Florin C ld raru Mira C ld raru

METODE DE M SURARE ŞI MONITORIZARE

A PARAMETRILOR DE CALITATE A MEDIULUI

Editura Cavallioti

Bucureşti
2010
2
 3

Prefaţă

Să scrii o carte despre relaţia speciei umane cu mediul înconjurător în aceste

momente pare, şi poate că şi este, o întreprindere riscantă în condiţiile în care

evoluţia domeniului este, oarecum, scăpată de sub control. Extinderea cadrului

fenomenologic a generat, în ultimii 10 ani, o serie întreagă de noi cercetări ştiinţifice

susţinute, în special, de dezvoltarea unor noi metode de caracterizare şi măsurare a

stării planetei şi a parametrilor de mediu. În acelaşi timp, datorită şi faptului că

explicaţiile clare în domeniul predicţiei stărilor mediului înconjurător întârzie să

apară, a fost declanşată construcţia unei noi infrastructuri de învăţare, cercetare şi

acţiune în domeniul mediului înconjurător, ştiinţa şi ingineria mediului.

Pe de altă parte asistăm, sub presiunea factorilor socio – economici şi, mai ales

politici, la o explozie a reglementărilor în domeniul mediului a căror motivaţie

ştiinţifică este cumva forţată de o parte a comunităţii ştiinţifice interesată, mai

degrabă de finanţarea unor proiecte decât de obţinerea unor rezultate corecte.

Ştiinţa „lor” se exprimă emoţional în produse mass – media promovate de personalităţi

din afara domeniului care, prin influenţa pe care o au, contribuie la instalarea unor

percepţii la nivelul societăţii civile a unei false realităţi, ceea ce duce la un consum de

resurse care micşorează, din ce în ce mai alarmant, resursele necesare cunoaşterii

ştiinţifice adevărate.

În acest cadru am considerat necesar să prezentăm într-o carte ceea ce este în

mod sigur necesar de a fi ştiut de către cei care lucrează, sau se pregătesc să lucreze

în domeniul mediului înconjurător, adică activităţile de măsurare şi monitorizare a

parametrilor de mediu. Oricum va arăta tabloul final al relaţiei dintre specia umană şi

mediul înconjurător, el se va baza pe aceste metode de măsurare a parametrilor de

mediu. Oricum vor arăta procedurile de control şi diminuare a poluării mediului bazate

pe acest tablou, monitorizarea parametrilor de mediu trebuie făcută.

 4

Cartea începe cu o prezentare a modului în care a evoluat studiul mediului

înconjurător în ultimii 50 de ani: probleme, soluţii, lucruri care au rămas de făcut.

Impactul activităţilor umane asupra mediului este prezentat pornind de la structura

morfologică şi dinamică a Terrei şi terminând cu descrierea fenomenelor de poluare a

mediului. Modelul de calitate a mediului este prezentat aşa cum este descris de

directivele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a cărţii este rezervată descrierii

metodelor şi echipamentelor de măsurare şi monitorizare a parametrilor de mediu, în

special a metodelor de referinţă şi conţine, sperăm, informaţia la zi. Sunt prezentate,

de asemenea, achiziţia şi prelucrarea datelor de mediu şi modul în care se

configurează o aplicaţie de monitorizare a calităţii mediului. Pentru monitorizarea

emisiilor gazelor cu efect de seră este prevăzut un capitol special.

Aşa cum arată acum, cartea se adresează în primul rând specialiştilor care

lucrează în domeniul calităţii mediului, dar poate fi folositoare şi studenţilor din

facultăţile de mediu, în special masteranzilor. Studenţii din programele de licenţă pot

utiliza cartea dacă deţin cunoştinţe de fizică, chimie şi electronică la nivelul în care

acestea se predau în facultăţile de inginerie.

Această carte se bazează pe experienţa de cercetare de aproape 30 de ani şi

pe experienţa didactică la nivel universitar a autorilor. De aceea adresăm mulţumirile

noastre studenţilor, colegilor din departamentul de mediu şi conducerii Facultăţii de

Inginerie Managerială şi a Mediului din Universitatea Ecologică din Bucureşti, precum

şi conducerii universităţii, care ne-au permis dobândirea acestei experienţe.

Autorii

Bucureşti, Martie 2010

 5

CUPRINS
Pagina
Capitolul 1 Mediul înconjur tor: probleme şi solu ii 9
1.1. Crize de mediu înconjur tor, crize de dezvoltare 9
1.2. Solu ii în cadrul ştiin ei 11
1.3. Cauzele insucceselor 14
1.4. O solu ie de timp real: regândirea ştiin ei 17
1.5. Sfârşitul copil riei 19
Capitolul 2 Impactul activit ilor umane asupra mediului înconjur tor 21
2.1. Planeta 21
2.1.1. Atmosfera 21
2.1.2. Globul terestru 24
2.1.3. Biosfera 28
2.1.4. Dinamica Terrei 30
2.2. Emisii poluante şi deşeuri 34
2.3. Poluare local 37
2.4. Poluare regional 39
2.5. Poluare global 40
Capitolul 3 Modelul de calitate a mediului înconjur tor 47
3.1. Calitatea aerului - defini ie, cerin e, obiective (cadrul legislativ na ional şi european) 47
3.2. Calitatea apei - defini ie, cerin e, obiective (cadrul legislativ na ional şi european) 50
3.3. Calitatea solului - defini ie, cerin e, obiective (cadrul legislativ na ional şi european) 63
Capitolul 4 Principii şi metode de m surare a parametrilor de mediu 71
4.1. M surarea concentra iilor cu metoda absorb iei radia iei electromagnetice în substan 76
4.2. M surarea concentra iilor cu spectroscopia FTIR (Fourier Transform Infrared Radiation) 77
4.3. M surarea concentra iilor cu spectroscopia de emisie 77
4.4. M surarea concentra iilor folosind efectul de chemiluminescen 78
4.5. M surarea concentra iilor cu spectroscopia de mas 79
4.6. M surarea concentra iilor cu metoda absorb iei atomice 80
4.7. M surarea concentra iilor pe baza spectrometriei cu emisie optic datorat cuplajului
inductiv în plasm 81
4.8. M surarea concentra iilor pe baza spectrometriei de mas , utilizând cuplajul
inductiv în plasm 82
 6

Pagina
4.9 M surarea concentra iilor cu metoda m sur rii conductivit ii electrice 82
4.10. Metoda de m surare a concentra iilor folosind cromatografia din faz gazoas 84
4.11. Cromatografia lichid de înalt performan 85
4.12. Detectori cu fotoionizare 87
4.13. M surarea concentra iilor prin analiza gravimetric 87
4.14. M sur tori de pH 87
4.15. M surarea turbidit ii 89
4.16. M surarea conductivit ii termice 89
4.17. M surarea oxigenului dizolvat 90
Capitolul 5 Aparate şi echipamente de m surare a parametrilor de mediu 91
5.1. Aparate de m sur pentru m surarea calit ii aerului 91
5.1.1. Spectrometre 92
5.1.2. Aparate fixe de m sur a unui singur gaz 94
5.1.3. Gaz cromatografe 96
5.1.4. Aparate portabile 97
5.1.5. Senzori independen i 98
5.2. Aparate pentru m surarea calit ii apei 99
5.2.1. Conductivimetre 99
5.2.2. Aparate de m surare a substan elor dizolvate în ap 100
5.2.3. Turbidimetre 107
5.2.4. pH-metre 107
5.2.5. Laboratoare portabile 108
5.3. Aparate pentru m surarea calit ii solului 109
Capitolul 6 Sisteme de m surare şi monitorizare de tip remote sensing 111
Capitolul 7 Achizi ia şi prelucrarea datelor de mediu 119
Capitolul 8 Configurarea unei aplica ii de monitorizare a calit ii mediului 127
8.1 Inventarul emisiilor pe toate tipurile de activit i 127
8.2. Descrierea impactelor 128
8.3. Delimitarea zonei de impact asupra mediului 129
8.4. Localizarea surselor de emisie pe tipuri de poluan i 130
8.5. Stabilirea poluan ilor care vor fi monitoriza i şi a obiectivelor procesului de monitorizare 130
8.6. Descrierea domeniilor şi a frecven elor de m surare 131
8.7. M surarea şi monitorizarea 131
 7

Pagina
Capitolul 9 Monitorizarea emisiei gazelor cu efect de ser 133
9.1. Politica de mediu a Autorit ii Na ionale de Energie 133
9.2. Baza legal şi cerin ele de monitorizare 133
9.3 Standardele aplicabile în cadrul activit ii de monitorizare a emisiilor
provenite de la instala iile mari de ardere (IMA) 134
9.4. Monitorizarea discontinu a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi 135
9.4.1 Cerin e generale privind monitorizarea discontinu a instala iilor mari de ardere 135
9.4.2. Planificarea m sur rilor 137
9.5. Efectuarea m sur rilor 138
9.5.1. Amplasarea punctelor de m surare 138
9.5.2 M sur ri în gril 139
9.5.3. Prelevare izocinetic 141
9.5.4. Prelevarea extractiv a probelor pentru determin rile de poluan i gazoşi 142
9.5.5. Parametrii auxiliari 142
9.6. Monitorizarea continu a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi 143
9.6.1. Cerin e generale privind monitorizarea continu a instala iilor mari de ardere 143
9.6.2. Atribu iile operatorilor 143
9.6.3. M rimi care se monitorizeaz continuu 144
9.7. Condi ii de amplasare a punctelor de prelevare şi a aparaturii 144
9.8. Metode de m surare 146
9.8.1 Metoda extractiv 146
9.8.2. Metoda in – situ 146
Bibliografie 147
8
 9

CAPITOLUL 1 _______________________________________________
MEDIUL ÎNCONJUR TOR: PROBLEME ŞI SOLU II (Bulz, N., 2007)

1.1. Crize de mediu înconjur tor, crize de dezvoltare

Satisfacerea nevoilor unei popula ii în creştere şi cu exigen e tot mai sporite, a determinat
apari ia, exploziv dup cel de-al doilea r zboi mondial, a unit ilor industriale şi de agricultur
intensiv . Acestea, din motive de eficien economic , s-au constituit, de multe ori, în platforme
industriale sau agricole care au ocupat p r i însemnate din mediul inconjur tor. Procesul a început
în SUA şi fosta URSS înainte de r zboi şi s-a extins dup r zboi în Eurpoa de vest şi rile foste
socialiste din Europa. Începând din deceniul al optulea al secolului XX fenomenul devine global
cuprinzând şi rile lumii a treia cu consecin e dure pentru mediul înconjur tor datorit lipsei de
calificare a for ei de munc . În prezent liderii detaşa i ai ritmurilor crescute de dezvoltare
economic (10% - 11% anual în 2005) sunt China şi India.
Dezvoltarea sistemelor industriale şi de agricultur intensiv a determinat, în egal m sur ,
apari ia unor noi tipuri de aşez ri umane, marile concentr ri de tip megalopolis din SUA, Japonia şi
Germania, dar şi din India, Brazilia şi Mexic. De asemenea, traficul rutier a crescut mult în
intensitate datorit necesita ilor de a deplasa oameni, materiale şi m rfuri la, şi de la locurile de
produc ie.
Datorit rela iilor strânse dintre aşez rile umane şi mediul înconjur tor, procesul de
dezvoltare a indus modific ri importante în structura acestuia. Au fost afectate, pe rând, calitatea
aerului şi a apelor, a solului şi a biosferei, mai întâi zonal şi apoi la scar planetar .
Efectele negative ale procesului de dezvoltare au fost resim ite de om, la început în calitate
de participant la anumite procese industriale sau agricole şi s-au manifestat prin afectarea st rii de
s n tate. Aria celor afecta i s-a extins, într-o prim faz , datorit unor produse care afectau starea de
s nat te prin utilizare şi, într-o a doua faz , datorit efectelor polu rii de tip global (efectul de ser ,
sub ierea stratului de ozon şi ploile acide), dar aceste efecte nu au fost puse în mod clar în eviden .
Pentru cei mai mul i dintre noi, poluarea nu este o cauz direct a deterior rii st rii de s n tate, ci,
mai degrab , o circumstan agravant .
Cea mai grav criz ambiental a început în deceniul al nou lea al secolului trecut şi are
drept obiect hazardele naturale: cutremure, inunda ii, alunec ri de teren, secete. Fenomenele au fost
puse pe seama polu rii globale, în special a efectului de ser care a determinat înc lzirea global a
atmosferei. Deşi efectul de ser a fost legat numai de activitatea antropic , rela ia nu este deloc
sigur . Ceea ce este sigur este c ne afl m într-o perioad a fenomenelor meteorologice extreme
 10

care ar putea genera, în maximum 100 de ani, efecte dramatice pentru civiliza ia actual . Pân
atunci, iat o list scurt a dezastrelor naturale din ultimii ani.
- valul de c ldur din 2003 a f cut peste 50000 de victime în Fran a, Italia şi alte ri europene
sco ând în eviden ineficien a sistemului medical;
- cutremurul din Iran din 27 decembrie 2003 a f cut peste 26000 de victime;
- cutremurul din 26 decembrie 2004 din Oceanul Indian a generat un val tsunami care a f cut
310000 de victime în Indonezia, Sri Lanka, India şi Tailanda;
- uraganele din august şi septembrie 2004 care au lovit Florida şi rile caraibiene au f cut peste
3200 de victime, din care 3000 au fost provocate de inunda iile din Haiti, iar pagubele materiale
s-au ridicat la peste 50 de miliarde de dolari numai în SUA;
- uraganul Katrina a provocat vânturi cu viteze de peste 200 km/h inundând New Orleans, Missisipi,
Tenesse şi Alabama şi a cauzat pierderi de peste 75 de miliarde de dolari;
- cutremurul din 8 octombrie 2004 din Caşmir a f cut 87350 victime în India şi Pakistan;
- cutremurul din februarie 2010 din Haiti cu aproape 250.000 de victime.
Dimensiunea pierderilor de vie i şi a pagubelor materiale provocate de hazardele naturale
sunt uriaşe. Când ele au loc în rile lumii a treia, încetinesc sau stopeaz procesul de dezvoltare al
acestora, men inând sau coborând pragul de s r cie. Chiar în rile dezvoltate efectele sunt mari
pentru c banii destina i programelor sociale, de exemplu, trebuie s fie folosi i pentru reconstruc ia
zonelor calamitate. Mai mult, ri bogate şi cu experien mare în domeniul infrastructurii (SUA şi
Fran a) nu au putut interveni în timp real pentru minimizarea pagubelor nici în t rile lor. În cele mai
multe locuri, sistemele de predic ie dezvoltate deja în ri precum Japonia sau SUA, lipsesc cu
des vârşire (cel de tsunami şi uragane) sau nu sunt luate în seam .
Problematica mediului încojur tor se l rgeşte la începutul anilor ´70, mai ales din cauza
corela iei fireşti cu criza energetic şi cu crizele de dezvoltare care debuteaz în for în 1973, dup
r zboiul de şase zile dintre Israel şi Egipt. Lumea începe s în eleag c , mai mult decât
contabilizarea degrad rilor mediului înconjur tor şi impunerea unor m suri cu caracter restrictiv
asupra proceselor de dezvoltare, este necesar elaborarea unor modele globale ale dezvolt rii
economice şi sociale care s furnizeze predic ii asupra st rilor ce se pot realiza, precum şi solu ii de
control a acestor procese. Au ap rut atunci organisme mondiale cu caracter non-guvernamental
(PNUD, FAO) şi funda ii ştiin ifice care au suportat şi sus inut elaborarea unor astfel de modele.
Primele scenarii şi prognoze asupra procesului de dezvoltare, formulate în anii ´70, din
perspectiva ştiin elor socio-umane de Clubul de la Roma au formulat predic ii pe termen scurt
asupra evolu iei proceselor de dezvoltare, infirmate deja în anii ´80. Motivul principal al acestui
eşec a fost acela c rela iile cauz -efect introduse în aceste scenarii nu au fost explicite, ci s-a lucrat
 11

cu corela ii statistice input-output, în care nu întotdeauna sensul cauzal a fost cel corect. Aceste
modele au fost elaborate într-o perspectiv mai degrab tehnologic , decât ştiin ific , astfel încât
predic iile lor pe termen scurt şi mediu au fost deja infirmate. Nici unul din aceste modele nu a
prev zut, de exemplu c derea blocului comunist ex-sovietic şi trecerea acestor ri la economia de
pia . Ele au ins marele merit de a fi construit primele baze de date credibile şi de a fi atras un
num r foarte mare de cercet tori, din diverse domenii ştiin ifice în studiul acestor probleme, creând
astfel premisele apari iei primelor şcoli.
Primele studii asupra problemelor globale ale mediului încojur tor au formulat concluzii
care au avut, mai degrab , darul de a descuraja orice cercetare ştiin ific . Cartea reputatului Barry
Commoner, "Cercul care se închide", realizeaz un studiu vast ce prezint mediul înconjur tor ca pe
o multitudine de rela ii în dou dimensiuni, f r nici o ordonare ierarhic , şi se încheie cu concluzia
c "toate sunt legate de toate", interzicând astfel, apriori, orice modelare parametric . În acei ani (ca
de altfel şi ast zi, în anumite medii ştiin ifice), orice încercare de modelare parametric a
ecosistemelor naturale şi antropizate era respins din start cu motiva ia c omul şi natura sunt atât
de complexe c nu pot fi puse în vreo ecua ie.
Apari ia primelor accidente ecologice majore în anii ´80 (accidentul de la Bophal, India şi
cel de la Cernobâl) a determinat implicarea puternic a societ ii civile în problemele mediului
înconjur tor, la toate nivelele de ac iune şi decizie. Ast zi, în toate ârile civilizate exist partide
ecologiste, dintre care multe au putere de decizie la nivel parlamentar şi guvernamental, exist
agen ii na ionale şi regionale care încearc s monitorizeze evolu ia mediului înconjur tor.
Consecin ele posibile ale polu rii globale au determinat reuniuni mondiale la cel mai înalt nivel
(Montreal 1989, Rio de Janeiro 1992, Bangkok 1993, New York 1997, Kyoto 1997 şi 2002,
Copenhaga 2009) care au încercat s impun restric ii severe pentru diminuarea a ceea ce s-a crezut
c sunt cauzele acestor fenomene. Mai mult, la nivelul politic de decizie, a ap rut un concept nou
asupra dezvolt rii care işi are originea în problematica mediului înconjur tor, "sustainable
development" (United Nations, 1987).
În planul ac iunii aceast implicare a societa ii civile a însemnat o creştere important a
suportului financiar şi logistic pentru studiul problemelor polu rii, în special, şi a problemelor
mediului înconjur tor, în general. Acest fapt a atras în cadrul problematicii din ce în ce mai mul i
specialişti, fapt care a f cut ca nivelul cunoştiintelor asupra polu rii s creasc atât de mult încât s
permit apari ia tehnologiilor curate şi a celor de reconstruc ie ecologic .
Dezvoltarea industrial pe scara larg , materializat în mari platforme industriale,
practicarea pe scar larg a agriculturii intensive din anii ´50, precum şi transferul masiv de
tehnologii industriale şi agricole din anii ´60, în spa ii socio-economice insuficient preg tite pentru
 12

asimilarea acestora, au pus în eviden , prin intermediul efectelor polu rii generate de industrie şi
agricultur , rolul esen ial al activit ilor umane în perturbarea echilibrului dintre biotop şi
biocenoz , pe de o parte, şi în interiorul fiec ruia dintre acestea, pe de alt parte.
Evenimentele care au succedat r zboiului din Orientul Mijlociu de la începutul anilor ´70, au
pus în eviden una din cele mai importante caracteristici ale biotopului, şi anume, limitarea
resurselor de materii prime şi energie. Aceasta situa ie, împreun cu cea care se refer la rolul
esen ial al activit ii omului în men inerea echilibrului în interiorul ecosistemelor, au deplasat
obiectul de studiu al ecologiei din cadrul general al biosferei, c tre studiul evolu iei speciei umane
în mediul s u înconjur tor.
Datorit dezvolt rii metodelor şi a aparaturii de m surare a parametrilor de poluare (tehnici
de m surare de pe satelit, laboratoare portabile, etc.), sunt descoperite efecte la scar planetar ale
nocivit ii activita ii umane (efectul de ser , reducerea grosimii stratului de ozon, defolierea
p durilor ca urmare a ploilor acide, etc.). Includerea omului şi a amenaj rilor sale în ecosisteme este
un fapt câştigat, dar aceasta complic mult problema descrierii ecosistemelor, care devine o
problem de timp real, mai ales datorit faptului c aceste situa ii au generat mişc ri politice,
începând cu existen a partidelor ecologiste (care în Europa ocup locuri în parlamente), trecând prin
"terorismul ecologic" (organiza ia "Green Peace") şi culminând cu conceptul dezvolt rii durabile,
care a devenit de notorietate mondial . Acest concept reclam un control sever al procesului de
dezvoltare, dup criteriul beneficiului simultan al genera iilor prezente şi viitoare şi dup criteriul
prezerv rii condi iilor de existen al biotopului.
Aceast schimbare de obiect a formulat probleme noi, de o importan şi o dificultate
deosebit . Astfel, dac pân acum evolu ia unei comunit i din biosfer putea fi considerat ca
desf şurându-se într-un zon de spa iu şi timp ce putea fi configurat , evolu ia popula iilor umane
se desf şoar în zone spa io-temporale care nu pot fi delimitate cu uşurin . Accidentul de la
Cernobâl, de exemplu, deşi a avut drept cauz disfunc ia unei activit i desf şurate de o popula ie
restrâns , într-o zon geografic localizat clar şi la un moment de timp ce a putut fi stabilit cu
precizie, a avut efecte asupra unor popula ii cu ordine de m rime mai mari, situate în zone spa iale
de arie mare (practic pân în Europa Central şi de Nord) şi imposibil de localizat cu precizie în
viitorul apropiat.

1.2. Solu ii în cadrul ştiin ei

Din a doua jum tate a secolului al XIX-lea şi pân în anii ´80 studiul mediului înconjur tor a
fost, în exclusivitate, apanajul biologiei, în cadrul c reia s-a şi dezvoltat conceptul de ecosistem.
Din ce în ce mai mul i cercet tori, mai ales din domenii conexe biologiei, au început s se ocupe de
 13

rezolvarea acestor probleme, considerând ca singur cauz a degrad rii mediului activitatea
industrial şi agricol şi încercând s impun reducerea drastic a volumului acestor activit i,
m sur care nu avea cum s fie pus în practic , fie din ra iuni economice, fie din ra iuni sociale.
Prima extindere fenomenologic vine din direc ia geografiei care, prin introducerea
conceptului de landschaft (peisaj), încearc s realizeze o descriere a complexit ii spa iului
geografic simultan cu o descriere a dinamicii generale a ecosistemelor, prin încadrarea acestora din
urm în spa iul geografic în care sunt situate.
În acest mod a ap rut geoecologia care se ocup cu elaborarea modelelor de structur şi
evolu ie ale planetei considerat ca un întreg ce include atât sistemele biotice cât şi pe cele abiotice.
Aceste sisteme nu sunt studiate separat ci, întotdeauna, împreun .
Este evident, din defini ia de mai sus, c geoecologia este o ştiin interdisciplinar care,
pentru a-şi realiza scopul propus, trebuie s fac s lucreze împreun multe alte ştiin e (fizica,
matematica, chimia, biologia, medicina, informatica, etc.). Acest lucru este posibil numai dac
exist un cadru metodologic general care s determine momentul şi ponderea interven iei metodelor
de investiga ie dintr-o ştiin particular .
Multitudinea rela iilor dintre elementele ecosistemului, în noua accep ie, precum şi gradul
înalt de interdisciplinaritate al cercet rilor au f cut ca, pâna acum, geografia s nu poat formula
modele predictive valide. Un pas important a fost, totuşi, f cut. S-a formulat concluzia c descrierea
evolu iei ecosistemelor este strâns legat de formularea unor modele pentru procesul de dezvoltare
al speciei umane.
A doua extindere fenomenologic vine din direc ia ştiin elor umane (economie, sociologie,
filosofie, medicin ) care au încercat s includ problemele mediului înconjur tor în modelarea
proceselor de dezvoltare.
În urm cu numai dou zeci de ani, studiul evolu iei mediului înconjur tor era realizat în
cadrul universit ilor şi laboratoarelor de c tre specialişti din domeniul ştiin elor umane şi ale vie ii.
Aceştia lucrau, de cele mai multe ori, datorit unor motiva ii proprii, ceea ce ne arat dimensiunea
logistic a posibilit ilor lor de cercetare. Rezultatele ob inute în urma acestor studii au semnalat o
serie de situa ii critice în care se afl atât mediul înconjur tor, cât şi omul, din cauza efectelor
negative ale activit ii acestuia în procesul de dezvoltare.
Din aceste cauze, motiva ia studiului evolu iei mediului înconjur tor s-a mutat, de la nivelul
oamenilor de ştiin , la cel al societ ii civile, determinând implicarea puternic a factorilor politici
de decizie. Acest fenomen a determinat creşterea cu ordine de m rime a resurselor logistice ale
cercet rii, dar, în aceeaşi m sur , a f cut din studiul evolu iei mediului înconjur tor o problem de
 14

timp real, cu toate consecin ele ce decurg de aici în privin a responsabilit ii oamenilor de ştiin
asupra utiliz rii rezultatelor cercet rii.
Deşi de ine singurul instrument ştiin ific capabil de realizarea predic iei asupra sistemelor cu
mai multe nivele de complexitate, termodinamica proceselor ireversibile, fizica nu s-a implicat pân
acum în studiul problemelor mediului înconjur tor decât prin elaborarea de metode de m sur , din
ce în ce mai precise, a parametrilor biotopului. Chiar şi geofizica şi-a desfaşurat cercet rile intind
aplica ii în meteorologie, climatologie şi geologie sau în propriul sistem de operare. Abordarea
studiului ecosistemelor în cadrul termodinamicii proceselor ireversibile s-a f cut numai la nivel de
exerci iu metodologic pentru perfec ionarea modelelor termodinamice în vederea abord rii
ulterioare a problemelor de cosmologie şi genetic molecular .
Unde ne afl m acum, dup aproape 50 de ani de studii şi cercet ri, mai mult sau mai pu in
elaborate şi dup ac iuni, mai degrab precipitate decât fundamentate? Un succes cert este acela al
dezvolt rii la limita cunoaşterii a tehnologiilor şi metodelor de m surare a parametrilor biotopului,
de monitorizare a nivelului de poluare, precum şi monitorizarea evolu iei planetei, m car pentru
alerta la inunda ii şi uragane. Un alt succes poate fi considerat preocuparea continu , la nivelul
oamenilor de ştiin , pentru elaborarea conceptelor şi strategiilor de dezvoltare care include rela ia
cu mediul înconjur tor. Din p cate, insuccesele par s fie mai multe. Lipsa unor modele ale
mediului înconjur tor care s permit atât predic ia tuturor situa iilor de risc de mediu, cât şi
fundamentarea ac iunilor de reducere a polu rii, precum şi insuficienta fundamentare conceptual a
metodelor de elaborare a planurilor de dezvoltare economic şi social , sunt numai cele mai
importante insuccese.

1.3. Cauzele insucceselor

Când, în anii ′80 au debutat primele studii complexe asupra mediului înconjur tor,
Interdisciplinaritatea

interdisciplinaritatea p rea c este nu numai singura metod de lucru potrivit acestui tip de
cercetare ştiin ific , ci mai ales, o nou filosofie. Manifest ri ştiin ifice importante au avut ca obiect
dezbateri ale valen elor acestui nou concept. Cluburi ştiin ifice selecte includeau cercet tori
ştiin ifici care nu aveau decât aceast specializare. În România o asemenea asocia ie, condus de
profesorul Mali a a func ionat în anii ´80 sub auspiciile Academiei Române.
Entuziasmul s-a mai diminuat atunci când s-a constatat c rezultatele studiilor
interdisciplinare nu puteau fi, practic, folosite de c tre cei c rora le erau destinate, adic autorit ile
administrative la orice nivel. Aceste studii erau deosebit de voluminoase (sute de pagini) şi, în loc
s aib unitatea necesar formul rii unor solu ii în domeniul ac iunii concrete, con ineau relat ri
 15

alternative ale aceloraşi evenimente generând confuzie la nivelul utilizatorilor finali. Confuzia este
accentuat de faptul c aceleaşi evenimente sunt descrise folosind denumiri diferite pentru aceeaşi
termeni, în func ie de specialitatea celui care spune povestea. La nivelul echipei principala
problem este criza de autoritate. Cum nu exist nimeni care s se priceap la toate disciplinele
implicate în studiu, liderul real lipseşte şi, ca urmare şi unitatea lucr rii. Aceste aspecte se întâlnesc
şi azi în bilan urile de mediu al c ror format interdisciplinar este impus de legisla ia de mediu din
România şi nu numai. Rezultatul este un volum imens de date brute, lipsa unei interpret ri unitare
şi, deci, a unor solu ii realiste în domeniul ac iunii practice.
Metoda de lucru interdisciplinar este una de tip descriptiv, nefiind, deci, o metod de timp
real, aşa c , chiar dac exist solu ii corecte, ele nu mai pot fi aplicate pentru c , între timp starea
mediului s-a schimbat.
Rolul minor al fizicii
O metod de lucru de timp real ar trebui s foloseasc modele de tip predictiv. Nici
economia, nici sociologia şi nici geografia nu construiesc asemenea modele, iar biologia lucreaz ,
cel mult, cu similitudini. Fizica nu s-a implicat aproape deloc în problemele biocenozei, probleme
care au fost l sate în grija biologiei, sociologiei, economiei şi medicinii. Rezultatul concret este c ,
în vreme ce biotopul este studiat la limita cunoaşterii, studiul biocenozei este, înc , într-un stadiu
incipient.
Accesul la resurse
În rile dezvoltate societatea civil a devenit foarte repede conştient de importan a
rezolv rii problemelor mediului înconjur tor, aşa c , pe toate c ile accesibile, de la partide
ecologiste pân la organiza ii teroriste de tip “Green Peace”, a deteminat guvernele s aloce în acest
domeniu, resurse importante din fonduri publice. Cu toate acestea, într-o serie de probleme
considerate importante de c tre specialiştii din domeniu, nu s-au înregistrat deloc progrese, deşi
programele au fost formulate, iar resursele au fost alocate. Exemplul programelor Uniunii Europene
de tip INCO – COPERNICUS sau programele cadru FP5, FP6 şi FP7 este edificator în acest sens.
De exemplu, în cadrul programului FP5, sec iunea “Global change of the climate”, subsec iunea
“Ozone layer depletion” mai avea call-uri cu câteva luni înainte de expirarea termenului pentru
derularea programului, ceea ce înseamn c o mare parte din resursele alocate nu au putut fi
folosite. Cauza principal pentru care s-a întâmplat aşa este birocra ia care s-a instalat în domeniu
începând cu programul cadru FP5.
Pentru c este vorba de fonduri comunitare criteriul ştiin ific ajunge s fie cel mai pu in
important în procesul de eligibilitate al proiectelor. Criteriile esen iale sunt cele legate de
managementul proiectului, criteriul autorit ii ştiin ifice fiind cel mai important. Dac nu faci parte
 16

dintr-un consor iu condus de un institut de cercetare sau de o universitate de prestigiu nu ai nici o

şans . Ca s faci parte dintr-un asemenea consor iu trebuie s desf şori o activitate de parteneriat cu
mul i ani înainte de lansarea programului, iar un colectiv de cercetare mic nu are resurse pentru aşa
ceva. Ca urmare, durata de formulare a unui proiect ajunge s fie, de multe ori, mai mare decât cea
de realizare a lui şi cei care sunt obişnui i s lucreze în timp real se îndep rteaz repede de acest gen
de ac iuni, preferând s lucreze pentru companii unde nu mai fac cercet ri fundamentale în ştiin a
mediului, dar sunt mai bine pl ti i. Cei care ajung în situa ia fericit de a avea un proiect aprobat
sunt nevoi i s se confrunte cu un tip de raportare a realiz rilor de o birocra ie înfior toare, aşa c
activitatea ştiin ific trece, de multe ori, pe planul al doilea. În plus, pentru c durata de realizare a
unui proiect poate fi de 3 ani, majoritatea cercet torilor prefer s aib finan are de trei ani, chiar
pentru proiecte care ar putea fi realizate într-un an. Între timp, îns , situa ia din mediul înconjur tor
a evoluat aşa c solu iile formulate în proiect nu mai folosesc nim nui.
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, multe din aceste resurse ajung la grupuri şi persoane care
nu au resursele necesare pentru a le realiza. Un grup care are ca expertiz modelarea termodinamic
a proceselor fizice departe de echilibru nu va avea nici o şans s ob in fonduri pentru aplicarea
acestor modele în domeniul schimb rilor climatice globale pentru c geografii şi meteorologii au, în
perspectiva criteriului autorit ii ştiin ifice, mai multe lucr ri anterioare în domeniu, chiar dac
aceste lucr ri nu au rezolvat nimic din ce şi-au propus.
Construirea unei realit i alternative
Cea mai grav dintre situa ii este construirea unei realit i alternative în domeniul mediului
înconjur tor prin impunerea spre studiu a unor probleme neimportante sau, mai grav, de-a dreptul
false. Sursa acestor realit i alternative este implicarea marilor companii în problemele mediului
înconjur tor.
Când o serie de cercet tori au avansat în anii ′70 ipoteza c sub ierea stratului de ozon ar
putea fi datorat folosirii pe scar larg a freonilor (compuşi cu clor şi fluor folosi i în tehnologiile
de conservare prin frig şi în industria cosmeticelor), a fost declanşat la nivel mondial o campanie
de reducere pân la eliminare a acestor substan e. Ac iunea a fost gr bit şi de m sur torile
alarmante raportate de sateli ii agen iei spa iale a unei mari puteri care raportau prezen a unor g uri
imense în stratul de ozon situat deasupra Anctarticii. Ac iunea p rea s aib succes pentru c cea
mai mare companie produc toare de freoni se angajase s nu mai produc aceste substan e şi s
investeasc sume uriaşe în înlocuirea freonilor cu al i compuşi care s nu distrug ozonul
stratosferic. Alerta a încetat brusc la începutul anilor ′90. Pe de o parte pentru c au fost lansa i şi
al i sateli i care raportau, împreun cu m sur tori de la sol f cute la nivelul unei întregi emisfere, o
alt configura ie, departe de a fi catastrofal , a stratului de ozon, m sur tori care se încadrau în
 17

previziunile unor modele fizice avansate. Pe de alt parte, pentru c multina ionala produc toare de
freoni îşi realizase obiectivul. Patentul asupra freonilor de inut de aceast companie expira în 1991,
moment din care oricine putea produce aceast substan . Aşa c , eforturile f cute vreme de 20 de
ani în reducerea freonilor nu au fost decât o investi ie pe termen lung pentru eliminarea concuren ei.
În ceea ce priveşte agen ia spa ial care a raportat g urile imense din stratul de ozon, cine ar putea
s -i verifice rezultatele? Ar avea nevoie de aceleaşi mijloace de care dispune ea…
Din p cate, exemple de acest gen mai sunt. De pild , majoritatea cercet rilor din domeniul
surselor neconven ionale de energie sunt finan ate de marile companii care au interese în domeniul
petrolului şi în industria automobilelor şi sunt direc ionate conform acestor interese, multe din
realiz rile importante din acest domeniu fiind l sate în conservare (fuziunea la rece), iar altele care
nu reprezint solu ii eficiente (energia ob inut pe cale fotovoltaic şi cea eolian ) fiind sus inute
într-o manier exagerat . Este de notorietate c cea mai curat tehnologie de ob inere a energiei
electrice, cea nuclear , este permanent discreditat cu ajutorul mass-media şi al organiza iilor
ecologiste ale c ror ac iuni au o tent terorist (Green Peace).
Şi mai grav este modul în care sunt gestionate problemele legate de înc lzirea global şi
efectul de ser . În absen a unor studii ştiin ifice fundamentate, singura solu ie r mâne cea a
interzicerii polu rii, adic diminuarea produc iei, cu repercusiuni sociale de multe ori mai grave
decât cele generate de poluare. Ca urmare a protocolului de la Kyoto, au fost introduse în multe ri
limite în emisiile de CO2. Pentru a mai diminua impactele sociale legate de desfiin area locurilor de
munc , a fost permis tranzac ionarea drepturilor de poluare, ceea ce a devenit repede o afacere
profitabil pentru rile mai pu in dezvoltate. O astfel de ar , de exemplu, ar trebui s se situeze cu
emisiile de CO2 sub limitele impuse de protocolul de la Kyoto şi ar putea, deci, s vând drepturi de
poluare unui stat dezvoltat industrial ale c rui emisii de CO2 sunt peste limit . Rezultatul este c , la
nivelul planetei, cantitatea de CO2 ar putea s scad . În realitate lucrurile nu stau chiar aşa. ara
s rac nu se situeaz sub limite din cauza tehnologiilor învechite de producere a energiei electrice şi
a men inerii în trafic a unor vehicule vechi care folosesc benzin de calitate sc zut . Ca s nu rateze
afacerea, agen iile de mediu raporteaz date false de emisie a CO2, bineîn eles cu “ajutorul”
oamenilor de ştiin din domeniu şi al companiilor interna ionale produc toare de aparate de
m surare a CO2. Din p cate nu este o teorie a conspira iei, ci sunt fapte de notorietate public .

1.4. O solu ie de timp real: regândirea ştiin ei

Calitatea vie ii
Dincolo de efectele pe termen mediu şi lung, starea actual a mediului înconjur tor
afecteaz calitatea vie ii fiec ruia dintre noi. De la poluarea generat de activit ile antropice
 18

indispensabile legate de locuit şi procurarea hranei şi pân la stressul generat de schimb rile
climatice, totul ne influen eaz calitatea vie ii, nu neap rat la nivel conceptual, cât la nivelul a ceea
ce numim bun stare. Faptul c ne putem procura, e drept cu eforturi mari, toate resursele materiale
care ar trebui s ne fac s ne sim im bine, este, de multe ori, estompat de efectele negative
determinate de lipsa solu iilor pentru starea mediului înconjur tor, de la nepl cerile provocate de
stricarea concediului datorat vremii capricioase şi pân la deteriorarea st rii de s n tate datorat
polu rii aerului sau produselor modificate genetic. Rezultatul este instalarea nemul umirii de care
vorbeam la începutul acestei lucr ri, urmat de diminuarea capacit ii de munc şi, ca o reac ie
pozitiv , de instalarea st rii de disconfort, adic de absen a bun st rii. Mai mult decât atât, sunt
afectate, pe termen scurt şi mediu, programele sociale deoarece o parte din fondurile destinate
acestora sut redirec ionate, în fiecare an, c tre acoperirea pagubelor provocate de deteriorarea st rii
mediului înconjur tor datorate evenimentelor de tip catastrofic (inunda ii, cutremure, uragane,
secet ). Ca urmare, nivelul de calitate al asisten ei medicale şi al educa iei scad continuu astfel c
(print-o reac ie pozitiv ) devenim din ce în ce mai pu in capabili s rezolv m problemele mediului
înconjur tor.
Regândirea ştiin ei
Situa ia actual a rela iei noastre cu mediul înconjur tor arat , destul de clar, c nu avem
decât o în elegere par ial a lucrurilor care nu a putut rezolva problemele ridicate de aceast rela ie.
Aşa cum stau lucrurile acum, se pare c excesiva specializare a ştiin ei actuale nu poate fi
compensat de interdisciplinaritate. Acest mod de lucru func ioneaz de mai bine de 25 de ani şi nu
a produs solu ii durabile. De aceea, de aproape 10 ani, a început s -şi fac loc, mai întâi timid ca un
nou nume şi mai apoi în structuri institu ionalizate, o nou ştiin , ştiin a mediului înconjur tor. În
forma actual aceast nou ştiin are ca obiect numai biotopul şi, par ial, biocenoza (f r specia
uman ) reunind fizica, chimia, biologia, geografia, matematica şi informatica. Astfel de structuri au
devenit opera ionale în unele institute de cercetare şi universit i din Marea Britanie şi SUA. În
Marea Britanie primii doctori în ştiin a mediului au ap rut deja în 2005. Obiectivul principal al
ştiin ei mediului este acela de a formula modele fenomenologice ale dinamicii mediului
înconjur tor, modele care s permit punerea întreb rilor corecte şi formularea problemelor reale
ale rela iei speciei umane cu mediul înconjur tor. Rezultatul final ar trebui s fie formularea unor
predic ii de timp real asupra evolu iei mediului înconjur tor.
Dar numai atât nu este suficient. Ştiin a mediului înconjur tor trebuie, pentru a avea succes,
s integreze şi activitatea antropic pe principalele ei dimensiuni, cea economic şi cea social .
Aceast integrare nu se poate face decât din perspectiva fizicii. În domeniul economiei începutul,
ce-i drept timid, a fost f cut înc din anii ′70 de c tre Nicolas Georgescu – Roegen şi continuat de
 19

formularea în anii ′90 a conceptului de “physical economics” de c tre economistul american

LaRouche, dar modalitatea de lucru este înc cea de tip eseu ştiin ific. Şcoala ruseasc de la
Institutul de Fizic Lebedev din Moscova a f cut un pas înainte prin formularea unor modele fizice
care se bazeaz pe principiul minimei ac iuni din fizic , dar mai este înc mult de lucru pân la
formularea unor modele fenomenologice complexe. O alt abordare este cea în care pentru analiza
evenimentelor economice sunt folosite modele din medicin , cum este cel al metabolismului, dar
rezultatele sunt înc departe de un proces corect de m surare şi, deci, a unor predic ii care s reziste
verific rii.
În ceea ce priveşte sociologia, aici lucrurile stau ceva mai r u. Ecologia uman este un
domeniu care, în loc s se ocupe de analiza şi modelarea fenomenelor sociale dup principiile şi
legile ecologiei aşa cum ar fi de aşteptat, se ocup de probleme de igien ale individului şi familiei.
Spiritul de cast şi conservatorismul medicilor face legea în acest domeniu astfel c , încerc rile
unor grupuri de a face ordine în domeniu nu-şi g sesc locul decât pe Internet fiindu-le interzis
accesul în revistele de specialitate.
Modelarea fizic a proceselor economice şi sociale este dac nu singura, cel pu in prima cale
care ar trebui parcurs pentru a putea ajunge la construirea unei metodologii solide de construire a
programelor de dezvoltare pe toate cele trei dimensiuni, economic , social şi de mediu. Pe aceast
cale s-ar putea ajunge, de exemplu, la o defini ie pragmatic şi parametric a conceptului de
dezvoltare durabil .
Modific rile ce au avut loc în evolu ia mediului înconjur tor în ultimii 10 ani sugereaz c
aceast restructurare a ştiin ei prin dezvoltarea ştiin ei mediului trebuie f cut în timp real. Solu ia
de timp real a fost deja implementat în Marea Britanie înc din 1999, prin crearea departamentelor
de ştiin a mediului înconjur tor în câteva universit i care au resursele necesare pentru a sus ine
cercetarea din domeniu, astfel încât în 10 – 15 ani vor exista suficien i specialişti care vor putea
în elege şi rezolva mai bine problemele rela iei cu mediul înconjur tor şi care ar putea pune pe o
baz mult mai solid un alt domeniu foarte necesar programelor de dezvoltare pe termen mediu şi
lung: ingineria mediului.

1.5. Sfârşitul copil riei

Stadiul actual al cunoaşterii de toate tipurile ne arat c am ajuns în stadiul în care evalu ri,
model ri şi decizii asupra c ii de dezvoltare au devenit posibile. Avem suficiente mijloace pentru a
pune întreb rile corecte în rela ia cu mediul înconjur tor, dar ac iunea concret presupune o
schimbare radical de atitudine. Natura a fost pe rând fie un duşman pe care trebuia s -l învingem în
 20

anii ′50, fie un bolnav pe care trebuia s -l salv m în anii ′80, fie un partener cu care trebuie s
colabor m în anii noştri. Tot timpul ceva diferit de noi.
De ce nu am v zut pân acum c natura este ceva mult mai simplu şi concret, c este casa
noastr ? O cas despre care nu ştim cum este construit , cum trebuie între inut , cât timp ne putem
permite s locuim în ea, dac nu suntem prea mul i în untru. Vreme de câteva mii de ani am
dezvoltat ştiin a şi tehnologia pentru a putea tr i cu to ii cât mai bine, dar nu am inclus şi
necesit ile planetei în socotelile noastre.
Avem nevoie de o schimbare de atitudine la nivelul oamenilor de ştiin care trebuie s -şi
asume responsabilitatea ac iunilor de timp real. Fizicienii trebuie s se implice rapid în în elegerea
fundamental a structurii şi evolu iei Terrei pe de o parte şi a structurii şi evolu iei rela iilor dintre
oameni, pe de alt parte. Economiştii, sociologii şi, în general, cei care se ocup de ştiin ele umane,
trebuie s renun e la orgoliile de cast din cauza c rora, vreme de 20 de ani, am avut de rezolvat
false probleme risipind în mod inutil inteligen şi resurse, timp în care casa a cam început s cad
pe noi. Trebuie s înv m s proced m, la nivelul speciei, la fel ca în propriile familii, adic s
putem construi planuri de dezvoltatare pe termen scurt, mediu şi lung în care dimensiunile
economic , social şi de mediu s poat fi luate în considerare simultan cu ponderile corecte.
Ştiin a mediului înconjur tor trebuie s demostreze dac schimb rile climatice globale sunt
datorate activit ii antropice sau sunt un moment în evolu ia planetei pentru ca ingineria mediului s
poat desf şura ac iunile corecte. Trebuie s ajungem s ştim câ i oameni poate suporta planeta şi
care este calea de dezvoltare care ne permite s locuim cât mai mult în aceast cas (planet ) şi cu
ce nivel de calitate a vie ii.
Se pare c , pentru oamenii de ştiin , copil ria este pe cale s se sfârşeasc . Asumarea
responsabilit ii şi creşterea pragmatismului nu înseamn altceva decât trecerea la maturitate.
 21

CAPITOLUL 2 _______________________________________________
IMPACTUL ACTIVIT ILOR UMANE ASUPRA MEDIULUI

2.1. Planeta
Terra are o structur complex configurat pe câteva subsisteme cu structuri stratificate şi
individualizate din punctul de vedere al compozi iei fizico – chimice şi al func ionalit ii. Vom
prezenta aceast structur începând de la nivelul m rii în sus, înspre spa iul cosmic, respectiv în jos,
spre interiorul planetei (Fig. 2.1).

Fig. 2.1 – Structura Terrei

2.1.1. Atmosfera
Troposfera (Levine, J., 1985, Roşu, A., 1987, Goudie, A., 1989)
Limita inferioar este suprafa a reliefului şi a oceanelor, iar limita superioar este de 8 - 9
km la poli şi 16 - 18 km la ecuator. Este compus din azot (72,084%), oxigen (20,46%), argon
 22

(0,934%), bioxid de carbon (0,033%), neon, heliu, kripton, xenon, hidrogen, gaz metan, oxizi de
azot, particule submicronice în suspensie şi, mai ales, din vapori de ap . Aproape toat cantitatea de
vapori de ap se afl în troposfer . Temperatura scade uniform cu în l imea (6,4 oC/km).
Compozi ia ei este distribuit dup varia ia gravita iei terestre, presiunea atmosferic variind între
1013 mb la nivelul m rii şi 55 mb la în l imea de 18 km, şi dup varia ia nivelului radia iei solare
cu latitudinea.
Diferen ele de densitate, temperatur şi presiune generate de aceste distribu ii (la care mai
contribuie şi mişcarea de rota ie a Terrei), determin , în troposfer , mişc ri ale aerului la scar
planetar sau local , mişc ri periodice (musonii, alizeele) sau accidentale (uragane). Energia
transferat de curen ii de aer c tre relieful geografic şi c tre biosfer (pedosfer ) face ca troposfera
s fie un agent de eroziune al acestora, condi ionându-le, într-un anumit fel, autostructurarea.
Troposfera este surs de ap dulce pentru bazinele hidrografice de uscat şi pentru biosfer .
Difuzia vertical sau lateral a vaporilor de ap , condi ionat de înc rcarea electrostatic a
troposferei, determin formarea norilor de diferite tipuri care, în condi ii de temperatur şi presiune
favorabile, dau naştere ploilor.
Pentru biosfer , troposfera este surs de oxigen pentru respira ia speciilor din zoosfer , surs
de bioxid de carbon pentru respira ia speciilor din fitosfer şi surs de azot pentru procesele care se
petrec în pedosfer .
Varia iile locale de temperatur şi umiditate ale troposferei în zona de contact cu relieful
geografic, datorate atât gravita iei şi tranzi iilor de faz , cât şi reac iilor negative ale circula iei
aerului, fac ca troposfera s fie unul dintre agen ii modelatori ai climei terestre. Datorit densit ii
reduse, troposfera este un mediu cu iner ie termic şi baric mic .
Stratosfera (Levine, J., 1985, Roşu, A., 1987, Goudie, A., 1989)
Limita inferioar a stratosferei este de 8 - 9 km la poli şi 16 - 18 km la ecuator, iar limita
superioar este situat în jurul valorii de 50 km.
Compozi ia chimic cuprinde un amestec de gaze (azot, oxigen, bioxid de carbon, hidrogen,
ozon, vapori de ap , heliu, neon, argon, kripton) şi particule în suspensie. Densitatea acestui
amestec scade cu altitudinea datorit varia iei gravita iei cu altitudinea.
La limita inferioar a stratosferei, temperatura creşte lent (fa de sc derea uniform de
6,4oC/km din atmosfer joas ) ajungând la 0 oC la altitudinea de 50 km.
Principala func iune a stratosferei este cea de filtru pentru radia ii. Radia iile UV, care sunt
afectate în mic m sur de ionosfer , sunt absorbite de ozon (care, în urma acestui proces se
transform în oxigen atomic) situat în dou straturi la altitudinile de 40 - 55 km, respectiv 25 km.
 23

Procesul de absorb ie are loc cu degajarea unei mari cantit i de energie termic care face ca
stratosfera s aib şi func ia de izolator energetic fa de troposfer .
Mezosfera, termosfera şi exosfera (Levine, J., 1985, Roşu, A., 1987, Goudie, A., 1989)
Mezosfera este localizat între 50 km (limita superioar a stratosferei) şi 80 km.
Compozi ia chimic este relativ constant şi cuprinde un amestec de gaze (azot, oxigen, bioxid de
carbon, hidrogen, ozon, vapori de ap , heliu, neon, argon, kripton). Densitatea acestui amestec
scade cu altitudinea datorit varia iei gravita iei cu altitudinea. În mezosfer temperatura scade de la
valoarea de 0oC de la limita superioar a stratosferei pân la –70 oC … -80 oC, unde începe un
proces de creştere brusc .
Între 90 km - 200 km substan a predominant este azotul molecular, între 200 km - 1100 km
predomin oxigenul atomic, între 1100 km - 3500 km heliul şi între 3500 km - 10000 km,
hidrogenul atomic. În acest ultim strat se atinge densitatea din spa iul interplanetar. Din cauza
temperaturii ridicate (aprox. 2000oC) şi, în special, a câmpului magnetic planetar dimensiunile
exosferei şi termosferei au varia ii diurne şi anuale generate de intensitatea radia iei solare.
În zona de impact cu spa iul interplanetar, atmosfera înalt este poarta prin care au loc
intr rile şi ieşirile în, şi din geosistem.
Intr rile în atmosfer sunt de urm toarele tipuri:
(1) Radia ii
- Radia ii electromagnetice emise în mod continuu de Soare:
- radia ii penetrante (UV, X, Gamma) care reprezint 7 % din total;
- radia ii nepenetrante (radio, IR, VIS) care reprezint 93 % din total.
- Radia ii electromagnetice nepermanente emise de Soare în timpul erup iilor cromosferice,
care sunt radia ii de foarte înalt frecven .
- Radia ii electromagnetice emise de galaxii.
(2) Fluxuri de particule
- fluxuri de particule penetrante emise de Soare în mod continuu (vitez între 300 km/s-700 km/s):
- particule elementare (electroni, neutroni, protoni, neutrini)-fluxul de protoni este de 50 cm-2 s-1,
3
iar energia este de 10 eV;
- nuclee rezultate din procesul de fuziune (deuteriu, tritiu, heliu);
- atomi (heliu, litiu).
- Fluxuri de particule nepermanente emise de Soare în timpul erup iilor cromosferice, de acelaşi
6
tip cu cele de mai sus, dar cu viteze şi energii mult mai mari (2000 km/s, respectiv 10 km/s pentru
fluxurile de protoni).
 24

8
- Fluxuri de particule de provenien galactic , în special protoni de energii foarte mari (10 -
10
10 eV) şi neutrini. Fluxurile de protoni de provenien galactic sunt destul de reduse deoarece
aceste particule sunt deviate de vântul solar.
(3) Aglomer ri de mas
Este vorba de praf cosmic şi meteori i în a c ror compozi ie predomin fierul, cobaltul,
nichelul şi, în mai mic m sur , siliciul, aluminiul, carbonul, hidrogenul, azotul, oxigenul.
4 4
Cantitatea acumulat pe Terra, este în jur de 2x10 - 3x10 tone/zi. Ieşirile din geosistem sunt
reprezentate în special de radia ii IR şi de fluxuri de particule înc rcate electric.
Fluxurile de particule care scap de vântul solar, sunt deviate de câmpul magnetic terestru în
spa iul interplanetar, iar cele de energie foarte mare sunt dirijate spre centurile Van Allen şi spre
4 4
polii geomagnetici. Exist trei asemenea centuri: prima, la în l imea de 6.10 – 5.10 km poate
4 4 8
capta electroni cu energia de 200 eV, a doua la 2.10 –12.10 km care poate capta protoni de 10 eV
5 8
şi electroni de 5.10 eV şi a treia la 5600 - 3400 km care poate capta protoni sub 10 eV şi electroni
5
sub 5.10 eV.
Radia iile electromagnetice sunt absorbite treptat, datorit procesului de ionizare, iar
radia iile penetrante sunt absorbite total în straturile joase ale termosferei. Ca urmare a acestui
proces se formeaz straturi ionizate care reflect radia ia electromagnetic radio.
Particulele cu energii suficient de mari pentru a putea trece de termosfer sunt absorbite la
altitudinea de aprox. 50 km, în special de azot şi oxigen. Radia iile din spectrul vizibil sufer un
proces de difuzie mai accentuat pentru lungimile de und scurte (de aici rezult culoarea albastr a
cerului). La altitudinea de 70 - 80 km ultimul strat ionizat absoarbe radia iile X şi γ.
Asteroizii şi meteori ii sunt frâna i în exosfer şi termosfer , proces în care, datorit
vitezelor mari, corpurile ard sau chiar explodeaz . Cea mai mare parte din asteroizi şi meteori i
explodeaz înainte de a parcurge exosfera şi termosfera.
În concluzie, se poate afirma c , prin compozi ia chimic şi rela iile structurale, exosfera,
termosfera şi mezosfera, determin , par ial, compozi ia spectral a radia iei solare optim pentru
biosfer , singurele por i deschise fiind cele pentru spectrul AM0 al radia iei solare şi pentru radia ia
IR degajat de planet în spa iul cosmic.

2.1.2. Globul terestru

Litosfera (Bott, M.H.P., 1971, Gubbins, D., 1990, Roşu, A., 1987, Goudie, A., 1989)
 25

O reparti ie procentual estimat a tipurilor de substan e care intr în compozi ia litosferei

este urm toarea: SiO2 (60 %), Al2O3 (16 %), CaO (11-12 %), FeO (4,5 %), MgO (3,5 %), Na2O
(3%), Fe2O3 (2 %), H2O (1 %), etc.
În conformitate cu teoria tectonicii globale, litosfera este format din şase pl ci, fiecare
plac cuprinzând o serie de micropl ci. În func ie de diferen ierea caracteristicilor zonale distingem
(Fig. 2.2):

Fig. 2.2 - Interiorul Terrei

(1) Crusta continental

Are grosimi ce variaz între 30 şi 80 km şi se extinde pe 40 % din suprafa a terestr ,
dep şind arealul uscatului propriu-zis cu aproape 12 % ca urmare a p trunderii sale şi în domeniul
oceanic.
Distingem trei tipuri de structur : scuturile şi platformele continentale (pe care sunt dispuse
câmpiile şi podişurile), catenele orogenice (lan urile muntoase) şi rifturile continentale (marile
depresiuni).
Fiecare tip de structur cuprinde trei nivele diferen iate dup tipurile predominante de roci:
sedimentar, granitic şi bazaltic.
 26

Dac scuturile şi platformele continentale formeaz zone de mare stabilitate (stratul

sedimentar având grosimi de la câteva zeci de metri pân la 5 km), catenele orogenice, mai ales cele
recente, reprezint zone de instabilitate în care cele trei straturi sunt amestecate şi metamorfozate
datorit presiunilor puternice care se exercit asupra lor. Rifturile continentale prezint o
eterogenitate mai redus a structurii şi o mare mobilitate putând declanşa procese de apari ie a
crustei de tip oceanic.
(2) Crusta oceanic
Grosimea ei se reduce la numai 6 - 10 km şi are, de asemenea, trei tipuri de structur :
bazinele oceanice, dorsalele medio - oceanice şi fosele de subduc ie. Din structura fiec rui tip
lipseşte nivelul granitic, nivelul sedimentar fiind prezent numai în zonele dep rtate de dorsalele
oceanice.
Zonele de stabilitate mai accentuat sunt reprezentate de bazinele oceanice. Dorsalele
oceanice sunt zone de crea ie a crustei oceanice, iar fosele de subduc ie sunt zone de distrugere a
acesteia. Elementul modelator este reprezentat de fluxurile de magm bazaltic . Aceste procese se
resimt la suprafa a oceanului, la nivelul insulelor cu baz pe dorsalele oceanice şi rmurile
corespunz toare foselor de subduc ie, prin cutremure şi erup ii vulcanice.
Litosfera (relieful geografic) este suportul fizic al hidrosferei şi biosferei, sursa de energie
gravita ional şi termic (din reac iile de dezintegrare), mediu de transfer şi filtru pentru energia
termic provenit de la manta şi nucleu, mediu de relaxare a stress-urilor de temperatur şi presiune
din manta şi agent climatic. Prin varietatea de forme distribuite pe orizontal şi pe vertical relieful
contribuie la stabilirea local a parametrilor de temperatur , umiditate şi presiune. În zonele cu
iner ie termic redus (deşerturile), aceast contribu ie este dominant .
Hidrosfera (Roşu, A., 1987, Goudie, A., 1989)
18
Principala component a hidrosferei este apa, a c rei cantitate este estimat la 2.4x10 tone.
În afar de ap în hidrosfer se mai g sesc gaze (oxigen, bioxid de carbon, hidrogen sulfurat,
amoniac, etc.), metale (fier, aur, argint), s ruri (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, etc.) şi particule de
praf micronice în suspensie. O delimitare spa ial a hidrosferei este imposibil de f cut, ea fiind
repartizat în tot relieful, atât pe suprafa cât şi la altitudine, şi sursa ei este situat în manta
18
(cantitatea estimat este de 20.10 tone). Se consider ca hidrosfera este repartizat în trei mari
re ele: bazinul oceanic planetar (oceane şi m ri), zona continental (re eaua de suprafa format din
fluvii, râuri şi lacuri, şi re eaua de adâncime format din apele freatice) şi calotele glaciare (polare şi
montane).
 27

Datorit faptului c apa are o iner ie termic mare, hidrosfera este unul dintre rezervoarele
de energie termic ale planetei. Energia mecanic transportat de curen ii şi/sau valurile oceanelor
şi m rilor, cea transportat de fluvii şi râuri, precum şi cea dezvoltat de curgerea ghe arilor, face ca
hidrosfera s fie principalul agent de eroziune a reliefului geografic.
Hidrosfera reprezint sursa cea mai important a umidit ii pentru troposfer (prin procesul
de evaporare).
Pentru relieful geografic hidrosfera reprezint sursa cea mai important a depunerilor de
sedimente (prin procesul de eroziune).
Pentru biosfer hidrosfera este, în acelaşi timp, sursa unui element esen ial, apa, şi mediu de
transport pentru multe din substan ele care sunt necesare pentru men inerea vie ii: oxigen, bioxid de
carbon, s ruri şi oligoelemente pentru biosfera acvatic , s ruri şi oligoelemente pentru pedosfer .
Iner ia termic mare şi curen ii oceanici, precum şi calotele glaciare, fac ca hidrosfera s fie
un important agent climatic care regleaz parametrii climatici la nivel planetar. Astfel, curen ii calzi
din cele dou mari oceane ale planetei, determin , pentru zonele din emisfera nordic , condi ii de
temperatur mult mai blânde decât cele pe care le-ar putea avea dup latitudinea la care sunt situate.
Hidrosfera preia cea mai mare parte a efectului generat de atrac ia gravita ional a Lunii,
generând fenomenul periodic al mareelor (Roşu A., 1987).
Mantaua (Bott, M.H.P., 1971, Gubbins, D., 1990, Roşu, A., 1987, Goudie, A., 1989)
Mantaua este situat între nivelul bazaltic al litosferei şi zona exterioar a nucleului şi
cuprinde:
(1) Discontinuitatea Mohorovic
Este situat între nivelul bazaltic al litosferei şi astenosfer , caracterizat prin saltul brusc al
unor m rimi fizice asociate zonelor pe care le desparte. Astfel, densitatea are un salt de la 2.8 -3.0
3 3
g/cm la 3.3 - 3.5 g/cm şi viteza undelor seismice P are un salt de la 6.6 - 7 km/s la 2.0 - 2.2 km/s.
(2) Mantaua superioar
Este un înveliş alc tuit dintr-un amestec de materie topit şi solid , cu consisten vâscoas ,
situat între 33 km şi 400 km. În mantaua superioar sunt fixate r d cinile litosferice.
(3) Zona de tranzi ie
Este situat între 400 km şi 1000 km şi este caracterizat de creşterea rapid a vitezei de
propagare a undelor seismice.
(4) Mantaua inferioar
Este o zon în care substan a se afl în stare topit (fapt probat de dispari ia undelor seismice
S şi sc derea vitezei undelor seismice P) situat între 1000 km şi 2900 km (mantaua inferioar ).
 28

Tipurile de substan prezente în mantaua inferioar sunt: oxizi de siliciu, magneziu şi fier (90%) şi
acizi de aluminiu, calciu şi sodiu (5-8 %).
(5) Discontinuitatea Gutenberg
Reprezint tranzi ia între manta şi nucleu în care au loc salturi de presiune şi temperatur .
Mantaua este sursa de energie gravita ional şi termic pentru planet , sursa poten ialelor de
generare şi distrugere a litosferei şi, de asemenea, mediul de relaxare a stress-ului gravita ional al
litosferei.
Nucleul (Bott, M.H.P., 1971, Gubbins, D., 1990, Roşu, A., 1987, Goudie, A., 1989)
Nucleul este format din trei straturi: nucleul exterior, între 2900 km şi 4980 km, o zon de
tranzi ie între 4980 km şi 5120 km şi nucleul interior între 5120 km şi 6370 km. Este compus din
nichel şi fier şi se afl , în zona sa exterioar , în stare solid atomic (undele seismice P se propag
şi genereaz unde secundare din categoria P). Unele cercet ri relativ recente (anii ‘80) sugereaz
existen a unui "relief" pe suprafa a nucleului. Nucleul interior este compus, probabil, din nuclee şi
particule elementare.
Nucleul este sursa de energie gravita ional şi termic pentru geosistem şi sursa câmpului
magnetic terestru.
Constantele de timp ale evolu iei structurilor acestor subsisteme, pe toate cele trei direc ii
fenomenologice (gravita ional, magnetic şi termic) sunt cu ordine de m rime mai mari (perioada de
precesie a axei de rota ie a Terrei este de 26.000 ani) decât cele ale biocenozei, astfel încât
parametrii de structur pot fi lua i în considerare în studiul evolu iei biotopului ca nişte constante.

2.1.3. Biosfera (Roşu, A., 1987, Smil, V., 1991)

Biosfera este nivelul de structur al planetei cu gradul cel mai ridicat de complexitate. Ea
este format din structuri care se autoreproduc, printr-un proces de conservare şi diversificare a
informa iei care le-a generat. Din punct de vedere termodinamic, aceste structuri au o evolu ie c tre
st ri de stabilitate care au o ordine cu atât mai mare cu cât complexitatea lor este mai ridicat .
Compozi ia chimic a structurilor biosferei este în majoritate de tip organic, bazat pe
carbon şi hidra i ai acestuia. Esen iale în structura lor sunt aminoacizii şi proteinele, în care se
înscriu codurile informa ionale, glucidele (hidra i ai carbonului) care dezvolt , prin conversie
chimico-mecanic energia necesar în procesul de men inere a vie ii şi lipidele, în care aceast
energie se poate stoca sub form de depozite de substan . Sinteza acestor substan e şi a deriva ilor
lor se face în prezen a apei, care este, al turi de substan ele care constituie suportul informa iei, unul
din principalele elemente din structura biosferei.
Nivelele de structur ale biosferei sunt în num r de patru:
 29

(1) Fitosfera
Este compus din totalitatea speciilor de plante, organisme biologice a c ror principal
caracteristic este conversia fotochimic a energiei solare din zona maximului spectral. În urma
acestui proces este sintetizat glucoza şi este eliberat oxigenul molecular.
Pentru zoosfer fitosfera este principala surs de oxigen şi de hran , pentru pedosfer
reprezint una din sursele de substan , prin procesul de descompunere care urmeaz mor ii sau
schimb rilor de structur sezonale, iar pentru specia uman este surs de oxigen, hran şi materii
prime industriale.
Fitosfera se prezint sub form de p duri, vegeta ie ierboas şi vegeta ie acvatic (în special
alge verzi şi roşii care intr în compozi ia planctonului oceanic).
(2) Zoosfera
Este format din totalitatea speciilor de animale, de la bacterii pân la mamifere. Au o mare
r spândire pe uscat şi în ap .
Pentru fitosfer este o surs de dioxid de carbon, pentru pedosfer este o surs de substan e
organice, ca urmare a proceselor de descompunere, iar pentru specia uman este o surs de hrana şi
de materii prime pentru activitatea de tip industrial.
Programul lor de adaptare include posibilit i mai complexe decât la plante, cum ar fi, de
exemplu, deplasarea în spa iu şi posibilitatea, pentru unele specii, de a-şi construi ad posturi simple
pentru a se feri de efecte climatice sau pentru a-şi proteja şi creşte puii. Se reproduc prin diviziune
(cele mai simple), prin ou (insectele, peştii, batracienii, insectele, reptilele, p s rile) sau nasc pui
vii (mamiferele). Tr iesc izolate sau în grup (roiuri, turme sau haite).
(3) Pedosfera
Este format din sedimente litosferice produse în procesele de eroziune, ap , substan e
organice provenite din descompunerea plantelor şi animalelor ca urmare a mor ii acestora, din gaze
(în special azot, oxigen şi hidrogen sulfurat) şi din microorganisme, în special din cele care fixeaz
azotul.
Reconstruc ia pedosferei este un proces permanent, datorit continuit ii proceselor de
descompunere organic a elementelor celorlalte subsisteme vii, datorit continuit ii proceselor de
eroziune şi datorit continuit ii din dinamica hidrosferei.
Pedosfera reprezint suportul esen ial pentru fitosfer , iar pentru specia uman este suportul
tehnologiilor agricole.
(4) Specia uman şi amenaj rile umane
Este format din descenden i ai lui Homo Sapiens Sapiens, r spândi i in toate zonele de
uscat ale reliefului. Ceea ce deosebeşte specia uman de celelalte fiin e vii este modul în care
 30

aceasta se adapteaz la condi iile de mediu. Dac plantele şi animalele nu pot tr i decât în anumite
condi ii de mediu datorit programelor de adaptare pe care le poseda, specia uman , în procesul de
adaptare, transform mediul, fiind capabil s elaboreze programe de adaptare noi care fac posibil
supravie uirea, practic, în orice condi ii.
Altfel spus, omul este, simultan, un element al biocenozei şi un factor transformator al
biotopului, adic , prin existen a lui, omul modific condi iile care influen eaz aceast existen .
Aceste modific ri au transformat, în decursul evolu iei speciei umane, practic toate
elementele reliefului, hidrosferei şi biosferei.
Astfel, relieful geografic a fost transformat prin exploatarea resurselor petrolifere,
carbonifere şi minerale, prin amenajarea aşez rilor umane şi a re elelor de transport, prin
amenaj rile portuare.
Hidrosfera a suferit transform ri majore, în special prin amenajarea re elelor de iriga ii şi a
cursurilor de ape, prin amenaj rile hidroenergetice şi prin exploatarea intensiva a pânzelor de ape
freatice.
Biosfera a fost transformat drastic, în special prin defrişarea p durilor în scopul procur rii
de terenuri pentru agricultur care, prin exploatare intensiv au determinat degradarea solurilor şi,
suplimentar, a re elelor de ape freatice. Ca urmare a activit ilor industriale şi agricole, multe specii
de plante şi animale au disp rut sau au fost diminuate numeric.
Procesele de adaptare şi men inere a vie ii au determinat apari ia a ceea ce numim amenaj ri
umane. Acestea sunt structuri complexe construite cu suportul energetic şi de substan al reliefului
şi restului biosferei şi cu suportul "software" al speciei. Este nivelul biosferei cu gradul de
complexitate cel mai ridicat şi cuprinde:
- amenaj rile de locuit (urbane, rurale şi de turism);
- amenaj rile industriale (uzine, platforme industriale);
- amenaj rile agricole (terenuri cultivate, p şuni, ferme de animale, sisteme de iriga ii, etc.);
- amenaj rile izolate (sta ii meteo, observatoare astronomice, platforme marine, sta ii de relee, sta ii
orbitale locuite);
- amenaj ri de transport (şosele, c i ferate, trasee navigabile, culoare de zbor pentru avioane şi
rachete).

2.1.4. Dinamica Terrei

Structura Terrei este astfel alc tuit încât s asigure men inerea biosferei şi a condi iilor de
existen a acesteia. Cea mai important dintre acestea este componen a spectral a radia iei solare
 31

şi a nivelului energetic al acestei radia ii de 100 mW/cm2 la nivelul m rii şi la 45o latitudine
nordic .

Fig. 2.3 - Spectrul radia iei solare. Partea mai închis a spectrului corespunde compozi iei spectrale AM0 la nivelul
extra-atmosferic (140 mW/cm2), iar partea mai deschis corespunde compozi iei spectrale AM1 la nivelul m rii şi la 45o
latitudine nordic (100 mW/cm2)

De la un spectru la altul se ajunge datorit proceselor de absorb ie a radia iei electromagnetice în

diferitele straturi ale atmosferei, dup cum urmeaz .
Scutul termic
La nivelul atmosferei înalte (de la limita extra-atmosferic de 10.000 km pân la limita superioar a
stratosferei de 50 km) are loc absorb ia particulelor neutre de mare energie (particule α şi neutroni)
şi a radia iilor γ şi X care sunt d un toare viului.
Scutul electromagnetic
Fluxurile de particule înc rcate electric (electroni şi protoni) de mic energie au fost captate,
datorit for ei Lorentz, în câmpul magnetic al Terrei, imediat dup formarea acestuia, la în l imi
cuprinse între 10.000 – 65.000 km (centura de radia ie Van Allen exterioar ), iar cele de energie
mare la în l imi cuprinse între 6.400 – 20.000 km (centura de radia ie Van Allen interioar ). Aceste
 32

centuri se comport ca un scut electromagnetic care respinge orice particul înc rcat care se
apropie de Terra (Fig. 2.4).

Fig. 2.4 - Centurile de radia ie Van Allen

Scutul chimic La nivelul stratului de ozon din stratosfer (16 – 50 km) are loc, în urma unor procese
fotochimice, absorb ia radia iei UV, ultima component a spectrului radia iei solare care este
d un toare viului (Fig. 2.5).

Fig. 2.5 - Stratul de ozon (gaura de deasupra Antarcticii)

Pentru a men ine constant spectrul AM1 este esen ial ca parametrii cinematici şi dinamici ai
Terrei, prezenta i în Tabelul 2.1, s r mân constan i. Orice abatere de la valorile prezentate în acest
tabel determin varia ii ale parametrilor traiectoriei planetei în mişcarea în jurul Soarelui sau, de
 33

cele mai multe ori, modific ri ale valorilor parametrilor mişc rii de rota ie în jurul axei proprii. În
prima situa ie, apropierea sau îndep rtarea Terrei de Soare modific intensitatea spectrului AM1, iar
în cea de-a doua se modific durata zilei.

Tabel 2.1 - Parametrii cinematici şi dinamici ai Terrei

Parametru (unitate de m sur ) M rime
Masa (kg) 5,976x1024
Raza la ecuator (km) 6.378,14
3
Densitatea medie (gm/cm ) 5,515
Distan a minim fa de Soare (km) 146.000.000
Distan a maxim fa de Soare (km) 152.000.000
Perioada de rota ie (zile) 0,99727
Perioada de rota ie (ore) 24h 56min
Perioada de revolu ie în jurul Soarelui (zile) 365 zile 5h
Viteza medie de revolu ie (km/s) 29,79
Excentricitatea orbitei 0,0167
Înclinarea axei de rota ie fa de planul orbitei (grade) 23o 27”
Viteza de desprindere ecuatorial (km/s) 11,18
Accelera ia gravita ional la ecuator (m/s2) 9,78
Albedoul 0.37
o
Temperatura medie la suprafa ( C) 15°C
Presiunea atmosferic la suprafa (bari) 1,013
Compozi ia atmosferei
Azot 77 %
Oxigen 21 %
Alte gaze (CO2, CO, O3, NOX, H2O, etc.) 2%

Forma Terrei s-ar putea modifica în special datorit c ldurii degajate de nucleu şi acumulate în
masa planetei. Datorit fenomenului de dilatare determinat de acumularea c ldurii diametrul Terrei
se m reşte şi viteza de rota ie scade pentru c momentul cinetic total al Terrei se conserv . Pentru
ca acest fenomen s nu aib loc litosfera este alc tuit din pl ci, aşa cum este înf işat în Fig. 2.6.
Datorit acestei structuri întreaga scoar se mişc în zona rifturilor din Atlantic şi Pacific,
masa în exces fiind îndep rtat de fenomenele seismice din zona cercului de foc din Pacific şi din
zona Caraibelor. O alt cale de eliminare a c ldurii în exces este cea a erup iilor vulcanice. Prin
urmare, seismele şi erup iile vulcanice, catastrofale pentru indivizi şi comunit i, sunt benefice
pentru specia uman pentru c men in constant forma planetei şi parametrii cinematici ai acestora.
 34

Fig. 2.6 - Structura de pl ci a scoar ei terestre

Cea mai important concluzie care se desprinde din cele prezentate pân acum este aceea c ,
din punctul de vedere al fiin elor vii, biotopul se reduce, în principal, la subsistemul format din
stratosfer , troposfer şi crusta litosferic care este suportul reliefului geografic, al hidrosferei şi al
biosferei. Celelalte dou subsisteme ale planetei, atmosfera înalt , mantaua şi nucleul, evolueaz cu
constante de timp care sunt cu ordine de m rime mai mari decât cele din interiorul biocenozei,
astfel încât ele nu intervin în evolu ia acesteia decât ca nişte constante.
Dac , în viitor, activitatea antropic va ini ia schimb ri majore şi în structura acestor
subsisteme ale Terrei, ele vor trebui s fie, de asemenea, incluse în biotop. Aşadar,

ECOSISTEMUL ANTROPIZAT ESTE FORMAT DIN STRATOSFER , TROPOSFER

ŞI CRUSTA LITOSFERIC

2.2. Emisii poluante şi deşeuri

Activitatea uman , în scopul men inerii speciei prin procese adaptative, genereaz fluxuri de
substan şi energie, suplimentare şi, de cele mai multe ori, diferite de cele naturale, care sunt
introduse în mediul înconjur tor. Aceast afirma ie este acceptat actualmente ca defini ie a
fenomenului de poluare (Alloway, B.J., 1993).
 35

Astfel, pentru realizarea amenaj rilor umane, omul a transformat spa iul geografic. Prima
transformare major a fost procesul de desp durire pentru a face loc aşez rilor umane şi pentru a
amenaja terenuri pentru agricultur , ceea ce a redus la o treime suprafa a p durilor (mai ales a celor
ecuatoriale). Nevoile de alimentare cu ap au determinat atât modificarea structurilor bazinelor
hidrografice (prin îndiguiri, asan ri, modific ri ale cursurilor de ap ), cât şi un consum
neregenerabil al resurselor de ap dulce.
Activit ile industriale, bazate în întregime pe procesele de ardere a combustibililor fosili şi
9
a p durilor au determinat extrac ia anual a peste 9.10 t de combustibil conven ional o dat cu
12 3
str mutarea a peste 1,6.10 m de roci şi cu un mare consum de oxigen. Bilan ul actual al
oxigenului, prezentat în Fig. 2.7, este semnificativ în acest sens. Astfel, în vreme ce ecosistemul
9
natural are un bilan pozitiv de 17,693.10 tone/an, activitatea antropic are un bilan negativ de
9
49,3.10 tone/an, ceea ce înseamn c aceast activitate nu numai c utilizeaz tot ceea ce produce
9
ecosistemul natural într-un an, ci consum şi din rezervele de oxigen (31,607.10 tone/an la nivelul
anului 1980).
În plus, în afar de faptul c în cadrul activit ii sale omul nu regenereaz substan ele şi
energia folosite, substan ele şi energia rezultate în afara produselor (poluan ii şi deşeurile) perturb ,
din ce în ce mai puternic, func ionarea cuplajelor la nivel planetar.
Astfel, emisia în aer a substan elor poluante a determinat producerea unor fenomene care au
un caracter global, în sensul c se pot observa în oricare zon geografic a planetei, indiferent de
gradul de dezvoltare al activit ii antropice:
(1) ploile acide, determinate de prezen a în atmosfer a compuşilor de sulf, clor şi azot;
(2) efectul de ser , datorat creşterii concentra iei de CO2 provenit din procesele de ardere;
(3) sub ierea stratului de ozon datorit prezen ei în aer a clorofluorcarburilor, cu urmare imediat a
creşterii, la nivelul solului, a dozei de radia ie ultraviolet ;
Emisia în ap a substan elor toxice a determinat:
(4) periclitarea condi iilor de via în ap ca urmare a sc derii concentra iei de oxigen dizolvat;
(5) nitrificarea şi eroziunea solului;
Depozitarea pe sol a deşeurilor a determinat (Şerban, R., 1992):
(6) degradarea solului ca urmare a prezen ei metalelor grele şi a substan elor care distrug bacteriile
care fixeaz azotul;
Practicarea agriculturii intensive a determinat:
(7) accentuarea eroziunii solului;
Amenaj rile hidroenergetice au determinat:
 36

(8) modific ri ale re elei hidrografice şi a reliefului local;

(9) mişc ri seismice de suprafa .

Fig. 2.7 - Bilan ul oxigenului în 1980 în miliarde tone (Roşu, A., 1987)

Toate aceste fenomene au determinat modific ri însemnate la nivelul fitosferei şi zoosferei,

conducând la dispari ia unui mare num r de specii şi, mai ales, au afectat s n tatea omului atât
direct, prin consumul de aer şi ap poluate, cât şi indirect, dar nu mai pu in d un tor, prin consumul
unor alimente cu caracteristici modificate.
 37

Schema general a procesului prin care substan ele poluante rezultate din activitatea uman
ajung s cupleze cu subsistemele planetei este dat în fig. 2.8.

Fig. 2.8 - Cuplajele poluan ilor în mediu (Alloway, B.J., 1993)

Cuplajele se produc atât în timpul transportului poluan ilor prin mediu (aer, ap , sol), cât şi
prin impactul direct asupra subsistemelor biosferei. Efectele acestor cuplaje sunt transform rile
chimice care au loc la nivelul mediului datorit substan elor poluante, transform ri care se
constituie ca reac ii pozitive introduse în aceste subsisteme determinând astfel degradarea acestora
(sc derea nivelului de complexitate), spre deosebire de cuplajele din ecosistemul natural care sunt
reac ii negative, determinând men inerea unui nivel ridicat al stabilit ii ecosistemelor.
În tabelul 2.2 este dat o clasificare general a tipurilor de poluan i rezulta i din activitatea
speciei umane, indicându-se şi locul de reziden din mediu.

2.3. Poluare local

Fenomenele de poluare local se manifest în zone limitate care se întind pe arii de câ iva km2
sau câteva zeci de km2 şi au drept cauze atât fenomene naturale, cât şi activit i antropice. În aceast
categorie se înscriu:
- erup iile vulcanice de intensitate mic (de exemplu, erup ia vulcanului Mont Pele din 1998 care
a afectat numai insula Martinica);
- emisiile de gaze toxice din surse naturale (emisia de CO dintr-un lac din Ciad care în 1988 a
ucis to i locuitorii unui sat de pe marginea lacului);

- accidente care apar în exploatarea instala iilor industriale (explozia unui rezervor de gaze toxice
din oraşul Bophal, India, din 1985 care a afectat numai zona limitrof acestei aşez ri);
- devers rile accidentale de petrol din tancurile marine (cazul Amocco Cadiz din zona golfului
Alaska din 1994);
Tabelul 2.2 - Clasificarea poluan ilor (Alloway B. J., 1993)
TIPUL DE ACTIVITATE AER
UMAN
Agricultura Pesticide (aerosoli), praf, NH3,
H2S, noxe, particule de sol
Producerea energiei electrice COx, NOx, SOx, UOx, HAP,
radioizotopi din fuziunea
nuclear
Industria petrolului COV, H2S, NH3
Minerit SOx, Pb, Cd, As, Hg, Ni, Tl,
aerosoli
Industria metalurgic Aerosoli (As, Cd, Cr, Cu, Mn,
Ni, Pb, Sb, Tl, Zn, COV,
pic turi de acid)
Industria chimic şi electronic COV, Hg, HAP
Surse urbane şi industriale COV, particule, aerosoli,
produse de combustie (COx,
SOx, NOx, As, Pb, U, V, Zn,
HAP, dioxine, fum), Ca,
SO42-
Eliminarea deşeurilor Fum, aerosoli şi particule din
inciner ri (Cd, Hg, Pb, COx,
NOx, HAP), CH4, COV),
deşeuri din ferme (CH4, NH3,
H2S)
Transport Emana ii gazoase, aerosoli
(COx, NOx, SOx, O3), fum
Surse accidentale
HAP - Hidrocarburi Aromatice Policiclice, COV - Compuşi Organici Volatili
AP
NO3-, HPO42-, pesticide,
particule de sol, HC
C ldur , microorganisme din
apa cald , HAP solubile din
cenuş
HAP, fenoli, Cu, Cd, As,
CN, sulfa i
SO42-, CN, agen i de flotare,
ioni metalici, PbS, ZnS,
CuFeS2
Ioni metalici, deşeuri de acizi
şi solven i (COV)
Eliminarea deşeurilor,
solven i
Ape uzate, HAP, Pb, Zn,
deşeuri de petrol, detergen i
NO3-, NH4+, Cd, materii
organice, HPO42-,
microorganisme
Petrol, HC, pesticide, deşeuri
în tranzit, combustibili, HAP,
SOx, NOx
Pierderi din tancuri, depozite
(petrol, solven i)
38
SOL
Fertilizatori (As, Cd, Mn, U, V, Zn),
îngr ş minte naturale (As, Cu),
pesticide (As, Cu, Mn, Pb, Zn, DDT)
Cenuş , silica i, SOx, NOx, metale
grele, praf de c rbune
Gudroane (HC, fenoli, benzen, xilen,
naftalen, HAP), CN, oxizi de Fe, Cd,
As, Pb, Cu, sulfa i, sulfi i
Particule de minereu, depuneri fluviale
din procesele de flotare, deşeuri de
minereu, cianuri, aerosoli din topituri
Deşeuri metalice, solven i şi reziduuri
de acizi, depuneri de aerosoli
Deşeuri de ambalaj, componente
electrice, HAP, metale
Pb, Zn, V, Cu, Cd, HAP, maşini uzate,
HC, azbest
NH4+, HAP, metale, deşeuri
industriale, depuneri din incinerarea
deşeurilor, NO2-, Cd, microorganisme
Combustibili, substan e chimice
Baterii desc rcate, muni ie, explozivi,
produse de coroziune
 39

- emisiile continue ale unit ilor industriale şi agricole ca şi ale amenaj rilor urbane, rurale şi ale
re elelor de transport.
Din punctul de vedere al efectelor pe care aceste fenomene le au asupra ecosistemelor naturale
şi antropizate, distingem trei categorii de efecte:
Efecte reversibile, în care efectele datorate polu rii dispar la scurt timp dup dispari ia poluantului
şi organismele biosferei sau elementele ecosistemelor antropizate revin la starea ini ial .
Efecte ireversibile, în care efectele datorate polu rii nu dispar dup dispari ia poluantului şi
organismele biosferei se îmboln vesc sau mor, iar elementele ecosistemului antropizat nu mai pot fi
folosite (cazul alunec rilor de teren, al incendiilor de p dure sau al accidentelor industriale)
Muta ii, în care organismele biosferei îşi modific structura genetic într-o manier degenerativ ,
pân la dispari ia acestora, sau iau o alt cale evolutiv .

2.4. Poluare regional

Fenomenele de poluare regional au, în general vorbind, aceleaşi cauze cu cele de poluare
local , dar amploarea lor este mult mai mare, motiv pentru care zonele afectate ocup arii mult mai
mari, zone însemnate dintr-o ar , pân la zone în care sunt cuprinse mai multe ri (poluarea
transfrontalier ) sau p r i însemnate dintr-un continent.
Un astfel de caz este evenimentul de poluare cu cianuri (ianuarie 2000) a unor zone întinse
din nordul României, estul Ungariei şi nordul Iugoslaviei datorat ruperii unui dig de protec ie al
exploat rii miniere din zona Baia Mare. În acest caz, un defect local în proiectarea pe termen lung a
lacului de acumulare al exploat rii miniere a fost poten at în mod nefericit de condi iile climatice
locale (nivel mare al precipita iilor şi creşterea brusc a temperaturii care a determinat topirea
brusc a z pezii şi, deci, creşterea rapid a nivelului lacului de acumulare, precum şi de cele
geografice (bazinul bogat în afluen i al Tisei). Concentra ia de cianuri a crescut de câteva ori în
toat re eaua hidrografic , ajungând pân în Delta Dun rii. Deşi efectele asupra biosferei sunt
reversibile, chiar dac numai pe termen mediu (3 – 5 ani), pagubele pricinuite ecosistemului
antropizat, pe termen scurt şi mediu, sunt însemnate. O asemenea situa ie ar fi putut fi evitat dac
managerii firmei ESMERALDA Corporation ar fi f cut la timp investi ia necesar pentru protejarea
barajului. Pe termen scurt, s-au economisit bani, care acum s-au pierdut, împreun cu imaginea
firmei.
O alt categorie de fenomene de poluare regional este aceea a polu rii radioactive datorat
exploat rii defectuoase a centralelor nuclearo – electrice. Cazul cel mai recent este acela al
exploziei unuia din reactoarele centralei de la Cernobâl, Ucraina (fosta URSS) din 30 aprilie 1986.
Poluarea radioactiv (iod, cesiu şi stron iu) a cuprins zone însemnate din Europa, din Polonia pân
 40

în Bulgaria şi din Rusia pân în nordul Italiei. Acest lucru s-a întâmplat datorit poten rii negative
a emisiilor radioactive de c tre circula ia atmosferic la nivel continental. Cantitatea imens de praf
radioactiv a ajuns rapid în zonele înalte ale troposferei de unde circula ia maselor de aer le-a
transportat în zone situate la mii de kilometri de locul accidentului, unde, prin intermediul ploilor, s-
au depus rapid pe sol. Pe lâng num rul mare de mor i (câteva mii) din zona accidentului, datorat
iradierii directe, milioane de oameni din ri situate la mii de kilometri distan au avut de suferit pe
termen mediu şi lung. De asemenea, în zone întinse din Ucraina, milioane de oameni au avut de
suferit pe termen mediu şi lung, efectele polu rii radioactive în aceste zone fiind ireversibile.
Ca şi fenomenele de poluare local , fenomenele de poluare regional pot fi diminuate sau
chiar înl turate, dac se desf şoar o activitate antropic corect .

2.5. Poluare global

Spre deosebire de cele dou tipuri de fenomene prezentate pân acum, fenomenele de poluare
global , deşi au surse punctuale, afecteaz întreaga planet . De asemenea, cauzele antropice ale
acestor fenomene nu au câtuşi de pu in un caracter subiectiv, ci unul obiectiv, fiind determinate de
activit i de mare importan ale speciei umane, producerea energiei şi a hranei, care nu pot fi
diminuate sau eliminate. Acest tip de poluare este produs de activit i care se desf şoar la limita
cunoaşterii ştiin ifice şi tehnologice. Fenomenele de poluare global sunt urm toarele:
A. Ploile acide (Harrison, R.M., 1991)
În cazul echilibrului care se realizeaz în atmosfer între bioxidul de carbon şi ap , se
formeaz , în urma unor reac ii chimice reversibile, acidul carbonic:

CO 2 + H 2 O ⇔ H 2 CO 3
H 2 CO 3 ⇔ HCO 3− + H −
HCO 3 ⇔ CO 32− + H +

pH – ul atmosferei fiind, în acest caz, de 5,6. În prezen a poluan ilor au loc reac iile chimice:

NO 2 + O 3 → NO 3 + O 2 SO 2 + hν → SO*2
NO 3 + NO 2 ⇔ N 2 O 5 SO *2 + O 2 → SO 3 + O
N 2 O 5 + H 2 O → 2HNO 3 SO 2 + O → SO 3
SO 3 + H 2 O → H 2SO 4
 41

caz în care pH – ul atmosferei este mai mic de 4. Acizii astfel forma i (acidul azotic şi cel sulfuric)
revin în biosfer prin intermediul ploilor (fig. 2.9). Efectele ploilor acide asupra organismelor din
fitosfer sunt prezentate în fig. 2.10.

Fig. 2.9 - Formarea şi distribuirea impactelor ploilor acide

Fig. 2.10 - Efectele ploilor acide asupra biosferei

 42

Se observ c toate componentele organismului plantei sunt afectate şi c aceste efecte sunt
ireversibile.
B. Sub ierea stratului de ozon
Rolul esen ial pe care îl are ozonul atmosferic în men inerea vie ii, datorit absorb iei radia iei
solare UV-B, a determinat studierea sistematic a fenomenelor care determin dinamica lui,
începând din anii ‘30 când au fost accesibile primele m sur tori cu sonde stratosferice. Tot atunci a
fost creat, de c tre Chapman, primul model de creare şi distrugere a ozonului stratosferic.
(Căldăraru, F.,1999).
În procesele de crea ie şi de distrugere a ozonului particip radia ia solar din zona UV-B,
sistemul hidrogenului, al azotului şi al clorului, precum şi o serie de sisteme regulatoare, cu rol de
reac ie negativ , cum este cel al metanului (Biswas, A.K., 1979).
Teoria Chapman

O 2 + hν → 2 O λ < 242 nm
J1
(2-1)

O + O2 + M → O3 + M
k2
(2-2)

O 3 + hν → O 2 + O * λ < 320 nm
J3
(2-3)

O 3 + O* → 2 O 2
k4
(2-4)
Sistemul hidrogenului

H 2 O + O* → 2 HO
k5
(2-5)

HO + O 3 → HO 2 + O 2
k6
(2-6)

HO 2 + O → OH + O 2
k7
(2-7)

CH 4 + O* → CH 3 + OH
k8
(2-8)

OH + HO 2 → H 2 O + O 2
k9
(2-9)
Sistemul azotului

N 2 O + O* → 2 NO
k 10
(2-10)

NO 2 + hν → NO + O λ < 240nm
J 11
(2-11)

NO + O 3 → NO 2 + O 2
k 12
(2-12)
 43

NO 2 + O → NO + O 2
k 13
(2-13)

OH + NO 2 + M → HNO 3 + M
k 14
(2-14)
Gruparea NO se poate forma şi în timpul unor evenimente deosebite care au loc în
stratosfer , cum este acela al existen ei, accidentale, al unui nivel crescut de radia ii galactice,
fluxuri de protoni, trecerea unor meteori i, etc., în general, orice eveniment energetic care poate da
naştere în stratosfer la temperaturi mai mari de 2000oC. La aceste temperaturi au loc reac iile

O2 + M → 2O + M
k 15
(2-15)

O + N 2 → N + NO
k 16
(2-16)
Sistemul clorului

Cl + O 3 → ClO + O 2
k 17
(2-17)

ClO + O → Cl + O 2
k 18
(2-18)

ClO + NO → NO 2 + Cl
k 19
(2-19)

NO 2 + hν → NO + O λ < 240nm
J 11
(2-20)
sau

ClO + NO → ClNO 2
k 21
(2-21)

ClO + NO 2 → ClNO 3
k 22
(2-22)
Procesul regulator din sistemul clorului se desf şoar prin intermediul reac iilor

CH 4 + Cl → HCl + CH 3
k 23
(2-23)

HO 2 + Cl → HCl + O 2
k 24
(2-24)

HCl + OH → H 2 O + Cl
k 25
(2-25)
Toate procesele de crea ie şi de distrugere a ozonului, prezentate mai sus, au loc datorit
unor cauze naturale care au fost men ionate. Ponderea acestor procese în procesul de distrugere a
ozonului (60 % în sistemul azotului, 20 % recombinarea ozonului, 10 % în sistemul hidrogenului şi
restul în sistemul clorului şi al altor elemente), este stabilit de rapoartele relative în care se afl
constantele de vitez k şi J ale reac iilor chimice (Biswas, A.K., 1979). Starea sta ionar determinat
de aceast balan între creare şi distrugere are drept consecin imediat men inerea, la nivelul
 44

suprafe ei terestre, a acelui nivel de radia ii UV-B care permite men inerea şi dezvoltarea
componentelor biosferei.
Activitatea antropic intervine în procesul de distrugere al acestuia exact pe aceleaşi c i ca şi
sistemele naturale.
(I) Interven ia în sistemul hidrogenului
Se realizeaz prin introducerea în stratosfer a unor cantit i suplimentare de metan,
provenite din metabolismul animalelor crescute în fermele zootehnice şi din exploatarea
z c mintelor de petrol şi gaze naturale.
(II) Interven ia în sistemul azotului
Se realizeaz pe una din urm toarele c i:
(a) prezen a oxizilor de azot în stratosfer datorit emisiilor de gaze în transportul aerian supersonic;
(b) men inerea unei temperaturi ridicate în stratosfer datorit avioanelor supersonice, ceea ce
favorizeaz producerea reac iilor (2-15) şi (2-16);
(c) prezen a oxizilor de azot în stratosfer datorit folosirii pe scar larg a îngr ş mintelor chimice
cu azot, favorizând producerea reac iilor (2-10) şi (2-11);
(d) prezen a oxizilor de azot în stratosfer datorit defriş rii p durilor care accelereaz procesul de
denitrificare a solului, favorizând producerea reac iilor (2-10) şi (2-11).
(III) Interven ia în sistemul clorului (Levine, J., 1985)
Se realizeaz prin prezen a freonului 11 (CFCl3) şi a freonului 12 (CF2Cl2) în stratosfer
datorit folosirii acestora în instala iile frigorifice şi în industria cosmeticelor.

CF2 Cl 2 + hν → CF2 Cl + Cl
J 26
(2-26)

CFCl 3 + hν → CFCl 2 + Cl
J 27
(2-27)
Datorit faptului c interven ia antropic în procesele de distrugere a ozonului are loc pe
aceleaşi canale ca şi în cazul ecosistemului natural, ponderile acestor canale r mân nemodificate.
Ceea ce este probabil s se schimbe este viteza de distrugere a ozonului.
C. Efectul de ser
Dintre tipurile de poluare global , efectul de ser este efectul care ar putea avea, pe termen
mediu şi lung, consecin e extrem de grave pentru ecosistemul antropizat şi pentru biosfer , în
general.
Efectul de ser (green house effect) const în înc lzirea global a atmosferei joase
(troposfer ) ca urmare a creşterii emisiilor de CO2 şi CH4. Sursele antropice ale acestui tip de
poluare global sunt procesele de ardere a combustibililor fosili, pentru CO2 şi emisiile provenite de
 45

la dejec iile rezultate din activitatea antropic de creştere a animalelor în marile complexe
zootehnice, pentru CH4, adic producerea energiei şi a hranei. Prin urmare, creşterea emisiilor de
bioxid de carbon şi metan este legat şi de satisfacerea unor nevoi esen iale ale unei popula ii în
continu creştere.
Cuplajele numeroase şi extrem de strânse dintre troposfer şi celelalte subsisteme ale
mediului, prezentate în fig. 2.11, constituie factori agravan i pentru amplitudinea efectelor pe care
efectul de ser le poate avea asupra mediului. Unele scenarii sus in c dac emisiile de bioxid de
carbon şi metan se men in la actuala rat de creştere, temperatura medie a atmosferei ar putea creşte
în urm torii 50 de ani cu 3 – 5 oC, ceea ce ar putea da naştere, în aceast ordine, la urm toarele
fenomene:
I. Topirea unei p r i însemnate a calotei glaciare
II. Creşterea nivelului m rilor şi oceanelor cu câteva zeci de metri, ceea ce va determina
inundarea tuturor rmurilor unde se afl aşez ri umane intens populate şi cu o economie
înfloritoare. ri ca Olanda sau Singapore vor dispare înghi ite de apele oceanului.

Fig. 2.11 – Efectul de ser

III. Activarea majorit ii zonelor seismice ale planetei, ca urmare a declanş rii unor fenomene
izostatice. Ca urmare a topirii calotei glaciare şi a creşterii nivelului m rilor şi oceanelor, distribu ia
 46

masic la nivelul mantalei superioare se modific , ceea ce va determina mişc ri pe vertical ale
crustei litosferice care vor activa aproape toate zonele seismice ale planetei.
Una din modalit ile de diminuare a acestor efecte din surse antropice ar putea fi un control
sever al creşterii popula iei şi, deci, diminuarea emisiilor de bioxid de carbon şi metan ca urmare a
sc derii cantit ilor de energie şi hran produse, precum şi creşterea suprafe elor împ durite care ar
determina o creştere a consumului de bioxid de carbon. Controlul sever al creşterii popula iei s-a
dovedit, îns , cel pu in pân în prezent, o ac iune utopic (vezi cazul Indiei, Chinei şi al Indoneziei),
iar împ duririle masive sunt ac iuni de durat (20 – 50 de ani) şi greu de desf şurat în lumea a treia,
unde se afl majoritatea p durilor planetei. Oricum, aceast problem a c p tat o amploare
deosebit începând din 1992, când a avut loc la Kyoto prima conferin mondial pe tema emisiilor
gazelor cu efect de ser , conferin care s-a terminat cu elaborarea “Protocolului de la Kyoto”, şi
pân în decembrie 2009 la conferin a de la Copenhaga, când problema a c p tat dimensiuni
economice şi sociale care par mai degrab generatoare de confuzie decât de solu ii durabile. Ceea ce
trebuie oricum re inut este c :

POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJUR TOR ESTE UN FENOMEN DE NATUR

TERMODINAMIC CARE NU POATE FI ELIMINAT , CI NUMAI DIMINUAT .
 47

CAPITOLUL 3 _______________________________________________
MODELUL DE CALITATE A MEDIULUI ÎNCONJUR TOR

Modelul de calitate asociat mediului înconjur tor are ca scop m surarea şi caracterizarea
structurii fizico – chimice a componentelor mediului, limit rile referindu-se numai la cerin ele ce
decurg din condi iile de homeostazie ale biosferei, în general, şi ale speciei umane, în special. Prin
homeostazie se în elege men inerea st rii de s n tate a unui organism viu între anumite limite care
pot fi m surate. În acest capitol se va descrie starea în care trebuie s se afle componentele de
mediu pentru ca homeostazia s se men in , atât pentru om, cât şi pentru celelalte fiin e vii.
Reglement rile în vigoare prev d m surarea şi monitorizarea calit ii mediului pe
urm toarele componente de mediu: aer, ap , sol, biodiversitate, s n tate uman şi schimb ri
climatice globale. În aceast carte sunt tratate numai componentele aer, ap , sol şi schimb ri
climatice globale (emisiile de CO2).

3.1. Calitatea aerului - defini ie, cerin e, obiective (cadrul legislativ na ional şi european)
Pentru c metodele standardizate de m surare exact şi criteriile comune de amplasare ale
sta iilor de m surare reprezint un element important pentru evaluarea calit ii aerului înconjur tor
în scopul ob inerii unor informa ii comparabile în întreaga Comunitate European şi întrucât
informa iile la zi despre concentra iile de poluan i în aerul înconjur tor trebuie puse la dispozi ia
publicului cu promptitudine, s-au elaborat mai multe directive care se refer la:
Poluan i orice substan introdus direct sau indirect de om în aerul înconjur tor şi
care poate avea efecte d un toare asupra s n t ii umane şi/sau mediului
ca întreg;
Nivelele poluan ilor concentra ia momentan a unui poluant în aerul înconjur tor sau
depunerea acestuia pe suprafe e într-o anumit perioad de timp;
Evaluarea poluan ilor orice metod utilizat pentru a m sura, calcula, prognoza sau estima
nivelul unui poluant în aerul înconjur tor;
Valoarea limit un nivel fixat pe baza cunoaşterii ştiin ifice, în scopul evit rii, prevenirii
sau reducerii efectelor d un toare asupra s n t ii umane şi/sau mediului
ca întreg, şi care nu trebuie dep şit odat ce a fost atins ;
Pragul de alert un nivel a c rui dep şire prezint un risc pentru s n tatea uman în urma
unei expuneri de scurt durat şi la atingerea c ruia trebuie luate de îndat
m suri de c tre statele membre, dup cum prevede Directiva 96/62/CE;
 48

Marja de toleran procentul din valoarea-limit cu care aceast valoare poate fi dep şit în
condi iile stabilite de directiva 96/62/CE;
Pragul superior un nivel sub care se poate utiliza o combinare de m sur ri şi tehnici de
de evaluare modelare pentru evaluarea calit ii aerului înconjur tor;
Pragul inferior un nivel sub care se pot folosi doar tehnicile de modelare sau estimare
de evaluare obiectiv pentru a evalua calitatea aerului înconjur tor.

Au fost emise urm toarele norme ce reglementeaz valorile m rimilor de mai sus pentru
poluan ii atmosferici (Reţeaua Naţională de monitorizare a Calităţii Aerului, Ordine emise de către
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Directive CE):
- Directiva de monitorizare a aerului din aprilie 1989, cu modific rile aduse de directiva AMD 2006
(Directiva de monitorizarea a aerului);
- Ordonan a de urgen a Guvernului nr.243/28.11.2000 privind protec ia atmosferei;
- Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limit , a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon şi ozonului in aerul înconjur tor;
- Hot rârea Guvernului nr.543/07.04.2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi
programelor de gestionare a calit ii aerului;
- Hot rârea Guvernului nr.586/15.04.2004 privind înfiin area şi organizarea Sistemului na ional de
evaluare şi gestionare integrat a calit ii aerului;
- Ordinul Nr. 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea Condi iilor tehnice privind protec ia atmosferei
şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluan i atmosferici produşi de surse
sta ionare;
- Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului, modificat prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EC şi respectiv prin
Directiva 2003/35/EC;
- Directiva Consiliului nr.96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calit ii aerului înconjur tor
(Directiva-cadru);
- Directiva Consiliului nr.1999/30/EC privind valorile limit pentru dioxidul de sulf, dioxidul de
azot si oxizii de azot, pulberile în suspensie si plumbul din aerul înconjur tor (Directiva fiic 1);
- Directiva 2000/69/EC privind valorile limit pentru benzen şi monoxidul de carbon din aerul
înconjur tor (Directiva fiic 2);
- Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul înconjur tor (Directiva fiic 3);
- Directiva 2004/107/EC privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile aromatice
policiclice în aerul înconjur tor (Directiva fiic 4);
 49

- Directiva Consiliului si Parlamentului European 2004/35/CE privind r spunderea de mediu cu

referire la m surile preventive şi de reparare;
- Directiva 2008/50/CE A Parlamentului European şi Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea
aerului înconjur tor şi un aer mai curat pentru Europa.
Directiva de monitorizare a aerului se refer la monitorizarea surselor de poluare a aerului,
stipulând valorile parametrilor celor mai importan i de poluare a aerului, modul de m surare şi
limitele la surs (emisii). Directiva a fost emis pentru a unifica valorile limit admisibile ale
emisiilor din majoritatea surselor de poluan i. De asemenea sunt emise norme pentru monitorizarea
continu (în timp real), ceea ce înseamn o dat la 30 s. Pentru anumite substan e sau spa ii unde
nu se poate efectua o monitorizare continu , trebuie stipulate metode de luare a probelor. De
asemenea în func ie de toxicitate, se dau preciziile de m sur pentru fiecare poluant în parte şi
valorile medii maxime (dac aceste valori sunt dep şite trebuie anun at forul competent (Tabel
3.1).

Tabel 3.1 Valorile limit şi precizia cu care trebuie m sura i poluan ii

Poluant Precizie (ppm) Medie orar (ppm) Medie zilnic (ppm)
Dioxidul de sulf 0,01 0,17 0.06
Hidrogen sulfurat 0,001 0,001
Oxizi de azot 0,01 0,21 0,11
Ozon 0,001
Monoxid de carbon 0,5 13 5 (medie pe 8 h)
Hidrocarburi totale 0,1
Amoniac 0,1 2

Trebuie subliniat c directiva stipuleaz m sur tori ale vitezei vântului, parametrii
topografici, date de ap şi sol, pentru a se putea estima poluarea pe care respectiva surs (fabric ,
trafic, etc.) o are asupra poluan ilor atmosferici.
Conform ordinului Nr. 462/1993 se defineşte imisia ca fiind transferul poluan ilor în atmosfer c tre
un receptor (omul şi factorii sistemului s u ecologic, etc.). Din punct de vedere al imisiilor trebuie
defini i urm torii termeni (Directive CE).

1. valoare- int înseamn un nivel fixat cu scopul de a evita, preveni sau reduce efectele

d un toare asupra s n t ii umane şi/sau asupra mediului ca întreg, care se doreşte a fi atins, în
cazul în care este posibil, într-o perioad dat ;

2. prag de alert înseamn un nivel dincolo de care exist un risc pentru s n tatea popula iei în

general, la o expunere de scurt durat si la atingerea c ruia trebuie s se ia imediat m suri;

 50

3. prag superior de evaluare înseamn un nivel sub care, pentru a evalua calitatea aerului

înconjur tor, poate fi folosit o combina ie de m sur tori în puncte fixe si tehnici de modelare şi/sau
m sur tori indicative;

4. prag inferior de evaluare înseamn un nivel sub care, pentru a evalua calitatea aerului

înconjur tor, este suficient s se foloseasc numai tehnicile de modelare sau de estimare obiectiv .

PM10 respectiv PM2.5 înseamn pulberile în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare

cum este definit de metoda de referin pentru prelevare şi m surarea PM10, EN 12341, cu un

randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodinamic de 10 respectiv 2,5 μm.

În Tabelul 3.2 sunt date pragurile de alert şi valorile limit ale poluan ilor celor mai toxici,
cuprinse în aceste norme (directive, ordine guvernamentale). De asemenea sunt date câteva efecte
asupra oamenilor şi mediului. Pentru pulberile PM 2.5 nu exist înc o valoare limit . Se consider

c la ora actual concentra ia lor dep şeşte 22 μg/m3, şi se are în vedere o sc dere sub 18 μg/m3 .

3.2. Calitatea apei - defini ie, cerin e, obiective (cadrul legislativ na ional şi european)
Apele în cadrul Comunit ii Europene se afl sub o presiune tot mai mare, având în vedere
creşterea continu a cererii de ap de bun calitate în cantit i suficiente pentru toate tipurile de
utiliz ri. Se impune elaborarea de defini ii comune pentru starea apei din punct de vedere al calit ii
şi, dac este relevant pentru protec ia mediului, din punct de vedere al cantit ii. Obiectivele
ecologice trebuie stabilite astfel încât s se asigure ob inerea unei st ri bune a apelor de suprafa şi
a apelor subterane în întreaga Comunitate European şi s se evite deteriorarea st rii apelor la nivel
comunitar. Trebuie urm rit obiectivul realiz rii unei st ri bune a apelor pentru fiecare bazin
hidrografic, astfel încât m surile luate cu privire la apele de suprafa şi la apele subterane care
apar in aceluiaşi sistem ecologic, hidrologic şi hidrogeologic s fie coordonate.
În acest sens a fost dat Directiva Cadru a Apei, nr. 60, adoptat în Septembrie 2000
(Directive CE). Se solicit un management integrat la nivel de bazin hidrografic în toate Statele
membre ale Uniunii Europene cu scopul de a reface şi men ine calitatea apelor de suprafa la scara
Comunit ii. Pentru implementarea directivelor CE şi aducerea la un numitor comun a legilor
tuturor statelor membre, Legea Apelor nr. 107/1996 a fost completat şi modificat cu Legea
310/2004 şi cu Legea 112/2006, Legea 161/2007 care aprob OG 12/2007, legi care au transpus în
legisla ia român obliga iile asumate de România pentru implementarea Directivei 60/2000. În acest
sens s-au reglementat activit ile de monitoring în domeniul apelor, pentru evaluarea coerent şi
 51

cuprinz toare a st rii corpurilor de ap , a zonelor protejate, a evalu rii calit ii apelor şi stabilirii
programelor de m suri pentru realizarea st rii bune a apelor.

Tabel 3.2 - Pragurile de alert , valorile limit ale poluan ilor şi efectele lor asupra omului şi mediului
Poluant Prag superior de evaluare Prag inferior de evaluare Efecte asupra Efecte
omului asupra
Protec ia Protec ia Protec ia Protec ia mediului
s n t ii umane vegeta iei s n t ii umane vegeta iei
Dioxidul de 60 % din valoarea- 60 % din 40 % din 40 % din Dificult i Efecte
sulf - SO2 limit pentru 24 de nivelul critic valoarea-limit nivelul respiratorii toxice
ore (75 μg/m3, a nu pentru pentru 24 de ore critic pentru asupra
se dep şi de mai
perioada de (50 μg/m3, a nu perioada de vegeta iei
iarn (12 iarn (8 şi solului
mult de 3 ori într- se dep şi de mai
un an μg/m3) mult de 3 ori într- μg/m3) (b)
calendaristic) (b) un an
calendaristic) (b)
Oxizi de azot 70 % din valoarea- 80 % din 50 % din 65 % din Emfizem Ploi acide
- NOx limit (140 μg/m , 3 nivelul critic valoarea-limit nivelul pulmonar
a nu se dep şi mai (24 μg/m3)(c) (100 μg/m3, a nu critic (19,5
mult de 18 ori într- se dep şi mai μg/m3) (c)
un an mult de 18 ori
calendaristic)(a) într-un an
calendaristic)(a)
Ozon - O3 240 μg/m3 (b)
6000 μg/m3 (b)
120 μg/m3 (b) Reducerea Daune
func iei produse
respiratorii vegeta iei
Monoxid de 40 % din valoarea- 50 % din Afecteaz Nu are
carbon CO limit (2 μg/m3)(d) valoarea-limit (5 sistemul
μg/m3) (d) respirator şi
cardiovascular
Benzen C6H6 70 % din valoarea- 40 % din
limit (3,5 valoarea-limit (2
μg/m3)(c) μg/m3) (c)
Plumb – Pb 70 % din valoarea- 50 % din Efecte toxice
limit (0,35 μg/m )3 valoarea-limit
(c) (0,25 μg/m3)(c)
Arsen - As 60 % din valoarea 40 % din Efecte toxice
int valoarea int
(3,6 ng/m3) (2,4 ng/m3)
Cadmiu - Cd 60 % din valoarea 40 % din Efecte toxice
int valoarea int
(3 ng/m3) (2,4 ng/m3)
Nichel - Ni 70 % din valoarea 40 % din Efecte toxice
int valoarea int
(14 ng/m3) (2 ng/m3)
Hidrocarburi 60 % din valoarea 50 % din
aromatice int (0,6 ng/m3) valoarea int
policiclice (0,5 ng/m3)
(a) valoarea limit orar (b) valoarea limit zilnic (c) valoarea limit anual (d) media pe 8 h

Prin Ordinul 31/2006, s-a aprobat Manualul pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului
de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) care are ca obiectiv cunoaşterea st rii
corpurilor de ap şi a evolu iei acesteia în timp. Potrivit acestui manual, sistemul de monitorizare,
prev zut de Directiva Cadru şi de celelalte Directive Europene este reprezentat de 6 subsisteme, şi
anume: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane şi ape reziduale.
 52

În conformitate cu noul SMIAR (plan de monitorizare a apelor), mediile de investigare,

sunt: apa; sedimente/materii în suspensie; biota (aspecte calitative ale organismelor vii - mediul de
via habitat); elemente hidromorfologice.
Pentru fiecare categorie de ape trebuie monitoriza i:
a. parametrii fizici (transparen , condi ii termice, condi ii de oxigenare, salinitate, nivel de
acidifiere)

b. parametrii chimici (concentra iile unor substan e ce pot fi nutrien i ai mediului biotic, poluan i
specifici)
c. parametrii biologici (compozi ia, abunden a şi biomasa fitoplanctonului, compozi ia şi abunden a
florei acvatice - alta decât fitoplanctonul - compozi ia şi abunden a faunei bentonice nevertebrate,
compozi ia, abunden a şi structura pe vârste a faunei piscicole)
d. parametrii hidromorfologici care sus in parametrii biologici (variaz în func ie de tipul de ap :
varia ii în adâncime, debit (dac este cazul), leg turi cu corpurile de ap subteran (dac este cazul),
cantitatea şi structura patului de coast , maree (dac este cazul), expunerea la valuri (dac este
cazul, gradul de eutrofizare - proces natural sau artificial de îmbog ire cu materii organice şi cu
substan e nutritive (nitra i, fosfa i etc.) a apelor lacurilor şi a b l ilor; prin ac iunea sa pe termen
lung, acest fenomen face ca apele s fie din ce în ce mai s race în oxigen, distrugând în final fauna
acvatic ). M surarea acestor parametrii defineşte starea apelor din punct de vedere ecologic. Au
fost definite 5 clase de calitate în func ie de scorul ecologic („foarte bun ”, „bun ”, „medie”,
„slab ” şi „foarte slab ”).
Pentru caracterizarea apelor de suprafa (respectiv a râurilor şi lacurilor) s-au delimitat
urm toarele ecoregiuni: (1) Regiunea iberico-macaronezian ; (2) Mun ii Pirinei; (3) Italia, Corsica
şi Malta; (4) Mun ii Alpi; (5) Balcanii vestici dinarici; (6) Balcanii vestici eleni; (7) Balcanii estici;
(8) Podişurile vestice; (9) Podişurile centrale; (10) Mun ii Carpa i; (11) Pusta ungar ; (12) Regiunea
pontic ; (13) Câmpiile vestice; (14) Câmpiile centrale; (15) Regiunea baltic ; (16) Câmpiile estice;
(17) Irlanda şi Irlanda de Nord; (18) Regatul Unit; (19) Islanda; (20) Regiunile înalte boreale; (21)
Tundra; (22) Scutul fino-scandinav; (23) Taigaua; (24) Mun ii Caucaz; (25) Depresiunea Caspic .
S-au elaborat urm toarele normative pentru definirea calit ii apei, în func ie de categoria de
ap , aşa cum s-a ar tat mai sus (Directive CE, Ministerul mediului, calitatea apei):
- Directiva 2008/105/CE a parlamentului european şi a consiliului din 16 decembrie 2008 privind
standardele de calitate a mediului în domeniul apei;
- Directiva 2006/11/CE a parlamentului european şi a consiliului din 15 februarie 2006 privind
poluarea cauzat de anumite substan e periculoase deversate în mediul acvatic al comunit ii;
 53

- Directiva 2000/60/CE a parlamentului european şi a consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire

a unui cadru de politic comunitar în domeniul apei;
- Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind
protec ia apelor subterane împotriva polu rii şi a deterior rii;
- H.G. Nr.188/28.02.2002 (M.O. Nr. 187, partea I, 20.03.2002), pentru aprobarea unor norme
privind condi iile de desc rcare în mediul acvatic a apelor reziduale. Din H.G. fac parte integrant
urm toarele norme:
- NTPA-011- care reprezint adoptarea directivei 91/271/EEC prin care sunt reglementate condi iile
privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor reziduale or şeneşti şi condi iile pentru epurarea şi
evacuarea apelor reziduale industriale (anexa 1 a H.G.). Normativul include o anex prin care se
adopt planul de ac iune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor reziduale or şeneşti;
- NTPA-002/2002 – prin care sunt reglementate cerin ele care trebuie satisf cute de apele reziduale
evacuate în re elele de canalizare ale localit ilor şi direct în sta iile de epurare (anexa 2 a H.G.);
- NTPA-001/2002 – prin care sunt stabilite limitele de înc rcare cu poluan i a apelor reziduale
industriale şi or şeneşti la evacuarea în receptorii naturali. (anexa 3 a H.G.).
- H.G. Nr.100/07.02.2002 (M.O. Partea I, nr. 130, 19.02.2002), pentru aprobarea normelor de
calitate pe care trebuie s le îndeplineasc apele de suprafa utilizate pentru potabilizare şi a
normativului privind metodele de m surare şi frecven a de prelevare şi analiz a probelor din apele
de suprafa destinate producerii de ap potabil . Din H.G. fac parte integrant urm toarele norme:
- NTPA-013/2002 – prin care sunt reglementate normele de calitate pe care trebuie s le
îndeplineasc apele de suprafa utilizate pentru potabilizare;
- NTPA-014/2002 - prin care sunt reglementate metodele de m surare şi frecven a de prelevare şi
analiz a probelor din apele de suprafa destinate producerii de ap potabil .
- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
- H.G. nr. 202 (M.O. Nr.196 /22.03.2002), pentru aprobarea normelor tehnice privind calitatea
apelor de suprafa care necesit protec ie şi ameliorare în scopul sus inerii vie ii piscicole. H.G.
- Directiva Consiliului European 75/440/EEC - Calitatea cerut pentru apele de suprafa
inten ionate pentru capt ri de ap de b ut, anexa I din directiv : definirea metodelor standard de
tratare pentru transformarea apelor de suprafa de categoriile al, a2 şi a3 în ap de b ut: categoria
a1 - Tratare fizic simpl şi dezinfec ie, de exemplu filtrare rapid şi dezinfec ie; categoria a2 -
Tratare fizic normal , tratare chimic şi dezinfec ie, de exemplu pre-clorinare, coagulare, floculare,
decantare, filtrare, dezinfec ie (clorinare final ); categoria a3 - Tratare fizic şi chimic intensiv ,
tratare extins şi dezinfec ie, de exemplu clorinare la punctul de rupere, coagulare, floculare,
decantare, filtrare, adsorb ie (pe c rbune activ), dezinfec ie (ozon, clorinare final ).
 54

- Directiva Consiliului European 78/659 referitoare la calitatea apelor dulci care au nevoie de
protec ie sau îmbun t ire pentru a proteja via a piscicol
- Directiva Consiliului European 75/440- calitatea cerut pentru apele de suprafa inten ionate
pentru capt ri de ap de b ut.
Selectarea punctelor de control de monitorizare a apelor de suprafa (în concordan cu directiva
2000/60/CE a parlamentului european din 23 octombrie 2000)
Pentru a oferi o evaluare a st rii generale a apelor de suprafa din fiecare zon de captare sau sub-
zon de captare din bazinul hidrografic respectiv, se monitorizeaz un num r suficient de corpuri de
ap de suprafa . La selectarea acestor corpuri, statele membre se asigur c , dup caz,
monitorizarea se efectueaz în puncte unde:
- rata debitului este reprezentativ pentru districtul hidrografic în ansamblu, inclusiv punctele de pe
râurile mari în care zona de captare dep şeşte 2 500 km2;
- volumul de ap prezent este reprezentativ pentru districtul hidrografic, inclusiv în cazul lacurilor
sau al rezervoarelor întinse;
- corpuri de ap semnificative dep şesc grani a statului membru;
- sunt identificate situri în conformitate cu Decizia 77/795/CEE privind schimbul de informa ii şi în
alte situri necesare pentru a estima cantitatea de poluan i transferat peste grani ele statului membru
şi care p trunde în mediul maritim.
- controlul de monitorizare este efectuat pentru fiecare sit de monitorizare pe o perioad de un an,
pe parcursul perioadei acoperite de planul de gestionare a districtului hidrografic pentru:
- parametrii indicatori pentru toate elementele calitative biologice;
- parametrii indicatori pentru toate elementele calitative hidromorfologice;
- parametrii indicatori pentru toate elementele calitative fizico-chimice;
- poluan ii incluşi pe lista de substan e prioritare care sunt evacua i în bazinul hidrografic
- al i poluan i evacua i în cantit i semnificative în bazinul, cu excep ia cazului în care exerci iul
anterior de control de monitorizare a demonstrat c respectivul corp de ap era într-o stare bun şi
c studierea impactului activit ii umane nu indic în nici un fel modificarea impacturilor asupra
corpului de ap . În aceste cazuri, controlul de supraveghere este efectuat o dat la fiecare trei
planuri de gestionare a districtului hidrografic.
Principalul normativ - înc par ial în vigoare - pentru apele de suprafa este STAS 4706 / 88.
Acesta este normativ-cadru; pentru anumite folosin e au ap rut între timp reglement ri
sectoriale mai noi. Categoriile şi condi iile tehnice de calitate pentru apele de suprafa
prev zute de STAS 4706 / 1988 sunt:
 55

- Categoria I sunt ape care pot fi folosite pentru alimentarea centralizat cu ap potabil şi a
unit ilor zootehnice, industria alimentar , anumite iriga ii, piscicultur , piscine etc.
- Categoria a II-a de ape pot fi utilizate în industrie, pentru piscicultur (exceptând
salmonidele), pentru agrement şi nevoi urbanistice etc.
- Categoria a III-a de ape pot fi utilizate pentru iriga ii, alimentarea hidrocentralelor, r cirea
agregatelor, alimentarea sta iilor de sp lare etc.
În Tabelul 3.3 sunt date principalele valori ale indicatorilor pentru cele trei categorii de ape de
suprafa .

Tabel 3.3 Indicatorii apelor de suprafa

Indicatorul UM Categorii de calitate
I II III
Indicatori organoleptici
Culoare f r culoare f r culoare f r culoare
Miros f r miros f r miros f r miros
Indicatori fizici
pH 6,8 – 8,5
Indicatori chimici generali
Amoniu mg/dm3 1 3 10
Amoniac mg/dm3 0,1 0,3 0,5
Azota i mg/dm3 10 30 nenormat
Azoti i mg/dm3 1 3 nenormat
Calciu mg/dm3 150 200 300
Clor mg/dm3 0,005 0,005 0,005
Cloruri mg/dm3 250 300 300
Dioxid de carbon liber mg/dm3 50 50 50
Fenoli antrenabili cu vapori de ap mg/dm3 0,001 0,02 0,05
Fier total mg/dm3 0,3 1 1
Fosfor mg/dm3 0,1 0,1 0,1
Hidrogen sulfurat şi sulfuri mg/dm3 lips lips 0,1
Magneziu mg/dm3 50 100 200
Mangan mg/dm3 0,1 0,3 0,8
Oxigen dizolvat mg/dm3 6 5 4
Produse petroliere mg/dm3 0,1 0,1 0,1
Reziduu filtrabil uscat la 105 oC mg/dm3 750 1000 1200
Sodiu mg/dm3 100 200 200
Consum biochimic de oxigen mg/dm3 5 7 12
Consum chimic de oxigen-metoda cu mg/dm3 10 15 25
permanganat de potasiu
Consum chimic de oxigen - metoda mg/dm3 10 20 30
cu bicromat de potasiu
Sulfa i mg/dm3 200 400 400
Indicatori pentru eutrofizare
Grad de satura ie în Oxigen % Minim 70 40 – 70 Sub 40
Azot total mg/dm3 Maxim 0,3 Maxim 1 Minim 1,5
Fosfor total mg/dm3 Maxim 0,03 Maxim 0,1 Minim 0,15
Biomas fitoplanctonic mg/dm3 Maxim 10 10-20 Minim 20

Monitoringul st rii cantitative a apelor subterane

I) Re eaua de monitoring a nivelului apelor subterane
Re eaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentat în schema directoare la nivel de bazin
hidrografic. Re eaua de monitoring trebuie s fie astfel proiectat încât s ofere o imagine general
 56

coerent şi cuprinz toare a st rii chimice a apelor subterane în cadrul fiec rui bazin hidrografic şi s
detecteze prezen a tendin elor de creştere, pe termen lung, a concentra iilor poluan ilor din cauza
activit ilor antropogene. Setul urm tor de parametri-cheie trebuie s fie urm ri i în toate corpurile
de ap subteran selectate: a) con inut de oxigen; b) valoare pH; c) conductivitate; d) nitra i; e)
amoniu.
Monitoringul zonelor protejate
Registrul Zonelor Protejate trebuie s includ urm toarele tipuri de zone protejate:
(i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizare în scop potabil;
(ii) zonele desemnate pentru protec ia speciilor importante din punct de vedere economic;
(iii) corpurile de ap desemnate ca ape cu scop recrea ional;
(iv) zonele sensibile la nutrien i, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;
(v) zonele destinate protec iei habitatelor sau speciilor unde între inerea sau îmbun t irea
st rii apelor este un factor important pentru protec ia acestora.
Principalii poluan i ai apelor sunt:
1. Compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma compuşi de acest tip în mediul acvatic.
2. Compuşi organofosforici.
3. Compuşi organostanici.
4. Substan e şi preparate sau compuşii de descompunere ai acestora, pentru care s-a demonstrat
caracterul cancerigen sau mutagen sau propriet ile care pot afecta func iile steroidogene, tiroidiene,
de reproducere sau alte func ii de tip endocrin în sau prin intermediul mediului acvatic.
5. Hidrocarburi persistente şi substan e organice toxice persistente şi bioacumulabile.
6. Cianuri.
7. Metale şi compuşii acestora.
8. Arsenul şi compuşii acestuia.
9. Biocide şi produse fitofarmaceutice.
10. Materii în suspensie.
11. Substan e care contribuie la eutrofizare (în special nitra ii şi fosfa ii).
12. Substan e care au o influen negativ asupra condi iilor de oxigenare.
Apele freatice sunt considerate a fi în concordan cu cerin ele UE dac au:
- nivele ale concentra iilor de nitra i sub 50 mg/L, iar pesticidele active, sau produsele acestora din
reac ii nu dep şesc 0,1 µg/L (un total de 0,5 µg/L pentru toate pesticidele m surate):
- nivelele substan elor de risc sunt sub cele impuse de statele membre; acestea trebuie s stipuleze
cel pu in concentra iile de amoniac, arsenic, cadmiu, cloruri, plumb, mercur, sulfa i, tricloretilen şi
tetracloretilen ;
 57

- ceilal i poluan i sunt da i în normele din anexa V a directivei cadru 60/2000. În general limitele de
concentra ii ale poluan ilor sunt date pin norme interne, care trebuie s in cont de influen a apelor
freatice asupra sistemului ecologic, utilizarea apelor freatice la apele potabile, corelarea cu
parametrii din alte state membre.
Protec ia apelor de suprafa (ape interioare de suprafa , m ri teritoriale, ape costiere interne) –
(Directiva 11/2006/CE) impune rilor membre s adopte limite pentru concentra iile urm toarele
substan e: compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma asemenea compuşi în mediul
acvatic; compuşi organofosforici; compuşi organostanici; substan e care s-au dovedit a avea
propriet i cancerigene în sau prin intermediul mediului acvatic; mercurul şi compuşii s i. cadmiul
şi compuşii s i; uleiuri minerale persistente şi hidrocarburi petroliere; substan e sintetice persistente
care pot interfera cu orice utilizare a apelor.
Directiva 2008/105/EC (Directiva 2008/105/CE) impune urm toarele limite maxime de
concentra ie (MAC - maximum allowable concentration) şi medii anuale (AA - annual average)
pentru poluan ii din apele interioare şi respectiv alte ape de suprafa (Tabel 3.4)
Tabel 3.4 - Limite maxim admisibile şi medii anuale ale concentra iilor poluan ilor apelor de suprafa
Substan a AA (ape interioare AA (alte ape de MAC (ape MAC (alte ape de
de suprafa ) [µg/l] suprafa ) [µg/l] interioare de suprafa ) [µg/l]
suprafa ) [µg/l]
Alachlor 0,3 0,3 0,7 0,7
Antracen 0,1 0,1 0,4 0,4
Atrazin 0,6 0,6 2 2
Benzen 10 8 50 50
Cadmiu şi compuşii 0,08 – 0,25 (în 0,2 0,45 – 1,5 (în 0,45 – 1,5 (în
s i func ie de clas ) func ie de clas ) func ie de clas )
Tetraclorur de 12 12 - -
carbon
Clorpirifos 0,03 0,03 0,1 0,1
Pesticide total 0,01 0,005 - -
DDT total 0,025 0,025 - -
Diclormetan 10 10 - -
Diuron 0,2 0,2 1,8 1,8
Endosulfan 0,005 0,005 0,05 0,05
Fluoranten 0,1 0,1 1 1
Hexaclor – benzen 0,01 0,01 0,05 0,05
Hexaclor – 0,1 0,1 0,6 0,6
butadien
Fierul şi compuşii 7,2 7,2 - -
s i
Mercur şi compuşii 0.05 0,05 0,07 0,07
s i
Nichel şi compuşii 20 20 - -
s i
Pentacloro-benzen 0,007 0,0007 - -
Pentacloro-fenol 0,4 0,4 1 1
Hidrocarburi - - - -
poliaromatice
Bezo(a)piren 0,05 0,05 0,1 0,1
Simazin 1 1 4 4
Tetracloro-etilen 10 10 - -
Triclor-etilen 10 10 - -
Compuşi 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015
tributilinici
 58

Triclor-benzen 0,4 0,4 - -

Triclor metan 2,5 2,5 -. -

Parametrii pe care trebuie s -i îndeplineasc apele reziduale

Compozi ia medie a apelor menajere este dat în Tabelul 3.5
Tabel 3.5 - Compozi ia medie a apelor reziduale menajere
Caracteristici g / loc.zi mg / L
Substan e solide totale: 250 655
- substan e minerale 105 275
- substan e volatile 145 380
Suspensii sedimentabile: 54 140
- minerale 15 40
- volatile 39 100
Suspensii nesedimentabile (plutitoare): 36 95
- minerale 10 25
- volatile 26 70
Substan e dizolvate 160 420
- minerale 80 210
- volatile 80 210
Consumul biochimic de oxigen CBO5 54 140
Consumul chimic de oxigen CCO-Mn 57 150

În func ie de industria care produce apele reziduale pot exista în aceasta substan ele prezentate în
Tabelul 3.6.

Tabel 3.6 - Substan e prezente în principalele ape reziduale industriale

Substan a Prezente în apele reziduale de la:
Clor liber Sp l torii de rufe şi îmbr c minte, fabrici de hârtie, în lbire textile
Amoniac Fabricarea cocsului şi benzinei, fabricarea substan elor chimice
Fluoruri Scrubere pentru gaze, gravare în sticl , uzine de energie atomic
Cianuri Fabricarea benzinei, acoperiri metalice, cur irea metalelor
Sulfuri Vopsirea textilelor, t b c rii, fabricarea benzinei, fabricarea m t sii artificiale tip vâscoz

Acizi Fabricarea substan elor chimice, mine, fabricarea DDT, berii, textilelor, fabricarea de baterii, solu ii de
fier şi cupru
Alcalii Cur irea lânii, mercerizarea bumbacului, sp l torii de rufe şi îmbr c minte, fierberea bumbacului şi a
paielor
Crom Acoperiri metalice, t b cirea pieilor cu crom, eloxarea aluminiului
Plumb Fabricarea bateriilor, fabricarea culorilor, fabricarea benzinei, mine de plumb

Nichel Acoperiri metalice

Cadmiu Acoperiri metalice
Zinc Galvanizare, acoperiri cu zinc, fabricarea m t sii artificiale tip vâscoz , prelucrarea cauciucului

Cupru Acoperiri metalice de cupru, solu ii de cupru, fabricarea m t sii artificiale

Arsen Prepararea solu iilor de deparazitare
Zaharuri Prelucrarea laptelui, fabricarea berii, fabrici de glucoz şi zah r din sfecla de zah r, fabrici de ciocolat
sau de dulciuri
Amidon Prelucrarea unor alimente, industria textil , fabricarea tapetului
Gr simi. Cur irea lânii, sp l torii, industria de textile, rafin rii de i ei, lucr ri inginereşti
Uleiuri
Fenoli Fabricarea de benzin şi cocs, fabricarea r şinilor sintetice, industria de textile, t b c rii, distilerii de
gudroane, fabrici chimice, solu ii pentru dezinfectare, fabricarea coloran ilor

Formaldehide Fabricarea de r şini sintetice, fabricarea penicilinei şi medicamentelor

Acid acetic Fabricarea m t sii artificiale, fabricarea conservelor
Acid citric B uturi nealcoolice şi prelucrarea citricelor
Fluoruri Fabricare de benzin şi cocs, fabricare de substan e chimice, fabrici de substan e fertilizatoare, fabrici de
ceramic , fabricarea de tranzistori, gravarea sticlei

Hidrocarburi Fabrici petrochimice şi de cauciuc

Ap oxigenat În lbirea textilelor, încercarea motoarelor de rachet
Mercaptani Rafin rii de i ei, fabrici de pulp de lemn
 59

Acizi minerali Fabricarea substan elor chimice, mine, solu ii de fier şi cupru, fabricarea DDT, fabricarea berii, textilelor,
bateriilor
Nichel Acoperi metalice
Nitroderiva i Fabrici de produse chimice şi explozivi
Acizi organici Distilerii şi procese de fermenta ie
Argint Acoperiri metalice, fotografie
Acid tanic T b c rii, fabrici de cherestea
Acid tartanic Colorarea vinului, pieilor, fabricarea de substan e chimice

Limitele admise pentru apele reziduale la deversare sunt date în Tabelul 3.7.
Tabel 3.7 - Limite admise la deversare
Limita admis
0
Temperatura, C, max. 40
pH 6,5 - 9,0
-
Cianuri (CN ),mg/L, max 1,0
Clor liber (Cl) mg/L, max 1,0
Hidrogen sulfurat şi sulfuri, mg/L, max 1,0
Substan e extractibile cu eter de petrol, mg/L 30

Valorile limit admisibile ale principalelor substan e poluante sau ale indicatorilor de înc rcare
pentru apele reziduale, în func ie de gradul de diluare în receptor, înainte de evacuarea acestora în
cursurile de ap , conform Decretului 414/ 84, sunt date în Tabelul 3.8.
Tabel 3.8 - Valorile limit admisibile ale principalelor substan e poluante înainte de evacuare
Substan a poluant sau indicatorul de UM Valorile limit admisibile în func ie de gradul de dilu ie care se
înc rcare realizeaz

Gradul de diluţie
1 50 100
Materii în suspensie mg/L 25 100 200
Consumul biochimic de oxigen (CBO5) mg/L 15 60 100
2-
Hidrogen sulfurat (H2S) şi sulfuri (S ) mg/L 0,1 1 2
Cianuri (CN) mg/L 0,1 1 2
Fier total ionic mg/L 2 5 8
Mercur (Hg) mg/L 0,01 0,01 0,01
Cadmiu (Cd) mg/L 0,1 0,1 0,1
Plumb (Pb) mg/L 0,2 0,2 0,2
Zinc (Zn) mg/L 0,1 0,5 1
Detergen i anionici biodegradabili mg/L 0,5 15 30
Fenoli antrenabili cu vapori de ap mg/L 0,02 0,3 0,6
Concentra ia ionilor de hidrogen (pH) - 6,5-8,5 6,5-8,5 6,5-8,5

Parametrii care trebuie îndeplini i de apele potabile

Pentru calitatea apei potabile, în directiva 83/98 sunt date urm toarele valori limit ale poluan ilor
(Tabel 3.9):
Tabel 3.9 - Valorile limit admisibile ale principalelor substan e poluante ale apei potabile
Substan a Valoare (µg/L, dac nu se Efecte asupra s n t ii omului Efecte asupra vegeta iei
specific altfel)

Acrilamid 0,1
Antimoniu 5
Arsen 10 Afecteaz pielea şi celelalte Este preluat de plante, se
tegumente, compozi ia sângelui acumuleaz în peşti
Benzen 1
Benzo(a)pirin 0,01
Bor 1
Bromuri 10
Cadmiu 5 Iritarea sitemului gastro-
 60

intestinal, afecteaz ficatul şi

rinichii
Crom 0,05 mg/L Afecteaz sistemul respirator, Este fitotoxic
ulcer
Cupru 2 Iritarea sistemului gastro- Nu s-au observat
intestinal, afecteaz ficatul şi
rinichii
Cianuri 50
1,2-dicloretan 3
Epiclorhidrin 0,1
Fluoruri 1,5 mg/L
Plumb 10 Anemie, colici, afecteaz sistemul Se acumuleaz în peşti, fitoxic
nervos şi imunitar câteodat
Mercur 1 Afecteaz creierul, pl mânii şi Se acumuleaz în organismele
rinichii acvatice
Nichel 20 Bronşit cronic , reduce Fitotoxic, foarte mobil în ap
func ionarea pl mânilor
Nitra i 50
Nitri i 0,5
Pesticide 0,1
Pesticide total 0,5 Afecteaz sistemul hormonal şi Foarte volatile, se acumuleaz
imunitar în sol şi alte particule
Hidrocarburi 0,1 Otr vire, erup ii cutanate, Se absoarbe în sol şi sedimente,
aromatice policiclice afecteaz rinichii se acumuleaz
Seleniu 10 Afecteaz p rul, unghiile,
bronşite, suspect a fi cancerogen
Tetracloretilen şi 10
tricloetilen
Tricloroetilen total 100
(THM)
Clorur de vinil 0,5
Zinc 0,1- 5 mg/L Afecteaz sistemul digestiv şi Este fitotoxic
imunitar

Parametrii fizici şi substan e mai pu in toxice sunt date în Tabelul 3.10 (Parametrii indicatori).
Tabel 3.10 - Valorile limit ale parametrilor indicatori:
Parametru Valoare
Aluminiu 200 µg/L
Amoniac 0,5 µg/L
Cloruri 250 mg/L
Clostridium perfringens (con ine spori) 0
Culoare S nu aib o schimbare anormal
Conductivitate 2500 µS/cm la 20 oC
pH 6,5...9,5
Fier 200 µg/L
Mangan 50 µg/L
Miros S nu aib o schimbare anormal
Oxidabilitate 5 mg/L O2
Sulfa i 250 mg/L
Sodiu 200 mg/L
Gust S nu aib o schimbare anormal
Carbon organic total (COT) S nu aib o schimbare anormal
Turbiditate S nu aib o schimbare anormal
 61

Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 con ine parametri de calitate ai apei potabile (microbiologici, chimici
şi indicatori), şi cerin ele pentru monitorizarea de control şi de audit. Monitorizarea de control
furnizeaz periodic informa ii despre calitatea organoleptic şi microbiologic a apei potabile,
despre eficien a tehnologiilor de tratare, pentru a stabili dac apa potabil corespunde sau nu din
punct de vedere al valorilor parametrilor de calitate stabili i prin lege. Monitorizarea de audit
furnizeaz informa iile necesare pentru a stabili dac valorile sunt sau nu conforme pentru to i
parametri de calitate stabili i prin lege. Metoda de analiz folosit trebuie s fie capabil s m soare
cel pu in o concentra ie egal cu valoarea parametrului (CMA). Pentru urm torii parametri
caracteristicile de performan specificate sunt: acurate ea, precizia şi limita de detec ie (Tabel 3.11)

Tabel 3.11- Parametrii pentru care sunt specificate caracteristicile de performan

Parametrul Acurate ea Precizia Limita de detec ie
% din CMA %din CMA %din CMA
__________________________________________________________________________________________________
Aluminiu 10 10 10
Amoniu 10 10 10
Arsen 10 10 10
Benzen 25 25 25
Benz(a)piren 25 25 25
Bor 10 10 10
Broma i 10 10 10
Cadmiu 10 10 10
Cloruri 10 10 10
Clorur de vinil
Conductivitate 10 10 10
Crom 10 10 10
Cupru 10 10 10
Cianuri (totale) 10 10 10
Cianuri (libere) 10 10 10
1,2-dicloretan 25 25 10
Epiclorhidrin
Fluor 10 10 10
Hidrocarburi policiclice aromatice 25 25 25
Mangan 10 10 10
Mercur 10 10 10
Nichel 10 10 10
Nitra i 10 10 10
Nitri i 10 10 10
Oxidabilitate 25 25 25
Pesticide 25 25 25
Plumb 10 10 10
Seleniu 10 10 10
Sodiu 10 10 10
Stibiu 25 25 25
Sulfat 10 10 10
Tetracloretan 25 25 10
Tricloreten 25 25 10
Trihalometani 25 25 10
Pentru concentra ia ionilor de hidrogen metoda de analiz trebuie s poat m sura cu o acurate e şi
o precizie de 0,2 unit i de pH. Pentru monitorizarea turbidit ii în apa de suprafa tratat metoda
de analiz trebuie s m soare cel pu in concentra ii egale cu valoarea parametrilor cu o acurate e şi
o precizie de 25 %.
 62

Apele de coast se caracterizeaz în func ie de: - salinitatea medie anual în: < 0,5 ‰ ap dulce; 0,5
- < 5 ‰ oligosalin ; 5 - < 18 ‰ mezosalin ; 18 - < 30 ‰ polisalin ; 30 - < 40 ‰ eusalin
- în func ie de adâncimea medie: ape pu in adânci <30 m; intermediar (30-200 m); adânc >200 m.
M surarea parametrilor apei se efectueaz în conformitate cu urm toarele norme/directive
prezentate în CEN/TC 230 N 585 revised "Water analysis":
ISO 6468:1996: Calitatea apei – Determinarea insecticidelor organocline, policlorinat bifenil (PCB)
şi clorobenzen în apele potabile, apele freatice, apele de suprafa şi ape reziduale. Metoda se aplic
eşantioanelor ce con in substan e solide în concentra ie de cel mult 0,05 g/L. Metoda se bazeaz pe
determinarea gaz cromatografic , dup extragerea lichid – lichid.
ISO 10301:1997: Calitatea apei – Determinarea hidrocarburilor halogenate volatile – metoda gaz
cromatografic , în apele potabile, apele freatice şi apele de suprafa ; limitele tipice sunt în
domeniul 0,01 ... 50 µg/L, depinzând de substan a de analizat.
ISO 10695:2000: Calitatea apei – Determinarea compuşilor organici azota i sau nitra i în ape,
folosind metoda gaz cromatografic , dup extragerea lichid – lichid sau lichid – solid. Metoda se
aplic determin rii substan elor în apele potabile, apele freatice şi apele de suprafa cu concentra ii
mai mari de 0,05 µg/L.
ISO 11369:1997: Calitatea apei – Determinarea anumitor agen i de tratare din industrie, folosind
cromatografia cu detectare în UV în faza lichid , dup extragerea solid – lichid.
ISO 11423-1:1997: Calitatea apei – Determinarea benzenului şi a unor deriva i – toluen, xilen pe
baza gaz cromatografiei, în concentra ii de peste 2 µg/L.
ISO 11885:2007: Calitatea apei – Determinarea anumitor elemente prin spectrometria cu emisie
optic cuplat inductiv în plasm (ICP-OES). Se utilizeaz la determinarea elementelor dizolvate,
elemente legate de particule şi con inutul total al diferitelor elemente (aluminiu, antimoniu, arsen,
beriliu, bismut, bor, cadmiu, calciu, crom, cobalt, cupru, galiu, indiu, fier, litiu, magneziu,
molibden, nichel, fosfor, potasiu, seleniu, siliciu, argint, sodiu, stron iu, sulfuri, titan, tungsten,
vanadiu, zinc, zirconiu) în ape freatice, de suprafa , potabile şi ape reziduale. metoda se aplic
pentru concentra ii de sub 2 g/L.
EN ISO 17852:2007 Calitatea apei – Determinarea mercurului prin metoda spectrometriei atomice
cu fluorescen , în apele potabile, de suprafa , freatice şi apa de ploaie. Se poate aplica la ape
reziduale dup o tratare de digestie. Se aplic la concentra ii de 1 ng/L ... 10 µg/L.
ISO 15680:2003: Calitatea apei – Determinarea gaz cromatografic a hidrocarburilor aromatice
monociclice, naftalen şi compuşi clorina i dup o etap de purjare şi desorb ie termic . Se utilizeaz
cu prec dere spectrometria de mas . Se detecteaz concentra ii de 10 ng/L ... 100 µg/L. Se aplic
apei potabile, apelor freatice, de suprafa , apelor de coast şi apelor reziduale diluate.
 63

ISO 15586:2003: Calitatea apei – Determinarea unor elemente reziduale (Ag, Al, As, Cd, Co, Cr,
Cu, Fe, Mn, Mo, Ni, Pb, Sb, Se, Tl, V, şi Zn) folosind spectrometria de absorb ie cu atomizare în
furnal de grafit. Se aplic apelor de suprafa , freatice, ape reziduale şi sedimentelor, cu elementele
în concentra ie sc zut .
ISO 17294-2:2003: Calitatea apei determinarea poluan ilor utilizând spectrometria cu cuplaj
inductiv în plasm pentru 62 de elemente (aluminiu, antimoniu, arsen, bariu, beriliu, fier, cadmiu,
nichel, etc.) în apele potabile, ap de suprafa , ape freatice şi reziduale; se poate utiliza şi la ape
sedimente. Domeniul de concentra ii: 0,1...1 µg/L.
ISO 17993:2002: Calitatea apei – Determinarea a 15 hidrocarburilor aromatice policiclice (PAH)
prin detec ie cu cromatografie lichid cu fluorescen dup extragerea lichid – lichid.
ISO 18857-1:2005: Calitatea apei – Determinarea alchilfenolilor cu extragere lichid – lichid ,
urmat de cromatografie gazoas cu detectarea selectiv de mas , în ape potabile, freatice şi de
suprafa . Domeniul de concentra ie 0,005 ... 0,2 µg/L.

3.3. Calitatea solului - defini ie, cerin e, obiective (cadrul legislativ na ional şi european)
Cadrul legislativ pentru m surarea poluan ilor solului este mult mai pu in reglementat,
deoarece m surarea parametrilor de poluare a solului sunt greu de efectuat, variaz foarte mult de la
un amplasament la altul şi sunt strâns corela i de parametrii aerului, respectiv apei, cu care vin în
contact (deci pot fi estima i pe baza calit ii aerului, respectiv apei). În cadrul european o directiv
cadru este înc în faza de proiect, iar legile locale, respectiv caracterizarea solurilor se efectueaz pe
baza strategiei de protec ie a solului furnizat de comisia european a consiliului european în data
de 22.9.2006 şi standarde interna ionale ISO (International Organization for Standardization).
Reglement rile privind solul au în vedere: prevenirea polu rii, eroziunii, deşertific rii,
degradarea solului, contaminarea, compactizarea, salinizarea, alunec ri de teren, sc derea
compozi iei de materii organice, riscuri hidrologice. M sur torile trebuie s in cont de
specificitatea zonelor în care se efectueaz m sur toarea (regiuni montane, regiuni joase, umede sau
aride). Normele pe baza c rora se poate monitoriza solul sunt (Directive CE, Health and
environmental effects of pollutants in uww and ss, Impact assessment of the thematic strategy on
soil Protection, Directiva 11/2006, Ministerul mediului, calitatea solurilor, HG188/2002):
- Directiva Parlamentului European şi Consiliului 91/676/CEE privind protec ia apelor împotriva
polu rii cauzate de nitra ii proveni i din surse agricole amendat de: Regulamentul (CE) nr.
1882/2003
- Directiva 86/278/CCE privind protec ia mediului şi în special a solurilor, când se utilizeaz
n moluri de la sta iile de epurare, care fost transpus prin OM 49/2004 pentru aprobarea Normelor
 64

Tehnice privind protec ia mediului şi în special a solurilor când se utilizeaz n moluri de epurare în
agricultur
- Decizia nr. 2006/799/EC (care înlocuieşte Decizia nr. 2001/688/EC) referitoare la stabilirea
criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru amelioratori pentru sol
- Directiva 91/689/EEC din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase
- Ordinul comun al MMGA nr. 242/26.03.2005 şi MAPDR nr. 197/07.04.2005 (M.Of. nr.
471/03.06.2005) pentru aprobarea organiz rii Sistemului na ional de monitoring integrat al solului,
de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluan i proveni i din surse
agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi
poten ial vulnerabile la poluarea cu nitra i şi pentru aprobarea programului de organizare a
sistemului na ional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru
reducerea aportului de poluan i proveni i din surse agricole şi de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi poten ial vulnerabile la poluarea cu nitra i
- Legea nr. 444/08.07.2002 (M.Of. nr. 531/22.07.2002) pentru aprobarea Ordonan ei de urgen a
Guvernului nr. 38/21.03.2002 (M.Of. nr. 223/03.04.2002) privind întocmirea şi finan area studiilor
pedologice şi agrochimice şi finan area sistemului na ional de monitorizare sol-teren pentru
agricultur , precum şi sol-vegeta ie forestier pentru silvicultur
- Hot rârea de Guvern nr. 1003/22.08.2003 (M.Of. nr. 631/03.09.2003) pentru aprobarea
Programului na ional de monitorizare sol-vegeta ie forestier pentru silvicultur
- Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimenta iei şi P durilor nr. 244/12.06.2002 pentru aprobarea
Metodologiei de monitorizare sol-vegeta ie forestier pentru silvicultur
- Legea nr. 84/02.04.2007 pentru aprobarea Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 85/2006
privind stabilirea modalit ilor de evaluare a pagubelor produse vegeta iei forestiere din p duri şi
din afara acestora
- Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor. Text actualizat la data
de 08.05.2007. Actul include modific rile la urm toarele acte: Legea nr. 426/2001; O.U.G. nr.
61/2006 ; Legea nr. 27/2007; Legea nr. 101/2006. De asemenea în conformitate cu acest act sunt
legifera i urm torii constituen i ai deşeurilor care fac ca aceste deşeuri s fie periculoase: beriliu;
compuşi ai beriliului; compuşi ai vanadiului; compuşi ai cromului hexavalent; compuşi ai
cobaltului; compuşi ai nichelului; compuşi ai cuprului; compuşi ai zincului; arsen; compuşi ai
arsenului; seleniu; compuşi ai seleniului; compuşi ai argintului; cadmiu; compuşi ai cadmiului;
compuşi ai staniului; antimoniu; compuşi ai antimoniului; telur; compuşi ai telurului; compuşi ai
bariului, cu excep ia sulfatului de bariu; mercur; compuşi ai mercurului; taliu; compuşi ai taliului;
plumb; compuşi ai plumbului; sulfuri anorganice; compuşi anorganici ai fluorului, cu excep ia
 65

fluorurii de calciu; cianuri anorganice; urm toarele metale alcaline sau alcalino-p mântoase: litiu,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu în form necombinat ; solu ii acide sau acizi în form solid ;
solu ii bazice sau baze în form solid ; azbest (praf şi fibre); fosfor; compuşi ai fosforului, cu
excep ia fosfa ilor minerali; carbonili ai metalelor; peroxizi; clora i; perclora i; azide; PCB
(bifenilpoliclorura i) şi/sau PCT (trifenilpoliclorura i); compuşi farmaceutici sau veterinari; biocide
şi substan e fitofarmaceutice; substan e infec ioase; creozoturi; izociana i; tiociana i; cianuri
organice; fenoli; compuşi ai fenolului; solven i halogena i; solven i organici, cu excep ia solven ilor
halogena i; compuşi organohalogena i, cu excep ia materialelor polimerizate inerte; compuşi
aromatici; compuşi organici policiclici şi heterociclici; amine alifatice; amine aromatice; eteri;
substan e cu caracter exploziv; compuşi organici cu sulf; orice compus din familia dibenzofuranilor
policlorura i; orice compus din familia dibenzo-para-dioxinelor policlorurate; hidrocarburi şi
compuşi ai acestora cu oxigen, azot sau sulf.
De asemenea sunt date caracteristicile care fac ca aceste substan e s fie periculoase:
H1. explozive - substan e şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt mai
sensibile la foc ori la frecare decât dinitrobenzenul;
H2. oxidante - substan e şi preparate care produc reac ii puternic exoterme în contact cu alte
substan e, mai ales cu cele inflamabile;
H3.A. foarte inflamabile: - substan e lichide şi preparate care au punctul de aprindere sub 21 °C
(inclusiv lichide extrem de inflamabile);
- substan e şi preparate care se pot înc lzi şi apoi se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura
mediului ambiant, f r adaos de energie suplimentar ;
- substan e solide şi preparate care iau foc cu uşurin la contactul cu o surs de aprindere şi care
continu s ard sau s se consume şi dup îndep rtarea sursei de aprindere;
- substan e gazoase şi preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normal ;
- substan e şi preparate care, în contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze uşor inflamabile în
cantit i periculoase;
H3.B. inflamabile - substan e şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de
21 °C şi mai mic sau egal cu 55 °C;
H4. iritante - substan e şi preparate necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu
pielea sau cu mucoasele, pot cauza inflama ii;
H5. nocive - substan e şi preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate ori dac penetreaz pielea,
pot constitui riscuri limitate pentru s n tate;
H6. toxice - substan e şi preparate care, dac sunt inhalate sau dac penetreaz pielea, pot provoca
v t m ri serioase, acute sau cronice ale s n t ii şi chiar moartea;
 66

H7. cancerigene - substan e şi preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate ori dac penetreaz
pielea, pot induce cancer sau un risc crescut de inciden a acestuia;
H8. corozive - substan e şi preparate care pot distruge esuturile vii la contactul cu acestea;
H9. infec ioase - substan e cu con inut de microorganisme viabile sau toxinele acestora, care sunt
cunoscute ca producând boli omului sau altor organisme vii;
H10. teratogene - substan e şi preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate ori dac penetreaz
pielea, pot induce malforma ii congenitale neereditare sau creşterea inciden ei acestora;
H11. mutagene - substan e şi preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate ori dac penetreaz
pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea inciden ei acestora;
H12. substan e şi preparate care, în contact cu apa, cu aerul sau cu un acid, produc gaze toxice sau
foarte toxice;
H13. substan e şi preparate capabile ca, dup depozitare, s produc pe diferite c i alt substan (de
exemplu, levigat), care posed una dintre caracteristicile prezentate mai sus;
H14. ecotoxice - substan e şi preparate care prezint sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate
pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului.
Opera iile de valorificare care sunt efectuate în practic (deşeurile trebuie s fie valorificate f r a
pune în pericol s n tatea uman şi f r a utiliza metode sau procedee susceptibile de a prejudicia
mediul):
R1 Utilizarea în principal drept combustibil sau alte mijloace de generare de energie
R2 Recuperarea sau regenerarea solven ilor
R3 Reciclarea/recuperarea de substan e organice care nu sunt utilizate ca solven i (incluzând
compostarea şi alte procese de transformare biologic )
R4 Reciclarea/recuperarea metalelor şi a compuşilor metalici
R5 Reciclarea/recuperarea altor materiale anorganice
R6 Regenerarea acizilor sau bazelor
R7 Valorificarea componentelor folosite pentru reducerea polu rii
R8 Valorificarea componentelor din catalizatori
R9 Rerafinarea uleiurilor sau alte reutiliz ri ale acestora
R10 Tratarea solului cu rezultate benefice pentru agricultur sau reabilit ri ecologice
R11 Utilizarea deşeurilor ob inute din oricare dintre opera iile numerotate de la R1 la R10
R12 Schimb de deşeuri în vederea efectu rii oric reia dintre opera iile numerotate de la R1 la R11
R13 Stocarea de deşeuri înaintea efectu rii oric reia dintre opera iile numerotate de la R1 la R12,
excluzând stocarea temporar , pân la colectare, la locul de producere.
Depozitarea şi tratarea deşeurilor (f r a afecta s n tatea uman sau mediul):
 67

D1 Depozitarea pe sol şi în sol (de exemplu, depozite şi altele asemenea)

D2 Tratarea în contact cu solul (de exemplu, biodegradarea în sol a deşeurilor lichide sau a
n molurilor şi altele asemenea)
D3 Injectarea la adâncime (de exemplu, injectarea deşeurilor pompabile în pu uri, saline sau cavit i
naturale şi altele asemenea)
D4 Re inerea pe suprafa delimitat (de exemplu, deversarea de deşeuri lichide sau de n moluri în
batale, iazuri ori lagune şi altele asemenea)
D5 Depozitarea în depozite special amenajate (de exemplu, dispunerea în celule etanşe separate,
care sunt acoperite şi izolate unele fa de celelalte şi fa de mediu şi altele asemenea)
D6 Evacuarea deşeurilor într-un corp de ap , cu excep ia m rilor/oceanelor
D7 Evacuarea în m ri/oceane, inclusiv introducerea în subsolul marin
D8 Tratamentul biologic din care rezult compuşi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin
intermediul oric rei opera ii numerotate de la D1 la D7 şi de la D9 la D12
D9 Tratamentul fizico-chimic din care rezult compuşi sau amestecuri finale care sunt
înl turate/îndep rtate prin intermediul oric rei opera ii numerotate de la D1 la D8 şi de la D10 la
D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare şi altele asemenea)
D10 Incinerarea pe sol
D11 Incinerarea pe mare
D12 Stocarea permanent (de exemplu, amplasarea de containere într-o min şi altele asemenea)
D13 Amestecarea/combinarea deşeurilor înainte de a fi supuse oric rei opera ii numerotate de la D1
la D12
D14 Reambalarea deşeurilor înainte de a fi supuse oric rei opera ii numerotate de la D1 la D13
D15 Stocarea înaintea oric rei opera ii numerotate de la D1 la D14, excluzând stocarea temporar ,
pân la colectare, la locul de producere.
- Ordinul comun al Ministrului Mediului şi Gospod ririi Apelor nr. 344/16.08.2004 şi al Ministrului
Agriculturii, P durilor şi Dezvolt rii Rurale nr. 708/01.10.2004 (M.Of. nr. 959/19.10.2004) pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protec ia mediului şi în special a solurilor, când se utilizeaz
n molurile de epurare în agricultur (modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospod ririi Apelor nr. 27/10.01.2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun
acquis-ul comunitar de mediu). Valorile maxime admisibile pentru concentra iile de metale grele în
solurile pe care se aplic n moluri (mg/kg de materie uscat într-o prob reprezentativ de sol cu un
pH mai mare de 6,5) – Tabel 3.12. Concentra iile maxime admisibile de metale grele din n molurile
destinate pentru utilizarea în agricultur (mg/kg de materie uscat ). Produc torii de n moluri trebuie
s furnizeze utilizatorului de n mol, cu regularitate, informa ii privind disponibilul de n mol şi
 68

caracteristicile n molului, conform urm torilor indicatori de caracterizare: pH; umiditate; pierdere
la calcinare; carbon organic total; azot; fosfor; potasiu; cadmiu; crom; cupru; mercur; nichel;
plumb; zinc.

Tabel 3.12 - Valorile maxime admisibile pentru concentra iile de

metale grele la solurile pe care se aplic n moluri
Parametrii Valorile limit
Cadmiu 3
Cupru 100
Nichel 50
Plumb 50
Zinc 300
Mercur 1
Crom 100

- Ordinul nr. 49 din 01/14/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protec ia mediului şi in
special a solurilor, când se utilizeaz n moluri de epurare în agricultur stabileşte indicatorii de
caracterizare a n molurilor şi modul de m surare. În utilizarea n molurilor trebuie s se in seama
de urm toarele reguli: a) s fie avute in vedere necesit ile nutri ionale ale plantelor; b) s nu se
compromit calitatea solurilor şi a apelor de suprafa ; c) valoarea pH-ului din solurile pe care
urmeaz a fi aplicate n moluri de epurare trebuie s fie men inut la valori peste 6,5.
- Ordin nr. 756 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea

deşeurilor.
Standardele ISO care stabilesc metodele de m surare a parametrilor din sol sunt:
- ISO 11262:2003 se aplic eşantioanelor de sol în forma în care au fost recoltate şi prezint dou
metode de determinare a cianurilor. Se aplic solurilor ce con in concentra ii de cianuri între 0,5
mg/kg şi 50 mg/kg. Pentru concentra ii mai mari (pân la 10000 mg/kg) se titreaz solul cu un
indicator şi apoi se determin concentra ia de cianuri;
- ISO 10382:2002 prezint o metod pentru determinarea cantitativ a 7 substan e difenil
policlorurat şi 17 pesticide de tip clor-organice; se utilizeaz metoda gaz cromatografic , cu
detectarea capturii de electron. Se pot determina concentra ii 0,1 µg/kg pân la 4 µg/kg.
- ISO 10390:2005 prezint o metod instrumental pentru determinarea pH-ului utilizând un
electrod de sticl într-o suspensie de sol în ap , într-o frac ie volumetric de 1:5, într-o solu ie de
KCl (clorur de potasiu) de 1 mol/L sau în solu ie 0,01 mol/L CaCl2 (clorur de calciu). Se aplic
tuturor tipurilor de sol, la unele fiind nevoie de pretratare în conformitate cu ISO 11464.
- ISO 10693:1995 prezint o metod de determinare a con inutului de carbona i.
 69

- ISO 11047:1998 Determinarea cadmiului, cromului, cobaltului, cuprului, plumbului, manganului,

nichelului şi zincului în sol, prin metoda absorb iei atomice
- ISO 11048:1995 Determinarea sulfatului solubil în ap sau acid. Con inutul de sulfat se determin
din extractele de acid sau ap cu sulfat, ob inute din eşantioanele de sol uscat în aer. Prin ad ugarea
clorurii de bariu se ob in precipitate de sulfat de bariu, care este apoi uscat şi cânt rit (metod
gravimetric ). Cunoscând cantitatea de sulfat de bariu se poate calcula cantitatea de sulfat ini ial ,
iar raportul mas sulfat/mas de sol rezult cunoscând cantitatea de sol utilizat în procesele
descrise mai sus.

- ISO 11260:1994 Prezint determinarea capacit ii de schimb de cationi şi nivelului de satura ie cu

baze a solului utilizând solu ie de clorur de bariu. Se m soar pH-ul solului şi se determin
capacitatea de schimb de cationi de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu.
- ISO 11261:1995- Determinarea azotului total (sub form de azot, nitrat, nitrit şi organic) printr-o
metod Kjedahl modificat .
- ISO 11263:1994 Determinarea spectrometric a fosforului solubil în solu ie de carbonat acid de
sodiu.
- ISO 11264:2005 Metod calitativ şi cantitativ de înalt performan de m surare a ierbicidelor
folosind metoda cromatografiei lichide în UV (HPLC - high-performance liquid chromatography).
- ISO 11265:1994 Metod instrumental pentru determinarea de rutin a conductivit ii electrice
specifice într-un extract de sol (solu ie apoas ). Se utilizeaz pentru a m sura electroli ii solubili în
ap existen i în sol.
- ISO 11271:2002 Determinarea poten ialului redox (Eh) printr-o metod de câmp.
- ISO 11464:2006 Metode de pretratare a eşantioanelor de sol care vor fi ulterior analizate din
punct de vedere fizico-chimic, prin uscare, cernere, divizare şi m cinare. Nu se aplic în cazul în
care se m soar compuşi volatili.
- ISO 11465:1993 Determinarea materiei uscate şi con inutului de ap din sol, pe baza metodei
gravimetrice. Eşantioanele de sol se usuc la 105 oC, se cânt resc şi se compar cu masa ini ial .
- ISO 11466:1995 Extragerea oligoelementelor din sol, ce con in carbon în concentra ie mai mic
de 20 % (m/m) solubile în ap regal . Eşantioanele care con in carbon organic în concentra ie mai
mare de 20 % (m/m) necesit tratare adi ional cu acid azotic. Rezolu ia este foarte bun , deoarece
se utilizeaz metoda spectrometric cu absorb ie atomic .
- ISO/DIS 11709 Determinarea gudroanelor de huil formate din compuşi fenolici utilizând metoda
HPLC (high performance liquid chromatography).
- ISO/CD 12914 Extragerea frac iunii solubil în ap regal , printr-o metod de microunde, pentru
m surarea elementelor majore şi oligoelementele din sol.
- SO/WD 13196 Standard aflat în variant de proiect – Determinarea unor elemente din sol prin
metoda spectrometriei cu fluorescen cu raze X.
- ISO 13877:1998 Determinarea hidrocarburilor aromatice polinucleare din sol, prin metoda HPLC.
 70

- ISO 14154:2005 Determinarea câtorva clorofenoli prin metoda gaz cromatografic cu captur de
electroni.
- ISO 14254:2001 Determinarea schimb rii acidit ii în eşantioane tratate cu clorur de bariu.
- ISO 14255:1998 Determinarea azotului sub form de nitra i, nitri i, amoniac şi azot solubil total în
solurile uscate în aer, utilizând solu ia de clorur de calciu ca extractor.
- SO/TS 14256-1:2003 şi 2:2005 Determinarea nitra ilor, nitri ilor şi amoniacului în soluri umede
prin extragere cu solu ie de clorur de potasiu
- ISO 14507:2003 Pretratarea eşantioanelor de sol pentru determinarea poluan ilor organici.
- ISO/CD 15009 Standard în faz de proiect. Determinare gaz cromatografic pentru determinarea
con inutului de hidrocarburi aromatice volatile, metoda de purjare şi captare cu desorb ie termic .
- ISO 15178:2000 Determinarea con inutului total de sulfuri, prin combustie uscat .
- ISO/DIS 15192 Standard în faz de proiect. Determinarea cromului(VI) în sol prin digestie
alcalin şi cromatografie pe baz de ioni cu detec ie spectrofotometric .
- ISO 16703:2004 Determinarea con inutului de hidrocarburi prin metoda cromatografiei gazoase.
- ISO 16720:2005 Pretratarea eşantioanelor prin uscare prin înghe are.
- ISO 16772:2004 Determinarea mercurului în eşantioanele de sol în ap regal cu spectrometrie
atomic cu vapori r ci i sau spectrometrie cu fluorescen cu atomi r ci i.
- ISO 18287:2006 Determinarea hidrocarburilor aromatice policlice prin metoda gaz
cromatografiei cu detectare spectrometric de mas (GC-MS).
- ISO 20279:2005 Extragerea taliului din sol şi determinarea sa prin metoda spectrometriei cu
absorb ie atomic
- ISO 20280:2007 Determinarea arsenului, antimoniului şi seleniului în eşantioanele de sol extrase
în ap regal prin metoda spectrometriei atomice de absorb ie electrotermic .
- ISO 22036:2008 Determinarea oligoelementelor din eşantioanele de sol prin spectrometria cu
emisie atomic datorat cuplajului inductiv în plasm (ICP – AES).
- ISO 22892:2006 Ghid de identificare a compuşilor int din sol prin metodele gaz cromatografice
şi spectrometriei de mas .
- ISO 23909:2008 Prepararea în laborator a eşantioanelor pentru determinarea parametrilor fizico –
chimici, poluan ilor moderat volatili şi nevolatili din eşantioane mai mari de sol.
 71

CAPITOLUL 4 _______________________________________________
PRINCIPII ŞI METODE DE M SURARE A PARAMETRILOR DE MEDIU

Metodele de m surare a parametrilor de mediu pot fi directe (f r a necesita etape de

prelevare şi precondi ionare) şi prin mai multe etape (dac sunt necesare mai multe etape care s
duc la ob inerea unei substan e care s fie direct m surabil ).
Etapa de prelevare
În cazul recolt rii probelor de aer sau gaze trebuie avute în vedere urm toarele considerente:
1. Locul de recoltare trebuie astfel stabilit astfel încât proba s fie reprezentativ
2. În timpul recolt rii se vor nota condi iile meteorologice (temperatura, presiune, mişcarea aerului,
prezen a sau absen a norilor).
3. Durata de recoltare recomandat este de 30 de minute pentru m surarea concentra iei momentane
şi 24 de ore pentru concentra ia medie zilnic .
4. Volumul de aer recoltat variaz func ie de concentra ia estimat şi sensibilitatea metodei de
analiz
5. Dac este cazul, dupa recoltare dispozitivele se vor transporta în laborator în condi ii în care s
nu sufere modific ri pe durata transportului
6. Pentru determinarea pulberilor dispozitivul de recoltare va fi ambalat pe durata transportului
pentru a fi ferit de contaminare (pr fuire)
Recoltarea probelor de gaze în flacoane închise
Recoltarea în flacoane inchise se recomand pentru gazele aflate în concentra ie mare, deoarece prin
aceast metod nu este posibil o concentrare a poluantului. Vasele de recoltare sunt confec ionate

din sticl sau materiale plastice închise ermetic cu robinete sau dopuri de cauciuc.

Recoltarea se poate realiza prin trei metode:

1. Recoltarea prin golire (flacoanele dup ce au fost sp late sunt umplute cu ap distilat şi
transportate la locul de recoltare. Aici prin scurgerea apei aerul va p trunde n flacon, dup care se
va închide ermetic.
2. Recoltarea prin înlocuirea aerului (flaconul sp lat şi uscat se adapteaz la un sistem de
aspira ie şi se recolteaz un volum de 10 ori mai mare decât volumul flaconului pentru a ne asigura
c întreaga cantitate de aer din flacon a fost înlocuit cu gazul ce urmeaz a fi aspirat)
3. Recoltarea cu ajutorul vidului (cu ajutorul unei pompe de vid prev zute cu manometru se
scoate aerul din flacon (de volum V0) pân la atingerea unui vid maxim P0, iar la locul de recoltare
se deschide flaconul şi datorit vidului aerul va p trunde în interiorul flaconului. Se va nota
 72

presiunea aerului la locul recolt rii PR. Pentru calcularea volumul de aer recoltat (V) se va folosi

V0 ∗ (PR − P0 )
formula:

V=
PR
Recoltarea prin aspira ie
Se utilizeaz atunci când gazul urm rit a fi analizat are o concentra ie redus . Are avantajul
realiz rii recolt rii pe durata de timp îndelungat . Pentru recoltarea aerului prin aspira ie se
utilizeaz un dispozitiv de m surare a volumului de aer i un dispozitiv de reîinere a substan elor
sau suspensiilor ce urmeaz a fi analizate. Cele mai importante dispozitive de aspira ie sunt trompa
de ap şi aspiratoarele mecanice. Pentru m surarea volumul de aer se folosesc reometre, rotametre
şi gazometre. Dispozitivele de re inere trebuie s asigure absorb ia complet a substan ei analizate
din aerul recoltat. Dac se utilizeaz adsorbante solide dispozitivul trebuie s fie construit astfel
încât aerul s str bat un drum cât mai lung prin stratul adosorbant pentru re inerea complet a
substan ei urm rite. Dac se folosesc adsorban i lichizi vasul de adsorb ie trebuie s asigure o
barbotare lent , realizarea unor bule cu dimensiuni reduse pentru a se asigura un contact interfazic
maxim.
Metode de recoltare a probelor de lichide
În analiza apelor pentru ob inerea unor rezultate cât mai apropiate de realitate trebuiesc avute în
vedere urm toarele aspecte:
- Probele recoltate trebuie s fie reprezentative. Datorit faptului c pe lungimea şi adâncimea unui
râu sau lac con inutul apelor variaz , probele recoltate sunt momentane, iar pentru ob inerea unui
rezultat cât mai real este necesar ca num rul probelor s fie cât mai mare.
- Modul de recoltare este dependent de elementul avut în vedere pentru analiz . Pentru determinarea
unor gaze dizolvate în ap , recoltarea se va face prin sifonare, evitându-se pe cât posibil contactul
cu aerul atmosferic.
- Trebuie avut în vedere degradarea unor elemente urm rite a fi analizate. În acest sens este
important a se realiza conservarea probelor. Conservarea probei este specific elementului urm rit a
fi dozat din proba lichid . Unele elemente nu pot fi conservate, din aceast cauz între momentul

recolt rii şi analizei trebuie s treac un timp minim.

- Con inutul unor elemente din probele de ap depind de condi iile atmosferice, din aceast cauz
este necesar ca acestea s se înregistraze la momentul recolt rii.
- O aten ie deosebit trebuie acordat depozit rii probelor recoltate. Este necesar utilizarea unor
recipiente curate pentru a evita impurificarea şi compromiterea probei. Trebuie avut în vedere şi
 73

materialul din care este confec ionat recipientul în care se face recoltare (unele elemente pot
interac iona cu acesta denaturând rezultatul (de ex. Cr, Cd, Ag, Na pot fi adsorbi i pe pere ii sticlei).
Preg tirea recipientelor pentru recoltare
Recoltarea probelor de ap se face în recipiente din sticl sau polietilen prev zute cu dopuri rodate
sau din cauciuc cu închidere ermetic . Cur area vaselor din sticl se face cu un amestec
sulfocromic, iar pentru cele din polietilena se folosesc detergen i. Apoi se cl tesc cu ap uzuala, ap
distilat şi în final se usuc .
Recoltarea probelor de ap
La recoltare recipientul se cl teşte de 2 - 3 ori cu apa care urmeaz a fi recoltat , apoi se face
recoltarea propriu-zis . Aceasta se face pân la refuz astfel încât sub dop s nu r mân bule de aer.
Pentru ob inerea unor probe reprezentative trebuie avute în vedere:
- Din apele de suprafa recoltarea se face pe firul apei corespunz tor adâncimii maxime şi în aval
de efluent. Pentru recoltarea apelor la adâncime se foloseşte batometrul care permite coborârea
recipientului la adâncimea dorit şi apoi se face deschiderea, colectarea probei de ap şi închiderea
dispozitivului de recoltare.
- Din re eaua de distribu ie recoltarea se face dup un timp de curgere de 5 minute. Din apele
reziduale recoltarea se face din efluentul general sau din efluen ii diferitelor sec ii.
Probele sunt înso ite de o fiş de recoltare. Probele recoltate pot fi unice, medii sau medii
propor ionale. Probele medii se realizeaz prin amestecarea probelor unice recoltate la intervale
egale de timp, iar cele medii propor ionale amestecând probe recoltate la intervale egale cu volume
propor ionale cu debitele evacuate.
Conservarea probelor de ap
La recoltare se vor asigura condi ii în care s nu apar modific ri în compozi ie între momentul
recolt rii şi efectu rii analizei. Func ie de elementul urm rit a fi dozat se recomand un anumit
adaos pentru conservare, o anumita temperatur de p strare şi un timp mai lung sau mai scurt pân
în momentul analizei. Pentru analiza gazelor dizolvate se recomand ca determin rile s se fac pe
cât posibil la locul de recoltare Schimb rile de temperatur şi presiune afecteaz solubilitatea
gazelor în apa de analizat. Dac nu este posibil analizarea la locul de recoltare este necesar
utilizarea unor reactivi în scopul conserv rii. Pentru fixarea ionilor metalelor grele se realizeaz
acidifierea la pH de 3 - 3,5. Pentru conservarea balan ei amoniac/nitri i/nitra i se recomand
ad ugarea de 2 ml acid sulfuric 1:3 la un litru de prob .
Nu se conserv : aciditatea, alcalinitatea, duritatea, substan ele dizolvate, suspensiile, CBO
(consumul biologic de oxigen), clorul, oxigenul, calciul, sodiul, potasiul, magneziul.
 74

Metode de conservare a probelor de ap :

- Sulfuri - se conserv prin ad ugarea a 10 ml acetat de cadmiu sau zinc 10 % la un litru de ap
- Hidrogen sulfurat - se conserv prin ad ugarea unei solu ii de acetat de cadmiu în mediu de
hidroxid de sodiu.
- Cr, Cu, Cd, Mn, Ni, Pb, Ag - se conserv prin ad ugarea a 5 ml acid azotic concentrat la un litru
de ap
- As - se conserv prin ad ugarea de 5 ml acid clorhidric concentrat la un litru de ap .
-Cianuri-se conserv prin aducerea pH-ului la minim 11 prin adaos de hidroxid de sodiu sau potasiu
Probele conservate se vor p stra la temperaturi de 4 – 100 oC, iar timpul de conservare va fi de
maxim 72 h pentru apele curate, 48 h pentru apele cu poluare medie şi 12 h pentru apele puternic
poluate.
Metode de recoltare a probelor de sol
Frecven a prelev rilor de sol este în func ie de scopul cercet rii (dac se urm reşte autopurificarea
solului şi igienizarea unui sol contaminat sunt necesare etape multiple de recoltare). Etapele se
fixeaz la momente de timp func ie de viteza proceselor care au loc în soluri. Probele pot fi luate în
trei variante:
- Sistematic, dup o delimitare a parcelei dup o re ea regulat pe care se fixeaz punctele de
recoltare (amplasate în ochiurile re elei).
- Punctele de prelevare sunt concentrate pe o zon critic considerat a fi afectat de poluare. Acest
tip caracterizeaz mai exact zona afectat , dar nu duce la ob inerea de informa ii în afara zonei
cercetate.
- Aleatoriu. Nu permite o caracterizare real a sitului decât în situa ia omogenit ii acestuia (lucru
rar întâlnit).
Num rul probelor trebuie s fie în concordan cu dimensiunea suprafe ei investigate pentru
ob inerea unei imagini reale a fenomenului investigat. Cantitatea de proba depinde de num rul
elementelor a fi dozate şi este de 0,5 - 2 kg pentru probe omogene şi de mai multe kilograme pentru
un mediu eterogen. Se recolteaz în recipiente de sticl sau polietilen cu gâtul larg sau în pungi de
polietilen . Similar recolt rii probelor de ap şi cele de sol trebuiesc înso ite de o fiş de recoltare.
Probele de sol vor fi ferite de ac iunea razelor solare pe durata transportului şi vor fi p strate în
frigider (cel mult 24 h când se urm reşte analizarea unor indicatori care se modific în timp -
amoniac, nitri i, nitra i, umiditate). În general pentru poluan ii persisten i analizele se vor efectua pe
probe uscate la temperatura camerei.
 75

Metode de luare a probelor

Greutatea unei probe colectate depinde de scopul urm rit (de num rul i tipul analizelor efectuate)
şi de greutatea minim care s asigure reprezentativitatea acesteia. Func ie de natura analizelor şi de
încerc rile tehnologice greutatea probei poate varia de la câteva grame la ordinul tonelor. Spre
exemplu pentru determinarea curbei granulometrice pentru dimensiuni sub 1 mm sunt necesare
100g de prob , dar în cazul în care particulele au dimensiuni peste 2,5 mm este necesar o greutate
a probei de 20 kg. Pentru efectuarea analizelor chimice greutatea variaza intre 10 g şi 1 kg.
Greutatea minim a probei este influen at de omogenitatea materialului, dimensiunile particulelor,
con inutul în elementele analizate, diferen ele dintre greut ile specifice şi durit ile componentelor
minerale ale solului.

Etapa de precondi ionare chimic

În cadrul acestei etape substan a a c rei concentra iile trebuie m surat este adus , prin
intermediul uneia sau mai multor reac ii chimice, în stadiul în care concentra ia ei poate fi m surat
cu una din metodele de m surare ce va fi descris mai jos, sau cu altele descrise de literatura de
specialitate.

X + c1A1 ⇒ d1Y1 + e1B1

Y1 + c 2 A 2 ⇒ d 2 Y2 + e 2 B 2
.....
Yn −1 + c n A n ⇒ d n Yn + e n B n

Dac , de exemplu, substan a X a c rei concentra ie trebuie m surat prin metoda

spectrometric nu are o absorb ie semnificativ în domeniul de lungimi de und disponibil, atunci,
printr-o succesiune de reac ii chimice, este transformat în substan a Yn a c rei concentra ie poate fi
m surat cu uşurin în domeniul de lungimi de und care ne este disponibil. Folosind rela iile
dintre coeficien ii stoichiometrici ci, di şi ei, determin m şi concentra ia substan ei X. Aceast
metod se aplic în multe din m sur torile poluan ilor solului pentru c m surarea concentra iilor
substan elor aflate în solu ie este mai uşoar decât cea a substan elor aflate în stare solid . De
asemenea, ea este folosit în multe situa ii pentru identific ri de tip sau chiar de concentra ii, în
cazul reac iilor care dau naştere la precipitate. La pregatirea probelor se urm reşte sf râmarea,
omogenizarea şi reducerea probei. Sf râmarea materialului se face prin utilizarea de concasoare,
granulatoare, valturi, mori (cu bile sau bare), dezintegratoare, mojare. Fiecare aparat este capabil sa
realizeze o anumit granula ie a materialului. În final pentru analiza chimic probele solide trebuie
s aibe o dimensiune a particulelor sub 0,074 mm
 76

O metod foarte des utilizat ca precondi ionare pentru analiza poluan ilor solului este
metoda „digestiei”, fenomen ce implic descompunerea biochimic a materiei organice, prin
diferite procese fizice şi chimice, în urma c rora poluan ii organici sunt par ial gazifica i, lichefia i
şi mineraliza i.

4.1. M surarea concentra iilor cu metoda absorb iei radia iei electromagnetice în substan
Când o radia ie luminoas monocromatic cu lungimea de und λ trece printr-o substan aflat în
forma de agregare solid , lichid sau gazoas , intensitatea radia iei transmise prin proba de
substan este dat de legea Bouger – Lambert – Beer:

I trans (λ ) = I 0 (λ ) − I refl (λ ) − I abs (λ )

I refl = R (λ )I 0 (λ )
unde

este intensitatea radia iei reflectate pe proba de substan , iar

I abs (λ ) = I 0 (λ )e − α(λ )× w × C(λ )× V

este intensitatea radia iei absorbite în prob . R(λ) este coeficientul de reflexie, α(λ) este coeficientul
de absorb ie, w este grosimea probei de substan , V este volumul acesteia, iar C(λ) este
concentra ia substan ei care absoarbe radia ia de lungime de und λ. În toate rela iile de mai sus

[ ]
I0(λ) este intensitatea radia iei incidente. Înlocuind în prima rela ie ob inem

I trans (λ ) = I 0 (λ )1 − R (λ ) − e − α (λ )xC(λ )V

din care se poate ob ine expresia concentra iei:

I (λ )[1 − R (λ )] − I trans (λ )
C(λ ) = −
α(λ ) ⋅ w ⋅ V I 0 (λ )
1
ln 0

Din aceast ultim rela ie se poate trage concluzia c , pentru o substan care are absorb ie la
lungimea de und λ, exist o rela ie biunivoc între concentra ia acesteia şi raportul dintre
intensitatea radia iei transmise Itrans(λ) şi a celei incidente I0(λ). În Fig. 4.1 este prezentat
configura ia unui spectrometru. Lumina alb emis de un bec cu incandescen este trimis , prin
intermediul unui sistem de oglinzi, pe o prism triunghiular care o descompune în radia ii
monocromatice.
 77

Fig. 4.1 – Schema de principiu a spectrofotometrului

O fant mobil selecteaz radia ia de lungime de und dorit , care este trimis pe prob , unde este
absorbit de proba a c rei concentra ie trebuie m surat . Radia ia transmis este m surat de un
fotodetector situat dup prob şi este legat de concentra ia probei aşa cum arat ultima rela ie de
mai sus. O alt variant a acestei metode este metoda colorimetric în care prisma este înlocuit cu
un filtru de culoare, p strându-se schema optic şi electric .

4.2. M surarea concentra iilor cu spectroscopia FTIR (Fourier Transform Infrared

Radiation)
Spectroscopia FTIR este o metod de m sur analog spectrometriei de absorb ie. Diferen a const
din faptul c spectrometrele FTIR nu folosesc un monocromator (care este scump) pentru ob inerea
radia iei monocromatice din spectrometru, ci radia ia IR trece printr-un interferometru.
Interferometrul este un sistem de m sur în care radia ia incident este desp r it în dou ramuri,
care se recompun dând naştere la o figur de interferen . În cazul spectrometrului FTIR, o ramur
este cea etalon şi cealalt este cea care trece prin prob . La recombinare rezult o interferogram , cu
o lungime de und dat , ce poate fi variat pe un anumit spectru, ca şi în cazul monocromatorului.
Semnalul emis dup trecerea prin interferometru este absorbit propor ional cu concentra ia de
substan poluant existent . Deci spectrometrele FTIR se pot m sura şi concentra iile substan elor.
Spectrometrele FTIR sunt mai larg r spândite deoarece sunt mai uşor de construit şi sunt mai
ieftine. Concentra ia de oxizi de carbon şi de azot se pot m sura cu un spectrometru FTIR.

4.3. M surarea concentra iilor cu spectroscopia de emisie

Spectrometrele cu emisie (AES – Atomic Emission Spectroscopy) utilizeaz toate tipurile de emisie
ce rezult prin excitarea atomic : fluxuri de electroni, raze X, fotoni. Spectrele cu emisie optic
 78

(OES – optical emission) detecteaz radia ia optic în domeniul UV - VIS - IR. Ele utilizeaz
detectoare sensibile în aceste domenii de lungimi de und .
Spectrometrele cu emisie atomic şi cu emisie optic determin concentra ia unui poluant printr-o
m sur toare cantitativ a emisiei radia iei de c tre atomii excita i. Atomii din analit sunt aspira i
într-o regiune de excitare, unde sunt dizolva i, evapora i şi atomiza i în flac r , desc rcare electric
sau plasm (se utilizeaz în mod special la substan e care au un singur atom în molecul , cum ar fi
metalele). Sursele de atomizare se g sesc la temperaturi ridicate, având suficient energie pentru a
excita atomii la nivele mai înalte. Atomii revin pe nivelele inferioare cu emisie de lumin . Deoarece
tranzi iile au loc între nivele distincte de energie, peak - urile din spectru sunt înguste. Deoarece
peak - urile pot fi foarte apropiate, sunt necesare spectrometre de rezolu ie înalt . To i atomii din
eşantion sunt excita i simultan, ei pot fi detecta i simultan de c tre un policromator cu mai mul i
detectori. Aceast caracteristic de a detecta simultan mai multe elemente reprezint un avantaj
major al spectrometriei de emisie fa de spectrometria de absorb ie.

4.4. M surarea concentra iilor folosind efectul de chemiluminescen

Fenomenul de chemiluminescen se bazeaz pe detectarea spectrului de emisie a unui compus
excitat, care rezult într-o reac ie chimic . De exemplu oxizii de azot în reac ia cu ozonul sunt
excita i şi revin la starea stabil cu emitere de radia ie:
NO + O3 →NO2* + O2
NO2* → NO2 + hν
Acest fenomen se numeşte chemiluminescen . În interiorul detectorului pe baz de
chemiluminescen aerul poluat se amestec cu ozon într-o incint de m sur de volum cunoscut.
Intensitatea radia iei emise se m soar cu un fotomultiplicator şi este propor ional cu cantitatea de
poluant (în cazul descris mai sus, NO). O alt reac ie este utilizat pentru a determina cantitatea de
dioxid de azot din aerul existent în incinta de m sur .
O alt metod pe baz de chemiluminescen se utilizeaz pentru determinarea concentra iei
de ozon în atmosfer . Se utilizeaz reac ia ozonului cu rodamina B, absorbit pe o suprafa activat
de gel siliconic sau cu etilena. Din reac ie rezult impulsuri de radia ie care sunt detectate şi
num rate de un fotomultiplicator. Concentra ia de ozon rezult prin compararea num rului de
impulsuri astfel rezultate, cu num rul de impulsuri ce rezult dintr-o reac ie analog în care este
m surat o prob cu concentra ie cunoscut de ozon. Pe baza efectului de chemiluminescen au
fost realizate şi spectrometre cu acurate e deosebit .
 79

4.5. M surarea concentra iilor cu spectroscopia de mas

Spectrometria de mas se bazeaz pe deflec ia ionilor într-un câmp magnetic. Pentru a fi deflecta i,
atomii trebuie s fie ioniza i. Prima etap a metodei este ionizarea atomilor, în sensul c se extrag
electroni de pe ultimul strat atomic, iar ionii rezulta i sunt pozitivi. A doua etap a metodei este
accelerarea atomilor în câmpul magnetic, astfel încât to i atomii cap t aceeaşi energie cinetic . A
treia etap este cea de deflectare a atomilor, în câmp magnetic, în func ie de masa lor (cu cât sunt
mai uşori, cu atât deflec ia lor este mai mare). De asemenea deflec ia depinde de num rul de sarcini
pozitive ale ionului, adic de num rul de electroni ce au fost extraşi prin ionizare. Cu cât un ion are
sarcin electric mai mare (deci cu cât unui atom i s-au extras mai mul i electroni), cu atât deflec ia
este mai mare. Etapa a patra este cea de detec ie a ionilor. În fig. 4.2 este dat schema func ional a
spectrometrului de mas . Elementele componente ale spectrometrului trebuie s îndeplineasc
urm toarele condi ii:
- ionii trebuie s fie deflecta i în vid, pentru
a evita ciocnirile cu moleculele de aer;
- pentru ionizare se utilizeaz o camer
de ionizare (Fig. 4.3) ce include o bobin
înc lzit electric, o trap pentru electroni şi
un deflector de ioni;
Din bobin rezult un flux de electroni care
bombardeaz eşantionul de m sur în stare
gazoas , fenomen ce duce la ionizarea probei;
camera de ionizare este la o tensiune de Fig. 4.2 - Schema func ional a spectrometrului de mas

10000 V, astfel încât to i ionii pozitivi s fie respinşi prin trei fante metalice, din care ultima este la
o tensiune de 0 V; prin trecerea ionilor prin câmpul electric astfel creat (de mare intensitate) ionii
sunt accelera i; deflec ia depinde de masa ionilor şi sarcina lor. Aceasta înseamn c deflec ia
depinde de raportul mas /sarcin (m/z); numai fluxul principal de ioni trece prin sistem, restul se
lovesc de peretele metalic al sistemului, se neutralizeaz şi sunt extraşi de pompa de vid; deflec ia
depinde de intensitatea câmpului magnetic, care poate fi variat din exterior; pentru un anumit câmp
magnetic numai ionii cu un anumit raport m/z este m surat de detector. Acesta este calibrat în
func ie de o mas m/z standard, care este cea a izotopului 12C (adic numai acest izotop m soar pe
scala aceasta exact num rul 12, ceilal i ioni primind numere propor ionale, în func ie de raportul lor
m/z, raportat la acela al izotopului 12
C;caracteristicile spectrale au pe abscis raportul m/z şi pe
ordonat cantitatea de ioni corespunz tor acestui raport (Fig.4.4).
 80

Fig. 4.3 - Schema camerei de ionizare Fig.4.4 - Spectre ob inute la spectrometrul de mas

Astfel se poate detecta cu spectrometrul de mas tipul de substan cunoscând raportul m/z, care se
citeşte pe abscis ) şi cantitatea (concentra ia acelei substan e) care se citeşte pe ordonat .

4.6. M surarea concentra iilor cu metoda absorb iei atomice (AAS –Atomic Absorption
Spectroscopy)
Se utilizeaz în mod special pentru substan e mono-element, ca metale şi metaloizii. Principiul
metodei se bazeaz pe varia ia energiei în stare atomic a analitului (substan a de m surat). Analitul
este adus în faz gazoas prin evaporare şi disociat în elementele de baz . Atomizarea se efectueaz
prin trecerea printr-un furnal sau flac r .

Fig. 4.5 - Schema de principiu a spectrometriei cu absorb ie atomic

O lamp cu tub catodic emite o radia ie care este absorbit în mod specific de elementul de m surat.
Atomii neioniza i absorb energie şi devin excita i prin trecerea la o stare energetic superioar . Un
detector m soar cantitatea de energie absorbit de eşantionul de m surat. Aceast energie este
propor ional cu num rul de atomi din eşantionul de m sur . Determinarea concentra iei de poluant
 81

se ob ine pe baza unor curbe de calibrare, de obicei printr-un software specific. Metoda este foarte
precis deoarece la o surs de radia ie monocromatic dat se excit un singur element.

4.7 M surarea concentra iilor pe baza spectrometriei cu emisie optic datorat cuplajului
inductiv în plasm (ICP – OES, Inductively Coupled Plasma - Emission Spectrometry
Principle)
Metoda de m sur se bazeaz pe emisia radia iei de c tre elementul excitat în plasm , emisie ce
este caracteristic elementului respectiv. Plasma este creat în argon, iar energia care este cedat
atomilor este generat de o bobin cuplat inductiv. Spectrul de emisie al atomilor excita i este
caracteristic elementului care este analizat. Pentru determinarea lungimii de und se utilizeaz o
re ea de difrac ie sau o prism . Intensitatea radia iei emise este propor ional cu num rul de atomi
excita i, deci cu concentra ia elementului analizat.
Tabel 4.1 - Elementele detectate cu spectrometrul ICP-OES
Rezult c metoda este atât o metod Element/ Lungime de Limita de detec ie (µg/L)
und (nm)
calitativ , cât şi cantitativ . Metoda este Ag 328.068 0.7
Al 167.019 0.5
scump , deoarece pentru a crea plasma se As 188.980 5
Ba 455.403 0.2
utilizeaz tensiuni şi frecven e ridicate, astfel Be 313.042 0.07
Cd 214.439 0.4
încât temperatura argonului ajunge la 5000 – Co 238.892 1
Cr 205.560 1
10000 K, fa de temperaturile de la Fe 238.204 1.7
K 766.491 1.5
spectrometrul de absorb ie care sunt de 2000 Li 670.783 0.4
Mg 279.553 0.1
– 3000 K. De asemenea sistemul optic trebuie Mn 257.610 0.2
Mo 202.032 2
s fie performant, re elele de difrac ie fiind Ni 231.604 2.5
Pb 220.353 6
special proiectate pentru a ob ine o Sb 206.834 5
Se 196.026 10
sensibilitate ridicat (unele spectrometre ICP- Sr 407.771 0.1
Ti 336.122 0.5
OES permit analiza cu o limit de detec ie de Tl 190.794 9
V 292.401 1
10 ppb, sau mai pu in). Pentru a putea detecta Zn 213.857 0.5

un spectru de emisie cât mai larg (mai multe elemente, în acelaşi timp) se utilizeaz detectoare de
tip CCD. În Tabelul 4.1 sunt date unele din elementele ce pot fi detectate, lungimea de und pe care
o emit şi rezolu ia cu care sunt m surate cu un spectrometru ICP – OES. Rezult c substan ele
detectate sunt substan e care pot fi g site în ap şi sol, mai pu in în aer. Este cunoscut şi cu numele
de ICP – AES (Inductively coupled plasma atomic emission spectroscopy)
 82

4.8. M surarea concentra iilor pe baza spectrometriei de mas , utilizând cuplajul inductiv în
plasm (ICP – MS, Inductively Coupled Plasma - Mass Spectrometry)
Ca şi în cazul spectrometriei ICP – OES, eşantionul de m sur este introdus într-o plasm de
argon. Spre deosebire de aceast metod , se utilizeaz m surarea ionilor rezulta i prin excitare şi nu
radia ia emis de aceştia (radia ie care nu trebuie s ajung la detector, ea fiind o surs de zgomot).
Ionii rezulta i în plasm sunt direc iona i c tre un spectrometru de mas printr-o regiune de
interfa , unde este vid (1 – 2 torr): Aceast regiune este partea cea mai sensibil a aparatului,
deoarece face interfa a dintre zona în care s-au produs ionii (în plasm ), regiune aflat la presiunea
ambiant (760 torr) şi interiorul spectrometrului de mas aflat în vid înalt (10-6 torr). În aceast zon
trebuie izolat fasciculul de ioni de câmpul produs de bobina care creeaz plasma, în caz contrar ar
putea ap rea ioni secundari prin efectul de desc rcare secundar . Produc torii de spectrometre ICP
– MS utilizeaz diverse metode de a anula acest efect, cel mai simplu fiind conectarea la mas a
bobinei.
Acest tip de spectrometre poate fi utilizat la analiza poluan ilor aerului, pentru pulberi în
suspensie.

4.9. M surarea concentra iilor cu metoda m sur rii conductivit ii electrice

a. Senzorii cu semiconductori
Senzorii utiliza i sunt realiza i pe un semiconductor stabil chimic (SnO2), f r metale intersti iale,
nu are modific ri cristalografice pân la temperaturi aproape de punctul de topire (func ioneaz la
sute de grade Celsius). M rimea ce variaz cu concentra ia de gaz este rezisten a (conductivitatea)
intern . Varia ia acesteia are loc pe mai multe decade. În atmosfera oxidant , la temperaturi mai
mari de 200o C, se chemoabsoarbe pe suprafa oxigen, astfel încât, în zonele de suprafa apare o
rezisten mai mare decât în volum. Apar, deci, zone conductoare, izolate unele de altele, prin
structuri foarte rezistive. Prezen a unui gaz reduc tor la suprafa a semiconductorului, determin o
reac ie chimic între acest gaz şi oxigenul chemoabsorbit pe st rile de suprafa , reac ie care are loc
cu eliberare de purt tori electrici, ceea ce face ca rezisten a stratului semiconductor s scad . Rela ia
care se stabileşte în aceast situa ie este o rela ie de dependen neliniar între rezisten a stratului
semiconductor şi concentra ia gazului incident pe suprafa a senzorului. Dup îndep rtarea gazului
reduc tor de la suprafa a semiconductorului, rezisten a acestuia revine la valoarea ini ial datorit
recombin rii purt torilor. Senzorii func ioneaz la temperaturi de 100 - 400 oC, aceast temperatur
fiind asigurat prin existen a unui filament de înc lzire în imediata vecin tate a cipului
semiconductor. Curba de calibrare a unui senzor cu SnO2 este o rela ie de tipul Rs/Ro=f(c), în care
 83

Rs este rezisten a senzorului în prezen a gazului reduc tor, iar Ro este rezisten a etalon a senzorului
într-un punct de concentra ie dat (C0).
Senzorii cu semiconductori au urm toarele avantaje, datorit c rora pot fi utiliza i în sisteme
cu m sur toare continu , în timp real şi cu cuplare la microntroler sau computer:
1. Pot fi microminiaturiza i şi dispuşi în matrici de senzori;
2. Au dimensiuni de gabarit reduse, chiar dac nu sunt microminiaturiza i;
3. Suport temperaturi ridicate;
4. Incluşi în module pot fi cupla i la computer sau microcontroller;
5. Pot detecta foarte multe tipuri de gaze;
6. Au timpi de r spuns mici;
7. Sunt ieftini.
Senzorii cu semiconductori prezint îns şi dezavantaje ce trebuie compensate în sistem:
1. Au caracteristici neliniare (dar, dup ce sunt calibra i, aceast caracteristic se compenseaz soft);
2. Sunt sensibili la temperatur şi umiditate (se compenseaz prin includerea unui termistor în
schema de polarizare şi prin soft);
3. Anumi i senzori sunt sensibili la mai multe gaze (se compenseaz cu matrici de senzori şi soft).
b. Senzori electrochimici
Senzorii electrochimici sunt cei mai larg folosi i
senzori comerciali.
Un senzor electrochimic (Fig. 4.6) include o
celul electrochimic , format din doi electrozi şi
un electrolit. Gazul p trunde în incint printr-o
membran , este absorbit în filmul de electrolit, Fig. 4.6 - Schema de principiu a senzorului electrochimic

pe suprafa a electrodului de lucru, unde produce o reac ie redox. Electrodul de lucru poate fi anod
sau catod, dup tipul reac iei (de oxidare sau reducere). La electrodul de num rare se produce o
reac ie complementar , astfel încât rezult un curent exterior I de forma:
I=nFaDC/δ ,
unde n - num rul de electroni pe mol de gaz
F - constanta Faraday
a - aria electrodului de lucru
D - coeficientul de difuzie al gazului
C - concentra ia gazului (mol)
δ - grosimea stratului de difuzie
 84

Se observ c acest curent este propor ional cu concentra ia de gaz incident C, deci senzorul
electrochimic are o caracteristic liniar m rime de ieşire (curent electric) - concentra ie de m sur .
Constanta de propor ionalitate (care d sensibilitatea senzorului) depinde de parametrii interni ai
senzorului şi de tipul de gaz. Selectivitatea senzorilor se ob ine prin schimbarea electrolitului, a
electrodului de lucru şi a catalizatorului introdus în electrolit. Senzorii cu celul electrochimic sunt
destina i a sesiza multiple substan e gazoase, printre care: oxigen, clor, hidrogen sulfurat, ozon,
brom, compuşi ai azotului, amoniac, oxid de carbon s.a. Senzorii electrochimici sunt foarte
selectivi, sunt liniari, sunt relativ ieftini, dar trebuie înlocui i periodic. Datorit pre ului sc zut pot fi
utiliza i mai mul i senzori într-un sistem. Senzorii electrochimici pot fi de difuzie (gazul difuzeaz
printr-o membran ) sau cu aspira ie, cu ajutorul unei pompe.
c. M surarea conductivit ii unei solu ii
Prezen a substan ei poluante în solu ie determin realizarea unor reac ii chimice de tip redox
care determin , la rândul ei, crearea sau distrugerea de electroni liberi, realizându-se, deci, varia ia
conductivit ii electrice a probei. Pentru m surarea conductivit ii unei solu ii se utilizeaz o
metod spectrometric şi patru electrozi. În majoritatea cazurilor electrozii sunt cilindrici şi aranja i
concentrici, din platin , pentru a ob ine o sond imersibil fiabil . Un curent alternativ se aplic
perechii exterioare de electrozi şi se m soar poten ialul dintre electrozii centrali. Pentru calibrare
se m soar electroli i cu conductivitate cunoscut . Principal restric ie a metodei este legat de
cantitatea de substan a probei din cauza dimensiunii sondei.

4.10 Metoda de m surare a concentra iilor folosind cromatografia din faz gazoas
Gaz cromatograful este un instrument de analiz chimic ce poate descompune substan ele chimice
şi analiza componentele acesteia (Fig 4.7).

Fig. 4.7 - Schema de principiu a gaz cromatografului

Gaz cromatograful include o coloan care este un capilar sau un „pachet” de capilare formate din
substan e care pot adsorbi în mod selectiv compuşii ce trebuie m sura i, prin care componentele
substan ei de analizat sunt purtate de un flux de gaz (faza mobil , un gaz inert de obicei), cu viteze
 85

diferite (elu ie). Acest fenomen se datoreaz adsorb iei diferitelor componente ale probei, în mod
selectiv, într-o substan depus pe pere ii coloanei sau în interiorul acesteia. Astfel componentele
probei ajung la cap tul coloanei în momente de timp diferite, timpi de „reten ie” (func ie de viteza
de deplasare prin coloan , care este dependent de tipul componentei probei). Un detector este
utilizat pentru sesizarea momentului la care moleculele ajung la cap tul coloanei, cât şi pentru
m surarea cantit ii de substan care atinge cap tul coloanei, pentru fiecare specie în parte.
Detectoarele utilizate în gaz cromatografe sunt cu ionizare în flac r , emisie atomic , captur de
electroni, fotoionizare, spectroscopie cu chemiluminescen , ş.a. Detectorul poate fi un detector cu
flac r (FID – flame ionization detector), ob inut prin arderea hidrogenului în aer, caz în care
moleculele de hidrocarburi sunt ionizate, iar m sur toarea eviden eaz curentul electric astfel
format. Se poate utiliza un detector al conductivit ii termice a gazului rezultant, raportat la gazul
purt tor (detector TCD - thermal conductivity detector). Gaz cromatograful cu captur de electroni
utilizeaz un emi tor de radia ie beta (electroni) pentru a ioniza moleculele. Un alt tip de
m sur toare se bazeaz pe spectrometrul de mas . Detectorii cu emisie atomic determin simultan
emisiile atomice a mai multor elemente. Când fluxul de particule iese din coloan , este introdus
într-o cavitate unde plasma este indus de un sistem de microunde. Componentele sunt separate, iar
atomii sunt excita i de energia plasmei. Particulele excitate emit radia ii luminoase care sunt
detectate de o matrice de fotodiode (practic gaz cromatograful este cuplat la un spectrometru cu
emisie optic datorat cuplajului inductiv în plasm ). Gaz cromatograful se utilizeaz atât pentru
detectarea cantitativ , cât şi cantitativ a componentelor unui amestec (respectiv a aerului, apei sau
eşantioane de sol cu poluan i). Trebuie precizat c temperatura coloanei este un parametru
important, deoarece viteza de deplasare a substan elor depinde de temperatur . Temperaturi sc zute
asigur o selectivitate m rit , dar pot conduce la timpi foarte lungi de deplasare prin coloan . Se
poate monitoriza aceast temperatur , pentru a o varia în timpul m sur torii.

4.11. Cromatografia lichidă de înaltă performanţă (HPLC - High performance liquid

chromatographs)
HPLC utilizeaz o faz lichid pentru a separa componentele din amestec (eşantioane de aer, ap ,
sol cu poluan i). Componentele curg printr-o coloan şi ajung la detector unde se genereaz o
cromatogram . Pompe de presiune ridicat sunt utilizate pentru a for a solven ii s treac prin
straturi succesive de materiale adsorbante. Principiul de func ionare este acelaşi ca al gaz
cromatografului, realizarea tehnologic difer îns foarte mult. Substan a de analizat este purtat de
un lichid, de obicei ap sau solven i organici. Fiecare component este adsorbit în straturile coloanei
cu timpi de reten ie diferi i, ei ajungând la detector în momente de timp diferite. Ca şi în cazul gaz
 86

cromatografului exist o faz sta ionar (straturile de adsorb ie) şi una mobil (fluxul lichid). Primul
cromatograf cu lichid a fost cromatograful cu parti ie (cromatografia cu hârtie adsorbant ,
cromatografia pe straturi sub iri) pentru care Archer John Porter Martin şi Richard Laurence
Millington Synge au primit premiul Nobel în anul 1952. A fost folosit pentru separarea acizilor,
bazelor şi solu iilor neutre simultan, pe baza diferen elor polare. În fig. 4.8 este prezentat schema
de principiu a unui cromatograf cu faz lichid , iar p r ile componente sunt: 1. rezervorul
solventului, 2. zona de degazare, 3. valv , 4. vas de amestecare pentru furnizarea fazei mobil , 5.
pomp de presiune înalt , 6. valv de comutare în pozi ia “inject”, 6’. valv de comutare în pozi ia
“înc rcare”, 7. bucla de injectare a eşantionare, 8. coloana de gard , 9. column analitic , 10.
detector, 11. sistem de achizi ie a datelor, 12. colector al reziduurilor

Fig. 4.8 - Schema de principiu a cromatografului cu faz lichid de înalt performan

La ora actual se utilizeaz tehnologii mult mai avansate, cromatografia cu adsorb ie (care se
bazeaz pe viteze diferite deoarece for ele de adsorb ie sunt mai puternice pentru anali ii polariza i)
care permite izolarea izomerilor structurali, cromatografia de deplasare (acest tip de cromatografie
este foarte diferit de celelalte, deoarece se ob in grupuri de particule şi nu maxime de tip Gauss, iar
viteza diferit a componentelor se bazeaz pe nelinearitatea solventului organic şi pe pompe cu
gradient de presiune). Ca detectori se utilizeaz detectori în UV, care m soar abilitatea
eşantionului de a absorbi radia ia de mai multe lungimi de und ; detectori cu împr ştierea luminii
utilizeaz detectarea pic turilor de diferite componente într-o celul de împr ştiere a radia iei;
detectorii electrochimici m soar diferen a de poten ial rezultat datorat reac iei de oxidare /
reducere a unui analit la un electrod corespunz tor; detectorii radiochimici utilizeaz tritiul sau
carbon-14 pentru a detecta fluorescen a asociat cu ionizarea cu particule beta; detectorii cu
spectrometre de mas ionizeaz eşantioanele rezultate din coloan şi apoi utilizeaz un analizor de
mas pentru detectarea fluxului; detectorii cu rezonan magnetic iradiaz nucleele între polii unui
magnet puternic, iar fiecare atom produce un spectru specific compozi iei sale; detectorii cu
refrac ie m soar varia ia indexului de refrac ie a fluxului ce trece printr-o celul de curgere: al i
 87

detectori m soar fluorescen a care rezult prin excitarea compuşilor cu o radia ie de energie
ridicat (lungimi de und mai mici) şi emisia unei radia ie de lungime specific pentru componentul
respectiv, de energie mai sc zut (lungimi de und mai mari).

4.12. Detectori cu fotoionizare (PID-Photoionization Detector)

Detectorii cu fotoionizare opereaz prin trecerea probei de aer printre doi electrozi metalici înc rca i
electric într-o regiune vidat iradiat cu radia ie ultraviolet care ionizeaz moleculele speciilor din
prob . Electrodul negativ colecteaz ionii pozitivi generând un curent electric ce este m surat de un
circuit electronic de tip electrometric. Curentul m surat poate fi legat de concentra ia speciilor
prezente în proba de aer. Detectorii cu fotoionizare tipici m soar substan ele volatile (VOC) în
domeniul de concentra ii de la 1 ppb la 10000 ppm.

4.13. M surarea concentra iilor prin analiza gravimetric

Metodele de m sur care utilizeaz metoda gravimetric sunt destinate m sur rii particulelor în
suspensie, PM10 şi PM2.5. Metoda const în m surarea greut ii unei probe, rezultate dup filtrare,
a unui precipitat uscat. Ca filtru se utilizeaz un recipient vidat de capacitate ridicat , prin care se
trece aerul poluat (cu constituen ii pe care vrem s -i m sur m) printr-un filtru sau o substan
absorbant . Substan a (sau substan ele) re inute pe filtre sunt ulterior analizate în laborator din punct
de vedere al cantit ii (masei) şi compozi iei chimice. Cantitatea de substan e din volumul dat de aer
este propor ional cu diferen a dintre masa filtrului prin care a trecut aerul şi masa unui filtru curat.
Analiza chimic a substan elor astfel colectate se poate face prin spectrometrie atomic (AAS),
spectrometrie cu plasm cuplat inductiv (ICP) sau spectroscopie bazat pe fluorescen indus de
radia ia X (XRF). Substan a care este depus pe filtre poate fi extras printr-o reac ie chimic
specific acelei substan e.

4.14. M sur tori de pH

pH-ul este parametrul ce caracterizeaz o solu ie din punctul de vedere al acidit ii, respectiv
bazicit ii sale. pH-ul nu se poate m sura în cazul substan elor pure. Într-o solu ie unul dintre
componen i este în concentra ie mult mai mare decât cel lalt. Cel mai des utilizat solvent este apa,
dar mai exist mul i al i solven i, care sunt utiliza i pentru a forma solu ii cu un num r finit de
substan e (de ex. acidul acetic, utilizat ca solvent pentru baze, sau alcoolii utiliza i ca solven i pentru
acizi). Apa reac ioneaz atât cu acizii cât şi cu bazele, deci se comport ca un acid în prezen a unei
baze şi ca o baz în prezen a unui acid. Substan ele acide au tendin a de a pierde un proton, iar
substan ele bazice au tendin a de a lega un proton. În solu ie apoas protonii se leag de câte o
 88

molecul de ap , sub forma de ioni de hidroniu. Se numeşte grad de ionizare frac iunea din num rul
total de molecule de acid sau de baz ionizate în solu ie. În solu ii diluate, acizii tari pot fi
considera i complet ioniza i. Bazele reac ioneaz cu apa, dând ioni de hidroxil (HO-), apa
reac ionând ca un acid slab. Este practic s se exprime concentra ia ionilor de hidroniu dintr-o
solu ie apoas în form logaritmic . Se numeşte exponent al concentra iilor ionilor de hidroniu sau
pH, logaritmul cu semn schimbat al concentra iei ionilor de hidroniu din solu ie:

pH = − log c H + = log
1
cH +
O pil electric este o surs care genereaz curent electric, respectiv tensiune electric , printr-un
proces la care particip un electrolit (solu ie în care transportul electricit ii este efectuat prin
transportul ionilor). Într-o pil electric exist 2 electrozi, forma i dintr-un conductor metalic,
scufunda i într-un electrolit. La suprafa a de contact dintre fiecare dintre cei doi electrozi şi
electrolit se stabileşte o diferen de poten ial, numit poten ial de electrod. Tensiunea
electromotoare (Eel) a pilei este egal cu suma poten ialelor de electrod. Tensiunea electromotoare
este dat de ecua ia lui Nernst (Neniţescu, C.D., 1972):
Eel = Eel0 + RT/nF x pH= Eel0 + C x pH
Semnifica ia m rimilor din rela iile anterioare este:
Eel0 - tensiune electromotoare de referin
R - constanta gazelor perfecte
T - temperatura absolut
n - num rul de ioni
F - constanta lui Faraday
pH - caracteristic electrolitului din pil
C= RT/nF - constanta caracteristic pilei
Rezult c se poate utiliza o pil electric pentru m surarea pH-ului. O astfel de pil devine un
electrod de m sur . Pentru a elimina m rimile necunoscute din rela ia anterioar se înseriaz o pil
electric a c rei parametrii sunt cunoscu i (Eel , Eel0 şi pH) cu o pil electric utilizat pentru
m surarea pH-ului necunoscut al unei solu ii date. Înserierea se efectueaz astfel încât cele dou
tensiuni electromotoare s se scad . Cele dou pile se introduc în aceeaşi sond de m sur . Sondele
de m sur care con in o singur pil de m sur se numesc sonde cu o singur jonc iune, iar cele cu
dou pile - sonde cu dubl jonc iune. Pila cu parametrii cunoscu i se numeşte celul de referin , iar
cea introdus în solu ia cu pH necunoscut - celul de m sur . Sonda de m sur utilizat în lucrare
este una cu dubl jonc iune. Tensiunea la bornele celor dou pile înseriate, EAB, va fi dat de rela ia:
 89

E AB = E el 0 ref − E el 0 + C ref × pH ref - C × pH = A + B × pH

A = E el 0 ref − E el 0 + C ref × pH ref

B = −C × pH
unde Eel0, Cref şi pHref sunt parametrii celulei de referin , iar Eel, C şi pH sunt parametrii celulei de
m sur . Se observ c rela ia dintre tensiunea m surat şi pH este liniar , deci la calibrare sunt
necesare cel pu in dou puncte în planul pH - tensiune. Panta (SLP) este caracteristic fiec rui
electrod de m sur . Se poate da panta celulei de m sur în func ie de cea a celulei de referin , în
unit i relative (%). Principal restric ie a metodei este legat de cantitatea de substan a probei din
cauza dimensiunii sondei.

4.15. M surarea turbidit ii

Aceast metod este folosit pentru m surarea cantit ii de suspensii solide în ap . Principiul
metodei este prezentat în Fig. 4.9. Radia ia luminoas emis de un bec cu incandescen ajunge,
prin intermediul unui sistem de lentile convergente, pe proba în care se afl suspensia solid în ap .
Radia ia incident este împr ştiat de particulele de praf din prob . Doi fotodetectori m soar
radia ia transmis prin prob , respectiv radia ia împr ştiat la 90o de praful din ap . Raportul acestor
dou intensit i este legat de concentra ia particulelor de praf aflate în suspensie în prob .

Fig. 4.9 – Schema de principiu a turbidimetrului

4.16. M surarea conductivit ii termice

Pentru m surarea conductivit ii gazelor, metoda de m sur se bazeaz pe fenomenul de
r cire a gazului ce trece peste o bobin înc lzit . Pentru a putea m sura o varia ie mic a rezisten ei
bobinei se foloseşte o punte Wheatsone.
Conductivitatea în medii lichide depinde de num rul de ioni de substan din lichid. Aceştia
la rândul lor sunt o m sur substan elor dizolvate în acel lichid, deoarece apa foarte pur are
conductivitate mic . Pe de alt parte num rul de atomi ionza i depinde de temperatur . În general
aparatele care m soar conductivitatea în ap m soar şi temperatura, pentru a ob ine, pe baza unui
 90

soft dedicat, o m sur a purit ii apei. Exist aparate care m soar substan ele solide dizolvate în
ap . De multe ori se m soar conductivitatea, temperatura şi substan ele dizolvate (TDS – Total
Dissolved Solids) cu acelaşi aparat. Majoritatea particulelor coloidale contribuie la m surarea TDS-
ului. Parametrii unui conductivimetru al apei sunt: domeniul de conductivitate, acurate ea de m sur
şi domeniul de temperaturi de m sur .

4.17. M surarea oxigenului dizolvat

M surarea oxigenului dizolvat în ap (Dissolved oxygen – DO) se poate efectua cu trei
metode: titrare Winkler, electrod de membran şi prin luminescen (LDO – luminescence
dissolved oxygen). Primele metode sunt metode mai vechi, iar metoda LDO are mai multe avantaje
în raport cu acestea: nu are interferen e chimice, nu necesit mentenan şi este foarte pu in
influen at de fluxul de ap ce curge prin senzor. LDO ofer o acurate e deosebit şi precizie
sporit .
Senzorul m soar atenuarea unui colorant luminescent inclus într-o capsul de plastic,
permeabil pentru oxigen. Permeabilitatea este asigurat de existen a unei acoperiri cu polistiren.
Colorantul luminescent (un luminofor bazat pe platin sau ruteniu) este excitat de un impuls
luminos emis de un LED albastru. Când materialul luminescent revine la starea de baz emite o
radia ie roşie. Un detector pus în vecin tatea capsulei m soar radia ia roşie emis prin
luminescen .

Fig. 4.10 - Principiul de func ionare al senzorului LDO

Cu cât este mai mare luminescen a, cu atât este mai pu in oxigen. Aceast metod are o variant de
mare acurate e: în loc s se m soare intensitatea luminii roşii emise se m soar timpul dintre emisia
radia iei albastre şi emisia radia iei roşii. Cu cât este mai mult oxigen dizolvat în ap , cu atât acest
timp este mai scurt. Între dou pulsuri de lumin albastr este emis (de alt LED) un impuls de
lumin roşie ce este utilizat ca referin . Senzorul trebuie calibrat înainte de utilizare, de exemplu cu
o titrare Winkler.
 91

CAPITOLUL 5 _____________________________________________
APARATE ŞI ECHIPAMENTE DE M SURARE A PARAMETRILOR DE
MEDIU

5.1. Aparate de m sur pentru m surarea calit ii aerului

În standardele de determinare a concentra iilor poluan ilor aerului (Reţeaua Naţională de
monitorizare a Calităţii Aerului, Directive CE) sunt date ca metode standard de m surare metode
sta ionare, cu eşantionare. Îns în sta iile de monitorizare a aerului se folosesc metode de m surare
în timp real. De asemenea trebuie luate în considerare sistemele portabile. De aceea vom trata în
continuare atât senzorii pentru m sur tori în timp real, cât şi senzorii pentru m sur tori precise, de
laborator (care se utilizeaz dup prelevarea de probe).
Metodele de referin pentru analiza principalilor poluan i utilizate de agen ia de mediu sunt
urm toarele:
- pentru analiza dioxidului de sulf se utilizeaz metoda prev zut în ISO/FDIS 10498 (proiect
de standard) „Aer înconjur tor - determinarea dioxidului de sulf” - metoda fluorescen ei în
ultraviolet;
- pentru analiza dioxidului de azot şi a oxizilor de azot este cea prev zut în ISO 7996/1985
„Aer înconjur tor - determinarea concentra iei masive de oxizi de azot” - metoda prin
chemiluminescen ;
- pentru analiza ozonului şi de calibrare a instrumentelor pentru ozon: - metoda de analiz :
metoda fotometric în UV (ISO 13964) şi metoda de calibrare: fotometru de referin în
UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6);
- pentru m surarea monoxidului de carbon este metoda spectrometric în infraroşu
nedispersiv (NDIR): ISO 4224;
- pentru m surarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartuş
absorbant, urmat de determinare gaz-cromatografic ;
- pentru prelevarea şi m surarea PM10 este cea descris în EN 12341 „Calitatea aerului -
procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalen a de referin a metodelor de prelevare a
frac iunii PM10 din pulberile in suspensie”. Principiul de m surare se bazeaz pe colectarea pe
filtre a frac iunii PM10 a pulberilor în suspensie şi determinarea masei acestora cu ajutorul metodei
gravimetrice sau spectrometria cu absorb ie atomic sau prin spectrometria de mas cu
plasm cuplat inductiv (ICP-MS);
 92

- pentru prelevarea plumbului este aceeaşi cu metoda de prelevare pentru PM10. Metoda de
referin pentru analiza plumbului este cea prev zut in ISO 9855/1993 „Aer înconjur tor -
determinarea con inutului de plumb din aerosolii colecta i pe filtre”. Metoda - spectroscopie cu
absorb ie atomic (AAS);
- pentru m surarea concentra iilor de arsen, cadmiu şi nichel în aerul înconjur tor are la baz
prelevarea manual a PM10. Re inerea pe filtru a probelor este urmat de mineralizare şi de analiza
prin spectrometrie cu absorb ie atomic (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasm cuplata
inductiv si spectrometrie de mas (ICP-MS);
- pentru m surarea concentra iei de mercur gazos total în aerul înconjur tor const în analiza
automat a mercurului folosind spectrometria de absorb ie atomic sau spectrometrie de
fluorescen atomic .
Rezult c trebuie s includem aceste tipuri de m sur tori (m sur tori de referin ), plus
metode mai ieftine şi de timp real pentru m surarea la surs .

5.1.1 Spectrometre
Firma Shimadzu Scientific Instruments (Catalog Shimadzu Scientific Instruments) şi Perkin
Elmer (Catalog Perkin Elmer) produc o gam larg de spectrometre şi aparate de m sur pe baza
absorb iei radia iei: spectrometre FTIR, gaz cromatografe, spectrometre de mas ,
spectrofluorofotometre, spectrometre atomice, instrumente pe baza analizei termice, spectrometre
UV- VIS, instrumente ce utilizeaz radia iile X (Fig. 5.1 şi Fig. 5.2). Produsele au acurate e
corespunz toare cerin elor utilizatorului, de la produse pentru laboratoare de instruire, pân la
produse pentru agen ii guvernamentale şi teste de mare sensibilitate, cu un raport semnal zgomot

Fig..5.1 - Structura spectrometrului FTIR fix SPECTRUM 400 FT Fig.5.2 - Spectrometrul FTIR portabil
produs de Perkin Elmer produs de D&P Instruments™.
 93

deosebit, certificate ISO 9000 şi incluzând un software dedicat, astfel încât se pot înregistra date
prin eşantionare sau continue, eliminarea erorilor de m sur datorate existen ei în aer a altor
substan e, cum ar fi CO2 sau H2O.
Firma Designs & Prototypes d.b.a. D&P Instruments™ (Catalog D&P Instruments™)
produce un sistem de monitorizare a aerului ce include un spectrometru FTIR (Fourier Transform
Infrared). Spectrele de absorb ie sunt analizate cu o bibliotec de programe rezident în computer.
Un astfel de sistem poate fi transportat pe teren.
Firma Shimadzu Scientific Instruments (Catalog Shimadzu Scientific Instruments) produce o
gam larg de spectrometre, Spectrofluorofotometrul RF-5301 are o sensibilitate deosebit , pe baza
sistemului optic ce include o re ea holografic , un fotomultiplicator şi o procesare digital a
semnalului. Este un instrument special dedicat monitoriz rii mediului. Scanarea unui spectru atinge
valoarea de 5500 nm/min. Se pot introduce lungimi de und presetate, deoarece monocromatorul nu
reduce aceast vitez (acesta baleiaz spectrul în 20000 nm/min). Banda de lungimi de und este
220 – 750 nm, putând fi extins la 900 nm. L rgimea unui pic este de 1,5 nm. Raportul
semnal/zgomot este foarte bun datorit reac iei negative din circuitul electronic.
Spectrometrul de mas LCMS –2020 se poate utiliza pentru detectarea aerosolilor din aer
(depuşi pe un filtru), datorit sensibilit ii ridicate şi timpului relativ scurt de m sur . M sur torile
cu spectrometrul de mas pot fi cumulate cu m sur torile pe cromatografele LC (Liquid
chromatograph). Prin introducerea software-ului CLASS-Agent firma Shimadzu ofer beneficiarilor
o gam larg de op iuni. De asemenea aceasta livreaz un sistem combinat LCMS–IT–TOF, care
este un spectrometru hibrid (spectrometru de mas LCMS, IT – ion trap, TOF – time of flight), ce
prezint o rezolu ie şi acurate e deosebite. Schema principial este dat în Fig. 5.3.

Fig. 5.3 - Schema de func ionare a sistemului combinat LCMS-IT-TOF

Din seria de spectrometre cu absorb ie atomic , spectrometrul AA-6300 poate fi utilizat pentru
detectarea metalelor grele. Se utilizeaz dou fascicule şi corec ie de fond cu o lamp cu deuteriu
pentru a ob ine o acurate e de 0,1 ppm şi stabilitate şi fiabilitate deosebit . Sistemul optic utilizeaz
 94

o lamp cu deuteriu cu domeniul de lungimi de und de 185 – 900 nm. Se utilizeaz doi detectori:
un fotomultiplicator pentru lungimile de und scurte şi o fotodiod pe siliciu pentru lungimile de
und mai mari. Are 6 surse de radia ii, dar se utilizeaz doar dou în acelaşi timp. Este un sistem
compact şi încorporeaz un computer, în care exist un software Windows special dedicat. Din
cauza dimensiunilor şi greut ii (70 kg) şi aliment rii de la re ea este un sistem sta ionar.
UV-1800 este cel mai compact spectrometru produs de firma Shimadzu. Este un
spectrometru UV – VIS, lucrând în domeniul lungimilor de und 190 – 1100 nm.
Firma Varian, Inc. (Catalog Varian, Inc.) produce o serie întreag de cromatografe şi
spectrometre (cu Absorb ie Atomic , cu Fluorescen , FT-IR, UV-VIS-NIR, de mas , ICP-OES).
Spectrometrul 300-MS este un spectrometru de mas , asigurând mai
multe op iuni, în func ie de cerin ele utilizatorului. Poate m sura
concentra ii de ordinul ppb (p r i pe miliard). Are un domeniu de
m sur de 0 - 800 m/z .Firma Varian produce spectrometrele ICP–
OES seria 720/730, cu detector CCD (Fig. 5.4). Acest tip de
Fig.5.4 - Spectrometru ICP-OES spectrometre asigur o precizie deosebit , m surarea simultan a mai
720, produs de firma Varian multor elemente şi timpi scur i de m sur . Firma furnizeaz accesorii
necesare pentru m surarea seria mercurului, pentru compuşi organici, şi
pentru m sur tori de mediu.
Spectrometrul 820-MS (Fig. 5.5) este un spectrometru ICP-MS
(spectrometru de mas cu cuplaj inductiv în plasm ). Are un sistem special
proiectat de eliminare a interferen elor, asigurând m surarea concentra iilor
foarte sc zute ale elementelor prezente în prob , m surare pe 9 decade de
sensibilitate. Se pot comanda software-uri dedicate. Poate fi utilizat pentru
determinarea concentra iilor poluan ilor apei de ordinul 100 µg/mL.

Fig.5.5 - Spectrometru 820-MS

de produs de firma Varian

5.1.2. Aparate fixe de m sur a concentra iei unui singur gaz

Grupul de firme Horiba (Catalog Horiba Group), divizia pentru mediu, produce un set
complet de aparate pentru monitorizarea aerului, inclusiv software-ul corespunz tor. Pentru
m surarea în timp real şi continuu a polu rii cu dioxid de sulf exist sistemul APSA-370 ce
utilizeaz metoda fluorescen ei în ultraviolet, prin eşantionare uscat . Metoda asigur o acurate e de
0,05 ppm, o influen minim a umidit ii ambientale, o m sur toare în timp real. Unitatea (Fig.
5.6) include un sistem de eliminare a hidrocarburilor printr-o membran cu transmisie selectiv ,
 95

ceea ce reduce interferen a cu alte substan e din mediu. Caracteristicile metodei folosite în raport cu
celelalte metode de monitorizare a atmosferei poluate cu SO2 sunt selectivitatea, semnal de ieşire
liniar cu concentra ia de SO2, nu implic un flux suplimentar de gaz. Un sistem electronic asigur
compensarea varia iilor de energie a surselor de radia ie. Admisia gazului se efectueaz printr-un

Fig. 5.6 - Aparat de m sur APSA-370 pentru Fig. 5.7 - Aparat de m sur APNA 370
monitorizarea concentra iei de SO2 produs a oxizilor de azot produs de firma Horiba
de firma Horiba
filtru de teflon. Aparatul asigur mai multe scale de m sur selectabile manual sau automat: 0-
0.05/0.1/0.2/0.5 ppm. Pentru m surarea oxizilor azotului (NOx, NO2, NO) exist sistemul APNA-
370 (Fig. 5.7). Acesta utilizeaz o metod de eşantionare uscat , iar metoda de m surare este
chemiluminescen a (în conformitate cu cerin ele agen iei de mediu). Se utilizeaz o curgere
modulat încrucişat, ceea ce permite utilizarea unui singur senzor de radia ie, dar asigur o
sensibilitate ridicat de 0,1 ppm. Senzorul optic este o fotodiod pe siliciu, foarte rapid şi fiabil .
Sistemul include un generator de referin , o surs de ozon ob inut prin uscarea aerului, un element
de descompunere a ozonului şi o pomp pentru eşantionarea gazului (aer+poluant). Nu necesit gaz
adi ional. Aparatul asigur mai multe scale de m sur 0 – 0,1 / 0,2 / 0,5 / 1 ppm selectabile manual
sau automat. Grupul de firme Horiba produce şi un monitor de ozon în atmosfer APOA-370.
Acesta utilizeaz o metod de m surare în UV prin absorb ie, non-dispersiv , combinat cu o
metod de calcul comparativ. Se utilizeaz tot o curgere modulat încrucişat, pentru a ob ine o
acurate e maxim (0,1 ppm) şi o monitorizare continu şi în timp real. Gazul de referin se ob ine
prin descompunerea ozonului din gazul de m sur , ceea ce asigur eliminarea interferen elor,
eliminarea influen ei umidit ii asupra m sur torii. Parametrii tehnici sunt aceeaşi cu cei ai
aparatului APNA 370. Toate aparatele de mai sus permit extinderea gamei de m sur la 10 ppm, pot
fi operate de la distan , linearitatea şi reproductibilitatea sunt de 1 %. Pot fi supravegheate de
operator, având un ecran indicator pe care sunt afişate valoarea m surat şi scala, alarmele de
eroare, sau pot fi supravegheate prin cuplare la computer, prin ieşiri de 0 – 1 V, 0 – 10 V, respectiv
4 – 20 mA. Rata de curgere a aerului este de aproximativ 0,8 L/min. Grupul de firme Horiba
produce şi un monitor de moxid de carbon în atmosfer APMA-370. Acesta utilizeaz o metod de
m surare în infraroşu, nedispersiv (NDIR). Se utilizeaz tot o curgere modulat încrucişat,
 96

nedispersiv , cu eşantionare pentru a ob ine o acurate e maxim (5 ppm) şi o monitorizare continu

şi în timp real. Se utilizeaz un detector de tip AS, cu compensare prin interferen şi un gaz de
referin , ob inut prin purjarea probei de m sur printr-un proces de oxidare, unde un catalizator
oxidant arde gazele CO şi CO2. Aceasta asigur eliminarea interferen ei cu alte gaze, rezultând o
m sur toare cu acurate e sporit . Scalele de m sur sunt 0–10/20/50 /100ppm; 0-5/10/20/50 ppm.
Op ional se pot introduce 4 scale pân la 100 ppm. Linearitatea şi reproductibilitatea sunt de 1 %.
Rata de curgere este de aprox. 1,5 L/min. Se poate supraveghea de operator sau cupla la computer,
având aceleaşi facilit i ca şi APNA 370 şi APOA 370. Grupul de firme Horiba produce şi un
monitor de hidrocarburi în atmosfer APHA-370. Se utilizeaz o metod modulat încrucişat şi
selectiv de combustie combinat cu o metod de detectare a ionilor de hidrogen (FID – flamable
ionization detection). De asemenea se utilizeaz în acest sistem de m sur o metod de eşantionare
uscat , pentru a ob ine o stabilitate şi o acurate e ridicate (5 ppm). Fa de celelalte sisteme se
include o unitate de combustie catalitic şi este necesar un flux suplimentar de hidrogen. Scalele
sunt de 0–5/10/20/50 ppmC, cu op iunea de suplimentare cu 4 scale pân la 100ppmC. Celelalte
date tehnice sunt aceleaşi cu ale sistemelor descrise mai sus.

5.1.3 Gaz cromatografe

Firma Thermo Electron Corporation produce un gaz cromatograf performant, Unicam
ProTrace (Fig. 5.8), montabil pe un rack, astfel încât poate fi cuplat cu alte module, poate fi presetat
şi cuplat la computer.

Fig. 5.8 - Gaz Cromatograful Unicam

Are o acurate e deosebit pentru multe gaze (H2, He, O2, N2, Ar, CO2, HCl, HBr, Cl2). Are o
coloan de ardere cu ventila ie, putând încorpora atât coloane capilare cât şi coloane multiple.
Include detectori cu ionizare la flac r , conductivitate termic şi detectori cu desc rcare în
impulsuri (PDD). Un software performant şi special destinat este de asemenea disponibil. Controlul
se face pe o leg tur Ethernet RS-232. Datele sunt furnizate de la trei coloane simultan.
 97

5.1.4. Aparate portabile

Firma BW Technologies - Honeywell (Catalog BW Technologies Honeywell)
produce o serie de aparate portabile de mici dimensiuni care includ senzori
electrochimici şi PID pentru m surarea urm toarelor gaze: H2S, HCN, Cl2,
ClO2, O3 şi VOC-uri (Fig.5.9).
Caracteristicile acestor aparate sunt: dimensiuni reduse, rezistente
la umezeal , un ecran de tip LCD pe care se pot citi concentra iile
gazelor (5 din urm toarele), m surate în mod continuu, Fig.5.9 - Aparat de m sur GasAlertMicro

pentru pomp aspira ia gazelor, alarm optic şi acustic . 5 PID produs de BW Technologies

Gama concentra iilor O2: 0 –30%; CO: 0 – 999 ppm; H2S: 0–100
ppm; PH3: 0– 5 ppm; SO2: 0 – 100ppm; NO2: 0-99,9 ppm; HCN:
0–30 ppm; Cl2: 0–50 ppm; NH3: 0-100 ppm; ClO2: 0-1 ppm; O3: 0-
1 ppm; VOC (compuşi organici volatili): 0-1000 ppm.
Firma MRU EMISSION Monitoring Systems (Catalog MRU air)
produce un set de aparate portabile, dintre care în Fig.5.10 este
prezentat aparatul SPECTRA 2000, cu care se pot m sura gazele
O2, CO şi op ional NOx. Permite cuplarea pe linie Ethernet RS 232.
Alimentat la baterie sau re ea. Gamele de m sur sunt: CO: 0 –
10000 ppm; O2: 0-21 %; NOx: 0 – 2000 ppm. Fig. 5.10 - Detectorul de O2 şi CO
Spectra 2000, produs de firma MRU
Firma BGI produce unit i portabile PQ100 şi PQ200 (Catalog BGI) pentru prelevarea de
probe şi m surarea concentra iilor de particule în suspensie (pentru colectarea şi m surarea
particulelor PM10 şi respectiv PM2.5) unit i de calibrare aprobate de EPA – Environmental
Protection Agency (firma BGI a colaborat cu EPA pentru elaborarea standardelor de m sur a
particulelor).

Fig 5.11 - Unitate de m sur PQ100 a particulelor Fig.5.12 -Unitate de colectare pe filtru a
PM10 produs de firma BGI particulelor PM10 produs de firma BGI
 98

Acestea includ un microprocesor şi un element pentru controlul fluxului de mas , pe baza unui
senzor de presiune. Pot fi programate, au capacitate de stocare a datelor pentru 24 h. Permit
ac ionarea la distan . Se alimenteaz de la o surs proprie de tensiune, de 12 V DC. Permit
alimentarea de la un panou solar cu regulator de tensiune (Fig. 5.11). De asemenea, în concordan
cu cerin ele EPA BGI produce unit i ieftine de eşantionare a probelor prin metoda depunerii pe
filtru, pentru a „satura” o anumit zon cu foarte multe elemente de control (fig. 5.12). Acestea pot
fi amplasate şi în cazul unei creşteri necontrolate a polu rii cu particule, sau cuplate într-un sistem
de monitorizare.

5.1.5. Senzori independen i

Senzorii electrochimici şi cu semiconductoare sunt livra i şi în variant de dispozitiv
electronic independent, pentru a fi incluşi în sisteme dedicate.
Senzorii cu semiconductori sunt produşi de firmele japoneze Figaro Engineering Inc.
(Catalog FIGARO) şi FIS Inc. (Catalog FIS), dar şi de firme chinezeşti - Henan Hanwei Electronics
Co. Ltd (Catalog Henan Hanwei Electronics Co. Ltd.). Gazele care pot fi detectate cu senzorii
produşi de aceste firme sunt: CO, H2, NH3, O2, O3, H2S, CFC, CL2, NOx, alcooli, gaze
combustibile. Aceleaşi firme produc şi sisteme de detec ie, pentru un singur gaz, cu aceşti senzori.
Gama de detec ie a senzorului Figaro pentru monoxidul de carbon (CO) este 50-1000 ppm, iar
pentru compuşii volatili de 50–5000 ppm. Timpii de r spuns sunt de ordinul minutelor, deci se pot
efectua mai multe m sur tori pe or . Datorit pre ului sc zut pot fi utiliza i mai mul i senzori într-
un sistem.
Foarte multe firme produc senzori electrochimici. Ca şi în cazul altor dispozitive electronice
produc torii principali sunt în China. Astfel firma Henan Hanwei Electronics Co. Ltd (Catalog
Henan Hanwei Electronics) este unul dintre cei mai mari produc tori de senzori. Alte firme
produc toare de senzori electrochimici sunt Honeywell.com şi Net Safety Monitoring Inc. (Catalog
Net Safety Monitoring). Gama de detec ie a monoxidului de carbon (CO), de exemplu, este 0 – 250
ppm, cu un prag de detec ie de 25 ppm, iar pentru dioxidul de azot este de 0 – 10 ppm, cu un prag
de detec ie de 3 ppm (senzori produşi de Honeywell).
Variante ale metodei spectrometrice se aplic la m surarea unui singur gaz, rezultând un
senzor mult mai simplu. Firma LAND, Combustion and Environmental Monitoring (Catalog
LAND, Combustion and Environmental monitoring) produce seria de senzori de monoxid de
carbon, seria 9000, fenomenul de baz fiind metoda de absorb ie a radia iei infraroşii. Firma
 99

Edinburgh Sensors produce senzori pentru diferite gaze (CO2, CO, CH4) bazate tot pe absorb ia în
infraroşu (Catalog EDINBURGH INSTRUMENTS).

5.2. Aparate pentru m surarea calit ii apei

Calitatea apei este dat de urm torii parametrii m surabili:
- indicatori fizico – chimici: conductivitatea, turbiditate, pH-ul, temperatura apei; gaze dizolvate:
concentra ia de oxigen dizolvat (BOD – byological oxygen demand, COD – chimic oxygen), dioxid
de carbon liber, hidrogen sulfurat; s ruri minerale dizolvate: cloruri, sulfa i; materii în suspensie,
compuşi ai azotului, respectivi ai fosforului (care reprezint poluan ii principali), substan e
organice.
Firma Hach (Catalog Hach) este cea mai cunoscut firm produc toare de aparate de
m sur pentru parametrii apei. Foarte multe firme colaboreaz cu firma Hach: ANATEL, Homeland
Security Technologies, OPS Systems, ORBISPHERE, Environmental Test Strips, IQ Scientific
Instruments, OTT Hydrometry, Evita, Lachat Instruments, POLYMETRON, HIAC, s.a. pentru a
realiza aparate de m sur pentru parametrii apei, firma Hach fiind cea care calibreaz aparatele
acestora şi verific fiabilitatea acestora. Seria de aparate de m sur cuprinde: spectrometre şi
colorimetre, aparate digitale de m sur bazate pe metode electrochimice – pH-metre,
conductivimetre, aparate ce m soar oxigenul dizolvat pe baza efectului de luminescen ,
analizoare pentru diferite substan e dizolvate în ap (clor, sodiu, etc.), kituri de calibrare şi
condi ionare a probelor.
Alte firme care produc aparate de m surare a parametrilor apei: Global Water
Instrumentation, Inc. (Catalog Global Water Instrumentations, Inc.), Shimadzu (Catalog Shimadzu
Scientific Instruments)

5.2.1. Conductivimetre
În Fig.5.13 este prezentat conductivimetrul sensION5, produs de firma Hach. Acesta include
o sond cu patru electrozi pentru m surarea conductivit ii
(rezisten ei) apei. Are timp de r spuns scurt, poate fi
calibrat la o valoare dat a conductivit ii. Poate fi
prev zut cu un cablu de 3 m. Este alimentat la baterii.
Poate fi prev zut cu un sistem suport şi conector la re ea.
Poate m sura şi/sau compensa temperatura ambiant .
Fig.5.13 - Conductivimetrul sensION5 Poate fi conectat la computer, existând un soft dedicat.
Poate fi imersat în ap sau poate pluti. Domenii de m sur : 0,00 - 19,99 µS/cm; 20 - 199,9
 100

µS/cm; 200 - 1999 µS/cm; 2 - 19,99 mS/cm; 20 - 199,9 mS/cm. Temperatura de func ionare: -10
…105 oC. Hach produce o gam larg de conductivimetre, din care unele m soar şi pH-ul, oxigenul
dizolvat, etc.

5.2.2. Aparate de m surare a substan elor dizolvate în ap

ANATEL A-4000 (Fig.5.14) este destinat m sur torii carbonului organic total din ap (TOC –
Total Organic Carbon). Încorporeaz un sistem cu reactor în UV şi un detector NDIR (Non-
Dispersive Infrared). Domeniul de m sur este 2500 –50000 ppb. Limita. de detec ie este de maxim
5 ppb. Timp de r spuns: 3 minute.

Fig.5.14 - Detector ANATEL A-4000 Fig. 5.15 - Analizorul Orbisphere

pentru carbonul organic dizolvat în ap 3654 pentru m surarea H2 sau N2 dizolvate în ap

Analizorul Orbisphere 3654 este un aparat portabil pentru m surarea hidrogenului sau
azotului dizolvat în ap (Fig.5.15). M sur torile nu sunt afectate de existen a altor gaze dizolvate în
ap . Senzorul este un detector de conductivitate termic (TC). Poate stoca 500 valori m surate. Este
alimentat de la acumulatoare reînc rcabile. Asigur independen energetic timp de
15 h. Domeniul de m sur : 0 - 5 ppm.
Controlerul ORBISPHERE 3662EX (Fig. 5.16) m soar oxigenul, ozonul sau
hidrogenul dizolvate în ap . Este în concordan cu norma european 94/9/EC.
Lucreaz în medii corozive, fiind foarte durabil. Poate afişa la locul de m sur sau
Fig. 5.16 - Controlerul la distan e de maxim 1000 m. Domeniul de m sur este 0 – 200 ppm.
ORBISPHERE 3662EX
Aparatul de m sur HQ40d (Fig. 5.17) detecteaz oxigenul dizolvat în ap utilizând
sonda LBOD101, realizat dup un patent propriu. Senzorul este un senzor cu
luminescen . O capsul ce con ine o substan colorat care este permeabil pentru
oxigen este excitat cu o radia ie emis de un LED albastru. Substan a emite radia ie
Fig. 5.17–Aparatul HQ40d roşie, care este cu atât mai intens
 101

cu cât exist mai pu in oxigen. Radia ia este m surat de o fotodiod . M sur toarea se efectueaz
în impulsuri din dou motive: pentru a utiliza un filtru trece band pentru
frecven a impulsurilor şi pentru c fotodioda m soar şi impulsurile de la
un LED roşu, radia ie care e utilizat ca etalon, pulsuri emise între impulsurile
de radia ie albastr . Senzorul m soar oxigenul BOD. Metoda este patentat
EPA. Un senzor analog este furnizat şi de firma Hach, senzor ce func ioneaz
Fig.5.18 - Spectrometrul pe baza m sur rii timpului dintre emiterea radia iei albastre şi cea roşie. Cu

portabil DR 2800 cât este mai mult oxigen dizolvat, cu atât acest timp este mai scurt.
Spectrometrele sunt aparate de mare acurate e, dar scumpe. Pentru multe substan e dizolvate în ap ,
sau pentru concentra ii mici ale acestora, sau dac este necesar s se m soare mai multe substan e
dizolvate în ap , cu acurate e deosebit , spectrometrul este aparatul ce trebuie utilizat. Firma Hach
produce o gam larg de spectrometre, fixe sau portabile. În Fig. 5.18 este prezentat spectrometrul
portabil DR 2800. Se poate utiliza în detectarea a mai mult de 130 substan e (cu precondi ionare).
Toate substan ele necesare precondi ion rii sunt livrate de Hach. Spectrometrul DR 2800 are un soft
propriu, care poate fi “up-gradat”. Datele pot fi preluate de un computer, în format .csv (comma-
separated values), printr-o conexiune USB. Poate stoca 200 de valori. Lucreaz în domeniul vizibil
(400 – 900 nm). Rezolu ia este de 1 nm. Se poate autocalibra. Domeniul de temperatur : 10 – 40 oC.
Se pot introduce mai multe tipuri de cuvete. Se alimenteaz de la re ea sau de la baterii. În tabelul
5.1 sunt date principalele substan e ce pot fi detectate şi domeniile m surate de spectrometrul DR
2800, pentru fiecare din substan e.

Tabel 5.1 - Substan ele detectate cu spectrometrul DR 2800 şi domeniile de concentra ii respective
Aluminiu 0.002 ... 0.800 mg/L Amoniac, Azot 0.01 ... 50.0 mg/L
Arsen 0.020 ... 0.200 mg/L Atrazin Prag, ppb
Bariu 2 ... 100 mg/L Benzotriazol 1.0 ... 16.0 mg/L
Bor 0.02 ... 14.0 mg/L Brom 0.05 ... 4.50 mg/L
Cadmiu 0.7 ... 80.0 µg/L Carbohidrazid 5 ... 600 µg/L
Cloramin , Mono 0.04 ... 10.0 mg/L Cloruri 0.1 ... 25.0 mg/L
Dioxid de Clor 0.01 ... 1000 mg/L Clor, liber 0.02 ... 10.0 mg/L
Clor,total 2 µg/L ... 10.0 mg/L Crom, Hexavalent 0.010 ... 0.700 mg/L
Cromium, total 0.01 ... 0.70 mg/L Cobalt 0.01 ... 2.00 mg/L
Culoare 3 ... 500 unit i COD (Oxygen Demand, Chimic-Necesarul chimic de oxigen)
3 ... 15,000 mg/L
Cupru 1 µg/L ... 5.00 mg/L Cianur 0.002 ... 0.240 mg/L
Acid Cianuric 5 ... 50 mg/L DEHA (Dietilhidroxilamin ) 3 ... 450 µg/L
Oxigen Dizolvat 6 µg/L ... 40.0 mg/L Acid Eritorbic (Acid Izoascorbic) 13 ... 1500 µg/L
Fluoruri 0.02 ... 2.00 mg/L Formaldehid 3 ... 500 µg/L
Duritate, total 4 µg/L ... 4.00 mg/L (Calciu şi Magneziu ca CaCO3)
Hidrazin 4 ... 600 µg/L Hidrochinon 9 ... 1000 µg/L
Iod 0.07 ... 7.00 mg/L Fier, Feros 0.02 ... 3.00 mg/L
Fier 3 ... 300 µg/L Mangan 0.006 ... 20.0 mg/L
MEKO (Methylethylke...xime) 15 ... 1000 µg/L Mercur 0.1 ... 2.5 µg/L
Molibden, Molibdat 0.02 ... 40.0 mg/L Nichel 0.006 ... 1.80 mg/L
Azota i, Azot 0.01 ... 30.0 mg/L Azota i, Azot 0.002 ... 250 mg/L
Azot, total 0.5 ... 150 mg/L Azot, total anorganic 0.2 ... 25.0 mg/L
Azot, total Kjeldahl 1 ... 150 mg/L Ozon 0.01 ... 1.50 mg/L
 102

PCB (Bifenili Policlorina i) Prag, ppm Fenoli 0.002 ... 0.200 mg/L
Fosfona i 0.02 ... 125.0 mg/L Fosfor, Hidrolizabil în acid 0.02 ... 100.0 mg/L
Fosfor, Reactiv 19 µg/L ... 100.0 mg/L (Ortofosfat)
Fosforus, total 0.02 ... 100.0 mg/L Potasiu 0.1 ... 7.0 mg/L
Compuşi Quaternari ai Ammoniului 0.2 ... 5.0 mg/L Seleniu 0.01 ... 1.00 mg/L
Dioxid deSiliciu 3 µg/L ... 100 mg/L Argint 0.005 ... 0.700 mg/L
Sulfa i 2 ... 70 mg/L Sulfur 5 ... 800 µg/L
Surfactan i, Anionici (Detergen i) 0.002 ... 0.275 mg/L Solide suspendate 5 ... 750 mg/L
Tanin şi Lignin 0.1 ... 9.0 mg/L TOC (Carbon organic total) 0.3 ... 700 mg/L
Toliltriazol 1.0 ... 20.0 mg/L Toxicitate 0 ... 100% Inhibi ie
TTHM (Trihalometani, total) 10 ... 600 µg/L TF (.Total Petroleum Hydrocarbons – Hidrocarburi totale din
petrol) Prag, ppm
Acizi Volatili 27 ... 2800 mg/L Zinc 0.01 ... 3.00 mg/L

Spectrofotometrul include: un monocromator cu prism Littrow, optic asferic ; surs luminoas cu

filament de tungsten, cu gaz; o fotodiod pe siliciu cu îmbun t ire la UV ca detector. Domeniul de
lungimi de und baleiat: 400 – 900 nm; Acurate ea: ± 2 nm; Rezolu ia ± 1 nm; Band la 600nm, 12
± 2 nm; Linearitate, ± 0,002 A (0 – 1 A la 500 nm, modul constant – on);
Reproductibilitate, +/- 0,005 A (0 – 1 A, modul constant – on); Tensiune de
alimentare selectabil 110 / 220 V, 50 / 60 Hz, sau acumulator; Ieşiri
RS-232 serial (imprimant op ional); 0 – 1 V analogic.
Colorimetrele sunt aparate mai simple şi mai ieftine decât spectrometrele.
Fig.5.19 - Colorimetrul Hach produce seria DR/800 – Fig.5.19. Exist trei colorimetre care apar in
DR/820 acestei serii: DR/820, DR/850 şi DR/890, care m soar fiecare 20, 50
respectiv 90 de substan e. În tabelul 5.2.2 sunt date substan ele care pot fi detectate de cele trei
colorimetre. Ele include un microprocesor cu un soft preprogramat. DR/820 are un filtru de 520 nm,
DR/850 are dou filtre de 520 nm, respectiv 610 nm, iar DR/890 are patru filtre de 428 nm, 520
nm, 560 nm, respectiv 610 nm. Sursele de radia ie sunt LED-uri, iar detectorii sunt fotodiode pe
siliciu. Datele includ valoarea concentra iei în mg/L, ABS (absorban ) sau transmisie (%T), data şi
timpul la care s-a f cut m sur toarea şi se stocheaz 99 de m sur tori într-o memorie ne-volatil .
Transmisia datelor se face cu radia ia emis de un IRED la un adaptor op ional DTA. Sunt
alimentate de la baterii, cu func ionare independent de 6 luni. În tabelul 5.2 se dau substan ele
detectate cu colorimetrele DR 800 şi domeniile de concentra ii respective

Tabel 5.2 - Substan ele detectate cu colorimetrele DR 800 şi domeniile de concentra ii respective

Substan Domeniu (mg/L), dac DR/820 DR/850 DR/890

nu se specific altfel
Aluminiu 0 - 0.8 • • •
Benzotriazol 0 - 16 •
Brom 0 - 4.50 • • •
Bromuri (AccuVac®) 0 - 4.50 • • •
Clor, Liber, HR 0 - 10.0 • • •
Clor, Liber, (USEPA) 0 - 2.00 • • •
 103

Clor, Liber (AccuVac) 0 - 2.00 • • •

(USEPA)
Clor, Liber, TNT 0 - 5.00 • • •
Clor, Total, HR 0 - 10.0 • •
Clor, Total (USEPA) 0 - 2.00 • • •
Clor, Total (AccuVac) 0 - 2.00 • • •
(USEPA)
Clor, Total, TNT 0 - 5.00 • • •
Dioxid de Clor, MR 0 - 50 •
Crom, Hexavalent 0 - 0.60 •
(USEPA)
Crom, Hexavalent 0 - 0.60 •
(AccuVac) (USEPA)
Crom, Total 0 - 0.60 •
Culoare, Real şi 0 - 500 •
aparent
Cupru, Bicinchoninat 0 - 5.0 •
(USEPA)**
Cupru, Bicinchoninat 0 - 5.0 •
(AccuVac) (USEPA)**
Cupru, Porphyrin, LR 0 - 210 µg/L •
Cianide 0 - 0.240 • •
Acid Cianuric 7 - 55 • • •
DEHA 0 - 500 µg/L •
Detergen i (Surfactan i) 0 - 0.30 • •
Fluorur , SPADNS*** 0 - 2.0 • •
Fluorur , SPADNS 0 - 2.0 • •
(AccuVac)***
Duritate, Calciu ca 0 - 4.0 • • •
CaCO3
Duritate, Magneziu ca 0 - 4.0 • • •
MgCO3 Hardness,
Hidrazin 0 - 500 µg/L •
Hidrazin (AccuVac) 0 - 500 µg/L •
Fier, Feros 0 - 3.0 • • •
Fier, Feros (AccuVac) • • •
Fier, Total, FerroMo™ 0 - 1.8 • •
Fier, Total, FerroVer® 0 - 3.0 • • •
(USEPA)**
Fier, Total, FerroVer 0 - 3.0 • • •
(AccuVac) (USEPA)**
Fier, Total, FerroZine® 0 - 1.3 •
Fier, Total, TPTZ 0 - 1.8 • •
Fier, Total, TPTZ 0 - 1.8 • •
(AccuVac)
Mangan, HR 0 – 20 • • •
(USEPA)**
Mangan, LR 0 - 0.70 •
Molibden, Molibdat, 0 - 40 •
HR •
Molibden, Molibdat, 0 - 40 •
HR (AccuVac)•
Molibden, Complex 0 - 3.0 • •
Ternar, LR
Nichel, PAN 0 - 1.0 •
Nitrat, Reducere cu 0 – 30 • • •
Cadmiu, HR
Nitrat, Reducere cu 0 – 30 • • •
Cadmiu, HR (AccuVac)
Nitrat, Reducere cu 0 - 5.0 •
Cadmiu, MR
Nitrat, Reducere cu 0 - 5.0 •
Cadmiu, MR
(AccuVac)
Nitrat, Reducere cu 0 - 0.50 • • •
 104

Cadmiu, LR
Nitrat, Acid 0 – 30 •
Cromotropic, HR, TNT
Nitrit, HR 0 - 150 •
Nitrit, LR (USEPA) 0 - 0.35 • • •
Nitrit, LR (AccuVac) 0 - 0.35 • • •
(USEPA) • • •
Azot, Amoniac, 0 - 0.50 • •
Salicilat
Azot, Amoniac, LR, 0 – 2.5 • •
TNT
Azot, Amoniac, HR, 0 – 50 • •
TNT
Azot, Amoniac liber şi 0 - 0.50 • •
monocloramin ,
Salicilat
Azot, Amoniac liber şi 0 - 0.50 • •
monocloramin ,
Salicilat (AccuVac)
Azot, TKN cu reactiv •
Nessler ** 0 – 150
Azot, Total, Digestie cu 0 – 25 •
Persulfat, TNT †
Azot, Total, HR, TNT † 0 – 150 •
Azot, Total Anorganic, 0 - 25 • •
TNT
Oxigen, Dizolvat, HR 0 – 15 • • •
(AccuVac)
Oxigen, Dizolvat, LR 0 - 1000 µg/L • •
(AccuVac)
Oxigen Necesar, 0 – 150 •
Chimic, LR (USEPA) †
Oxigen Necesar, 0 – 1500 • •
Chimic, HR
Oxigen Necesar, 0 – 15000 • •
Chimic, HR †
Oxigen Necesar, 20 – 1000 • • •
Chimic, Mangan III †
Ozon, LR (AccuVac) 0 - 0.25 • •
Ozon, MR (AccuVac) 0 - 0.75 • •
Ozon, HR (AccuVac) 0 - 1.5 • •
pH 6.5 - 8.5 pH • • •
Fosfona i 0 – 125 • •
Fosfor, Molibdovanadat 0 – 45 •
Fosfor, Molibdovanadat 0 - 45 •
(AccuVac)
Fosfor, PhosVer® 3 0 - 2.5 • •
(USEPA)
Fosfor , PhosVer 3 0 - 2.5 • •
(AccuVac) (USEPA)
Fosfor, PhosVer 3, 0 - 5.0 • •
TNT (USEPA)
Fosfor, Total, PhosVer 0 - 3.5 • •
3, TNT (USEPA) †
Fosfor, Acid 0 - 5.0 • •
Hidrolizabil, PhosVer
3, TNT
Fosfor, Amino Acid 0 – 30 • • •
Dioxid de siliciu, UHR 0 – 200 •
Dioxid de siliciu, HR 0 - 75.0 •
Dioxid de siliciu, LR 0 - 1.6 • •
Sulfat (USEPA) 0 – 70 • • •
Sulfat (AccuVac) 0 – 70 • • •
(USEPA)
Sulfur (USEPA) 0 - 0.7 • •
 105

Solide în suspensie 0 – 750 • •

Tanin şi Lignin 0 - 9.0 • •
Toliltriazol 0 – 15 •
Carbon Organic Total, 100 - 700 • •
HR †
Carbon Organic Total, 15 - 150 • •
MR †
Carbon Organic Total, 0 - 20.0 • •
LR †
Toxicitate ToxTrak™• inhibi ie % • •
Turbiditate 1 - 1000 FAU • • •
Acizi Volatili 0 – 2800 • • •
Zinc (USEPA)** 0 - 3.0 • •
**Necesit digestie. *** Necesit distilare. †Testul necesit digestie, comanda i reactorul DRB 200 separat.

În tabelul 5.3 se dau metodele de precondi ionare a principalelor substan e detectate de

spectrometrele DR 2800 şi colorimetrelor DR/800.

Tabelul 5.3 Metode de precondi ionare

Aluminiu
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
Aluminiu, Metoda 8012 0 ... 0,80 mg/L 0,01 mg/L Substan a de precondi ionare
Aluminiu Set, AluVer® 3
Brom
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
DPD, Metoda 8016 0 ... 4,50 mg/L 0,04 mg/L DPD total Substan a de
precondi ionare, Clor, 10 mL Proba,
PK/100, DPD total
Substan a de precondi ionare, Clor
AccuVac®Ampules,PK/25
Oxigen Necesar Chimic (COD)
Comanda substan elor de
Metoda Domeniu de concentra ii EDL Proc. Aprobat
precondi ionare
Mangan III Digestia, Metoda 20 ... 1000 mg/L 20 mg/L COD Digestia din flacon, Mangan III,
10067 20-1000 mg/L, pk/150
Clor, Liber
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
DPD, Metoda 10069 0 ... 5,00 mg/L 0,03 mg/L DPD Substan a de precondi ionare, Clor
liber 25mL/Prob , PK/100
DPD, Metoda 10102 0 ... 5,00 mg/L 0,03 mg/L DPD Substan a de precondi ionare, Clor
liber 10mL/Prob , Test în flacon, PK/50
DPD Metoda 8021 0 ... 2,00 mg/L 0,02 mg/L USEPA DPD Substan a de precondi ionare, Clor
liber 10mL/Prob , PK/100 ,
DPD Substan a de precondi ionare, Clor
total AccuVac® Ampules, PK/25
Clor, Total
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
DPD, Metoda 10070 0 ... 5,00 mg/L 0,03 mg/L DPD Substan a de precondi ionare, Clor
total, 25mL/Prob , PK/100
DPD, Metoda 10101 0 ... 5,00 mg/L 0,03 mg/L DPD .Substan a de precondi ionare, Clor
total 10mL/Prob , Test 'N Tube Flacon,
PK/50
Dioxid de Clor
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
DPD, Metoda 10126 0 ... 5,00 mg/L 0,04 mg/L USEPA Substan a de precondi ionare Dioxid de
Clor Set, 10mL/Proba, 100/test ,
 106

Dioxid de Clor DPD/Glicin AccuVac®

Ampule Substan a de precondi ionare
Set, 25/test

Acid cianuric
Comanda substan elor de
Metoda Domeniu de concentra ii EDL Proc. Aprobat
precondi ionare
Turbidimetric, Metoda 8139 7 ... 55 mg/L 7 mg/L
Oxigen Dizolvat
Comanda substan elor de
Metoda Domeniu de concentra ii EDL Proc. Aprobat
precondi ionare
HRDO, Metoda 8166 0 ... 15,0 mg/L O2 0,1 mg/L Substan a de precondi ionare Oxigen
Dizolvat Set, Domeniu de concentra ii
larg, AccuVac® Ampule, pk/25
Duritate
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
Calciu şi Magneziu; Calmagit 0 ... 4,00 mg/L Ca şi 0,13 mg/L Duritate(Ca/Mg) Substan a de
Colorimetric, Metoda 8030 Mg ca CaCO3 precondi ionare Set, 100/tests
Fier
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
1, 10-Fenantrolin , Metoda 8146 0 ... 3,00 mg/L 0,03 mg/L Substan a de precondi ionare Fier Feros,
1,10 Fenantroline, AccuVac® Ampules,
pk/25 ,
Substan a de precondi ionare, Fier Feros
25ml/Proba, pk/100 Powder Pillows
FerroVer®, Metoda 8008 0 ... 3.00 mg/L 0.03 mg/L USEPA Substan a de precondi ionare, Fier (total)
FerroVer®, 10mL/Proba, PK/100 ,
Substan a de precondi ionare, Fier (total)
FerroVer®, 10mL/Probas, PK/1000 ,
Substan a de precondi ionare, Fier (total)
FerroVer®, AccuVac®, pk/25
Mangan
Comanda substan elor de
Metoda Domeniu de concentra ii EDL Proc. Aprobat
precondi ionare
Oxidare cu Periodat, Metoda 0 ... 20.0 mg/L 0.1 mg/L USEPA Substan a de precondi ionare Mangan
8034 Seturi, HR, 100/test
Nitrat
Domeniu de Comanda substan elor de
Metoda EDL Proc. Aprobat
concentra ii precondi ionare
Reducerea Cadmiului, Metoda 0 ... 30.0 mg/L NO3--N 0.5 mg/L Substan a de precondi ionare, Nitrat HR
8039 NitraVer® 5, 10 mL/Proba, pk/100 ,
Nitrate, AccuVac® Ampule, NitraVer®
5, pk/25
Reducerea Cadmiului, Metoda 0 ... 0.50 mg/L NO3--N 0.01 mg/L Substan a de precondi ionare Azot-
8192 Nitrat Seturi (LR), 10mL/Proba, 100
teste
Nitri i
Comanda substan elor de
Metoda Domeniu de concentra ii EDL Proc. Aprobat
precondi ionare
Diazotizare, Metoda 8507 0 ... 0.350 mg/L NO2--N 0.005 mg/L USEPA Azot-Nitrit, Domeniu de concentra ii
sc zute, Substan a de precondi ionare
Set 50/tests,
Substan a de precondi ionare, Azot,
Nitrit, LR, NitriVer® 3 100/test ,
Azot, Nitrit, AccuVac® Ampule,
NitriVer® 3, pk/25

Cromatograful cu faz lichid de înalt performan este un aparat de mare rezolu ie şi precizie. Un
astfel de aparat este cel produs de firma Varian (Catalog Varian, Inc.), Varian 380-LC. Se bazeaz
 107

pe detec ia cu evaporare şi împr ştiere a radia iei. Se pot m sura majoritatea solu iilor (pentru
m surarea poluan ilor apei şi ai solului, dup o reac ie de precondi ionare (trebuie s se ob in o
solu ie). Nivelele de m sur ating nivele de ordinul nanogramului. Se pot detecta compuşii volatili,
care sunt greu detecta i cu alte metode. Poate func iona la temperaturi pân la 120 oC, ceea ce-l face
util la m sur tori în fluxurile industriale. Precizia şi acurate ea sunt de 2 %. Pot fi utilizate software-
uri dedicate Varian Galaxie. Timpii de m sur sunt foarte scur i, de ordinul 5 minute.

5.2.3. Turbidimetre
Firma Hach produce o gam larg de turbidimetre. Prezent m doar turbidimetrul portabil,
2100P (Fig.5.20), unul dintre produsele cele mai noi. Asigur o
m sur toare foarte exact , datorit existen ei unui sistem optic cu dou
c i, a calibr rii şi prelucr rii datelor care se poate efectua foarte uşor.
Calibrarea se efectueaz oricând, pe baza interfe ei RapidCal™ şi a
microprocesorului intern. Transferul de date se efectueaz f r un
Fig.5.20-Turbidimetrul Hach software suplimentar, printr-o leg tur USB. M sur torile se efectueaz

2100Q automat, şi pe baza software-ului aparatului se calculeaz o valoare a

turbidit ii cu mare acurate e, chiar la valori mici ale turbidit ii. De asemenea aparatul ofer
posibilitatea stoc rii a 500 de date m surate şi momentului când au fost m surate. Domeniul de
m sur : 0…1000 NTU. Este livrat împreun cu 4 probe etalon (0.1, 20, 100, 800 NTU). Este în
conformitate cu metoda EPA 180.1.

5.2.4. pH-metre
În Fig. 5.21 este prezentat pH-metrul sensION1, pH-metru portabil, produs de firma Hach. Include
un electrod de platin . Pentru calibrare se utilizeaz 1, 2 sau 3 puncte
de calibrare. Rezolu ia este de 0,1, 0,01 sau 0,001, în func ie de cerin e.
Are timp de r spuns foarte scurt. Domeniul de pH: 0 – 14. Cu acelaşi
instrument se m soar şi
temperatura. Un soft dedicat permite corec ia cu temperatura.

Fig. 5.21 pH-metrul sensION1

 108

5.2.5. Laboratoare portabile

Laboratoarele portabile au precizia aparaturii de laborator şi sunt construite într-o manier
robust , rezistent la condi iile de lucru în mediul înconjur tor, putând face m sur tori, la fel de
exact, în locul de recoltare a probelor, ca şi în sistemul laboratorului. Aparatele ce intr în
componen a acestor laboratoare sunt realizate în variante ultra compacte ceea ce face ca întreg
sistemul s fie portabil.
Laboratoarele portabile Hach includ un
spectrometru sau un colorimetru, un pH-metru, un
conductivimetru şi un titrator, un set de agen i de
precondi ionare, şi op ional aparate de m surare a
oxigenului dizolvat, temperaturii, turbidit ii, etc.,
Fig. 5.22 - Laboratorul portabil CEL/820 toate într-o carcas rezistent şi util la transport. În Fig.
5.22 este prezentat laboratorul portabil CEL/820, care include ca element de baz colorimetrul
DR/820. Exist şi laboratoare mai performante (de ex. CEL/890, bazat pe colorimetrul DR/890).
Laboratorul CEL/820 poate m sura apele reziduale, m surând concentra iile de aluminiu, clor total,
fier total, nitra i, nitri i, fosfa i şi valorile de pH, temperatur , turbiditate. Sunt înregistrate 99 de
m sur tori. Practic, se pot efectua 10 proceduri standard, fiecare con inând 12 valori m surate. Pe
ecranul colorimetrului sunt afişate valorile concentra iilor, absorb iei, transmisiei, în func ie de
setarea programului setat. Software-ul inclus permite calibrarea şi prelucrarea datelor. Poate fi
utilizat adaptorul DTA, care recep ioneaz datele transmise printr-un IRED aflat în colorimetru şi le
transfer într-un format compatibil conexiunii Ethernet RS-232. Este alimentat la baterii. Pentru
m surarea apei de b ut trebuie utilizat laboratorul CEL/890, care include: un colorimetru CEL/890,
un pH-metru sensION1, un conductivimetru sensION5 şi un titrator digital. Acest laborator permite
m surarea tuturor parametrilor apei de b ut. Un
sistem portabil complet pentru determinarea calit ii
apei include un spectrometru din seria DR 2800. În
Fig. 5.23 este prezentat laboratorul portabil DR 2800.
În mod adi ional include un pH-metru, turbidimetru
portabil, 2 probe. Cu acest laborator se pot efectua
Fig. 5.23 - Laboratorul portabil DREL 2800 aproximativ 100 de teste ale celor 20 parametrii ai apei.
Este alimentat la baterii. Greutatea întregului sistem de m surare este de 31kg, ceea ce îl face uşor
transportabil într-o maşin de teren care poate ajunge pân la locul m sur torii. De asemenea,
laboratorul portabil este dotat cu tot setul de vase şi ustensile de laborator chimic necesare pentru
recoltarea şi precondi ionarea chimic a probelor. Spectrometrul este precalibrat pentru m surarea
 109

concentra iei unui num r de 120 de substan e care au absorb ie în domeniul spectral al aparatului,
precum şi cu toate programele de interpolare corespunz toare acestor calibr ri, astfel încât
concentra ia probelor m surate este afişat în timp real şi în unit ile corespunz toare. În Europa
firma Hach distribuie sistemele de m sur prin firma Hach Lange. Exist la ora actual mai multe
firme care produc aparate de m surare a calit ii apei, dintre care amintim Global Water
Instrumention, Inc. (Catalog Global Water Instrumentation, Inc.) şi Mettler Toledo (Catalog
Mettler Toledo), dar nici una nu ofer o varietate de m sur aşa de mare şi de calitate ca firma Hach
şi colaboratorii s i.

5.3. Aparate pentru m surarea calit ii solului

Firma Hach ofer un kit de analiza solului, NPK-1. Cu ustensilele existente în kit se pot
efectua: extrac ia apei şi m surarea pH-ului acesteia; extrac ia sulfatului de calciu şi m surarea
nitra ilor şi azotului; extrac ia de tip Mehlich şi m surarea concentra iilor de fosfor şi potasiu;
extrac ia clorurii de potasiu. Interpretarea acestor rezultate asigur informa iile de baz în ceea ce
priveşte fertilitatea solului, caracterizarea solului în ceea ce priveşte cantitatea de nutrien i pentru
vegeta ie, indica ii asupra necesarului de fertilizare şi caracterizarea apei de irigare. Kitul include un
comparator de culoare, pentru a determina concentra iile de substan e din sol dup ce au fost extrase
folosind diverse reac ii chimice. Se vor lua probe de sol din locurile caracteristice pentru zona dat .
Principalele etape ale prelev rii solului sunt: uscarea, m cinarea, amestecare şi strecurarea. Dup
extragerea din sol a diverselor substan e trebuie filtrate. Pentru m surarea pH-ului se utilizeaz
extrac ia în solu ie apoas . Metoda nu necesit filtrare, ci un amestec uniform şi o m cinare pân la
ob inerea de particule mai mici de 2 mm. Aceast solu ie este m surat cu un pH-metru, dup ce a
fost calibrat cu o solu ie tampon de pH = 7.
Extragerea azotului şi azota ilor se efectueaz prin metoda cu sulfat de calciu. Solul analizat
trebuie s fie uscat şi m cinat pân se ob in particule mai mici de 2 mm. Extrac ia se efectueaz prin
introducerea sulfatului de calciu într-un raport dat fa de cantitatea de sol analizat. Se amestec cu
ap deionizat . Apoi se m soar folosind metoda colorimetric . Extrac ia fosforului şi potasiului
utilizând metoda de extrac ie cu sulfat de calciu: se ob ine o prob amestecat şi m cinat ; se
adaug extractant Mehlich diluat şi se amestec energic timp de 5 minute, apoi se filtreaz . Apoi se
m soar concentra ia de fosfor şi potasiu. Procedurile de analiz a solului cu reactan i şi aparate de
m sur Hach sunt date în tabelul 5.4.
 110

Tabelul 5.4 - Proceduri de analiz a solului

Test Metoda/Precondi ionare chimic Domeniul

Fertilizator Calcul (SMP Buffer Chart) 0 – 15 tone/ac; 0 – 34 kg/ha

Azot, Amoniac Extrac ie apoas /Nessleriza ie 0 – 500 lb/ac (0 – 560 kg/ha)
0 – 250 ppm N

Azot, Azota i Extrac ie apoas /Reduc ie cu Cd 0 – 100 lb/ac (0 – 112 kg/ha)

pH, past Past saturat /electrod 0 – 50 ppm
pH, ap 1:2.5 apos/electrod 0 – 14 unit i pH
pH, buffer 1:2.5 apos/SMP Buffer Chart 5 – 7.7 unit i pH
Fosfor Extrac ie cu acid fluorhidric/ Mo albastru 0 – 300 lb/ac (0 – 336 kg/ha)
0 – 150 ppm
Fosfor Extrac ie cu bicarbonat/Mo albastru 0 – 150 lb/ac (0 – 168 kg/ha)
0 – 70 ppm P
Potasiu Extrac ie cu acid fluorhidric/ 0 – 1000 lb/ac (0 – 1120 hg/ha) 0 – 500
Tetrafenilborat ppm K

Aceast list poate fi l rgit prin achizi ionarea de kit – uri suplimentare pentru opera iunea
de precondi ionare chimic . Laboratorul portabil este dotat cu un manual complet de instruc iuni de
m surare care face ca oricare dintre teste s poat fi realizat de un nespecialist, prezen a chimistului
specialist în m sur tori de chimie analitic nemaifiind neap rat necesar .
Firma Analytical Spectral Devices, Inc., (Catalog Analytical Spectral Devices) produce o
gam larg de spectrometre şi spectroradiometre portabile pentru m sur tori in situ şi la distan .
Spectroradiometrul portabil FieldSpec Pro FR analizeaz radia ia solar difuzat şi reflectat într-
unul din urm toarele domenii de lungimi de und : 0,35 – 2,5 µm, 30 – 1050 nm, 1000 – 2500 nm.
Rezolu ia este de 10 nm. Viteza de baleiere a spectrelor este 10 spectre pe secund . Detec ia se
efectueaz pe senzori CCD. Greutatea aparatelor este de numai 8 kg, ceea ce-l recomand ca aparat
de teren. Are o interfa bidirec ional pe un port paralel pentru cuplarea la computer şi o leg tur
Ethernet RS2. M soar spectre de reflec ie, radian şi iradian .
 111

CAPITOLUL 6 ______________________________________________
SISTEME DE M SURARE ŞI MONITORIZARE DE TIP REMOTE
SENSING

Metodele de tip „remote sensing” sunt metode ce includ aparatura cea mai evoluat şi foarte
costisitoare care este instalat pe platforme ale unor sateli i artificiali. Ini ial aceste programe aveau
ca scopuri principale urm rirea parametrilor climatici la nivelul planetei şi la nivel regional (sateli ii
din familia NOA) şi opera iuni de cartografiere a planetei. Sistemele şi m sur torile utilizate sunt
incluse în programe interna ionale, destinate supravegherii polu rii zonale a Terrei şi evolu iei
acesteia în spa iu şi timp. Dou programe interna ionale sunt cele mai cunoscute şi utilizate:
1. ESA (Earthnet Online) – European Space Agency (ESA) care include sateli ii:
• SMOS – detecteaz umiditatea solului şi salinitatea oceanelor (Soil Moisture and Ocean
Salinity)
• GOCE – supravegheaz gradien ii gravit ii terestre
• Envisat este satelitul care supravegheaz atmosfera, pe baza c ruia se pot determina diferi ii
poluan i ai acesteia.
• ERS cuprinde 2 sateli i care au fost primii sateli i care au adunat date ştiin ifice din
atmosfer : ERS1 a fost lansat în 1991 şi anulat în 1996, principalele direc ii de m sur fiind
observa iile marine; ERS2 a fost lansat în 1995 şi include senzori pentru detectarea
semnalelor de pe oceane, ghe uri, temperaturii acestora, monitorizarea gazelor din
atmosfer ;
• PROBA este un satelit mic, ce a fost lansat în 2001 pentru a demonstra posibilit ile
platformelor europene timp de 2 ani, dar s-a demonstrat utilitatea sa, aşa c este în
continuare utilizat pentru sincronizarea de date şi ob inerea de imagini de la camera
spectrometric CHRIS şi detectorul monocromatic HRC. În 2009 se lanseaz şi PROBA 2.
• Meteosat a fost lansat în 1977, ca prim genera ie şi în 2002 ca a doua genera ie, şi
furnizeaz datele meteorologice;
• Landsat include mai mul i sateli i care au o orbit circular , sincronizat dup soare, la o
altitudine de 705 km. Senzorii MSS, TM (Thematic Mapper) şi ETM (Enhanced Thematic
Mapper) supravegheaz P mântul pentru detectarea evenimentelor ca incendii, erup ii
vulcanice, inunda ii, etc. sau supravegherea unor site-uri arheologice. În curând vor fi lansa i
cinci sateli i „Santinel ” în programul GMES (Global Monitoring for Environment and
 112

Security) de monitorizare a mediului şi pentru a sus ine exerci iile de securitate de la sol
(Langen, J., 2009).
2. Sateli ii NASA (Goddard Space Flight Center) se împart în 5 tipuri: de orientare, meteorologici,
ştiin ifici, militari, de observare a spa iului cosmic. Programul EOS (Earth Observing System) este
programul NASA pentru lansarea sateli ilor SeaWIFS, Terra, Aqua, pentru studierea suprafe ei
solului, biosferei, atmosferei şi oceanelor.
Din punct de vedere al caracteriz rii mediului înconjur tor sunt importan i urm torii sateli i:
ICESat (Ice, Cloud, land Elevation Satellite) este un satelit de m surare a balan ei stratului de
ghea în raport cu uscatul (ICESat)
Terra (Terra) monitorizeaz P mântul cu mai multe spectroradiometre (MODIS), pe un num r
mare de lungimi de und , monitorizând vegeta ia, solul, clima şi o gam larg de poluan i. Sunt
monitorizate şi echilibrele energetice la diferite în l imi în atmosfer (CERES). Datele provenite de
la sistemul ASTER asigur monitorizarea geologic şi a dezastrelor naturale.
Aura (Aura - Atmospheric chemistry) monitorizeaz atmosfera, atât stratosfera, sc derea
concentra iei de ozon din stratosfer , cât şi calitatea aerului şi clima;
Aqua (Aqua satellite) monitorizeaz cantitatea de ap evaporat din ocean, vaporii de ap din
atmosfer , nori, precipita ii, umiditatea solului, ghea a şi z pada din oceane şi de pe continente;
Aqua d informa ii adi ionale asupra fluxurilor radiative, aerosoli, vegeta iei, fitoplancton şi materia
organic din ocean, din aer, sol, şi temperatura apelor;
ETS-8/ETS-VIII (Engineering Test Satellite-8) are ca obiectiv cercetarea tehnologiei de
comunicare între sateli i;
ANDE are doi microsateli i sferici cu retroreflectoare: Castor şi ANDE, cu dimensiuni identice, dar
de mase diferite, astfel încât ele se îndep rteaz în timp; fenomenul asigur m surarea activit ii
geomagnetic, densit ii atmosferice şi densitatea ionilor din atmosfer ;
CERES (Clouds and the Earth's Radiant Energy System) este un radiometru cu 3 canale care
m soar radia ia solar reflectat în domeniul de lungimi de und 0,3 – 5 µm, radia ia emis de
P mânt în domeniul 8 – 12 µm şi radia ia total în domeniul 0,3 – 100 µm; aceste date sunt utilizate
pentru m surarea bugetului total de energie al P mântului şi, în combina ie cu datele furnizate de
MODIS, date detaliate despre nori.
CHAMP (CHAllenging Mini-Satellite Payload) este utilizat pentru cercet ri geofizice.
GRACE (Gravity Recovery And Climate Experiment) determinarea cu acurate e a câmpului
gravita ional şi a varia iei în timp;
 113

JASON (1,2) detecteaz circula ia global în oceane, a rela iei dintre ocean şi atmosfer ,
îmbun t irea predic iei climatice globale şi monitorizarea evenimentelor de tipul El Nino şi cauzele
acestora;
Larets este proiectat pentru m sur tori geodezice şi geodinamice.
La aceşti sateli i trebuie ad uga i sateli ii SPOT (SPOT satellite), lansa i de Fran a, Belgia şi Suedia.
Principalul obiectiv al acestor sateli i este monitorizarea vegeta iei.
Din datele de mai sus rezult c pentru analiza poluan ilor sunt utilizate datele de pe
sateli ii ERS (primul satelit european, ERS1), Envisat (dintre sateli ii europeni) şi Aura, Aqua şi
Terra (dintre sateli ii NASA) . Urm toarele instrumente sunt cele folosite pe aceşti sateli i:
ERS2 include urm toarele sisteme de detec ie:
- RA (Radar Altimeter) este un senzor cu microunde, ce func ioneaz în banda KU (13,8GHz) şi
este destinat s detecteze timpul în care se întorc semnalele reflectate pe oceane şi ghe uri;
- ATSR (Along Track Scanning Radiometer) const dintr-un radiometru în infraroşu şi un receptor
de microunde; se utilizeaz la m surarea temperaturilor m rilor şi a norilor şi include adi ional un
canal în vizibil pentru monitorizarea vegeta iei;
- GOME (Global Ozone Monitoring Experiment) este un spectrometru ce baleiaz nadirul în
ultraviolet şi vizibil pentru monitorizarea ozonului global, dioxidul de azot şi informa ii despre nori.
- MWR (microwave radiometer) are ca obiectiv m surarea coloanei integrate de vapori şi con inutul
de ap din nori, ca semnal de corec ie pentru semnalul radarului;
- SAR (Synthetic Aperture Radar) detecteaz spectrele bi-dimensionale ale undelor care se reflect
pe suprafa a oceanelor; in modul de preluare a imaginilor, SAR transmite imagini bi-dimensionale
de înalt rezolu ie;
- WS (Wind Scatterometer) m soar viteza vântului şi direc ia acestuia la suprafa a m rii, pentru a
fi înglobate în modele statistice globale şi în bazele de date climatologice;
- PRARE (Precise Range And Range-Rate Equipment) este un sistem cu dou frecven e de
microunde pe dou c i.
Envisat include urm toarele sisteme de detec ie:
- ASAR- Advanced Synthetic Aperture Radar, radar ce opereaz în banda C, asigur continuitatea
cu modul de luat imagini şi modul de und care exist pe ERS-1/2 AMI MERIS;
- MERIS este un spectrometru programabil pentru luat imagini, de rezolu ie spectral medie, ce
func ioneaz în domeniul solar de reflec ie. De pe sol pot fi selectate 15 domenii spectrale, în
domeniul 390 – 1040 nm;
 114

- AATSR (Advanced Along Track Scanning Radiometer) un radiometru cu scanare, care detecteaz
temperatura apei m rii, şi asigur un set de date de mare acurate e pe 10 ani pentru cercetarea
cercet rii climei;
- RA-2 (Radar Altimeter 2) este un instrument de detectare cu precizie a ecoului radar prin reflec ie
pe suprafa a p mântului, la nivel de 1 ns; m soar de asemenea puterea şi forma impulsurilor radar;
- MWR (microwave radiometer) radiometru în domeniul microundelor detecteaz coloana de vapori
de ap din atmosfer şi con inutul de ap din nori, utilizate la corec ia semnalelor radar; este util în
determinarea emisivit ii solului şi umidit ii la sol, a bilan ului de energie din atmosfer şi
caracterizarea ghe ii.
- GOMOS m soar con inutul de gaze din atmosfer prin metoda de analiz spectral în domeniile
25 – 675 nm, 765 – 773 nm, 926 – 952 nm; de asemenea dou fotometre suplimentare func ioneaz
în domeniile 470 – 520 nm şi respectiv 650 – 700 nm;
- MIPAS (Michelson Interferometer for Passive Atmospheric Sounding) este un interferometru cu
transformat Fourier pentru m surarea spectrului de emisie al limbului P mântului; opereaz în
infraroşu apropiat – mediu, unde gazele ce au un rol important în chimia atmosferei au caracteristici
de emisie semnificative;
- SCIAMACHY un spectrometru de imagine al c rui obiectiv este de a m sura gazele de
concentra ie sc zut din troposfer şi stratosfer ;
- DORIS (Doppler Orbitography and Radio-positioning Integrated by Satellite) este un sistem
func ionând în domeniul microundelor şi poate fi utilizat la determinarea cu precizie a satelitului
ENVISAT;
- LRR este un dispozitiv pasiv care este utilizat ca reflector de sta iile de la sol care utilizeaz lasere
de putere în impulsuri, mai ales de ILRS (International Laser Ranging Service).
Aura include urm toarele instrumente:
- HIRDLS, (High Resolution Dynamics Limb Sounder) ecometru de rezolu ie ridicat pentru
m surarea distribu iei globale a temperaturii şi concentra iilor de O3, H2O, CH4, N2O, NO2, HNO3,
N2O5, CFC11, CFC12, ClONO2 şi aerosoli în troposfera superioar , în stratosfer şi mezosfer ;
include un ecometru cu scanare în infraroşu, 21 de detectori cu HgCdTe, r ci i la 65 K, fiecare
detector având un filtru cu interferen trece band ; a avut un accident la lansare şi 80 % din calea
optic a fost blocat .
- MLS (Microwave Limb Sounder) utilizeaz emisiile în domeniul microundelor pentru a m sura
temperatura stratosferic şi constituen ii troposferici; datele sunt importante pentru detectarea
sc derii stratului de ozon datorit industriei chimice care produce clor; de asemenea se procur
primele date globale ale concentra iilor de OH, H2O, BrO, CO şi N2O substan e ce joac un rol
 115

important în chimia stratosferic ; MLS furnizeaz date chiar în prezen a norilor cirus, cât şi
con inutul de ghea din aceştia;
- OMI (Ozone Monitoring Instrument) înregistreaz ozonul total şi al i parametrii ai atmosferei
corela i cu acesta; înregistreaz radia ia difuz în vizibil şi ultraviolet (350 – 500 nm; 270 –314 nm;
306 – 380 nm) cu ajutorul unui telescop care alimenteaz dou spectrometre cu re ea de difrac ie,
care utilizeaz detectoare CCD de 780 x 576 pixeli pentru recep ionarea imaginilor;
- TES (Tropospheric Emission Spectrometer) este un spectrometru FTIR de înalt rezolu ie care
ofer o rezolu ie sporit pentru detectarea majorit ii speciilor radiative din atmosfera joas ;
utilizeaz atât emisia termic natural a suprafe ei P mântului şi atmosferei, cât şi radia ia solar
reflectat , astfel încât furnizeaz imagini diurne şi nocturne; include observa ii speciale pentru
anumite inte cum ar fi vulcanii; eşantionarea în maximum 16 s, raport semnal / zgomot 600:1;
domeniul spectral 3,2 – 15, 4 µm.
Aqua include urm toarele instrumente:
- AIRS (Atmospheric Infrared Sounder) include 2378 de canale în infraroşu şi 4 canale în vizibil şi
infraroşu apropiat, pentru m surarea cu acurate e a temperaturii şi umidit ii în atmosfer ; m soar
radia ia emis de pe P mânt în domeniile spectrale 0,4 – 1 µm şi 3,7 – 15,4µm (cu ajutorul unui
spectrometru cu re ea de difrac ie);
- AMSU-A (Advanced Microwave Sounding Unit), este un ecometru cu 15 canale în domeniul
microundelor (15 – 90 Ghz), şi un radiometru de microunde, proiectat ini ial pentru a m sura
varia iile de temperatur în atmosfera superioar (în special în stratosfer );
- HSB (Humidity Sounder for Brazil), care este un ecometru cu 4 canale, pe baza c ruia se m soar
varia ia umidit ii în atmosfer deasupra Braziliei, de mare precizie, chiar când vizibilitatea este
redus ;
- AMSR-E (Advanced Microwave Scanning Radiometer for EOS), este un sistem radiometric pasiv,
în domeniul microundelor, cu 12 canale şi şase frecven e de lucru, care m soar temperaturi de
culoare la 6,925, 10,65, 18,7, 23,8, 36,5, şi 89,0 GHz; are un reflector parabolic de 1,6 m diametru;
m soar cantitatea de precipita ii, cantitatea de ap din nori, viteza vânturilor pe mare, temperatura
la suprafa a m rilor, m sur tori combinate pentru meteorologie;
- MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer), un spectroradiometru cu rezolu ie
medie, m soar în 36 de benzi din vizibil şi infraroşu (21 în domeniul 0,4 – 3 µm, 15 în domeniul 3
– 14,5 µm), şi este utilizat pentru m surarea vegeta iei, aerosolilor, apari ia focurilor, acoperirea cu
z pad pe continente.
Terra cuprinde urm toarele instrumente:
 116

- ASTER (Advanced Spaceborne Thermal Emission and Reflection Radiometer - ASTER) este un
radiometru cu emisie şi reflec ie termic , cu m surare în 15 benzi de lungimi de und , în domeniul
vizibil şi infraroşu dep rtat; rezolu ia variaz între 15 – 90 m, în func ie de band ;
- CERES (Clouds and the Earth's Radiant Energy System - CERES) include detectarea radia iei
solare reflectate, cât şi radia iei emise din atmosfera înalt spre suprafa a P mântului; este destinat
cercet rii rolului norilor şi al varia iilor de energie în schimb rile climatice globale;
- MISR (Multi-angle Imaging SpectroRadiometer - MISR) este un instrument cu rezolu ie foarte
mare, utilizat la detectarea radia iei solare reflectate de P mânt, din nou unghiuri de observa ie,
pentru determinarea luminozit ii, contrastului şi culorii acestei radia ii.
- MODIS (Moderate-resolution Imaging Spectroradiometer - MODIS) instrument care este
func ional atât pe sateli ii Terra, cât şi Aqua;
- MOPITT (Measurements of Pollution in the Troposphere – MOPITT) este destinat m sur rii
poluan ilor troposferei, a interac iunii atmosferei cu uscatul şi oceanului; este special calibrat s
monitorizeze monoxidul de carbon şi metanul din troposfer ; utilizeaz spectroscopia de corela ie
pentru m surarea gazelor. Utilizeaz o m sur toare pe dou c i, una etalon şi una de m sur , pentru
acurate ea m sur torii. Poate decela monoxidului de carbon pe straturi de 5 km de-a lungul coloanei
verticale din atmosfer .
În Fig. 7.1 şi 7.2 sunt date dou instrumente de mare acurate e utilizate de ESA şi NASA pe
sateli i.

Fig. 7.1 Instrumentul MIRAS (Microwave Imaging Fig. 7.2 Spectrometrul criogenic etalon pentru
Radiometer using Aperture Synthesis) dedicat observarea cu mare acurate e a ozonului şi atmosferei
observa iilor umidit ii din sol şi a salinit ii (folosit de NASA pe sateli i)
oceanelor de pe satelitul SMOS

Pe baza datelor adunate de sateli i s-au f cut o serie întreag de modele, printre care:
Proiectul MASS (MASS project) care a detectat fluxurile de carbon între atmosfer şi vegeta ia
terestr ; a utilizat observa iile de pe SPOT-VEGETATION (SPOT VEGETATION).
 117

Proiectul GLOREAM (Carvalho, A.C., 2000) care monitorizeaz şi modeleaz datele de ozon
în mai multe ri din Uniunea European , utilizeaz date de pe satelitul METEOSAT. Tot pe
baza datelor furnizate de METEOSAT s-au determinat concentra iile de amoniac din Uniunea
European , demonstrându-se c valorile acestora dep şesc valorile rezultate din model ri
(Lieven, C., 2009).
Determin ri de monoxid de carbon s-au efectuat pe baza datelor culese de sistemul
SCIAMACHY (Khlystova, I, 2007). De asemenea pe baza datelor culese de acelaşi sistem s-au
evaluat principalii constituen i ai atmosferei (Bovensmann, H., 1999, de men ionat c este
articolul de baz pentru utilizarea datelor transmise de SCIAMACHY).
Programul ACCENT are ca principal obiectiv analiza concentra iilor de NOx
(Chance,K., 2007) pe baza datelor ob inute de la sateli ii GOME-1, GOME-2, SCIAMACHY şi
OMI.
Programul TRAQ (tropospheric composition and air quality) monitorizeaz compozi ia
troposferei şi calitatea aerului, sursele de poluare şi rolul troposferei în schimb rile globale
(Langen, J., 2009, 2006). Monitorizeaz gazele O3, NO2, SO2, CO, HCHO, CH4 şi H2O.
Programul „Earth Watching” monitorizeaz dezastrele (incendii de p dure, erup ii
vulcanice, inunda ii), evolu ia temperaturii oceanelor şi a dinamicii valurilor, evolu ia
recoltelor pe suprafe e mari, evolu ia p durilor ecuatoriale şi a taigalei, c utarea persoanelor
disp rute, prospec ii petroliere şi mineraliere, detectarea pozi iei oamenilor şi navelor maritime,
etc.
Câteva din metodele utilizate, împreun cu poluan ii pe care le monitorizeaz şi
domeniul de concentra ii corespunz tor sunt date în Tabelul 7.1.
Tabel 7.1 -Tipuri de sisteme pentru m sur tori de tip „remote sensing”
Tip Gaze În l ime Concentra ii Bibliografie
Interferometru MIPAS ClONO2, HNO3, O3, 15-30 Glatthor, N., 1998
(Michelson for Passive NO2 km MIPAS Interferometer
Atmospheric Sounding)
instrument instalat pe avioane,
emisie în infraroşu
Spectrometru FTIR cu spectru de O3, N2O, CH4, CFC- 2.1-3*1015 Blumenstock,Th., 1997
absorb ie în atmosfer 12, HF, NO2, HNO3, 2
molec/cm
HCl, ClONO2 Luisa T. Molina, 1984

Spectroscopie de absorb ie optic O3, N2O 2165 m 3.3-7.7*1016 Andrea Petritoli, 2004
diferen ial - GOME 2
molec/cm
Radiometru transportabil N2O, O3, HCl, ClO De Valk, 1995
submilimeter SIS
Spectrometru cu re ea NO2 >10 km Elokhov, A.S.,1995
Nevejans D. 2006
Spectrometru în vizibil NO2,O3, N2O5, OH, 1.*1016-17.*1016 Koike, M.,1999
HNO3, Nox cm-2 Cageao, R. P 2001
 118

Spectrometru cu re ea de difrac ie O3, NO2, O4, H2O Notholt, J. 1996

şi transformat Fourier în Fraser, A. 2009
domeniul UV/VIS
Spectrometru FTIR (Fourier O3, H2O, HCl Oelhaf, H., 1995
Transform Infrared Camy-Peyret, C., 2004
Spectrometer), MIPAS

Se observ c majoritatea sistemelor folosesc principii de m surare bazate pe metode

spectrometrice. Sursele de radia ie sunt interne: ASTER, HSB, AMSU-A (surse UV sau IR sau
semnale în domeniul microundelor), în majoritatea cazurilor se utilizeaz îns radia ia solar sau
lunar GOMOS, MISR, MODIS, CERES, TES, SCIAMACHY (surse în vizibil şi infraroşu).
Analiza maximelor de absorb ie se face în regiunile UV (Notholt, J. 1996, Fraser, A. 2009), VIS
(Koike, M., 1999, Notholt, J., 1996), sau IR (Blumenstock, Th., 1997, Oelhaf, H., 1995). Pentru
m rirea rezolu iei se folosesc metode diferen iale (Bonasoni, P., 1995). Analiza de tip „Fourier
Transform”, utilizat mai de mult doar în combina ie cu analiza în infraroşu (FTIR) se utilizeaz
acum şi în vizibil şi ultraviolet (Notholt, J,. 1996). Rezolu iile spectrometrice sunt de ordinul 0,0035
cm-1. Se utilizeaz şi metode de m surare a emisiei termice a atmosferei (De Valk, 1995) cu
detectoare de microunde. Aceste sisteme sunt amplasate pe avioane supersonice (NASA Project
ARCTAS), baloane speciale (Oelhaf, H., 1995) sateli i sau la institute specializate (Elokhov, A.S.,
1995).
Deşi sunt înc dificil de utilizat datorit complexit ii şi dificult ilor de ob inere, prelucrare
şi interpretare a imaginilor şi au, înc , costuri ridicate, nivelul de accesibilitate al acestor programe a
crescut mult în ultimii ani, datorit dezvolt rii tehnologiilor de construire, lansare, plasare pe orbit ,
precum şi a posibilit ilor de interven ie şi reglaje, mai ales datorit dezvolt rii genera iilor
succesive de navete spa iale din programul NASA.
 119

CAPITOLUL 7 ______________________________________________
ACHIZI IA ŞI PRELUCRAREA DATELOR DE MEDIU

În conformitate cu normele date în capitolul 3, m sur torile pentru determinarea calit ii

mediului sunt continue (timpul dintre dou m sur tori nu dep şeşte 30s) sau prin eşantionare. În
cazul prelu rii de eşantioane se iau relativ mai pu ine date, aşa c trebuie aplicate metodele
statistice.
Pentru aer exist o re ea na ional de monitorizare a calit ii aerului, iar în cazul apei exist
un sistem de monitoring integrat al apelor din România. De asemenea m sur torile la surs (emisii)
sunt în majoritatea cazurilor continue. M sur torile continue sunt mai pu in precise, dar pot da o
evaluare mai corect a calit ii mediului, decât cele care sunt efectuate în laborator, mult mai
precise, dar efectuate dup un timp relativ mare în raport cu momentul lu rii de probe, deci m surile
care trebuiesc luate sunt în cel mai bun caz întârziate, dac nu ineficiente din cauza întârzierii.
Exist mul i parametrii care nu pot fi m sura i continuu, mai ales în ceea ce priveşte solul.
Din punct de vedere statistic, în cazul monitoriz rii continue se face o observare
exhaustiv : când înregistrarea caracteristicilor se realizeaz pentru toate unit ile popula iei; în
cazul m sur torii unor eşantioane observarea este par ial , înregistrarea caracteristicilor se
realizeaz numai pentru o parte a unit ilor popula iei (în timp sau în spa iu).
Popula ia reprezint totalitatea unit ilor simple sau complexe care formeaz obiectul
m sur torii. Orice cercetare trebuie s înceap cu delimitarea în timp şi spa iu a popula iei.
Studierea unei popula ii presupune înregistrarea mai multor valori pentru fiecare unitate individual .
Fiecare set de valori se concretizeaz într-o variabil aleatoare. Eşantionul este format din unit ile
simple sau complexe pentru care se înregistreaz caracteristicile în conformitate cu obiectivele
propuse. Scopul urm rit prin extragerea unui eşantion dintr-o popula ie este ca valorile ob inute în
urma prelucr rii datelor din eşantion s poat fi generalizate asupra întregii popula ii. Sondajul
presupune deci dou faze distincte:
Faza I: Observare şi descriere statistic . Aceasta const în extragerea eşantionului şi
calcularea valorilor ce definesc caracteristicile studiate: medii, dispersii, coeficien i de varia ie,
asimetrie, etc.;
Faza II: Inferen statistic . Aceasta const în extinderea indicatorilor eşantionului asupra
popula iei. Aceast opera ie poart denumirea de estimare.
 120

Pe parcursul celor dou faze vom întâlnii indicatori ai eşantionului şi indicatori ai popula iei
totale. Primii sunt valori de sondaj şi se numesc estimatori, iar ceilal i parametrii. Vom folosi
urm toarele nota ii (Tabel 7.1):

Tabel 7.1 M rimi statistice

Xi simbol pentru o caracteristic cantitativ pe care o posed unit ile din popula ia total
xi simbol pentru o caracteristic cantitativ pe care o posed unit ile din eşantion
n Volumul eşantionului
N Volumul popula iei totale
M sau X Media caracteristicii cantitative în popula ia totala
Valoarea mediei de sondaj pentru caracteristica cantitativ
σ2
m sau x
Dispersia caracteristicii cantitative în popula ia total
s2 Dispersia caracteristicii cantitative în eşantion

σp2
p Media caracteristicii calitative în popula ia totala
Dispersia caracteristicii calitative în popula ia total
Sw2 Dispersia caracteristicii calitative în eşantion

Func iile care calculeaz media aritmetic sunt implementate în orice soft statistic sau de
calcul tabelar. De exemplu, în programul Microsoft Excel (din Microsoft Office) aceast func ie
este numit AVERAGE() şi are un singur argument, anume domeniul în care au fost plasate datele
numerice.
Amplitudinea, notat cu A, este definit ca diferen a între valorile maxim şi minim ale
seriei de date: A=xmax –xmin. Amplitudinea ne informeaz asupra m rimii intervalului de varia ie;
are dezavantajul c depinde doar de dou dintre valorile seriei, şi nu ne informeaz deloc asupra
modului în care datele sunt împr ştiate între extreme. Devia ia medie (abaterea medie) depinde
„echitabil” de toate valorile seriei de date. Aceast statistic presupune c a fost calculat anterior
media m a seriei. Defini ia precis este urm toarea: devia ia medie este media aritmetic a
abaterilor valorilor fa de media lor, abateri luate în valoare absolut :
∑ xk − m
E=
n
Din punct de vedere matematic aceast formul nu este potrivit (func ia modul nu este derivabil ).
De aceea se introduce varian a:

V=
∑ (x k − m )2
n
Deoarece varian a nu are aceleaşi unit i de m sur cu m rimea m surat x, se introduce devia ia
standard:

s=
∑ ( x k − m )2
n −1
În programul Microsoft Excel exist func ia STDEV() care d devia ia standard pentru o serie de
date.
 121

În conformitate cu datele din capitolele 3 – 5 rezult c datele de mediu sunt valori numerice
ale unor m rimi m surabile. La m surarea datelor de mediu apar erori datorate: executantului,
instrumentelor de m sur , varia iilor sistemului asupra c rora se efectueaz m sur toarea. Erorile
pot fi absolute (diferen a dintre valoarea m surat şi cea real , Ea=Xi-Xa), relative (se raporteaz
eroarea absolut la valoarea adev rat Er=Ea/Xa), eroare sistematic (eroare absolut a mediei
Es= X - Xa), eroare a c rei cauz este cunoscut sau trebuie determinat (de exemplu utilizarea
aparatelor la alt temperatur decât cea la care sunt etalonate), erorile sistematice nu se pot elimina
prin repetarea m sur torii cu acelaşi aparat, în condi ii identice. Erorile aleatoare sau
întâmpl toare au cauze necunoscute, nu pot fi prevenite. Prin m sur tori succesive erorile
aleatoare pot fi eliminate (de fapt minimizate, deoarece valoarea exact nu poate fi niciodat
m surat ). Erorile pot fi de metod (datorate comport rii neideale a sistemelor analitice:
instabilitatea unor compuşi, viteza mic a reac iilor, lipsa de specificitate); erori instrumentale
datorate imperfec iunii instrumentelor, influen a factorilor de mediu, de exemplu temperatura; erori
opera ionale şi personale: func ie de aptitudinile şi instruirea personalului.
Valorile m rimilor de mediu au urm toarele caracteristici:
- Majoritatea valorilor pot fi m surate continuu, dar repetabilitatea lor este greu de ob inut (fluxurile
de ap şi aer se deplaseaz continuu, dinspre sursa de poluare în mediu, iar deplasarea depinde de
m rimi ai mediului, cum ar fi vântul, umiditatea, temperatura, ploile, etc.), deci este pu in probabil
s ob inem o valoare identic în diverse locuri sau momente de timp), iar erorile nu pot fi corectate
prin m sur tori succesive; pentru aceste valori media M d o valoare estimativ asupra valorilor
m surate, iar devia ia standard arat împr ştierea valorilor m surate; aceste valori nu sunt o m sur
a erorilor, deoarece valorile reale variaz în timp şi spa iu. O dat important o reprezint valoarea
maxim şi verificarea valorii maxime raportat la pragul de alert , respectiv pragul superior, sau
inferior de evaluare (vezi cap. 3). Dac valoarea maxim dep şeşte unul din aceste praguri, este
probabil ca şi alte valori s dep şeasc unul din praguri. Dac exist suficiente date (şi în cazul
m sur torii continue exist o popula ie cu multe elemente), dac o singur dat dep şeşte un prag
este probabil c aceasta este afectat de o eroare şi poate fi eliminat . Dac exist mai multe valori
ce dep şesc pragurile, se împarte popula ia în clase, desp r ite de valoarea medie, valoarea pragului
de alert , pragul inferior de evaluare şi pragul superior de evaluare. Pentru fiecare clas se
calculeaz frecven a absolut , care reprezint num rul de elemente ce apar in acelei clase (în
programul Excel exist func ia FREQUENCY(). Dac în clasele care dep şesc cel pu in unul din
praguri sunt multe valori, trebuie anun at autoritatea de mediu.
- Precizia acestor valori depinde de aparatura cu care se m soar , dar şi de condi iile de mediu
(valorile date de m sur torile de remote sensing sunt luate cu aparate de înalt precizie, dar din
 122

cauza condi iilor meteorologice – nori, radia ie solar incident ) erorile pot ajunge la 100 %.
Valoarea adev rat a m sur torii este imposibil de m surat. În practic se accept , în locul valorii
adev rate, o valoare determinat cu o incertitudine suficient de mic , denumit valoare
conven ional adev rat . De aici rezult importan a cunoaşterii, pentru o m surare efectuat în
anumite condi ii şi cu anumite mijloace de m surare, a erorii maxime care poate fi comis
(Chiciuc, 2002). Prin incertitudine de m surare se în elege intervalul în care se estimeaz , cu o
anumit probabilitate, c se afl valoarea adev rat a m surandului (Fig. 7.1). Precizarea acesteia
face utilizabil sau nu rezultatul m sur rii. Astfel dac se ob ine o eroare de 0,02 ppm în m surarea
dioxidului de sulf, trebuie aleas alt metod de m sur , deoarece, aşa cum este indicat în tabelul
3.1, acest poluant trebuie m surat cu o precizie de 0,01 ppm.

Fig. 7.1 Valoarea m surat , incertitudinea de m sur şi valoarea conven ional adev rat

- Rezultatele ob inute prin m sur tori continue sunt mai pu in precise, decât cele de laborator, dar
asigur ob inerea de date în timp real, asigurând ac iuni imediate şi eficiente; de asemenea pe baza
valorilor ob inute în timp real se pot proiecta şi valida modele matematice de dependen a valorilor
anumitor m rimi în func ie de timp, spa iu, temperatur , umezeal , etc. Pe baza acestor modele se
pot elimina erorile de m sur (Căldăraru, F., 2009). Pentru monitorizarea m sur rii parametrilor
mediului sunt necesare s se stabileasc :
- locul unde se fac m sur torile şi modul în care se efectueaz (continuu sau prin eşantionare);
- frecven a m sur torilor;
- parametrii ce se monitorizeaz ;
- aparatura necesar , în func ie de precizia necesar şi de costurile acesteia.
Datorit caracteristicilor enumerate mai sus, cât şi prin efectele asupra omului şi mediului,
rezult c , în cazul datelor de mediu trebuie luate în considera ie urm toarele m rimi:
- valoarea maxim , mai ales dac dep şirea pragului de alert se repet ;
- media pe 24 h, mai ales în cazul emisiilor şi a m rimilor care sunt cumulative (de exemplu
concentra ia monoxidului de carbon);
 123

- dac se iau eşantioane sau se m soar la diverse momente de timp cu un laborator portabil trebuie
stabilit frecven a cu care se iau aceste eşantioane;
- distribu ia valorilor în timp şi spa iu şi dependen a de alte m rimi m surabile, pentru stabilirea
unei dependen e func ionale; la stabilirea acestei dependen e trebuie calculat coeficientul de
corela ie.
Erorile ap rute la m sur torile continue ale valorilor m rimilor de mediu se minimizeaz
prin verificarea unui num r mic de m sur tori în laborator, folosind un eşantion compus din probe
care au fost m surate şi in situ. Datele m surate în teren se pot compara cu cele de laborator, şi se
poate stabili eroarea care se face utilizând aparatele din teren în raport cu cele de laborator (mult
mai precise şi la care se pot repeta m sur torile, în condi ii identice). Acest procedeu valideaz sau
invalideaz modelul fizico-matematic, în func ie de eroarea calculat , raportat la cea care este
necesar la m sur toarea parametrilor respectivi (date în capitolul 3).
În general trebuie f cut un compromis între precizia cu care se m soar , frecven a şi
num rul de locuri în care se face m sur toarea şi costurile aparaturii de m sur . La luarea deciziei
pentru aceşti parametrii se iau în considerare modelele fizico – matematice de dependen a
m rimilor m surate şi parametrii de care depind aceştia. Programele de monitorizare a aerului şi
apei au avut în vedere acest lucru şi s-au realizat deja re ele de m surare a aerului şi în mare m sur
şi a apei. Noul SMIAR (sistem de monitoring integrat al apelor din România) prevede
monitorizarea mediilor: apa; sedimente/materii în suspensie; biota (aspecte calitative ale
organismelor vii - mediul de via habitat); elemente hidromorfologice. Sunt prev zute ca
programe: programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea st rii globale a
apelor, furnizând informa ii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea
eficient a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendin ei de varia ie pe termen lung a
resurselor de ap , inclusiv datorit impactului activit ilor antropice; programul de monitoring
opera ional (O) se realizeaz pentru corpurile de ap care sunt identificate ca având riscul s nu
îndeplineasc obiectivele de mediu; programul de monitoring de investigare (I) se efectueaz pentru
identificarea cauzelor dep şirilor limitelor şi pentru stabilirea impactului polu rilor accidentale;
programul CAPM are ca scop cunoaşterea impactului alter rilor hidromorfologice asupra apelor. La
nivel mondial a fost pornit un program GEMS (United Nations Environment Programme
GEMS/WATER ).
Elaborarea unui plan de monitorizare a imisiilor atmosferice include:
- identificarea unit ilor surselor de emisii poluante;
- analizarea tipurilor de poluan i;
- stabilirea punctelor de control al imisiilor în zonele cu risc ridicat de poluare;
 124

- stabilirea aparatelor de monitorizare şi control utilizate;

- stabilirea frecven ei de m surare;
- realizarea sistemului de monitorizare, format din totalitatea aparatelor de control şi m sur , fixe şi
mobile, un sistem de comunicare şi unul de centralizare a datelor.
Sistemele de monitorizare a aerului pot fi dezvoltate folosind mai multe metode:
- metoda împ r irii pe zone: aria supus monitoriz rii este împ r it pe zone relativ omogene (din
punct de vedere al emisiilor poluante, topografiei, densit ii popula iei); în aceste zone se m soar
variabilele statistice, şi pe baza unui model de dispersie se evalueaz impactul global. Pentru
implementarea metodei sunt necesare sta ii de m surare în apropierea surselor industriale, lâng
rutele cu trafic intens şi în zonele urbane intens populate;
- metoda statistic : se analizeaz corela iile în timp şi spa iu ale datelor m surate de c tre un num r
minim de sta ii de m surare existente, care furnizeaz date precise;
- metoda grilei: se implementeaz un num r mare de puncte de m surare, repartizate relativ uniform
în aria supus monitoriz rii
- metoda analitic : sta iile de m surare se amplaseaz în func ie de localizarea punctelor de
intensitate maxim a polu rii, localizare dat de un model fizico-matematic al dispersiei poluan ilor,
metod cu grad mai mare de veridicitate în vecin tatea surselor de poluare
- metoda empiric : se monitorizeaz m sur tori pe un anumit traseu, stabilit de exemplu în func ie
de rutele de trafic auto intens dintr-o anumit zon .
Un sistem automat de monitorizare al unui bazin hidrografic este constituit pe urm toarele
nivele:
- nivelul central amplasat la dispecerul zonal din bazinul hidrografic;
- nivelul sta iilor hidrometrice, a posturilor pluviometrice şi a pu urilor de foraj – pentru urm rirea
parametrilor bazinului (nivele, temperatura, precipita ii şi calitatea apelor)
- nivelul local – compus din totalitatea senzorilor şi traductoarelor amplasate în punctele de m sur
- nivelul de comunica ie – realizat din elementele care particip la transferul datelor, între sta iile
locale şi dispecerul central (modemuri, sta ii radio, GSM), precum şi din sta iile mobile de colectare
şi înmagazinare a datelor dataloggere) din punctele de achizi ie manual .
Din descrierile anterioare rezult c majoritatea aplica iilor se pot împ r ii în dou categorii
generale, din punctul de vedere al structur rii sistemelor de m sur şi al problemelor ridicate de
aceasta: 1. Sistem format din multe puncte de m sur , în timp şi spa iu, realizat din sisteme mai
ieftine, de precizie mai mic , la care problemele principale sunt legate de timpul de r spuns al
senzorilor, autonomia energetic , pre ul sistemului de m sur , condi ionare şi transmisie a datelor;
şi 2. Sistem de precizie ridicat , unde se fac un num r mic de m sur tori, la care problemele
 125

principale sunt date de stabilirea locurilor de prelevare a eşantioanelor, deci stabilirea unui model
fizico – matematic, a c rui veridicitate se efectueaz pe baza testelor statistice.
1. Sistemul de m surare autonom, cu frecven de m surare ridicat este în principiu format din
(Fig. 7.2):

Fig. 7.2 Schema bloc a unui sistem de m surare autonom

- senzorii cu timp de r spuns cât mai scurt şi ieftini;

- blocul de condi ionare de semnal, care asigur alimentarea senzorilor şi preamplificarea
semnalului (eventual şi o stabilizare cu temperatura);
- sistemul de achizi ionare a datelor, şi prelucrare primar , într-un microcontroler, care poate avea
memorii suplimentare sau poate fi conectat la sistemul central prin mai multe tipuri de comunicare
(GSM, Ethernet, etc.).
2. Sistem cu preluare de eşantioane şi stabilirea unui model fizico – matematic care este validat pe
baza modelelor statistice. Modelul de dispersie de tip canion pentru difuzia poluan ilor aerului a fost
pus la punct de universitatea din Mainz şi utilizat cu succes în Germania, Fran a şi Ungaria (Balczó,
M., 2005, Căldăraru, F., 2009). Modele pentru simularea distribu iei de poluan i ai apei sunt foarte
multe, dintre care: modele pe baza m sur torilor GIS (Naranjo, E., 1997), distribu iile ob inute prin
rezolvarea ecua iilor diferen iale (Huang, Z., 2004), modele de interac iune râu – ape freatice
(Griffiths, J., 2007), modelul TOMCAT de propagare a nitra ilor şi fosfa ilor pe baza dezvolt rii în
serie a dependen ei temporale (Hewett, C., 2009). Un program general de calcul pentru
determinarea fluxurilor este softul FLUENT, care ofer urm toarele posibilit i de calcul: calcul
bidimensional sau tridimensional; calcularea fluxurilor sta ionare sau tranzitorii, calcularea
fluxurilor laminare sau turbulente, calcularea transferurilor de c ldur , naturale sau imprimate,
conjugate (solid/fluid) şi radiative; reac ii chimice între diferite specii; modele multifaz gaz –
 126

lichid, gaz – solid; schimb ri de faz (topire, solidificare, evaporare, condensare). Primul pas de
lucru este alegerea tipului de geometrie, 2D sau 3D. Este ales apoi pasul gridului. Pentru o
problem dat este necesar s se parcurg urm toarele etape:
- importarea şi verificarea gridului
- selectarea tipului de rezolvare (de ex. sistem bazat pe calculul densit ii, a presiunii, etc.)
- selectarea modelului fizic cel mai adecvat (din punctul de vedere al turbulen ei, al num rului
de faze, etc.)
- stabilirea condi iilor la limit
- stabilirea unei solu ii ini iale
- stabilirea unor condi ii de convergen .
Dup rularea programului se analizeaz rezultatele din punct de vedere fizic. Programul furnizeaz
valori ale urm toarelor m rimi:
- For e şi momente
- Coeficien i medii de transfer termic
- M rimi pe suprafa sau volum
- Fluxuri.
Modelarea cu programul FLUENT se poate efectua atât pentru faza gazoas , cât şi pentru cea
lichid . S-a utilizat acest model pentru cercetarea curgerii râurilor şi determinarea sedimentelor
(Shams, M., 2002).
Pentru a stabili dac un model este valid se calculeaz covarian a şi indicele de corela ie.
Dac datele eşantionului în locul şi momentul i sunt xi, iar datele modelului, în aceleaşi puncte i
sunt yi, iar mediile celor dou serii sunt mX şi respectiv mY, atunci covarian a între cele dou serii
de date se calculeaz cu formula:

C= ∑ (x i − m X )(y i − m Y )
1
(7.1)
n

∑ (x i − m X )(y i − m Y )
iar coeficientul de corela ie Pearson este dat de rela ia:

rX, Y =
∑ (x i − m X ) ⋅ ∑ ( y i − m Y )
(7.2)
2 2

Acest num r este în intervalul [-1,1]. Dac rX,Y are valoarea apropiat de 1 sau de –1 modelul este
validat. În softul Excel corela ia se face cu func ia CORREL (). Rela ia dintre coeficientul de
corela ie Pearson şi covarian este (sX şi sY sunt abaterile standard ale celor dou serii de date):

rX, Y =
C
(7.3)
s Xs Y
 127

CAPITOLUL 8 _______________________________________________
CONFIGURAREA UNUI APLICA II DE MONITORIZARE A CALIT II
MEDIULUI

Aplica iile de monitorizare a calit ii mediului sunt realizate fie la nivel local, de c tre
companii de produc ie, fie la scar mai mare, regional, na ional sau transfrontalier, de c tre agen iile
na ionale de mediu.
Aplica iile la scar mare au un pronun at caracter ştiin ific şi folosesc cele mai performante
metode şi echipamente de m surare a concentra iilor poluan ilor aerului, apei şi solului dar, de
multe ori rezultatele procesului de monitorizare sunt folosite numai la informarea popula iei din
zonele monitorizate despre nivelul de calitate a mediului şi nu la luarea unor m suri de diminuare a
polu rii aşa cum ar fi normal.
Aplica iile de monitorizare la nivel local au un caracter mult mai pragmatic datorit , în
primul rând, obiectivelor lor. O astfel de aplica ie este cerut , de regul , de un program de
conformare a c rui realizare conduce la ob inerea avizului sau acordului de mediu, prin urmare
motiva ia este foarte puternic . În acelaşi timp, în func ie de complexitatea proceselor tehnologice
folosite de companie, procesul de monitorizare poate fi foarte complicat vizând toate subsistemele
de mediu: aer, ap , sol, biodiversitate, efectul de ser . În aceste condi ii, şi inând seama şi de
resursele disponibile în companie, alegerea echipamentelor de monitorizare poate deveni extrem de
sensibil , mai ales din punctul de vedere al recuper rii costurilor procesului de monitorizare.
În aceste condi ii, în acest capitol vom prezenta numai configurarea unei aplica ii de
monitorizare a calit ii mediului la nivelul unei companii industriale pentru c problemele ridicate
sunt mai multe şi mai dificil de rezolvat.

8.1 Inventarul emisiilor pe toate tipurile de activit i

Prima etap din configurarea procesului de monitorizare este cea în care se face inventarul
emisiilor de poluan i rezultate din toate tipurile de activit i ce se desf şoar în cadrul companiei.
Activit i tehnologice
Activit ile tehnologice sunt principalele activit i ce se desf şoar în companie, activit i
legate direct de tipurile de produse realizate. Primul tip de activitate tehnologic investigat este cel
de producere a energiei utilizate de companie. Dac energia este furnizat de direct de sistemul
energetic na ional, atunci aceast activitate nu se monitorizeaz . Dac energia necesar este ob inut
 128

de la o central proprie, atunci se monitorizeaz toate emisiile caracteristice proceselor de ardere a

combustibililor conven ionali (c rbune, gaze naturale, petrol).
Principala activitate tehnologic în urma c reia rezult principalii poluan i este cea din
fluxurile de produs. În fiecare secven a unui flux de produs rezult , pe lâng subansamblu util care
merge în secven a urm toare de flux, o serie întreag de substan e poluante în toate formele de
agregare. Atât tipurile cât şi cantit ile de poluant emise în mediul înconjur tor pot fi foarte bine
estimate din documenta iile tehnologice de produs. Dac acestea nu sunt accesibile, informa iile
necesare pot fi ob inute din documenta iile tehnologice ale unor companii similare investigate în
studii anterioare.
Activit i auxiliare
În aceast categorie intr deşeurile rezultate în urma activit ilor de locuire ale angaja ilor în
timpul serviciului în companie, adic deşeuri şi ape menajere. De asemenea, trebuie luate în
considerare emisiile poluante şi deşeurile rezultate în urma activit ilor de garare, service şi
transport, precum şi cele de depozitare a combustibililor din cadrul companiei. Poluarea rezultat în
urma acestui tip de activit i este mult mai redus decât cea rezultat în urma activit ilor
tehnologice dar trebuie luat în considerare.
Ce se inventariaz
Emisiile poluante şi deşeurile rezultate In urma celor dou tipuri de activit i se inventariaz
dup urm toarele criterii:
- tipul poluantului;
- starea de agregare la emisie (solid, lichid, gaz);
- locul de destina ie din mediu (aer, apa, sol);
- tipul emisiei (continu , periodic aleatoare);
- cantitatea emis în unitatea de timp (estimare pe baza datelor de produc ie);
- m suri precedente de reducere a emisiei (filtre, sta ii de epurare a apelor, depozite de
deşeuri).
8.2. Descrierea impactelor
Aceast etap este una dintre cele mai importante din procesul de configurare a aplica iei de
monitorizare pentru c de ea depinde ce poluan i vor fi selecta i pentru a fi monitoriza i. Prin impact
se în elege efectul pe care poluantul îl are asupra oamenilor şi ecosistemelor ca urmare a ac iunii
directe (inhalare şi/sau consum direct) sau a ac iunii indirecte (combina ii chimice cu alte elemente
chimice din mediul înconjur tor din care rezult substan e cu ac iune direct sau înglobare în sol şi
consum în alimentele vegetale.
Sunt definite urm toarele tipuri de impacte care trebuie descrise.
 129

Impactul asupra s n t ii omului

- inducerea unor boli în regim cronic sau acut
- agravarea unor boli deja existente
- pericolul de deces
Impactul asupra ecosistemelor
- ploi acide
- degradarea solurilor
- biodiversitate
Schimb ri globale
- numai emisiile de gaze cu efect de sera (CO2 şi CH4)
Informa iile ştiin ifice şi tehnice necesare pentru descrierea acestor impacte se ob in din
legisla ia specific de mediu şi din literatura ştiin ific din domeniu.

8.3. Delimitarea zonei de impact asupra mediului

Dup dimensiunea lor impactele poluan ilor asupra mediului pot fi:
2
(a) Impacte locale care se manifest în zone limitate care se întind pe arii de câ iva km sau câteva
2
zeci de km . Aceste impacte se exercit asupra ecosistemelor din vecin tatea companiei poluatoare
şi asupra unui num r relativ mic de oameni, în cea mai mare parte angaja i ai companiei, prin
urmare ele sunt conştientizate şi asumate atât de oameni, cât şi de autorit ile locale.(b) Impacte
regionale care se manifest în zone însemnate dintr-o ar , pân la zone în care sunt cuprinse mai
multe ri (poluarea transfrontalier ) sau p r i însemnate dintr-un continent. Aceste impacte se
exercit asupra unui num r mare de oameni care conştientizeaz efectele de cele mai multe ori dup
ce ele se produc. Efectele asupra ecosistemelor sunt agravate de dimensiunea acestora, astfel încât
interven iile de minimizare şi înl turare a efectelor sunt lente şi întârziate.(c) Impacte globale care
se manifest la nivelul întregii planete şi sunt legate de emisiile de CO2, CH4, NOX şi SOX, adic de
efectul de ser . Legisla ia actual de mediu la nivelul Uniunii Europene leag aceste emisii de
schimb rile climatice globale aşa c aceste emisii se monitorizeaz , chiar daca individualizarea
contribu iilor este, practic, imposibil de realizat.
Delimitarea zonelor de impact se face dup concentra ia de poluant m surat sau estimat .
Marginea zonei afectat de impacte este acolo unde aceast concentra ie este mai mic sau egal cu
concentra ia limit admis . În mod evident, aceast procedur nu se aplic impactelor globale.

8.4. Localizarea surselor de emisie pe tipuri de poluan iAceast etap este necesar pentru
stabilirea punctelor de m sur ale emisiilor. În principiu, poluan ii sunt emişi în fiecare secven de
 130

flux tehnologic de produs dar, dac sunt respectate documenta iile tehnologice de produs, toate
aceste emisii sunt captate şi conduse c tre locurile unde are loc emisia în mediu: coşuri, platforme
de depozitare a deşeurilor, sta ii de epurare a apelor reziduale.
O aten ie deosebit trebuie acordat emisiilor care sunt legate de riscul tehnologic (incendiu,
explozie, etc.) sau cel de mediu (contamin ri, noxe, etc.), chiar dac echipamentele tehnologice
aferente sunt dotate cu sisteme de supraveghere, control şi interven ie automat .
Un alt obiectiv al acestei etape este acela de a stabili dac aceste emisii sun continue sau
accidentale. Emisiile continue genereaz aşa numita “poluare cronic ”, în vreme ce emisiile
accidentale sunt legate de riscul tehnologic şi de cel de mediu.
8.5. Stabilirea poluan ilor care vor fi monitoriza i şi a obiectivelor procesului de monitorizare
În cadrul acestei etape se stabileşte care sunt poluan ii ce vor fi monitoriza i prin m surarea
parametrilor individuali (concentra ii pentru gaze şi lichide, densit i pentru solide) şi, de asemenea,
care sunt poluan ii care vor fi monitoriza i prin m surarea unor parametri globali precum aciditatea,
turbiditatea sau conductivitatea.
Aceste decizii se iau, în primul rând, în func ie de accesibilitatea ştiin ific şi financiar a
metodei de m surare a poluantului, dar şi de importan a impactului generat. Costurile procesului de
m surare pot fi un criteriu important de decizie atunci când contextul socio – economic o permite.
Costurile programului de monitorizare sunt suportate la început de produc tor dar, cel pu in
o parte din ele, ajung pân la urm s fie incluse în costurile produsului. Dac un astfel de
produs concureaz pe o anumit pia cu un produs similar care provine dintr-o ar unde
legisla ia de mediu este mai permisiv şi care are, prin urmare costuri mai mici, produsul
care respect legisla ia de mediu nu va rezista. În aceste condi ii este necesar ca o parte din
costurile procesului de monitorizare s fie preluate de cei care beneficiaz de un mediu mai
curat, administra ia local sau chiar cea central . Preluarea unei p r i din costuri se poate
realiza prin facilit i fiscale cum ar fi reducerea temporar a unor taxe şi impozite.
Tot în cadrul acestei etape se stabilesc obiectivele procesului de monitorizare care, în
principiu sunt:
(1) Situarea la nivelul concentra iilor limit admise;
(2) Situarea sub nivelul concentra iilor limit admise în cazurile în care limitele de
suportabilitate ale ecosistemelor asociate cer acest lucru;
8.6. Descrierea domeniilor şi a frecven elor de m surare
Aceast etap este de o importan deosebit în decizia corect de alegere a echipamentelor
de m surare.
 131

Domeniul de m surare
Domeniul de m surare este descris, în primul rând, de concentra iile minime şi maxime ce
trebuie m surate. Principala problem este c între aceste dou concentra ii pot fi diferen e de
ordine de m rime, de la poluarea cronic la cea acut şi, de regul , un echipament nu le poate
m sura pe amândou .
O alt problem este aceea c domeniul de m surare trebuie s includ concentra ia limit
admis pentru a marca atingerea obiectivului de mediu şi, de asemenea, concentra iile de alert ,
respectiv alarm , atunci când se monitorizeaz evenimente de risc tehnologic sau de mediu. De
multe ori aceste concentra ii au valori mai mici decât concentra iile minime ce trebuie m surate.
Frecven a de m surare
Pentru orice parametru, individual sau global, ce caracterizeaz un fenomen de poluare,
frecven a de m surare trebuie s fie în acord cu dinamica fenomenului de mediu. Dac aceast
frecven este mai mic sau egal cu durata schimb rii fenomenului de mediu este în regul , dar
dac frecven a de m surare este mai mare decât aceast durat este posibil ca tocmai valorile de
poluare acut s nu fie prinse de procesul de m surare ceea ce, în cazul monitoriz rii riscului
tehnologic sau a celui de mediu, nu este deloc recomandat.
Din punctul de vedere al frecven ei de m surare procesele de m surare sunt:
- procese de m surare cu eşantionare continu , pentru fenomenele de poluare cu o dinamic rapid
(în apropierea momentului exploziei sau incendiului);
- procese de m surare cu eşantionare periodic , pentru fenomenele de poluare cu o dinamic mai
lent (majoritatea fenomenelor de poluare cronic );
- procese de m surare cu eşantionare aleatoare, pentru fenomenele de poluare cu o dinamic foarte
lent (eutrofizarea lacurilor).
8.7. M surarea şi monitorizarea
Criteriile care stau la baza deciziei de alegere a echipamentelor de m surare sunt:
- principiul de m surare s poat detecta poluantul ce trebuie monitorizat;
- domeniul de concentra ii;
- domeniul de sensibilitate ridicat al metodei s includ valorile tipurilor de concentra ii ce trebuie
m surate;
- echipamentul s poat m sura cu frecventa stabilit pentru poluant;
- costurile echipamentului, ale procesului de m surare şi al mentenan ei
şi au fost descrise pe larg mai sus.
 132

M surarea şi monitorizarea se fac de c tre echipe ale departamentului de mediu din

companie dac exist personal cu preg tire corespunz toare sau de c tre o companie specializat
din afar .
Ultima activitate din cadrul acestei etape este realizarea raportului de monitorizare care
poate fi de mai multe tipuri.
• Raportul tehnic şi ştiin ific
o con ine toate m sur torile brute (jurnale de m sur tori), prelucrarea datelor (cu
filtrele de selec ie) şi interpretarea rezultatelor
• Raportul pentru autorit ile de mediu
o conform legisla iei specifice din domeniu
• Raportul pentru cei care iau decizii
o informa ii calitative despre fenomenele specifice
o rezultatele ob inute prezentate într-o form simpl şi atractiv
o informa ii clare despre avantaje, dezavantaje, costuri, câştiguri
 133

CAPITOLUL 9 _______________________________________________
MONITORIZAREA EMISIILOR LA INSTALA IILE MARI DE ARDERE

9.1. Politica de mediu a Autorit ii Na ionale de Energie

Principii pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de mediu în domeniul energiei :
- corelarea obiectivelor de mediu cu natura şi dimensiunile impactului negativ al activit ilor
desf şurate în cadrul companiei;
- adoptarea unor m suri pentru prevenirea polu rii şi pentru îmbun t irea activit ii de protec ie a
mediului;
- implicarea furnizorilor, colaboratorilor şi consumatorilor în atingerea obiectivelor de mediu ale
companiei;
- implementarea unui sistem de management de mediu performant pentru atingerea obiectivelor de
mediu; promovarea unui dialog deschis cu publicul prin inform ri permanente asupra problemelor
de mediu din activitatea.
Principalul impact negativ produs de termocentrale asupra mediului înconjur tor se
manifest prin emisiile de poluan i în atmosfer - SO2, NOx, CO, CO2 şi pulberi. Prin aderarea la
Protocolul de la Kyoto, România s-a angajat s reduc emisiile gazelor cu efect ser cu 8 %.

9.2. Baza legal şi cerin ele de monitorizare

Activitatea instala iilor mari de ardere este reglementat de urm toarele acte normative:
Legea nr. 271/2003 care ratific Protocolul de la Gothenburg asupra polu rii atmosferice
transfrontaliere pe distan e lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofiz rii şi nivelului ozonului
troposferic. Plafoanele de emisii, aferente anului 2010, angajate de România sunt de 918 kilotone
pentru SO2 şi 437 kilotone pentru NOx, din care aportul instala iilor mari de ardere (IMA) este
prognozat a fi de 36,6 % (336 kilotone) pentru dioxidul de sulf (SO2) şi 26,08 % (114 kilotone)
pentru oxizii de azot (NOx);
HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor m suri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor
poluan i proveni i din instala iile mari de ardere, modificat şi completat prin HG nr. 322/2005 şi
HG nr. 1502/2006, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 2001/80/CE privind limitarea
emisiilor anumitor poluan i în aer proveni i din instala iile mari de ardere;
Ordinul comun nr. 712/2003 al Ministrului Agriculturii, P durilor, Apelor şi Mediului,
nr.199/2003 al Ministrului Economiei şi Comer ului şi nr.126/2004 al Ministrului Administra iei şi
Internelor, care aprob “Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiv
 134

a emisiilor anuale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi provenite din instala iile
mari de ardere”;
OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al polu rii, aprobat cu modific ri prin
Legea nr. 84/2006, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 96/61/CE privind prevenirea şi
controlul integrat al polu rii - IPPC. În contextul în care instala iile mari de ardere (IMA) sunt în
totalitate instala ii IPPC, conform prevederilor art. 12, autoriza iile integrate de mediu trebuie s
con in cerin e corespunz toare de monitorizare, frecven a şi metodologia specific de m surare,
proceduri de evaluare şi obliga ii privind furnizarea c tre autoritatea competent pentru protec ia
mediului a datelor solicitate pentru verificarea conform rii func ion rii instala iei cu cerin ele
prev zute de autoriza ie;
Ordinul MAPAM nr. 818/2003, pentru aprobarea procedurii de emitere a autoriza iei integrate de
mediu, cu modific rile şi complet rile ulterioare;
OUG nr. 243/2002 privind Protec ia atmosferei, aprobat şi modificat prin Legea nr. 655/2001,
prin care se transpun prevederile Directivei nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul
calit ii aerului;
Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit , a
valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi
oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de
carbon şi ozonului în aerul înconjur tor, prin care se transpun prevederile Directivei nr. 99/30/CE
privind valorile limit pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), materii în suspensie şi
plumb în aerul atmosferic. În ce priveşte condi iile tehnice stabilite prin Ordinul MAPPM
nr.462/1993 referitor la “Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluan i
atmosferici produşi de surse sta ionare”, aplicabilitatea acestuia se men ine în cazul IMA pentru al i
poluan i proveni i din instala ie decât cei reglementa i prin HG nr. 541/2003, respectiv SO2, NOx şi
pulberi.

9.3 Standardele aplicabile în cadrul activit ii de monitorizare a emisiilor provenite de la

instala iile mari de ardere (IMA)
Pulberi
SR ISO 9096:2005 Emisii de la surse fixe. Determinare manual a concentra iei masice de pulberi
20-1000 mg/mc.
SR EN 13284-1:2002 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iei masice mici de pulberi.
Partea 1: Metoda gravimetric manual .
 135

SR EN 13284-2:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iilor masice sc zute de

pulberi. Partea 2: Sisteme automate de m surare SO2
SR ISO 7935:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iei masice de dioxid de sulf.
Caracteristici de performan ale metodelor de m surare automate.
SR ISO 11632:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iei masice de dioxid de sulf.
Metoda prin cromatografie ionic
SR EN 14791:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iei masice de dioxid de sulf.
Metod de referin
NOX
SR ISO 11564:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iei masice de oxizi de azot.
Metoda fotometric cu naftiletilendiamin
SR EN 14792:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iei masice de oxizi de azot
(NOx). Metod de referin : chemiluminescen
Prelevare
SR ISO 10396:2001 Emisii ale surselor fixe – Prelevare pentru determinarea automata a
concentra iilor de gaze
Parametri auxiliari
SR EN 14789:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentra iei volumice de oxigen (O2).
Metod de referin : paramagnetism
SR EN 14790:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea vaporilor de ap în conducte
Asigurarea calit ii
SR EN ISO 14956:2003 Calitatea aerului – Evaluarea aplicabilit ii unei proceduri de m surare
prin comparare cu o incertitudine de m surare cerut (Specific procedura QAL1)
SR EN 14181:2004 Emisii de la surse fixe. Asigurarea calit ii sistemelor automate de m surare
(Specific procedurile QAL 2, QAL 3 şi AST)
EN ISO 9169:2006 Calitatea aerului – defineşte şi determin caracteristicile de performan în
sistemul de m sur
SR EN ISO/CEI 17025:2005 Cerin e generale pentru competen a laboratoarelor de încerc ri şi
etalon ri

9.4. Monitorizarea discontinu a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi

9.4.1 Cerin e generale privind monitorizarea discontinu a instala iilor mari de ardere
M sur rile discontinue ale emisiilor au ca rezultat constatarea comportamentului de emisie al
unei instala ii, punctual şi într-un interval de timp limitat. Monitorizarea prin m sur ri discontinue
ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi se realizeaz în toate cazurile în care nu este cerut
 136

monitorizarea continu . Autoritatea competent pentru protec ia mediului, cere efectuarea

m sur rilor discontinue sau alte proceduri de determinare adecvate, verificate şi aprobate de
aceasta, care conduc la evaluarea cantit ilor de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, cu
o frecven de cel pu in o dat la 6 luni. Nu se solicit m sur ri continue şi în consecin se vor
efectua m sur ri discontinue în urm toarele cazuri:
- pentru instala iile mari de ardere a c ror durat de via este mai mic de 10 000 de ore de
func ionare;
- pentru emisiile de dioxid de sulf şi pulberi provenite din procesul de ardere a gazului natural în
boilere sau în turbinele cu gaze;
- pentru emisiile de dioxid de sulf provenite de la turbinele cu gaze sau de la boilerele care ard
produse petroliere cu un con inut cunoscut de sulf, în cazul în care acestea nu de in echipamente de
desulfurare;
- pentru emisiile de dioxid de sulf provenite de la boilere care utilizeaz în procesul de ardere
biomas , cu condi ia ca titularul activit ii s justifice din punct de vedere tehnic c emisiile de
dioxid de sulf nu pot fi în nici un caz mai mari decât valorile limit de emisie stabilite.
M surarea poluan ilor SO2, NOx şi pulberi implic , conform anexei 2 din HG nr. 541/2003,
m surarea simultan a parametrilor de proces relevan i: temperatur , presiune, con inutul în oxigen
şi vapori de ap al gazelor reziduale, conform cerin elor metodelor de m surare utilizate. M sur rile
discontinue ale poluan ilor, ale parametrilor de proces, procedurile de determinare a emisiilor
trebuie s se efectueze în conformitate cu standardele CEN care sunt prioritare. Dac pentru un
obiectiv de m surare nu exist standard CEN, conform anexei 2, sec iunea A, punctul 2, se
utilizeaz standardele ISO sau standarde na ionale, cu condi ia asigur rii unor date de calitate
ştiin ific echivalent . Pentru a putea trage nişte concluzii referitoare la emisiile unei instala ii ce
func ioneaz continuu, aplicând proceduri de m surare într-un interval limitat de timp, m sur rile
trebuie efectuate în aşa fel, încât rezultatele s fie reprezentative pentru comportamentul de emisie
al instala iei. De aceea planificarea acestei activit i este un factor extrem de important. În afara
supravegherii curente a instala iei mari de ardere solicitat de autoritatea competent pentru
protec ia mediului în baza HG nr. 541/2003, exist şi alte situa ii care pot reclama m sur ri ale
emisiilor, ca de exemplu:
a) m sur ri în urma schimb rii semnificative a tipului de combustibil sau a modului de func ionare
a instala iei;
b) m sur ri în cadrul unor probe tehnice de verificare a instala iei;
c) m sur ri în cazul unor reclama ii;
d) m sur ri pentru declararea emisiilor;
 137

e) m sur ri în cadrul unor verific ri privitoare la securitatea tehnic ;

f) m sur ri în vederea analizei cauzelor unui anumit comportament de emisie sau a prognoz rii
comportamentului de emisie în anumite situa ii de func ionare;
g) m sur ri ale emisiilor provenite din instala iile mari de ardere pentru care titularul activit ii
instala iei s-a angajat printr-o declara ie scris s nu exploateze instala ia mai mult de 20 000, în
perioada cuprins între 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2015;
h) alte cazuri prev zute de lege.
În privin a instala iilor supuse prevederilor art. 22 din HG nr. 541 /2003 (referitor la
utilizarea combustibilului solid indigen), m sur ri discontinue pot fi permise, cu aprobarea
autorit ii competente de protec ia mediului, în condi iile stabilite în Anexa nr. 9, sec iunea B,
punctul 1, şi anume:
- pentru instala iile mari de ardere noi - tip II având o putere termic nominal mai mare de
300MW, dac prin m sur ri discontinue sau alte proceduri adecvate se pot ob ine concentra iile de
dioxid de sulf şi pulberi.
- pentru instala iile mari de ardere noi - tip II având o putere termic nominal cuprins între 50 şi
300 MW, dac autoritatea competent pentru protec ia mediului decide s nu solicite m sur ri
continue. În cazul nesolicit rii m sur rilor continue se utilizeaz , cu o frecven regulat , m sur ri
discontinue sau alte proceduri de determinare adecvate, pentru a evalua cantit ile de dioxid de sulf,
oxizi de azot, pulberi şi oxigen aflate în gazele reziduale. În cazul instala iilor mari de ardere noi –
de tip II, trebuie s se respecte valorile ratelor de desulfurare, trebuie monitorizat suplimentar, cu o
frecven regulat , aprobat de c tre autoritatea competent pentru protec ia mediului, con inutul de
sulf al combustibilului solid utilizat în instala ia mare de ardere.

9.4.2. Planificarea m sur rilor

În scopul supravegherii curente a instala iilor care nu necesit monitorizare continu , se
stabileşte un program de monitorizare discontinu care trebuie aprobat de c tre autoritatea
competent pentru protec ia mediului şi care este inclus în autoriza ia integrat de mediu. La
stabilirea programului de m sur ri se au în vedere particularit ile tehnologice ale instala iei.
Programul de m sur ri trebuie s acopere toate fazele de func ionare ale instala iei. M sur rile
trebuie s fie relevante pentru toate situa iile – condi iile de func ionare cunoscute (cicluri de
func ionare, schimbarea combustibilului, modific ri semnificative de natur a afecta nivelul
emisiilor etc.). Indiferent de scopul m sur rii - pentru monitorizarea discontinu obligatorie sau
pentru alte situa ii care reclam m surarea emisiilor - în vederea efectu rii unei m sur ri, trebuie
elaborat un plan pe baza c ruia s se desf şoare m sur rile. Acesta va con ine formularea sarcinii de
 138

m surare şi o strategie adecvat scopului m sur rii, corespunz tor sarcinii de m surare propus ,
r spunzând urm toarelor probleme:
- care sunt poluan ii de m surat;
- unde vor fi efectuate m sur rile;
- care este perioada de timp în care trebuie efectuate m sur rile;
- care sunt mijloacele tehnice de m surare;
- cum vor fi utilizate rezultatele m sur rilor; - --
- cine va efectua m sur rile.
Planul se stabileşte prin acord între operatorul instala iei şi organiza ia care efectueaz
m sur rile. Dac este vorba de m sur ri solicitate de autorit ile competente, trebuie ca planul
stabilit prin acordul încheiat între p r i s fie aprobat de autoritatea respectiv . Planul activit ii de
m surare con ine performan ele ce trebuie atinse în cadrul sarcinii de m surare propuse,
reglementând raportul dintre operator, organiza ia care realizeaz m sur rile şi autoritatea
competent pentru protec ia mediului .

9.5. Efectuarea m sur rilor

9.5.1. Amplasarea punctelor de m surare
Alegerea locului în care se va efectua m surarea se face astfel încât rezultatele s fie
reprezentative pentru comportamentul de emisie al instala iei respective. De aceea, în cazul
instala iilor noi, se analizeaz şi se stabileşte amplasamentul înc din faza planific rii. Trebuie s fie
asigurat accesul în siguran şi cât mai uşor posibil al personalului specializat. În acest scop
facilit ile pentru pozi ionare şi acces se stabilesc din timp şi se amenajeaz corespunz tor de c tre
de in torul instala iei, luând în considerare normele de protec ie a muncii. Se vor avea în vedere
pericolele care pot ap rea în condi ii de:
• lucru la în l ime;
• expunere la gaze toxice, fierbin i, inflamabile, expunere la praf şi zgomot;
• pericole de electrocutare de la echipament sau înc rcare electrostatic ;
• manipulare de echipamente grele sau voluminoase
. Standardele ce con in metode de prelevare şi analiz , prev d ca m surarea concentra iei
poluan ilor s se realizeze pe un volum reprezentativ de efluent. Alegerea amplasamentului
punctului de recoltare se face astfel încât reparti ia substan elor poluante în sec iunea canalului s
fie cât mai omogen posibil, iar viteza, temperatura şi presiunea în conduct în zona de prelevare s
fie cât mai stabile. Curgerea gazului în conduct trebuie s fie pe cât posibil laminar , cu o vitez
superioar limitei de detec ie a metodei folosite pentru m surarea ei; de aceea, prezen a devia iilor,
 139

a racordurilor, robine ilor, ventilatoarelor sau a altor instala ii trebuie evitat . Se recomand
amplasarea punctelor de m sur în conducte de evacuare rectilinii, cu forme şi sec iuni constante.
Coşurile cu o vitez a efluentului suficient de mare (preferabil > 5 m/s) sunt por iuni de m sur
recomandabile. În ceea ce priveşte m sur rile de pulberi, vor fi preferate canalele verticale celor
orizontale, pentru a se evita depunerea sau repartizarea neomogen a pulberii în efluent. Este
preferabil ca sec iunea de m sur s se aleag dup (în aval de) ventilatorul de gaze arse, deoarece
în acea por iune este mai probabil s existe un amestec mai omogen al gazelor reziduale, decât
înainte de ventilator. Prelevarea efluentului gazos trebuie s fie reprezentativ , adic loca ia de
prelevare trebuie s fie tipic pentru întreaga conduct . Reprezentativitatea loca iei de prelevare
necesit confirmare cu ajutorul unei m sur ri în re ea conform cu ghidul dat în SR ISO 10396:2001.
Punctele de prelevare pentru m surarea în re ea trebuie s fie amplasate conform cu SR ISO
9096:2005. Verificarea reprezentativit ii trebuie f cut înainte de prima instalare a sistemului de
m surare şi se repet în caz de incertitudine. În cazul în care prelevarea se efectueaz într-un singur
punct sau de-a lungul unei singure axe din planul de m surare, atunci trebuie s se demonstreze c
locul ales este reprezentativ pentru toat sec iunea transversal de m surare. Aceast
reprezentativitate trebuie s fie demonstrabil , adic nu trebuie s existe un profil de vitez a
gazului rezidual sau o concentra ie neomogen în sec iunea de m surare. Dac acestea exist , atunci
valorile m surate trebuie ponderate corespunz tor punctului ales. Dac nu se pot întruni toate
criteriile de amplasare a punctelor de prelevare, atunci se va asigura reprezentativitatea probei prin
m rirea num rului de puncte în grila de prelevare. Pentru accesul la punctele de m sur este
necesar preg tirea unei platforme, fixe sau mobile, asigurând un spa iu de lucru suficient,
racordurile necesare la ap şi energie şi inând cont de m surile specifice de protec ie a muncii. În
func ie de condi iile concrete se poate avea în vedere construc ia a dou platforme care s permit
accesul la punctele de prelevare. Pe cât posibil se va evita un proiect care s implice
urcarea/coborârea instala iei între cele dou platforme. Lungimea sondei de prelevare utilizate
trebuie s fie adecvat diametrului coşului atât pentru a se asigura reprezentativitatea probei, cât şi
pentru a permite manevrarea acesteia în condi ii de maxim siguran . Grilajele sau balustradele de
protec ie nu trebuie s incomodeze manevrarea sondelor. Deschiderea de acces la punctele de
prelevare practicat în peretele canalului/coşului trebuie s permit pozi ionarea echipamentului şi,
ulterior, etanşarea.

9.5.2 M sur ri în gril

De regul , pentru determinarea concentra iei medii a poluan ilor într-o sec iune transversal
a canalului (coşului) de evacuare se realizeaz “m sur ri în gril ”, constând din prelevarea de probe
 140

din mai multe puncte ale sec iunii transversale, stabilite în func ie de tipul şi dimensiunile sec iunii.
În principiu, sec iunea canalului se împarte în mai multe arii egale, în centrele c rora vor fi
localizate punctele de prelevare. În general, num rul de puncte de prelevare creşte cu creşterea
sec iunii.
1. În cazul sec iunii transversale circulare, m sur rile se efectueaz pe dou sau mai multe axe
(diametre) aflate în planul sec iunii de m sur . De regul dou axe sunt suficiente. Sec iunea
transversal este împ r it în inele concentrice de suprafe e egale, în centrele c rora sunt amplasate
punctele de prelevare, pe axele de prelevare. Exist dou metode de alegere a pozi iei punctelor de
prelevare pe fiecare ax . Pozi ia punctelor pe axa de prelevare ca şi num rul punctelor în cazul
metodei generale sunt indicate în SR ISO 9096/2005, Anexa B.
(a) în centrul sec iunii se plaseaz un punct de prelevare (Fig. 9.1); în acest caz pe o ax de
prelevare se situeaz un num r impar de puncte (metoda general ).

Fig. 9.1 - Dispunerea punctelor de m sur într-o sec iune circular , metoda general , pentru conducte cu
diametrul > 2 m, conform SR ISO 9096/2005, Anexa B

(b) în centrul sec iunii nu se plaseaz un punct de prelevare (Fig. 9.2); în acest caz pe axa de
prelevare se situeaz un num r par de puncte (metoda tangen ial )

Fig. 9.2 - Dispunerea punctelor de m sur într-o sec iune circular , metoda tangen ial , pentru conducte cu
diametrul > 2 m, conform SR ISO 9096/2005, Anexa B
 141

2. În cazul sec iunii rectangulare, suprafa a se împarte într-un num r de arii, geometric asemenea cu
sec iunea total (Fig.9.3):

Fig. 9.3 - Dispunerea punctelor de m sur într-o sec iune rectangular , conform SR ISO 9096/2005, Anexa B

Pentru a determina concentra ia medie a particulelor în planul de m sur , duza sondei de

prelevare este deplasat de la un punct de m sur la altul, fiind aspirate volume de gaz, izocinetic,
în fiecare punct. Durata de prelevare a probelor trebuie sa fie egal pentru fiecare punct de m sur ,
rezultând o prob medie. Pentru a se evita condensarea vaporilor în linia de prelevare, separatorul
de particule şi dispozitivul de m sur a debitului trebuie înc lzite deasupra punctului de rou .
M sur rile în gril efectuate pe baza unor proceduri manuale sunt utile şi pentru a demonstra c
locul ales pentru prelevarea de probe pentru monitorizare continu este reprezentativ.

9.5.3. Prelevare izocinetic

Prelevarea de probe extractive în vederea colect rii de particule, de substan e conexe
particulelor sau de aerosoli trebuie efectuat izocinetic, adic viteza gazului rezidual în punctul de
prelevare trebuie sa fie egala cu viteza de aspira ie a probei. O vitez neadecvat de prelevare
produce fenomene de separare care conduc, în final, la o supraestimare sau la o subestimare a
concentra iei de particule. (Fig.9.4)

Fig. 9. 4 - Cazul 1: prelevare izocinetic ; Cazul 2: vitez de aspira ie prea mic ; Cazul 3: vitez de aspira ie prea mare
 142

Asemenea efecte de separare sunt mai mari în cazul unei viteze mai mici de aspira ie decât
în cazul dep şirii vitezei de aspira ie necesare. Daca viteza de aspira ie nu poate fi reglat cu
exactitate, atunci este preferabil s se selecteze viteza de aspira ie mai mare decât viteza de curgere
în punctul de m surare (max. 10%). Exist sisteme manuale de prelevare, automatizate, ce m soar
continuu viteza gazului rezidual şi regleaz viteza de aspira ie automat.

9.5.4. Prelevarea extractiv a probelor pentru determin rile de poluan i gazoşi

Prelevarea extractiv a probelor pentru determinarea concentra iilor de poluan i gazoşi poate
fi efectuat fie sub forma unei m sur ri în gril (integrând sec iunea transversal ), fie punctual.
Prelevarea punctual presupune ca punctul de m surare ales sa fie reprezentativ pentru toat
sec iunea transversal de m surare, în ceea ce priveşte debitul masic al poluantului de interes.
Aceast reprezentativitate trebuie s fie demonstrabil . Pentru a dovedi c punctul de m surare este
reprezentativ, se apeleaz la proceduri de m surare continue pentru poluantul de interes sau pentru
alt indicator relevant. Prelevarea se efectueaz în orice punct din planul de m surare, dac poate fi
demonstrat o omogenitate suficient a indicatorilor m sura i. Dac se constat existen a unui profil
de vitez sau de concentra ie neomogen, m surarea se va realiza într-un num r de puncte de
prelevare care s asigure reprezentativitatea rezultatelor. În cazul prelev rii extractive de probe este
adesea necesar condi ionarea probei gazoase înaintea m sur rii. Aceasta opera ie presupune
îndep rtarea particulelor cu ajutorul unui filtru pentru particule fine, sau a umidit ii prin
condensare sau absorb ie. Este necesar ca procesul de condi ionare s nu afecteze calitatea probei de
gaz sau s -i modifice volumul.

9.5.5. Parametrii auxiliari

Pentru a putea descrie complet efluentul gazos şi pentru a putea raporta m rimile monitorizate în
condi iile de referin impuse de legisla ie, este necesar s se urm reasc urm torii parametri ai
gazelor reziduale:
• densitatea gazelor reziduale;
• umiditatea
• con inutul în oxigen
• viteza de curgere şi presiunea
• temperatura
 143

9.6. Monitorizarea continu a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi

9.6.1. Cerin e generale privind monitorizarea continu a instala iilor mari de ardere
HG nr. 541/2003 stabileşte prin Anexa nr. 2, sec iunea A, punctul 2, litera a) urm toarele obliga ii
de monitorizare a emisiilor:
- Pentru instala iile mari de ardere având o putere termic nominal egal sau mai mare de 100MW,
se efectueaz începând cu data de 27 noiembrie 2004, m sur tori continue ale emisiilor de SO2,
NOx şi pulberi, cu excep ia cazurilor prezentate la pct. 2 litera b); M surarea poluan ilor SO2, NOx
şi pulberi implic , conform anexei 2 din HG nr. 541/2003, m surarea simultan a parametrilor de
proces relevan i: temperatur , presiune, con inut în oxigen şi vapori de ap a gazelor reziduale,
conform cerin elor metodelor de m surare utilizate. M surarea continu a con inutului de vapori de
ap din gazele reziduale nu este necesar dac proba de gaz rezidual este uscat înainte ca aceasta
sa fie analizat . Sistemele de m surare continu , conform literei d), punctul 4, anexa 2 din HG
nr.541/2003, se supun anual controlului utilizând m sur ri paralele prin metode de referin ,
efectuate de laboratoare autorizate. Autoritatea competent pentru protec ia mediului poate cere
trecerea unei instala ii de la monitorizarea discontinu la un sistem de monitorizare continu în
cazuri bine documentate, de exemplu dep şiri repetate ale valorilor limit de emisie, func ionare cu
mari varia ii în timp a emisiilor s.a. Obliga ia monitoriz rii continue trebuie inclus în autoriza ia
integrat de mediu a instala iei.
Autoritatea competent pentru protec ia mediului, prin consultare cu operatorii instala iilor
mari de ardere, verific respectarea condi iilor referitoare la modul în care se realizeaz instalarea şi
verificarea ini ial şi ulterioar a aparaturii de monitorizare continu a emisiilor.

9.6.2. Atribu iile operatorilor

Operatorii au urm toarele atribu ii:
- identificarea amplasamentului adecvat pentru sistemul de monitorizare continu , în urma
investiga iilor efectuate în scopul demonstr rii reprezentativit ii, conform SR ISO 10396:2001 şi
respectiv SR ISO 9096:2005;
- amenajarea locurilor de m surare adecvate;
- dotarea instala iei cu tehnic de m surare pentru monitorizarea continu a emisiilor;
- asigurarea func ion rii continue a instala iei de monitorizare;
- asigurarea condi iilor de calitate conform SR EN 14181:2004. Procedurile QAL2 şi AST vor fi
efectuate prin încheierea de contracte cu laboratoarele autorizate, procedura QAL 3 putând fi
efectuat de c tre operator;
 144

- asigurarea condi iilor pentru desf şurarea m sur rilor paralele prin metode de referin pentru
verificarea anual sau ori de câte ori se impune;
- raportarea datelor/rezultatelor privind monitorizarea emisiilor;
- prezentarea dovezilor de parcurgere a procedurilor de asigurare a calit ii.
Pentru desf şurarea m sur rilor de emisii trebuie amenajate locuri de m surare cu respectarea
prevederilor standardelor de m surare, a celor de asigurare a calit ii şi a celor de protec ia muncii.
Aceste locuri trebuie s fie uşor accesibile, dimensionate adecvat şi pozi ionate astfel încât s poat
fi realizate m sur ri reprezentative pentru comportamentul de emisie al instala iei.

9.6.3. M rimi care se monitorizeaz continuu

• Concentra iile de SO2, NOx şi pulberi în gazul rezidual
• Parametrii auxiliari ai gazului rezidual: con inutul de oxigen; debitul volumetric; temperatura;
umiditatea; presiunea static ; monoxidul de carbon, ca principal indicator al arderii complete.
• Presiunea atmosferic la locul de m surare - necesar pentru raportarea rezultatelor în condi ii
normale de temperatur şi presiune;
• Tipul de combustibil şi regimul de func ionare–permanent (stabil) sau tranzitoriu (pornire-oprire);
• Oricare alte m rimi cerute de metoda de m surare.

9.7. Condi ii de amplasare a punctelor de prelevare şi a aparaturii

În principiu, criteriile de stabilire a punctelor de prelevare a probelor în cazul m sur rii
continue sunt aceleaşi ca cele prezentate (Fig.9.5) în cazul monitoriz rii discontinue. Standardul SR
ISO 10396:2001 prevede condi ii de amplasare a punctelor de prelevare pentru m surarea automat
a oxizilor de sulf şi azot. Condi iile de prelevare pentru m surarea automat a pulberilor sunt
con inute în standardele metodelor de m surare SR ISO 9096: 2005 şi SR EN 13284-2:2005. La
amplasarea aparatelor trebuie sa se aib în vedere urm toarele aspecte:
• asigurarea unor condi ii externe proprii func ionarii aparatului, condi ii de func ionare specificate
în cartea tehnica a aparaturii;
• protec ia aparatelor împotriva coroziunii şi degrad rii;
• asigurarea unor suprafe e plane de amplasare a aparaturii care s nu prezinte trepida ii;
• evitarea influen elor externe ale altor gaze asupra aparatelor de m sur ;
• evitarea influen ei unor câmpuri magnetice sau electrice str ine asupra aparatelor de m sur şi a
sistemului de transfer de date;
 145

• asigurarea etanşeit ii traiectelor de transport a probelor prelevate (metoda extractiv );

• utilizarea de componente auxiliare fabricate din materiale anticorozive şi inerte la gazul supus
analizei (metoda extractiv );
• evitarea producerii condensului pe parcursul analizei prin men inerea temperaturii conductelor de
transport a probei, a sondelor de prelevare, a filtrelor, la o temperatur peste punctul de rou al
poluantului supus analizei. În cazul apari iei unor cantit i semnificative de substan e condensate,
eliminarea acestora trebuie s se realizeze automat, prin montarea conductelor de transport a
probelor în pant .

Fig. 9.5 - Amplasamentul punctelor de m surare

Amplasarea sistemului automat de m sur se realizeaz pe baza rezultatelor investiga iilor

întreprinse în scopul asigur rii reprezentativit ii determin rilor. Este necesar demonstrarea
faptului c punctele de prelevare sau sec iunile transversale alese sunt reprezentative pentru întreg
traiectul de evacuare a efluentului gazos. Demonstrarea reprezentativit ii se realizeaz prin
m sur ri în re ea efectuate pe baza unor proceduri standard.
SR ISO 10396:1993 prevede c , dac o analiz preliminar f cut în sec iunea de m surare
arat o varia ie a concentra iei de poluant în sec iune mai mare de 15 %, atunci se recomand
prelevarea din mai multe puncte, ca în cazul prelev rii pulberilor în sistem gril . Principiul de
func ionare a sistemului de monitorizare poate s afecteze gradul de reprezentativitate al valorilor
m surate. De exemplu, un sistem de prelevare extractiv dintr-un punct necesit o mai mare aten ie
pentru stabilirea amplas rii decât un sistem in-situ ce realizeaz prelevarea pe o ax în sec iune.
Aparatele şi dispozitivele de m sur trebuie calibrate în mod sistematic. Se recomand amplasarea
orificiului de prelevare pentru aparatul etalon în aceeaşi sec iune transversal cu orificiul de
prelevare a aparatului care urmeaz a fi calibrat. Amplasarea orificiului de prelevare trebuie astfel
aleas încât s permit şi pozi ionarea sondelor de analiz a altor parametri caracteristici ai gazului
evacuat (con inut de oxigen, debit, temperatura, umiditate, etc.).
 146

9.8. Metode de m surare

Aparatele de m sur destinate m sur rilor continue înregistreaz modific rile fizice sau fizico-
chimice ap rute în sistemul de m surare sub influenta compuşilor chimici din aer, în spe a
poluan ilor, şi le transform în semnale electrice. În cadrul monitoriz rii emisiilor sunt utilizate, în
principiu, aceleaşi metode fizice şi chimice utilizate pe scar larg şi în cadrul altor domenii care in
de tehnica m sur rii şi analizei. Cerin e speciale trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte prelevarea de
probe, activitate care, de regul , are loc în condi ii mai dificile. Aceste condi ii pot consta în
temperaturi ridicate ale gazului de evacuare, umiditate ridicat şi con inut mare de pulberi,
precipita ii. Metodele utilizate pentru monitorizarea emisiilor poluante sunt metode extractive sau
metode in-situ.

9.8.1. Metoda extractiv

Prelevarea prin metoda extractiv const în extragerea unei probe de gaz din canalul/coşul de
gaze, transportarea şi condi ionarea acesteia pentru a fi analizat . În metoda extractiv , este de
obicei necesar condi ionarea probei, adic îndep rtarea particulelor (prin filtrare) sau a vaporilor
de ap (prin condensare/uscare) înainte de analiza probei. Este important îns ca prin condi ionare
s nu se vicieze rezultatele, de exemplu s nu se piard SO2 şi NOx prin dizolvare. Prelevarea
probelor în cazul metodelor de analiz continue nu se poate realiza pe întreaga sec iune transversal
a traiectului de gaz. În cazul metodelor extractive prelevarea probei se realizeaz liniar sau punctual
în sec iunea de m sur . Metoda extractiv prin dilu ie este acceptat (evident va trebui s se
demonstreze c incertitudinea de m surare conform QAL1 este admisibil ).

9.8.2. Metoda in - situ

Analiza se face direct asupra gazelor din coşul sau canalul de evacuare gaze şi se diferen iaz de
metoda extractiv prin lipsa sistemului de prelevare şi de condi ionare a probei de gaz. M sur rile
in-situ bazate pe procedee optice acoper liniar sec iunea transversal a traiectului analizat. Radia ia
neabsorbit sau retroîmpr ştiat este captat de senzorul optic - receptor şi transmis c tre unitatea
de analiz . Radia ia poate fi UV/VIS, IR sau LASER. Metoda in-situ conduce la un timp de r spuns
mai mic şi la o precizie mai bun , eliminând totodat posibilitatea alter rii probei prin transport şi
condi ionare. Un singur echipament permite analize multicomponent şi/sau multisurs .
 147

BIBLIOGRAFIE_____________________________________________________

Alloway, B. J, Ayres, D. J., 1993 – “Chemical Principles of Environmental Pollution”, Chapman

and Hall, London
Andrea Petritoli, et. al - “First comparison between ground-based and satellite-borne measurements
of tropospheric nitrogen dioxide in the Po basin” Journal of Geophysical Research, vol. 109, 2004
Aqua satellite - http://aqua.nasa.gov, http://aqua.nasa.gov/about/instrument_airs.php;
http://aqua.nasa.gov/about/instrument_amsu.php;
ASTER - http://asterweb.jpl.nasa.gov/gdem.asp
Aura - Atmospheric chemistry - http://aura.gsfc.nasa.gov/;
http://aura.gsfc.nasa.gov/instruments/mls.html; http://aura.gsfc.nasa.gov/instruments/omi.html
Balczó, M., Faragó, T., Lajos, T. , 2005 - “Modelling urban pollution dispersion by using
MISKAM”. MicroCAD 2005 International Scientific Conference, University of Miskolc, Hungary
March 10-11. 2005 Conference Proceedings Supplementary Volume, pp.7-13
BGI Incorporated - http://www.bgiusa.com/aam/ambient.htm
Biswas, A.K., Editor, 1979 – “The Ozone Layer”, Proceedings of the Meeting of Experts Designates
by Governments, Intergovernmantal an Nongovernmental Organizations on the Ozone Layer
organized by the United Nations Environment Programme, Washingtone DC, 1-9 March 1997,
Pergamon Press
Blumenstock, Th. et. al., 1997.- “Column Amounts of ClONO2, HCl, HNO3, and HF from Ground-
Based FTIR Measurements Made Near Kiruna, Sweden, in Late Winter 1994” Journal of
Atmospheric Chemistry, Volume 26, Number 3

Bonasoni, P. et. al., 1995 - Continued NO2 measurements and Mt. Cimone Observatory (44o N) by
ground- based DOAS system, International Conference on Ozone in the Lower Stratosphere, May,
Halkidiki,Greece, p.85
Bott, M. H. P., 1971 – “The Interior of the Earth”, Edward Arnold (Publishers) Ltd., London
Bovensmann, H., 1999 - “SCIAMACHY: Mission Objectives and Measurement Modes” Journal of
the Atmospheric Sciences, Volume 56, Issue 2 , pp. 127–150 N.
Bulz, N., Bianca, I., Botezatu, M., Ştefănescu, V., Stoica, M., Căldăraru, F., 2007 - „Parteneriat
creativ de bun stare: reconstruc ie, modelare, simulare întru natur , societate, gândire”, Editura
Paralela 45, Bucureşti, ISBN (10) 973-697-827-4
 148

Cageao, R. P., 2001 - “High-Resolution Fourier-Transform Ultraviolet-Visible Spectrometer for the

Measurement of Atmospheric Trace Species: Application to OH” Applied Optics, Vol. 40, Issue 12,
pp. 2024-2030
Camy-Peyret, C. et al., 2004 - “Validation Of Mipas N2O Profiles By Stratospheric Balloon,
Aircraft and Ground Based Measurements” Proceedings of the Second Workshop on the
Atmospheric Chemistry Validation of ENVISAT (ACVE-2) ESA-ESRIN, Frascati, Italy
Carvalho, A. C., 2000 - “High ozone short-term episodes over Iberian Peninsula” Proceedings of
the 4th GLOREAM Workshop 20 - 22 ,Cottbus, Germany
Catalog Honeywell - www.honeywellanalytics.com
Catalog Analytical Spectral Devices - www.asdi.com
Catalog Arcoptix - www.arcoptix.com
Catalog BGI - www.bgiusa.com/
Catalog BW Technologies Honeywell - www.gasmonitors.com
Catalog Casella CEL Instruments - www.casellausa.com
Catalog D&P Instruments™. - www.dpinstruments.com
Catalog Del Mar Scientific - www.delmarscientific.com
Catalog EDINBURGH INSTRUMENTS - www.edinst.com
Catalog Figaro – www.figarosensor.com
Catalog FIS - www.fisinc.co.jp
Catalog Global Water Instrumentation, Inc - www.globalw.com
Catalog Hach - www.hach.com
Catalog Henan Hanwei Electronics Co. Ltd - http://hanwei.manufacturer.globalsources.com
Catalog Horiba Group - www.horiba.com/process- environmental/products/ambient/
Catalog Hukseflux Thermal Sensors - www.hukseflux.com/products/
Catalog IMR - www.imrusa.com
Catalog Japan Applied Technology - www.japan-applied-tech.com
Catalog LAND, Combustion and Environmental monitoring - www.landinst.com/combustion
Catalog Mettler Toledo - www.mt.com
Catalog MICROSENS Integrated Sensor - www.microsens.ch
Catalog MRU air - http://www.mru.de/uk/
Catalog Net Safety Monitoring - www.net-safety.com
Catalog Perkin Elmer - http://las.perkinelmer.com/Catalog
Catalog Servomex - https://www.servomex.com
Catalog Shanhai Chinaspec Optoelectronics Technology Inc. Ltd. http://www.chinaspec.net
 149

Catalog Shimadzu Scientific Instruments - www.ssi.shimadzu.com

Catalog Systech Instruments - www.systechinstruments.com
Catalog Thermo Electron Corporation - www.Thermo.com
Catalog Varian, Inc - www.varianinc.com
Căldăraru, F., Pătraşcu, S., Căldăraru, M., Paraschiv A., Nicolaescu D., 1999 - The far to
equilibrium time-evolution of the ozone layer: steady-state and critical behaviour, Atmospheric
Environment, vol. 33, no. 26, pp. 4243 - 4254
Căldăraru, F., Vasile, A., Căldăraru, S, 2009 – “Hardware Simulator of a Tin Dioxide Sensor
Array For Urban Pollution Monitoring”, Proceedings of SPIE, vol. 7297, paper 7297 28 [7297-81],
ISBN 9780819475596
CEN/TC 230 N 585 revised "Water analysis"
http://circa.europa.eu/Public/irc/env/wfd/library?l=/framework_directive/chemical_monitoring/mon
itoring_2007-10-16pdf/_EN_1.0_&a=d
CERES - http://science.larc.nasa.gov/ceres/
Chance, K., et al., 2007 - “ Direct fitting of NO2 from GOME-1, GOME-2, SCIAMACHY, and
OMI” Tropospheric NO2 measured by satellites”, Sept KNMI, De Bilt, The Netherlands
De Valk J.P.J.M.M. et. al., 1995 – “Microwave sounding of N2O and O3 from airborne platforme”,
International Conference on Ozone in the Lower Stratosphere, Halkidiki, Greece, p.87
Directiva 11/2006/CE - www.ara.ro/documentare/legislatie/Directive Europene/25.
Directiva 2006-11 - subst. peric. descarcate.pdf
Directiva 2008/105/CE - http://vlex.com/vid/standardele-mediului-apei-directivelor-
50290896#ixzz0eNG7C1EV
Directiva de monitorizare a aerului - http://environment.gov.ab.ca/info/library/7297.pdf;
www.environment.alberta.ca/documents/AMD.pdf
Directive CE (Consiliului European) - http://ec.europa.eu/environment, http://eur-lex.europa.eu,
Elokhov, A.S. et. al., 1995 – “Measurements of stratospheric NO2 et Zvenigorod scientific station,
Moscow region five years of observations”, International Conference on Ozone in the Lower
Stratosphere, May, Halkidiki, Greece, p.90
Fraser, A ., 2009 - “The Polar Environment Atmospheric Research Laboratory UV―visible
Ground-Based Spectrometer: First measurements of O3, NO2, BrO, and OCIO columns” Vol. 110,
Issue 12, pp. 986-1004Geoscience Laser Altimeter System - http://glas.gsfc.nasa.gov/launch.html
 150

Glatthor., N. et. al., 1998 - “MIPAS-Transall Observations of the Variability of ClONO2 during
the Arctic Winter of 1994/95”, Journal of Atmospheric Chemistry 1573-0662 Volume 30, No.1

Goddard Space Flight Center - http://www.nasa.gov/centers/goddard

Goudie, A., 1989 - “The Nature of the Environment”, Basil Blackwell Ltd., Oxford

Griffiths, J., 2007 – “Variability of dissolved CO2 in the Pang and Lambourn Chalk rivers”
Hydrology and Earth System Sciences 11: 328-339
Gubbins, D., 1990 - “Seismology and plate tectonics”, Cambridge University Press
Harrison, R. M., de Mora S. J., Rapsomanikis, S., Johnstone, W. R, 1991 – “Introductory chemistry
for the environmental sciences”, Cambridge University Press, Cambridge
Health and environmental effects of pollutants in uww and ss - Pollutants in Urban Wastewater and
Sewage Sludge, http://www.environmental-expert.com
Hewett, C., J. M.,Quinn, P. F., Heathwaite, A. Louise H., Doyle , A., Burke, Sean, Whitehead, P. G.
Lerner, D.N., 2009 - “A Multi-Scale Framework for Strategic Management of Diffuse Pollution”
Environmental Modelling and Software, 24 (1). pp. 74-85
HG188/2002 – Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate or şeneşti,
NTPA-011- http://www.foseseptice.ro/ro/pdf/anexa1_188.pdf
Huang, Z., 2004 - “Water Pollution Models based on Stochastic Differential Equations”
ICESat - http://icesat.gsfc.nasa.gov/
Impact assesment of the thematic strategy on soil protection -
http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/esdb_archive/Policies/Directive/sec_2006_620_en.pdf
ISO standars soil - http://www.iso.org/iso/iso_catalogue.htm
Khlystova, I., 2007 - “Three Years of SCIAMACHY Carbon Monoxide Measurements”
ENVISAT Symposium
Koike, M., et al., 1999 “Assessment of the Uncertainties in the NO2 and O3 Measurements by
Visible Spectrometers” Journal of Atmospheric Chemistry, Vol. 32, No. 1
Langen, J., 2009 -“ Future European Atmospheric Missions”, EOS Aura Science Team Meeting 14-
17 September, Leiden, The Netherlands
Langen, J., 2006 -“ESA Spectroscopy Studies in Support of Spaceborne Atmospheric Composition
Sounding” Remote Sensing of the Atmosphere for Environmental Security, Springer Netherlands,
pp. 27-39
Legea nr.458 privind calitatea apei potabile - http://www.cdep.ro/pls/legis/
legis_pck.htp_act_text?idt=37178
 151

Levine, J., Editor, 1985 - The Photochemistry of atmospheres, Earth, the Other Planets and the
Comets, Academic Press, New York
Lieven, C., 2009 - “Global ammonia distribution derived from infrared satellite observations”,
Nature Geoscience, Published online: 21 June 2009
Luisa T. Molina et.al, 1984- „FTIR-spectrometer-determined absorption coefficients of seven
hydrazine fuel gases: implications for laser remote sensing” Applied Optics, Vol. 23, Issue 21, pp.
3893-3900
MASS project- http://earth.esa.int/rtd/Projects/MASS/
Ministerul mediului, calitatea apei - www.mmediu.ro/other/phare/sitero/PDF-uri_facute/TR-
21_Scheme_de_clasificare_pentru_calitatea_apei.pdf
Ministerul mediului, calitatea solurilor -
www.mmediu.ro/departament_mediu/gestiune_deseuri/industriale/Ordin_344-2004_Namoluri.pdf
MIPAS - Interferometer - http://envisat.esa.int/instruments/mipas/
MISR - http://www-misr.jpl.nasa.gov/
MODIS - http://modis.gsfc.nasa.gov/; http://aqua.nasa.gov/about/instrument_modis.php
MOPITT - http://terra.nasa.gov/About/MOPITT/about_mopitt.html
Naranjo,E., 1997 - “A GIS based nonpoint pollution simulation model”-
http://proceedings.esri.com/library/userconf/europroc97/4environment/E2/e2.htm
NASA Project ARCTAS - www.nasa.gov/topics/earth/features/08-048_arctas.html
NASA satellites - http://ilrs.gsfc.nasa.gov/satellite_missions/list_of_satellites/
Neniţescu ,C. D., 1972 - Chimie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureşti
Nevejans, D. 2006 - “Compact high-resolution spaceborne echelle grating spectrometer with
acousto-optical tunable filter based order sorting for the infrared domain from 2.2 to 4.3 µm”
Applied Optics, Vol. 45, Issue 21, pp. 5191-5206,
Notholt J., 1996 - " Stratospheric Trace Gas Measurements in the Near-UV and Visible Spectral
Range with the Sun as a Light Source Using a Fourier Transform Spectrometer," Appl. Spectrosc.
50, 583-587
Oelhaf, H. et. al., 1995 - Observation of the stratospheric composition near the Northern Polar
Circle with the new MIPAS-B2 instrument during SESAME phase, International Conference on
Ozone in the Lower Stratosphere, May, Halkidiki, Greece, p.107
OMI Sulfur Dioxide Group - http://so2.umbc.edu/omi/
Ordine emise de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului -
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame, www.legestart.ro;
Reţeaua Naţională de monitorizare a Calităţii Aerului - www.calitateaer.ro
 152

Roşu, A., 1987 – “Terra, geosistemul vie ii”, Editura Ştiin ific şi Enciclopedic , Bucureşti
Santos, D, et al. 2007 - “Remote Sensing of Cloud-aerosol Effects from ENVISAT-AATSR Data:
A Case Study over the South of Portugal” ESA ENVISAT Symposium
Scott - Health and Safety - www.scotthealthsafety.com
SENSIDYNE Industrial Health and Safety Instruments - www.sensidyne.com
Shams, M., Goodarz, A., Smith, H., 2002 - “Computational modeling of flow and sediment transport
and deposition in meandering rivers”, Advances in Water Resources, Vol. 25, Issue 6, pp. 689-699
Smil, V., 1991 - General Energetics, Energy in the Biosphere and Civilization, John Wiley & Sons,
New York
SPOT satellite - http://spot4.cnes.fr/spot4_gb/spot4.htm#cooperat
SPOT VEGETATION - http://free.vgt.vito.be; http://www.spot-vegetation.com/;
Şerban, R., Cotigaru, B., Căldăraru, F., Petrescu, V., 1992 - Problematica deşeului în cadrul
produsului contemporan, Mediul înconjur tor, vol. III, nr. 4, p. 13-17
Terra - http://terra.nasa.gov/ ESA - European Space Agency - http://earth.esa.int
United Nations, 1987 - "Report of the World Commission on Environment and Development."
General Assembly Resolution 42/187, 11 December 1987
United Nations Environment Programme GEMS/WATER - www.gemswater.org