Sunteți pe pagina 1din 37

1

Anexa la Hotrrea C.J. Tulcea

Nr. 67 din 30.07.2010

PROGRAM DE GESTIONARE A CALITaTII


AERULUI IN JUDETUL TULCEA PENTRU
INDICATORUL PM10

Perioada: 2010 - 2012

CUPRINS

2
CAPITOLUL I Cadrul legislativ......................................................................................
CAPITOLUL II Descrierea fizico-geografic a zonei/regiunii potenial a fi afectat
de episodul de poluare........................................................................................................
CAPITOLUL III Descrierea situaiei existente ..................................................................
3.1. Structura reelei de monitorizare a calitii aerului ....................................
3.2. Informaii generale cu privire la staii .......................................................
3.3. Prezentarea datelor de monitorizare.......................................................
3.4. Masuri pentru reducerea poluarii atmosferei in perioada 2007-200..........
CAPITOLUL IV Identificarea i validarea depirii.Identificarea surselor ..................
4.1. Identificarea depirii ................................................................................
4.2. Validarea depirii .....................................................................................
CAPITOLUL V Msuri i responsabiliti..........................................................................
5.1. Informarea autoritilor responsabile.........................................................
5.2.Identificarea sursei/surselor care au generat depirile .............................
5.3.ntrunirea Comisiei Tehnice .......................................................................
5.4. Informarea publicului .................................................................................
5.5. Identificarea cauzelor care au generat depirile.......................................
5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizai ..............................................
5.5.2. Depiri ale valorilor limit ...................................................................
5.5.3.Depiri ale valorilor limit i/sau ale valorilor int cauzate
de surse liniare.............................................................................................
5.5.4. Depiri ale valorilor limit i/sau ale valorilor int cauzate
de surse fixe.................................................................................................
5.6. Msuri pentru meninerea calitii aerului la nivelul tuturor
localitilor din judeul Tulcea.....................................................................
5.7.Msuri n cazul depirii valorii limit........................................................
CAPITOLUL VI Dispoziii finale...........................................................................................

3
CAPITOLUL I
Cadrul legislativ

Prezentul PROGRAM DE GESTIONARE A CALITATII AERULUI este ntocmit


conform prevederilor OM. nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere
n aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, si HG nr. 543/2004
privind elaborarea si punerea n aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii
aerului.
Programul de gestionare a calitatii aerului reprezinta totalitatea masurilor/actiunilor ce
se desfasoara ntr-o perioada nu mai mare de 5 ani, n zonele si aglomerarile unde pentru
unul sau mai multi dintre poluanti se constata depasiri ale valorilor limita si/sau ale valorilor
tinta, n vederea ncadrarii sub aceste valori. Se initiaza pe baza datelor despre calitatea
aerului nconjurator provenite din Sistemul National de Evaluare si Gestionare a Calitatii
Aerului (SNEGICA) combinate cu rezultatele din modelarea dispersiei poluantilor. El este
elaborat de Comisia Tehnica constituita prin Ordinul Prefectuluinr.455/25.09.2009 modificat
prin Ordinul Prefectului nr. 16/15.01.2010. Lucrrile Comisiei Tehnice se desfoar n baza
Regulamentului de organizare i funcionare aprobat de Consiliul Judeean Tulcea i Instituia
Prefectului Judeului Tulcea.
In baza rezultatelor evalurii calitii aerului prin modelarea dispersiei poluanilor
atmosferici, pentru anii 2007 si 2008, s-a decis iniierea elaborrii programului de gestionare a
calitii aerului n judeul Tulcea, pentru localitile I.C.Brtianu, Smrdan i Mcin, localitati
unde au fost inregistrate depiri ale VL la 24 h pentru PM10. Prezentul program cuprinde un
set de msuri pentru ncadrarea concentraiilor de PM10 sub VL n localitile I.C.Brtianu,
Smrdan i Mcin i un set de msuri pentru meninerea calitii aerului in celelalte localiti
din judeul Tulcea.

Cadru legislativ
O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata cu completari si modificari prin
Legea nr. 265/2006
Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;
H.G. nr. 731/2004 privind adoptarea Strategiei Nationale privind Protectia Atmosferei
H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea n aplicare a planurilor si programelor de
gestionare a calitatii aerului;
O.M nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a
valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot
si oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului n aerul nconjurator;
O.M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor
pentru evaluarea calitatii aerului n Romnia;
O.M. nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere n aplicare
a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;
O.M.nr.1269/14.10.2008 privind aprobarea ncadrrii localitilor din cadrul Regiunii 2 n
liste, potrivit prevederilor ordinului ministrului apelor i proteciei mediului nr.745/2002 privind
stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor
pentru evaluarea calitatii aerului n Romnia;

4
CAPITOLUL II

Descrierea fizico-geografic a zonei/regiunii potenial a fi


afectat de episodul de poluare
Judetul Tulcea ocup jumtatea nordic a provinciei istorice Dobrogea, a crei
nsemntate vine din aezarea ei la gurile Dunrii i ieirea la mare. Paralela 45 latitudine
nordic taie judeul Tulcea n partea central, iar meridianul 29 41 i 24 longitudine estic
strbate oraul Sulina, extremitatea estic a Romniei.
nconjurat din trei pri de ape, se invecineaz la vest cu judeele Brila i Galai, la
nord cu Ucraina prin granie naturale Dunrea, la est cu Marea Neagr, avnd limit de
jude terestr la sud, judeul Constana.
Suprafaa judeului este de 8499 km 2 si reprezint 3,6 % din suprafaa arii , procent
care l situeaz pe primele locuri din ar ca mrime.Judetul cuprinde 51 de unitati
administrativ-teritoriale, din care:municipiul Tulcea reedin judeului cu o populaie de 91841
locuitori la 1 ianuarie 2008, (36.76% din populaia stabil a judeului de 249779 locuitori la 1
ianuarie 2008), 4 orae i 46 de comune. Datorit ntinderilor mari de ap judeul Tulcea are
cea mai mic densitate , de 29.38 locuitori/km 2, de aproximativ trei ori mai mic dect cea
naional.
Relief si structur geologic

Geografic, judeul Tulcea aparine de Podiul Dobrogei de Nord cuprinznd i cea mai
mare parte din Delta Dunrii. Podiul Dobrogei de Nord, cunoscut i sub denumirea de
Orogenul Nord Dobrogean, cuprinde ca diviziuni: Munii Mcinului, Dealurile Tulcea, Colinele
Niculiel, Podiul Bbabadag, Podiul Casimcei i depresiuni mici.Partea de est este scaldat
de lacurile Complexului Lagunar Razim-Sinoe, iar cea de vest de ghirlanda de bli sau
terenuri colmatate ce nsoesc albia Dunrii.
Altitudinile variaz ntre 0 m la nivelul Mrii Negre (Sfntul Gheorghe) i 467 m ( Muntii
Macinului, vf. Greci).n cadrul Podiului Babadag (parte component a Podiului Dobrogei de
Nord) se remarc o important linie de falie, ntre Peceneaga(la NV) i Camena(la SE), care
separ Podiului Dobrogei de Nord de Podiul Dobrogei Centrale.
Teritoriul judeului Tulcea este cel mai vechi i cel mai complex dintre inuturile de
podi ale rii noastre.Cu toate c n altitudine se menine doar ntre 100 m n partea central
i 467 m n vrful cel mai nalt din nord, acesta prezint o alctuire geologic variat de la
formaiunile considerate cele mai vechi ale scoarei terestre-iturile verzi, care dateaz de la
nceputul paleozoicului, pn la formaiunile neogene si loessul cuaternar care le acoper pe
toate celelalte.
Suprafaa judeului cuprinde dou uniti fizico-geografice bine delimitate:Horstul
dobrogean i Delta Dunrii.
Horstul dobrogean constituie un rest al cutrilor hercinico-kimerice i se caracterizeaz
ca un relief tipic de platou, avnd ca elemente caracteristice: Munii Mcinului, Podiul
Niculiel, Podiul Casimcei i Dealurile Tulcei.
Munii Mcinului sunt formai din roci sedimentare paleozoice, cu crestele ascuite:
Pricopan(467 m nlimea maxim la Greci) i dealurile Turcoaia, Piatra Roie, Priopcea-
Carcaliu. Pe versantul oriental al Munilor Mcinului, n zona de pdure Luncavia, se afl
rezervaia forestier Valea Fagilor, care pstreaz pe circa 2 hectare un fget relict teriar, o
adevrata curiozitate tiinific a Dobrogei de Nord.
Podiul Niculiel i Dealurile Tulcei sunt formaiuni sedimentare i diabaze, cu nalimi
de 200m-350m n zona Isaccea Niculiel (Dealul Bujorilor 352m) i muni izolai din jurul

5
Tulcei(dealurile Consul i Somova), dealuri calcaroase din mprejurimile Tulcei cu nlimi ce
nu depesc 200m.
Podiul Casimcei este constituit din isturi verzi reprezentnd astzi o vast regiune
prepaleozoic peneplenizat, cu nlimi ntre 300-400m (Dealul Mare 300m, Cioplan 369m,
Sacar 333m, Altn Tepe 319).
Horstul Dobrogean se prezint ca un platou tipic, ce determin existena a 3 zone
biogeografice (stepa, silvostepa i pdurea). Fondul stepei este unitatea biogeografic cea
mai tipic a judeului.Silvostepa i pdurile se dezvolt pe poriuni mai restrnse.
Cea de a doua unitate fizico-geografic a judeului Tulcea, Delta Dunrii este o cmpie
aluvionar n plin evoluie i reprezint cel mai tnr relief de acumulare din ar, la apariia
cruia au participat i particip n egal msur fluviul i marea.

Hidrologie

Resursele de ap poteniale si tehnic utilizabile de pe teritoriul judeului Tulcea sunt


reprezentate de cele subterane, insuficient explorate si exploatate si cele de suprafa
dominate n mare msur de prezena fluviului Dunrea care mrgineste judeul Tulcea pe
latura vestic si nordic, avnd o lungime de circa 276 km. Celelalte ape curgtoare din jude
sunt de importan mic, tributare Dunrii, puine ca numr si cu debit redus sau tributare
Mrii Negre cu lungimi si debite mai mari. Toate apele curgtoare din jude sunt grefate de
viiturile pluviale n judeul Tulcea apele sunt grupate n dou bazine hidrografice - Dunre i
Litoral, care ocup 71% respectiv 29% din suprafaa judeului.

Nr. Denumire Izvor Lungime Debit anual Bazin hidrografic


mediu
Mc/s
1 Telita M-tii Macinului 48 km 0,06 BH Litoral ( Lacul
Razelm)
2 Taita M-tii Macinului 57 km 0,33 BH Litoral ( Lacul
Razelm)
3 Tabana Pod.Babadagului 9 km 0,5 BH Litoral ( Lacul
Razelm)
4 Topolog Pod. Casimcei L=26 km (din 0,33 n BH Litoral lac
50) Hazarlac(jud.
Constanta)
5 Hamangia Pod. Casimcei 33 0,02 BH Litoral -lac
Ceamurlia
6 Ciucurova Pod. Casimcei 24 km 0,01 raul Slava
7 Slava Pod.Casimcei 38 0,01 lacul Ceamurlia
8 Valea Tulcei dealurile Tulcei 14 km 0,01 n lac Razelm

Dunarea 267 Km din 1075 km pe teritoriul Romaniei)


bratul Chilia 120 km,
bratul Sulina (fluvio maritim) 63 km
bratul Sf Gheorghe 69.7 km fara bucla Murighiol

Principalele lacuri din judeul Tulcea sunt lagunele maritime

Denumire Suprafa ( ha )
Razim 41500
Sinoe 17150
Zmeica 5460
Siutghiol 1900

6
iar din Delta Dunarii cele mai importante lacuri sunt
Denumire Suprafa ( ha )
Dranov 2170
Lacul Rou 1445
Gorgova 1377
Merhei 1057
Furtuna 977
Matia 652

Municipiul Tulcea i mprejurimile sale beneficiaz de resurse de ap pe care le ofer situarea


lor la poarta de intrare n Delta Dunrii: apele fluviale primite prin braul Tulcea, apele
lacurilor din zon, iar ceva mai departe bogaia apelor din Delta Dunrii.
Dunrea, prin braul sau secundar, Dunarea Veche, atinge teritoriul judeului la extremitatea
sud-vestic, la circa 5 km amonte de comuna Deni. De la Smrdan i pn la ceatalul Chilia
curge o singur albie, pentru ca aici, la circa 70 km de trmul mrii, Dunrea s se desfac n
doua brae: Chilia, lung de circa 115 km i care se vars n mare printr-o delt secundar, i
Tulcea, care, dupa circa 19 km, la ceatalul Sulina, se desface n alte doua brae: Sulina, ce
strbate mijlocul deltei, i Sfntu Gheorghe.
Debitul Dunrii cunoate variaii destul de mari: primvara vara el atinge circa 18 000 mc/s,
iar vara toamna, pna la circa 6 000 mc/s. Independent de mrimea debitului braul Chilia ia
din acesta 62,5%, Sulina 17,7%, iar Sfntu Gheorghe 19,8%.

Clima

Cadrul climatic general si local


Teritoriul judeului Tulcea aparine sectorului cu clim continental. Regimul climatic se
caracterizeaz n partea continental prin veri fierbini cu precipitaii slabe i ierni nu prea reci
dar n care uneori apar viscole puternice dar i cu frecvente intervale de nclzire care
ntrerup continuitatea n timp a stratului de zpad. Zona maritim a judeului este
caracterizat prin veri a cror cldur este atenuat de briza mrii. Iernile se caracterizeaz
prin temperaturi nu prea coborte dar marcate de vnturi puternice, reci, din direcia mrii.
Circulaia general a atmosferei se caracterizeaz, n semestrul cald, prin predominarea
curentilor lenti de aer temperat-oceanic din V, iar n semestrul rece, prin masele de aer din
NE cu caracteristici arctic-continental i prin advecia din SV a aerului mediteranean, cald i
umed.
Temperatura aerului este slab difereniat pe teritoriul judeului: mediile anuale sunt n jur
de 11,1 C; mediile lunii celei mai calde, iulie, urc pn la 23,2 C; mediile lunii celei mai reci,
ianuarie, coboar pn la 1,8 C. Numrul mediu al zilelor de nghe este de 84,2 la Sulina i
de aproximativ 100 n partea continental a judeului.
Precipitaiile atmosferice nregistreaz valori mai reduse dect n celelalte judee ale rii.
Cantitile medii anuale sunt mai mici de 400 mm n regiunea Deltei Dunrii i a complexului
lacustru Razelm. Stratul de zpad are caracter episodic i grosimi nensemnate, cu durata
medie anual 30 zile.
Din punct de vedere al studierii caracteristicilor meteorologice pe cuprinsul judetului
Tulcea isi desfasoara activitatea statiile meteo Tulcea, Corugea, Jurilovca si Sulina care
efectueaza observatii asupra pricipalelor elementelor si fenomenelor meteorologice care
influenteaza direct multe din aspectele sociale si de mediu din judetul Tulcea.

Statia Temperatura medie Temperatura Temperatura Cantitate precipitatii


meteo anual (C ) maxima (C ) minima (C ) (l/mp)
2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Corugea 11.9 11.4 11.3 40.2 36.1 35.4 -13.4 -15.1 -13.1 429.6 413.1 484.5

7
Jurilovca 12.4 12.2 12.2 37.2 35.8 36.2 -13.0 -13.1 -11.2 351.5 266.4 341.9
Sulina 13.0 12.8 12.8 31.8 30.5 31.6 -9.5 -10.5 -7.7 169.9 165.3 300.7
Tulcea 12.9 12.3 12.2 39.9 35.6 36.8 -12.9 -12.9 -12.9 508.3 420.6 483.5

Regimul precipitaiilor
Cantitatea medie anual de precipitaii (421 mm), colectat ntr-un numr mediu de
103,6 zile cu precipitaii, caracterizeaz un regim pluvial deficitar, secetos de tip stepic.
Precipitaiile sunt variabile i se produc la intervale mari. Mai mult de jumtate din
totalul precipitaiilor (55%) cad n intervalul cald al anului. Mediile anuale sunt de 400 mm.

Cantitatea total de precipitaii (l/mp) i cantitile maxime de precipitaii (l/mp) inregistrate in


anii 2007-2009:
Statia meteo Cantitate totala de Maxima n 24 ore i data
precipitatii (l/mp)
2007 2008 2009 2007 2008 2009
Corugea 429.6 413.1 484.5 55.0 / 05.12.07 52.8/09.07.08 34.3/31.07.09
Jurilovca 351.5 266.4 341.9 16.6 / 09.10.07 21.8/19.06.08 37/12.07.09
Sulina 169.9 165.3 300.7 34.3 / 24.10.07 24.4/16.07.08 21/12.07.09
Tulcea 508.3 420.6 483.5 26.0 / 10.10.07 35.8/16.09.08 58.7/16.07.09

Regimul eolian
n condiiile geografice cunoscute ale judetului Tulcea, orografia local nu introduce
modificri eseniale n cmpul vntului, nu interpune n calea vnturilor dominante obstacole
orografice care s produc reorientri, canalizri aeriene i nici nu ofer condiii suficiente
pentru formarea brizelor. Asta ne explic de ce vnturile de Nord-Vest si Vest au frecvena
mai mare (17,1 %, respectiv 13,9 % ). Valorile ridicate ale frecvenei vnturilor de Nord-Vest si
Nord-Est (3,4%, respectiv 2,6%) sunt de asemenea condiionate de o a doua component
important a circulaiei atmosferice n general din zona, sub forma vnturilor de Nord- Est si
Est (crivul)
Pentru vnt, direcia predominant,precum i viteza medie anual, inregistrate la nivelul
judeului Tulcea,n aniil 2007-2009,sunt prezentate n tabelul urmtor:

Staia meteo Direcia predominant Viteza medie anual


(m/s)
2007 2008 2009 2007 2008 2009
Corugea SE,V NV,SE E 4.2 4.0 4.3
Jurilovca N,S N N 4.0 3.8 4.0
Sulina S N,S S 6.4 6.1 5.8
Tulcea S NV N,NV 2.8 2.6 2.6

Un factor important n depoluarea local prin transportul aerian al poluanilor l


reprezint curenii convectivi ascendeni. Formarea i intensificarea accentuat a acestora n
timpul zilei, vara, este favorizat de valorile sczute ale nebulozitii, de nsorirea i nclzirea
puternic a solului i n final de realizarea unei stratificri termice instabile, (gradieni termici
verticali foarte mari) i a transportului convectiv al poluanilor.
Acest transport convectiv al poluanilor este favorizat i de valoarea destul de mare (72 % n
medie anual) a umiditii relative a aerului n zona Tulcea (aerul umed este mai uor decit
aerul uscat).

8
Judetul Tulcea are un potential energetic net superior altor judee ale rii. Folosita
foarte puin n trecut, in prezent energia eoliana atrage atentia unor investitori cu potential
economic mare.
Podisul Dobrogei reprezinta una din cele cinci zone cu potential energetic eolian
identificate la nivelul tarii. Vanturile predominante bat 270 zile pe an cu viteze de peste 7
m/sec.

Vegetaia
n cadrul ecologic natural att de variat n care este situat municipiul Tulcea ntlnim un
adevrat mozaic vegetal ncepnd cu vegetaia de step i silvostep de pe Podiul Nord
Dobrogean din care nu lipsesc tipurile de pdure alctuite din stejar pofos, stejar brumriu,
etc., trecnd prin vegetaia de lunc i de grinduri i ncheind cu vegetaia lacustr a Deltei
Dunrii.
Pdurile din zona de podi sunt alctuite din stejar pofos, stejar brumriu, carpinia,
salcm i alte specii de esena tare cunoscute n general prin marea lor amplitudine
ecologic, prin rezistena la condiiile de uscciune i alte dezechilibre climatice.
n lunca dobrogean a Dunrii i pe grindurile din Delt, unde deficitul pluvial este compensat
n bun msur de apa freatic, se ntlnesc zvoaie de salcie i plopi, ctin (Tamarix
galica), mur (Rubus caesius) i multe alte specii de arbuti, subarbuti i plante erbacee
adaptate variaiei nivelului pnzei freatice i gradului de inundabilitate al terenului, precum i
condiiilor microclimatice deosebit de grele de la suprafaa nisipului (temperaturi foarte
ridicate ziua) sau fenomenului de rsturnare.
O categorie distinct de plante o constituie plantele far rdcini sau plantele
plutitoare cum sunt: petioara, banuii lintiei, mtasea broatei, iarba broatei, ostrelul de
balt (plant carnivor ca i o plant carnivor a deltei numit Aldrovanda vesiculosa) i
rizacul. Printre plantele cu frunze plutitoare mult rspndite n Delta se numar: nufrul alb i
nufrul galben, plutnia, ciulinii, limba apei, limba broatei si sgeata apei.

Fauna
Fauna ca i flora Luncii Dunrii i a Deltei cuprinde o list nesfirit de specii.
Cel mai important grup faunistic al zonei studiate i n special al Luncii i al Deltei
Dunrii l reprezint psrile. Specialitii susin c din cele 8600 specii de psri existente pe
globul pmntesc, n Delta Dunrii sunt gzduite 274 specii crora li se pot aduga
numeroase specii care apar accidental. n pdurile Deltei i la marginile ei clocesc specii
mediteraneene, ca vulturul pleuv sur, vulturul pleuv alb i oimul.
Exist i o mulime de specii sau varieti aparinnd tipului mongolic. Astfel n pduri
ntlnim vulturul pleuv negru, vulturul mic i oimul dunrean, iar n step acvila de step,
potrnichea de step i altele. Pe cmp se ntlnesc dropia, gsca de cmp.
Grupul psrilor de tip chinez este reprezentat prin egreta alb, raa iganeasc, lebda
mut, loptarul, vulturul iptor mare, cormoranul mare.
Toamna, iarna si primvara fauna se schimb complet. Tipurile de psri
mediteraneene pleac i apar speciile de pasaj i oaspeii de iarn care aparin mai ales
regiunii arctice i tipului siberian. Mai trebuie remarcat faptul c majoritatea speciilor de psri
au gsit n Delta Dunrii un ultim refugiu i exercit un rol deosebit n pstrarea echilibrului
ecologic al Deltei i al ntregii regiuni inundabile a Dunrii.
n apele curgtoare i stttoare din Delta i Lunca Dunrii, fauna este reprezentat n
primul rnd prin speciile de peti cum ar fi: alul, pltica, babuca, rosioara, carasul, linul,
apoi tiuca, bibanul, somnul, etc. Acestora li se adaug specii migratoare de primavar care
intr n crduri pe braele fluviului pentru reproducere. Dintre acestea se remarc morunul,
nisetrul i scrumbia de Dunre.

9
Nordul dobrogean podiul, lunca i delta adpostete nu numai bogaia
ornitologic i piscicol, ci i o bogat faun de mamifere precum: vidra, nurca, nevastuica,
hermina mic, mistretul, iepurele, bizamul, iar n ultimele decenii nutria.
Din punct de vedere faunistic, Delta Dunrii este regiunea cea mai interesant din ntreaga
vale a Dunrii, prin mulimea speciilor i prin abundena indivizilor din fiecare specie.

Solurile
Diversitatea condiiilor de stratificare din teritoriul pe care l ocup oraul Tulcea i
mprejurimile au condus n timp la formarea unei ntregi varieti de tipuri de soluri, specifice
subunitilor geomorfologice corespunztoare: podiull i lunca dobrogean i delta cu
multitudinea microformelor sale de relief i de influene strict locale.
Astfel, n sectorul de podi i coline joase se ntlnesc soluri tipice zonei nord
dobrogene, adic cernoziomuri de tip vertic, carbonatic, i nisipos, format pe substrat de
loess i calcare, iar n lunca Tulcei i n Delta Dunrii predomin solurile neevoluate: litosoluri
(organice), protosoluri aluviale tipice cu material paretal constituit din depozite fluviatile,
inclusiv pietriuri precum i soluri aluviale (tipice, molice, gleizate). n ceea ce privete reacia
chimic, aceste soluri de lunc sunt slab alcaline, au un coninut moderat de CO 3Ca, sunt
bine sau foarte bine aprovizionate cu ap accesibil i cu un grad de saturaie n baze de
peste 80 %.
Cu toate ca n cea mai mare parte este nconjurat de ape, judeul Tulcea se
caracterizeaz prin predominarea solurilor de clima arid. Factorii pedogenetici care imprim
caracterele nveliului de sol sunt relieful, roca de solidificare, precum i situarea judeului
ntr-o zona de tranziie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat
premediteranean al Peninsulei Balcanice.
Pe pantele mai accentuate din Culmea Pricopanului, n zona Tulcea i n zona Casimcea-
Dorobanu se produce fenomenul de eroziune, mai accentuat acolo unde nveliul vegetal
este slab dezvoltat.

Date demografice
Suprafaa judeului Tulcea este de 849880 ha iar populaia total este de 249779 locuitori.
Populatia judetului a scazut cu 5.4% intre 1992 si 2002, cele mai recente recensaminte ale
populatiei, si este in continua scadere.

Jude/mediu/ Total Masculin Feminin


Judeul Tulcea 249779 124005 125774
Mediu Urban 122949 59908 63041
Mediu Rural 126830 64097 62733

Judeul Tulcea are cea mai mic densitate, de 30,4 locuitori/kmp, de circa 3 ori
mai mic dect media pe ar de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorndu-se n special
suprafeei mari acoperit de ape .
Judeul Tulcea Zona urban Intravilan % zona urban din Densitatea
( ha ) ( ha ) suprafata judeului populaiei n zona
urban
849880 76770 3269,74 9,033 % 29,4 locuitori /
ha

Lista titularilor de activiti /activitatea potenial poluatoare, tipul i cantitatea de


poluani emii in anii 2007-2009:
Societatea Profil de activitate Tip Cantitate emisie (t)
poluant 2007 2008 2009
SC ALUM SA SO2 563,59 0,00156 0,968

10
-Producerea aluminei NOx 144,07 0,08 82,44
calcinate
TSP 277,48 0,00158 1,739
CO2 95679,8 25,29 27822,33

SC ENERGOTERM - Producerea energiei SO2 59,93 2,926 0,034


SA termice NOx 69,28 53,14 52,776
TSP 1,183 1,129 1,123
CO2 36531 22895 22828
SC TREMAG SA - Fabricarea caramizilor SO2 3,21 0.031 0,0183
refractare NOx 1,99 3,93 2,286
TSP 0,516 0,728 0,426
CO2 120,75 230,49 120,28
SC FERAL SRL -Fabricarea feroaliajelor SO2 4,94 4,039 4,014
NOx 43,90 35,94 35,73
TSP 217,62 177,79 162,24
CO2 159,88 441,9 231,79

Observaie: n perioada februarie 2007-octombrie 2009, SC Alum SA Tulcea i-a sistat


activitatea n vederea retehnologizrii.

CAPITOLUL III
DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

3.1. STRUCTURA RETELEI DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI

Denumirea retelei: Reea de monitorizare a calittii aerului n judeul Tulcea


Prescurtare: Reea Tulcea
Tipul de retea: la nivelul judeului
Timpul de referinta(GMT si local): GMT+2
Responsabilul retelei: ing.Feta Minever
-Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea, strada 14 Noiembrie nr.5, cod 820009 Tulcea,
tel:0240510620, Fax:0240510621, E-mail:office@apmtl.ro, Site: www.apmtl.ro

Componenta retelei:
Tip statie Numar de statii
-Trafic 1
- Industrial 1
-Suburban/trafic 1

11
TL
3

TL
2
T
L1

-Localitati incadrate in Lista 1 pentru depasiri ale VL la indicatorul PM10

-Statii automate de monitorizare a calitatii aerului 12


AMPLASAREA STAIILOR N MUNICIPIUL TULCEA

TL
1

TL
2

13
3.2. INFORMAII GENERALE CU PRIVIRE LA STAII

A. Denumirea statiei: Statie automata monitorizare aer Parc Ciuperca

Codul statiei: TL 1
Tipul statiei: trafic
Responsabilul statiei:
Gheorghe Niculai, tel 0240510623, fax 0240510621, e-mail : laborator@apmtl.ro
Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei:
Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea, str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea
Organisme sau programe crora le sunt raportate datele:
ANPM, panouri exterioare i interioare de informare a publicului

Aria de reprezentativitate
Clasa statiei Raza ariei de
reprezentativitate
Statie de trafic 10 - 100 m

Coordonatele geografice: latitudine: 45 10' 56 '' ;longitudine: 28 47 ' 13''


altitudine: 6m
Poluantii masurati:
- SO2
- NO2
- O3
-CO
-PM10
-COV
Tipul zonei: urbana
Caracterizarea zonei: rezidential
n vecinatatea statiei se afla o statie de autobuz si o parcare auto cu o capacitate de
cca 50 autoturisme.
Principalele surse de emisie aflate n apropierea statiei:
- trafic rutier
- incalzirea rezidenial
- factorii naturali
Caracterizarea traficului:
Strazi largi:
14
- volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi)
Altele: - intersectii, semafoare, parcari, statii de autobuz, statii de taxi, etc.

Informatii privind tehnicile de masurare


Echipament:
Statie automata
monitorizare aer cu Echipament tip Poluant Metoda
ME 9850B
Analizor SO2 Monitor Europe SO2 fluorescenta UV
ME 9841B
Analizor NOx Monitor Europe NOx chemilunimiscenta
ME 9830 B
Analizor CO Monitor Europe CO absorbtie in IR
LSPM10/2.5
Analizor PM 10/2.5 UNITEC PM10/PM2.5
prelevare si
determinare
Prelevator Tecora PM10/PM2.5 gravimetrica
Analizor BTEX BT X2000-PID COV cromatografie

Caracteristici de prelevare
- localizarea punctului de prelevare:
Statia este amplasata la cca 10m de intersectia strazilor Isaccei, 1848 si Victoriei, intersectie
cu trafic rutier intens
- naltimea punctului de prelevare: 4 m
- lungimea liniei de prelevare: 1.8 m
- timpul de prelevare: continuu(din or n or)
- Calibrare:
- tip: automat i manual (calibrare de zero cu aer zero)
- metoda: - manual ntr-un punct folosim gaz de concentratie cunoscut
- - automat verificare SPAN 70 80 % din concentraia gazului etalon
- frecvena: - manual 1 data/luna; la nevoie probleme tehnice schimb butelii
automat 1 data/zi

B. Denumirea statiei: Statie automata monitorizare aer Transport Public

Codul statiei: TL 2
Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: Zona industriala Tulcea - vest
Tipul statiei: - industrial
Responsabilul statiei :
15
Gheorghe Niculai, tel 0240510623, fax 0240510621, e-mail : laborator@apmtl.ro
Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei:
Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea , str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea
Organisme sau programe crora le sunt raportate datele:
ANPM, panouri exterioare i interioare de informare a publicului

Aria de reprezentativitate
Clasa statiei Raza ariei de
reprezentativitate
Statie industriala 100 m 1 km

Coordonatele geografice: latitudine: 4510'38'' ; longitudine: 2846' 35''


altitudine: 30m
Poluantii masurati
- SO2
- NO2
- O3
-CO
- PM 10

Parametrii meteorologici masurati


- temperatura
- viteza vantului
- directia vantului
- umiditatea relativa
- presiunea atmosferica
- radiatia solara
- precipitatii
Tipul zonei: urbana
Caracterizarea zonei: industriala
Principalele surse de emisie aflate n apropierea statiei:
- arderi in industria de transformare si pentru producerea de energie
electrica si termica
- instalatii de ardere neindustriale
- arderi in industria de prelucrare
- procese de productie
- trafic rutier
- factorii naturali
Caracterizarea traficului
. Strazi inguste:
- volum mic de trafic (mai mic 2.000 vehicule/zi)

Informatii privind tehnicile de masurare


Echipament.
Statie automata
monitorizare aer cu Echipament tip Poluant Metoda
ME 9850B
Analizor SO2 Monitor Europe SO2 fluorescenta UV
ME 9841B
Analizor NOx Monitor Europe NOx chemilunimiscenta
ME 9830 B
Analizor CO Monitor Europe CO absorbtie in IR
LSPM10/2.5
Analizor PM 10/2.5 UNITEC PM10/PM2.5
16
prelevare si
determinare
Prelevator Tecora PM10/PM2.5 gravimetrica
ME 9810 B
Analizor O3 Monitor Europe O3 fotometrie UV
directie si viteza vant,
temperatura, umiditate
relativa, presiune
atm., radiatie solara,
Statie meteo precipitatii

Caracteristici de prelevare
- localizarea punctului de prelevare:
Statia este amplasata la cca 1 km fata de platforma industrial Tulcea Vest, n curtea SC
Transport Public SA.
- naltimea punctului de prelevare: 4 m
- lungimea liniei de prelevare: 1.8 m
- timpul de prelevare: continuu(din or n or)
Calibrare:
- tip: automat si manual (calibrare de zero cu aer zero)
- metoda: - manuala ntr-un punct folosim gaz de concentratie cunoscuta
- automat verificare SPAN 70 80 % din concentratia gazului etalon
- frecvena: - manual 1 data/luna; la nevoie probleme tehnice schimb butelii
- automat 1 data/zi
C. Denumirea statiei: Statie automata monitorizare aer-Isaccea

Codul statiei: TL 3
Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: Localitatea Isaccea, Calea Macin FN
Tipul statiei: -suburban/ trafic
Responsabilul statiei :
Gheorghe Niculai, tel 0240510623, fax 0240510621, e-mail : laborator@apmtl.ro
Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei:
Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea , str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea
Organisme sau programe crora le sunt raportate datele:
ANPM, panouri exterioare i interioare de informare a publicului.

Aria de reprezentativitate
Clasa statiei Raza ariei de
reprezentativitate
Statie trafic 10-100 m

Coordonatele geografice: latitudine : 451615.898 N


longitudine: 282527.854 E
Altitudine : 30 m
Poluantii masurati
- SO2
- NO/NOx/NO2
- PM 10

Parametrii meteorologici masurati


- temperatura
- viteza vantului
- directia vantului
- umiditatea relativa
17
- presiunea atmosferica
- radiatia solara
- precipitatii
Tipul zonei: suburbana
Caracterizarea zonei: naturala
Principalele surse de emisie aflate n apropierea statiei:
- trafic rutier
- factorii naturali
-agricultura
Caracterizarea traficului
. Strazi largi:
- volum mic de trafic (mai mic 2.000 vehicule/zi)

Informatii privind tehnicile de msurare


Echipament.
Statie automata
monitorizare aer cu Echipament tip Poluant Metoda
Thermo Electron
Analizor SO2 Corporation SO2 fluorescenta UV
Thermo Electron
Analizor NOx Corporation NOx chemilunimiscenta
LSPM10/2.5
Analizor PM 10/2.5 UNITEC PM10/PM2.5
prelevare si
determinare
Prelevator Tecora PM10/PM2.5 gravimetrica
directie si viteza vant,
temperatura, umiditate
relativa, presiune atm.,
radiatie solara,
Statie meteo precipitatii

Caracteristici de prelevare
- localizarea punctului de prelevare:
Statia este amplasata pe DN 22 la iesirea din orasul Isaccea.
- naltimea punctului de prelevare: 4 m
- lungimea liniei de prelevare: 1.8 m
- timpul de prelevare: continuu(din or n or)
Calibrare:
- tip: automat si manual (calibrare de zero cu aer zero)
- metoda: - manuala ntr-un punct folosim gaz de concentratie cunoscuta
- automat verificare SPAN 70 80 % din concentratia gazului etalon
- frecventa: - manual 1 data/luna; la nevoie probleme tehnice schimb butelii
- automat 1 data/zi

3.3 PREZENTAREA DATELOR DE MONITORIZARE

Cod Nr.depiri Indicatorul monitorizat


staie SO2 NO2 NOx PM10 Pb C6H6 CO O3
TL1 2008 - - - 13 - - - -
TL1 2009 - - - 5 - - - -
TL2 2008 - - - 22 - - - -
TL2 2009 - - - 17 - - - -
TL3 2009 - - - 22 - - - -
18
Prezentarea evaluarii calitatii aerului prin modelarea dispersiei poluantilor
atmosferici
Modelarea poluantilor n procesul de evaluare a calittii aerului reprezent un instrument
important n dezvoltarea programelor de actiune pentru mbunttirea calittii aerului, care
reprezint scopul si obiectivul final al autorittilor publice de mediu.
Prin modelare, se poate identifica contributia diferitelor categorii de surse la depsirea
valorilor limit.
Un avantaj major al utilizrii modelrii poluantilor n aer n gestionarea si evaluarea calittii
aerului este acela de a mbuntti capabilitatea de a reprezenta spatial distributia
concentratiilor de poluanti, cu aplicare de la scar regional pn la scar local, chiar la
nivel de orase si strzi si duce, n acelasi timp, la identificarea zonelor care ar putea s
contin arealuri unde valorile limit sunt depsite.
Poluarea aerului n zonele urbane sau puternic industrializate reprezint o problem de mare
actualitate, n primul rnd din cauza efectelor negative asupra snttii umane si a calittii
componentelor de mediu (aer, ap, sol, vegetatie). O caracteristic general a zonelor urbane
dense este aceea ca n jurul acestora sunt localizate industrii puternic poluatoare, asa nct
se poate asocia notiunea de hot spot zon fierbinte din punct de vedere al calittii
aerului. Unul dintre aceste hot spot identificate este asociat aglomerrii Galati-Braila, aflat in
imediata vecinatate a localitatilor IC Bratianu si Smardan din judetul Tulcea.
Metoda de lucru utilizat n evaluarea calittii aerului a constat n modelarea dispersiei
poluantilor atmosferici pe baza inventarelor de emisii locale si a datelor meteorologice.
ncadrarea n liste a arealurilor conform prevederilor OM 745/2002 pentru fiecare poluant n
parte se realizeaz lundu-se n considerare situatia ce mai defavorabil obtinut n
urma modelrii pentru fiecare unitate administrativ teritorial.
Conform Rapoartelor I i II privind Evaluarea Calitii Aerului prin modelarea
dispersiei poluanilor n aer, inclusiv investigarea <zonelor fierbini> sub aspectul
calitii aerului n scopul evidenierii aportului surselor majore de poluare, n Lista 1
(zone unde nivelul concentraiei poluantului pulberi n suspensie fraciunea PM10, sunt mai
mari dect valoarea limit plus marja de toleran sau mai mari dect valoarea limit), la
nivelul judeului Tulcea, pentru anii 2007 si 2008, au fost incadrate localitatile Macin,
I.C.Bratianu si Smardan
Din aceste considerente, la nivelul APM Tulcea a fost iniiat elaborarea programului de
gestionare a calitii aerului pentru judeul Tulcea, pentru indicatorul pulberi n suspensie
fraciunea PM10, ca urmare a ncadrrii pe Lista 1, care cuprinde zonele i aglomerrile unde
nivelul concentraiei poluantului pulberi n suspensie fraciunea PM10, sunt mai mari dect
valoarea limit plus marja de toleran sau mai mari dect valoarea limit.
Sursele care au generat depirea limitelor admisibile la pulberi n suspensie - fraciunea
PM10, la nivelul judeului Tulcea se grupeaz astfel:
- surse de emisie punctuale,
- surse de emisie de suprafa, In aceast categorie au fost incluse sursele asociate
nclzirii rezideniale, instituionale i comerciale individuale (centrale termice de mic
putere i sobe), preparrii hranei, precum i unitilor industriale mici, amplasate att n
mediul urban ct i n mediul rural. De asemenea au fost estimate consumurile anuale
de combustibili. Pe baza consumurilor anuale de combustibili au fost calculate emisiile
de poluanti asociate surselor de suprafata prin metodologia EEA/EMEP/CORINAIR
2007.
- surse de emisie liniare (trafic rutier),

Repartiia emisiilor de pulberi n suspensie pe tipuri de surse:


2007 2008
Tip surs
tone tone
surse de suprafa 2749 2597
surse liniare 220 64
19
surse punctuale 306 38
Total 3275 2699

In concluzie, depasirile VL la poluantul PM10 se datoreaza indeosebi surselor de


suprafata cu inaltime de emisie joasa asociate activitatile de incalzire rezidentiala .
Pe de alt parte, hrtile de poluare permit vizualizarea distributiei concentratiilor de
poluanti la nivelul grilei de calcul selectate.
Distributia spatiala a concentratiei maxime zilnice pentru PM10 evidentiaz reducerea
n anul 2008,comparativ cu anul 2007, a suprafetei afectate de prezenta pulberilor n
suspensie n concentratii mai mari decat VL :

20
3.4 Masuri pentru reducerea poluarii atmosferei in perioada 2007-2009
In perioada 2007-2009 administratia publica locala si agentii economici au luat masuri
pentru reducerea poluarii atmosferei, cele mai importante dintre acestea fiind prezentate in
tabelul urmator :

Masura Responsabil Valoare/Sursa Realizat


finantare
Realizarea instalatiei de captare locala SC Feral SA 44610 E / surse 2008
a poluantilor la orificiile de desarjare Tulcea proprii
Determinarea performantei instalatiilor SC Feral SA 89642 E / surse 2008
de desprafuire de la concasoarele de Tulcea proprii
feroaliaje si de la concasoarele de la
sectia de prelucrare zgura si luarea
masurilor ce se impun pentru
incadrarea emisiilor in limitele
BREF/BAT
Adaptarea arzatoarelor de la CET in SC Alum SA 200000 E / surse 2007 - 2009
vederea functionarii cu gaze naturale Tulcea proprii
Echiparea calcinatorului static cu SC Alum SA 268000 E/ surse 2007 - 2009
arzatoare adaptate la functionarea cu Tulcea proprii
gaze naturale si pacura
Inlocuirea electrofiltrului 2 cu filtru cu SC Alum SA 190000 E/ surse 2007 - 2009
saci pentru minimazarea emisiei de Tulcea proprii
pulberi
Realizare sistem transport in faza SC Alum SA 310000 E/ surse 2007 - 2009
densa ( transport alumina catre Tulcea proprii
silozuri ) in vederea reducerii pulberilor
cu 99 %
21
Realizarea unei perdele silvice de SC Alum SA 8120 USD/ surse 2007 - 2009
protectie la halda de slam Tulcea proprii
Monitorizarea emisiilor la cosurile de la SC Alum SA 136000 USD/ 2007 - 2009
CET si calcinare Tulcea surse proprii
Retehnologizarea instalatiilor existente SC ADP Grup
pentru prepararea mixturilor asfaltice si Colas punct de
echiparea cu instalatie de colectare a lucru Tulcea
prafului
Schimbarea combustibililor utilizati in SC Tremag SA 2008
procesele tehnologice inlocuirea Tulcea
pacurii cu CLU si gaze naturale
Realizarea instalatiei de desprafuire SC Tremag SA 115505 RON/ 2008
pentru sectorul materii prime Tulcea surse proprii
Dotarea cisternelor proprii, instalatiilor Toate societatile 2009
de depozitare , instalatiilor de incarcare sunt conforme
si descarcare in cisterne , a
combustibililor , cu instalatii de captare
si retinere a compusilor organici volatili-
Montarea de echipamente de SC Energoterm
monitorizare a emisiilor la cosurile de SA Tulcea
evacuare
Proiectarea si realizarea unor lucrari de - reabilitarea DJ 222 H ;Turcoaia DN
reabilitare drumuri in zonele intens 22D
circulate de mijloace de transport de - consolidare terasamente si versanti
tonaj greu DJ 222F, Ostrov( Km 26+000- Km
27+500)
- Reabilitare prin pietruire a strazilor
principale din localitatea Ostrov
- reabilitarea drumului de legatura
dintre localitatea Letea- CA Rosetti
- Reabilitare drumuri secundare com.
Turcoaia
- Pietruire strazi com Niculitel-
- Reabilitare prin pietruire a unor
strazi din satele Topolog si Sambata
Noua
- reabilitare DC 45 din DN 22 la
localitatea Parches
- Reabilitare strazi in comuna
Mahmudia
- Pietruire DC 39 din DN 22D la
localitatea Carjelari, com Dorobantu
Restrictionare trafic greu pe arterele
principale din municipiul Tulcea

Aceste masuri au condus la o imbunatatire a calitatii aerului in judetul Tulcea. Acest


lucru reiese si din reducerea numarului de depasiri ale valorii limita pentru concentratiile de
PM10 masurate de cele doua statii automate de monitorizare a calitatii aerului TL1 si TL2,
amplasate in municipiul Tulcea.

22
CAPITOLUL IV
IDENTIFICAREA I VALIDAREA DEPIRII. IDENTIFICAREA SURSELOR

4.1 IDENTIFICAREA DEPIRII

Identificarea depirilor valorilor limit i/sau ale valorilor int, a fost efectuat de ctre
responsabilul cu activitatea de gestionare a datelor i de responsabilul pentru operarea
echipamentelor de monitorizare din cadrul Serviciului Monitoring, Baz de Date i Rapoarte,
numii prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 546/2008, modificat de Ordinul nr. 1256/2009.

4.2 VALIDAREA DEPIRII


Validarea datelor de calitate a aerului nregistrate de staiile automate de monitorizare
a calitii aerului se realizeaz zilnic, pentru setul de date din ziua precedent.

Etape n procedura de validare a datelor:


Se verific existena datelor brute
Se verific corectitudinea datelor brute
Se valideaz datele, n corelaie cu informaii privind parametrii meteo, prezena i
intensitatea emisiei la sursele cu posibil impact asupra calitii aerului n zona de
amplasare a staiei.
Datele provenite de la statiile de monitorizare a calitatii aerului, validate de responsabilul
cu activitatea de gestionare a datelor de calitatea aerului sunt supervizate si ulterior certificate
de catre Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului.

Datele prezentate n tabelul 3.3 au fost validate.

CAPITOLUL V
MSURI I RESPONSABILITI

5.1 INFORMAREA AUTORITILOR RESPONSABILE


Dupa validarea depasirilor, autoritatile informate sunt:
Ministerul Mediului i Pdurilor
Agenia Naional pentru Protecia Mediului
Centrul de Evaluare a Calitii Aerului (CECA)
Comisariatul Judeean al Grzii Naionale de Mediu
Instituia Prefectului
Primria I.C.Brtianu
23
Primria Smrdan
Primria Oraului Mcin
Primria Oraului Isaccea
Primria Municipiului Tulcea

5.2 IDENTIFICAREA SURSEI/SURSELOR CARE AU GENERAT DEPIRILE


Staia TL1- Parc Ciuperca
- instalaii de ardere neindustriale
- antier (reabilitarea arterei de circulatie din zona)
- trafic rutier
- factori naturali(conditii de ceata si calm atmosferic)

Staia TL2-Transport Public


- procese de producie
- arderi n industria de transformare si pentru producerea de energie electrica
- instalaii de ardere neindustriale
- trafic rutier
- factori naturali

Staia TL3- Isaccea


- traficul rutier
- factori naturali
-agricultura

5.3 NTRUNIREA COMISIEI TEHNICE

Au fost ncheiate Protocoale de colaborare cu: Primaria Municipiului Tulcea, Primaria


Orasului Isaccea, Consiliul Judetean Tulcea, Centrul Meteorologic Dobrogea, Directia
de Sanatate Publica Tulcea, Garda Nationala De Mediu-Comisariatul Judetean Tulcea,
A fost constituit Comisia Tehnic prin Ordinul Prefectuluinr.455/25.09.2009 modificat
prin Ordinul Prefectului nr. 16/15.01.2010
ntlnirede lucru a Comisiei Tehnice pentru elaborare ROF - 14.10.2009,
ntlnire de lucru a Comisiei Tehnice pentru iniierea programului de gestionare a
calitii aerului - 23.02.2010.
ntlnire de lucru a Comisiei Tehnice pentru elaborarea programului de gestionare a
calitii aerului - 19.05.2010.

5.4. INFORMAREA PUBLICULUI

Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea informeaz publicul privind depirea


concentraiilor/valorilor limit i/sau a valorilor int, prin panoul de informare exterior situat in
orasul Tulcea prin afiarea indicilor specifici orari pentru fiecare poluant conform prevederilor
Ordinului Ministrului Mediului 1095/2007. Zilnic, dup validarea datelor de ctre responsabilul
cu validarea, se ntocmete un buletin privind calitatea aerului unde este specificat indicele
general pentru fiecare staie i atunci cnd sunt depiri sunt specificate sursele posibile ce
au generat depirea, condiiile meteo (viteza i direcia vntului), msuri care s-au
luat/urmeaz a fi luate. Acest buletin se afieaz zilnic pe pagina de web a APM Tulcea,
www.apmtl.ro calitate aer.In caz de depasiri ale valorilor limite impuse, se informeaza Garda
Nationala De Mediu-Comisariatul Judetean Tulcea, in vederea efectuarii de verificari in teren.

24
5.5 IDENTIFICAREA CAUZELOR CARE AU GENERAT DEPIRILE

Indicatori monitorizati la care s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita:

Cod Tipul staie Depiri ale valorilor limit pentru indicatorii monitorizai
staie SO2 NO2 NOX PM10 Pb C6H6 CO O3
TL1 trafic - - - x - - - -

TL2 Industrial - - - x - - - -
TL3 Suburban/trafic - - - x - - - -

5.5.1. CARACTERIZAREA INDICATORILOR MONITORIZAI


Poluanii monitorizai sunt cei reglementai prin ORDINUL nr. 592/2002 al ministrului
apelor si proteciei mediului pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a
valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot
i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor vizai de directivele europene privind
calitatea aerului nconjurtor (Directiva 96/62/CE a Consiliului privind evaluarea si
gestionarea calitatii aerului nconjurtor si directivele fiice (Directiva 1999/30/CE a Consiliului
privind valorile limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile in
suspensie si plumbul din aerul nconjurtor, Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European
i a Consiliului privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon din aerul
inconjurator si Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European i Consiliului privind ozonul din
aerul nconjurtor).. Msurarea n puncte fixe a poluanilor menionai se face aplicnd
metodele de referint astfel:
- pentru SO2 conform ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) Aer nconjurtor determinarea
dioxidului de sulf metoda fluorescenei n ultraviolet;
- pentru NO2, NOx conform ISO 7996/1985 Aer nconjurtor determinarea concentraiei
masice de oxizi de azot metoda prin chemiluminiscen;
- pentru Pb conform ISO 9855/1993 Aer nconjurtor determinarea coninutului de plumb
din aerosoli colectai pe filtre metoda spectroscopiei cu absorbie atomic;
- pentru PM10 conform EN 12341 Calitatea aerului procedura de testare pe teren pentru a
demonstra echivalena de referin a metodelor de prelevare a fraciunii PM10 din pulberi n
suspensie principiul de msurare se bazeaz pe colectarea pe filtre a fraciunii PM10 a
pulberilor n suspensie i determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice;
- pentru benzen este metoda standardizat de CEN, de prelevare prin aspirare printr-un
cartu absorbant metoda gaz-cromatografic;
- pentru CO conform ISO 4224 metoda spectrometric n infrarou nedispersiv (NDIR);
- pentru O3 conform ISO 13964 metoda fotometric n UV.

Dioxid de sulf - SO2


Gaz incolor, cu miros neptor, amrui, produs ca urmare a arderii materialelor care conin
sulf. Surse naturale: erupiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaia bacterian n zonele
mltinoase, oxidarea gazului cu coninut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: sistemele de nclzire a populaiei care nu utilizeaz gaz metan, centralele
termoelectrice i procesele industriale (siderurgie, rafinrie, producerea acidului sulfuric) i n
msur mai mic emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sntii: provoac iritaia ochilor i a primei pri a traiectului respirator.
n atmosfer, contribuie la acidifierea precipitaiilor cu efecte toxice asupra vegetaiei i
acidifierea corpilor apoi.
Oxizi de azot - NOx ,NO ,NO2
La temperatura mediului ambiental sunt prezeni n form gazoas.
NO este incolor i inodor;
NO2 are culoarea brun rocat i un miros puternic, neccios.
25
Surse naturale: sursa principal - aciunea bacteriilor la nivelul solului.
Surse antropice: nclzirea rezidenial i evacurile de gaze de eapament de la motoarele
vehiculelor n etapa de acceleraie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de
NO2 n procesul de combustie i n prezena oxigenului liber.
Efecte asupra sntii: gaz iritant pentru mucoas ce afecteaz aparatul respirator i
diminueaz capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare dect
cel al NO). Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide i favorizeaz acumularea
nitrailor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiant.
Pulberi n suspensie - PM10/PM2,5
Sunt particule lichide i solide cu diametrul mai mic de 10 nanometri.
Surse naturale: erupii vulcanice, eroziunea rocilor i dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrial, sistemul de nclzire a populaiei. Traficul rutier
contribuie prin pulberile produse de pneurile mainilor la oprirea acestora i datorit arderilor
incomplete.
Efecte asupra sntii: toxicitatea pulberilor se datoreaz nu numai caracteristicilor fizico-
chimice, dar i dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2,5)
prezint un risc mai mare de a ptrunde n alveolele pulmonare provocnd inflamaii i
intoxicri. Pe de alt parte, vehiculele emit i alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As,
etc.) i substane cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompui).
Benzen - C6H6
Compus aromatic foarte uor, volatil i solubil n ap. 90% din cantitatea de benzen n aerul
ambiant provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la
stocarea i distribuia acestuia.
Efecte asupra sntii: substan cancerigen, ncadrat n clasa A1 de toxicitate, cunoscut
drept cancerigen pentru om. Produce efecte duntoare asupra sistemului nervos central.
Monoxid de carbon - CO
La temperatura mediului ambiant este un gaz incolor i inodor, de origine att natural ct i
antropic. Apare ca produs n toate procesele de combustie incomplet a combustibililor fosili.
Surse naturale: arderea pdurilor, emisiile vulcanice i descrcrile electrice.
Surse antropice: producerea oelului i a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric i
mediul urban, n principal autovehiculele cu benzin n timpul funcionarii la turaie mic.
Efecte asupra sntii: gaz toxic, n concentraii mari este letal (aproximativ 100 mg/m3).
Reduce capacitatea de transport a oxigenului n snge cu consecine asupra sistemului
respirator i a sistemului cardio circulator. Poate induce reducerea acuitii vizuale i a
capacitii fizice.
Ozon - O3
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros neccios. Se concentreaz n stratosfera i
asigur protecia mpotriva radiaiei UV duntoare vieii. Ozonul prezent la nivelul solului se
comport ca o component a"smogului fotochimic". Se formeaz prin intermediul unei reacii
care implic n particular oxizi de azot i compui organici volatili.
Efecte asupra sntii: concentraia de ozon la nivelul solului provoac iritarea traiectului
respirator i iritarea ochilor. Concentraii mari de ozon pot provoca reducerea funciei
respiratorii.
Este responsabil de daune produse vegetaiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele
urbane.

5.5.2.DEPIRI ALE VALORILOR LIMIT


Valorile limita si perioada de mediere pentru poluantii dioxid de sulf (SO2), dioxid de
azot (NO2),oxizi de azot (NOx), pulberi n suspensie (PM10 si PM2,5), plumb (Pb), benzen
(C6H6), monoxid decarbon (CO), precum si valorile tinta si perioada de mediere pentru ozon
(O3), sunt stabilite potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/2002.
Poluantul pentru care este ntocmit acest program, datorit depirii valorilor limit
este
PM10 a crui surse principale sunt: traficul rutier - responsabil de aprox 70 % din poluarea

26
atmosferic (datorit n principal strii drumurilor), antierele de construcii, industria,
resuspensia solului, incalzirea rezidentiala.

Pe baza studiilor de evaluare a calitatiie aerului prin modelarea dispersiei poluantilor in


aer pentru anii 2007 si 2008, au fost intocmite listele prevazute in Ordinul nr.745/30.08.2002
privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii
aerului in Romania.
Conform Hotararii nr.543/07.04.2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a
planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului si Ordinului nr.35/11.01.2007 privind
aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de
gestionare a calitatii aerului, pentru localitatile cuprinse in Lista nr.1- Zonele unde nivelurile
concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decat valoarea limita plus marja
de toleranta, se initiaza Program de gestionare a calitatii aerului.
Pentru judetul Tulcea, prin modelarea dispersiei poluantilor in aer pentru anii 2007 si
2008, au fost incadrate in Lista 1 localitatile I.C.Bratianu, Macin si Smardan, pentru depasiri
ale valorii limita la indicatorul pulberi in suspensii (PM10).
In judetul Tulcea , in anul 2007 au fost amplasate statii de monitorizare a calitatii
aerului, la care s-au nregistrat urmatoarele depiri ale valorilor limit (VL) la indicatorul
PM10 :
An 200 2008 2009
7 Nr. Nr . Valoa VL Nr. Nr . Valoa VL
depa- depa- re anual depa- depa- re anual
siri siri medie (g/m siri siri medie (g/m
Stat inreg permi inregi c) inreg permi inregi c)
ie is- se s- is- se s-
trate trata trate trata
(g/m (g/m
c) c)
TL- Nu 13 35 29.5 40 5 35 24.8 40
1 exis 3 9
ta
date
vali
de
TL- Nu 22 35 39.2 40 17 35 30.0 40
2 exis 6 3
ta
date
vali
de
TL- Nu Nu exista date valide 22 35 37.5 40
3 exis 5
ta
stati
a

Evolutia concentratiilor de PM10, pentru anii 2008 si 2009, la statiile de monitorizare a


calitatii aerului este prezentat in graficele de mai jos:

27
5.5.3 DEPIRI ALE VALORILOR LIMIT I/SAU ALE VALORILOR INT CAUZATE
DE SURSE LINIARE
n cazul staiilor de trafic TL1-Ciuperca i TL3-Isaccea depirile nregistrate sunt cauzate
n proporie de 90% de traficul auto.
Pentru eliminarea cauzelor externe si identificarea sursei de poluare , in cadrul procesului
de validare a datelor au fost efectuate comparaii cu evoluiile concentraiilor nregistrate n
celelalte puncte de monitorizare. Perioada n care traficul din imediata vecintate a staiei TL-
1 este mai aglomerat este situat n intervalul orar 7-9 i 17-21, cu mici variaii n timpul
sfritului de sptmn i diverse evenimente ocazionale. Calmul atmosferic condiiile de
cea au favorizat acumularea noxelor la suprafaa solului, ceea ce determin nregistrarea
concentraiilor ridicate de PM 10.

5.5.4. DEPIRI ALE VALORILOR LIMIT CAUZATE DE SURSE FIXE


n cazul staiei industriale TL2 Transport Public, pentru o corect identificare a
cauzei/cauzelor depirii valorii limit i/sau a valorii int au fost analizate urmtoarele date:
- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona industrial;
- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, couri de dispersie existente,
instalaii de reinere a poluanilor);
- datele meteo, cu direcia predominant a vntului pe perioada depirii valorii limit i/sau a
valorii int;
- date de monitorizare a emisiilor de la agenii economici din zon

28
5.6. MASURI PENTRU MENTINEREA CALITATII AERULUI IN JUDETUL TULCEA

In judetul Tulcea, la nivelul tuturor localitatilor sunt preconizate a se realiza masuri pentru meninerea calitatii atmosferei. Dintre acestea
mentionam :

Masura Actiunea Responsabil Termen de Estimare costuri/Surse


realizare de finantare
Reducerea Reabilitatrea drumurilor comunale din comuna Primaria 2011 650000 / finantare
emisiilor de pulberi Izvoarele, Alba, Iulia Izvoarele externa
in atmosfera -Asfaltare 7.8 km de strazi, cerere de finantare, Primaria 2013 250.000 euro/fonduri
provenite din depusa si avizata PNDR, masura 322 Carcaliu postaderare
traficul rutier prin -pietruire drumuri vicinale 2011 70.000 / buget local
reabilitarea si -pietruirea strazilor care nu au fost prinse in
modernizarea programele de mai sus 2010 30.000 / buget local
infrastructurii de Reabilitarea drumurilor Primaria Valea 2010 50.000/buget local
transport Nucarilor
Dezvoltarea infrastructurii in mediul rural Primaria Daeni 2014 5.955,474 mii lei
/PNDR(masura 322)
Proiect integrat: Modernizare drumuri, infiintare si Primaria Cerna 2010 10.541,25 mii lei /
dotare centru de asistenta dupa programul scolar FEADR masura 322
tip ,,after school in comuna Cerna
Asfaltare drumuri comunale in localitatile Bestepe si Primaria 2011 3.592,844 mii lei / fonduri
Baltenii de Sus Bestepe europene
Proiect integrat:Dezvoltarea comunei Topolog prin Primaria 2011 11.029.070
sistem de canalizare si modernizare retele Topolog (3.611.690 modernizare
stradale(modernizare strazi prin asfaltare) strazi) / FEADR masura
322
Intretinere si repararea drumurilor comunale prin Primaria Anual 400000/buget local
pietruire Luncavita
Construire trotuare aferente strazii Principale, Primaria 2010 600000/buget local
construire rigole pavate pe strada Principala Luncavita
Reabilitare DJ 222 d Primaria 2012 Nu se cunosc/Consiliul
Luncavita Judetean Tulcea

29
Proiect Amenajare si modernizare sistem de drumuri Primaria doi ani de 2.5 mil euro
si retea de canalizare si statie de epurare Vacareni la data
finantarii
Intretinerea si pietruirea drumurilor comunale Primaria plan anual de investitii ,
Vacareni fonduri proprii
Proiect hotarare privind acordul pentru aplicarea Primaria
Programului privind pietruirea drumurilor comunale Vacareni
aprobat prin HG 577/1997
Proiect hotarare privind acordul pentru accesarea Primaria
masurii FEADR 125 Imbunatatirea si dezvoltarea Vacareni
infrastructurii legate de dezvoltarea agriculturii si
silviculturii
Reabilitare si modernizare DC 63 Ceamurlia de Jos Primaria .2010 3800000/buget local
Gara Ceamurlia de
Jos
Reabilitare si modernizare strazi in localitatea Primaria 2010 15000000/Fonduri
Ceamurlia de Jos si Lunca Ceamurlia de Europene
Jos
Reabilitarea si asfaltarea drumurilor stradale in Primaria 2013 SF+PT
comuna Nufaru, aprox.33 km Nufaru 50000 / HG577/1997 si
buget local
Imbunatatirea infrastructurii agricole prin Primaria Mihail 4103 mii lei / FEADR
modernizarea drumurilor de exploatare agricole in Kogalniceanu masura 125
comuna Mihail Kogalniceanu cerere de finantare
depusa
Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare si Primaria Mihail 2010 11.048.615 mii lei /
imbunatatire calitate strazi de pamant prin asfaltare in Kogalniceanu FEADR masura 322
localitatea Mihail Kogalniceanu
Asfaltare DC10 - localitatea Randunica Primaria Mihail 3.923 mii lei Program
Kogalniceanu de dezvoltare a
infrastructurii din spatiul
rural instituit prin OG
7/2006 (SF realizat)

30
Asfaltare DC11- localitatea Lastuni Primaria Mihail 3.620 mii leiProgram de
Kogalniceanu dezvoltare a
infrastructurii din spatiul
rural instituit prin OG
7/2006 (SF realizat)
Proiect integrat Dezvoltare infrastructura Primaria 2011 12596000
sociala,modernizare drumuri locale Murighiol Fonduri Europene
Modernizare drumuri 11,7 km Primaria Baia 2010 4000000/ FEADR
masura 322
Reabilitare drumuri Primaria Horia 2011 2500000/ FEADR
masura 322
Marirea Amenajare spatii verzi in comuna Izvoarele Primaria 2011 10.000 / finantare
suprafetelor de Izvoarele externa
spatii verzi in -Infiintare parc in comuna Carcaliu(cerere de Primaria 2011 70.000/fonduri
cadrul localitatilor finantare depusa, masuri de mediu) Carcaliu guvernamentale
judetului. -Intretinerea spatiilor verzi din comuna Zilnic 5000/buget local
Reducerea Infiintarea de perdele forestiere Primaria 2011 fonduri guvernamentale
concentratiei de Carcaliu
pulberi prin Amenajarea unui teren de sport cu peluze si spatii Primaria 2010 100.000/buget local
capacitatea verzi, in locul unei foste gropi de gunoi Carcaliu
perdelelor verzi de
a retine acest Program National de Imbunatatire a Calitatii Mediului Primaria Daeni 2011 617,682 mii lei / fonduri
poluant prin realizarea de spatii verzi in localitatea Daeni guvernamentale 85% si
cofinantare 15%
Infiintare spatii verzi Primaria Cerna 2010 1.101,92 mii lei / fond de
mediu
Infiintare spatii verzi in localitatile Bestepe si Baltenii Primaria 2011 502,668 mii lei / fonduri
de Sus Bestepe guvernamentale
Perdele forestiere Primaria 2012 Fonduri europene
Ostrov
Impadurirea suprafetelor ce apartin domeniului public Primaria 2012 Buget propriu
al comunei Ostrov
Plantat arboret, salcam Primaria 2010 Buget propriu
Ostrov

31
Amenajare spatii verzi impadurirea terenurilor Primaria 2013 541079, 89/buget de stat
degradate Luncavita 60% si buget local 40%
Proiect Amenajare de spatii verzi si aliniamente Primaria 450000 buget de stat si
plantate Vacareni 50000 surse proprii
Construirea unui parc civic cu spatii verzi Primaria 15000/plan anual de
Vacareni investitii 2010
Plantarea de arbori si arbusti in fostele rampe de Primaria 2010
deseuri care au fost inchise Ceamurlia de
Jos
Realizarea de noi spatii verzi in localitatea Ceamurlia Primaria 2010 493000/ Fonduri de
de Jos si Lunca Ceamurlia de mediu
Jos
Inierbarea si impadurirea fostelor platforme de gunoi Primaria 2012 30000 / buget local
Nufaru
Realizarea de perdele forestiere Primaria 2012 15000/buget local
Nufaru
Impadurirea zonelor din intravilan si extravilan in Primaria 2013 10000 / buget local
parteneriat cu unitatile de invatamant Nufaru
Amenajari de spatii verzi si plantari de arbusti Primaria 2011 10000 / buget local
ornamentali de-a lungul DJ222C ce trece prin Nufaru
comuna Nufaru
Amenajare spatii verzi cu locuri de recreere in Primaria Mihail 689 mii lei / Programul
localitatile Randunica si Lastuni Kogalniceanu imbunatatire a cal. Med.
prin realiz. de spatii verzi
-infiintarea de perdele de padure Primaria permanent 20.000 / buget local
-infiintarea si intretinerea de spatii verzi Somova
-intretinerea si igienizarea drumurilor
Realizare spatii verzi in localitatea Murighiol Primaria 2011 1000000
Murighiol MMP
Constructie parc in satul Plopu Primaria 2010 40000
Murighiol Buget local
Constructie parc in comuna Murighiol Primaria 2010 80000
Murighiol Buget local

32
Reabilitare Parc Central oras Babadag Primaria dupa 440000 lei/40000-Buget
Babadag obtinerea local, 400000-fonduri
finantarii nerambursabile
Program de impadurire pe o suprafata de 59 ha Primaria 2010 170000 euro /MMP
Mahmudia
Amenajare spatii verzi Primaria Horia 2010 500000 / fondul de mediu
Combaterea Iluminat public prin valorificarea resurselor Primaria Mihail POSCCE, Axa (AP4) SF
schimbarilor regenerabile de energie pentru localitatea Mihail Kogalniceanu in elaborare
climatice prin Kogalniceanu
cresterea eficientei
energetice
Completare sistem clasic de nclzire cu central Primaria Dupa 1350000 lei /350000 lei
termica cu panouri fotovoltaice si panouri solare Babadag obtinerea buget local, 1000000 lei
finantarii fonduri nerambursabile
Reducerea Infiintare distributie gaze naturale in comuna Cerna Primaria Cerna 12.938,67 mii lei /
emisiilor de noxe depunere pentru licitatie
in atmosfera concesionare la
provenite din ministerul economiei
instalatiile de Realizare retea de distributie a gazelor Primaria 2012 4000000/fonduri externe
ardere rezidentiale Luncavita (studiu de si buget local
pe lemn si fezabilitate)
biomasa

5.7.MASURI IN CAZUL DEPASIRILOR VALORILOR LIMITA

Masuri ce revin administratiei publice locale

Masuri/Actiuni Responsabil Termen de Estimare costuri/Surse Rezultat asteptat Obs.


realizare de finantare
Anvelopare blocuri Primaria 2011 11996826 Reducerea consumului de combustibil
Isaccea Buget de stat pt. incalzirea rezidentiala urmare a
( 50% ) si cofinantare cresterii eficientei energetice a cladirilor
locala ( 50 % )

33
Anveloparea a 15 blocuri Primaria 2010 9940000 Reducerea consumului de combustibil
Municipiului ( 50% buget de stat, 30 pt. incalzirea rezidentiala urmare a
Tulcea % buget local, 20 % cresterii eficientei energetice a cladirilor
asoc.loc)
Sistem de gestionare Primaria IC 19 luni de la 866840 Reducerea emisiilor provenite din
selectiva a deseurilor Bratianu finantare Fonduri structurale gestionarea necorespunzatoare a
deseurilor
Realizare rampa de transfer Primaria Macin 2010 2705799 Reducerea emisiilor provenite din
ecologica Buget local si Fonduri gestionarea necorespunzatoare a
europene deseurilor
Amenajare drum centura Primaria IC 12 luni de la 1854266 Reducerea emisiilor de poluanti rezultati Cerere
pentru deviere trafic greu Bratianu finantare Fonduri europene din transport, fluidizarea traficului depusa
prin
program
PNDR
Achizitionarea a 10 Primaria 2010 250000 Reducerea emisiilor provenite din trafic
autobuze pe GPL Euro2 Municipiului Buget local Promovarea transportului public
( scoaterea din uz a 13 Tulcea
autobuze cu motor noneuro)
Reabilitare strazi Primaria Dec.2010 6640000 Reducerea concentratiei de pulberi in
Municipiului Buget local aerul ambiental prin cresterea calitatii
Tulcea infrastructurii
Intretinere si reparare strazi Primaria Macin 2010 220000 /buget local Reducerea concentratiei de pulberi in
aerul ambiental prin cresterea calitatii
infrastructurii
Asfaltare drumuri satesti in Primaria IC 12 luni de la 7526356 Imbunatatirea infrastructurii de transport Cerere
comuna IC Bratianu Bratianu finantare Fonduri europene Reducerea emisiilor din trafic depusa
prin
program
PNDR
Creare Parc VEOLIA in Primaria 2010 2700000 Reducerea concentratiei de pulberi prin
cartier lotizare si intretinerea Municipiului 65000 capacitatea perdelelor verzi de a retine
spatiilor verzi existente Tulcea Buget local, acest poluant
( plantari flori sezon I si II ) Sponsorizare SC Apa
Nova Bucuresti

34
Reconstructia ecologica a Primaria 2010 1701000 Promovarea transportului alternativ
Lacului Ciuperca si Municipiului 500000 Reducerea concentratiei de pulberi prin
reabilitarea parcului aferent Tulcea Buget local, MMP capacitatea perdelelor verzi de a retine
unde se va construi si o acest poluant
pista pentru biciclete
Realizarea unui parc in Primaria 498700 Reducerea concentratiei de pulberi prin Proiect in
comuna Smardan Smardan MMP capacitatea perdelelor verzi de a retine curs de
acest poluant evaluare
Reabilitare Parc TIneretului Primaria Macin 2010 15000 Reducerea concentratiei de pulberi prin
Buget local capacitatea perdelelor verzi de a retine
acest poluant
Modernizare parcuri si spatii Primaria Macin 2011 375000 Reducerea concentratiei de pulberi prin
publice urbane Buget local , fonduri capacitatea perdelelor verzi de a retine
europene acest poluant
Modernizare CT5 Primaria Macin 2010 400000 Reducerea emisiilor de noxe in
Buget local atmosfera provenite din instalatiile de
ardere rezidentiale
Extindere conducta gaze Primaria Macin 2010 100000 Reducerea emisiilor de noxe in
naturale Buget local atmosfera provenite din instalatiile de
ardere rezidentiale pe lemn

Masuri ce revin agentilor economici

Realizarea legaturilor de la SC Feral SRL 2010 Surse proprii Monitorizarea emisiilor de noxe in
analizoarele montate pe Tulcea vederea realizarii masurilor necesare
cosurile cuptoarelor in incadrarii in VL
vederea monitorizarii
continue a emisiilor
atmosferice ( pulberi ) de la
toate cuptoarele de
elaborare a feroaliajelor

35
Realizarea instalatiei de SC Feral SRL 2010 Surse proprii Eliminarea emisiilor fugitive
umectare a materiilor prime Tulcea
in zonele de trecere de pe
banda pe sol
Elaborare studiu solutie SC Feral SRL 2011 Surse proprii Eliminarea emisiilor fugitive
pentru captarea emisiilor Tulcea
fugitive de la cuptoarele de
elaborare feroaliaje
Modernizare echipamente SC Feral SRL 2012 Surse proprii Incadrarea in VLE
de depoluare ce deservesc Tulcea
5 cuptoare electrice de
elaborare feroaliaje
Introducere instalatie de SC Mixtura 2010 Surse proprii Reducerea emisiilor provenite de la
filtrare cu saci SRL Tulcea statiile de prepare mixturi asfaltice

Efectuarea de masuratori la SC Tremag SA 2010 Surse proprii


emisie pentru determinarea Tulcea
noxelor evacuate

Alte masuri
Promovarea mijloacelor de APM Tulcea permanent Reducerea emisiilor provenite din
transport in comun si a celor traficul rutier
alternative
Efectuare Control tehnic in IPJ Tulcea permanent Reducerea noxelor provenite din trafic
trafic RAR Tulcea

36
CAPITOLUL VI

DISPOZIII FINALE

Programul de gestionare se aprob prin hotrre a Consiliului Judeean Tulcea.


Dup aprobarea Programului, Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea, n colaborare cu
Comisariatul Judeean al Grzii de Mediu, compartimentele de specialitate din cadrul
Primariilor Tulcea, Isaccea, Macin, IC Bratianu, Smardan si cele din cadrul Consiliul Judetean
Tulcea monitorizeaz stadiul realizrii msurilor. Responsabilii msurilor/aciunilor din
program sunt obligai s respecte termenele din programul de gestionare i s raporteze
stadiul aciunilor/realizarea msurilor. Aceast raportare se transmite la APM Tulcea pn la
data de 10 decembrie a fiecrui an.
Comisia Tehnica elaboreaz anual raportul privind stadiul realizrii msurilor din programul
de gestionare.
Acesta se pune la dispoziia publicului de ctre APM Tulcea, Primaria Municipiului Tulcea,
Primaria Orasului Macin, Primaria Orasului Isaccea, Primaria Smardan, Primaria IC Bratianu
i Consiliul Judeean Tulcea, la sediul fiecrei instituii i prin publicarea pe site-ul propriu.

37