Kallistos Ware-Puterea Numelui Rugaciunea Lui Iisus in Spiritualitatea Ortodoxa Text

- -
•-&A
P?£
i
>\
V Wj
XL
t i* 4+ <fe** - nfii .
Coperta: Deisis, sec. XVI, mîn. Humor
CUPRINS
»Cuvînt înainte 7
» Episcop Kallistos Ware, Puterea numelui
Rugciunea lui Iisus în spiritualitatea ortodox ....13
>Sfîntul Grigorie Sinaitul, Despre cele dou
feluri de rugciune 59
>Sfîntul Grigorie Palama, Despre rugciune 65
>Sfîntul Grigorie Palama, Despre rugciunea
neîncetat 67
>Nichifor din singurtate, Despre rugciunea
inimii ... 71
Sfîntul Simeon Noul Teolog, Despre al treilea
fel de rugciune 74
i Cuviosul Vasile de la Poiana Mrului, Despre
paza minii 77
Tiprit de Editura "Orthodoxos Kypseli"
din Tesalonic, Grecia, pentru Asociaia iGhervasie monahul, Tipicul sfintei rugciuni
"Sf. Grigorie Palama" din România. cea cu mintea precum de la printele Iosif
s-a primit 79
Cuvînt înainte
"Asemenea este împria cerurilor cu o
comoar ascuns in arina, pe care,
gsind-o un om, a ascuns-o, i de bucuria
ei se duce i vinde tot ce are i cumpr
ii
arina aceea (Matei 13, 44).
"Teologia ortodox a rmas în multe privine o co-

moar ascuns", spunea recent Mitropolitul Antonie
Bloom, ierarh ortodox din Anglia, într-un interviu
acordat "Vestitorului Ortodoxiei Româneti". Con-
statare fericit, cci ne arat bogia de duh dttor
de via a spiritualitii Bisericii Ortodoxe; trist con-
statare de asemenea, cci noi, ortodocii, nu avem
înc pe deplin contiina existenei acestei comori
minunate în sînul propriei noastre Biserici.
"Fost-a om trimis de la Dumnezeu", putem zice,
parafrazînd cuvîntul Sfîntului Ioan Evanghelistul;
numele lui era Grigorie Palama. Om trimis de Dum-
nezeu, cci prin el s-a fundamentat teologic întreaga
experien duhovniceasc a cretinului ortodox: Unire
deplin cu Dumnezeu în iubire i rugciune; neconfun-
8 Cuvînt înainte Rugciunea lui Iisus
dare de esen cu Dumnezeu - pericolul cel nou al proprii ale Bisericii Ortodoxe: Evanghelia i
trirea
metafizicii panteiste, profesat mai ales de tradiiile filocalic. Printre acetia, amintim pe teologii mari
religioase ale Extremului Orient. din diaspora, pe Arhimandritul sîrb Iustin Popovici
Sfîntul Grigorie Palama (1296 - 1359) a sintetizat cu ucenicii si, pe Sfîntul Siluan de la Atos (+1936)
în cîteva scrieri teologice tot ceea ce este trire i cu ucenicul su, Sofronie, duhovnicul mînstirii
experien spiritual autentic în Biserica lui Hristos. Sfîntul Ioan Boteztorul din Maldon-Anglia, pe
Altoit pe Evanghelia "ucenicului pe care-l iubea teologii greci contemporani: Arhim Gheorghios Kap-
Iisus" (Ioan 21, 20), argumentat prin viaa de sanis, Arhim. Vasilios Kondikakis, amîndoi de la
rugciune a "rniilor iubirii lui Hristos" (Paul Ev- Sf.Munte Atos etc.
dokimov), teologia Sfîntului Grigorie Palama a reafir- In România, reînvierea spiritualitii ortodoxe în
mat, la sfîrit de Ev Mediu, vigoarea i puterea scrieri teologice, cu inevitabila lor influen asupra
dttoare de înviere a spiritualitii Bisericii Or- a început prin

tririi concrete în rîndul credincioilor,
todoxe. munca Printelui Dumitru Stniloae: traducerea

Teologia Sfîntului Grigorie Palama a avut, în sînul operei Sfîntului Grigorie Palama, traducerea
Bisericii Ortodoxe, puterea unui "semn" (în Filocaliei, ajuns la al 11-lea volum, publicarea
adevratul sens al acestui cuvînt). Un "semn" uitat în Tratatului de Mistic, a Tratatului de Dogmatic i
veacurile urmtoare de "teologia oficial" influenat multe alte scrieri. Paralel cu neobosita osîrdie a
de scolasticismul occidental (dureroasa "captivitate Printelui Stniloae, început prin deceniul patru, i
babilonic*' a Ortodoxiei), dar pstrat ca o comoar nu fr legtur cu aceasta, asistm la "evenimentul"
i toat puterea sa de adevraii vieuitori în
trit în filocalic-mistic desfurat în jurul mînstirii Antim.
i cu Hristos. Duhovnicul Vasile de la Poiana Aici s-a format o micare de spiritualitate numit
Mrului, Sfîntul Paisie de la Neam (sec.XVIII), "Rugul Aprins", în cadrul creia au activat poeii
duhovnicul Ambrozie de la Optina, Sfîntul Sandu Tudor (clugrit mai tîrziu cu numele de
Teofan Zvorîtul, Sfîntul Serafim de Sarov (în Rusia Agathon i disprut în închisorile comuniste) i
sec. XIX) sînt numai cîteva nume, binecunoscute, Vasile Voiculescu, Printele Benedict Ghiu, Prin-
care au întrupat în nevoinele lor duhul adevratei tele Andrei Scrima i ali muli intelectuali români.
spiritualiti evanghelice. Dup suprimarea violent a "grupului" de la

în veacul nostru, asistm la o încercare de reîntoar- mînstirea Antim, filonul filocalic în domeniul
cere a multor teologi ortodoci la izvoarele proprii scrisului teologic a fost întreinut în continuare de
10 Cuvînt înainte Rugciunea lui Iisus 11
Printele Stniloae, iar mai încoace, de activitatea în spiritualitatea ortodox\ Alegerea acestor texte nu
publicistic a Printelui Ioanichie Blan, precum i s-a fcut dup un plan foarte bine definit. Pur i
de publicarea crii "Tradiie i libertate în simplu s-a ivit posibilitatea publicrii în condiii
spiritualitatea ortodox" a Mitropolitului Antonie grafice deosebite, prin grija frailor ortodoci greci, a
Plmdeal. unei crulii de cîteva zeci de pagini. i s-au grupat
Dup evenimentele din decembrie 1989, asistm la aceste scrieri scurte ce au în comun, credem noi,
dorina expres de reînnoire a vieii duhovniceti pe prezentarea spiritualitii ortodoxe tradiionale în
baz filocalic. Literatura mistic îns nu este sufi- limbajul i
conform nzuinelor omului de astzi.
cient pentru constituirea bazei reale a acestei Este un mic pas înainte în direcia contientizrii
renateri. N-au fost publicate decît cîteva scrieri, românului asupra tezaurului de spiritualitate ce
dintre care amintim: vol.XI din Filocalie, retiprirea poate fi gsit înluntrul Bisericii Ortodoxe.
Patericului Egiptean, scrierea Livada duhovniceasc -
Ndjduim ca i alte scrieri de acest gen s apar în
Limonariul, o parte din opera lui Nichifor Crainic. curînd pentru hrana atîtor suflete înfometate dup
Ateapt lumina tiparului vol.XII din Filocalie, "Cale, Adevr si Via\' (Ioan 14,6).
retiprirea tratatelor de Dogmatic i Mistic ale
Printelui Stniloae, cîteva traduceri cu coninut
filocalie din teologii rui i greci contemporani. Episcop TEOFAN SINAITUL
în aceast linie a dorinei renaterii spirituale pe Vicar Patriarhal
baz filocalic, se înscrie i aceast foarte mic, de
altfel, antologie de texte filocalice, dedicat în special Bucureti, 7 ianuarie 1992
tinerilor i studenilor. Soborul Sf. Ioan Boteztorul
Este vorba de o culegere de cîteva texte filocalice
aparinînd unor isihati foarte bine cunoscui (Sf.
Grigorie Sinaitul, Sf. Grigorie Palama, Nichifor din
singurtate, Sfîntul Simeon Noul Teolog, Cuviosul-
Vasile de la Poiana Mrului) sau mai puin cunoscui
(Printele Iosif de la mînstirea Vratec), precum i
scrierea episcopului ortodox de origine englez Kal-
listos Ware "Puterea Numelui. Rugciunea lui Iisus
Episcop Kallistos Ware
Puterea Numelui
Rugciunea lui lisus în spirituaiitatea
ortodox.
I. Rugciune i tcere
Cîndv rugai, spunea cu înelepciune un scriitor

ortodox din Finlanda, euT vostru trebuie s tac,..
n
Tcei i lsai rugciunea s vorbeasc.

Dobîndirea
tcerii este lucrul cel mai greu i cel mai important
în rugciune. Tcerea nu implic îns un caracter pur
negativ (o pauz între cuvinte, o oprire temporar a
unui discurs), ci o adînc nuan pozitiv: o atitudine
de veghe, de trezvie i mai presus de toate de recep-
tivitate. Isihast (persoan ce a dobîndit isihia, pacea
i linitea interioar) este prin excelen cel ce
vieuiete într-o stare de receptivitate continu. El
ascult vocea rugciunii din propria-i inim, dar
14 Puterea Numelui Rugciunea lui Iisus 15
înelege c aceast voce nu-i a sa, ci Altcineva îi atitudinea reciproc de cunoatere i aa,iubire, tot
vorbete din adîncuri. i cumai mult,
atît în relaia noastr personal cu
Relaia între "a se ruga" i "a pstra tcerea în Dumnezeu.
rugciune" devine mai evident dac se iau în con- In primele dou definiii ale rugciunii, accentul
sideraie urmtoarele patru scurte definiii ale este pusmai mult pe aciunea omului i mai puin
rugciunii: pe cea a lui Dumnezeu, în relaia personal de
"Rugciunea este o cerere solemn adresat lui rugciune îns, iniiativa i aciunea fundamental
Dumnezeu". Rugciunea este vzut aici ca un lucru aparin lui Dumnezeu. Acest fapt transpare dintr-o
exprimat în cuvinte, ca o dorin a omului de a primi a treia definiie a rugciunii, aparinînd Sfîntului
o binefacere din partea lui Dumnezeu. Sîntem înc Grigorie Sinaitul. într-un text în care se încearc în
pe treapta rugciunii "exterioare" i puini dintre noi diferite feluri o descriere a rugciunii, acest mare
sîntem mulumii cu o astfel de definiie. isihast din sec. al XlV-lea se întreab: "De ce atîta
"Lucrul cel mai important în rugciune este de vorb? Rugciunea este prezena lui Dumnezeu în toi
a sta în faa lui Dumnezeu cu mintea-n inim i a i în toate , "Rugciunea este prezena lui Dum-
rmîne în aceast atitudine zi i noapte fr încetare nezeu": nu am eu iniiativa, ci particip la aciunea lui
pîn la Conform acestei definiii,
sflritul viei?'. Dumnezeu svîrit în mine. "Nu mai triesc eu, spune
mult mai adînci (aparinînd Sfîntului Teofan Sfîntul Pavel, ci Hristos triete în mine"
Zvorîtul, duhovnic rus din veacul trecut), (Galateni 2,20). Drumul rugciunii luntrice este
rugciunea nu mai este o simpl dorin de a indicat i de cuvintele rostite de Sfîntul Ioan
obine ceva. A se ruga înseamn "a sta în faa lui Boteztorul la adresa lui Hristos: "El trebuie s
Dumnezeu", a intra într-o relaie imediat i per- creasc, iar eu s m micorez" (Ioan în sensul 3,30).
sonal cu El, a cunoate c
la fiecare nivel al fiinei acesta, a ne ruga înseamn a pstra tcerea. "Tcei'
noastre, de la cel instinctiv la cel mintal, de la cel i lsai rugciunea s vorbesc"; mai "lsai-L precis,
incontient la cel contient, sîntem în Dumnezeu i pe Dumnezeu s vorbeasc Aceasta este adevrata 11
.
Dumnezeu este în noi. rugciune: a tcea i a asculta vocea fr cuvinte a

Dup cum în adîncirea relaiilor noastre cu ceilali lui Dumnezeu din adîncul inimii, a înceta s lucrezi
nu facem totdeauna uz de cuvinte i dup cum, cu cît de unul singur, a ptrunde în lucrarea lui Dumnezeu.
ajungem a ne cunoate i a ne iubi mai mult, cu atît La începutul liturghiei bizantine, cînd slujba utreniei
avem mai puin trebuin de a exprima verbal este încheiat i cînd totul este gata pentru jertfa
euharistic, diaconul se apropie de preot i rostete: cretine, spun sfinii Kallistos i Ignatie Xantopulos
"Vremea este a face Domnul Aceasta este ,

(sec. al XlV-lea), este redescoperirea plintii harului
adevrata atitudine nu numai în rugciunea euharis- Duhului Sfînt, izvor al vieii, druit nou la început
tic, ci i în orice fel de rugciune, comun sau prin dumnezeiescul botez".

particular. elul rugciunii poate rezumat în aceste cuvinte:
fi
A patra definiie, aparinînd de aceast dat

i "FU ceea ce eti". Fii, în mod contient i activ, ceea
Simului Grigore Sinaitul, arat, cu i mai mult ce potenial i tainic eti deja în virtutea crerii tale
precizie, c
rugciunea este lucrarea lui Dumnezeu în dup chipul lui Dumnezeu i a re-crerii prin botez.
noi: "Rugciunea este manifestarea efectiv a Fii ceea ce eti, fii tu însui; ascult vocea celui ce
botezului". Lucrarea lui Dumnezeu nu este prezent niciodat n-a încetat s-i vorbeasc. Iat deci
îns numai în cei botezai; Dumnezeu este prezent, mesajul adresat de Dumnezeu celui ce voiete se s
sau în lucrare, în toi oamenii, cci toi sînt creai dup roage: "Tu nu M-ai cuta dac nu M-ai fi gsit
chipul i asemnarea Lui. Acest chip a fost îns deja".
întunecat i întinat prin pcat, dei nu cu totul distrus. Dar cum vom începe? Cum vom putea înva s
El a fost restaurat la frumuseea i la strlucirea nu mai vorbim i s începem a tcea, a asculta? In
originar în taina botezului prin care Hristos i Duhul loc de a-i vorbi lui Dumnezeu, cum putem s ne
Sfînt îi fac lca în ceea ce Sfinii Prini numesc însuim rugciunea prin care Dumnezeu ne vorbete?
"adîncul si locuina tainic a inimii". Cei mai muli Cum putem trece de la rugciunea exprimat prin
dintre noi îns am primit botezul în pruncie i, dei cuvinte la rugciunea în tcere, de la rugciunea
Hristos i Duhul Sfînt nu înceteaz, niciodat s fcut "cu rugciunea "ce lucreaz prin ea
efort" la
lucreze înluntrul nostru, nu sîntem totui cu totul însi" (expresia aparine Sfîntului Teofan Zvorîtul),
contieni de prezena i lucrarea lor în noi. de Ia rugciunea "mea" Ia rugciunea lui "Hristos în
Adevrata rugciune înseamn deci, redescoperirea mine"?
i "manifestarea" harului botezului. A se ruga Pentru cel ce voiete s
se angajeze în aceast
înseamn a depi starea în care harul este prezent cltorie luntric, invocarea Numelui lui Iisus poate
fi una din cile rugciunii.
în inimile noastre în mod secret i incontient pentru
a atinge starea de deplin percepie luntric i de
cunoatere contient, prin experien i prin
"simire", a lucrrii Duhului în noi. "elul vieii
lumea occidental, catolic i protestant, fiind

tradus într-o mare diversitate de limbi.
-A
II. "Doamne, Dumnezeu,
Iisuse Hristoase, Fiul lui In ce const, ne întrebm, atracia special i
miluiete-m pe mine, pctosul." eficacitatea Rugciunii lui Iisus? In general, patru sînt
punctele ce o caracterizeaz înainte de toate: a)
O relaie autentic între persoane nu poate avea simplitatea i supleea; b) calitatea de rezumat al
loc fr dimensiunea unei liberti
a unei spon- i învturii cretine; c) taina puterii Numelui; d) dis-
taneiti reciproce; acest principiu se aplic în special ciplina duhovniceasc a repetrii perseverente.
rugciunii luntrice. Pentru cel ce se roag nu exist Analizm în continuare aceste puncte pe rînd.
reguli fixe i invariabile ce se impun în mod necesar;
nu exist de asemenea nici tehnice mecanice, fie ele
corporale sau mintale, care s poat
fora pe Dum- III. Simplitate i suplee
nezeu s-i manifeste prezena. Harul prezenei Sale
este totdeauna un dar gratuit i nu poate fi cîtigat Rugciunea lui Iisus este o rugciune de o
prin vreo metod sau tehnic în mod automat. foarte mare simplitate i poate fi rostit de orice
Intîlnirea între Dumnezeu i om în împria inimii cretin. In acelai timp, ea conduce spre cele mai
este marcat de o varietate inepuizabil de modele. adinei taine ale contemplaiei.
Dintre acestea, Rugciunea lui Iisus chiar dac nu se Cel ce voiete s
rosteasc Rugciunea lui Iisus
bucur de un monopol exclusiv în domeniul rugciunii (mai ales cel ce voiete s
foloseasc, în ajutorul
luntrice, a devenit totui de-a lungul veacurilor rugciunii, un anumit control al respiraiei sau alte
pentru foarte muli cretini ortodoci drumul tip, exerciii fizice) are fr
îndoial trebuin de un
calea împrteasc a rugciunii. i nu numai pentru duhovnic, de un ghid duhovnicesc experimentat.
18
cretinii ortodoci în întîlnirea ce a avut loc în Asemenea duhovnici
; sîntîns extrem de rari în
ultimii am* între Ortodoxie i Occident, nici un ele- zilele noastre. Totui i cei ce nu au o legtur
ment al învturii ortodoxe n-a provocat un interes strîns cu personaliti duhovniceti deosebite pot s
atîtde intens ca rugciunea lui Iisus i nici o carte n-a practice rar temere Rugciunea lui Iisus. îns
avut o cutare mai mare ca "Povestirile unui pelerin numai pentru scurte perioade de timp (pentru
rus". Aceast carte enigmatic,
aproape necunoscut început nu mai mult de zece la cincisprezece minute)
în Rusia pre-comunist, a avut un mare rsunet în i fr a interveni în ritmul natural de funcionare a
organismului. duhovniceti. Aceast formul poate varia uneori,

Practicarea Rugciunii lui Iisus nu pretinde dei o schimbare prea deas nu este de dorit. Sfîntul
aadar o cunoatere specializat sau o iniiere Grigorie Sinaitul ne avertizeaz: "Copacii
deosebit. Pentru începtor este de ajuns dezrdcinai prea des nu au rdcini".
hotrîrea de a se ruga; el poate, pur i simplu, s O suplee identic exist de asemenea i în ceea
rosteasc Numele lui Iisus: "Pentru a merge, trebuie ce privete circumstanele exterioare în cadrul crora
fcut primul pas; pentru a înota, trebuie te arunci s Rugciunea lui Iisus este rostit. In acest context
în ap. Pentru a invoca Numele lui Iisus, acelai f putem distinge dou moduri de rostire: "liber" i"for-
lucru. Rostete-I Numele cu adoraie i iubire. mal".
Unete-te cu acest Nume. Nu analiza prea mult; Aa-zisa utilizare "liber" desemneaz rostirea
gîndete-te pur i simplu la Iisus. Rostete-l uor, dulce Rugciunii lui Iisus în timpul activitilor noastre de
i linitit, Numele dumnezeiesc". fiecare zi. Rugciunea poate fi zis o dat sau de mai
Forma exterioar a Rugciunii lui Iisus poate fi

multe ori în diferite momente ale zilei, momente ce
învat cu uurin. In general ea const din ar fi de altfel pierdute din punct de vedere duhov-
aceste cuvinte: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui nicesc. De exemplu: cînd sîntem ocupai cu îndelet-
niciri familiale sau semi-automatice ca: îmbrcarea,
Dumnezeu, miluiete-m' Totui, nu avem de-a face
.
cu o strict uniformitate. Formula poate fi pres- splarea, cusutul sau îngrijirea grdinii; cînd mergem
curtat i se poate i astfel rosti: "Doamne, Iisuse undeva sau conducem maina; cînd ateptm
Hristoase, miluiete-m", sau "Doamne, Iisuse" sau autobuzul, cînd stm la coad sau sîntem prini într-o
chiar "Iisuse", dei aceast ultim formul este mai aglomeraie de maini; într-un moment de calm
puin rspîndit. De asemenea, formula poate fi dinaintea unei discuii speciale i dificile; cînd nu
mrit prin adaosul "pe mine, pctosul', subliniindu- putem dormi sau imediat dup trezirea din somn.
se astfel aspectul de pocin al rugciunii.Cîteodat O parte din valoarea special a Rugciunii lui Iisus
este adugat o scurt rugciune adresat Maicii const tocmai în faptul c, datorit simplitii sale
Domnului sau sfinilor. deosebite, ea poate fi rostit în condiii în care for-
Singurul element esenial i de neînlocuit este îns mele mai complexe de rugciune nu pot fi folosite.
Numele dumnezeiesc: "Iisus". Fiecare este liber s Ea este de mare ajutor în special în clipele de bucurie
sau de nelinite adînc.
aleag, conform propriei sale experiene, formula
special ce rspunde cel mai exact trebuinei sale Aceast aa-zis utilizare "liber" a Rugciunii lui
*!
Iisus ne ajut s umplem golul ce exist între momen- todox, de obicei, Rugciunea lui Iisus este rostit
tele speciale de rugciune (slujbele religioase sau ezînd pe scaun, dar i în picioare sau în genunchi. In
rugciunea în singurtatea camerei) i activitile caz de slbiciune fizic sau oboseal, ea poate fi
obinuite ale vieii noastre de zi cu zi. "Rugai~v fr rostit i culcat. In mod obinuit, Rugciunea este zis
încetare", spune Sfîntul Pavel (I Tesaloniceni 5, 17). într-o încpere obscur sau cu ochii închii. Sfîntul
Cum este posibil îns rugciunea continu de vreme Siluan din Muntele Athos (1866-1938) avea obiceiul
ce avem i atîtea altele de fcut? Sfîntul Episcop s ascund ceasul în timpul rugciunii, pentru a nu-i
Teofan Zvorîtul rspunde astfel: "Mîinile la munc, auzi tic-tac-ul i s-i acopere ochii i urechile cu fesul
mintea si inima la Dumnezeu". su gros i de clugr.
lînos
Rugciunea lui Iisus, devenit printr-o rostire Obscuritatea poate avea asupra noastr un efect
repetat aproape o obinuin incontient, ne ajut de somnolen. De aceea, din timp în timp, putem
s vieuim în prezena lui Dumnezeu pretutindenea rosti rugciunea stînd în picioare, cu mîinile în semn
unde ne gsim; nu numai în sanctuarul singurtii, de cruce sau înclinîndu-ne cu respect pîn la pmînt,
dar i la buctrie, la atelier sau la birou. Devenind printr-o aa-zis metanie mic (facem semnul sfintei
astfel asemenea unui monah din veacul al XVII-lea, cruci la sfîritul Rugciunii i atingem pmîntul cu
Laureniu; care "era mai mult unit cu Dumnezeu în degetele mîinii drepte). Putem, de asemenea, ne s
cadrul activitilor sale obinuite, decît în timpul ser- înclinm, printr-o metanie mare, cu fruntea pîn la
viciilor religioase... Este o mare iluzie, spunea el, s ne pmînt.Cînd rostim Rugciunea ezînd pe scaun,
imaginm c timpul dedicat rugciunii ar fi diferit de acesta nu trebuie s fieprea confortabil, în nici un
momente ale zilei. Sîntem chemai fim unii
celelalte s caz un fotoliu. In voina de a ne concentra mai adînc
cu Dumnezeu tot atît de puternic prin munc, în timpul i de a stabili un ritm regulat al Rugciunii lui Iisus,
muncii, ca prin rugciune în timpul rugciunii". putem folosi metaniile, în special cele cu o sut de
Aceast rostire "liber" a Rugciunii lui Iisus este noduri.
completat i întrit printr-o utilizare "formal\ cînd De Rugciunea nu are prea

cîte ori este rostit
mare importan. Este adevrat c, în "Povestirile
ne concentrm cu toat atenia excluzînd orice alt
unui pelerin rus", un accent deosebit este pus pe
activitate exterioar. Aici, de asemenea, nu exist
reguli rigide, ci varietate i suflet. numrul exact de repetri a Rugciunii în fiecare zi:
Poziia exterioar a corpului în timpul rugciunii mai întîi trei mii, apoi ase mii, ajungînd pîn la
nu constituie un element esenial. In practica or- doisprezece mii. O asemenea atenie acordat can-
titii este îns cu totul neobinuit. Este posibil ca binecuvmtata a singurtii sau in agitaia cea mai
duhovnicul pelerinului rus s fi fost preocupat, nu atît adînc, Rugciunea lui Iisus îi gsete totdeauna
de msura cantitativ, ci de felul în care ucenicul su rostul.
împlinete porunca ascultrii, tar s
se abat de la
regula stabilit.
în acest context, sfatul dat de Sfîntul Teofan
Zvorîtul are o deosebit importan: "Nu te îngriji de
cîte ori rosteti Rugciunea. Singura ta grij fie ca s IV. Rugciunea lui Iisus - rezumat al învturii
ea s îsneasc din inim ca un izvor dttor de via cretine
dintr-o fintîn de ap vie. îndeprteaz-^, din minte tot
gîndul privitor la numr". Din punct de vedere teologic, Rugciunea lui Iisus
Rugciunea lui Iisus este rostit în general de unul cuprinde adevrul întreg al Evangheliei. Format din-
singur. Cuvintele ei pot spuse cu voce tare sau în
fi tr-o scurt fraz, ea conine cele dou taine prin-
tcere. Zis cu voce tare, Rugciunea este mai mult cipale ale credinei cretine: taina întruprii Fiului lui
vorbit decît cîntat. Nimic nu trebuie forat în Dumnezeu i taina Sfintei Treimi. în primul rînd este
rostire. Cuvintele s fie pronunate linitit, astfel încît mrturisit Hristos ca om i Dumnezeu; numele
Rugciunea, formîndu-i propriul ei. ritm, devin s omenesc de "Iisus" indic natura uman luat din sinul
un fel de melodie lin rsunînd înluntrul nostru. Sfintei Fecioare Mria, iar numele de "Domn" i "Fiu
Duhovnicul Partenie al Kievului aseamn al lui Dumnezeu" arat dumnezeirea sa. în al doilea
micarea linitit a Rugciunii cu murmurul dulce al rînd, Rugciunea lui Iisus vorbete, chiar dac nu în
unui izvor. mod direct i explicit, de cele trei Persoane ale Sfintei
Din cele artate mai sus, putem vedea c Treimi. Adresîndu-ne celei de a doua Persoane a
Rugciunea lui Iisus este o rugciune pentru toate ne adresm de asemenea i
Sfintei Treimi, lui "Iisus",
timpurile. Fiecare o poate rosti pretutindenea i tot- Tatlui, cci Iisus este numit "Fiul lui Dumnezeu"; iar
deauna. Ea este potrivit începtor în cele
atît celui Sfîntul Duh este de asemenea prezent, cci nimeni
ale duhovniciei, cît i celui cu mai mult experien; nu poate spune c

"Iisus este Domn decît numai în
poate fi zis în compania altor persoane, sau de unul Duhul Sfînf(l Cor. 12, 3). Astfel, Rugciunea lui Iisus
singur. este în acelai timp hristocentric i trinitar.
In particular sau în mijlocul oraului, în linitea Din punctul de vedere al omului care se roag,
Rugciunea lui Iisus nu este mai puin complet. Cele ca i el s se socoteasc acceptat. Rugciunea lui Iisus
dou "momente" principale ale evlaviei cretine sînt conine astfel nu numai un apel la pocin, ci i
cuprinse în ea în mod admirabil: "momentuV adorrii, certitudinea iertrii i a mîntuirii.
privirealuntric a omului fiind îndreptat prin iubire Inima acestei Rugciuni - ce nu este altceva decît
spre slava lui Dumnezeu, i "momentur pocinei, al Numele însui al lui Iisus - arat tocmai dimensiunea
contiinei de nevrednicie i pctoenie. Exist o mîntuirii: "Vei chema Numele Lui Iisus, cci El va
micare circular în interiorul Rugciunii lui Iisus, o mîntui poporul Su
de pcat" (Matei 1,21). Iar dac
înlnuire de suiuri i coborîuri. Mai întîi, zicînd în Rugciunea lui Iisus este o und de tristee
"Doamne, Iisuse Hristoase ..." ne îndreptm ctre datorat pcatului, aceast tristee nu conduce
Dumnezeu, apoi revenim la noi înine, în duhul niciodat la dezndejde, ci e "creatoare de bucurie",
pocinei, i zicem: "miluiete-m pe mine, dup cuvîntul Sfîntului Ioan Scrarul (+ 649).
pctosul". "Cei ce au gustat din darul Sfîntului Duh, Acestea sînt cîteva din bogiile, în acelai timp
spune Sfîntul Macarie in Omiliile sale, sînt contieni teologice i
aparinînd evlaviei cretine, prezente în
de dou lucruri în acelai timp: pe de o parte triesc Rugciunea lui Iisus. Aceste bogii sînt prezente, nu
taina bucuriei i a mîngîierii, iar pe de alt parte sînt în mod abstract, ci într-o form dinamic, izvorîtoare
cuprini de cutremur, team i tristee." Aceasta este de via. Valoarea special a Rugciunii lui Iisus
dialectica interioar a Rugciunii lui Iisus. const deci în faptul c
adevrurile vii, pe care ea le
Aceste dou momente - cel al viziunii slavei dum- conine, sînt trite de cel ce se roag, nu din exterior
nezeieti i cel al contiinei pcatului omenesc - se i ca adevruri teoretice, ci cu toat plenitudinea
unesc i sînt reconciliate într-un al treilea moment, luntric a fiinei.
atunci cînd rostim cuvîntul "miluiete-m...". In- Pentru a înelege de ce Rugciunea lui Iisus posed
vocarea milostivirii dumnezeieti indic faptul c zidul o astfel de putere, vom analiza în continuare dou
despritor dintre Dumnezeu i om este deschis. din dimensiunile ei cele mai adînci: energia dum-
Cel ce zice lui Dumnezeu: "miluiete-mcC\ pe de o nezeiasc ce izvorte din rostirea Numelui lui Iisus
parte îi recunoate propria neputin, iar pe de alt i regula rostirii repetate a acestui Nume.
parte înal ctre ceruri un strigt de ndejde. El nu
vorbete numai de pcat, ci i de biruina acestuia.
El afirm faptul c
Dumnezeu, în milostivirea slavei
Sale, îl accept în ciuda pcatelor svîrite, i-i cere
Saul, dup convertirea sa, îi schimb numele în Pavel

(Fapte monahul la clugrie primete un
13, 9), iar
V. Numele lui Iisus - izvor de tainic putere nume nou, de cele mai multe ori reales de el, artînd
prin aceasta o reînnoire radical a vieii sale.
"Numele Fiului lui Dumnezeu este neasemnat de Conform tradiiei ebraice, a face un lucru în
mare, fr hotar, susfinînd întreg universuV, spune numele cuiva, a invoca numele acestuia sînt acte de
Pstorul lui Hermas. Nu vom putea cunoate rolul o putere i de o greutate deosebit. Invocarea
adevrat pe Rugciunea lui Iisus în
care-1 are numelui unei persoane înseamn a face prezent
spiritualitatea ortodox dac nu vom fi convini de aceast persoan. "Prin faptul rostirii unui nume,
puterea interioar i fora ce izvorte din Numele acesta devine viu. Rostirea numelui cheam sufletul
dumnezeiesc al lui Iisus. Dac Rugciunea lui Iisus persoanei respective; iat de ce o semnificaie _atît de
17
este mai puternic decît alte rugciuni, aceasta vine adînc este implicat în rostirea unui nume".
i din faptul c
ea conine înluntrul ei Numele lui Dac toate acestea se pot spune despre numele
Dumnezeu. oamenilor, cu cît Dum-
mai mult despre Numele lui
în Vechiul Testament, precum i în alte culturi nezeu. Puterea i slava lui Dumnezeu sînt prezente i
antice, exist o identitate efectiv între sufletul unui active în Numele Su, Numele lui Dumnezeu este
om i numele lui. întreaga personalitate, cu toate Emanuel, care în traducere înseamn "Cu noi este
particularitile i
cu toat energia sa, erau prezente Dumnezeu". Invocarea Numelui lui Dumnezeu, cu
înluntrul numelui. A
cunoate numele unei persoane atenie i respect, înseamn a vieui înprezena Sa, a
înseamn a-i intui adîncurile fiinei i, prin aceasta, se deschide puterii Sale, a se drui ca un instrument,
a intra într-o relaie solid cu ea i, chiar, uneori, a ca o jertf vie în mîinile Sale. Atît de puternic era în
avea un anumit control asupra ei. Iat de ce tradiia iudaic tîrzie sensul majestii Numelui lui
misteriosul înger ce se lupt cu Iacob refuz s-i Dumnezeu, încît acest Nume nu era rostit cu glas tare
descopere numele (Facere 32, 29). Aceeai atitudine în slujba de la sinagog. Numele celui Prea înalt era
o are îngerul fa
de Manoc: "La ce întrebi tu de m socotit atît de înfricotor încît nu putea fi rostit.
numele meu? C
el e minunat" (Judectori 13, 18). Respectul ebraic fa
de Numele dumnezeiesc
Schimbarea numelui arat o schimbare decisiv în trece din Vechiul Testament în cel Nou. Demonii sînt
viaa unui om: Avram devine Avraam (Facere 17, 5), alungai i oamenii sînt vindecai prin Numele lui
iar Iacob devine Israel (Facere 32, 28). în acelai fel Iisus, Nume din care izvorte o mare putere. în
aceast perspectiv, i anume c

Numele lui Iisus este îndeamn Sfîntul Ioan ScraruL, cu Numele lui Iisus,
izvorîtor de binecuvîntat putere, se pot înelege i cci nu estearm mai puternic în cer i pe pmînt...
o
alte texte scripturistice ce vorbesc de Numele lui

Amintirea lui Iisus s-i însoeasc fiecare suflare i aa
,,1*
Dumnezeu, ca: "Sfineasca-se Numele Tu" (din vei cunoate valoarea linitei luntrice".
Rugciunea Tatl Nostru); fgduina fcut de Hris- Am spus c Numele lui Iisus este izvorîtor de
tos la vei cere de la Tatl
Cina cea de Tain: "Orice putere. Totui, o invocare mecanic a acestui Nume
în Numele Meu vi se va da" (Ioan 16, 23); porunca Sa
nu are nici un efect prin ea însi. Rugciunea lui
Iisus nu este un talisman magic. Ca în toate actele
final dat apostolilor: "Mergînd, învai toate
Numele Tatlui i al Fiului
neamurile, botezîndu-le în sacramentale, i aici se cere o cooperare a omului cu
i al Sfîntului Duh" (Matei 28, 19); propovduirea Dumnezeu prin credin puternic i ascez. Sîntem
Sfîntului Petru spunînd c
nu este mîntuire decît în chemai s rostim Numele lui Iisus cu calm i atenie
"Numele lui Iisus Hristos din Nazaret" (Fapte 4, 10); luntric, altoindu-ne gîndirea i simirea inimii pe
cuvîntul Sfîntului Pavel: "întru Numele lui Iisus tot cuvintele Rugciunii. O astfel de rugciune nu este
genunchiul s se plece" (Filipeni 2, 10); "numele nou" deloc uoar, mai ales la început; ea este pe bun
i pe o "pietricic alb", nume ce va fi

tainic, scris dreptate descris de Sfinii Prini ca o mucenicie
purtat de oameni în venicia împriei Cerurilor ascuns. Sfîntul Grigorie Sinaitul vorbete adeseori
(Apocalipsa 2, 17).
despre "greutatea i dificultile" rostirii Numelui lui
Aceast consideraie deosebit pe care o are Scrip- Iisus; "din cauza suferinei continue ce vine din efortul
tura pentru taina Numelui divin constituie baza fun- rostirii luntrice a Numelui", vom fi chiar ispitii s
damental a Rugciunii lui Iisus. Numele lui renunm. Se cere astfel "o lupt continu", cci
Dumnezeu este intim legat de persoana Sa i, astfel, "umerii v vor durea, vei avea dureri de cap: perseverai
rostirea Numelui divin capt un autentic caracter îns cu constan i cu dorina aprins, cutîndu-L
sacramental, fiind semnul efectiv al prezenei i pe Domnul în inima voastr ° Numai prin struin
11
.
aciunii Sale în noi. Pentru cretinii de astzi, ca i i rbdare se poate descoperi adevrata putere a
pentru cei din timpurile apostolice, Numele lui Iisus Numelui.
este izvorîtor de putere dumnezeiasc. Dup
cuvîntul Aceast perseveren are mai întîi de toate forma
celor doi mari duhovnici din Gaza, Sfinii Barsanufie unei rostiri atente i repetate. tim c Hristos cere
i Ioan (secai Vl-lea), "amintirea Numelui lui Dum- ucenicilor s evite "vorbria" atunci cînd se roag
nezeu distruge în totalitate rul". "Alung-i dumanii, (Matei 6, 7); rostirea repetat a Rugciunii inimii,
atunci cînd este fcut cu sinceritate i concentrare stares se concentreze asupra unei singure aciuni,
luntric, nu este îns "vorbrie" deart. Actul ros- pot s duc pîn la capt acea aciune. Iar dac acest
tirii neîncetate a Numelui are o dubl putere: ne principiu este valabil pentru un fapt exterior, cu atît
unific mai mult rugciunea, iar pe de alt parte o mai mult pentru rugciunea luntric.
face mai adînc. Ce putem deci face? Cum putem oare înva s
trim cu toat puterea în prezent? Cum putem sesiza
Kairos-ul, momentul decisiv, momentul potrivit?
VI. Unificarea luntric Rspunsul îl gsim în ajutorul ce ni-1 d practica
Rugciunii lui Iisus. Invocarea repetat a Numelui lui
De îndat ce încercm cu toat puterea a ne ruga Iisus ne conduce, prin harul lui Dumnezeu, de la
în "duh i în adevr", devenim deodat contieni de diviziune, de la împrtiere sufleteasc i multi-
dezintegrarea noastr luntric, de lipsa de unitate i plicitate la unitate luntric.
integritate. In ciuda tuturor eforturilorde a sta cu Pentru a opri vagabondajul continuu al gîndurilor,
toat fiina în faa lui Dumnezeu, gîndul ne zboar îndeamn Teofan Zvorîtul, "legai-v mintea
Sfîntul
fr încetare încoace i încolo, întocmai unor albine de un singur mnd, de gîndul la cel Unul" (adic la
agitate (Sfîntul Teofan Zvorîtul). Dumnezeu).
A
contempla, înseamn mai întîi a fi cu tot sufletul Prinii ascetici, în special Sfinii Barsanufie i
în faa realitii contemplate. De obicei îns nu sîntem Ioan, disting dou feluri de lupt împotriva gîndurilor.
în stare s împiedicm vagabondajul gîndurilor în Prima metod aparine celor "tari" i "desvîriT' în
timp i spaiu. Ne amintim diferite evenimente din cele ale duhului.
via, facem planuri de viitor; oamenii i locurile se Acetia pot s-i "contrazic" gîndurile, lupte s
succed fr încetare-n mintea noastr. Puterea de a împotriva lor, fa ctre fa într-o btlie direct.
ne liniti luntric i a fi în faa lui Dumnezeu ne Pentru cei mai muli dintre noi, îns, o astfel de
lipsete; nu sîntem în stare s trim cu intensitate metod esteextrem de dificil i chiar periculoas.
singurul moment din timp ce exist cu adevrat: Confruntarea direct, dorina de a nimici sau alunga
prezentul imediat, momentul acesta. Aceast dezin- gîndurile printr-un efort de voin poate adesea
s
tegrare luntric este una din consecinele cele mai dea i mai mult for imaginaiei. Reprimate
tragice ale cderii originare. violent, gîndurile au tendina
de a reveni cu putere
S-a observat cu dreptate c numai cei ce sînt în crescînd.
De aceea, în loc s luptm direct împotriva continu, de "un singur gind, degîndulja cel Unul", -
gîndurilor, încercînd eliminarea lor printr-un efort de adic de Numele în acest sens, Sfîntul
lui Iisus.
voin, estemai înelept s
ne fixm atenia asupra Diadoh (sec al Vl-lea) spune: "Cînd ne-am detaat de
altui lucru. In loc s
ne concentrm luntric pentru a zgomotul gîndurilor, mintea are absolut nevoie s-i
stpîni imaginaia turbulent, este mai bine s privim satisfac trebuina de activitate. S-i oferim atunci, ca
în sus, ctre Domnul Iisus Hristos, i ne aban- s singur activitate, invocarea: "Doamne, lisuse". 24 "Prin
donm Lui, invocîndu-I Numele; i harul ce izvorte gindul la Iisus Hristos, spune Filotei Sinaitul, (sec.
din numele Su va aduce linitea asupra rtcirii IX-X), mintea ta se adun din împrtierea sa cea din
gîndurilor, biruin ce nu o putem obine prin afar 1
în loc de a ne controla deci gîndurile prin
'.
propriile noastre fore. propriul nostru efort, ne încredem în puterea ce

Orice strategie duhovniceasc este pozitiv, nu izvorte din Numele lui Iisus.
negativ; în loc s
ne golim mintea de ceea ce e ru, Dup cuvîntul lui Evagrie din Pont (+399),
trebuie mai bine s-o umplem de ceea ce e bun. "Nu "rugciunea este darea la o parte a gindurilor r6 da
,,
A
lupta contra gîndurilor venite de dumani, îndeamn
la gîndurile lao parte înseamn o detaare calm i
Sfinii Barsanufie i Ioan, cci ei aceasta doresc i nu perseverent i nu un conflict slbatic, o alungare
vor înceta s te ctre Domnul i
tulbure. Intoarce-te plin de mînie.
cere-I ajutor contra lor, mrturisindu-I propria-i Prin rostirea repetat a Numelui
^ Dumnezeu, lui
neputin; El singur poate s-i alunge i s-i gîndurile i imaginile lipsite de consisten sau ptate
nimiceasc. de pcat sînt înlocuite cu amintirea lui Iisus. Dar nu
In timpul Rugciunii, tot felul de gînduri i imagini în sensul unei meditaii la evenimentele
din viaa Lui
ne trec prin minte rar ca s
reuim alungarea lor sau la înelesul vreunui cuvînt sau parabol
evan-
printr-un efort de voin. Putem s ne spunem mult ghelic; i cu atît mai puin la sensul vreunui adevr
i bine: "contrtoleaz~i gîndurile"; e ca i cum ne-am teologic ca, spre exemplificare, dogma sinodului
de la
spune: "oprete-i respiraia". "Mintea nu poate rmîne Calcedon. în acest context, Rugciunea lui Iisus
se
23
inactiv , spune
1
Sfîntul Marcu Clugrul; gândurile distinge clar de metodele meditaiei discursive,

i imaginile nu înceteaz a o asalta cu zumzetul lor rspfndite în Occident dup Contra-Reform (Ignatiu
psrilor în zori. Dar,
continuu, întocmai cîntecului de Loyola, Francisc de Sales, Alfons
de Ligori etc).
dei nu putem alunga acest zumzet, putem totui s Invocînd Numele lui Iisus, mintea noastr nu
ne detam de el, legîndu-ne mintea, în activitaea ei trebuie s-i formeze în mod deliberat o imagine
vizual a Mîntuitorului. Aceasta este una din cauzele parte chiar din noi înine: nu un lucru pe care-1 facem
pentru care Rugciunea lui Iisus este rostit de obicei din cînd în cînd, ci o realitate ce ne caracterizeaz
în întuneric sau cu ochii închii. "Pzete-i mintea

fiina; nu un act ocazional, cio stare duhovniceasc
liber de orice culoare, imagine sau form, îndeamn permanent. O astfel de rugciune aparine cu
Sfîntul Grigorie Sinaitul. Altfel, în loc s
fii un isihast,
adevrat fiinei întregi a omului, o rugciune în
1
te vei pierde în imaginaii dearte"? "în timp ce prac-
care cuvintele i înelesul acestora se identific cu cel
tici rugciunea luntric, alung tot conceptul, ima- ce se roag.
ginea sau viziunea. Altfel, vei cdea prad iluziei", Paul Evdokimov (1901-1970) explic foarte bine
28 acest lucru în urmtoarele cuvinte: "Icoana cea mai
spune Nil Sorski (+ 1508) Iar Sfîntul Teofan
,
Zvorîtul afirm: "Rostind Rugciunea lui Iisus, nu

rspîndit în catacombe este cea a unei femei
rugîndu-se. Ea reprezint adevrata atitudine de
aeza nici o imagine intermediar între minte i Dom-
nul... Cel mai important este s
rmîi în Dumnezeu, s rugciune a sufletului omenesc. Nu este de ajuns s
ai contiina prezenei permanente a lui Dumnezeu în posedm arta rugciunii; trebuie s devenim rugciune,
tine, ca în orice lucru de altfel; s
simi cu o eviden rugciune întrupat. Nu este de ajuns consacrarea unui
clar c
El vede tot ceea ce este în tine, cunoscîndu-te timp pentru rugciune, cci fiecare act, fiecare gest,
mai bine decît te cunoti tu însui. Contiina aceasta a chiar i un surîs, trebuie s devin un imn de adorare,
ochiului lui Dumnezeu privindu-i fiina luntric nu s o ofrand, o rugciune. Trebuie s oferim nu ceea ce
fie însoit de nici o imagine. Totul s

fie axat pe
avem, ci ceea ce sîntem". Lumea mare
are cea mai
nevoie nu de oameni care spun rugciuni cu o mai
convingerea i sentimentul vieuirii cu Dumnezeu".
Numai invocînd Numele lui Iisus în acest fel - adic mult sau mai puin regularitate, ci de oameni ce
putem sînt ei înii "rugciune".
simindu-I prezena, în afara oricrei imagini -
Felul de rugciune descris aici de Paul Evdokimov

avea experiena puterii depline a Rugciunii lui Iisus
poate fi definit i^mai exact prin denumirea de
ce ne constituie ca un tot i ne unific.
"rugciune a inimii". în Biserica Ortodox, ca i în alte
tradiii cretine, se poate vorbi în general de trei
categorii de rugciune, categorii ce trebuie con-
VlIJnterioritate
siderate nu atît ca etape succesive, ci ca moduri de
rugciune întrebuinate în diferite circumstane:
Invocarea repetat a Numelui lui Iisus face ca
rugciunea buzelor (oral), rugciunea minii (min-
rugciunea s
devin din ce în ce mai luntric, o
tal) i rugciunea inimii (sau rugciunea minii lui Dumnezeu. Ca o pictur de cerneal czut pe
coborîte în inim). o permeabil, actul rugciunii trebuie
hîrtie se s
Invocarea Numelui lui Iisus începe, ca de altfel rspîndeasc din centrul contiinei i al raiunii în
orice rugciune, prin rostirea oral a cuvintelor printr- fiecare parte a fiinei, impregnînd-o cu puterea sa.
un efort deliberat al voinei. în acelai timp, i tot ca Mai precis, faptul acesta definete trecerea de la
un efort de voin, mintea se concentreaz asupra nivelul doi la nivelul trei al rugciunii, de la
sensului cuvintelor rostite. Cu timpul i cu ajutorul lui rugciunea minii la rugciunea minii coborîte în
Dumnezeu, rugciunea devine din ce mai lun-
în ce inim.
tric. Participarea minii devine mai intens i mai Cuvîntul "inim" în acest context trebuie îneles, nu
spontan, în timp ce rostirea oral a cuvintelor capt atît în sensul su modern (emoiile i afeciunile), ci
o importan secundar; ea poate, din timp în timp, în sensul su semitic i biblic, definind persoana
înceta, Numele lui Iisus fiind invocat în tcere, numai uman Inima este primul organ al
în totalitatea sa.
cu mintea. Se trece astfel, cu ajutorul harului lui fiinei omului, "eu-l cel mai profund i cel mai adevrat,
Dumnezeu, la al doilea nivel al rugciunii. Aceasta nu nesesizat decît prin jertf, prin moarte"? 1 Inima este
înseamn crostirea oral înceteaz cu desvîrire, "centrul nu numai al contiinei, ci i al incontien-
cci sînt momente cînd chiar cei adînc avansai în tului uman, nu numai al sufletului, ci i al duhului, nu
taina rugciunii luntrice simt nevoia unei invocri cu numai al duhului, ci i al trupului, nu numai al in-
voce tare a Domnului Hristos. (i ne putem întreba: teligibilului, ci i al inefabilului; într-un cuvînt, este
Cine se poate socoti cu adevrat înaintat în centrul absoluf. 2 îneleas în acest sens,
inima este
rugciunea luntric? Cci cu toi sîntem începtori mult mai mult decît organul material înuntrul cor-
în cele ale Duhului.) pului. Acest organ material nu este decît simbolul
Coborîrea minii în inim: cltoria interioar nu exterior al infinitelor posibiliti spirituale ale fiinei
se încheie îns Un om nu este definit numai prin
aici. umane create dup chipul i asemnarea lui Dum-
mintea sa; în afara creierului i a capacitii de nezeu.
raiune, omul este caracterizat i prin emoiile i In vederea îndeplinirii cltoriei luntrice prin
afeciunile sale, prin sensibilitatea sa estetic, precum adevrata rugciune, necesar ptrunderea în
este
i prin latura instinctiv a personalitii sale. Toate acest "centru absolut"; cu alte cuvinte, este
necesar
acestea au importana lor în rugciune, cci omul este coborîrea din minte în inim. Mai precis, sîntem
chemat s participe în toat fiina sa la actul adorrii chemai s
coborîm, nu din, ci cu mintea în inim.
elul urmrit nu este "rugciunea inimi?' ci ',

e acolo cu îngerii; acolo este lumina i viaa, împria
"rugciunea minii în inim", cci formele contiente i apostolii, cetile cereti i bogia harului; toate sînt
33
ale înelegerii umane, inclusiv raiunea minii, sînt acolo".
daruri ale lui Dumnezeu i trebuie nu înlturate, ci Rugciunea desemneaz aadar punctul în
inimii
folosite în slujba Lui. care aciunea mea, rugciunea mea se identific cu
Aceast a minii cu inima" desemneaz res-
"unire aciunea, cu rugciunea continu a lui Iisus în mine.
taurarea naturii deczute i fragmentate a omului, Nu mai o rugciune adresat ctre Iisus, ci
este
redobîndirea unitii sale originare. Rugciunea inimii rugciunea lui Iisus însui. Se face astfel trecerea de
este întoarcere în paradis, micare opus cderii la rugciunea rostit prin efortul propriu la
primilor oameni, redobîndire a strii de dinainte de rugciunea ce acioneaz de la sine; de la rugciunea
pcat. Din aceasta se poate sesiza dimensiunea pe care o zic eu la rugciunea pe care o rostete
eshatologic a Rugciunii lui Iisus în calitatea ei de Hristos în mine. "Povestirile pelerinului rus" descriu
mrturie i pregustare a vieii venice: realitate foarte sugestiv aceast trecere de la propria-mi
duhovniceasc experimental în timpul vieuirii rugciune la rugciunea ce se rostete de la sine:
omului pe acest pmînt, dar niciodat în mod deplin "într-o diminea, foarte devreme, am fost, într-un
i absolut. anumit fel, trezit de Rugciune". Pîn atunci pelerinul
Inima - loc al întîlnirii omului cu Dumnezeu: "rostea rugciunea"; acum descoper c rugciunea "se
inima omului implic în dimensiunea vieii spirituale zice de la sine" (i aceasta chiar în timpul somnului),
un dublu aspect; pe de o parte ea este centrul fiinei ea fiind unit cu rugciunea lui Dumnezeu în el. "Nu
umane, iar pe de alt parte punctul de întîlnire cu mai triesc eu, ci Hristos triete în mine". (Gal. 2,20).
Dumnezeu. Ea este locul cunoaterii de sine, în care Cititorii "Povestirilor pelerinului rus" pot avea im-
omul se vede aa cum este el cu adevrat, i în acelai presia c trecerea de la rugciunea rostit la
timp locul depirii eu-lui propriu, locul în care omul rugciunea inimii se face fr dificultate, în mod
îi înelege fiina sa ca fiind templul Sfintei Treimi, mecanic i automat. Pelerinul, pare-se, ajunge la
loculunde chipul îi întîlnete Prototipul. în "camera rugciunea "ce se zice de la sine" numai în cîteva
11
luntric a inimii sale, omul îi descoper propriul sptmîni. Trebuie îns menionat c
experiena sa,
fundament, depind astfel grania tainic dintre creat dei nu unic în felul ei, este totui una de excepie.
i necreat. "îninim, ne spun Omiliile Sfîntului In general, rugciunea inimii nu este dobîndit decît
Macarie, se gsesc adîncimi de nemsurat.. Dumnezeu dup o via întreag de lupt ascetic, i nici atunci
întotdeauna. Ea este darul liber al lui Dumnezeu, Inima, se zice, este primul organ al fiinei omului,
acordat numai atunci i în felul în care El voiete, i punctul de întîlnire al spiritului i al materiei, centrul
nu rezultatul inevitabil al vreunui efort de ascez. constituiei fizice a omului, precum i cel al structurii
Sfîntul Isaacirul insist asupra raritii excepionale sale psihicei spirituale. Inima omului are un dublu
a acestui dar: "abia unul la zece mii face parte din aspect, vzut i nevzut, iar rugciunea inimii implic,
numrul celor vrednici de darul rugciunii curate"; i în consecina, atît participarea sufletului, cît i cea a
adaug: "iar în ceea ce privete taina (experienei trupului.
duhovniceti) de dincolo de rugciune curat, abia dac Numai implicînd activ trupul, rugciunea poate
se poate gsi un singur om într-o generaie care fi s aparine cu adevrat omului în totalitatea sa. în con-
dobîndit aceast cunoatere a harului lui Dumnezeu". cepia biblic, fiina uman este un tot psiho-somatic
Unul la zece mii, un singur om într-o generaie: i nu un suflet înctuat într-un trup de unde ar voi
chiar dac sîntem avertizai în felul acesta, nu s s se libereze. Fiina uman este constituit de
dezndjduim. Drumul ctre împria luntric se unitatea integral a sufletului i a trupului. Trupul nu
deschide înaintea tuturor i
toi pot s
înainteze cît constituie un obstacol ce trebuiedepit, o bucat
de cît. In timpul acestei viei, puini sînt cei ce ex- de materie destinat uitrii, ci el implic un rol pozitiv
perimenteaz, cu o oarecare plenitudine, tainele cele în viaa duhovniceasc, fiind înzestrat de energii
mai adinei ale inimii, îns destul de muli pregust, specifice ce pot fi de mare folos în lucrarea rugciunii.
într-un chip mai smerit i numai din cînd în cînd, din Acest principiu este valabil pentru orice rugciune,
ambiana rugciunii duhovniceti. dar mai ales pentru Rugciunea lui Iisus deoarece ea
se adreseaz în mod special Fiului lui Dumnezeu
întrupat, Cuvîntului ce s-a fcut trup. întrupîndu-se,
Fiul lui Dumnezeu a asumat în Sine nu numai mintea
VIII. Exerciiile de respiraie i voina uman, ci i trupul, fcînd din acesta un izvor
nesecat de sfinenie. în acest context este firesc s ne
Este timpul s examinm acum învtura întrebm în ce fel trupul, pe care Dumnezeu - Omul
isihatilor bizantini asupra rolului pe care-1 are corpul 1-a fcut purttor de duh, poate s
participe efectiv
uman în timpul rostirii Rugciunii lui Iisus. Vom in- la rugciunea minii
în inim ?
sistaasupra diferitelor aspecte ale acestui subiect In
vederea unei asemenea participri, avînd ca
adesea îneles greit. scop o mai mare putere de concentrare în timpul
rugciunii, isihatii au vorbit în decursul timpului de asemenea, alte metode sînt posibile. De exemplu, se
o aa-numit "tehnic corporala. Orice activitate poate realiza o sincronizare a Rugciunii cu btile
psihic, spun ei, are repercusiuni asupra trupului; inimii.
cldura sau rceala trupului, o respiraie mai ac- 3. Explorarea interioara: marii isihati îndeamn
celerat sau mai lent, ritmul btilor inimii, toate la o concentrare a gîndirii asupra centrului inimii. în
acestea depind de starea noastr luntric. i invers: timp ce se inspir, aerul fiind introdus în plmîni,
orice schimbare în starea noastr corporal isihastul se concentreaz adînc, "cutîndu-i" cu min-
acioneaz negativ sau pozitiv asupra activitii tea locul inimii. Instruciunile exacte ale acestui
sufleteti. In consecin, un anumit control al corpului procedeu nu sînt consemnate în scris de frica unei
i al activitii lui poate s
ajute la o mai adînc înelegeri greite; detaliile sînt atît de delicate încît
concentrare în timpul rugciunii. Acesta este prin- însoirea personal de ctre un isihast cu experien
cipiul de baz al "metodei" isihaste. Pentru a o înelege în acest domeniu duhovnicesc este indispensabil.
mai bine, vom analiza în continuare trei din prin- Fr aceast însoire, începtorul (novicele),
cipalele ei aspecte: încercînd s-i gseasc mintal locul inimii, risc s-i
Postura exterioar: Sfîntul Grigore Sinaitul
1. orienteze gîndirea, fr s-i dea seama, spre locul
sftuiete folosirea unui taburet, a unui mic scaun, imediat inferior inimii, adic spre abdomen i intes-
înalt de aproximativ douzeci de centimetri; capul i tine. Efectul asupra rugciunii este în asemenea
umerii s fie înclinai, iar ochii fixai pe locul inimii. 'fi
situaie dezastruos, cci acest loc ar constitui, se zice,
El afirm de asemenea c o astfel de poziie se poate izvorul gîndurilor §i senzaiilor ptimae ce murdresc
3
dovedi extrem de incomod dup puin timp, dar mintea i inima.
este foarte util pentru scopul urmrit.Ali Prini ai ^
Evident, un mare discernmînt este necesar atunci
Bisericii recomand o poziie i mai incomod, capul cînd se intervine în cadrul activitilor instinctive ale
fiind aezat între genunchi, dup exemplul Sfîntului corpului ca, spre exemplu, în procesul respiraiei sau
36
Ilie pe muntele Cârmei ; albtilor inimii. O tehnic corporal aezat pe o
2. Controlul respiraiei: respiraia s
fie mai lent baz greit poate aduce prejudicii sntii unui om,
i în acelai timp coordonat cu ritmul Rugciunii. tulburîndu-i echilibrul mintal; de unde importana
Adesea, prima parte ("Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul unui duhovnic demn de încredere. în
lipsa acestuia,
Dumnezeu") se zice inspirînd, iar partea a doua
lui începtorul este îndemnat s
nu intervin în nici un
("miluiete-m pe mine pctosul"), expirînd. De chip în cursul normal al
ritmului respiraiei sau în cel
albtilor inimii. Foarte adesea, el va descoperi c, hotrît de Dumnezeu. Tehnica respiraiei poate fi
i fr un efort contient din partea sa, cuvintele înlocuit cu totul prin rostirea fr grab a Rugciunii
Rugciunii lui Iisus se vor sincroniza în mod spontan lui Iisus, cu o scurt pauz la sfîritul fiecrei invocri,
cu micarea respiraiei i cu cea a inimii. Dac acest respirînd dulce i calm într-o concentrare adînc a
fapt nu se produce, s
nu fie nelinitit, ci continue s gîndirii asupra cuvintelor rugciunii Cu ajutorul acestor
cu rbdare invocarea Numelui lui Iisus. mijloace putem ajunge uor la un anumit grad de
Tehnicile corporale, dei de un anumit ajutor concentrare".
pentru unii, nu sînt în nici un caz absolut necesare. în ceea ce privete rapiditatea rostirii, episcopul
Rugciunea lui Iisus poate fi rostit în toat Ignatie sftuiete: "Pentru rostirea cu atenie i fr
plenitudinea sa i fr recurgerea la vreo metod de grab a Rugciunii lui Iisus de o sut de ori, îi este
acest gen. Dei le considera ca fiind corecte din punct necesar cam o jumtate de or; unii Prini cer chiar
de vedere teologic, Sfîntul Grigore Palama (1296- mai mult timp. S nu zici Rugciunea cu grbire; fo
1359) vedea în tehnicile corporale un lucru secundar, scurt pauz dup fiecare invocare, ajutînd astfel min-
util mai ales pentru începtori. Pentru el, ca pentru tea s se concentreze. Rugciunii
Rostirea pauz fr
toi marii isihati, esenialul nu const în controlul împiedic reculegerea minii. Respir aadar cu grij,
exterior al sufletului, ci în invocarea luntric i calm i linitit". Pentru începtori este preferabil ca
tainic a Domnului Iisus. Rugciunea s
fie rostit puin mai repede decît
Scriitorii ortodoci din ultimii o sut cincizeci de sftuiete aici Sfîntul Ignatie - poate douzeci de
ani au accentuat în general destul de puin importana minute pentru rostirea Rugciunii de o sut de ori.
tehnicilor corporale. Sfatul dat de episcopul Ignatie Anumite asemnri pot fi stabilite între tehnicile
Briancianinov (1807-1867) este caracteristic în acest corporale recomandate de isihatii bizantini i cele
sens: "Sftuim pe iubiii notri frai s recurg la întrebuinate în practica yoga hindus sau în sufism.
41
ajutorul metodelor corporale numai cînd acestea se Aicine întrebm: aceste asemnri sînt ele rezultatul
impun de la sine prin însi practica rugciunii. Muli unei pure coincidene, a unei dezvoltri inde-
dintre frai, voind s învee aceast tehnic fr asis- pendente, dei analoge, în cadrul a dou tradiii
tena unui duhovnic, i-au îmbolnvit plmînii i n-au separate, sau nu ? Iar dac exist o relaie direct
avut nici un folos. Esena problemei const în unirea între isihasm i sufism (unele aspecte sînt atît de
minii cu inima în timpul rugciunii, iar aceasta nu se apropiate o simpl coinciden ar prea exclus),
încît
realizeaz decît prin harul lui Dumnezeu, la vremea cine a împrumutat de la cine ?
Avem aici un cîmp fascinant de cercetare, dei cu Mîntuitorul i Izbvitorul lumii. Rugciunea lui Iisus
greu se poate ajunge la o concluzie definitiv. Un este deci mult mai mult decît o metod sau o tehnic
lucru îns nu trebuie uitat: în afara asemnrilor sînt izolat. Ea
poate fi trit numai într-un anume con-
i deosebiri. O
comparaie cu un fapt asemntor text; separat de acest context, Rugciunea lui Iisus
dintr-un cu totul alt domeniu ar fi binevenit. Toate îi pierde semnificaia proprie.
tablourile sînt încadrate într-o ram, iar aceasta poate Contextul Rugciunii lui Iisus este înainte de toate
avea unele trsturi comune la toate tablourile. un context de credin. Invocarea Numelui lui Iisus
Totui, tablourile pot fi cu totul diferite unele de presupune c
cel ce se roag crede în Iisus Hristos ca
altele. Importana o d
tabloul, nu rama. în cazul Fiu Dumnezeu i Mîntuitor. în muli
al lui dintre noi
Rugciunii lui Iisus, tehnicile corporale constituie într- aceast credin este probabil nesigur i oscilant;
un oarecare fel aceast încadrare în ram. "Rama" poate c ea coexist cu îndoial. Sîntem adesea
Rugciunii lui Iisus se aseamn desigur diferitelor nevoii s strigm ca tatl din Evanghelie: "Cred
"rame" necretine, dar aceasta nu trebuie s ne fac Doamne, ajut necredinei mele" (Marcu 9,24). Dar cel
insensibili la caracterul unic al tabloului, Ia caracterul puin s avem dorina de a crede; cel puin avem, s
cretin bine distinct al Rugciunii. Punctul esenial în în mijlocul tuturor incertitudinilor, o scînteie de iubire
Rugciunea lui Iisus nu-1 constituie actul repetiiei, pentru acest Iisus pe care-1 cunoatem atît de puin.
precum nici poziia corpului sau felul de a respira, ci Contextul Rugciunii lui Iisus este în al doilea rînd
Persoana ctre care ne adresm: Iisus Hristos un context de comuniune. Nu invocm Numele lui
Mîntuitorul, Fiul lui Dumnezeu i Fiul Mriei, Dum- ca indivizi separai unii de alii, încredinîndu-ne
Iisus
nezeu-Omul. numai propriilor noastre puteri interioare, ci în

Folosirea unei tehnici corporale în cadrul calitate de membri comunitii eclesiale. Sfinii
ai
Rugciunii lui Iisus nu trebuie s
ne înele privitor la Barsanufie, Grigore Sinaitul sau Teofan Zvorîtul
adevratul caracter al acestei Rugciuni. Rugciunea recomandau practica Rugciunii lui Iisus numai
lui Iisus nu se reduce la o tehnic care s ne ajute în membrilor botezai ai Bisericii, numai participanilor
voina de a ne concentra. Nu poate fi în nici un caz activi la viaa sacramental
a Bisericii prin Mrturisire
vorba de o "yoga cretin", un fel de "meditaie i prin împrtirea cu Sfintele Taine. Ei n-au con-
siderat niciodat practica Rugciunii
transcendental", sau de "mantra cretin ,1
aa cum lui Iisus ca un
încearc unii s-o prezinte. Ea este invocarea Per- înlocuitor al Sfintelor Taine; cel care era sftuit
s
soanei lui Dumnezeu fcut om, Iisus Hristos, invoce Numele lui Iisus era evident un membru prac-
50 Puterea Numelui
Rugciunea lui Iisus 51
ticant i participant la comuniunea Bisericii.

prin însinatura Sa i-a asumat în sine omenirea
Totui, în vremea noastr, cînd observm pe de o s
pentru ca noi, oamenii, putem participa, prin har,
parte o anumit criz eclesial, iar pe de alt parte o dumnezeirea Sa, devenind, dup cuvîntul Sfmtului
la
dorin de a cunoate adevrul, muli practic Apostol Petru "prtai la natura dumnezeiasc" (II
Rugciunea fr s membri practicani ai
lui Iisus fie
Petru 1,4). Rugciunea lui Iisus, adresat Cuvântului
vreunei Biserici, fr s aib o credin clar în Iisus întrupat, este un mijloc de realizare în noi a tainei
Hristos. S-i condamnm? S-i împiedicm? Dac îndumnezeirii prin care ajungem la adevrata
sînt sinceri în cutarea izvorului vieii nu-i con- s asemnare cu Dumnezeu.
damnm. Iisus nu condamn pe nimeni, în afar de Rugciunea lui Iisus, unindu-se cu Dumnezeu, ne
ipocrii. Cu toat smerenia îns i cu toat contiina ajut sparticipm la taina perihorezei de iubire a
puintii propriei noastre credine, situaia unor celor Trei Persoane ale Sfintei Treimi. Cu atît mai
astfel de persoane trebuie considerat totui ca o mult Rugciunea devine o parte din noi înine, cu atît
anomalie. ptrundem mai adînc în micarea de iubire trit de
Tatl, de Fiul i de Duhul Sfînt. Despre aceast
iubire Sfîntul Isaac irul afirm: "Iubirea nu este
IX.Sfîritul cltoriei altceva decît "împria" despre care a amintit Dom-
nul atunci cînd a spus ucenicilor Si "c nu vor mai
Scopul invocrii Numelui lui Iisus, a ca de altfel mînca (Pastele) pîncînd nu va fi desvîrit în
oricrei rugciuni cretine, este identificarea împria lui Dumnezeu" (Luca 22,16). Aceast hran
rugciunii noastre cu rugciunea pe care Iisus, marele pe care o vor mînca împreun nu este altceva decît
Preot, o înal în noi ctre Dumnezeu Tatl; este iubirea... Cînd am ptruns în taina iubirii, am
ptruns
identificarea vieii noastre cu viaa Sa, suflul nostru în Dumnezeu i
cltoria noastr s-a terminat; sîntem
unindu-se Suflului Dumnezeiesc ce susine universul. astfel ajuni în insula de dincolo de lume, în împria
Obiectivul final poate fi descris i prin expresia patris- Tatlui i a Fiului i a Sfmtului Duh, crora se cuvine
tic de "îndumnezeire" "Numele lui Iisus, ce
. slava i puterea în veci".
U
slluiete în inim, confer omului puterea îndum- In tradiia isihast, taina îndumnezeirii este trit
42
nezeirii", zice Printele Serghie Bulgakov. "Dum- cel mai adesea în forma
unei viziuni de lumin.
nezeu s-a fcut om, zice Sfîntul Atanasie, pentru ca Aceast lumin perceput de rugciune nu
sfini în
omul s devin dumnezeu".** Cel ce este Dumnezeu este nici lumina simbolic a minii, nici lumina
material, sesizat de simuri, adic lumina creat. Dumnezeu i-i înal cînt de laud. Am îneles deci ceea
Aceast lumin nu este altceva decît lumina necreat ce Filocalia numete "cunoaterea vorbirii (tainice) a
a dumnezeirii ce izvora din Hristos Schimbarea Sa
la tuturor creaturilor (despre Dumnezeu)"... Am simit
la Fa pe Muntele Taborului, lumin ce va strluci atunci o iubire arztoare pentru
46
Iisus Hristos i pentru
asupra lumii întregi la cea de-a doua Venire a Sa. toate fpturile lui Dumnezeu"!
Descriind viziunea Sfintului Pavel, "rpit... pîn ia al în acelai sens, Printele Serghie Bulgakov spunea:
treilea cef (II Palama
Cor.12,2-4), Sfîntul Grigore "Strlucind prin inim, lumina Numelui lui Iisus
vorbete în aceti termeni despre lumina dum- lumineaz tot universuP.
nezeiasc: "Pavel "vede o lumin care nu are sfirit b) transfigurarea relaiei pelerinului cu ceilali
nici în sus, nici in jos, nici în prf) este o lumin ce oameni;
strlucete asemenea unui soare infinit mai luminos i "Am început din nou s cltoresc. Acum îns nu
mai mare decît universul; iar în mijloc se gsete\el mai mergeam ca înainte, plini de frmîntare. Invocarea
însui cu totul transformat în ochi (contemplativ)" i
«45
Numelui lui Iisus m
umplea de bucurie. Toat lumea
Aceasta este viziunea slavei de care sîntem învred- era
îmi
bun pentru
fcea
mine, toi m iubeau...
vreun ru, îmi ziceam: "Cît de dulce e
Dac cineva
nicii prin invocarea Numelui, Rugciunea lui Iisus
ptrunzînd fiecare prticic a vieii noastre de Rugciunea lui Iisus!" Rana i mînia dispreau, iar eu
48
strlucirea Schimbrii la Fa. uitam totur.
Rostirea neîncetat a Rugciunii lui Iisus are dou "întrucît ai fcut unuia dintr-aceti frai ai Mei, prea
efecte asupra autorului anonim al "Povestirilor unui mici, Mie Mi~ai fcut" (Matei 25,40), zice Hristos.
pelerin rus" : Rugciunea lui Iisus ne ajut s-L vedem pe Hristos
a) transformarea relaiei sale cu fptura material în tot omul i tot omul în Hristos.
ce-1 înconjoar; toate lucrurile devin transparente, In concluzie, Rugciunea lui Iisus nu este o fug de
devin tain a prezenei lui Dumnezeu; lume sau o negare a acesteia, ci, dimpotriv, o slujire
"Rugîndu-m din inim, totul în jur îmi prea intens a lumii. Ea nu desconsider creaia lui Dum-
minunat si plin de slav. Arborii, iarba, psrile, nezeu, ci o reaeaz în lumina valorii supreme, în
pmîntul, aerul, lumina preau s-mi zic c
totul se Dumnezeu:
datoreaz omului; c
toate lucrurile sînt martorii iubirii "Putem aeza Numele lui Iisus asupra oamenilor,
lui Dumnezeu pentru om; c
totul arat iubirea lui asupra crilor, asupra florilor, asupra a tot ceea ce
Dumnezeu i-i înal cînt de laud. Am îneles deci ceea mtUnim, vedem igîndim. Numele lui Iisus poate deveni
cunse a tuturor i a fiecruia, imprimînd amprenta baye de Bellefontaine, p.81.

divin asupra lumii Am putea vorbi
de taina aici A:Capitole\ 113 (PG 150, 1280 A). A se vedea Kallistos Ware:
preoiei împrteti a tuturor credincioilor. în unire cu The Jesus Prayer in Saint Gregory of Sinai, în Eastern Churches
Review IV, 1972, p.8.
Marele Preot, implorm cu toi Duhul Sfînt; trans-
formm rugciunea în tain (a Împriei Cerurilor)".49
5. "Vremea este s
lucreze DomnuF - (Psalmul 118, 126). în textul
grecesc este folosit cuvin tul kairos - timp (vreme). Kairos
Rugciunea înseamn aciune eficient; cel ce se înseamn aici momentul decisiv, momentul potrivit pentru
roag primete o mare putere. Acest lucru se poate rugciune.
afirma pentru orice rugciune, dar mai ales pentru 6.*Capitole\ 113 (PG 150, 1277 D).
7. Centurie, 4 (PG 147, 637 D).
Rugciunea lui Iisus. Practicat în mod special de
8. înOccidentul medieval exista o devoiune a inimii pentru
monahi i monahii , aceast rugciune poate fi ros- Numele Sfînt al lui Iisus. Chiar dac existau unele diferene în
tit cu mare folos i de laicii de toate categoriile; raport cu Tradiia bizantin în acest domeniu spiritual, totui
cstorii sau nu, medici i psihiatri, muncitori, cîteva note paralele pot fi stabilite cu uurin. Prezentul studiu
profesori sau oferi de autobuz. Invocarea îns nu îi propune analiza invocrii Numelui lui Iisus în Occi-
Numelui
lui Iisus cu atenie d fiecruia mai mult putere în
dent. Pentru acest subiect, a se vedea: Kallistos
Name of Jesus", în Sobornost, 42,1982, pp. 163-184.
Ware *The Hofy
îndeplinirea sarcinilor sale; ea nu separ pe oameni 9. A Monk of the Eastern Church, On the Invocation ofthe Name
între ei, ci-i unete puternic, aa cum nimic altceva of Jesus, în The Fellowship of Saint Alban and Sergius, Londra,
n-ar putea face, sensibilizîndu-i pe "unii la nelinitea 1956, p.5-6.
i frmîntrile celorlali. Rugciunea lui Iisus face din 10. Despre linite i rugciune 2 (PG 150,1316 B).
11. L'Art de la Priere, $.112
fiecare "un om pentru ceilali", un instrument viu al
12. Fratele Laureniu (1611-1691), monah carmelit, The Practice
participrii la pacea lui Dumnezeu, un centru dinamic ofthe Presence of God, Londra, 1962 p.13,16.
de împcare. 13. Arhim. Sofronie, The Undistorted Image: Staretz Silouan,
Londra, 1958, 40-41.
14. Citat de E.Behr-Sigel, La Priere de Jesus ou le mystere de la
spiritualite monastique orthodoxe, în "Dieu vivant",
8, 1977, p.81.
Note 15. L'Art de la Priere, p.149.
16. Pstorul lui Hermas, IX, 14.
1. Tito Colliander, Le Chemin des ascetes, Ed. Abbaye de 17. I. Pedersen, Israel, voi. I, Londra, 1926, p.245-249.
Bellefontaine, p.13.
2. Concise Oxford Dictionary.
18. A se vedea Filocalia XI, 1990.
19. Scara, 21 i 27; Filocalia DC, 1980.
3. Sf.Teofan Zvorîtul, citat de Arhim. Kallistos Ware: L 'Art 20. Kallistos Ware, The Jesus Prayer in Saint Gregory of Sinai,
de la Priere, Antologie de 9 textes spirituels sur Ies Pliere. Ed.Ab-
p.14-15.
21. L'Artdela Pliere, p.130.

22. Fiiocalia XI, 1990.
A se vedea, de asemenea, Andre Bloom, Contemplation et As-
ceze: contribution orthodoxe; Technique et contemplation, în
23. Despre pocin (PG 65, 981 B). Etudes carmelitaines, nr.28, Bruges, 1949, p.49-67.
24. Cent textes sur la Connaissance et le Discernement, 59, în 38. Defense des saints hesychastes, 1,11,7, Louvain, edites de
"Sources chretiennes", 5 bis, Paris, 1955,p. 119. Meyendorff, 1959, vol.I,p.97.
25. Capitole, 27.
39. The Arena: on Offering to Contemporary Monasticism, trad.
26. Despre rugciune, 70 (PG 79, 1181 C). Arhim. Lazarus, Madras, 1970, p.84.
27. Struina în rugciune, 7(PG 150, 1340 D). 40. Op.cit., p.81.
28. Citat din SfTeofan Zvoritul, L'Artdela Priere, p.136. 41. A se vedea L. Gardet, Un probleme de mystique comparee:
29. Idem, p.135. nom dans musulmane,
la mention du divin (dhikr) la mystique în
30. Sacrement de l'amour: le Mystere conjugal a la lumiere de la Revue thomiste, LII, 1952, p.642-679: LIII, 1953, p.197-216.
Traduion orthodoxe, Paris, 1962, p. 83. 42. L'Orthodoxie, Lausanne, 1980, p.164.
31. Richard Kehoc, The Scriptures as Word
of God, în Eastern 43. întruparea Cuvtntului, 54.
Churches Quarterly, VIII, 1947, p.78. 44. Mystic Treatises, trad. Wensirck, p.21 1-212.
32. John B. Dunlop, Starets Ambrosy: Model for Dostoievsky's 45. Defense des saints hesychastes, 1,111,21, editat de Jean Meyen-
Starets Zossima, Belmont, 1972, p.22. dorff, vol.I,p.l56.
33. Omilii, XV, 32 i XLIII/7.
46. p.56,57,69.
34. Marele duhovnic din Sfîntul Munte Atos, Sfintul Siluan
47. L'Orthodoxie ,p.l64.
(1866- 1938), a primit darul rugciunii continue a minjii în 48. p.38,40.
inim numai dup trei sptmîni de rostire a Rugciunii lui 49. Nadejda Gorodetzky, The Prayer of Jesus, Blockfriaro,
Iisus. Biograful su, Arhim. Sofironie, afirm cu dreptate c XXIII,1942,p.76.
experiena Sf.Siluan constituie "un dar sublim i rar". însui
Sf.Siluan i-a dat seama mai tîrziu c
acest dar al rugciunii
curate este o experien destul de neobinuit, of The Undis-
tarted Image, p.24.
35. Mystic Teatises by Isaac ofNineveh, Amsterdam, 1923, p.U3.
36. "Ilie s-a suit în vîrful Carmelului i s-a aplecat la pmînt pîn
a atins genunchii cu faa sa" (III Regi, XVIII, 42). se vedea A
de asemenea exemplul unui monah rugîndu-se în aceast poziie,
exemplu descris de un manuscris grec din sec al XMea, LMeyen-
dorff, Saint Gregoire Palamas et la mystique
orthodoxe, Paris,
1959,p.92.
37. Pentru o mai ampl domeniul controlului
bibliografie în
asupra respiraiei, a se vedea: Kallistos Ware, The Jesus Prayer
in Saint Gregory of Sinai, în Sobornost, 4:2,1982,p.l4,
nota 55.
Sfîntul Grigorle Slnaitul
Despre cele dou feluri

ale rugciunii
Sînt dou feluri ale unirii, mai bine zis cîte o intrare
din fiecare parte la rugciunea minii, care se
lucreaz prin Duhul în inim. Sau mintea o ia înain-
tea ei, lipindu-se acolo de Domnul (I Cor.6,17), cum
zice Scriptura, sau micîndu-se mai întîi lucrarea în
chip treptat atrage mintea în locul veseliei i o leag
de chemarea Domnului Iisus i în unirea cu EL Cci
dei Duhul lucreaz deosebit în fiecare, precum
voiete, cum zice Apostolul (I Cor.12,11), dar o dat
premerge una, alt dat alta, în cele dou feluri
pomenite mai înainte.
Uneori lucrarea se ivete în inim, se înelege,
dup împuinarea patimilor, prin chemarea continu
a lui Iisus Hristos, care face s
se arate cldura
dumnezeiasc; cci Dumnezeul nostru este foc ce
mistuie patimile, cum zice Scriptura (Deut.4,24). Al-
teoriDuhul atrage mintea la sine, strîngînd-o în
adîncul inimii i oprind-o de la împrtierea
60 Fragmente fîlocalice Rugciunea lui Iisus 61
obinuit. Atunci mintea nu mai e dus din Ierusalim cu mintea, sau cu sufletul: "Doamne Iisuse Hristoase,
în robie la asirieni, ci-i mut locuina din Babilon în mUuiete-mt\ Pe urm, pentru îngustimea, os-
Sion, la loc mai înalt. Atunci poate zice i ea cu teneala i greutatea lucrului, ca unul ce e fcut con-
proorocul: "Tie se cuvine cîntare, în Sion, i Tie se va tinuu, (fiindc cele trei cuvinte nu sînt o mîncare care
da rugciune în Ierusalim" (Ps.4,2);
sau iari: "Cînd
a întors Domnul robia Sionuluf\?s. 125,1); sau iari:
s se poat mînca continuu, iar "cei ce M mnînc
mut-i
pe Mine vor flmînzi înc& (înel.Sir.29,21),
n
Bucura-se-va Iacob i veseli-se-va Israel." (Ps. 52,7); mintea la cealalt jumtate i zi : "Fiul lui Dumnezeu,
adic mintea vztoare i lucrtoare, care cu Dum- miluiete-m!". Dar zi mult fiecare jumtate, cci nu
nezeu, prin lucrare, biruie patimile i-L vede pe El trebuie s le schimbi necontenit, din lene, fiindc
prin contemplaie, pe cît îi este cu putin. Mintea plantele ce se rsdesc continuu nu prind rdcin.
aceasta , chemat atunci ca la o mas prea Infrîneaz-i i micarea nu rsufli
plmînilor, ca s
îmbelugat, cînt, veselindu-se într-o desftare dum- în voie, cci suflarea plmînilor, care pornete de la
nezeiasc: " mea mas,
Gtit-ai înaintea împotriva inim, întunec mintea i risipete cugetarea, rpin-
celor ce m necjesc" (Ts.20,5), adic împotriva d-o de acolo. Ca urmare, sau o pred roab uitrii,
dracilor i a patimilor. sau o face s
judece unele în locul altora,
îndreptîndu-se, fr s simt, spre cele ce nu trebuie.
Iar de vezi ivindu-se sau luînd chip în mintea ta
Cum trebuie s fie fcut rugciunea? necuriile duhurilor sau ale gîndurilor, nu te s
sperii. Chiar dac i se arat înelesuri bune ale
"Dimineaa s semeni smîna ta", zice Solomon, lucrurilor, nu le bga seam. Ci înfrînîndu-i
în
adic smîna rugciunii. "Iar seara nu încetezes rsuflarea, pe cît e cu putin, i încuind mintea în
mîna ta" (Eccl.11,6), ca nu cumva s
fie o vreme care inim i svîrind neîncetat i struitor chemarea
s despart rugciunea ta continu i nimereti s Domnului Iisus, s
le arzi i s le opreti pe acestea,
ceasul în care s
fie auzit. Fiindc nu cunoti, zice, iar pe ei s-i biciuieti în chip nevzut prin dum-
care va ajunge la int, aceasta sau aceea. ezînd deci nezeiescul nume. Cci zice Scrarul: "Biciuiete pe
de diminea pe un scaun ca de-o palm, adun-i vrjmai cu numele lui Iisus, fiindc nu e arm mai
mintea din partea conductoare, în inim, i ine-o puternic decît aceasta, în cer i pe pmînt"
în ea. Aplecîndu-te apoi cu încordare, ca s simi
durere în piept, în umeri i în grumaz, strig struitor
62 Fragmente filocalice Rugciunea lui Iisus 63
Despre felul cum trebuie inut mintea tos Iisus.
Afl c nimeni nu poate de la sine s in

mintea,
de nu va fi inut de Duhul. Cci este nestatornic, Despre alungarea gîndurilor
nu de la fire, pentru c
e pururea în micare, ci
fiindc i-a însuit obinuina împrtierii prin nepur- Nici un începtor nu poate alunga vreodat vreun
tare de grij, deprinzîndu-se de la început cu aceasta. gînd, dac nu-1 alung Dumnezeu. Cci numai cei
Cci prin clcarea poruncilor Celui ce ne-a nscut pe puternici pot rzboi i alunga gîndurile. Dar i acetia
noi a doua oar, ne-am desprit de Dumnezeu, nu de la ei alung gîndurile, ci împreun cu Dum-
pierzînd simirea înelegtoare a Lui i unirea cu El nezeu poart rzboiul împotriva lor, ca unii ce au
întru simire. Alunecînd mintea de acolo i îmbrcat toate armele Lui.
desprindu-se de Dumnezeu, e purtat în toate cheam pe Domnul Iisus,
Iar tu, venind gîndurile,
prile ca o roab. Ea nu mai poate s
se opreasc des i cu struin i vor fugi. Cci nerbdînd cldura
altfel, decît numai dac se supune lui Dumnezeu rugciune, fug ca arse de foc. "Bate
inimii izvorît din
i
e oprit de El i se unete cu El cu veselie, rugîndu-se pe cei ce te rzboiesc cu numele lui Iisus", zice
Lui neîncetat i struitor, mrturisindu-i Lui, în Scrarul, fiindc Dumnezeul nostru este foc ce mis-
fiecare zi, înelegtor toate cîte am greit;
în chip tuie toat rutatea (Deut.4,24). Domnul cel grabnic
atunci El iart îndat toate celor ce I se roag cu la ajutor "va face îndat dreptate celor ce strig din tot
smerenie i cu zdrobire de inim i cheam pururea sufletul ctre El, ziua i noaptea."(Luca 8,7)...
numele Lui cel sfînt. Cci
"Mrturisii-v Dom-
zie:
nului i chemai numele cel sfînt al Lui (Ps.104,7). 1
'
(Sfîntul Grigorie Sinaitul, Despre linitire i despre cele
Rsuflarea cu gura strîns ine mintea dar numai în,
dou feluri ale rugciuni, Filocalia VII, Bucureti, 1977,
parte i iari împrtie. Dar cînd vine lucrarea
se pag. 171-173,187-189).
rugciunii, ea ine cu adevrat mintea la sine i o
veselete i o libereaz din robie. Se întîmpl uneori
îns, cmintea se roag i st în inim, dar cugetarea
rtcete i se îndeletnicete cu altele. Aceasta nu se
supune nimnui, decît numai celor desvîrii în
Duhul Sfînt, care au ajuns la neîmprstierea în Hris-
Sfîntul Grlgorle Palama
Despre rugciune
roag cu mintea cu adevrat trebuie s

Cei ce se
fie neptimai i s fi lepdat legtura cu lucrurile
aflate la mijloc, (între ei i Dumnezeu), cci numai
aa pot ajunge rugciunea netulburat; iar cei ce
la
n-au ajuns la aceast msur (a neptimirii), dar se
silesc spre ea, trebuie s
treac peste împtimirea de
plcere (dulcea împtimire), ca s
se elibereze cu
totul de împtimire. Dar pentru aceasta trebuie s
fac moart cu totul pornirea pctoas a trupului,
care const din izbvirea de împtimire, iar gîndul
s-1 aib mai tare ca micrile rele ale patimilor din
lumea cugetrii, ceea ce înseamn depirea
împtimirii de plcere. Iar dac e aa, precum i este,
pîn ce ne stpînete împtimirea nu putem gusta
rugciunea minii nici mcar cu cuvîntul de pe vîrful
buzelor, i avem nevoie s simim prin simul
pipitului numaidecît durerea postului, a privegherii
i a altora ca acestea, dac vrem sne îngrijim de
rugciune. Cci numai prin ea se mortific pornirea
66 Fragmente filocalice
pctoas a trupului i gîndurile care mic patimile

animalice se fac mai cumptate i mai slabe. Ba nu
numai atîta, ci aceasta aduce i începutul sfinitei
strpungeri a inimii, prin care se terg i întinciunile
necurate de mai înainte i care face pe Dumnezeu Sfîntul Grigorie Palama
mai presus de toate milostiv i înduplecat de
rugciune. Cci "inima zdrobit Dumnezeu nu o va
n
w/gÎM (Ps.50,19), dup David, iar dup Teologul
Grigorie "de nimic nu are Dumnezeu mai mult grij Despre rugciunea
ca de greaua ptimire". De aceea i Domnul a învat
în Evanghelii c "mult poate rugciunea însoit de
neîncetat
post" (Marcu 9, 29, Matei 17,21.)
De aceea i Sfîntul Pavel, care
a tiut mai bine
decît noi folosul cel mare pe care-1 aduce rugciunea,
(Sf.Grigorie Palama, Cuvinte pentru cei ce se linitesc cu
evlavie. Al doilea din urm\Despre rugciune, Filocalia,
cele din
ne-a îndemnat s
ne rugm neîncetat (1 Tes.5,17).
VII, Bucureti, 1977, pag.228-229).
N-a voit el s sftuiasc
niciodat vreun lucru greu
i cu neputin, pe care nu l-am fi putut împlini, cci
atunci ne-am fi artat ca neasculttori i clctori ai
poruncii lui i
drept urmare vrednici de osînd. Ci
scopul Apostolului, care a zis s
ne rugm neîncetat,
s
a fost ca ne rugm cu mintea noastr, ceea ce este
cu putin s facem totdeauna. Cci i cînd facem un
lucru de rnîn i cînd ne plimbm i cînd edem i
cînd mîncm i cînd bem, totdeauna putem
s ne
rugm cu mintea noastr i s
facem rugciunea
minii bine plcut lui Dumnezeu i adevrat. Cu
trupul putem s lucrm i cu sufletul s
ne rugm.
Omul din afar poate s împlineasc orice slujb cu
trupul i omul dinuntru poate s
fie druit slujirii lui
Dumnezeu i s
nu lipseasc niciodat de la lucrul
cel duhovnicesc al rugciunii cu mintea. neCci aa
poruncete Dumnezeu-Omul Iisus în Sfînta Evan- rînduial ale trupului, precum i cei trei tineri au stins
ghelie, zicînd: "Iar tu cînd te rogi, intr în
cmara ta vpaia cuptorului (Dan.7,25- 26). Cu aceast lucrare
i închizînd ua ta, roag-te Tatlui tu întru ascuns" a rugciunii minii îmblînzesc patimile, precum i
(Matei 6,4). Cmara sufletului este trupul. Uile Daniel a îmblînzit leii slbatici (Dan.6,18 urm.). Cu
fiinei noastre sînt cele cinci simuri. Sufletul
intr ea coboar rou Sfîntului Duh în inima lor, precum
în cmara lui, cînd mintea nu umbl de colo a coborît Ilie ploaia în Cârmei (3 Imp. 18,45).
pîn
colo în lucrurile lumii, ci struiete în inima noastr. Aceast rugciune a minii este cea care urc pîn
i simurile noastre le închidem i rmîn asigurate, la tronul lui Dumnezeu i se pstreaz în cupe de
cînd nu le lsm s se alipeasc de lucrurile supuse aur ca sfie tmîiat cu ea Domnul, precum zice Ioan
lor i artate. în felul acesta mintea rmîne liber Cuvînttorul de Dumnezeu în Apocalips: "i
de orice împtimire lumeasc i se unete prin douzeci si patru de btrîni au czut înaintea Mielului,
rugciunea ascuns a minii cu Dumnezeu Tatl avînd fiecare alute i cupe de aur pline de tmîie, care
nostru. i atunci zice: "Tatl tu cel ce vede întru sînt rugciunile Sfinilor"(Apoc.5,7). Aceast
da ie la artare" (Matei 6,6).
ascuns, îi va rugciune a minii este o lumin care lumineaz
Dumnezeu, cunosctorul celor ascunse, vede totodeauna sufletul omului i aprinde inima lui cu
rugciunea minii tale i o rspltete cu daruri flcrile iubirii lui Dumnezeu. Ea este o verig care
artate i mari. Pentru c
aceasta este rugciunea ine unii i împreunai pe Dumnezeu i omul. O, har
adevrat i desvîrit i ea umple sufletul de harul neasemnat al rugciunii minii! Ea face pe om s
dumnezeiesc i de darurile (harismele) duhovniceti. fie totdeauna în convorbire cu Dumnezeu. O, lucrare
Cci cu cîf închizi mirul mai mult în vas, cu atît vasul cu adevrat minunat i deosebit! S
fii deodat cu
rspîndete mai mult mireasm. Aa e i cu oamenii trupeti i s te afli cu Dumnezeu în chip

rugciunea: cu cît o întipreti mai mult în inima ta, înelegtor. îngerii nu au glas material, ci cu mintea
cu atît o umple mai mult de harul dumnezeiesc. lor aduc lui Dumnezeu doxologia neîncetat. Aceasta
Fericii i norocoi sînt cei ce se obinuiesc cu acest este lucrarea lor. Ei îi este închinat toat fiina lor.
lucru ceresc, cci cu* el biruiesc orice ispit de la Deci i tu, frate, cînd intri în cmara ta i închizi
dracii cei ri, precum i David a biruit pe îngîmfatul ua, sau cînd mintea ta nu sare de colo pîn colo, ci
intr în inima ta i simurile tale sînt întrite, i nu
Goliat (1 Imp.17,51). Cu ea sting poftele fr
sînt pironite de lucrurile lumii acesteia, i pe lîng
aceasta te rogi totdeauna cu mintea

ta, te faci
asemenea cu sfinii îngeri; i Tatl tu, care
vede
rugciunea ta tainic, pe care o aduci în ascunsul
inimii tale, te va rsplti cu mari
daruri (harisme)
Nichifor din singurtate
întru artare. i
ce bun mai mare i mai bogat poi
s afli decît acesta, de a te afla, cum am spus,
împreun cu Dumnezeu în chip înelegtor i de a fi
în convorbire neîncetat cu El? Cci fr El nu Despre rugciunea inimii
poate s fie vreodat vreun om fericit nici aici, nici
în cealalt via.
Drept aceea, frate, oricine ai
tii c
rsuflarea pe care o rsuflm este aerul
cînd
tale cartea aceasta i, citind-o,
fi, iei în mîinile acesta. i
îl respirm nu pentru altceva, ci pentru
vei cerca folosul ei în
inim, cci ea este o pricin a vieii i a cldurii
sufletul tu, te rog cu cldur,
adu-i aminte faci s trupului. Deci inima trage aerul ca s-i împing
i o rugciune ctre Dumnezeu, cu un "Doamne cldura ei afar prin expirare, iar ei s-i procure o
miluiete", pentru pctosul suflet al aceluia care s-a
temperatur bun. Iar pricinuitorul acestei lucrri,
ostenit cu
aceast carte i al aceluia care a cheltuit
sau mai bine zis slujitor al ei, este plmînul, care fiind
ca s
o tipreasc. Cci acetia au mare nevoie
de zidit de Fctor fr desime, ca nite foi, primete i
rugciunea ta, ca s
afle mila dumnezeiasc pentru scoate uor coninutul lui. Astfel inima, trgînd prin
sufletul lor i tu pentru al tu. Fie, fie !
aerul respirat rcoarea la sine i împingînd de la sine
(Din viaa Sftntului

cldura, pzete fr abatere rînduiala pentru care a
Grigorie, Arhiepiscopul Salonicului, fost zidit spre susinerea vieii. Tu deci ezînd i
Filocalia, VIII, Bucureti, 1979, pag. 550-552.)
adunîndu-i mintea, împinge-o i silete-o pe calea
nrilor pe care intr aerul în inim, coboare s
împreun cu aerul inspirat în inim. i intrînd acolo,
nu-i vor mai fi fr
veselie i fr
bucurie cele de
dup aceea. i precum un brbat oarecare fiind
cltorit de la casa sa, cînd se întoarce nu mai tie
ce s fac de bucurie c s-a învrednicit s se
întîlneasc cu copiii i cu nevasta, aa i mintea cînd
72 Fragmente filocalice Rugciunea lui Iisus 73
se întîlnete cu sufletul seumple de o bucurie i rugciunilor, psalmilor i altora. D-i deci acestei
veselie de negrit. Drept aceea, frate, obinuiete-i
cugetri, deprtînd de la ea orice gînd - i aceasta o
mintea s
nu ias degrab de acolo. Cci la început poi dac vreid-i deci pe: "Doamne Iisuse Hris-
-
e nepstoare poate, din pricina închiderii înuntru toase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m!" i silete-te
i a strîmtorrii. Dar dup ce se obinuiete, nu-i mai ca în loc de orice alt gînd s strigi pururea în luntru
plac rtcirile pe afar. Cci "împria cerurilor este aceste cuvinte. Iar inînd aceasta mai mult vreme,
înuntrul nostru" (Luca 17,21). Pe aceasta privind-o i se va deschide prin aceasta i intrarea inimii,
acolo i cerînd-o prin rugciune curat, toate cele din precum i-am scris, fr nici o îndoial, cum am
afar le socotete urîte i neplcute. cunoscut i noi prin cercare. i îi va veni, împreun
Dac deci, cum poi intra de la prima
s-a zis, M« cu luarea- aminte mult dorit i plcut, i toat ceata
încercare în locul inimii pe care i l-am artat, virtuilor, dragostea, bucuria, pacea i celelalte, prin
mulumete lui Dumnezeu, i slvete-L i salt i te care vei dobîndi cererile tale în Hristos Iisus, Domnul
tine de lucrarea aceasta pururea. Iar ea te va înva nostru, Cruia, împreun cu Tatl i cu Duhul Sfînt
pe tine cele ce nu le tii.s tii i aceasta
Dar trebuie I se cuvine slava, stpînirea, cinstea i închinciunea,
c, ajungînd mintea acolo, nu trebuie s tac i s acum i pururea i în vecii vecilor. Amin.
stea dup aceea degeaba. Ci s aib ca lucru i
îndeletnicire neîncetat rugciunea: "Doamne Iisuse (Cuvînt plin de mult folos despre rugciune, trezvie §i paza
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m"! S nu inimii, al lui Nichifor din singurtate, Filocalia, voi. VII,
mai conteneasc niciodat din aceasta. Cci aceasta, Bucureti , 1977, p.26-32.)
inînd mintea neîmprtiat, o face nu poat fi s
prins i atins de momelile vrjmaului i o ridic la
dragostea i dorul dumnezeiesc în fiecare zi.
Iar dac, ostenindu-te mult, o frate, nu poi totui
intra în prile inimii, precum i-am artat, f ceea
ce-i spun i cu ajutorul lui Dumnezeu vei afla ceea
ce caui. tii c partea cugettoare a fiecrui om este
în piept, cci înluntrul pieptului, tcînd noi cu
buzele, vorbim, ne sftuim cu noi înine, dm rînd
în vreo privin de contiin.

înainte de toate îns trebuie s-i cîtigi trei lucruri
i aa s porneti spre inta cutat: lipsa de griji în
Sfîntul SImeon Noul Teolog privina lucrurilor neîndreptite i îndreptite, adic
moartea fa
de toate; contiina curat pzindu-te
neosîndit de contiina proprie; i neîmptimirea,
nelsîndu-te atras de nimic din ce-i al veacului acesta,
Despre al treilea fel de sau al trupului.
Apoi ezînd într-o chilie linitit i într-un col

rugciune retras, iaaminte s
faci ceea ce-i spun: închide ua
i ridic-i mintea de la tot ce e deert sau vremelnic.
Deci tu, de voieti s începi aceast lucrare Apoi întoarce-i partea de jos a obrazului tu, sau
nsctoare de lumin i plin de farmec, fa începutul barba ta spre pieptul tu, ca s
iei aminte, cu mintea
de aici: dup ascultarea cu de-amnuntul, pe care am ta icu ochii ti sensibili la tine însui. ine puin i
zugrvit-o mai înainte, trebuie s Ie faci toate cu s s
i respirarea ta, ca ii i mintea i afli locul unde
contiin. Cci fr ascultare, nu exist nici este inima ta i acolo s
fie în întregime i mintea ta.
contiin curat. Iar contiina aceasta trebuie s o La început vei afla un întuneric i o grosime de
pzeti întîi fa de Dumnezeu, apoi fa de printele nestrbtut. Dar struind i fcînd acest lucru ziua i
tu duhovnicesc i în al treilea rînd fa de oameni noaptea vei afla o minune, o bucurie nesfîrit. Cci
i de lucruri. Fa de Dumnezeu trebuie s-i pzeti îndat ce afl mintea locul inimii, vede ceea ce nu
contiina curat, ca toate cîte Ie tii c
nu slujesc Lui, crede. Vede vzduhul ce se afl în mijlocul inimii i
s nu le faci; fa de Printele tu, ca s le faci toate se vede pe sine în întregime luminoas i plin de
cîte i le spune potrivit scopului ce-1 urmrete, puterea de deosebire. i de aci înainte, îndat ce
neadugînd i netind nimic; fa de oameni trebuie mijete un gînd, înc înainte de a alctui i de a lua
s-i pzeti contiina, ca cele ce tu le urti, altuia chip îl izgonete cu chemarea lui Iisus Hristos i-1 face
s nu Ie faci; iar fa de lucruri trebuie s te fereti s se mistuie. De acum mintea, în ciuda ei pe draci,
de trecerea msurii în tot ce faci: în mîncare, în ridic împotriva lor mînia cea dup fire i îi lovete,
butur i în îmbrcminte. Simplu grind, toate s izgonind pe aceti vrjmai cunoscui cu mintea (in-
le faci ca în faa lui Dumnezeu, ca s nu fii mustrat
teligibili-spirituali) . Celelalte le vei înva, cu ajutorul

lui Dumnezeu, prin pzirea minii, inînd pe Bsus în
inim. Cci ezi, zice, în chilia ta i aceasta te va
înva pe tine toate.
Cuviosul Vas! le de la Poiana Mrului
(Sfîntul Simeon Noul Teolog Metoda sfintei rugciuni

Si ateniuni, Filocalia, voi. VIII, Bucureti, 1979, p.532-
533, 535-537.)
Despre paza minii
Dar cum putem pzi mintea? Urmînd-o în simirea
celor din afar, sau adunînd-o din ele, care o risipesc
prin ele, cînd caut spre lucrurile supuse simurilor?
Vzul privind cele frumoase, sau necuvenite, auzul
auzind cele netede sau coluroase, mirosul mirosind
cele bine sau ru mirositoare, gustul gustînd cele
dulci sau amare, pipitul pipind cele moi sau tari,
pornesc i alearg dup ele ca dup frunzele purtate

de vînt, iar mintea, amestecîndu-se cu ele, cuget la
lucrrile Este cu putin a scpa astfel de
lor.
gîndurile cele de-a dreapta, sau de-a stînga?
Nicidecum i niciodat. Deci dac simurile din afar
nu pot opri mintea de la gînduri, trebuie ca mintea
s fug din simuri în vremea rugciunii, înuntru în
inim, i s
stea acolo surd i mut la toate gîndurile.
Cci de se golete cineva nu numai de vedere, de
auzire i de vorbire, dobîndete oarecare linite de
patimi i de gîndurile cele rele. Dar cu mult mai mult
se va îndulci de odihna de gîndurile cele rele i va
78 Fragmente fîlocalice
gusta bucuria cea duhovniceasc, care se pricinuiete

prin rugciunea minii i prin luarea aminte, cînd va
deprta mintea i de la cele cinci simuri din afar i
o va încuia în cmara cea dinuntru i fireasc, sau Ghervasie monahul
în pustie. Cci precum sabia cea cu dou tiuri, ori
încotro o vei întoarce, taie cu ascuiul ei cele ce se
nimeresc în preajma ei, tot aa lucreaz i rugciunea Tipicul sfintei rugciuni
lui Iisus: uneori fiind întoars spre gândurile cele rele precum de la printele Iosif s-a primit
i spre patimi, alteori spre pcat, spre aducerea
aminte de moarte i de muncile venice. Dup ce se sun clopoelul de sculare, îndat s
de va voi cineva,
Iar fr
aceast rugciune numai te scoli fcînd trei închinciuni pîn la pmînt. începe
cu rugciunea cea cîntat i cu simurile cele din pentru rugciune: "Slav ie Dumnezeul nostru...",
afar i cu împotrivirea cea din afar, surpe s "împrate ceresc...", "Sfinte Dumnezeule..." i, dup
atacurile vrjmailor i s se împotriveasc oricrei "Tatl nostru...", troparele treimice: adic patru
patimi, sau gînd viclean, acela va fi biruit degrab i tropare: "Sculîndu-ne din somn". Apoi: "Venii ne s
de multe ori. Cci diavolul aci îl biruiete pe cel ce i
închinm...", de trei ori, i Psalmul 50: "Milukte-m
se împotrivete, aci i se supune, fcîndu-se c e biruit Dumnezeule...", "Cred într-unui Dumnezeu...". Apoi:
de împotrivirea aceluia. Prin aceasta îi bate joc de "Nsctoare de Dumnezeu..", "Boteztorul lui Hris-
el, fcîndu-1 s se aplece spre slava deart i spre tos..., rugai-v pentru no?\ "Sub milostivirea
ta..." apoi
neatenie i fcîndu-1 s se socoteasc pstor oilor i "Cade-se s te fericim..." i faci otpustul. Apoi începi
învtor. mrturisirea cuprinztoare a tuturor pcatelor, apoi:
"Slbete, las...", "i pe cei ce ne ursc..." i 5o de
(Cuvtnt înainte sau cluz „alctuit din sfintele scrieri... de
metanii mari, sau pe care le ai de la duhovnicul tu
Preacuviosui schimonah Vasile de la Poiana Mruhii,Fi\oca\ia, printe.
voi. VIII, Bucureti 1979,p.590-591. Dup acestea, strînge toate simurile tale, pleac-i
capul pe umrul sting. Apoi închide gura ta i pune
dou degete de la mîna dreapt la piept în partea
sting, mai sus de inim. i
tragi o dat rsuflarea pe
nas încetior,în adîncul pieptului. i acolo zi:
"Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,

miluiete-m" . i s nu umbli cu mintea dup
rsuflarea nasului. Ci acolo în adîncul inimii s
umbreasc zicînd prea doritul nume. Nici s-|i
închipui inima, nici altceva. i aa zici numai un sfert
de ceas, neîngreunînd mintea, findc eti nou
începtor. Apoi mergi la Utrenie i acolo aflînd un
locor, i pune numitele degete peste dulam, iar
acolo capul nu-1 pleca, s
nu te priceap cineva. i
acolo s zici cu mintea un sfert de ceas, iar cu gura
s nu slbeti, o, fr|ioru3 meu.
i dup svîrirea Utreniei, venind la chilie, citete
icoasele Maicii Domnului i ce mai tii. i de vei voi,
d voie somnului puin. i cum detepta, îndat
te vei
începi icoasele. i
iari te rogi cu mintea un sfert de
ceas. i
în vremea Proscomidiei iari un sfet de ceas.
Apoi la ceasul al optulea, iari un de ceas.
sfert
Dup Pavecerni, un sfert de ceas. Apoi mai citete
ce mai tii i te culci. i aa, în fiecare zi de cîte cinci
ori. Ins ascultrile cele ale soborului s nu le treci
cu vederea, chiar de vei scpa vremile artate,
crezînd c
în ascultare este mîntuirea. i mergînd la
ascultare, cu tcerea s
te învredniceti i cu pros-
timea (cu simplitatea). i aa tot cîte puin învei
mintea, neîngreunînd-o.
(Tipicul sfintei rugciuni cea cu mintea, precum de la printele
Iosif s-a primit. S-a scris la 1810, Filocalia, VOl.VIII,
Bucureti, 1979, p.607-609.
Aceasta este adevrata rugciune: a
tcea i a asculta vocea fr
cuvinte
a lui Dumneze din adîncul inimii, a
înceta s lucrezi de unul singur, a
ptrunde în lucrarea lui Dumnezeu.
Kallistos Ware

Kallistos Ware-Puterea Numelui Rugaciunea Lui Iisus in Spiritualitatea Ortodoxa Text

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kallistos Ware-Puterea Numelui Rugaciunea Lui Iisus in Spiritualitatea Ortodoxa Text

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- -

Coperta: Deisis, sec. XVI, mîn. Humor

"Teologia ortodox a rmas în multe privine o co-

dttoare de înviere a spiritualitii Bisericii Or- a început prin

todoxe. munca Printelui Dumitru Stniloae: traducerea

spiritualiti evanghelice. Dup suprimarea violent a "grupului" de la

Cîndv rugai, spunea cu înelepciune un scriitor

Tcei i lsai rugciunea s vorbeasc.

Dumnezeu este în noi. rugciune: a tcea i a asculta vocea fr cuvinte a

"Vremea este a face Domnul Aceasta este ,

tic, ci i în orice fel de rugciune, comun sau prin dumnezeiescul botez".

A patra definiie, aparinînd de aceast dat

chipul i asemnarea Lui. Acest chip a fost îns deja".

lumea occidental, catolic i protestant, fiind

organismului. duhovniceti. Aceast formul poate varia uneori,

Forma exterioar a Rugciunii lui Iisus poate fi

completat i întrit printr-o utilizare "formal\ cînd De Rugciunea nu are prea

ale duhovniciei, cît i celui cu mai mult experien; nu poate spune c

Saul, dup convertirea sa, îi schimb numele în Pavel

aceast perspectiv, i anume c

alte texte scripturistice ce vorbesc de Numele lui

i pe o "pietricic alb", nume ce va fi

propriile noastre fore. propriul nostru efort, ne încredem în puterea ce

Sfîntul Marcu Clugrul; gândurile distinge clar de metodele meditaiei discursive,

în întuneric sau cu ochii închii. "Pzete-i mintea

tici rugciunea luntric, alung tot conceptul, ima- ce se roag.

Zvorîtul afirm: "Rostind Rugciunea lui Iisus, nu

fie însoit de nici o imagine. Totul s

Felul de rugciune descris aici de Paul Evdokimov

elul urmrit nu este "rugciunea inimi?' ci ',

nezeu-Omul. numai propriilor noastre puteri interioare, ci în

ticant i participant la comuniunea Bisericii.

cunse a tuturor i a fiecruia, imprimînd amprenta baye de Bellefontaine, p.81.

21. L'Artdela Pliere, p.130.

Despre cele dou feluri

Despre felul cum trebuie inut mintea tos Iisus.

Afl c nimeni nu poate de la sine s in

roag cu mintea cu adevrat trebuie s

pctoas a trupului i gîndurile care mic patimile

rspîndete mai mult mireasm. Aa e i cu oamenii trupeti i s te afli cu Dumnezeu în chip

aceasta te rogi totdeauna cu mintea

(Din viaa Sftntului

în vreo privin de contiin.

Apoi ezînd într-o chilie linitit i într-un col

teligibili-spirituali) . Celelalte le vei înva, cu ajutorul

(Sfîntul Simeon Noul Teolog Metoda sfintei rugciuni

pornesc i alearg dup ele ca dup frunzele purtate

gusta bucuria cea duhovniceasc, care se pricinuiete

"Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,

S-ar putea să vă placă și