Instalare Cuptor de Topire Aluminiu Tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in Hala Turnatorie

Raport la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului
pentru
obiectivul
Instalare cuptor de topire aluminiu tip

STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in
hala turnatorie
Beneficiar:
S.C. CIE MATRICON S.A.
Tg. Mures, str. Gheorghe Doja, nr.155, jud. Mures
-mai 2013 -
FOAIE DE PREZENTARE
Denumire lucrare:
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului S.C. CIE MATRICON S.A.
Loc. Targu Mures, str. Gheorghe Doja, nr. 155, judetul Mures
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra

Mediului
Obiectiv:
Instalare cuptor de topire aluminiu tip STRIKO WMHORT-
10000/2500 in hala turnatorie
Beneficiar:
S.C. CIE MATRICON S.A.
Tg. Mures, str. Gheorghe Doja, nr.155, jud. Mures
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE ....................................................................................................

4
2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................
14
2.1. Procese tehnologice de producie ................................................................................
15
2.2. Activiti de dezafectare ............................................................................................
19
3. DEEURI .......................................................................................................................
21
4. IMPACTUL POTENIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A
ACESTORA ........................................................................................................................ 21
4.1. APA ........................................................................................................................
21
4.1.1. Condiiile hidrogeologice ale
amplasamentului ....................................................... 21
4.1.2. Alimentarea cu
ap............................................................................................. 21 4.1.2.
Alimentarea cu ap............................................................................................. 21
4.1.3. Managementul apelor
uzate ................................................................................. 21
4.1.4. Prognozarea
impactului ....................................................................................... 22
4.1.5. Msuri de diminuare a
impactului ......................................................................... 26
4.2. AERUL.....................................................................................................................
33
4.2.1. Date
generale .................................................................................................... 33
4.2.2. Surse poluani
generai ....................................................................................... 31
4.2.3. Prognozarea polurii
aerului ................................................................................ 33
4.2.3. Prognozarea polurii
aerului ................................................................................ 31
impactului ......................................................................... 34
4.3. SOLUL ....................................................................................................................
34
4.3.1. Caracterizarea
solului ......................................................................................... 34
5 SC MABECO SRL
4.3.2. Surse de poluare a
solurilor ................................................................................. 34 4.3.3. Prognozarea
impactului ....................................................................................... 34
4.3.4. Msuri de diminuare a impactului ......................................................................... 34
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ...........................................................................................
34
subsolului .................................................................................... 34
4.4.2. Impactul prognozat .................................................. Error! Bookmark not
defined.
impactului ......................................................................... 35
4.5. BIODIVERSITATEA ................................................................................................... 35
biodiversitii ................................................................................ 35 4.5.2.
Impactul prognozat ............................................................................................ 35
4.6. PEISAJUL ................................................................................................................
35
4.6.1. Generaliti ......................................................................................................
. 36
4.6.2. Impactul
prognozat ............................................................................................ 36
impactului ......................................................................... 36
4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC ..................................................................................
37
4.7.1. Generaliti ......................................................................................................
. 35
impactului ......................................................................... 35
4.8. CONDIII CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL............................................ 35
4.8.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor etnice i culturale ........................
35 4.8.2. Impactul potenial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,
arheologic sau aura monumentelor
istorice .......................................................................................... 35
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................
35
5.1. Descrierea alternativelor ...........................................................................................
37
6. MONITORIZAREA ............................................................................................................
37
7. SITUAII DE RISC ..........................................................................................................
36
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR .........................................................................................
43
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC ..................................................................................
44
10. BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................
45
ANEXE ..............................................................................................................................
45
INTRODUCERE
Evaluarea impactului asupra mediului constitue etapa de identificare, descriere si evaluare
a efectelor directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui
proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului, parte integranta a procesului de emitere a
aprobarii de dezvoltare pentru un proiect.
Aceasta evaluare investigheaza urmatorii factori:
5 SC MABECO SRL
fiinte umane, fauna si flora;
sol, apa, aer, clima si peisaj:
bunuri materiale si patrimoniu cultural,
si interactiunea dintre acestia, avand scopul de a stabili masurile de prevenire, reducere si,
unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra
factorilor mai sus prezentati, incluzand planificarea efectelor asupra factorilor de mediu din
primele faze ale proiectului de dezvoltare, in vederea prevenirii sau reducerii impactului
ecologic negativ al activitatii preconizate.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este destinat a fi utilizat in
decizia de emitere a aprobarii de dezvoltare a unui proiect, pe baza unor argumente
obiective prezentate cuantificat si sintetic si insotite de aprobarile specifice eliberate de
autoritatile abilitate pe plan national, de drept public sau privat.
In acest scop, in realizarea evaluarii impactului asupra mediului s-au respectat prevederile
actelor normative in vigoare pentru obiectivul Instalare cuptor de topire aluminiu tip
STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in hala turnatorie:
Legea nr. 265/2006, de aprobare a O.U.G nr. 195/2005, cu modificari, privind
protectia mediului;
H.G. nr. 445/2009, privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
aspra mediului pentru anumite proiecte publice si private;
Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, precum si legislatia
nationala orizontala aplicabila diferitelor aspecte si factorilor de mediu.
OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, actualizata, cu
modificarile si completarile ulterioare
ORDIN nr. 756 /1997, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea
reglementrii privind evaluarea polurii mediului,
Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru topitorii si
turnatorii;
Documentul de referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile pentru
depozitare.
1. INFORMAII GENERALE
1.1. Informaii despre titularul proiectului
Titularul investiiei este S.C. CIE MATRICON S.A., loc. Trgu Mure, str. Gheorghe Doja, nr. 155,
judeul Mure, societate nscris la Registrul Comertului Mure sub nr. J26/72/07.03.1991,
avnd Cod Unic de nregistrare: 1217009/29.11.1992.
Persoana de contact: Dan Constantinescu, n calitate de reprezentant al societii.
Tel/fax: 0372-659700 / 0265-264438.
E-mail: dconstantinescu@cieautomotive.com
Web: http://www.matricon.ro/
Profilul de activitate al companiei, n prezent:
Turnarea metalelor neferoase uoare cod CAEN 2453
Operaiuni de mecanic general - cod CAEN 2562
6 SC MABECO SRL
1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra
mediului si al raportului la acest studiu
Autorii Studiului de Evaluare a impactului asupra mediului si al Raportului la acest studiu sunt:
Mihaela BEU, inscrisa in registrul national al evaluatorilor de studii pentru
protectia mediului la pozitia 487 si
Isaia MAGHEAR, inscris in registrul national al evaluatorilor de studii pentru
protectia mediului la pozitia 315,
ambii angajati ai SC MABECO SRL, cu urmatoarele coordonate:
Sediul social: str. Octavian Goga, nr. 38, Cluj-Napoca, judeul Cluj;
Persoana de contact: Ing. Mihaela Beu;
Tel/fax: 0749/064.067; 0378/105.406

1.3. Denumirea proiectului;
Instalare cuptor de topire aluminiu tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in hala turnatorie.
1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
1.4.1. Descrierea caracteristicilor tehnico-constructive ale proiectului de
extindere
SITUATIA EXISTENTA SI PROPUSA:
Obiectul principal de activitate al S.C. CIE MATRICON S.A. il reprezinta topirea lingourilor de
aluminiu si turnarea sub presiune, in masini de turnare a aluminiului topit, pentru obtinerea
pieselor pentru industria auto. O parte din piese se livreaza sub forma bruta turnata, altele se
prelucreaza mecanic. Societatea are dotarile si capacitatea de a produce matritele de injectie,
stantele de debavurare, dispozitivele de prelucrare, dispozitivele de asamblare si control.
Produsele finite obtinute constau in diverse piese destinate industriei auto, executate pe baza de
contracte i comenzi. Cantitatea anuala produsa in prezent, fara extinderea propusa, este de cca.
2500 to/an.
In cadrul prezentului proiect compania intentioneaza sa-si mareasca capacitatea de
productie prin instalarea unui nou cuptor de topire a lingourilor de aluminiu, ajungand
la o capacitate totala instalata de topire de 5,7 tone/ora. Se estimeaza ca instalarea unui
nou cuptor, concomitetnt cu trecerea in conservare a unuia din cele 3 cuptoare existente (cuptorul
Striko- cu capacitate de topire de 750 kg/h), va conduce la o capacitate de productie instalata
de peste 20 tone/zi, obiectivul incadrandu-se astfel sub incidenta OUG 152/2005, cu
modificarile si completarile ulterioare, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. (anexa 1,
punctul 2.5, b)
Activitatea se desfasoara pe amplasamentul din localitatea Trgu Mure, Str. Gheorghe Doja, nr.
155, judetul Mures, unde se afla si sediul social, suprafata totala a amplasamentului fiind de
67033,84 mp (incluznd spaiile nchiriate) din care, strict activitatile companiei se desfasoara pe
49585 mp. Amplasamentul este format din cldiri, ci de acces, zon uzinal i spaii
verzi, conform CF aferent imobilului.
In prezent pe amplasament exista urmatoarele dotari importante:
3 cuptoare de topit lingouri de aluminiu:
o 1 cuptor Horno Guinea 4000 cu capacitate de topire 2 t/h, 4 arzatoare, cu putere
calorica de 503000 kcal/h fiecare, cu ventilator de exhaustare de 4500 mc/ora si
tubulatura de evacuare a gazelor arse (1 m peste acoperis) si hota de captare a
pulberilor
o 1 cuptor Horno Guinea 2000 - cu capacitate de topire de 1,2 t/h, 3 arzatoare cu
capacitate 503 kcal/h fiecare, cu ventilator de exhaustare de 4500 mc/ora, cu
ventilator de exhaustare de 4500 mc/ora si tubulatura de evacuare a gazelor (1 m
peste acoperis) arse si hota de captare a pulberilor
5 SC MABECO SRL
o 1 cuptor Striko- cu capacitate de topire de 750 kg/h - in conservare
Instalatie de degazare automata cu butelie de azot

Masini de turnat aluminiu sub presiune de tip Buhler, Italpresse, Idra, Weingarten,
Pretransa (cu capacitate de injectie intre 320-1650 tone), cu cuptor electric de mentinere
a topiturii si presa debavurare, robot manipulator, masina de slefuit piese turnate
debavurate: 22 bucati
10 masini de sablat cu alice.
Utilaje si masini unelte pentru prelucrari mecanice (strunguri cu comanda numerica EEN,
centre de prelucrare cu comanda numerica, CHIRON, MITHSUI,OCLOCK), leak test,
fierastraie alternative, panglica, ghilotina, strunguri conventionale, centre de prelucrare
orizontale si verticale in 3 axe, masini de rectificat etc.
O sectie matriterie unde se produc matritele de injectie, stantele de debavurare, dotata cu
strunguri conventionale si CNC, freze conventionale si cu comanda numerica, centre de
prelucrare orizontale si verticale in 3 axe; masini de rectificat plan, rotund, filete, profile,
intre centre, in coordonate, de urmatoarele tipuri:
Un atelier de tobuire cu 3 masini de tobuit rotative prin vibratie
Atelier electric si automatizari (cu polizor, masini de gaurit, aparate de masura si control
pentru curent electric);
Linii dotate cu roboti industriali pentru verificare produs finit, ambalare
Laboratoare masuratori, metrologie;
Instalatie de control nedistructiv X, tip cabinet MU 2000, format din cabina de expunere,
system de raze X MG 165
2 camere compresoare (la sectiile Turnatorie si Scularie)
Instalatie de preepurare ape uzate tehnologice
Instalatie racire recirculare apa racire (doua module, fiecare fiind format din: 2 turnuri
de racire-amplasate in exterior, rezervor de apa metalic cu volum de 26 mc, instalatie de
dedurizare apa)
Rezervor de inmagazinare apa industriala si asigurarea rezervei intangibile de
incendiu cu volum de 200 mc.
4 microcentrale termice - cu combustibil gaz natural. (n cldirea comun cu hala
Turntorie, Prelucrri mecanice, logistic, sunt 4 centrale termice pe gaze, una de 100 kw,
2 de 42 kw i una de 224 kw care deservesc birourile, vestiarele, magaziile i
laboratoarele)
Mijloace de transport: automobil Renault Megane = 1buc.;Dacia Logan utilitara -1 buc.,
Opel Zafira -1 buc., IFRON, motostivuitoare = 2 buc.; electrostivuitoare = 5 buc. 3
posturi trafo
Prin proiect se propune cresterea capacitatii de productie prin instalarea a inca unui cuptor de
topire suplimentar, fata de cele 3 existente, de tip Striko WMHORT 10000/2500, cu capacitate de
productie de 2,5 tone/ora si capacitate de mentinere de 10 tone.
Acest cuptor nou se va instala in incinta sectiei de turnatorie a SC CIE MATRICON SA, intr-o
hala amenajata, betonata. Cuptorul se va instala pe o fundatie existenta si 3 piloni
paralelipipedici din beton, asezati in forma de triunghi, cu dimensiunile: 1100 x 1100 x1000,
deasupra cotei 0. Aceasta structura nu afecteaza retelele de utilitati existente in zona, nu se
sprijina de peretii cladirii si nu afecteaza structura de rezistenta a cladirii.
Cuptorul este metalic, cu camera piramidala de ardere si este captusit cu caramida refractara.
Cuptorul este de tip shaft cu camera de topire si mentinere a topiturii.
6 SC MABECO SRL
Capacitatea zilnica a cuptorului va fi de 25 t/zi, daca se va lucra la capacitate. Aceasta va ridica

capacitatea zilnica de topire la cca 57 t/zi, in situatia in care se va lucra la capacitate.
Capacitatea totala de productie va fi de 14360 t/an, luand in considerare 252 zile de lucru.
Cuptorul se va racorda la instalatia de gaz si curent electric, functionarea acestuia fiind pe gaz
natural. Nu este necesara racordarea cuptorului la instalatia de alimentare cu apa sau la reteaua
de evacuare ape uzate in canalizare, deoarece cuptorul nu foloseste apa in procesul tehnologic.
1.4.2. Lucrri de demontare / dezafectare / nchidere / postnchidere a
amplasamentului
Nu sunt prevzute lucrri de demontare sau dezafectare a unor construcii i nu se
prevede o dat limit pentru nchiderea sau postnchiderea amplasamentului.
Cuptorul va functiona pe o perioada nelimitata de timp, inlocuind dealtfel cuptorul cu capacitate
de 750 kg/ora, care va ramane in conservare, pe acelasi amplasament.
O eventuala dezafectare se va realiza prin dezasamblarea partilor componente si o demolare a
strcturii de beton. Conform graficului de ealonare a lucrrilor, procesul de instalare a cuptorului
de topire aluminiu de tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in hala de turnatorie se va derula pe o
perioad de maxim 30 zile.
1.5. Durata etapei de funcionare
In etapa de exploatare noul cuptor va functiona conform cerintelor productive, in paralel cu
celelate 2 cuptoare sau in mod individual. Programul de lucru obisnuit va fi de 3 schimburi/zi; 7
zile/saptamana; 252 zile/an.
Nu se preconizeaz o eventual dat cu termen limit care s duc la nchiderea cuptorului. Prin
urmare, nu se preconizeaz demontarea sau dezafectarea folosinei cu reecologizarea zonei i
redarea acesteia cadrului natural la parametrii iniiali ai ecosistemului.
1.6. Informaii despre producia care se va realiza i resursele folosite n scopul
producerii energiei necesare asigurrii produciei
Pentru obtinerea produsului finit (in principal piese pentru industria auto) materia prima folosita
este reprezentata de aluminiul sub forma de lingouri cu greutate de pana la 13 kg/buc. Lingourile
se aprovizioneaza din tara, dar exista si posibilitatea de a fi importate.
Combustibilul utilizat pentru topire este gazul metan si se asigura de catre E-On gaz. Pentru
actionarea si monitorizarea procesului de productie este nevoie si de energie electrica. In
procesul de topire nu se foloseste apa, deci noul cuptor nu necesita racordarea la instalatia de
alimentare cu apa sau canalizare.
Zona unde se realizeza topirea lingourilor este compusa din doua cuptoare de topire tip HORNO
GUINEA 4000 si 2000. In zona cuptoarelor de topire mai exista un cuptor de topire STRIKO 750,
in prezent in conservare. Prezenta documentatie are ca scop evaluarea impactului asupra
mediului, ca urmare a instalarii unui nou cuptor, intr-o hala adiacenta zonei unde se afla celelalte
3 cuptoare de topire.
Prin noul proiect se propune creterea capacitii de producie cu nc un cuptor de topire de tip
Striko, WMHORT 10000/2500, cu capacitate de productie de 2,5 tone/ora si de mentinere de 10
tone.
Total capacitate de productie:
Cuptor STRIKO WMHOR-T-10000/2500 (nou): 2,5 tone/h = 25 tone/zi
Cuptor Horno GUINEA 4000 (existent) : 2 tone/ora =20 tone/zi
Cuptor HORNO GUINEA 2000 (existent): 1,2 tone/ora = 12 tone/zi
Cuptor Striko 750 (existent): in conservare: 750 kg/ora
TOTAL CAPACITATE INSTALATA : 5,7 tone/ora = 57 tone/zi = 14360 tone/an
Capacitatea de productie va creste astfel de la cca 4 tone/h la 5,7 tone/h (cuptorul Striko de 750
kg/h va fi trecut in conservare).
Intregul proces tehnologic de producere a pieselor turnate, in care topirea aluminiului
in cuptoare constituie o etapa, consta in urmatoarele:
5 SC MABECO SRL
Aprovizionarea cu materii prime si auxiliare (lingouri de aluminiu, otel laminat aliat,
laminate neferoase, acetilena, argon, agenti de curatare, lichid de racire, azot, uleiuri
(pentru utilaje, hidraulice, de ungere), emulsii, reactivi pentru epurarea apelor uzate
etc).
La sectia de prelucrari mecanice se realizeaza operatiuni de prelucrari mecanice prin
operatii complexe de strunjire, frezare, gaurire,filetare cu masini cu comanda numerica.
La sectia de matriterie se produc matritele de injectie, stantele de debavurare si
dispozitivele asamblare si control cu masini unelte clasice (strunjire, frezare, rectificare,
gaurire, eletroeroziune) si cu comanda numerica in trei si cinci axe.
La atelierul de turnatorie se realizeaza topirea lingourilor de aluminiu in cele doua
cuptoare de topire tip HORNO GUINEA 4000 si 2000. Cel de-al treilea cuptor existent pe
amplasament, cuptorul de topire STRIKO 750, este in conservare. Se intentioneaza
marirea capacitatii de productie prin montarea a inca unui cuptor de topire de tip Striko,
WMHORT 10000/2500, cu capacitate de productie de 2,5 tone/ora si de mentinere de 10
tone. Lingourile de aluminiu se topesc in cele 3 cuptoare la o temperatura de aproximativ
7700 C (realizata de arderea gazului natural in arzatoarele din dotarea cuptoarelor),
rezultand aluminiu lichid. De doua-trei ori pe schimb se dezgurifica aluminiul lichid din
zona de mentinere a cuptorului, utilizandu-se un praf dezgurifiant special. Zgura se
indeparteaza prin ridicarea usilor laterale ale cuptoarelor cu actionare hidraulica, iar cu
ajutorul unei scule speciale se trage zgura produsa in containere speciale. Dupa racire,
aceasta zgura se aduna intr-un container mare special si se elimina prin operatori
autorizati.
In anul 2011, cu cele 3 cuptoare existente in functiune, compania a realizat o productie de 6800
tone de aluminiu topit (in medie 18,5 tone/zi) si 2882 tone de piese turnate.
Utilitati:
Gaz natural: Cuptorul nou va avea pentru partea de combustie-topire 3 arzatoare si 2
arzatoare pentru partea de mentinere a topiturii, iar consumul de gaz pe cuptor, la
functionarea la capacitate va fi de 212 mc/ora. Arzatoarele de topire vor avea un consum
de 50 mc/ora, iar cele de mentinere 31 mc/ora.
Energie electrica: Pentru functionarea cuptorului se va folosi energie elecrica pentru
actionarea:
o unui ventilator pentru arzatoarele de gaz (11 KW) o unei pompe hidraulice 15
KW (pentru deschiderea usii cuptorului si basculare) o unui ventilator evacuare
gaze arse (17 KW) o actionare si monitorizare cuptor
Apa: nu se utilizeza apa in procesul tehnologic de topire
Figura 1.6.1 Imagine cu cuptorul de topire Striko ce urmeaza a fi instalat
6 SC MABECO SRL
Tabelul nr. 1.6.1-Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite n scopul asigurrii produciei
Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor
Topire lingouri de Maxim estimat, conform Gaze naturale 1282176 mc E.ON Gaz Romania
aluminiu si scrap cuptor capacitatii de productie 6300 Energie electrica Nu s-a estimat SC ELECTRICA SA
nou propus a fi instalat tone
prin proiect
Topire in cele 3 Maxim estimat, conform Gaze naturale 2022547 mc E.ON Gaz Romania
cuptoare ce vor fi in capacitatii de productie Energie electrica Nu se poate aprecia, SC ELECTRICA SA
functiune (cuptorul 14360 tone se va calcula la
Striko 750 nu este luat punerea n
in considerare) funciune a
instalaiei.
Consumul prezent
de energie electrica,
fara noul cuptor
este de cca
9593743 kW/an la
sectia turnatorie
9include si masinile
de turnare si
cuptoarele)
1.7. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele
chimice
Asa cum se arata si in capitolul anterior, pentru obtinerea produsului finit (in principal piese
pentru industria auto) materia prima folosita este reprezentata de aluminiul sub forma de
lingouri cu greutate de pana la 13 kg/buc, care se supun in prima faza procesului de topire in
cuptoarele de topire.
In anul 2011 s-au topit 6800 tone de materii prime (lingouri de aluminiu si scrap) si au rezultat
cca 2882 tone de piese turnate. Materiile prime au constat in cca 3100 tone de lingouri si cca
3700 tone/an deseu de aluminiu (scrap) rezultat din activitate, fiind asfel realizata o valorificare
interna. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de lingou si scrap topite in anul 2011.
Tabelul 1.7.1 Cantitati de aluminiu topite in anul 2011 in cuptoarele existente
Aliaj 226 Aliaj 231
Lingou Scrap Lingou Scrap
Total 2,827,255 3,663,333 147,304 162,286.00

Cca 18,6 t/zi (luand in considerare flux continuu 365 zile/an)
In anul 2012 s-au topit 7200 tone de materii prime (lingouri de aluminiu si scrap). Materiile prime
au constat in cca 3150 tone de lingouri si cca 4050 tone/an deseu de aluminiu (scrap) rezultat din
activitate. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de lingou si scrap topite in anul 2012.
Tabelul 1.7.2 Cantitati de aluminiu topite in anul 2012 in cuptoarele existente
Aliaj 226 Aliaj 231
Lingou Scrap Lingou Scrap
Total 3,036,187 3,981,076 122,821 136,686

cca 19,9 t/zi (luand in considerare flux continuu 365 zile/an)
Lingourile se aprovizioneaza din tara, dar exista si posibilitatea de a fi importate. Lingourile de
aluminiu sunt de fapt aliaje cu continut variabil de Si, Cu si Ni si Mg, conform buletinului de
analiza alturat.
Tabelul nr. 1.7.3 Materii prime si substante chimice folosite
Denumirea materiei Cantitate anuala Clasificarea si etichetarea substantelor
prime estimata (tone/an) Categorie Periculozitate Fraze de risc
CUPTOR NOU
5 SC MABECO SRL
Lingouri aluminiu 3800 - - -
Scrap 2500 - - -
Dezgurifinat 4 preparat Xi, Xn R22-36/37/38
Azot 0,1 substanta - -
Die Lubric Cup 0,01 preparat -
Lubrax 0,08 Amestec polimer - -
Hydrocor CC 44 MF 0,9 preparat Xn R22
Insoluble 0,4 preparat xn
R-65 R-66
Lubrax Z952/c 0,025 Amestec polimeri - -

Queen Flow W2 0,05 preparat Xi, F, N R22-43, R20/2241-
50
Ulei termic 6 preparat Xi R38
Cerintele BAT de stocare/utilizare a substantelor/preparatelor chimice periculoase
Prevederile documentului de referinta BREF/BAT pentru emisiile de la stocare/utilizare:
Stocarea scrap-ului trebuie sa se realizeze fara a exista posibilitatea infilrarii apei in
scrap. In cazul de fata se foloseste doar scrap rezultat intern, care este stocat
corespunzator in containere metalice, in spatiu acoperit, in vederea reutilizarii
Folosirea in procesul tehnologic de scrap care contine impuritati poate sa
determine consumuri suplimentare de energie, emisii nedorite, dar si uzura
materialului refractar cu care este captusit cuptorul. In cazul de fata se foloseste
doar scrap rezultat din procesul tehnologic, prin urmare cu compozitie
asemanatoare celui introdus initial in procesul de topire.
Chimicalele utilizate in proces trebuie depozitate conform cerintelor fiselor cu date
de securitate, pe platforme betonate, cu acces controlat si conform regulilor de
stocare separata a materialelor inflamabile, oxidante si toxice. Compania detine
substantele chimice si materiile prime in spatii inchise, betonate, cu acces
controlat.
La degazefiere trebuie folosite doar produse care nu contin hexaclor etan, a carui
utilizare este interzisa la procesarea metalelor neferoase. Conform fisei cu date de
securitate pentru produsul SCOREX 96 se poate observa ca acesta contine
carbonat de sodiu (10-15 %) si potasiu alumino florura (<5%)
Aceste cerinte sunt respectate prin functionarea prezenta a intregii instalatii, compania
detinand autorizatie de mediu pentru activitatea desfasurata.
1.8. Informaii despre poluanii fizici i biologici care afecteaz mediul, generai
de activitatea propus
Prin realizarea noului cuptor sursele de poluare fizica sunt determinate de ventilatoarele de
exhaustare si sistemul de transport, respectiv incarcare descarcare a materiei prime si
produsului finit.
Tabelul nr. 1.8.1
Tipul polurii Sursa de Poluare de Poluare calculat produs de activitate i msuri de eliminare
poluare fond / reducere
Pe zone rezideniale de
recreere sau alte zone
protejate cu luarea n
considerare a polurii de
fond
Fr Cu msuri de
msuri de eliminare/
eliminare reducere a
/ polurii
reducere
a polurii
6 SC MABECO SRL
ur
Pe zona obiectivului legislaiei n vigoare

Nr. surselor de poluare pentru om i mediu
Msuri de e
Poluare maxim permis obiectivului conform
restricie aferente
Pe zone de protecie /
n hal
nu este
alturat 90dB se vor lua
Lech cazul, activitile se
Lech activitati conform doar msuri
ventilator =70dB amplasame desfoar n hal
2 65dB(A) similare legislaiei de interne de
Poluare exhaustare (A) ntul are nchis nu este
Cz= 60 Lech=80 protecie a protecie a
fonic Cz=65 destinatie cazul
dB(A) muncii personalului
industriala
Cz=65
Sistem de Lech n hal Lech= 90dB nu este activitile se se vor lua
1
transport 65dB(A) alturat 75-80 conform cazul, desfoar n hal doar msuri
Tipul polurii Sursa de Poluare de Poluare calculat produs de activitate i msuri de eliminare
poluare fond / reducere
Pe zone rezideniale de
Nr. surselor de poluare pentru om i mediu recreere sau alte zone ur
protejate cu luarea n
Pe zona obiectivului
considerare a polurii de
fond
Fr Cu msuri de
Poluare maxim permis msuri de eliminare/
eliminare reducere a Msuri de e
/ polurii
reducere
a polurii
5 SC MABECO SRL
legislaiei n vigoare
obiectivului conform
restricie aferente
Pe zone de protecie /
Cz= 60 activitati dB(A) legislaiei de amplasame nchis nu interne de

similare Cz=65 protecie a ntul are este cazul protecie a
Lech=80 muncii destinatie personalului
dB(A) industriala
Cz=65
Pot aprea efecte semnificative asupra mediului cnd:
- instalaia de exhaustare nu funcioneaz vor aprea depiri ale limitelor admise de
poluani n aer, n spaiul de lucru cu efecte asupra muncitorilor (pulberi respirabile), ct
i n atmosfer cu efecte asupra mediului nconjurtor (pulberi, SO 2, NOx, CO);
Unitatea monitorizeaza zgomotul in incinta unitatii. Avand in vedere caracterul industrial al
zonei si faptul ca amplasamentul se afla in zona unei artere de circulatie importante, precizam
ca rezultatele analizelor de zgomot nu sunt de natura a avea impact asupra mediului.
Avnd n vedere c:
- amplasamentul obiectivului se afl n zon industrial;
- activitatea, prin specificul ei se desfoar n hal nchis;
- se realizeza conducerea corect a operaiilor tehnologice si verificarea tehnica periodica;
concluzia care se desprinde este urmtoarea:
- n timpul funcionrii instalaiei nu vor fi generate zgomote i vibraii de natur s
perturbe mediul inconjurator.
Conform informaiilor i documentrii fcute i preluat din cap. 9 Enviromental impact
assessment (EIA) ediia a II a Larry W. Carter domeniul de zgomot aferent ventilatoarelor de
exhaustare situate la o distan de cca. 10 m fa de sol, precum i a instalatiei de transport
este cel din tabelul nr. 1.3
Conform STAS10.009/88 nivelul echivalent de zgomot admisibil este:
pentru zone locuite= 50 dB(A), Cz= 45
strad din incinta de deservire local categoria IV= 60 dB(A), Cz=55
6 SC MABECO SRL
strad de categorie tehnic I magistral= 75 dB(A); Cz=70
pentru limita incintei industriale= 65 dB(A), Cz=60
n zona locului de munc expunerea permis este cea indicat de normele de protecia muncii i
de cele sanitare (max. 90 dB).
Lund n considerare tabelul nr.1.3 nivelul general de zgomot n hala este de cca. 70 dB(A);
Cz=65.
Pentru calculul teoretic al nivelului de zgomot din secie se utilizeaz relaia:
Leq10log 1 N Ti (10) Li ;
T i1 10
n care:
Li=leq pentru fiecare faz:
Ti= durata de timp pentru fiecare faz
T=timpul total de la nceperea la finalizarea lucrrilor
N=numrul fazelor
instalatie de transport Leq= 75 - T= 12 h/3 schimburi
ventilatoare exhaustare Leq= 70 dB, T= 24 h/3 schimburi
timp total= 24 ore (3 schimburi)
Leq
10log 1210 80/10
241070/10
Leq= 77,78
Pentru a calcula Leq la o anumit distan x de locul unde se produc zgomotele (n cazul nostru
zona rezideniala, am utilizat relaia:
ADJ= -20 log (x+250)+48, n care x=2 km
ADJ= -20 log (2000+250)+48= -19,04
Poluarea fonic astfel pe acest amplasament este mai mic dect poluarea de fond de 60 dB, C z
= 55, de pe strada de intrare n obiectiv. n mod cert, din calculul teoretic, rezult c ea este
imperceptibil. Rezult astfel c activitatea, desfurndu-se ntr-o hal nchis, pe un
amplasament industrial, nu poate fi considera cu impact negativ din punct de vedere al
zgomotului.
Pentru a analiza n continuare impactul produs, se vor identifica receptorii sensibili i se va face
clasificarea sensibilitii la zgomot conform tebelului de mai jos.
Tabel 1.8.2 Impact produs/zgomot
Nivelul maxim de zgomot
Sensibilitate la zgomot conf. standardului Folosina zonei
conf. EIA
romnesc
zone industriale, utiliti, osele,
mare 85 75 autostrzi
moderat 75 - faciliti industriale
sczut 65 50 zone rezideniale, spitale, coli

n cazul obiectivului studiat, distanele fa de receptorii sensibili i nivelul de zgomot
aproximat, se prezint astfel:
Tabel 1.8.3 Distante fata de receptori sensibili
5 SC MABECO SRL
Receptor sensibil la zgomot Distana minim Nivel calculat dB Nivel

sensibilitate m admisibil
Receptor cu sensibilitate moderat (75dB) secii
20 - 40 m 77,8 75
din incint
Receptor cu sensibilitate sczut (85dB) osele,
150 - 200 m 66 75
parcri
Receptor cu sensibilitate mare (50dB) zone
2000 m -19,04 50
rezideniale
Prin urmare, nivelul de zgomot calculat pentru zona rezidenial produs de activitatea halei de
turnatorie este imperceptibil.
Referitor la poluarea biologic, se face precizarea ca zona de functionare a cuptorului, utiliznd
doarlingouri de aluminiu si scrap, energie termica si electrica, nu va produce o poluare
biologic, virusologic sau parazitologic.
Cerinte BAT pentru minimizarea zgomotului produs de instalatie:
BAT este identificarea surselor semnificative de zgomot si a tintelor potentiale din comunitatea
locala. BAT este reducerea zgomotului acolo unde impactul va fi unul considerabil prin aplicarea
unor masuri corespunzatoare de control:
6 SC MABECO SRL
exploatarea eficienta a instalatiei prin:
- inchiderea usilor halei;
- livrarile cu mijloace de transport pot avea, de asemenea, un impact local, putand fi
administrate prin reducerea livrarilor si /sau buna gestionare a perioadei de livrare;
- verificari periodice ale instalatiei de exhaustare (ventilatoare)
Reducerea zgomotului se poate realiza prin masuri tehnice de control al zgomotului, atunci cand
este necesar, cum ar fi instalarea amortizoarelor de zgomot la ventilatoarele mari, utilizarea
inchiderilor acustice, atunci cand este posibil. Nu este cazul in aceasta situatie.
Nivelul de zgomot exterior instalatiei este redus prin montarea utilajelor in hale si prin
efectuarea livrarilor in timpul zilei. Zona locuita nu este influentata prin functionarea noului
cuptor.
OBSERVATIE:
Sursele de radiatii
Pe amplasament se va utiliza un laborator de control radioscopic autorizat de CNCAN cu nr. CI AI
1657/2012, care a fost cuprins in autorizatia de mediu si nu face obiectul acestei evaluari a
impactului.
Model : Instalatie de control nedistructiv X, tip cabinet MU 2000, format din cabina de
expunere, system de raze X MG 165, cu potential de 160 KW, sistem de amplificare a imaginii,
sistem de manipulare cu tubul de radiatii X, surse de putere MGP 40, unitate de comanda,
unitate de climatizare. Intensitatea curentului radiogen este de 11, 25 mA.
Singura componenta care ar putea prezenta un risc din punct de vedere al securitatii radiologice
sau radioprotectie este generatorul de raze X .
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.
Generatorul de raze X este amplasat in incinta de protectie, care asigura ecranarea radiatiilor X
pana la obtinerea in exterior a fondului natural si care este prevazuta cu sistem de siguranta
care intrerupe emisia de raze X la orice incercare de patrundere in interior.
Capul de masurare cu tubul radiogen este amplasat in interiorul unei camera de masurare,
ecranate, care asigura in orice punct de la suprafata exterioara a instalatiei un debit de doza
care nu depaseste fondul natural de radiatii
Accesul persoanelor la fasciculul de radiatii este imposibil, intrucat instalatia este prevazuta cu
elemente de interconditionare care intrerup emisia de raze X la deschiderea oricarei usi de acces
in camera de masurare.
Aparatul este comandat prin calculator iar soft-ul utilizat este conceput astfel incat emisia de
raze X sa se intrerupa imediat ce apare o anomalie in functionarea aparatului.
Inlocuirea unor component defecte sau expirate din instalatia radiologica se va face numai de
catre unitatea autorizata care asigura service-ul.
Modul de utilizare a unei instalatii radiologice este documentat prin manualul de operare/utilizare
care insoteste instalatia respective si daca este necesar pe instructiuni de lucru specific
Manualul de operare va fi tradus in romana si se va gasi in permanenta la indemana personalului
operator dar acesta poate executa si din memorie manevrele de operare.
In afara de operare, toate procesele de exploatare a IR sunt realizate de unitati externe,
specializate si autorizate.
Actiunile si responsabilitatile referitoare la radioprotectie si securitate radiologica vor fi
documentate in Instructiuni de radioprotectie.
Dezafectarea IR se va executa numai de catre o unitate autorizata si consta in dezmembrarea
instalatiei radiologice, demontarea si distrugerea fizica a tubului radiogen
27 SC MABECO SRL
Dupa dezafectare, titularul activitatii transmite la CNCAN o notificare cu incetarea activitatii de
utilizare a instalatiei radiologice, insotita de documentele de casare a IR si cele intocmite de
unitatea executanta dupa dezafectare.
1.8. Protectia impotriva vibratiilor
Pentru atenuarea acestora, cuptorul este amplasat pe o fundatie dimensionata prin proiectul de
specialitate, functie de greutatea acestuia.
1.9. Emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant
De la cuptorul de topire nou instalat, la fel ca de la celelalte 2 cuptoare care vor functiona, pot
sa rezulte gaze de ardere a caror temperatura este de cca 200 0C.
1.10. Alternative studiate prin proiect
In alegerea amplasamentului titularul a ales amplasarea cuptorului in aceasta zona deoarece
prezenta potentialul dorit pentru restul operatiilor tehnologice desfasurate pe amplasament.
In acest context titularul nu a propus amplasamente alternative pentru proiect.
Amplasarea si functionarea cuptorului se incadreaza in planul generalal companiei, fata de care
s-au analizat diferitele cerinte:
cerintele privind procesele tehnologice similare: in zona aleasa, in vecinatate se afla si
celelalte cuptoare;
cerintele de distante de siguranta: nu e cazul
cai de acces, transport: sunt asigurate de infrastructura existenta in fabrica
cai de interventie in cazul unei situatii deosebite: sunt asigurate de infrastructura fabricii
diminuarea riscurilor: noul cuptor va fi amenajat conform celor mai bune tehnici din
domeniu, fiind astfel indeplinite cele mai bune masuri de reducere a impactului asupra
mediului.
Alta tehnologie utilizata: Beneficiarul a considerat ca tehnologia folosita este una dintre
variantele care asigura un echilibru corect intre protectia mediului si beneficiile economice.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producie

2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor i echipamentelor
necesare
In general trecerea unui metal din stare solid n stare lichid se realizeaz cu un consum de
cldur, care depinde de temperatura de topire, capacitatea caloric specific i cldura latent
de topire a metalului.
Metalele pure se topesc la temperaturi constante. Dup valoarea temperaturii de topire, metalele
se pot clasifica n urmtoarele grupe:
metale uor fuzibile, cu temperatura de topire pn la 500 oC (plumb, cadmiu, zinc,
sodiu, litiu, etc);
metale cu temperatur de topire medie, cuprins ntre 500 1000 o
C
(magneziu, aluminiu, calciu, stibiu etc);
metale cu temperatur de topire ridicat, cuprins ntre 1000 1500 oC (nichel,
aur, cupru, mangan, etc);
metale greu fuzibile, cu temperatura de topire peste 1500 oC (fier, cobalt, vanadiu,
platin, molibden, titan, etc);
Pentru asigurarea unor condiii optime de topire, turnare i umplere corect a formelor, este
necesar ca metalele i aliajele neferoase s se supranclzeasc cu 10 20% peste temperatura
26 SC MABECO SRL
de topire, respectiv cu 100 200 oC. n general, n agregatele de elaborare i meninere a
topiturii, exist, nainte de turnare, un gradient de temperatur pe adncimea bii metalice.
Pentru metalele cu conductibilitate termic ridicat (argint, cupru, aluminiu etc) gradientul de
temperatur are o valoare medie de 30 oC.
Condiiile pentru ca un cuptor s asigure o topire corespunztoare cu pierderi prin oxidare
minime, sunt:
nclzirea rapid a cuptorului i metalului, deoarece oxidarea este cu att mai mare,
cu ct este mai mare durata de nclzire (arztor puternic);
topirea s fie realizat la o temperatur ct mai apropiat de temperatura de
topire, pentru a evita oxidarea prin supranclzire;
suprafaa bii de metal topit s fie ct mai mic, astfel nct contactul cu oxigenul
din aer s fie ct mai mic;
Aluminiu se topeste in general n diverse cuptoare, care, dup form se pot clasifica astfel:
cuptor rotativ cu tambur;
cuptor cu cuv (vatra);
cuptor basculant, vertical (Shaft);
cuptor cu creuzet;
cuptor cu antecreuzet.
Obiectul principal de activitate al S.C. CIE MATRICON S.A. il reprezinta topirea lingourilor de
aluminiu si turnarea sub presiune, in masini de turnare, a aluminiului topit, pentru obtinerea
pieselor pentru industria auto. Produsele finite obtinute constau in diverse piese destinate
industriei auto executate pe baza de contracte i comenzi. In prezent cantitatea anuala de
materii prime si auxilare topita este de cca 6800 t (2011) si 7200 t (2012). Datorita trecerii in
conservare a cuptorului Striko 750 si punerii in functiune a noului cuptor Striko 2500, se
estimeaza o crestere a productie la cca. 5,7 t/ora, respectiv la cca 50 t/zi. Cantitatea de materie
prima topita, daca se va lucra la capacitate va fi de cca 14360 tone/an.
In cazul proiectului propus lingourile de aluminiu si scrap-ul se topesc in cuptorul nou
instalat la o temperatura de aproximativ 770 0 C (realizata de arderea gazului natural
in arzatoarele din dotare), rezultand aluminiu lichid.
Lingourile de aluminiu au o greutate de pana la 13 kg/buc. Lingourile se aprovizioneaza din tara,
dar si din import. Lingourile sunt de fapt aliaje de aluminiu cu continut variabil de Si, Cu si Ni si
Mg.
Combustibilul utilizat pentru topire este gazul metan.
Dupa topirea propriu-zisa, de doua trei ori pe schimb, aluminiul lichid din zona de mentinere a
cuptorului se dezgurifica utilizandu-se un praf dezgurifiant special (Scorex 96). Zgura se
indeparteaza prin ridicarea usilor laterale ale cuptoarelor cu actionare hidraulica, iar cu ajutorul
unei scule speciale se trage zgura produsa in containere metalice speciale. Dupa racire, aceasta
zgura se aduna intr-un container mare special si se elimina prin operatori autorizati.
Aluminiul lichid este deversat printr-un filtru ceramic in creuzetul de transport si se supune
operatiei de degazare (cu ajutorul unei instalatii automate care functionaeaza pe baza de azot
lichid, stocat in butelii care se schimba periodic) si este transportat cu stivuitoare la cuptoarele
de mentinere ale celulelor de turnare.
Instalatia de degazare nu face subiectul acestei evalauari a impactului aceasta fiind
cuprinsa in autorizatia de mediu.
Conform celor mai bune practici in domeniu, pentru topitoriile mici care recupereaz si deeuri
de aluminiu i aliaje de aluminiu, sunt recomandate cuptoarele cu vatra. In cazul CIE
MATRICON, desi initial s-a optat pentru punerea in functiune a unui cuptor de tip vatra, ulterior
27 SC MABECO SRL
s-a decis folosirea variantei de cuptor shaft (asa cum de altfel a fost proiectat initial), datorit,
in principal, regulilor de securitate a muncii.
In cazul cuptoarelor vatra exista urmtoarele avantaje:
manevrabilitate uoar datorit soluiei constructive;
posibilitatea efecturii reviziilor i reparaiilor cu personal propriu;
piese de schimb i materiale uor de aprovizionat; preul accesibil.
Figura 2.1.1.1 Imagine cu cuptorul tip vatra (din documentul de referinta BREF/BAT
pagina 44, capitolul 2.4.6)
Cuptoarele shaft sunt cuptoare simple verticale, cu o zona de colectare a topiturii in interiorul
cuptorului. Sistemul de ardere este in partea inferioara a cuptorului, iar alimentarea se face pe
sus, cu ajutorul unui sistem de tip lift. Cel mai uzual combustibil, conform recomandarilor
BREF/BAT, pentru cuptoarele shaft este gazul natural. Reducerea emisiilor de gaze de ardere,
respectiv a emisiilor de COV, CO, dioxine se poate realiza prin introducerea unui arzator
postaradere, care descompune gazele de ardere. Aportul de oxigen suplimentar de deasupra
zonei de topire, este folosit pentru asigurarea postcombustiei in zonele superioare ale cuptorului
shaft. Acest tip de cuptor este recomandat, conform BREF/BAT doar pentru topirea metalelor
neferoase, in special a aluminiului.
Figura 2.1.1.2 Imagine cu cuptorul tip shaft (din documentul de referinta BREF/BAT
pagina 44, capitolul 2.4.7)
26 SC MABECO SRL
Avantajele cuptorului shaft sunt descrise in documentul de referinta BREF/BAT ca fiind

urmatoarele:
- datorita zonei de preincalzire, sarja este foarte bine uscata cand ajunge in zona de
topire
- datorita riscului redus de absorbtie a hidrogenului, acest cuptor este foarte
recomandat in topirea aluminiului
- costurile de exploatare sunt relativ scazute
- controlul temperaturii se face realtiv usor, mentinand constante consumurile de gaz
natural
- pierderile de metal sunt mici
Printre dezavantaje este aminit doar faptul ca nu permite un alt mod de alimentare a metalului.
Procesul tehnologic de topire a lingourilor de aluminiu se refer la urmtoarele activiti:
a. Incarcarea materiei prime in cuptor lingourile si scrap, pe la partea superioara
a cuptorului;
b. Topirea lingourilor n cuptor;
c. Mentinerea topiturii;
d. Eliminarea zgurei;
e. Descarcarea aluminiului topit in carucioare de transport
f. Degazeifierea aluminiului topit la instalatia cu azot (pentru eliminarea
hidrogenului din topitura).
g. Transportul aluminiului topit la instalatiile de turnare.
Daca ne referim strict la noul cuptor, produsul finit il reprezinta aluminiul topit, care este utilizat
apoi in etapa urmatoare a procesului tehnologic, deja reglementata prin autorizatia de mediu,
respectiv in procesul de turnare. Prin urmare, etapa de turnare nu face obiectul prezentei
27 SC MABECO SRL
evaluari, aceasta etapa a procesului tehnologic fiind deja cuprinsa in autorizatia de mediu
existenta.
2.1.2 Aspecte generale si probleme de mediu desprinse din documentul de
referinta (cap. 2) privind topirea aluminiului
Avnd n vedere gama larg de capaciti de cuptoare folosite la topirea metalelor neferoase si
datele existente in literatura, observam ca nu sunt oferite date consistente de consumuri pentru
toate tipurile de cuptoare. Nivelurile de consum depind foarte mult de capacitatea cuptorului si
conditiile de exploatare, cum ar fi temperatura metalului si densitatea incarcaturii.
Prevederile BREF/BAT pentru topirea aluminiului se refra la urmatoarele aspecte:
Conform BREF/BAT, cap. 3.3.1, utilizarea unei materii prime suficient de pure i folosirea
cuptoarelor electrice sau a gazelor naturale sunt principalele conditii pentru un nivel
sczut de emisii la faza de topire. Datorit preocuparii mici in cadrul sectorului cu privire
la calitatea gazelor reziduale, informaiile cu privire la compoziia gazelor de ardere sunt
destul de limitate.
n operatia de topire a aluminiului nu exist nicio generare de emisii de metal si singura cale
de pierdere de metal este atunci cnd are loc formarea zgurii. Acest tip de pierderi sunt adesea
numite pierderi de ardere si procesul este de fapt o oxidare a aluminiului topit.
Pierderile sunt astfel, direct proportionale cu cantitatea de zgur formata si sunt provocate de
intrarea excesului de aer in cuptor sau de functionarea defectuoas a arztorului.
Costurile pentru aceaste pierderi pot fi foarte mari, uneori chiar mai mari dect costurile de
energie. [BREF/BAT/148, Eurofine, 2002]
In tabelul de mai jos sunt precizate cerintele de baza pentru functionarea cuptoarelor tip
shaft .
Tabelul nr. 2.1.2.1 Cerinte BREF/BAT cuptoare shaft

cerinte
Parametru (unitatea de
masura) Tehnici alternative Prin cele mai bune tehnici Conform celor mai bune
propuse de titular disponibile practici de mediu
Energia Gaze naturale Gaze naturale sau Gaze naturale sau
electricitate electricitate
Cerinta specifica energetica (KWh/t 1000 580-900 975-1150
Al)
Functionare continua continua continua
Capacitate (tone) 2,5 0,5- 4 (15) 0,5-30
Capacitate mentinere 10 1,5-10 n.d
Timp de mentinere (ore) 2-4 0,5-1 3-4
Pierderi de ardere % n.d 1-3 n.d
Generare de praf (kg/t Al) 0,138 <1 <1
NOx (kg/t Al) 3,25 <1-6 <1-6
Costuri de intretinere (mii Euro) n.d. n.d n.d
Tehnici de conformare Nu exista dotari, dar Saci filtru pentru Saci filtru pentru
se va studia printrun instalatiile mari instalatiile mari
proiect separat, in
caz de neconformare
la valorile limita de
emisie
Fata de cuptoarele vatra, cuptoarele shaft au caracteristici asemanatoare din punct de vedere al
datelor prezentate in tabelul 2.1.2.1. Exista cuptoare tip vatra n diferite dimensiuni i forme.
Tipul de cuptoare cu vatra mare permit topirea rapid, iar materialul ncrcat poate fi voluminos,
dar contactul direct ntre flacr si material poate duce la pierderi mari de metal, oxidarea
acestuia fiind astfel considerabil. Controlul temperaturii poate fi, de asemenea, dificil. Acest tip
de cuptor este folosit mai putin, datorit eficienei sale relativ sczute din punct de vedere
termic (n jur de 1100 kWh / ton). Conform BREF/BAT, tipul de cuptor cu vatr este totusi
26 SC MABECO SRL
recomandat pentru topirea de aliaj de cupru si aluminiu. Cel mai recomandat cuptor insa pentru
topirea aluminiului este cuptorul shaft, pe care beneficiarul, dupa analiza acestor optiuni, a decis
sa-l puna in functiune in cadrul acestui proiect.
In documentul de referinta BREF/BAT pagina 116, capitolul 3.3.5 este prezentat un tabel
care ofer date privind emisiile pentru un cuptor de topire aluminiu, tip vatra, cu o
capacitate de 450 kg/h, cu combustibil lichid, care lucreaz fr un sistem de tratare a
gazelor de ardere.
Tabelul 2.1.2.2 Cerinte emisii cuptor cu vatra 450 kg/h, combustibil lichid
compusi Limita de emisie Debit (g/h)
(mg/Nmc)
O2 (%) 17,6%
CO2 (%) 2,2%
CO <4 <24
NOx 45 270
SO2 13 78
particule 1 6
TOC 5 30
Al 0,092 0,552
Debit: 6000 Nmc/ora, 1852 ore/ an timp de operare
In documentul de referinta BREF/BAT pagina 115, capitolul 3.3.2 este prezentat un tabel
care ofer date privind emisiile pentru un cuptor de topire aluminiu, tip shaft, cu o
capacitate de 3 t/h (asemanator celui propus de beneficiar), folosind ca si combustibil
gazul natural, care lucreaz fr un sistem de tratare a gazelor de ardere.
Tabelul 2.1.2.3 Cerinte emisii cuptor shaft 3t/h, combustibil gaz natural
compusi Limita de emisie Valoare Nmc
pulberi 0,12 kg/tona 112 mg/Nmc
NOx 0,18 kg/tona 113 mg/Nmc
VOC 0,12 kg/tona -
SO2 0,04 kg/tona -
CO - 150 mg/Nmc
Pb+Cr+Cu - 0,98 mg/Nmc
Cd+Hg - 0,01 mg/Nmc
As+Ni - 0,03 mg/Nmc
Datele reprezinta valori/tona de aluminiu topit pentru turnare
Asa cum se vede din compararea celor doua tabele (2.1.1.2 si 2.1.2.3), valorile limita de emisie
prezentate in documentul de referinta BREF/BAT, in cazul cuptorului shaft sunt mai permisive din
punct de vedere al emisiilor.
Tabelul 2.1.2.4 Cerinte emisii BREF/BAT, asa cum sunt prevazute in capitolul 5.3 al
documentului de referinta
Indicator Limita de emisie (mg/Nmc) cuptor vatra Limita de emisie (mg/Nmc) cuptor shaft
CO 5 150
NOx 50 120
SO2 15 30-50
TOC/VOC 5 100-150
clor 3 3
pulberi 5-20 (din BREF/BAT neferoase) 5-20 (din BREF/BAT neferoase)

Avand in vedere principiul asemanator de functionare al cuptorului nou cu cel al cuptoarelor
existente (tipul shaft) si conform analizelor de laborator efectuate pentru cuptoarele T4000 si
T2000 si Striko 750, asa cum rezulta din tabelul de mai jos, cuptorul nou se va incadra in
cerintele BREF/BAT.
Tabelul 2.1.2.3 Rezultate masuratori cuptoare existente, anul 2012/2011 (media a 3
masuratori)
27 SC MABECO SRL
[mg/Nmc] HG4000 (2012) HG2000 (2012) Striko 750 (2011) Limite Bref/BAT
pulberi 15,8 3,9 26,8 20
CO 44 96 49 150
SO2 64 328 4 50
NOx 222 158 186 120
TOC 22,6 6,78 - 150
clor <0,3 <0,3 <0,3 3
Documentul de referinta BREF/BAT (4.2.8.1, pagina 185) recomanda de asemenea

folosirea in procesul de degazeifiere a unui sistem cu rotor de indepartare a hidrogenului
din topitura, cu azot. Asa cum se arata si mai sus, compania foloseste deja in cadrul
procesului tehnologic existent aceasta solutie. Folosirea de amestecuri de Ar/SF6 sau
hexaclorethan pentru degazeifiere este nerecomandata avand in vedere faptul ca SF6
intra sub incidenta protocolului de la Kyotoa (gaz cu efecet de sera)
Reducerea cantittaii de zgura generata, conform BREF/BAT (4.9.3) prevede:
o Utilizarea de materie prima curata
o Folosirea temperaturilor de ardere potrivite si evitarea supraincalzirii topiturii
o Evitarea depasirilor temporare de temperatura
o Utilizarea de captuseala refractara adecvata cu tipul de metal topit.
2.2. Activiti de dezafectare

Nu se preconizeaz demontarea sau dezafectarea folosinei.
n situaia ncetrii activitii seciei, dezafectarea, postutilizarea i refacerea amplasamentului
se va face n conformitate cu OUG 195/2005 privind protecia mediului (aprobat prin Legea nr.
265/2006cu modificarile si completarile ulterioare).
La ncetarea activitii se vor efectua urmtoarele operaii:
golirea complet a cuptorului;
ntreruperea alimentrii cu energie electric i dezafectarea instalaiei de

alimentare;
ntreruperea alimentrii cu combustibil i dezafectarea reelei de alimentare;
valorificarea integral a zgurilor din stocul temporar;
valorificarea celorlalte deeuri din containere;
demolarea zidriei cuptoarelor, recuperarea i valorificarea materialului de

construcie i transportul molozului la rampa de deeuri a oraului;
valorificarea scoarelor de aluminiu de pe vatra cuptorului;
dezasamblarea tuturor corpurilor metalice, a tubulaturii, a motoarelor, arztoarelor

i valorificarea lor;
demolarea fundaiilor, inclusiv a celei a cuptorului i transportul deseurilor la rampa
de deeuri a oraului;
refacerea podelelor i pereilor.
Ulterior nchiderii activitii, se va monitoriza starea cldirii n care a funcionat cuptorul topire i
modul de evoluie a reparaiilor.
Deoarece activitatea nu a afectat solul i subsolul, deci nici apele subterane, nu vor fi necesare
alte lucrri de reabilitare pentru amplasamentul pe care s-a desfurat activitatea de topire
lingouri de aluminiu. Nu se utilizeaza si nu vor rezulta din dezafectare materiale pe baza de
azbest.
2.3. Masuri de prevenire a poluarii inca din faza de proiectare
26 SC MABECO SRL
Inca din faza de proiectare a obiectivului au fost luate in considerare aspecte care sa elimine
poluarea la incetarea activitatii:
nu se vor folosi materiale pe baza de azbest
utilizarea conductelor subterane pe sub cuptor este evitata (montate subteran sunt
numai utilitatile: apa potabila, canalizarea menajera, pluviala si tehnologica si nu in
zona cuptorului);
este prevazuta posibilitatea curatarii cuptorului inainte de demontare;
utilizarea pe cat posibil a tehnologiilor ecologice;
utilizarea de straturi de protectie (suprafete betonate).
2.4. Planul de inchidere a
instalatiei Structuri subterane Nu e cazul.
Activitati de dezafectare
In cazul incetarii definitive a activitatii intregii instalatii sau a unor parti din instalatie, titularul
activitatii trebuie sa dezvolte un Plan de inchidere agreat de autoritatea competenta pentru
protectia mediului. Dezafectare, demolarea instalatiei si a constructiilor se va face obligatoriu pe
baza unui proiect de dezafectare sau demolare.
Echipamentele
Demontarea echipamentelor se va face de catre firme specializate.
Dupa gradul de uzura, acestea vor fi vandute sau demontate si vandute ca fier vechi, dupa ce in
prealabil au fost golite de materialele ce pot fi valorificate etc.
Materiile prime ramase neutilizate vor fi folosite la celelalte cuptoare sau in cazul unei inchideri
definitive vor fi valorificate la firme similare.
Deseurile solide existente pe amplasament (zgura de topire), vor fi eliminate conform codului
deseului si contractelor firmei cu societati specializate, smilar cu procedeele utilizate in perioada
de functionare.
Cablurile vor fi demontate stocate pe categorii de materiale si transportate la unitatile
specializate in recuperarea /eliminarea materialelor componente.
Fundatiile, structurile metalice, captuseala cuptorului etc vor fi demolate cu utilaje speciale si
recuperate partile metalice. Molozul va fi depozitat in depozitele de deseuri inerte autorizate.
Sistemul constructiv al halei este: structura metalica, acoperita cu tabla. Partile metalice sunt
recuperabile.
Retelele de apa si canalizare, rezerva de incendiu, pot fi mentinute.
3. DEEURI
Deeurile rezultate din procesul tehnologic al SC CIE MATRICON SA sunt prezentate in
autorizatia de mediu, dupa cum urmeaza:
Zgura din procesele tehnologice de turnare, cod 10 10 03 - cca 160 tone/an valorificare
prin AS METAL sau alti agenti autorizati
Span feros, cod 12 01 01 - cca 30 tone/an valorificare prin Feier Impex;REMAT Tg.
Mures sau alti agenti autorizati
Span de aluminiu, cod 12 01 03 - cca 100 tone/an valorificare prin Feier Impex;AS
METAL sau alti agenti autorizati
Ulei emulsionabil, cod 12 01 09* - cca 100 tone/an valorificare prin SC RECYLING PROD
Tg. Mures
Ambalaje de plastic, cod 15 01 02 cca 1 tona/an - valorificare prin Ormatin Cristesti
27 SC MABECO SRL
Deseu de lemn, cod 15 01 03 cca 2 tone/an - valorificate prin Feier Impex sau alti
agenti autorizati
Ambalaje contaminate (15 01 10*) - cca. 100 kg/an valorificare prin SC RECYLING PROD
Tg. Mures
Absorbanti contaminati, cod 15 02 02* - cca 0,5 tone/an eliminate prin valorificare prin
SC RECYLING PROD Tg. Mures
Deseu echipament protectie, cod 15 02 02* - cca 0,5 tone/an - eliminare prin valorificare
prin SC RECYLING PROD Tg. Mures
Deseu de aluminiu, cod 16 01 18 - cca 2120 tone/an valorificare interna
DEEE-uri, cod 16 02 14 - cca 0,02 tone/an agenti autorizati
Deseuri metalice, cod 17 04 05 - cca 25 tone/an agenti autorizati
Deseu pamant contaminat cu substante periculoase, cod 17 05 03* - cca 55 tone -

eliminare prin SC RECYLING PROD Tg. Mures ca urmare a unei poluari accidentale
Namol de la statia de epurare, cod 19 02 09 cca 6,5 tone - eliminare prin Api Sorelia
Piatra Neamt sau Recycling Prod
Hartie si carton, cod 20 01 01 cca 2 tone valorificare prin Feier Impex sauagenti
autorizati
Fier si otel, cod 20 01 40 cca 181 tone valorificare prin Feier Impex sau agenti
autorizati
Deseu menajer, cod 20 03 01 cca 500 mc eliminare prin Salubriserv.
Strict in cadrul activitatii de topire, din procesul tehnologic rezulta ca deseu zgura de la cuptorul
de topire. Cantitatea de zgura rezultata in cazul functionarii noului cuptor de topire (la
functionarea la capacitate), va fi de circa 60-80 tone/an, aceasta conducand la un total de cca
350 t/an zgura generata prin functionarea celor 3 cuptoare.
3.1. Deseuri stocate temporar
Din procesul tehnologic al noului cuptor de topire va rezulta ca deseu, doar zgura de aluminiu,
care se va stoca temporar in container transportabil si va fi valorificata prin Sinef Impex, cu care
momentan compania are contract.
Tabel 3.1.1 Deseuri rezultate
Nr. Cod deeu Denumire Cantitate Stare Mod de depozitare
crt. conform HG (t/an) fizic
856/2002
1. 10 10 03 Zgura de aluminiu 60 Solida Platforma betonatadepozit

zgura
Managementul deeurilor
In faza de constructie:
Deeurile generate n faza de construcie vor fi eliminate prin ageni autorizai. Materialele care
nu se pot recupera sau valorifica, rmase n urma executrii lucrrilor de construire, se vor
transporta la un depozit de deeuri autorizat.
Activitatea de management al deeurilor presupune:
ncheierea unui contract cu o societate de salubritate locala pentru colectarea, sortarea,
transportul si depozitarea deeurilor menajere in locuri special amenajate activitate
reglementata deja prin autorizatia de mediu
pentru deeurile de tip industrial rezultate din activitate, responsabilitatea depozitarii si
recuperrii sau valorificrii revine in totalitate titularului activitii, pentru care este
26 SC MABECO SRL
necesar s ncheie contracte cu firme specializate in valorificarea sau distrugerea
anumitor tipuri de deeuri.
In faza de functionare:
Societatea va asigura minimizarea cantitatilor de deseuri prin urmatoarele actiuni:
valorificarea deseurilor de zgura
conducerea procesului tehnologic astfel incat cantitatile de zgura generate sa fie cat mai
mici
Minimizarea producerii deseurilor
Minimizarea deseurilor inseamna: o abordare sistematica a reducerii deseurilor la sursa, prin
intelegerea si schimbarea proceselor si activitatilor in vederea prevenirii si reducerii deseurilor.
Operatiunile cheie ale minimizarii deseurilor sunt:
Identificarea continua si punerea in practica a posibilitatilor de prevenire a generarii
deseurilor.
Participarea activa si angajamentul personalului la toate nivelele, inclusiv sugestii din
partea personalului.
Monitorizarea consumurilor de energie si gaz si a utilizarii materialelor si raportarea
acesteia fata de masurile cheie de performanta. Operatorul trebuie sa analizeze
utilizarea materiilor prime, sa evalueze oportunitatile de reducere si sa puna la dispozitie
un plan de imbunatatiri utilizand urmatorii trei pasi esentiali: o schitarea procesului, o
balanta de masa a materiilor, o planul de actiune
Reciclarea deseurilor in proces, sau tratare in instalatii de recuperare a metalelor

Cea mai serioasa problema din punct de vedere al deseurilor o reprezinta minimizarea
cantitatilor de zgura provenite de la topire. Asa cum aratam si mai sus, conform documentului
de referinta BREF/BAT pentru reducerea cantitatilor de zgura este necesara conducerea
procesului tehnologic astfel incat sa se realizeze urmatoarele:
o Utilizarea de materie prima curata
o Folosirea temperaturilor de ardere potrivite si evitarea supraincalzirii topiturii
o Evitarea depasirilor temporare de temperatura
o Utilizarea de captuseala refractara adecvata cu tipul de metal topit.
4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A
ACESTORA
Orice activitate antropic, n special din domeniul industrial, produce un impact mai mult sau
mai puin semnificativ negativ asupra componentelor de mediu. Impacturile pozitive ale
investitiilor se fac simite n domeniul social-economic.
Referitor la impactul potenial transfrontier se precizeaz c noul cuptor de topire, prin
poziionarea fizico-geografic i prin emisiile specifice n aerul atmosferic ct i n apa (nu e
cazul), nu poate creea un impact cu posibilitil de extindere transfrontier. Singurul impact
creat - ns n limite legale, va fi doar cel local si in special pentru factorul de mediu aer.
Impactul asupra componentelor mediului n perioada de construcie si functionare
n perioada de derulare a lucrrilor de construire, nu exista posibilitatea afectarii reale a
factorilor de mediu, intreaga activitate de construire desfasurandu-se intr-o hala existenta
inchisa. Solul nu poate fi afectat n urma unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la
utilajele folosite, avand in vedere faptul ca amplasamentul este integral betonat.
Din punct de vedere al calitii aerului, n perioada de construire, exist emisii provenite de la
utilajele folosite pentru transportul diverselor materiale de constructie, dar i pulberi ca urmare
27 SC MABECO SRL
a lucrrilor de construire propriu-zise. Avnd n vedere durata limitat a acestor lucrri, impactul
este redus.
Desigur, funcionarea obiectivului poate avea un impact asupra componentelor de mediu - n
special asupra aerului atmosferic - ns prin msurile de prevenire a poluarii si aplicarea
BAT/BREF, riscul unor impacturi negative semnificative se va reduce simitor.
Tehnologia adoptata pentru noul cuptor prevede:
Realizarea unui sistem eficient de ventilare general a halei.
Folosirea gazului natural pentru topirea aluminiului
Controlarea procesului de ardere astfel incat sa se evide formarea unei
cantitati mari de zgura
Consumurile de aliaj de aluminiu, scrap, energie si gaze naturale sunt
monitorizate in permenta astfel incat sa se evite pierderile
Evacuarea gazelor de ardere, precum si a emisiilor de praf de zgura de la usa
de evacuare a cuptorului se va face printr-un sistem de ventilatie, hota si un cos de
dispersie. Calitatea materiei prime (lingori si scrap) este atent controlata.
Din analiza ciclului de productie se poate elabora o matrice a aspectelor de mediu asociate
fiecarei faze a procesului si a activitatilor care pot avea impact asupra mediului. Pentru
evaluarea aspectelor si impactelor de mediu semnificative s-a facut referinta la o clasificare a
aspectelor de mediu semnificative, dupa cum urmeaza:
N = nesemnificativ PS = putin semnificativ
S= semnificativ P=prioritar
Aspecte/imapcte de mediu semnificative (limiile marcate gri, corespund proiectului actual)
Indici de semnificatie pentru fiecare Aspect privind Mediul (IS)
Faza/Zona Energie Apa Materii Emisii Deversari Sol Deseuri Zgomot Trafic
(cons.) prime
Birouri de servicii N N N N N N N N N
Logistica PS N N N N N PS PS N
Magazie materii prime N N N N N N N N N
Magazie produse finite N N N N N N N N N

Cuptor Topire S N PS S N N PS N N
Degazeifiere N N PS PS N N N N N
Depozit temporar de deseuri N N N N N N PS N N
Probleme legate de transport N N N PS N N N PS N
4.1. APA
4.1.1 Date de hidrogeologie
Din punct de vedere morfologic, amplasamentul apartine unei zone de podis care face parte din
bazinul Transilvaniei.
Bazinul Transilvaniei este alcatuit dintr-un fundament cristalin si petice ale unei cuverturi
sedimentare, mezozoice, peste care urmeaza umplutura sedimentara propriu-zisa formata din
doua cicluri sedimentare distincte: paleocen-miocen inferior si miocen superior-pliocen.
Formatiunile miocenului superior si a pliocenului au o larga extindere, fiind formate din marne,
gresii, conglomerate, nisipuri, tufuri, sare.
Stratificatia terenului in zona amplasamentului studiat este:
la suprafata, umplutura de pamant, zgura si pietris in grosime de 1, 7
m-1,75 m
argila prafoasa neagra, cu o grosime de 1,2 m
26 SC MABECO SRL
argila nisipoasa galben cenusie, cu o grosime de 1,2 m
nisip mijlociu fin, grosime 0,5 m
pietris cu nisip, grosime 0,9 m
Baza depozitelor descrise mai sus o constituie stratul de argila marnoasa, acesta fiind identificat
in foraje executate la adancimea de 7,4 m (Raport la Studiul de impact Linie turnare sub
presiune aliaje neferoase- Vladimir Gheorghevici 2002, CPP).
Apa subterana: Zona amplasamentului studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana
de 5,5 -5,2 m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la
topirea zapezii), nivelul apei se ridica cu cca 1 m.
Ape de suprafata: Amplasamentul SC CIE MATRICON SA se afla in bazinul hidrografic al raului
Mures, la o distanta de aproximativ 8 km (pe directia vest) de acest rau. Cel mai apropiat curs
de apa sunt este raul Roka - la nord si paraul Bega.
Adancimea de inghet a zonei este de 0,9 m.
In zona nu se afla obiective protejate sau arii naturale de interes comunitar la o distanta mai
mica de 1000 m de amplasament.
4.1.2. Alimentarea cu ap; Evacuarea apelor uzate
Activitatea SC CIE MATRICON SA este regelementat n prezent de urmtoarele acte:
Autorizaia de mediu nr. 50/13.03.2013 emis de Agenia pentru Protecia
Mediului Trgu-Mure (anexata prezentei documentatii)
Notificarea de functionare nr. 3/1.02.2012 emisa de AN Apele Romane,
Administraia Bazinal de Ap Mure (n anex)
Avizul de gospodarire a apelor nr. 158/16.10.2012 pentru noul cuptor de
topire
Pentru funcionarea prezent a activitatii companiei, conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emis
de ANAR, Administraia Bazinal de Ap Mure, sunt reglementate urmtoarele debite de ap:
Cerinta de apa 100 mc/zi:
Cerina de ap pentru scopuri igienico-sanitare: Qzi med =25 mc/zi
Cerina de ap folosit n scop tehnologic (rcirea utilajelor):Qzi med =75 mc/zi
Gradul de recirculare R=cca 90% (se recircula apa necesra procesului de racire a utilajelor,
matritelor, inainte de folosire fiind trecuta printr-un sistem de dedurizare, apoi printr-o instalatie
de filtrare cu nisip cuaros), dar nu are legatura cu functionarea cuptorului nou ce urmeaza a fi
instalat.
Apa necesar consumului igienico sanitar i procesului tehnologic (pentru rcire utilaje) este
preluat din reeaua oraului, conform contractului 2210/10.09.2007 (anexat prezentei
documentaii) ncheiat cu SC Compania Aquaserv SA Trgu Mure, cerina de ap fiind de 100
mc/zi.
Cuptoarele de topire nu folosesc apa in procesul tehnologic, prin urmare instalarea noului
cuptor nu va conduce la utilizarea unor debite suplimentare de apa pentru acest proces,
fata de cele reglementate si nici a unor debite de apa evacuate, suplimentar fata de situatia
existenta.
4.1.3 Managemntul apelor uzate

Referitor la managementul apelor uzate trebuie precizat faptul c din activitatea de productie
realizata prin instalarea noului cuptor nu vor rezulta ape uzate suplimentare.
Toate apele rezultate de pe platforma companiei SC CIE MATRICON SA sunt evacuate in
canalizarea oraseneasca, in baza contractului existent cu Compania Aquaserv SA Targu
Mures, dupa cum urmeaza:
27 SC MABECO SRL
1. Apele uzate fecaloid menajere (Q zi med =25 mc) si cele conventional
curate de la racirea utilajelor sunt evacuate gravitational in canalizarea
oraseneasca, conform contract, anexat prezentei documentatii.
2. Apele pluviale sunt colectate de reteaua interna de canalizare si evacuate
in canalizarea oraseneasca.
3. Apele tehnologice de la sectia de Turnatorie (Qzi med = 75 mc) sunt
colectate de reteaua interna de ape tehnologice, trecute prin 2
separatoare de produse petroliere si apoi printr-o instalatie de
preepurare, dupa care sunt evacuate la canalizarea oraseneasca.
Instalatia de preepurare este formata din: bazin de pompare, filtru
tambur, bazin de omogenizare (cu mixer, sistem de aerare si pompa
submersibila), unitatea de flotatie cu aer dizolvat, instalatie de
deshidratare namol, bazin de stocare namol.
Conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisa de ANAR, Administratia Bazinala de Apa Mures, la
evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca apele uzate rezultate de pe platforma
trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in tabelul de mai jos:
4.1.4 Prognozarea impactului

In faza de realizare a investitiei nu prognozam manifestarea vreunui impact negativ
asupra calitatii apelor de suprafata sau subterane, deoarece nu se utilizeaza apa decat in
scop igienicosanitar si potabil pentru angajatii din constructii. Mentionam faptul ca lucrarile
de realizare a proiectului vor avea loc in interiorul halei.
In faza de functionare a cuptorului, desi nu are relevanta, cateva elemente ale posibilului
impact al activitatii desfasurate in prezent de companie asupra apelor sunt prezentate mai jos:
SC CIE MATRICON SA isi desfasoara activitatea intr-o zona reglementata din
punct de vedere urbanistic, asa cum se specifica si in certificatul de urbanism,
atasat prezentei documentatii.
Zona dispune de canalizare oraseneasca, apele uzate de tip menajer si
tehnologic, rezultate de pe amplasament, fiind evacuate in canalizarea
oraseneasca. Apele pluviale de pe platforma sunt de asemenea colectate si
evacuate in canalizare. Compania dispune de o statie de preepurare pentru
apele uzate generate si separatoare de produse petroliere inainte de intrarea in
statia de preepurare.
Din punct de vedere al influentei asupra apelor subterane, se poate mentiona ca
pe amplasament exista un put din care compania preleveaza periodic ape
pentru analiza. Ultimele analize efectuate, atasate prezentei documentatii nu
indica afectari ale freaticului in zona. Compania nu utilizeza in prezent apa din
sursa subterana.
26 SC MABECO SRL
4.1.5. Msuri de diminuare a impactului
4.1.5.1. Alte msuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de ap i a
zonelor de mal ale acestora
Prin realizarea noii investitii nu exist nici un impact potenial asupra calitii apei Raului
Mures sau canalizarii orasenesti. Activitatea intregii fabrici din punct de vedere al impactului
asupra apelor este monitorizata, iar masuratorile efectuate la evacuarea la deversarea in
canalizarea oraseneasca, in general, se inscriu in limitele impuse de NTPA 002 pentru
evacuarea apelor in retele de canalizare. Accidental, datorita unor probleme de functionare
temporare ale canalizarii menajere sau statiei de epurare, pot sa apara depasiri la NH4+,
suspensii, CCOCr.
4.1.5.2. Zone de protecie sanitar i perimetre de protecie
hidrologic Nu e cazul.
4.1.5.3. Msuri de prevenire a polurilor accidentale a apelor
Prin realizarea noii investitii nu se pune problema realizarii de masuri suplimentare de
prevenire a poluarilor accidentale pentru ape.
Toate apele rezultate de pe platforma companiei SC CIE MATRICON SA sunt evacuate in
canalizarea oraseneasca, in baza contractului existent cu Compania Aquaserv SA Targu
Mures, dupa cum urmeaza:
Apele uzate fecaloid menajere (Q zi med =25 mc) si cele conventional curate
de la racirea utilajelor sunt evacuate gravitational in canalizarea
oraseneasca, conform contract, anexat prezentei documentatii.
Apele pluviale sunt colectate de reteaua interna de canalizare si evacuate in
canalizarea oraseneasca.
Apele tehnologice de la sectia de Turnatorie (Qzi med = 75 mc) sunt
colectate de reteaua interna de ape tehnologice, trecute prin 2 separatoare
de produse petroliere si apoi printr-o instalatie de preepurare, dupa care
sunt evacuate la canalizarea oraseneasca. Instalatia de preepurare este
formata din: bazin de pompare, filtru tambur, bazin de omogenizare (cu
mixer, sistem de aerare si pompa submersibila), unitatea de flotatie cu aer
dizolvat, instalatie de deshidratare namol, bazin de stocare namol.
Conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisa de ANAR, Administratia Bazinala de Apa Mures, la
evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca apele uzate rezultate de pe platforma
trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in tabelul de mai jos.
4.2. AERUL
4.2.1. Date generale
4.2.1.1. Condiii de clim i meteorologie pe amplasament/zon
Zona orasului Targu Mures are o clima placuta, de tip continental moderata cu veri
calduroase si ierni aspre. Este influentata de vecinatatea Muntii Gurghiu, iar toamna si iarna
resimte si influentele atlantice de la vest.
Trecerea de la iarna la primavara se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la
toamna la iarna in luna noiembrie. Verile sunt calduroase, iar iernile in general sunt lipsite de
viscole.
4.2.1.2. Informaii despre temperatur, precipitaii etc.
Temperatura medie anuala din aer este de cca 8,2 grade Celsius. Temperatura medie in
ianuarie este de - 3 grade Celsius, iar cea a lunii iulie, de 19 grade Celsius. Temperatura
minima absoluta a fost de - 34,5 grade Celsius, fiind inregistrata in ianuarie 1963, iar
maxima absoluta, de 38,5 grade Celsius a fost inregistrata in august 1952.
27 SC MABECO SRL
Media precipitaiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioas lun fiind iunie (99 mm), iar
cea mai uscat, februarie (26 mm). n ultimii ani, se observ faptul c iernile devin din ce n
ce mai blnde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 C i cu zpad din ce n ce mai
puin.
4.2.1.3. Scurt caracterizare a surselor de poluare existente n zon

Amplasamentul obiectivului se afl n partea de sud a localitii Trgu-Mure pe o platform
industrial existent, cu urmtoarele vecinti:
La sud: str. Bega;
La sud-vest: SC Transport Local, str. Bega;
La vest: SC Industria Laptelui, Dafcochim
La est: SC Iseco;
La nord: str. Gheorghe Doja;
La nord-vest: Hotelul Perla;
Alte firme invecinate cu amplasamentul sunt: SC TrANSPORT LOCAL SILETINA SA, ITALOSTIL
CONFECTIA SRL, SC SURTEC SRL, SC JORE SRL, SC PLASMATERM SRL.
Prin urmare sursele de poluare ale zonei sunt reprezentate in general de:
Circulatia rutiera in zona (inclusive cea determinate de mijlaocele care auto care
realizeaza aprovizionare/distributia pentru obiectivele din zona) -poluanti emisi de
vehiculele rutiere sunt:
o Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC - alcani, alchene, alchine,
aldehide, cetone, cicloalcani, compusi aromatici)
o Gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O) o Substante acidifiante (NH3,
SO2) o Particule materiale (PM)
o Substante carcinogene (PAH - hidrocarburi aromatice policiclice
incluzand: indeno(1,2,3-cd) pirene, benzo(k)fluoranthene,
benzo(b)fluoranthene, POP- compusi organici persistenti:
benzo(g,h,i)perilene, fluoranthene, benzo(a)pirene)
o Substante toxice (dioxine - dioxine dibenzoclorinate - PCDD si furane
- dioxine dibenzoclorinate - PCDD) o
Metale grele - Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, SE, Zn
Activitatea desfasurata de companie. Caracteristic procesului tehnologic de
obtinere a pieselor turnate prin topirea aluminiului sunt emisiile in atmosfera de
pulberi si gaze de ardere (de la cuptoarele de topire), emisii fugitive de la
masinile de turnare (existente), cum ar fi COV, cloruri.
26 SC MABECO SRL
4.2.2. Surse poluani generai
In faza de realizare a investitiei, emisiile provin in general de la lucrarile de
manipulare/transport a materialelor, de la utilizarea utilajelor si echipamentelor mobile
rutiere si nerutiere si de la functionarea instalatiei (la actuala capacitate).
In faza de functionare a noului cuptor emisiile constau in:
Gazele de ardere de la cuptorul de topire si pulberi (acestea fiind si problemele
cheie identificate de documentele de referinta pentru instalatiile de topire
neferoase)
Emisiile difuze de la degazeificarea aluminiului topit
4.2.2.1. Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici ai
obiectivului
Cele doua cuptoare de topire existente pe amplasament si functionale respectiv HG 4000 si
HG 2000 au 4 respectiv 3 arzatoare care consuma fiecare 58 mc/h. Aceasta inseamna
58x7=406 mc. Puterea calorifica superioara a gazului care variaza lunar fiind de cca 10,4
KW, rezulta 406x10,4=4222 kw sau 4,2 MW, ceea ce face ca CIE MATRICON sa nu fie listata
in activitatile prevazute de legislatia GES, respectiv in anexa 1 a Ordinului 3420/2012.
Prin instalarea noului cuptor vor mai exista inca 3 arzatoare pentru topire si doua pentru
mentinere, ceea ce va duce la un consum suplimentar de 212 mc/ora, rezulta 212X10,2
=2162,4 KW sau 2,16 MW ceea ce face ca CIE MATRICON sa nu intre in continuare in
activitatile prevazute de legislatia GES, respectiv in anexa 1 a Ordinului 3420/2012 Emisiile
de la cuptoarele de topire existente:
Cele rezultate in timpul topirii de la manipularea zgurii (pulberi) - sunt captate printr-o
hota aferenta fiecarei usi de cuptor si evacuate prin tubulatura cu diametrul de 300 mm
Cele rezultate din cuptor (gaze de ardere, pulberi) - sunt dirijate in atmosfera, prin
intermediul unor tubulaturi de exhaustare, la cosurile de disperie a gazelor.
Fiecare cuptor de topire este racordat la cate o tubulatura de exhaustare cu diametru D= 500
mm. Inaltimea cosurilor de dispersie este de 12 m. Gazele de ardere de la cele 2 cuptoare
sunt dispersate in atmosfera prin 2 cosuri, fiecare cu inaltimea de 12 m de la sol (3 m de la
acoperis). Pe cosuri sunt realizate gauri pentru prelevare probe.
Cuptorul Striko 750 existent este in conservare.
Cuptorul nou va fi, de asemenea, racordat la tubulatura de exhaustare a gazelor de ardere cu
D= 500 m, iar inaltimea cosului va fi de 15 m. Pentru captarea pulberilor de la evacuarea de
zgura va fi prevazuta o hota de exhaustre, similara celor existente la celelate cuptoare, cu
tubulatura de exhaustare pe acoperis printr-un cos cu inaltimea de 15 m de la sol.
Analizele efectuate in anul 2011 si 2012 la cosurile cuptoarelor de topire, ca urmare a
solicitarilor din autorizatia de mediu, reflecta mici depasiri la indicatorul pulberi, restul
indicatorilor fiind in limitele prescrise de autorizatia de mediu.
Tabelul 4.2.2.1.1 Analize cuptoare topire
Tabelul 2.1.2.3 Rezultate masuratori cuptoare existente, anul 2012/2011 (media a 3 masuratori)
[mg/Nmc] HG4000 (2012) HG2000 (2012) Striko 750 (2011) Limite Bref/BAT
pulberi 15,8 3,9 26,8 20
CO 44 96 49 150
SO2 64 328 4 50
NOx 222 158 186 120
TOC 22,6 6,78 - 150
clor <0,3 <0,3 <0,3 3
Temperatura gazelor arse evacuate prin cos(C 0):180-200

Viteza gazelor prin cos (m/s):3,75.
Debitul gazelor prin cos (m3/ora) :2500.
27 SC MABECO SRL
Coordonatele surselor de poluare (incluzand cuptorul Striko in conservare si noul cuptor) sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Sursa 4 reprezinta noul cuptor ce urmeaza a se instala, iar sursa 1-3-cuptoarele existente.
Masinile de turnare existente sunt dotate cu sisteme de captare, evacuare vapori din procesul
de turnare. Mentinerea la temperatura a aluminiului lichid se face electric, in aceasta etapa a
procesului tehnologic nu se consuma gaz.
n cldirea comun cu hala Turntorie, Prelucrri mecanice, logistic, sunt 4 centrale termice
pe gaze, una de 100 kw, 2 de 42 kw i una de 224 kw care deservesc birourile, vestiarele,
magaziile i laboratoarele.
Tabelul 4.2.2.2.2 Instalatii pentru evacuarea si dispersia poluantilor in mediu propuse in cadrul
noului proiect
Echipament de
Caracteristici instalatie de evacuare
Sursa de poluare Punctul de emisie Poluant depoluare
poluanti
identificat
2432'39.80" H 15 m
(longitudine) CO, SO2, NOx, Ventilator si Cos Dcos = 500mm
4631'26.31" CO2 disperise
Cuptor nou (latitudine)
Hota si Cos H 15 m
pulberi dispersie Dcos = 500mm
Instalatie de Emisii difuze,

degazeificare - H2, NOx fara sisteme de -
evacuare
4.2.3. Prognozarea polurii aerului

Cuptorul va avea pentru partea de combustie-topire 3 arzatoare si 2 arzatoare pentru partea
de mentinere a topiturii, iar consumul de gaz pe cuptor, la functionarea la capacitate va fi de
212 mc/ora. Arzatoarele de topire vor avea un consum de 50 mc/ora, iar cele de mentinere
31 mc/ora.
Pulberi 212X47/1000=9,964 g/h
CO 212X520/1000=110,24 g/h
SOX 212X8,7/1000=1,85g/h
NOX 212X223/1000=47,27 g/h
Concentratii de pulberi emise
V gaze arse = V gaz metan consumat x 12,298 (coeficient de aer 1,05) = 212 mc/h x 12,298 =
2607,17 m3/h
Pulberi 9,964X1000/2607,17=3,82 mg/Nmc CO 110,24x1000/2607=42,28
mg/Nmc
SOX 1,85x1000/2607=0,71 mg/Nmc
26 SC MABECO SRL
NOX 47,27x1000/2607=18,13 mg/Nmc
Poluantii proveniti din arderea gazului metan de la noul cuptor de topire sunt captati printr-
un cos, montat deasupra cuptorului, cu iesire pe acoperisul halei noi. Cosul are inaltimea de
12 m si diametrul 500 mm.
Emisiile poluante evacuate in atmosfera, stabilite pe baza de calcul, sunt prezentate in tabelul
urmator:
Poluant Debit masic Concentratia Limite maxime Prag de alerta VLE BREF/BAT
(mg/Nm3) (mg/Nm3) admise cf. Ord
462/93 (mg/Nm3)
CO 100,24 42,28 - - 5-150
SOx 1,85 0,71 500 350 15-50
NOx 472,76 18,13 500 350 50-120
Pulberi 9,964 3,82 50 35 5-20
Concentratiile calculate se incadreaza in limitele admise de Ord. 462/93 al MAPPM, fiind in

limitele prevazute de BREF/BAT pentru toti indicatorii. In vederea mentinerii nivelului
emisiilor sub limitele admise prin Ord. 462/93 si BREF/BAT s-au luat urmatoarele masuri: -
Aprovizionarea cu lingouri de calitate corespunzatoare; - Controlul functionarii arzatoarelor
cuproarelor.
-
4.3. Dispersia in atmosfera Metodologia de calcul a dispersiei

Calculul dispersiei pentru poluantii emisi de la cuptorul de topire de la SC CIE MATRICON SA
Targu Mures s-a facut pe baza datelor meteorologice furnizate de pe site-ul:
http://www.ncdc.noaa.gov/IPS/mcdw/mcdw.html;jsessionid=D588BA5716BEC8B6A86D5D7
C45 1AC4BA, cu ajutorul programului Austal. Pentru verificare s-a aplicat si programul de
disperise AEROMOD.
Calculele au fost efectuate in modul urmator:
1. S-a considerat o retea uniforma de receptori cu originea coltul dinspre hala de
sectiei de productie. Aceasta reta are o distanta intre receptori de 100 m si s-a
intins in toate directiile pe o distanta de 1 km.
2. S-a calculat concentratia medie zilnica in fiecare punct al retelei de receptori si s-a
considerat maxima acestei concentratii.
Concentratia poluantilor in emisie utilizata la programul de dispersie AERMOD au fost
la cuptoarele existente cele rezultate din masuratori
la cuptorul nou cele obtinute din calcule (consum de gaz si factorii de emisie)
la functionarea celor trei cuptoare s-au luat in lucru concentratiile rezultate din
masuratori (cuptoare existente) si din calcule (cuptorul nou)
Concentratiile maxime rezultate prin derularea programului de dispersie sunt cele din tabelul de
mai jos si sunt figurate pe desen cu:
galben concentratia maxima a poluantului la cuptoarele existente (NO x -0,00488
g/mc )
verde concentratia maxima a poluantului la cuptorul nou (NOx -0,00081 g/mc )
rosu concentratia maxima a poluantului la functionarea celor trei cuptoare (NO x
0,00569 g/mc )
Tabelul 4.3.1 Valorile indicatorilor pentru aer/imisii
indicatori Cuptor 1 si 2 Cuptor nou Cuptor 1, 2 si3 Observatii
(Horno Guinea) (Horno Guinea si (legea 104/2011)
Striko nou)
Pulberi 0,0004 g/mc - 0,0004 g/mc 50 g/mc la 24 ore,
nenormata la 1 ora
27 SC MABECO SRL
CO 0,00129 g/mc 0,00011 g/mc 0,0014 g/mc 10 g/mc, valoare
maxima zilnica a
mediilor pe 8 ore
SO2 0,00086 g/mc 0,00 g/mc 0,00087 g/mc 125 g/mc, valoare
maxima zilnica a
mediilor pe 8 ore
NO2 0, 00086 g/mc - 0,00086 g/mc 200 g/mc la 1 ora
CO2 0,000086 g/mc 0,00033 g/mc 0,00154 g/mc
NO 0,00388 g/mc - 0,00388 g/mc
NOX 0,00488 g/mc 0,00081 g/mc 0,00569 g/mc
TOC 0,00 g/mc - 0,00 g/mc
N2O - 0,00001 g/mc 0,00001 g/mc
NMVOC - 0,00033 g/mc 0,00033 g/mc
Datele meteorologice au fost din ora in ora si au cuprins viteza si directia vantului, temperatura
aerului, gradul de stabilitate al atmosferei si inaltimea de dispersie a poluantilor.
In anexe sunt prezentate graficele de dispersie (cate doua pentru fiecare poluant).
Concentratia poluantilor se incadreaza in limitele admisibile (conform STAS 12574-87).
4.2.4.1. Soluii tehnice pentru controlul polurii aerului
Perioada de construire: nu e cazul
Perioada de funcionare a investiiei:
Cerintele BREF/BAT pentru topitorii de aluminiu referitoare la factorul de mediu aer
Tabelul nr. 4.2.4.1.1 Cerinte BREF/BAT cuptoare shaft
cerinte
Parametru (unitatea de
masura) Tehnici alternative Prin cele mai bune tehnici Conform celor mai bune
propuse de titular disponibile practici de mediu
Energia Gaze naturale Gaze naturale sau Gaze naturale sau
electricitate electricitate
Cerinta specifica energetica (KWh/t 1000 580-900 975-1150
Al)
Functionare continua continua continua
Capacitate (tone) 2,5 0,5- 4 (15) 0,5-30
Capacitate mentinere 10 1,5-10 n.d
Timp de mentinere (ore) 2-4 0,5-1 3-4
Pierderi de ardere % n.d 1-3 n.d
Generare de praf (kg/t Al) 0,138 <1 <1
NOx (kg/t Al) 3,25 <1-6 <1-6
Costuri de intretinere (mii Euro) n.d. n.d n.d
Tehnici de conformare Nu exista dotari, dar Saci filtru pentru Saci filtru pentru
se va studia printrun instalatiile mari instalatiile mari
proiect separat, in
caz de neconformare
la valorile limita de
emisie
Conform documentului de referinta BREF/BAT pentru topitorii si turnatorii, capitolul 4.2.8.1,

degazeifierea reprezinta procesul prin care se elimina hidrogenul din metalul topit. Cea mai
recomandata metoda, conform documentului de referinta, este utilizarea azotului intr-o
instalatie de degazeifiere, acesata inlocuind astfel degazeifierea cu hexacloretan sau amestec
de Ar/SF6 (substante supuse protocolului de la Kyoto)
26 SC MABECO SRL
In perioada de elaborarea a documentatiei pentru obtinerea acordului de mediu, compania a
realizat unele lucrari de imbunatatire a microclimatului in hala de turnatorie, respectiv a
montat un tronson exhaustare a aerului viciat din hala, constand in:
-sistem tubular de captare emisii, montat deasupta grinzilor cu zabrele ale halei, cu
diametrul tubulaturii de exhaustare de la 1150 mm (la captare) si ajunge la 500 mm,
la evacuare
- 36 de guri de captare noxe
- 24 de guri de aductiune aer proaspat prin tubulatura de aductiune aer curat, pe stalpii
din mijlocul halei si pe stalpii laterali la iesirea din turnatorie, pe doua tronsoane, cu
diametrul tubulaturii intre 1150 mm si 400 mm
4.2.4.2. Instalaii propuse pentru controlul emisiilor

Tabelul 4.2.4.2.1 Instalatii pentru evacuarea si dispersia poluantilor in mediu propuse in
cadrul noului proiect
Echipament de
Caracteristici instalatie de evacuare
Sursa de poluare Punctul de emisie Poluant depoluare
poluanti
identificat
2432'39.80" H 15 m
(longitudine) CO, SO2, NOx, Ventilator si Cos Dcos = 500mm
4631'26.31" CO2 disperise
Cuptor nou (latitudine)
Hota si Cos H 15 m
pulberi dispersie Dcos = 500mm
Emisii difuze,
Instalatie de
- H2, NOx fara sisteme de -
degazeificare
evacuare
4.3. SOLUL
4.3.1. Caracterizarea solului
Pe terasele Rului Mure, mai ales cele inferioare domin aluviunile recente precum i solurile
hidromorfe i de mlatini. n zonele de lunc apar solurile aluviale i lacoviile, tipuri de sol
generate att de materialul parental ct i de caracteristicile hidro-geologice i hidrologice ale
zonei. Zona colinar este acoperit cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri
coluviale, cernoziom i regosoluri. n cazul cursurilor de ap, cu debite mici sau sezoniere
(ex. Poclo), aflueni ai Rului Mure, se dezvolt soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.
Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolat a deeurilor menajere i
industriale, emisiile din activitile de pe platforma chimic de 126 ha din Combinatul
Azomure, emisiile autovehiculelor.
Din punct de vedere al poluarii istorice, mentionam ca la realizarea bilantului de nivel II,
in anul 2011, au fost realizate investigatii ale solului. Poluantii invederati a influenta calitatea
solului si a apelor subternate in zona sunt: sulfatii, clorurile, metalele grele (Zn si Cr).
Analizele realizate cu ocazia bilantului de nivel II la autorizarea activitatii au pus in evidenta
prezenta cromului si zincului in concentratii ce depasesc fie prgaurile de alerta, fie cele de
interventie, conform datelor precizate in tabelele de mai jos (capitolul 4.3.1.5)
In ceea ce priveste protectia solului si subsolului, se constata o poluare istorica a solului cu
zinc si crom. Compania functioneaza pe acest amplasament din anul 1952, cand a fost
fondat primul atelier care a produs piese de schimb pentru industria textila, in anul 1956,
compania extinzandu-si gama de produse sub numele de Metalotehnica. Inainte de anul
1989, nu au fost realizate investigatii de mediu, primele investigatii fiind realizate cu ocazia
Bilantului de nivel II realizat in anul 2001. Prin urmare, este greu de apreciat daca poluarea
istorica este generata de functionarea prezenta a companiei.
4.3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante
27 SC MABECO SRL
4.3.1.2. Condiiile chimice din sol
Din analiza concentratiilor determinate la realizarea Bilantului de nivel II (prezentatae in tabelul
de mai jos), prin comparare cu prevederile Ordinului 756/1997, rezulta urmatoarele:
Valorile continutului de sulfati solubili sunt reduse, cu mult sub valorile pragurilor de alerta
Continutul de clor solubil este foarte redus, in domeniul de fond al solurilor
Continutul de zinc depaseste pragul de alerta, pentru tipul de folosinta sensibila, dar nu si
pentru tipul de folosinta mai putin sensibila (unde de fapt se incadreaza solul din incinta
SC CIE MATRICON SA).
Continutul de crom depaseste pragul de alerta pentru tipul de folosinta sensibila (la 25-30
cm) si mai putin sesnsibila (la 0-5 cm).
4.3.1.3. Vulnerabilitatea i rezistena solurilor dominante
Amplasamentul are destinatie strict industriala.
4.3.1.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiv

Zona este excluziv industriala.
4.3.1.5. Poluarea existent: tipuri i concentraii de poluani
Tabelul 4.1.4. 1 Continutul de metale grele al probelor de sol recoltate din incinta SC CIE
MATRICON SA, comparativ cu valorile pragului de alerta (PA) si pragului de interventie (PI)
(Ordinul MAPPM 756 din 03.11.1997)
Tabelul 4.1.4.2: Date probe de sol incinta SC CIE MATRICON SA (sursa: Bilant de nivel
II, centrul de prevenire a poluarii)
26 SC MABECO SRL
4.3.2. Surse de poluare a solurilor

4.3.2.1. Surse de poluare a solului, fixe sau mobile
Sursele de poluare si agentii poluanti ai solurilor pot fi:
Pulberile cu metale grele, care n urma depozitarii necorespunzatoare sau din aer ,
difuzeaza n sol ducnd la degradarea chimica a solului.
Deseuri depozitate necorespunzator
Hidrocarburile provenite din eventuale scurgeri care pot aparea la transportul si
manipularea produselor petroliere. Prezenta hidrocarburilor n sol determina o
puternica degradare chimica
4.3.3. Prognozarea impactului
Prin executarea lucrarilor n faza de constructie nu se va produce o afectare a suprafetelor
de sol, avand in vedere amplasarea noului cuptor intr-o hala deja existenta, betonata, in care
chiar si accidental daca ar exista deversari, acestea ar putea fi localizate si luate masuri de
colectare si evacuare controlata ca deseuri.
In timpul functionarii cuptorului, se estimeaza ca impactul asupra solului va fi de asemenea
neglijabil, avand in vedere concentratiile poluantilor in imisie determinati la capitolele
anterioare. Concentratiile mici de poluanti in atmosfera sunt favorizate si de folosirea gazului
natural pe post de combustibil, considerat cel mai nepoluant combustibil.
Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate astfel incat sa se puna problema unor infiltratii in
sol.
4.3.4.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat
Nu e cazul, noul cuptor se monteaza intr-o hala existenta betonata.
27 SC MABECO SRL
4.3.4.2. Msuri de diminuare a polurii i impactului
apele uzate sunt colectate si epurate (desi strict pentru functionarea
cuptorului nu se foloseste apa si nu se evacueaza apae uzate)
poluantii gazosi sunt evacuati prin cos de dipsersie
platformele si interiorul halei de productie sunt betonate,
apele puviale cu continut de hidrocarburi sunt epurate
magaziile si depozitele de chimicale sunt amplasate amplasate in spatii

inchise, in interiorul si exteriorul halelor de productie, iar transportul
materiilor prime si a materialelor se face pe caile de acces impermeabilizate
corespunzator.
Analiznd posibilitile de poluare a solului pentru noul cuptor, trebuie precizat faptul c o
posibil poluare este exclus, deoarece:
ntreaga hal n care se desfoar procesul tehnologic de topire are radierul
betonat.
Procesul tehnologic se desfoar n hal nchis, neavnd vreun contact cu
solul.
Cile de acces i platformele din jurul halei sunt betonate.
n aceste condiii nu se poate prognoza vreun impact asupra solului i practic nici nu exist
vreun risc n acest sens. De asemenea, nu se vor face propuneri pentru diminuarea
impactului, ntruct nu este cazul.
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizarea subsolului
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus
Stratificatia terenului in zona amplasamentului studiat este:
la suprafata, umplutura de pamant, zgura si pietris in grosime de 1, 7
m-1,75 m
argila prafoasa neagra, cu o grosime de 1,2 m
argila nisipoasa galben cenusie, cu o grosime de 1,2 m
nisip mijlociu fin, grosime 0,5 m
pietris cu nisip, grosime 0,9 m
Baza depozitelor descrise mai sus o constituie stratul de argila marnoasa, acesta fiind
identificat in foraje executate la adancimea de 7,4 m (Raport la Studiul de impact Linie
turnare sub presiune aliaje neferoase- Vladimir Gheorghevici 2002).
4.4.1.2. Structura tectonic, activitatea neotectonic, activitate
seismologic Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in grupa seismica
D, cu Tc= 1,5 s. 4.4.1.3. Protecia subsolului i a resurselor de ap
subterane Nu e cazul.
Apa subterana: Zona amplasamentului studiat se afla sub influenta unui nivel de apa
subterana de 5,5 -5,2 m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime
(primavara la topirea zapezii), nivelul apei se ridica cu cca 1 m.
4.4.1.4. Resursele subsolului
Nu face obiectul prezentului proiect.
4.4.1.5. Procese geologice
26 SC MABECO SRL
4.4.2. Impactul prognozat
4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice
Nu e cazul
4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului
Nu e cazul.
4.5. BIODIVERSITATEA
Amplasamentul analizat este situat in intravilanul localitatii Targu Mures, zona destinata
activitatilor industriale. In zona nu s-au identificat specii protejate de flora si fauna.
n ceea ce priveste vegetatia din zonele de amplasament a obiectivului supus analizei, se fac
urmatoarele precizari:
n mprejurimile amplasamentului se gasesc, pe toate directiile arbori ornamentali.
cantitatile de poluanti emise nu vor determina riscuri asupra conditiilor de mediu la nivel
local.
Grdina Zoologic din Platou reprezint un loc de atracie pentru localnici i turiti, fiind cea
mai mare, diversificat i populat astfel de instituie din Romnia. n prezent sunt n jur de
500 de animale aparinnd la 120 de specii, att de faun local, ct i exotic. Anual Zoo
Trgu Mure este vizitat de un numr de 100 000 de vizitatori. n Mure triesc de
asemenea mai multe specii de peti, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul,
pstrvul, roioara, somnul, aluul, tiuca i cleanul.
n zona amplasamentului nu exista obiective de interes public, monumente istorice si de
arhitectura.
Obiectivul fiind localizat in zona industriala ecosistemele nu pot fi afectate de activitatea
desfasurata.
4.6. PEISAJUL
4.6.1. Generaliti
Municipiul Trgu Mure este aezat pe terasele rului Mure. Dintre toate acestea Platoul
Corneti este cea mai nalt cot a oraului fiind situat la 488 m deasupra Mrii Negre i la
197 m deasupra localitii. Astfel teritoriul se caracterizeaz printr-un relief colinar
fragmentat de vi largi i dealuri nalte (http://www.tirgumures.ro/)
4.6.1.1. Informaii despre peisaj
Trgu Mure este amplasat la intersecia a trei zone geografice: Cmpia Transilvaniei,
Valea Mureului i Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m fa de nivelul
mrii. n mod tradiional geneza oraului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi
din motive agroalimentare au devenit cultivate pmnturile din dealuri. n perioada
postbelic, cnd au fost ncepute construciile cartierelor, autoritile au preferat
terasele mai nalte.
Decizia lor a fost bun, fapt demonstrat de inundaia din mai 1970.
https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99
4.6.1.2.Caracteristicile i geomorfologia reliefului pe amplasament
Ridicat iniial pe terasa inferioar de pe partea stnga rului Mure, oraul s-a dezvoltat de-a
lungul timpului ocupnd i povrniurile i dealurile din apropiere. n prezent municipiul se
ntinde pe ambele pri al cursului rului Mure i pe dealul Corneti i dealul Nirajului.
4.6.1.3. Caracteristicile reelei hidrologice
27 SC MABECO SRL
Apa subterana: Amplasamentul studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana de
5,5 -5,2 m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la
topirea zapezii), nivelul apei se ridica cu cca 1 m.
Ape de suprafata: Amplasamentul SC CIE MATRICON SA se afla in bazinul hidrografic al
raului Mures, la o distanta de aproximativ 8 km (pe directia vest) de acest rau. Cel mai
apropiat curs de apa sunt este raul Roka - la nord si paraul Bega.
Adancimea de inghet a zonei este de 0,9 m.
Localitatea se ntinde mai accentuat pe partea stng al rului Mure, care izvorte din
Munii Hmau Mare, strbate Depresiunea Gurghiului i defileul Toplia - Deda ca s ajung
la Trgu Mure. Rul a fost de-a lungul istoriei o surs de energie. Din iniiativa primarului
Dr. Gyrgy Berndy conducerea oraului dualist a alocat fonduri semnificative pentru
construirea Canalului de Turbin i amplasarea unei turbine cu scopul de a crea energie
electric pentru oraul n dezvoltare. Tot atunci s-au pus bazele sistemului de alimentare cu
ap i canalizare n localitate. n prezent Aquaserv este operatorul liceniat din regiune, fiind
ctigtorul unor proiecte din fonduri europene. (https://ro.wikipedia.org/wiki/T
%C3%A2rgu_Mure%C8%99
Poklo-ul (n maghiar Poklos patak) deriv din unirea prurilor din Snior i Corunca.
Strbtnd oraul ajunge la Canalul Turbinei, apoi n rul Mure. Denumirea romn provine
de la numele maghiar al prului, care este defapt un adjectiv i nseamn lepros, infectat.
Termenul face conotaie la fenomenele prezente i astzi, cnd n verile cu temperaturi
ridicate se simte un miros specific. Lng Poklos n localitate se gsesc nc dou pruri mai
importante, Vulpele (n maghiar Rka patak) izvornd din Viile Dealului Mic i Budiul din
Budiul
Mic. (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99
4.6.1.4. Zone mpdurite n arealul amplasamentului
Cea mai ntins de pdure din municipiul Trgu Mure se afl la cea mai nalt cot a
oraului, pe Platoul Corneti. Pdurea Mare, la 488 m deasupra Mrii Negre i la 197 m
deasupra localitii, este alctuit din stejar i carpen. Rul Mure a creat n mai multe zone o
lunc, unde vegetaia este tipic acestui relief.
4.6.2. Impactul
prognozat Nu e cazul.
impactului Nu e cazul.
4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC

Din punct de vedere social, existenta fabricii are un impact pozitiv asupra populatiei prin oferirea
de locuri de munca, pentru locuitorii din zona.
Cladirea se incadreaza in prevederile PUG Targu Mures si a certificatului de urbanism
urmarind directiile de dezvoltare ale municipiului si de protectie a asezarilor umane si a
obiectivelor de interes public.
Dinamica forei de munc nu va cunoate un real ascendent prin instalarea noului cuptor. Cu
toate acestea, n viitorul apropiat se prognozeaz un impact cu efect pozitiv din punct de
vedere social-economic, ceea ce nu impune luarea unor msuri pentru diminuarea
impactului.
4.8. CONDIII CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

n zona analizat nu exist obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente
istorice. Singurele obiective de patrimoniu cultural i obiective istorice sunt situate n oraul
Targu-Mures situate ns la o distan > 1 km fa de obiectiv.
26 SC MABECO SRL
Ca atare activitatea realizata nu va avea nici un impact asupra obiectivelor de patrimoniu
cultural.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Descrierea alternativelor

In timpul procesului de elaborare a documentatiei beneficiarul a analizat posibilitatea utilizarii
cuptorului de topire in forma vatra sau shaft. Proiectarea initiala a cuptorului a fot de tip shaft,
dar acesta a fost folosit in procesul tehnologic, in Spania, de unde a fost adus, in forma vatra.
Datorita restrictiilor, in special de protectia muncii, dar si normelor de emisie, mai restrictive
pentru cazul vatra, s-a optat pentru punerea in functiune a cuptorului sub forma shaft.
In plus, consumurile de energie, controlul temperaturii si modul de exploatare sunt favorabile
variantei shaft de cuptor.
6. MONITORIZAREA
6.1. Monitorizarea factorului de mediu: apa
Prin instalarea noului cuptor nu se pune problema unor monitorizari suplimentare, fata de cea
prevazuta in Notificarea de gospodarire a apelor.
6.2. Monitorizarea factorului de mediu: aer
Se propune monitorizarea urmatorilor indicatori pentru cele 3 cosuri de disperise:
[mg/Nmc] T4000 T2000 Striko cuptor nou Frecventa
pulberi X X X anual
CO X X X
SO2 X X X
NOx X X X
TOC (ppm) X X X
TOC (mgC/Nmc) X X X
COV X X X
Clor mg/mc X X X
6.3. Monitorizarea factorului de mediu: sol
Se propune urmarirea urmatorilor indicatori pentru sol:
Nr.
crt. Indicator Frecventa de monitorizare
1 Zinc
2 Nichel anual
3 Crom
Monitorizarea solului se realizeaza de catre laboratoare acreditate.
6.4. Deeuri
Monitorizarea deseurilor se va realize lunar, pe tipuri de deseuri generate, in conformitate cu
prevederile HG 856/2003 privind evidenta gestiunii dseurilor si pentru aprobarea listei ce
cuprind deseurile, inclusive deseurile periculoase.
Evidenta deseurilor va contine urmatoarele informatii:
- Tipul deseului
- Codul deseului
- Instalatia producatoare
- Cantitatea produsa
- Data evacuarii deseului din instalatie
- Modul de stocare
- Data predarii deseului
- Cantitatea predate catre transportator
27 SC MABECO SRL
- Date privind expeditiile response
- Date privind orice amestecare a deseurilor
Se vor respecta prevederile impuse prin Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.
Vor fi pastrate inregistrari privind transportul de deseuri: numele, specificul activitatii, autorizatia
de functionare.
Transportul deseurilor, se va realiza in conformitate cu HG 1061/2008 privind transportul
deseurilor pe teritoriul Romaniei.
6.5. Zgomot
Monitorizarea zgomotului nu a fost impusa prin autorizatia de mediu si prin functionarea
noului cuptor nu se va aduce un aport semnificativ zgomotul produs deja de activitatea de pe
amplasament.
6.6. Alte obligaii privind monitorizarea
Se vor monitoriza consumurile de materii prime (aluminiu si scrap), energie, gaz, calitatea
materiilor prime.
7. SITUAII DE RISC
Unul dintre aspectele importante abordate n legislaia romneasc ce are n vedere stabilirea
unor politici de mediu ce s asigure o dezvoltare durabil este i managementul riscului de
mediu.
n esen acesta const n identificarea eventualelor riscuri de poluri, stabilirea
probabilitilor de apariie, factorii de mediu susceptibili a fi afectai, precum i modaliti de
prevenire i control pentru aceste riscuri.
Ca orice procedeu de estimare ce ine de sfera probabilitilor i evaluarea riscului prezint un
grad de eroare sistematic introdus considerat a fi n genere de maxim 3%.
Cele mai mari surse ale acestori erori sistematice sunt nsi modelele matematice aplicate,
respectiv nivelul acestora de ncredere (confiden).
Managementul integrat al riscului impune o coroborare a ponderilor influenelor sau
determinrilor unor faze precum localizarea, prevenirea, diminuarea, protecia i
instituionalizarea.
Metodologia de identificare a riscului descris n literatura de specialitate cuprinde n general trei
categorii din care fac parte:
metode comparative
metode fundamentale
metode bazate pe diagrame logice

n situaia de fa abordarea a fost fcut printr-o metod de tip fundamental ce poart
denumirea uzual "Analiza WHAT IF?" (ce se ntmpl dac?).
n aceast tehnic, identificarea riscului se leag de localizarea i caracterizarea surselor de
poluarei i estimarea frecvenei se face n baza unor date statistice din situaii similare.
Organizaia Mondial a Sntii recomand o clasificare a dezastrelor n care acestea sunt
separate dup originea lor:
grupa celor naturale (ex: inundaii catastrofale ce duc la cedarea unor baraje,
alunecri masive de teren; cutremure, procese vulcanice, uragane, incendii
masive de pduri prin aprindere etc.)
grupa celor antropic provocate (din nefericire lista ar cuprinde probabil mult
mai mult dect volumul acestei lucrri)
Dat fiind natura activitii i dimensiunea acesteia pe amplasament, o ncadrare realist a
unor evenimente cauzatoare de poluri ar fi n categoria "incidentelor sau accidentelor
26 SC MABECO SRL
tehnologice". Termenul se traduce n practic n cazul de fa prin eliminarea necontrolat n
mediu a unor substane ca urmare a unor accidente locale sau nefuncionarea
corespunztoare a staiilor i instalaiilor de epurare.
Hazardul se identific ca orice situaie cu potenial de producere a unui accident.
Riscul este probabilitatea ca hazardul existent s se transforme n fenomene cu impact negativ
semnificativ asupra mediului ambiant.
Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scar gradual de apreciere a gravitii i a
probabilitii de apariie a riscului:
PROBABILITATEA VALORI CUANTIFICATE GRAVITATE

redus 1 mic
medie 2 medie
mare 3 major
De asemenea, ntre nivelele de risc i cele de securitate exist un raport de invers
proporionalitate, conform modelului de mai jos:
nivel I nivel II nivel III nivel IV nivel V nivel VI nivel VII
foarte
Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare maxim
mare
Nivel de securitate (S) foarte

maxim mare mediu mic foarte mic minim
mare
La modul general, un sistem va fi cu att mai puin poluant, mai sigur, cu ct nivelul de
risc va fi mai mic. Relaia poate fi reprezentat ca n graficul alturat.
+ Msuri de securitate
Risc
Dac analizm dependena riscului de frecvena i gravitatea evenimentelor, aceast

relaie poate fi reprezentat schematic astfel:
27 SC MABECO SRL
+ R=Fx
RIS
Frecven Frecven Frecven

mic medie mare
Consecine Consecine Consecine
Analiza de risc presupune realizarea unor etape, acestea putnd fi reprezentate ca in

diagram de mai jos:
Dup Alvin Toffler i Al. Ozunu (Elemente de hazard i risc - Ed. Accent, 2000), se disting
dou categorii de analize de identificare i caracterizare a riscului (HAZID).
1. Analize calitative (HAZard Operability Study)
2. Analize cantitative (PQRA - Process Quantitative Risk Analysis)
Decizia privind alegerea unei anumite analize i gradul de aprofundare este legat de scara
probabilistic de toleran a riscului.
Evaluarea cuantificat a riscului este un proces probabilistic, cu posibilitatea introducerii
unor erori de 3%. Printre cele mai importante surse de incertitudine sunt de
menionat modelele matematice de estimare a concentraiilor i accidentelor majore.
Gestionarea integrat a riscului se bazeaz pe ipoteza c toate fazele de gestionare:
localizare, prevenire, diminuare, protecia i elementul instituional pot fi explorate ntr-
un mod holistic i complementar, astfel ca resursele procesului de gestionare a risului
s fie optimizate. Dei evaluarea i gestionarea integrat a riscului ecologic necesit
26 SC MABECO SRL
luarea n considerare a tuturor riscurilor posibile, nivelul de detaliere n fiecare caz n
parte poate varia n funcie de prioritile prestabilite
Schem de procedural pentru evaluarea riscului cantitativ
Analiznd posibilitatea apariiei unei noi situaii de risc datorate unor fenomene naturale
trebuie precizate urmtoarele: Probabilitatea apatiiei acestora este practic minim, aa nct
nivelul de securitate (S) este maxim.
Inundaiile catastrofale n amplasament nu se pot produce datorit sa spunem raului Mures;
albia minor este bine calibrat i situat la o cot inferioar fa de obiectivul analizat.
Debitele maxime cu asigurare nu constituie un risc pentru amplasamentul SC CIE MATRICON
SA.
n zona analizat nu exist riscul unor alunecri de teren.
Cutremurele din zona seismic D n care coeficientul de seismicitate este Tc= 1,5 s nu pot afecta
instalaia cu urmri grave i impact asupra mediului.
Din grupa activitilor antropice ce se vor desfura n incinta seciei de topitorie-turnatorie
acestea vor implica ns manevrarea, depozitarea i prelucrarea unor materiale i substane
care n anumite condiii pot reprezenta un risc de poluare n special pentru factorii de mediu
aer (deseul de zgura, aluminiul sub forma de topitura).
Factorii de mediu cu probabilitatea cea mai mare de impact n cazul apariiei unor factori de
risc sunt ns aerul atmosferic. Nu trebuie exclus factorul uman (respectiv personalul
deservent al seciei) care n cazul unor accidente poate avea urmri importante.
Ca posibile riscuri pentru factorii de mediu, pe amplasamentul halei unde se instaleaza cuptorul
nou amintim:
defeciuni aprute la sistemul de exhaustare a gazelor de ardere sau emisiilor de la hota
din zona de evacuare a zgurii.
SURS
CALE RECEPTOR
27 SC MABECO SRL
-angajatii
Zona cuptorului - aer
de topire -mediul inconjurator
deversari accidentale de aluminiu topit

n zonele de depozitare a deseurilor (zgura), prin manevrri neglijente, pot aprea
deversari accidentale cu degradri ale proteciilor de beton (fisurri etc.) care s
permit n anumite condiii infiltrarea n sol a variatelor substane cu caracter
poluator.
Prin depozitarea necorespunztoare a substanelor chimice existente n stoc chiar n
hala de topire (i nu ntr-un spaiu separat gen magazie chimicale cu msuri de
securitate i protecie a mediului) exist riscul unor accidente sau manevre greite,
neglijente, care ar duce la scurgerea substanelor chimice (cu reacii i emisii de
poluani toxici) n atmosfera interioar a halei de lucru i apoi prin exhaustare a
aerului atmosferic.
SURS
CALE RECEPTOR
scurgere
degradri ale ambalajelor, pe radier betonat -solsi aer
manevre neglijente, accidente din hal si emisii in aer - personalul deservent involuntare
asupra ambalajelor
deversari de zgura
Conform tabelului Tabelul nr. 7.1 , frazele de risc ale acestor substante/preparate chimice sunt:
Tabel 7.1 fraze de risc ale chimicalelor folosite
Denumirea materiei Cantitate anuala Clasificarea si etichetarea substantelor
prime estimata (tone/an) Categorie Periculozitate Fraze de risc
Dezgurifinat 4 preparat Xi, Xn R22-36/37/38
Azot 0,1 substanta - -
Die Lubric Cup 0,01 preparat -
Lubrax 0,08 Amestec polimer - -
Hydrocor CC 44 MF 0,9 preparat Xn R22
Insoluble 0,4 preparat xn
R-65 R-66
Lubrax Z952/c 0,025 Amestec polimeri - -

Queen Flow W2 0,05 preparat Xi, F, N R22-43, R20/2241-
50
Ulei termic 6 preparat Xi R38
SURS
CALE RECEPTOR
s
ubstane chimice -scurgeri
-accidentale -
atmosfera interioar din hal
depozitate manevre greite - personalul deservent prin inhalare
necorespunztor n hala - deteriorare ambalaje sau contact direct
26 SC MABECO SRL
de lucru
prin nerespectarea unui regim de lucru proiectat a unor instalaii cu emisii n aer, se pot
ivi situaii n care s se ajung la evacuri de poluani n aer care s depeasc
limitele legal acceptate
SURS
CALE RECEPTOR
-emisii sub form de gaze de courile de evacuare sau - aer atmosferic ardere si
pulberi gurile de exhaustare ale - sol (prin depunerea unor
-lipsa unor sisteme de control aerului viciat din hala de poluani din aer)
pentru evacurile n aer lucru
Sintetic sursele unor riscuri de poluare se prezint gradual astfel:
PROBABILITATEA VALORI CUANTIFICATE GRAVITATE
redus 1 mic
medie 2 medie
mare 3 major
nivel I nivel II nivel III nivel IV nivel V nivel VI nivel VII
foarte
Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare maxim
mare
Nivel de securitate (S) foarte

maxim mare mediu mic foarte mic minim
mare
Sursa riscului de poluare Factor de mediu Probabilitatea Gravitatea Nivelul de risc

posibil afectat producerii polurii (N)
Aer 2 Medie Mediu NII
defeciuni aprute la sistemul de Sol 0 0 Foarte micN0
exhaustare a gazelor de ardere sau
Subsol 0 0 Foarte micN0
emisiilor de la hota din zona de
evacuare a zgurii Freatic 0 0 Foarte micN0
Apa de suprafa 0 0 Foarte micN0
Personal deservent 3 mare Mare NIII
n zonele de depozitare a deseurilor Aer

(zgura), prin manevrri neglijente, 0 0 foarte mic N0
pot aprea deversari accidentale cu
degradri ale proteciilor de beton Sol
(fisurri etc.) care s permit n 1 mic mic NI
anumite condiii infiltrarea n sol a
variatelor substane cu caracter Subsol
poluator. 1 mic Mic NI
Freatic 1 mic Mic N I

Apa de suprafa 0 0 foarte mic N0
Depozitarea necorespunztoare a Aer 2 medie mediu NII
substanelor chimice. Sol 0 0 foarte mic N0
27 SC MABECO SRL
Scurgeri accidentale, accidente Subsol 0 0 foarte mic N0
involuntare, manevrri neglijente, etc. Freatic 0 0 foarte mic N0
Apa de suprafa 0 0 foarte mic N0
MATRICEA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS PRIN

FUNCIONAREA CUPTORULUI DE TOPIRE
IMPACTURI CU EFECTE PE
FACTORI DE MEDIU
FAZE DE CONSTRUCIE
Instalatia de Accidente Incetarea
Cuptor de topire
degazeifiere activitatii
Aer atmosferic -2 -1 -2 +2
ecologici
Sol -1 0 -1 +1
ori Subsol 0 0 0 +1
Ap subteran Avnd n vedere durata 0 0 -1 +1
Ap de suprafa limitat a lucrrilor de 0 0 0 +3
Fact constructie, impactul
Flor 0 0 0 +1
este redus.
Faun 0 0 0 0
Populaie/vecinti 0 0 0 0
Efecte economice +1 0 -1 -3
Efecte sociale +1 0 0 -2
TOTAL 0 -1 -1 -5 +5
Total medie matrice = - 0,5

Not:
- n calculul valorilor medii de impact nu s-au luat n rubricile accidente i
ncetarea activiti, ci numai fazele din procesele tehnologice desfurate
Valoare Explicaie
+3 Efecte pozitive puternice
+2 Impact pozitiv vizibil
+1 Impact pozitiv uor cu mbuntirea calitii factorilor de mediu
0 Calitate neschimbat a factorilor de mediu; calitatea iniial
-1 Uor impact negativ cu afectarea factorilor de mediu n limite acceptabile
-2 Impact sensibil negativ cu efecte reversibile
-3 Impact major negativ ce necesit operaiuni de reabilitare sau reconstrucie
ecologic
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
n timpul documentrii n teren i redactrii studiului de evaluare a impactului asupra
mediului nu s-au ntampinat dificulti demne de semnalat.
Singurele dificulti de natur minor care nu au prejudiciat realizarea studiului, au fost
legate de o serie de date tehnice, dar care pe parcurs s-au rezolvat prin consultarea
angajatilor de specialitate ai societatii.
26 SC MABECO SRL
Loc. Targu Mures, str. Gheorghe Doja, nr. 155, judetul Mures 2013
Trebuie menionat faptul c de un real ajutor ne-au fost:
Memoriul tehnic
Completarile puse la dispozitie de titular
Discutiile avute cu personalul angajat al SC CIE MATRICON SA pe
parcursul elaborarii studiului de evaluare a impactului cu privire la forma
finala a proiectului
informatiile furnizate de documentele de referinta adiacente sectorului
Gradul de incredere a metodelor evaluative utilizate poate fi considerat satisfacator.
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea proiectului
Proiectul isi propune instalarea unui nou cuptor de topire, al patrulea de pe
amplasament, cu o capacitate de 2,5 tone/ora. Datorita trecerii in conservare a unuia
dintre cuptoarele existente (cuptorul Striko 750), capacitatea totala de topire a instalatiei
va fi de 5,7 t/ora, respectiv 14360 tone/an (capacitate instalata).
9.2. Procesul tehnologic
Procesul tehnologic consta in topirea lingourilor de aluminiu si a scrap-ului rezultat din
procesul tehnologic, pentru obtinerea aluminiului topit ce va fi folosit pe amplasament in
masinile de turnare pentru obtinerea produselor finite (in general piese auto)
9.3. Utiliti
Sistemul de alimentare cu ap: alimentarea cu apa se face din reteaua orasului.
Functionarea cuptorului nou nu va implica folosirea unor cantitati suplimentare in
procesul tehnologic, fata de cele reglementate.
Sistemul de evacuare a apelor uzate: evacuarea apelor uzate se face in canalizarea
municipala, dupa trecerea apelor de pe amplasament printr-o statie de epurare. Din
functionarea noului cuptor nu vor rezulta ape uzate.
Alimentarea cu energie electric: din retea, prin extinderea instalatiilor existente la
noul cuptor.
Alimentarea cu energie termic: din retea prin extinderea instalatiilor existente al
noul cuptor.
9.4. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a
acestuia
9.4.1. Factor de mediu apa
Deoarece la functionarea noului cuptor nu se foloseste apa, nu sunt necesare masuri
suplimentare fata de cele existente pentru diminuarea impactului. Pentru epurarea apelor
de pe amplasament compania exploateaza o statie de epurare
9.4.2. Factorul de mediu aer
Din procesul tehnologic de topire rezulta emisii sub forma de gaze de ardere si pulberi.
Noul cuptor va fi racordat la un sistem de exhaustare si va fi dotat cu un cos de dispersie
a gazelor. Nu sunt prevazute in aceasta faza sisteme de desprafuire, acestea fiind
recomandatae doar pentru instalatiile de mare capacitate. Conform calculelor de
dispersie efectuate rezulta concentratii pentru imisii mult sub limitele admise.
9.4.3. Factorul de mediu sol
In ceea ce priveste protectia solului si subsolului, se constata o poluare istorica a solului
cu zinc si crom. Compania functioneaza pe acest amplasament din anul 1952, cand a fost
fondat primul atelier care a produs piese de schimb pentru industria textila, in anul 1956,
compania extinzandu-si gama de produse sub numele de Metalotehnica. Inainte de anul
1989, nu au fost realizate investigatii de mediu, primele investigatii fiind realizate cu
S.C. MABECO S.RL. Page 45
Loc. Targu Mures, str. Gheorghe Doja, nr. 155, judetul Mures 2013
ocazia Bilantului de nivel II realizat in anul 2001. Prin urmare, este greu de apreciat
daca poluarea istorica este generata de functionarea prezenta a companiei.
Functionarea cuptorului nou poate sa afecteze solul ca urmare a dispersiei gazelor de
ardere si depunerea de particule pe sol. Conform calculelor de dispersie, concentratiile
maxime in imisii sunt mult sub limitele acceptete de standardele in vigoare.
9.5. Monitorizarea factorilor de mediu
In prezent compania monitorizeza indicatorii pentru apele uzate evacuate la
canalizare, conform cerintelor din Notificarea de gospodarire a apelor si
contractului cu compania de apa.
Masuratorile efectuate la evacuarea in canalizarea oraseneasca, in general, se inscriu in
limitele impuse de NTPA 002 pentru evacuarea apelor in retele de canalizare. Accidental,
datorita unor probleme de functionare a canalizarii menajere, au aparut depasiri la NH 4+,
suspensii, CCOCr,CBO5.
Pentru aer sunt monitorizate annual gazele de ardere, pulberile, COV si TOC. In anul
2012 au fost realizate masuratori si pentru emisii de clor.
Pentru functionarea noului cuptor sunt necesare monitorizari ale gazelor de ardere (NOX,
SO2, CO), TOC si pulberi la cosul de dispersie al cuptorului.
9.6. Prognoza asupra calitii vieii/standardului de via i aura condiiilor
sociale n comunitile afectate de impact;
Din simularile de dispersie prezentate in evaluarea impactului asupra mediului s-a putut
observa ca eventuale efecte asupra comunitatii pot sa apara la o distanta de cca 1,2 km
in cazul NOx si SO2, 1 km in cazul pulberilor. Concentratia maxima pentru imisii la
functionarea celor 3 cuptoare este de NOx -0,00569 g/mc.
10. BIBLIOGRAFIE
Autorizatia de mediu
Avizul de gospodarire a apelor
Documentul de referinta
Bilantul de mediu de nivel II
Raport la studiul de imact montare linie turnare sub presiune/CPP/ Vladimir
Gheorghievici 2002
Anuarul statistic al Romaniei 2006
https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99 http://www.tirgumures.ro/
ANEXE
Avizul de gospodarire a apelor
Hartile de dispersie
OP-dovada plata Anut
ziar
SC MEBECO SRL BEU MIHAELA TEODORA
S.C. MABECO S.RL. Page 46

Instalare Cuptor de Topire Aluminiu Tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in Hala Turnatorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalare Cuptor de Topire Aluminiu Tip STRIKO WMHOR-T-10000/2500 in Hala Turnatorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport la studiul de evaluare a impactului

Instalare cuptor de topire aluminiu tip

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra

1. INFORMATII GENERALE ....................................................................................................

Persoana de contact: Ing. Mihaela Beu;

Tel/fax: 0749/064.067; 0378/105.406

Instalatie de degazare automata cu butelie de azot

Capacitatea zilnica a cuptorului va fi de 25 t/zi, daca se va lucra la capacitate. Aceasta va ridica

Tabelul nr. 1.6.1-Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice

Total 2,827,255 3,663,333 147,304 162,286.00

Total 3,036,187 3,981,076 122,821 136,686

Lubrax Z952/c 0,025 Amestec polimeri - -

Pe zona obiectivului legislaiei n vigoare

Cz= 60 activitati dB(A) legislaiei de amplasame nchis nu interne de

moderat 75 - faciliti industriale

sczut 65 50 zone rezideniale, spitale, coli

Receptor sensibil la zgomot Distana minim Nivel calculat dB Nivel

cai de acces, transport: sunt asigurate de infrastructura existenta in fabrica

2.1. Procese tehnologice de producie

cuptor cu cuv (vatra);

cuptor basculant, vertical (Shaft);

piese de schimb i materiale uor de aprovizionat; preul accesibil.

Avantajele cuptorului shaft sunt descrise in documentul de referinta BREF/BAT ca fiind

Tabelul nr. 2.1.2.1 Cerinte BREF/BAT cuptoare shaft

pulberi 5-20 (din BREF/BAT neferoase) 5-20 (din BREF/BAT neferoase)

clor <0,3 <0,3 <0,3 3

Documentul de referinta BREF/BAT (4.2.8.1, pagina 185) recomanda de asemenea

2.2. Activiti de dezafectare

ntreruperea alimentrii cu energie electric i dezafectarea instalaiei de

valorificarea integral a zgurilor din stocul temporar;

valorificarea celorlalte deeuri din containere;

demolarea zidriei cuptoarelor, recuperarea i valorificarea materialului de

dezasamblarea tuturor corpurilor metalice, a tubulaturii, a motoarelor, arztoarelor

DEEE-uri, cod 16 02 14 - cca 0,02 tone/an agenti autorizati

Deseuri metalice, cod 17 04 05 - cca 25 tone/an agenti autorizati

Deseu pamant contaminat cu substante periculoase, cod 17 05 03* - cca 55 tone -

1. 10 10 03 Zgura de aluminiu 60 Solida Platforma betonatadepozit

Reciclarea deseurilor in proces, sau tratare in instalatii de recuperare a metalelor

Magazie produse finite N N N N N N N N N

4.1.3 Managemntul apelor uzate

4.1.4 Prognozarea impactului

4.2.1.3. Scurt caracterizare a surselor de poluare existente n zon

clor <0,3 <0,3 <0,3 3

Temperatura gazelor arse evacuate prin cos(C 0):180-200

Instalatie de Emisii difuze,

4.2.3. Prognozarea polurii aerului

Concentratiile calculate se incadreaza in limitele admise de Ord. 462/93 al MAPPM, fiind in

4.3. Dispersia in atmosfera Metodologia de calcul a dispersiei

Conform documentului de referinta BREF/BAT pentru topitorii si turnatorii, capitolul 4.2.8.1,

4.2.4.2. Instalaii propuse pentru controlul emisiilor

4.3.1.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiv

4.3.2. Surse de poluare a solurilor

platformele si interiorul halei de productie sunt betonate,

apele puviale cu continut de hidrocarburi sunt epurate

magaziile si depozitele de chimicale sunt amplasate amplasate in spatii

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC

4.8. CONDIII CULTURALE I ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

5.1. Descrierea alternativelor

metode bazate pe diagrame logice

PROBABILITATEA VALORI CUANTIFICATE GRAVITATE

nivel I nivel II nivel III nivel IV nivel V nivel VI nivel VII

Nivel de securitate (S) foarte