LC 161 PDF

® nr.
12 (161) credinţa
la români
decembrie 2016 / 4,99 lei
Muntele lui Dumnezeu

Răsărit
de soare
protos. ioanichie
Cuvânt despre
taina monahului
pe Sinai
gherontie puiu
O viaţă plină
de minuni
Sfântul Nicolae
Cinstit la Bari,
Meteora şi Betleem
www.lumeacredintei.com Lumea credinŢei / decembrie 2016 1

Nu rataţi
al doilea
număr!
Se găseşte
în reţeaua
de chioşcuri,
supermarketuri
şi în pangare
Numărul 2
(colecţionabil)
este dedicat
Sfântului Andrei,
Apostolul
românilor
Colecţia Sfinţii Ortodoxiei,

o nouă revistă pentru dumneavoastră!
Veţi găsi în ea nu numai viaţa şi minunile celor mai mari sfinţi ai Răsăritului,
ci şi amănunte despre cetatea în care au venit pe lume, despre personalităţile
care le‑au marcat cultura, despre biserica locală şi contextul în care şi‑au lucrat
mântuirea. Într‑un cuvânt, veţi putea pătrunde în epoca pe care fiecare sfânt a
marcat‑o şi mântuit‑o, într‑o măsură mai mare sau mai mică, prin nevoinţa sa.
Un ghid‑colecţie care întregeşte enciclopedic hagiografia ortodoxă şi care
nu ar trebui să lipsească din biblioteca şi raniţa nici unui pelerin.
credinţa
EDITORIALul
la români
credinŢei
Crăciun cu Maria Răzvan Bucuroiu
Se apropie Crăciunul cu bucuriile, cu sur- la Barcelona), am făcut două operaţii (Viena
prizele, cu nostalgiile lui... E sărbătoarea fami- şi Bucureşti), putem susţine permanent recu-
liei, a celor mici şi curaţi, e sinceritatea şi ino- perarea motorie şi neuronală a fetiţei, îi pu-
cenţa în stare pură, din cupa cărora mai sorbim tem oferi un trai liniştit, cu jucării, hăinuţe şi
repede şi noi, cei mari. Dar este şi momentul dulciuri. Iar noi? Suntem în al nouălea cer! Şi
când eu unul nu pot să nu mă gândesc, ca pă- asta chiar dacă racordarea la viaţa socială s‑a
rinte, cum ar fi arătat sărbătorile noastre fără mai diluat, chiar dacă nu am mai călătorit atât
unul dintre copii, fără Maria. Simplul gând pe cât voiam la iubitele noastre mânăstiri (ştim
îţi urcă fiori de gheaţă în inimă. Simţi, la pro- că ele sunt acolo şi că ne aşteaptă!), chiar dacă
priu, cum te doare sufletul, care ştim bine că parcursul profesional a suferit modificări „în
este imaterial – aşadar, cum poate acesta să jos”; cu toate astea, starea de bine ne inundă
doară?! Ei bine, doare! Doare toată fiinţa ta, permanent. Dar – cum să vă spun?! – nu are
şi de aici vedem că sufletul este „îmbibat” în nimic de‑a face cu acel bine orizontal, con-
întreaga făptură a omului, în fiecare organ, în ferit de siguranţa zilei de mâine, de succes,
fiecare celulă. de poziţia socială sau de funcţie. Este o sta-
Rememorarea secvenţelor de prăbuşire a re de bine cu sursa în altă parte. Este odihna
lumii în care am fost puşi pe când alergam cu în Domnul, este limanul promis şi atins – mai
fetiţa în braţe prin saloanele de reanimare, ze- întâi prin suferinţă, apoi prin bucurie. Cred
cile de minute de angoasantă aşteptare punc- acum cu toată fiinţa că „odihna faţă de păca-
tată de ţiuitul monitoarelor, spaimele de după te, odihna faţă de patimi, este bucuria dumne-
trezirea ei din comă, recuperarea anevoioa- zeiască, fericirea Raiului în împărăţia lui Hris-
să, operaţiile cu tot cortegiul lor de stres spi- tos cea cerească”, aşa cum bine spune Sfântul
talicesc, iarăşi recuperarea şi cele câte au mai Ierarh Serafim Sobolev (un bulgar de ispravă).
urmat – toate adunate la un loc ne‑au întărit. Iar în completare îl aduc martor pe Evanghe-
Ne‑au întărit mai întâi credinţa în Dumnezeu listul Matei, care ne încredinţează cuvintele
cel Viu, Care face minuni în viaţa reală, legă- Mântuitorului: „Veniţi la Mine toţi cei oste-
turile între noi ca familie, dar şi certitudinea niţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.
că nu suntem singuri. Ne‑au deschis către cei- Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi‑vă
lalţi – aflaţi în nevoie sau nu –, ne‑au arătat că de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi
există suferinţă, dar că ea poate fi mângâiată, veţi găsi odihnă sufletelor voastre” (Matei 11,
măcar pe alocuri. (Paranteză: de un an şi ju- 28‑29). Aşadar, de odihnă în Hristos e vorba...
mătate încoace mi‑am propus să nu mai trec Vă îndemn, aşadar, ca unul trecut prin asta
pe lângă cineva care are mâna întinsă şi să nu (ştiţi că nu vorbesc din cărţi sau din auzite),
reacţionez a milostenie, cumva; şi asta indife- să căutăm această odihnă, acest tip de bucu-
rent de cum arată omul acela.) Şi aici trebuie rie. Este una aproape nefirească pentru oame-
să vă mulţumim din nou, tuturor celor care aţi nii trupeşti (doar trupeşti), este de neînţeles
făcut posibilă minunea întoarcerii Mariei lân- pentru minţile critice şi cinice, este smintea-
gă noi, ca un copil aproape normal! Cu ajuto- lă curată pentru progresişti. Însă noi, oamenii
rul vostru am făcut zeci de investigaţii medi- devenirii în Hristos, ştim ce vorbim. Şi, mai
cale (care au culminat cu testele genetice de ales, ce trăim!
cuprins
decembrie 2016
Magazin ilustrat / Lumea credinŢei an XIV, nr. 12 (161)
Credinţa la români Credinţa în lume Orientări de credinţă
Sfaturi duhovniceşti: Reportaj: Sfântul Nicolae, Interviu cu omul politic şi de cultură
Interviu cu Protosinghelul Ioanichie venerat de la Bari Theodor Paleologu: „E mare nevoie
Trifa: Taina monahului până la Beit Jala 46 şi de oameni cu o bună formaţie
numai Dumnezeu o ştie 6 teologică” 64
Evocări: Părintele Gherontie Puiu Fotoreportaj: Răsărit de soare
Temeiuri pastorale:
de la Caraiman 12 pe Sinai 52 De la educaţia religioasă a
Sfinţi români: Cuviosul Gheorghe Reportaj: La Lavra Sfântului Sava preotului la educaţia religioasă
de la Cernica şi Căldăruşani 24 din Pustiul Iudeii 56 a comunităţii 68
6 46 64
12 52
68
www.lumeacredintei.com
Credinţa
la români
Magazin ilustrat / Lumea credinŢei
Sfaturi duhovniceşti
Interviu cu Protosinghelul
Ioanichie Trifa: Taina monahului
numai Dumnezeu o ştie 6
Evocări
Părintele Gherontie Puiu
de la Caraiman
sub Acoperământul
Maicii Domnului 12
Sfinţi români
Cuviosul Gheorghe
de la Cernica şi Căldăruşani:
iubind pe Dumnezeu
mai mult decât pe sine 24
sfaturi duhovniceşti
Interviu cu Protosinghelul Ioanichie Trifa

Taina monahului
numai Dumnezeu o ştie...
Am ajuns la Mânăstirea Turnu într‑o zi blândă de octombrie, zi fru‑
moasă, intens pastelată în culorile toamnei. Cu această cromatică în
privire, nu‑ţi mai rămâne decât să întregeşti frumuseţea prin meditaţie
şi rugăciune. Părintele Ioanichie este un om al tăcerii, de o profunzi‑
me şi o blândeţe aparte, aproape nu ai curaj să‑l tulburi din trăirile
sale. Despre viaţa monahală vorbeşte cu dragoste, iar limpezimea
privirii îi trădează emoţia. Despre primele clipe de călugărie, despre
ascultare şi tăierea voii, precum şi suişurile şi coborâşurile duhovni‑
ceşti prin care a trecut de‑a lungul anilor, părintele vorbeşte acum
cu detaşare, dar duhul acestor locuri a fost definitoriu în formarea
sa monastică. După 23 de ani de stăreţie, protosinghelul Ioanichie
se simte împlinit duhovniceşte, trăind permanent bucuria de a păşi
în fiecare clipă pe urmele Cuvioşilor Daniil şi Misail de la Turnu.
6 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

credinţa
la români
Chemarea la călugărie Sfinţia voastră când a sim- un om evlavios, care la vre-

este profundă şi tainică ţit această chemare? mea aceea era cântăreţ la o
Des pre călugărie se Pe Dumnezeu L‑am cău- biserică din Cugir. Am înce-
spune că nu cunoaşte vâr- tat de mic, părinţii mei fiind put să merg regulat la bise-
ste, iar fiecare ajunge aici oameni credincioşi, dar dru- rică, dar ceea ce a aprins în
numai atunci când arde mul către cele sfinte l‑am de- sufletul meu dorul de mânăs-
de dorul lui Dumnezeu. prins alături de unchiul meu, tire au fost zilele şi nopţile de
se împărtăşesc. Mi‑e greu să

cred că familiile fraţilor mei
fac tot ceea ce ar trebui pen-
tru suflet, dar mă rog pen-
tru ei, ca Domnul să‑i ocro-
tească şi să le dea gândul cel
bun. De fapt, mă rog pentru
toţi tinerii, să‑i aducă Bunul
Dumnezeu în biserici. Îmi
amintesc cu mare bucurie de
toate concediile mele din ti-
nereţe, pe care le petreceam
la mânăstirile Sâmbăta sau
Râmeţ, care erau mai aproa-
pe de Cugir.
Deşi rânduiala monas-
tică este aproape identi-
că în toate mânăstirile, nu
aţi avut curiozitatea să cu-
noaşteţi şi alte aşezări mo-
nahale din ţară?
Fără‑ndoială că a apărut
şi un astfel de gând. Ca ori-
ce om care îşi caută calea
spre lumea monastică, ple-
când de la Cugir, am cercetat
şi eu mai multe mânăstiri. Ini-
ţial am mers o vreme la Mâ-
năstirea Frăsinei, unde îmi
făcusem câţiva prieteni mo-
nahi, dar foarte curând mi‑am
lectură a cărţilor teologice. lumeşti şi să încep să clădesc dat seama că este foarte greu
Încet‑încet, am început să mă pentru propria mea mântui- pentru un începător să rămâ-
identific cu mesajul religios, re. Deşi foarte tânăr, nu am nă într‑o mânăstire cu vieţui-
de care tinerii erau ţinuţi cât fost niciodată atras de dis- re athonită. Am îndrăgit mult
mai departe în plină perioadă coteci sau alte locuri în care slujbele de noapte, dar în ace-
comunistă. Unchiul meu mă cei de vârsta mea îşi pierdeau laşi timp mă simţeam nepre-
avertizase să am mare grijă, vremea. Aveam o familie gătit pentru a face faţă mira-
să nu mă vadă cineva cu ast- frumoasă, dar fiecare dintre jului înălţător al rugăciunii.
fel de cărţi, pentru că riscuri- cei şapte fraţi îşi avea pro- Îi vedeam pe acei călugări ca
le erau foarte mari dacă cine- priile criterii de valori. Ine- pe nişte sfinţi, iar eu nu eram
va te reclama că eşti atras de vitabilul s‑a produs, în sen- încă format pentru a începe o
Biserică. Şi cum eu eram un sul că deşi au familii, copii, astfel de vieţuire monastică.
biet strungar la vremea ace- au ales calea străinătăţii, ui- Am simţit că aş mai avea ne-
ea, eram total lipsit de apă- tând de religie şi de credin- voie de ceva vreme, am sim-
rare. Nici satisfacţia profe- ţă. Nu prea mai ştiu de ei, iar ţit că sufletul meu de om venit
sională nu era pe măsură, pe nepoţi nici măcar nu‑i cu- din lume nu era încă suficient
începusem să gândesc din nosc, n‑am de unde să ştiu de bine şlefuit pentru a avea
ce în ce mai des că ar fi bine dacă merg la biserică, dacă curajul să înfrunt urcuşul mo-
să mă desprind de toate cele se roagă, se spovedesc sau nastic de la Frăsinei.
credinţa
la români
Am trecut cu barca ajungând şi la Turnu, după ce treacă Oltul, mânat de dorinţa

peste Olt şi am rămas am trecut cu barca peste Olt. de a desluşi acea aşezare mo-
pentru totdeauna Nu ştiu dacă ştiţi, dar înainte nahală. Încă din clipa în care
vreme, atât la Mânăstirea Tur- am păşit în locul acela, par-
la Turnu nu, cât şi la Mânăstirea Stâni- că împins de un val, am înce-
După această experi- şoara, se păstra aceeaşi rându- put să trebăluiesc prin curtea
enţă cu totul specială, cum ială ca şi la Frăsinei, în sensul mânăstirii, de parcă aş fi ştiut
v‑aţi desprins de candela că femeilor nu le era îngădu- tot rostul lăcaşului de închi-
veşnic aprinsă a Frăsineiu- it să intre în aceste mânăstiri. nare, apoi după multă muncă,
lui, cum a fost întâlnirea cu De curând însă, un Episcop al m‑am trezit ajutând la slujbe-
duhul monastic al locului? locului dăduse dezlegare ca şi le din sfânta biserică. Totul se
Un vieţuitor din obştea de femeile să aibă acces în aces- contura de la sine, fără nici un
la Frăsinei, fratele Nicolae, te lăcaşuri monahale. Şi asta efort sau întrebări care să vină
mi‑a propus să mergem câte- se întâmplase tot din pricina din interiorul sufletului.
va zile pe la mai multe mâ- lipsei de vieţuitori din mânăs-
năstiri din zonă, în ideea că, tiri. Astfel, la Turnu fusese Călugăria este
văzând mai multe vetre mo- trimisă cu ascultare o măicu- o neîncetată luptă
nastice, poate la un moment ţă de la Episcopie, care tru- cu tine însuţi
dat voi simţi locul în care aş dea la bucătărie, la trapeză, la
putea să trăiesc, să mă formez grădină, dar mai ţesea şi co- De ce vorbesc monahii
ca monah. Aşa a şi fost, pen- voare, iar de la strană era ne- atât de puţin despre urcu-
tru că lucrurile s‑au aşezat de lipsită. Această măicuţă firavă şul monastic?
la sine. Am trecut pe la Mâ- ne‑a întâmpinat şi pe noi, oa- Pentru că orice început
năstirea Cozia, pe la Mânăs- recum uimită, pentru că foar- în viaţa de mânăstire se con-
tirea Cornetu, într‑un târziu te rar se întâmpla ca cineva să turează pe o luptă continuă.

Despre lupta cu gândurile Dumnezeu să nimeresc într‑o vieţii monahale, în acei ani
nici un călugăr nu‑şi doreş- obşte în formare, unde atâtea săvârşindu‑se foarte multe
te să vorbească, mai ales că erau de făcut încât nevoinţa călugăriri.
aceasta se suprapune cu tă- a învins gândurile. Când am De la călugărie la stă-
ierea voii, ceea ce la intra- venit la Turnu, am găsit nu- reţie nu a mai fost decât
rea în mânăstire este destul mai doi fraţi, care îl ajutau la un pas. După cât timp aţi
de greu. Este o luptă cum- muncă şi la slujbe pe părin- ajuns păstor al obştii de la
plită, o luptă cu tine însuţi, tele Teofil, stareţul de atunci Mânăstirea Turnu?
o luptă cu diavolul, care pe al mânăstirii, de la care am Stareţ am fost numit în
unii i‑a dus chiar la deznă- înţeles cât de mare nevoie anul 1992. Din ziua aceea
dejde, dar faptul că până la aveau de vieţuitori care să m‑am străduit să adun în ju-
urmă reuşeşti să o învingi rămână în acest sfânt lăcaş. rul meu o obşte frumoasă, de
este dovada chemării tale la Acesta a fost doar începutul, oameni trăitori ai celor sfin-
călugărie. Acest război ne- un început fericit, aş zice eu, te şi‑n primul rând iubitori
văzut este piatra de încer- pentru că după numai doi de Dumnezeu. Mi‑am dorit
care a monahului, cine îi dă ani am fost făcut rasofor, iar întotdeauna ca obştea noas-
cu piciorul şi trece mai de- după patru ani, în 1988, eram tră să fie bine sudată, iar as-
parte, rămâne şi va fi un bun deja călugăr. În acelaşi an am cultările să le ducem cu bu-
călugăr. Cine se poticneşte fost călugăriţi 11 deodată, la curie şi împreună‑lucrare,
însă de această încercare, nu propunerea Înaltpreasfinţi- astfel încât viaţa monahală
poate să se mai ridice, pen- tului Calinic, care la vremea de la Mânăstirea Turnu să
tru că un moment de clătina- aceea era Episcop‑vicar al fie o viaţă curată, în care cu
re aduce cu sine alte şi alte Episcopiei Râmnicului. A toţii să ne supunem canoa-
gânduri. Pe mine m‑a ajutat fost o perioadă prielnică nelor monastice, purtând o
credinţa
la români
permanentă pace a sufletu- ispitele sunt şi la mânăstire de viaţă al sihaştrilor, atâ-

lui şi a dragostei pentru aşe- cum nici nu gândiţi! Slavă ta vreme cât tu însuţi ai vie-
zământul şi obştea aceasta. Domnului că vin şi pleacă, ţuit întotdeauna în obşte şi
Am fost stareţ al acestui însă lupta aceea care ne tul- nu în sihăstrie. Dacă despre
aşezământ monahal vreme bură uneori vieţuirea trebuie trăirile călugărilor din obşte
de 23 de ani şi în tot acest purtată cu luciditate şi lim- multe se pot spune, despre
timp m‑am străduit să nu pezime a minţii. În mânăs- pustnici nu te poţi lansa în
dezamăgesc pe nimeni, iu- tire trebuie să te fereşti tot afirmaţii care ţin de un alt
bindu‑i şi preţuindu‑i pe toţi timpul de alunecări, pentru mod de vieţuire. Mânăstirea
în egală măsură, necondiţi- că Dumnezeu ne vrea curaţi Turnu a fost dintotdeauna
onat. Când este îngăduinţă şi vrednici de haina mona- cunoscută precum un cuib
şi pace în obşte, rugăciunea hală pe care singuri ne‑am de sihaştri, dar taina fiecă-
găseşte mai lesne calea că- ales‑o. ruia dintre ei numai Dumne-
tre Dumnezeu. Mirenii sunt zeu o ştie. Fiecare dintre noi
fascinaţi de frumuseţea mâ- Bucuria de a păşi am avut şi momente în care
năstirii noastre, de mângâ- pe urmele Cuvioşilor ne‑am dorit să ne retragem
ierea privegherilor care ţin Daniil şi Misail pentru o vreme în rugăciune,
flacăra veşnic aprinsă a ru- dar de aici şi până la desă-
găciunii, dar ei vin, se roagă Cât de aproape sunteţi vârşita vieţuire pustnicească
şi pleacă. Noi rămânem aici, de duhul pustnicesc al aces- e cale lungă. Părintele Arse-
în lumea monastică pe care tor locuri şi cum pot eu ca nie Papacioc, cât timp a ră-
am ales‑o în primul rând cu mirean să desluşesc tainele mas în această sfântă mâ-
sufletul. Dar trăinicia aces- sihăstriei? năstire, zăbovea zile şi nopţi
tei lumi se păstrează doar cu Este aproape cu neputin- în chiliile săpate în stâncă,
multă nevoinţă şi trezvie, iar ţă să vorbeşti despre modul mărturisind apoi că numai
acolo se simte duhul pust-
nicesc, lucru confirmat de
altfel şi de Sfântul Ioan Ia-
cob de la Neamţ, care la un
moment dat a trăit în post şi
rugăciune aici, între stâncile
Coziei şi apele învolburate
ale Oltului. Cum să nu te cu-
tremuri de veşnicia rugăciu-
nii pustniceşti, când păşeşti
în fiecare clipă pe urmele
Cuvioşilor Daniil şi Misail,
vieţuitori ai acestui sfânt
lăcaş, al căror duh se între-
pătrunde cu cel al Sfinţilor
Meletie şi Neofit de la Mâ-
năstirea Stânişoara!? În fie-
care clipă trebuie să‑I mul-
ţumim Domnului pentru că
ne‑a învrednicit să păşim pe
urmele atâtor sfinţi.
Interviu realizat de
Mariana BORLOVEANU

Evocări
Părintele Gherontie Puiu de la Caraiman

sub Acoperământul Maicii Domnului
L‑am cunoscut pe părintele Gherontie în anul 1997. Eram student la
o facultate din Bucureşti, iar viaţa mea începuse să se împartă între
oraşul natal, Ploieşti, şi capitală. Locuiam cu chirie într‑unul dintre
cartierele gri ale Bucureştiului, dar mergeam adesea la sfârşit de săp‑
tămână acasă, la părinţi. Viaţa mea era destul de risipită în tot felul de
căutări. În ceea ce priveşte domeniul spiritual, îmbrăţişam cu precă‑
dere doctrinele de tip New Age. Mama a fost cea care a mijlocit întâl‑
nirea cu părintele. Mergea adesea la acest „minunat preot” şi demult
încerca să mă convingă să îl cunosc. Ceea ce s‑a întâmplat. Iar din
clipa în care l‑am întâlnit pe duhovnicul Gherontie a fost o îndelun‑
gă lucrare a lui Dumnezeu cu mine, o lucrare ce continuă şi azi...
Primele întâlniri cămăruţă dosită a unei case mânăstirii şi mai ales a „bi-
Când am ajuns întâ- bătrâneşti. Era casa unei fa- sericuţei maramureşene din
ia oară la părintele Gheron- milii de oameni credincioşi, lemn” ce urma să înceapă
tie Puiu, locuia în cartierul care s‑au oferit a‑l găzdui pe în curând. Încă plănuia cum
Zamora din Buşteni, într‑o perioada cât dura construcţia să o ridice, dar nu‑şi putea
credinţa
la români
Mânăstirea Caraiman
imagina cum totul va lua o După câteva momente mă îmbogăţeam cu ceva nede-
amploare atât de deosebită, stânjenitoare de linişte, pă- finit, dar împlinitor şi mă sim-
aşa cum vedem astăzi. rintele a rupt tăcerea, având ţeam tot mai însetat de a sorbi
Experienţa primei mele acelaşi chip blând şi zâmbi- fiecare clipă din viaţă, cu o bu-
întâlniri cu părintele a fost tor, întrebându‑mă câteva lu- curie pe care crezusem că am
una memorabilă. De la în- cruri generale despre mine. pierdut‑o de mult.
ceput am simţit o bunătate Încet, fără să‑mi dau seama, La una dintre întâlniri,
imensă şi necondiţionată în discuţia a început să se ri- însă, s‑a produs o schimbare
ochii săi de un albastru se- dice pe trepte superioare şi care m‑a cutremurat. În loc
nin, chiar dacă avusesem am început să simt o apro- să se mai discute despre via-
grijă să mă împresor cu un piere spirituală faţă de in- ţa banală a unui adolescent
scut solid de scepticism. Am terlocutor. Aveam impresia debusolat, părintele a început
văzut în ei o lumină dezar- că pot să‑mi deschid sufle- să‑mi povestească, în amă-
mantă, mereu însoţită de un tul, că aici găsesc înţelegere nunţime, viaţa sa...
zâmbet sincer, de copil. Gla- pentru toate problemele mele
sul lui îmi răsună şi acum în existenţiale. Ascultătorul
minte, cald, domol, cu accent Despre conţinutul aces- Maicii Domnului
moldovenesc: „Bine aţi ve- tor convorbiri nu pot vorbi, ... La naştere a fost crezut
nit! Măicuţa Domnului să vă ele având un caracter perso- mort şi a fost aruncat pe ma-
binecuvânteze!”. Era clar că nal, dar pot spune au continu- lul unei gârle. L‑a descope-
nu aveam de a face cu un om at mai bine de un an, la inter- rit o femeie, culegându‑l de
oarecare. M‑am aplecat să‑i vale de aproximativ două‑trei prin gunoaie. L‑a pus în căru-
sărut mână cu un gest meca- săptămâni, uneori chiar mai ţă, unde aştepta Petrache, so-
nic, fără să ştiu prea bine ce‑i rar. Aşteptam de fiecare dată ţul ei. Amândoi l‑au dus aca-
cu mine, iar apoi m‑am aşe- cu nerăbdare următoarea întâl- să, l‑au spălat şi l‑au îngrijit,
zat lângă el, pe o canapea… nire, căci de fiecare dată parcă adoptându‑l necondiţionat.
Evocări
Neamţ. Aici a fost ucenic

pentru câţiva ani. Se ruga
cu deosebită osârdie la icoa-
na Maicii Domnului şi tră-
ia clipe de adâncă bucurie
şi împlinire sufletească. To-
tul însă s‑a năruit în anul
1959, atunci când a apărut
Decretul 410, care îi alunga
din mânăstiri pe toţi călugă-
rii cu vârste mai mici de 55
de ani. Cei mai tineri din ob-
şte au fost luaţi de miliţie şi
duşi să muncească la o fabri-
că de ţesături din Iaşi. Printre
ei şi fratele Gheorghe. Aco-
lo au fost băgaţi în nişte ba-
răci friguroase. Locul arăta
mai degrabă cu un lagăr de
muncă.
Tânărul Gheorghe se
ruga necontenit la Maica
Domnului să‑l izbăvească.
Nici un răspuns... După vreo
trei săptămâni, s‑a hotărât să
fugă, dar a fost prins. A fost
acuzat că s‑a opus arestării
şi că a încercat să‑i omoare
pe miliţieni. Pentru aceasta i
s‑a întocmit dosar penal şi a
fost condamnat la 15 ani de
muncă silnică, pentru tenta-
tivă de evadare şi agresare a
L‑au crescut cu o deosebită cu un chip luminos, care par- organelor de miliţie.
dragoste părintească, chiar că nu avea vârstă. I‑a spus: A fost dus la teribilul la-
dacă ei mai aveau copii. Erau „Nu te teme, vei fi ocrotit! Ta- găr de exterminare de la Pe-
pentru el ca nişte bunici şi tăl tău se va întoarce după un riprava, la tăiat de stuf. Ajun-
chiar aşa îi şi numea. lung prizonierat”. Pe moment sese brusc în mijlocul unor
Apoi, în vremea celui de nu a înţeles vorbele feme- lucruri înfiorătoare: execu-
Al Doilea Război Mondial, ii apărute în vis. A crezut că ţii, torturi, bătăi, frig, foa-
fratele cel mare (vitreg), pe poate îşi va cunoaşte adevă- mete. Moartea pândea la fie-
care micuţul Gheorghe (căci ratul tată, pe care nu‑l văzuse care colţ, în orice clipă fiind
aşa îl chema pe atunci pe vi- niciodată... Vremea a trecut, gata să devoreze pe oricine.
itorul părinte Gherontie) îl iar după 12 ani de când ple- „Era împărăţia lui Satan”,
considera tată, a plecat pe case pe front, fratele cel mare, după cum spunea părintele.
front fără a se mai întoarce. Ilie, s‑a întors în satul natal, Maica Domnului însă nu
La vârsta de şapte ani, povestind cum a stat închis în l‑a lăsat, căci aici l‑a cunos-
Gheorghe a avut prima vede- lagărele sovietice. cut, printr‑o minune, pe un
nie cu Maica Domnului. Era Gheorghe a intrat de foar- fost preot, care acum era
îmbrăcată în straie monahale, te tânăr în obştea Mânăstirii brigadier deţinut. Văzuse
credinţa
la români
deasupra capului lui două

lumini fluturând ca două ba-
tiste, iar o voce i‑a şoptit că
acela este preot la Mânăsti-
rea Cetăţuia din Iaşi. Briga-
dierul l‑a întrebat de ce se
holbează aşa la el, iar părin-
tele i‑a povestit. Auzind de
spre ce‑i vorba, fostul preot
l‑a dat deoparte. După termi-
narea trierii, s‑a întors la fra-
tele Gheorghe şi au stat mult
timp de vorbă. Apoi brigadi-
erul i‑a promis că‑l va scăpa
din acest iad.
După trei luni, a fost
mutat la Tulcea, la descăr-
carea şlepurilor. Luându‑şi
rămas bun de la Gheorghe,
brigadierul i‑a spus: „Să nu
te mai întorci aici, că vei
muri”. Ajuns pe cheiul por-
tului fluvial din Tulcea, un li-
căr de nădejde parcă îi răsă-
rise înlăuntru.
Într‑o zi, în spatele lo-
cului unde lucrau deţinuţii
la descărcare, se afla o stra-
dă, pe care erau destui trecă-
tori. Când s‑a uitat mai atent,
a văzut‑o pe Maica Domnu-
lui. Acelaşi chip care îi mai
apăruse în trecut era acum
vizavi, peste stradă. Deşi se pe drum şi astfel a ajuns, par- să aştepte timp de zece ani
afla la o distanţă considerabi- că purtat de o mână protec- în munţi, fără să coboare în
lă, i‑a auzit glasul în ureche: toare, până la Timişul de Sus. lume. A ascultat porunca,
„Pleci în clipa asta! Traver- vieţuind ca un anahoret, hră-
sezi strada acum, fără să pri- Pustnic şi fugar nindu‑se iarna cu rădăcini,
veşti înapoi şi te urci în ca- Ajuns în Munţii Bucegi, scoarţă de copac şi licheni,
mion”. Părintele nu avea nici pentru părintele Gherontie a iar vara cu fructele pădurii.
o idee despre vreun cami- început o nouă etapă a vieţii. Îşi făcea pravila călugăreas-
on, dar a urmat întocmai cu- O viaţă aspră, austeră, cău- că aşa cum o învăţase de la
vintele Maicii Domnului şi, tat fiind totodată de Securita- mânăstire, iar în peştera unde
fără să‑şi dea prea bine sea- te. Îi apărea frecvent în vede- se adăpostea îşi improvizase
ma, s‑a trezit cu un camion nii şi în vis Maica Domnului, un altar din piatră, unde slu-
care opreşte lângă el. Şoferul care‑l încuraja şi îl prevenea. jea Sfânta Liturghie. Învăţa-
i‑a spus că trebuie să ajun- Îi spunea cu voce blândă să se să comunice cu urşii, jde-
gă la Braşov şi l‑a întrebat se ferească mai degrabă de rii şi alte jivine.
unde vrea să meargă. Părin- oameni decât de animalele În vara anului 1970, în
tele i‑a spus să‑l lase undeva pădurii. I‑a spus că va trebui urma altei vedenii, Maica
Evocări
care, din motive de spaţiu, nu

le voi mai expune. Viaţa pă-
rintelui se derula în faţa mea
asemenea unui film. Ochii
amândurora erau scăldaţi de-
mult în lacrimi. Mă simţeam
atât de neînsemnat şi ruşi-
nat... Eu şi problemele mele
adolescentine...
Aveam în faţa mea un
sfânt. Un vajnic răbdător în
suferinţele vieţii, oricare ar
fi fost ele. Un seamăn de‑al
meu cu mare evlavie pentru
Maica Domnului. Nu mai pu-
team să‑mi desprind ochii de
chipul lui, căci inundaţi fiind
abundent de secreţia incoloră
şi sărată, nu îmi mai transmi-
teau dorinţa de a clipi. Eram
ca un vas plin de emoţie ce
revărsa preţiosul fluid. Sen-
timente de dragoste, admira-
ţie şi respect mă cuprindeau
privind la acest chip blând.
Când şi‑a încheiat istorisirea,
am căzut la poalele lui şi l‑am
rugat să mă ierte. Îmi dădeam
seama cât de neînsemnat fu-
sese tot ceea ce trăisem până
atunci şi cât de greşit. Am
simţit cum lucrarea Domnului
începuse cu mine. De atunci
Domnului i‑a spus să meargă A decis pe loc să fie tuns în s‑au ţinut lanţ tot felul de con-
acasă, la Todireşti, unde fra- monahism, iar părintele, în juncturi, legate unele de altele
tele cel mare, „tatăl” adoptiv, acea zi în care a primit nu- şi care m‑au adus spre a cu-
era anchetat de Securitate. mele de Gherontie, a rămas noaşte alţi oameni importanţi
Aici află că toţi din familie îl o zi întreagă în faţa icoanei din viaţă, cum ar fi cel care
credeau mort şi că îl înmor- făcătoare de minuni a Maicii avea să‑mi devină duhovnic
mântaseră în lipsă. L‑au tre- Domnului de la Neamţ, mul- pentru mai bine de zece ani.
cut toţi fiorii când şi‑a văzut ţumindu‑i cu lacrimi în ochi. Astăzi ştiu că acest fir de
mormântul. Apoi s‑a înscris la seminar, lumină prin care Dumnezeu
După anul 1989, s‑a în- deşi nu avea decât cele patru îmi arată unde să pun picio-
tors la Mânăstirea Neamţ, clase pe care apucase să le rul continuă neîntrerupt pen-
unde a fost recunoscut de termine în satul părintesc... tru că, într‑o zi de august a
mai mulţi vieţuitori de când anului 1997, l‑am întâlnit pe
fusese frate în acea obşte. I‑a Fir de lumină părintele Gherontie... Veşni-
povestit stareţului toate prin ... Povestea a continu- că pomenire!
câte trecuse, iar egumenul at cu evenimente cel puţin
a rămas profund emoţionat. la fel de impresionante şi pe Laurenţiu COSMOIU

credinţa
la români

o p a s
P niceşt
duho
v
uri i
Coşoteni
Tristeţea lui Negru‑Vodă…

N‑a existat o mânăstire pe aceste locuri vreme de aproape un veac
şi jumătate. Doar pustie... În perioada comunistă, fără prea mul‑
tă vorbă, din străfundul câmpiei, rănit de dorul de înalt, pe nepu‑
să masă, câte un creştin evlavios apuca drumul mânăstirii: „Plec
la munte. Mă duc la schit. Să spuneţi că sunt plecat la rude...”.
Drumurile nici acum. De decenii bune, la noi, vom avea parte doar
Pădurii nebune nu se aprobă nicicând. Cinci de vile de politicieni, arhi-
kilometri de drum ar fi putut tecţi, primari şi de maşini
Maşina trosneşte din toa- fi asfaltaţi de patru ori cu ce scumpe, nu de drumuri...”.
te încheieturile... Drumu- s‑a cheltuit din 1990 încoa- Tac. La fel ca oamenii aces-
rile Pădurii nebune. Dru- ce pe astfel de proiecte. La tor locuri. Şi învăţătorul e în-
muri rele, drumuri de ţară, anul, se va face, cel mai pro- scris într‑un partid...
cu şanţuri adânci... Ultima babil, un altul... Într‑un sat
oară, pentru cel spre satul din apropiere, mă opreşte un Ieri şi azi…
meu natal s‑a plătit un mili- învăţător: „Să scriu la Bru- În goana maşinii, prin no-
ard de lei (vechi). Doar pen- xelles, să explic situaţia... Cu rul de praf iscat în jur, sate-
tru proiect. Nu s‑a aprobat «încrengăturile» politice de le Deliormanului par tot mai
credinţa
la români
pustii… Pe uliţa copilăriei Povestea unei biserici de vie… Moschei şi locaşuri

mele, până în urmă cu aproa- Turcoaice în şalvari ori de rugăciune („cemuri”) ale
pe două decenii, nu am auzit îmbrăcate după moda per- islamicilor eretici deschi-
nici un alt grai în afara celui sană. Turci care se abţin de se de curând, fără de nu-
românesc. Astăzi, atunci când la orice fel de băutură şi alţi măr, într‑un ţinut aproape
îşi amintesc că mai există un turci care cultivă cu sârg viţa de două ori mai întins decât
„acasă”, o dată la doi‑trei
ani, fiilor de ţărani români,
porniţi în bejanie spre opu-
lentul Apus, pare a le fi mai
uşor să se înţeleagă cu copi-
ii lor în alte graiuri aici… Un
adevărat Babilon. Chiar aces-
ta a fost cuvântul – Babilon –,
rostit cu spaimă, în 1990,
atunci când aveam să le po-
vestesc, tot într‑o toamnă, la
umbra unui salcâm umbros,
câtorva bătrâni şi bătrâne, pă-
ţaniile primelor mele călătorii
în celălalt Deliorman, în Pă-
durea nebună de dincolo de
Dunăre… Papucul Sfântului Efrem cel Nou, aflat la Mănăstirea Negru Vodă, Teleorman
Popasuri duhovniceşti
Deliormanul nord‑dunărean, opreşte nimeni. Ce spui – Teleormanului… S‑au îm-

locuit de sute de mii de mu- e Babilonul de pe lume...”. plinit, anul acesta, două de-
sulmani. Bătrânii s‑au spe- Avea să fie prima biserică cenii de vrednică păstorire
riat: „Facem biserică! A că- sfinţită de Preasfinţitul Ga- a Preasfinţiei sale pe aceste
zut comunismul, nu ne mai laction, cel dintâi arhiereu al meleaguri…
Vrednicia arhiereului
Deloc uşor să păstoreşti
însă un ţinut precum Teleor-
manul. Nici urmă de vieţu-
ire monahală până la nu-
mirea unui arhiereu aici.
Vechile mânăstiri se surpa-
seră demult… Cele noi se
vor înfiripa nespus de greu.
Lângă patru din oraşele ju-
deţului – în care cultele neo-
protestante au proliferat din
plin în anii de pe urmă –,
câţiva monahi râvnitori au
izbândit, cu binecuvânta-
rea Preasfinţitului Galac-
tion, să închege mici obşti
credinţa
la români
monahale – adevărate oaze

de povăţuire şi de tihnă du-
hovnicească. Cel de‑al cin-
cilea oraş, unul dintre cele
mai vechi centre urbane din
Ţara Românească şi vreme
de secole reşedinţă a jude-
ţului – Ruşii de Vede –, va
rămâne, însă, până în zilele
noastre, fără o vatră mona-
hală în apropierea sa…
PS Galaction: 2016 – două decenii Negru‑Vodă e trist…
de vrednică arhipăstorie
Zadarnice strigătele de
ajutor a patru monahi care
slujesc într‑o veche ctitorie
a legendarului Negru‑Vo-
dă (reînnoită de domnul Ţă-
rii Româneşti, Matei Basa-
rab) – o adevărată bijuterie
arhitecturală valahă –, de
lângă Ruşii de Vede! De câţi-
va ani, monahii fac naveta pe
jos, zilnic, din oraş până la
mânăstirea din Pădurea ne-
bună. Nu există un corp de
chilii care să‑i adăpostească.
Şi‑ar dori să înalţe, tot aici,
un paraclis în cinstea Sfân-
tului Efrem cel Nou. Le lip-
sesc însă mijloacele materia-
le şi fondurile băneşti…
Popasuri duhovniceşti
Am trecut din nou – ca

de aproape fiecare dată când
mă întorc în ţinutul natal –
pe la mânăstirea din Pădu-
rea nebună. După hramul
mânăstirii – Sfântul Dimitrie
Izvorâtorul de mir –, încolo-
naţi milităreşte, însă cu ca-
petele plecate, ca o mică ar-
mată tristă, dar care nu se dă,
totuşi, bătută, cei patru mo-
nahi, spre seară, după sluji-
re şi ascultare, urmau să por-
nească – iarăşi şi iarăşi! –,
cale de mai mulţi kilometri,
„spre casă”: un apartament
mai mult decât modest, în-
chiriat de câţiva ani în oraş. Mânăstirea Negru‑Vodă
M‑au rugat să nu‑i uităm. Sat Coşoteni, comuna Vedea, jud. Teleorman,
Cine le întinde o mână de cod poştal 147432
ajutor?... Stareţ: ierom. Ciprian Florea
Telefon: 0765.713.633
Cont IBAN: RO63 RNCB 0245 1421 5484 0001, BCR Alexandria
Gheorghiţă CIOCIOI
Noi apariţii editoriale

mărturii despre Părintele Arsenie BocA
Ani de lumină,
ani de bucurie editura
Din cele Editura Lumea Credinţei are bucuria

de pe urmă de a scoate – la 7 ani de la mutarea
cuvântări părintelui la cele veşnice – o nouă
rostite de carte a arhimandritului Teofil Părăian
arhimandritul (1929‑2009), marele trăitor din lavra
TEOFIL brâncovenească de la Sâmbăta de
Sus (unde au strălucit atâtea alte figuri
Mormântul cald de la Prislop
PĂRĂIAN monahiceşti, printre care îi amintim

pe părintele Arsenie Boca – de la
care a deprins de tânăr „rugăciunea
de toată vremea” –, pe Mitropolitul
Nicolae Mladin şi pe arhimandritul
Serafim Popescu): sunt cuvinte rostite
în ultimul său an petrecut pe pământ,
alcătuind testamentul senin al unei
vieţi exemplare, împlinite sub semnul
luminii şi al bucuriei întru Hristos.
editura
Sfinţi români
Cuviosul Gheorghe
de la Cernica şi Căldăruşani:
iubind pe Dumnezeu mai mult decât pe sine
La Sfânta Mânăstire Cernica, de cum ajungi, intri parcă într‑o altă
lume, din alte vremuri, blagoslovite de lumina lui Dumnezeu. O uşă
tainică ţi se deschide, o poartă a milostivirii lui Dumnezeu te pofteş‑
te cu generozitate spre înfrângerea slavei pământeşti, ducându‑te
negreşit spre limanul de mântuire. Aici s‑a statornicit adânc o ade‑
vărată şcoală de cunoaştere a credinţei pravoslavnice şi a învăţătu‑
rilor Sfintei Scripturi. Aici monahismul şi isihasmul a renăscut pe la
finele secolului 18, când un călugăr venit de departe a luminat ca o
torţă dreaptă acest loc, binecuvântându‑l cu sfinţenie şi curăţie...
Chemare şi răspuns
Sfântul Cuvios Gheor-
ghe de la Cernica s‑a născut
în anul 1730, la Săliştea Sibi-
ului, într‑o familie de credin-
cioşi ortodocşi. Încă din co-
pilărie, în inima lui s‑a aprins
dragostea de Dumnezeu şi de
viaţa călugărească. Era dor-
nic a ajunge în lăcaşele sfin-
te şi a trăi frumuseţea locu-
rilor pustii, cât mai aproape
de Duhul lui Dumnezeu. Pe
vremea aceea, în Transilva-
nia, credinţa ortodoxă şi bi-
sericile treceau prin grele
persecuţii şi astfel, la vâr-
sta de 19 ani, a decis să trea-
că munţii spre Sud, în Ţara
Românească.
Ajuns la Bucureşti, a in-
trat ca ucenic sub îndruma-
rea unui mitropolit grec, pe
nume Roşca. Nu după mult
timp, pe la 1750, a plecat îm-
preună cu noul său duhovnic
la Constantinopol, iar mai
apoi s‑au oprit la Mânăstirea
Vatopedu din Sfântul Munte
credinţa
la români
Athos. Aici a avut posibili-

tatea să se adâncească în ru-
găciune şi post, gustând din
viaţa ascetică cu neobişnu-
ită râvnă, pentru a se desă-
vârşi lăuntric. A fost mai în-
tâi făcut rasofor, iar nu după
multă vreme a fost hirotonit
diacon.
Nu apucase să slujeas-
că prea mult ca ierodiacon
când duhovnicul său, Mi-
tropolitul Roşca, a trecut la
cele veşnice. După acest eve-
niment din viaţa sa, tânărul
monah, aflând că la schitul
athonit Sfântul Ilie este sta-
reţ însăşi Paisie Velicikovski,
a mers acolo. În anul 1752
a primit schima călugăreas-
că de la Sfântul Cuvios Pai-
sie, iar după doi ani a fost hi-
rotonit preot. Trăind alături
de obştea cârmuită de Cuvi-
osul Paisie, a deprins râvna
pentru rugăciunea neînceta-
tă, cititul din sfintele cărţi şi
pentru împlinirea cuvintelor
Sfintei Evanghelii.
Sfinţi români
de data aceasta la Mânăs-

tirea Neamţ, iar după câţi-
va ani, părintele Gheorghe
a primit binecuvântare de la
Cuviosul Paisie să se întoar-
că în Athos.
În drumul său spre Sfân-
tul Munte a poposit la Bucu-
reşti, unde l‑a întâlnit pe Mi-
tropolitul Grigorie al II‑lea,
care a insistat să rămână în
Valahia şi să întemeieze o
obşte monahală după rându-
iala Cuviosului Paisie. După
ce s‑a rugat îndelung la Sfân-
tul Nicolae, a simţit că aceas-
ta este voia lui Dumnezeu şi
a ales ca loc de întemeiere
Schitul Cernica.
Renaşterea
unui loc sfânt
Cu adevărat multă râvnă
trebuie să fi avut acest brav
ostenitor al Domnului atunci
când a ales Cernica. Era –
atunci când a ajuns, în anul
1781 – o dărăpănătură greu
de imaginat, cu multă vege-
taţie crescută haotic prin toa-
te cotloanele. Drept mărturie
stau scrierile monahului Pro-
tasie, unul dintre primii mo-
nahi ai obştii formată de pă-
rintele Gheorghe:
„Intrând în ostrov pe că-
rarea ce mergea la biserică şi
văzându‑l plin de pădure şi
de mărăcini, căci din cărare
în laturi nu puteai a te abate,
iepuri, căprioare, porci sălba-
tici, cu turmele era, şerpi mul-
ţime. Şi intrând în biserică,
pardoseala era stricată, numai
găuri, era veche, având biseri-
În anul 1763, ieromo- unde a rămas până în 1775, ca hramul Sfântul Ierarh Ni-
nahul Gheorghe se va muta când acele meleagurile au colae. Şi uitându‑se la icoana
în Moldova, la Mânăstirea trecut sub stăpânire austria- hramului, i s‑au umplut ochii
Dragomirna, alături de sta- că. Din nou întreaga obşte a de lacrimi ca de o icoană fă-
reţul Paisie şi întreaga obşte, fost nevoită să se strămute, cătoare de minuni – precum
credinţa
la români
şi este – şi foarte i s‑a aprins

sufletul cu o dragoste nespu-
să pentru acest ostrovaş, vă-
zându‑l împodobit cu pădure
jur împrejur, şi loc pustnicesc
şi liniştit”.
Cu multă trudă şi răbda-
re, cuviosul părinte Gheor-
ghe a început să cureţe locul
acesta părăsit şi părăginit de
mai bine de 30 de ani şi să
adune fraţi pentru obşte. Ast-
fel că, într‑un an şi jumăta-
te, s‑au strâns 16 fraţi. Nu
aveau încă nici unul loc unde
să doarmă, decât pe unde
apucau, vara, iar în anotim-
pul rece dormeau pe paie în-
tr‑un beci, fără să aibă vre-
un foc sau sobă. Singurul foc
ce ardea fără încetare era cel
al candelelor de la icoane.
Sub îndrumarea şi coordo-
narea Sfântului Gheorghe,
o dată cu munca şi ostenea-
la, curgeau şi boabele mătă-
niilor prin mâinile bătătorite
ale monahilor. Sudoarea rece
se strecura pe spetele osteni-
te, însă în acelaşi timp locul
se lumina mai mult în fieca-
re zi, devenind de nepreţu- aur şi hrană pentru trup şi su- Calinic.
ită frumuseţe. Toate aceste flet. În astfel de împrejurări Cuviosul părinte Gheor-
trude au adus roade după o l‑a cunoscut celălalt mare ghe a locuit pe rând atât la
vreme, căci după patru ani, sfânt ce avea să lumineze Cernica, cât şi la Căldăru-
în anul 1785, obştea număra acest loc, Calinic, pe Cuvio- şani, având deosebită grijă
103 vieţuitori. sul Gheorghe. Venea adesea de aceste chinovii şi respec-
la Cernica tocmai pentru a‑i tând tipicul Sfântului Munte
Ocrotitor de obşti asculta predicile, ce au avut Athos şi al obştilor paisiene
În anul 1794, stareţul un rol esenţial în formarea sa din Moldova. Acest din urmă
Gheorghe a acceptat să se de mai târziu. Astfel rândui- tipic conţinea pravila celor
îngrijească şi de obştea Mâ- se Bunul Dumnezeu ca va- şapte laude zilnice, rugăciu-
năstirii Căldăruşani şi astfel, sele sfinte să‑şi reverse unul nea minţii, citirea Sfintelor
până la moartea sa, a pur- într‑altul înţelepciunea, fără Scripturi, împlinirea porun-
tat de grijă ambelor fami- a se pierde un strop. De la cilor evanghelice, spoveda-
lii monastice. Slujea neobo- Cuviosul Paisie Velicikovski, nia deasă, ascultarea şi masa
sit în biserică, iar predicile învăţătura a trecut mai depar- de obşte.
pe care le ţinea după fiecare te la Cuviosul Gheorghe, ca Şi‑a încheiat călătoria
Sfântă Liturghie de dumini- mai apoi să îşi găsească lă- vremelnică pe acest pământ
că erau adevărate cuvinte de caş vrednic la Sfântul Ierarh pe data de 3 decembrie 1806,
ReportaJ
lăsând numeroase roade pen- Athos. A lăsat totodată nu- Sfântul Sinod al Bisericii
tru a înălţa sufletul monahis- meroase vorbe de povaţă Ortodoxe Române a rându-
mului românesc. A redat ne- pentru râvnitorii călugări, it trecerea în rândul sfinţilor a
voinţelor călugăreşti chipul mai ales pentru buna înţele- stareţului Gheorghe de la Cer-
autentic înnobilat de duhul gere între ei, cum ar fi urmă- nica şi Căldăruşani pe data de
ascetic, pe care le cunoscu- toarele slove memorabile: 3 decembrie 2005. Solemnită-
se la rându‑i cât a vieţuit în „Între voi, românii, să nu ţile au avut loc la Mânăstirea
faceţi prigoniri, aflându‑vă Cernica, cum nici nu se putea
mai buni decât alţii, şi să nu alege mai bine. Tainică lumi-
vă certaţi, zicând: că eu sunt nă a pus Domnul în acest ne-
pământean, iar acela este voitor al Lui, căci prin el mulţi
moldovean şi acesta transil- oameni s‑au transformat deo-
vănean. Pentru că nu felul potrivă în ierarhi şi jertfelnici
limbii româneşti judecăm, ci călugări. Iar astăzi, noi toţi
mai degrabă faptele credin- încredinţaţi suntem că Sfân-
ţei cercăm. Iar de nu veţi ţine tul Cuvios Gheorghe vrednic
seamă de cuvântul ce v‑am este a fi acoperit de cinstea
rugat, apoi să ştiţi, fiii mei, că aceasta pe care Hristos o dă
multă plângere veţi moşteni, fericiţilor Săi ostaşi ai dreptei
în loc de pace. Drept aceea, să credinţe, spre mântuirea sufle-
nu călcaţi hotarul, căci toţi în telor. Amin!
curând vom muri şi vom stă-
pâni numai mormântul”. Laurenţiu COSMOIU

credinţa
la români

Viaţa Bisericii
De la Iustinian la Iustin
În pragul Naşterii Domnului din acest an, suflarea ortodoxă din Mara‑
mureş priveşte cu nostalgică recunoştinţă spre trecutul întruchipat
în figura exemplară a vlădicăi Iustinian (cel mai vârstnic membru
al Sfântului Sinod al Bisericii noastre), mutat cu pace la cele veşni‑
ce, şi cu încredere spre viitorul întruchipat în vrednicia arhierească
a vlădicăi Iustin (cu 40 de ani mai tânăr), pe o linie de continuita‑
te vegheată tainic de duhul monahului Nicolae de la Rohia, căruia
amândoi i‑au fost apropiaţi în viaţă şi mărturisitori în posteritate.
Vrednicul de pomenire ieromonah, în 1948 protosin- noi (Vişeu, Chioar şi Oaş),
Iustinian Chira ghel, iar în 1967 arhimandrit. iar sute de biserici au fost
A făcut studii teologice la sfinţite sau resfinţite. A în-
ÎPS Iustinian (din botez: Cluj şi Sibiu, iar între 1944 şi fiinţat un seminar teologic
Ioan) Chira, Arhiepiscopul 1973 a fost stareţ al Mânăsti- în Baia Mare şi a iniţiat foa-
ortodox al Maramureşului şi rii Sfânta Ana, poziţie de pe ia eparhială Graiul Bisericii
Sătmarului, a ars ca o făclie care, la 11 iunie 1973, a suit noastre.
a dreptei credinţe până la 95 pe treapta arhieriei, întâi ca Un infarct miocardic acut
de ani, cu mintea limpede şi episcop‑vicar (cu titlul Ma- a fost chipul în care Dumne-
fără preget lucrător până în ramureşeanul) al Vadului, zeu a rânduit să‑l ia la ce-
ceasul din urmă. Feleacului şi Clujului, apoi ruri, în dimineaţa zilei de 30
Născut la Plopiş, pe 28 ca episcop al Maramureşu- octombrie 2016 (s‑a stins la
mai 1921, Ioan Chira a in- lui şi Sătmarului (din 1990) Spitalului Judeţean de Ur-
trat ca frate la Mânăstirea şi – din 2009 – ca arhiepi- genţă „Dr. Constantin Opriş”
Rohia în anul 1941, în 1942 scop (titlu acordat onorific, din Baia Mare), după 75 de
a fost tuns în monahism, sub după 37 de ani de slujire ar- ani de viaţă monahală şi 43
numele Iustinian, şi hirotonit hierească, de Părintele Patri- de ani de slujire arhierească.
ierodiacon, în 1943 a devenit arh Daniel). Slujba de înmormân-
L‑a legat o lungă prie- tare – la care au luat parte
tenie de poetul creştin Ioan peste 5000 de dreptcredin-
Alexandru (1941‑2000), iar cioşi – a avut loc joi, 3 no-
în 1980 l‑a luat sub pro- iembrie a.c., avându‑l în
tecţia sa pe Nicolae Stein fruntea soborului slujitor pe
hardt (1912‑1989), la Mă- ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitro-
năstirea Rohia, după ce mai politul Clujului, Maramure-
multe aşezăminte călugă- şului şi Sălajului. Odihneşte
reşti îl refuzaseră (de teama la Mânăstirea Rohia, ală-
Securităţii). turi de vrednicii de pomeni-
În vremea păstoririi sale re Nicolae Steinhardt şi Se-
a fost pusă piatra de teme- rafim Man.
lie pentru mai mult de 130
de biserici noi (în frunte cu Vrednicul de încredere
Catedrala Episcopală „Sfân- Iustin Hodea
ta Treime” din Baia Mare), Fiu duhovnicesc, cola-
au fost înfiinţate peste 20 de borator constant şi continu-
mânăstiri şi trei protopopiate ator de nădejde al vlădicăi
credinţa
la români
Iustinian Chira, Iustin (din Rohia (fiind ajutat de un egu- locului: nici ei nu pot fi nică-
botez: Ioan) Hodea s‑a năs- men), precum şi a întregii ieri mai acasă decât în Mara-
cut la Rozavlea, pe 21 iunie vieţi monahale din cuprin- mureş, nici Maramureşul nu
1961. A absolvit Semina- sul Eparhiei. Din anul 1999 este nicăieri mai acasă decât
rul Teologic la Cluj‑Napo- a preluat grija lucrărilor de în ei. Un ACASĂ care înnobi-
ca în 1983 (când a şi fost hi- construire a noii Catedrale lează, dar şi obligă deopotrivă.
rotonit diacon, pentru ca în Episcopale, al cărei demisol
1984 să devină preot, pe sea- a fost târnosit la 9 septem- Răzvan CODRESCU
ma Mânăstirii Rohia) şi In- brie 2003. Face parte din Co-
stitutul Teologic Ortodox de misia pentru Doctrină, Viaţă
grad Universitar din Sibiu în monahală şi Misiune socială
1993. Voturile monahale le‑a a Sfântului Sinod.
depus în anul 1985, primind Preşedinte al Fundaţiei
numele de Iustin, iar în mai Culturale „Nicolae Steinhar-
1989 a fost numit stareţ al dt”, înfiinţată pe lângă Mâ-
Mănăstirii Sfânta Ana de la năstirea Rohia, se îngrijeşte
Rohia. În 1990 a fost ridicat îndeaproape de monumenta-
la rangul de protosinghel, iar la ediţie completă a operelor
în 1993 la acela de arhiman- lui N. Steinhardt (realizată
drit. În 1994 a fost ales arhie- în colaborare de Mânăstirea
reu vicar al Episcopiei Mara- Rohia şi Editura Polirom din
mureşului şi Sătmarului, sub Iaşi).
numele de Sigheteanul. Cei doi fii ai Maramureşu-
Ca arhiereu vicar, a con- lui, Iustinian şi Iustin, veghea-
tinuat şi coordonarea vieţii ză cu vrednicie, din cer şi de
monahale de la Mânăstirea pe pământ, tradiţia ortodoxă a
Reportaj
La racla Sfântului
Nicodim de la Tismana
Încă de la intrarea pe poarta Mânăstirii Tismana, paşii te poartă pe un urcuş
pe care, vrând‑nevrând, îl trăieşti la propriu şi la figurat. Cu cât te apropii
de mânăstire, cu atât simţi că mai faci un pas către ceruri. Duhul Sfântului
Nicodim se întrepătrunde cu fiecare trăire, cu fiecare rugăciune, cu fieca‑
re gând pe care îl porţi pe acest drum, pentru că însuşi sfântul a avut un
urcuş monahal de o diversitate şi o nevoinţă deosebită. Ajungând lângă
racla cu moaştele cele făcătoare de minuni ale Sfântului Nicodim, totul se
transformă în înlăcrimate rugăciuni, la care sfântul întotdeauna răspunde.
Şi‑a împlinit experimentat, drumul acesta Fiind cel mai vechi aşe-
însingurarea duce spre munţi; pentru creş- zământ monahal din Ţara
tinul căutător de linişte şi pace Românească, această aşeza-
în grota din stânca a sufletului, toate potecile care re de la poalele munţilor este
Mânăstirii Tismana se desprind din calea spre mâ- prilej de mângâiere duhovni-
Ajuns în partea de nord a năstire duc spre Sfântul Nico- cească pentru oricine ajunge
Olteniei, nu ai cum să ocoleşti dim, cel care în ultimii 30 de aici. Stau şi mă întreb daca
drumul care duce la Mânăsti- ani de viaţă şi‑a ales acest loc Sfântul Nicodim a ales locul
rea Tismana. Pentru drumeţul întru vieţuire monastică. acesta sau locul l‑a ales pe

credinţa
la români
el, prin mijlocirea Bunului aceştia, îşi începe urcuşul Nimeni nu bănuia atunci
Dumnezeu. Altfel nu se ex- monastic, în aspră rându- că tânărul râvnitor al vie-
plică ce anume l‑ar fi atras pe ială athonită, la Mânăstirea ţii monahale va deveni sta-
sfânt în aceste locuri, destul Hilandar. Trei ani de zile a reţ la Hilandar, după trecerea
de îndepărtate de Macedo- vieţuit ca frate de mânăsti- la cele veşnice a mentoru-
nia, ţara sa natală, acolo unde re aici, unde, alături de as- lui său. Stăreţia nu este lu-
a văzut lumina zilei într‑o fa- cultările de fiecare zi, a în- cru uşor, dar sfântul era foar-
milie de creştini aromâni. văţat greaca şi slavona, ceea te iubit de călugări şi în felul
Încă din copilărie, sfân- ce i‑a înlesnit aprofundarea acesta a reuşit să păstorească
tul era retras şi mare iubitor scrierilor Sfinţilor Părinţi. o obşte frumoasă, împlinin-
de însingurare, motiv pentru După această perioadă a fost du‑şi menirea de stareţ, dar
care nu a deprins nimic din călugărit, primind numele şi de confrate al slujirii du-
toate cele lumeşti, iar gându- de Nicodim, pentru ca foar- hovniceşti. Era un bun gos-
rile lui erau de pe atunci doar te curând să fie hirotonit ie- podar, dar şi un desăvârşit
la cele sfinte. Poate că firea rodiacon şi apoi ieromonah. apologet al adevărurilor de
lui de copil singuratic, după credinţă. Acolo a practicat
îndelungi peregrinări la mâ- şi a aprofundat isihasmul, al
năstiri din Sfântul Munte, şi‑a cărui promotor a fost mai târ-
găsit împlinirea aici, la Tis- ziu şi la noi.
mana. Toată lumea ştie că lo-
cul de veghe al sfântului era o Ctitor de mânăstiri
mică grotă din stânca ce stră- şi iubitor de isihie
juieşte şi astăzi mânăstirea. Fiind sfetnicul domnito-
Aici simţea puterea rugăciu- rului Mircea cel Bătrân, Sfân-
nii şi a priveghe- tul Nicodim de la Tismana a
rilor nesfârşite, avut un rol providenţial în
care i‑au fost atât ceea ce priveşte consolida-
de dragi. rea credinţei ortodoxe, fi-
ind în acelaşi timp unul
A aprofundat dintre cei mai mari cti-
isihasmul tori de lăcaşuri mânăsti-
în Sfântul reşti de la noi din ţară. De
Munte, numele său se leagă mâ-
aducându‑l apoi năstirile Vodiţa, Cozia,
Prislop, dar a rămas em-
şi la noi blematic pentru Mânăs-
Sfântul Nicodim tirea Tismana, unde s‑a
îşi are originile în împlinit duhovniceşte,
neamul cneazului La- trăindu‑şi în taină ru-
zăr, împăratul slavilor. găciunea şi priveghe-
Anii copilăriei i‑a trăit rile de noapte în gro-
în mica localitate Pri- ta isihiei lui.
lep, fiind marcat de ri- Intrând sau ieşind
dicarea Mânăstirii Visoki din biserica mânăs-
Decani, acolo unde la numai tirii, inevitabil îţi
15 ani avea să cunoască un ridici privi-
grup de monahi de la Muntele rea spre cer
Athos, întâlnire care i‑a mar- şi nu poţi
cat pentru totdeauna destinul. trece pe
Plecând împreună cu la Tismana
Reportaj
Racla c u moaştele
Sfântului Nicodim
fără să rămâi cu imaginea sau sufletească. Mărturie a creierul munţilor, pentru a le

crucii din stânca ce adăpos- acestor minuni stau fresce- feri de pângărirea turcilor. Le-
teşte grota nevoinţelor cuvi- le din pridvorul bisericii, în genda spune că acei monahi
osului. Cum o priveşti de jos, care se regăsesc multe întâm- au pierit în locuri neştiute, du-
crucea aceea poartă atâta lu- plări minunate ale Sfântului când cu ei şi taina locului în
mină încât, în orice anotimp, Nicodim. care au ascuns sfintele moaş-
ea picură o dulce mângâie- te. În sfântul lăcaş monastic
re peste toţi creştinii care, cu Cuviosul Nicodim de la Tismana s‑a mai păstrat
mâinile împreunate în rugă- de la Tismana numai degetul arătător de la
ciune, aşteaptă binecuvânta- ne aşteaptă mâna dreaptă a cuviosului.
rea sfântului. în raclă nouă În partea stângă, la in-
Cuviosul Nicodim de la trarea în biserica mânăsti-
Tismana, în vremea vieţu- Prăznuirea Cuviosului rii, moaştele Sfântului Nico-
irii sale aici, pe mulţi creş- Nicodim se face în ziua de dim au fost aşezate cu cinste
tini i‑a mângâiat, iar minu- 26 decembrie a fiecărui an, într‑o raclă nouă. Am rămas
nile sale se întâmplau tot aceasta fiind ziua în care sfân- şi eu – scurtă vreme, e ade-
timpul. Şi astăzi, credincio- tul a trecut la cele veşnice. vărat – lângă racla aceea pes-
şii care ajung la Tismana îşi Sfintele sale moaşte s‑au te care o lumină difuză se co-
pun mare nădejde în ajutorul păstrat la Mânăstirea Tismana boară tăcut dinspre ceruri, iar
sfântului, de la care tot omul câteva sute de ani. În timpul ceea ce am simţit acolo mi‑e
care se roagă cu toată fiin- năvălirii otomane, însă, călu- greu să redau în cuvinte...
ţa sa nu se poate să nu pri- gării de atunci ai mânăstirii
mească vindecare trupească le‑au ascuns într‑o peşteră din Mariana BORLOVEANU

Nouă apariţie editorială Cartea de faţă îl introduce pe cititorul me‑
diu contemporan în universul religios şi
cultural al marelui praznic creştinesc al
Naşterii Domnului, cunoscut la noi mai
sărBătoarea nașterii domnului
ales sub numele de Crăciun. Textele an‑
tologate, apărute mai toate, de‑a lungul
anilor (2003‑2015), în paginile Revistei
Lumea Credinţei, sau în volume tipărite
sub egida ei, poartă semnături diverse şi
lămuresc originea, istoricul şi semnifica‑
ţiile sărbătorii. Nădăjduim ca demersul
nostru editorial să înlesnească generaţi‑
ilor mai noi o apropiere mai conştientă
şi mai vie de adevăratul duh al Crăciunu‑
lui, dar şi de zestrea Tradiţiei româneşti
CrăCiunul în tradiție / tradiții și etimologii / Povestea CrăCiunului / Personajele CrăCiunului /
BuCuria CrăCiunului la Betleem / CrăCiunul în aCtualitate / interviu Cu moş CrăCiun / desPre PorC,
şi universale, ca deplină să fie întâlnirea
şi bucuria noastră întru Hristos, Domnul
rigoare, sPovedanie şi Post / Cum să întâmPinăm CrăCiunul / două PrediCi de CrăCiun /
nașterea domnului în sfintele evanghelii / Colinde și CânteCe de CrăCiun
Vieţii şi al Învierii.
O dublă apariţie editorială

surpriză
Ce cadou poate fi mai potrivit

decât un calendar?
Editura Lumea Credinţei vă prezintă două
frumoase calendare. Primul vă îndeamnă
să trăiţi sănătos, prezentându‑vă lună de lună
câte un leac, iar al doilea vă aduce în amintire
chipurile îndrăgite ale celor mai mari
duhovnici români.
Stop‑cadru
Sibiu: singurul târg anual

de carte religioasă din România
Avem multe târguri
de carte în Româ‑
nia, dar unul singur
dedicat, anual, cărţii
şi revistei religioase:
cel organizat toamnă
de toamnă la Sibiu,
începând din pragul
noului veac şi mileniu,
la iniţiativa Asociaţiei
„Scriptus”, cu sprijinul
Mitropoliei Ardealului Modelul deformat. America Creştin de ocazie; Porţile Ce-
şi al Bibliotecii ASTRA de la Tocqueville la Carter rului. Cateheze radio‑difuza-
(care îl şi găzduieşte). (Editura Logos). te (ediţia a III‑a).
Poate că evenimentul Nu doar figura mărturi-
Anul acesta (3‑6 noiem- acestei ediţii a fost – vineri sitoare a „Sfântului Ardea-
brie), la ediţia a XVI‑a, au fost seară – lansarea monumen- lului”, ci întreaga rezisten-
prezente 22 de edituri, prin- talului volum Patericul Mare. ţă creştină anticomunistă s‑a
tre care şi o editură din Italia: Colecţia tematică (Editura bucurat de o bună reprezen-
Casa Editrice „Città di Vita” Bizantină din Bucureşti), tra- tare în cadrul Târgului. Edi-
a Basilicii „Santa Croce” din dus din limba greacă de pă- tura Evdokimos din Bucu-
Florenţa (care şi‑a aniversat 70 rintele profesor Constantin reşti a lansat, bunăoară, tot
de ani de existenţă). Coman, prezent la faţa locu- sâmbătă seară, volumele
Lansările de carte (aproa- lui, unde a ţinut şi o memora- Sfinţii închisorilor: 28 de bi-
pe 40 de titluri noi) au alter- bilă conferinţă: „Lumea Pate- ografii exemplare şi Chipuri
nat cu conferinţe, recitaluri şi ricului şi lumea noastră”. ale demnităţii româneşti.
expoziţii tematice, la care au Un moment deosebit a Eroi ai neamului şi sfinţi ai
luat parte un mare număr de fost şi cel oferit – sâmbătă închisorilor, ambele semna-
sibieni, onorând tradiţia cultu- seară – de Editura Agnos din te de Cezarina Condurache.
rală şi teologică a oraşului. În Sibiu, atât prin lansarea ulti- N‑au lipsit nici memoriile
ziua inaugurală, a fost de faţă, mului volum al trilogiei Pă- din vremea prigoanei (de pil-
cu căldură părintească, şi ie- rintele Arsenie Boca în Ar- dă, Petru C. Baciu, Lacrimi
rarhul locului, ÎPS Dr. Lauren- hivele Securităţii. Alungarea şi morminte, Editura Evdo-
ţiu Streza. din monahism, calomnia şi kimos) sau literatura de ser-
E greu să te referi se- filajul (coordonatori: Flori- tar (ca excelentul roman Va-
lectiv la titlurile lansate. Şi- an Bichir, Romeo Petraşciuc, lea Nistrei de Corneliu Dida,
rul lansărilor a fost inaugu- Raluca Toderel), cât şi prin reeditat la Editura Christiana
rat – joi după‑amiază – cu lansarea a trei cărţi deodată din Bucureşti).
al doilea volum al lui Tho- ale părintelui şi dascălului si- În afară de romanul
mas Molnar tradus în lim- bian Constantin Valer Necula: menţionat, Editura Christi-
ba română (Manuel Valeriu): Iisus Hristos, curajul nostru; ana a lansat alte trei titluri
credinţa
la români
Părintele Marius Matei, autorul cărţii lansate,

la standul Editurii Lumea Credinţei
proaspete: Răzvan Codres- creştin – Tinereţe fără bătrâ-

cu, O introducere în creşti- neţe şi viaţă fără de moar-
nism; Arhim. Spiridon Bi- te (prefaţat – şi prezentat la
lalis, Martirii Ortodoxiei Târg – de părintele Constan-
(Teologia martiriului), în tra- tin Necula).
ducerea din neogreacă a pă- Editura Lumea Credinţei
rintelui Ciprian‑Ioan Staicu; a lansat cu acest prilej – vi-
Mirela Chelaru, Douăzeci de neri şi sâmbătă seara – vo-
paşi spre mântuire în basmul lumele Ani de lumină, ani
de bucurie. Din cele de pe
urmă cuvântări rostite de ar-
himandritul Teofil Părăian
(ediţie îngrijită de Mihaela
şi George Poteraş, prefaţa-
tă de PS Sofian Braşoveanul
şi postfaţată de părintele pro-
fesor Vasile Gordon), Cartea
Crăciunului (culegere de tex- marele vindecător de cancer,
te îngrijită de Răzvan Codres- cu moaşte la Mânăstirea Ra-
cu) şi – în prezenţa autorului du‑Vodă din Bucureşti).
şi cu participarea părinte- Târgul s‑a încheiat dumi-
lui Necula – Catehismul În- nică seara cu premierea edi-
vierii. Pelerinaj spre lumină turilor participante şi cu ex-
de preot Marius Matei, dar şi tragerea taloanelor pentru
noua revistă Sfinţii Ortodoxi- concursul cu premii oferite
ei (al cărei prim număr a fost vizitatorilor de organizatori
dedicat Sfântului Nectarie, şi edituri. (R. C.)
Cu ochii altora
De vorbă cu scriitorul francez Thierry Gillybœuf
Alături de Virgil Gheorghiu,

„poetul lui Hristos şi al României”
Editura Sophia şi Facultatea de Teologie din Bucureşti, într‑o atmo‑
sferă solemnă, dar totodată caldă, au sărbătorit luna trecută „Cen‑
tenarul Constantin Virgil Gheorghiu”. Deopotrivă preot şi scriitor
al exilului, autorul celebrei Ora 25 – roman tipărit, până în 1989,
în peste zece milioane de exemplare, fiind tradus în aproape toa‑
te limbile pământului – l‑a avut alături, în ultimii ani de viaţă, pe
scriitorul francez Thierry Gillybœuf. Prezent la eveniment, cunos‑
cutul scriitor parizian a avut amabilitatea să acorde, cu acest pri‑
lej, un interviu în exclusivitate revistei Lumea Credinţei.
A doua șansă – întâmplări. S‑a petrecut în cărţi ale lui Gheorghiu în for-
„o revelaţie, urmă cu 35 de ani. În acea mat de buzunar: Moartea lui
aş putea spune” vară, pe când aveam 15 ani, Chiralesa [în curs de apari-
nici nu mi‑ar fi trecut prin ţie, în româneşte, la Editura
Cum a fost prima întâl‑ cap la ce va conduce prima Sophia – n. red.] şi A doua
nire a lui Thierry Gillybœuf carte a acestui mare scriitor şansă. Le aveam mereu în
cu autorul Orei 25? român pe care am deschis‑o. faţa ochilor. La sfatul tată-
Întâlnirea mea – mai în- În camera mea de copil şi de lui meu, m‑am afundat în
tâi ca simplu cititor – cu pre- adolescent se afla un fel de lectura celei de‑a doua cărţi.
otul Constantin Virgil Gheor- prelungire a bibliotecii părin- Aveam s‑o citesc în două sau
ghiu este roada unei fericite teşti, în care am dat de două trei nopţi, pur şi simplu vrăjit

credinţa
la români
de acest roman care nu se- Scena în care Boris Bod- De atunci, Gheorghiu a de-
măna cu nimic din ceea ce nar, fără să vrea, îi scoate venit pentru mine o adevă-
cunoscusem până atunci. A ochiul fratelui său mai mic. rată pasiune, o obsesie. Pără-
fost un şoc, o revelaţie, aş Reface întrucâtva crima lui sind Bretania şi mutându‑mă
putea spune. Era pentru pri- Cain asupra lui Abel... La la Paris, am căutat fără înce-
ma oară când mă confrun- puţină vreme după aceea, tare toate cărţile sale. Aveam
tam cu o astfel de violenţă, într‑o piaţă din Provenţa, am să dau jumătate din primul
ce nu avea nimic ficţional, aflat un exemplar vechi, în meu salariu – lucram ca su-
cu brutalitatea Istoriei asu- format de buzunar, din Ora praveghetor la un liceu în
pra oamenilor... 25, carte pe care aveam să o timpul studiilor pariziene –
Ce v‑a marcat atât de citesc, mai apoi, în trei‑patru pe toate cărţile lui Gheor-
mult la această carte? Aţi rânduri. Am fost fascinat de ghiu, unele fiind foarte greu
continuat să citiţi şi alte cărţi Traian Corugă, dublura lui de procurat pe atunci, cum ar
ale lui C. V. Gheorghiu?... Gheorghiu din această carte. fi Sfântul Ioan Gură de Aur.
Constantin Virgil Gheorghiu – aventura unei vieți literare
Dumnezeu
Constantin Virgil Gheorghiu (1916‑1992)
s‑a născut în Războieni, Neamț. Studiază
Filosofia și Teologia la universitățile din
Dumnezeu la Paris
București și Heidelberg. În anul 1940 pri‑

mește Premiul Regal de poezie pentru cartea
Caligrafie pe zăpadă. În 1942 este numit se‑
cretar de legație la Departamentul de Relații
la Paris
Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe al României. Opunându‑se regimu‑
lui comunist, în 1948 se stabilește în Franța.
Primul său roman Ora 25, apărut în 1949,
va fi tradus în aproape toate limbile pămân‑
tului, în mai multe milioane de exemplare,
consacrându‑l definitiv pe autor în lumea li‑
beră. Dumnezeu la Paris este ultimul roman
publicat de Constantin Virgil Gheorghiu în
îndelungul său exil parizian, cununa întregii
constantin virgil gheorghiu
constantin virgil
sale creații literare.
Un om venerabil, cu viață sfântă, un bătrân de șaptezeci și nouă

de ani, nu dă tihnă nici măcar în somn mai‑marilor acestei lumi.
gheorghiu
Monahul Theodot, ajuns episcop al Bisericii Române din Paris, este,
într‑adevăr, sufletul exilaților, suportul lor moral, un exemplu viu de
trăire a credinței. Arzând pentru Hristos, el le insuflă acestora tăria constantin virgil
de a nu ceda un mic teritoriu, de doar câteva sute de metri pătrați,
din inima Parisului – simbol al rezistenței anticomuniste. Dumnezeu
gheorghiu
vorbește prin gura sa. Dacă Theodot ar dispărea, orice rezistență
Constantin Cubleșan
s‑ar dovedi zadarnică. Forțele întunericului vor face apel la Marele

Exterminator, la Călăul fără bardă, la cel care îi face să tremure
aventura unei vie}i literare
chiar și pe mai‑marii castei comuniste, la însuși Haralamb Baxan.
Încetul cu încetul, începe să se țeasă o adevărată pânză de
păianjen în jurul episcopului Theodot – un păienjeniș invizibil și
tot mai strâns, ale cărui fire otrăvite leagă din ce în ce mai sigur
victima. Va mai vorbi, oare, Dumnezeu românește la Paris?...
www.sophia.ro
ISBN: 978‑973‑136‑549‑7
CONSTANTIN CUBLEȘAN

Cu ochii altora
Căutam, în acelaşi timp, să mult prea la îndemână. Am acolo o mână de oameni...

aflu mai multe date despre lăsat, aşadar, romanul deo- Mi‑l amintesc şi acum:
autor. Nici măcar nu ştiam parte pentru câteva clipe şi înalt, zvelt, îmbrăcat în su-
dacă mai trăia... m‑am repezit la oficiul poştal tana sa lungă şi neagră, cu
din apropiere, ca să consult părul alb şi rar dat pe spa-
„Gheorghiu Virgil, cartea de telefoane. Acolo, te, făcând să iasă în evidenţă
strada Siam, uimit, am citit: „Gheorghiu fruntea lată, ochelarii mari,
nr. 16, Paris” Virgil, strada Siam, nr. 16, în spatele cărora îi strălu-
Paris”. I‑am scris chiar în ceau ochii debordând de vi-
Şi, totuşi, aveaţi să‑l în‑ acea seară. Peste câteva zile, talitate. De fiecare dată când
tâlniţi în curând... am primit răspuns. L‑am în- mă vedea, exclama, deschi-
Da. Minunea s‑a petre- tâlnit, pentru prima oară, la zându‑şi larg braţele: „Iată‑l
cut... Într‑o zi, pe când ci- puţină vreme după aceea, la pe marele meu prieten Thi-
team una dintre cărţile lui Pavillon Baltard din oraşul erry!”. Avea o voce nazală,
Gheorghiu, unul dintre co- Nogent‑sur‑Marne, ca pre- melodioasă, marcată încă de
legii mei mi‑a spus: „Gro- şedinte de onoare al unui sa- un puternic accent. În spate-
zav că citeşti o astfel de lon de carte. le său o aflai pe prezbiteră,
carte! L‑am întâlnit pe au- Se va lega o prietenie trai‑ întotdeauna discretă. Mi se
torul ei săptămâna trecu- nică, pentru mai mulţi ani... întâmpla, uneori, să stau de
tă într‑un salon literar”. Şti- Ultimii cinci‑şase ani ai vorbă cu dumneaei...
am, aşadar, nu doar că trăia, vieţii sale... Ne încrucişam
ci că s‑ar putea să locuias- drumurile mai ales la mani- „Ceauşescu – ţi‑a sosit
că chiar în Franţa. La puţi- festările publice, în saloanele a 25‑a oră!”
nă vreme după aceea, citind literare. Atunci când munci- Evenimentele din Româ‑
romanul Spioana al lui C. V. torii de la uzina de camioa- nia aveau să se precipite...
Gheorghiu, aveam să aflu ne Steagul Roşu au manifes- Cum a perceput, de la Pa‑
că eroina cărţii – dacă‑mi tat la Braşov, în noiembrie ris, C. V. Gheorghiu răstur‑
aduc bine aminte – îl cau- 1987, cu doi ani înainte de narea regimului comunist?
tă pe „părintele Virgil Ghe- căderea lui Ceauşescu, mi‑a La sfârşitul lui 1989 şi
orghiu” pe „strada Siam din propus să merg împreună începutul lui 1990, în mo-
Paris...”. Mi‑am spus: Ce‑ar cu el să manifestăm în faţa mentele căderi regimului lui
fi dacă?... Însă mi se părea ambasadei României. Eram Ceauşescu, Gheorghiu a fost
foarte solicitat şi prezent în
media franceză. Până aco-
lo încât un mare caricatu-
rist, Cabu – una din victime-
le măcelului de la jurnalul
satiric Charlie Hebdo, din
ianuarie 2015 –, i‑a făcut o
caricatură lui Gheorghiu, în
care acesta putea fi văzut flu-
turând un fel de perie mare şi
declarând: „Ceauşescu – ţi‑a
sosit a 25‑a oră!”. Lui Ghe-
orghiu – care avea un simţ
al umorului nemaipomenit –
îi plăcea mult acest desen.
Mi‑a oferit o copie cu dedi-
caţie. O păstrez cu sfinţenie
până astăzi.
credinţa
la români
„Poetul lui Hristos şi al

României”, aşa cum îi plă‑
cea lui însuşi să se numeas‑
că, nu va mai apuca să se
întoarcă, totuşi, în ţară...
Da. În 1992, pe 22 iunie,
se va muta la cele veşnice.
La câteva luni după moartea
marelui scriitor, prezbitera
m‑a invitat să o vizitez. Am
păşit plin de înfrigurare în
casa în care locuise mai bine
de două decenii. Cunoşteai
soneria după cruciuliţa ar-
gintată aşezată deasupra ei.
De cum intrai în apartamen-
tul părintelui Gheorghiu, în
hol, puteai vedea o impozan-
tă bibliotecă, cuprinzând în
principal opere de teologie şi
de istorie, în limbile france-
ză, engleză, germană, grea-
că, latină, română, spanio-
lă şi italiană. Holul dădea în
camera principală, bogat or-
namentată cu obiecte liturgi-
ce aşezate pe pupitre. Pe pe-
rete se afla o impresionantă
icoană, oferită de editorul
său spaniol Luis Casalt. În-
tr‑un colţ al sufrageriei, pe o
etajeră, erau toate cărţile lui
Gheorghiu, apărute în aproa-
pe toate limbile pământului...
O mică Românie creş‑
tină în mijlocul Parisului,
s‑ar putea spune...
Vreme de 15 ani, până
la trecerea la cele veşnice
a prezbiterei, către sfârşitul
verii anului 2008, m‑am dus Thierry Gillyboeuf
să o văd în fiecare lună. Vor- la Mânăstirea Sitaru
beam ceasuri în şir despre o
mulţime de lucruri. Îmi evo- primii ani de după moartea început, mici amintiri: fo-
ca figura „părintelui Virgil”, lui Virgil Gheorghiu, prez- tografia lui Gheorghiu îm-
cum îl numea ea, rămânând bitera s‑a ocupat îndeaproa- preună cu Henri Verneuil
destul de discretă însă asupra pe de opera părintelui. Ei i şi Anthony Quinn din tim-
încercărilor prin care au tre- se datorează publicarea ce- pul turnării filmului Ora 25,
cut, vorbindu‑mi însă, mai cu lui de‑al doilea volum al maşina de scris a lui Ghe-
seamă, despre România... În Memoriilor. Mi‑a oferit, la orghiu, care se află acum în
Cu ochii altora
biroul meu, ediţii străine ale Cum îl vedeţi, astăzi, la

cărţilor sale. Apoi, într‑o zi, un sfert de veac de la tre‑
m‑a întrebat dacă n‑aş vrea cerea la cele veşnice, pe
să mă ocup „de opera părin- C. V. Gheorghiu?
telui”, când dumneaei nu va Animat de un patriotism
mai fi pe lume... Aveam să profund. Virgil Gheorghiu a
duc acasă mai bine de zece vibrat la toate nenorocirile ţă-
cutii de manuscrise. rii natale, pe care geografia a
aşezat‑o „în marea periferie a
„Virgil Gheorghiu Europei”, ţară al cărei destin
a vibrat la toate sfâşietor şi tumultos se asea-
nenorocirile mănă cu al său. Om al cre-
ţării natale…” dinţei, el a făcut ca pămân-
tul şi cerul să se contopească
Iar Thierry Gillybœuf în romanele sale, traduse în
îşi va ţine promisiunea cu zeci de limbi. A trăit în tru-
sfinţenie… pul lui toate suferinţele oa-
La sfârşitul verii 2008, menilor dezrădăcinaţi, într‑o
notarul m‑a convocat ca să‑mi Europă aflată în descompune-
aducă la cunoştinţă partea de re, dar şi cumplita inchiziţie a
testament ce mă privea... Cu unei intelighenţii occidenta-
câteva zile înainte de Crăciu- La Mânăstirea Căldăruşani le în slujba comunismului. A
nul acelui an, mi s‑a telefo- cunoscut mai bine decât mul-
nat pentru a veni să recupe- probabil, şi scrieri inedite, ţi alţii preţul libertăţii. Căci
rez cărţile şi documentele din ce fac referire la spaţiul ro‑ ea nu i‑a fost dăruită, el cu-
casa celebrului autor al Orei mânesc şi creştin... cerind‑o cu adevărat. Lui Vir-
25. Când am sosit în apar- Acum, când am început gil Gheorghiu îi plăcea să ci-
tamentul pe care îl ştiam în- trierea, aş putea face un prim teze adesea o frază care s‑ar
totdeauna atât de bine între- plin bilanţ al descoperirilor putea constitui în deviza vieţii
ţinut, părea că acesta fusese mele în arhivele lui Constan- sale. Aparţine unui Părinte al
devastat. Ironia sorţii – un cu- tin Virgil Gheorghiu. Unul Bisericii: „Orice om este un
plu de ruşi îl cumpăraseră în dintre manuscrise, în limba univers care n‑a existat mai
rate de la o societate de cari- franceză, neapărut în Franţa, înainte şi care nu va mai exis-
tate, încredinţat fiind aceste- l‑am încredinţat spre publi- ta pe acest pământ niciodată
ia de doamna Gheorghiu. Vă- care Editurii Sophia din Bu- după aceea”. Un mare uni-
zând mulţimea cărţilor, ruşii cureşti. Este un roman extra- vers, de neînlocuit, a dispărut
vor comenta stângaci: „Cred ordinar, închinat Sfântului pe 22 iunie 1992. Ne lipseş-
că oamenilor ăstora le plă- Ambrozie al Milanului. Ul- te tuturor. În ciuda tuturor ad-
cea mult să citească”. În mod timul roman al lui Gheorghiu versităţilor, nu a dat nicicând
evident, nu ştiau cine a fost în limba franceză, Dracula înapoi, rămânând credincios
Gheorghiu. Stânjenit pen- din Carpaţi, rămas în manus- idealurilor sale de libertate, ce
tru moment, nu aveam timp cris, datează din 1982. O car- poartă amprenta unei credin-
de pierdut. Trebuia să golesc te nemaipomenită, amintind ţe de neclintit, plină de iubi-
biroul, biblioteca, beciul şi de lumea haiducilor lui Pana- re. Preotul şi scriitorul Con-
chiar cămăruţa bonei, de a că- it Istrati şi de absurdul tota- stantin Virgil Gheorghiu este
rei existenţă nu ştiusem până litar din romanele lui Ismail şi va rămâne pentru totdeauna
atunci, în care Gheorghiu se Kadare. Va apărea, în tradu- un om al verticalităţii.
retrăgea uneori să lucreze... cere românească, tot la Edi-
Printre manuscrisele lui tura Sophia, cel mai probabil Interviu realizat de
Gheorghiu aţi aflat, cel mai anul viitor. Gheorghiţă CIOCIOI

AGENTIA DE TURISM MAPAMOND
Pelerinaje 2017
545 euro Pelerinaj in Tara Sfanta de Buna Ves�re

+ texe aeroport
Tel Aviv – Cesarea – Haifa – Galileea – Nazaret – Jerichon –

Ierusalim– Bethlehem – Marea Moarta
Perioada: 22– 28 mar�e 2017 (7 zile – avion)
GRECIA - Hramul Sfantului IOAN RUSU

279 euro
Rila – Thessaloniki – Kato Xenia – Insula Evia – Nea Makri – Atena
– Insula Egina – Kalambaka – Valea Tembi – Paralia Katerini
( BONUS: excursia la NEA MAKRI – unde se pastreaza Moastele
Sfantului EFREM CEL NOU )
Perioade: 25.05 – 31.05.2017 ( 7 zile – autocar)

17.09 – 23.09.2017 ( 7 zile – autocar)
225 euro SERBIA – MACEDONIA – GRECIA

Perle ortodoxe in Balcani
CRAIOVA – NIS, SKOPJE – OHRID, SALONIC – SUROTI,
SIDIROKASTRO – KULATA – SOFIA – RUSE – CRAIOVA
Perioade: 17.05 – 21.05.2017 ( 5 zile – autocar)

27.09 – 01.10.2016 ( 5 zile – autocar)
315 euro GRECIA – Hramul Sfantului NECTARIE

PELERINAJ de la Marea Ionica la Marea Egee, Insulele
Corfu, Egina si Evia
Thessaloniki – Corfu – Patras – Mega Spileo – Loutraki – Canalul
Corint – Atena – Egina – Evia – Kato Xenia – Kalambaka – Valea
Tembi – Paralia Katerini – Soﬁa
Perioada: 05.11 – 12.11.2017 ( 8 zile - autocar)
AGENȚIA DE TURISM MAPAMOND

Telefon: +40 730 01 01 00; +40 723 16 74 28; +40 742 222 253
Site: www.mapamond.ro E-mail: mapamond.md@gmail.com
Regii şi reginele, aceşti unşi ai lui Dumnezeu, au exercitat de‑a lungul veacurilor
o atracţie fără margini asupra oamenilor obişnuiţi. Cum trăiesc ei în prezent,
ce program au, ce oameni îi înconjoară, ce proprietăţi au, ce greşeli
şi ce lucruri bune au făcut în istorie – toate acestea şi multe altele le puteţi afla
din revista Case Regale, care apare din două în două luni.
Căutaţi numărul 4 în reţeaua de chioşcuri, supermarketuri şi benzinării.

Credinţa
în lume Magazin ilustrat / Lumea credinŢei
Reportaj
Sfântul Nicolae, venerat de la
Bari până la Beit Jala 46
Fotoreportaj
Răsărit de soare pe Sinai 52
Reportaj
La Lavra Sfântului Sava din
Pustiul Iudeii 56
Reportaj
Sfântul Nicolae Biserica Sfântul

Nicolae – Bari
venerat de la Bari Pe coasta Mării Adriati-

ce, mergând spre sudul Ita-
liei, la un moment dat se
până la Beit Jala ajunge la Bari, un loc în-

cărcat de istorie, dar şi de
valenţe spirituale aparte.
Catedrala Sfântului Nico-
lae este în prezent un cu-
noscut centru de pelerinaj,
atât pentru locuitorii acelor
locuri, cât şi pentru creştinii
ortodocşi din partea de est a
Europei.
La o primă vedere, bazi-
lica îţi dă impresia că te afli
în faţa unui adevărat cas-
tel. Clădirea este foarte so-
lidă, de formă pătrată, cu o
arhitectură deosebită, iar în
lateralele faţadei se înalţă
două turnuri nu foarte înal-
te, dar la fel de masive ca şi
restul clădirii.
Intrând în biserică, un
spaţiu enorm sub formă
de navă îţi dă senzaţia de
imensitate. De o parte şi
alta a încăperii se află două
abside, care sunt despărţi-
Decembrie, cu aer rece şi miros de cetină verde, te de restul bisericii prin co-
decembrie al sfinţilor, al milosteniei şi al clipelor loane de granit şi pilaştri.
însărbătorite, e vremea în care creştinii din întreaga Coloanele sunt impresio-
nante prin frumuseţea stilu-
lume îşi prăznuiesc cu bucurie sfinţii cei aducători de lui bizantin în care au fost
pace şi linişte a sufletului. Un mare ocrotitor al creş‑ lucrate, iar pe ele se spriji-
tinătăţii este şi Sfântul Ierarh Nicolae, al cărui hram îl nă nişte arce imense, care,
au numeroase lăcaşuri de închinare de pretutindeni. la rândul lor, sprijină un fel
Ne‑am oprit doar la câteva dintre acestea, biserici de tribune, destinate pre-
zenţei femeilor care parti-
şi mânăstiri ce poartă numele sfântului: Biserica cipă la slujbe. În biserică se
Sfântul Nicolae – Bari, Italia; Biserica Sfântul Nicolae află un tron episcopal, unic
Beit Jala – Bethleem; Mânăstirea Sfântul Nicolae în acea regiune, şi mozai-
Anapafsas – Meteora; Biserica Sfântul Nicolae Orfa‑ curi de o frumuseţe rară. Cu
nul – Tesalonic. Ajungând la oricare dintre aceste totul deosebit este şi balda-
chinul din biserică, decorat
perle ale Ortodoxiei, ne vom apropia din ce în ce mai cu mozaicuri valoroase şi
mult de atmosfera încărcată de duhul sărbătorilor. despre care se spune că este
credinŢA
în lume
Biserica Sfântul
Nicolae din Bari
cel mai vechi din tot su-

dul Italiei.
Toate aceste lucruri de
mare valoare, care apar-
ţin Bisericii Sfântul Nico-
lae din Bari, sunt întregite
de cripta sfântului, aco-
lo unde se păstrează moaş-
tele Sfântului Ierarh Nico-
lae şi unde multe minuni
s‑au întâmplat şi încă se
mai întâmplă. Credincioşii
din întreaga Europă, dar şi
din alte colţuri ale lumii,
îşi caută vindecarea tru-
pească şi sufletească aici,
la moaştele sfântului fă-
cător de minuni. Şi pen-
tru că toată lumea creşti-
nă, atunci când are nevoie
de ajutor, aleargă în cău-
tarea Sfântului Nicolae,
Reportaj
în biserica de la Bari s‑a

Baldachinul Bisericii
Sfântul Nicolae din Bari amenajat şi un paraclis or-
todox, unde pelerinii se
pot ruga alături de sfântul
lor drag.
Biserica Sf. Nicolae –
Beit Jala
Dacă parcurgi cu maşi-
na drumul cu străduţe ex-
trem de înguste ce duc la
Biserica Ortodoxă Sfântul
Nicolae din Beit Jala, ai
senzaţia că în orice clipă
ai putea rămâne prins între
ele, fără posibilitatea de a
mai ieşi de acolo.
De departe, cupola au-
rie şi turnul care parcă ţâş-
neşte dintre zidurile vechi,
totul emană căldură şi bi-
necuvântare. Ajungând
însă la intrarea în biserică,
în desăvârşit contrast, te
trezeşti înconjurat de clă-
diri extrem de solide ca
structură, cu uşi şi ferestre
ferecate de grilaje grele,
iar pentru un moment poţi
rămâne uşor derutat.
Totul revine însă la
normal odată cu primii
Cripta în care se păstrează
moaştele Sfântului Nicolae

credinŢA
în lume
paşii pe care îi faci în incin-

ta Bisericii Sfântul Nicolae.
O mare de lumină coboa-
ră dintr‑o cupolă imensă şi
simţi mângâierea sfântului,
ale cărui icoane sunt aşeza-
te cu grijă în mai multe lo-
curi de rugăciune. Cea mai
venerată este icoana făcă-
toare de minuni a Sfântu-
lui Nicolae, icoană din care,
începând cu anul 2011, pe-
riodic izvorăşte mir. Pele-
rinii care au mai fost aici
spun că toate aceste icoa-
ne au o putere tămăduitoare
rar întâlnită. Am văzut chiar
şi câteva verighete lăsate la
una dintre icoane, în semn
de ofrandă adusă Sfântului
Nicolae de creştini de nu se
ştie unde, care în urma ru-
găciunilor la această icoană
au dobândit copii.
Biserica cea mare a
Sfântului Nicolae a fost
construită chiar deasupra
peşterii în care sfântul s‑a
nevoit în timpul celor pa-
tru ani de rugăciune trăiţi
aici. Păşind prin galeriile de
sub sfântul lăcaş, ai senzaţia
Pelerini români la icoana făcătoare Peştera de sub biserica

de minuni de la Beit Jala din Beit Jala

Reportaj
că, în sfârşit, îţi poţi stri-

ga nevoinţa în taină, doar
tu şi Dumnezeu. La capă-
tul fiecărui tunel se desăvâr-
şeşte o rugăciune, iar mi-
rul care picură din icoanele
aflate acolo este mir de duh,
aducător de alinare a sufe-
rinţelor, a nedreptăţilor, a
bolilor.
După ce m‑am strecu-
rat în genunchi (altfel nu
se poate), printr‑un mic tu-
nel, la locul de rugăciu-
ne al sfântului, am rămas
lângă icoana care dăinuie
în locul acela sacru, lăcri-
mând în semn de mulţumi-
re pentru o atât de profundă
binecuvântare.
În locul acela, fiecare
rugăciune este binecuvân- devreme sau mai târziu pe Din mărturiile legate de
tată de har, dar şi de duhul aceste meleaguri creştine. numele sfântului lăcaş, se
Sfântului Nicolae, mare fă- Dintre toate biserici- ştie că acesta a avut două
cător de minuni. le închinate Sfântului Ie- nume: Biserica Sfântul Ni-
rarh Nicolae, Arhiepisco- colae „Orfanul” şi, mai târ-
Biserica Sf. Nicolae pul Mirelor Lichiei, cel mai ziu, Biserica Sfântul Nicolae
Orfanul – Tesalonic cunoscut lăcaş de închina- „a Orfanului”. Cea mai credi-
Întreaga Grecie este re din Tesalonic este Biseri- bilă mărturie este cea a istori-
scăldată în lumina Ortodo- că Sfântul Nicolae Orfanul. cului Andreas Xyngopoulos,
xiei, motiv pentru care toţi Această biserică bizanti- mărturie susţinută şi de Bise-
pelerinii, însetaţi de dorul nă este foarte veche, datând rică şi care pledează pentru
sfinţilor şi minunilor înfăp- de la începutul secolului al numele „Orfanul”, acesta fi-
tuite în timp, se opresc mai 14‑lea. ind legat de faptul că Sfântul
Nicolae este cunoscut ca cel
mai mare ocrotitor al vădu-
velor şi orfanilor.
Această biserică din Te-
salonic este renumită pentru
frescele sale bizantine, de o
rară frumuseţe, care îşi păs-
trează prospeţimea şi astăzi.
Biserica Sfântul Nico-
lae Orfanul este astăzi me-
toc al Mânăstirii Vlatades
din Tesalonic, iar pelerinii
caută cu evlavie acest loc
binecuvântat.
Mariana BORLOVEANU

credinŢA
în lume
Mânăstirea Sf. Nicolae Anapafsas – Meteora

Traversând Câmpia Thesaliei, în apropiere de Kalambaka, peisajul care te întâmpi-
nă este unul fascinant. Peste 1000 de stânci, pe cât de înalte, pe atât de abrupte, cu mâ-
năstirile lor seculare, parcă înfipte în pereţii ce par că nu se mai termină – aşa arată pa-
norama acestui loc unic în lume, în care toţi creştinii îşi doresc să ajungă măcar o dată
în viaţă.
După Muntele Athos, complexul de la Meteora reprezintă cel mai important centru
monahal ortodox al grecilor. Drumul de la Kalambaka până la mânăstiri este pe cât de
dificil, pe atât de fascinant, iar locul acesta sfânt îţi taie răsuflarea.
Mânăstirea Sfântul Nicolae Anapafsas este cea mai mică mânăstire de pe Munte-
le Meteora, însăşi construcţia sa fiind una deosebită. Pentru că suprafaţa stâncii este ex-
trem de îngustă, s‑a construit totul pe verticală, la primul etaj fiind amplasată biserica şi
trapeza, iar la următorul etaj chiliile călugărilor.
Biserica mânăstirii are o turlă joasă, fără ferestre, iar pronaosul, care era destul de
luminos, a fost folosit dintotdeauna şi ca loc de odihnă, mânăstirea neavând nici un fel
de curte, datorită stâncii mici pe care aceasta era amplasată.
Pelerinii pot vizita Paraclisul Sfântului Antonie, Para-
clisul Sfântului Ioan Botezătorul, Osuarul şi trapeza ve-
che, împodobită cu fresce de mare preţ, asemenea celor din
biserică.
Întregul ansamblu iconografic şi pictural din Mânăstirea
Sfântul Nicolae Anapafsas a fost executat de cel mai ves-
tit zugrav bisericesc al vremii,
călugărul Teofanie Strelizas
din Creta.

foto Răsărit de soare
ReportaJ pe Sinai
Ascensiunea de noapte pe Muntele Sinai este o performanţă în sine:
escaladarea începe la miezul nopţii şi durează până la răsăritul soarelui; se
parcurg aproape 10 kilometri pe drum bolovănos, iar la final se urcă 750
de trepte de piatră, de înălţimi inegale; diferenţa de nivel este de 1085 de
metri; drumul se parcurge pe jos sau cu cămila, în efort constant, cu câte‑
va întreruperi la chioşcurile beduinilor (cafea, ceai, ciocolată caldă etc.);
în vârful muntelui, la 2285 de metri altitudine, de obicei este frig şi bate
vântul... Organismul, obişnuit să se odihnească în perioada nocturnă, este
acum solicitat la maximum!
Dar dacă urci Muntele Sinai cu rugăciune, având conştiinţa că te afli
într‑unul dintre cele mai sfinte locuri de pe pământ – locul în care Dum‑
nezeu a vorbit cu Omul, Moise primind aici Tablele Legii cu Cele Zece
Porunci –, atunci poţi să îţi explici de ce Dumnezeu te întăreşte şi de ce a
doua zi după temerara ascensiune... nimeni nu mai are febră musculară! Ca
organizator de astfel de ascensiuni din anul 2008, fac această observaţie
la fiecare grup care escaladează Muntele Sinai şi întotdeauna situaţia –
paradoxal – este aceeaşi!
Iar răsăritul de soare pe Muntele Sinai (bonusul) este cu adevărat... dum‑
nezeiesc!
În vizită la neamuri
Beduinii din tribul Ja‑
balia, care asigură paza
Mânăstirii Sfânta Ecateri‑
na şi a Muntelui Sinai, ştiu
şi afirmă cu tărie că străbu‑
nicii lor au fost români!
În secolul 6, Împăratul
Iustinian a refăcut şi întărit
Mânăstirea Sfânta Ecaterina
şi a adus o garnizoană de
olteni (oameni loiali şi lup‑
tători de temut), împreună
cu familiile lor, pentru a asi‑
gura paza acestei mânăstiri,
situată în sudul muntos al
deşerticei Peninsule Sinai.
credinŢA
în lume
Din urmaşii acestor olteni

din secolul al 6‑lea, ames‑
tecaţi în timp cu populaţia
locală şi convertiţi treptat
la islam, se constituie acum
tribul Jabalia.
Aşadar, în escaladarea
noastră nocturnă pe Mun‑
tele Sinai, însoţiţi de Ah‑
med, călăuza noastră be‑
duin, şi oprind la chioşcurile
beduinilor de pe traseu, am
fost... în vizită la neamuri!
Răsărit de soare
pe Sinai
Mai rapid (cu cămila)
sau mai lent (pe jos), am
Foto‑reportaj
ajuns cu toţii în vârful Mun‑ momente, parcă plutind

telui Sinai, la 2285 de metri peste munţii golaşi, simţi
altitudine, dimineaţa pe la că între tine şi Dumnezeu
ora şase. Ştiam că în aceas‑ nu mai este nimic...
tă perioadă, răsăritul de soa‑ Americanii, ignorând
re este la ora şase şi un sfert, semnificaţia religioasă a
aşa că nu ne‑am grăbit... Cei acestui munte sacru pentru
sosiţi primii au cam înghe‑ creştini, evrei şi musulmani
ţat pe creasta muntelui, lân‑ deopotrivă, includ răsăritul
gă peştera în care Moise s‑a soarelui pe Muntele Sinai
adăpostit până la întâlnirea într‑un Top 10 al celor mai
sa cu Dumnezeu şi lângă ca‑ spectaculoase locuri din
pela ortodoxă de pe vârful lume, care nu trebuie rata‑
muntelui. Dar vestele gal‑ te într‑o viaţă.
bene de fâş împrumutate
de la hotelul din staţiunea
Sfânta Ecaterina ne‑au fost
de mare ajutor! Samira, pri‑
etena beduinilor, pisica năs‑
cută şi crescută aici, în vârful
muntelui, pe pietrele gola‑
şe care păstrează în struc‑
tură urmele rugului aprins,
s‑a pisicit tot timpul pe lân‑
gă noi...
Răsăritul soarelui este
rapid şi, peste întinderile
vaste şi golaşe ale munţi‑
lor de peste 2000 de metri
înălţime, este absolut spec‑
taculos! Una dintre partici‑
pantele la o astfel de ascen‑
siune spunea că, în aceste
credinŢA
în lume
Mihai Seplecan (Cluj) parcurs noaptea, la lumina

a adus de acasă un trico‑ lanternelor.
lor mare, cu care facem fo‑
tografii la răsăritul soare‑ Ca într‑o biserică...
lui, apoi îl lăsăm... rudelor Pe vremuri, la poarta de
noastre, beduinii din tribul intrare către vârful Muntelui
Jabalia. Sinai, Sfântul Ştefan Sinaitul
Dimineaţa, în lumina ab‑ stătea pentru a spovedi fi‑
solut specială a acestui ră‑ ecare temerar care se încu‑
sărit, coborând treptele de meta să urce muntele sfânt,
piatră amenajate de călugă‑ pentru a fi pregătit parcă
ri acum câteva secole, rea‑ pentru întâlnirea cu Dum‑
lizezi o dată în plus spec‑ nezeu. Sfintele sale moaş‑
taculozitatea peisajului te se află şi acum întregi, pe
scaun de spovedanie, în osu‑
arul Mânăstirii Sfânta Ecate‑
rina de la poalele muntelui.
Noi am încercat să ne
pregătim duhovniceşte de
acasă şi să urcam munte‑
le cu rugăciune, ca într‑o
biserică... Pentru ca jertfa
noastră de oboseală şi de
nesomn să nu fie zadarni‑
că... Cu siguranţa că aici şi
acum, poate mai mult decât
oriunde, rugăciunile noastre
merg direct către cer.
A consemnat
Maria CHIRCULESCU
(Miriam Turism)

Reportaj
La Lavra Sfântului Sava

din Pustiul Iudeii
A merge pe urmele sfinţilor este, de cele mai multe ori, un act temerar,
o expediţie uimitoare, care uneori cere dovadă de tărie, de curaj. Pen‑
tru că sfinţii nu au vieţuit, de cele mai multe ori, în mijlocul comunităţii,
ci au căutat locuri izolate, uneori cu condiţii extreme... Nu au fugit de
lume, ci L‑au căutat pe Dumnezeu cu gândirea şi cu rugăciunea. Au
continuat să se roage pentru oameni, dar au rămas să‑şi ducă singuri
lupta cu patimile, cu demonii lor, fără să mai aibă posibilitatea de a
arunca vina pe altcineva – o ajustare interioară, o transformare radi‑
cală a firii căzute, care poate în alte condiţii este dificil de realizat...
Pustiu real, cât vezi cu ochii, în care temperatura oscilează între zero
şi 45‑50 de grade Celsius şi în care plouă doar de două‑trei ori pe an.
Pustiu trăit de nevoitorii săi secundă de secundă a vieţii, pustiu popu‑
lat cu îngeri şi demoni – un astfel de spaţiu şocant descoperi mergând
în vizită la Mânăstirea Sfântului Sava din Pustiul Iudeii, Palestina.
Sfântul Sava cel Sfinţit
(5 decembrie)
Sfântul Sava cel Sfinţit
(439‑532), cel care a îmbră-
cat chipul îngeresc la vârsta
de opt ani, a întemeiat prin
descoperire îngerească, în
anul 478, mânăstirea din
Pustiul Iudeii care astăzi îi
poartă numele şi care în timp
a devenit una dintre cele mai
importante şi vestite lavre ale
Ortodoxiei.
La scurtă vreme după în-
ceperea vieţuirii sale în acest
pustiu, s‑au adunat în jurul
său mulţime de monahi, iar
când prima biserică, închi-
nata Sfântului Nicolae, a de-
venit neîncăpătoare, Sfântul
Sava a construit şi cea de a
doua biserică, cu hramul Bu-
navestire a Maicii Domnului,
care a fost sfinţită în anul 502.
În anul 491, Patriarhul
Ierusalimului l‑a hirotonit
credinŢA
în lume
preot, iar din anul 494 a fost Troparul Sfântului Sava

numit arhimandrit, cu auto-
„Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor
ritate peste toate mânăstiri- şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale
le din Palestina. Sfântul Te- însutit roditoare; şi te‑ai făcut luminător lumii, strălucind
odosie, începătorul vieţii de cu minunile, Sava, Părintele nostru. Roagă‑te lui Hristos
obşte din Palestina, a păsto- Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.”
rit mânăstirile de obşte, în
timp ce Sfântul Sava a păs- „pată de culoare” chiar şi în ulterioară, ortodoxia slavilor
torit miile de sihaştri din Pa- peisajul uman atât de divers de acum 300 de ani.
lestina vremii sale. În Mâ- din Israel – Sunt ruşi?! Sunt
năstirea Sfântului Sava s‑a români?! La mânăstirile vizi- Pustiul Iudeii
alcătuit tipicul slujbelor bi- tate, nimeni nu ştia de etnicii Mai întâi a fost teama dru-
sericeşti, numit Tipicon, care ruşi de rit vechi din România. mului – ca de cursă de raliu, cu
apoi s‑a răspândit din Pales- Aceasta înseamnă chiar mai viteză maximă pe curbe strâm-
tina în toate mânăstirile lu- mult decât stil vechi, pentru că te, şerpuitoare pe culmile dea-
mii ortodoxe – inclusiv în nu doar calendarul face dife- lurilor deşertice care formează
Constantinopol şi în Sfântul renţa, ci şi ritualul – „îngheţat” pustiul dinspre Marea Moartă.
Munte Athos, fiind urmat ca la cel al ortodoxiei slave din Apoi a fost impactul vizual cu
atare până în ziua de astăzi. secolul al 17‑lea. De exem- deşertul real şi nesfârşit, stra-
plu, ei nu au acceptat schim- niu pentru noi, românii obişnu-
Lipoveni în vizită barea şi se închină şi astăzi cu iţi cu pădurile care acoperă toţi
la Mânăstirea două degete (simbolizând du- munţii de acasă... Apoi a fost
Sfântului Sava bla natură a firii Mântuitoru- debarcarea la mânăsti-
lui), în loc de trei – Sfânta Tre- rea construită din
Grupul de lipoveni din ime. Prigoniţi, dar de neclintit piatra locului
România cu care am vizitat în credinţa lor, strămoşii lor au şi care
în noiembrie anul acesta Ţara plecat din Rusia pentru a fi
Sfântă a reprezen- siguri că pot păstra ne-
tat o alterată, fără nici o
influenţă

momentele de rugăciune pre-
lungită chiar şi o oră, la anu-
mite obiective religioase, şi
toate au acceptat firesc „co-
dul” vestimentar strămoşesc.
La ieşirea din sfânta lavră,
răspunzând întrebării „De ce
această vizită în lavră este atât
de specială?”, părintele Vasile
Cozma ne‑a spus: „Este atâta
pace în jur! Sunt pentru a tre-
ia oară în Mânăstirea Sfântu-
lui Sava şi încă mă minunez
de aşezarea ei – pentru noi,
se contopeşte, cameleonic, cu Conform regulilor la- cei trăitori în România, oare-
peisajul. Am ajuns după‑amia- vrei, au intrat în mânăstire cum neobişnuită. Locul a fost
za şi nu mai era nimeni acolo, bărbaţii, iar noi femeile am sfinţit de însuşi Sfântul Sava şi
doar porumbeii albi de pe zi- rămas la poartă, unde un că- de către călugării martiri care
duri şi liniştea locului... lugăr ne‑a adus spre închina- au pătimit în mânăstire pentru
A fost interesant să văd re sfinte moaşte şi ne‑a dăru- adevărul lui Hristos. Sfintele
cum lipovenii – o comunita- it ulei din candela de la racla lor moaşte odihnesc în racle
te etnică şi religioasă extrem Sfântului Sava (tămăduitor), spre închinarea şi îmbărbă-
de bine definită, neam năs- frunze de finic pentru fami- tarea credincioşilor şi ne cu-
cut şi ţinut de credinţă, după liile care nu au copii, dar îşi tremură. Dar însuşi modul de
cum spune părintele Vasi- doresc şi apă din izvorul mâ- vieţuire de aici, neschimbat de
le Cozma, păstorul lor – au năstirii (agheasma Sfântului cincisprezece secole, poate fi
perceput Mânăstirea Sfân- Sava), izvor care are debi- o garanţie a sfinţeniei. Tradi-
tului Sava cel Sfinţit, care tul mai mare sau mai mic, în ţia spune că însăşi Preasfân-
şi ea conservă de multe se- funcţie de câţi nevoitori şi vita Născătoare de Dumnezeu i
cole un anume mod de viaţă zitatori are mânăstirea. Până s‑a arătat Sfântului Sava îna-
monahală severă. Mersul zi- aici, nimic neobişnuit faţă de inte ca acesta să întemeieze
lei este rânduit după ora bi- alte programe similare. această mânăstire şi a făgăduit
zantină (ora 12 noaptea co- Dar când lipovencele de că toţi monahii care vor petre-
incide cu apusul soarelui); toate vârstele, de la mic (So- ce cu răbdare în aceste locuri
slujbele bisericeşti sunt de fia, zece ani) la mare (mo- pustii şi vor îndeplini cu dra-
noapte şi durează 6‑7 ore, nahia de 80 de ani), toate cu goste făgăduinţele monahale
iar în timpul Postului Mare basmale şi cu rochii lungi, se vor învrednici de mijlocirea
9‑10 ore; masa se dă o sin- s‑au aliniat după preoteasa ei spre moştenirea vieţii veşni-
gură dată pe zi, sâmbăta, du- lor şi au urcat muntele pentru ce, iar lavra va rămâne neclin-
minica şi în sărbători de două a vedea perspectiva de dea- tită până la cea de A Doua Ve-
ori pe zi, iar în timpul Postu- supra mânăstirii, am înţeles nire a Mântuitorului Hristos!”.
lui Mare numai mâncare us- că acest neam va rezista în- În vremurile de acum,
cată; apa în această zonă de- tr‑adevăr prin credinţă şi mai există încă oameni şi comuni-
şertică este bine drămuită; nu departe! Între ele sunt tine- tăţi pentru care timpul s‑a oprit
se foloseşte electricitate; tere frumoase şi moderne, care de secole în loc, iar Cuvântul
lefoanele mobile nu au sem- studiază sau trăiesc la Lon- Domnului rămâne piatra de
nal (deşi s‑au străduit, nici o dra, sunt doamne cu meserii căpătâi a vieţii lor...
companie israeliană nu a re- diverse, dar şi pensionare – A consemnat
uşit performanţa tehnică de a dar în această comunitate toa- Maria CHIRCULESCU
avea acoperire în zonă!). te au participat nemişcate la (Miriam Turism)

credinŢA
în lume
Decembrie 2016
Weekend la Sf Spiridon, Corfu (5 zile/4 nopţi)
9‑13 dec 2016, avion, 255 euro + 39 euro
avion Bucureşti / Atena / Bucureşti
PROGRAMele anului 2017
• ISRAEL: BOBOTEAZA la Apa Iordanului, 14 – 19 ian ( 4 zile), euro + bilet avion
de la 499 euro • RUSIA Nordului Extrem, 6‑14 iunie (9 zile), de la 699 euro +
• ISRAEL & ETIOPIA: BOBOTEAZA, 17 – 31 ian (15 zile), de la avion retur
1890 euro + avion • GEORGIA si RUSIA, 3‑15 iulie (12 zile), in lucru
• ETIOPIA CRESTINA, 18 – 31 ian (14 zile), de la 1790 euro + avion • ARMENIA ESENTIAL, 24‑29 iulie (6 zile), in lucru
• GRECIA, triumful ortodoxiei! 5 – 13 feb (9 zile), 425 euro+ • CRIMEEA, la Sf Ierarh Luca 24‑30 iulie (7 zile), optional avi‑
avion (optional) on, in lucru
• UCRAINA SFINTELOR PESTERI (Kiev, Poceaev, • ISRAEL, Schimbarea la Fata pe Mt. Tabor, week‑end 17 – 21
Cernigov) 20‑24 feb (5 zile),190 eu august(4 zile), in lucru
• AURORA BOREALA in Peninsula Kola, Ortodoxia nordului ex‑ • GRECIA: KEFALONIA (Adormirea Maicii Domnului, Biserica
trem, 6‑11 martie (6 zile), de la 1150 euro+ avion cu serpi), ZAKINTOS, EVIA, EGINA, CORFU, 14 – 21 august (8
• ISRAEL & SINAI, 27 mart – 2 april (7 zile), in lucru zile), avion, in lucru
• TARA SFANTA, VENITI SA LUATI LUMINA ! 10‑16 aprilie (7 zile, • ITALIA & FRANTA primelor veacuri crestine 28 aug‑6 sept (10
Saptaman Patimilor si Invierea) , 770 euro zile) 765 euro+optional avion
• UCRAINA (Kiev, Poceaev, Cernigov) 25‑29 aprilie (5 zile), 190 • RUSIA, la Sf Serafim de Sarov, 18‑23 sept (6 zile avion), 590
euro euro + avion
• GRECIA: Hram la Man. SF EFREM CEL NOU, 3 – 7 mai (5 zile, • EGIPT Pe urmele Sfintei Familii, FUGA IN EGIPT; 2‑13 oct (12
autocar), 255 euro zile), 799 euro + avion
• RUSIA, la Sf Serafim de Sarov, 16‑21 mai (6 zile avion), 590 • ARGENTINA, PATAGONIA si INSULA PASTELUI; 16‑ 31 oct (16
euro + avion zile), aprox 4000 euro + avion
• GRECIA: Hram la Sf IOAN RUSUL, 26–29 mai (week‑end, 3 zile), • ISRAEL cu SINAI, 2‑11 noiembrie, 890 euro .
199 euro+ avion • ISRAEL economic, 2‑6 nov (4 zile), 470 euro
• RUSIA MARE, 31 mai – 14 iunie (15 zile), de la 1100 euro; op‑ • DE SF MINA LA ALEXANDRIA, EGIPT, 9‑14 nov ( 6 zile), 440
tional UCRAINA (14‑17 iunie, 3 zile la retur) euro + avion
• RUSIA, la Sf Serafim de Sarov, 31 mai – 5 iunie (6 zile), 590 • DE SF SPIRIDON IN CORFU, 10 – 16 dec, ( 7 zile), de la 380 euro
La cerere: SERBIA, KOSOVO, MACEDONIA, ALBANIA, MUNTELEGRU, CROATIA, SOLVENIA (14 zile), 840 euro; ALASKA &
SUA ORTODOXA: San Francisco, Platina, Arizona (12 zile), 1550 euro + avion, NEPAL & TIBET (12 zile), 1999 euro + bilet avion;
INDIA la Sf Ap Toma, NEPAL si TIBET(16 zile), de la 2850 euro + avion; SOCOTRA, uitatul paradis terestru (10 zile), de la 1550
euro + avion; IORDANIA CRESTINA (5 zile), 440 euro + avion; CRIMEEA&ABHAZIA (mormintele Sf Ap Simon Zilotul si Sf Ioan
Gura de Aur), in lucru; CIPRU(7 zile), ARMENIA(5 zile), MOLDOVA si UCRAINA(10 zile) ‑ in lucru; TRANSSIBERIAN(12 z)
Pe siteul www.miriamturism.ro sunt afisate toate programele propuse, detaliat.
Preturile afisate sunt in general pt grupuri de 40 pers. Pentru grupuri mai mici, preturile se recalculeaza.

Lumea pravoslavnică
Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae
Perervinskij
şi bărbile ruşilor…
Sfântul Nicolae Perer-
vinskij, una din marile mâ-
năstiri ale capitalei ruse,
datează din prima jumă-
tate a veacului al 17‑lea.
Va cunoaşte însă o înflori-
re deosebită în jurul anului
1700, când Patriarhul Adri-
an (1627‑1700) va face din
aceasta reşedinţa sa de vară.
Înălţarea bisericii mari a la-
vrei – katholikonul –, în-
chinată sfântului ierarh din
Mira Lichiei, i se datorează,
de altfel. Un hram demon-
strativ, cu un sfânt Nicolae
purtând o barbă stufoasă, ca
semn al nesupunerii faţă de
reformele tânărului ţar Pe-
tru I (1672‑1725), reforme
tot mai năstruşnice în ochii
ruşilor, păstrători cu sfinţe-
nie ai vechilor tradiţii…
Impozit pe barbă
La multe din reforme-
le şi faptele reprobabile ale
lui Petru, Patriarhul va în-
chide ochii. Nevestele tri-
mise cu de‑a sila la mânăs-
tire – predecesorul său fiind
obligat să le tundă în mona-
hism – mai treacă‑meargă,
dar să impui ruşilor impozit
pe barbă (din 5 septembrie
1698), asta îl va scoate din
Cine să‑şi mai aducă aminte astăzi? A fost sărite pe înaltul ierarh! Occi-
o „bătălie” pe viaţă şi pe moarte… Un răz‑ dentalizarea costa prea mult.
boi total, din care ruşii vor rămâne cu toţii... Viziunea sa asupra statului
fără bărbi. Cât pe ce, în „procesul de euro‑ era una tradiţionalistă, fiind
adept al supremaţiei biseri-
penizare” a muscalilor, să‑l coste barba şi ceşti asupra puterii seculare,
pe Sfântul Nicolae, în a cărui mânăstire de în răspăr cu Petru cel Mare,
la Moscova se va instala „comandamen‑ entuziasmat de relaţiile co-
tul pravoslavnic anti‑Petru cel Mare”… merciale cu Apusul, con-
vins că, altfel, Rusia va ră-
mâne o ţară înapoiată. Petru
credinŢA
în lume
căuta, fără dubii, după Patri- Patriarhul Adrian urmă- Nicolae. Veştile erau însă
arh, să‑i uzurpe puterea spi- rea plin de cutremurare, tot tot mai rele: însuşi boga-
rituală, dorindu‑şi Biserica mai izolat, în ultimii ani ai ţii, care nu renunţau nici
Rusă, reticentă la reforme, vieţii sale, din reşedinţa de în ruptul capului la podoa-
sub controlul său total. la Perervinskij, reforme- ba facială şi îşi puteau plă-
le ţarului Petru. Ţinea celor ti taxa, erau constrânşi să
Antihristul – apropiaţi predici înflăcărate poarte o medalie prin care
varianta rusă despre păstrarea tradiţiei şi să ateste public că bărbi-
După ucazul de radere a păcatul tunderii bărbii, ară- le lor nu sunt nimic altceva
bărbilor, ruşii, pe 20 decem- tând, ca exemplu, barba de decât un lucru demn de luat
brie 1699, vor avea parte de un cot din icoana Sfântului în râs...
un altul: zilele anului vor
fi numărate de la 1 ianua- Țarul Petru cel Mare
rie, nu de la 1 septembrie, (1672-1725)
ca până atunci. Începând cu
1 ianuarie 1700, ţarul va da
ordin ca toţi pravoslavnicii
să‑şi împodobească porţile
cu crengi verzi, să meargă
la biserică şi să‑şi facă, în
acea zi, urări de Anul Nou.
Mulţi vor ajunge, astfel, să
se întrebe: „Cum să fi cre-
at Dumnezeu lumea iarna?
Asta numai Petru poate să
o creadă. Nu se spune oare
în Scriptură că Antihristul
are să schimbe vremurile?
A venit Antihristul...”. Mai
mult, Patriarhul Adrian nu
va mai avea voie să deschi-
dă noi mânăstiri fără învoi-
rea ţarului. Iar din ura aces-
tuia faţă de bărbi putea fi
trasă concluzia că monahii
ar urma, în curând, să aibă,
la rându‑le, aceeaşi soartă
ca mirenii…
„Bastionul anti‑barbă”
Taxa impusă de ţar pe
barbă celor care se încume-
tau să o mai poarte nu era,
în mod evident, deloc una
mică. Iar monahii depusese-
ră votul sărăciei… De unde
ar fi putut‑o plăti? Era lim-
pede: ţarul, în cel mai bun
caz, dacă nu era Antihristul,
nu putea fi decât nebun.
Lumea pravoslavnică
Patriarhul Adrian inimă rea (octombrie 1700).

al Rusiei (1627-1700) De teama unei eventua-
le opoziţii faţă de reforme-
le sale, Petru nu se va grăbi
să mai aleagă în locul lui un
succesor, desfiinţând institu-
ţia Patriarhatului – pentru o
perioadă de două secole, de
aici înainte, Biserica Rusă
nu va mai avea în fruntea ei
un Patriarh –, treburile bi-
sericeşti fiind conduse după
bunul plac al ţarului.
Evident, „bastionul
anti‑barbă”, Mânăstirea
Sfântul Nicolae Perervin-
skij de la Moscova, va avea
Ultimul Patriarh şi cerneala). Din pricina re- de suferit şi el pentru o vre-
de până în Revoluţia formelor, caracterului şi as- me – barba Sfântului Nico-
bolşevică piraţiilor ţarului, dar mai cu lae din icoana lavrei deve-
seamă a conflictului deschis nind mult mai scurtă –, în
Petru, în puţină vreme, dintre acesta şi Patriarh, ma- vreme ce veniturile aceste-
va întruchipa, şi în scrieri- rele ierarh rus, rămas tot mai ia vor fi administrate exclu-
le monahului Avraam, ima- singur la Mânăstirea Sfân- siv de stat.
ginea Antihristului (monahi- tului Nicolae din Moscova,
lor interzicându‑li‑se hârtia va trece la cele veşnice de Gheorghiţă CIOCIOI
Moscova: Mânăstirea
Perervinskij

repere ale
credinţei
Magazin ilustrat / Lumea credinŢei
Interviu cu omul politic şi de

cultură Theodor Paleologu
„E mare nevoie şi de oameni
cu o bună formaţie teologică” 64
Temeiuri pastorale
De la educaţia religioasă a
preotului la educaţia religioasă
a comunităţii 68
repere ale
Interviu credinţei
Theodor Paleologu –
ultimul liberal clasic
Interviu cu omul de cultură
şi omul politic Theodor Paleologu
Nu, categoric nu facem politică partizană şi nici nu ne implicăm în cam‑
pania electorală. Însă nici nu ne poate fi indiferent pe mâna cui lăsăm ţara în
următorii patru ani. Nu putem fi chiar apatici când ne gândim la soarta noastră
şi a copiilor noştri, care stă la cheremul clasei politice actuale – primenite sau
nu. Aşa că am găsit de cuviinţă să port această discuţie cu Theodor Paleologu,
candidat independent pentru Camera Deputaţilor la Bucureşti. Cu Paleologu
jr ne cunoaştem bine, de mulţi ani de zile, de pe vremea zilelor bune petrecu‑
te în proximitatea ilustrului său tată. Os boieresc autentic, ADN de cărturari
veritabili, Paleologii au făcut dintotdeauna politică. Chiar dacă asta i‑a adus
în pragul falimentului (bunicul său, avocat, nu lua bani pentru prestaţia sa
din viaţa politică) sau chiar în temniţă sub comunişti (Alexandru Paleologu a
zăcut în puşcărie vreme de 5 ani), „politica bună”, cultura şi diplomaţia au fost
constantele acestei respectabile familii. Însă laolaltă cu credinţa răsăriteană,
de care sunt ataşaţi organic, nu numai prin încrengăturile levantine, cât mai
ales prin asumarea unui destin 100% românesc... În care au intrat, desigur, şi
formele lui de mărturisire ortodoxă din timpul regimului ateist.
Theodor Paleologu are toată admiraţia mea pentru faptul de a fi încercat
să ajungă ca indepedent în Parlamentul României. Dar mai presus de asta, are
stima mea pentru numele pe care îl onorează zilnic, indiferent de contextul
în care se află. Aşadar, cu cât vom avea mai mulţi parlamentari de croi nobil
sau înnobilat – după caz –, cu atât mai bine ne va fi nouă, ca români. Orice
nume de acest fel prezent printre parlamentarii români reprezintă o victorie
a bunului simţ şi a competenţei în faţa jafului sistematic şi imposturii masive,
devenite în ultimii ani parcă o normă a reuşitei sociale. (R. B.)
„E nevoie mare alegerea lui Donald Trump. Înţeleg votul americanilor:
şi de oameni cu o bună Pe parcursul alegerilor pri- exasperarea faţă de corecti-
formaţie teologică” mare, însă, pe măsură ce‑şi tudinea politică, problemele
devansa toţi competitorii re- economice, antipatia faţă de
Domnule Theodor Paleologu, la publicani, a început să mi Hillary Clinton.
americani au avut loc alegerile prezi‑ se pară o ipoteză realistă. Dvs. candidaţi la Camera Depu‑
denţiale. Vă surprinde rezultatul lor? Nu‑mi place omul, nu‑i ge- taţilor ca independent. Ce v‑a deter‑
La începutul anului mi se nul meu, dar e impresionant minat să alegeţi această cale aspră, a
părea cu totul neverosimilă prin energia lui formidabilă. răspărului solitar, aş spune...
Interviu
Am fost mereu un şi am reuşit performan-

lup singuratic în codrul ţa unică de‑a întoarce
politicii româneşti. Ca votul Parlamentului. Iar
ministru îmi exasperam anul acesta am recoman-
colegii prin refuzul meu dat celor din PNL să‑l
de a face numiri politice susţină pe Nicuşor Dan
în fruntea instituţiilor de la primăria Bucureştiu-
cultură, prin lupta fermă lui – acesta este motivul
împotriva mafiei imobi- pentru care am fost dat
liare şi a distrugerilor de afară din partid. Aşadar,
patrimoniu, prin deju- independenţa nu e lucru
carea unor hoţii precum nou pentru mine. Să zi-
cele de la Muzeul Naţi- cem că m‑am săturat de
onal de Istorie. Tot ca un partide şi de patologia
franctiror am candidat în lor şi că acum sunt inde-
2011 la preşedinţia PDL pendent cu acte. Oricum,
împotriva greilor Boc mă simt mai puţin sin-
şi Blaga. În septembrie gur decât oricând în tre-
2011, spre surprinderea cut: enorm de mulţi oa-
partidului şi a preşedin- meni îmi sunt aproape,
telui, m‑am pronunţat mă susţin, mă încurajea-
pentru invitarea Rege- ză. Simt o imensă res-
lui Mihai în Parlament ponsabilitate faţă de ei.
repere ale
credinţei
„Excesul de legiferare Din moment ce s‑au adu-

şi reglementare nat trei milioane de semnă-
e un flagel” turi pentru referendum, este
inevitabil ca el să fie orga-
Care vor fi legile pe care le pro‑ nizat. Mi se pare absolut
puneţi pentru viitoarea legislatură? evident. Personal, voi vota
Nici una. Avem prea mul- pentru definirea căsătoriei
te legi. Trebuie, dimpotrivă, ca uniune între o femeie şi
să abrogăm câteva sute un bărbat. În acelaşi timp,
sau chiar câteva cuplurile de persoa-
mii de legi. Exce- ne de acelaşi sex tre-
sul de legiferare buie să beneficieze de
şi reglementare drepturi elementare:
e un flagel. În moştenire, informa-
schimb, vreau re în caz de urgen-
să fac amenda- ţă medicală, viză de
mente ţintite şi partener pentru că-
precise la Le- lătorii în străinăta-
gea Educaţi- te etc. Ştiu că irit
ei şi la Legea persoane din am-
Patrimoniu- bele tabere, dar
lui. De ase- asta mi se pare
menea, cred calea de mijloc
că una dintre şi soluţia cea
principale- mai rezonabilă.
le probleme
ale României Educaţie,
este suprare- cultură,
glementarea diplomaţie
în toate do-
meniile. Fi- Numiţi un motiv
losofia mea clar şi limpede pentru
economică se care ar trebui să vă
rezumă într‑o aleagă bucureştenii în
formulă sim- 11 decembrie?
plă: mini- Sunt un expert
mum necesar în trei domenii im-
de reglementare, portante: educaţie, cul-
maximum posibil de tură şi diplomaţie. În vre-
libertate şi competi- muri tulburi e mare nevoie
ţie. Este crezul unui de oameni cu experienţă di-
liberal clasic. S‑ar plomatică; e nevoie mare şi
părea că sunt ultimul de oameni cu o bună for-
specimen din aceas- maţie teologică. În plus,
tă tagmă. sunt incoruptibil şi foar-
Care va fi poziţia dvs. te perseverent; poate chiar
faţă de referendumul ce‑ încăpăţânat…
rut de Coaliţia pentru Fa‑
milie privind modificarea Interviu realizat de
Constituţiei? Răzvan BUCUROIU

Temeiuri pastorale
De la educaţia religioasă a preotului

la educaţia religioasă a comunităţii
În anul definit de Sf. Sinod drept fundamental deprinderile sănătoase de via-
ţă. Linia scurtă cere ajutor
restartării pastoralei educaţionale pentru tine‑ pentru adâncirea unor subiecte
ret, una dintre problemele fundamentale ale de teologie: spiritualitate, ecu-
Ortodoxiei româneşti am defini‑o ca fiind edu‑ menism local, pregătirea pen-
caţia religioasă a preotului. Poate părea parado‑ tru predică/cateheză. Surprin-
xal, ba chiar jignitor pentru slujitorii Bisericii, dar zător, sau poate că nu, mulţi
constat că ne este tot mai greu să ne cultivăm tineri preoţi cer cursuri de po-
micultură sau apicultură, ceea
tineretul pentru mărturisirea creştină într‑o ce arată dorinţa preotului de a
lume a multiculturalismului, a sincretismului se menţine „la zi” cu o serie
şi anticreştinismului fără restaurarea religiozi‑ largă de preocupări, pe care
tăţii preoţeşti. E numai vina tinerilor? E numai societatea modernă le subsu-
vina şcolii teologice? E o vină personală, nea‑ mează „culturii” religioase.
sumarea provocărilor fiind reflexul unei laşităţi Pentru că o lume constituită
pe reflexul culturii exteriori-
culturale? Nu putem discerne în câteva rânduri zate nu poate admite că un om
de articol toate striaţiile unei atare provocări, care gândeşte, se roagă ori me-
dar putem semnaliza că problema nu este de ditează este profund produc-
suprafaţă şi nici nu poate fi trecută cu vederea. tiv, în sensul în care doar ceea
ce consumăm social are valoa-
Trei probleme majore nu poate avea ca preocupare re socială. Or, balansul acesta
decât teologia, cât mai scolas- între soluţii pastorale şi nevoia
Prima problemă este tică. În ideea că gândirea dău- de supravieţuire materială fără
faptul că acuzăm mereu sis- nează grav sănătăţii pastorale. a mai depinde de bugetul pa-
temul educaţional de această Dintre toate problemele pasto- rohial arată zbaterea între cre-
colapsare de gândire. Un sis- rale pe care preoţii le asumă, dinţă şi... religiozitate, ca for-
tem educaţional teologic care foarte multe presupun propria mă de exprimare a vieţii de
nu te ajută să gândeşti, să te siguranţă culturală, propria credinţă.
raportezi personal la o serie educaţie morală, propria luci- Al treilea set de pro
de provocări sociale, care te ditate pastorală. blematizări ţine de viaţa
abstrage din preocuparea so- A doua problemă rele- particulară a preotului şi fami-
cială în direcţii ale unei asce- vantă ţine de formarea conti- liei sale. Cercetarile au pus în
ze educaţionale impuse: teolo- nuă a preotului. Cultura preo- valoare nevoia organizării de
gie filocalică, mistică liturgică, tului nu poate să se reducă la întâlniri între soţiile de preot
exegeză duhovnicească a tex- amintirile culturale din perioa- (cunoaştere, discuţii, schimb
telor Scripturii şi Părinţilor. da formării sale primare, şco- de experienţă), organizarea
Şi o spunem ca şi cum aces- lare ori profesionale. O linie de tabere inclusiv pentru co-
te preocupări ar exclude ca- largă este legată de pastoraţie: piii de preot, în marea majo-
pacitatea de analiză în context în situaţii de urgenţă, în ca- ritate a proiectelor europene
multicultural, ca şi cum aceste zul persoanelor cu dependen- propuse implementării pas-
cunoştinţe ne‑ar lipsi de capa- ţă, al familiei urbane sau ru- torale în România aceştia fi-
citatea de a a rămâne oameni rale. O alta priveşte formarea ind excluşi de la beneficiari
de reflecţie şi dialog. Unde ne de competenţe: şcoala părin- tocmai din nevoia de a nu fi
pierdem? În ideea că preotul ţilor, comunicarea mediatică, socotite proiecte pro domo.
repere ale
credinţei
Suntem provocaţi, ca specia- limbaj, momentul Colectiv nu nu suntem altfel decât ceilalţi
lişti în formare şi educaţie, să îngăduia nicicum inflamări ale şi deseori am coborât discur-
oferim o serie de soluţii şi di- limbajului moralist, prost ar- sul nostru la nivelul unor func-
recţii de dezvoltare a educaţiei gumentat şi lipsit de sens du- ţionari de pripas.
preoţeşti continue. Segmentul hovnicesc în context. Mai ales Ştim că în contextul soci-
prioritar se vădeşte a fi educa- că nu vorbim, în cazul Colec- al actual orice scamă pe reve-
ţia religioasă a preotului. tiv, despre rock sau cultura sa, rendă înseamnă scandal, toată
ci despre oameni care au mu- lumea e cu ochii pe noi, trans-
Către o educaţie rit, despre familii distruse, de formarea Bisericii în institu-
religioasă activă spre un rezervor de încredere ţie‑duşman al poporului nefi-
Unde ne situăm ca preoţi socială bulversat. La astfel de ind o manevră nouă. Dar când
în acest context? Oare e sufi- momente mă refer când spun noi acordăm concurs larg, prin
cient că am absolvit şcoala te- că trebuie să ne educăm capa- lipsa de cultură comportamen-
ologică, că am absolvit cur- citatea de comunicare a adevă- tală, prin grave incongruen-
surile de pregătire şi că am rului creştin. ţe de discreţie religioasă, sun-
obţinut nişte grade profesio- Din toată zdroaba lucruri- tem vinovaţi. Nu înseamnă
nale? Unde este punctul de la lor de acum, mi se pare lim- că ochiul public e mai impor-
care un preot se poate soco- pede că avem de îndreptat tant decât ochiul lui Dumne-
ti drept educat religios? Anul propriul comportament, de zeu, însă se pare că celui căru-
trecut, marcat de criza orei de reasumat cultura creştină în ia nu‑i pasă de Dumnezeu nici
religiei şi momentul Colec- toată lucirea ei de dimineaţă a expunerea la oprobriul public a
tiv, ne‑a pus în situaţia de a Învierii. Aroganţele instituţio- Bisericii nu i se pare mare
ne redescoperi limitele în co- nale nu‑şi au locul, lucru. Poate că
municare, în conţinuturi ale
cunoaşterii şi chiar în uma-
nismul nostru creştin. Afişa-
jul de bord, ca să mă exprim
tehnic, arată că avem proble-
me de alimentare şi cu sof-
tul computerului de bord. Că
avem tendinţa de a confunda
lucrurile, planurile de dialog,
că argumentăm cu Biserica
Trupul Tainic al Mântuitoru-
lui Hristos când avem pro-
bleme administrativ‑comu-
nicaţionale şi ne surescităm
administrativ când avem de
a face cu mistica concordi-
ei sociale, cu acceptarea dia-
logului ca formă a ascezei în-
tru Cuvânt. Una dintre marile
pierderi ale discursului teolo-
gic pastoral, care se află în di-
rect contact cu parohia, a fost
diabolizarea obstinată a celor
care nu gândesc ca noi. Dacă
în cazul crizei orei de religie
insistenţa secularistă poate in-
cita la enervări şi modificări de
Temeiuri pastorale
metodice a comunicării Bi-

sericii, inclusiv ca organiza-
ţie umană. Dintre multele pri-
orităţi, una ne priveşte pe noi,
preoţii: propria noastră edu-
caţie religioasă. A ne tempe-
ra pornirile pecuniare, a evita
traficul de influenţă şi a trans-
parentiza chestiunile financia-
re legate de investiţiile Biseri-
cii sunt chestiuni importante
prin prisma unei societăţi fa-
zate pe financiar. Dar pentru
ca Biserica să rămână Trupul
Tainic al Mântuitorului avem
prima lecţie a educabilităţii adresare către lume a acestei obligaţia de a nu ne seculari-
religioase a preotului ţine de mărturii. Fără ură şi suficien- za perspectiva educaţională,
redobândirea bunului simţ ţă, în compătimire şi discreţie. de a prelua lava incandescen-
pastoral, de alcătuirea grijulie Rod al unei foarte atente tă a credinţei şi de a răcori în
a unei atitudini părinteşti, fără creşteri interioare, educabilita- ea neliniştea lumii în care tră-
orgoliu şi autoritate arogantă. tea preotului nu poate rămâne im. E un efort duhovnicesc şi
A doua lecţie de pedago- mereu doar un proiect pe hâr- pastoral deopotrivă, un efort
gie pastorală pe care trebuie să tie. Avem nevoie să creştem, educaţional multiplu. Tot
ne‑o asumăm în raport cu edu- să depăşim imaginea pe care ceea ce ne propune Biserica,
caţia religioasă a preotului ţine ne‑am creat‑o şi alţii au aug- prin Ierarhia ei şi prin Duhul
de capacitatea de a ne identi- mentat‑o prin tot felul de ca- Sfânt, este să ne luăm în seri-
fica propriile limite de edu- ricaturizări. Aceasta înseamnă os slujirea, să nu mai accep-
catori. A accepta că nu le ştim un efort comun. O nevoin- tăm – măcar în ce ne priveşte
pe toate, a accepta că dimensi- ţă permanentă. Educabilitatea – jumătăţile de măsură. Me-
unea dialogică a educaţiei este înseamnă un efort de uma- diocritatea naşte mediocrizare
prioritară. Mediul în care păs- nizare a misiunii noastre, în permanentă, lipsa de soluţii şi
torim azi ne cere restartări în favoarea îndumnezeirii per- strategii arătând că ne lipseş-
pedagogia pastorală. A asu- soanei umane care suntem şi te munca în comun, construc-
ma limitele noastre înseamnă a celor dăruiţi nouă drept con- ţia pastorală şi cea a propriei
a ne deschide la muncă pasto- temporani, candidaţi la Învie- educaţii (faţete ale aceleiaşi
rală dincolo de zidurile locaşu- re. Restocarea informaţiei misiuni). Nu suntem chemaţi
lui parohial, dincolo de „lista teologice de calitate în teza- să inventăm ceva nou sau
postului”, la asumarea unei li- urul culturii preotului este de spectacular. Suntem chemaţi
nii pastorale dinamice. Tinerii maximă urgenţă. Nu este vor- să împlinim misiunea dintot-
ne‑au dovedit că s‑au săturat ba doar de lectură şi cursuri, deauna a Bisericii, de comu-
să fie obiecte în Biserică. Ieşi- ci de asumarea corectă a unei nicator nu doar între pământ
rea din suficienţă presupune teologii vii: redescoperirea şi Cer, ci şi între oameni. La
însă educarea noastră ca pre- Duhovnicului, grija în sluji- vremea de acum unitatea cu
oţi pentru respectul experien- re, discreţia în spovedanie şi Dumnezeu nu poate fi împli-
ţei celuilalt şi pentru creşterea transparenţa slujirii în condi- nită decât lucrând la unitatea
unei vieţi interioare mai aten- ţiile pastorale ale comunităţii. în Duhul Sfânt cu oamenii.
te, mai vii. A ne educa religios
nu înseamnă doar a ne cunoaş- O concluzie care obligă Preot Constantin Necula
te mărturisirea de credinţă, ci Suntem într‑un mo- (Facultatea de Teologie
şi a construi modul nostru de ment fragil al reconstruirii „Andrei Şaguna”, Sibiu)

info
util Magazin ilustrat / Lumea credinŢei
Aduse cu poşta
Centru social‑educaţional
în judeţul Botoşani 72
Naşterea Domnului, 25 decembrie

c u P oŞ t
e
a
s
Ad u
Cititorii au cuvântul...
Fundaţia „Nektarios”. Scopul campaniei este
strângerea de fonduri pentru ridicarea Aşeză-
mântului Social‑Educaţional „Sfântul Efrem
cel Nou” din satul Oneaga, comuna Cristeşti,
judeţul Botoşani. Astfel, iniţiatorul campa-
niei doreşte să le ofere o casă şi un program
educaţional copiilor care au fost părăsiţi de
«ÎMPREUNĂ PENTRU VIAŢĂ» părinţi, salvaţi de la avort sau rămaşi orfani.
În cadrul centrului social‑educaţional,
În contextul în care, în perioa- cu o suprafaţă construită de 1400 mp, vor
da 1990‑2013, s‑a raportat un număr de funcţiona o grădiniţă cu program normal, o
7.775.364 de avorturi (potrivit Asociaţiei bibliotecă universală cu acces liber, un cen-
Pro Vita Bucureşti – http://provitabucures- tru de zi, un atelier de practică profesiona-
ti.ro/docs/stat/statistici.avort.ro.pdf), preo- lă pentru tineri şi un centru de promovare
tul Ştefan Musteaţă din satul Oneaga, jude- şi consultanţă în domeniul agricol. Până la
ţul Botoşani, derulează un proiect prin care ora actuală, s‑au construit subsolul, parte-
doreşte să asigure o casă şi o şcoală unei co- rul, etajul 1 şi 2, însă pentru finalizarea în-
munităţi formate din 56 de suflete salvate de tregului aşezământ mai este nevoie de peste
la avort sau rămase orfane. 300.000 de euro.
Proiectul face parte dintr‑un program so- O dată construit, centrul social‑educaţi-
cial mai amplu de salvare a copiilor, intitu- onal nu va mai avea nevoie de fonduri su-
lat „Împreună pentru viaţă”, şi este iniţiat de plimentare pentru funcţionare, deoarece

INfo
util
Îi rugăm insistent pe colaboratorii noştri: 1) să nu omită semnarea textelor şi

2) să nu trimită materiale fără ilustraţii. (Redacţia)
preotul Ştefan a implementat deja un plan

pentru autosusţinerea economică a aşeză-
mântului. Fundaţia „Nektarios” are în ve-
dere înfiinţarea unei ferme agricole, patru
sere, patru depozite (8000 mp), un atelier
meşteşugăresc universal, crescătorie de pă-
sări, prisacă, o plantaţie de salcie (5 ha),
pentru asigurarea lemnului necesar pentru
foc. De asemenea, va fi construit un cen-
tru de informare turistică şi o tabără de re-
creere, pentru activităţi cultural‑educative,
schimburi de experienţă, simpozioane, ta-
bere de lucru şi voluntariat.
Persoanele şi companiile care vor să aju-
te la construirea aşezământului pot dona ma-
teriale de construcţii sau bani în conturile
RO98 CECE BT01 C1EU RO59 0832 (euro)
şi RO84 CECE BT01 30RO N059 0831 (lei).
Mai multe detalii despre Aşezământul
„Sfântul Efrem cel Nou” găsiţi pe www.fun-
datianektarios.ro (telefon 0745.738.891 ‑ pă-
rintele Radu Ştefan Musteaţă).

A apărut numărul 113 din Lumea Monahilor
de la liter` la duh
nr. 113 Apare în ziua de 20 a fiecărei luni
noiembrie 2016 Preţ: 4,9 lei
STAREŢA VERONICA
COŢOFANĂ
Dobric, o mânăstire
ortodoxă într-o mare
de penticostali
PĂRINTELE NIKON
Luminiţa
din bezna
stalinistă
PUSTNICA
ELISABETA DIN
GIUMALĂU
„Eu sunt mireasa
lui Hristos”
CRISTIAN CURTE
Sinodul din Creta,
o analiză la rece (II)
Ioan de la Sihăstria Rarăului

Nimic spurcat
nu va intra în rai
www.lumeacredintei.com nr. 113, 2016 / LUMEA MONAHILOR / 1
INfo
util

INfo
util

Director 
Răzvan Bucuroiu
razvan.bucuroiu@lumeacredintei.com
Secretar general de redacţie
Larisa Barbu
Talon de abonament
Echipa redacţională Nume: ...............................................................................
Răzvan Codrescu
S.‑A. Vlădăreanu Adresa: ..............................................................................
Gheorghiţă Ciocioi
Mariana Borloveanu
George Crasnean .........................................................................................
Laurenţiu Cosmoiu
Vincenţiu dascălu .........................................................................................
Fotografii
Răzvan Bucuroiu Telefon: . ..........................................................................
S.‑A. Vlădăreanu
George crasnean
e‑mail: .............................................................................
Layout & DTP
DTP Layout Solutions Doresc abonament la revista Lumea Credinţei pe o perioadă de:
www.dtp‑sol.ro  3 luni ........... 14,70 lei
Corectură  6 luni ........... 29,40 lei
Valeriu Vaţel  12 luni ........... 58,80 lei
Abonamente / Distribuţie directă
Mariana Hanganu Plata se face în contul firmei SC Lumea credinţei SRL, CUI 30151757
0724 585 386
mariana.hanganu@lumeacredintei.com Cont IBAN: RO 95 INGB 0000 9999 0299 7374 deschis la ING Bank
Tel./Fax: 031.422.84.23
ISSN 1583‑8684
Adresa de corespondenţă: Intrarea Vaselor nr 2, sector 2,
Editor Lumea Credinţei SRL cod poştal 021256, Bucureşti, tel. 031 422 84 23
Tipar Coprint
Cum vă puteţi abona?

1. Abonament cu plata on‑line
Plătiţi abonamentul direct pe site‑ul revistei: www.lumeacredintei.com
2. Abonament prin sms
Mult mai simplu: trimiteţi un simplu sms şi vă abonaţi, la numărul 7575 valabil in retelele Voda‑
fone, Orange şi Telekom, cu textul LC însoţit de nume, prenume şi adresa completă.
3. Abonament cu plata la poştă sau la bancă
Beneficiar: SC Lumea Credinţei SRL [societatea care editează revista], CUI 30151757, Cont IBAN:
RO 95 INGB 0000 9999 02997374 deschis la ING Bank
După efectuarea plăţii prin ordin de plată/mandat poştal, o copie a documentului de plată trebuie
trimisă împreună cu datele personale şi adresa de livrare [nume, prenume, număr de telefon, e‑mail,
adresa completă] prin e‑mail (redactia@lumeacredintei.com), prin fax: (004)031.421.27.73 sau prin poştă/
firmă de curierat: pe adresa Oficiul poştal 20, Bucureşti, căsuţa poştală 08, cu precizarea „Abonament
Lumea Credinţei“.
Această primă ediţie a ghidului ilustrat
prezintă ortodocşilor români care sunt cele mai
importante pelerinaje de pe teritoriul ţării,
importanţa lor, minunile săvârşite în timp,
istoria aşezămintelor care le găzduiesc, precum
şi aspectele practice care ţin de transport, cazare
etc. Un ghid foarte folositor, cu informaţii la zi,
care nu trebuie să lipsească din biblioteca sau
din rucsacul nici unui creştin dreptmăritor.
Căutaţi noul ghid

în librării şi pangare!
Revelion 2017 Meţovo – Grecia
Perioada: 29 decembrie 2015 – 04 ianuarie 2017
Pret: 425 €/persoana
Pret special pentru fostii clienti: 395 €/persoana
Doriți să petreceți un Revelion de neuitat anul aces‑
ta? Noi vă oferim asta!! Veniți cu noi la Metsovo, pentru
a-i descoperii pe aromânii din Epir! Iubitorii sporturilor
de iarna vor putea incerca cea mai renumită pârtie de ski
și centru de ski din zonă, iar papilele gustative vă vor fi
răsfățate de produsele tradiționale, brânzeturi și vinuri
dintre cele mai alese.
Localitatea Metsovo este o staţiune din munţii Pin‑
dului în nordul Greciei și este cel mai important centru pentru plimbări sau cumparaturi iar în a patra seară vă
al aromânilor din Epir. Ei au construit case impunătoare, puteți relaxa în centru SPA pus la dispoziție de hotel.
cu elemente specifice de arhitectură tradiţională. Sate‑ Tariful include: Transport cu autocar 3*, 4 cazări cu
le aromâneşti se află la înălţimi mari, agăţate de versanţi mic dejun la hotel 3* in Metsovo in camere duble, 2 ca‑
abrupţi şi sunt printre cele mai pitoreşti din Grecia şi din zări cu mic dejun la hotel 3* în Salonic şi 4* în Serres în ca‑
întreaga Europă, Meţovo fiind renumit pentru pârtia de mere duble, petrecerea cu mâncare şi băutura în noap‑
ski care oferă clipe de bucurie şi relaxare iubitorilor spor‑ tea dintre ani.
turilor de iarnă.
În aceast sejur veți avea ocazia să vizitați orașul Sa‑ PLECĂRI GARANTATE. Suntem singura agenţie din
lonic (cu biserica Sfântul Dumitru), faimoasa Edes‑
sa – orașul cascadelor, mănăstirile Meteore, satele ţară care nu anulează excursiile programate. De
aromânești Syrraco și Kalarrytes, mănăstirea Kipina – asemenea nu se călătoreşte noaptea cu autocarul.
așezată pe panta abruptă a unui perete de piatră, în gura Ne stau mărturie sutele de credincioşi care au
unei peșteri adânci, pe malul raului Kalarrytiotikos, situl
arheologic de la Dodoni și Iannina.Veți avea timp liber participat la pelerinajele organizate de noi.
Informaţii la
agenţia de turism
Kretan Tour
Str. Ştirbei‑Vodă nr. 84, Sect 1, Bucureşti.
Tel./Fax: 021‑3141978; 031‑4011424.
Mobil: 0745790530; 0724305254. E‑mail: office@kretan.ro.
Web‑site: www. kretan.ro; www.oferte‑grecia.ro
Ghidul tău terapeutic
a ajuns la numărul 13
editura
Cea mai
completă,
serioasă şi
documentată
publicaţie
de profil
Caută
noul număr
începând cu
12 decembrie
la chioşcurile
de presă
din ţară!
Din sumar: l Alunele de pădure sunt tonice și calmante l Ceaiul de gutui ajută
digestia și refacerea celulelor hepatice l Consumatorii de nuci nu fac accidente
vasculare l Porumbul fiert sau copt scade riscul aritmiilor l Tuia vindecă negii și
calmează durerile reumatice l Vâscul înlătură tulburările de ritm cardiac l Puterea
vincecătoare a merelor l Bucatele părintelui Efrem de la Mânăstirea Dervent l
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă: Medicina creştină şi terapiile naturiste l

LC 161 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LC 161 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

® nr.

Muntele lui Dumnezeu

www.lumeacredintei.com Lumea credinŢei / decembrie 2016 1

Colecţia Sfinţii Ortodoxiei,

Interviu cu Protosinghelul Ioanichie Trifa

6 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

Chemarea la călugărie Sfinţia voastră când a sim- un om evlavios, care la vre-

se împărtăşesc. Mi‑e greu să

Am trecut cu barca ajungând şi la Turnu, după ce treacă Oltul, mânat de dorinţa

www.lumeacredintei.com Lumea credinŢei / decembrie 2016 9

permanentă pace a sufletu- ispitele sunt şi la mânăstire de viaţă al sihaştrilor, atâ-

www.lumeacredintei.com Lumea credinŢei / decembrie 2016 11

Părintele Gherontie Puiu de la Caraiman

Neamţ. Aici a fost ucenic

deasupra capului lui două

care, din motive de spaţiu, nu

16 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

www.lumeacredintei.com Lumea credinŢei / decembrie 2016 17

Tristeţea lui Negru‑Vodă…

pustii… Pe uliţa copilăriei Povestea unei biserici de vie… Moschei şi locaşuri

Deliormanul nord‑dunărean, opreşte nimeni. Ce spui – Teleormanului… S‑au îm-

monahale – adevărate oaze

Am trecut din nou – ca

Noi apariţii editoriale

Din cele Editura Lumea Credinţei are bucuria

PĂRĂIAN monahiceşti, printre care îi amintim

Athos. Aici a avut posibili-

de data aceasta la Mânăs-

şi este – şi foarte i s‑a aprins

28 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

www.lumeacredintei.com Lumea credinŢei / decembrie 2016 29

32 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

fără să rămâi cu imaginea sau sufletească. Mărturie a creierul munţilor, pentru a le

34 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

O dublă apariţie editorială

Ce cadou poate fi mai potrivit

Sibiu: singurul târg anual

Părintele Marius Matei, autorul cărţii lansate,

proaspete: Răzvan Codres- creştin – Tinereţe fără bătrâ-

De vorbă cu scriitorul francez Thierry Gillybœuf

Alături de Virgil Gheorghiu,

38 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

București și Heidelberg. În anul 1940 pri‑

Un om venerabil, cu viață sfântă, un bătrân de șaptezeci și nouă

s‑ar dovedi zadarnică. Forțele întunericului vor face apel la Marele

www.lumeacredintei.com Lumea credinŢei / decembrie 2016 39

Căutam, în acelaşi timp, să mult prea la îndemână. Am acolo o mână de oameni...

„Poetul lui Hristos şi al

biroul meu, ediţii străine ale Cum îl vedeţi, astăzi, la

42 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

545 euro Pelerinaj in Tara Sfanta de Buna Ves�re

Tel Aviv – Cesarea – Haifa – Galileea – Nazaret – Jerichon –

Perioada: 22– 28 mar�e 2017 (7 zile – avion)

GRECIA - Hramul Sfantului IOAN RUSU

Perioade: 25.05 – 31.05.2017 ( 7 zile – autocar)

225 euro SERBIA – MACEDONIA – GRECIA

Perioade: 17.05 – 21.05.2017 ( 5 zile – autocar)

315 euro GRECIA – Hramul Sfantului NECTARIE

Perioada: 05.11 – 12.11.2017 ( 8 zile - autocar)

AGENȚIA DE TURISM MAPAMOND

44 decembrie 2016 / Lumea credinŢei www.lumeacredintei.com

Sfântul Nicolae Biserica Sfântul

venerat de la Bari Pe coasta Mării Adriati-