Raport La Sei Avimar

“MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA DE PUI DE CARNE”, parcela A 249/1/1/2,
parcela A 249/1/1/1/2, comuna Mihail Kogalniceanu, trup izolat intravilan, judetul Constanta
Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului
Raport la studiul de
evaluare a
impactului asupra
mediului
1
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Titularul proiectului ............................................................................................................................. 4
1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu . 4
1.3 Denumirea si amplasamentul proiectului…………………………………………………………….. 4
1.4. Descrierea proiectului si etapele realizarii acestuia ................................................................... ……. 5
1.4.1 Localizarea geografica si administrativa …………………………………………………………… 5
1.4.2 Situatia actuala …………………………………………………………………………………….. 7
1.4.3 Situatia proiectata…………………………………………………………………………………... 8
1.4.4 Etapele proiectului…………………………………………………………………………………. 15
1.4.4.1 Etapa de constructie……………………………………………………………………………… 15
1.4.4.2 Etapa de functionare……………………………………………………………………………… 16
1.4.4.3 Etapa de inchidere………………………………………………………………………………... 17
1.5. Durata de functionare a obiectivului.................................................................................................... 18
1.6. Informatii privind productia ce se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei
necesare asigurarii productiei ............................................................................................................ ……. 18
1.7. Materii prime, substante sau preparate chimice- utilizate ................................................................... 20
1.8. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ............................. 22
1.8.1. Zgomotul .......................................................................................................................................... 22
1.8.2. Poluare biologica (microorganisme, virusuri) .................................................................................. 28
1.9. Principalele alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia
dintre ele ………………………………………………………………………………………………. 28
1.10. Documentele / reglementari existente privind planificarea/ amenajarea teritoriala in zona
amplasamentului proiectului; alte reglementari ......................................................................................... 28
1.11. Modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta .................................................. 30
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Etapele procesului tehnologic….………………………..................................................................... 31
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse de titularul activitatii, a tehnicilor si
echipamentelor necesare ............................................................................................................................ 31
2.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin BAT-urile disponibile…................... 45
3. DESEURILE
3.1 Tipuri de deseuri rezultate in cadrul etapelor proiectului.................................................................... 50
3.2 Managementul deseurilor……………………………….. ................................................................. 51
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI si MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA………….……… 56
4.1.Componenta de mediu –Apa ............................................................................................................. 57
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului .................................................................................. 57
4.1.2. Alimentarea cu apa ........................................................................................................................... 60
4.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................................. 65
2
4.1.4. Prognozarea impactului ................................................................................................................... 67

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................................... 68
4.2. Componenta de mediu – Aer…………… ....................................................................................... 70
4.2.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament / zona………………………………………… 70
4.2.2 Sursele de poluanti atmosferici aferente obiectivului……………………………………………… 72
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ……………………………………………………………………… 76
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului………………………………………………………………… 80
4.3. Componenta de mediu – Solul/Subsolul ......................................................................................... 81
4.3.1. Caracterizarea subsolului si a solurilor dominante de pe amplasamentul proiectului...................... 81
4.3.2. Surse de poluare a solului/subsolului .............................................................................................. 85
4.3.3. Prognozarea impactului ................................................................................................................... 87
4.3.4. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................................... 88
4.4 Biodiversitatea ................................................................................................................................... 89
4.4.1 Informatii despre zonificarea terenurilor in vecinatatea amplasamentului...................................... 89
4.4.2 Localizarea proiectului fata de ariile protejate de interes national si comunitar.............................. 90
4.4.3 Informatii despre flora de pe amplasament………………………………….................................. 91
4.4.4 Informatii despre fauna de pe amplasament..................................................................................... 93
4.4.5 Impactul prognozat…………………………………....................................................................... 95
4.5 Peisajul ............................................................................................................................................... 96
4.6 Mediul social si economic ................................................................................................................ 96
4.7 Conditii culturale si entice…………………… ............................................................................... 96
4.8 Estimarea impactului potential al proiectului asupra mediului………………………………… 96
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR………………………………………….............................. …… 101
6. MONITORIZAREA ........................................................................................................................... 102
7. SITUATII DE RISC………………..................................................................................................... 103
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ................................................................................................. 104
9. CONCLUZII si RECOMANDARI………………………................................................................. 104
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC………………………………………………………. 105
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... ……………… 120
ANEXE ...................................................................................................................................................... 122
3
1. INFORMATII GENERALE
1.1 Titularul proiectului

S.C. AVIMAR VETERINARY SRL
 Sediul social: comuna Mihail Kogalniceanu, Drum de exploatare, parcela A
249/1/1, complex Sibioara, Judetul Constanta
 Nr. inregistrare in Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Constanta:
J13/1311/2008
 Cod Unic de Inregistrare: RO23679920
 Telefon: : 0726/ 134030;
 Fax: 0241/ 551115
 e-mail: andrei.ruca@gmail.com
 Persoana de contact: Andrei RUCA- administrator
1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al

raportului la acest studiu Cristina Adriana ARMEANU
 Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului (RM, RIM, BM,RA) pozitia nr. 595.
 Adresa: judetul Constanta, orasul Ovidiu, Str.D nr.34
 Tel/fax: 0721/209999, 0241/615107
 E-mail:armeanucristina@yahoo.com
Raportul la Studiul de impact asupra mediului - a fost intocmit in conformitate cu prevederile

Ordinului Min.Mediului nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului , ale “ Indrumarului
privind problemele de mediu care trebuie analizate in Raportul privind impactul asupra mediului”
emis de APM Constanta, avand la baza documentatiile puse la dispozitie de catre beneficiar.
1.3 Denumirea si amplasamentul proiectului
Denumirea proiectului: “MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA DE PUI DE CARNE”
Amplasament: Parcela A 249/1/1/2, Parcela A 249/1/1/1/2, comuna Mihail Kogalniceanu, trup

izolat intravilan, judetul Constanta.
4
Tab.1 - Coordonatele amplasamentului in sistem STEREO 1970
Pct. X Y Pct. X Y
1 327771,15 780153,31 11 327624,09 780265,85
2 327685,74 780120,63 12 327682,02 780113,51

3 327627,63 780273,60 13 327659,91 780111,09
4 327518,32 780232,25 14 327678,06 780066,22
5 327520,43 780206,58 15 327699,78 780071,62
6 327523,40 780181,96 16 327708,92 780073,41
7 327535,02 780150,05 17 327736,33 780096,30
8 327549,91 780106,06 18 327761,07 780124,10
9 327629,82 780114,83 19 327770,25 780144,90
10 327578,94 780248,77
1.4 Descrierea proiectului si etapele realizarii acestuia
Obiectivele proiectului analizat in prezenta documentatie sunt urmatoarele:
1. cresterea capacitatii de productie (capacitate maxima proiectata) respectiv a activitatii de

crestere, la sol, a puilor pentru carne, de la 76.500 capete/serie la 142.500 capete/serie prin
construirea a doua noi hale, cu dotarile corespunzatoare, amplasate in incinta proprietatii;
2. imbunatatirea performantei energetice a fermei

Pentru asigurarea necesarului de energie electrica a fermei avicole proiectul propune , alaturi
de bransamentul existent la reteaua nationala , amenajarea unei suprafete de teren de 450 mp pe care
vor fi montate, la sol un numar de 1432 panouri fotovoltaice cu puterea de 110 W fiecare.
1.4.1 Localizarea geografica si administrativa
Terenul aferent fermei avicole unde este propusa amplasarea constructiilor noi ce fac obiectul
proiectului de extindere, a fost dobandit de catre SC AVIMAR VETERINARY SRL prin Contractul
de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 3240 din 04.11.2008, are suprafata de 45.000 mp si este
inregistrat la Oficiul Judetean de Cadastru, fiind constituit din mai multe parcele:1
1
Parcela initiala cu suprafata de 45000 mp identificata A 249/1/1 a fost ulterior dezmembrata in parcele A 249/1/1/1 si A
249/1/1/2. Parcela A 249/1/1/1 a fost la randul ei dezmembrata in parcelele A 249/1/1/1/1 si A 249/1/1/1/2.
5
- Parcela A 249/1/1/2 , numar cadastral 102535 si suprafata de 20.830 mp;

- Parcela A 249/1/1/1/1, numar cadastral 103660 si suprafata de 16.035 mp;
- Parcela A 249/1/1/1/2, numar cadastral 103661 si suprafata de 8.135 mp.
Vecinatatile obiectivului sunt urmatoarele:

- la nord: Nrv 252
- la sud: drum de exploatare
- la est: parcela A 249/1/2
- la vest: pasune si NRV 252
Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt urmatoarele:

- satul Piatra la aprox. 3 km
- comunele Mihail Kogalniceanu si Sibioara la aprox. 4 km
Zona rezidentiala cea mai apropiata de ferma este Grupul social Sibioara aflat la aproximativ
1,4 km est de amplasament.
Conform prevederilor Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, zona de protectie sanitara
minima impusa intre zonele protejate si fermele de pasari cu cel putin 5000 de capete si complexe
avicole industriale, este de 1000 m.
Fig.1 - Distantele fata de zonele rezidentiale invecinate
6
1.4.2 Situatia actuala

In prezent, activitatea de crestere a puilor de carne la sol , se desfasoara in 3 hale – 2 hale x
1680mp si 1 hala x 666 mp si este reglementata prin:
- Autorizatia integrata de mediu nr.06 din 06.08.2012 revizuita in data de 09.04.2015, emisa
de Agentia pentru Protectia Mediului Constanta;
- Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.25 din 16.03.2015 modificatoare a autorizatiei nr. 50
din 09.04.2014 – emisa de A.N APELE ROMANE – A.B.A Dobrogea Litoral ;
- Notificare nr.1 din 15.01.2015 emisa de D.S.V.S.A Constanta .
In cadrul fermei avicole exista urmatoarele dotari:

 Doua hale de crestere a puilor de carne care sunt cladiri parter incaperile unei hale avand
urmatoarele destinatii si suprafete:
- sala de crestere - 1671,00 mp
- camera de serviciu - 9,00 mp
total hala - 1680,00 mp/ buc.
Fiecare hala are in dotare un siloz confectionat din tabla , avand inaltimea de 7,14 m si V=25
to.Silozul este amplasat la capatul halei, in exterior.
 O hala de crestere a puilor de carne - cladire parter, incaperile avand urmatoarele destinatii si
suprafete:
total hala - 666,00 mp
Hala are in dotare doua silozuri care functioneaza in tandem, confectionate din tabla
galvanizata, capacitate 7,00 tone fiecare, inaltime 5,50m. Silozurile sunt amplasate la capatul halei, in
exterior.
 Pavilion administrativ (cladire anexa - parter si mansarda) cu urmatoarele utilizari:
- parter:birou productie, oficiu, grup sanitar, filtru sanitar, spatiu tehnic, sala necropsie;
- mansarda: farmacie veterinara, laborator, doua grupuri sanitare, camera depozitare
 Centrale termice care asigura agentul termic – apa calda pentru incalzirea halelor de crestere,
a spatiilor anexa si asigura apa calda pentru filtrul sanitar.Centralele utilizeaza drept
combustibil biomasa (peleti), aceasta fiind stocata in magazie special amenajata (sura).
- Pentru halele H1 si H2 si cladirea anexa - centrala termica model BIOPLEX HL 400
cu urmatoarele caracteristici : Pnominala=465 kW ;
- Pentru hala H3 - centrala termica model MCL BIO 90 cu urmatoarele caracteristici :
Pnominala=104 kW.
 Incinerator pentru mortalitatile animaliere, tip INCINER 8- Model A 400 cu capacitate de
ardere de 45 kg/h, amplasat in container iar cosul de evacuare a gazelor de ardere are
7
inaltimea de 2 m.
 Container frigorific de 300 l pentru depozitarea mortalitatilor pana la eliminarea in
incinerator, amplasat in containerul in care este incineratorul.
 Post de transformare, proprietate a societatii, este racordat la reteaua electrica din zona printr-
un bransament contorizat.In cazul intreruperilor accidentale a furnizarii energiei electrice din
SEN, ferma este dotata cu un grup electrogen de 50 KVA ce utilizeaza drept carburant
motorina,dotat cu rezervor incorporat pentru aceasta.
 Platforma pentru depozitarea dejectiilor si asternutului, in suprafata de 300 mp (10mx30m)
are paviment betonat cu panta de 1,5% si rigola pentru colectarea apelor pluviale si descarcare
in bazin vidanjabil cu V=12 mc . Platforma este inconjurata de parapet de protectie cu
inaltimea de 2 m pentru a impiedica migrarea eventualelor scurgeri datorate precipitatiilor, pe
terenurile limitrofe.
 Sura pentru depozitarea balotilor de paie si a combustibilului solid (peleti), constructie in
suprafata de 150 mp (10mx15m).
 Statie hidrofor tip TOP63/13.
 Rezervor subteran din fibra de sticla cu cap.de 14.000 l pentru inmagazinare apa potabila.
 Doua bazine vidanjabile cu V=32 mc (betonat) si V=30 mc(fibra de sticla) pentru colectarea
apelor uzate tehnologice si un bazin cu V=32 mc(betonat) pentru ape uzate menajere.
 Platforme betonate carosabile, retele tehnico-edilitare.
1.4.3 Situatia proiectata

Prin tema de proiectare se propun urmatoarele constructii:
 Doua hale de crestere a puilor de carne (H4 si H5) .
Hala de crestere este o cladire parter, incaperile avand urmatoarele destinatii si suprafete:
- sala de crestere - 1671 mp
- anexa supraveghere - 9 mp
total suprafata utila hala - 1680, mp/ hala
 Platforme carosabile betonate - 2400,00 mp
 Alei trotuare, suprafete necarosabile - 400,00 mp
 Cladire anexa pentru centrala termica pe combustibil solid(peleti), amplasata intre cele doua
hale de crestere. Centrala termica ce va deservi cele doua noi hale de productie va avea o
putere de cca.500 kW.
 Bazin betonat vidanjabil cu V=32 mc pentru colectarea apelor uzate tehnologice rezultate din
igienizarea celor doua hale;
 Put forat echipat cu pompa submersibila pentru suplimentarea necesarului de apa al fermei;
 Rezervor subteran din fibra de sticla pentru inmagazinare apa cu V=30 mc.
8
 Extinderea cu 260 mp a platformei existente cu suprafata de 300 mp, pentru depozitarea

dejectiilor si a asternutului din hale - Stotal=560 mp. Platforma de dejectii se va acoperi cu o
structura formata din stalpi metalici si acoperis din tabla ondulata cu panta de 15%.
 Pentru asigurarea necesarului de energie electrica a fermei avicole proiectul propune , alaturi
de bransamentul existent la reteaua nationala , amenajarea unei suprafete de teren de 450 mp
pe care vor fi montate, la sol un numar de 1432 panouri fotovoltaice cu puterea de 158 Wp
fiecare.
 Cantar auto cu capacitatea de 60 to.
Se vor achizitiona urmatoarele echipamente,utilaje:
- generator electric cu puterea nominala de 90-120kVA utilizat in cazul intreruperilor
accidentale a furnizarii energiei electrice din SEN;
- Incarcator frontal doat cu furca pt manipulare peleti si la/cupa pentru adunatul dejectiilor din
hala la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere in perioada de vid sanitar.
Cele doua noi hale de crestere vor fi construite in partea de nord a halelor existente H1 si H2, paralel
cu acestea.
9
HALA DE CRESTERE PUI DE CARNE

Constructia este realizata dintr-o structura metalica cu dimensiunea in plan de cca 120,00 x
14,00 m formata din stalpi si grinzi de metal. Peretii halei de crestere sunt din panouri prefabricate tip
sandwich avand urmatoarea stratificatie: la exterior din tabla galvanizata vopsita cu vopsea
poliesterica, izolatie din spuma poliuretanica rigida in grosime de 80 mm iar la interior este din tabla
de otel vopsita cu vopsea poliesterica.Pardoseala interioara este din beton iar invelitoarea este din
panouri sandwich cu spuma poliuretanica.Panta transversala a acoperisurilor este de 10%, acesta fiind
acoperit cu panouri tip sandwich cu acceasi stratificatie cu peretii.Structura este prevazuta cu
contravanturi transversal si longitudinale.Asamblarea profilelor de cadru, inclusive nodurile rigide de
baza si coama sunt realizate cu suruburi de inalta rezistenta.Toata structura creata este protejata la
coroziune prin galvanizare in baie de zinc iar suruburile, bolturile, piulitele sunt galvanizate electric.
Pentru executia cladrii s-au prevazut fundatii izolate cu dimensiunile in plan de 80x80 cm, acestea
fiind amplasate sub fiecare stalp de structura. Rigidizarea fundatiilor se realizeaza printr-un sistem de
grinzi de fundare armate cu sectiunea dreptunghiulara.
Peretii laterali sunt prevazuti cu urmatoarele goluri:
• Admisii de aer pentru ventilatii in timpul verii amplasate pe ambele laturi ale cladirii la
capatul halei in partea opusa ventilatoarelor. Acestea sunt pe o lungime de 24,00 m si au o inaltime de
1,00 m. Sunt confectionate din cadre de otel galvanizat si vopsit,cu panouri sandwich, cu spuma
poliuretanica la interior, grosime de 50 mm. Admisiile se deschid in sus si in jos cu ajutorul unor
parghii de actionare.
• Admisii de aer pentru ventilatii in timpul iernii in numar de 40 cu dimensiunea de 84 x 35 cm
amplasate pe o latura a cladirii la o distanta de 3,00 m intre ele.
• Admisii de aer pentru situatii de urgenta prevazute pe ambele laturi ale cladirii avand o
lungime de 87,00 m si o inaltime de 50cm. Sunt confectionate din rame de otel galvanizat si vopsit,cu
panouri sandwich, cu spuma poliuretanica la interior, grosime de 60 mm. Admisiile se deschid in sus
si in jos cu ajutorul unor parghii de actionare.
Furnitura halei include:
- Doua silozuri, montate in exteriorul halei, confectionate din tabla galvanizata, capacitate
15,00 tone fiecare, inaltime 5,50 m, cu gura de vizitare, scara cu colivie de siguranta, sistem
de umplere mecanica si pneumatica, un snec flexibil cu dispozitiv de actionare, limitator de
presiune, conducta din plastic pentru transport cu o spirala din otel dur la interior, evacuari
pentru furaj, manson dublu pentru conectarea silozurilor in tandem, pentru extractia furajului
din acestea cu o supapa tip sertar. Lungimea liniei de transport furaj este maxim 50,00m.
Sistemul de furajare este compus dintrun buncar, un motor de actionare pentru impingerea
furajului si o linie de distributie.
- Camera tehnica, destinata amplasarii echipamentului electronic de monitorizare a productiei,
apei, aerului, medicatiei.
10
Instalatii aferente halelor

Sistemul de furajare include:
- 3 buncare si motoare de actionare confectionate din tabla de otel galvanizat cu intrerupatoare de
presiune pentru controlul snec-ului flexibil de incarcare
- 3 linii de furajare facute din conducte din otel galvanizat cu o spirala din otel dur, un dispozitiv
central pentru reglarea distributiei, hranitori circulare amplasate la fiecate 75cm, unitate de control de
capat cu intrerupator electric de presiune, dispozitiv de ridicare manuala, sistem anticatarare cu soc
electric. Sistemul permite o reglare perfecta a nivelului de furaj prin umplerea hranitorii in asa fel
incat sa permita o buna furajare a puilor si sa elimine pierderile de furaj in timpul fazei a 2-a ciclului
de crestere. Lungimea fiecarei linii de distributie furaj va fi de 116m.
Sistemul de adapare
Consta din retea distribuire apa si este prevazut cu nipluri de adapare. Sistemul de nipluri
asigura un debit mare de apa de la ziua 1 pana la maturitate, asigurand asternutul uscat si stare buna
de sanatate a pasarilor. Toate supapele confectionate din otel inox nu necesita intretinere si se
monteaza usor. Linia este dotata cu o cupa speciala care impiedica scurgerea apei pe asternut.
Furnitura include:
- filtru, control mecanic in litri si dispozitiv de reglare a distributiei de apa
- un medicator (2.5M3 /ora) pentru dozarea medicamentelor
- 6 linii de distribuire a apei cu un regulator central de presiune, cu o conducta de otel pentru sprijin,
cu o conducta din PVC pentru apa, nipluri din otel inox si cupe din plastic amplasate la 20cm fiecare,
dispozitiv manual de ridicare, o unitate de dezaerare cu un dispozitiv de curatire a liniei si conducta
din otel pentru sustinere
Lungimea fiecarei linii de distributie a apei va fi de116m.
Sistemul de incalzire
Sistemul de incalzire cu termoconvector tip CUBO (CHORETIME) cu temperatura agent pe
tur de 80°C ( 5 bucati/hala), format din: termoconvector CUBO, kit conectare, scripeti mari, troliu,
cablu.
Instalatia de umidificare(ceata)
Sistem de racire cu panouri evaporative “closed top” pentru asigurarea umidificarii necesare,
compus din: panou racire, pompa submersibila, intrerupator automat pentru protectie pompa la lipsa
apei.
11
Fig.2 – Panou evaporativ tip fagure
Instalatia de ventilatie
Ventilatia in timpul iernii
Ventilatia consta din ventilatie transversala realizata cu ventilatoare de extractie cu viteza
variabila amplasate pe unul din peretii laterali, cu admisiile de aer amplasate pe peretele opus. In
acest fel directia curentului de aer este transversala. Scopul principal al ventilatiei este de indepartare
a vaporilor de apa produsi de pasari, preluarea caldurii pasarilor, preluarea gazelor produse prin
fermentatia dejectiilor, oxigenarea zonei de crestere a pasarilor. Instalatia de ventilatie este operata si
controlata prin intermediul unui panou electronic.
Furnitura include:
- 4 ventilatoare de extractie de 22250 mc/ora (la 0 Pa) fiecare, amplasate pe unul din peretii laterali
(opus admisiilor) cu motor electric de 2.5 A, 1.20 CP, 380 V/50Hz/3 faze.
- plasa de protectie 4 cadre din tabla de otel galvanizat pentru montajul ventilatoarelor pe perete.
Ventilatia in timpul verii

Instalatia de ventilatie tip tunel este formata din ventilatoare de extractie cu viteza variabila
amplasate pe peretele de capat din spatele halei. Aerul este absorbit din admisiile de aer amplasate pe
peretii laterali la capatul opus al halei. In acest fel directia curentului de aer se realizeaza de-a lungul
halei. Scopul principal al ventilatiei este: indepartarea vaporilor de apa produsi de pasari, preluarea
12
caldurii pasarilor, peluarea gazelor produse prin fermentatia dejectiilor, oxigenarea zonei de crestere a
pasarilor. Instalatia de ventilatie este operata si controlata prein intermediul unui panou electronic.
Furnitura include:
- 10 ventilatoare de extractie de 40800 mc/ora fiecare la 0 Pa, amplasate pe peretele de capat din
spatele cladirii, cu motor electric de 1.12 KV(1.5 CP)-38OV/5OHz/ 3 faze -3 A, diametru 1270mm,
cu 6 palete din otel inox, curea de actionare motor
- plasa de sarma interior si exterior
-10 cadre din tabla de otel galvanizat pentru motarea ventilatoarelor pe perete
Instalatia de iluminare consta din:

- 150 buc tuburi florescente verde/albastru de 11 W fiecare, amplasate pe 3 linii cu pasul de 3m, cu
dispozitiv de fixare de tavan. Sistemul este impermeabil.
- o lampa florescenta de 36 W care se amplaseaza in camera de serviciu
- 2 lampi cu halogen de 300 W care se amplaseaza pe peretii de capat ai halei, la exterior.
Tablourile de comanda si dispozitivele de alarma

Furnitura include:
- intrerupatoare automate pentru instalatia de umidificare, snec flexibil, buncare automate si
motoreductoarele pentru admisiile de aer
- un panou de control electronic pentru instalatia de furajare
- un panou electronic tip TX pentru operarea automata a ventilatoarelor, admisiilor de aer, instalatia
de incalzire si instalatia de umidificare. Acesta controleaza 2 sisteme diferite de ventilatie; unul
pentru vara, unul pentru iarna; ventilatoarele opereaza la diferite viteze si pasi printr-un auto-
transformator cu tempomat si detector de temperatura, in conformitate cu tempereatura interna, pentru
a asigura in orice moment conditii pentru pasari
- un manometru de presiune pentru controlul ventilatiei minime un tablou de control pentru instalatia
de iluminat un sistem digital de cantarire a pasarii cu scara pentru acces pasare si tablou de control.
Contabilizeaza zilnic cresterea in greutate a pasarii, inregistrarea datelor se face intr-un fisier
accesibil. Datele inregistrate si afisate sunt: cresterea greutatii pasarilor, numarul de pasari cantarite,
greutatea medie, greutatea minima si maxima inregistrata, decalajul dintre greutatea medie si
greutatea standard. Are o iesire pt conectarea la PC. Dispozitivul de alarma se declanseaza la
intreruperea curentului, ventilatiei, temperatura scazuta sau ridicata. Pe capatul halei se monteaza o
instalatie de sonorizare a alarmei. Alarma e alimentata de o baterie. Necesita sursa de 380V/50Hz/3
faze.
13
PLATFORMA DE DEJECTII
Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor este o constructie de forma dreptunghiulara
in plan, prevazuta cu pardoseala din beton cu panta de 1,5% ,delimitata perimetral de un zid de beton
cu inaltimea de 2 m. Platforma de dejectii se va acoperi cu o structura formata din stalpi metalici si
acoperis din tabla ondulata cu panta de 15%.
Langa platforma de dejectii este amplasat un bazin betonat vidanjabil cu V=12mc astfel incat
eventuala fractiune lichida rezultata(ca urmare a precipitatiilor abundente) sa poata fi dirijata
gravitational, prin intermediul unor rigole care delimiteaza platforma, catre bazin.
Conform recomandarilor din Codul de bune practici agricole, platforma a fost dimensionata in
functie de cantitatea de dejectii rezultata din proces si corespunzator managementului general al
dejectiilor din ferma ( vezi cap.3 DESEURI).
Suprafata totala de 560 mp propusa prin proiect respecta conditia prevazuta de Codul de bune
practici agricole, ca suprafata totala pentru stocarea gunoiului de grajd sa fie de 1,5-2 ori mai mare
decat suprafata neta, luand in calcul si suprafata necesara pentru mutarea gramezilor de material in
timpul procesului de compostare.
In afara de asigurarea capacitatii necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd si a
reziduurilor organice pe perioada cand imprastierea este interzisa, platforma pentru depozitarea
dejectiilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:
• sa protejeze solul, apa subterana si apa de suprafata impotriva infiltratiilor nutrientilor si
impotriva scurgerilor de efluenti;
• uscarea excesiva a gramezii trebuie evitata pe cat posibil, prin protejarea impotriva razelor
directe ale soarelui;
• trebuie sa permita rasturnarea gunoiului la intervale regulate pentru inlesnirea proceselor de
compostare; trebuie sa existe suficient spatiu pentru dispunerea si rasturnarea gramezilor de compost;
• trebuie instalata departe de apele de suprafata, fantani si alte zone sensibile; distanta minima
depinde de tipul de sistem de depozitare;
• in cazul platformelor descoperite ce pot produce scurgeri de lichide, in special in timpul
caderii precipitatiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide;
• este de preferat ca spatiile de depozitare sa fie dotate cu acoperis pentru a evita spalarea
gunoiului de catre ploile abundente.
MINICENTRALA FOTOVOLTAICA
Prin actualul proiect se prevede si amplasarea a 1.432 panouri (module)fotovoltaice cu
dimensiuni de 1190x789,5x7,3 mm si putere instalata de aproximativ 158 Wp/buc, montate pe stelaje
metalice fixe, cu regim de constructie provizorie.
Suprafata construita (ocupata) la sol de panourile fotovoltaice va fi de cca. 420 mp.
14
Panourile fotovoltaice vor fi ordonate in randuri paralele si se vor racorda grupat (grupuri de
cate 3x30 module), prin intermediul unor cabluri speciale de curent continuu (cablu solar), la o serie
de invertoare modulare (21 buc. x 25,00 kW) montate pe stelajele metalice cu rol de sustinere a
panourilor fotovoltaice.
Racordarea panourilor fotovoltaice se va realiza prin intermediul unor cabluri speciale,
monofilare cu izolatie si manta din cauciuc si conductoare din cupru, rezistente la solicitari mecanice
ridicate si conditii climatice extreme.
Invertoarele se vor racorda grupat (grupuri de câte 4 invertoare), prin intermediul unor cabluri
de tip NYM-J 3x25 mmp, la o serie de cutii de distributie 0,40 kV concentratoare, prevazute fiecare
cu echipamente de protectie si de comutatie de joasa tensiune.
Cutiile de distributie 0,40 kV concentratoare se vor racorda la rândul lor, prin intermediul
unor cabluri de tip ACYAbY 3x150+70 mmp, la tabloul electric de distributie de joasa tensiune
aferent postului de transformare 0,40/20 kV din dotarea parcului fotovoltaic.
Parcul fotovoltaic va fi prevazut cu echipamente pentru monitorizare, comanda, control si
automatizari.
Pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica in lipsa tensiunii operative, parcul
fotovoltaic va fi prevazut cu sursa auxiliara de alimentare, constând dintr-un grup electrogen 25 kVA
0,40 kV.
Pentru circulatia de intretinere se va lasa o distanta libera de cca. 4,00 m intre randurile de
panouri fotovoltaice.
Inclinarea panourilor va fi de 30° fata de orizontala, pentru asigurarea functionarii la
randament maxim.
Inaltimea maxima a ansamblului va fi de 3,10 m de la nivelul solului
1.4.4 Etapele proiectului

1.4.4.1. Etapa de constructie
Etapa de constructie va incepe la data obtinerii autorizatiei de constructie. Organizarea de
santier se va realiza strict pe suprafata detinuta de beneficiar, iar lucrarile necesare organizarii de
santier vor fi lucrari specifice de constructii, cu o durata limitata in timp (pana la finalizarea lucrarilor
de constructii) si care vor respecta atat masurile de protectie a mediului cat si celelalte norme
specifice acestui tip de activitate.
Pe perioada derularii lucrarilor se vor amenaja spatii speciale pentru stocarea temporara a
deseurilor generate, pana la predarea acestora spre eliminare/valorificare catre operatori autorizati.
Utilajele si echipamentele folosite se vor alimenta cu combustibil de la statii de distributie
carburanti autorizate.
15
Categoriile de lucrari implicate de proiect sunt:

- Excavatii si lucrari de executie fundatii;
- Executarea de elemente structurale si constructii metalice
- Finisaje interioare si exterioare
- Lucrari de instalatii (sanitare, electrice si termice)
- Racorduri la retelele de utilitati.
Vor fi prevazute masurile necesare ca pe timpul executiei lucrarilor de constructii sa fie
afectate suprafete minime de teren – doar cele prevazute prin proiectul tehnic, pe suprafata detinuta
de beneficiar, iar dupa terminarea acestora surplusul de pamant va fi distribuit uniform pe terenul
ramas liber din cadrul fermei avicole.
Circulatia utilajelor de constructie si a mijloacelor auto se va realiza doar pe caile de acces
amenajate/existente.
La incheierea lucrarilor, suprafetele ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala.
Toate lucrarile vor fi realizate cu respectarea conditiilor impuse de legislatia specifica de
mediu si sanatatea si securitatea in munca.
1.4.4.2 Etapa de functionare

In faza de functionare, ferma va exploata 5 hale de crestere a puilor, in cicluri de cate 40-42
zile, cu cca.21 zile pauza pentru curatarea si igienizarea halelor, pe principiul “totul gol – totul plin”.
In cadrul halelor, tehnologia utilizata de crestere a puilor de carne este la sol, pe asternut
permanent, folosind sistemul intensiv.
Prin utilizarea acestei tehnologii, investitia propusa se conformeaza cerintelor BAT, asigurand
pasarilor libertate sporita de miscare iar activitatile de hranire si adapare fiind mult mai usor de
realizat.
Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta de o zi
pana la 40-42 de zile. Intr-un an vor fi crescute 6 serii.
Cresterea puilor de la 1-40(42) de zile necesita urmatoarele conditii de climat in adaposturi :

-umiditate relativa : 60-70%
-curenti de aer :0.1-0.3 m/s
-luminozitate : 7-40 Lx
-CO2: sub 0.3%
-NH3: sub 15 ppm
-H2S: absent.
Materiile prime folosite sunt:
- Nutreturi combinate;
- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar;
- Apa pentru adapare pui si consum menajer.
16
Furajarea puilor se face la discretie. Consumul de furaj (medie de cca 4.3 kg/cap/ciclu), pe
perioade de dezvoltare, este urmatorul:
-1-7 zile: 0,100 kg furaj/pui
-8-14 zile : 0,250 kg furaj/pui
In conformitate Ordinul ANSVSA nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind stabilirea normelor minime de protectie a puilor destinati productiei de carne, ce transpune
Directiva CE 2007/43/CE, exploatatiile cu sistem de crestere intensiv trebuie sa respecte o densitate
maxima de 33 kg/m2, aceasta putand fi majorata pana la 39kg/m2, respectiv 42 kg/m2 daca sunt
indeplinite cerintele Normei/Directivei.
In cadrul fermei SC AVIMAR VETERINARY SRL s-a optat pentru o densitate de 39 kg/m2 .
Avand in vedere faptul ca la maturitate puii ating greutatea medie de cca 2,0 kg, suprafetele haleleor
au fost astfel proiectate incat sa asigure o densitate de cca. 19 pui/m2.
La sfarsitul perioadei de crestere, puii vor fi comercializati, dejectiile impreuna cu patul de
crestere epuizat vor fi evacuate din halele de productie care, ulterior, vor fi igienizate si dezinfectate,
fiind astfel pregatite pentru urmatoarea serie.
Dejectiile impreuna cu asternutul epuizat vor fi depozitate temporar pe platforma de dejectii a
fermei, ulterior fiind distribuite catre operatori economici autorizati pentru a fi utilizate ca fertilizant
pe terenurile agricole.
Conform prevederilor BREF/BAT, mortalitatea medie teoretica in incinta unei ferme de pasari
variaza intre 2,85 – 4,97%, fiind direct dependenta de sistemul de crestere aplicat.
In cazul fermei avicole SC AVIMAR VETERINARY SRL cu sistem de crestere la sol,
mortalitatea este de cca.3%.
Cadavrele de pasari sunt depozitate in lada frigorifica si transportate periodic in vederea
eliminarii prin incinerare la SC PROTAN SA.
1.4.4.3 Etapa de inchidere

In situatia incetarii activitatii si inchiderii instalatiei se vor lua toate masurile pentru evitarea
oricaror riscuri de poluare a mediului. In conformitate cu reglementarile de mediu in vigoare la data
respectiva si avand in vedere
In cadrul aceste etape se vor desfasura urmatoarele activitati, in conformitate cu
reglementarile de mediu in vigoare la data respectiva:
A. Solicitarea stabilirii obligatilor de mediu la incetarea activitatii;
B. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu pentru dezafectarea instalatiilor si
ecologizarea amplasamentului;
17
C. Incetarea activitatilor productive;

D. Activitati de curatire a utilajelor si echipamentelor, evacuarea materialelor si a deseurilor
rezultate:
- golirea halelor de productie, rezervoarelor, conductelor si altor incinte;
- spalarea si curatarea instalatiilor, rezervoarelor, conductelor si canalizarilor;
- evacuarea controlata a apelor uzate rezultate in urma operatiunilor de spalare;
- lichidarea stocurilor de materiale/furaje/medicamente existente pe amplasament;.
- deseurile generate se vor elimina/valorifica prin operatori autorizati;
- deconectarea instalatiilor de la retelele de energie electrica
E. Activitati de dezafectare a cladirilor, instalatiilor, utilajelor si echipamentelor.
Dupa finalizarea activitatilor de curatare/golire/evacuare, se va proceda la:
- demontarea instalatiilor si echipamentelor, prin utilizarea tehnicilor adecvate dimensiunii si
destinatiei ulterioare; utilajele si echipamentele care sunt in stare buna se vor valorifica ca atare, iar
utilajele nefunctionale se vor valorifica prin operatori autorizati;
- se vor demonta conductele aferente instalatiilor precum si instalatiile electrice.
- se va asigura valorificarea/eliminarea tuturor deseurilor rezultate (resturi metalice feroase si
neferoase, deseuri inerte din demolari etc.) prin operatori autorizati.
F. Activitati de conservare
Se vor asigura masuri de conservare si paza pentru cladirile si utilajele din patrimoniul
societatii care se vor pastra ca atare, pentru valorificare ulterioara.
G. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului;
Se vor realiza masuratori privind poluarea solului si a panzei freatice in vederea analizarii
impactului produs de activitatea tehnologica asupra solului, pentru a constata gradul de poluare si
necesitatea oricaror remedieri in vederea aducerii terenului intr-o stare satisfacatoare din punct de
vedere al categoriei de folosinta avuta anterior.
1.5 Durata de functionare a obiectivului

Ferma de pasari are o perioada nedeterminata de functionare. Rentabilitatea investitiei,
determinata de evolutia cererii si ofertei, este elementul determinant in ceea ce priveste durata de
functionare.
Activitatea de crestere a puilor se va desfasura in regim permanent, 365 zile/an,7 zile pe
saptamana, 24 ore/zi.
1.6 Informatii privind productia ce se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

energiei necesare asigurarii productiei
Avand in vedere faptul ca in cadrul fermei avicole apartinand SC AVIMAR VETERINARY
SRL , s-a optat pentru o densitatea de crestere a pasarilor de carne la sol de 39 kg/mp. Luand in calcul
greutatea medie a pasarilor la sfarsitul ciclului de crestere de 2 kg/pasare→19,5 pui/m2 (Ordin ANSVSA
18
nr.30/2010 pentru aprobarea NORMEI SANITAR VETERINARE privind stabilirea normelor

minime de protectie a puilor destinati productiei de carne), capacitatea de productie proiectata, la
populare, va fi urmatoarea:
Tab.2 – Capacitatea de productie proiactata

Hala Suprafata de crestere Capacitate maxima proiectata de Observatii
(m2) crestere a puilor de carne
(capete/serie)
Hala 1 1 671 33.000 (32 585) Constructii existente
Hala 2 1671 33 000 (32 585)
Hala 3 660 13 000 (12 870)
Hala 4 1 678 33 000 (32 721) Constructii noi
Hala 5 1 678 33 000 (32 721)
TOTAL 145 000
Capacitatea de productie anuala , pe toate cele 5 hale , va fi de 145.000 pui/serie x 6 serii/an

=870. 000 pui/an.
Luandu-se in calcul o mortalitate de 3 %, rezulta ca la maturitate, cand puii ating greutatea

medie de cca 2,0 kg, capacitatea investitiei va fi: 870.000 – 26.100 =843.900 pui/an≈844.000 pui/an.
Tab. 3 - Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumire Cantitate anuala vanduta Denumire Cantitate anuala Furnizor
(capete)
Pasari de 844.000 Energie 208 MWh/an SC ENEL SA si
carne electrica productie proprie
Energie cca.400 SC Eco Green Industry
termica- to/an SRL
biomasa
(peleti)
Motorina 2 t/an Distribuitori autorizati
(pt.functionare
grup
electrogen)
In vederea uilizarii eficiente a energiei se vor aplica urmatoarele masuri recomandate BAT,
cele mai multe chiar din faza de proiectare :
 izolarea corespunzatoare a cladirilor
 functionarea optima a sistemului de climatizare a aerului in halele de crestere a
pasarilor prin reglarea automata a parametrilor de microclimat;
 curatarea regulata a sistemelor de ventilatie, evitandu-se infundarea acestora
 iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat care asigura un consum redus de energie
19
 contorizarea consumului in vederea analizei periodice a eficientei energetice

 utilizarea surselor neconventionale de producere a energiei electrice si termice
1.7 Materii prime, substante sau preparate chimice utilizate

In perioada lucrarilor de executie se vor utiliza unele materiale (ex.piatra de diferite
sorturi,beton,ciment) si substante sau preparate chimice care nu prezinta periculozitate pentru mediu,
cu exceptia motorinei.
In cadrul lucrarilor de extindere a fermei avicole se utilizeaza motorina pentru functionarea
mijloacelor auto de transport si a utilajelor folosite pentru realizarea lucrarilor specifice (fundatii,
montare structuri metalice,etc)
Alimentarea masinilor/utilajelor se realizeaza la statii de distributie carburanti autorizate. Nu
se creeaza depozite provizorii pe amplasament.
Pentru realizarea productiei sunt necesare doua categorii de materii prime:

A. Principale
-pui de o zi - achizitionati de la producatorii in domeniu (ex.:Avicola Foscani, Agrofood
Urziceni, Vis Avis SA Vadul Crisului)
-furaje combinate – achizitionate de la furnizori specializati (ex.:Nutricom Oltenia, SC
Rimnicomb SRL)
- apa – alimentare din put propriu
- paie tocate pentru asternut – exploatatii agricole
- medicamente vaccinuri, vitamine – achizitionate de la furnizori autorizati (SC Romvac SA)
B.auxiliare
-solutii de dezinfectie
-materiale de intretinere
-motorina pt masini si utilaje
Toate materialele se manipuleaza in conditiile impuse de fisele tehnice de securitate pentru

substante chimice, deseuri si ambalaje.
20
Tab.4 - Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice
Denumirea Cantitatea Clasificarea si etichetarea substantelor sau a Mod de depozitare
materiei anuala preparatelor chimice2
prime, a Categorie Periculozitate Fraze de
substantei Periculoase/ risc
sau Nepericuloase
preparatului (P/N)
chimic
Pui de o zi 844.000 pasari N - - In halele de productie
Furaje 2.600 to N - - In buncare de otel
combinate cilindrice,amplasate la capatul
halelor, in exterior
Vaccinuri 1.670.000 doze N - - Depozit medicamente in sediul
administrativ
Asternut paie 100 to N - - Depozitat in sura sub foma de
baloti
Apa potabila pt 5800 mc/an N - - Rezervoare tampon cu
adapare acumulare cu V=14.000 l si
V=30.000 l.
Materiale
auxiliare
Substante Cca.170 kg P Xi-Irritant R38,R41, Nu se depoziteaza pe
dezinfectante N-Periculos R52 amplasament. Se comanda
(ex.Virkon S) pentru mediu punctual, in perioada cand
se realizeaza igienizarea
halelor.
Stocarea temporara se
realizeaza in ambalajul
original, in magazia de
material. Se utilizeaza de
personal calificat, conform
specificatiilor din fisele
tehnice de securitate.
Motorina Funtie de P Xn-nociv R18,R40, Se aprovizioneaza de la statii de
(tractor) necesitati N-periculos R46,R53 distributie carburanti autorizate.
pentru mediu Nu se stocheaza pe
amplasament.
Cele doua substante dezinfectante utilizate in cadrul fermei SC AVIMAR VETERINARY SRL sunt
inregistrate in Registrul National al produselor biocide conform tabelului de mai jos.
2
Conform HG nr. 1408 / 2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase
21
Tab.5 – Produse biocide

Nr.aviz Denumire Produ- Numele Con- Nr.CE Nr.CAS Tip
comerciala cator subst.active cen- pro-
tratie dus3
Nr. FUMAGRI OPP L.C.B. S.A. Biphenyl - 2 -ol 20 201 -993 - 5 90 -43 – 7 3
1289BIO/03/ –
12.24 Laboratoire
de Chemie
et Biologie,
Franta
Nr. VIRKON S Antec Pentapotassium 50 274 -778 - 7 70693 -62 - 3
1858BIO/03/ Internationa bis(peroxymonosu 8
12.24 l–A lphate)
DuPont bis(sulphate)
Company,
Marea
Britanie
1.8 Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
1.8.1 Zgomotul
Poluantii de natura fizica pot genera efecte de poluare grave, ireversibile, in cazul in care
prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate. Acestia se constituie in factori de
stres putand sa aiba potential poluator puternic mai ales in cadrul comunitatilor umane.
O categorie aparte o constituie zgomotul si vibratiile, ca factori fizici de disconfort care sunt
generati ca urmare a desfasurarii activitatii pe amplasament, in toate fazele proiectului.
Prin Ordinul Ministrului Sanatatii 119 /2014 pentru aprobarea Normei de igiena si sanatate
publica privind mediul de viata al populatiei, s-au stabilit distantele minime de protectie sanitara
intre teritoriile protejate si o serie de unitati care produc disconfort si riscuri asupra sanatatii
populatiei ,
Astfel, in cazul Fermelor si crescatoriilor de pasari cu peste 5.000 de capete si acomplexurilor
avicole industriale – distanta minima este de 1000 m.
Dimensionarea zonelor de protectie sanitara s-a realizat in asa fel incat in teritoriile protejate
sa fie asigurate si respectate valorile-limita ale indicatorilor de zgomot, dupa cum urmeaza:
3
3: Produse biocide pentru igiena veterinara -Produsele din acest grup sunt produse biocide utilizate pentru igiena
veterinara, inclusiv produse utilizate in zonele in care sunt adapostite, tinute sau transportate animalele conform Anexa 2
la HG 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide-actualizata.
22
a) in perioada zilei, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A (AeqT),

masurat la exteriorul locuintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m inaltime fata de sol,
sa nu depaseasca 55 dB si curba de zgomot Cz 50;
b) in perioada noptii, intre orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustica continuu echivalent
ponderat A (LAeqT), masurat la exteriorul locuintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5
m inaltime fata de sol, sa nu depaseasca 45 dB si, respectiv, curba de zgomot Cz 40.
Nivelurile cele mai ridicate de zgomot si vibratii se vor inregistra in faza de executie prin
lucrarile de:
- transport materiale;
- lucrari specifice in domeniul constructiilor ca: excavatii, manipulare materiale (incarcari-
descarcari), montaj structuri metalice si echipamente tehnologice etc.
In aceasta etapa se vor inregistra niveluri relativ ridicate ale zgomotului, care pot fi de
intensitate ridicata si se vor manifesta cu intermitenta.
Zgomotul produs in perioada de constructie are urmatoarele particularitati:
- este cauzat de tipuri diferite de echipamente;
- efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza scurt timp si se desfasoara, de
regula, in perioada zilei.
Tab. 6 - Valori limita de zgomot admise pentru utilajele si echipamentele utilizate in constructii 4
Tipul echipamentului Puterea neta Nivelul de putere acustica admis in dB/1 pW

instalata Etapa I Etapa II
P (in kW) De la 3.01.2005 De la 1.01.2007
Puterea electrica
Pel in kW
m masa in kg
Latimea de taiere
L in cm
Buldozere, Incarcatoare, P55 104 101
Incarcatoare-excavator pe pneuri, P˃55 85+11lgP 82+11lgP
Dumpere, Gredere, Compactoare
pentru gropi de gunoi de tip
incarcator, Automacarale actionate
de motor cu combustie interna cu
contragreutate, Macarale mobile,
Masini de compactat doar cu cilindri
nevibratori, Finisoare de pavaj,
Grupuri de actionare hidraulica
Excavatoare, Ascensoare de santier P15 96 93
4
HG nr. 1756 din 6 decembrie 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
23
pentru materiale in constructii, Vinci P˃15 83+11lgP 80+11lgP

pentru constructii, Moto-sape
Grupuri electrogene, Generatoare de Pel 2 97+lgPel 95+lgPel
sudura 2<Pel<10 98+lgPel 96+lgPel
Pel˃10 97+lgPel 95+lgPel
Compresoare P15 99 94
P˃15 97+2lgP 95+2lgP
Relatia intre nivelul de presiune sonor si nivelul de putere, cunoscuta ca Relatia Beranek este
urmatoarea:
Lp = Lw – 20 log d - 11 [dB] in care :
-Lp este nivelul de presiune sonora, [dB]
-Lw este nivelul de putere sonora al sursei, [dB]
-d este distanta sursa –receptor, [m]
Nivelul de presiune in punctul A aflat la distanta r1 fata de sursa este :

Lp1=Lw-20log r1-11 [dB]
Nivelul de presiune in punctul B aflat la distanta r2 fata de sursa este :
Lp2=Lw-20log r2-11 [dB]
Diferenta nivelurilor de presiune acustica dintre punctul B si A este :

Lp1-Lp2=20 log r2/r1[dB]
Rescriind, obtinem :
Lp2=-Lp1- 20 log r2/r1[dB]
in care :
Lp1 este nivelul de presiune sonora masurat la distanta r1 fata de sursa, [dB]
Lp2 este nivelul de presiune sonora masurat la distanta r2 fata de sursa, [dB]
Astfel, se poate masura nivelul de presiune acustica intr-un punct r1 si apoi se poate calcula nivelul de
presiune acustica in orice puncte aflate pe aceeasi linie fata de sursa.
Daca r2 este dublul lui r1, rescriind formula se obtine :

Lp2-Lp1=20 log 2=6 dB
Pentru fiecare dublare a distanei sursa-receptor, nivelul de presiune sonora scade cu 6dB.
Astfel pentru o sursa avand nivelul de putere sonora de 105 dB- ex excavator, echipat cu un motor
Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min , nivelul de presiune sonora calculat in functie de distanta fata de
24
sursa este prezentat in tab. 6. Se poate observa cum la fiecare dublare a distantei, nivelul de presiune
sonora scade cu 6 dB astfel ca la o distanta de cca.13 de zona de lucru nivelul presiunii acustice este
de 84 dB iar la 25 m este de 78 dB.
Tab.7 - Calculul nivelului de presiune acustica in functie de distanta fata de sursa sonora
Conform studiilor realizate de Departamentul Transporturilor din Statele Unite, urechea

umana poate percepe sunete pana la 80 dB fara a exista vreo modificare de comportament. Peste acest
prag intensitatea sunetului devine nociva, ducand la indispozitie si jena, iar o expunere indelungata
poate provoca pierderea definitiva a auzului.
Receptorii sensibili care ar putea fi afectati usor in timpul realizarii acestor lucrari, sunt
angajatii fermei. Pentru ca , in raport cu sursele de zgomot de pe amplasamentul fermei, zonele
rezidentiale ale localitatilor Piatra ,M.Kogalniceanu si Sibioara sunt situate la distante apreciate ca
fiind destul de mari, intre 3 si 4 km, respectiv cea mai apropiata la 1,4 km Grupul social Sibioara,
consideram ca populatia rezidenta nu va fi afectata de nivelele de zgomot inregistrate in timpul
lucrarilor de constructii/montaj.
Ca masura pentru limitarea intensitatii zgomotului in perioada desfasurarii lucrarilor de
extindere a fermei se impune contractarea si utilizarea unor echipamente si utilaje relativ noi, care sa
corespunda standardelor in vigoare privind nivelul zgomotului produs de echipamentele utilizate pe
santierele de constructii.
25
Surse generatoare de poluare fonica specifice regimului normal de functionare al fermei

avicole
Dupa finalizarea lucrarilor de constructii-montaj, nivelul de zgomot si vibratii va fi diminuat
dar zgomotul de fond al zonei va fi sensibil mai ridicat comparativ cu situatia initiala (inainte de
constructia fermei), din urmatoarele cauze:
- circulatia mai intensa a zonei;
- functionare echipamentelor de ventilatie;
- incarcarea-descarcarea animalelor la inceputul si sfarsitul seriilor de crestere;
- descarcarea furajelor si a altor materiale necesare: o data la cca. 3 zile;
- operatii curente in ferma.
Dat fiind faptul ca perioada de crestere in cazul pasarilor este de 40-42 zile/serie,
intensificarea traficului datorita transportului animalelor nu este semnificativa in acest caz. Se iau in
discutie si transporturi de alta natura: furaje, alte imputuri, cat si dejectii exportate din ferma. Ca
urmare putem concluziona ca intensificarea traficului nu va avea ca rezultat o crestere semnificativa a
nivelului de zgomot si vibratii in zona rezidentiala cea mai apropiata de ferma respectiv Grupul social
Sibioara. Zgomotul de fond este oricum sensibil mai ridicat datorita circulatiei autovehiculelor pe DN
22 Constanta-Tulcea aflat intre ferma si zona rezidentiala mentionata anterior, la cca .500 m de
aceasta.
Echipamentele tehnologice din cadrul fermei vor avea o functionare constanta, insa cu variatii
sezoniere legate de solicitarile legate de asigurarea microclimatului in hale, dar si variatii legate de
perioadele de vid sanitar.
Evaluarea nivelului de zgomot din incinta fermei si la limita acesteia s-a facut respectand
prevederile Directivei 2002/94/EC privind calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului
general, pe o durata de 24 ore – Lzsn, directiva adoptata in legislatia romaneasca prin HG 391/2005
Republicata , privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.
Conform BREF ILF, Sectiunea 3.3.7.1., Tab. 3.43., sursele de zgomot in ferma sunt cele prezentate in
Tab. 7.
Tab.8 – Surse tipice de zgomot pentru activitatea de crestere a pasarilor de carne

Sursa Durata Frecventa Activitate zi/noapte Nivel de zgomot
dB(A)
Sistemele de ventilare Continuu/intermitent zilnic Zi si noapte 43 dB
a halelor
Distribuirea hranei 1 ora 2-3 ori pe saptamana zi 92 (la 5 m)
Prinderea pasarilor 5-56 ore 6 ori pe an Dimineata/seara 57-60
Manipularea 1-3 zile 6 ori pe an zi <65
dejectiilor
Spalarea sub presiune 1-3 zile 6 ori pe an zi 88 (la 5 m)
26
Metoda de calcul pentru zgomotul industrial produs

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot se utilizeaza formula conform ISO 1996-
2:1995:
Leq = 10 log 1/T ΣTi (10)Li/10
unde:
- Li – nivelul de zgomot echivalent pentru fiecare faza
- Ti – timpul echivalent pe fiecare faza
- T – timpul total de la faza initiala (8760 ore/an)
In perioada de functionare a fermei:

Lzi = 10 log 1/8760 [5760(10)43/10 + 1x105x(10)92/10 + 56x6x(10)60/10 + 6x3x8x(10)88/10
+ 6x3x8x(10)65/10] = 10 log[
1/8760(5760x104,3+105x109,2+336x106+144x108,8+144x106,5)]=10 x 7,469 dB=74,69 dB – nivelul
mediu de presiune sonora pentru perioadele de zi din timpul anului
Lseara = Lnoapte = 10 log {1/8760 [5760 (10)43/10 ]} = 41,2 dB
Astfel, cu aceste valori ale nivelului echivalent de zgomot se calculeaza Lzsn conform ISO
9613-2:
Lzsn = 10x lg [1/24 (td 10 L zi/10 + te 10(Lseara+5)/10 + tn 10(Lnoapte+10)/10)]
Unde:
te = 2 – 4 ore (timpul de functionare in perioada de seara)
td = 12 ore (timpul de functionare in perioada zilei)
tn = 8 ore (timpul de functionare in perioada noptii)
te + td + tn = 24 ore
Lzsn = 10 x lg [1/24 (12 x 107,46+ 4 x 10 4,6 + 8 x 10 5,12)] = 10 x 7,169dB=71,69 dB
Aplicand formula de calcul privind variatia zgomotului cu distanta (relatia Beranek) se

constata ca nivelul de zgomot scade la 52 dB la limita estica a amplasamentului, situata la 20 m de
sursa.
Tab.9 - Calculul nivelului de presiune acustica in functie de distanta fata de sursa sonora
Lp1-Lp2=20 log r2/r1
Lp1 [dB] d [m] Lp2 [dB]
71,69 5 64
10 58
15 54
20 52
Avand in vedere ca zona amplasamentului fermei avicole este de functiuni agro-industriale

conform PUZ aprobat, nivelul de zgomot produs de activitatile desfasurate in timpul functionarii, la
limita zonei functionale a incintei , se situeaza sub limita stabilita conform prevederilor STAS
nr.10009/1988 – acustica urbana, limitele admisibile ale nivelului de zgomot si anume 65 dB(A).
27
1.8.2 Poluare biologica

Principalele surse potentiale de poluare microbiologica sunt reprezentate de dejectiile
pasarilor si de apa uzata provenita de la spalarea halelor.
Literatura de specialitate mentioneaza existenta microorganismelor patogene (virusuri,
bacterii, fungi) in aceste tipuri de deseuri generate in cadrul fermelor avicole.
De asemenea, exista riscul ca prin sistemul de ventilatie al adaposturilor, sa fie eliminati
bioaerosoli cu rol important in raspandirea bolilor.
Tipul de hrana si tehnicile de hranire pot influenta semnificativ concentratia emisiei de
bioaerosoli.
Managementul nutritional, sistemele de crestere si masurile de biosecuritate prevazute prin
acest proiect, pot elimina riscul raspandirii bolilor prin aerosoli.
In consecinta, s-a acordat o atentie deosebita in cadrul proiectului sistemului de colectare si
depozitare a dejectiilor, precum si modului de aplicare si respectare a etapelor din cadrul programului
de biosecuritate, obiectivul acestuia fiind impiedicarea propagarii microorganismelor patogene si
imbolnavirea pasarilor sau a personalului angajat.
1.9. Principalele alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor

alegerii uneia dintre ele
Situatia existenta –“varianta 0”- 3 hale de productie cu o capacitate totala de 2x31.749 +
1x12.540=76.038 capete/serie
Varianta propusa – “varianta 1” – extinderea activitatii de crestere a puilor pentru carne
prin construirea a doua noi hale amplasate in incinta proprietatii →cresterea capacitatii de productie
cu 63.764 capete/serie.si acoperirea consumului de energie electrica din sursa proprie cu ajutorul unei
centrale electrice fotovoltaice.
Varianta propusa – “varianta 2” - proiectul consta numai in construirea a doua hale
echipate cu instalatii moderne de hranire, adapare si microclimat, pentru cresterea intensiva a puilor
pentru carne.
Urmare analizei tehnico-economice s-a optat pentru varianta 1, varianta care prezinta avantaje
si din punct de vedere al protectiei mediului prin reducerea emisiilor de CO2 datorita utilizarii unei
surse neconventionale –energia solara pentru producerea energiei electrice necesare functionarii
obiectivului.
1.10. Documentele / reglementari existente privind planificarea/ amenajarea teritoriala in zona

amplasamentului proiectului; alte reglementari
Pentru investitia propusa a fost emis Certificatul de urbanism nr.93 din 12.08.2015 de catre
Primaria comunei Mihail Kogalniceanu, judetul Constanta. Prin Certificatul de urbanism se stabilesc
urmatoarele reglementari:
28
REGIMUL JURIDIC:
Terenul este situat in intravilanul localitatii Mihail Kogalniceanu, judetul Constanta, conform
PUZ aprobat prin HCL nr.27/20.04.2010.Terenul este proprietatea privata SC AVIMAR
VETERINARY SRL.
REGIMUL ECONOMIC:
Categoria de folosinta:teren arabil
Destinatia stabilita prin planurile de urbanism si amenajare a teritoriului aprobate: introducere
in intravilan si schimbare destinatie teren – zona Agroindustriala-conform PUZ aprobat prin HCL
nr.27/20.04.2010.
REGIMUL TEHNIC:
Suprafata de teren solicitata prin C.U.: 20830,00 mp si 8135,00 mp.
Modul de ocupare al terenului inainte si dupa realizarea investitiei:
Steren= 45000mp
EXISTENT
Sconstruita=4545,51 mp
Sdesfasurata=4677,08mp
POT=10,10%
CUT=0,10
PROPUS
Sconstruita=3459 mp
Sdesfasurata=3459mp
POT=10,10%
CUT=0,10
TOTAL
POT=17,78%
CUT=0,18
29
1.11. Modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Accesul la ferma se face din DN 22 Constanta-Tulcea, pe drumul de exploatare aflat la limita
sudica a amplasamentului.
Fig. 3 – Conectarea la infrastructura existenta
2. PROCESE TEHNOLOGICE
Dupa extindere fermei avicole prin construirea celor doua noi hale de productie si echiparea
corespunzatoare a acestora, capacitatea de productie anuala , pe toate cele 5 hale , va fi de 870.000
pui/an.
medie de cca 2,0 kg, capacitatea investitiei va fi: 870.000 – 26.100 ≈844.000 pui/an→1688 to
viu/an.
Regimul normal de lucru pentru ferma de pui de carne este de 24 h/zi timp de 365 zile/an, cu
un numar de cca. 7 angajati.
Sistemul de crestere a puilor de carne se desfasoara pe sistemul totul plin-totul gol, la sol, pe
asternut permanent din paie.
Durata unui ciclu de productie va fi de 40-42 de zile. Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor
fi complet golite, spalate si igienizate. Durata perioadei de vid sanitar este de cca 21 de zile. Puii de
carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta de o zi pana la 40-42
de zile, cand se livreaza la abator pentru sacrificare. Intr-un an vor fi crescute 6 serii.
30
“MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA DE PUI DE CARNE”, parcela A 249/1/1/2, parcela A 249/1/1/1/2, comuna
Mihail Kogalniceanu, trup izolat intravilan, judetul Constanta
2.1 Etapele procesului tehnologic

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse de titularul activitatii, a tehnicilor si echipamentelor necesare
Fluxul tehnologic in cadrul fermei de pasari de carne cu crestere in regim intensive se rezuma la urmatoarele faze:
Tab.10 - Fazele procesului tehnologic de crestere a puilor de carne la sol, pe asternut permanent
Faza Descriere Capacitati
Pregatirea Operatiile din vidul sanitar presupun: - suprafata spalata in vidul
halelor - curatirea mecanica a halelor prin indepartarea resturilor si altor materiale grosiere din hale; sanitar: 9300 m2 x 6
pentru - spalarea pardoselilor si echipamentelor cu pompa cu jet de apa sub presiune; ori/an →55800m2/an
populare si - revizii si reparatii: inlocuirea pieselor si echipamentelor defecte; - apa pentru spalare: 169,21
vidul sanitar - uscarea halelor; m3/an ~ cca. 18,19 l/mp
- dezinfectia propriu-zisa si aplicarea asternutului de paie. - cantitate de produse pentru
- fumigarea halelor pentru o dezinfectie suplimentara si a asternutului DDD ~ 240 l/an
Popularea Popularea cu pui de o zi se face de la operatori economici specializati de ex.Avicola Focsani. Capacitatea maxim proiectata de
halelor cu pui Puii sunt transportati cu in mijloace de transport speciale ale furnizorului. crestere in hale: 4x33.000 locuri/hala
de o zi Inainte de populare se face o verificare prealabila a conditiilor de microclimat din hale pentru a + 1x 13.000= 145.000locuri/serie.
se putea asigura o temperatura a mediului ambiant si o ventilatie corespunzatoare.
Cresterea puilor de carne de la o zi la 40-42 zile se vaface in cele 5 hale (3 existente si 2 nou
construite). Puii urmeaza a fi mentinuti si crescuti in conditii de microclimat controlat, pana la
atingerea parametrilor de taiere (greutate medie livrare – cca. 1,9 kg ; greutate maxima livrare –
cca. 2,2 kg).
Halele pentru pui au suprafata utila de : 2x 1671 mp,660 mp si 2x1678 mp.
Densitatea efectivului in halele apartinand SC AVIMAR VETERINARY SRL este de 39
kg/mp→ 19,5 pui/mp (Ordin ANSVSA nr.30/2010).
Cresterea si Procesul de cresterea puilor de carne, se rezuma la urmatoarele operatii: Capacitate maxima ferma:
finisarea - asigurarea furajarii, adaparii si medicatiei corepunzator varstei efectivului; 145.000 locuri/serie
puilor de - asigurarea conditiilor de microclimat in hale, corespunzator varstei efectivului; - 6 serii/an x (4042) zile/serie; 6
carne - depopularea halei, la sfarsitul unei serii de crestere; viduri sanitare/an x (19-21)
-o serie: 40-42 - livrarea puilor. zile/vid
zile Indicatori tehnici care rezulta: - 6 serii/an x 145.000 capete/serie =
- densitate: 19,5 capete pui de carne/mp 870.000 capete/an
- greutate medie de livrare: 2 kg/cap - 870.000 capete/an x 2 kg/cap =
- spor mediu zilnic: cca. 48 g 1.740.000 kg viu/an = 1.740 to viu/an
- numar cicluri crestere pe an: 6 - rata mortalitatii ~ 3%
- consum specific de furaje: 1,9 kg/kg carne viu
31
- consumspecific de apa: 4,1 l/kg carne viu

- mortalitate in efectiv: max. 3 %
Furajarea puilor
Halele sunt dotate linii de hranire CHORE-TIME, hranitori circulare automatizate si cablu
anticatarat pasari; linie de transport furaj din buncarul exterior in buncarele de pe liniile de
furajare, prin sistemul spirala. Halele H1 si H2 au in dotare cate 4linii de furajare, hala H3 are 3
linii iar halele H4 si H5 vor avea cate 3 linii de furajare.Fiecare hala este conectata la 1-2 silozuri
exterioare pentru furaj. Halele H1 si H2 au cate 1 siloz cu V=25 to, hala H3 are doua silozuri in
tandem de cate 7 to fiecare iar halele H4 si H5 vor avea cate doua silozuri cu V=15 to fiecare.
Halele H1 si H2 au in dotare cate 616 hranitori circulare rezultand cca.53 pui/hranitoare,in hala
H3 cu 198 hranitori rezulta cca. 65 pui/hranitoare.Halele H4 si H5 vor avea in dotare cate 462
hranitori rezultand cca. 71 pui/hranitoare.
Adaparea puilor
Adaparea puilor in fiecare hala se face cu intermediul liniilor de adapare compuse din picuratori,
suspendate cu niplu, regulator de presiune pe fiecare linie, profil de aluminiu, sistem anticatarare
pasari si furtunuri de racord.Halele H1 si H2 sunt prevazute cu cate 5 linii de adapare, hala H3cu
4 linii iar halele H4 si H5 vor fi prevazute cu 6 linii de adapare.
Pe fiecare hala mare (H1,H2) instalatiile de adapare prevad un numar de 2900 nipluri, respectiv
1000 de nipluri pentru hala H3, rezultand cca. 12 pui/adapatoare. In halele H4 si H5 prevazute cu
cate 3480 nipluri fiecare,densitatea va fi de cca.9-10 pui pe adapatoare.
Tratamentele aplicate in ferma pentru efectivul de animale, in cursul unui ciclu de crestere, se
realizeaza prin medicatoare (distribuirea vaccinurilor in apa de baut), dupa o schema stabilita de
medicul veterinar al fermei.
Sistemul de ventilatie
Halele destinate cresterii si exploatarii industriale a pasarilor sunt dotate cu un sistem de
ventilare adaptat pentru sezonul cald si cel rece (specific zonei temperate). Vara se asigura o
ventilare tip tunel (aerul aspirat prin admisiile situate la un capat al halei este evacuat cu ajutorul
ventilatoarelor montate pe perete de capat opus).Ventilatia in timpul iernii este o ventilatie
transversala cu presiune negativa (exhaustare fortata cu ventilatoare montate pe un perete lateral
al halei si admisie libera prin admisiile situate pe peretele opus).
Ventilatia in adapost indeplineste urmatoarele functii:
-inlatura excesul de caldura. Normele UE accepta ca temperatura interna sa nu depaseasca cu
mai mult de 3°C cand temperatura exterioara la umbra depaseste 30°C;
-permite patrunderea oxigenului, in timp ce gazele nocive sunt evacuate (un aport prea slab de
oxigen datorita unei ventilatii insuficiente poate provoca, in prima saptamana, deteriorarea starii
de sanatate a puilor);
32
- elimina excesul de umiditate: normele UE arata ca umiditatea medie masurata in hala timp de
48 ore sa nu depaseasca 70% atunci cand temperatura exterioara este sub 10°C;
-pentru ca microclimatul in hala sa fie corespunzator, trebuie sa contina o concentratie maxima
de:0,02 % amoniac (sau 20 ppm) – sesizata de simtul olfactiv;
0,01 % hidrogen sulfurat;
0,3 % bioxid de carbon
Ventilatia reduce prezenta prafului si imbunatateste calitatea aerului. Pulberile din adaposturi
provin in cea mai mare parte din asternutul uscat, amestecat cu resturi de nutreturi combinate si
dejectii uscate si nu trebuie sa depaseasca 15 mg/m3 in aer, iar cele sedimentare 17 – 25 grame
pe m2, depuneri timp de 30 zile.
Toate halele sunt prevazute cu ventilatie naturala si artificiala pentru asigurarea parametrilor
optimi de microclimat. Cu aceleasi dotari vor fi echipate si halele noi construite – H4 si H5 5.
Microclimatul este supravegheat de un calculator care comanda admisia si exhaustarea aerului si
ventilatia tip tunel cu racire.
Situatia existenta:
- ventilatoare de extractie cu viteza variabila – 40.800mc/h montate pe peretele de capat din
spatele halei.Ventilatoarele sunt in numar de 10 buc. pentru halele H1si H2 si 5 buc pentru hala
H3;
- ventilatoare de extractie cu viteza variabila – 11.500mc/h montate astfel:doua pe peretele de
capat din spatele halei si unul pe peretele lateral (halele H1 si H2);
- ventilator de extractie cu viteza variabila – 22.250mc/h montat pe peretele lateral al halei H3.
Aerisirea naturala a halelor este asigurata prin guri de aerisire – denumite admisii aer – 40 buc.
cu dimensiunea de 84 x 35 cm amplasate pe o latura a halei (H1 si H2), respectiv 30 buc. la hala
H3.
Situatia propusa pentru cele doua noi hale:
Ventilatoarele axiale/exhaustoare cu functionare comandata automat care se vor pozitiona:
- pe peretele opus intrarii in hala la cca. 1 m deasupra solului – 40.800 mc/h -10 buc.pe fiecare
hala
-pe peretele lateral opus admisiilor – 22.250 mc/h-4 buc. pe fiecare hala.
Aerisirea naturala a halelor va fi asigurata prin guri de aerisire – admisii aer – 40buc/ hala .
Sistemul de incalzire: Sistemul de incalzire cu termoconvector tip CUBO (CHORETIME) cu
temperatura agent pe tur de 80°C ( 5 bucati/hala pentru halele H1,H2,H4 si H5 si 3 bucati pentru
hala H3). Apa calda este preparata cu ajutorul a trei centrale termice care utilizeaza drept
combustibil biomasa (peleti).
Sistemul de racire automatizat este asigurat de sistem de racire tip fagure cu perdea de apa
amplasat conform schitelor atasate pentru fiecare hala. Au fost prevazute 2 sisteme de
33
racire/hala, la capatul fiecarei hale. Sistem de racire tip fagure asigura o diferenta de temperatura
de pana la 15°C fata de exterior. Aerul din exterior este tras de ventilatoare prin intermediul unei
perdele de apa, care preia o parte din temperatura acesteia asigurand in hala un aer curat,
proaspat si racoros.
Iluminatul se asigura cu: o instalatie completa de lumina cu becuri economice monocromatice
verzi si albastre (3 linii/hala).
Halele H1,H2,H3 si H4 au prevazute un numar de 150 de corpuri de iluminat cu puterea de 11 W
fiecare care asigura intensitatea luminoasa in functie de tehnologia de crestere a puilor de
carne.Hala H3 are in dotare 54 corpuri de iluminat.
Sistemul de control, monitorizare si avertizare computerizat permite functionarea
independenta a tuturor echipamentelor din hala. In cazul oricarei defectiuni sistemul este
prevazut cu avertizare vizuala si sonora si fiecare echipament independent poate fi actionat si
manual. In hale sunt senzori de temperatura pentru interior si exterior; senzor de umiditate;
alarma se face prin: dispozitiv de alarma pentru depasirea valorilor de temperatura si sirena
externa.
Ferma este dotata cu un grup electrogen alimentat cu motorina care porneste in momentul caderii
tensiunii din reteaua electrica.
Proiectul prevede construirea unui parc fotovoltaic cu puterea de 0,157 MW pentru completarea
necesarului de energie electrica a fermei avicole.
Depopularea La sfarsitul ciclului de crestere - la depopulare rezulta:
halelor - depopularea halelor si livrarea puilor pentru abatorizare. 844.000capete/an →
(dupa 40-42 Puii sunt incarcati in custi speciale in vederea transportului spre abatorizare . Transportul se 1.688 to viu/an (s-a luat in
zile) realizeaza cu mijloace auto speciale apartinand beneficiarilor. calcul mortalitatea de 3%)
34
Fig. 4 - Schema proceselor tehnologice in ferma avicola SC AVIMAR VETERINARY SRL
Livrare pui/ Cresterea si Depozitare temporara Eliminare prin SC

Descarcare finisarea puilor cadavre PROTAN SA
de carne (Lazi frigorifice)
Furajare Adapare
(linii de furajare)
Silozuri depozitare Sursa de apa Curatare,spalare cu jet Evacuare asternut in

furaj (put forat) de apa sub presiune amestec cu dejectii
(mecanic)
Transportul furajelor Dezinfectie, Depozitare

dezinsectie, deratizare temporara pe
cu produse specifice platforma de dejectii
Ape uzate de la Fertilizare terenuri

spalarea halelor agricole
Bazine betonate
vidanjabile pt stocare
ape uzate tehnologice
Vidanjare de catre
operatori autorizati
35
1.Lucrari pregatitoare pentru populare – vid sanitar
Organizarea perioadei de vid sanitar se va realiza dupa cum urmeaza:

 in prima saptamana
Dupa evacuarea puilor si transportarea lor pentru abatorizare se procedeaza la dezmembrarea
instalatiilor de hranire/adapare si pregatirea lor pentru spalare-dezinfectare.
Dejectiile impreuna cu asternutul se aduna cu ajutorul lopetilor in gramezi , se transporta in
exteriorul halei cu roaba si se incarca in tractor pentru a fi transportate la platforma de dejectii.
Se matura gurile de aerisire,ventilatie,peretii interiori si exteriori,depozitul de furaje.
Hala, impreuna cu toate accesoriile din dotare si zonele ce marginesc hala se spala cu jet de
apa calda la presiune mare( 200 bar). Operatiunea de spalare se realizeaza de la exterior spre interior.
Dupa spalare suprafata halei este perfect curata, lipsita de praf si substante organice care ar putea
impiedica actiunea substantelor dezinfectante.
Operatiunea de spalare este urmata de dezinfectie cu solutie Virkon S si eventual deratizare.
Tratamentele impotriva rozatoarelor se fac numai prin operatori economici specializati. Curatenia si
dezinfectia se realizeaza pe intreaga suprafata a fermei, incluzand si drumurile de incinta, vestiare,
poarta-filtru septic.
Dupa operatiunile de dezinfectie, hala se etansaza.
 in saptamana a doua
Se trimit probe la laborator pentru controlul sanitatiei, sub raportul germenilor si al
incarcaturii de fungi. In functie de rezultatele de sanitatie obtinute de la laborator, se repeta sau nu
dezinfectia.
 in saptamana a treia
Cu cca.2-3 zile inainte de populare se deschide si se aeriseste hala, executandu-se urmatoarele
operatii:
- Se introduce asternutul in hala si se imprastie in mod uniform intr-un strat de 8-10
cm.Asternutul neuniform ingreuneaza accesul puilor la apa si la hrana ceea ce duce la dezvoltarea lor
neuniforma.Cel mai bun asternut este cel realizat din paie de grau si orz tocate si care mentin o
umiditate in jur de 20-30%.Se pot folosi cu rezultate bune, in ordine, talaj de lemn, coji de floarea
soarelui, ciocalaii de porumb tocati, pleava de orez, rumegus cu marimi 3-5 cm.
- Se introduce tot echipamentul in hala.
- Se executa a doua dezinfectie prin fumigare utilizand FUMAGRI OPP sub forma de
pastile.Hala se tin inchisa 24 de ore, dupa care se aeriste bine.
- Se incalzeste hala astfel ca temperatura si umiditatea relativa trebuie sa fie stabilizate cu cel
putin 24 de ore inainte de sosirea puilor. Puii nu-si pot regla propria temperatura corporala pana cand
implinesc varsta de 12-14 zile. Temperatura corporala optima trebuie sa fie atinsa prin asigurarea
temperaturii optime a mediului. Temperatura pardoselei la popularea puilor este la fel de importanta
ca si temperatura aerului, asadar preincalzirea aerului este esentiala. Valorile recomandate sunt
urmatoarele:
36
• Temperatura aerului de 30°C (masurata la inaltimea puilor in zona unde sunt pozitionate
furajul si apa).
• Temperatura asternutului de 28-30°C.
• Umiditatea relativa de 60-70%.
Adapatoarele se umplu cu cateva ore inaintea sosirii puilor pentru ca apa sa fie la temperatura
camerei, dar nu mai putin de 25°C.
2. Popularea halelor cu pui de o zi

Transportul puilor de o zi se face cu mijloacele de transport ale statiei de incubatie,
autorizate, in ladite speciale. Descarcarea puilor din autospeciale se face de catre angajatii fermei.
Introducerea puilor in hale se va face functie de starea acestora, cu respectarea densitatii
maxime admise.
Fig.5 - Transportul puilor de o zi in ladite speciale (plastic sau carton)
3. Cresterea puilor de carne

Furajarea
Aprovizionarea cu furaje se face din unitati autorizate (FNC). Transportul furajelor din FNC
se face cu autospeciale autorizate, cu descarcare pneumatica direct in silozurile exterioare ale fiecarei
hale. In cadrul programului de autocontrol se preleveaza probe de furaj care sunt trimise la
laboratorul DSVSA Constanta in vederea identificarii microtoxinelor. Frecventa alimentarii
buncarelor este in functie de structura de varsta a puilor, astfel aprovizionarea se poate face de cateva
ori pe saptamana cand pui sunt mici si se ajunge la o aprovizonare zilnica cand structura de varsta
este inaintata.
Sistemul de furajare a puilor va asigura la discretie hrana necesara prin intermediul unor linii
de furajare executate din conducte din otel galvanizat cu o spirala din otel dur, dispozitiv central
pentru reglarea distributiei, hranitori circulare amplasate la fiecate 75cm si buncare de
alimentare.Buncarele sunt alimentate din silozurile de furaje (amplasate in exteriorul halei) .
In sistemul de crestere industrial puii sunt hraniti cu nutreturi combinate complete,
organizandu-se o alimentatie faziala functie de varsta.
37
Pe parcursul cresterii, in ferma se vor utiliza trei retete astfel: starter (20% din cantitatea de
furaj furnizata intr-un ciclu), crestere (60% din cantitatea de furaj furnizata intr-un ciclu), finisare
(20% din cantitatea de furaj furnizata intr-un ciclu).
Exista mai multe tipuri de retete de hranire, acestea fiind administrate in functie de categoria
de varsta a puilor.In cadrul fermei avicole SC AVIMAR VETERINARY SRL s-a optat pentru reteta
urmatoare:
2.1-1 STARTER - pentru varsta 1-15zile 23% proteina bruta
2.1-2 furaje de crestere - pentru varsta 16-28 zile 20% proteina bruta
2.1-2-F furaje de finisare - pentru varsta 29-40(42)zile 18% proteina bruta
Initial, trebuie asigurat un furaj combinat brizurat -furaj STARTER (minigranule cu diametrul
0,6-1,5 mm sau 1-2mm) , administrat pe benzi de hartie ( zona de demaraj) reprezentand 8-12% din
suprafata halei.
La popularea halelor, puii trebuie plasati direct pe hartie astfel ca furajul sa fie gasit imediat .
Sistemele de furajare si adapare automate trebuie sa fie plasate in vecinatatea hartiei.
Fig. 6 - Pui in sistemul de demaraj in intreaga hala
Trecerea pe sistemul principal de furajare se face treptat in primele doua, trei zile dupa ce puii
incep sa arate interes in sistemul principal.
38
Sistemul principal de furajare este format din linii de furajare confectionate din otel galvanizat
cu o spirala din otel dur, un dispozitiv central pentru reglarea distributiei, hranitori circulare
amplasate la fiecate 75cm, unitate de control de capat cu intrerupator electric de presiune, dispozitiv
de ridicare manuala, sistem anticatarare cu soc electric. Halele H1 si H2 au in dotare cate 4 linii de
furajare, hala H3 -3 linii de furajare iar halele H4 si H5 nou construite vor fi prevazute cu cate 3 linii
de furajare.
Inaltimea hranitorilor trebuie astfel reglata pentru a reduce pierderile si pentru a asigura acces
optim pentru pasari. Astfel, baza hranitorii trebuie sa fie la acelasi nivel cu spatele pasarilor. Un reglaj
incorect poate creste risipa de furaj astfel ca, estimarea consumului specific de furaj devine eronata
iar furajul risipit, cand este consumat, este posibil sa poarte un risc ridicat de contaminare bacteriala.
Fig. 7 - Inaltimea optima a hranitorilor
Tab.11 - Componenta furajelor pentru cresterea puilor de carne
Componenta Demaraj Crestere Finisare

1-15 zile 16-28 zile 29-40(42)zile
Proteina (%) 23,0 20,0 18,5
Energie metabolozata (mj/kg) 13,0 13,4 13,4
(kcal/kg) 3100 3200 3200
Proportia dintre energie-proteina 135 160 173
Acizi grasi 1,0 1,0 1,0
Grasimi 5,0-7,0 5,0-7,0 5,0-7,0
Antioxidanti (mg/kg) 120 120 120
Coccidiostat indicat indicat indicat
Saruri minerale %
Calciu min-max 0,95-1,10 0,85-1,00 0,80-0,95
Fosfati asimilabili 0,47-0,50 0,41-0,50 0,40-0,45
Sare min-max 0,30-0,40 0,30-0,45 0,30-0,45
Sodiu min-max 0,16-0,20 0,16-0,20 0,16-0,20
Potasiu min-max 0,70-0,90 0,70-0,90 0,70-0,90
39
Magneziu 0,06 0,06 0,06

Cloruri min-max 0,70-0,90 0,70-0,90 0,70-0,90
Aminoacizi (min%)
Arginina 1,28 1,20 0,96
Lizina 1,20 1,01 0,94
Metionina 0,47 0,44 0,38
Metionina-cistina 0,92 0,82 0,77
Triptofan 0,22 0,19 0,18
Treonina 0,78 0,76 0,70
TSAA 0,83 0,77 0,64
Microelemente
Mangan 100 100 100
Zinc 75 75 75
Fier 100 100 100
Cupru 8 8 8
Iod 0,45 0,45 0,45
Selenium 0,30 0,30 0,30
Vitamine
Vitamina A 9000 9000 9000
Vitamina D3 3300 3300 2500
Vitamina E 30 30 30
Vitamina K3 2,2 2,2 1,65
Tiamina (mg) 2,2 2,2 1,65
Riboflavina (mg) 8,0 8,0 0,6
Acid pantoteic (mg) 12,0 12,0 9,0
Niacina (mg) 66,0 66,0 50,0
Pirodoxina (mg) 4,4 4,4 3,0
Acid folic (mg) 1,00 1,00 0,75
Colina (mg) 550 550 440
Vitamina B12 0,022 0,022 0,015
Biotina (mg) 0,20 0,20 0,15
Furajarea puilor se face la discretie. Consumul de furaj, pe perioade de dezvoltare, este urmatorul:
Tab.12 - Parametrii de crestere

perioada consum/greutate
1-7 zile 0.150kg furaj/pui →115 g
8-14 zile 0.450kg furaj/pui→ 300-400 g
15-21 zile 0.950kg furaj/pui →600-700g
40
Adaparea
Adaparea se face cu ajutorul instalatiei de adapare sub forma liniilor de distributie a apei
compuse din: conducta de otel pentru sprijin, conducta din PVC pentru apa si nipluri din otel inox si
cupe din plastic amplasate la 20cm fiecare, care sunt racordate la reteaua de apa din hala. Principiul
de adapare se bazeaza pe picatura de apa suspendata, actionata de ciocul pasarilor.
Halele H1si H2 au in dotare cate 5 linii de adapare, hala H3 are 4 linii de adapare iar halele
H4 si H5 nou construite vor fi prevazute cate 6 linii de adapare.
Alimentarea cu apa a societatii se realizeaza din gospodaria de apa G1( put forat, bazin
stocare apa)-halele 1,2 si 3 si G2 halele 4 si 5.
Sistemul de adapare prin nipluri picuratoare, asigura o adapare a tuturor pasarilor indiferent de
varsta si diminueaza pierderile de apa prevenind astfel udarea asternutului. Sistemul de filtrare ii
ridica fiabilitatea (nu apar fire de nisip in picurator), iar sistemul automat de dozare a medicamentelor
in apa reduce consumul acestora de circa 5 ori. De asemenea, exista posibilitatea de a regla presiunea
din conducta de la picuratoare, presiune care creste odata cu varsta pasarilor asigurand astfel o
adapare corecta. Acest sistem asigura utilizarea eficienta a apei si previne pierderile prin baltiri, astfel
ca este mentinut in permanenta un asternut relativ uscat.
La sfarsitul ciclului de crestere, liniile de picuratori se pot ridica in tavan pentru a usura
accesul in hala in perioada de vid sanitar.
Cantitatea de apa necesara puilor de carne este de 2 ori mai mare decat cantitatea de furaj
consumata zilnic, la temperaturi tehnologice controlate ale aerului. In cazul in care scade temperatura
in hale, nevoile de apa scad pana la un coeficient de 1,2-1,4% din cantitatea de nutreturi consumata
de pui, iar daca temperatura aerului creste la 28-30°C, consumul de apa creste la doua ori volumul de
furaj consumat.
Tab.13 - Calitatea microbiologica a apei potabile pentru pasari
Germeni patogeni Cantitate maxima admisa
Germeni saprofiti 5000 buc/m3
Germeni coliformi 10 buc/m3
Germeni anaerobi 30 buc/m3
Escherichia coli 0
Bacterii patogene 0
Paraziti interni 0
Conform Ordinului Ministrului agriculturii nr. 63 din 10 octombrie 2012 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare care stabileste standardele minime privind protectia pasarilor in ferma si in
timpul transportului,art.22 alin (4), toate pasarile trebuie sa aiba acces la o cantitate suficienta de apa
de o calitate adecvata, recomandandu-se ca,din punct de vedere fizico-chimic, nivelul maxim al
nitratilor + nitritilor sa nu depaseasca 100 mg/litru, iar nivelul maxim al nitritilor sa nu depaseasca 1
mg/litru.
41
Asigurarea conditiilor de microclimat

Instalatiile automate de reglare a microclimatului din halele de crestere a puilor monitorizeaza
parametrii de microclimat: temperatura si umiditate actionand asupra instalatiilor de incalzire sau de
ventilatie:
- volumul mediu de aer ventilat →3,5 mc/ kg greutate vie;
- viteza aerului la nivelul pasarilor → 0,1-0,3 m/s , corelata cu temperatura din hala;
- umiditatea aerului → 55 – 75 %;
- umiditatea asternutului → 20 – 25 %.
Dotarile halelor cu echipamente de incalzire,ventilatie si umidificare/racire se va face astfel
incat sa fie asigurate cerintele Ordinului MA nr. 30/2010 pentru aprobarea NORMEI SANITAR-
VETERINARE privind stabilirea normelor minime de protectie a puilor destinati productiei de carne,
Anexa II – Cerinte de practicare a unei densitati de populare sporite, astfel:
“a) concentratia de amoniac (NH3) sa nu depaseasca 20 ppm si concentratia de dioxid de
carbon (CO2) sa nu depaseasca 3.000 ppm, valori masurate la inaltimea capetelor puilor;
b) temperatura interioara sa nu depaseasca temperatura exterioara cu mai mult de 3°C, atunci
cand temperatura exterioara masurata la umbra depaseste 30°C;
c) umiditatea relativa medie masurata in interiorul adapostului timp de 48 de ore sa nu
depaseasca 70%, atunci cand temperatura exterioara este sub 10°C.”
A. Incalzirea
Sistemul de incalzire automatizat va fi asigurat prin termoconvectoare tip CUBO
(CHORETIME) cu temperatura agentului pe tur de 80°C ,cate 5 bucati/hala.Acelasi sistem de
incalzire este folosit si in halele existente H1 si H2 (5 buc/hala) si H3(3 buc/hala). Apa calda necesara
incalzirii halelor existente H1,H2 si H3 este preparata cu ajutorul a doua centrale termice care
utilizeaza drept combustibil biomasa (peleti). Halele noi H4 si H5 vor fi deservite de o centrala
termica pe peleti cu puterea de cca.500 kW.
Cerintele de temperatura pentru pui pana la 21 de zile sunt date in tabelul de mai jos.
Temperaturile recomandate la nivelul puiului scad de la recomandarea de aproximativ 30°C la o zi la
23-25°C in ziua 28. Dupa aceea, recomandarea este de 20-23°C pana la abatorizare.
perioada temperatura
1-7 zile 30-32°C
8-14 zile 27-29°C
15-21 zile 25-27°C
22-28 zile 23-25°C
29-40 zile 20-23°C
42
B. Ventilatia
Aerisirea este elementul critic al cresterii puilor in sistem intensiv.Scopul este ca puii sa se
dezvolte cat mai repede, ca greutatea sa fie cat mai mare la sacrificare si ca densitatea sa fie cat mai
mare. Cei mai importanti factori care influenteaza aerisirea sunt:
- garantarea nivelului optim de oxigen pentru respiratie
- eliminarea supraincalzirii
- eliminarea excesului de umiditate
- reducerea la minim a prafului
- limitarea cantitatii de gaze toxice (ammoniac si CO2)
- prelungirea duratei de viata a instalatiilor
In cadrul halelor, ventilatia va fi o ventilatie cu presiune negativa ce poate fi operata in trei
moduri diferite corespunzator necesarului de ventilatie al pasarilor:
• Ventilatie minima.
• Ventilatie de tranzitie.
• Ventilatia tunel.
Ventilatia minima este utilizata in perioadele cu vreme mai rece si pasari tinere.
Scopul ventilatiei minime este sa introduca aer curat in hala si sa evacueze aerul viciat,
suficient sa evacueze excesul de umezeala si gazele, mentinand temperatura necesara a aerului.
O ventilatie minima implica crearea unui vacuum partial (presiune negativa), astfel ca aerul sa
patrunda prin trapele de aer cu o viteza suficienta. Aceasta va asigura amestecarea aerului patruns cu
aerul cald din hala, deasupra pasarilor si nu va cadea direct pe pasari, racindu-le. Viteza aerului care
patrunde trebuie sa fie aceeasi prin toate gurile de admise pentru a asigura o circulare uniforma a
aerului.
Ventilatia se va realiza atat natural prin intermediul admisiilor amplasate pe unul din peretii
laterali ai halei cat si mecanic prin intermediul ventilatoarelor plasate astfel: 10 ventilatoare de
capacitatea 40.800 mc/h in peretele de capat opus intrarii principale si 4 ventilatoare de capacitate
22.250 mc/h in peretele lateral opus admisiilor. Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul
in exteriorul halelor.
Viteza maxima a curentilor de aer in halele pentru pui, corelata cu varsta acestora si
temperatura adapostului, conform literaturii de specialitate, trebuie sa fie:
- pui 1-10 zile la o temperatura de 28-30°C; v=0,05-0,1 m/sec;
- pui 10-20 zile la o temperatura de 23-27°C; v=0,1-0,2 m/sec;
- pui 20-42 zile la o temperatura de 21-23°C; v=0,2-0,5 m/sec.
Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-un sistem de racire
prin evaporare→racire cu paduri cu ventilatie tip tunel.
43
C. Umidificare si racire
Umiditatea este mai importanta la puii tineri care sunt foarte sensibili in primele zile de
viata.Umiditatea optima este de 70-75% in primele 10 zile, putand sa scada apoi la 50-60%. Aerul
uscat duce la uscarea mucoasei traheale ceea ce conduce la imbolnaviri severe cu pierderi de
aprox.10-20% din efectiv.Aceasta umiditate mai ridicata necesara cateva zile se obtine de regula doar
in mod artificial prin evaporarea apei.
In cadrul fermei avicole apartinad SC AVIMAR VETERINARY SRL pentru umidificare se
utilizeaza sistemul cu panouri evaporative.
Racirea prin evaporare este utilizata pentru a imbunatatii conditiile de microclimat in vreme
calduroasa si imbunatateste eficienta ventilatiei tunel. Sistemele de racire prin evaporare utilizeaza
principiul evaporarii apei pentru a reduce temperatura in hala.
Sistemele de racire cu panouri evaporative racesc aerul tras de ventilatoare prin trecerea lui
printr-un sistem tip figure (din celuloza sau plastic) umezit de o perdea de apa. Efectul dublu al racirii
cu panouri evaporative si viteza curentilor de aer permit controlul microclimatului cand temperaturile
din hala sunt peste 29°C. Sistemul de racire cu panouri evaporative asigura o diferenta de temperatura
de pana la 8°C fata de exterior.
Instalatia de umidificare/racire include cate 2 panouri de racire/hala amplasate la capatul
fiecarei hale.
Programul pentru iluminat

In ceea ce priveste conditiile de iluminat in halele de crestere conform Anexa nr.1 la NORMA
SANITARA VETERINARA din 30 martie 2010 privind stabilirea normelor minime de protectie a
puilor destinati productiei de carne:
“- Cladirile trebuie dotate cu sisteme de iluminat la o intensitate de cel putin 20 lucsi in timpul
perioadelor de iluminare,masurata la nivelul ochiului pasarii, iar suprafata utilizabila a acestora
trebuie iluminata in proportie de cel putin 80%. La recomandarea medicului veterinar, poate fi
permisa o reducere temporara a nivelului luminii.
- In termen de 7 zile de la data la care puii sunt instalati in cladire si pana la 3 zile inainte de
data prevazuta pentru sacrificare, iluminatul trebuie sa respecte un ritm de 24 de ore si sa includa
perioade de intuneric care sa dureze minimum 6 ore in total, cu cel putin o perioada neintrerupta de
minimum 4 ore, excluzand perioadele de semiintuneric.”
In halele apartinand SC AVIMAR VETERINARY SRL se utilizeaza un program cyclic de
iluminat cu intreruperi astfel: o perioada de 1-2 ore de iluminat este urmata de o perioada de 2-4 ore
de intuneric.Intr-o anumita conjuctura prezinta urmatoarele avantaje:
- valorificarea superioara a furajelor
- cresterea intense a sporului
- scaderea grasimii abdominale
- scaderea cheltuielilor cu energia electrica si incalzirea.
44
In perioada de inceput este nevoie de o lumina mai puternica care sa faca posibila gasirea
usoara a adapatorilor si a furajului.
Tab.14 – Program de iluminat cu intreruperi

Varsta Numarul orelor de iluminare Intensitatea luminii
(zile) (lux)
1 24 20-30
2-21 23 Scaderea treptata de la (20-
30) la (8-10)
22 pana la taiere 1-2 ore lumina 8
2-4 ore intuneric
4. Depopularea halelor
La sfarsitul perioadei de finisare, respectiv dupa finalizarea unui ciclu de crestere (40-42 zile),
cand puii au ajuns la varsta de sacrificare si la greutatea optima din punct de vedere economic, se
realizeaza depopularea halelor si livrarea acestora catre un abator de pasari autorizat.
Livrarea se va face cu mijloace de transport specializate, inregistrate/autorizate sanitar -
veterinar, dotate cu custi de transport. Se vor respecta procedurile sanitar veterinare cu privire la
documentele eliberate (evidentierea fermei de origine, destinatia si traseul ce va fi parcurs).
Prinderea pasarilor se realizeaza manual dupa ce in prealabil intensitatea luminoasa in hala a
fost redusa la minim astfel incat pasarile sa se linisteasca.
La prinderea pasarilor pe timpul zilei se folosesc cortine opace pe usile principale ale
halei.Deschiderea usilor si scoaterea pasarilor va afecta ventilatia in hala datorita microclimatului
controlat prin termostate de ambient astfel ca este necesara o ajustare corespunzatoare a sistemului de
ventilatie in timpul procedurii de prindere pentru a preveni ridicarea temperaturii in hala si a reduce
stresul asupra pasarilor.
Pasarile sunt puse cu grija in custi, avand in vedere o densitate de 8-9 pui/cusca.
Popularea/ livrarea puilor pe hale se face programat/esalonat pentru asigurarea unei

desfaceri medii a puilor maturi - flux relativ stabil. Astfel se realizeaza si o descarcare medie,
relativ constanta de ape uzate tehnologice si dejectii la rampa de depozitare, eliminandu-se
suprasolicitarile.
2.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin BAT-urile disponibile
Analiza comparativa pentru activitatea desfasurata in halele de crestere intensiva a puilor de
carne apartinand SC AVIMAR VETERINARY SRL si cele mai bune tehnici disponibile conform
Reference document on BAT for intensive rearing of poultry and pigs, July 2003 si Draft
revised 2013.
45
Tab.15 – Analiza comparatativa

Parametru (unitatea
Valori limita
de masura)
Tehnici alternative propuse de titular Prin cele mai bune tehnici disponibile
Consum de energie 1,271 kWh/pasare vanduta (include: 0,03-0,046 kWh/pasare/zi
(kWh) iluminat,ventilare,furajare,incalzire) 1,36-1,93 kWh/pasare vanduta
Tab.3.18 BAT-UK“Intensive rearing of
Poultry and Pigs”
Consum de apa(l apa/ 2,88 1,7-1,9
kg furaj consumat) Tab 3.11 BAT”Intensive rearing of Poultry
and Pigs”
Consum total de apa 55 40-70
(l/loc pasare/an) Tab 3.12 BAT”Intensive rearing of Poultry and
Pigs”
Consum apa pentru 0,015 0,012-0,120
spalare (mc/mp/an) Tab 3.12 BAT”Intensive rearing of Poultry and
Pigs
Durata unui ciclu-pui de 38-42 zile 35-55 zile
carne 6 cicluri/an 3-5 cicluri/an
Tab.3.2 BAT “Intensive rearing of Poultry and
Pigs”
Rata de conversie 1,73-2,10
furaj:kg viu Tab.3.2 BAT “Intensive rearing of Poultry and
(kg furaj/kg viu) 1,87 Pigs”
Consum de furaj 3,3-4,5

(kg/pasare/ciclu) 4,02 22-29
(kg/pasare/an) 25 Tab.3.2 BAT “Intensive rearing of Poultry and
Pigs”
Pentru ferma avicola apartinand SC

Poluanti atmosferici AVIMAR VETERINARY SRL , calculul Tab.3.53 BAT“Intensive rearing of
(kg/pasare/an) emisiilor s-a facut prin Metodologia Poultry and Pigs”Draft revised 2013
CORINAIR (2013)
NH3
0,0756 0,015-0,18
CH4
0, 02 0,078
N2O
0,001 0,009-0,024
PM10
0,069 0,015-0,025
Emisii de poluanti in Conform RAM 2015 NTPA 002/2005
46
apa
(mg/l)
CCO-Cr 25,6 800
CBO5 8,064 252,0
Azot amoniacal 0,268 83,8
Fenoli 0,0361 1,13
Fosfor total 0,01664 0,52
Detergenti sintetici 0,07552 2,36
Substante extractibile cu 0,1024 32

solventi organici
Deseuri generate – 0,42 0,5

dejectii
(kg/pasare/an)
Functionarea fermei avicole a fost stabilita pe o perioada nedeterminata, in functie de

rentabilitatea afacerii. In situatia incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a solicita autoritatii de mediu compentente, stabilirea
obligatiilor de mediu la incetarea activitatii. Autoritatea de mediu va stabili setul de analize relevante
privind calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, subsol, freatic) pentru a identifica gradul
de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii desfasurate.
Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului intr-o stare care sa permita folosinta
ulterioara se va face astfel incat sa nu genereze efecte negative in timpul inchiderii si sa minimizeze
impactul potential remanent dupa incetarea activitatii. Din acesta perspectiva se va elabora planul de
inchidere a instalatiei care va avea in vedere ca amplasamentul sa fie lasat astfel incat sa permita
utilizarea lui in viitor si se va baza pe urmatoarele:
- curatirea mecanica a halelor;
- spalarea si dezinfectarea halelor;
- golirea de ape uzate din toate structurile subterane (canalizari, bazine);
- evacuarea de pe amplasament a apelor uzate rezultate;
- colectarea si evacuarea din incinta a tuturor materialelor si deseurilor;
- spalarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;
- se vor dezafecta echipamentele tehnologice si constructiile – inclusiv structurile subterane
ale acestora, daca folosinta ulterioara a terenului o solicita;
47
- deseurile din constructii rezultate vor fi eliminate sau valorificate integral, in concordanta cu
prevederile legislative ce privesc regimul si gestiunea deseurilor;
- se va face analiza calitatii factorilor de mediu pe ampalsament si se vor aplica masuri pentru
remediere daca este cazul.
Dezafectarea echipamentelor/instalatiilor si a constructiilor din ferma se va face in functie de
folosinta ulterioara a terenului, in acest caz fiind necesare urmatoarele:
- elaborarea unui proiect tehnic pentru dezafectare;
- solicitarea autorizatiei de demolare;
- executia lucrarilor in concordanta cu prevederile proiectului tehnic.
Tab. 16 - Structuri subterane pe amplasamentul fermei avicole

Structuri subterane Continut Masuri pentru dezafectare
Retea de apa si bazine din fibra de Apa potabila Scoaterea structurilor din subteran
sticla pentru inmagazinare apa daca folosinta ulterioara a terenului o
potabila solicita
Retea de canalizare ,camine de Apa fecaloid- menajera si apa Golirea, spalarea si igienizarea.
vizitare,bazine din beton si bazine tehnologica Scoaterea structurilor din subteran
prefabricate din fibra de sticla pentru daca folosinta ulterioara a terenului o
colectare ape uzate. solicita.
Tab.17 - Structuri supraterane pe amplasamentul fermei avicole

Structuri supraterane Continut Masuri pentru dezafectare
Hale pasari -structuri metalice -se vor scoate resturile de dejectii si
-echipamente electrice si electronice asternut si se vor valorifica in
-instalatii specifice agricultura cu respectarea legislatiei in
-dejectii si asternut epuizat vigoare;
- se vor demonta si valorifica
echipamentele/instalatiile;
- se vor dezafecta halele in baza unei
autorizatii de demolare.
Anexa tehnica (filtru sanitar) -echipamente electrice si electronice -se vor dezafecta echipamentele si se
-instalatii sanitare vor valorifica, daca folosinta ulterioara
a constructiei/ terenului se schimba;
-se va dezafecta constructia in baza
unei autorizatii de demolare, doar in
situatia in care folosinta terenului se
schimba si nu mai este necesara
constructia.
Silozuri furaje -furaj -va fi valorificat furajul in conditiile in
-structuri metalice care corespunde din punct de vedere
calitativ, in caz contrar se va elimina
printr-o societate autorizata;
-se vor dezafecta echipamentele si se
vor valorifica, doar in situatia in care
nu-si justifica prezenta pe
amplasament, pentru activitati viitoare
48
Centralele termice -Constructii metalice -vor fi livrate catre operatori

-centralele termice propriu-zise economici autorizati pentru
-cosuri pentru evacuare gaze de ardere dezmembrarea instalatiilor si utilajelor
-container pentru cenusa scoase din uz in situatia in care nu
-container pentru peleti sunt functionale.
Depozit de materiale si asternut -paie sub forma de baloti -se vor valorifica materialele existente
(SURA) -materiale pentru dezinfectie in depozit;
-containere pentru deseuri menajere si -se va dezafecta constructia in baza
reciclabile unei autorizatii de demolare, doar in
-constructie metalica pe platforma situatia in care folosinta terenului se
betonata schimba si nu mai este necesara
constructia.
Depozit de dejectii -dejectii in amestec cu asternut epuizat -dejectiile se vor valorifica in
-constructie din beton (platforma agricultura in concordanta cu legislatia
betonata inconjurata de ziduri specifica in vigoare;
perimetrale) -se vor dezafecta structurile si va fi
eliberat terenul de sarcini doar in
situatia in care acestea nu-si justifica
prezenta viitoare in amplasament.
Panouri fotovoltaice -Echipamente electrice si electronice -Deseurile de echipamente electrice si
-structuri metalice electronice vor fi valorificate prin
operatori economici autorizati
conform legislatiei in domeniu in
vigoare.
-echipamentele functionale de vor
valorifica.
-deseurile reciclabile se vor valorifica
prin operatori economici autorizati .
Cantarul auto -structura metalica -va fi livrat catre operatori economici
-fundatie din beton autorizati pentru dezmembrarea
instalatiilor si utilajelor scoase din uz
in situatia in care nu este functional.
Grup electrogen - motorina -va fi livrat catre operatori economici
- ulei de ungere autorizati pentru dezmembrarea
- echipamente electrice si electronice instalatiilor si utilajelor scoase din uz
Incinerator - container metalic de 12 mc si -va fi livrat catre operatori economici
incineratorul propriu-zis autorizati pentru dezmembrarea
instalatiilor si utilajelor scoase din uz
Container frigorific - freon depozitat in rezervor -va fi livrat catre operatori economici
-container metalic autorizati pentru dezmembrarea
-echipamente electrice si electronice instalatiilor si utilajelor scoase din uz
Tab.18 - Zone din care se vor preleva probe

Punct de prelevare probe Justificarea
In zona bazinelor subterane pentru ape uzate Zona susceptibila la poluare
In vecinatatea depozitului pentru dejectii Zona susceptibila la poluare
In vecinatatea halelor de crestere a puilor de carne Zona susceptibila la poluare
49
3. DESEURILE
3.1 Tipuri de deseuri rezultate in cadrul etapelor proiectului
In etapa de executie vor rezulta deseuri specifice activitatilor de constructii-montaj.
 Deseuri provenite din lucrari de constructii-montaj, de exemplu :
- materiale provenite de la excavatii;
- materiale de constructii;
- capete conducte PEHD, PVC ;
- capete de conducte metalice (otel) ;
- capete conductori (neferoase cu izolatii)
- deseuri de ambalaje din plastic si hartie/carton.
avand urmatoarele coduri conform HG nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu
modificarile ulterioare:
17 01 01 beton
17 02 01 lemn (cofraje)
17 02 03 materiale plastice
17 04 02 aluminiu
17 04 07 amestecuri metalice
17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10
17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03
17 08 02 materiale de constructie pe baza de gips, altele decat cele specificate la 17 08 01
17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la 17 09 01,
17 09 02 si 17 09 03
15 01 01 ambalaje hartie/carton
15 01 02 ambalaje plastic
 Deseuri menajere de la personalul organizarii de santier, cod 20 03 01.
In faza de functionare a fermei avicole vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri :

 Deseuri provenite de la angajatii fermei :
- deseuri municipale amestecate – cod 20 03 01
 Deseuri provenite din procesele tehnologice :
Principalele tipuri de deseuri care vor fi produse pe amplasament in aceasta faza sunt dejectiile si
cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor anuale
produse, acestea variind intre anumite limite, in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa,
clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in
cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea
cerintelor de bune practici veterinare.
- mortalitati din efectiv (maxim 3%) - cod 02 01 02
50
- dejectii in amestec cu asternut epuizat – cod 02 01 06

- deseuri de ambalaje de la medicatia pasarilor si de la materialele pentru dezinfectie – cod
15 01 02
- namoluri de la curatarea bazinelor pentru colectarea apelor uzate tehnologice si menajere-
cod 20 03 04
 Deseuri din activitati auxiliare
- cenusa rezultata din arderea peletilor in centralele termice – cod 10 01 01
- deseuri de ambalaje : plastic (PET) – cod 15 01 02 si hartie/carton- cod 15 01 01
- ulei uzat – cod 13 02 05* -uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de
ungere.
- filtrele uzate – cod 16 01 07*, generate de la utilajele folosite, colectate in recipient
metalic,vor fi eliminate prin societate autorizata din punct de vedere al protectiei mediului.
- ambalajele contaminate - cod 15 01 10*, provenite de la uleiurile proaspete consumate
precum si de la lubrifiantii folositi
- anvelope uzate - cod 16 01 03
- acumulatori uzati – cod 16 06 01*- baterii cu plumb
In etapa de dezafectare vor rezulta deseuri specifice activitatilor de demontare/demolare

- deseuri metalice rezultate din dezasablarea halelor si a instalatiilor lor precum si suportii
panourilor fotovoltaice- cod 17 04 07
- deseuri din plastic- cod 17 02 03
- panouri fotovoltaice,corpuri de iluminat, transformator cu ulei de la grupul electrogen –
cod 16 02 13*
- beton de la demolarea fundatiilor halelor si platformelor betonate (de dejectii si
carosabile)- cod 17 01 01
- motoare electrice de la ventilatoare, aparatura de masura si control de la grupul de
automatizare a proceselor de microlimat, cabluri electrice – cod 16 02 14
3.2 Managementul deseurilor

Pentru gestionarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri generate se va asigura:
 respectarea prevederilor legale in domeniu, cu scopul evitarii daunelor aduse mediului si
sanatatii umane;
 se va tine evidenta tuturor categoriilor de deseuri generate si a modului de
eliminare/valorificare a acestora ;
 se va asigura instruirea angajatilor care vor deservi activitatea.
51
In vederea asigurarii unui management riguros al deseurilor au fost luate in considerare urmatoarele
aspecte:
 categoriile de deseuri generate;
 respectarea prevederilor BREF/BAT;
 respectarea recomandarilor si prevederilor Codului de bune practici in agricultura, care
prevede modul in care trebuie realizata imprastierea dejectiilor pe terenuri agricole, pentru
evitarea contaminarii solului si apelor subterane;
 eliminarea deseurilor tehnologice doar in instalatii autorizate;
 asigurarea unei evacuari ritmice a deseurilor generate prin predarea acestora catre
operatorii autorizati in vederea valorificarii/eliminarii.
Gestionarea deseurilor rezultate in faza de executie

Dat fiind ca nu s-a pus la dispozitie un deviz pentru lucrarile din faza de proiect nu s-au
cuantificat cantitatile de deseuri rezultate pentru faza de executie, astfel ca se impune respectarea
urmatoarelor conditii:
- tinerea evidentei deseurilor in organizarea de santier;
- colectarea selectiva a deseurilor pe suprafete special amenajate, fiind interzise depozitari pe
terenul descoperit.
Managementul deseurilor generate in urma executiei lucrarilor de constructii-montaj
prevazute in proiect se va realiza in conformitate cu legislatia specifica de mediu si va fi in
responsabilitatea societatilor care realizeaza lucrarile, astfel:
 deseurile municipale amestecate generate in perioada lucrarilor de constructii vor fi
colectate, stocate temporar in pubele si eliminate la un depozit autorizat cu acceptul
operatorului de depozit;
 deseurile industriale reciclabile rezultate in perioada lucrarilor de constructii (metalice,
hartie si carton, plastic, etc.) vor fi colectate, stocate temporar pe tipuri, in recipienti
speciali, in vederea valorificarii prin operatori economici autorizati;
 deseurile inerte (pamant si pietre) se utilizeaza in incinta pentru nivelarea terenului .
Gestionarea deseurilor rezultate in timpul functionarii fermei avicole

 Dejectii de pasare amestecate cu asternut epuizat
Dejectiile de la pasari sunt de natura solida si sunt depozitate in adaposturi pana la sfarsitul
seriei de crestere cand vor fi evacuate cu ocazia realizarii vidului sanitar. In ferma S.C.
AVIMAR VETERINARY S.R.L., dejectiile se evacueaza la cca. 42-45 de zile, la finalul ciclului de
crestere a puilor de cca. 40-42 de zile.
Asternutul utilizat este de obicei din paie, acesta se combina in timp cu dejectiile de la
pasari rezultand un amestec solid cu un continut mare de materie uscata (ingrasamant natural
sfaramicios). Asternutul, in amestec cu dejectiile este afectat de temperatura din adaposturi, sistemul
si regimul de ventilatie, sistemele de adapare si furajare, managementul nutritional, densitatea
pasarilor si starea lor fiziologica (de sanatate).
52
Evacuarea acestora sa face astfel:

- indepartarea din hale a asternutului uzat amestecat cu dejectii cu mijloace mecanizate;
- incarcarea in mijloace de transport si depozitarea pe platforma betonata pentru fermentare;
- preluare de catre terti (societati agricole) pentru utilizare ca fertilizant pe terenuri agricole, cu
respectarea normelor sanitar-veterinare si a celor privind poluarea apelor subterane cu nitrati
proveniti din surse agricole.
Pentru calcularea volumului de gunoi de grajd, dupa numarul de animale in echivalent UMV,
s-au utilizat coeficientii medii de conversie prevazuti de Codul de bune practici agricole si Programul
de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
S-a calculat astfel capacitatea minima de stocare a dejectiilor , respectandu-se normele
tehnice privind depozitarea si managementul gunoiului de grajd si a efluentilor din exploatatiile
agricole prevazute de reglementarile mai sus mentionate, dupa cum urmeaza:
Volum
Capacitate de
Tipul dejectii, fara Capacitatea
Sistem de Numar Asternut stocare2
de asternut de stocare
intretinere animale [kg/animal/zi] [m3/1.000
gunoi [m3/1.000 m3/luna
pasari/luna]
pasari/luna]
Gunoi
La sol 145000 0,080 3,0 3,8 435 - 551
solid
2
Asternutul luat in considerare este de paie
TOTAL dejectii solide : 435 - 551

dejectii semilichide : 0 - 0
PERIOADA DE STOCARE 1 luni
Volum total dejectii solide 435 - 551
semilichide 0 - 0
PLATFORMA Suprafata min. 2
241,66 - 306,11 m
STOCARE necesara
Suprafata totala de 560 mp propusa prin proiect respecta conditia prevazuta de Codul de bune
practici agricole, ca suprafata totala pentru stocarea gunoiului de grajd sa fie de 1,5-2 ori mai mare
decat suprafata neta, luand in calcul si suprafata necesara pentru mutarea gramezilor de material in
timpul procesului de compostare.
Calculul a fost realizat in situatia ipotetica cand toate halele sunt depopulate simultan.
Avand in vedere faptul ca beneficiarul nu dispune de suprafete agricole pe care se realizeze
fertilizarea cu dejectiile rezultate din procesul de productie, acestea sunt livrate periodic catre SC
SAGRICO SRL, care dispune de facilitati adecvate pentru pastrarea gunoiului de grajd pe perioada
minima recomandata de Codul de bune practici agricole si Programul de actiune pentru protectia
53
apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, respectiv pentru un interval de timp cu o luna
mai mare decat perioada de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice pe terenul agricol.
 Cadavre de pasari
Conform prevederilor BREF/BAT mortalitatea medie in incinta fermelor avicole depinde in
mare masura de sistemul de crestere si variaza intre 2,85% si 4,97%.In cazul fermei SC AVIMAR
VETERINARY SRL unde se practica sistemul de crestere intensiva la sol pe asternut de paie,
conform istoricului inregistrarii mortalitatilor incepand cu anul 2012-anul punerii in functiune a
instalatiei, nivelul mediu este situat in jurul valorii de 3% din efectivul anual.
Gestiunea acestora vizeza:
- indepartare zilnica din hale;
- stocare temporara in lazi frigorifice si container frigorific cu capacitatea de 36 mc (aflat in
conservare pe amplasament) pana la incarcarea in mijlocul auto de transport.
Cadavrele sunt transportate cu mijloace auto autorizate la incineratorul apartinand SC
PROTAN SA in vederea eliminarii.
Avand in vedere faptul ca mortalitatea inregistreaza niveluri mai ridicate in prima jumatate de
viata a pasarilor, laund in calcul o greutate medie a cadavrelor de 0,7 kg/pasare,cantitatea estimata
este urmatoarea:
Tab.19 - Mortalitati
Efectiv (capete/serie) Cadavre de pasari Cadavre de pasari
estimare/serie estimare anuala (6 serii)
(t) (t)
Existent: 1,60 9,60
Proiectat: 1,34 8,04
Total ferma: 2,94 17,64
 Deseuri de ambalaje –folie de plastic de la vaccinuri

Vaccinurile utilizate in cadrul fermei avicole SC AVIMAR VETERINARY SRL sunt sub
forma de pastile efervescente ambalate in folii de plastic.Vaccinurile sunt distribuite in apa de baut.
Foliile de plastic sunt colectate temporar in pubela de plastic, inscriptionata, pana la predarea
catre operatori economici autorizati pentru valorificare.
 Namoluri de la curatarea bazinelor pentru colectarea apelor uzate tehnologice
Bazinele betonate care colecteaza apele uzate tehnologice rezultate din spalarea/dezinfectia
halelor in perioda de vid sanitar se vidanjaza periodic.Avand in vedere ca apele uzate sunt incarcate
cu resturi de asternut,pene si dejectii ,pe fundul bazinelor se depune un strat de namol fin ce este
curatat dupa fiecare vidanjare.Namolul este curatat mecanic cu lopeti si galeti si colectat intr-un
container metalic, etans, cu ajutorul caruia este transportat la platforma de dejectii unde este depozitat
54
impreuna cu dejectiile si asternutul epuizat.Namolul impreuna cu dejectiile se utilizeaza ca fertilizant

organic fiind predat operatorilor economici specializati.
 Deseuri provenite de la personalul fermei

In vederea aprecierii cantitatii medii zilnice de deseuri menajere produse (cuantificat pe baza
de calcul teoretic), se tine cont de coeficientul de producere al deseurilor in kg/om/24h si se aplica
formula de calcul:
Q med zi = N x Im x 0,001 (to/zi)
in care :
- Q med zi = cantitatea medie zilnica de reziduuri menajera produsa;
- Im = indicele mediu de producere a deseurilor (kg/om/zi) care are valoarea de 0,65;
- N = numarul maxim de persoane pentru care se calculeaza
Astfel, pentru un numar de 7 angajati si un indice de producere a reziduurilor menajere de
0,65 kg/zi rezulta o cantitate de 4,55 kg/zi.
Cantitatea lunara de deseuri menajere estimata va fi 4,55 kg/zi x 30 zile = 0,136 t/luna.
Deseurile menajere sunt colectate temporar in pubele, depozitate in spatiu special amenajat in
magazie (SURA) pana la preluarea acestora de catre serviciul de salubritate al localitatii.
 Deseurile de ambalajele - aceasta fractie are o pondere relativ mare in compozitia deseurilor
rezultate de la despachetarea anumitor produse utilizate in ferma
- folie de plastic de la vaccinuri
Vaccinurile utilizate in cadrul fermei avicole SC AVIMAR VETERINARY SRL sunt sub
forma de pastile efervescente ambalate in folii de plastic.Vaccinurile sunt distribuite in apa de baut.
Foliile de plastic sunt colectate temporar in pubela de plastic, inscriptionata, pana la predarea
catre operatori economici autorizati pentru valorificare.
- ambalaje de plastic provenite de la materialele utilizate pentru dezinfectie
Substantele utilizate pentru dezinfectia halelor in perioada de vid sanitar de ex.Virkon S si
derivate se livreaza in cutii si galeti din plastic cu cap. de 10kg si 20 kg .Continutul este sub forma de
pulbere.Acesta se dizolva in apa si este distribuit fie cu ajutorul pompelor sub presiune fie este utilizat
pentru dezinfectia instalatiilor de adapare si hranire. Ambalajele nu contin substante periculoase Dupa
golire cutiile se clatesc cu apa care este utilizata in procesul de dezinfectie.Sunt colectate temporar in
pubele de plastic si predate ulterior catre operatori economici autorizati pentru valorificare.
 Deseuri metalice – piese uzate, subansamble.

Aceste tipuri de deseuri rezulta in vidul sanitar, din lucrari de intretinere si reparatii a
instalatiilor din dotare. S-a apreciat cantitatea medie anuala la 1 to.
55
 Cenusa rezultata din arderea peletilor in centralele termice

Cenusa rezultata in urma arderii combustibilului organic in cele trei centrale termice este
colectata in recipienti metalici, etansi si transportata la platforma de dejectii.Este amestecata cu
dejectiile si predata operatorilor economici specializati pentru a fi utilizata ca ingrasamant organic .
 Anvelope uzate si acumulatori uzati
Din activitatile de intretinere a mijloacelor de transport (tractor) si a utilajelor (incarcator
frontal), vor fi generate uleiuri uzate, precum si ambalaje de la uleiurile si lubrifiantii folositi , filtre
uzate , acumulatori si anvelope uzate.
- uleiul uzat (cod-13 02 05*) generat face parte din categoria deseurilor periculoase - uleiuri
minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere.Acesta se va colecta in recipienti
metalici cu inchidere etansa, amplasati intr-un loc special amenajat in magazie (SURA), in
vederea predarii catre un operator autorizat, cu respectarea prevederilor HG 235/2007.
- filtrele uzate (cod-16 01 07*) generate de la utilajele folosite, colectate in recipient metalic,vor
fi eliminate prin societati autorizate din punct de vedere al protectiei mediului.
- ambalajele contaminate (cod 15.01.10*), provenite de la uleiurile proaspete consumate
precum si de la lubrifiantii folositi, se vor colecta selectiv, in container/sac din material plastic
si vor fi evacuate ritmic, prin predare catre un agent economic autorizat in vederea eliminarii
acestora.
- Anvelopele uzate si acumulatorii se vor preda la schimb, conform reglementarilor specifice, in
momentul achizitiei de elemente noi. Temporar, se vor depozita in spatiu inchis in magazie
(SURA).
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA
Aspectul cheie al cresterii in sistem intensiv a animalelor este cel legat de procesele naturale,
deoarece acestea metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii. Calitatea si
compozitia dejectiilor precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori deteminanti pentru
nivelul de emisii.
Prin natura emisiilor rezultate din activitatile agricole de crestere intensiva a pasarilor, acestea
pot conduce la urmatoarele fenomene de mediu :
• acidificarea (NH3, SO2, NOx)
• eutrofizarea (N, P)
• cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O)
• contaminarea apelor subterane
• neplaceri locale (miros, zgomot)
• raspandirea de metale grele si pesticide.
Amenajarea si functionarea obiectivului la capacitatea propusa in proiect nu implica un
impact transfrontier asupra componentelor mediului.
56
4.1.Componenta de mediu –Apa

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Ape subterane
Conform Planului de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic
Dobrogea si Apelor Costiere realizat de Directia Apelor Dobrogea Litoral, in zona studiata se afla
corpul de apa subterana RODL05 – Dobrogea Centrala , corp de apa subterana apartinand tipului
fisural -carstic (dezvoltate in depozite de varsta triasica si sarmatiana).
Fig. 8 - Corpuri de apa subterana in zona amplasamentului analizat
Tab.20 - Caracteristicile corpului de apa RODL05

Cod/nume Supraf. Caracterizare Utiliz. Polua- Grad Trans-
geol./hidrogeologica apei tori de frontali-
Tip Sub. Strate prot. er/tara
Pres. acop. globala
1 2 3 4 5 6 7 8 11
RODL05/ 3000 P NU 0.0- P,I,Z A,I PM Nu
Dobrogea 0,5
Centrala
Sursa: Planul de management al fluviului Dunarea, Deltei Dunarii,spatiului hidrografic Dobrogea si
apelor costiere - ABADL
57
Legenda:
Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural.
Sub presiune: Da/Nu/Mixt.
Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor.
Utilizarea apei: P- populatie; I - industrie; Z – zootehnie; A-agricultura; .
Surse de poluare: I-industriale; A-agricole; M-aglomerari umane; Z- zootehnice
Transfrontalier: Da/Nu
Evaluarea starii chimice a corpului de apa subterana RODL05 in anul 2014 s-a facut prin
monitorizarea si compararea valorilor obtinute cu valorile de prag stabilite prin Ordinul nr. 621/2014
privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romania, si respectiv HG
53/2009 privind aprobarea planului national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si
deteriorarii , pentru nitrati si pesticide.
Tab.21 - Evaluarea starii chimice a corpului de apa RODL05

Denumire corp de Stare Stare Stare Stare Stare
apa chimic chimica chimica chimica 2013 chimica 2014
a 2011 2012
2010
RODL05 Buna Slaba Buna Buna Slaba
Dobrogea Centrala Pentru Depasire la (Depasiri cu caracter local) Depasiri la
parametrii parametrii NO3 parametrii
NO3,PO4, si NH4,NO2,
cloruri cloruri˃20%,la NO3,PO4,Cl,
NH4 si Pb
PO4=20% si la
NO2<20%
Sursa: Raport anual de mediu 2014 APM Constanta
Facem precizarea ca teritoriul administrativ ale comunei Mihail Kogalniceanu se regaseste in

lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati,conform Ordinului MM nr. 1552/2008 privind Lista
localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole, identificat dealtfel si in cadrul
Planului de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si
Apelor Costiere.
Ape de suprafata
Spatiul hidrografic Dobrogea format din bazinul hidrografic Dunarea si bazinul hidrografic
Litoral este foate sarac in resurse proprii de suprafata. Practic, acestea sunt formate din cateva rauri
de suprafata mai importante (pana in prezent nu exista nici o folosinta pe rauri, datorita debitelor mici
de apa cu caracter permanent) si din lacurile litorale si cele aferente Dunarii.
Stocul mediu multianual al raurilor din spatiul hidrografic Dobrogea, este de circa 145
mil.mc/an (4,59 mc/s), ceea ce arata ca Dobrogea este zona cea mai saraca din tara in resurse de apa
de suprafata.
58
Fig. 9 - Spatiul hidrografic Dobrogea
Lacurile naturale insumeaza un volum de apa de 1500 mil.mc. Cele mai importante sunt
lacurile Tasaul (V = 57 mil.mc), Siutghiol (V = 88 mil.mc), Tatlageac (V = 14 mil.mc), Techirghiol
(V = 42 mil.mc), Corbu (V = 25 mil.mc), Bugeac (V = 41 mil.mc), Oltina (V = 60 mil.mc), Dunareni
(V = 52 mil.mc). Apele acestor lacuri nu au caracteristicile necesare pentru a fi utilizate in scop
potabil. Principalele folosinte care pot beneficia de apa acestor lacuri sunt piscicultura, irigatiile,
agrementul nautic si pescuitul sportiv.
Ca urmare a conditiilor litologice si climatice specifice, organismele fluviatile prezinta debite
reduse, sub 0,3 m³/s. Datorita ploilor torentiale, cele mai bogate scurgeri lichide medii se produc in
lunile de vara (pana la aproximativ 15 % din volumul mediu anual de apa), iar cele mai reduse se
produc in lunile de iarna (5 – 7 % din volumul mediu anual de apa) .
Comuna Mihail Kogalniceanu este situata in bazinul hidrografic Litoral.
In zona comunei Mihail Kogalniceanu reteaua hidrografica nu este semnificativa. Raul
Casimcea, cel mai important al Dobrogei si care pleaca din Podisul Dobrogei de Nord, se afla in
partea de nord a teritoriului administrativ al comunei, traverseaza satul Piatra si se varsa in lacul
59
Tasaul. Al doilea curs de apa, paraul Agicabul, trece prin comuna Mihail Kogalniceanu pe directia
nord-sud si are curs de apa permanent.
Valea Dalufac aflata in vecinatatea amplasamentului fermei avicole apartinand SC AVIMAR
VETERINARY SRL ,are scurgere sezoniera.
Fig.10 – Cursuri de apa de suprafata
4.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa
In procesul tehnologic apa este utilizata pentru:
 Adapara pasarilor
 spalarea halelor dupa depopulare
 umidificarea/climatizare in instalatia de recire-umidificare a aerului (utilizare doar
periodica, in zilele foarte calduroase)
 nevoi igienico-sanitare.
Alimentarea cu apa a fermei de pui se face din sursa proprie alcatuita din:
- put forat existent amplasat la limita de nord-vest a amplasamentului (la nord de platforma
de dejectii);
- put forat propus pentru suplimentarea necesarului de apa al fermei avicole va fi sapat la
limita de nord-est a amplasamentului.
Forajul existent are o adancime de H=19 m si este echipat cu o pompa submersibila ce va
asigura un debit Q=1,5 mc/h (0,42 l/s), H=20 mCA. Pentru captare s-a instituit zona de protectie
60
sanitara conform cerintelor legale – HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind
caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
Inmagazinarea apei se face intr-un rezervor subteran din fibra de sticla cu capacitatea de
14.000 l amplasat intre Sura si Corpul administrativ (Anexa).
Conducta de aductiune de la put la rezervorul de inmagazinare este din PEHD si are lungimea
de 310 m.
Din rezervor, apa este preluata de statia hidrofor tip TOP63/13 prin intermediul unei conducte
PEHD cu lungimea de 5 m. Din statia hidrofor, apa este tratata prin intermediul urmatoarelor
instalatii: instalatie cu ultraviolete, instalatie de dedurizare, filtre mecanice. Apa tratata este trimisa in
reteaua de distributie din hale prin intermediul unei conducte de otel.
Apa pentru stingerea incendiilor este asigurata din rezervorul de inmagazinare a apei cu
volumul de 14.000 l.
Forajul propus va avea o adancime de cca. 40 m.
Inmagazinarea apei se va face intr-un rezervor subteran din fibra de sticla cu V=30 mc,
amplasat intre cele doua hale nou construite H4 si H5, in vecinatatea centralei termice ce va asigura
incalzirea acestora.
Din rezervor, apa este preluata de statia hidrofor tip TOP63/13 prin intermediul unei conducte
PEHD. Din statia hidrofor, apa este tratata prin intermediul urmatoarelor instalatii: instalatie cu
ultraviolete, instalatie de dedurizare, filtre mecanice. Apa tratata este trimisa in reteaua de distributie
din halele nou construite H4 si H5 prin intermediul unei conducte de otel.
Un ciclu de productie este constituit din 9 saptamani defalcate astfel:

- 6 saptamani crestere – 42 zile/serie, 252 zile/an
- 1 saptamana:livrare-scoatere gunoi-spalare→7 zile/serie, 42 zile/an din care 1 zi/serie
spalare, respectiv 6 zile/an.
- 2 saptamani dezinfectie si pregatire pentru populare →12 zile/serie, 72 zile/an
Rezulta astfel: total perioada de productie 252 zile, 6 zile spalare si 107 zile repaus
tehnologic.
A. Consum de apa pentru adaparea pasarilor

Conform Ordinului ANSVSA nr. 63/2012 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare din 10
octombrie 2012 care stabileste standardele minime privind protectia pasarilor in ferma si in timpul
transportului, cap.III, Sectiunea 1.Exploatatii care detin peste 500 de pui destinati productiei de
carne→ Toate pasarile trebuie sa aiba acces la o cantitate suficienta de apa de o calitate adecvata,
recomandandu-se ca, din punct de vedere fizico-chimic, nivelul maxim al nitratilor + nitritilor sa nu
depaseasca 100 mg/litru, iar nivelul maxim al nitritilor sa nu depaseasca 1 mg/litru.
61
Sursa de apa trebuie sa fie testata pentru a verifica nivelul de saruri de calciu (duritatea apei),
salinitatea si nitratii. Dupa curatarea halei si inainte de sosirea puilor, apa trebuie testata pentru
contaminare bacteriana la sursa, bazinul de stocare si la punctele de adapare.
Din ontaminat de specialitate privind cresterea puilor de carne rezulta ca apa furnizata
pasarilor nu trebuie sa contina cantitati excesive de minerale si nu trebuie sa fie ontaminate cu
bacterii.
Tab.22 - Parametrii de calitate ai apei folosite pentru adaparea puilor

Indicatorul analizat Valori normale Metoda de analiza
Organoleptic
Miros Max 2 grade STAS 6325-61
Gust Max 2 grade STAS 6325-61
Fizic
Culoare incolora STAS 6325-61
Claritate clara STAS 6323-88
Sediment absent STAS 6323-88
Chimic
pH 6,5-9,5 SR ISO 10523-97
Duritate totala 5-20 STAS 3026-76
Cloruri (mg/l) 250 SR ISO 9297-2001
Sulfati (mg/l) 200 STAS 8601-70
Azotati (mg/l) 45 SR ISO 7890-96
Azotiti (mg/l) 0,5 SR ISO 6777-96
Substante organice (mgO2/l) 0-20 SR EN ISO 9467-2001
Bacteriologic
Coliformi/ml <3 STAS 3001-91
NTG/ml <100 STAS 3001-91
Din practica anterioara de functionare a fermei avicole, raportat la furajare, consumul de apa
care se realizeaza pentru adapare este de 2 ori mai mare decat cantitatea de furaj administrata.
Avand in vedere faptul ca necesarul de furaje pe serie de crestere , este urmatorul:
- STARTER : 145000 capete pui de o zi pe serie de crestere x 14 zile x 0,0325 kg furaj =
= 65976 kg furaj pe serie de crestere.
- CRESTERE :145000 capete pui de o zi pe serie de crestere x 18 zile x0,113 kg furaj =
- FINISARE :145000 capte pui de o zi pe serie de crestere x 8 zile x 0,1748 kg furaj =
Total furaje pe serie de crestere : 563674 kg.
Rezulta ca pentru realizarea greutatii de sacrificare se administreaza cca. 3,89 kg
furaj/serie/pui.
Astfel, consumul de apa pentru adapare este de 3,89 x 2= 7,78 l apa/cap/serie.
62
Rezulta:
145000 capete/serie x 6 serii/an x 7,78 l/cap, serie = 6768600 l/an = 6768,6 m3/an
Valorile de referinta BAT pentru consumurile de apa pentru adapare, in ferme de pasari ce
utilizeaza sistemul de crestere la sol , sunt urmatoarele (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11):
Consum de apa (l apa/kg furaj 1,7-1,9 Tab.3.11 BAT “Intensive

consumat) Rearing of Poultry and Pigs”
Consuma total de apa 4,5-11
(l/cap/serie)
Consum total de apa 40-70
(l/loc pasare/an)
B. Consum de apa pentru igienizarea halelor

Referitor la apele de spalare a halelor se face precizarea ca in perioada de vid sanitar, spalarea
si dezinfectia halelor se face cu instalatii de apa sub presiune asigurandu-se astfel un consum redus de
apa/mp de hala spalata. Adaposturile sunt dezinfectate la sfarsitul ciclului de crestere (40-42 zile)
dupa depopulare.
Normele din zootehnie si consumurile inregistrate in perioada anterioara de functionare a
fermei avicole indica un consum tehnologic de cca. 0,15% din necesarul de apa pentru adaparea
pasarilor.
0,15x 6768,6=1015,29 m3/an→169,21 m3/serie
Raportat la suprafata spalata (Suprafata halelor + platforme aferente halelor+cai de acces)
rezulta o suprafata igienizata de cca. 9300 m2/serie, adica 55800 m2/an
Consumul de apa pentru igienizare hale va fi: 1015290 l/an : 55800m2/an= 18,19 l/m2.
1015,29m3/an : 55800 m2/an=0,0181 m3/m2 pe an
Valorile de referinta BAT pentru consumul de apa pentru igienizare hale (BREF ILF
Sectiunea 3.2.2.1.2 tab.3.12):
Consum de apa pentru spalare (m3/m2 Tab.3.12 BAT “Intensive Rearing of

spalati) 0,002-0,020 Poultry and Pigs”
(m3/m2/an) 0,012-0,120
C. Consum de apa in scop igienico-sanitar

Debitul de apa potabila aferent consumului igienico-sanitar se va asigura de la puturile din
incinta.
Necesarul de apa, calculat conform STAS 1478-90 are urmatoarele valori:
Nr de consumatori→ N=8 persoane care vor lucra in doua schimburi
Debit specific →qs=50 l/om zi
63
Consum mediu zilnic

Qzi med = qs x N/1000 m3/zi = 8 x 50 /1000=0,040 m3/zi
Consum maxim zilnic

Qzi max= Kzi x Qzi med = 1,2 x 0,04= 0,048 m3/zi→17,52 m3/an
Unde Kzi=1,2 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic)
D. Consum de apa pentru umidificare hale

Conform cartilor tehnice, apa pentru mentinerea gradului de umiditate necesar este de 0,3
m /zi pentru halele mari (H1,H2,H4 si H5) si de 0,17m3/zi pentru hala H3, pentru zilele calduroase de
3
vara (estimate in medie la 100 zile/an).

0,3m3/zi x100zile +0,17 m3/zi x100zile = 30+17=47m3/an
In concluzie consumul anual de apa este de 7848,41 m3/an si se compune din:

 6768,6 m3/an pentru adapare pasari
 1015,29 m3/an pentru igienizare hale si platforme conexe
 17,52 m3/an pentru personal
 47 m3/an pentru umidificare hale
In aceasta activitate se considera BAT reducerea consumului de apa pentru:

- spalarea adaposturilor si echipamentelor in perioada de vid sanitar. Este indicat ca spalarea
sa se faca cu jet sub presiune dupa fiecare serie; este foarte important a reduce apa de spalare si nu
apa necesara pentru adapare;
- calibrarea instalatiilor de adapare pentru a evita pierderile sub forma de baltiri sau pe retea,
pierderi urmate de udarea asternutului;
- tinerea evidentei consumurilor de apa in ferma, pe tipuri de folosinte;
- detectarea si repararea defectiunilor in instalatii;
- calibrarea instalatiilor.
Reducerea consumului de apa pentru animale este considerata o practica buna, dar aceasta
trebuie sa fie in acord cu tehnologia de crestere, hibrid, cerinte fiziologice etc., insa este interzisa
restrictionarea accesului la apa a animalelor.
Tab.23 - Consumuri de apa in ferma avicola SC AVIMAR VETERINARY SRL, raportat la

nivelurile indicate de BREF ILF
Parametru Performanta fermei SC Valori limita parametrii Sursa valorii limita
AVIMAR VETERINARY relevanti
SRL
Pui de carne
Consum de apa(l apa/ kg 2 1,7-1,9 Tab 3.11 BAT”Intensive
64
furaj consumat) rearing of Poultry and Pigs”

Consum total de apa 7,78 4,5-11
(l/cap/serie)
Consum total de apa (l/loc 46,68 40-70 Tab 3.12 BAT”Intensive
pasare/an) rearing of Poultry and Pigs”
Consum apa pentru spalare 0,018 0,012-0,120
(mc/mp/an)
Concluzii
Cantitatile specifice de apa consumata se incadreaza in limitele recomandate de BAT, atat
pentru apa consumata pentru adaparea pasarilor, cat si pentru apa consumata pentru spalarea halelor
de crestere a pasarilor. Este monitorizat consumul total de apa si consumurile de apa/operatii.
4.1.3. Managementul apelor uzate
Sistemul de evacuare a apelor uzate gestioneaza apele uzate menajere si apele uzate
tehnologice.
Apele uzate tehnologice provin de la igienizarea halelor la sfarsitul ciclului de crestere a
pasarilor si de la platforma de depozitare a dejectiilor de pasari si a asternutului epuizat. Spalarea
halelor se face in perioada de vid sanitar pentru asigurarea conditiilor optime de viata a efectivului de
pasari, inlaturarea dejectiilor ramase dupa evacuarea mecanica a acestora, a factorilor patogeni,etc.
In fermele de crestere intensiva a pasarilor nu se accepta ca tehnica reutilizarea apei
pentru efectuarea unor operatii de dezinfectie si dezinsectie.
Sistemul de evacuare a apelor uzate din cadrul fermei avicole apartinand SC AVIMAR
VETERINARY SRL este urmatorul:
 Apele uzate tehnologice rezultate in urma spalarii si dezinfectiei halelor existente H1 ,H2 si
H3 la sfarsitul ciclului de crestere,dupa depopulare, sunt preluate de rigola longitudinala
existent in fiecare hala, trecute prin doua bazine colectoare cu gratar (amplasate in dreptul
fiecarei hale) si evacuate intr-un bazin betonat tricompartimentat cu capacitatea de 32 m3 si
un bazin confectionat din fibra de sticla, bicompartimentat, cu volumul de 30 m3.Ambele
bazine sunt vidanjabile
 Apele uzate tehnologice rezultate in urma spalarii si dezinfectiei halelor proiectate H4 si H5 ,
la sfarsitul ciclului de crestere,dupa depopulare, vor fi preluate de rigola longitudinala existent
in fiecare hala, trecute prin doua bazine colectoare cu gratar (amplasate in dreptul fiecarei
hale) si evacuate intr-un bazin betonat tricompartimentat cu capacitatea de 32 m3.
 Apele uzate de tip fecaloid-menajer provenite din zona filtrului sanitar, grupuri sanitare, sunt
colectate prin conducte PEHD, intr-un bazin betonat, tricompartimentat, cu volumul de 32
m3, amplasat in vecinatatea sediului administrativ.
65
 Apele pluviale provenite de pe invelitori si de pe platformele betonate si aleile carosabile sunt

preluate prin rigole si pante si dirijate prin sistematizarea pe verticala, pe terenurile invecinate.
 Levigatul provenit de la platforma pentru depozitarea dejectiilor este colectat in bazin betonat
subteran cu V=12 mc, situat pe latura estica a platformei.Facem mentiunea ca prin actualul
proiect, platforma pentru depozitarea dejectiilor se va acoperi cu o invelitoare cu panta 1,5
astfel ca levigatul rezultat in urma infiltrarii apei de ploaie in materialul depozitat va fi in
cantitate foarte mica.
Debitele de ape uzate menajere care se evacueaza in reteaua de canalizare, Qu se calculeaza
cu relatia:
Qu = 0,8 x QS
In care QS - debitele de apa de alimentare caracteristice ( zilnic mediu, zilnic maxim si orar
maxim )
Pentru ape uzate menajere:
Qu max=0,8 x 17,52 = 14,01 m3/an
Pentru ape uzate tehnologice
Qu max= 0,8 x 1015,29 m3 = 812,2 m3/an
Bilantul apelor uzate
Tab.24 – Bilant ape uzate

Sursa apelor uzate Debit maxim Pondere
m3/an m3/zi %
Activitati igienico-sanitare ale personalului angajat 14,01 0,038 1,7
Adapare pasari 0 0 0
Spalare hale de crestere pasari 812,2 2,22 98,3%
Pluviale Fara evaluare - -
TOTAL 826,21 2,258 100
Indicatori de calitate pentru apele uzate

Apele uzate menajere au in continut: materii in suspensie, substante organice, grasimi,
detergenti, etc. Din estimarea nivelului de incarcare, se considera ca indicatorii de calitate ai apei
uzate menajere se vor incadra in limitele impuse prin Normativul NTPA 002/2005
66
Tab.25 - Mod de stocare, epurare, valorile limita admise la evacuare

Nr.crt. Tipul apei uzate Mod de stocare, Caracteristici UM VLA*
epurare,evacuare din de calitate
ferma normate
1 Ape uzate fecaloid Stocare in bazin pH unitati de pH 6,5-8,5
menajere betonat vdanjabil, MTS mg/dm3 350,0
tricompartimentat, cu CCO-Cr mgO2/dm3 500,0
V=32 m3. CBO5 mgO2/dm3 300,00
Vidanjare si transport
la o statie de epurare
autorizata.
2 Ape uzate Stocare in trei bazine pH unitati de pH 6,5-8,5
tehnologice vidanjabile cu V1=32 MTS mg/dm3 350,0
m3 , V2=30 m3 ,V3=32 CCO-Cr mgO2/dm3 500,0
m3 aferente halelor de CBO5 mgO2/dm3 300,00
crestere si 1 bazin V4 azot amoniacal mg/dm3 30,0
=12 m3 aferent fosfor total mg/dm3 5,0
platformei de detergenti mg/dm3 25,0
dejectii.Vidanjare si sintetici
transport la o statie de biodegradabili
epurare autorizata. Substante mg/dm3 30,0
extractibile cu
solventi organici
* NTPA-002 aprobat prin H.G. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate modificarea si completata prin HG 352/2005.
4.1.4. Prognozarea impactului

A. Impactul potential pentru perioada de constructie
Pe perioada de realizare a investitiei propuse, sursele de poluare pentru apele subterane pot fi:
- potentiale scurgeri accidentale de produse petroliere, fie de la mijloacele de transport cu care
se transporta diverse materiale, fie de la utilajele si echipamentele de constructie folosite ;
- depozitari necontrolate de materiale sau deseuri.
In timpul organizarii de santier nu au fost idenitificate posibile impacturi semnificative care ar putea
sa duca la deteriorarea starii de calitate a cursurilor de suprafata sau freaticului.
B. Impactul potential pentru perioada de functionare

- Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului proiectului
Procesele tehnologice consumatoare de apa (cresterea intensiva a puilor de carne) sunt
continue → adaparea puilor si discontinue →igienizarea halelor ,volumele de apa zilnice prelevate
sunt relativ mici, neperturband echilibrul hidrologic al panzei freatice.
67
Facem mentiunea ca popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/esalonat pentru

asigurarea unui flux relativ stabil de productie.
In aceste conditii se realizeaza si o descarcare medie, relativ constanta de ape uzate
tehnologice si dejectii la rampa de depozitare, eliminandu-se suprasolicitarile.
In cazul proiectului propus poluarea apelor subterane se poate produce :

 ca urmare a unor accidente/avarii la reteaua de canalizare sau prin exploatarea si intretinerea
necorespunzatoare a utilitatilor de stocare a apelor uzate menajere si a apelor uzate
tehnologice. Emisiile din aceste ape pot contine azot, fosfor,substante organice, nitriti,
microorganisme, metale grele, antibiotice sau alte produse farmaceutice. Din cauza acestor
emisii, amestecarea apelor uzate din ferme cu dejectiile si imprastierea pe terenuri agricole, nu
este o procedura acceptata, aceste emisii putand cauza efecte de lunga durata.
 fisurari sau deteriorari grave ale radierului depozitului de dejectii.
 aplicare irationala a dejectiilor pentru fertilizare pe terenuri agricole.
In timpul functionarii, urmare a masurilor ce se vor lua privind conformarea cu cerintele

BAT/BREF, precum si a unui management corespunzator, impactul asupra factorului de mediu apa
subterana este redus.
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In timpul organizarii de santier
- Nu se vor face depozitari de materiale si deseuri direct pe sol.
- Nu se vor deversa ape uzate sau lichide de alta natura direct pe sol.
- Se vor utiliza mijloace de transport si utilitare verificate conform normelor tehnice in
vigoare.
- Se vor utiliza materiale absorbante si capacitati de stocare pentru interventie in cazul
deversarii accidentale de uleiuri si/sau combustibili.
In timpul functionarii fermei, la evacuarea apelor uzate
- Apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate numai prin sistemul de canalizare si vor
fi stocate in bazinele vidanjabile.
- Bazinele se vor vidanja ori de cate ori va fi nevoie, dar nu mai putin de 2 ori/an.
- Se va verifica periodic starea de impermeabilizare a bazinelor si etansarea conductelor si
canalelor din incinta fermei si se va interveni in scopul reabilitarii acestora in caz de necesitate.
In timpul functionarii fermei, la evacuarea dejectiilor din adaposturi
- Dejectiile solide vor fi colectate din adaposturi cu mijloace mecanice, vor fi incarcate direct
in remorci si transportate la platforma acoperita pentru dejectii.
- Nu se vor crea depozite de dejectii in afara depozitului de dejectii special amenajat care
deserveste ferma.
68
- Este interzisa evacuarea si/sau depozitarea dejectiilor direct pe sol si/sau in alte zone
neamenajate.
- Se va incheia un contract de furnizare a dejectiilor, cu o societate agricola, pentru aplicarea
acestora pe terenuri; in contract va fi prevazuta o clauza privind obligativitatea de realizare a studiilor
agrochimice si programelor de fertilizare pentru terenurile pe care se face fertilizarea cu dejectiile din
ferma.
Alte masuri
- Se va face curatarea canalelor de colectare a apelor pluviale pentru a evita colamtarea
acestora si pentru a asigura o sectiune de scurgere corespunzatoare.
- Se va face inspectia periodica a starii de integritate a radierelor betonate pe platformele
exterioare, la platforma de dejectii si starea de etanseitate a bazinelor vidanjabile si a retelelor de
canalizare.
- Apele colectate din ferma nu vor fi aplicate pe terenuri agricole.Ele vor fi transportate la o
statie de epurare de catre terti autorizati din punct de vedere al protectiei mediului.
- Se interzice cu desavarsire evacuarea si/sau depozitarea dejectiilor in cursurile de apa sau pe
malurile acestora.
- Se vor respecta conditiile impuse prin acordul de mediu si avizul de gospodarire a apelor.
- Pentru verificarea calitatii apei freatice in zona si a sursei de alimentare cu apa a fermei se va
face monitorizarea periodica a calitatii apei captate.
Concluzie
Prin investitia propusa, in conditii normale de functionare – fara descarcari directe de ape
uzate , nu pot fi induse fenomene grave de poluare a freaticului sau apelor de suprafata (Valea
Dalufac-curs de apa nepermanent).
Datorita faptului ca zonele functionale sunt in totalitate betonate, posibilitatea de impurificare
a freaticului in zona datorita unor infiltratii, este eliminata.
Prin exploatarea si intretinerea corespunzatoare a conductelor de canalizare si a facilitatilor de
stocare ape uzate si a platformei pentru dejectii este practic redusa la minim probabilitatea de
impurificare a apelor subterane.
Se poate manifesta un impact negativ semnificativ, asupra freaticului in cazuri exceptionale
cum ar fi: gestionare improprie a dejectiilor solide si a apelor uzate colectate; in caz de avarii pe
conductele de canalizare si la bazinul vidanjabil pentru stocarea apelor uzate; in situatia unor scurgeri
accidentale de uleiuri, cobustibili sau produse pentru DDD.
Se va actualiza Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
69
4.2 Componenta de mediu – Aer

4.2.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament / zona5
Temperatura
Regimul climatic in zona comunei Mihail Kogalniceanu este temperat continental, cu
influente marine. Astfel, verile sunt secetoase si calde, iar iernile reci. Aflata la altitudinea de +150m
si la cca. 15 km de Marea Neagra, comuna imbina caracteristicile unui climat temperat continental cu
cele de clima de litoral maritim, marea exercitand influenta pe cuprinsul unei fasii litorale de 10-
20km latime spre interiorul regiunii. Temperaturile minime si maxime sunt cuprinse intre -15ºC si
+35ºC, permitand diversificarea culturilor agricole, in special a celor care sunt favorizate de
interventii mecanizate si irigatii.
Regimul precipitatiilor
Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar
reprezentate prin ploi torentiale.
Volumul precipitatiilor anuale este cuprins intre 3 – 400 mm/an. Cele mai reduse cantitati
lunare se constata in perioada februarie – aprilie si la sfarsitul verii si inceputul toamnei, iar cantitatile
cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare iunie) si in noiembrie – decembrie (cu predominare
in decembrie). Zapada si lapovita se produc in semestrul rece octombrie – martie si intamplator si din
septembrie pana in mai.
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina
si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, in general insuficiente pentru necesitatile unei agriculturi cu
productivitate mare, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.
In zona studiata precipitatiile reduse fac ca reteaua hidrografica sa aiba o densitate scazuta. La
aceasta contribuie si structura petrografica si geologica. Teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu este
situat la limita vestica a zonei de influenta a climatului maritim cu un nivel scazut de precipitatii atat
in anotimpul cald cat si in anotimpul rece.
Umiditatea aerului
Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra umiditatii aerului care se resimte pe
intreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic in primii 15 – 25 km de la tarm.
In zona considerata, mediile anuale ale umiditatii relative sunt de cca. 80 %, in luna
decembrie fiind de 87- 89,5% , iar in luna iulie de 70 – 72 %. Zilele cu umiditate foarte scazuta sunt
estimate la 2 pe an, cand umiditatea scade sub 30%. Frecventa zilelor cu umiditate relativa de
cca.80% este destul de ridicata, respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare avand un
maxim in luna decembrie si un minim in luna august.
5
Raport de mediu pentru PUG al comunei Mhail Kogalniceanu-actualizare –autor Oprescu Daiana Madalina, elaborator
inregistrat in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului – RM, RIM, BM, RA.
70
Presiunea atmosferica si vanturile

Valorile lunare si anuale ale presiunii atmosferice depasesc 1000mb, acestea atingand si
1020mb in timpul iernii datorita invaziei de aer continental.
Vanturile predominante bat dinspre N si NE in zona litoralului si dinspre NV in zona
continentala. Pe aproape intreg teritoriul judetului, regimul climatic este afectat considerabil de
influenta Marii Negre, atat sub aspect termic cat si dinamic. In aceste conditii exista o mare variatie a
regimului circulatiei atmosferice, vanturile avand un grad ridicat de instabilitate atat ca directie cat si
ca viteza, neexistand vanturi regulate.
Vitezele sunt in general moderate iar furtunile sunt destul de rare. Cu toate acestea se poate
spune ca vanturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezinta 40,3% din totalul anual, comparativ cu
33,8 % din sector sudic. Pe aceste directii se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4
m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru NE si 4,7 m/s pentru NV. Astfel, frecventele cele mai mari le au
vanturile din nord in februarie -22,2% , cele din sud si SE - cate 19,4% - in mai si cele din vest- in
august si noiembrie -15,9 % si respectiv 24,4% .
Vanturile din nord-est au cea mai mare viteza medie in noiembrie iar cele din nord in cele trei
luni de iarna. In decursul unui an viteza medie a vanturilor si durata perioadelor de calm au o evolutie
ciclica. Viteza medie lunara multianuala are un maxim in februarie 6,75 m/s si un minim in iulie 5,13
m/s. In august se inregistreaza cele mai multe situatii de calm 15,8% din total, iar in februarie si
decembrie cele mei putine 8,4%, adica aproximativ 56 si respectiv 62 ore.
Calitatea aerului
Calitatea aerului poate fi afectata de o paleta larga de poluanti si , urmare a faptului ca
atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluantilor catre om si celelalte componente ale
mediului , se impune ca prevenirea poluarii aerului sa se constituie in prioritate pentru toate
activitatile/ actiunile desfasurate .
Sursele de poluare pentru aer din zona amplasamentului pot fi :
-surse fixe, dirijate, de ardere reprezentate de sistemele centralizate de preparare a apei calde
si agentului termic . In zona amplasamentului studiat nu sunt astfel de surse, deci nu se considera ca
se inregistreaza o presiune asupra calitatii aerului din acest punct de vedere.
- surse mobile reprezentate de traficul auto pe DN22 din vecinatatea estica a amplasamentului
si de pe drumurile de exploatare din zona.
- surse de suprafata – reprezentate in principal de eroziunea vantului asupra suprafetelor
temporar lipsite de vegetatie (drumuri de pamant, terenuri necultivate).
In zona amplasamentului fermei avicole nu sunt statii de monitorizare a calitatii aerului ca
parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind concentrate in zona de coasta a judetului si
foarte putin in adancime (la Medgidia). Tinand cont ca din punct de vedere economic zona se
caracterizeaza prin activitati agricole, agro-zootehnice si de comert, se poate considera ca se
constituie ca factori de presiune pentru aer pulberile antrenate in timpul lucrarilor agricole pe
71
terenurile din apropiere, precum si gazele de esapament de la utilajele agricole. De asemenea, se

constituie in surse de poluare traficul rutier si aerian, in special in sezonul estival, cand creste
intensitatea pe ambele variante de circulatie.
4.2.2 Sursele de poluanti atmosferici aferente obiectivului

A. Surse de poluare a aerului in perioada de constructie
In perioada de executie a lucrarilor necesare pentru extinderea fermei avicole principalele
surse de poluare a aerului vor fi:
 Surse stationare nedirijate unde principalul poluant il reprezinta pulberile.
Aceste surse sunt reprezentate de :
- lucrarile propriu-zise de decopertare, excavare si redistribuire/transport a surplusului
de sol la constructia fundatiilor;
- eroziunea eoliana de pe suprafetele de teren perturbate sau lipsite de vegetatie.
 Surse de emisie mobile unde principalii poluanti sunt: NOx, SOx, CO, COV, particule cu
continut de metale grele, rezultate din arderea combustibililor fosili.
Aceste surse sunt reprezentate de autovehiculele si utilajele ce participa la amenajarea
terenului si la transportul materialelor si echipamentelor, precum si la aprovizionarea cu substante si
materiale pe durata executarii lucrarilor de constructii/montaj.
Sursele specifice perioadei de constructie vor fi in principal surse de suprafata, deschise,
libere iar functionarea acestora va fi intermitenta, in functie de programul de lucru (cca. 10 ore/zi, 5 –
6 zile/saptamana) si de graficul de desfasurare a lucrarilor.
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, sursele mentionate mai sus vor disparea.
B. Surse de poluare a aerului in perioada de functionare

Principalele surse generatoare de emisii in atmosfera sunt:
– cresterea animalelor (procese metabolice), evacuarea si fermentatia dejectiilor (halele
de crestere, platforma de dejectii) ;
– incalzire hale si producere apa calda (centralele termice), incineratorul pentru cadavre
6
de pasari ;
– sistemele si echipamentele care asigura descarcarea/depozitarea furajelor;
– bazinele de stocare a apelor uzate tehnologice/menajere;
– mijloacele de transport necesare pentru aprovizionarea cu materii prime (pui de o zi,
hrana) si materiale auxiliare, livrarea produselor la sfarsitul ciclului de crestere (pasari).
6
Incineratorul pentru cadavre de pasari existent pe amplasament este in conservare de la data de 01.03.2016 conform
Notificarii APM Constanta.
72
In functie de natura surselor, emisiile in aer produse de activitatile desfasurate in cadrul fermei
avicole apartinand SC AVIMAR VETERINARY SRL sunt urmatoarele:
 Surse fixe (stationare):
- dirijate: emisii de gaze de la incineratorul pentru cadavre de pasari si de la centralele termice →
emisii de gaze prin cosurile de dispersie ale centralelor termice, rezultate din procesul de ardere a
biomasei (peletilor) si prin cosul incineratorului.
- nedirijate (fugitive):
– emisii din hale de crestere →prin sistemele de ventilatie (evacuarea fortata a aerului
prin sistemele de ventilatie laterala si de capat );
– emisii de pe platforma pentru dejectii→depozitarea temporara a dejectiilor evacuate
din hale in perioada de vid sanitar
– emisii de la descarcarea si depozitarea furajelor in silozurile pentru furaje;
– emisii din bazinele de stocare a apelor uzate tehnologice/menajere.
 Surse mobile:
- emisii de gaze de esapament in incinta si pe drumurile conexe.
Tab.26 - Emisii in aer din surse fixe dirijate (surse punctiforme)

Faza de proces Punctul de emisie Poluant
Producere agent
Cosuri de dispersie
termic in cele CO, SO2, NOX,
gaze de ardere cu
doua centrale pulberi,TOC
tiraj natural
termice pe peleti
Incinerare Cos de dispersie CO,SO2, NO2,NH3 ,
carcase pasari incinerator pulberi,NMVOC,TOC
Tab.27 - Emisii din surse fixe nedirijate (fugitive)

Faza de proces Punctul de emisie Poluant
Sistemul de
ventilatie al halei Metan (CH4)
reprezentat de Amoniac (NH3)
Procese metabolice rezultate ventilatoare, fara Protoxid de azot (N2O)
din activitatea de crestere a sistem de retinere a Miros (H2S)
pasarilor de carne la sol in hale poluantilor, care Pulberi
asigura exhaustarea NMVOC
fortata a aerului din CO2
interior
Manipularea si depozitarea Metan (CH4)
Platforma de
temporara a dejectiilor solide la Amoniac (NH3)
dejectii
platforma de dejectii Protoxid de azot (N2O)
73
Miros (H2S)
Pulberi
NMVOC
Descarcarea/depozitarea Silozurile pentru
pulberi
furajului furaje
Bazinele de stocare
Spalarea si dezinfectia halelor
ape uzate NH3,NMVOC, H2S
in perioada de vid sanitar
tehnologice
Tab.28 - Emisii din surse mobile de poluare

Sursa Poluant
CO, NOx,CO2,SO2,
Emisii de la mijloacele de
transport si utilajele auto
Emisiile in aer care provin din hale de crestere a puilor au o pondere predominanta in ferma.
Cele mai importante emisii sunt cele de ammoniac ( NH3 ), hidrogen sulfurat (H2S), CO2, alte gaze
odorizante si pulberi.
In general, cele mai ridicate niveluri de CH4, N2O, NH3 si pulberi sunt asociate cu sistemul
de crestere pe sol pe asternut (sursa: BAT Reference Document on Intensive rearing of poultry and
pigs-Draft revised 2013-Table 3.53 Range of reported emission levels for different types of poultry):
Tipul de NH3 CH4 N2O PM10
pasare Kg/ pasare/an
Pui de carne 0,015-0,18 0,078 0,009-0,024 0,015-0,025
Emisiile de azot (N) si dioxid de carbon (CO2)

Ca rezultat al activitatilor de crestere a animalelor, semnificative sunt emisiile de amoniac,
considerate un factor determinant al acidificarii solului si apei. In timpul stocarii dejectiilor, azotul
organic se transforma in amoniac care se volatilizeaza sub forma de amoniac gazos ca emisie in aer.
Amoniacul gaz (NH3) are un miros intepator si patrunzator si in concentratii mari poate irita
ochii, gatul si mucoasele angajatilor si pasarilor. Se ridica usor din dejectii, se imprastie prin hale si
apoi este eliminat prin sistemele de ventilatie.
Factorii ca temperatura, ventilatia, umiditatea, masa de dejectii produsa, structura adapostului,
asternutul si compozitia hranei (continut de proteina bruta), pot sa afecteze nivelul de amoniac.
Conform „Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of
Poultry and Pigs”, nivelul de excretie si caracteristicile dejectiilor de pasare depind de sistemul de
crestere, modul de colectare si evacuare din adaposturi etc. Astfel, dejectiile uscate evacuate in
74
amestec cu asternutul, contin o proportie de 50 – 80% materie uscata (dry matter →dm). Continutul
de materie uscata este important pentru ca cu cat creste continutul de materie uscata(dm) cu atat scad
emisiile de NH3. Calculele arata ca cu cat uscarea se face mai repede si continutul de materie uscata >
50%, emisiile de NH3 (g/h) se reduc cu jumatate, fata de emisiile din dejectiile cu continut de materie
uscata < 40%.
Nivelurile mari de amoniac afecteaza conditiile de munca in ferme. Generarea substantelor
gazoase in halele de pasari influenteaza calitatea aerului din interior putand afecta sanatatea pasarilor
sau putand crea conditii de munca nesanatoase pentru angajati.
Emisiile de dioxid de carbon (CO2) pot rezulta din respiratia pasarilor si caldura degajata de
pasari precum si din arderea combustibililor utilizati la incalzirea cladirilor, transport sau incinerarea
cadavrelor de pasare.
Deoarece in cadrul fermei avicole apartinand SC AVIMAR VETERINARY SRL s-a optat
pentru o densitate de populare de 39 kg/mp greutate in viu,conform prevederilor Ordin ANSVSA
nr.30/2010 pentru apromarea Normei sanitar veterinare din 30 martie 2010 privind stabilirea
normelor minime de protectie a puilor destinati productiei de carne, Anexa nr.2 - Cerinte de
practicare a unei densitati de populare sporite, sistemul automat de climatizare al halei trebuie sa
asigure si urmatorii parametrii → concentratia de amoniac (NH3) sa nu depaseasca 20 ppm si
concentratia de dioxid de carbon (CO2) sa nu depaseasca 3.000 ppm, valori masurate la inaltimea
capetelor puilor.
Mirosul
Emisiile de miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi: mercaptan, hidrogen sulfurat ,
tiocrezol, tiofenol si amoniac (sursa BREF ILF) si provin din surse stationare, precum spatiile de
depozitare temporara a dejectiilor si halele de crestere a pasarilor, bazinele de colectare a apelor uzate
tehnologice si a apelor uzate menajere, buncarele de stocare a hranei pentru pasari.
Procesele de degradare a dejectiilor sunt insotite de degajarea de mirosuri neplacute. Totodata,
formula nutritionala este un factor ce poate influenta mirosul. Studiile efectuate in domeniu, au
demonstrat ca in dietele cu hrana cu continut scazut de proteina bruta , emisiile sunt de trei ori mai
mici.
Pentru a se evita producerea de mirosuri neplacute este necesara intretinerea corespunzatoare
a curateniei in halele de crestere a puilor si in exteriorul acestora; curatarea periodica a sistemului
intern de canalizare si a bazinelor de colectare ape uzate; stocarea corespunzatoare a dejectiilor pana
la evacuarea din ferma si imprastierea lor pe terenuri; utilizarea de buncare/silozuri inchise pentru
hrana, carcasarea benzilor transportoare ale hranei.
Dotarea halelor cu sisteme automate pentru asigurarea microclimatului limiteaza emisiile de
mirosuri, asigurand in acelasi timp o buna dispersie a mirosului provenit din hale.
75
Praful
Emisiile de praf sunt generate din operatiile de pregatire si stocare a hranei si din sistemele de
asternut utilizate pentru cresterea pasarilor.
In interiorul adaposturilor pentru pasari, praful este recunoscut ca si contaminant care poate
afecta respiratia pasarilor si angajatilor fiind datorat in principal asternutului utilizat.
In general, nivelul de praf este mai ridicat in sistemele de crestere la sol decat in sistemul de
custi.Intr-un studiu particular (Franta), nivelul mediu de emisie pentru praf (<100µ) masurat pe o
perioada de 5 ore a rezultat 1,8 mg/m3 in sistemul de custi si 15,3 mg/m3 in sistemul de crestere la sol.
Alt studiu a aratat ca media zilnica (24 ore) a concentratiei de praf fin (<4µ) in halele cu asternut gros
a fost echivalent cu 0,36 mg/m3, care este semnificativ mai mare decat media emisiilor in sistemul de
custi si anume in jur de 0,12 mg/m3.Mai mult, valorile masurate au indicat o mai mare variabilitate in
cazul sistemului cu asternut la sol (de la 0,30 la 0,42 mg/m3) in timp ve valorile pentru sistemul de
custi sunt mai omogene (de la 0,10 la 0,14 mg/m3).
Emisiile de praf cresc cu varsta puilor si activitatea acestora.
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Noxele auto nu vor fi caracterizate de debite masice importante, iar contributia acestora la
modificarea calitatii aerului din localitatile invecinate poate fi considerata zero.
Particulele in suspensie insa, pot ridica probleme pe termen scurt, dar numai in conditiile in
care lucrarile de excavatii si transport sol se desfasoara in perioade cu vant puternic si se suprapun cu
lucrarile agricole, putand genera un efect cumulativ care sa conduca, pe durata limitata, la depasiri ale
valoarii limita a concentratiei de PM10 cu efect asupra lucratorilor si pasarilor din halele existente.
Avand in vedere natura surselor specifice acestei faze, nu sunt necesare instalatii speciale
pentru retinerea poluantilor atmosferici, ci doar se impun o serie de masuri ce sunt prezentate la
pct.4.2.4.

Emisiile relevante pentru activitatea de crestere intensiva a pasarilor (a puilor de carne – la
sol) sunt emisiile de: amoniac si metan.
Prin aplicarea unui management nutritional corespunzator, a unui management al deseurilor
adecvat (cu respectarea Codului bunelor practici agricole), utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile BAT/BREF si implementarea si aplicarea masurilor de limitare/reducere a emisiilor, se
considera ca nivelul emisiilor va fi in limita valorilor admise prin legislatia de mediu in vigoare.
Dotarea halelor cu sisteme de ventilatie si climatizare controlate computerizat, limiteaza
emisiile de gaze si mirosuri iar sistemele de ventilare fortata a aerului din hale asigura o buna
dispersie a mirosului.
76
Calculul emisiilor in perioada de functionare

Emisia de amoniac (din managementul dejectiilor)
Sursa emisiilor de amoniac din managementul dejectiilor este reprezentata de azotul excretat
de pasari.
Calculul emisiilor de amoniac rezultate in cadrul fermei avicole apartinand SC AVIMAR
VETERINARY SRL , s-a facut prin Metodologia CORINAIR (2013)- cod SNAP 100908, tabel 3.7.
Tab. 29 - CORINAIR (Factorul de emisie ca proportie din TAN)

Cod Tip Perioada Nex Proportie Tip Factor de emisie (kg AAP-1a-1)
SNAP animal in adapost (kg/an) din TAN dejectie EF EF EF
(zile) adapost stocare imprastiere
100908 Pui de 365 0,36 0,7 solid 0,28 0,17 0,66
carne
Detaliere:
- TAN –azot amoniacal total. TAN=0,36 x 0,7 = 0,252 kg/an
- Emisia de poluant = AAP animal x EF poluant, unde
AAP animal = numarul de animale prezent in medie pe parcursul unui an, conform IPPC
2006, Vol.4, cap.10
AAP = (zile serie x numar de animale pe serie)/365 = (6 x 40 x 145000)/365 = 95342,46
numar mediu de capete.
Emisia de amoniac
- din adaposturi:factor emisie NH3 →EFhousing = 0,28
0,28 x 0,252 = 0,0756 kg/cap/an
0,0756 kg/cap/an x 95342,46 cap/an = 7207,79 kg/an (5760 ore/an) → 1,251 kg/ora, respectiv 0,347
g/s.
Avand in vedere capacitatile maxime de extractie ale ventilatoarelor din hale ( ventilatia in
timpul verii) respectiv pentru halele mari H1, H2,H4 si H5(33000 locuri) 10 ventilatoare x 40800
mc/h = 408000 mc/ora; pentru hala mica H3(12500 locuri) 5 ventilatoare x 40800 mc/ora =
204000mc/ora si 1 ventilator x 22250 mc/ora=22250 mc/ora, rezulta un volum total de aer extras de 4
x 408000 + 204000 + 22250 = 1858250 mc/ora.
1,251 kg NH3/ora : 1858250mc/ora → 0,673 mg/mc.
- din depozitare pe platforma de dejectii: factor emisie NH3→EFstorage = 0,17
0,17 x 0,252 = 0,04284 kg/cap
0,04284 kg/cap x 95342,46 cap/an = 4084,47 kg/an (8760 ore/an) → 0,466 kg/ora → 0,129 g/sec.
- din imprastiere pe terenuri agricole: factor emisie NH3 →EF spreading=0,66
0,66 x 0,252 = 0,16632 kg/cap
0,16632 kg/cap x 95342,46 cap/an = 15857,35 kg/an (7200 ore/an)→2,202 kg/ora→0,611 g/sec.
77
Facem mentiunea ca fertilizarea terenurilor agricole cu dejectiile rezultate din procesele

tehnologice ale fermei SC AVIMAR VETERINARY SRL se realizeaza de catre terti, respectiv SC
SAGRICO SRL. Conform Codului de bune practici agricole , perioadele de interdictie pentru
fertilizare cu gunoi de grajd sunt: pentru culturile infiintate toamna →lunile ianuarie, noiembrie si
decembrie iar pentru culturile infiintate primavara→lunile iulie si august.Astfel s-a luat in calcul
perioada maxima de 300 zile/an pentru calculul emisiilor din surse difuze (fertilizare terenuri
agricole).
Emisia de metan
Conform Ghid IPPC 2006 vol.4 (Agriculture, Forestry and Other land use) tab.10.15, emisia
de metan din managementul dejectiilor de la puii de carne, pentru fermele amplasate in zone
temperate, este de 0,02 kg CH4/cap/an.
0,02 kg/cap/an x 95342,46 cap/an = 1906,84 kg/an (5760 ore/an)→0,331 kg/ora→0,0919 g/sec
0,331 kg CH4/ora : 1858250 mc/ora = 0,178 mg/mc
Emisia de oxizi de azot

Conform CORINAIR 2013, tab.3.2 pentru NO factorul de emisie este 0,001 kg AAP-1a-1,
astfel:
0,001 kg/cap/an x 95342,46 cap/an = 95,342 kg/an (5760 ore/an)→0,0165 kg/ora→0,0045 g/sec.
0,0165kg/ora : 1858250 mc/ora = 1,310 kg/mc→0,0131 mg/mc
Emisia de pulberi (PM10, PM2,5)

Conform CORINAIR 2013 , tab.3.3, pentru particule (PM10, PM2,5) factorul de emisie din
adaposturi este :
- PM10 : 0,069 kg AAP-1a-1
- PM2,5 : 0,009 kg AAP-1a-1
PM10 : 0,069 x 95342,46cap/an = 6578,62 kg/an (5760 ore/an) →1,1421kg/ora → 0,317 g/sec.
1,1421 kg/ora : 1858250 mc/ora = 0,614 mg/mc
PM2,5: 0,009 x 95342,46cap/an = 858,0821 kg/an (5760 ore/an) →0,14897 kg/ora→0,04138 g/sec.
0,14897 kg/ora : 1858250 mc/ora = 0,0801 mg/mc
Tab.30 - Emisia din adaposturi (surse staionare dirijate)

Poluant Rata de emisie Volum de aer Concentratie Prag de Limita de
Kg/ora mg/sec evacuat poluanti alerta emisie
(mc/ora) (mg/Nmc) (mg/Nmc) (mg/Nmc)
(0,7 CMA)
NH3 1,251 347 1858250 0,673 - -
CH4 0,331 91,9 1858250 0,178 - -
78
NOX 0,0165 4,5 1858250 0,0131 245* 350*

PM10 1,1421 317 1858250 0,614 3,5** 5**
PM2,5 0,14897 41,3 1858250 0,0801
*VLE pentru oxizi de azot
**VLE pentru TSP
Emisiile din sursele de ardere: emisiile de la cele trei centrale termice (cu functionare pe
peleti) sunt pulberi in suspensie, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot.
Tab.31 - Emisii centrale termice ( surse stationare dirijate)

Sursa / VLE*
Combustibil
Nr. crt Instalatia Echipament de Poluant mg /Nmc
utilizat
depoluare
Centrale termice ce CO 250
utilizeaza combustibil SO2 2000
solid (peleti) NOx 500
pulberi 100
Cosuri de
1 Biomasa (peleti)
dispersie Substante
organice
(exprimate in 50
carbon total)
TOC
* VLE conform Ordin MAPPM nr.462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.
Conform buletinelor de analize anexate RAM 2015, nu s-au inregistrat depasiri la acesti
indicatori pentru cele doua centrale termice existente pe amplasament. In conditii de functionare
normala a instalatiilor, nivelul acestor emisii este de intensitate redusa, neconducand la modificari ale
fondului de poluare din zona.
Concluzie:
Activitatea desfasurata pe amplasament nu trebuie sa conduca la o deteriorare a calitatii
aerului prin depasirea valorilor limita stabilite prin Legea 104/2011 privind aerul inconjurator la
indicatorii de calitate specifici activitatii si cele stabilite prin STAS 12574/87.
Conform STAS12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zone protejate, se
considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci
cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv.
79
Poluant Media de scurta durata 30 min Media zilnica

(mg/m3) (mg/m3)
Amoniac (NH3) – in zona halelor de
crestere si in zona receptorilor ce pot 0,3 0,1
depune plangeri
Principalul factor emitator de miros este amoniacul provenit din dejectiile pasarilor. Pragul de
miros este stabilit la 17 ppm ceea ce inseamna 11,82 mg/m3, mult mai mare decat estimarile de mai
sus.
Protectia aerului se realizeaza conform legislatiei prin amplasarea fermei la distanta care
respecta zona de protectie sanitara fata de asezarile umane.
Zona rezidentiala cea mai apropiata de ferma avicola apartinand SC AVIMAR
VETERINARY SRL este Grupul social Sibioara aflat la aproximativ 1,4 km est de amplasament. Din
acest punct de vedere sunt respectate prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru
aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei → zona de
protectie sanitara minima impusa intre zonele protejate si fermele de pasari cu cel putin 5000 de
capete si complexe avicole industriale, este de 1000 m.
Avand in vedere Rapoartele anuale de mediu pentru anii 2014 si 2015 in care ferma a
functionat cu 2 respectiv 3 hale de crestere, se poate estima ca nivelurile poluantilor generati
din activitatea tehnologica ce se va desfasura pe amplasamentul obiectivului prin extinderea
fermei cu doua noi hale de crestere, se va incadra in valorile maxim admise prin standardele in
vigoare, impactul negativ asupra factorului de mediu aer fiind nesemnificativ.

In timpul organizarii de santier
- utilizarea echipamentelor si utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic, prevazute
cu sisteme performante de retinere si filtrare a poluantilor emisi in atmosfera ;
- folosirea unor mijloace de transport si utilitare conforme cu normele tehnice RAR;
- efectuarea periodica a reviziilor si reparatiilor utilajelor, conform graficelor stabilite pe baza
specificatiilor din documentatiile tehnice;
- curatarea si stropirea periodica a zonei de lucru, pentru diminuarea cantitatilor de pulberi din
atmosfera in situatiile in care operatiunile de decopertare a solului si excavare se realizeaza in periode
secetoase si cu vant puternic;
- utilizarea de carburanti cu continut redus de sulf, aprovizionat de la statii de distributie
autorizate.
80
In timpul functionarii fermei avicole, dat fiind specificul activitatii, sunt aplicabile masuri
pentru diminuarea emisiilor de gaze din adaposturi prin urmatoarele :
- management nutritional adecvat;
- optimizarea consumurilor in tehnologia de crestere a puilor de carne;
- mentenanta sistemului de adapare al pasarilor astfel incat sa fie eliminate posibilitatea risipei
de apa si umezirea asternutului;
- planificarea activitatilor din care rezulta mirosuri dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv
(transportul dejectiilor si pasarilor, anumite lucrari de intretinere) va tine cont de conditiile
atmosferice, evitandu-se planificarea in perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a poluantilor
(inversiuni termice, timp inourat, stabilitate atmosferica), pentru prevenirea transportului poluantilor
odorizanti (NH3) la distante mari.
- la construirea halelor se va tine cont de recomandarile BREF ILF care prevad controlul
automatizat permanent al parametrilor de microclimat in halele pentru pui:
 pentru reducerea emisiilor de amoniac se va aplica o ventilatie fortata. Uscarea
excrementelor reduce emisiile de amoniac cu 70 - 88% fata de sistemul clasic de
crestere a pasarilor in baterii;
 pentru diminuarea emisiilor de pulberi si bio-aerosoli, luand in consideratie si protectia
sanatatii animalelor ,viteza de circulatie a aerului in sistemul de ventilatie va fi
minima.
4.3 Componenta de mediu – Solul/Subsolul

4.3.1. Caracterizarea subsolului si a solurilor dominante de pe amplasamentul
proiectului
Relief
Comuna Mihail Kogalniceanu este asezata pe versantul vestic al vaii Carasu, pe cursul
inferior al vaii Casimcea. Relieful teritoriului comunei prezinta in cea mai mare parte caracter de
platou, cu diferente mici de inaltime. In partea de nord se evidentiaza o erodare mai puternica, restul
teritoriului prezentandu-se sub forma unui platou usor ondulat, cu inaltimi maxime de 140 m in nord-
vest si 100 in sud-est, relieful incluzand partial si depresiunea complexului lacustru Corbu-Tasaul.
81
Structura geologica, elemente de paleogeografie, tectonica7

Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu apartine din punct de vedere
geomorfologic Platformei Dobrogei Centrale.
Dobrogea Centrala reprezinta un bloc ridicat la marginea nord-estica a Platformei Moesice,
delimitat de falia Peceneaga-Camena la nord si falia Capidava-Ovidiu la sud.
Cea mai larga suprafata din Dobrogea Centrala este ocupata de formatiunile soclului, in timp
ce cuvertura ocupa suprafete mult mai restranse. (fig11)
Fig.11 - Harta geologica a Dobrogei Centrale (prelucrata dupa Ionesi, 1994)
In alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine distincte,

delimitate printr-o discordanta stratigrafica si de metamorfism: grupa sisturilor cristaline
mezometamorfice si formatiunea sisturilor verzi.
Grupa sisturilor cristaline mezometamorfice aflate in partea nordica a Masivului central-
dobrogean, intr-o zona de ridicare, sunt reprezentate prin micasisturi cu muscovit, biotit, granat,
uneori si staurolit, prin cuartite si amfibolite, totul fiind strabatut de filoane de pegmatite.
7
DINAMICA PEISAJULUI RURAL DIN DOBROGEA CENTRALA ~TEZA DE DOCTORAT~ REZUMAT – Autor:
DIANA STEFANESCU- UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, Facultatea de Geografie,Scoala Doctorala „Simion
Mehedinti”
82
Formatiunea sisturilor verzi se dispune discordant si transgresiv peste sisturile cristaline de la

Altan Tepe ca o suita sedimentara cu caracter flisoid, de 3000-4000 m grosime, intens cutata si partial
slab metamorfozata (fig.12).
Fig. 12 - Repartitia formatiunilor din Dobrogea Centrala (dupa Mirauta, 1969; Ionesi, 1994)
Solul
In zona teritoriului administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu suportul parental al
solurilor este reprezentat de roci moi, loessoide, in mare parte remaniate. S-a constatat levigarea
carbonatilor si aparitia cernoziomurilor cambice pe cea mai mare parte din suprafata.
Principalele tipuri de soluri sunt cernoziom, cernoziom cambic si subtipurile acestora.
Datorita insusirilor fizico-chimice aceste soluri au capacitati productive relativ ridicate.
Cernoziomurile si cernoziomurile cambice apartin clasei cernisolurilor, ce ocupa aproximativ
97,05% din suprafata totala a solurilor care constituie arealul compact al comunei Mihail
Kogalniceanu, fiind caracterizate printr-un orizont de humus bine dezvoltat, inchis la culoare, cu
textura mijlocie, fina, avand carbonati fie la suprafata, fie levigati (in cazul cernoziomurilor cambice).
O caracteristica speciala a cernoziomurilor cambice de pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu,
intalnita in teren, a fost readucerea catre suprafata a carbonatului de calciu.
83
Clasa hidrosolurilor apare intr-un singur areal. Acestea sunt legate de excesul puternic de
umiditate de pe valea din partea de sud a teritoriului.
Clasa protosolurilor este intalnita in partea de est a localitatii, la hotarul cu Sibioara, fiind
formata pe substrat calcaros. Aceste soluri au potential productiv scazut, sunt mai putin fertile.
Terenurile agricole din Mihail Kogalniceanu sunt afectate de o serie de procese: regradarea
carbonatilor (ceea ce determina o tendinta de formare a crustei la suprafata solului), proces lent de
salinizare slaba.
Fig. 13 - Repartitia solurilor in zona amplasamentului
84
4.3.2. Surse de poluare a solului/subsolului

In faza de executie a proiectului
Pe parcursul realizarii investitiei pot apare poluari directe ale solului si subsolului prin:
 scurgeri accidentale de produse petroliere, fie de la mijloacele de transport cu care se
transporta diverse materiale, fie de la utilajele folosite ;
 organizare improprie a depozitelor aferente organizarii de santier in afara suprafetelor
betonate existente in incinta fermei; depozitari improprii de deseuri si materiale de constructii
(de ex. depozitari directe pe sol);
 depunerea pe sol a prafului rezultat din manipularile materialelor puverulente cat si din
lucrarile de constructie executate;
 traficul utilajelor grele care genereaza poluanti gazosi (monoxid de carbon, plumb, oxid de
azot, praf, dioxidul de carbon) care prin intermediul mediilor de dispersie se pot depune pe
suprafata solului.
 spalarea materialelor de constructii, utilajelor de transport sau a altor substante de catre apele
de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului
In perioada de functionare a obiectivului

Ca surse sau operatii care pot duce la emisii in sol, subsol si in freatic, ca urmare a
desfasurarii activitatii s-au identificat urmatoarele situatii:
- unele practici neconforme legate de scoaterea dejectiilor din adaposturile pentru pasari si din
incinta de depozitare in perioade cu fenomene meteo care pot favoriza caracterul poluant al acestora
(precipitatii);
- depozitari neconforme de dejectii in depozite improvizate in incinta;
- gestiune improprie a deseurilor din ferma si crearea unor depozite neconforme in incinta;
- pierderi posibile de furaj din facilitatile de stocare (silozuri) si la manipularea acestuia in
cadrul fermei;
- exfiltratii de ape uzate din canalizari si facilitati de stocare – bazine vidanjabile pentru
colectare ape uzate tehnologice si menajere;
- deversari accidentale pe produse chimice utilizate in vidul sanitar;
- pierderi posibile de combustibili si alte lichide de motor de la mijloacele auto ce deservesc
ferma (la popularea si depopularea halelor, alimentarea silozurilor cu furaje,preluarea deseurilor,etc.).
Emisiile din apele uzate, din asternutul de crestere epuizat si dejectii, contin: azot, fosfor,
substante organice, nitriti, amoniu (NH4), potasiu, microorganisme si metale.
Antibioticele sau produsele farmaceutice utilizate la tratamentul pasarilor pot ajunge in
dejectii si pot cauza efecte de lunga durata cand sunt utilizate ca fertilizant.
Imprastierea pe terenuri a dejectiilor (dejectii de pasare+asternut de crestere epuizat) este
activitatea responsabila pentru numerosii poluanti in sol. Dejectiile pot constitui un bun fertilizator,
85
dar daca sunt aplicate in exces fata de necesarul solului si a recoltelor, devin o sursa majora de emisii
poluante.
Avand in vedere cele afirmate mai sus sunt necesare unele clarificari:
Dejectiile de pasare sunt preluate de o societate agricola SC SAGRICO SRL , pe baza de
contract – societate care va asigura transportul, depozitarea ulterioara temporara si actiunile de
fertilizare a terenurilor agricole. Obligatiile legate de aceste proceduri revin societatii care se
angajeaza pentru gestiunea acestor dejectii:
- vor fi raportate/inregistrate la OSPA suprafetele de terenuri care vor fi fertilizate;
- vor fi facute analizele agrochimice la OSPA pentru solul prelevat de pe terenurile agricole
aflate in exploatare si cumulat cu alte date (culturi, conditii climatice, impuneri stabilite prin Codul
Bunelor Practici Agricole etc.), vor fi stabilite Programe de Fertilizare;
- se va tine cont de faptul ca zona este vulnerabila la nitrati.
Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite
pentru fertilizarea terenurilor agricole. Dejectiile de pasare au un continut ridicat de azot si fosfor,
fertilizanti cu efecte benefice pentru plante, dar care pot afecta calitatea solului si a subsolului in
cazul in care fertilizarea nu se realizeaza corect. De regula infiltrarea poluantilor in sol si apoi in
subsol, respectiv apele subterane, se produce gravitational. Afectarea calitatii apei de suprafata,
eutrofizarea datorita N si P, se datoreaza drenarii freaticului si a precipitatiilor impurificate de catre
corpurile de apa.
Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a
terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de
protectie si amelioare a solurilor.
Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele
culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare si
pierderea prin scurgerea de suprafata.
Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul
acestora in azot si saruri, dar nu se vor depasi 170 kgN/ha.
In concluzie, este necesara intocmirea de studii agro-chimice si programe de fertilizare pe
terenurile care urmeaza a fi fertilizate cu dejectiile evacuate din ferma.
In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu se
intocmeste un studiu agro-chimic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare
asupra solului, cum ar fi:
- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, care are ca rezultat cresterea excesiva a continutului
de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele freatice.
- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol care duc la dezechilibre metabolice la animalele
care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati pot fi
daunatoare animalelor.
86
- Excesul de azot din sol care afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor
legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morocv, ceapa, sfecla, salata, telina, etc.),
precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc
formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii
intre aminele secundare si acidul azotos.
- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor, contribuie la
marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si reducerea productiei
vegetale. Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.
In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare
biologica a solului. Aceasa este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri, a
germenilor patogeni. Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia
microbiana cat si de calitatile solului si conditiile meteo-climatice.
Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror prezenta
si mai ales numar arata gradul de poluare. Numarul total de germeni din sol sau mai ales numarul
germenilor impurificatori, constituie un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai
redusa decat in cazul apei.
In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta risc atat pentru muncitorii agricultori, cat
si pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu aceste reziduuri. Din aceste
considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.
Fermentarea dejectiilor se realizeaza in cca. 4-6 luni, timp in care sunt distrusi si germenii
patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.
Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele
de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi
obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv
aprobarea Planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.
4.3.3. Prognozarea impactului

In timpul executiei proiectului
Folosinta actuala a terenului este cea de ferma zootehnica, cu drumuri de incinta si platforme
betonate. Nu s-a propus ocuparea de suprafete suplimentare in cadrul fermei, cu exceptia extinderilor
prevazute pentru fiecare hala – camera de comanda.
Pentru lucrarile de modernizare hale nu este necesara ocuparea unor suprafete suplimentare de
teren in exteriorul amplasamentului fermei avicole existente.
Prin stabilirea si respectarea unor regulamente clare in cadrul organizarii de santier,
evenimentele care au caracter accidental pot fi evitate.
In conditii normale, activitatea din organizarea de santier nu reprezinta surse de poluare
pentru solul de pe amplasament .
87
Se apreciaza astfel ca impactul asupra solului este nesemnificativ luand in considerare

posibilitatea de aparitie a poluarii solului.
In timpul functionarii obiectivului
Amenajarile existente dar si cele prevazute prin proiectul de extindere al fermei de crestere a
pasarilor de carne, vor conduce la evitarea/diminuarea emisiilor pe sol. Aceste amenajari sunt:
- pardoseli betonate in halele pentru cresterea puilor;
- echipamente/instalatii conforme cu prevederile BAT/BREF;
- instalatii de adapare a pasarilor care limiteaza scurgerile de apa pe pardoseli;
- utilitati de stocare adecvate pentru colectarea apelor uzate menajere, a apelor uzate
tehnologice si a exfiltratiilor provenite de la dejectiile stocate temporar (bazine impermeabile,
vidanjabile);
- silozuri inchise pentru depozitarea furajelor;
- instalatii carcasate pentru transportul furajelor;
- retea de canalizare interna pentru colectarea si dirijarea apelor uzate catre bazinele de
stocare;
- cai de acces si platforme de stationare betonate.
- platforma betonata pentru stocarea temporara a dejectiilor solide.
Astfel, impactul produs prin functionarea fermei avicole asupra solului si subsolului este
pozitiv in urmatoarele conditii:
- amenajarea corespunzatoare a depozitului de dejectii;
- folosirii dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;
- analizarii dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce tipuri de
culturi si terenuri se preteaza;
- efectuarii studiilor agrochimice si intocmirii programelor de fertilizare pe terenurile unde
urmeaza a fi aplicate ingrasaminte naturale.
In concluzie, poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental in timpul
exploatarii fermei sau in cazul unor practici de fertilizare neconforme.

In perioada realizarii investitiei:
 amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si
materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii in perioada de realizare a lucrarilor
proiectului ;
 este interzisa stocarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol, sau in alte
locuri decat cele special amenajate pentru colectarea si stocarea temporara a acestora ;
88
 se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de
depozitare, evitându-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si
astfel, aparitia unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri ;
 asigurarea unui regim de intretinere tehnica ridicat pentru toate echipamentele si utilajele
tehnice din dotare prin efectuarea reviziilor tehnice la termenele prevazute in documentatiile
tehnice si prin realizarea tuturor interventiilor care se impun (schimburile de ulei, inlocuirea
acumulatorilor uzati, a anvelopelor scoase din uz etc.) doar in unitati specializate autorizate;
 utilizarea prompta de material absorbant in vederea indepartarii unor eventuale scapari de
produse petroliere.
In perioada functionarii obiectivului:
 un management riguros al deseurilor generate prin instruirea tuturor persoanelor care
deservesc activitatea, in scopul colectarii acestora in recipienti si spatii special amenajate, in
vederea predarii spre eliminare/valorificare catre operatori autorizati din punct de vedere al
protectiei mediului.
 asigurarea unui bun management nutritional care sa conduca la: optimizarea ratei de conversie
a hranei, imbunatatirea retinerii nutrientilor de catre pasari si reducerea cantitatii de nutrienti
ramasi in dejectii;
 stocarea temporara a dejectiilor (asternut de crestere epuizat si gainat) se va face exclusiv pe
platforma amenajata;
 mentenanta adecvata si interventia prompta in vederea remedierii avariilor la sistemul de
canalizare intern;
 intretinerea corespunzatoare a capacitatilor de stocare a apelor uzate menajere si tehnologice;
 curatarea bazinelor vidanjabile se va face cu agenti economici autorizati;
 stationarea mijloacelor de transport, a utilajelor si echipamentelor detinute se va realiza numai
in spatiile special amenajate ( platforme pietruite sau betonate);
 spalarea si igienizarea mijloacelor de transport detinute si a utilajelor se va face numai la
operatori autorizati pentru desfasurarea acestor activitati.
4.4 Biodiversitatea
4.4.1 Informatii despre zonificarea terenurilor in vecinatatea amplasamentului
In zona comunei Mihail Kogalniceanu cea mai mare suprafata de teren din teritoriul
administrativ este utilizat pentru agricultura (cca. 74%). Pasunile si fanetele ocupa cca. 8 % iar
padurile 1,7%.8
8
http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/explore-interactive-maps/corine-landcover-2006
89
LEGENDA
Spatiu urban discontinuu si spatiu rural
Unitati industriale sau comerciale
Vita de vie
Terenuri arabile neirigate
Pasuni
Fig. 14 - Zonificarea terenurilor conform CORRINE LAND COVER (CLC 2006)
4.4.2 Localizarea proiectului fata de ariile protejate de interes national si comunitar

In vecinatatea fermei avicole nu se gasesc arii naturale protejate la nivel national.
Cele mai apropiate arii naturale protejate din vecinatatea obiectivului sunt:
1. ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu. Distanta de la limita amplasamentului IPPC la
limita sitului este de aprox.1500 m in directia est, masurati in linie dreapta;
2. ROSPA 0019 Cheile Dobrogei . Distanta fata de limita sitului este de aprox.1500 m
masurati in linie dreapta spre nord;
3. ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia .Distanta intre amplasamentul IPPC si limita
sitului este de aprox. 3000 masurati in linie dreapta in directia nord nord-vest.
90
Fig.15 - Distantele fata de cele mai apropiate situri Natura 2000
4.4.3 Informatii despre flora de pe amplasament

Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt in mare parte arabile. Speciile cultivate, cu
toate ca sunt putine la numar, ocupa suprafete mari in detrimentul florei spontane care se dezvolta cel
mai bine la periferia parcelelor agricole.
Dintre culturile care ocupa suprafete importante se remarca lucerna - Medicago sativa si graul
– Triticum sp.
Vegetatia pasunilor si fanetelor din vecinatatea amplasamentului este slab reprezentata

calitativ si cantitativ, fiind caracerizata de specii ierboase reduse ca inaltime, adaptate solului si
regimului hidric redus, dar deteriorate calitativ datorita pasunatului, fiind observate suprafete in care
vegetatia era aproape inexistenta. S-au identificat scaiul dracului (Eryngium campestre), ciulin
(Carduus nutans),jugarel alburiu (Teucrium polium), iarba sarpelui (Echium vulgare).
Flora spontana poate fi impartita in 2 categorii:
 insotitoare ale culturilor agricole si zonelor antropizate (flora segetala si ruderala) –
sunt plante ierbacee, anuale sau perene, care se intalnesc pe toata suprafata studiata: in culturi, in
miristi, de-a lungul drumurilor, in canalele de irigatie, in stratul ierbos al plantatiilor forestiere.
91
Aceste plante, denumite generic buruieni, nu au o importanta conservativa, iar multe dintre ele se
regasesc pe listele cu specii invazive. Buruienile se adapteaza usor la diferite conditii de mediu, intra
in concurenta cu alte specii si au o capacitate de proliferare foarte mare in special pe suprafetele
libere sau lipsite de un covor vegetal continuu. Din acest motiv o mare parte dintre acestea mai sunt
considerate si plante pioniere fiind primele care colonizeaza suprafetele de unde vegetatia initiala a
fost complet inlaturata. Anumite specii ruderale pot fi considerate bioindicatori ai starii mediului
inconjurator cum ar fi spre exemplu speciile nitrofile: Onopordon acanthium, Carduus acanthoides,
Xanthium spinosum care indica nivelul de eutrofizare a solului. De asemenea, unele specii pot indica
gradiente diferite ale umiditatii solului de la o suprafata la alta ca urmare a acumularii umiditatii,
umbririi, sau datorita unei expuneri reduse la soare.
 arbori, arbusti si subarbusti – specii lemnoase care se intalnesc de-a lungul vaii
Dalufac, la limita nordica a amplasamentului. In unele cazuri formeaza palcuri compacte dar de cele
mai multe ori cresc razlet la marginea si pe pantele vaii, covorul ierbaceu fiind format tot din specii
ruderale. Speciile arbustive observate in timpul deplasarilor pe teren au fost: Crataegus monogyna,
Rosa canina, Prunus spinosa si Eleagnus angustifolia. In sectoarele mai umbrite ale vaii este
raspandita specia subarbustiva – Rubus caesius.
Crataegus monogyna Rosa canina
92
Eleagnus angustifolia Rubus caesius
In urma analizarii conspectului floristic nu au fost identificate raritati si specii amenintate din
Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania (Dihoru si Negrean, 2009) si listele rosii nationale
(Oltean si colab, 1994, Oprea 2005).
Nici una din speciile identificate nu este listata in anexele O.U.G. 57/200
4.4.4 Informatii despre fauna de pe amplasament

In zona amplasamentului fermei avicole fauna este specifica regiunii Dobrogea. Majoritatea
speciilor care formeaza fauna locala sunt adaptate la impactul antropic de lunga durata printre acestea
regasindu-se un numar considerabil de specii oportuniste care reusesc sa profite de activitatile umane
desfasurate in zona.
NEVERTEBRATE
Entomofauna este dominata de reprezentantii ordinului Orthoptera, fiind observate specii
caracteristice agroecosistemelor si biocenozelor ruderalizate: Locusta migratoria, Calliptamus
italicus-lacusta italiana,Gryllotalpa gryllotalpa –coropisnita,Tettigonia viridissima – cosasul verde,
Gryllus camestris – greierele de camp si Heteroptera:Eurygaster integriceps –plosnita graului.
Nu au fost identificate specii de nevertebrate incluse in OUG 57/2007.
REPTILE
Pe amplasamentul fermei avicole nu au fost identificate specii de reptile. Cu toate acestea in
vecinatatea amplasamentului si anume la marginea vaii Dalufac au fost observate doua specii de
soparle si anume: Podarcis taurica si Lacerta viridis. Valea nepermanenta Dalufac ofera conditii de
habitat atat pentru exemplarele de Podarcis taurica cat si pentru cele de Lacerta viridis desi
preferintele acestora sunt diferite. Astfel Lacerta viridis (guster) prefera zonele cu tufarisuri in timp
93
ce Podarcis taurica (soparla de iarba) prefera locurile cu o buna expunere la soare si cu vegetatie
ierbacee scunda, exemplare ale acestei specii fiind observate si pe zonele de pasune din partea de sud
a amplasamentului. Ambele specii au statut de protectie la nivel national prin O.U.G. 57 din 2007, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Lacerta viridis
Tab. 32 - Statutul de protectie al speciilor de reptile

Lista rosie internationala Cartea rosie a
Specia O.U.G. 57/2007
(IUCN) vertebratelor din Romania
Podarcis taurica Anexa 4 A LC SAA
Lacerta viridis Anexa 4 A LC -
LEGENDA: OUG 57/2007: Anexa 4 A - Specii de interes comunitar - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta;
IUCN: LC - risc scazut; Cartea Rosie: SAA – specie aproape amenintata
PASARI
Ornitofauna locala este reprezentata de specii relativ comune pentru ecosistemele antropizate
(localitati rurale, terenuri agricole) din bioregiunea stepica. Pe langa populatiile speciilor sinantrope
bine reprezentate numeric pe toata suprafata studiata cum ar fi de exemplu: ciorile, stancutele,
cotofenele, vrabiile, graurii, randunelele, porumbeii pot fi intalnite si specii reprezentative pentru
terenurile cultivate si nu numai, respectiv: ciocarlii, codobaturi, presuri, sticleti, potarnichi, prepelite.
94
MAMIFERE
Mamiferele din zona amplasamentului fermei avicole sunt reprezentate de un numar redus de
specii data fiind absenta unor habitate naturale. Aceste specii sunt adaptate la impactul antropic fiind
reprezentative pentru zonele rurale si agroecosisteme.
Cele mai numeroase mamifere intalnite sunt rozatoarele mici cum ar fi: Microtus arvalis,
Apodemus agrarius si Mus spicilegus. Acestea reprezinta baza trofica pentru speciile de pasari
rapitoare diurne si nocturne, dar si pentru alte mamifere cum ar fi vulpile. Valea Dalufac si intr-o
mica masura drumurile tehnologice reprezinta un loc de refugiu pentru aceste specii unde pot fi
observate intrarile in galerii si misuni.
O alta specie de rozatoare intalnita in zona studiata, dar mult mai rara este Spermophilus
citellus (popandaul). Un numar redus de indivizi din specia data au fost observati pe terenurile aflate
la limita sudica a amplasamentului.
4.4.5 Impactul prognozat

Pe suprafetele analizate nu sunt prezente habitate naturale, cu valoare conservativa mare sau
foarte mare care ar necesita solutii alternative de amplasare a elementelor construite sau masuri
speciale de protectie a biodiversitatii altele decat cele recomandate in mod uzual pentru astfel de
obiective.
Speciile de pe amplasament sunt specii comune, ubquiste, frecvent intalnite, atat pe terenurile
agricole, cat si in zonele locuite. Niciuna dintre aceaste specii, (cu exceptia popandaului), nu sunt
cuprinse in anexele OUG 57/2007, conventiile internationale, la care Romania este semnatara, sau in
Listele Rosii nationale.
Desi (Spermophilus citellus) este o specie cuprinsa in Anexa nr.3 din OUG 57/2007, nu este
specie periclitata, pe plan national; se caracterizeaza printr-o mobilitate crescuta, ce poate recoloniza
alte zone.
Subliniem ca aceasta specie nu se intalneste pe amplasamentul fermei avicole, ci in
vecinatatea acesteia.
Amplasamentul, asa cum am mai amintit, nu se afla in interiorul/vecinatatea niciunei categorii
de arii naturale protejate.
In consecinta, proiectul “MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA DE PUI DE CARNE”
ce se va realiza pe amplasamentul actualei ferme avicole apartinand SC AVIMAR VETERINARY
SRL, Parcela A 249/1/1/2, Parcela A 249/1/1/1/2, comuna Mihail Kogalniceanu, trup izolat
intravilan, judetul Constanta ,va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversitatii, atat in timpul
desfasurarii lucrarilor de constructie, cat si al desfasurarii activitatii nefiind necesare masuri pentru
diminuarea impactului.
95
4.5 Peisajul
Modul de incadrare in peisaj
Ferma avicola se afla situata la cca.600 m est fata de DN22 Constanta-Tulcea, in intravilanul
comunei MihailKogalniceanu (trup izolat) si este inconjurata de teren agricol si pasune (in partea de
sud a amplasamentului).
Masuri si amenajari pentru protectia peisajului si a zonelor de interes traditional
In vecinatatea amplasamentului proiectului nu sunt paduri, parcuri nationale si monumente de
interes national care sa fie afectate de activitatea fermei.
Halele proiectate (H4 si H5), nu vor conduce la schimbari asupra stabilitatii peisajului, acestea
fiind adaugate celor 3 hale existente ale fermei avicole.
4.6 Mediul social si economic

Proiectul va avea impact pozitiv asupra mediului social si economic, asupra dezvoltarii
mediului de afaceri local, dar si comunitatii locale, cointeresate in dezvoltarea economica a localitatii.
Mai mult, proiectul va contribui la obiectivul de promovare si creare de oportunitati pentru
dezvoltarea durabila a economiei locale fara a afecta in mod negativ factorii de mediu.
4.7 Conditii culturale si etnice

Realizarea proiectului in zona de amplasament studiata, nu va conduce la modificarea
conditiilor culturale si etnice locale.
4.8 Estimarea impactului potential al proiectului asupra mediului

Metodologie
Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-au utilizat:
- metodologia CORINAIR- pentru estimarea nivelului emisiilor;
- raportarea la prevederile legislative in vigoare privind protectia factorilor de mediu.
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator are in vedere o serie de
indicatori de calitate care se refera la starea generala a factorilor de mediu analizati.
Calitatea unui factor de mediu se estimeaza prin transformarea aspectelor calitative in marimi
cantitative.
Astfel, in raport cu marimea efectelor se stabilesc indici de calitate ( Ic )
1
Ic = ——— unde
±E
± E este marimea efectului stabilit prin matricea de evaluare.
Cuantificarea efectelor in marimi cantitative (E) permite combinarea si medierea lor pe o scala
de tipul :
+ →influenta pozitiva,
96
0→ influenta nula
– →influenta negative
Tab.33 - Cunatificare impact asupra mediului
Surse de poluare Efecte asupra factorilor de mediu
Apa Aer Sol/Subsol Biodiversitate Mediul Peisaj
social si
economic
Utilizarea terenului 0 0 0 0 + 0
Procese metabolice din halele de crestere 0 0 0 0 0 0
Utilizarea dejectiilor pentru fertilizare - - + + - 0
Activitati de curatare a halelor dupa - 0 0 0 0 0
depopulare
Procese de ardere in instalatii pentru 0 0 0 0 0 0
producerea agentului termic
Producerea energiei electrice din surse 0 + 0 0 + 0
regenerabile (panouri fotovoltaice)
Marimea efectelor -2 -1 +1 +1 +1 0
Pe baza marimii efectelor (+/-E) se obtin indicii de calitate (Ic).

Cu indicii de calitate (Ic), din scara de bonitate se obtin notele de bonitate (Nb) pentru fiecare element
al mediului. Valoarea Nb indica gradul de afectare a factorului de mediu evaluat. Cuantificarea
impactului potential al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament a proiectului are
la baza elementele analizate pe factori de mediu privind:
- sursele generatoare de poluanti ;
- impactul prognozat ;
- starea mediului natural.
Scara de bonitare este exprimata prin note de la 1 la 10, in care:
10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana;
1 - reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorului de mediu analizat.
In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor
de mediu luat in calcul.
Estimarea s-a facut avand drept fundament scara de bonitate a acestora, prezentata in tabelul urmator:
Tab.34 – Scara de bonitate
Nota de Valoarea indicelui de Efectele activitatii asupra mediului inconjurator
bonitate calitate ( Ic )
10 Ic = 0 Mediu neafectat
9 Ic = 0,0 - 0,25 Mediu afectat in limitele admise nivel 1
Efectele pozitive sunt mari
Proiectul genereaza un impact pozitiv
8 Ic = 0,25 - 0,50 Mediu afectat in limite admise
Nivel 2
97
Influente pozitive medii

7 Ic = 0,50 - 1,0 Mediu afectat in limite admise
Nivel 3
Influente pozitive mici
6 Ic = -1,0 Mediu afectat peste limitele admise nivel 1
Efectele sunt negative
5 Ic = -1,0  -0,5 Mediu afectat in peste limitele admise nivel 2
Efectele negative produc disconfort formelor de
viata
4 Ic = -0,5  -0,25 Mediu afectat peste limite admise nivel 3
Efectele negative sunt accentuate
Impactul este major
3 Ic = -0,25  -0,025 Mediu degradat nivel 1
Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
2 Ic = -0,025  Mediu degradat nivel 2
-0,0025 Efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub -0,0025 Mediu degradat nivel 3
Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
 Factorul de mediu AER

Activitatea obiectivului nu va determina modificarea calitatii aerului deoarece emisiile rezultate din
sursele de ardere au un nivel redus.Emisiile de poluanti prin sistemele de ventilatie ale halelor de
crestere respecta nivelurile de emisii stabilite prin BAT datorita sistemelor automate de control al
microclimatului.
 E= -1, IcAER =1/-1= -1, Nb=6
 Factorul de mediu APA

Activitatea obiectivului va afecta intr-o mica masura factorul de mediu APA .Facem precizarea ca
apele uzate tehnologice nu sunt evacuate in ape de suprafata.Acestea nu sunt epurate pe amplasament
ci sunt colectate in bazine vidanjabile si sunt transportate ulterior la o statie de epurare.Incarcarea
apelor uzate tehnologice cu poluanti nu depaseste limitele stabilite prin normativele in vigoare la
indicatorii stabiliti prin NTPA 002.
 E= -2 , Ic APA = 1/-2= - 0,5, Nb=5
 Factorul de mediu SOL SI SUBSOL

Solul va fi afectat nesemnificativ in cadrul lucrarilor de amenajare. Nici activitatea propriu-zisa de
crestere a pasarilor nu are impact asupra factorului de mediu sol/subsol, acesta desfasurandu-se in
hale inchise, cu paviment betonat.Platforma pentru depozitarea dejectiilor este deasemenea betonata,
imprejmuita cu parapet cu inaltimea de 2m si dotata basa colectoare pentru efluentiii lichizi (in caz de
precipitatii).Activitatea de fertilizare a terenurilor agricole cu dejectiile rezultate din activitatea de
crestere a pasarilor de carne nu se realizeaza de catre beneficiar ci de terti, cu respectarea Codului de
98
bune practici agricole, in baza unui plan de fertilizare aprobat de OSPA Constanta ca stabileste
perioada optima pentru imprastierea fertilizatului si solele, in functie de caracteristicile fizico-chimice
ale solului si tipul culturilor.
 E= +1, Ic sol subsol = 1/1=1 ,Nb=7
 Factorul de mediu VEGETATIE SI FAUNA

Vegetatia si fauna din vecinatatea amplasamentului vor fi afectate nesemnificativ .Extinderea fermei
avicole prin construirea a doua noi hale de crestere se realizeaza in perimetrul amplasamentului
fermei existente.
 E= +1, Ic sol subsol = 1/1=1 ,Nb=7
 Factorul de mediu Mediul social si economic (IC MSE)

Activitatea obiectivului nu va avea un impact negativ asupra asezarilor umane deoarece obiectivul
este izolat, la aprox. 1,4 km de Grupul social Sibioara (zona rezidentiala cea mai apropiata).
 E= +1, Ic sol subsol = 1/1=1 ,Nb=7
 Factorul de mediu PEISAJ (IC Peisaj)

Proiectul propus nu afecteaza peisajul zonei.El prevede extinderea unei ferme de pasari deja existenta
intr-o zona destinata activitatilor agro-industriale conform documentatiilor de urbanism.
 E=0, Ic peisaj=0, Nb=10
Evaluarea impactului global

Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, s-a utilizat Metoda ilustrativa V. Rojanski,
construindu-se o diagrama cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor
de mediu. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica poligonala inscrisa intr-un
cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global, are la baza exprimarea cantitativa a starii de poluare
a mediului pe baza indicelui de poluarea globala I.P.G. Acest indice rezulta din raportul dintre starea
ideala Si si starea reala Sr a mediului.
Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta in determinarea indicelui de poluare globala
prin raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce reprezinta starea reala, adica:
- I.P.G. = Si / Sr ,
unde: Si = suprafata starii ideale a mediului;
Sr = suprafata starii reale a mediului;
- Pentru I.P.G. = 1 - nu exista poluare;
- Pentru I.P.G. > 1 – exista modificari de calitate a mediului.
99
Pentru calcularea indicelui de poluare globala - IPG - s-a folosit metoda in care notele
obtinute pentru fiecare componenta a mediului, se transpun pe o scara de bonitare , care este impartita
in 6 clase, cu valori intre 1 si 6 si in care:
- clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana;
- clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata
Tab.35 - Scara stabilita pe baza valorii I. P.G privind calitatea mediului

Valoarea I.P.G. Efectele activitatii asupra mediului inconjurator
I.P.G. = Si / Sr
I.P.G. = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umana
I.P.G. = 1 - 2 Mediul este afectat de activitatea umana in limite admisibile
I.P.G. = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umana provocand stare de disconfort formelor de viata
I.P.G. = 3 – 4 Mediul este afectat provocand tulburari formelor de viata
I.P.G. = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umana devenind periculos formelor de viata
I.P.G. > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viata
Calculul s-a facut pentru 6 factori de mediu (aer,apa,sol/subsol,biodiversitate,mediul economic si

social,peisaj) si s-a intocmit diagrama Rojanschi.
 Pentru starea ideala a factorilor de mediu , rezulta o figura geometrica regulata (hexagon
regulat) a carei suprafata este de 259,80 unitati2
Ahexagon=3R2√3/2→3 x100x1,732/2=259,80unitati2
 Pentru obiectivul studiat, relatia grafica intre notele de bonitate calculate pentru factorii de
mediu este o figura geometrica neregulata, a carei suprafata este Sr = 134,20 unitati2
(au fost determinate suprafetele corespunzatoare triunghiurilor rezultate conform notelor de
bonitate A∆=axbxsin (ab)/2)
A1=5x6 x sin 60°/2=12,99
A2=5x7xsin 60°/2=15,5
A3=7x7xsin 60°/2=21,21
A4= 7x7xsin 60°/2=21,21
100
A5= 7x10xsin 60°/2=30,31

A6=6x10xsin60°/2=25,98
Sr=12,99+15,5+21,21+21,21+30,31+25,98=134,2unitati2
 Rezulta ca I.P.G. determinat de activitatea obiectivului studiat va fi:
I.P.G. = Si / Sr = 259,80 unitati2 / 134,20 unitati2 = 1,93.

Indicele de poluare globala I.P.G. are valoarea 1,93 ceea ce arata ca activitatea analizata
va afecta mediul in limite admisibile.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
S-au luat in consideratie variantele cu 6 serii de crestere/an, perioada de crestere 40-42 zile:
Varianta 0 – situatia existenta : 3 hale (H1,H2,H3 -autorizate ) = 76500(conform AIM)
respectiv 79000(conform densitatii crescute aprobate de DVSA) capete/serie;
Varianta 1 – proiect investitie: 2 constructii noi, H4 si H5 – cresterea capacitatii de productie
cu 60000 capete/serie. Capacitate de productie (existent + proiect) : 5 hale de productie –capacitate de
productie 145000 capete pe serie.
101
Prin realizarea proiectului de investitie propus se constata urmatoarele aspect negative privind
impactul asupra mediului:
- o crestere emisiilor de amoniac in aer (miros), dispersate in volume mari de aer vehiculat in
instalatiile de ventilatie, nivelul estimat al concentratiilor fiind de cca.2 mg NH3/m3 – surse de emisie
de suprafata. Concentratia amoniacului la limita functionala a amplasamentului si mai ales in zona
locuita cea mai apropiata Grupul social Sibioara - distanta de cca.1200m, se estimeaza a se incadra in
limitele admise de STAS 12574/87 - “Aer din zonele protejate – Conditii de calitate. Emisiile sunt
discontinue cu debite si concentratii variabile – functie de anotimp si gradul de dezvoltare a puilor ce
populeaza halele .
- o crestere semnificativa a dejectiilor animaliere. Popularea halelor se face programat,
esalonat in timp astfel incat se realizeaza si o descarcare ritmica a dejectiilor + asternut la platform de
dejectii, in cantitati relativ constante. Dupa perioada de degradare biologica sunt valorificate de catre
terti –SC SAGRICO SRL, pentru fertilizarea terenurilor agricole;
6. MONITORIZAREA
Beneficiarul va respecta planul de monitorizare impus de Agentia pentru Protectia Mediului
Constanta atat in timpul fazelor de constructie cat si de functionare.
Pentru faza de functionare, monitorizarea se face conform Autorizatiei Integrate de Mediu
nr.6 /06.08.2012 revizuita in data de 09.04.2015, astfel:
- Monitorizarea emisiilor din surse dirijate (cosurile centralelor termice si incinerator9) –
frecventa →anual.
- Monitorizarea nivelului de amoniac conform STAS 12574/87 in zona receptorilor
sensibili(zona rezidentiala Grup social Sibioara) - frecventa→doar in situatia existentei
reclamatiilor.
- Monitorizarea emisiilor in apa evacuata in bazine vidanjabile - frecventa→inaintea fiecarei
vidanjari.
- Monitorizarea calitatii apei subterane(put forat pentru alimentarea cu apa a fermei) - frecventa
→semestrial.
- Monitorizarea factorului de mediu sol/subsol-punct de prelevare:langa platform de depozitare
a dejectiilor - frecventa→o data la doi ani (prima prelevare se va realiza in luna aprilie 2017).
- Monitorizarea deseurilor – frecventa →lunar
Toate aceste informatii sunt ulterior centralizate in Raportul anual privind starea factorilor de
mediu.
Rezultatele sunt centralizate la sediul societatii si prezentate/transmise organelor de control la
solicitarea acestora.
9
Incepand cu luna martie 2016 incineratorul este in conservare, cadavrele de pasari fiind livrate spre eliminare la SC
PROTAN SA.
102
7. SITUATII DE RISC
Activitatea intr-o hala de crestere a pasarilor se desfasoara in mod continuu, pe durata
ciclurilor de crestere.
In aceasta perioada, orice intrerupere de asigurare a utilitatilor – apa, curent electric, situatii de
forta majora – cutremure, inundatii, incendii, avarii ale echipamentelor, depasirea limitelor
minime/maxime acceptabile a temperaturii, precum si posibile cazuri de imbolnaviri ale pasarilor pot
avea consecinte negative asupra productiei.
Pentru prevenirea acestor situatii si interventia in cazul aparitiei lor, se va asigura
supravegherea permanenta a activitatii de catre personal instruit.Toate echipamentele folosite pentru
cresterea puilor (furajare, adapare, ventilatie, guri de admisie, racire, incalzire) vor fi inspectate de
doua ori pe zi pentru functionarea corecta si pentru interventia imediata, pentru repararea
defectiunilor aparute. Se va asigura intretinerea adecvata a tuturor instalatiilor si echipamentelor din
cadrul fermei, in baza unui program de mentenanta stabilit. Se vor afisa la loc vizibil datele de
identificare ale persoanelor responsabile cu reparatiile si situatiile de urgenta, precum si procedurile
scrise despre modul de operare in caz de defectiune, proceduri clare, simple, eficiente si cu finalitate
pentru inspectia instalatiilor. Toate echipamentele si alarmele vor fi reparate si testate de fiecare data
la inceperea unui nou ciclu de productie.
In cadrul fermei de pasari vor exista pregatite modalitati de remediere si suplinire a unor
intreruperi a utilitatilor sau disfunctionalitati in sistemele de asigurare a microclimatului, astfel:
 eventualele intreruperi de alimentare cu apa vor fi suplinite prin existenta unui
rezervor de apa potabila care sa acopere necesitatile;
 vor exista generatoare care functioneaza pe combustibil (motorina) si care sa poata fi
puse in functiune in situatia unor intreruperi de alimentare cu energie electrica - sursa
alternativa de curent pentru a asigura ventilatia suficienta si intensitatea luminoasa
necesara;
 va exista un sistem de rezerva corespunzator care sa garanteze reinnoirea suficienta a
aerului, in eventualitatea defectarii sistemului de baza.
Se va elabora un plan de prevenire a poluarilor accidentale si de prevenire si stingere a
incendiilor, cu indicarea masurilor si responsabilitatilor pentru fiecare situatie in parte (incendiu,
acumularea de cantitati mari de dejectii, defectiuni ale instalatiilor, inundatii, cutremure, mortalitati
excesive).
Se va sigura dotarea fermei cu materialele necesare, conform prevederilor legislatiei specifice
PSI, se vor mentine in perfecta stare de functionare sursa de apa si reteaua de hidranti iar personalul
va fi instruit periodic.
Se va asigura paza fermei si a celorlalte instalatii conexe, iar accesul va fi permis doar in
conditiile stabilite prin regulamentul de ordine interioara.
103
Se vor mentine functionale mijloacele de comunicare cu conducerea societatii si cu

autoritatile locale.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Sursele de emisie reprezentate de ventilatoarele axiale plasate pe peretele de capat al halelor si
pe unul din peretii laterali(opus admisiilor) – in ansamblu, se constituie ca o sursa difuza de
suprafata (la mica inaltime)– emisiile fiind discontinue, cu debite si concentratii variabile – functie
de anotimp si gradul de dezvoltare al puilor ce populeaza halele.
Popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/esalonat pentru asigurarea unui flux
relativ stabil, avand in vedere personalul redus al fermei.
Toate acestea fac imposibila modelarea unei dispersii in zona a emisiilor practic nedirijate.
9. CONCLUZII SI RECOMANDARI
a) Activitatile specifice fermei avicole apartinand SC AVIMAR VETERINARY SRL – la
capacitatea de 145.000 capete pui de carne/serie ,vor exercita un impact suportabil asupra factorilor
de mediu, inscriinduse, in functie de valoarea indicelui de poluare globala in:
Clasa 1 – 2 “Mediu supus efectului uman in limite admisibile”
b) Impactul socio-economic este pozitiv si important, datorita asigurarii unor locuri de munca
stabile pentru locuitorii din zona , cu perspective de dezvoltare.
c) Nu sunt necesare propuneri privind modificari/imbunatatiri ale proiectului, in ceea ce
priveste dotarile tehnice si tehnologia utilizata. Acestea se bazeaza pe solutii moderne ale caror
performante in domeniul protectiei mediului sunt la nivelul cerintelor BAT.
d) Pentru asigurarea calitatii factorilor de mediu este necesar ca, alaturi de dotarea
corespunzatoare a investitiei prevazuta in proiect, sa se asigure si exploatarea/intretinerea
corespunzatoare: respectarea cu strictete a normelor tehnologice, a regulilor de securitate a muncii
specifice activitatii, supravegherea instalatiilor si organizarea depozitarii dejectiilor pe platforma
betonata care se impune afi acoperita in intregime, pentru evitarea antrenarii acestora de catre
apele meteorice spre zonele de sol descoprit.
Se apreciaza ca realizarea investitiei – extinderea capacitatii de crestere a puilor de carne cu
66.000 capete/serie, de la 79000 la 145000 capete/serie de 40-42 zile , in 5 hale de productie (6
serii/an), poate fi permisa - impactul asupra factorilor de mediu fiind in limitele admise de legislatia
de protectie a calitatii factorilor de mediu in vigoare. Proiectul va avea un impact social si economic
pozitiv.
104
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

SC AVIMAR VETERINARY SRL titularul proiectului “MODERNIZARE SI EXTINDERE
FERMA DE PUI DE CARNE”amplasat in judetul Constanta, comuna Mihail Kogalniceanu, trup
izolat, Parcela A 249/1/1/2, Parcela A 249/1/1/1/2 vizeaza cresterea capacitatii de productie
(capacitate maxima proiectata) respectiv a activitatii de crestere, la sol, a puilor pentru carne, de la
76.500 capete/serie la 142.500 capete/serie prin construirea a doua noi hale, cu dotarile
corespunzatoare, amplasate in incinta fermei avicole existente.
In prezent, activitatea de crestere a puilor de carne la sol , se desfasoara in 3 hale – 2 hale x
1680mp si 1 hala x 666 mp si este reglementata prin Autorizatia integrata de mediu nr.06 din
06.08.2012 revizuita in data de 09.04.2015, emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Constanta.
Terenul aferent fermei avicole unde este propusa amplasarea constructiilor noi ce fac obiectul
proiectului de extindere, a fost dobandit de catre SC AVIMAR VETERINARY SRL prin Contractul
de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 3240 din 04.11.2008, are suprafata de 45.000 mp si este
inregistrat la Oficiul Judetean de Cadastru, fiind constituit din mai multe parcele:
- Parcela A 249/1/1/2 , numar cadastral 102535 si suprafata de 20.830 mp;
- Parcela A 249/1/1/1/1, numar cadastral 103660 si suprafata de 16.035 mp;
- Parcela A 249/1/1/1/2, numar cadastral 103661 si suprafata de 8.135 mp.
Suprafata de teren solicitata prin C.U.: 20830,00 mp si 8135,00 mp.

Modul de ocupare al terenului inainte si dupa realizarea investitiei:
Steren= 45000mp
EXISTENT
POT=10,10%
CUT=0,10
PROPUS
Sconstruita=3459 mp
Sdesfasurata=3459mp
POT=10,10%
CUT=0,10
TOTAL
POT=17,78%
CUT=0,18
105
Vecinatatile obiectivului sunt urmatoarele:

- la nord: Nrv 252
- la sud: drum de exploatare
- la est: parcela A 249/1/2
- la vest: pasune si NRV 252

Conform prevederilor Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea

Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, zona de protectie sanitara
minima impusa intre zonele protejate si fermele de pasari cu cel putin 5000 de capete si complexe
avicole industriale, este de 1000 m.
In cadrul fermei avicole exista urmatoarele dotari:

 Doua hale de crestere a puilor de carne care sunt cladiri parter incaperile unei hale avand
urmatoarele destinatii si suprafete:
total hala - 1680,00 mp/ buc.
Fiecare hala are in dotare un siloz confectionat din tabla , avand inaltimea de 7,14 m si V=25
to.Silozul este amplasat la capatul halei, in exterior.
 O hala de crestere a puilor de carne - cladire parter, incaperile avand urmatoarele destinatii si
suprafete:
total hala - 666,00 mp
Hala are in dotare doua silozuri care functioneaza in tandem, confectionate din tabla
galvanizata, capacitate 7,00 tone fiecare, inaltime 5,50m. Silozurile sunt amplasate la capatul halei, in
exterior.
 Pavilion administrativ (cladire anexa - parter si mansarda) cu urmatoarele utilizari:
- parter:birou productie, oficiu, grup sanitar, filtru sanitar, spatiu tehnic, sala necropsie;
- mansarda: farmacie veterinara, laborator, doua grupuri sanitare, camera depozitare
 Centrale termice care asigura agentul termic – apa calda pentru incalzirea halelor de crestere,
106
a spatiilor anexa si asigura apa calda pentru filtrul sanitar.Centralele utilizeaza drept
combustibil biomasa (peleti), aceasta fiind stocata in magazie special amenajata (sura).
- Pentru halele H1 si H2 si cladirea anexa - centrala termica model BIOPLEX HL 400
cu urmatoarele caracteristici : Pnominala=465 kW ;
- Pentru hala H3 - centrala termica model MCL BIO 90 cu urmatoarele caracteristici :
Pnominala=104 kW.
 Incinerator pentru mortalitatile animaliere, tip INCINER 8- Model A 400 cu capacitate de
ardere de 45 kg/h, amplasat in container iar cosul de evacuare a gazelor de ardere are
inaltimea de 2 m.
 Container frigorific de 300 l pentru depozitarea mortalitatilor pana la eliminarea in
incinerator, amplasat in containerul in care este incineratorul.
 Post de transformare, proprietate a societatii, este racordat la reteaua electrica din zona printr-
un bransament contorizat.In cazul intreruperilor accidentale a furnizarii energiei electrice din
SEN, ferma este dotata cu un grup electrogen de 50 KVA ce utilizeaza drept carburant
motorina,dotat cu rezervor incorporat pentru aceasta.
 Platforma pentru depozitarea dejectiilor si asternutului, in suprafata de 300 mp (10mx30m)
are paviment betonat cu panta de 1,5% si rigola pentru colectarea apelor pluviale si descarcare
in bazin vidanjabil cu V=12 mc . Platforma este inconjurata de parapet de protectie cu
inaltimea de 2 m pentru a impiedica migrarea eventualelor scurgeri datorate precipitatiilor, pe
terenurile limitrofe.
 Sura pentru depozitarea balotilor de paie si a combustibilului solid (peleti), constructie in
suprafata de 150 mp (10mx15m).
 Statie hidrofor tip TOP63/13.
 Rezervor subteran din fibra de sticla cu cap.de 14.000 l pentru inmagazinare apa potabila.
 Doua bazine vidanjabile cu V=32 mc (betonat) si V=30 mc(fibra de sticla) pentru colectarea
apelor uzate tehnologice si un bazin cu V=32 mc(betonat) pentru ape uzate menajere.
 Platforme betonate carosabile, retele tehnico-edilitare.
Prin tema de proiectare se propun urmatoarele constructii:

 Doua hale de crestere a puilor de carne (H4 si H5) .
Hala de crestere este o cladire parter, incaperile avand urmatoarele destinatii si suprafete:
- sala de crestere - 1671 mp
- anexa supraveghere - 9 mp
total suprafata utila hala - 1680, mp/ hala
 Platforme carosabile betonate - 2400,00 mp
 Alei trotuare, suprafete necarosabile - 400,00 mp
107
 Cladire anexa pentru centrala termica pe combustibil solid(peleti), amplasata intre cele doua
hale de crestere. Centrala termica ce va deservi cele doua noi hale de productie va avea o
putere de cca.500 kW.
 Bazin betonat vidanjabil cu V=32 mc pentru colectarea apelor uzate tehnologice rezultate din
igienizarea celor doua hale;
 Put forat echipat cu pompa submersibila pentru suplimentarea necesarului de apa al fermei;
 Rezervor subteran din fibra de sticla pentru inmagazinare apa cu V=30 mc.
 Extinderea cu 260 mp a platformei existente cu suprafata de 300 mp, pentru depozitarea
dejectiilor si a asternutului din hale - Stotal=560 mp. Platforma de dejectii se va acoperi cu o
structura formata din stalpi metalici si acoperis din tabla ondulata cu panta de 15%.
 Pentru asigurarea necesarului de energie electrica a fermei avicole proiectul propune , alaturi
de bransamentul existent la reteaua nationala , amenajarea unei suprafete de teren de 450 mp
pe care vor fi montate, la sol un numar de 1432 panouri fotovoltaice cu puterea de 158 Wp
fiecare.
 Cantar auto cu capacitatea de 60 to.
Se vor achizitiona urmatoarele echipamente si utilaje:
- generator electric cu puterea nominala de 90-120kVA utilizat in cazul intreruperilor
accidentale a furnizarii energiei electrice din SEN;
Incarcator frontal doat cu furca pt manipulare peleti si incarcator cu cupa pentru adunatul
dejectiilor din hala la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere in perioada de vid sanitar.
Etapele proiectului
1. Etapa de constructie
Categoriile de lucrari implicate de proiect sunt:
- Excavatii si lucrari de executie fundatii;
- Executarea de elemente structurale si constructii metalice
- Finisaje interioare si exterioare
- Lucrari de instalatii (sanitare, electrice si termice)
- Racorduri la retelele de utilitati
2. Etapa de functionare
In faza de functionare, ferma va exploata 5 hale de crestere a puilor, in cicluri de cate 40-42
zile, cu cca.21 zile pauza pentru curatarea si igienizarea halelor, pe principiul “totul gol – totul plin”.
In cadrul halelor, tehnologia utilizata de crestere a puilor de carne este la sol, pe asternut permanent,
folosind sistemul intensiv. de functionare.
Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta de o zi pana la
40-42 de zile. Intr-un an vor fi crescute 6 serii.
108
In cadrul fermei SC AVIMAR VETERINARY SRL s-a optat pentru o densitate de 39 kg/m2 .
Avand in vedere faptul ca la maturitate puii ating greutatea medie de cca 2,0 kg, suprafetele halelor
au fost astfel proiectate incat sa asigure o densitate de cca. 19 pui/m2.
La sfarsitul perioadei de crestere, puii vor fi comercializati, dejectiile impreuna cu patul de
crestere epuizat vor fi evacuate din halele de productie care, ulterior, vor fi igienizate si dezinfectate,
fiind astfel pregatite pentru urmatoarea serie.
Dejectiile impreuna cu asternutul epuizat vor fi depozitate temporar pe platforma de dejectii a
fermei, ulterior fiind distribuite catre operatori economici autorizati pentru a fi utilizate ca fertilizant
pe terenurile agricole.
Cadavrele de pasari sunt depozitate in lada frigorifica si transportate periodic in vederea
eliminarii prin incinerare la SC PROTAN SA.
3. Etapa de inchidere
In cadrul aceste etape se vor desfasura urmatoarele activitati, in conformitate cu
reglementarile de mediu in vigoare la data respectiva:
A. Solicitarea stabilirii obligatilor de mediu la incetarea activitatii;
B. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu pentru dezafectarea instalatiilor si
ecologizarea amplasamentului;
C. Incetarea activitatilor productive;
D. Activitati de curatire a utilajelor si echipamentelor, evacuarea materialelor si a deseurilor
rezultate:
- golirea halelor de productie, rezervoarelor, conductelor si altor incinte;
- spalarea si curatarea instalatiilor, rezervoarelor, conductelor si canalizarilor;
- evacuarea controlata a apelor uzate rezultate in urma operatiunilor de spalare;
- lichidarea stocurilor de materiale/furaje/medicamente existente pe amplasament;.
- deseurile generate se vor elimina/valorifica prin operatori autorizati;
- deconectarea instalatiilor de la retelele de energie electrica
E. Activitati de dezafectare a cladirilor, instalatiilor, utilajelor si echipamentelor.
Dupa finalizarea activitatilor de curatare/golire/evacuare, se va proceda la:
- demontarea instalatiilor si echipamentelor, prin utilizarea tehnicilor adecvate dimensiunii si
destinatiei ulterioare; utilajele si echipamentele care sunt in stare buna se vor valorifica ca atare, iar
utilajele nefunctionale se vor valorifica prin operatori autorizati;
- se vor demonta conductele aferente instalatiilor precum si instalatiile electrice.
- se va asigura valorificarea/eliminarea tuturor deseurilor rezultate (resturi metalice feroase si
neferoase, deseuri inerte din demolari etc.) prin operatori autorizati.
109
F. Activitati de conservare
Se vor asigura masuri de conservare si paza pentru cladirile si utilajele din patrimoniul
societatii care se vor pastra ca atare, pentru valorificare ulterioara.
G. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului;
Se vor realiza masuratori privind poluarea solului si a panzei freatice in vederea analizarii impactului
produs de activitatea tehnologica asupra solului, pentru a constata gradul de poluare si necesitatea oricaror
remedieri in vederea aducerii terenului intr-o stare satisfacatoare din punct de vedere al categoriei de folosinta
avuta anterior.
Durata de functionare a obiectivului

Ferma de pasari are o perioada nedeterminata de functionare. Rentabilitatea investitiei,
determinata de evolutia cererii si ofertei, este elementul determinant in ceea ce priveste durata de
functionare.
Activitatea de crestere a puilor se va desfasura in regim permanent, 365 zile/an,7 zile pe
saptamana, 24 ore/zi.
Capacitatea de productie proiectata
Hala Suprafata de crestere Capacitate maxima proiectata de Observatii

(m2) crestere a puilor de carne
(capete/serie)
Hala 1 1 671 33.000 (32 585) Constructii existente
Hala 2 1671 33 000 (32 585)
Hala 3 660 13 000 (12 870)
Hala 4 1 678 33 000 (32 721) Constructii noi
Hala 5 1 678 33 000 (32 721)
TOTAL 145 000
Capacitatea de productie anuala , pe toate cele 5 hale , va fi de 145.000 pui/serie x 6 serii/an

=870. 000 pui/an.
medie de cca 2,0 kg, capacitatea investitiei va fi: 870.000 – 26.100 =843.900 pui/an≈844.000 pui/an.
Pentru realizarea productiei sunt necesare doua categorii de materii prime:

A. Principale
-pui de o zi - achizitionati de la producatorii in domeniu (ex.:Avicola Foscani, Agrofood
Urziceni, Vis Avis SA Vadul Crisului)
-furaje combinate – achizitionate de la furnizori specializati (ex.:Nutricom Oltenia, SC
Rimnicomb SRL)
- apa – alimentare din put propriu
- paie tocate pentru asternut – exploatatii agricole
110
- medicamente vaccinuri, vitamine – achizitionate de la furnizori autorizati (SC Romvac SA)

B.auxiliare
-solutii de dezinfectie
-materiale de intretinere
-motorina pt masini si utilaje
Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa
1. Zgomotul
Surse generatoare de poluare fonica specifice regimului normal de functionare al fermei
avicole:
- circulatia mai intensa a zonei;
- functionare echipamentelor de ventilatie;
- incarcarea-descarcarea animalelor la inceputul si sfarsitul seriilor de crestere;
- descarcarea furajelor si a altor materiale necesare: o data la cca. 3 zile;
- operatii curente in ferma.
Avand in vedere ca zona amplasamentului fermei avicole este de functiuni agro-industriale
conform PUZ aprobat, nivelul de zgomot produs de activitatile desfasurate in timpul functionarii, la
limita zonei functionale a incintei , se situeaza sub limita stabilita conform prevederilor STAS
nr.10009/1988 – acustica urbana, limitele admisibile ale nivelului de zgomot si anume 65 dB(A).
2. Poluare biologica
Principalele surse potentiale de poluare microbiologica sunt reprezentate de dejectiile
pasarilor si de apa uzata provenita de la spalarea halelor.
Literatura de specialitate mentioneaza existenta microorganismelor patogene (virusuri,
bacterii, fungi) in aceste tipuri de deseuri generate in cadrul fermelor avicole.
De asemenea, exista riscul ca prin sistemul de ventilatie al adaposturilor, sa fie eliminati
bioaerosoli cu rol important in raspandirea bolilor.
Tipul de hrana si tehnicile de hranire pot influenta semnificativ concentratia emisiei de
bioaerosoli.
Managementul nutritional, sistemele de crestere si masurile de biosecuritate prevazute prin
acest proiect, pot elimina riscul raspandirii bolilor prin aerosoli.
In consecinta, s-a acordat o atentie deosebita in cadrul proiectului sistemului de colectare si
depozitare a dejectiilor, precum si modului de aplicare si respectare a etapelor din cadrul programului
de biosecuritate, obiectivul acestuia fiind impiedicarea propagarii microorganismelor patogene si
imbolnavirea pasarilor sau a personalului angajat.
111
Schema proceselor tehnologice in ferma avicola SC AVIMAR VETERINARY SRL
Livrare pui/ Cresterea si Depozitare temporara Eliminare prin SC

Descarcare finisarea puilor cadavre PROTAN SA
de carne (Lazi frigorifice)
Furajare Adapare
(linii de furajare)
Silozuri depozitare Sursa de apa Curatare,spalare cu jet Evacuare asternut in

furaj (put forat) de apa sub presiune amestec cu dejectii
(mecanic)
Transportul furajelor Dezinfectie, Depozitare

dezinsectie, deratizare temporara pe
cu produse specifice platforma de dejectii
Ape uzate de la Fertilizare terenuri

spalarea halelor agricole
Bazine betonate
vidanjabile pt stocare
ape uzate tehnologice
Vidanjare de catre
operatori autorizati
112
IMPACTUL PROGNOZAT
1. Impactul asupra factorului de mediu apa

Pe perioada de realizare a investitiei propuse, sursele de poluare pentru apele subterane pot fi:
- potentiale scurgeri accidentale de produse petroliere, fie de la mijloacele de transport cu care
se transporta diverse materiale, fie de la utilajele si echipamentele de constructie folosite ;
- depozitari necontrolate de materiale sau deseuri.
In timpul organizarii de santier nu au fost idenitificate posibile impacturi semnificative care ar putea
sa duca la deteriorarea starii de calitate a cursurilor de suprafata sau freaticului.
- Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului proiectului
Procesele tehnologice consumatoare de apa (cresterea intensiva a puilor de carne) sunt
continue → adaparea puilor si discontinue →igienizarea halelor ,volumele de apa zilnice prelevate
sunt relativ mici, neperturband echilibrul hidrologic al panzei freatice.
Facem mentiunea ca popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/esalonat pentru
asigurarea unui flux relativ stabil de productie.
In aceste conditii se realizeaza si o descarcare medie, relativ constanta de ape uzate
tehnologice si dejectii la rampa de depozitare, eliminandu-se suprasolicitarile.
In cazul proiectului propus poluarea apelor subterane se poate produce :

 ca urmare a unor accidente/avarii la reteaua de canalizare sau prin exploatarea si intretinerea
necorespunzatoare a utilitatilor de stocare a apelor uzate menajere si a apelor uzate
tehnologice. Emisiile din aceste ape pot contine azot, fosfor,substante organice, nitriti,
microorganisme, metale grele, antibiotice sau alte produse farmaceutice. Din cauza acestor
emisii, amestecarea apelor uzate din ferme cu dejectiile si imprastierea pe terenuri agricole, nu
este o procedura acceptata, aceste emisii putand cauza efecte de lunga durata.
 fisurari sau deteriorari grave ale radierului depozitului de dejectii.
 aplicare irationala a dejectiilor pentru fertilizare pe terenuri agricole.
In timpul functionarii, urmare a masurilor ce se vor lua privind conformarea cu cerintele

BAT/BREF, precum si a unui management corespunzator, impactul asupra factorului de mediu apa
subterana este redus.
113
2. Impactul asupra factorului de mediu aer

Noxele auto nu vor fi caracterizate de debite masice importante, iar contributia acestora la
modificarea calitatii aerului din localitatile invecinate poate fi considerata zero.
Particulele in suspensie insa, pot ridica probleme pe termen scurt, dar numai in conditiile in
care lucrarile de excavatii si transport sol se desfasoara in perioade cu vant puternic si se suprapun cu
lucrarile agricole, putand genera un efect cumulativ care sa conduca, pe durata limitata, la depasiri ale
valoarii limita a concentratiei de PM10 cu efect asupra lucratorilor si pasarilor din halele existente.
Avand in vedere natura surselor specifice acestei faze, nu sunt necesare instalatii speciale
pentru retinerea poluantilor atmosferici, ci doar se impun o serie de masuri ce sunt prezentate la
pct.4.2.4.
Emisiile relevante pentru activitatea de crestere intensiva a pasarilor (a puilor de carne – la
sol) sunt emisiile de: amoniac si metan.
Prin aplicarea unui management nutritional corespunzator, a unui management al deseurilor
adecvat (cu respectarea Codului bunelor practici agricole), utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile BAT/BREF si implementarea si aplicarea masurilor de limitare/reducere a emisiilor, se
considera ca nivelul emisiilor va fi in limita valorilor admise prin legislatia de mediu in vigoare.
Dotarea halelor cu sisteme de ventilatie si climatizare controlate computerizat, limiteaza
emisiile de gaze si mirosuri iar sistemele de ventilare fortata a aerului din hale asigura o buna
dispersie .
Avand in vedere Rapoartele anuale de mediu pentru anii 2014 si 2015 in care ferma a
functionat cu 2 respectiv 3 hale de crestere, se poate estima ca nivelurile poluantilor generati din
activitatea tehnologica ce se va desfasura pe amplasamentul obiectivului prin extinderea fermei cu
doua noi hale de crestere, se va incadra in valorile maxim admise prin standardele in vigoare,
impactul negativ asupra factorului de mediu aer fiind nesemnificativa mirosului.
3. Impactul asupra factorului de mediu sol/subsol

In timpul executiei proiectului
Folosinta actuala a terenului este cea de ferma zootehnica, cu drumuri de incinta si platforme
betonate. Nu s-a propus ocuparea de suprafete suplimentare in cadrul fermei, cu exceptia extinderilor
prevazute pentru fiecare hala – camera de comanda.
Pentru lucrarile de modernizare hale nu este necesara ocuparea unor suprafete suplimentare de
teren in exteriorul amplasamentului fermei avicole existente.
Prin stabilirea si respectarea unor regulamente clare in cadrul organizarii de santier,
evenimentele care au caracter accidental pot fi evitate.
114
In conditii normale, activitatea din organizarea de santier nu reprezinta surse de poluare

pentru solul de pe amplasament .
Se apreciaza astfel ca impactul asupra solului este nesemnificativ luand in considerare
posibilitatea de aparitie a poluarii solului.
In timpul functionarii obiectivului
Amenajarile existente dar si cele prevazute prin proiectul de extindere al fermei de crestere a
pasarilor de carne, vor conduce la evitarea/diminuarea emisiilor pe sol. Aceste amenajari sunt:
- pardoseli betonate in halele pentru cresterea puilor;
- echipamente/instalatii conforme cu prevederile BAT/BREF;
- instalatii de adapare a pasarilor care limiteaza scurgerile de apa pe pardoseli;
- utilitati de stocare adecvate pentru colectarea apelor uzate menajere, a apelor uzate
tehnologice si a exfiltratiilor provenite de la dejectiile stocate temporar (bazine impermeabile,
vidanjabile);
- silozuri inchise pentru depozitarea furajelor;
- instalatii carcasate pentru transportul furajelor;
- retea de canalizare interna pentru colectarea si dirijarea apelor uzate catre bazinele de
stocare;
- cai de acces si platforme de stationare betonate.
- platforma betonata pentru stocarea temporara a dejectiilor solide.
Astfel, impactul produs prin functionarea fermei avicole asupra solului si subsolului este
pozitiv in urmatoarele conditii:
- amenajarea corespunzatoare a depozitului de dejectii;
- folosirii dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;
- analizarii dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce tipuri de
culturi si terenuri se preteaza;
- efectuarii studiilor agrochimice si intocmirii programelor de fertilizare pe terenurile unde
urmeaza a fi aplicate ingrasaminte naturale.
In concluzie, poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental in timpul
exploatarii fermei sau in cazul unor practici de fertilizare neconforme.
4. Impactul asupra Biodivaesitatii

Pe suprafetele analizate nu sunt prezente habitate naturale, cu valoare conservativa mare sau
foarte mare care ar necesita solutii alternative de amplasare a elementelor construite sau masuri
speciale de protectie a biodiversitatii altele decat cele recomandate in mod uzual pentru astfel de
obiective.
Speciile de pe amplasament sunt specii comune, frecvent intalnite atat pe terenurile agricole,
cat si in zonele locuite. Niciuna dintre aceaste specii, (cu exceptia popandaului), nu sunt cuprinse in
115
anexele OUG 57/2007, conventiile internationale, la care Romania este semnatara, sau in Listele
Rosii nationale.
Desi (Spermophilus citellus) este o specie cuprinsa in Anexa nr.3 din OUG 57/2007, nu este
specie periclitata, pe plan national; se caracterizeaza printr-o mobilitate crescuta, ce poate recoloniza
alte zone.
Subliniem ca aceasta specie nu se intalneste pe amplasamentul fermei avicole, ci in
vecinatatea acesteia.
Amplasamentul, asa cum am mai amintit, nu se afla in interiorul/vecinatatea niciunei categorii
de arii naturale protejate.
In consecinta, proiectul “MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA DE PUI DE CARNE”
ce se va realiza pe amplasamentul actualei ferme avicole apartinand SC AVIMAR VETERINARY
SRL, Parcela A 249/1/1/2, Parcela A 249/1/1/1/2, comuna Mihail Kogalniceanu, trup izolat
intravilan, judetul Constanta ,va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversitatii, atat in timpul
desfasurarii lucrarilor de constructie, cat si al desfasurarii activitatii nefiind necesare masuri pentru
diminuarea impactului.
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

1. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa
In timpul lucrarilor de executie:
 Nu se vor face depozitari de materiale si deseuri direct pe sol.
 Nu se vor deversa ape uzate sau lichide de alta natura direct pe sol.
 Se vor utiliza mijloace de transport si utilitare verificate conform normelor tehnice in
vigoare.
 Se vor utiliza materiale absorbante si capacitati de stocare pentru interventie in cazul
deversarii accidentale de uleiuri si/sau combustibili.
In timpul functionarii fermei, la evacuarea apelor uzate

 Apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate numai prin sistemul de canalizare
si vor fi stocate in bazinele vidanjabile.
 Bazinele se vor vidanja ori de cate ori va fi nevoie, dar nu mai putin de 2 ori/an.
 Se va verifica periodic starea de impermeabilizare a bazinelor si etansarea conductelor
si canalelor din incinta fermei si se va interveni in scopul reabilitarii acestora in caz de
necesitate.
In timpul functionarii fermei, la evacuarea dejectiilor din adaposturi
116
 Dejectiile solide vor fi colectate din adaposturi cu mijloace mecanice, vor fi incarcate
direct in remorci si transportate la platforma acoperita pentru dejectii.
 Nu se vor crea depozite de dejectii in afara depozitului de dejectii special amenajat
care deserveste ferma.
 Este interzisa evacuarea si/sau depozitarea dejectiilor direct pe sol si/sau in alte zone
neamenajate.
 Se va incheia un contract de furnizare a dejectiilor, cu o societate agricola, pentru
aplicarea acestora pe terenuri; in contract va fi prevazuta o clauza privind
obligativitatea de realizare a studiilor agrochimice si programelor de fertilizare pentru
terenurile pe care se face fertilizarea cu dejectiile din ferma.
Alte masuri
 Se va face curatarea canalelor de colectare a apelor pluviale pentru a evita colamtarea
acestora si pentru a asigura o sectiune de scurgere corespunzatoare.
 Se va face inspectia periodica a starii de integritate a radierelor betonate pe platformele
exterioare, la platforma de dejectii si starea de etanseitate a bazinelor vidanjabile si a
retelelor de canalizare.
 Apele colectate din ferma nu vor fi aplicate pe terenuri agricole.Ele vor fi transportate
la o statie de epurare de catre terti autorizati din punct de vedere al protectiei mediului.
 Se interzice cu desavarsire evacuarea si/sau depozitarea dejectiilor in cursurile de apa
sau pe malurile acestora.
 Se vor respecta conditiile impuse prin acordul de mediu si avizul de gospodarire a
apelor.
 Pentru verificarea calitatii apei freatice in zona si a sursei de alimentare cu apa a
fermei se va face monitorizarea periodica a calitatii apei captate.
2. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

In perioada lucrarilor de executie:
 imprejmuirea corespunzatoare a organizarii de santier;
 utilizarea echipamentelor si utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic,
prevazute cu sisteme performante de retinere si filtrare a poluantilor emisi in
atmosfera;
 efectuarea periodica a reviziilor si reparatiilor utilajelor, conform graficelor stabilite pe
baza specificatiilor din documentatiile tehnice;
117
 pozitionarea si reglarea utilajelor si echipamentelor, astfel incat acestea sa functioneze

la parametrii optimi, iar emisiile generate, inclusiv zgomotul produs, sa se incadreze in
limitele maxim admise de legislatie.
 curatarea si stropirea periodica a zonei de lucru, pentru diminuarea cantitatilor de
pulberi din atmosfera;
 utilizarea de carburanti cu continut redus de sulf, aprovizionat de la statii de distributie
autorizate

 efectuarea periodica a reviziilor si reparatiilor echipamentelor, instalatiilor si utilajelor
detinute, conform graficelor stabilite pe baza specificatiilor din documentatiile tehnice;
 utilizarea echipamentelor si utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic,
prevazute cu sisteme performante de retinere si filtrare a poluantilor emisi in
atmosfera, conforme cu cerintele BAT/BREF;
 monitorizarea automatizata a parametrilor de proces (temperatura, umiditate, regimul
iluminarii halelor) in vederea asigurarii unui microclimat controlat in interiorul
halelor, conduce la reducerea emisiilor de amoniac;
 utilizarea unor furaje calitative si a schemelor nutritionale corecte vor influenta
cantitatea si compozitia dejectiilor, conducand la reducerea cantitatilor de emisii in aer
si a mirosului;
 curatarea regulata a echipamentelor si a halelor va impiedica depunerea de praf iar
asternutul de pasare trebuie in permanenta mentinut curat si uscat, fara praf si ciuperci;
 manipularea dejectiilor in conditii atmosferice corespunzatoare, nu in zile foarte
calduroase, de calm atmosferic sau inversiune termica, va conduce la reducerea
mirosului.
3. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol/subsol

In perioada lucrarilor de executie:
 amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si
materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii in perioada de realizare a lucrarilor
proiectului ;
 este interzisa stocarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol,
sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru colectarea si stocarea temporara a
acestora ;
 se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de
depozitare, evitându-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si
astfel, aparitia unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri ;
118
 asigurarea unui regim de intretinere tehnica ridicat pentru toate echipamentele si

utilajele tehnice din dotare prin efectuarea reviziilor tehnice la termenele prevazute in
documentatiile tehnice si prin realizarea tuturor interventiilor care se impun (schimburile de
ulei, inlocuirea acumulatorilor uzati, a anvelopelor scoase din uz etc.) doar in unitati
specializate autorizate;
 utilizarea prompta de material absorbant in vederea indepartarii unor eventuale scapari
de produse petroliere.

 un management riguros al deseurilor generate prin instruirea tuturor persoanelor care
deservesc activitatea, in scopul colectarii acestora in recipienti si spatii special amenajate, in
vederea predarii spre eliminare/valorificare catre operatori autorizati din punct de vedere al
protectiei mediului.
 asigurarea unui bun management nutritional care sa conduca la: optimizarea ratei de
conversie a hranei, imbunatatirea retinerii nutrientilor de catre pasari si reducerea cantitatii de
nutrienti ramasi in dejectii;
 stocarea temporara a dejectiilor (asternut de crestere epuizat si gainat) se va face
exclusiv pe platforma amenajata;
 mentenanta adecvata si interventia prompta in vederea remedierii avariilor la sistemul
de canalizare intern;
 intretinerea corespunzatoare a capacitatilor de stocare a apelor uzate menajere si
tehnologice;
 curatarea bazinelor vidanjabile se va face cu agenti economici autorizati;
 stationarea mijloacelor de transport, a utilajelor si echipamentelor detinute se va
realiza numai in spatiile special amenajate ( platforme pietruite sau betonate);
 spalarea si igienizarea mijloacelor de transport detinute si a utilajelor se va face numai
la operatori autorizati pentru desfasurarea acestor activitati
119
BIBLIOGRAFIE

1. Manual de management Broiler, (http://en.aviagen.com)
2. Niels Finn Johansen, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin Stafie,
Adrian Cristinel Greculescu, Mihai Calin Masinistru - Sisteme de adapost pentru
pasari.Standarde de ferma -Danish Agricultural Advisory Service- iunie 2010
3. CIURESCU Georgeta, GHEORGHE Anca, HABEANU Mihaela, VAN Ilie - GHID
DE BUNE PRACTICI IN FERMELE DE PUI DE CARNE,Bucuresti 2014
4. Henrik Frederiksen, Daniel Danut, Mihai Masinistru, Adrian Greculescu-Sisteme
pentru depozitarea dejectiilor. Standarde de ferma-Danish Agricultural Advisory
Service-iunie 2010.
5. Ghidul crescatorului privind protectia si bunastarea puilor destinati productiei de carne
in ferma si in timpul transportului (http://www.ansvsa.ro/
6. Ghid crestere intensiva pasari –www.gnm.ro
7. Sisteme si tehologii de crestere a puilor de carne, I.Vacaru-Opris,
8. Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din
surse agricole-MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR, Bucuresti
2005
9. Raport anual de mediu 2014 APM Constanta-www.apmct.anpm.ro
10. www.proenvironment.ro, „Evaluarea fermelor de crestere intensiva a puilor in
contextul Directivei IPPC (B)”, T.Mihailescu, R.Mihailescu
11. BRUUN, B., DELIN, H., SVENSSON, L., 2009: Determinator ilustrat Pasarile din
Romania si Europa. ed. Hamlyn.
12. BOTNARIUC, N., TATOLE, V. (edit.), 2005: Cartea Rosie a vertebratelor din
Romania, Editura Academiei Romane, Bucuresti
13. BRUN, B., DELIN, H., SINGER, A., 1999 – Pasarile din Romania si Europa, S.O.R.,
Hamlyne Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London.
14. CIOCARLAN, V., 2009 – Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta,
Edit. Ceres, Bucuresti, 1140 pp.
15. CIOCHIA, V., 1984: Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti.
16. CUZIC, M., MURARIU, D., 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din
Romania, Constanta.
17. DONITA, N., POPESCU, A., PAUCA-COMANESCU, M., MIHAILESCU, S.,
BIRIS, A.I., 2005 – Habitatele din Romania (Modificari conform amendamentelor
propuse de Romania si Bulgaria la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006, Edit. Tehnica
Silvica, Bucuresti, 496 pp.
18. SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G., 2005 – Biodiversitatea Dobrogei,
Ovidius University Press, Constanta, 396 pp.
120
19. EMEP/Corinair (2004), Atmospheric Emission Inventory Guidebook - 2005,

UNECE/EMEP Task Force on Emission Inventories; European Environment Agency,
Copenhagen, Denmark. (Available via Internet at
http://reports.eea.eu.int/EMEPCORINAIR4/en )
20. European Environment Agency (2000) COPERT III Computer programme to calculate
emissions from road transport (http://lat.eng.auth.gr/copert/ ).
21. Documentul Ghid pentru PRTR al CEE-ONU: disponibil pe site-ul web al CEE-ONU:
http://www.unece.org/env/pp/prtr.docs.htm
22. Documentul Ghid pentru implementarea EPER: Comisia Europeana, Bruxelles,
Noiembrie 2000, disponibil pe site-ul web al EPER: http://eper.ec.europa.eu/
23. Rojanschi, V. – Evaluari de impact, Editura Ecologica, Bucuresti, 1999
24. IGG Bucuresti – Harta geologica, scara 1:50.000, Bucuresti, 1986
25. Muscalu Adriana- EFECTELE ASUPRA MEDIULUI ALE DEJECTIILOR
ANIMALIERE SI ALE EFLUENTILOR AGRICOLI, Programul de Cooperare
Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013, Bucuresti 2015
26. ANDREESCU N. LUMINITA SANDA- -CONTRIBUT II LA STUDIUL PROPA-
GARII SI LIMIT RII ZGOMOTULUI IN INSTALATII-Teza de doctorat -Martie
2010-UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI,
FACULTATEA DE INSTALATII
121
ANEXE
Anexa 1 – Certificat de urbanism

Anexa 2 – Plan de situatie
Anexa 3 – Plan de incadrare in zona
Anexa 4 – Certificat de inregistrare ARMEANU CRISTINA ADRIANA- persoana
fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului
la pozitia nr.595.
Anexa 5 – Aviz plasare pe piata produs biocid VIRKON S.
Anexa 6 – Fisa tehnica Vaccin TABIC VH
Anexa 7 – Extrase de carte funciara pentru informare
Anexa 8 – Act de proprietate teren
122

Raport La Sei Avimar

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport La Sei Avimar

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA DE PUI DE CARNE”, parcela A 249/1/1/2,

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

4.1.4. Prognozarea impactului ................................................................................................................... 67

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

1.1 Titularul proiectului

1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al

Raportul la Studiul de impact asupra mediului - a fost intocmit in conformitate cu prevederile

1.3 Denumirea si amplasamentul proiectului

Denumirea proiectului: “MODERNIZARE SI EXTINDERE FERMA DE PUI DE CARNE”

Amplasament: Parcela A 249/1/1/2, Parcela A 249/1/1/1/2, comuna Mihail Kogalniceanu, trup

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Tab.1 - Coordonatele amplasamentului in sistem STEREO 1970

2 327685,74 780120,63 12 327682,02 780113,51

1.4 Descrierea proiectului si etapele realizarii acestuia

Obiectivele proiectului analizat in prezenta documentatie sunt urmatoarele:

1. cresterea capacitatii de productie (capacitate maxima proiectata) respectiv a activitatii de

2. imbunatatirea performantei energetice a fermei

1.4.1 Localizarea geografica si administrativa

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

- Parcela A 249/1/1/2 , numar cadastral 102535 si suprafata de 20.830 mp;

Vecinatatile obiectivului sunt urmatoarele:

Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt urmatoarele:

Fig.1 - Distantele fata de zonele rezidentiale invecinate

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

1.4.2 Situatia actuala

In cadrul fermei avicole exista urmatoarele dotari:

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

1.4.3 Situatia proiectata

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

 Extinderea cu 260 mp a platformei existente cu suprafata de 300 mp, pentru depozitarea

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

HALA DE CRESTERE PUI DE CARNE

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Instalatii aferente halelor

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Fig.2 – Panou evaporativ tip fagure

Ventilatia in timpul verii

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Instalatia de iluminare consta din:

Tablourile de comanda si dispozitivele de alarma

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

1.4.4 Etapele proiectului

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

Categoriile de lucrari implicate de proiect sunt:

1.4.4.2 Etapa de functionare

Cresterea puilor de la 1-40(42) de zile necesita urmatoarele conditii de climat in adaposturi :

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

1.4.4.3 Etapa de inchidere

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

C. Incetarea activitatilor productive;

1.5 Durata de functionare a obiectivului

1.6 Informatii privind productia ce se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

Raport la Studiul de evaluarea a impactului asupra mediului

nr.30/2010 pentru aprobarea NORMEI SANITAR VETERINARE privind stabilirea normelor

Tab.2 – Capacitatea de productie proiactata

Capacitatea de productie anuala , pe toate cele 5 hale , va fi de 145.000 pui/serie x 6 serii/an

Luandu-se in calcul o mortalitate de 3 %, rezulta ca la maturitate, cand puii ating greutatea

Tab. 3 - Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice