Studiul geografic al Campiei Bucurestiului

- Date climatice ale Campiei Bucurestiului

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Walachische_Tiefebe e.p g

! troducere
Campia Bucurestiului este format din cmpii subcolinare i de subsiden, se extinde de la vest la est intre vaile Sabar si Pasarea, de la nord la sud, intre Campia Titu si o linie conventionala ce trece peste sudul Bucurestiului. Altitudinile coboara lent de la !" # m la $!"%# m. Aceasta unitate a fost formata de raurile Ar&es si 'ambovita si are urmatoarele caracteristici( in nord are o fasie de tran)itie catre arealul subsident, unde vaile nu au terase, sunt putin adanci si bre)inta diva&ari vec*i+ mai spre sud este o campie piemontana, fara terase, iar in sud apar si terase iar campul are panta mica.

'ivi)iunile Campiei Bucurestiului sunt( Campia ,lfovului - in ./, Campul 0topeni"Cernica -intre Colentina si Pasarea/, Campul Colentinei -intre 'ambovita si Colentina/, Campia Cioro&arlei -intre 'ambovita si Sabar/.

Cli"a
Po)itia central 1 estica in Campia 2omana imprima climei un caracter de tran)itie, de la cele oceanice atenuate si submediteraneene cu caracter moderat, la cele de est, continentale" excesive , cu carcater de areditate. Pre)enta in Campia Bucurestiului a 3unicipiului cu acelasi nume, cel mai mare ,,obstacol climatic4 de natura antropica, modifica principalii parametrii climatici prin concentricitatea i)oliniilor in portiunea de contact cu campia. Potentialul termic este favorabil practicarii unei a&riculturi intensive+ ume)eala relativa a aerului este moderata, precipitatiile au tendinte de diminuare de la vest spre est in sensul cresterii &radului de continentalism iar directia vanturilor este nord 1 est " sud 1 vest. ,n Campia Bucurestiului durata medie anuala de stralucire a soarelui este de peste 5 ## de ore anual, ca urmare directa a predominarii aerului continental.

Sursa: http://www."eteoro"a ia.ro/i de#.php$id%&''

Bilanul radiativ a fost calculat la 5# 6cal7cm57an. 8aloarea acestuia se datorea) maselor de aer tropical"uscat i fierbinte din Africa de . i continental uscat i fierbinte din 9 " anticiclonii prii europene a 2usiei. Nebulozitatea se caracteri)ea) prin valori medii de $ " !,! )ecimi :n luna februarie i de ;," < )ecimi :n luna iulie. Temperatura media anuala a aerului este de circa =C iar pe suprafata solului , aceasta este cu circa 5=C mai mare. Pe teritoriul Bucurestiului, temperatura, atat in aer, cat si pe sol, creste cu inca circa 5=C sub influenta adapostului urban. .umrul )ilelor de var, adic cu temperaturi mai mari de 5!=C sunt :n >ur de ## de )ile, iar numrul celor tropicale sunt de <#, cand se :nre&istrea) temperaturi mai mari de ;#=C.

Te"peratura "edie a uala a aerului ()9*)+,---. Sursa: http://www."eteoro"a ia.ro/i de#.php$id%&''

,n ianuarie, temperatura medie lunara a aerului coboara sub ?";=C iar pe suprafata solului coboara si mai mult, la ? " <=C. Acest fapt, care pune in evidenta temperaturi mai mici pe sol si mai mari in aer, reflecta pre)enta inversiunilor termice de radiatii, caracteristice semestrului rece al anului in toata campia. @enomenul este si mai bine pus in evidenta de temperaturiile minime absolute, insotite de &eruri si in&*eturi puternice- Afumati, "; =C pe sol si ";#,5=C in aer/.

,n iulie, temperatura media lunara a aerului este de 55 =C in impre>urimile Capitalei - Bucuresti 1 Afumati, 55, =C/, iar pe suprafata solului este de circa 5% =C -Bucuresti 1 Afumati, 5%,; =C/, fapt ce reflecta intensele procese de incal)ire a suprafetei active din semestrul cald al anului. Temperaturile maxime absolute au depasit ;A "<# =C in aer si $# =C pe sol, punand in evidenta acentuate fenomene de uscaciune si seceta. ,n perioada de ve&etatie care corespunde intervalului cu temperaturi medii )ilnice mai mari de ! =C, pe suprafata campiei se reali)ea)a un potential termic de ;A## 1 ;B## =C, favorabil de)voltarii intensive a a&riculturii, fapt ce permite practicarea culturiilor succesive. Umezeala relativa medie anuala aerului are valori de %$ 1 %B C, cu mari variatii neperiodice de la B"5# C, caracteristice perioadelor de uscaciune si seceta, la peste B#C, specifice celor cu exces de umiditate. Precipitatiile atmosferice medii anuale se reduc in 3unicipiul Bucuresti datorita constructiilor variate de diferite inaltimi si din diferite materiale, poluarea atmosferei s.a, cantitatile anuale de precipitatii cresc de la periferie - !!# mm/ spre centru -$## mm/ si mai ales, in sectorul industrial de nord 1 est - peste $!# mm/. Cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie -circa B! mm/, iar cele mai sca)ute in martie - ! mm/.

Ca titatile a uale de precipitatii ()9*)+,---. Sursa: http://www."eteoro"a ia.ro/i de#.php$id%&''

'up datele meteorolo&ice de la staia Bneasa, cifra medie a precipitaiilor dintr"un an se reparti)ea) astfel pe anotimpuri( !"#N" '(,)*+ '- zile P#!$% "#" 2,,4+ '( zile "#" )4,24+ '( zile T&"$N" 2',)+ ', zile

Cantitatiile maxime de precipitatii in 24 de ore a atins la statia Bucuresti" Afumati la 5#.#B. A<A.

#%,; mm

Zilele cu strat de zapada sunt, in medie anual , de circa <!"!! de )ile. Precipitaiile solide repre)int $C din cantitatea anual. Stratul de )pad este influenat de starea timpului i de condiiile locale, avand &rosimi medii de B" # cm si maxime absolute de circa ## cm. ,n unii ani se produc si viscole violente - 5"; )ile7an/. anturile dominante sunt cele de nord 1est si sud 1 vest a caror frecventa se reduce de la sud spre nord - Bucuresti 1 Baneasa, 55,B C si respectiv <,A C/. Calmul atmosferic este A,! C la statia Bucuresti "Baneasa iar vite)a media anuala a vantului este de 5,A m pe secunda. 8antul este un element meteorolo&ic vectorial, deosebit de variabil in timp si spatiu, conditionat de contrastul baric ori)ontal creat in cadrul circulatiei &enerale a atmosferei. 'eplasarea curentilor de aer dintr"un loc in altul -re&imul vantului/ este determinata in principal de de)voltarea diferitelor sisteme barice si,in primul rand, de activitatea centrilor de actiune principali. 8antul se caracteri)ea)a prin doua elemente extrem de variabile in timp si spatiu( directia din care bate vantul, apreciata dup $ sectoare ale ori)ontului si vite)a, repre)entand distanta parcursa de particolele de aer in unitatea de timp, exprimata in m7s. 0bservatiile asupra directiei si vite)ei vantului se efectuea)a la inaltimea standard de # m deasupra solului. ,n &eneral teritoriul orasului Bucuresti si )onele sale limitrofe incon>urate de paduri beneficia)a de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. 8anturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est -5 ,5C/, urmate de cele din vest - $,;C/, nord"est - <,5C/ si sud"vest - ,5C/. @recventa calmului atmosferic este de B,AC. ,n cea ce priveste vite)a lor, cele mai mari valori medii anuale le inre&istrea)a vanturile de nord"est -5,< m7s/, urmate de cele din est si vest -cu 5,; m7s/. .umarul )ilelor cu vant tare -peste $ m7s/ este in medie de < pe an. Ca si in ca)ul re&imului temperaturilor, anali)a vanturilor evidentia)a aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si )ona sa exterioara. 2olul de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o frecventa de 5 ori mai mare fata rdefa)sde )ona periferica.

/ite0a "edie a uala a 1a tului ()9*)+,---.2 Sursa: http://www."eteoro"a ia.ro/i de#.php$id%&''

Anual, se inre&istrea)a # " ;# de zile cu in./et, fiind posibile de la mi>locul lunii septembrie pana spre sfarsitul lunii mai, iar cele cu bruma sunt circa <# pe an. 3o)aicul de suprafete active se reflecta in diversitatea topoclimatelor elementare de ( camp, lunca, lac, crov, padure, culturi in diferite fa)e de ve&etatie, ase)ari rurale etc., cu nuante locale de uscaciune, seceta si umiditate. Topoclima $unicipiului Bucuresti, cel mai specific topoclimat urban din tara care se reflecta in modul de distribuire concentrica a valorilor tempereturii medii anuale a aerului si solului, care cresc de la periferie spre centru, ale ume)elii cu distribuire inversa -%$"%B C de periferie si %< C spre centrul capitalei /, ale precipitatiilor de $##" %## mm deasupra orasului, unde cantitatea de aerosol este mai mare si !!#"$## mm spre periferie, ca si cele ale nebulo)itatii care cresc cu circa #,! )ecimi si ale duratei de stralucire a soarelui, care marc*ea)a o tendinta de reducere odata cu cresterea industriali)arii in acest secol. ,nfluentele vestice si sudice explica pre)enta toamnelor lun&i si calduroase, a unor )ile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat"continental pre)inta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cau)ate de incal)irea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de )idurile cladirilor etc. ,n &eneral iernile sunt reci, cu )ape)i abundente, insotite deseori de viscole. Temperatura medie

lunara cea mai sca)uta se inre&istrea)a in luna ianuarie, cu o valoare medie de ";=C. 8ara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 5;=C, uneori atin&e c*iar ;!"<#=C. Pe fondul variatiilor climatice &enerale, specifice re&iunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale, &enerate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al )onelor sale exterioare. 0 prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne( dimineata, temperaturile medii orare cele mai sca)ute apar in oras la @ilaret cu o ora mai tar)iu decat la Baneasa. 'e asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de Dinsula termica4 pe care il >oaca Bucurestiul in raport cu impre>urimile. ,n cea ce priveste in&*etul, data medie a aparitiei primului in&*et se situea)a la noiembrie, iar a ultimului in&*et la ; aprilie, durata medie fiind de A#" ## )ile. ,n sc*imb vara se inre&istrea)a in medie anual circa <$ )ile tropicale, cu temperaturi maxime de peste ;#=C.

! sula de caldura a 3u icipiului 4ucuresti2 deli"itata pe ba0a de i"agi i satelitare 356!S: "edia lu ilor iulie ,---+,--* (a. si lu a iulie ,--7 (b. Sursa: http://www."eteoro"a ia.ro/i de#.php$id%&9-

Biblio&rafie
. Eeo&rafia 2omaniei 8ol.8, Ca"pia 8o"a a2 6u area2 9odisul 6obrogei2 :itoralul 8o"a esc al 3arii ;egre si 9latfor"a Co ti e tala, 9ditura Academiei 2omane 5##!. 5. *ttp(77FFF.studentie.ro7fisiere7CAP,T0GHGI,,I$#<.*tm ;. *ttp(77FFF.meteoromania.ro7index.p*pJidK<BB <. *ttp(77FFF.portal"info.ro7referate7referat" studiuIfi)icoIII&eo&raficIbucuresti"<$A5.*tml