Sfântul Hrisostom cel Nou

Ierarhul Mărturisitor
1870 - 1955
 Cronologie *

1870 Se naște în Μadytos din Κallipolis în Tracia de Răsărit (13

noiembrie).
● În lume Hrisostom Kavuridis, al treilea fiu al lui Gheorghe
și Melpomeni.
● Școala primară și gimnaziul în locul său natal.
1901 Absolvent cu «foarte bine» al Școlii Teologice în Halki din
Constantinopol, cu teza de doctorat: «Ortodoxia lui Chiril
Lucaris» (20 iulie).
● Student fiind, este hirotonit diacon și apoi arhidiacon al
Patriarhiei pe timpul lui Ioachim al II-lea.
● Este numit predicator în Panormos și mare protosinghel
al Patriarhiei.
1908 Este hirotonit preot (5 august) și episcop al Imbrului (6
august).
1912 Este avansat la rangul de mitropolit al Pelagoniei, cu
reședința la Bitolia (Monastirion), oraș în culmea gloriei și
considerat ca al doilea oraș al Macedoniei (din 45.000 de
locuitori, 14.000 erau greci cu 17 școli, spital, azil și două
asociații), atunci fiind sub ocupație turcească - politic și
militar.
● Colaboratorul său era diaconul Atenagoras (Spiru,
născut în 1886, hirotonit în 1910 de episcopul Ștefan al
Pelagoniei), până în 1918.
● Primul Război Balcanic ( 25.9.1912 - 15.5.1913).
● Salvează pe creștinii orașului de la ucideri și din închisori.
● 6 noiembrie: Sârbii ocupă Monastiriul. Mărturisitorul
Ierarh nu predă Mitropolia Greacă Bisericii Serbiei.
1914 Primul Război Mondial ( 28.7.1914 - 11.11.1918).
● Bitolia sub ocupație germano - bulgară (4.12.1915
- septembrie 1916).
● Suferințe, primejdii, eroism, grijă păstorească necontenită
în mijlocul împrejurărilor grele ale războiului, contribuție
națională.
1917 Victimă a dezbinării dintre adepții regelui Constantin și adepții
prim-ministrului Elefterie Benizelu care a distrus unitatea

1
 națională. Este întemnițat aproape o săptămână în Tesalonic
împreună cu diaconul Atinagora, suferind mii de defăimări
(3 iulie).
● Este eliberat și rămâne aproape un an în Tesalonic
(probabil, până în iulie 1918).
1918 Din Tesalonic se duce în Constantinopol.
● Mitropolia Pelagoniei se lipește Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Mai târziu, din 1920, a devenit Mitropolia Scopiei.
1918 Meletie Metaxakis, Mitropolit al Atenei (8.3.1918-
1.11.1920).
1918 Tronul ecumenic fiind vacant, pe timpul mitropolitului
vicar Dorotei al Prussiei (oct. 1918 - 6.3.1921+), Ierarhul
Mărturisitor este îndepărtat din motive politice (exil indirect)
în Sfântul Munte, în Schitul Milopotamu a Marii Lavre
împreună cu diaconul Atinagora.
1920 În timpul ce Dorotei Prusis († 6.3.1921) era episcop vicar la
tronul ecumenic, se publică (ianuarie) «Enciclica Sinodală
a Bisericii de Constantinopol către Bisericile lui Hristos
de pretutindeni», considerată ca «Harta constituțională» a
participării ortodocșilor ecumeniști la Mișcarea Ecumenică
și propune «plan de punere în practică... constituit din
unsprezece puncte», pentru realizarea coerenței, apropierii
și comuniunii «Bisericilor, neconsiderându-se una pe alta
ca eretice și străine de adevăr, ci ca rudenii și casnice în
Hristos».
1920 Regele Constantin se reîntoarce în Grecia (noiembrie).
1921 Meletie Metaxakis se îndepărtează (februarie) din tronul
lui și pleacă în America unde își continuă activitatea timp
de zece ani.
● Meletie Metaxakis este ales Patriarh Ecumenic (25
noiembrie).
1921 Ierarhul Mărturisitor întrerupe exilul său și coboară în
Atena.
● Candidat pentru completarea Mitropoliei Kerkirei
(iunie).
● I se atribuie ordinul regal și guvernamental «Crucea
Arhanghelilor» (24.10.1921), pentru contribuția lui
națională.

2
1922 Meletie Metaxakis este înscăunat ca Patriarh Ecumenic (24
ianuarie).
● Patriarhia de Constantinopol, în timpul lui Meletie
Metaxakis, înaintează la recunoașterea validității
hirotoniilor anglicanilor.
● Bisericile Ierusalimului și a Ciprului (1923), ᾿Alexandriei
(1930) și României (1936) recunosc în mod oficial hirotoniile
anglicane.
1922 Se formează Mitropolia Florinei (denumită înainte a
Moglenei și Florinei).
● Se luptă cu vigoare pentru a fi împiedicată alegerea lui
Meletie Metaxakis ca Patriarh și este prigonit.
● Μerge în Alexandria (Egipt) pentru a evita un nou exil
(ajunge în august).
1923 Ierarhul Mărturisitor, fiind în Alexandria, primește
de la Constantinopol, pe 8 februarie, «Chemare»,
(cu data: 26.1.1923), spre a se justifica, și pe 1 aprilie
«Practicon», amândouă în urma hotărârii sinodale sub
Meletie Metaxakis, în care este numit pentru prima dată
«Fostul Mitropolit al Melenicului» și este acuzat ca fiind
«schismatic».
● Se apără în scris (Apologia canonică - Alexandria,
25 .4.1923): – neagă cu fermitate recunoașterea lui Meletie
Metaxakis – acuză pe Meletie Metaxakis pentru că l-a
numit «fostul mitropolit al Melenicului» – caracterizează
ca fiind nedreaptă și necanonică transferarea (din Pelagonia) și
destituirea lui din eparhia Melenicului.
1923 « Conferința pan-ortodoxă din Constantinopol» (10.5 -
8.6.1923).
● Convoacă și prezidează Meletie Metaxakis, iar
participanții au conștiința că sunt «membrii frăției pan-
creștine».
● Meletie Metaxakis părăsește (10 iulie) Constantinopolul
și în cele din urmă demisionează (20 septembrie).
1924 Reforma Calendaristică în Biserica Greciei (10/ 23 martie).
● Constituirea Mitropoliei Noii Pelagonii, primul și
singurul ei păstor fiind Mărturisitorul Ierarh, referindu-se
în Actul de instituire ca fostul mitropolit al «Melenicului»
(10 septembrie).

3
 ● Instituirea Mitropoliei Filatelor și Geromerionului,
primul și singurul ei păstor fiind Hrisostom al Noii
Pelagonii ( 9.10.1925 ).
1926 Μutarea Mărturisitorului Ierarh în Florina ( 27 martie).
1926- La cererea populației tradiționale locale ține calendarul
-1928 bisericesc patristic (pe vechi) și în unele împrejurări pe cel
nou.
● 15/ 28.6.1928: Este obligat de către Sinodul Bisericii oficiale
să pună în practică sărbătorirea sărbătorilor bisericești
ortodoxe după calendarul politic.
● Această schimbare din 1928 este marcată istoric de o
neașteptată inundație distrugătoare.
1929 Depune memorandum în Sinodul Bisericii oficiale pe tema
calendaristică, pentru a fi examinat în ceea ce privește diferența
cu catolicii (iunie).
1932 Demisionează, din motive de sănătate, și se stabilește
definitiv în Atena (Octombrie).
● Se neliniștește pentru dezbinarea din cauza reformei
calendaristice și se ocupă pentru anularea ei.
● Cunoaște și comunică cu reprezentanți a adevăraților
ortodocși și urmărește lupta lor.
1934 Prima legătură oficială cu «Comunitatea Adevăraților
Creștini Ortodocși din Grecia» (decembrie).
1935- Douăzeci de ani de lupte mărturisitoare strălucitoare.
-1955
1935 Împreună cu Mitropoliții Gherman al Dimitriadei și
Hrisostom al Zachintului, se desparte de Biserica Oficială
a Greciei.
● Sărbătoare istorică - săvârșirea Sfintei Liturghii în
Biserica «Adormirea Maicii Domnului», în Kolono, Atena
(13 / 26 mai, Duminica samarinencei).
● Hirotonia a patru episcopi: Gherman de Ciclade,
Hrisostom de Megaridos, Policarp de Diavlia, Matei de
Brestenis și formarea Sfântului Sinod având ca președinte
pe Ghermano al Dimitriadei.
● Sancțiuni și persecuții de către Inovatori împotriva
Ierarhului Mărturisitor (proces, 1/14 iunie).
● Episcopii Hrisostom de Zakint și Plicarp de Diavlias

4
 sunt dominați de frică și se reintorc la Biserica oficială.
● Fostul Mitropolit Hrisostom de Florina este exilat în
Litohoro, Pierias și izolat în Mănăstirea Sfântului Dionisie
din Olimp.
● În octombrie se întoarce la Atena, la intervențiile prim-
ministrului G. Kondili.
● Μerge la Ierusalim și Damasc (decembrie 1935 - aprilie
1935), pentru a întâlnii pe Patriarhii Ortodocși de acolo,
pentru găsirea unei soluții în separațiile calendaristice
printr- un Sinod Pan- Ortodox.
1936 † 23 Aprilie, pomenire Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
● Printr-o minune uimitoare a Sfântului, izbăvitorul celor
robiți, exact în ziua pomenirii lui, în timp ce era împiedicat
timp de cinci luni de ambasadorul grec la Ierusalim să se
întoarcă în Atena, este eliberat și ajunge în țară pentru a
continua lupta.
1936 În colaborare cu ceilalți ierarhi, muncește neobosit, cu
jertfire de sine și râvnă tinerească pentru organizarea,
păstorirea și progresul adevăraților ortodocși, prin scrieri,
omilii și vizite în enorii aproape în toată Grecia.
● Este reclamat la judecătoriile civile de către cei de pe
nou și intră în procese (Tribunalul Penal, Curtea de Apel,
Tribunalul Suprem –1937, 1938, 1940), unde strălucește prin
monumentalele sale apologii mărturisitoare.
1937 Întrerup comuniunea cu el episcopii de Bresten și Ciclade,
invocând motive bisericești (septembrie).
1939 Se întrunește în Atena «Consiliul Adevăraților Ortodocși
din toată Grecia», sub îndrumarea duhovnicească și
cu participarea arhiereilor Gherman al Dimitriadei și
Hrisostom de Florina (octombrie).
1944 † Trecerea la cele veșnice a episcopului Gherman al
Dimitriadei (20 martie).
● Ierarhul Mărturisitor își asumă pe deplin greutatea și
responsabilitatea conducerii adevăraților ortodocși.
1945 Se întorc la adevărata ortodoxie, după zece ani, episcopii
Hristofor de Megara și Policarp de Diavlia.
1947 Se convoacă în Atena «Primul Consiliu istoric a Counității
Ortodoxe Naționale Religioase», cu participarea celor

5
 trei arhierei –fostul Florieni, Megarei, Diavliei–, clerici
reprezentanți ai enoriilor (peste 500) din toată Grecia
(aprilie).
1947- Încercări de unire cu episcopul Matei de Brestenis și
-1948 insuccesul lor (decembrie și iunie).
1948 Este închis în închisoare Gherman al Cicladelor, care din
anul 1942 a rupt comuniunea cu Matei de Bresten.
●Episcopul Matei de Brestenis recurge singur la hirotonirea
de episcopi și formează un sinod al lui (26.8.1948).
1950 Gherman al Cicladelor reintră în comuniune cu Sfântul
Sinod sub Hrisostom, fost de Florina (ianuarie).
● Ierarhul Mărturisitor depune eforturi de împăcare cu
Matei de Brestenis, care din nou nu au rezultate (mai).
● † Trecerea la cele veșnice a lui Matei de Brestenis
(26.5.1950).
● Episcopul Hristofor ia titlul de Hristianopoleos, în loc de
Megara.
1951 Începe o prigoană aspră împotriva Adevăraților Ortodocși,
clerici și laici, închizându-se și sigilându-se toate bisericile
lor (3.1.1951 – 21.3.1956).
● Arestarea Ierarhului Mărturisitor (martie), la vârsta de 80
de ani (!), la porunca arhiepiscopului de stil nou și nemilosului
prigonitor al Adevăraților Creștini, Spiridon Vlahos, și
exilarea în Mănăstirea Sfântului Ioan Teologul, Ipsilu, de pe
insula Lesvos (1.2.1951).
● † Trecerea la cele veșnice a lui Gherman de Ciclade, în
vârstă de 87 de ani (24 martie).
1952 Se întoarce, după șaptesprezece (17) luni, din exil, la
hotărârea prim - ministrului Nicolae Plastira (18 iulie).
● Promisiunile pentru primiri de mită și demnități, precum
și amenințările cu un nou exil, de episcopul de stil nou, nu
influențează pe Ierarhul Mărturisitor.
● Întoarcerea definitivă la Biserica oficială a episcopilor
Hristofor de Hristianopoleos și Policarp de Diavlias.
1955 Ierarhul Mărturisitor își scrie, «cu mâna lui» testamentul
(26 august).
● Prevede adormirea lui și se mărturisește cu o zi înainte
(6 septembrie) Prea cuviosului Preot Arhimandrit Ioan
Vaxevanopulo din Amfiali - Pireu.

6
1955 † Trecerea la cele veșnice, 6 spre 7 septembrie (luni spre
marți).
● Slujba înmormântării în biserica Schimbării la Față a
Mântuitorului din Kipseli, Atena (miercuri, 8 septembrie).
● Înmormântarea la Mănăstirea Adormirea Maicii
Domnului din Trakomakedones, Parnitha, Attika.
1955 Se întrunește « Primul Consiliu al clericilor » și se
încredințează epitropiei bisericești formată din 12 membri,
responsabilități administrative, ca vicar, sub conducerea
Arhimandritului Acachie Pappas, Arhimandritului
Hrisostom Kiusis luând răspunderea de secretar.
1960 Dezgroparea sfintelor moaște ale Ierarhului Mărturisitor
de către epitropia bisericească (septembrie).
● Mireasmă și minuni în timpul și după dezgropare.
1973 Raclă de argint și icoană - portret în iconostas de lemn
a Ierarhului Mărturisitor : «Donație a Mănăstirii Sfinților
Kiprian și Iustina. Gravură Hristos Stilianea, 1973 ».
2015 Referat în Sfântul Sinod pentru declararea sfințeniei
Ierarhului Mărturisitor (Prima Sesiune / 1-2 septembrie).
● Prima priveghere în cinstea Ierarhului Mărturisitor. Se
cântă slujba sfântului, alcătuită de către Mitrop. Kiprian
de Oropos și Fili (6 - 7 septembrie).
2016 Hotărârea sinodală pentru canonizarea și trecerea în rândul
sfinților a Ierarhului Mărturisitor, 15 mai 2016 cal. bis.,
sâmbăta dinainte de Duminica samarinencei (Sesiunea a
cincea / 8 ianuarie).
● Prima sfântă icoană a Ierarhului, lucrare a «Atelierului
bisericesc de pictură» (martie, Fili, Attika).
● Declararea sinodală și trecerea în rândul sfinților a
Ierarhului Mărturisitor, în timpul Slujbei Inter- Ortodoxe,
la Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului, Parnitha,
Attika (15 mai).

(*) Extras din cartea «Ἱερὰ Ἀκολουθὶα τοῦ ἐν ῾Αγίοις Πατρὸς ἡμῶν ῾Ομο-
λογητοῦ ῾Ιεράρχου Χρυσοστόμου τοῦ Νέου (1870 -1955) ( Slujba Sfântului
Hrisostom cel Nou, Ierarhul Mărturisitor), Editura Sfântului Sinod al Bisericii
Adevăraților Creștini Ortodocși din Grecia, 2016.