Oameni care au schimbat destinul lumii Aparitie ep oy res Oe ROMP Coree rae PR a Tine cryv UH Oameni care au schimbat destinul lumii luri Gagarin Numérul 21 ECTS Peeks Cheia succesului primului astronaut din lume care a ajunsin spatiu in umbra rSzboiull Cerul vlzut de la scoalé i Predilecta pentru pilotarea avioanelor de rézboi Omul cu (tre o lume necunoseut 1 lumea itreas Impartisind onoares (0 moarte prematurs Beene 20 (C&lStoria istoricS ce a durat 108 minute si drumul pe care l-a deschis pentru viitor Rismeueses 26 Pionierii secolului al XX-lea care au explorat ultima frontiera (ete 28 Viitorul omenirii care acum exploreaza spatiul de dincolo de leagdnul séu Pencuante formato soa Bari, otal a lol 02 40.1088 sau jy esis insane 0 “eric peti cence un payne re ole 1004-1500 Pentorma bur desarisssets team picts de a cela de arare ‘necator asprin sr comps aprile urna. Ponsa formal mus, elstre de ecerplre sa comer AT poner reso safe se 021 4010688 Pasir ioral’ eornna de numare anerior, liar da Republica Meds pat euna (0221 21.0798 Paar Chin, Vizitati site-ul nostru la adresa ieee eeu) Die SAPTAMANALL EDITURA Oy ASOSTIN HELLAS SRL Manas OE REDANTI51PROOUCTE: vega Kourou ORES Viegas 4, 16672 kana MANAGER DISTRIBUTI: 4 Becs MANAGER LOQISTICA $1 GPERATI: Oimine Parka CCOORDONATOR LOGISTICKS OPERA: Arce Lies ‘APTARE PENTRU Lea Roa TMPHRIRE 5 LEGARE: .STELOS KTEOTANS County Manager Marana Maan ADRES Loi estou 38,91, 205, tera nats Pres Cris apar De As Pie Prenat meer Pra pom nar. 299LL/ 1450 MOL Cpu tortor stu epyigh Esteeluri Gagarin GREK Esha 0) oC eral MC ees Ed ey Sate aCe ee ReeceEL luri Gagarin Ce fel de viata a dus Gagarin? ‘A PATRUZECI de ani dupa ce Uniunea Sovieticd a devenit L prima tar& comunist din lume, aceasta a cstigat o putere considerabild ajung&nd liderul ..blocului estic”. Apoi, Uniunea Sovieticd a inceput sd concureze cu cealalt& superputere a lumii, Statele Unite, in diverse domenii. Tensiunile dintre cele doua t&ri au sporit in mod constant si aproape ca au dus la izbucnirea unui r&zboi nuclear, care ar fi sters de pe fata pamantului cea mai mare parte a omenirii. in miezul razboiului rece, a existat un astronaut sovietic, care a avut onoarea de a fi primul om care a iesit fn spatiul cosmic, la varsta de 27 de ani luri Gagarin. Acest erou a fost mult laudat acasd, dar dupa intoarcerea saa fost folosit de guvernul t&rii sale in scopuri propagandistice. Tn cursa cu Statele Unite pentru cucerirea spatiului, multe adevaruri despre spatiul cosmic au fost ascunse in spatele unor interese politice meschine. Primul om care a explorat acest teritoriu necunoscut a fost folosit de guvernul t&rii sale ca un simplu pion pentru restul vietii sale. Deci ce fel de viaté a dus Gagarin? PROLGGa Eee 1865 Jules Verne publicé .Calatoria spre Luna” 17 Revolutia Rus& / Nasterea URSS-ului 1926 _1__Estelansat& prima rachet8 propulsaté cu gaz lichefiat 1934 Se naste Gagarin 19391 Incepe cel de-al Doilea Rézboi Mondial 1941 _1__lzbueneste razboiul ruso-german 19431 Se reiau cursurite scalilor generate 1965 I Sfargitul celui de-al Doilea R&zboi Mondial 19671 _Gagarin intr ta gimnaziu 1969 | __incepe s8 munceasca intro uzind metalurgicd 1951 Intra la Scoala Industrial din Saratov 1983 Moare Statin 1 1 1955 |__Gagarin intré ta Academia Militaré din Olenburg 1957, Este lansat Sputnik | Gagarin absolvl Academia Militard / se cBsStoreste 1958 __Este lansat Explorer | 1960 | Gagarin ia examenul pentru a deveni astronaut Devine membru al Partidului Comunist 1961 Este lansat Vostok | 1963 Prima femele in spatiu 1966 Cderea lui Hrusciov 1967 Accidentul suferit de Soyuz | 1968 Gagarin moare la Kirzach 1969 Apollo 11 aselenizeazs 1981 Este lansatS prima navetS spatial 1986 Lansarea statiei spafiale MIR 1991 Prsbusirea Uniunii Soviatice 1992 Anul International al Spatiului l l l 0 1 1 1975 __[|__Misiunea mixtS Apollo - Soyuz 1 1 I 1 l 2006 Primul zbor in spatiu cu echipai finantat de o persoand particularsi Viata si vremurile Cheia succesului primului astronaut din lume care a ajuns in spatiu ‘Omenirea a fost dintotdeauna fascinati de bolta cereasca. In anii 1920, Germania a dezvoleat multe rachete menite si exploreze aceste terito necunoscute, dar, din pacate, aceste rachete au fost ulterior folosite ca arme in rizboi. Mai trziu, oamenii de stiingi au reusit si schimbe scopul in care erau utilizate acestea, reorientindu-le citre explorarea spayiului cosmic. La 40 de ani dupa Revolugia Rusi din 1917, de aceasta parte a Cortinei de Fier s-a ridicat un tin care a inigiat era exploririi spatiale. Tn umbra razboiului Paringii eran muncitor LADIMIR ICI LENIN, conducdtorul Revolutie din Rusia, scria, in 1923, & este esential ca agricultura s& deving public, dar planurile sale au fost puse tn aplicare de-abia in 1928, odatl cu punerea fn practic8 a primului plan cincinat Desi, drept urmare a apliciri sale, povara pus pe umerifermierilor a fost uriag8, acest plan a per- mis fri s&realizeze noi progrese cu ovitez5 uimi- tare. Fiecéreiregiuni ise impunea s& realizeze o anumits productie in fiecare an, iar distributia recoltelor era planificst8 de guvern. Guvernul a fost de acord s8 cumpere toat8 productia reali- za18 de muncitor, in timp ce sindieatele Ti plateau in functie de cét de mult produceau. Paint lui Gagarin se numlreu printre acest lucrBtori agricoli Tat sBu, Alexei, lucra in regi tunea Kohthosk, in timp ce mama sa, Anna, lucrs in industria laptelu. Familia Gagarin era o familie obisnuits de lucr8tori agricol Regiunea Smolensk, situats la vest de Moscova, cera calebr8 deoarece fusese cucerts de Napoleon in timpul expesitci sale in Rusia. Acolo s-2 nis cut luri Gagarin, la 9 martie 1934, find al trelea dintre cel patru copia fami ace ani mai mare decit el, Valentin, o soré mai mare, Zoia, sun frate mai mic, Boris. Acestia s- 5 de minune. Cénd Gagarin aves 3 ani sora sa la luat cu ea la scoal8, unde a citt in fata colegiior 0 poezie in care igi exprima imensa afec tiune fafS de el. Aceasta a fost prima dats In vista sa cd luri a fost aplaudat, iar aceasta i-a insu- flat Inerederea de care va aves nevole pentru 2 Jnfrunta anumite evenimente mai tai in vat’ ‘Aavutun trate cu fs concer ere ‘Ret leierau sel abla eartage Familia igi pierde casa Juri in toarnna asta incepe scoala! Tn ‘primvara anului 194, taal ui lori strigataceste cuvinte, Find deja atras de stu- div, luri era foarte bucuros si aud8 aceste vorbe. Ins8, in iunie, regiunea Smolensk a ovenit tetra de r3zbai. Armata nazist@ ul Hitler a invadat Uniunea Sovietic8, ceea cea ‘marcat inceperea rézboiuluidintre cele deus i. Oragul ui luri se afla chiar pe linia fe tului pe care s-au purtat bat ‘multi locuitori si-au pierdut casele, Copii aveau vie 58 cént, find in sehimb fort sis stea inchsiin case Gagarin 2 putut so mearga la scoala ‘in septembrie, nes atmosfera din class era sumbr3 din cauza rézboiutul. Cam in ‘aceast® vreme a vazut pentru prima dat& un avion, Acest obiectstréluci- tor 2 aterizat ugor pe pimant chiar fn fata tu “oti copii au dat fuga s8 vad mai e aproape acest obec. Obiectul era de fapt un evion de razboi rusesc care fusese lovit in hor si fortat £8 aterizeze. Din fori Cire, plot nu fuseserd rn. Ce dol si-au petrecut acolo noaptea, iar UF mers 3 vorbeasc& cu el, ifruntandl is, a urate = Plt in sete OE ‘epunen Sleek serail regione areluri Gagarin J gerul din timpul nop Se afla ntr-un mediu complet nou; nu era obisnuit cu mirosul pulernic de benzins § cusripile lun fonulu! gi cu cchelari de protecti a pilot. Jn tia urmatoare i-3 Instit pan la deco- lare sia devenit fase nat de zbor Ls putin timp dup aceea, armata germand a invadat satu lui lu, ar familias 2 fost fortatd 88 se mute intr-un adpost. Scoala a fost de asemenea inchisé defini. In ord gel nu mai puteau ange nici zare, nicl scrisari, nu ‘mai exista nici alts forms de comunicare, Find dint-0 dat cufundat in int Premonitii despre zbor Aceasti atmosteré de nesigurant gi team a con tinual timp ge mal bine de un an, dar spre slérs- tul anu! 1942 armota sovietic 9 Inceput 38 cdy- Lge in sfarsit BBR impotrivanezstor.In prin 2 a anului urmator, au vent in ora soldat care au distribu nigte fo tiprite, Cum luriineS nu sia 8 citeasc8, a rugat-o pe sore sa sf fi ctensc8. Manifestele anunjau c& Uniunea Sovieticl i infra ese pe nazit a Stalingrad, Fortele sovietice au repurtat succese si in Smelensk, oragele din aceasté regiune find eli- berate unul dups altul, isi pe membrii famitie! Gagarin fi astepta o mare tragedie, Valentin si Zoia tu fost capturati si lua ostatici de armata ger~ mand afiats in retragere. Talal lor fusese de asemenea urmérit de soldi astfel cB familia Gagarin a fost redusé la tei per soane. Scoala s-a redeschis porte, dar nu existau nei ereioane, nici hate, aga c& Gagarin a simiit cB ‘nu avea ce si nvele. Ine& nu primiger$ nico veste despre fratele $i sore sa, ins ntr-0 bun’ zi, lis-a ‘pus c& acestiafuseser8 eliberai din inchisoare gi se intorceau in Rusia cu ajutorul arate. Regiunes ny a mai fost teatru de rSzboi dups aceea, iar in 1945 cel de-al Doilea Rézboi Mondlal s-aincheiat. in 1967 Gagarin a terminat scoala general® si a mers la liceu timp de 5 ari. A devenit obsedat de imaternatic i fizic, a devenit .picnier", impre: und cu all tiner, $1 a Tnvilat cum 8 conetruiase si 88 lanseze aeromodele la .cercul pionerilor Aeromedelul lor a zburat superb deasupre cém- piei,cucerind inima lui Gagarin DIN CULISE UNIUNEA SOVIETICA $1 CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL In septembrie 1939, cel desl Doiles Asbo! adesesresusele naturale sl umane din rh Mondial 2 fneaput acts cu IvadareaPolo- unl cucert, Germans incefou 34 ear riei_de cite Germania; atunc nant au fora de muncs,folsind lucrdtor stn per femnat un tatatde eagresune cumugi. inst tu ceo mare parte cin propia forta de Taltile inte cele dous fir sau deteirat, munch fuesereeats de srmate german, Tarn tune 1981, german au incleat acor Asta se intdnpat in canal atl suro= ul fia ivadt Uniones Soviets Strote- ri Gagarin a de rbot nempeascd este cunescuth sub De aserenes, cel de Doles Ribot Mon Senumires de Sleeg; inboiulge, gi dale. baatmultmsi mot petehnologa mi implica imvadares rapids» terri namic tar are cSavioanele de apt au jst un a at pe useat ct gp clea aerllsobtine- chee. Sau folost nal tpun de prtectle a= rea contol’ asupa ii respective egiu- cane cu rect chiar ame nucar iat acest fea In cae locula Gagatn eaflaaproape ce spit al devo gprogesulitehnologe 3 Moscova fs cha fst foloetsca bank decltre continu pins in tmpulRsbouka Race nang in pregties aac asupra capita let Germani su apropit la 60 km de cap tals in ectombrie, dae no au reug 8 ini teze msi mult de att din cama cesar tenvte puternice opuse de ru precum sla tempera turer foarte saute. and laura deer bile sau revas din reolune Dun acee linia front 3 retas dn cen ce mal mul pnd ceri ta Forat pe naz 2 retrain poi spre Germania, Pentru ai acoperi nevolle generate de fort de razbolarmata germand foloseaCerul vazut de la scoala Pirisirea oragului natal agarin a decis s8-si-urmeze visul {iv 194s, ta doi ani dup’ simnaziul cont pr ua. Simfea cB nu-si v tinue s8-si petrea 2 coals, Ins familia 8 il lase $8 plece. A 2 implini nicioda 3€8 timpul acest vis dacd va ct mergind la 9 srt gia fost ratices notirtatunc pere astfel costurle educatici sale, Sta in 1 va ge in Smolensk ceea ce cSuta, 35a C8 5-3 hotirat si parSseascd aceastéregiun ‘A pornit spre Moscova, Sséndu-si mama inl- crimati, Si fat a fost Indurerat oe pl dar (-a $i Incuraat, ind increzStor cB ful Sau Se va realiza(e Moscove. Profesor erau de pérere 5 or trebui #8 astepte pan8 dup8 absouira, ns Gagarin era deja hott sia plecet spre Moscove cu un an inainte de absolvrea gcoli. Pind la rma tn acesta se vo doved a fi un mare hand ap pentru el. Scoals la care voia si se nscrie nu secepta decat elev care incheiaser8 deja 7 ani de ‘stuci. S-8 depline propria ignorants Directorul sca -a simpatizat insé si-a permis si se inscre la secia de metalurgie. La locul de mune8 3 fost coplest de foc, urn si metalul ich Observind aceasta, conducstorul grupel din eare fBeea parte i-a spus: .Focul este puteric. Apa este mai puternics dact focul. Parnantul este mai puternic decd focal. Ini emul este mi puternic deedt tote. Fruntea sus! Tn aceasta perioads Gagarin 2 fost cazat la un cimin pentra elev gi isi petrecea timpul stu: ind metalurgia.Pan8 la urm munes aceasta s-2 dovedit a fimaiinteresanté decdt se asteptase si s-a imprieteni repede cu colegi,Priml salariu pe Gare -a primita fost de 30 de ruble.Aceast3 sums nu era suficint’ pentru a+ permite $8 locuiased singur aga eS rBmas in contiquare la cSmin $1 | Viata si vremurile te din salariu acasi, mamei sale Considera c3, desi era departe de casé, putes fi totus de ajutor familie Elevi de la aceast8 scoaléInvBtau teorie gi apo puneau ih practi bire de colegi si, cSrora rw prea le plicea invilé- ura, Gagarin era curios din Fire gf plSceau cur surile, fi placea in special desenul toh derand cB acestai va fide folos in vitor. Nu putea ingd 8 invate att de mult cat ar fi dori din cauza orelar de lucru. Deplange dusi din cauza rézbolului, end nazigti ecupaser’a regiunea in care locui Ls giseascdo rmodalitate de @ absolviiceul in conditile date Cei teei pusti din Moscova oi dintre cei mai apropiatiprieteni a lui Gagarin din coals, Timatei Chugunov si Alexander Petsikav, i-au infeles frustrarea gi au decis sé ‘meargi tol rei la cursuri sera. Ins, pentru 2 putes fi admisi, era nevoie si fi Tncheiat gimna Zul, Astle, cei tel au avut doi ani foarte lini muncind la fabrics, mergand la scoal8 si la cur- surile serale.| Tn inpal anor goal, Gagarin nu eran | foarte aplecatasupr stl, dar in tpus ber fea spor. Spor tu prefrt ers bos | chet, Aces sport a fost inventat in America | spre sfrgul seat al 18 fn ma un 250 de ari spt in umes nag ar pina cdsenace’ Gagan enfingae des Fade fais Internationa’ de Baschet. Dun’ cum Povesti mai tara Gagarin reece de pas nat de acest sport dtr tee jocull sia ner impcate in acesta Scoala in Sarat In cae iva 8 engartato ech de bschet care a jcatimpotv aor echpe in or ar | Gagarin poverete cy mindie eh chp 2a czammaibuns. Tanai picen 2 chine dr jc 9 bschet de tl x pe sptdmind, Sci eschetul Se aseamana prin fapulc2ambele sunt spor ‘ur apie da Cel trl prieteni au munecit din greu $i pind la e $i Uis-a permis admiterea ta un liceu indus: tral din oragul Saratov. Dintr-0 dat li se eschideau nol drumur Saratov este un ores frumes pe raul Volga, unde scolile aveau o foarte bun’ reputatie, Colegii de class ai lui Gagarin erau 35 de tineri rusi ce proveneau din toate colturile fri. Cei mai multi dintre ei erau malin varsté decat el si uni dintre absolvanti se numéres (\cuies personare Sa SPORTUL $I SPIRITUL DE CONDUCATOR rece este un ocd echipd. Ea un ier nnascut, Tar acest aera era evident cin fp 8 cores mare si forme echipe de sport ete Spartul national al Ruse este saul. Sahu 2a fare populrin Uriunes Soviets aceasts [a producdne mul camplon| mondlal de eh $5) Gagarin juca sah cu pritei sear ie acestio {u orgerzat chiar cateva tune ins ru a partipat-nu indragea gah foarte ml eos rece na! permits si mise compu nei ind deloe exer ele .My pot sta emi ‘torino deca separ nic nu era foare talents a sportilebazate In exci tate pent. — 3 printre lderii Revelutie ruse, in timp ce alfii fuseser8 decorati pentru participarea la cel de-al Doile azboi Mondial Cei trei prieteni acumulau cunostinje repede $1 i sub numele de .cei trei pust din 1 tot trei foarte incin- 5c& eral decorati pen- tru faptele lor de rBzboi si sé poatd sta de vorbs cu acestia despre experientele lor, Cam in aceast perioads Gagarin a inceput $3 simts Bare In sfarsit ceva mai multS libertate fn viata a, Tn Saratov existau 0 oper’ si ficinematograf aga c3 in tim- Liber mergea acolo pentru ye relaxa si citea, de asemenea, Tomane. Ii plicea in special .Razboi si pace” de Tolsti, dar fi pléceau si autori precum Jules Verne, Conan Doyle $i H.G, Wels luri Gagarin S-a aliturat de asemenea unui grup de tineri comunist. In vara de dup cel de-altreilea an de scoalé, 2 fost trimis intr-0 tab8r de .pionier” ca ef de grupl si a avut pentra prima dat experi- enfa pred&ri Era foarte talentat la sport Inc din timpul cénd se mutase la Moscova, astfel Incit omandat chiar s& se inscrie la 0 gcoald sportivl. Aceast® noud slujbB pe care tocmai o acceptase flcea parte din planul séu de a atrage atentia celor malin varst8. Pentru Gagarin, scoala din Saratov insemna mai mult dec&t un loc de ‘nvdtaturd, reprezenta sensul vieti sale intilnire hotératoare In 1954, a intrat Tn ultimul an de studi gia fast mis a practcs intr-ofabried in Leningrad ‘Acesta este unul dintre cele mai mari orage din Rusia si de asemenea locul unde -2 petrecut Revolufia Rus’. Era absolut ined tat. Urma s8 ajungi in oragul in care unt dintre cei mai mari ero ai si, Lenin, ini- intase natiunea corunists. Datorité propa- ‘gandei réspSndite de guvern, Lenin deve- rise un erou de éimensiuni supraomenest Dupd ce si-a terminat stagiul de prega- tire, Gagarin s-a Intors la Saratov, unde @ trBit una dintre cele mai importante le Gin viata sa. A auzit pentru prima daté de Konstantin Tsiolkovskl, Tsiolkovski era un om de stinj@ cunoscut ca ,parintele explo- "ri spatiale", care murise la un an dup rnagterea lui Gagarin, in 1935, dar luerd- rile sate insultaser3 intregiinajiuni dorinta, de a explora spafiul de dincolo de pla- neta noastrd. Gagarin s-a fnscris intr-un club de fiicd la seoalé, unde discutau mai ales des- pre Tsiolkovski si studiau luerBrile acestuia, Drept urmare, derinta de a zbura a devenit dn ce in ce ‘mai puternicé in inima tanrului Gagarin, Din acet moment, ori de cate ori Gagarin auz 2gomotul unui motor de avion sau vedea un pilot, se entuziasma foarte tare, Acest sentiment nu putea fi suprimat. Apo, pe neasteptate, unul din- tre colegi sl i-a adus nigte vasti uimitoare Asculté aici! Aeroclubul din Saratov recruteaz’ pilot din Liceul nostrul Varn putea 8 zburm in avicane adevérate!”| Viata si vremurile Omul cu aripi ‘Antrenamente de paragutism AsRociusut DIN saRaTov. Gagarin auzise de acesta mai demult, ins nu fs! Inchipuise niciodata cB acesta va recrua itr-o buns zi membri chiar din scoala sa. In perioada aceea era foarte ocupat cu celelalte activity care era implica, ne’ nu avea de gdnd 3 lase si-i scape aceastl ocaze. A ince- put s8 mearga din nou la cursuri serale impreund ¢uprietenl ei, Maint au stuciatteoriazboruluig! aunt cum functioneaz’ paragutele Printre colagii de pragatire se numarau si fete, iar cind au fost dusi la baza de antrenamente nu-5\ puteau ascunde emote, Unele fete Lau intrebat pe Gagarin: .Pari extraordinar de calm... ai mai fcut asta Tnainte?”, la care el a rispuns: -Nu. Este prima dats," Era adevirat. InvSlase desore cum functio nea2% avioanele, dar nu avusese niciodatl ocazia 8 zboare. (Cid au ajuns, Gagarin a fost ales s8 zboare pri- mul. Pe pist® se afla un avion PO2, cae era foosit in antrenamente si care putea atinge viteze impresi- ‘nante in doar citova clipe. Gagarin a simitdintr-o dats cS parcd are arp gia prvitintruna pamantul de dedesudt pe cand avionul decola. Att de sus...S8 rusfifie frie, lr, fetele sunt cu ochii pe nail”. a strigatofjerul de antrenament. ‘Asa cum fusese invSlal,s-2 pregatit s& sar& din avion. Legilefizici aveau s8-si facd etectul iar el urma 38 cad Tncet spre pamant, A sirit gi a tras de curea, dar paraguta nu sa deschis. FBré s8 se géndeascd, a inceput s8 caute cu infrigurare chinga de sigurantS dar degetele sale pur si simply nu au rousit $3 0 giseascs aga c& a intrat in panics. In Omul-cheie CAPITANUL DE ANTRENAMENT CARE L-A SUPRAVEGHEAT PE VIITORUL EROU AL TARIL In Saratov, Gagarin $- ndeptnit sl pe ere i avuseseeimotdeauna.Tararul cpitan. nu ager. Dup ce Gagarna sbiehtlceul, lm i lsinvjattot cea rats despre bor cu mult malin asta cate ea un mar ur dar cares sincuaet Cpa Recoil dn Saratov ea Dii- ‘1 Machayanoy cre @ umat cursule net {col de aeronautics ats aproximatv 300de lelomer de Sarton. Apo a fost in armas imp ‘de cha an fale dea luca la ered Inck de oo vista aged placsesticteea ce caractortaamat§.adeciss3 devin plik tardesinuove dlocexpereninaces dome- i. Sra transmis apo: pasunea elev sy -Priml2boe sol alll Gagarina fost anuntat in arinua umatore dar uni cee c3 Di ‘abe flat a oniginea acest fant Se poate ce sf mut pe autora cell artical pentru 2 fae Aerocivbulcanoscut dar se poate sca dial 38 f publica cu adevérat din ponte in fit acel artical despre Gogtin. In oie ca, fee evident ch Marchayanov i apeecia foarte ‘mult pe Gagarin capil siru ar lexageret sé spunem cB ela fst cel exes transformst pe (Gagarin in erol de al tru clipa urmtoare 2 resimtit un soc puternic si nu a ‘mai ausitnimie. 0 palrie alba uriag’ s-a dasficut easupra capului s8u, iar Gagarin a inceput $8 se sit ruginatc3 se indoise paraguta sa va functi- ona. Aceasta# fst prima sa lectie nu pot controla vaaduhul dacd nu al incredere in obiectele cu care lucrezi. Dupl ce antrenamentul s-a incheiat, Spi- tanul La Intrebat Wei sB sfrim impreund data vi- tare?” ‘poi elevii au sérit pe rand, unul céte unul, der de fecare dati cdnd a sri, Gagarin nu s-a termut deloc. .Nu-i aga c& e nemaipomenit s8 zboriT”, a spus cSptanul, iar Gagarin era intr totul de acord, Primul zbor de unul singur Pind lo ur a abso eau $8 rida diploma incdntat ~ gio cB foptul eB avea califcaroa nece- sar pentru a lura in metalurgi va ajuta mens. incterent ce drum arf ales in contnuare. Acum i se deschideau mai multe posbiit. Prieteni s3i 3-20 gist locurt de mune tn regiun deri ale {ari gi Lau ivtat 3 mearg’ cui, ins el s-a hot (ath rama tn Saratov: apreape de Aeroclub Pe vremea aceea,parni sl aveau gr de fratele mai tare side sora so, care se intrseser® newémat din Germania. Nuvi se fartedeparte de fami lie gi voia, de asernenea,s& continue pregtire pe care tems ofncepuse Tn 1955, 2 petrecut vara la baza de antrena- iment. Sub stricta supraveghere = cSpitanuli, 2 event foarte prceput in arta zborulu,.CSnd bor, 28 2bor eu gate”, -asirigat acesta Intro 2 din luna ile, eSptanuls-a apropat de avion, darn oe si ploteze impreuné cu Gagarin, ia cut acestuiasemn 58 urce po locu pili i-a spus: JInceared £8 zbrisingur.O 8 ie bie, fi atent si os fun mare plo.” Acesteaerau cuvin tele pe care Gagarin\e asteptase, darn timp ce urca in vion a fost dinr-o dat cuprins de teams Inst, dat ce avionuladecolat,s-2 urplut de enerae slacere [i dobindize in sérsit propre ari dats antrenamentulincheat, Gagarin a Tnce- put si-5 fac planuriprivnd avieanele din hangar Se veces ple in arma, Acosta era singurul mad de a ajunge £8 ploteze aceste avioane.s8inire Tn armats,Citise, de asemenca, multe povesti despre ero care piotasar3 aioane fn timpulrézboull sia Inceput sé se entuiasmeze la acest gird Gagarin s-a at examenee de absobire cu brio $i 2 Inceput 8 roage pe profesor sé-i dea reco- mandir pentru acaderna miter Olenburg, Tturor calegior sil plies 6 aboare nua pec, cpi-luri Gagarin io tanul Marchayanor i-a condus pe elevi la 93 strSns mainile,rstind cuvinte de Incurajare intr bund zi vet zbura in aparate cu totu ileal care au petrecut dejo ocala) if bunk ‘cath de ind ‘hin care aeum ssn programaluri Gagarin prin faptul c& poate fi refolosité de mai multe Fi, servnd astfel ca mijloc de a reduce costuri misiunilor Apollo. Naveta spatialé a ajutat NASA 8 realizeze multe lueruri, cum ar fi plasarea pe orbits a telescopului Hubble, insé nu 2 redus cos: ure at&t de mul cali, eBei navetele s-au intors adesea la sal grav avariat, in 1986, dup& explozia navetei Challenger, NASAa trebuit $8 regandeascé serios pragramul ‘America a ales s& extindS cooperarea interna: Vionals, In 1988, noua navetS spatialé Discovery 2 transportat in spatiu piese ale Statiei Spatial Internationale (ISS, ISS urma sé fe piese fabricate de SUA, Rusia, nou fari europen Japonia si Canada. Planul de asamblare a ISS 2 fost revizuit in mai multe randuri in special du prabusirea Uniunil Sovietice, ins prindere demonsir 4 deverit intr-adavar 0 chestiune international, 15S, un simbol al cooperéri internayionale Plaficets a fifnalizaté in 2010, nsteuitS din 28 cB explorarea spatiulu te Oamenii se indreapti din now spre spatiu 185 ofer’ un loc in care astronauti si destagoare ‘experimente, cercetlri si abservalil in spafiv 5 “academic. Hin prazent, 2u fost initiate noi misiuni ce au ca ypstruiascs robot} lunar. Tehnologia moderns a Loamenilor de stints 58 intr-0 nous er8 2 explo in curdndziva in care samen vor psi din now pe Lunas Marte este o alt inté promipatoare. Naveta Mars Pathfinder a cobordl pe suprafetaplanetei Marte in iva de 4 ule 1997 51a exarinat-o. Drept urmare, 2u fost initiate nol proiecte ce prevld ce un robot similar 8 5 de pe Marte $1 58 le aducd pe Plmant pentru a fi analizate jn acolasi timp, sunt planificate si misiuni spre Marte cu echipa| uman la bord emenea cereetiri asupra pla ar putea 68 existe aps ii caute metode alternative [altele decat rachetele) de a trimit feameni in spatiu. O optiune ar reprezenta-o un vehieul asemi Jn nie orizontals mai degrabé. ds n iunie 2004, o nav8 spatial cu costuri reduse din fonduri private [Space Ship Onel 2 it SB ducd un om’n spatiul cosmic fra foes! iehnologie a marcat debu tulunei noi ere spatiale in tor unui avion, care s8 zboar a ajunge in spatil cosmi La inceput tru spafiul cosmic zute din perioada Viltorul omeniri se afl in lulu al XXI-ea, interesul pen- tins. dimensiuni nemaivl ‘nceput a explorsr Gagarin a pitruns pentru prima dats atteOQ DE PERSONAL en cir achinbet destin ii