Metodologie Emisii

ROMÂNIA
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
ORDIN
NR. 972 din 30.08.2005
privind
Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.

9/1992 privind organizarea statisticii oficiale republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
ţinând seama de cerinţele de dezvoltare şi producere a indicatorilor privind emisiile de
gaze cu efect de seră şi alţi poluanţi ai aerului, la nivel european,
având în vedere hotărârea nr. 7 a Comitetului de Avizare Metodologică din 25 mai
2005,
în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 68/2004 privind organizarea şi
funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, modificată prin H. G. nr. 175/2005 emite
următorul
ORDIN:
Art. 1. Se aprobă Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă.
Art. 2. Cadrul metodologic pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă, este prezentat
în anexă, iar aceasta face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. Institutul Naţional de Statistică va asigura actualizarea Cadrului metodologic
pentru statistica emisiilor de poluanţi în atmosferă în funcţie de regulile şi
recomandările Eurostat.
Art. 4. (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către Direcţia Generală de Statistici
Agricole şi Mediu, Direcţia Generală de Coordonare, Diseminare şi Relaţii cu Publicul şi
Direcţia de Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională.
(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din
România.
Art. 5. Începând cu data prezentului ordin, încetează orice dispoziţie contrară.
PREŞEDINTE,
Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU
ROMÂNIA
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Cadrul metodologic pentru

statistica emisiilor de
poluanţi în atmosferă
CUPRINS
1. Introducere ................................................................................................................3
2. Obiectivul, sfera de cuprindere şi conţinutul cercetării ..........................................3
3. Principii şi definiţii....................................................................................................4
3.1 Metodologie................................................................................................................... 4
3.1.1 Poluanţi ..................................................................................................................................4
3.1.2 Tipuri de surse........................................................................................................................6
3.1.3 Rezoluţia geografică ..............................................................................................................7
3.1.4 Perioada de referinţă ..............................................................................................................7
3.1.5 Nomenclatorul surselor de emisii / „absorbanţi prin rezervoare naturale”............................7
3.1.6 Factorii de emisie ...................................................................................................................8
4. Colectarea datelor primare .......................................................................................9
4.1 Cerinţe de colectare a datelor ...................................................................................... 9
4.1.1. Colectarea datelor pentru activităţile de ardere (sectoarele energetic şi industrial) ............10
4.1.2. Colectarea datelor pentru sectorul industrial.......................................................................10
4.1.3 Colectarea datelor pentru activităţile de extracţie şi tratare primară a combustibililor ........12
4.1.4 Colectarea datelor pentru utilizarea solvenţilor şi a altor produse .......................................12
4.1.5. Colectarea datelor pentru transportul rutier.........................................................................13
4.1.6 Colectarea datelor de la alte surse mobile şi utilaje .............................................................13
4.1.7 Colectarea datelor privind tratarea şi depozitarea deşeurilor ...............................................14
4.1.8. Colectarea datelor pentru agricultură, silvicultură şi alte surse...........................................15
4.2 Surse de date................................................................................................................ 15
4.2.1 Energie .................................................................................................................................15
4.2.2 Industrie ...............................................................................................................................15
4.2.3 Extracţia şi tratarea primară a combustibililor .....................................................................15
4.2.4 Utilizarea solvenţilor............................................................................................................15
4.2.5 Transport ..............................................................................................................................15
4.2.6 Deşeuri .................................................................................................................................15
4.2.7 Agricultură ...........................................................................................................................15
5. Prezentarea datelor .................................................................................................16
5.1. Emisiile de dioxid de sulf (SO2) ................................................................................. 16
5.2. Emisiile de dioxid de azot (NO2) ............................................................................... 17
5.3 Emisiile compuşilor organici volatili ne-metanici (NMVOC) ................................. 18
5.4 Emisiile de amoniac (NH3).......................................................................................... 19
5.5 Emisii de monoxid de carbon (CO) ........................................................................... 20
5.6 Emisiile de particule în suspensie (PM10) .................................................................. 21
5.7 Emisiile de metale grele .............................................................................................. 22
5.8 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs) ...................................................... 23
Anexa I Corespondenţa dintre categoriile de surse / „ absorbanţi prin rezervoare
naturale” şi nomenclatoarele şi clasificările statistice ..............................................25
Anexa II Datele necesare pentru sectorul transporturi............................................65
2
1. Introducere
Cunoaşterea cantităţilor de substanţe emise în atmosferă este un reper necesar

şi fundamental în elaborarea politicilor de protecţie a mediului şi în monitorizarea
unor fenomene cum ar fi ploile acide, degradarea calităţii aerului, efectul de seră şi
schimbările climatice, reducerea stratului de ozon etc.
Cuantificarea acestor emisii de substanţe în atmosferă, numită, în mod uzual,
“inventar de emisii”1, se bazează pe un set de reguli specifice care pot avea diferite
forme.
Din acest motiv, pot să apară, în practică, unele inconveniente legate de
asigurarea comparabilităţii datelor. In ultimii ani, diferite organisme internaţionale
(United Nations Economical Commission for Europe = UNECE, Intergovernmental
Panel for Climate Change = IPCC, Eurostat etc.) au elaborat şi difuzat diverse
propuneri şi planuri de armonizare metodologică privind colectarea şi prelucrarea
informaţiilor referitoare la emisiile de substanţe în atmosferă.
2. Obiectivul, sfera de cuprindere şi conţinutul cercetării

Lucrarea de faţă prezintă principiile metodologice adoptate de către Institutul
Naţional de Statistică în vederea realizării bazei statistice a inventarului naţional al
emisiilor de poluanţi în atmosferă.
Cadrul metodologic este armonizat cu standardele şi normele internaţionale
utilizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, UNFCCC (Convenţia Cadru a Naţiunilor
Unite privind Schimbările Climatice) şi Statele Membre ale UE (stabilite prin Decizia
96/511/EC privind chestionarele pentru Directivele 80/779EEC; 82/884/EEC;
84/30/EEC; 85/203/EEC; Decizia 2000/479/EC privind implementarea Registrului
European de Emisii Poluante (EPER), conform art. 15 al Directivei 96/61/EC privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC); Directiva 2001/81/EC privind
stabilirea pragurilor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici (NECD);
Decizia 2001/839/EC privind stabilirea unui chestionar pentru raportarea anuală a
evaluării calităţii aerului, conform Directivelor 1996/62/EC, 1999/30/EC; Decizia
2002/529/EC privind stabilirea unui chestionar pentru raportarea de către Statele
1
Inventarul de emisii este o descriere cantitativă şi calitativă a emisiilor de substanţe
în atmosferă, rezultate din activitati antropice sau surse naturale
Un inventar de emisii trebuie să prezinte câteva caracteristici de fond:
- gradul de acoperire, în sensul luării în considerare a tuturor surselor de emisii şi a informaţiilor
referitoare la acestea;
- consistenţă, în sensul că seriile de date obţinute la nivelul unei perioade de timp trebuie să fie
omogene, bazate pe procedee metodologice identice şi pe date omogene;
- comparabilitate, în sensul că inventarele trebuie să fie realizate folosind metodologii recunoscute
şi bine documentate, pentru asigurarea comparabilităţii rezultatelor;
- transparenţă, în sensul că informaţiile furnizate in inventar trebuie sa fie suficient detaliate astfel
incat sa permita celor interesaţi formarea unei imagini complete asupra activitatilor cuprinse în
inventar.
Aceste caracteristici permit validarea şi verificarea proceselor de construire a inventarelor, respectiv
conformitatea metodologică şi veridicitatea datelor reprezentate.
3
Membre a stadiului implementării Directivei 1999/13/EC privind limitarea emisiilor
de compuşi organici volatili provenite de la utilizarea solvenţilor organici pentru
anumite activităţi şi instalaţii; Directiva Cadru privind Calitatea Aerului 96/62/EC şi
Directivele fiice; Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă; Al 6-lea Program de
Acţiune pentru Mediu; Concluziile Summit-urilor de la Cardiff, Viena, Helsinki şi
Gothenburg).
3. Principii şi definiţii
Această secţiune prezintă principiile metodologice adoptate şi unele precizări

asupra surselor de date utilizate în construirea inventarului emisiilor.
3.1 Metodologie
3.1.1 Poluanţi
Poluanţii inventariaţi diferă de la un inventar de emisii la altul, în funcţie de
cerinţele de raportare asumate prin protocoale şi convenţii. In lucrarea de faţă o listă a
poluanţilor este dată în tabelul de mai jos. Această listă va fi dezvoltată ulterior în
funcţie de cerinţele de raportare naţionale şi internaţionale.
A/A Poluant Obligaţia de raportare

1 SO2 Articolul 8 din Convenţia Geneva privind
(dioxid de sulf) poluarea atmosferică transfrontieră pe
distanţe lungi (The long-range transboundary
air pollution convention = LRTAP) (1979)
Articolul 5 din Protocolul Helsinki (1985)
2 NOx Articolul 8 din Protocolul Sofia LRTAP
(oxizi de azot) (1988)
3 NMVOC Articolul 8 din Protocolul Geneva LRTAP

(compuşi organici (1991)
volatili non-metanici)
4 Cd Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP
(cadmiu) privind metalele grele (1998)
10 Hg Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

(mercur) privind metalele grele (1998)
11 Pb Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

(plumb) privind metalele grele (1998)
12 As Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

(arsen) privind metalele grele (1998 – doar ca
informaţii suplimentare)
13 Cr Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP
privind metalele grele (1998 – doar ca
4
(crom) informaţii suplimentare)
14 Cu Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

(cupru)
informaţaii suplimentare)
15 Ni (nichel) Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP
16 Se Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP
(seleniu) privind metalele grele (1998 – doar ca
17 Zn (zinc) Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP
26 HCH Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP
(hexaclorociclohexan) privind poluanţii organici persistenţi
(Persistent Organic Polutants = POPs) (1998)
– Listele I şi II din POPs
24 PCB1 Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP
(bifenili policloruraţi) privind POPs (1998) – Listele I şi II din POPs
25 PAH2 Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP

(hidrocarburi privind POPs (1998) – Lista III din POPs
polaromatice)
23 PCDD/PCDF Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP
(dibenzo-p-dioxine şi privind POPs (1998) – Lista III din POPs
dibenzofurani
policlorinaţi)
22 HCB Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP
(hexaclorobenzen) privind POPs (1998) – Lista III din POPs
8 NH3 Articolul 9 din Protocolul Gothenburg

(amoniu) LRTAP (1999)
5 CO Comitetul executiv pentru Convenţia LRTAP

(monoxid de carbon) – Linii directoare pentru estimarea şi
raportarea datelor de emisie (2002)
21 PM10 Comitetul executiv pentru Convenţia LRTAP
(particule în suspensie; – Linii directoare pentru estimarea şi
diametrul <10µm) raportarea datelor de emisie (2002)
6 CO2 Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra

(dioxid de carbon) Schimbărilor Climatice (United Nations
Framework Convention for Climate Change
5
= UNFCCC)
Protocolul Kyoto
Decizia Consiliului UE 2002/358
4 CH4 UNFCCC
(metan) Protocolul Kyoto
7 N2 O UNFCCC
(protoxid de azot) Protocolul Kyoto
18 PFCs UNFCCC
(perfluorocarburi) Protocolul Kyoto
19 HFCs UNFCCC
(hirdofluorocarburi) Protocolul Kyoto
20 SF6 UNFCCC
(hexafluorură de sulf) Protocolul Kyoto
1. Bifenili policlorurati - compuşi formaţi astfel încât atomii de hidrogen din

molecula de bifenil (două inele de benzen legate printr-o singură legătură de
carbon-carbon) pot fi înlocuiti cu până la zece atomi de clor
2. In PAH sunt incluse următoarele substanţe: benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten,
benzo(k)fluoranten şi indeno(1,2,3-cd)piren.
3.1.2 Tipuri de surse

Emisiile de poluanţi în aer sunt estimate pe baza categoriilor de surse / „
absorbanţi prin rezervoare naturale (conform definiţiei din Convenţia UNFCCC)”.
Aceste categorii de surse includ atât activităţile umane, cât şi pe cele naturale.
Conform metodologiei CORINAIR (COre INventory of AIR emissions), inventarele
de emisii pot conţine date privind trei tipuri de surse: punctuale, de suprafaţă şi
liniare.
Sursele punctuale – surse individuale sau canale de evacuare a gazelor caracterizate
prin capacitate mare de consum/producţie, coordonate geografice, condiţii de operare
etc.
Surse de suprafaţă – surse difuze de poluare mai mici sau mai multe pe o suprafaţă de
bază, ca de exemplu: judeţ, zonă, grile EMEP (grila EMEP = grilă de dimensiune
50kmx50km aparţinând reţelei de grile dezvoltate în cadrul Programului de
6
monitorizare şi evaluare a transportului pe distanţă lungă a poluanţilor atmosferici în
Europa).
Surse liniare –vehiculele rutiere, feroviare, de transport fluvial, naval sau aerian.
3.1.3 Rezoluţia geografică

Inventarele de emisii de poluanţi în atmosferă se realizează în principal la
nivel naţional. Când este necesară o dezagregare geografică a datelor, atunci sunt
utilizate unităţile de administraţie teritorială definite de EUROSTAT (NUTS
nivelurile de la 0 la III sau echivalent, pentru ţările nemembre ale Uniunii Europene)
întrucât, în general, datele de intrare agregate statistic sunt disponibile mai ales la
această scară.
3.1.4 Perioada de referinţă

De obicei, inventarele sunt estimate anual, deşi în anumite cazuri se folosesc
şi perioade mai lungi (în special în cazurile activităţilor naturale).
3.1.5 Nomenclatorul surselor de emisii / „absorbanţi prin rezervoare naturale”

In realizarea unui inventar de emisii de poluanţi în aer, este important să se
folosească clasificarea corectă a surselor de emisie, astfel încât inventarul de emisii să
fie compatibil cu inventarele de emisii realizate de alte ţări. In acest cadru
metodologic se realizează o corespondenţă între următoarele clasificări:
Eurostat a dezvoltat o metodologie cunoscută sub numele de clasificarea
NOSE (NOmenclature of Sources of Emissions = Nomenclatorul surselor de
emisie). Clasificarea NOSE este utilizată pentru a defini procesele ca surse
emitente, în corelaţie cu clasificarea CAEN Rev.1, care la rândul ei este direct
legată de clasificarea PRODCOM. Lista proceselor NOSE (NOSE-P) este
esenţa NOSE. Aceasta pune la dispoziţie un set de elemente descriptive, care
pot fi folosite la clasificarea proceselor acordând atenţie emisiilor de orice fel,
pentru o gamă largă de poluanţi, în orice mediu (aer, apă, pământ).
A doua metodologie de clasificare a evoluat ca parte a proiectului CORINAIR
şi se numeşte SNAP (Selected Nomenclature for sources of Air Pollution =
Nomenclatorul selectat pentru sursele de poluare a aerului). Ultima versiune
este SNAP 97, care însoţeşte a treia ediţie a CORINAIR (actualizată în
septembrie 2004). Clasificarea SNAP este folosită pentru identificarea
sectoarelor, sub-sectoarelor şi activităţilor generatoare de emisii. Este un cod
de şase cifre de forma XX.XX.XX, în care primele două cifre se referă la
sectorul implicat, următoarele două la sub-sectoare şi ultimele două la
activităţile specifice. SNAP include unsprezece (11) sectoare de activităţi şi,
pe ansamblu, peste 350 activităţi umane şi naturale.
A treia schemă de clasificare a fost dezvoltată în contextul obligaţiilor de
raportare UNFCCC. Aceasta este cunoscută ca IPCC source categories
(categorii de surse IPCC).
NFR (Nomenclature For Reporting = Nomenclatorul pentru raportare) este un
format standard utilizat pentru raportarea emisiilor, a datelor de intrare şi a
prognozelor acestora către EMEP şi UNECE. Acest format de raportare este
7
asemănător celui utilizat pentru raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră
(Categorii de surse IPCC).
În final, nomenclatorul PRODCOM a fost dezvoltat de EUROSTAT ca
nomenclatorul fundamental de clasificare a produselor industriale. Ţinând cont
de aceasta, PRODCOM este nomenclatorul de clasificare cel mai frecvent
utilizat de către toate birourile de statistică din întreaga Europă, dar nu include
încă, multe dintre activităţile sursă examinate de NOSE (păduri, deşeuri
municipale etc.). Mai mult, PRODCOM a fost dezvoltat pentru a descrie
“produse”, în timp ce în inventarele emisiilor importanţa se acordă în principal
“proceselor” care sunt folosite pentru a realiza “produse”. De aceea,
clasificarea PRODCOM este folosită ori de câte ori este posibil, pentru a
descrie fiecare categorie de surse / „absorbanţi prin rezervoare naturale”. In
România PRODROM 2004 reprezintă versiunea naţională a Listei
PRODCOM 2004 utilizată în cadrul Uniunii Europene şi este utilizat pentru
obţinerea datelor din statistica industrială naţională. Nomenclatorul
PRODROM2004 a fost realizat în concordanţă cu Lista PRODCOM 2004, NC
2004 şi particularităţile industriei româneşti.
La clasificările de mai sus se adaugă o schemă de clasificare pentru combustibili
care a fost dezvoltată în contextul metodologiei CORINAIR. Această clasificare este
cunoscută sub denumirea de NAPFUE (Nomenclature for Air Pollution Fuels =
Nomenclatorul pentru combustibilii care poluează aerul) şi este folosită de toate
statele membre ale UE în realizarea inventarelor de emisii de poluanti în aer. Această
schemă clasifică combustibilii în trei categorii (solizi, lichizi şi gazoşi). Ultima ediţie
a NAPFUE a fost lansată în 1995.
De asemenea este utilizată aici şi CAEN Rev.1, clasificarea activităţilor
economice corespunzând cu NACE Rev.1.1 (standard UE) şi ISIC Rev.3 (standard
ONU) la nivel naţional.
Pentru realizarea statisticilor emisiilor se propune utilizarea nomenclatoarelor
specificate mai sus la identificarea categoriile de surse / „absorbanti prin rezervoare
naturale” ce vor fi examinate în contextul inventarelor. Totuşi, trebuie observat că nu
este întotdeauna posibil să se realizeze o legătură directă între clasificarea
PRODCOM şi NOSE, întrucât metodologiile de clasificare au fost create pentru a
servi unor scopuri complet diferite. Lista analitică de activităţi este prezentată în
anexa I. In această listă au fost incluse toate cele sase nomenclatoare de clasificare
(PRODCOM, CAEN REV.1, NOSE, SNAP, categorii de surse IPCC) până la cel mai
detaliat nivel posibil. Descrierea fiecărei categorii de surse / „absorbanti prin
rezervoare naturale” este dată potrivit liniilor directoare ale EMEP/CORINAIR.
3.1.6 Factorii de emisie

Estimarea emisiilor se realizează pe baza datelor statistice prin care se
caracterizează activităţile sursă de emisii şi a factorilor de emisie determinaţi în mod
specific pentru fiecare activitate şi pentru fiecare poluant.
Dezvoltarea inventarelor de emisii în aer necesită combinarea datelor de
consum/productie cu factorii de emisie corespunzători, specifici fiecarui poluant. Unul
dintre scopurile realizării inventarelor de emisii este raportarea acestora organismelor
internaţionale precum EMEP, Secretariatul UNFCCC şi EEA (European
Environmental Agency), într-un cadru unitar. Ţările UE utilizează două metodologii
8
pentru a pregăti inventarele de emisii ce urmează a fi raportate către EMEP şi
Secretariatul UNFCCC:
- CORINAIR (COre INventory of AIR emissions = Inventarierea de ansamblu a
emisiilor de poluanti în aer) a fost stabilită prin decizia Consiliului 85/338/EEC ca
un program de lucru privind un proiect experimental pentru obţinerea,
coordonarea şi asigurarea consistenţei informaţiilor privind starea mediului şi a
resurselor naturale, în ceea ce era Comunitatea Europeană. Prima versiune a fost
realizată în 1990, iar ultima versiune actualizată a fost publicată în 2004.
Metodologia CORINAIR conţine factorii de emisie pentru toţi poluanţii raportaţi
către EMEP.
- IPCC (International Panel on Climate Change = Grupul Interguvernamental
privind Schimbarile Climatice). Grupul Interguvernamental privind Schimbarile
Climatice a dezvoltat liniile directoare IPCC pentru inventarele de emisii de gaze
cu efect de seră (Green House Gase = GHG). Toate ţările care au obligatia de
raportare a inventarelor de emisii de gaze cu efect de seră către Secretariatul
UNFCCC utilizează liniile directoare IPCC. Ultima versiune actualizată a
metodologiei de calcul a fost introdusă în 1996 (Revised 1996 IPCC Guidelines
for National Greenhouse Gas Inventories), completată în 2000 cu ghidul de bune
practici şi managementul incertitudinilor în realizarea inventarelor naţionale de
emisii de gaze cu efect de seră (IPCC Good Practice Guidance and Uncertainty
Management in National Greenhouse Gas Inventories). Acestea conţin factori de
emisie pentru toate cele şase gaze cu efect de seră şi toate categoriile de surse
relevante.
In afara acestor două metodologii există referinţe privind un număr de alţi
factori de emisie care se referă în principal la circumstanţele naţionale ale ţărilor
industrializate. Cea mai cunoscută metodologie naţională este AP 42, dezvoltată
de United States Environmental Protection Agency (USEPA).
Determinarea valorilor factorilor de emisie pentru fiecare categorie de surse /
„absorbanţi prin rezervoare naturale” şi fiecare poluant necesită date de activitate
specifice (de exemplu tipul de combustibil, tipul de tehnologie implementată,
tehnologiile de reducere a emisiilor etc.) care nu fac obiectul acestei metodologii.
4. Colectarea datelor primare

4.1 Cerinţe de colectare a datelor
Se urmăresc patru categorii de date (poluanţii, sursele de emisie, rezoluţia
geografică şi perioada de referinţă):
Poluanţii pentru care se calculează emisiile (de exemplu SO2, CO2, NOx, CO,
metale grele etc.).
Surse de emisie. Sursele de emisie sunt caracterizate prin tipul de activitate si
tipul combustibililor utilizati (pentru activităţi care sunt legate de sectorul
energetic). Formula generală utilizată este:
Ei,j = Ai,j x EFi,j
9
unde:
E: emisii
A: date de activitate
EF: factor de emisie
i, j : poluant şi activitate
4.1.1. Colectarea datelor pentru activităţile de ardere (sectoarele energetic şi

industrial)
Colectarea datelor necesare pentru a estima emisiile din această categorie de
activităţi are în vedere următoarele categorii de date:
Balanţele naţionale de energie şi combustibili.
Date privind centralele mari de ardere Datele care sunt considerate ca
esenţiale pentru astfel de surse sunt:
- Capacitatea termică
- Tehnologia de ardere folosită
- Combustibilul utilizat (pentru producerea de energie – pentru sectorul
energetic şi pentru producerea unui anumit produs – pentru sectorul
industrial), şi anume:
- Tipul de combustibil (huilă, lignit, pacură etc.),
- Cantitatea consumată anual,
- Conţinutul de sulf şi carbon din combustibil
- Puterea calorifică a combustibilului
- Caracteristicile tehnologiilor de reducere a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi
4.1.2. Colectarea datelor pentru sectorul industrial

Primul pas în estimarea emisiilor din activităţile industriale este de a stabili
care dintre procesele descrise în CORINAIR există în ţară. Apoi, datele necesare
trebuie colectate pentru fiecare activitate identificată. Majoritatea surselor industriale
pot fi tratate ca surse zonale şi emisiile pot fi estimate la nivel naţional. In urma
activităţilor de producţie se disting două tipuri de emisii: emisii dirijate sau emisii
fugitive.
Trebuie specificat că în anumite cazuri există anumite dificultăţi în a
determina dacă o emisie se datorează arderii sau producţiei industriale, întrucât
majoritatea proceselor industriale includ emisiile de ardere. Această dificultate poate
rezulta dintr-o dublă înregistrare a emisiilor. Totuşi, trebuie să fie clar că pentru
majoritatea inventarelor de emisii în aer, emisiile din procesele de ardere şi cele din
procesele industriale sunt examinate separat şi trebuie acordată atenţie pentru a nu
include aceleaşi date în ambele categorii.
Pentru estimarea la nivel naţional a emisiilor rezultate din procesele industriale

este necesar să se cunoască producţia industrială pe perioada de timp de interes, cum
ar fi:
10
- Cantitatea de ţiţei utilizată ca materie primă în fiecare rafinărie din ţară sau
date agregate relevante pentru întreaga ţară
- Cantitatea netă de sulf produs de rafinăriile de petrol din ţară
- Producţia de lingouri de fier
- Producţia de oţel tip Martin
- Producţia de oţel de convertizor
- Productia de oţel electric
- Producţia anuală de profile de oţel (secţiuni de oţel şi cabluri de ranforsare a
betonului)
- Producţia de sinter
- Producţia primară de aluminiu
- Producţia de produse chimice organice, şi anume:
- Etilenă
- Propilenă
- clorura de vinil
- 1,2 Dicloretan + clorura de vinil
- Polietilena de mare şi mică densitate
- PVC
- Polipropilena
- Stiren
- Polistiren
- Stiren butadiena, stiren butadien latex şi stiren butadien cauciuc
- Acrilonitril
- Răşini butadiene stirenice (ABS)
- Etilbenzen
- Anhidridă ftalică
- Acrilonitril
- Acid adipic
- Producţia de hârtie pe tip de proces de producţie:
- procedeu kraft
- procedeu sulfit/bisulfit
- Producţia de produse alimentare şi anume:
- Preparate si conserve de carne
- Peşte, legume şi fructe conservate
- Zahăr
- Margarină şi grăsimi solide de gătit
11
- Pâine
- Prăjituri, biscuiţi şi cereale pentru micul dejun
- Hrană pentru animale
- Cafea prajită
- Vin, bere şi alcool
- Producţia anuală de materiale de acoperire asfaltice
- Vânzările anuale de produse asfaltice pentru pavarea drumurilor
4.1.3 Colectarea datelor pentru activităţile de extracţie şi tratare primară a

combustibililor
Datele statistice necesare sunt:
- Cantitatea de cărbune extras în minele de cărbuni de adâncime / de suprafaţă
- Numărul total al platformelor pentru extracţia petrolului şi gazelor – vechime
şi tip
- Producţia de petrol şi gaze, preferabil pe tip de activitate (terestră, maritimă)
- Puterile calorifice ale petrolului şi gazelor şi densitatea petrolului
- Volumul de gaze procesat prin terminalele de gaze
- Cantitatea de ţiţei încărcat în tancuri (vapoare sau cisterne)
- Frecvenţa operaţiilor de forare (numărul de puţuri forate pe an sau numărul
total de zile de forare pe an)
- Volumul de gaze sau petrol transportat prin conducte.
- Masa şi compoziţia noroiului de forare
- Benzina vândută în ţară
- Vânzările de gaze exprimate fie în conţinutul de energie al gazului, fie ca
volum.
4.1.4 Colectarea datelor pentru utilizarea solvenţilor şi a altor produse

Utilizarea solvenţilor are o contribuţie majoră la emisiile de NMVOC. Este posibil
ca utilizarea solvenţilor să contribuie la emisiile de metale grele (Cd, Cu, Pb şi Zn).
La utilizarea solvenţilor, ca şi a altor produse, există trei etape în urma cărora pot
rezulta emisii: în timpul producţiei, în timpul utilizării efective şi în timpul
depozitării. Estimarea emisiilor rezultate de la utilizarea efectivă a solvenţilor poate fi
făcută în două moduri:
Estimarea cantităţii de solvenţi (stare pură) consumaţi. Dacă este utilizată
această metodă, atunci toţi solvenţii relevanţi (cel puţin aceia care împreună
reprezintă peste 90% din totalul emisiilor NMVOC) trebuie inventariaţi.
Estimarea cantităţii de solvenţi conţinuţi în produsele consumate (avându-se în
vedere conţinutul lor de solvent). Dacă este utilizată această metodă, atunci
12
toate categoriile de surse relevante (cel puţin acelea care împreună reprezintă
mai mult de 90% din totalul emisiilor NMVOC) trebuie inventariate.
Datele necesare pentru calculul acestor emisii sunt:
- Consumul de vopsele
- Consumul de substanţe utilizate pentru degresarea şi curăţarea metalelor:
- Tetracloretena (tetracloretilenă sau percloretilenă sau PER)
- Tricloretena (de tricloretilenă sau TRI)
- 1,1,1-tricloretan (metil cloroform sau TCA)
- Ciclorometan
-Triclorotrifluoretan (de asemenea cunoscut ca R113 sau CFC113)
-Tetraclormetan ( tetraclorura de carbon TCM)
- Xilen (utilizate doar pentru degresare)
- Alcool mineral
- Solvenţi Stoddard
- Propilenglicol.
- Agenţi de spumare pentru producţia de poliuretan şi polistiren (CFC,
pentan, butan)
Consumul de solvenţi in urmatoarele activitati:
- Producerea de cosmetice şi medicamente
- Decorare şi construcţie
- Construcţie automobile
- Producţia de uleiuri extrase din seminţe.
Datorită lipsei datelor privind cantităţile de solvenţi consumate, emisiile din
această categorie se pot estima pe baza datelor PRODCOM pentru unele dintre cele
mai importante activităţi consumatoare de solvenţi (de exemplu fabricarea maşinilor,
turnarea asfaltului etc.), în timp ce pentru restul actvităţilor estimarea se face prin
utilizarea factorilor de emisie şi a numarului de locuitori (de exemplu utilizarea
vopselelor în gospodărie, consumul de cosmetice şi produse de toaletă etc.).
4.1.5. Colectarea datelor pentru transportul rutier

Sectorul transportului rutier are un aport relevant la emisiile de CO2, NOx, CO,
PM, CH4, N2O, NMVOC, SO2, NH3 şi Pb.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor din această categorie sunt prezentate în
anexa II.
4.1.6 Colectarea datelor de la alte surse mobile şi utilaje

Emisiile provenite din acest tip de surse includ:
13
Emisiile de la vehiculele care nu sunt estimate în sectorul rutier (vehiculele de
teren, vehiculele şi utilajele utilizate în agricultură, industrie, silvicultură,
gospodării etc.)
Emisiile de la traficul feroviar cu motoare diesel
Emisiile din activităţile de navigaţie (trafic maritim naţional şi internaţional,
pescuit, vapoare fluviale de transport mărfuri etc.)
Emisiile din traficul aerian (traficul aerian intern şi internaţional)
Estimarea emisiilor se realizează pornind de la următoarele informaţii de bază:
Structura parcului de vehicule pentru fiecare categorie de sursă
Consumul de combustibil pentru fiecare dintre sursele anterior prezentate.
4.1.7 Colectarea datelor privind tratarea şi depozitarea deşeurilor

Emisiile rezultă din:
Incinerarea deşeurilor
Arderea gazelor (autoaprindere) la extracţia şi prelucrarea hidrocarburilor
Epurarea apelor reziduale
Arderea deschisă a deşeurilor agricole
Producţia de compost
Incinerarea deşeurilor are ca scop reducerea volumului deşeurilor şi producerea
energiei. Principalii poluanţi emişi includ CO2, SO2, NOx, CO, NMVOC, HCl şi
metalele grele (în principal cadmiu şi mercur). Incineratoarele de deşeuri constituie o
sursă majoră de emisii de dioxine, furani şi poluanţi organici persistenţi (POPs).
Modul cel mai simplu de a estima emisiile este de a multiplica masa deşeurilor
incinerate cu factorii de emisie furnizaţi de liniile directoare CORINAIR. Astfel,
informaţiile necesare includ cantitatea de deşeuri incinerate în ţară pe fiecare tip de
deşeu (municipale, industriale, spitalicesti, şlam).
Emisiile de la faclele din rafinăriile de petrol vor fi estimate pe baza cantităţii
totale de materie primă utilizată de rafinăriile de petrol (ţiţei).
Emisiile de la autoaprinderile aparute la extracţia petrolului şi gazelor vor fi
estimate pe baza volumului de gaz extras.
Se presupune că arderea deschisă a deşeurilor agricole este în principal practicată
pe terenurile arabile; emisiile din arderea altor tipuri de deseuri agricole sunt în
general de o importanţă mai mică şi se presupune că pot fi neglijate. Estimarea
cantităţii de deşeu agricol se face în funcţie de suprafaţa arabilă cultivată şi un
coeficient de producere a deşeurilor, care pentru acest caz este de 25 de kg/ha de
suprafaţă arabilă.
Producerea de compost din deşeuri organice este asociată cu emisiile de amoniac.
Estimările de emisii se bazează pe cantitatea de deşeuri care sunt utilizate ca materie
primă pentru producerea compostului. In mod specific, va fi utilizată producţia de
compost (clasificată în PRODCOM cu codul 24.15.60.00).
14
4.1.8. Colectarea datelor pentru agricultură, silvicultură şi alte surse
Aceste date includ informaţii referitoare în principal la tipul şi mărimea
terenurilor în România (suprafeţe acoperite de păduri administrate/neadministrate,
pământ arabil, păşuni, etc) şi efectivele anumitor tipuri de animale (ovine, bovine,
păsări de curte, etc), conform anexei I.
4.2 Surse de date

Sursa de date este reprezentată de Inventarul naţional de emisii de poluanţi în
atmosferă, calculat conform metodologiei CORINAIR. Datele privind emisiile de
poluanţi în aer se obţin de la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor sau de la
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, detaliat conform clasificării SNAP.
Dacă datele din Inventarul CORINAIR nu sunt disponibile, datele primare
necesare pot fi colectate de la următoarele surse:
4.2.1 Energie
Pentru sectorul energetic datele primare pot fii obţinute din Balanţa energetică,
Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Economiei şi Comerţului, pentru
centralele mari de ardere.
4.2.2 Industrie
Pentru sectorul industrial datele primare pot fii obţinute de la Institutul
Naţional de Statistică.
4.2.3 Extracţia şi tratarea primară a combustibililor

Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Societatea Naţională a
Petrolului “Petrom” S.A. şi Institutul Naţional de Statistică.
4.2.4 Utilizarea solvenţilor

Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Institutul Naţional de
Statistică.
4.2.5 Transport
Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Registrul Auto Român
şi Ministerul Transporturilor.
4.2.6 Deşeuri
Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului.
4.2.7 Agricultură
Pentru acest sector datele primare pot fii obţinute de la Institutul Naţional de
Statistică.
15
5. Prezentarea datelor
Această metodologie a fost aplicată în cadrul programului Phare 2001,
componenta de statistica emisiilor.
Emisiile au fost estimate pentru toţi poluanţii şi pentru activităţile economice
pentru care au existat date disponibile pentru anul 2002. Emisiile au fost estimate
conform nomenclatorului CAEN Rev.1.
5.1. Emisiile de dioxid de sulf (SO2)

Emisiile de dioxid de sulf pentru fiecare diviziune CAEN Rev.1 sunt
prezentate în tabelul 5.1.1. Se poate observa că aproximativ 62% din emisii rezultă
din sectorul producţiei de energie (CAEN Rev.1, diviziunea 40). Următorul sector ca
importanţă, din punct de vedere al emisiilor de dioxid de sulf, este producţia de metale
feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje (CAEN Rev.1, diviziunea 27).
2% 3%
ECod
le c t ric
CAENit y pRev.1
ro d u c 40
t io n
33% MCoda n u CAEN

fa c t u reRev.1
o f b a27
s ic iro n a n d
s t e e l a n d o f fe rro -a llo y s
MCod
a n u CAEN
fa c t u reRev.1
o f re 23
fin e d
p e t ro le u m p ro d u c t s
62%
OAltele
ther
Figura 5.1.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de SO2
Tabel 5.1.1: Emisiile semnificative de SO2 pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
CAEN
Rev.1 Descriere Emisii SO2 (Mg)
13 Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 2.656,10

21 Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie 13.777,30
Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea
23 cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 24.191,50
24 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 1.975,40
26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 8903,7
27 Industria metalurgică 368.306,60
40 Producţia de energie electrică 680.301,10
Alte activităţi 36,6
Total 1.100.148,30
16
5.2. Emisiile de dioxid de azot (NO2)
Emisiile de dioxid de azot au fost estimate pe baza datelor privind consumul
de combustibili şi producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare
CORINAIR. Tabelul 5.2.1 prezintă emisiile estimate pentru anul 2002.
Conform normelor tehnice relevante, cele mai importante surse pentru emisiile
de NO2 sunt combustia pentru producerea de energie şi transportul rutier. Cantitatea
totală estimată de NO2 emisă în anul 2002 este de aproape 191 ktone pentru sectoarele
examinate. Ramurile industriale cu cele mai importante contribuţii la emisiile de NO2
sunt producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje (CAEN Rev.1,
diviziunea 27) şi producţia de energie electrică (CAEN Rev.1, diviziunea 40) (fig.
5.2.1).
Tabel 5.2.1: Emisiile semnificative de NO2 pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
CAEN Emisii NO2
Rev.1 Descriere (Mg)
2 Silvicultură şi exploatare forestieră 1.572,90
13 Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 2.103,60
21 Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie 822,9
26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 29.597,40
Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea
27 de feroaliaje 108216,8
40 Producţia de energie electrică 43.064,00
Alte activităţi 1.900,80
Total 190.991,10
Cod CAEN
Rev.1 27
9,4%
Cod CAEN Rev.1
12,8%
40
Cod CAEN Rev.1

26
22,5% 55,3% Altele
Figura 5.2.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NO2
17
5.3 Emisiile compuşilor organici volatili ne-metanici (NMVOC)
Emisiile compuşilor organici volatili ne-metanici au fost estimate pe baza
datelor privind consumul de combustibil/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în
liniile directoare CORINAIR. Tabelul 5.3.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de
referinţă (2002).
Cele mai importante surse de emisii NMVOC sunt extracţia şi distribuirea
combustibililor minerali şi utilizarea solvenţilor (fig.5.3.1).
Tabel 5.3.1: Emisiile semnificative de NMVOC pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
CAEN Emisii NMVOC
1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 28.588,80
10 Extracţia şi prepararea cărbunelui 196.722,10
11 Extracţia hidrocarburilor şi servicii anexe 82.055,50
15 Industria alimentară şi a băuturilor 14.914,80
Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a
22 înregistrărilor 14.166,60
Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea
23 ţiţeiului 47.000,60
24 Fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase 12.932,40
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice,
26 n.c.a. 61.741,30
Producţia gazelor; distribuţia combustibililor gazoşi
40 prin conducte 43.578,30
45 Construcţii 64.294,60
Total 640.396,60
18
Mining and agglomeration of
Cod CAEN Rev.1 10
lignite
Extraction
Cod CAEN of crude
Rev.1petroleum
11,
29%
33% ţiţei
Extraction of natural gas
Cod CAEN Rev.1 11,
gaze naturale
Manufacture of refined
petroleum
Cod CAEN products
Rev.1 23
Manufacture of fertilizers
Cod CAEN Rev.1 24
Manufacture of other non-
metallic
Cod CAENmineral products
Rev.1 26
6% Manufacture and distribution
of gaseous fuels
7%
Cod CAEN Rev.1 40
Other
6% Altele
10%
2% 7%
Figura 5.3.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NMVOC
5.4 Emisiile de amoniac (NH3)

Emisiile de amoniac au fost estimate pe baza datelor privind consumul de
combustibil/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare CORINAIR.
Tabelul 5.4.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002).
Se observă că majoritatea emisiilor rezultă din sectorul agricol şi mai ales din
creşterea animalelor. Acest lucru era de aşteptat pentru că gunoiul de grajd este
considerat cel mai important factor care contribuie la emisiile de amoniac în toate
ţările europene. Raportând cantitatea de emisii estimată la efectivul de animale din
2002 rezultă aproximativ 5 kg de NH3 pe cap de animal, foarte aproape de media
europeană (6 kg NH3 pe cap de animal).
Tabel 5.4.1: Emisiile semnificative de amoniac pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
Emisii de NH3
CAEN Descriere
(Mg)
Rev.1
1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 114.372,9
23 2498,9
cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari
24 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 1.696,20
Total 118.567,90
19
1%
2%
Cod CAEN Rev.1 01

Cod CAEN Rev.1 23
Cod CAEN Rev.1 24
97%
Figura 5.4.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NH3
5.5 Emisii de monoxid de carbon (CO)
Emisiile de monoxid de carbon au fost estimate pe baza datelor privind

consumul de combustibil/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directoare
CORINAIR. Tabelul 5.5.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002).
Din datele disponibile rezultă că o sursă importantă o reprezintă sectorul
industrial care produce mai mult de 95% din emisiile estimate. În cadrul acestui
sector, activitatea de fabricare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului(CAEN
Rev.1, diviziunea 23) reprezintă aproximativ 77% din emisiile estimate.
Tabel 5.5.1.: Emisiile semnificative de CO pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
CAEN Emisii CO
Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea
23 ţiţeiului 415.116,00
26 Fabricarea varului 21.104,40
Producţia de metale feroase sub forme primare şi
27 cea de feroaliaje 93.248,40
Total 537.593,40
20
18%
4%
Cod CAEN Rev.1 23
Cod CAEN Rev.1 26
Cod CAEN Rev.1 27
78%
Figura 5.5.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de CO
5.6 Emisiile de particule în suspensie (PM10)
Emisiile PM10 au fost estimate pe baza datelor privind producţia şi a factorilor

de emisie incluşi în liniile directoare CORINAIR. Tabelul 5.6.1 prezintă emisiile
estimate pentru anul de referinţă (2002).
Cele mai importante surse ale emisiilor de PM10 sunt fabricarea varului
(CAEN Rev.1, diviziunea 26) care reprezintă aproximativ 38% din emisiile estimate
şi rafinăriile de petrol (CAEN Rev.1, diviziunea 23) cu aproximativ 28% din emisiile
estimate.
Tabel 5.6.1: Emisiile semnificative de PM10 pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
CAEN Emisii PM10
21 Fabricarea hârtiei şi cartonului 12.786,80
26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 50.168,20
27 Industria metalurgică 12.724,00
Total 109.693,00
21
12% 12%
Cod CAEN Rev.1 21

Cod CAEN Rev.1 23
30% Cod CAEN Rev.1 26
Cod CAEN Rev.1 27
46%
Figura 5.6.1: Contribuţia pe sectoare a emisiilor de PM10
5.7 Emisiile de metale grele
Emisiile de metale grele au fost estimate pe baza datelor privind consumul de

combustibili/producţia şi a factorilor de emisie incluşi în liniile directore CORINAIR.
Tabelul 5.7.1 prezintă emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002). Se observă că,
în concordanţă cu estimările făcute, principalele emisii sunt acelea de plumb (646,2
Mg/an) şi cupru (591,9 Mg/an).
700 647,5
592,3
600
(Mg)(Mg)
500
419,1
400
Emissions
333,1
300
Emisii
214,2
200
77,6
100 29,6
7,6 16,4
0
Cd Hg Pb As Cr Cu Ni Se Zn
H e av
Metale y me tal
grele
22
Figura 5.7.1: Emisiile de metale grele
Tabel 5.7.1: Emisiile semnificative de metale grele (în kg) pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
CAEN
Rev.1 Descriere Cd Hg Pb As Cr Cu Ni Se Zn
Extracţia şi prepararea
13 minereurilor metalifere 74.169 465 573.142 210.407 626 577.536 409.518 21.001 214.176
Fabricarea produselor de
23 cocserie 672 34 571 0 420 42 168 0 672
Fabricarea altor produse
din minerale nemetalice
26 170 1.092 6.385 2.186 11.774 4.497 1.925 8.506 25.668
Producţia de metale
feroase sub forme primare
27 şi cea de feroaliaje 991 281 48.909 767 1.984 8.367 6.603 63 78.099
Producţia de energie
40 electrică 84 4.205 1.261 841 1.472 420 841 0 4.205
Alte activităţi 1.474 1.474 17.195 25 147 1.474 49 0 10.317
Total 77.559 7.551 647.464 214.223 16.423 592.336 419.103 29.570 333.138
5.8 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs)
Conform protocolului de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi

(1998) părţile implicate în Convenţia de la Geneva (1979) sunt obligate să prezinte
inventare naţionale privind emisiile de hidrocarburi poliaromatice (PAH), dibenzo-p-
dioxinepoliclorurate şi a dibenzofuranilor (PCDD/PCDF), hexaclorobenzenului
(HCB) şi hexaclorociclohexanului (HCH). În plus, conform convenţiei de la
Stockholm (2001), părţile implicate sunt obligate să prezinte inventare ale emisiilor de
bifenili policloruraţi (PCBs).
Emisiile pentru aceste substanţe au fost estimate pe baza datelor privind producţia şi a
factorilor de emisie incluşi în liniile directore CORINAIR. Tabelul 5.8.1 prezintă
emisiile estimate pentru anul de referinţă (2002). Aproape toate emisiile PCDD provin
din fabricarea produselor de cocserie (cod CAEN Rev.1, diviziunea 23). Contribuţia
fiecărui sector la emisiile hidrocarburilor poliaromatice este prezentată în figura 5.8.1.
Se observă că aproape 60% din emisii rezultă din activitatea de fabricarea produselor
din minerale nemetalice (CAEN Rev.1, diviziunea 26) în timp ce un procentaj
considerabil de 27% din emisiile totale rezultă din producţia de fier şi oţel (CAEN
Rev.1, diviziunea 27).
23
4%
9%
Cod CAEN Rev.1
Manufacture 26 non-
of other
metallic mineral products
n.e.c.
Manufacture of basic
Cod CAEN Rev.1 27 iron and
steel and of ferro-alloys
Cod CAEN Rev.1

Manufacture 23 oven
of coke
27% products
60%
Cod CAEN
Growing Rev.1 01
of crops; market
gardening; horticulture
Figura 5.8.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de PAH
Tabel 5.8.1: Emisiile semnificative de POPs (în kg) pe activităţi CAEN Rev.1
Cod
CAEN
Rev.1 Descriere HCH PCB PAH PCDD HCB
Agricultură, vânătoare şi servicii
1 anexe 0 0 23.496,25 0,002 0
Extracţia şi prepararea minereurilor
13 metalifere 0 0,007 0,007 0,003 0,001
Fabricarea lemnului şi a produselor
din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;
fabricarea articolelor din împletitură
20 de pai şi alte materiale vegetale 0 0 167,438 0 0
Industria de prelucrare a ţiţeiului,
cocsificarea cărbunelui şi tratarea
23 combustibililor nucleari 0 0 48.688,77 503,677 0
Fabricarea altor produse din minerale
26 nemetalice 0 0,011 3375.00,642 0,002 0,118
27 Industria metalurgică 0 0 151.319,82 0,003 0,06
Alte activităţi 0 0 9,826 0,015 0
Total 0 0,018 561.182,75 503,702 0,179
24
Anexa I Corespondenţa dintre categoriile de surse / „absorbanţi prin rezervoare naturale” şi
nomenclatoarele şi clasificările statistice
CAEN
SNAP 97 PRODCOM NOSE NFR Numele activităţii Note Unităţi
Rev.1
01 Arderea în energie şi industriile de transformare
0101 Energie publică
Surse punctuale
Estimările se vor baza pe
40.11.10.20 Staţiile de ardere (cazane) datele privind caracteristicile
010101 101.01 1A1a GJ
40.11.10.30 >=300 MW centralelor de ardere şi pe
datele din balanţa de energie şi
combustibili
datele privind caracteristicile
40.11.10.20 Staţiile de ardere (cazane)
010102 101.02 1A1a centralelor de ardere şi pe GJ
40.11.10.30 >=50 MW şi <300 MW datele din balanţa de energie şi
combustibili
40.11.10.20 40 (*)
40.11.10.30 datele privind caracteristicile
Staţiile de ardere (cazane) centralelor de ardere şi pe
010103 40.30.10.03 101.03 1A1a GJ
<50 MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.07
40.30.10.09 combustibili
40.11.10.20 Estimările se vor baza pe
010104 40.30.10.03 101.04 1A1a Turbine cu gaz centralelor de ardere şi pe GJ
40.30.10.07 datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09 combustibili
25
CAEN
Rev.1
010105 40.30.10.03 40 (*) 101.05 1A1a Motoare staţionare centralelor de ardere şi pe GJ
combustibili
40.30.10.09
0102 Centrale de termoficare
40.30.10.03
Staţiile de ardere (cazane) Surse punctuale
010201 40.30.10.07 101.01 1A1a GJ
40 (*) >=300 MW Incluse în 010101
40.30.10.09
Staţiile de ardere (cazane)
010202 40.30.10.07 101.02 1A1a centralelor de ardere şi pe GJ
>=50 MW şi <300 MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09
combustibili
010203 40.30.10.07 101.03 1A1a centralelor de ardere şi pe GJ
40.30.10.09
combustibili
40 (*)
combustibili
010205 40.30.10.07 101.05 1A1a Motoare staţionare centralelor de ardere şi pe GJ
combustibili
26
CAEN
Rev.1
0103 Centrale de rafinare a petrolului
40.30.10.03
010301 40.30.10.07 40 (*) 101.01 1A1b GJ
>=300 MW Incluse în 010101
40.30.10.09
40.30.10.03
010302 40.30.10.07 101.02 1A1b GJ
>=50 MW şi <300 MW
40.30.10.09
40.30.10.03
010303 40.30.10.07 101.03 1A1b GJ
40 (*) <50 MW
40.30.10.09
010304 40.30.10.07 101.04 1A1b Turbine cu gaz centralelor de ardere şi pe GJ
combustibili
010305 - (***) 101.05 1A1b Motoare staţionare
Date cerute: Ţiţeiul utilizat ca
010306 - 23 (**) 101.08.03 1A1b Furnale de proces materie primă pentru rafinăriile l sau m3
de petrol din România
0104 Centrale de transformare a combustibililor solizi
40.30.10.03
010401 40.30.10.07 40 (*) 101.01 1A1c GJ
40.30.10.09
40.30.10.03
010402 40.30.10.07 101.02 1A1c GJ
>=50 MW şi <300 MW
40.30.10.09 40 (*)
40.30.10.03 Staţiile de ardere (cazane)
010403 101.03 1A1c GJ
40.30.10.07 <50 MW
27
CAEN
Rev.1
40.30.10.09
010404 - (***) 101.04 1A1c Turbine cu gaz GJ
010405 - (***) 101.05 1A1c Motoare staţionare GJ
23.10.10.30 23+27
010406 104.12 1A1c Cuptoare de cocs kg
23.10.10.50 (**)
010407 - (***) 104.08.02 1A1c Altele
0105 Exploatarea cărbunelui, extracţia petorlului / gazelor, compresoare de linie
40.30.10.03
010501 40.30.10.07 40 (*) 101.01 1A1c GJ
40.30.10.09
40.30.10.03
010502 40.30.10.07 101.02 1A1c GJ
>=50 MW şi <300 MW
40.30.10.09
40 (*)
40.30.10.03
010503 40.30.10.07 101.03 1A1c GJ
<50 MW
40.30.10.09
010504 - (***) 101.04 1A1c Turbine cu gaz GJ
010505 - (***) 101.05 1A1c Motoare staţionare GJ
010506 - (***) - 1A3ei Compresoare de linie Incluse în 050601 & 03 GJ
02 Centrale de ardere non-industriale
0201 Centrale comerciale şi instituţionale
40.30.10.03
1A4a Staţiile de ardere (cazane) Surse punctuale
020101 40.30.10.07 40 (*) 101.01 GJ
1A5a >=300 MW Incluse în 010101
40.30.10.09
28
CAEN
Rev.1
1A4a Staţiile de ardere (cazane)
020102 40.30.10.07 101.02 centralelor de ardere şi pe GJ
1A5a >=50 MW şi <300 MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09
combustibili
1A4a Staţiile de ardere (cazane)
020103 40.30.10.07 101.03 centralelor de ardere şi pe GJ
1A5a <50 MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09
combustibili
40 (*) combustibili
1A4a
020105 40.30.10.07 101.05 Motoare staţionare centralelor de ardere şi pe GJ
1A5a datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09
combustibili
1A4a
020106 (***) - Alt echipament staţionar GJ
1A5a
0202 Centrale rezidenţiale
020201 40.30.10.07 101.02 1A4bi centralelor de ardere şi pe GJ
>=50 MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09 40 (*) combustibili
020202 40.30.10.03 101.03 1A4bi Staţiile de ardere (cazane) datele privind caracteristicile
GJ
29
CAEN
Rev.1
40.30.10.07 <50 MW centralelor de ardere şi pe
combustibili
020203 40.30.10.07 101.04 1A4bi Turbine cu gaz centralelor de ardere şi pe GJ
combustibili
40 (*)
020204 40.30.10.07 101.05 1A4bi Motoare staţionare centralelor de ardere şi pe GJ
combustibili
Alte echipamente (sobe,
020205 (***) - 1A4bi GJ
cuptoare, aragazuri etc.)
0203 Centrale în agricultură, silvicultură şi piscicultură
020301 40.30.10.07 101.02 1A4ci centralelor de ardere şi pe GJ
40 (*) >=50 MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09
combustibili
020302 40.30.10.07 101.03 1A4ci centralelor de ardere şi pe GJ
40.30.10.09
combustibili
40.30.10.03 Estimările se vor baza pe datele
privind caracteristicile centralelor
020303 40.30.10.07 101.04 1A4ci Turbine staţionare cu gaz de ardere şi pe datele din balanţa GJ
40.30.10.09 de energie şi combustibili
30
CAEN
Rev.1
020304 40.30.10.07 101.05 1A4ci Motoare staţionare centralelor de ardere şi pe GJ
combustibili
020305 (***) - 1A4ci Alt echipament staţionar GJ
03 Arderea în industria prelucrătoare
0301 Arderea în cazane, turbine cu gaz şi motoare staţionare
40.30.10.03
030101 40.30.10.07 40 (*) 101.01 1A2a-f GJ
40.30.10.09
030102 40.30.10.07 101.02 1A2a-f centralelor de ardere şi pe GJ
>=50 MW şi <300 MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09
combustibili
Staţiile de ardere (cazane) <50
030103 40.30.10.07 101.03 1A2a-f centralelor de ardere şi pe GJ
MW datele din balanţa de energie şi
40.30.10.09
40 (*) combustibili
030104 40.30.10.07 101.04 1A2a-f Turbine cu gaz centralelor de ardere şi pe GJ
combustibili
030105 40.30.10.07 101.05 1A2a-f Motoarele staţionare datele privind caracteristicile GJ
40.30.10.09 centralelor de ardere şi pe
31
CAEN
Rev.1
datele din balanţa de energie şi
combustibili
030106 (***) - 1A2a-f Alt echipament staţionar GJ
0302 Procese cu sau fără contact
Codurile PRODCOM şi CAEN
REV.1 sunt indicative.
Industria fierului şi oţelului – GJ sau
030203 27.10.T1.10 27 (**) 104.12.01 1A2a Emisiile vor fi estimate pe baza
Furnale înalte tip cauper balanţelor de energie şi kg
combustibili.
GJ sau
030204 26 (**) 104.11.01 1A2f Cuptoare de var Emisiile vor fi estimate pe baza
balanţelor de energie şi kg
combustibili.
030205 (***) 104.01.01 1A2f Alte furnale
0303 Procese cu contact
Potrivit BREF pentru fier şi
Industria de fier şi oţel – oţel (p.29) 765 kg de minereuri
030301 27 (**) 104.12.02 1A2a de fier produc 1000 kg de
kg
Centrale de zgură şi paletizare
zgură
27.10.T1.21 Industria de fier şi oţel – REV.1 sunt indicative.
030302 27.10.T1.31 104.12.03 1A2a Furnale de reîncălzire pentru Emisiile vor fi estimate pe baza kg
27.10.T1.41 oţel şi fier balanţelor de energie şi
27 (*) combustibili.
27.10.T1.21 Codurile PRODCOM şi CAEN
27.10.T1.31 Industria de fier şi oţel – REV.1 sunt indicative.
030303 104.12.04 1A2a Emisiile vor fi estimate pe baza
kg
27.10.T1.41 Topitorii de fontă cenuşie
27.10.T1.22 balanţelor de energie şi
32
CAEN
Rev.1
27.10.T1.32 combustibili.
27.10.T1.42
030304 104.12.05 1A2b Producţia primară de plumb Emisiile vor fi estimate pe baza kg
- balanţelor de energie şi
combustibili.
- 27 (**)
030305 104.12.06 1A2b Producţia primară de zinc Emisiile vor fi estimate pe baza kg
balanţelor de energie şi
combustibili.
-
030306 104.12.07 1A2b Producţia primară de cupru Emisiile vor fi estimate pe baza kg
combustibili.
27.43.11.30 REV.1 sunt indicative.
030307 27.43.11.50 104.12.08 1A2b Producţia secundară de plumb Emisiile vor fi estimate pe baza kg
27.43.11.90 balanţelor de energie şi
combustibili.
27.43.12.30
030308 104.12.09 1A2b Producţia secundară de zinc Emisiile vor fi estimate pe baza kg
combustibili.
33
CAEN
Rev.1
27.44.11.00
27.44.12.00 Codurile PRODCOM şi CAEN
27.44.13.30
03 03 09 104.12.10 1A2b Producţia secundară de cupru Emisiile vor fi estimate pe baza kg
27.44.13.70 combustibili.
27.44.21.00
27.42.12.00
27.42.21.00
27.42.22.30
27.42.22.50
27.42.23.50 104.12.11 Producţia secundară de
030310 1A2b Emisiile vor fi estimate pe baza kg
27.42.24.30 104.12.12 aluminiu balanţelor de energie şi
27.42.25.00
27.42.26.30
27.42.26.50.
27.42.26.70
26.51.12.10 REV.1 sunt indicative. Emisiile
030311 26.51.12.30 104.11.02 1A2f Producţia de ciment kg
vor fi estimate pe baza balanţelor
26.51.12.50 26 de energie şi combustibili.
26.51.12.90 (*)
26.52.10.33
REV.1 sunt indicative. Emisiile
030312 26.52.10.35 104.01.02 1A2f Var nestins kg
vor fi estimate pe baza balanţelor
26.52.10.50
de energie şi combustibili.
030313 - 45 (**) 104.11.04 1A2f Fabricile de beton asfalt REV.1 sunt indicative.
kg
34
CAEN
Rev.1
Emisiile vor fi estimate pe baza
combustibili.
26.11.11.13
26.11.11.15
26.11.11.30
030314 26.11.11.79 104.11.05 1A2f Producţia de sticlă plană Emisiile vor fi estimate pe baza kg
26.11.12.17
26.11.12.30
26.11.12.80
26.13.11.10
26 (**)
26.13.11.16
26.13.11.22
26.13.11.28
26.13.11.34
26.13.11.46 Producţia de recipiente din
030315 104.11.06 1A2f Emisiile vor fi estimate pe baza kg
26.13.11.52 sticlă balanţelor de energie şi
26.13.12.55
26.13.13.50
26.13.13.60
26.13.13.70
26.13.13.80
35
CAEN
Rev.1
26.13.14.00
26.14.11.10
26.14.11.30
Producţia de vată de sticlă (cu
030316 26.14.12.10 104.11.07 1A2f Emisiile vor fi estimate pe baza kg
excepţia legării) balanţelor de energie şi
26.14.12.30
26.14.12.93
26.14.12.95
26.13.12.15
26.13.12.35 Producţia de alte sticle (inclusiv
030317 104.11.08 1A2f Emisiile vor fi estimate pe baza kg
26.13.12.39 sticlă specială) balanţelor de energie şi
26.13.13.10 26 (**)
combustibili.
26.13.13.30
030318 26.82.16.10 104.11.09 1A2f Vată minerală Emisiile vor fi estimate pe baza kg
combustibili.
26.40.11.10
030319 26.40.11.17 104.11.10 1A2f Cărămizi şi ţigle Emisiile vor fi estimate pe baza kg
26.40.12.70
36
CAEN
Rev.1
26.40.13.00
26.21.11.30
26.21.11.33
26.21.11.35
26.21.11.50
26.21.12.30
26.21.12.33
26.21.12.35
26.21.12.50
26.21.12.53
26.21.12.55
26.21.12.90
26.21.13.33 26 (**)
030320 104.11.11 1A2f Materiale de ceramică fină Emisiile vor fi estimate pe baza kg
26.22.10.30
26.22.10.50
26.23.10.33
26.23.10.35
26.23.10.39
26.23.10.53
26.23.10.55
26.24.11.00
26.25.12.30
26.26.11.00
26.26.12.10
37
CAEN
Rev.1
26.26.12.33
26.26.12.35
26.26.12.37
26.26.12.90
21.12.11.50
21.12.13.10
21.12.13.30
21.12.13.55
21.12.13.59
21.12.14.10
21.12.14.35
21.12.14.39
21.12.14.50
21 (**) Industriile de hârtie (procesele
030321 21.12.21.55 104.07.01 1A2d Emisiile vor fi estimate pe baza kg
de uscare) balanţelor de energie şi
21.12.21.57
21.12.22.50
21.12.22.90
21.12.23.15
21.12.23.19
21.12.23.33
21.12.23.35
21.12.23.37
21.12.23.50
21.12.24.00
38
CAEN
Rev.1
21.12.25.20
21.12.25.40
21.12.30.10
21.12.30.20
21.12.30.30
21.12.30.40
21.12.30.61
21.12.30.65
21.12.30.69
21.12.40.10
21.12.40.30
21.12.40.50
21.12.40.70
21.12.52.30
21.12.52.50
21.12.53.35
21.12.53.37
21.12.53.60
21.12.53.75
21.12.53.79
21.12.54.30
21.12.54.70
21.21.11.00
21.22.11.10
21.22.11.33
21.22.11.35
21.22.11.50
39
CAEN
Rev.1
-
030322 104.12.13 1A2b Producţia de aluminiu Emisiile vor fi estimate pe baza kg
27 (**) combustibili.
Producţia de magneziu (tratarea
030323 - 104.12.14 1A2b kg
dolomitei)
Producţia de nichel (proces
030324 - 104.12.15 1A2b kg
termic)
030325 - 26 (**) 104.09.01 1A2f Producţia de emailuri kg
15-16 104.12.16
030326 - 1A2f Altele
(**) 104.12.17
04 Procesele de producţie
0401 Procesele din industria petrolieră
040101 - 23 (**) 105.08.01 1B2aiv Procesarea produselor petroliere materie primă pentru rafinăriile l sau m3
de petrol din România
Cracarea catalitică a fluidelor –
040102 23 (**) 105.08.02 1B2aiv Incluse în grupul 040101
cazan CO
24.13.11.20 24
040103 105.08.03 1B2aiv Fabrici de recuperare a sulfului Cod PRODCOM temporar kg
24.13.56.00 (*)
Stocarea şi manevrarea
040104 - 105.08.04 1B2aiv materie primă pentru rafinăriile l sau m3
23 (**) produselor în rafinării de petrol din România
040105 105.08.05 1B2aiv Altele
0402 Procesele din industriile de fier şi oţel şi minele de cărbuni
23+27 Cuptoare de cocs (uşă de
040201 104.12.01 1B1b Incluse în 010406 kg
(**) scurgere şi branşare)
40
CAEN
Rev.1
040202 27.10.T1.10 105.12.02 2C1 Furnale înalte de încărcare kg
Procese consecutive
040203 27.10.T1.10 105.12.03 2C1 Prelucrarea barelor de fier kg
Potrivit BREF pentru oţel şi
27 (**) fier (p.114), la 1000 kg de
cărbune produs determină 750- kg sau
040204 105.12.04 1B1b Combustibil solid fără fum
800 kg de cocs şi 325 m3 de m3
gaz de la cuptoarele de cocs
sau aproximativ 187 kg
27.10.T1.22
Fabrici de oţel cu furnale cu Proces de producţie de oţel
040205 27.10.T1.32 105.12.05 2C1 foarte comun în Europa
kg
cămine deschise
27.10.T1.42
27.10.T1.21
Fabrici de oţel cu furnal cu Proces alternativ de producere
040206 27.10.T1.31 105.12.06 2C1 kg
oxigen de bază a oţelului
27.10.T1.41
27.10.T1.21
Fabrici de oţel cu furnale Proces alternativ de producere
040207 27.10.T1.31 105.12.07 2C1 kg
electrice a oţelului
27.10.T1.41
27.10.T2.11 27 (*)
27.10.T2.12
27.10.T2.21
27.10.T2.22
040208 27.10.T2.31 105.12.08 2C1 Laminoare kg
27.10.T2.41
27.10.T2.42
27.10.T2.43
27.10.T2.44
Fabrici de zgură şi paletizare
040209 27 (**) 105.12.09 2C1 Incluse în 030301 kg
(cu excepţia arderii 03 03 01)
41
CAEN
Rev.1
040210 27 (**) 105.12.10 2C1 Altele
0403 Procesele din industria metalelor neferoase
Producţia de aluminiu
040301 105.12.11 2C3 kg
(electroliză)
040302 105.12.12 2C2 Aliaje din fier kg
040303 105.12.13 2C5 Producţia de siliciu kg
Producţia de magneziu (cu
040304 105.12.14 2C5 kg
excepţia 030323)
27 (**) Producţia de nichel (cu excepţia
040305 105.12.15 2C5 kg
030324)
040306 105.12.16 2C5 Prelucrarea aliajelor de metale kg
040307 105.01.02 2C5 Galvanizare kg
040308 105.01.03 2C5 Electroplacare kg
040309 105.12.19 2C5 Altele kg
0404 Procesele din industria chimică anorganică
24.13.14.33
040401 105.09.01 2B5 Acid sulfuric kg
24.13.14.35
040402 24.15.10.50 24 (**) 105.09.02 2B2 Acid nitric kg
040403 105.09.03 2B1 Amoniac kg
040404 105.09.04 2B5 Sulfat de amoniu kg
040405 105.09.05 2B5 Nitrat de amoniu kg
040406 105.09.06 2B5 Fosfat de amoniu kg
040407 105.09.07 2B5 Fertilizatori N, P, K kg
040408 105.09.08 2B5 Uree kg
040409 105.09.09 2B5 Cărbune negru kg
040410 105.09.10 2B5 Dioxid de titan kg
040411 105.09.11 2B5 Grafit kg
42
CAEN
Rev.1
040412 105.09.12 2B4 Producţia de carbid de calciu kg
040413 105.09.13 2B5 Producţia de clor kg
040414 105.09.14 2B5 Fertilizatori fosfataţi kg
Stocarea şi mânuirea produselor
040415 105.09.15 2B5 kg
chimice anorganice
040416 2B5 Altele kg
0405 Procesele din industria chimică organică (producţie de masă)
040501 24.14.11.30 105.09.18 2B5 Etilen kg
040502 24.14.11.40 24 (*) 105.09.19 2B5 Propilen kg
1,2 dicloretan (cu excepţia
040503 105.09.20 2B5 kg
040505)
040504 24.14.13.71 105.09.21 2B5 Vinilclor (cu excepţia 040505) kg
1,2 Dicloretan + Vinilclor
040505 24.14.13.53 105.09.22 2B5 kg
(proces balansat)
24.16.10.35
040506 105.09.23 2B5 Polietilenă de densitate joasă kg
24.16.10.39
040507 24.16.10.50 105.09.24 2B5 Polietilenă de densitate înaltă kg
24.16.30.10
040508 24.16.30.23 105.09.25 2B5 Polivinil clor kg
24.16.30.25
24.16.51.30
24.16.51.35
040509 105.09.26 2B5 Polipropilen kg
24.16.51.37
24.16.51.50
040510 24.14.12.50 105.09.27 2B5 Stiren kg
040511 24.16.20.35 105.09.28 2B5 Polistiren kg
43
CAEN
Rev.1
24.16.20.39
040512 24.16.20.90 105.09.29 2B5 Stiren butadien kg
040513 24.17.10.50 105.09.30 2B5 Stiren butadien latex kg
040514 24.17.10.90 105.09.31 2B5 Stiren butadien cauciuc kg
Acrilonitril butadien stiren
040515 24.16.20.70 105.09.32 2B5 kg
(răşini)
040516 105.09.33 2B5 Oxid de etilen kg
040517 105.09.34 2B5 Formaldehidă kg
040518 24.14.12.60 105.09.35 2B5 Etilbenzen kg
040519 24.14.34.33 105.09.36 2B5 Anhidridă ftalică kg
040520 24.14.43.50 105.09.37 2B5 Acrilonitril kg
040521 24.14.33.85 105.09.38 2B5 Acid adipic kg
Stocarea şi manevrarea
040522 105.09.39 2B5 kg
produselor chimice organice
040523 105.09.40 2B5 Acid glioxilic kg
Producţia de hidrocarburi
040524 105.09.41 2B5 kg
24 (**) halogenate
040525 105.09.42 2B5 Producţia de pesticide kg
Producţia de compuşi organici
040526 105.09.43 2B5 kg
persistenţi
040527 105.09.44 2B5 Altele (fitosanitare etc.) kg
0406 Procesele din industria lemnului, hârtiei, celulozei, alimentară, băuturilor şi alte industrii
040601 20 (**) 105.06.01 2D1 Plăci aglomerate kg
040602 21.11.11.00 21 105.07.01 2D1 Celuloză (proces kraft) kg
040603 21.11.12.13 (*) 105.07.02 2D1 Celuloză (proces cu acid sulfit) kg
44
CAEN
Rev.1
21.11.12.15
21.11.12.53
21.11.12.55
21.11.13.13
21.11.13.15
21.11.13.53
21.11.13.55 Celuloză (proces semi-chimic
040604 105.07.03 2D1 kg
21.11.14.15 sulfit neutru)
21.11.14.19
21.11.14.30
21.11.14.33
21.11.14.35
21.11.14.39
21.11.14.50
15.81.11.00
15.81.12.00
15.82.11.30
15.82.11.50
15.82.12.30
15.82.12.53
15
040605 15.82.12.55 105.03.01 2D2 Pâine şi produse similare kg
(*)
15.82.12.59
15.82.13.10
15.82.13.30
15.82.13.40
15.82.13.50
15.82.13.90
45
CAEN
Rev.1
15.93.11.30
15.93.11.93
15.93.11.95
15.93.12.11
15.93.12.13
040606 15.93.12.15 105.03.02 2D2 Vin şi băuturi similare l
15.93.12.17
15.93.12.19
15.93.12.30
15.93.12.53
15 (*)
15.93.12.59
040607 15.96.10.00 105.03.03 2D2 Bere l
15.91.10.20
15.91.10.30
15.91.10.40
15.91.10.50
040608 105.03.04 2D2 Băuturi spirtoase l
15.91.10.63
15.91.10.65
15.91.10.70
15.91.10.80
26.82.12.53
040610 26 (**) 105.11.01 2A5 Materiale asfaltice de acoperire kg
26.82.12.59
040611 26.82.13.00 45 (**) 105.16.01 2A6 Pavarea drumurilor cu asfalt kg
040612 104.11.02 2A1 Ciment (decarbonizare) Incluse în grupul 030311
040613 26 (**) 105.11.03 2A7 Sticlă (decarbonizare) Incluse în grupul 030314-17
040614 104.01.04 2A2 Var (decarbonizare) Incluse în grupul 030312
040615 31 (**) 105.13.01 2A7 Fabricarea bateriilor
46
CAEN
Rev.1
040616 13 (**) 105.02.01 2A7 Extracţia minereurilor minerale
Altele (inclusiv fabricarea
040617 14 (*) 105.02.02 2A7
produselor de azbest)
Utilizarea pietrei de var şi a
040618 - (***) 105.11.25 2A3
dolomitei
17-
Producţia şi utilizarea cenuşii
040619 19+24 105.07.07 2A4
de sodă
(**)
0407 Centrale de răcire
0408 Producţia de halocarburi şi sulf hexafluor
040801
halogenate – pe produse
040802
halogenate – trecătoare
040803
halogenate – Altele
24 (**) Producţia de sulf hexafluor – pe
040804
produse
Producţia de sulf hexafluor –
040805
trecătoare
Producţia de sulf hexafluor –
040806
Altele
05 Extracţia şi distribuirea combustibililor fosili şi a energiei geotermale
0501 Extracţia şi prima tratare a combustibililor fosili solizi
050101 10.10.11.30 10 106.01.01 1B1a Minerit de suprafaţă Date cerute: Trebuie făcută o kg
10.10.11.50 (*) distincţie între minele deschise
050102 106.01.02 1B1a Minerit de adâncime şi cele subterane kg
47
CAEN
Rev.1
10.20.10.30
050103 106.01.03 1B1a Stocarea combustibilului solid kg
10.20.10.50
0502 Extracţia, prima tratare şi încărcarea combustibililor fosili lichizi
Datele PRODCOM şi date
Activităţi continentale (altele privind caracteristicile
050201 106.02.01 1B2ai proceselor de extracţie de
kg
decât desulfurarea)
11 combustibili
11.10.10.30
(*) Datele PRODCOM şi date
Activităţi pe platforme privind caracteristicile
050202 106.02.02 1B2ai kg
maritime proceselor de extracţie de
combustibili
0503 Extracţia, prima tratare şi încărcarea combustibililor fosili gazoşi
privind caracteristicile m3 sau
050301 106.03.01 1B2b Desulfurare (la suprafaţă)
proceselor de extracţie de TJ
combustibili
11 Activităţi de suprafaţă (altele privind caracteristicile m3 sau
050302 11.10.20.00 106.03.02 1B2b
(*) decât desulfurarea) proceselor de extracţie de TJ
combustibili
Activităţi pe platforme privind caracteristicile m3 sau
050303 106.03.03 1B2b
maritime proceselor de extracţie de TJ
combustibili
0504 Distribuirea combustibililor lichizi (cu excepţia distribuţiei petrolului)
Terminale marine (tancuri,
050401 106.04.01 1B2ai
manevrare şi stocare)
23 (**)
Alte manevrări şi stocări
050402 106.04.02 1B2ai
(inclusiv conducte)
48
CAEN
Rev.1
0505 Distribuţia petrolului
Staţii de distribuţie ale
050501 106.05.01 1B2av kg
rafinăriilor
23 (**)
Transport şi depozite (cu
050502 106.05.02 1B2av kg
excepţia 050503)
Staţii de service (inclusiv
050503 50(**) 106.05.03 1B2av kg
realimentarea maşinilor)
0506 Reţele de distribuţie a gazelor
050601 - 106.06.01 1B2b Conducte Date din Anuarul statistic
naţional (Consumul de energie TJ
050603 - 40 (**) 106.06.01 1B2b Reţele de distribuţie – gaze naturale)
0507 40.11.10.77 40 (*) 106.07 7 Extracţia energiei geotermale
06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse
0601 Aplicarea vopselurilor
Nr. de
060101 34 (**) 107.01.01 3A Fabricarea autovehiculelor
articole
060102 - 50 (**) 107.07.02 3A Repararea maşinilor Nu sunt necesare datele Populaţia
Construcţii şi clădiri (cu PRODCOM. Vor fi utilizate
060103 - 45 (**) 107.07.03 3A datele despre populaţie
excepţia 060107)
Uz gospodăresc (cu excepţia
060104 - (***) 107.07.04 3A
060107)
060105 - 17 (*) 107.07.05 3A Acoperirea frânghiilor
060106 - 35 (**) 107.07.06 3A Construirea bărcilor
20 + 36
060107 - 107.07.07 3A Lemn
(**)
28+29 Alte aplicări industriale de
060108 - 107.07.08 3A
(**) vopsele
49
CAEN
Rev.1
Alte aplicări non-industriale de
060109 - (***) 107.07.09 3A
vopsele
0602 Degresare, curăţătorie chimică şi electronice
060201 - 27 (**) 107.02.01 3B Degresarea metalelor Nu sunt necesare datele
PRODCOM. Vor fi utilizate Populaţia
060202 - 93 (**) 107.02.02 3B Curăţătorie chimică datele despre populaţie
30-33 Fabricarea componentelor
060203 107.02.03 3B
(**) electronice
060204 (***) 107.02.04 3B Alte curăţări industriale
0603 Fabricarea sau procesarea produselor chimice
060301 107.03.01 3C Procesarea poliesterului
060302 107.03.02 3C Procesarea clorurei de polivinil
060303 25 (**) 107.03.03 3C Procesarea spumei poliuretanice kg
060304 107.03.04 3C Procesarea spumei polistiren kg
060305 107.03.05 3C Procesarea cauciucului
Fabricarea produselor
060306 107.03.06 3C
farmaceutice
060307 24 (**) 107.03.07 3C Fabricarea vopselurilor
060308 107.03.08 3C Fabricarea cernelurilor
060309 107.03.09 3C Fabricarea lipiciurilor
26.82.12.53 26
060310 107.03.10 3C Explodarea asfaltului kg
26.82.12.59 (*)
Fabricarea adezivilor, benzilor
060311 24 (**) 107.03.11 3C magnetice, filmelor şi
fotografiilor
060312 17 (**) 107.03.13 3C Finisarea produselor textile
060313 19 (**) 107.03.14 3C Tăbăcirea pieilor
50
CAEN
Rev.1
25 +19
060314 +24 107.03.15 3C Altele
(**)
0604 Utilizarea altor solvenţi şi a activităţilor corespunzătoare
060401 26 (**) 107.04.01 3D Inducţia vatei de sticlă
060402 45 (**) 107.04.02 3D Inducţia vatei minerale
Nu sunt necesare datele
060403 - 22 (**) 107.04.03 3D Industria tipografică PRODCOM. Vor fi utilizate Populaţia
datele despre populaţie
Nu sunt necesare datele
Grăsime, extracţia uleiului
060404 - 15 (**) 107.04.04 3D PRODCOM. Vor fi utilizate Populaţia
comestibil şi necomestibil datele despre populaţie
Aplicarea lipiciurilor şi
060405 (***) 107.04.05 3D
adezivilor
Potrivit CORINAIR (p. B646-
060406 20 (**) 107.04.06 3D Conservarea lemnului 6), 1 m3 de lemn necesită 75 kg m3
de creozotă
Tratarea sub etanşare şi
060407 35 (**) 107.04.07 3D Incluse în 060101
conservarea vehiculelor
Utilizarea solvenţilor în Nu sunt necesare datele
060408 - (***) 107.04.08 3D gospodării (altă utilizare decât PRODCOM. Vor fi utilizate Populaţia
aplicarea vopselei) datele despre populaţie
060409 35 (**) 107.04.09 3D Deceruirea vehiculelor Incluse în 060101
Fabricarea produselor
060410 24 (*) 107.04.10 3D
farmaceutice
Utilizarea în gospodării a
060411 (***) 107.04.11 3D
produselor farmaceutice
060412 01 (**) 107.04.12 3D Altele
51
CAEN
Rev.1
0605 Utilizarea de HFC, N2O, NH3, PFC & SF6
060501 85 (**) 107.05.01 3D Anestezie
Echipament de refrigerare şi aer
060502 15 (**) 107.05.02 2G
condiţionat
Echipament de refrigerare şi aer
060503 (***) 107.05.02 2G condiţionat care foloseşte alte
produse decât halocarburi
Extinderea spumei (cu excepţia
060504 90 (**) 107.05.02 -
060304)
060505 107.05.02 - Extinctoare de foc
060506 (***) 107.05.02 2G Recipiente cu aerosoli
060507 107.05.02 - Echipament electric
060508 107.05.02 3D Altele
07 Transport rutier
0701 - 201.01 1A3b Maşini de pasageri
0702 - 201.02 1A3b Vehicule de uşoare < 3.5 t
Vehicule grele > 3.5 t şi
0703 - 201.03 1A3b
autobuze
Motorete şi motociclete
0704 - 201.04 1A3b
< 50 cm3
0705 - (***) 201.05 1A3b Motorciclete > 50 cm3
Evaporarea benzinei de la
0706 - 201.06 1A3bv
vehicule
Automobile echipate cu
0707 - 210.07 1A3bvi
cauciucuri şi frână
Abraziunea drumurilor de
0708 - 1A3bvii
către automobile
52
CAEN
Rev.1
08 Alte surse mobile şi utilaje
0801 - 75 (**) 202.05 1A5b Armată
08 02 Căi ferate
080201 - 202.01.01 1A3c Manevrări Date necesare: Cantitatea şi l
080202 - 202.01.02 1A3c Automotoare tipurile de combustibili l
60 (**)
consumaţi în sistemul căilor
080203 - 202.01.03 1A3c Locomotive ferate l
0803 Navigaţie fluvială
Bărci de navigaţie cu motoare Date necesare: Cantitatea şi
080301 - 61 (**) 202.02.01 1A3dii l
auxiliare tipurile de combustibili
080302 - 61 (**) 202.02.02 1A3dii Bărci cu motor / bărci de lucru consumaţi pe căile de navigaţie l
080303 - (***) 202.02.03 1A3dii Ambarcaţiuni personale interioară aşa cum sunt l
080304 - 61 (**) 202.02.04 1A3dii Vase fluviale de transport descrise de codurile NOSE l
0804 Activităţi maritime
61 (**)
080402 - 202.03.01 1A3dii Trafic maritim naţional Date necesare: Cantitatea şi l
tipurile de combustibili
080403 - 05 (**) 202.03.02 1A4ciii Pescuit naţional consumaţi pentru activităţile l
maritime aşa cum sunt descrise
Trafic maritim internaţional de codurile NOSE
080404 - 61 (**) 202.03.03 1A3di l
(containere internaţionale)
0805 Trafic aerian
Trafic aerian intern (cicluri Date necesare: Cantitatea şi
080501 - 62 (**) 202.04.01 1A3aii(i) tipurile de combustibili l
LTO - < 1000 m)
Trafic pe aeroport internaţional consumaţi pentru traficul
080502 - 202.04.02 1A3ai(i) aerian (date dezagregate pentru l
(cicluri LTO - < 1000 m)
fiecare categorie NOSE)
1A3aii(ii Trafic intern de croazieră
080503 - 202.04.03 l
) (>1000 m)
53
CAEN
Rev.1
Trafic internaţional de croazieră
080504 - 202.04.04 1A3ai(ii) l
(>1000 m)
0806 - 01 (**) 202.05 1A4cii Agricultură
0807 - 02 (**) 202.05 1A4cii Silvicultură
0808 - 45 (**) 202.05 1A2a-f Industrie
0809 - (***) 202.05 1A4bii Gospodărit şi grăpdinărit
0810 - (***) 202.05 1A3eii Alte surse
09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor
0902 Incinerarea deşeurilor
Datele necesare: Masa
090201 - 90 (**) 109.03.01 6C deşeurilor municipale kg
gospodăreşti municipale incinerate
Datele necesare: Masa
090202 - 90 (**) 109.03.02 6C deşeurilor industriale kg
industriale (cu excepţia arderii) incinerate
Datele necesare: Ţiţeiul
utilizat ca materie primă pentru
090203 - 23 (**) 109.03.11 1B2c Arderea în rafinăriile de petrol rafinăriile petroliere din
l sau m3
România
090204 24 (**) 109.03.12 6C Arderea în industriile chimice
90+24 Incinerarea nămolului de la Datele necesare: Masa de
090205 - 109.03.03 6C kg
(**) tratarea apelor uzate zgură incinerată
Date privind caracteristicile
Arderea de la extracţia
090206 - 11 (**) 109.03.14 1B2c proceselor de extracţie a
petrolului şi gazelor petrolului / gazelor
Incinerarea deşeurilor de la Datele necesare: Masa de
090207 - 90 (**) 109.03.04 6C kg
spitale deşeuri incinerate de la spitale
090208 90 (**) 109.03.05 6C Incinerarea deşeurilor petroliere
54
CAEN
Rev.1
0904 Depozitarea deşeurilor solide pe teren
Depozitarea administrată a
090401 90 (**) 109.06.10 6A1
deşeurilor
Depozitarea neadministrată a
090402 90 (**) 109.06.11 6A2
deşeurilor
090403 90 (**) 109.06.12 6A3 Altele
Arderea deschisă a deşeurilor Datele necesare: Suprafaţa de
0907 - 01 (**) 109.04 6C agricole (cu excepţia arderii teren arabil (este inclusă în ha
miriştilor) Anuarul statistic)
0909 Crematorii
Se referă la incinerarea
090901 - (***) 109.05.01 6C Incinerarea trupurilor trupurilor umane.
090902 (***) 109.05.02 6C Incinerarea hoiturilor
0910 Alte tratări ale deşeurilor
Tratarea apelor uzate în Datele necesare: Volumul de
091001 - 90 (**) 109.02.41 6B1 apă uzată ce intră în staţiile de
industrie
tratare biologică (din această
Tratarea apelor uzate în sectorul activitate rezultă gaze cu efect
091002 - 90 (**) 109.02.42 6B2
rezidenţial / comercial de seră)
091003 - 90 (**) 109.07.04 6D Împrăştierea noroiului Inclus în 091002
Producerea compostului din
091005 90 (**) 109.07.21 6D kg
deşeuri
091006 - 90 (**) 109.07.23 6D Producerea biogazului
091007 - 90 (**) 109.07.24 6B2 Latrine
Alte produceri de combustibil
(combustibil derivat din deşeuri
091008 - 90 (**) 109.07.31 6D
etc.)
55
CAEN
Rev.1
10 Agricultură
1001 Culturi cu fertilizatori (terenuri agricole fertilizate)
Emisile depind de consumul de

100101 01 (**) 110.01.01 4D1 Culturi permanente fertilizatori
kg
100102 110.01.02 4D1 Culturi pe terenuri arabile
100103 110.01.03 4C Câmpuri de orez
100104 110.01.04 4D1 Horticultură (legume)
100105 110.01.05 4D1 Fâneţe (păşuni)
56
CAEN
Rev.1
100106 110.01.06 4D1 Necultivate
1002 Culturi fără fertilizatori
100201 - 110.02.01 4D1 Culturi permanente Datele necesare: Suprafeţele ha
100202 - 110.02.02 4D1 Culturi pe terenuri arabile totale nefertilizate. Vor fi ha
100203 - 110.02.03 4C Câmpuri de orez estimate ca procent din total ha
100204 - 01 (**) 110.02.04 4D1 Horticultură (legume) suprafaţă aparţinând
ha
categoriilor examinate. Datele
100205 - 110.02.05 4D1 Fâneţe (păşuni) vor fi luate din Anuarul ha
100206 - 110.02.06 4D1 Necultivate statistic ha
1003 Arderea miriştilor, paielor etc. în teren
100301 - 110.03.01 4F1 Cereale ha
100302 - 110.03.02 4F2 Leguminoase Datele necesare: Suprafaţa de ha
100303 - 01 (**) 110.03.03 4F3 Tuberculi şi rădăcini teren folosită pentru a descrie ha
100304 - 110.03.04 4F4 Trestie de zahăr culturile arse. ha
100305 - 110.03.05 4F5 Altele ha
1004 Fermetaţie enterică
Număr
01 (**)
100401 110.04.01 - Vaci de lapte de
animale
Număr
100402 110.04.02 - Alte bovine de
animale
Număr
100403 110.04.03 - Ovine de
animale
Număr
100404 110.04.04 - Porci la îngrăşare de
animale
57
CAEN
Rev.1
Număr
100405 110.04.05 - Cabaline de
animale
Număr
100406 110.04.06 - Măgari şi catâri de
animale
Număr
100407 110.04.07 - Caprine de
animale
100408 110.04.08 - Găini pentru ouă
100409 110.04.09 - Pui
Alte păsări de curte (raţe, gâşte,
100410 110.04.10 -
etc.)
100411 110.04.11 - Animale de blană
100412 110.04.12 - Scroafe
100413 110.04.13 - Cămile
100414 110.04.14 - Bivoli
100415 110.04.15 - Altele
1005 Administrarea gunoiului de grajd pentru compuşii organici
100501 110.05.01 4B1a Vaci de lapte
100502 110.05.02 4B1b Alte bovine
100503 110.05.03 4B8 Porci la îngrăşare
01 (**) Incluse în grupul 1004
100504 110.05.04 4B8 Scroafe
100505 110.05.05 4B3 Ovine
100506 110.05.06 4B6 Cabaline
100507 110.05.07 4B9 Găini pentru ouă
100508 110.05.08 4B9 Pui
58
CAEN
Rev.1
Alte păsări de curte (raţe, gâşte
100509 110.05.09 4B10
etc.)
100510 110.05.10 4B13 Animale de blană
100511 01 (**) 110.05.11 4B4 Caprine
100512 110.05.12 4B7 Măgari şi catâri
100513 110.05.13 4B5 Cămile
100514 110.05.14 4B2 Bivoli
100515 110.05.15 4B13 Altele
Consumul de HCB
1006 110.06 4G Utilizarea pesticidelor (hexaclorobenzen)
kg
1009 Adminstrarea gunoiului de grajd pentru compuşi de nitrogen
Număr
100901 - 110.05.01 4B1a Vaci de lapte de
01 (**) animale
Număr
100902 - 110.05.02 4B1b Alte bovine de
animale
Număr
100903 - 110.05.03 4B8 Porci la îngrăşare de
animale
Număr
100904 - 110.05.04 4B8 Scroafe de
animale
Număr
100905 - 110.05.05 4B3 Ovine de
animale
Număr
100906 - 110.05.06 4B6 Cabaline de
animale
59
CAEN
Rev.1
Număr
100907 - 110.05.07 4B9 Găini pentru ouă de
animale
Număr
100908 - 110.05.08 4B9 Pui de
animale
Număr
Alte păsări de curte (raţe, gâşte
100909 - 110.05.09 4B10 de
etc.) animale
Număr
100910 - 110.05.10 4B13 Animale de blană de
animale
Număr
100911 - 110.05.11 4B4 Caprine de
animale
Număr
100912 - 110.05.12 4B7 Măgari şi catâri de
animale
100913 110.05.13 4B5 Cămile
100914 01 (**) 110.05.14 4B2 Bivoli
100915 110.05.15 4B13 Altele
11 Alte surse şi „bazine de absorbţie”
Date necesare: Suprafaţa
Pădurile de foioase
1101 - 02 (*) 301.01 5E (hectare) acoperită de păduri ha
neadministrate de foioase neadministrate
Terenuri cu păduri de foioase Date necesare: Suprafaţa
110117 - 02 (*) - 5E neadministrate (cu excepţia (hectare) acoperită de păduri ha
CO2) de foioase neadministrate
60
CAEN
Rev.1
Păduri de conifere
1102 - 02 (*) 301.02 (hectare) acoperită de păduri ha
neadministrate de conifere neadministrate
Terenuri cu păduri de conifere Date necesare: Suprafaţa
110216 - 02 (*) - 5E neadministrate (cu excepţia (hectare) acoperită de păduri ha
CO2) de conifere neadministrate
1103 Incendii de păduri şi altă vegetaţie
Date necesare: Suprafaţa de
Incendii de păduri şi altă
110301 - 301.03.01 - teren cu pădure arsă în timpul ha
vegetaţie provocate de om anului de referinţă
02 (*)
Date necesare: Suprafaţa de
Alte incendii de alte păduri şi
110302 - 301.03.02 - teren fără pădure arsă în timpul ha
alte vegetaţii anului de referinţă
1104 Fâneţe (păşuni) naturale
(***) Date necesare: Suprafaţa
110401 - 301.04.01 - Terenuri cu iarbă terenurilor acoperite de iarbă în ha
mod natural
110402 (***) 301.04.02 - Tundră
110403 - (***) 301.04.03 - Altă vegetaţie joasă Incluse în 110401
(***) Altă vegetaţie (arbuşti
110404 - 301.04.04 - Incluse în 110401
mediteraneeni etc.)
(***) Fâneţe (păşuni) naturale (cu
110405 - - 5E Incluse în 110401
excepţia CO2)
(***) Alte surse şi „bazine de
110501 - 301.05.01 - absorbţie” – Terenuri umede Incluse în 110401
(mlaştini – băltoace)
1105 Terenuri umede (mlaştini – băltoace)
110501 - (***) 301.05.01 - Mlaştini nedrenate Date necesare: Suprafaţa ha
61
CAEN
Rev.1
110502 - (***) 301.05.02 - Mlaştini drenate terenurilor acoperite de fiecare
110503 - (***) 301.05.03 - Mocirle tip de teren umed
110504 - (***) 301.05.04 - Lunci
110505 - (***) 301.05.05 - Băltoace
110506 - (***) 301.05.06 - Văi inundabile
1106 Ape
110601 (***) 301.06.01 - Lacuri
1107 Animale
110701 (***) 301.07.01 - Termite
110702 (***) 301.07.02 - Mamifere
110703 (***) 301.07.03 - Alte animale
1108 (***) 301.08 - Vulcani
1109 (***) 301.09 - Emanaţii de gaze
1110 (***) - - Fulgere
Păduri de foioase
1111 - 02 (*) - 5E (hectare) acoperită de păduri ha
administrate de foioase administrate
Terenuri cu păduri de foioase
administrate (cu excepţia CO2) de foioase administrate
Păduri de conifere
administrate de conifere administrate
Terenuri cu păduri de conifere
administrate (cu excepţia CO2) de conifere administrate
1121 Schimbări în stocul de păduri şi altă biomasă lemnoasă
112101 (**) - - Păduri tropicale
62
CAEN
Rev.1
112102 (**) - - Păduri temperate
112103 (**) - - Păduri boreale
112104 (**) - - Terenuri cu iarbă / Tundră
112105 (**) - - Altele
1122 Transformarea pădurii şi a terenurilor cu iarbă
112201 (**) - 5B Păduri tropicale
112202 (**) - 5B Păduri temperate
112203 (**) - 5B Păduri boreale
112204 (**) - 5B Terenuri cu iarbă / Tundră
112205 (**) - 5B Altele
1123 Abandonare terenurilor administrate
112301 (**) - - Păduri tropicale
112302 (**) - - Păduri temperate
112303 (**) - - Păduri boreale
112304 (**) - - Terenuri cu iarbă / Tundră
112305 (**) - - Altele
1124 Emisiile şi absorbţia de CO2 de către soluri (cu excepţia 10 06)
1125 Altele
63
Notă:
1. Diferitele culori indică următoarele:
Grupul de activităţi nerelevante pentru circumstanţele României
Grupul de activităţi specifice este inclus într-un grup anterior (vezi coloana “Note”)
2. Toate codurile PRODCOM şi CAEN REV.1 provin din clasificările publicate de EUROSTAT, în 2004.
3. Pentru grupurile CORINAIR 1, 2 şi 3, codurile PRODCOM sunt indicative.
4. Pentru multe din activităţile din grupurile CORINAIR 7, 8 şi 9 nu există o corespondenţă în clasificarea PRODCOM.
5. Toate codurile NOSE au fost luate din “Manualul NOSE”, aşa cum a fost publicat de EUROSTAT la data de 15.12.1998.
6. Toate codurile SNAP şi NFR au fost luate din liniile directoare ale EMEP/CORINAIR (actualizate 2003).
7. “Numele activităţii” a fost luat din liniile directoare CORINAIR.
8. Unde apare “balanţa de energie şi combustibili”, sunt necesare balanţele naţionale de energie şi combustibili.
(*) Corespondenţa a fost realizată în cadrul proiectului Phare 2001.
(**) Corespondenţa a fost realizată conform ghidului Eurostat “NAMEA for Air Emissions”.
(***) In acestă etapă nu a fost posibilă realizarea corespondenţei.
64
Anexa II Datele necesare pentru sectorul transporturi
A. DATE DE CLASIFICARE A PARCULUI DE AUTOVEHICULE
Numărul de autovehicule care este în prezent în circulaţie pe teritoriul ţării.
Autovehiculele sunt clasificate în şase categorii în funcţie de utilizarea lor principală,
după cum urmează:
Autoturisme
Camionete
Camioane
Autobuze
Motorete
Motociclete
Vehicule speciale
În plus, fiecare categorie de autovehicule este împărţită, conform legislaţiei în
vigoare, după combustibilul utilizat, capacitatea sa cilindrică, greutatea sa maximă şi
clasificarea sa tehnologică.
65
A.1. Autoturisme
Subsector Standardul legal Numărul de Procent (%)

vehicule din total
Convenţional (până în 1977)
Convenţional (1977 – 1992)
Benzină
EURO I
< 1.4 l
EURO II
EURO III
Benzină
EURO I
1.4 – 2.0 l
EURO II
EURO III
Benzină
EURO I
> 2.0 l
EURO II
EURO III
Convenţional
Diesel EURO I
< 2.0 l EURO II
EURO III
Convenţional
Diesel EURO I
> 2.0 l EURO II
EURO III
Convenţional
EURO I
GPL
EURO II
EURO III
TOTAL
66
A.2. Camionete
Număr de Procent (%)

Subsector Standard legal vehicule din total
Convenţional
Benzină EURO I
< 3.5 tone EURO II
EURO III
Convenţional
Diesel EURO I
< 3.5 tone EURO II
EURO III
TOTAL
A.3. Camioane
Număr de Procent
Subsector Standard legal vehicule (%) din
total
Benzină
Convenţional
> 3.5 tone
Convenţional
Diesel EURO I
3.5 – 7.5 tone EURO II
EURO III
Convenţional
Diesel EURO I
7.5 – 16 tone EURO II
EURO III
Convenţional
Diesel EURO I
16 – 32 tone EURO II
EURO III
Convenţional
Diesel EURO I
> 32 tone EURO II
EURO III
TOTAL
67
A.4. Autobuze
Număr de Procent
total
Convenţional
EURO I
Autobuze urbane
EURO II
EURO III
Convenţional
EURO I
Autobuze interurbane
EURO II
EURO III
TOTAL
A.5. Motorete
Număr de Procent
total
Convenţional
Directiva 97/24/EC
< 50 cm3 Etapa I
Directiva 97/24/EC
Etapa II
TOTAL
A.6. Motociclete
Număr de Procent (%)

Subsector Standard legal vehicule din total
În 2 timpi Convenţional
>50 cm3 Directiva 97/24/EC
<250 cm3 Directiva 97/24/EC
250-750 cm3 Directiva 97/24/EC
>750 cm3 Directiva 97/24/EC
TOTAL
68
A.7. Vehicule speciale
Tip de vehicule Număr de vehicule

Tractoare agricole
Secerătoare / combine
Tractoare forestiere / culegătoare / sănii
Maşini de asfaltat / maşini de pavat cu beton
Transportoare cu şenilă
Excavatoare
Macarale
Camioane de teren
Buldozere
Autoîncărcătoare cu furcă
B. DATE PRIVIND TRAFICUL
B.1. Viteza vehiculelor
Categoria vehiculului Condiţii rutiere Viteza medie [km/hr]

Urban
Autoturisme Rural
Şosele
Urban
Camionete Rural
Şosele
Urban
Camioane Rural
Şosele
Urban
Autobuze Rural
Şosele
Urban
Motorete Rural
Şosele
Urban
Motociclete Rural
Şosele
69
B.2. Kilometrajul parcurs
Categoria de vehicule Kilometrajul parcurs

[km]
Autoturisme
Camionete
Camioane
Autobuze
Motorete
Motociclete
B.3. Kilometrajul parcurs pe fiecare categorie de vehicule
Categoria vehiculului Condiţii rutiere Kilometrajul parcurs

[%]
Urban
Autoturisme Rural
Şosele
Urban
Camionete Rural
Şosele
Urban
Camioane Rural
Şosele
Urban
Autobuze Rural
Şosele
Urban
Motorete Rural
Şosele
Urban
Motociclete Rural
Şosele
70
C. DATE PRIVIND COMBUSTIBILII
C.1. Consumul de combustibili
Tip de combustibil Consumul anual [tone]
Benzină fără plumb _______________________
Benzină cu plumb _______________________
Diesel _______________________
GPL _______________________
Alţi combustibili
(vă rugăm specificaţi) _______________________
_____________________________________________________________________
__________
_____________________________________________________________________
__________
C.2. Specificaţia combustibililor
Combustibil Conţinut Conţinut Raport Conţinut Conţinut Conţinut Conţinut Conţinut Conţinut
de sulf de H:C de de cupru de crom de nichel de de zinc
[%wt] plumb [-] cadmiu [mg/kg] [mg/kg] [mg/kg] seleniu [mg/kg]
[g/lt] [mg/kg] [mg/kg]
Benzină fără
plumb
Benzină cu
plumb
GPL
Alţi
combustibili
71
D. DEFINIŢII
I.1. Autoturisme
Vehicule folosite pentru transportul pasagerilor şi care nu conţin mai mult de opt
scaune pe lângă scaunul şoferului.
I.2. Camionete
Vehicule folosite pentru transportul bunurilor şi care au o greutate maximă care nu
depăşeşte 3,5 tone metrice.
I.3. Camioane
Vehicule folosite pentru transportul bunurilor şi care au o greutate maximă care
depăşeşte 3,5 tone metrice.
I.4. Autobuze urbane & interurbane
Vehicule folosite pentru transportul pasagerilor care conţin mai mult de opt scaune pe
lângă scaunul şoferului.
I.5. Motorete
Vehicule pe două roţi cu o capacitate cilindrică de până la 50 cm3.
I.6. Motociclete
Vehicule cu două roţi cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3.
I.7. Tractoare agricole
Tractoare folosite în agricultură ca maşini de lucru universale, echipate cu motor
diesel.
I.8. Secerătoare / combine
Maşini folosite pentru recoltarea cerealelor (paie, sfeclă etc.)
I.9. Tractoare forestiere / culegătoare / sănii
Vehicule folosite pentru transportul general şi recoltarea în păduri (spre exemplu
tractor pe roţi, transportor pe şenile, graifăr pe sanie, teleferic etc.)
I.10. Maşini de asfaltat / maşini de pavat cu beton
Aceste maşini de tipul transportoarelor pe şenile (maşini de pavat drumuri, maşini de
călăfătuit cu şlam, răspânditoare de pietriş, maşini pentru îmbrăcămintea rutieră,
maşini pentru recircularea pavajului etc.) sunt maşini de finisat rutiere care folosesc
asfaltul şi betonul drept material de pavaj.
I.11. Transportoare cu şenilă
Vehicule folosite pentru compactarea pământului (spre exemplu maşini cu tambur
neted, maşini cu o singură rolă, cilindru compresor tandem, maşini cu rolă de
presiune etc.)
I.12. Excavatoare
Vehicule folosite mai ales pentru deplasarea pământului şi lucrări de încărcare.
I.13. Macarale
Vehicule cu motoare Diesel folosite pentru articolele greu de deplasat (spre exemplu
macarale mobile, transportor pe şenile pentru macarale etc)
I.14. Camioane de teren
Camioane mari folosite pentru transportul bunurilor grele pentru şantierele de
construcţii şi mine, dar nu pe drumurile publice (spre exemplu autobasculante pentru
cadre rigide, autobasculante de mine cu volan, autobasculante de mină cu volan
articulat etc.)
I.15. Buldozere
Vehicule folosite pentru demolare şi deplasarea pământului.
I.17. Autoîncărcătoare cu furcă
Vehicule prevăzute cu maşini cu ardere internă folosite pentru paletizare şi lucrări
similare.
72
I.18. Vehicule EURO I
Vehicule care respectă standardele de emisie stabilite prin „Directiva Consiliului
91/441/EEC din 26 iunie 1991, care amendează Directiva 70/220/CEE privind
aproximarea legilor Statelor membre referitoare la măsurile care urmează să fie luate
contra poluării aerului prin emisiile provenite de la vehiculele cu motor”.
I.19. Vehicule EURO II
Vehicule care respectă standardele de emisie stabilite prin „Directiva 94/12/CE a
Parlamentului şi Consiliului Europei din 23 martie 1994 privind măsurile care
urmează să fie luate contra poluării aerului prin emisiile provenite de la vehiculele cu
motor şi care amendează Directiva 70/220/CEE”.
I.20. Vehicule EURO III
98/69/EC a Parlamentului şi Consiliului European din 13 octombrie 1998 privind
măsurile care urmează să fie luate contra poluării aerului prin emisiile provenite de la
vehiculele cu motor şi care amendează Directiva Consiliului 70/220/CEE
(implementată în Stadiul 2000)”.
I.21. Vehicule stadiul I 97/24/EC
97/24/EC – stadiul I”.
I.22. Vehicule stadiul II 97/24/CE
78/24/EC - stadiul II”.
I.23 Vehicule convenţionale
Toate vehiculele ale căror standarde de emisie nu respectă standardele EURO I, II, III
şi Directiva 97/24/EC.
I.24. Convenţional (până în 1977)
Toate vehiculele care au fost introduse în circulaţie înainte de 1977.
I.25. Convenţional (1977 – 1992)
Toate vehiculele care au fost introduse în circulaţie în perioada 1977 – 1992.
I.26. Trafic urban
Traficul rutier în regiunile dens populate.
I.27. Trafic rural
Traficul rutier pe drumurile care leagă regiunile urbane care au câte o bandă de
circulaţie pe fiecare direcţie.
I.28. Trafic pe şosele
Traficul rutier pe şosele cu cel puţin două benzi de circulaţie pe fiecare direcţie.
73

Metodologie Emisii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie Emisii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

NR. 972 din 30.08.2005

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Cadrul metodologic pentru

Cunoaşterea cantităţilor de substanţe emise în atmosferă este un reper necesar

2. Obiectivul, sfera de cuprindere şi conţinutul cercetării

Această secţiune prezintă principiile metodologice adoptate şi unele precizări

A/A Poluant Obligaţia de raportare

3 NMVOC  Articolul 8 din Protocolul Geneva LRTAP

10 Hg  Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

11 Pb  Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

12 As  Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

14 Cu  Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

25 PAH2  Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP

8 NH3  Articolul 9 din Protocolul Gothenburg

5 CO  Comitetul executiv pentru Convenţia LRTAP

6 CO2  Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra

1. Bifenili policlorurati - compuşi formaţi astfel încât atomii de hidrogen din

3.1.2 Tipuri de surse

3.1.3 Rezoluţia geografică

3.1.4 Perioada de referinţă

3.1.5 Nomenclatorul surselor de emisii / „absorbanţi prin rezervoare naturale”

3.1.6 Factorii de emisie

4. Colectarea datelor primare

Ei,j = Ai,j x EFi,j

4.1.1. Colectarea datelor pentru activităţile de ardere (sectoarele energetic şi

4.1.2. Colectarea datelor pentru sectorul industrial

Pentru estimarea la nivel naţional a emisiilor rezultate din procesele industriale

4.1.3 Colectarea datelor pentru activităţile de extracţie şi tratare primară a

4.1.4 Colectarea datelor pentru utilizarea solvenţilor şi a altor produse

4.1.5. Colectarea datelor pentru transportul rutier

4.1.6 Colectarea datelor de la alte surse mobile şi utilaje

4.1.7 Colectarea datelor privind tratarea şi depozitarea deşeurilor

4.2 Surse de date

4.2.3 Extracţia şi tratarea primară a combustibililor

4.2.4 Utilizarea solvenţilor

5.1. Emisiile de dioxid de sulf (SO2)

33% MCoda n u CAEN

Figura 5.1.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de SO2

Tabel 5.1.1: Emisiile semnificative de SO2 pe activităţi CAEN Rev.1

13 Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 2.656,10

Tabel 5.2.1: Emisiile semnificative de NO2 pe activităţi CAEN Rev.1

Cod CAEN Rev.1

22,5% 55,3% Altele

Figura 5.2.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NO2

Tabel 5.3.1: Emisiile semnificative de NMVOC pe activităţi CAEN Rev.1

Figura 5.3.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NMVOC

5.4 Emisiile de amoniac (NH3)

Tabel 5.4.1: Emisiile semnificative de amoniac pe activităţi CAEN Rev.1

Cod CAEN Rev.1 01

Figura 5.4.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de NH3

5.5 Emisii de monoxid de carbon (CO)

Emisiile de monoxid de carbon au fost estimate pe baza datelor privind

Tabel 5.5.1.: Emisiile semnificative de CO pe activităţi CAEN Rev.1

Figura 5.5.1: Contribuţia pe sectoare la emisiile de CO

5.6 Emisiile de particule în suspensie (PM10)

Emisiile PM10 au fost estimate pe baza datelor privind producţia şi a factorilor

Tabel 5.6.1: Emisiile semnificative de PM10 pe activităţi CAEN Rev.1

Cod CAEN Rev.1 21

Figura 5.6.1: Contribuţia pe sectoare a emisiilor de PM10

5.7 Emisiile de metale grele

3 NMVOC Articolul 8 din Protocolul Geneva LRTAP

10 Hg Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

11 Pb Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

12 As Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

14 Cu Articolul 8 din Protocolul Aarhus LRTAP

25 PAH2 Articolul 9 din Protocolul Aarhus LRTAP

8 NH3 Articolul 9 din Protocolul Gothenburg

5 CO Comitetul executiv pentru Convenţia LRTAP

6 CO2 Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra