (I sudu I ej i: State~ or 'U ~ it1@.,

A KJ Ifg 9 rest ~ nd d ~S'C!1J rSI!J l. La ~n eep ut Q eltit d e ~HZ; h,a!'Ft,i e. dar ilill a doua ] 1II m'atat e a d i 5,C;U rsu Iu ~ i Kin 9 ,a verb it d i rect d ~ n lin i rna .. ,

d Qua zile, Connor te,-,a co rnandat politisf lor sa tole-

• ~ II

seascs iar tunurile ell apa a.supra dsrnonstrantilor; 11"ns~ p"OII i""~-:tI i"':ii S·I c· u m ar f:'I' fest :#<'nr"~tue'"::iot~ I"tN ~ ~ ':!i cti '.

l "0·'.· IL~:~~~", \..:01.' "'. ' . I I >bLl I 'L.a, q.a ,g, Ii iU 01 .0'6 r' 'D-

nat Constiinta i-a oorit din d ru rn.

Jl i! ~-

Haosul din Birrninqharn a ccntinuat, Cand s-a a nuntat ca cele doua pa rt.i Tn conflict au ajuns la 0 inteleqere, KiK,K a detonat bornbe atat in hotelul uncle era cazat Kin'91 cat si in casa fratelui sau, Neqrii au fost g rav jigni~i ~i; neinteleqersa s-a astern ut asupra orasului Birrninqharn. Presedintele John F. Kennedy a trimis fortele rnllitare federate In oras, intr-o incer-

,~ J

care de a centro la situatia.

•

Peo 2:0 mai, Curtea Suprema a dsclarat ca leqile de

seqreqare din Birrninqharn sun! nsconstitutionale. Orasul a fest obliqat sa puna capat seqreqarii. Non-violenta lui Ki~ng si oarnenii din Birrninqharn au Invins violenta tolosits de autoritatile orasului,

III! ~ oil

An ~ ~-;, " I un VIS

Victoria din Birrninqharn a craat prernisele abolirii se'gre'g,arii in toata tara. Pe, 13 iunie, presedintela Kennedy a anuntat intr-un discurs tslsvlzat ca va pro=

. . -. I" c·''· "': -L ", ,I ... '. "'":. 1,- I' dr . t . ,Il···· . "'11

puneongresu UI o noua ~,ege a . rep un or CIVll€1

b li K' d ..... l .... ....

Co re va a 01 s.e'g reg,a rea rven nee y OJ I'ntees Co atata

tirnp cat aceasta problema va ramane nerezolvata, situatia interne va f insta b~U~L

,

Un mare mars spre 'Washington a fast planuit pentru a solicita gluvernu [.ui revend ica r-ea libertatii ~,J jus-

". . l.id . · d . 'L . "L I' id " . . '-'.'

tmet, ' I~, en a ~ c rep- tun or (:IVI. e, k,~ " en al rn isca ru rnun-

p ~

citoresti ?i rnembri a,i clerului linclusiv albil au p~a-

nuit rnarsul, intr-un act: de suprema solidaritate. a

t'"' d .. d " t + ".... ... l

.su a • e mill e oamenl erau as"eYf'itatr sa partlc~nlea

,i' ~ ,r ~

t'''' t'

. ',_' '. ",: : 'I : I' ' ;':1'"

,ac.eas ~, oc~une"

•

Pe 28 allJgust~ parficlip,ontii La mar~ ,au Tnceput sa 5'e

ad une in Wash~ n'gtoni D. C,. Tn ceb.;, di n U rima I' s-au ad unat 25(LOOO de oa menL, muU mai m u Lt dec2H: .se IPre~

.

conl,za,

La ora unu dup.,a-'aml.aza, multimea a Tn.cep·ut .sa

"

mar~~~Huiasca spre est de Monumentul, Washington.

O . d" "l" d· ~ II •

_ ameru .. ~ ,e to-ate v.a rste _e 511 '. rn toate CILase~e soc~-

,

L • lb' , .. b...... r. ' ,._" ""L";";,

a ,e'" negJlj a_'I, tln1en Sl ~at:ranl, au ma:rS2Lullt Ilmnre-

~ ~~.

una in s.oarele de \tara al dupa.-amiezii.. Voci din mul-

time stf1lgalJ "Libertate acumr'; strigat!eile s-au ras-

... M u ~H nil ~ a s - a ad u nat p' ~ ntru rna ire le m a rs s f'I re W'ashij ng- to 1:1. Ma rsu t !3! '~O Sit nrc i ec t:.a't die U nil m eo rill btu i'n va rsta

r _ F ll' f.i!

all m~~r;:ar~i psntru drepturile ,dvj'L~" A. IPhHip 'FtaJl:1dolp'f. In drnpul program,arii etapelor m.a rsulul, Kle:n~~dy a i3 nu ntat pro p UI nerea AC.tUl RuT n re pturi [0 U Civi le i ia r 0.81 tTHE'n u'j' ca ra au p Ei rti ci p at la m a r:? i3 u c:e rut a proba re a proiectului de Lege,. King a rostit discursul de incheiere a rnarsului.

pa'nditt: Tn valuri insutletite ~'I au ralsunat pe cerul Washi nqton-u lui,

Marsut trebuia s13 SE!' incheie in oiata din tata

,~ ~ ~ ~

Monumentului l.incon. Marsul a incenut ell anlau-

•

zel sntuziaste ale participa nti-

r..~

lor. I;nsa~ pe m,asur13 ce oarne-

nii inaintau in cal.dura ver~i" pe fetele lor deveneau tot mal vizibile sernnele de oboseals. Dupa ere ~i-a u revsnit La auzu t vocil cantare'~ei de gosp,el Mahatia Jackson, Klrlg at aparut. pe scena. Dupa ce multimea a Incetat sa mai aplaude, Kling a inceput s,a vorbeasca.

Ki'ngl si-a inceput discursul istoric faca ndl referi r,e la celebrele decla raf ~ ale lui L~ ncnln

,

..... Pro c,e:s,j u nea fune ra ra a Pre~e.d rnt eh.JIr ~.e n nedy,. Ca:n d K~ ng~ ;a auzit vestea i3S;3s'j:narii, l-a SPy$. sotiei lui Ica! probsbil 11Il.!! va tra"j

... '" l !I- ' d . "

pa rsa SI patr uze C,I •.. e ,21in ~.,

din Proclarnatia Ernanciparii.

~

V lui '" ..... l· - d "" t.,j:. ........ ",,' ocea U I :5-,8 I na.t2lt upa ce a I nee tat sa-si citeasca

I' I

d l scri . A ' "-" '"

iscursu . scns :$~ a stnqat ... un avut un vis ca Intr-

a buns zi, pre dealurile rosii din Georgial fiii fostilor sclavi sl fi i' ~ tos ti [.0 r prop r ~ eta rid e' sc La vivo r p utea sa se aseZ1f2 imp-reuna la masa fra'teTnltaltiL·' MuUijmea a

III ,i1 ..

apLaudat si a strtnat cuvinte de ap.,robare si un ade-'

~ ~ ,Ill

varat vuLcan de cuvinte a c:ontinuat :sa curg!,a de pe

bu:z-ele Lu i ~(i ng. $i-,a ilnche,i~at discu rsuL Ci't2rnd di ntr-

... ~ ·l ""'I f" . l' -I) . '" f.... . I·b .

un c.a nte'c 8L neg. tLor; .. :n ~s'..a r.slt J~e'n", In s a rSit d erL

II! .' I·

stava lui Dumne.leu Atotput:ernic, suniem in sfar-

91!t li be ri ~ p, Acest moment a ,marcat: apog euL mli~,ca-

"', "'l iIo l· K" d "L' .~

nil nnn'-V.l(lend~' a,ull,ng pentt:ru_ repturII,e CJVILe.

Cu toate acestea, trei ~un'i mai' tarziuli p'e 22 nOI,em,bri e~ pn~,;tedinteLe K,ennedjl a fOist: asas.i nat. ·Inai nte sa adopte nauL A.ct ,at Dre'pturilor Civile.

. . . .

':'15':" ....

;( ": -". -.

. _.' . : .

. . ....

. . -

u

Actul Drepturflor Civile.

LEcL5LA'r,o'RII :DI'N' SUD S-A.U (IP'US CU ferrnitate Actulu ii Dreptu ri lor C ivi l.e propus d,e 'Ken nedy, Tn ciuda acestui tapt, Slu:ceSOFlJL ~ui' Kennedy, lyndon B_ J ohnson a '~a(u[ presi unl psntru aprobarea docurnentulul In cele din urrna, accrdul G1 fast sernnat pe 2: ~ u Lie 1964,.

l.eqea a luat irnsd iat in considera.r€ preccu paijle din trecut pentru drepturile civile, pre-cum abolirea sle'gre'g,aril ln scolile puhlice, Orice 'form,a de seqreqare publica din sud a fost declarata ile·gaLa, dar nirneni nu SEt. astepta ca leqea s.a schirnbe intr-adeva r rnentalitatea 5U p rernacisti lor a lbi,

,

....

ln acea varai un activist SNCC a fast ucis de reac-

tiona rii albi din !M~ss.issi ppi, incitand neg ri i la violenta irnpntriva albilor prosperi care nlci macar nu

.ill!.. K· "I n 1'1 ~ -I C ~ 1!"".51'"!o"; .... nla ....I.r!l,

.' 1 ~ 91 . -!I;;, IJ ~ II 11U I II! . U ~

de csrna re a Pre m i u h!i i N'o bel, ,King a 1mpalni't mare parte din banll din prernlu dlverselor O'll"g a nl zatl i _

"Y K'j n 9 dam i na C!!J pi resed ~ nte le

Johns ..... "" du P; .... of!I aceste

~ ~ 'I .~ ~ ~ [I U. "_ . ~ ~!Ir' I-=r.~(:_ I. ~ ~~I

S e m n e ar;;:a, A<:t ILIl IDre ptu ri to r Ci\l"i~e. Legea nu va marca

S. fal rsitu il ra si s m u lu r im pc t r i va n e'g r iJ lo i,,,

... N e·g r i ~ se "in r-egl'1st r,eaJza la vat. IN e'g r iii fu Se:5 e ra imp 1 ed ~ t.~r~:i ;$13 vcr~eze dl'n motiva p rae u rn () bUI9dr~'r;a' de a re etta C,o rb sUh.!l}i a.

erau rasisti. Pe Kinlg L-a tulburat gandrul cal noul Act al Drapturilor C~ville all fi putut sa adanceasca rasism ul d in tara.

~

Vestea. ne·a~teptat..a d:i n octombri e' l-a incurejat pe

K'ing': urma s,2j 'fie laursat al Premi'uLui' Nobel pentru Pace, K,r:ng a deschis cerernonia desfssurata In decernbrie, dar; La nici doua luni dupa aceea, at fast: din nou arestat psntru orqanizarea unei dernonstratii 'f,ara perm r siu nea autoritatitor;

"

Scopul protestului sau din Selma a tost sa asi-

gure drepturi psntru Inreqistrarea votantilor neqri,

...

ln America, este irnposibil sa, votezi La aleqeri fa:ral .sa

te inreg lstrezi. Mlult_i neqri era u impiedicati de catre ,[3 l.b~ 5.21 se' ~nreg istreze La. vat Di n eproxi mativ 15.000 de veta ntf ne'g r~ ,etig ibili dl n 'Selma si di nJ irn preju ri mi ~ mal putin de :3.50 ,au putut sa se inreqistreze pentru 211 veta.

Ki n'g a fost eliberat La patru zile de la arestare. A anu ntat ca-si targe~te ac.t~vitatite actua le la regiunee din jurul orasului Selma. lmediat dupa aceasta, tineri activisti neqri din orasul Marion au fest irnpuscati 91 ucisi de poli'~ie- Pe 7 martie, activistii au 'fal(ut un mars de protest din Selma in capitala statu lui

A ._.

Alabama, Montgomery., Ins@1 politia statala ~j: rnuni-

ci paLa staltea u de paza pe pod u t. Pettus, la periferia orasului Selma. ,A.u 'facut uz de f01ria ca sa opreasca

~ ~

rna rsul, Doual zi le rnai tarziu I' intr-o demonstratie,

o! jII

politia a fast retrasa de pe pod dupa ce a fast facuta

o propunere de conciliere. Tn ciuda acestui Iapt, i:medial dupa, un preot alb a fast urrnarit si ucis de KK'K. Din aceasta cauza, prasedintele Johnson a prornis ca va propune Conqresului un nou proiect al Drepturllcr Cj'vile care sa protejeze dreptul la vot, 0 curte federaLa, distri ctuala a recu noscut rna rsul de la Selma ca

•

fiind leqal. K~ ng $~ (0 m patriof ii l.ui au inceput rna rsul

spre Mnntgomery pe 2:1 martie ~I l-au incheiat dupa cl tJ1 c i z i Lei. Acea sta va vi u lfli m a i e sire '1 n ev'i; die, nta a ,(3 cf ,-

~ - • ;i1.l'

vismului antirasist non-violent al Lui K~'ng.

Puterea Neagra

Noul Act aL Drepturilor C'ivit~'1 care proteja dreptul negri:lor de a veta, a trecut fara piedici de Conqres $i a fast sernnat . e presedints pe 6 august 196·5 ... Cu toate acestea, la doar cinci zile dupa prcmulqarea sal in cartierul afro-american W:~J'tts, din Los. Ange1les, au izbucnit cele mai rnari revolts rasiste din istoria Statelor Units. Revolts a inceput cu arestarea unui balrbat de. culoare oentru ca a condus beat s'i a conti-

I"'" .•

nuat tirnp de .sase zile. 'T reizeci si pstru de carneni au

• I

tost ucisi si 895 raniti.

, .r II!

ACE!'asta revoLta, a izbucnit chiar inainte ca Ki,ng sa participe La 0 conterinta in Porto Rico, insa el 5-a into rs in America rnai repede decst prcqrarnase :91 a pornit spre ·W:atts .. Vazand dezastrul inqrozitc r, s-a intrebat si ncer d2lca filosofia lui des pre: non-vie ent~ avusese vreo inHuent,a asupra n,egrilor din orasele din afara sudului, King a hotarat sa eiirnine discrirninarea manitestata fa~,a de negr~i din nord Tn Cal tarsa lor de iocuinte si slujbe si, in luna februarie a anului urmal=

.I ~ . ~

tor; ~i~a inceput activitatca in acest seep in Ch icaqo,

_..

InS3 adrninistratia locata s~ oarnenii de afaceri erau

• •

evazivi ta cerr ntele lu I.

•

.... .

I ntre tl rnp, in sud I a avut loc 0 a t.tal in!§. rnplare teri-

bil~~i.. pie 6 iunie, activistul pentru dreptut ta vot, James. Meredith, a fost irnpuscat de un alb. Meredith tocrnai

...

isi incepuse .Marsul lrnpotriva Fricii" de aproxirna-

~ ,~I _

tiv ,340 de kllornetri, din Memphis, Tennessee, spre

.Jackson, M'i'ssi ssippi, Alte ci nci org a n izatii, inclusiv .sCLC~, au incheia rnarsul prcqramat de Meredith. La

..... Parintele ,mi~carii Psntera Neagra,

S·t k L C .. k II ,,.J' SN' . r-If"" A . '. t :.0. ,'f!:Y ,_'.armliCI,Ii3eL il;;Im .. " .... rl.. . erlticat

rezistenta nOu:l~vjoLenta ..

GHETTOUL NEGRU

Spre deosebire de comunitatile din sud, orasete din nord nu aveau I·egl de segreg~lre rasla.~a d are, da r exlsta un fe II de d lscri m i na re In separarea cartiereior dupa rasa. Loculntele publics se impa.r~i:sera treptat intre neqri ~ ~ a I bl, Evi dent, scol i I e pu bl lee reflectsu aceea.~i separate ras'fialal ca ~i cartierele, De ssem enea, deoa Ire ce gl U vernu I ~ I ad m ii n i stratl a. e'rau (ontro~ate de ai bi', bugetele erau orientate sa ver.se "f-onduri in carti,e.rele cauc~z'ienef . i,at: n,egrii ,erau neglliiJa'ti. Loculrr!,ell'e pubUce, ~i

... Ca 11"1 ~elrl!J l Watts d i iii Los An g etes d u p.a ILle ~ f05t de'll·i\:I,s.tat de re\llo [te. KJ n 9 ·a fo st ~lQ!calt de a c ealsta, vi 0 le·n ~ii 'c,ti] II€' Iflll..l fa (e.'a n i m ic s a ~'i ,ajute !J e Iii e 9 r~ i iril ti m p ce le at:ra 9 e··a d is.p retu IL ,a [bRa 1"".

Instalatlile folosite au inceput sa s.e darame din cauza neqlljentei,

Aceste ca rtie re afro ~a m erka ne au inee put sa fie cunoscute ca qhettouri Ilegre., Mu It~ dint re locu itorl i I Q r avea u ven lturi m k ii ~ i m u I"i altll erau sornerl sau tnliau dtn asistenta sod-

, ~ ,

al,a. Neg--rH erau discriminatl la sdliarii, far in

. ~

perloadele de restructurarl de personal erau

primii ca!ir'i2 er21U [oncedi;r!-i.

C·.. .. d' ...

Oplll care cre?teau In acest me, ~liI sarac.

deveneau ,m,a}or~ far~ 0' educa,tie· cowespuD1- zatoare' ~,il ajungecUJ; Cd! ~,i parh11ii IO'F munci= t,ori,p fara n~c:[:un (UV2llnt de spus.. Ce'i obHgati sa ucidll din cauza 5arade~' nu erau pu~r:fI1~'J' ia r poUtia, (o.mitea uneor~ acte' de v~olen~a rlmpo~ tlriva negrilou (;:are I1U vacus.e-ra nim'ic raLl.r s.ub

'.' , ,'"t ' .. t 1'1' ,_ '.' , '. lbo" t " -." ,-." ... ; l'~

pre ex" LI I1com I a e·n~ cv! mell "

Ace ste' p ~o breme n II .a u fo st re.zolvate' de .A.ctul Dr,epturil~or Civirl'e din 11964, i.ar negrI! d~'n nOlrd erau in coratinuare frustratL Acest Jucru

,

. b ..... I b f' "I I . II .• ·ucnea Jin VIOlenta SUi. orma ~v,enlor un·gl

~;i fierb i nlV~.

..... PoU~ia atin~ata iii a~~eapta pe dernonstranti pe padui Pettus .. Ace.a:sta va duce la un ~ncident soldat cu saptesprezeca rani~i carle va f cunuscut sub numele de ,.J]u rnlnlca insange'rat2i··.

... Pa rt lid u l lPa n't,e ra N e··a 9 r,a. S-a 0 pus V j,ollenl of ~e'rr lo r de po lii!i e· ca rei i-a u r ~ n i:t pe neg' ri. da r 9 IiJ '!Ie lin ul ~ i: a u to'rita.t~le toea l.e au luat rnssuri asupra lul. I?ana in 1970 aproapeca a fest desriil1t.at.

mijlocul lui rnartie, rsprezentantul SNCC a declarat intr-un discurs ca tof aveau de' fapt nevoie de, ,.pute~ rea neaqra". Kling si a~.ti activisti rnoderati s-au nelinistit deoarece sintaqrna .puterea neagr?f" irnplica v~ol.enta s! reversul rasismului Cuvintele au devenit

~ j",

sirnbolice pentru scindarea care se adancea in cadrul miscarii pentru drepturils civile, Tineri neqri au fost atrasl de puterea acestor cuvi nte si le-au raspandit in toata America.

,",

In ,aceeasi vara, violenta rasial.a a izbucnit, frecvent,

• •

III Arne rica. De- la adoptarea Actu lui Dreptu ri lor Civl le ~

acelasi lucru se intampla in fiecare vara si a. inceput

..... f .. ... f ..... l ..... f" b ' ". R II' i

Sid ne auzits raza .vara unqa ~II ier unte . ·evoltet.e

..... t td A .... b .. d . I,' II . t" ..

'srau ~n .:'0 eauna Ina .. usde ,', e V~Otenta p-lo! . .'I' j,eL c.eea

,.' ~ J1 ~

ce a a mpUficat lJ ra fata de albL De ce t1legrii erau

ped,epsiti! p'entru ·vlolent·a ~,i' albii -"u? Tn octombri'e'p ca rezuLtat at n,emlultu:mli 'i:t .5-a format Partidu l Pa ntera

•

Neagd3 in Oaklaind~ California. Era 0 arganizatie para=

mil'italr:a ce ,avea scopLll de a-j' apara pe negrL intrand chiar"tn confUct violent cu poUtia..

,

lD,e'Q.,arece tineri'l e,rau inflluentatij sal co sidere vio-

l! ill

Le ja cal fnnd acceptabi~.a, King a Intele,s c.a .. pute-

"" "1 d- .... d' ! f·..... '..J .... d

re·a n e,i3 9 Ira a: e.a voce (>el.or ',-a ra spera nlal., - a r ,8

continual s,a .se fr.amante cum. ar trebui' sa~si de.z:-

•

~.

volte miscarea."

•

'17 . '

I

Iii •

oar" e' ml,ez .. ·

••

I

o noua miscue

;)

DE~I .M.I~·Cj\T{ .A NO'" ~VIO~ .. E. l~A a, lui King ajunsese intr-un i m pas, alte miscsri ca;;tiga u teren .. Acestea includeau rniscarea Iiberala ,a ferneilor; care urrna-

•

rea sa puna capat discriminarii sexuaie: rniscarea

consurnatoru lui '- ca re evidentia ileqa Litat'i ale intreprinderilor ~I rniscarea studenteasca .. Dintre toate aceste rniscari, cea care va atraqe cea rnai mare atentie dups 19'65 a fest campania impetriva razboiului din V~etnam. De' cand Vietnarnul fusese lrnpar'~it in Nord 91 Sud in 1954~ America spriiinise quvernul din Vietnarnul de Suet Tn 1964 America 5-;3 irnplicat series in razboiul din zona ..

C,a nd a a na lizat viitorul rniscarii pentru d repturile civile ~ K'i ng si =a dat seama ca nu va fi posjbil sa continue fara sa ia in calcul razboiut Cheltuielile mari pentru razboi au determi nat red u cerea fond urilor pentru aducatl e si asistenta socials. iar sara c~i avea u d.e

#' rIl J

suferit de pe urma inftatiei si a sornajului in plus, ce

preot cresti .' ~ ~i' era i rnposibil sal accepte razboi u t

KIng! s-a declarat pentru prima ds ta clar irnpotriva d3.:zbo~ut.ui In februarie 1 '967. Prln urrnare, a fost SU5~ pectat cal sustine cornunisrnul. Liderii neqri era .. 5i Ed

I II' ".:i

de pare're ca, miscarea impotriva razbolul. in Vietnam

era un obstacol i·n calea ml~carH pentru drepturile civile, Totusi, multi alti negri t-au sustinut pe K~ng In tirnpul carnpaniel sate irnpotriva razboiului: cu aceste diferente de opinie in pi iivinta razboiulu], sotidaritatea

• ,r

din rarnd ul neg r'i lor a s[!a bit.

.....

A sosit 0- alta ,.var.a ~.unga ~.; fierbinte" _ 'In vara anu-

lui 1967, au avut kJC aproape douazeci de rev 0 lte La scars larga in orasele Arnericii, King ~,~-al dat searna ca violerrta nascuta din sarac:1.e nu putea f inl.aturata,.

In acea iarna, preocupat de problema sarac'ie-i care ststea La baza viole tei pe care 0 detests. a planuit un mars at saracilor; Era 0 idee revolutionara care nu

ill II!

tinea cont die barierele de rasa, nationalitate sau reli-

~ ~

qis si care avea sa uneasca vlctirnele nedreptatii eco-

nornice intr-un mars spre Washington .. La 0 adunare ~inuta in luna rnartie a anului urrnator psntru preqstirea rnarsului 5-au strans nati1 diferite, inclusiv rnexi-

i' . ~

cani, portoricani, neqri, arnericani nativi $11 albi saraci.

Se preconiza ca participaraa lui K'ing ta acest mar? va dsschide nortile cat ~e 0 nDua rniscare.

~. I I

Soarta 1_ i In .Memphls

Pe 28 rnartie 1968~ King se indrepta spre Mernpnls, Tennessee, A planuit sa-'i sprijine pe rnuncitori·j afro- a rnerlcani lnsa rei nati c u paza ca re intra-

. ,

sera "in greva ~~ lura u parte la d ernonstratia lor: lnsa

La dernonstratia d ~ n ace'a zi oa rnenii au inceput sa arunce ell sticle 9i pietre si dernonstratia a lost aba ._. donata la jurnatata M'ai rnult decat atat, ce'io care au ralmas Tn urrns la Iocul dernonstratiei s-au {ira-emit de

..

polltle, iscand 0 revolta. K~ng a, fest socat dar; de dra-

Ig' ul de a face mer sul saracilor 0 reusita, a decis ca

. . .

continue cu protestul din M1e'mlp·is..

.... 0 mare revolta a izbucrut in Oetroit in iut~e 1967. A fost eas rnai (;YlmpUta ·revol.ta dintre toate evenirnentsle .. verilor lunql ,~ f~ er b. i ntl". Pe ste t re lzec i de oem en:i til u 'fo. st u d.~·u.

.... K~ngl pa.rtk~pa Ita un miling

a nti -'Ira zbci, Ca n d Hi n 9 d de eteret f.a Ir.a lee h ~v'Oc ca era lrn P!J't ri va ralbonuLu~. a irrllt.rat in dezacord 'CIJ presedlntele Ly'ndon Johnson.

.& Ki rn g u,lrca I n :a rnven u t. u n:ei biserict din IMe·mphijs Tn neaptea dinalntea esasinarll. (::U1vTnte[e pe ca ra ~e - a res it in d useu rsu IL ·s.a Ij Ui.sallJ de barHJI~t (;';a era constient de searta 'LuI.

A.me rica a iii terven iii in Vi'et iii a m sub pretextul oprkii lI,aspandilrifi co. mu nl srn u ILUI i, Razboi u [ avea sa continue $'ii dupa mcartaa

lui Kii'llQ :?i mult~ tlneri ~!nCLUls.iv negrm) alu fost trlmi$i pe f:ront..

A Mo.te.lull.orra,ine unde King a fast asasinat. K.i1rn9 a test Ilm~:n"!~cat lin balcenul decorat cu Irnpletiturf de La etajul doL Asti.zi (lsd"rear d fast transforrnate fin muzeu,

Kinrg s-a inters ta M,emphi's pe 3 aprilie. Dupa ce 5-,8 'intaLn it cu coteg ii lui activisti, Kf ng l-a ruqat pe unul dintre e~! Ralph Abernathy, s8-li tina locul la adunarea din acea roapte .. pentru ca nu se sirntea bine ..

Abernatny a crezut ca din cauza vremii nefavorabile vor veni put~fli oarnsni La miting dar a acceptat bucuros. Abernathy a tost surprins rand a ajuns la locul mitinqului. Cete de oarneni stateau fngr,amadi.te ~,~ un rand de earners de filmat ale televiziun ilor de stiri

~

erau aliniate in fa'~a podiurnului. Nelinistit, Abernathy

l-a chernat pe King si, In limp ce furtuna 5'=a dezl..an-' tuit, rnif nqul a inceput.

King" a venlit ta rnitinq si, ca si cum uitase cornplet

! • Ir ~ I

de starea lui proasta de sanatate .. a vorbit inccrrtinuu

a ora si jumstate tara sa stie ca acesta era ultimul lui discurs, K~n[g atesese in discurs cuvinte care ar f fest potrivite de ramas-bun~ ."Am vazut pamantu- fagald _intei .. S~ar putea sa nu rnerq acolo cu voi, Dar vraau sa ?tl~~ in saara asta ca noi, cal popor; '10m ajunge pe pamalntul fagaduinteL""

In ziua urmatoare !4 aprrliet King ,~i-a petrecut timpulla hotel C'u a·amenli Lui di'scutand despre urmatoarete etape ale m~9.calr[L ,Kin'9 tusese ~nvitat L.a c~nal la prietenulsaLL in area seara, L-a o$teptat pre prietenul sau in balcon l. camerei lui" cit.inrd revl.ste .. Deod.ata,! pocnetuL u neii armle s-·a auzH in noap- te si Ki;ng' at fast

J ~ ~

VBzut pra.bu~indu-se lin balcon~ Gl.ontuL a5as~ - ~.~:'::<l' .... :.oo'I!i:;l

nuLuii l-a njmerit 7n cap.

ADEVARUL . ESPRE[ UILTI., A NO~.PTIE ,A, LI IK NG

Ra lph Aoernathy fusese ruqat de King s,a-II Inlocuiasca 12'1: ultirnul sau mitrng $,ii it ralmas in I[egatura ell King pana la asaslnarea acestula, Abernathy era un prleten ~i un allat a~ ,IIUI Klng, care' fusese un colaborator perm anerrt in activlsrnul acestuia, il1c,epand de la bctcotul autobuzelor. Se spune chiar ca Kiing .~E-·.a petrecot mal mutt tlrnp cu Abernathy decat c u sotia I u L

A bern at ~y a d ezv.a ~ u it ad ev iiLru I SLa ndalos al u ltimel ruoP!~' a lu~ King "in autobiogra.fIa lul din 1989m Noaptea a inceput cu vlzlta lul K~ngtr Abernathy ~ir a unui ait prleren acasa lia o fernele, dupa Incheierea dlscursuritor de la m~·ting. Femeia astepta 1.0 ea .aca.saJ lmpreuna cu alte doua prieten e. Ce r tre ~ be rbatl ~.i ce ~e

tre i fernie i' .s-a u re~ axa t ~uand dna lrnpreuna, dar Abernathy era epuizat ~i a adormit cural1d tntr-un fotoliu, (and s'-a

trezit la UI1U dlrnlneata, a vazut ea cellrata~1t prieten era inca [a co iii 0'1' dar King nu era de [9 a.s it, A ben, athy a sta t Oleo 10 ~i a a steptat, i a r Ki ng a Te~.i't di! ntr-u In dorm no r cu fe m ela eel re-~ invtta 5,e la ea acasa,

Asta nu era tot, eft nd King ~:r Abern athy s-,au tntors ~a ho 'e~j fratele mal mille a:~ IlLIi Kj·ng.r Alfred, astepta acolo eu alte doua femei. Cand .Abernathy s,'-a Inters in camera de hot@l/.ablau-,asa!utatp.letotice:f:de·flata

~ .

~~ a adorrnlt imediat, Dar a ~asat usa descu-

~ata f ca s,a, p oata i 11 tra Ki n 9 la intoa rc,e re,. La trei dlmlneata s-a auzit un zgom!ot. Abemathy iii crezut ca era. K.ingJ' dar spre mirarea Ilui era 0 alta femele care-l (auta pe prietenul lui, Fernela ~i K~'ng s .. au certat, lar Abernathy sustine ell a aplanat ace',as1ta cearta.

Astfel de Jucruri nu s-au intamplat dear in acea zl. King era un barbat ferrnecator, iublt de rnulte admlratoare inf~a(arate drn toata tara, RelaJiile IIJ~' cu aoeste fernel nu erau un lucru de ~atjdat dar ele n u l-allJ abstut delloc: de' la marile IUil realizart

Kin[g 81 fest dus de urgen~:a Il~i spital, Nu a mai spus niciun cuvant, lar la ora sapte sears, La v,ar.sta de treized si noua de ani, viata lui prea scurts a luat sfarsit,

~ ~ $

,Kin[g planuise ca dernonstratia de ta M1emphis sa

aiba Lac patru ziLe mai tafziu! pe data de B aprilie. 15.000 de oa rneni, indusiv 50 •. a. lui, Corette, S'-dIU ad u~ nat din toate colturile Statelo ' Unilt[e pentru demonstr,ati'a ta (uta" Desi aut.or~ta.trle orasulu ~ Mem p1h I.S

oil II' ~ tA \

e,misesera un ordin de 5uspendare a demonst:ra1iei~

n u au reusit .5,a 0 imp'ijedice'.

, '

'"

~ n ziua urmatoarej apro.ape 10..000 de oameni s-·au

adunat La stujba de Inmorm·antare ofic:iata pentru King La Biseri'ca Bapt~sta Ebene,zer din Atlanta. Sicriul lui Kling" a fast as.ezat ~ntr=o tral.sura trasa de, caL Dup-.·a

',' •. !

!J.. ..... II t d I b- "..... I, • d' - ....

ere· 'lr·asura a pL.8Ca • e ti3·Is.erlCai mUIl't~mea a una.ta

An spate a inceput sal calnte "Vom birul·'~ un calntec .at. negrillor care a fast im:nut mi~carii pentru drepturiLe civile. Ultiimull.oc de Qdihna al tui K.ing a fost cimlitiruL Ho.u5,e View .. C:imit~rul a fast fotos~t e:xclusiv de negrL Cu spreran!a ca'ln cer nu va exista nicio disc Iiminar-e, toata lumea ,S_.,a ru[gat pentru sufletuL Lu~ King.

Ra tph Abe.rnat'hy .. A ca~tigat IJ In mare succes ca m a n a

d reapta. a l u ~ Ki ngl" da r a fest

c rl t I,cal ~J<E~ ntru d l!ZV;3 lui rea! detallltor ultirnel nop'~i cu King'.

/ TraSUIli3 CUI sk.riullu·j Kmng dupa funeral.H, .. 0 mul'~rlilie' de

o ill me n i [=a co. rl du 5 p e lill.U mil.d drum spre ,cimlltrrUll. unde aveal sa fie ingropat; tree-and pe langat Cole·giulL Moretuu.!se! alma mater a liIJI~ King,

e

Din ziua in care '1 everendul Martin Luther Kil1g J r, a inceput activismul antirasist prin boicotul aurobuzelor, viara lui a fosr inconrinuu amenintata de supremacistii albi, Deseori le-a irnp.:a.r[a:~it

'''' "t

alrora credinta ea 011 va trdi foart'f mult, Asa c un presimtise, King···. a

:) ,), r .

fost: impuscat intr-un motel din Memphis. Tennessee, in [urul orei sase

seara, ,4 aprilie 196,8~ U11 b,arbat a'b de patruzeci de ani a fost arestat pentru aceasta crirna. Totusi, multi cred ca adevaratul fap' rtas al crimei era alrcineva.

3 ~ , . ~

Marter ocular

..... Trupul nerns'!Jth~;}it al lu] IKi r!I 9 la B tse rica Sa pt iJ:sta '[bene-ze'r. Zaci de m'j'l de oarneni s-au adunat 58-,~j ia urt uU:im ji,amas.·-bun de 'La K~,ng"

I E :5 lU·N.lE,~ La doua luni dup,a asasinarea lu~ Ki,ng~ un alt american celebru 8, fast irnpuscat mortal.

,

iBarbatul UCIS a fest Robert Kennedy, care contribu-

ise La adoptarea Actului Drepturilcr Civile, fratete rnai mic a'l p esedintelui .John F. Kennedy. A fest 0 traqedie care s-a petrecut in tirnpul carnpaniei lui pentru a candida ~a functia de pressdinte al Statslor Unite.

~ r.

Dou,a zite mai tarziu, un barbat s spectat de asasina-

rea lui King a fost arestat rn aeroportuL Heathrow din l.ondra. Dupa asasinat, barbatul fuqise prin Canada ~n Europa. Era un barbat alb de patruzeci de ani, pe' nurne James Earl Ray.

Ray a Iost d ernascat ca asasi n a l lu i Kl n g ca nd s-a descoperit ca amprantele lui sie potriveau cu cele gasi.te· pe arrna folos~ta La irnpuscarea hJii Klng a, Arma lui Ray OJ fast gasita pe 0 cladire care se Tna~ta deasu pra Motelului l.orra i ne unde era cazat Ki ng. o parte, din cladire fusese transforrnata In pensiune iar ampnentele barbatului care fusese cazat acolo se potrivea u cu cale de pe a rima F81- u ~ a cornpa rat amprentele cu cele din baza sa de, date ~i a aflat cal s,·e pctriveau cu cele ate lui Ra~ care co;mjsese mai multe infracttuni Tn trecut. Nu se stia pe unde Iocuise

. . .

Ray de cand evadase dintr-o Inchisoars din MissO"llrL in 1967. Crime lui a fast reconstituita de anchetatori s~ s-a u atlat urrnatoarele:

•

La sfarsitul lui martie 1968" RalY al sosit In Memphis

'"

:~;j a incbiriat 0 camera" ln jurul orei sase in seara de

4 aorilie, Ray states in fata qearnului de la bale, cu o pu~ca, in mana. K,ing states in picioare "l"n balconut carnerei Lui die la motel. Ray l-a tintit pe Kin91 si a tras. Glontul a spintecat obrazul drept al lui K,~ng . ,ana aproaps de urnar; Atunci RaJ' a scapat repede de a rna Tn fata cLad~ril si 5-8 urcat Intr-o masins care astspta .. ,

~. jI ,~.i>

Un bsrbat cazat in ,aCe1ea!?1 pensiune, pe nume Charles

Stephens" a raportat zqornotul de arrna din baia vecinului s2iu ~i l-a va.zut pe barbat fuqind.

lnvestiqatia FB I a dezva luit ca gLnantele d in pu~ca si gLontu L extras d~ n corpu l lui IKing erau identlce, Din moment ce existau s.i probe rnateriale si un rnartor

r _

ocular; a fast evident c:a Ray- este asasinul, Rayinsu~~ a recunoscut crima si, pe 10 martie anul urrnstor; a fast condarnnat La ncuazeci si noua de, ani de inchisoare .

;

Cu toate acestea, existau niste lucruri ciudate in

•

cul'iseLe investiq a iilor; Si Grace" sotia sinqurului mar-

r ~ III"

tor ocu lar; a lost chestionata de politie, dar, ca nd au

aparut neconcordanta intre povestea e~ .si cee a sotu-

Po 11;1

lui, a fost internats la 0 sectie die boll psihice, Ea a

efirrnat ca sotul ei,! Cha les, era un alcoolic cunoscut in cattier ~i ca zacea Tn pat heat ia momentul asasinatului, l-ar f fost lmposibit sa-t, vadai d~n pa, pefapta;;ut c:rime,i fugind" ch~ar daca u~a ar f~ fast targ desch~sa", Ea era in alta cameral cand ,a auz~t impu~catura.~ dar nu putea spec~'ffca locul de unde se trasese.

De ase,menea"1 a ost v~zut un barbat ap.[,€candu-.se arara d~n cla.diIP2' cand s-a tras focuL de anmaq dar acesta a f()st descris ca filnd soundi ell pair carunt

L .c::, 'l t d' f' ., f"" . ~ R

ce'e'a ce-' idcea comp e •. I 'ant ca IZlonomle JL~le .• :ay..

Martuda ,el a fost sustin uta de un luc.raltor doe La 0

•

...... Cadrut as,asinari:i lui Krng. Exist:a rnicl discrepante lntre eu m a put ut Rgy sa -L '~Iilt e,a;sc.;a pe K,jng din camera pensiunu '?,j po,zii~J';a in care .staH'ea iK.ing

c iii riI d 1:1 fos t irn P U scat.

benzina,ri,e, care l-a v.a.zut pe Ra.y La (ate-va strazi

r

...

.,.. Rob,ert K.'ennedy dupa ce d fost "mpu~cat Dad§ ar Ifi supravietult, ar' f putut ,sa~l irrvingal pe reprezentantut ~d,rtidului R:e.pu b tlcan, R.i cha rd N iX(I! n, La a~ege'lri le' prezl d enti.a Le"

'"

d ·1 eta" n t .... a· d Ci LA cu il r- ri rn .0 i I n sa..... ." C- es t"'1 a fost ~::i me 1f"I, -I n te t

_ ~ II" , __ ., .....;. "';"'!,~"I'~,'~ , 'G I • •. . . '01" C . d ' 0 t ~I_'" .•• ,II ~ .'. ....1.

. "

de rnai multi barbati inarrnaf cu cutite si si-a schirn-

ill ~ ~ o!' II' Io!'

bat rnarturia, La fel de ciudat a fast faptul ca, irnediat

duoa crirna, eei catjva copaci crescuti intre M'otelul

r' ~, I'!

l.o rrain e ~'l pensiu nea lui R:ay au fost ta i,ati de adm i-

n i stratia loca la .

•

Publicul nu cunostea aceste tapte, dar multi oarneni

.• j

. d t '"" it t L ~" "

"," .. _';" -: .... ".- '-.' .- .. -" . ,.- ":, . ," ,- ,"_:- . "1 ( '. "._' ... - i- ~-.,: -, e , -

au consu era _, ca anurnrte aspec e ate anc etel C3saSI

natului erau stranii. Ce~ can:' stia u de ti ntl rea fa ra

J ;I -

gre'~ a Lui R,sy nu erau toerte convinsi de rezultatele

investiqatiei . .Ray nu era u n tintas suficient de bu n [a sa oc h ea sea c U fiJI us ca un ba rbat de la d 'i s ta n ta ,. R:ay-.··,'

v e- ,~ "

insusi ~ eel (,8 re detinea cheia rnisterului I' si -;3 retractat

;f If' jI

""rt . " '" ", t 'l d f "

',',,', - I.' . ,','. "',' .... - .,-..... I 1',"" " _""..' '." ''-- .. ' . - ,.,.",. ' ,',

mauna :;;~ a ~ na mta a pe _I' ' tar a cesta a ost resp 1 ns,

Ministrul detestat

Mai rnu lte a lte asasi nate comise In anii 1960 au fast su bi ectul aceleiasi i nvestigatH indoielnice. Gel rna i cunoscut dintre acestea 0, fest uciderea presedi nte-

•

lui John F. Kennedy 'In '19'63. MuLta lume a crezut ca

Lee Harvey Oswald. barbatlJl care a fast arestat pen= tru crima. nu a actio nat sinqu r. E>dst.a 0 teorie cal C~.A a dat vina pentru esecul invaziei din Cuba pe K.ennedyp alta ca re invinovateste un e ru p .... anticorn unist ca re a

,I! jI :;:I

vrut .sa, sp creases i nterventia rni ~.ita.ra d in Vietnam, SI

, ,

alta care se axeaza pe osti litatea [ui Lyndon J 0 hnson,

vicepresedintelelui Kennedy.

Asasinerea Lui Malcolm X din 196.5 este s~ eainva-

•

Luita In mister; Versiunea oficials sustine c.a asasinul

,

era un mernbru al cJ.rganizatie~ N,a'~i:unea lslarnului

din care MaLcolm X se retrasese, Ins,a, limbe ,8SCU=' tr:ta a LUI Malco[m X ranise orqcliul albilor si era urat

~""I!i,I; lfl ......... ··'

.... FEU-It : I ~ ,'Co' ~,-,Ij. .• - , ..

. _', 1I., pune ~n Cl.rc~.h:a~,le un

af 9' eu Ja mes Ea r L Ra y d at 'Irrn

U rm,i ri re , To ate t r,i3t~.i3Jt!;,.l ri le ill!! i pers o n a [e sunt e n til m e rate ide R~ in a l'~ ~ me ~ i' 9 ireut:alte~ tal CHJ ROB !I,ea [) ch~ tOlr ~,i .QI pa,lrIlJ.lu i =

.... Me m iJ ri a ~ un lilT 5 u b cnml te1t a l Cal m erei Rep rezenta tilfilot

. .

ana Uzea zi ;31 rrna ca ra ita r fi to st fo to.5.it:BJ La asasl n a rea tu i K ii t;i g.

PU1?(;,g ,aJ Fe dest IJ L~ putere sa do Ib 0,;3 re iil n elan; da F est e '9 Fe U de fa [os,it de '[,Bit FIi;' 11J!in ,S! rna to f,

de suorernacistii albl, Era de asernenaa tinta FB~=,utui

~ ~ ,

ca Iiind un subversiv periculos, Se, spune ca N'atiunea

lslarnu lui a fost folosits ('13 tap ispasitor pentru a

Ill. I jII

ascunde conspiratia asasinatului de catre eei aflati la

putere care Ti detesta U pie neqri,

T nSIJ~,:i K,~ng a: fost privit (U ostilitate de FB I, [nCB de La .s.far~Hut anilor 1950~ FBI a inceput sal suspecteze ca Kiing era cornunist. A inceput .sa-l supraveqheze tot. mai rnult, pe ma,sura ce campania lui' pentru drepturile civile aves succes si a instalat rnicrofoane atat

•

Tn locuinta lui Ki'n9, calt si la sediul SCLC, As,cult:2Ind

co nvo r bl rii te te Le fa n Ii ce 8J le lu i K'i n 9 I. s ~a d f2'SCO P e' rit c&i ':lI c es *a ave '3 re 'l at -1"1 C U rna ·1' m u Ilt~ f" .e. m' _. UI b"="' h t

y, ;";'~J,~Y 'u .~;_- ~ I ·.01 ' .• l.c c',' e~. n _a ru.a care

•

s~~a deg'hizat vocea t~,a sunat pe K.ing s~ l,~a amenin-

~ - '. Ii"

tat cal d[vulga ac.estei:nrormat:ii' daca King nu .se' S~F1IU-

"",

ei,de. Ilnreg!istrare'8J t-eilefon h:a a cOrivorbi ri lor Lu~ Kjingl a

fClst a probata] de procuroru'l general Robelrt Ke'ri Fl1edy., Kennedy it ajutas.e pe K.~ng in trecut~ dar a ajuns sal-'[ vada 51 et ca pe Uln subvershl 'p"ericulos.

~ ,

Griticile din cadrul guvernuLu:i au dus la intrenu-,

~H~,rea 8l"sculta ri1 c.onvorbk[Lor teLe'f'on~i(:e aLe Ilu ~ K~ng~ l,a inciepui:u l an ului 19661, da r FB~,-u [, nu L =,8 SL3ib~t din vizor:, Au sustinut publicarea arii'cole,lor Tn ziare pentru a-l critica pe, K~ng~ au introdus SprL)ln~ fn SClC 9:i mu lte allte~,e.,

Ma~ m uL't decat atat:, ,King era in opozi'~ie cu pr-e,~,e-, d~nte'le Johnson cu pr,ivire la razboiul d'in Vietnom. Calnd K'ing s~a Tmpotrivi't razboiului: intr--o per[aad.a ~n care acesta devlen'i':s'8 problematic pentru Johnsonl pre~,ed ~ntet.e .a in02'put sal-'~. considere ~)e Ki ng un tral~' dator care-,~i uitas,e obU9at~a fat,a de Johnson cand aoesta l-a ajutat in adoptarea ActuLul Drepturilor ChJ~ ~,e.. ID i'rectoru l F'B i a: at3tat nem u Ltu m~ re'8 lui

;I II! ~

Johnson sugeraJnd cal King era s.imlpatizant al -comuni.sm uLu~. Lua nd 1'oate' acestea ~'n consIderare! nu pa!rede domeniu~, limposib~ [ulu I ca eei' aJlati la put,ere in ac,ea! vr'e',me' sal se fi ,a mestecat In o:ncheta lu'i James EarL R:ay?i ,a asasinarii lUI Krng.

... MOI,e[uL Lorraine asa cum este V3ZUt prln luneta unei pustl din penslunea de unds se presupune cal a fest tras g~on~lJjl f'ats L Este evldent eEl de la ate,asta d'j'stan~al de' salzaci de metrl, tinta a r 'fJ fo st foa rt e m'i ca.,

Pe "1 iulie 1969, fratele mal rnic al lui Ki,ng~ Alfred, s-a alaturat listei calor care au rnurit in irnprejurari rnisterioase. S~a Tnecat in piscina hotelului, desi era un Inotator experirnentat, Se banuieste ca a fast. ~ne-, cat d'e' persoane apropiate lui, dar nu se poate dovedi acest lucru,

,A

I.", cautarea adevarului

La zsce ani die, la evenirncntul din 19681 quvernu t incepe d'j n nou ,sa ca ute adeva rul asasl na ri i ~ui King. Neincredersa din quvern, stirnulata de afacerea Watergate, a fast irnpulsul psntru cererea reanchetarH asasinatelor din anii 1960. Cornitetul s-a bazat pe materials furnizate de FBII 5~ a conchis cal Ray" a acti-

. ,

onat Tn ssrviciul cellar care au ccnspirat sa-t asasi-

neze pe Kin9.

....

In ce-t priveste pe Rdy~ acesta a inceput sa dezva-

luie lucruri care pana atunci nu fusesera clare, Nu se legase de ele pana atunci pentru c.a se temuse pentru siquranta farnlliei lui, Varianta lui s-a potrivit perfect c.u re,Lata ri le rna rtor,j tor ocu Lari,.

Dupa spusele Luil deventse me sager al unei organ~zat.iI cr'i'mlnaLe s,i .s~a dus la pA:~nsiunea unde a avut loc

. ...

asa:sinatull cu inca un ba,rbat, ~n dup,a'-a,m~aza ii.Lei die,

4 apriUe, 196.8. I ,se cerU5,e s.a faca aces[ lucru de catre un barba.t pe c:are~l !?tia dioar drept "Raour. R,ay S=Cl, ~'nta lnit: cu R@ou ~ Tn cam,era si i-a arat.at a.rma p. e ca re

~

Raou t II ceruse 5-0 ob~ina~ Du pa ace'ea,. R_aouL I~,a deat

Lui Ray aLte. ,sarc.ini~, incl.usiv sa meargal La 0 benzin,arie la calteva strazi depar-ta.re ~I sa-i u mfle cauci ucur~le ma~,in~i~ La intoarcere'a de la benzinarie~ R:ay OJ vaz'llt pensiune,a i.nconjurata de, af'ite'ri de poli1ie. Ray a 'fast

_ -

: '. 2,2,

. '

~ R.ay in amurqut v~e~H. A incertat de doua or] sa evadeze in eei tralzeci de

a ni de inch is,D.,a re. i r:J 1'981 a ,ill\!' ut [0 C en lncident in tare a fost in]unghiat de un c'Qt,e'g neqru,

" .... 1- "tA ~ __ • t 'II -l"·

aproape stqur ca aJ se mtarnptase ceva pnetenuorun,

a ramas in ma~i.na si a plecat, A aftat apoi de rnoartea Lui [King la ra dio, in jurul orei sapte seara: abia atunci a constientizat cal K1 ng era in M ernphis, Oac:a, aceasta relatare este considerate cal atare, ,.RaIOUr este adavaratuL creier at asasinarii lui Kingr pe cafe a vrut sa i-o insceneze lui Ray- Insa nu exista niciun mod de a afla ade,varata identitata a rnisteriosului Raoul.

...

In 19931 la douszeci si cinci de' .ani de la asasinat,

"

j'nve5tiga~~a efectuats psntru pregati ea . nei productii

d e televiziun e a sees La jveala ca un patron de restsuran din Memphis! pe nume LLoyd Jowers! ar fi fast irnplicat In asasinarea lui King, EL sustine ca t-a anqajat pe asasin, dar neaga faptul ca acesta a fast R,ay.

Patru ani rnai tarziu, pentru a afta adevaru'l despre asaslnat, fa milia lu i: Ki n9 s-a alaturat m iscadi de a-I rejudeca pe Ray., Dar era deja pres taILziu" Ray suterea de Q boala grav.a de fleet ~1. a rnurlt in anuL urrnator; in aprilie 1998, fara ca macar s~ peats dezvalu'i adevarul ln curtea die justitie, Avea. saotezeci de

,I .. ~ ~

ani cand a rn u rit,

'"

Cu toate acestea fi tam ilia. lu ii K'i ngl nu a renu ntat. In

19991 au incercat sa scoata La lumina ad,evarul comp otului crirnei, chemandu-l pe Lloyd Jowers in justltie. M utti rnartori nevaz ti P',ana a u nci au deo oIlJ5 mar-

f.. ..

turie la acest proces, Multe tape nOli au iesit la ivealal~

prscurn un barbat suspect care a fast zaritr tuqind din copacii din fa~a Motelului Lorraine sau supraveghe rea hotelului de catre autoritatite miUtare. De aserne-

•

nea, ta prnces s-a pus sub sermnul intrebarii ,~i petrivirea facuta' de FBI intre qtoantele din arma s~ eel

~ .

extras din corput lui King., Exiistau insa rnulte necon-

cordante in marturia rnartorului cheie - Jowers, ceea

•

ce a facut i mposi bila d ezvalu~ rea adevarulu i despre

corn plotul asasi natulu i.

In iu nie 1966~ Departarnentul de Justitie a facut publice concluzii te anchetei asasinatulu L sustl n,a nd ca n u exists nicio dovada ca 9 uvarnu l, a fost I rnplicat 'Tn rnoartea lui King., Totusi, familia !lui 'King Inc.a rnai crede ca nu au fost 'facute publics toate faptels referitoare la caz 'S~ inca mai cauta adevalruL

•

..... Pe 4 aprille 1998, La ILea ds-a trelzecea cornerncrare a mortil l.ui King. a avut toe: un mars 'in memoria tul, ta lecul unda a rnurlt rill M@[mphi,~L Prirnarul 10 rasutui pe vrernea marsului era, un negru care actlvasa (;,anc.iv.a tn m~~c;;ai'"ea pentru dr,e.p·turlt,'e iClv~h~'.

dist istoria discrirninarii si axploa area afro-americaniLor de c~H.re albi s'j 5-a lasat prads Tnvataturii Natiu-

t. i.i'

n:i~ lslarnului, care-i caracteriza pe albi

drept .riiavoli", Dupa ce a fest eliberat conditionat, Malcolm a devenit

,

mana dreap ta a sefului Natiunii isla-

'" .

rnului, ELijah Moharnmed, ~i s-a stra,-

duit sa creeze a natiune a rnusulrnani-

,

lor negri in Statele Unite .. A considerat

eEl nurnele sau, .Malcolrn Little". te-a fo.st i mpus stra rnosilo r lu i de catre p roprietarii albi de sclavi, ~i a adoptat "X·'ul pentru a simboliza numele uitat al str,abun'itor lui afr·icani.

King a depus toate efortu He' pentru

0. 1ntelegere cu albii prin m~jlo.ace non -viole nte~ ca re sa susti na ca uza drepturHo'r civile. dar Mal.colm X urma~ rea pe atunel ,s·epararea totala .;3 negrrLor .~i a atbilor; accentuand superlor'i~ tateal negr·ilor. Et a spus Call de9i K~ng afinlla ca .. are LJn vi:s' 'Tn discursul de La sfar~itul mar~uLui' spre VVashtngtonli negrii' ave-au de fapt "un co!?m.ar'·· .. A f3CUt asta pentru a subUn~a diferenteLe de opinie fata de King: si sa accen-·

~ ~ ~

tueze .. co~marul··ln care traiau asupr~-

tii Americ~i.

,

,Po.

Insa Malcolm X a avut op.onentj si

. ,

,De5~ cornpatriotii lui albi a1u pri-

~ ,

mit pedepse --elativ usoare, Malcolm

X a fest condarnnat la zece ani de

MaLcoLm X a fest un negru carismatic care a ca~tlgat sustinerea inflacarata a a~fro-·amer·ic8Jnitor din clasa socio-economics inferioara .. Spre deossbire de non-violenta reverendu-

,j

lui Martin Luther King .Junior: el ests

cunoscut ca activist violent 5i radical.

•

Oare chiar a fast Malcolm X. un ast-

iel de om?

Ma~colm X s-a nascut in Omaha, Nebraskal in "1925, Exi'sta! rnulte asemanari intre copilaria l.Ul King .;;i cea a lui Malcolm X, Ambii au fost copiii unor pastori baptisti s,.-au jucat cu prieteni albi, au 7nvatat bins La scoals. ell toate ace·steal rnediile in care au crescut au tost foa rte d iferite ..

K~ng, care n~cea parte din class de rnijloc, a continuat sa exceleze la scoala, a mers Ia facultate si apoi ~j-a lust ~,i doctoratu L Pe de alta pa rte, M a lcolrn a rarnas ortan de tata la varsta de cinci ani si a trait in exu ema saracjle 'In

t

tirnpul Marii Crize. Mai tau decat atat,

mama sa era internata La un centru de bob mintale. ,Avea note bune, dar prin purtarea sa a 'fast exrnatriculat din qirnnaziu la varsta de treisprezece ani. Du pal ce s-a ·In tors ta 9 ij rn nazi UII un pro ~ fesor alb i-a spus ca era putin prooabit ca un negru sa devina avocat, ceea ce l-a facut sa-~i piarda interesul pentru scoala, A issit Tn strada, In Harlem, dupa ce a terrninat qimnaziul, ~t a devsnit un escrcc protesionist. A Ince-

Put sa ia cocaine si s,a fure ca .sa St-O

~ ~

poata procura. Acest lucru va duce la

arestarsa lui

'"'

Inchisoare. In timpuL detentiei, a stu-

... rMalcol.m X ~I Kilng dau man,al cand Ar:tMl Drepturllor envi'Le este adcptat de catre Selilatllll State Io r IU nl be. Ce.:i d ci n U d U reusit n i c i od.8lta sa' se inti21Lne,·a.sca OfUIC~gL

..... Malcolm .x lmUlafild un di.scurs~ ,[]iscursurile, 1.IlJi

s e\i''e'Fi!, p rO\i"Qc.a tOi3 reo ii atlrag1ea1iU p,e n e·g r~ i .sa ra ~~ .• care traiau ili1 mahala,

Tn cadrul Natiunii islarnului si al para-

~ II

sit org ... anizatia .. Si-s format propriile

. • j

L i grupari. Moscheea ,fvl usulroana ~'i

Orqanizatia Un itatij Afro-ameriea.nllor; si a inceput un activism mdependent. De atunci, filcsofia Lui: a 1nceput

....

sa se schimbe drastic. lin 1964J, a rners

Intr-un pelerinaj la M'ecca ~i a aflat de YnvataturiLe rnusulrnane de fraterni-

•

tate care transcende rasa. 5[-21 schirn-

~

ba . a ctivisrn u t astfel ineat a cu m u rma ~ rea elirninarea rasisrnului. dobandirea de drepturi fundarnentale ale omului $~II ca si King, solidaritate cu albii, King si Malcolm X au inceput .sa t'mpartaseascs acelasi vis.

~ .

K· . M II l X A '" l ..

Iflg .~I I':' alcorn .... s-au lnta nit 0

srn-gura data 7n viata. S-a rntamplat la Senatu l Statelor U nite, cand Actul Dreptu rilor Civile era exarriinat de puterea leqislativa. Dear au gilum~t putin inainte sa se desparta, dar Malcolm X aproape ea avea deja. acelasi VI'S ca ,?i K'ing. In 1965,1 Malcolm .X a fast invitat de SINCe 5,a tina un dis-

,

~ _ .A.:

curs. in Selma ... lin discurs a subliniat

ca negrii ar trebui satoloseasca orice rnijloace posibile ca sa-si ca~tige libertatea. Desi nu sustinea In totali-

i

tate non-violet ta, alsa curn reiese din

II! ill

accentul asupra autcapararii neqrilor;

si-a tsrnperat in mod simtitor reto-

~ I ~

rica infLacarata care instiqase inainte

Ila viole nt2l. M a lcolrn X nu s·-a putu t Intaln~ CUi King In Selma, decarece acasta era atunci In inchisoare, asa

•

ca i-a l:§sat Corettei un mesa] pentru

sotul ei, !?i anume ca-'j cerea ajutor Lu~ King in activitatea iui, Malcolm X ,a tost asasinat La nici doua sapta rnarii dupa aceasta. Avea treizeci sf noua de ani,

•

A t.... II ..... t . A ..,.. l

In 'a,m'plct~Or aoeea~j varsta .. 8 care va

f asasinat K~ng trei ani mai tarziu,

'.23 '.

.\ ';:'1- ::'e-':':' ,·~·t- .:: ·I~-·:" ia··, ·····'.·r~a: ~ < I,:·ft·; I:',:e:' _:'.: ,:. .. .: :, ..... ,. ,. ...'"

. :o-:;~~L:--: -~:::::~?rrr::t.~L~2i:.i~:::~,~i~L~;~,.I'-;~;'";';~\,~~;;';ii;,~~iio;;;{,~",J~;~~~~'~~;':Ui-,ht;&:-'-·"::;~"··;:':~~dJ-·;;»)~~;;;:;,:":.:;::,L,.Li~;';:;k:~.(:>" •. ·; ;;;i-- -~ ';," .~.:·.-.'-i;;

- -

.... 24

• _. '!" •• : I

:.:.;. ".:. •.• : _. ..... c •• r- -r .

• ~::.:-. ~ I, I •

. . .,;.

\J

C'

I ',' ,

.

. .'

----1

Reverendul Marti II Luther King Jr~ si-a dedicat viata p-en - IU a obtine drepturi civile, 0 pozitie sociala mai buna penrTll ne,g,ri §i a' .monie inrre .popoare"care sa I1U. tina seama de motivele rasiale, Prill atitudinea lui non-violenra, K··' 11g fill i a influent-at dear p·e negrii care au vrut s.a puna capat discrirninari i, ci ~i pe membri ~ tuturor raselor §i claselor socio-economice. Cu reate acestea, au existat §m multi oameni carle se rerneau de

~ £1- }' . ~ ....

In I uenta. .Ul pu.ternlca~

: l ..- r i - : eli I, r_ t .Ab aham Llncotn (180'-1865)

Discursul lui Kin9 de' la mare,le mars spre Was.h1jngtof1 din data de 28 august 1963 a f'-ceput cu cuvintele: .Acum '0 slUta de an L un mare american. in a carui umbra neaim adunat noi astazi, serrma Proclarnatia Emanciparii." Discursul S81Ui se asernans cu di scu rsul lui Li nco n I' 'ti n ut La Gettysb u rg I' care a fost ce lebru pentru c uvinte le .. 9 uver=· nare a poporului, pen ru popor; de catre popor", Acest discurs al lui Lincoln ainceput ell aflrrnatia ... Acurn 0 suta sapts anl, strarnosii nostri au dat nastsre pe acest continent.

jI rl 1Il" ~

unei no] natiuni, creata In l.iber 'ate si devotats declaratiei pctrivit ca ·-e'la toti oarnenii

I. iI rI' II

sunt e9a1i.';;·lotu?,ii K.i~'g ~i-a exprirnat indoiala fatal de acest lucru In discursul lui: ,.Cu

tcate a cestea, n ici d u palO suta de ani ne·g rii nu sunt liueri, Si d II pal o suta de ani ~ viata nearilor sutera InCal de pie urma catuselor segreg-' ar~i si a Ianturilor dlscrirninarii." Se

'::l ~ . J II!

poate sp u ne ca lu pta ~ui K~ n 9 a fest 0- in cercare de a realize ~dea Lu rile lui lincotn. Se

poate adrnlte ca neqrii erau inclusi in afirrnatia rCa .toti carnenii sunt eqali" ~1 d3 Lincoln protests ca e'galitate-a accentuate ~n declarstie nu T.i cuprindea inca ~l pie neqri,

Lincoln s~a ~aJs(ut In 18'091 in statul KentuckYI' rea flu al unor fermier'j saraci. De csnd era rnic, a trebuit sa ajuts La treburile easel si nu prea putea merge la sccala, dar

cii,

,8 reusit sa devina avocet prin studiu ~ndh.dduaL In cele din urma, a devenit rnernbru al

puterii leq i slativs In stat, iar rnai tar.zi u a Iost a Les in Se natu l Statelor Unite, A deven it cunOSCLJt ce insemnat abolitionist ,at sclaviei prin dezbaterilo ~.ui cu S ephen .A. Douglas.

Lincoln a devenit candidatul prezidential al Partidului Reoublican in 1860. Disco dan-tete din Partidul Democrat aftat in opozitie l-au ajutat sa fie

.~ t" Il ,r

A A

ales prssedinte, dar pozitia Lu~ Irnpotriva sclaviei i~a alarrnat pe rCe·~ din sua, In anul urrnator a lzbucnit R.azboiul Civil. In miijl.ocul acestui conflict

intens die cinci an'j LIncoln a cerut eliberarea sclavilor prin Proclamatia Ernancipsrii. Nordu . a ca~tjgat Razboiul Civil si uniunsa Arnericii a tost pastratEi.

Lincoln 5-,3 opus sclaviei de La inceput, dar nu a fast radical, fevorizand In schirnb elirninerea treptats a sistemului sclaviei, Cu tcate acestea abordarea lul nu a functionat in haosul razboiului, Proclarnatia Ernancipsrii a avut 0 mare- irnportanta in rpastrarea uniunii, Dupa eliberarea sclavilo r ~i inchs i erea razboi u lui, Li ncoln a fost asasi nat, [a va rsta de ci nc izec j ~~ sase de an i,

RIilIS a P,aJrk;$, I" 18,-,2001!:H

P rec tJ: rs 0. r i!tosofi e Co mpatriot fiiLo:5,Q fic Le 9,;§,t ulr,a po Udt;a Du~,ma,n

Presedin I!l~ Coleg.u~ui Mor'ehCl!J,se .alltal mater a lui Killlg. El 'i ~ a e-x pt~cat i rnpo rtanJa clsrulu i! 'in epeea mQd'emi5i ei a avut (I mare

inHurfm~i!i OI$Upr,a vh~t,ii ulterlcare a [ui Ki'n'g ca reverend.

A servit d Fe pt ca tali zatc r al mi:~ca'rii,e. botcotare a autobuzeler pri n f"e,hJzul de a- i ceda tocul dl n autoblJJt unui p;3S.~lgef' alb. Recen't; a 01"9 a nizst 1.lI1l tur a L lac u rtte i"

i mpo rtanl e pe ntru i stc! 'ia

afro- a me-ruea Il~ ~i a vcrbit desp r€!' !s tQria Jnr e,lung aUi ~a a sisr:n u Lui

I in et nva neg rile r I n Arnerica,

rCa lider al SNCC:. i-a condus ~e activi'5~ui stud @n}1, a

piS! rtici pat La misca re-a tu i King ~i a lu ptat ,aUHuu-i de SeliC in t()a~e 'e.forJt ulFile lo r, Ma r ta rziu,

~ .apNbSit violenta de' draqul

_lpU tE! ri r n eg i"'~ ", avind i'n,ijQri' eli in priVinta mon~viIQb:!!:r1tei lui King.

. , .

Ra ~p.1l A.be'r1fl~thy· ('~ 9,2'~ 1990 ~

Un [pastor b,al)tist. A ad lvat dre pt ee l rnai devotat atrat a~ lui KJng incepand d,e La bcicotul alu o'buo;:"e[olf:!?~ a tldCja~t CIJ el p.al1l~ la rnoartea acestuia, A fust critkal pefbtru c~ Q, dez:va luit rna i tarziu, in au bobio9lrafi.a sa; n~'latiit~ Lui KJ ng' cu a lte Iernei,

~. _. LI=======- ~==========~i

EFOib 'Dy,[.an 1--

Marlon Br;ando

Eugefi e CellfHHlF 1189'1-19.>'l,:n

LYif'u:llg,n J!ll!.h'I11ISOIn ~ "901~l.'197::fI

~'~fuL .poli~i,e.i care 5-a hMt D@' l'Ong j,f sus~in~tC!r'ii lui, in tirnnul prote,s~elo din B:irmin~ ham. A~ahama, ,A in c,e-;cat 5~ Opt<e8:5GII prrQte:s;~ete CU VI ol[elnta. ceea I[@ l-a ~. Ir.Ji!S p,~n~ la Ui"ma crifici dl n t,oa t~ ~a ra, A tnc~r.aj a~~, in IT! Qd

pa r:;lld~x:a L, cauza rruscaru pe ntru dre'phJ ri le civi LEl.

Ai relzec i ~i c~'lc~lea presed i n t.e a l Slatelor Unite" In tim put ca IT!rF,lill 11 ne i l yj etecto rate p entru p r~~e ~~ nt ioe l-'ii ajutat pe King .~,i a c~:~tigat asttel votuL multor neg ri, C@IE!!13 ceo L -a aj u tat Sa r-i e a les .. In pr.i\lin~a s p r U i n i rii iEjrctivi?tri lor m~9 ri, ~ propus Congresului un nou pn:ner:t de Lege al drepturilor civile, dar a test

a sas i nail Illigjj nte s.a fie- ado pta L

Ce-L de-a L tre izeci ~i sasetea p. n~$ed i Ifi te

< t!' '

SI[ Statelor Unite'" .A rQS't av~n$at'

fulgerntor' de ta vic.e.pre~edinte. in urrna mor~ii pre~e'dinte'l.uj John IF. KEmnedy, A facul pres i U Iilri pent ru ad epta rsa A.ctu lui D!epturilor Civile. m;ani'rnstand simpatne pentru a cti'!li,~li i n ~glri. doa r $i-a pi erdut pr,estig i u L in r.azbQ~!w l d~'i'f1 Vie tnam.

'. r' ele

.. .

. "C'

. , .

ahatma Ga' dhi (18169'-119481

MareLe lider indian, Mahatma Gandhi. ra avut 0 uria9a influenla asupra ilosofisi non-violente a lui [King. Ga nd h i 5'=(3 nas,cut in vestu l I nd Jet Tn 1869. Ga dh' a crescut sub i nflu e nta covarsitca re a non-violentei si ve'getalr~ard5m,ului adopt-ate' de mama lui. 5-,.8 cssatorit La traisprezece ani, iar La no uasprezece a: plscat in An 9 lia sa stud ieze d reptul, Si-s in ceput activitatea ca avocet d u pal cs S-2l. lntors din Ang'l"i'.a" Insa nu se prea g,aseau slujbe in ta a natala .. asa ca el sl sotia lui au fast trirnisi in Afri'ca de Sud, ln 1'893j cu un contract pe un an. Acolo, a fest rnartorul discriminaril rasiale si ra inceput 0 campania antiraslsts care' urrnarea pastrarea drepturilor ornului in lndia, A ramas in Afrijca de Sud timp de douazsci ~,"i' d01 de ani ~1l1 1'n tirnp ce s-a opus activ leqilor nedrepts ~'Ii rasiste care erau adoptate Tn AfrIca: die Sud, a incepu sa se contureze filosofia Lui de non-violents ,~~ rezistents pasiva. A continuat sa lupte eLi convinqere, chiar si arsstat tiind. Activisrnul ~Ld a atras atentia tu mil si a rea lizat m u lte success i m norta rite.

..., ~

Sva intors i'n lndia fn 1911.4"!1 unde a condus un grup de nationalisf indieni si a incep t sa tucreze

La rniscarea de a dobandi elibsrarea 51 autcdeterrninarea indiana. Swarai [stap,anire de sinel, swa-

z ~ ~

deshi Iindependenta], non-violenta si nssupunere au fest principiile lui Ga~dhi'i acesta dovedind 10 voin1,a d,e ~ezdr[]nc:linat c:~iar ~,'j' dup,a ee' a fost

,arest.at ~:i I!nch~s a treia roara. A continuat s.a, depuna erortur'j pentru I] '~iia~a mai buna ~li pent u G35b~Le inferioare din Indi'a ~i pentru intetegrerea dintrer musulmani si h:rndusi dar a fast as,asiinat de un talnar h~ndus nebuni in 19'4.81 La -:ew DeLhL

111 f'

Kii:ng a venit prlima data' in contact c:t] filosou'ia lui G,andh,i Tn plerioada studen}iei la teolog~e'. Kin91 ,a fost fo.artle atras de metoda Lu'i Gandh'j' de

~

a fo[osi reziste'nta non-,violental ~,~ dragostea pe'f1ltru ,a l.upta impot:rivCl InjLJstiitie'i ras:j,ale. rn cam1era de ii ;3: locuin1:ei lui King se ana un port ret

.a llu i GandhJ.

·.t

Ca nd tana ru L presed inte Ke n n edy a. 'fast ales in 1 '9601, Am e rica a i ntrat 'Intr= 0 n QUa. ".ere a ti n e rB"~i i" . Tinerii si-au creat propria lor culture prin filrne, muzica moda sl activism politic ... Bob Dy1lan a urcat pre scena ca po rt-d rape lLJ l acestei (u ltu r·j.

Pe 2:8 august 19631 Dylan a ca tat In fata a 25.000 de oameni care m,ar~,aLulau spre Washi,ngton ..

'"

Pa rti c:i panti i .?il c.e i ca re se LJ ita u La te levizor l-a u perceput ca pet] n U de r a I. ml ~c.a ri LoO r SO( i ale. I nS8,

pe atunci Dylan nu a aratat vrsun lnteres special pentru politica sau activism social. lnterpreta -lea lui La un concert pentru egaUtate r,asi,aUll iii la 0 adunara pentru a sustine drepturils de inreqistrare [a vet ale neqrilor €rau rezultatul intlusntei prietenei lui, care era pro und prcocupata de rasisrn, drepturi civile, pacifism ~~ activism anti-razboi, Este ade;varat ca nu-l interesau d:j're,ren!ele rasiale dar a conti rl uat sa a profu n d eze re la~ia. cu C3 ntalre~,i a re-a rnerica n i.

Dylan s-a nascut in 194,1, in Minnlesot.a. A studiat sinqur muzica ~i; a pornit spre Nlew York unde, ca autor de cantece ~1 solist, V~ renunta la rnuzica pop I predusa in rnasa pie area vreme, A. campus sinqur calntece boqate ln rnesaie de can~tlin~.a socials ~,'f a creat un stR de acornpaniarnent at vocf cu c hitara sl rnuzicuta. Cantscele lui au atras spi ritu i. epocil ~i au ca ptivat ti neri i v culrni n.a nd CUI cele bra piess .. Blowin' in the Wind".;. Calld .Blowin' in the W:ind'· a Inceput sa fie cantat la rnitinqurite si marsu ile cerrtru d reptu rile c ivi le I calntece le' lu I Dyla n si =a u g- ·1351t 'fa n i; irlnalcarat~ ca r'e le-a u co nside rat

• rr -so - .r

.. ca ntece de p retest" so lern ne pentru cei care cauta li bertate ~ I pace. A aju ns sa i ntlu e ntsze a r isti din toata lurn ea, p recu m Beetles, ~ 1 a

h

devenit calebru (ClJ fondator al g: enului .Jolk rock' '. 'lsi continua activitatea muzicala 51 astsz].

.. ,r

Ii!

mn s-er ver I

John EdJ81" 'Hoover (18'.::5- - 9721

·'L rue

· ·l VI, .. '

Hoove r a cond U 5 FB ~.~. l lSi rou l Fed e ral de II nvestiqatie a l SUA] ti m p de pstruzeci .~,ir opt de ani, i'ncepa nd cu avansa rea i~ acest post in anul 19.24 9 i.

;;.

pana la moartea LUl, la v,ar.sta de saptezeci ~i sapts die' ani, In timpul ocupsr] acsstui post a slujit opt presedinti si salsprszece

prncurori qenerali, .A dsvenit 0 intrupare a tegii, ~i ordinii, decarece a facut ern FBI un putsrnic organ die investiqatie. Cu teats acestea. a avut tendinta de a cauta puterea dear de draq ul outerii. A Vrazut in comunisf niste dusrnani sl a adoptat

.i , ~ • r- o!l II

o atitud i ne foa rte a sp ra lata die activistii pentru d reptu rl Le civile SI a nti - razboi. ,A folosit P LJ erea FB l-u lu i ca sa a me nl nte Ir

r.r II r-

s,a intimideze si sa spioneze oarneni. Mlart~n Luther King Jr. a devenit in mod spacial 0 tinta a LUI Hoover.

Hoover s·-a nascut iin 'Was,hi,ng:ton, in 189"5. A studiat dreptul la seral 1f1 limp ce lucra la Biblioteca Conqresului, D~pa ce a absolvit studiile postuniversitare, a fost anqajat la Departarnen ul de Justitie. S·-a transferat a lBiroul. die lnvestiqatie all Deoartarnentului de Justitia. care a devenit rnai tsrziu FB~, Incenandu-si cariera in acea agentie, de

.__ JI It'-. ~ ~ . ,II

A _

i nvestiqati e .11 n a nil 1930 , persona u l FB ~ s-ain m u l,tit si rntito r; i a r Hoover a c~i~,tj gat fa i;[m,·a priin mas urile severe a su p ra

bandelor din perioada prohibitiei. Aves controlul absclut, ca fiqurs centrals a FBI=ulu'i. ~ii a fest rnotorul din spatele LJt10r ac~vjta:ti orecurn caotuearea spionilor in anH 1940 si vanarea cornui istllor In anii 1950,

r I' F' ;I !I

]n ann '196DII Hoover a decis era King era cornunist si, pentru a g.asi, probe care sal sustina pozitia lU~[1

-a suprsveqhsat si 1- reqistrat incontlnuu .. Prin monitorizarea ~~ ascultarsa convorbirilor teletonics, Hoover nu a putut s,al gals~asca, f1 ici u n fel de. pro be, pentru p resupusele i:nfl.uent'e com lJ n iste ale lu i Kingl'l' dar a afLat. dletal"He din viata lu] perso naLa. Astfet a aflat drespre re la'ti iIe 5ccrld.aloase ale [u i "King cu femeL lar acea:sla iiniormatie a fost 'foLos~ta c:a 5a=1 Qlm~ninte pe King .. , Hoover a foios~t supra,ver h ere.a e[ectro n ic.a pc:.ent ru a obti rl e .secrete' p_ e'rso na Le d,espre presed i' nti, of'~ c i,ali r1 uVler~amre nta li

::l I! I ,r if' ~

du~manii poUtic'i' ;ii ,a-;;i mentine po;dFa la puten:3. Conduce-rea plina: de terosr,e a luij Hoove-r va co nt:i nua pa n a la Imoartea sa I 'In pro pria casa i la Wash~ f1 gton, in 1972.

- --

: .'. '-:~~~~:,

J~mmy Cartier a fast un rnembru al Partidului Democrat care a devenit eel de-al treizeci ?I! noualsa prssedinte aL

Statelor Unite a e ArneficII , in 1977. Provenea din medial rural, avea P.I :ij - a experienta sil era necunoscut, Un LIt.

. r ~ ~

dintre lucru ri:te care l-au aj utat .sa c§~tige aleqerile prezidentrale in ciuda acestor dezavantsje a fast sprjjmul cornunitatii afro-americana. inclusiv Mart.in Luther Ki'ngll tataL ljderullj~ LIds at, drepturilo (hIRe.

Carter s~a nascut 1~ 192.4. in Plains, Georgia S-a instruit la Academia N.avaLa Amlerkalna ~~ a continuat sa lucraze in rmartrla pana in 1953", Apo~1 a lucrat intr-o atacere de familia (u arahide, iarin 1970 a devenit quvernator a~, GeorgieL Chiar inainte de incheierea rnandatului, ~i-'a anuntat candidature prezidentials, sustinand ca voia s.a recupereze ceea ce pierduss America,

Carter avea mari sansess lca~t~ge,., Pre'~iedinte~e Republican Richard Nixo~ air f vrut sa candideze din !lOU, dar ~i'~a dat dernisia i1n urrna scandalului Watergate, ~i a 'fast Inlocuit de vicepresedintels Gerald Ford. Carter putea

,,",

folosi nsincrederea potiticienilor ~i dlezg ustul fa!al de Partidul RepubUcal1 in aVclit1ta]U~ lui. ~ n.sa rnai mu[t decat

orice, l a ajutat spriiinul femei'lor ~iJ at, nsqrilor pe ca rs l-a ca~ti9at dovedind sirnpatie fa~a de mli~cari[e pentru dreptu rile civile in politica purtats din tirnpul rna ndatului de quvernetor Printre sustinatorii lui se numerau rnembri ne'9 r~ ai Conq resului, Ma rtin luther K.ing Sr. ,~1 Corette Scott King. 8iseric:iile neq rilor l-au sprjjinit pe' Carter in cam pa niesi, In cele din urma, a ca,?tj:gat nouazeci la suta din voturile neg rilor; Carter l-a ilnv~i ns pe Ford cu 0 mare

d~ferenta si a devenit presedinte, Se poate spune probabil ca a c§~tigat aleqerile partial datorits influentei ,arzi:i: a LuI M1artin Luther K,ing Jt

A _

ln tirnpul mandatulu I saUl a m~jlocit un tratat de pace intre Eqipt 9i Israel ~~ a adus rnulte contributii la cauza eUminarui rasisrnului at:alt Tn ta ra~ cat

si In lurne. Cu toate acestea, a facut qressll 9rave pe frontul politic si diplomatic ~li nu a fost reales, Contributia Iul tal pacea rnondials est.e inca toarte apreciats, iar ln 20102 a ca:?tigat Prerniul Nobel pentru Pace.

Nu dCN3r negri~ care vciau eradicarea rasismului au participat [a rnarels mars spre Wa,shlngton, din 2:8 august 1963. La rnanifestare au particlpat oarnenl de toate rasele si din toate clasele socio-economice. Vedelte de cinema M'ar~on Brande a iost printre cei care au raspun.s chernarii lui Krng si au participat La mars.

~ ~

Branda a fast un actor car-e' a atras 9i coplesit publicul orin rolurils lui. S-a nascut ln 1 '9.24 in Omaha .. Nabraska, Tatallui a lucrat T . indus-

tria lnsecticidelor si fertilizatorilor chimici, iar marna Lu~ a fost actr'ita intr-o trupa reg~onalc3 de, teatru, Branda a fast un c:opl-probl,em,a de La o varsta frage'd~LTatal.lui i-s sugerat sa intre In academia miHtara. dar a paras~t academia La scurta vrerne .. Sora S,8, alctr~'t~L l=.a ajutat sa se mute la New Yorkm unde a inceput sa studIez€' actoria La va'rsta de noussprezece ani, A racut prirnul pas spre lurnea starurilor la douazeci si tre! de ani, cu roLu~ spreciat din filrnul I.A Streetca Named Desire" l.Un trarnvai nurnit dodn~a'·:~, Cu d i cti a sa ned e sllu~,ita si rolu rr de pe rso 11 a j sa lbsti C; ~'~ -a fa C LJt rn LJ Lt~ fa n ii din g en e ra t ia re bela. $ i-a as i 9 u ra t pop u la d tataa cZI.~ti g a nd Premiul Oscar pentru eel rnai hun actor; cu rolul de fast boxer, jn filrnul din 1954, .. On the Wa~lerfront'· LPe chei'L

i"I.

Nu a aVLJt rnulte roluri 'i"n anii 1960 .~~ s~a implicat m ult Tn m l~carile politice, precurn lu pta americanilor nativl in oe[e din urrna

a participat la 0 auditle SI a obtinut un rol important in filmul din 197'2, .Ihe Godfather" l.Nasut"I pentru care val c§sti~a un Prerniul

~ ,~.I Jl - ;I • !!' ::;,

Oscar. Dar a: refuzat prerniul ca protest la rncdul in care' Hollyvvood-ul ii' Inratr~,eaza pe arnericanii nativi,

8 ra nd 0 a pa uti ci pa t si La act i'vi srn LJ l .s C LC, ca re a activa t Yn m isca rea pie fI1 t ru d re ptu ri le c ~vi le. Mia i ta rzi u, ~~ 1989 ~ a aparut ,'n filrnul .. A Dry 'Wh~t:e Season I'!' L Un anotimp alb si uscat"], cars critics apartheidul din Af'ri:ca de Sud .. l.a ultirnul film, a lucrat fara sa f'i:e p_'Latilt AsUel. sli-a aratat 'i'nterestJl p~rofund s~ p .. artici,narea Cllctiv8 in miscareal anfirasi'sta, S~

• ~ .II I~ i!

spLJne. ca La aSaJsinarea luii K.ing'l Branda s-,a ufe-it sa se jertve-asca de draguL m'i'~carflfl drle~turi~or c~vUle.

in c·uda acestui apt viler-a person.ala a fos haoti'ca~ S~a Ca5a!tQr~t de trei orL a avut. constant retari cu femei. s~,a certat cu s .udioLJrHe de film de La HoUyvlJood !?~ a fost manor la i1ncarceran?!3 'fiului saUl Christian, ~Ientru omor, ~~ La siinucrderea fiicei sale .. Ch~yenne. Cu B ando!l 5candal.uriLe ?i: nefericirea nu pareau sa se sfar~e,asd3,;,

IS

King a rost asasinat chiar 111 mom: ritul in care misca e,a de eliberare a negrilor a

~ ~-

~ ..

lnceput s,a infll,enfez,e alre rase, Roadele miscarii sale s-au raspandit ~:i au prins

radacini in '1 oata America si au fost suficient de convinzatoarc sa schimbe lumea,

.~ !I;...,J'

Oameni din toara lumea incearca ell indrazneala sa real ~ zeze visul lui King,

S,fa.rfi.tul ,;.,veri.loc . 'ung.·1 ~i flerblntl"

. ,

IKi nq a fest c ri ti ca t p e'rlt ru poziti a. l u ~ lrn p at ri va razcoiutui di n Vietnam dinai nte de a muri, dar acest lucru nu a avut niciun irn pact asupra fiqurii sale de re prezen ta nt a l co m u n ~talt.i i a f Q - a rne rica n e ... Asasinarea lui, King .a fast interpretata ca un atac asupra tuturor neg rilor .!?I I dupa anuntarea rnortii Lui, au izbucnit revolte Tn peste 0 suta de locuri, inclusiv Washington. ·D.C.

Peritru a calma aceasta nelin ists, p .: resedintele

J' •

Johnson a decla rat durninica urrnatoare (7 apri-

li e) zi nati om OJ la de do t'i U si a ceru t 'in! reg ~ i: t~i ri sa

, r ' •

se roage pentru Kinq, A fest un tratarnent special

pentru un civil, rnai ales 1n tumlina taptului ea 'Ki,ng a iost n,eg ru. Conq resula incercat .sa carate atunci Intellegere pantru stares proasts 81 negrilor, ~i pe 11 aprilie a a optat 0 lege a drepturitor civile, care

aves ca scop eli mina rea discrirninarii La acordarea locuintelor Pare sa fie ga 'antare a unor drepturi ale neqrilor, ca despaqu hire pantru pierde rea Lu i King].

...

Insa revolteLe .. verii lungi .?i fierbinti" au izbucnit

di n nou Tn acel an. Revottele au izbucnit de nenu-

~

rnarate ori i:n erase din teats America, In tirnp ce

planqeau rnoartea lui K,i ng, neqrii se terneau ca revoltele le vor da americanilor conservatori 0 scuza sa-s~ m,a eases puterile.

~

o revenire a poli .icitor conservatoare incepuse

deja in j u rut anu lui 1966 Intr-u n fenomen La care' se face referirs cu u mele .raactia slbilor" -. Asa

- oil i'

cum multi s-au ternut, Partidul Democrat, care

. .

era re ativ fntele'glator fata die miscarea pentru

til!"

drepturile civile, a pie dut aleqerile in tavoarea

Partidurlui R.epublica fl.. Richard Nlixon a de-venit presedinte .. Pierduse in 1 '960 aleqerile prezi entiale in Iata l.UI John r. Ken nedy, dar a ccntinuat .sa caute c:u rnulta perseverents prilsjul de a devenl presedinta. Nixon a cerut restabili rea ordin i La aleqerile din 19.68 si a. obtinut sprijinul asa-riumitei " .. rnajoritati tacute"" ,a A.meric.ii.

N ixon a 'i ntensificat masurile de securitate din qhetourile neg rilor pantru a controla revoltele.

De asernenea, a elirninat Partidul Pantera Neagrafi care Isi fclosisa puterea pararnilitars sal sa opuna politiei. Pe de ,alta parte, pentru a tempera nernulturnirea negriLor.- ixon a prornovat campan i ile de a nga j a re, Aceasta po Utica a fast eficace si nurnarut revoltelor a scazut sirntitor. Intr-un final, revoltele , ... veri lor lu ng··· ~ s~ fierbinti" s;-·au incheiat in

. , r

tirnpu l quvernarii lui Nixon.

r n ci uda acestu i tapt, asta nu insem n.a cal problemele rasia Le di n America d ~sp.a rusera. de tapti du pa an ii 1960~ s-a u cornplicat ~i' rna iJ mu It. Motivul era cal! dupa moartea lui Kinq, alte qrupurl etnice incepusera sa actionez e pentru erad i ca rea r a sis rn lui. Am e ri ca e s te U In •• ere u zet" rasial 51 nu rne roasele ei misca ri m inoritare,

r ..

irnpreuna cu dezvoltarea rniscarii studentesf

L ~ ~ ~

anti razbo i, i-au dat du reri de ca p serioase admi-

n lstratiei lui N ixon.

,

''iii'' 0 revolUi care' a izbucnit in Was,hl ngto~ irnediat dup,a moartea Lui K~l1g- .AU] .avut toe: peste 0 .$,uta de revolte ate neglr'i or Tn doar o s.a:ptsl ml;8 nSr d u p.a ce 'Ki n 9 a lost u ei s .. ,

-- - - - -

:. . . '28::

1 •

ib ertatea nu este n'ic'iodata o_""ri"al de l_"una voie de, catre asueritor,

... Pr,e~,ed~nt,e~e Johnson ofedl expUca'~ii'i dupi3 rnuartea lui King, A dfH:~Jarayt :z1u,a de 7 aprille zij de' dcliu national SI il1 teate biseri,cHe din

, . .

Amerka s-au inat~at rugaciJu~i.

Asce siunea minoritatilor

Dintre to ate miscarile rninoritatilor; c, exceptia celei ,a neqrilor pentru d repturile civile, paba bil tea ca re ,2] atras cea m a ,j mare atent j e a fo s t ace'ea a arnericanilor nativi. De La descoperirea Arnericii de catre Cclurnb, populatia nativa at Arnericii a suferit constant de discrirninarea albilor; iar teritoriile ei ,,' u fast cotropite. Inc _ rajati de miscarea neqrilor pentru drepturile civile, arnericanii nativi

au inceput .sa ceara drepturi civile si despaqubirr pentru nedreptstile din recut. Au acut acest lucru pentru Call' asa cu mas pus Ki n g! ". Li be rta t.ea n u este n ici odata ofe rfta de bu n a voi e de' ca tre asupritor: ea treb iesa fie ceruta de asu prit",

Tn 19681 miscarea i1ndiana americana s-a coa-

•

lizat in jurul unei fraze L. uterea rosie"], dups

rnodelul .puteraa neaqra", sintagma foLosha de activistii afro-arnericani, Aceasta miscars a pute-· rii rosii a cunoscut 0 ascensiune rapids I iar in

•

1969. a proxirnativ saptezeci dintre

rnernbrii er au ocupat lnsu ia Alcatraz, din Golful San Francisco. Acsst eve-' nirnent ,a zquduit lntreaqa societate

II U.

americana.

1, Mle.mphiJs~ orasul unde a fost ucis

K~ nlg) ~ a:?a (IIJ m is fa ta astBiz'i ' R i mal~ iit,e ate' ~ndeiul'ilgatei se,gr,e'gari rasiale din trecut exilstal ~n ast~zi. de exernplu separarea cartlerelor de iilIegrii ~j' dlbL

.... ' Nixon lcentrul viziteaza un ghetou $i velrUkii p u,og res lilt, u nu ii p La n de red ezvoltare, :~Ul ~'C i ~,e luij au rost extram de censervatoare ,9,1 i-au ~nd!epalrtat p,e ri'iS'gri din poUtti'dL

Mexicano~americanU au fest asupriti incepand cu razbciul Statelor Unite cu MexicuL Erau cunoscuti sub nurnele de chicanes si se ras(ul.au pe

, ,

.... A mer lean i ~ rtat uv<i

de menstre azal i'n N ew ~or k. M i:l?'c a rea :Lo rare cal StOlP

re stitui rea uno r d re pt u r'u ra.pite de' afib'i ~'i, eradicarea d 1 soc ri m i r:J:Hi rl l,

coasts de vest Japonezo-americanii, care nu rna: issisera in evidants de la izbucnirea celui de-al

,I' r

Doilea R.azbo~ M.ondlaL au inceput 0. carnpanie

prin care cereau despaqubire pentru inchiderea in La,gare Tn tirnpu! raz.boi ului Chiar ~.~ in randul a lbito r:1 g ru p u ri le etn ice cu statut soci ali ntsri or. precum il alienii S8U irlandezii, au inceput sa revendice drep turi I, .ar~lrtand ca miscarila rninoritare rIIU

,r

tin cont de c:uLoarea pielii,

Problemele variau Intre dlferitele glfupuri rasiate 51 etnics, dar toa e aveau in cornun faptul c:a

.'

incepusers sal traiasce via'ta cu mandrie fa~-a de

cu Loa rea p~ e U j Lo r si cu ltu ra tar un iica, Ch ema real lui Kingl de a trai cu rnandrie influentase profund moduL tor <08' a. gandii.. Mernbri ai grupurilor au fn ce put sa c reeze ape re m uzica le sl litera re care Le reflectau oriqinea, r'mbogE!J!ind astfel cuttu ra a rneri ca n al.

Schimbarea petrecuta In constiinta rnlnorltatl-

.I' ~ ,

lor a deterrninat schirnbari ale apelativelor qrupu-

rilor minoritare, NegJr'ir'i' au fest nurniti .neqrotei I dar astaz! ,S€! numesc .. atro-arnericani' _ Popoarele i ndiqene din America au tost cuncscute d rept .piel rosii" i da r ac.lI m su nt ., a me ri ca fill nativi ,. _ Pe rica da

r

de, domina e PASA in America L. protests nti

anqlo-saxoni albi"] luase sfsrsit. lstoricq rafia care' se axase pe albi a fnst rnodificata pentru a recunoas e fap ul ca prosperitatea Arnericii a fast ereata de sacrificiile unei rnultitudini de rase s! etnil,

•

Declinul filmului western care-i Infatisa oe arne-

~ ~ t""

ricanii nativi ce raufacatori: a fast 0 ma nifestare a

acestui fenornen.

M isc.a ri te m i no rita re a rneri ca ne a u !Jnc u rajat sl

, .

POPOI.a ele asuprite din restul lurnii. Ele au avut 0

influents deosebit de Insernnata asupra rniscarii

~ I ~.

T Oamen1li fara adipost stau

la coadi3 sa prim~as(a haine qratis. Zgalrie-'nor'u'f din Atlanta ea re se r iidlca~ dea SU p ra

to r si m b o l.iizea z:a reatl t,artea dlfer~n~ellor de c:lasa, din Am e ri ca m ode rna,

..... 0 rn a Fe revel Uil ln Los An 9 e les, a p ri U,e 1992, ca re a fost

p rove C ata de U n act die 'Vi ~ le n lEi "iim,potrivifil un u i i!1I €':g r I!J dec at.re of;~erH de poU~~e'" Ace.st fapt i-a ,arata,t in.tre'g] lurni ce adsnc e Tn ri d a cl n at rasl sm ul iill Am e rl c a.

d d" . h . d ~ . ,.... Af ,., d 5 d S

e era. tears (3: apartneu IUILUI rn : Inca c e .... U". se

poate spune cal miscarsa pentru dreptu rile civile din America a fost un etort de a distruqe versiunea arnericana a epartheidutui. Tn Japonia, de exernplu, sisternu l de seqreqare nu este nurnit apartheid. dar; din moment ce .. apartheid este un cuvant danez care Inseamna .. stare de separra re "',~ at u nc ~ orice siste m die seg reg a Ire rasi a U3 a r

f it Ih id' NI L Md' .(.'

putea "II nurnn .. apart ero ~,Ie' son' an eta a rest

ales presedinte In Africa de Sud s: apartheidul a

~ ~

lua sfar~it fn 1994. S-a ~"ntamptat La exact treizeci

de ani de La adoptarea Actuiui iDreptu rilor Civile 'in Am er'i ca I prop us de presed i ntele Ke n nedy.

- •• ,.. ---- !! ---- "!l &1,, ~ __

-~---- ~!II""= t-.a..u;; , __ '_'='='I"'!"!' '!!"!!1111, __ ...... = _~ "=~

Mo~tenire;a visului

Adoptarea Actu l.ui Drepturilor CIvile care, qaranta d rs pturi na 9 ri lo r ~,'~ a ltor min Olritalti a fost un

.~

pas important in eradicarea discrirninarii. lnsa

pro b lem,a d j sc:repa h:,i dint re bog.at i si sa, raci in

_ _ JI' f. .f!

Am1erica a fast cor1ectata substantral.. Kilng' a ~ntiU~t

~

" .30-'

neqrilor, ceea ce facie sal le fie ,gn:~u sa fie solidari s~ sa-si sustins cauzele.

iii! J' -r

Ca uza ca re sta La baza Lal rg i ri:i dl sc repa ntel din ~

tre bog~ ati Sii saraci in Am,er~ca a 'fast incercarea

. , .

adrninistratiei republicans din anll ~ 9'80 de OJ con-

stru ~i 0 .Ams ri ca pute rn rca·' Ii scotand ta ra din sta-

J ~ ..

rea proasta in care 58 adancise dupa :ra'zbo'iLJL

din Vie,tna.1m", M ulta flume din clasa socials lnferioa ra 13 fest lovi ta d € ex pa n si u nea m i Uta ra si refo F-'

. ~

aceasta pro b tern a 'Ina i nte de, a m u ri ? i a. "fa cut a pe~, la rezolvarea ei. Diferenta dintre boqaf 91 saraci s-a Tn ra utatit Tn Arne ri ca z i le La r noa stre .

•

Diferentele Ide class au crescut 5i 'in randul

~I j

me le eco no m ice CaJ re au u rm at. Aceasta tend i nta

. r

de fisura lntre boqatl ~,i saraci va continua chiar si dup,a caderea Uniunii Sovietice, in 1'990. King a

j'l I ..

criticat aspru rolul Arnericii de .politie rncndiala"

in timpul r'i3zboiulul. din Vietna m~ dar multi arneri-

"

cani au sprijinit eforturile larH lor de .politie rnon-

dlala" 'in razboaiele din lrak si din Golful Persic,

,

... Presed lnt e le Rona ILei Re·g 9 a n diseuts eta ornnlcqul :salLl rus Mihdil. GQrb'~cii(Jv lIn 1 '997. IRea.g~n a svut mutte reuslts spre 5far~ltu[ rnandatu Lui. inc'Lus~v

~ nceta rea R a.z b o i U lu i R.e·ce.

Tn a ug ust 20.0.3, la patruzeci de ani de cand Kjng a rostit celebru l discurs 1".Am un vis", a avut lac 0 mare adunare in comernorarea aceluieveni rnent crucial. La ad unare au test susti nute

- _. . - - - - - - - - _. (- ._-

C u tcete acestea I America nul ~ a dat cu totu L ~ilta ri i pe K'lng. A fest creata .0 sa rbatoare neticna b3 oentru a -I cornem ora si este una di n outi-

rr ~ ~' L!'

nele sarbatori care onoreaza 0 anurnita persoana.

Discursurile Lui Kirlg sunt Iolosite ca materials educative In rnulte scoli si chiarin randul copiilor exists putini arnericani care s.a nu stie cine a fost K~ng,

m u lte ca uze, inclusiv pacea rnondiala, reforrna cond itii lor de m unca, tnleranta relig: ioa s,a si

Il ~ , ", III!

drepturi te hornosexualilor ,l~d ale persoanelor cu

d fici t M" tInca It b ~ "

,"' 'j. '" -", -'.:; "_"' t._: 1-"" -'1-'-' ". -.- -. ,- ' '-." - .. - " ,- I-

e ncrente. . at sun linea mu .e prornerne SOCI.

""

ale 'in Amer'ica, de astazi. Ilns,a neg rii au urcat In

v,a rfu l p oliticilor arnericane. Sernintele sadite de

,

King au fost culese de diverse popoare :~~ cresc

Tn r:3dacinile Arnericii de astazi.