Caiete de Sarcini

CAIETE DE SARCINI
Capitol: caracteristici generale

1.
Generalitati
Prezentele caiete de sarcini sunt obligatorii conform legilor in vigoare din
Romania si se vor studia obligatoriu inainte de inceperea executiei. In acest
capitol se descriu caracteristicile generale ale tuturor caietelor de sarcini.
Notele finale ale acestor caiete de sarcini sunt aplicabile tuturor capitolelor
caietelor de sarcini.
Prezentele caiete de sarcini detaliaza aspecte legate de partea de executie
arhitectura si rezistenta. Nu se descriu lucrarile de mica importanta sau ce sunt
realizate in situatii curente.
2.
Probleme curente si speciale

Prezentele caiete de sarcini descriu lucrarile mai deosebite la care gradul
de atentie trebuie sporit. In paralel cu acestea, caietele de sarcini ale
producatorilor, toate normele specifice in vigoare sau alte modificari ale
proiectului sunt obligatorii. In cazul in care proiectul sau parti ale proiectului nu
sunt intelese de catre executant acesta are obligatia sa anunte proiectantul in
cel mai scurt timp pentru clarificare. Toate notele de pe planse sunt parti ale
caietelor de sarcini si sunt obligatorii.
Orice comunicare spre proiectant se face in scris sau se consemneaza in
scris dupa luarea unei decizii. Orice decizie se mentioneaza in scris in minimum
trei copii pentru beneficiar, executant si proiectant. Executantul si beneficiarul
au obligatia sa anunte inspectia de stat in constructii inainte fazelor
determinate pentru a putea participa la acestea. Daca executantul considera
oportuna prezenta proiectantului la o alta faza determinanta acesta va anunta
proiectantul.
Schimbarile de solutii se pot face numai cu acordul proiectantului, acord
dat inaintea modificari solutiei. Daca executantul doreste sa modifice o solutie
va prezenta si solutii alternative si apoi se va discuta cu proiectantul. In cazul in
care se specifica in proiect "conform detaliului tip" sau "conform caietului de
sarcini tip" si acestea nu se cunosc se vor solicita proiectantului detalii pentru
aceste aspecte.
Cantitatile de lucrari sunt orientative si nu contractuale, proiectantul nu
raspunde pentru cantitatile de lucrari centralizatoare, pentru extrase de
laminate, armaturi sau plase precum si pentru orice alte calcule de cantitati.
Valorile corecte sunt doar cele ce rezulta din adunarea valorilor de pe planuri
(care apar de cele mai multe ori in cazul in care unele difera). Daca exista dubii
la stabilirea valorii corecte se va anunta proiectantul.
Greselile sau neconcordantele observate de executant in proiect vor fi
obligatoriu anuntate proiectantului in timp util pentru a putea fi remediate.
Greselile de tipar sau imposibilitatea citirii unor zone de planse nu pot fi
imputate proiectantului daca se poate deduce din alta parte situatia corecta.
Rotunjirile numerice la cantitati trebuie sa fie luate in considerare in momentul
evaluarii cantitatilor si nu pot fi imputate proiectantului (orice rotunjire se face
la numar intreg superior sau inferior cel mai apropiat).
Rotunjirile dimensionale se vor face la cel mai apropiat numar conform
tolerantelor specifice pentru fiecare element (conform normativelor in vigoare)
dar se va studia intotdeauna influenta acestei rotunjiri asupra intregului
element din punct de vedere al implicatiilor la alte elemente ale acestei

rotunjiri.
Avand in vedere ca un numar mare de cote rezulta din relevee orice
diferenta mai mare de 5% (si mai mare de 50mm) din valorile scrise (la cote in
plan sau de nivel) vor fi comunicate proiectantului, prin incheierea in scris a
unui proces verbal de constatare. Daca se constata alte abateri fata de
prevederile proiectului in momentul demolarii, decopertarii sau a altor operatii
din timpul executiei se va anunta proiectantul. Abaterile de la proiect datorate
necomunicarii la timp ale acestor cote si implicatiile acestor abateri nu cad in
raspunderea proiectantului.
Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet
in conditiile oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare
si insusite precum si in cazul implementarii in timp util a altor solutii noi
eficiente economic.
Proiectantul poate oferi la cerere caiete de sarcini sau detalii suplimentare
pentru aspecte ale realizarii proiectului care nu sunt intelese corect, nu pot fi
realizate practic sau pot fi realizate cu dificultate, nu au fost detaliate suficient
dupa parerea executantului, nu sunt in concordanta cu situatia de pe teren, nu
sunt actualizate conform normelor in vigoare sau conform materialelor gasite
pe piata etc. Responsabilitatea realizarii unei solutii care nu face parte din
prezentul proiect sau din prezentele caiete de sarcini este a celui care o
realizeaza, proiectantul fiind scutit de orice responsabilitate privind solutia
aceea sau orice alte consecinte care decurg din acea solutie.
Se vor respecta tolerantele maxime admise conform prescriptiilor in
vigoare pentru fiecare tip de elemente: beton, zidarie, armaturi, otel laminat
etc.
Citirea, intelegerea si insusirea acestor caiete de sarcini nu scuteste
executantul de cunoasterea si respectarea tuturor aspectelor referitoare la
asigurarea calitatii in constrcutii: standarde, normative, prescriptii tehnice,
procese verbale, documente speciale privind calitatea etc.
Lista normativelor care apare la fiecare caiet de sarcini este enuntiativa nu
exhaustiva. Orice normativ conex unei activitati descrise in caietul de sarcini
trebuie respectat indiferent daca el a fost mentionat sau nu la lista de
standarde de referinta.
Receptia lucrarilor la diferite capitole va avea in vedere urmatoarele acte
normative, ce reglementeaza aceasta activitate :
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente, C56-85;
- Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la
constructii si instalatii aferente, C56/85;
- Legea 10/1995.
3. Masuri NTS si PSI
Inaintea demararii lucrarilor de executie se vor avea in vedere urmatoarele
acte normative ce reglementeaza aceste cerinte :
Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si

Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.34/75 si 60/75;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii - Ordinul
MLPAT 9/N/15.03.1993;
Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului, P118-99;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu decretul
nr. 290/77 completate cu ordineele MI 381/93, MLPAT 7/N/93;

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii, C300-94.
Orice alt act/protocol care reglementeaza si stabileste masuri NTS si PSI
stabilit intre antreprenor si investitor pentru lucrarile ce se executa in
incinta de folosinta comune.
Aceste caiete de sarcini contin capitole pentru toate lucrarile importante

ale acestui proiect.
CAIETE DE SARCINI
Capitol: lucrari premergatoare executiei
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile
premergatoare executiei halei industriale obiect al prezentului proiect.
2.
Probleme speciale
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre
verificatori de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor
Publice, Transportului si Locuintei, persoane fizice sau juridice, altii decat
specialistii elaboratori ai proiectelor, conform regulamentului aprobat prin HG
nr. 731/1991 (Regulament de atestare tehnico-profesionala a specialistilor cu
activitate in constructii) si HG nr. 925/1995.
In etapa de pregatire a executiei unei parti din lucrare, executantul va
controla, prin masuratori in constructia existenta, corespondenta dimensionala
cu cele proiectate. Aceasta operatie este mai ales necesara in cazul confectiilor
metalice, armaturi pentru beton armat. Confectiile metalice se vor preasambla
in atelier la sol pentru a verifica posibilitatea montarii la locul punerii lor in
opera.
Producatorii si marcile de produse/materiale indicate in acest proiect sunt
cele care corespund conceptiei tehnico-economice a proiectantului. Acestea
pot fi modificate cu acordul proiectantului si investitorului.
Antreprenorul va numi - conform Legii 10/1995 privind calitatea in
constructii - responsabilul tehnic atestat care raspunde conform atributiilor
care ii revin de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de
performanta esentiale ale lucrarii. Antreprenorul si investitorul au obligatia
montarii la vedere a panoului de identificare a investitiei conform modelului
atasat, completat corespunzator.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, antreprenorul va
asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea
lucrarii.
Se va comunica Inspectiilor teritoriale, conform HG nr. 261/1994 si HG nr.
766/1997 programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor
determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei.
Acest plan se va comunica tuturor factorilor interesati. Antreprenorul va solicita
prezenta proiectantului si a celorlalti factori implicati la receptionarea fazelor
determinante cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat.
Lucrarile de structura se vor executa pe baza documentatiei tehnice
cuprinse in proiect, precum si a completarilor si modificarilor transmise de
proiectant in timpul executiei prin planuri suplimentare, planuri modificatoare
sau dispozitii de santier.
Antreprenorul va semnala proiectantului eventualele
neconcordante,
omisiuni sau neclaritati, aparute in proiect in caietele de sarcini sau in
modificarile trimise pentru a fi analizate si a se lua masurile necesare, inaintea
executiei fazei respective.
Antreprenorul poate face propuneri de modificari fata de solutiile
tehnologice cuprinse in proiect in scopul adaptarii la propria tehnologie. Aceste
propuneri se vor putea aplica numai dupa insusirea lor de catre proiectant.
Se atrage atentia in mod deosebit asupra faptului ca stuctura a fost
dimensionata la incarcarile de exploatare, climatice si seismice prevazute din

standardele romanesti in vigoare. In cazul in care executantul, prin tehnologia
adaptata produce asupra elementelor structurale incarcari tehnologice
suplimentare, acesta are obligatia sa anunte proiectantul in scopul verificarii
sau redimensionarii acestor elemente.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa
de executie (autorizatie de construire, proiect tehnic, detalii de executie, caiete
de sarcini), registrul de procese verbale de lucrari ascunse, procese verbale de
faze determinante, aspect beton dupa decofrare, condica betoane, registrul de
comunicari si dispozitii de santier, principalele norme care guverneaza
tehnologia de executie. Antreprenorul are obligatia de a pune la dispozitia
santierului orice norme care sunt necesare pentru executia lucrarii conform
prezentului proiect.
In cazul abordarii unor procedee tehnologice care nu sunt acoperite prin
norme tehnice legal aprobate, proiectantul va prezenta un caiet de sarcini
special intocmit privind succesiunea fazelor tehnologice si masuri specifice.
CAIETE DE SARCINI
Capitol: trasarea lucrarilor
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de trasare
pentru executia halei industriale obiect al prezentului proiect.
2.
Probleme speciale
a. Standarde de referinta
- STAS 9824/0-74
- STAS 9824/1-87
- C 83/75
Masuratori
terestre.
Trasarea
pe
teren
a
constructiilor. Prescriptii generale.
Masuratori
terestre.
Trasarea
pe
teren
a
constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in
constructii
b. Descrierea lucrarilor
Prezentele caiete de sarcini descriu lucrarile mai deosebite la care gradul
de atentie trebuie sporit. Trasarea lucrarii se va face cu metodele uzuale
topometrice folosite la trasarea unei lucrari intr-un spatiu inchis.
Se va acorda o atentie deosebita incadrarii pe proprietatea beneficiarului
la amplasarea in plan a constructiei. Pe planuri sunt cotate distantele pana la
limita de proprietate la toate colturile cladirii. Trasarea se va face conform
planului de trasare furnizat, care contine repere fixe, distante si cote pentru
trasare. Ceea ce va ridica probleme mai deosebite si la care trebuie lucrat cu
deosebita grija este trasarea de nivel respectiv obtinerea cotei 0.00. Aceasta
apare datorita faptului ca nivelul etajului cladirii existente, considerat +3.52m
fata de nivelul de calcare finit al parterului, trebuie sa fie exact la nivelul
etajului halei noi. Cota de 3.52m este rezultata din releveu de aceea poate
exista o anumita abatere fata de realitate. Pentru aceasta se va marca pe
exteriorul peretelui (care se va indeparta pentru a face legatura cu corpul nou),
nivelul planseului de la etaj prin gaurirea (cu o gaura mica) peretelui de la etaj.
Astfel, se va face o mica gaura (diametrul cca. 10cm) in acest perete si se
va transmite pe exteriorul peretelui prin corespondenta nivelul interior al
planseului de la etaj de la acel loc. Transmiterea se va face cu o rigla ce trece
prin gaura tinuta orizontal cu bolobocul care va fi considerata reper; se
masoara in interior in lungul unui fir cu plumb inaltimea de la rigla pana la
pardoseala finita si apoi se masoara in exterior exact acceasi dimensiune tot in
lungul unui fir cu plumb; se traseaza pe cladire in exterior acel nivel cu vopsea
care sa reziste pe toata perioada executiei. Se masoara diferenta de nivel intre
nivelul marcat anterior si nivelul de dedesubt de la zona de racord cu hala
noua, la parter. Daca diferenta este mare (mai mare de 50mm) fata de
3520mm se va anunta proiectantul. Cota obtinuta prin scaderea din nivelul
marcat pe cladire a valorii 3520mm se va considera 0.00.
Trasarea se va face apoi in plan urmarindu-se incadrarea in limita de
proprietate a cladirii. In cazul in care sunt abateri mai mari de 5% (si mai mari
de 50mm) fata de proiect se va anunta obligatoriu proiectantul. Proiectantul va
fi chemat la trasare indiferent daca aceasta este mentionat in fazele
determinante sau nu.
CAIETE DE SARCINI
Capitol: terasamente
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de
terasamente, sapaturi, umpluturi, compactari.
2.
Probleme curente
- C-169-88
-
Normativ
privind
executarea
lucrarilor
de
terasamente la realizarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale
C-29-85
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de
fundare slabe prin procedee mecanice (caietele
I...VI)
P-10-86
Normativ privind proiectarea si executarea
lucrarilor de fundatii directe la constructii
STAS 1243-88
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
paminturilor.
STAS 3950-81
Geotehnica.Terminologie, simboluri si unitati de
masura.
STAS 6054-77
Teren de fundare. Adincimi maxime de inghet.
STAS 3300/1-85
Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 3300/2-85
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in
cazul fundarii directe.
STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
C 239-92
Indrumator tehnic provizoriu pentru calculul
terenului de fundare, al presiunii pamintului,
prelucrari de sustinere si al stabilitatii taluzurilor si
versantilor la actiuni seismice.
NE001-96
Cod de proiectare si executie constructii fundate pe
pamanturi cu umflari si contractii mari
C196-86
Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor
stabilizate la lucrarile de fundatii
P7-92
Normativ privind executarea si exploatarea
constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la
umezire
NE 012-99
Normative pentru executarea lucrarilor din beton si
beton armat si beton precomprimat.
SR 438/3-98
Plase sudate
STAS 438/1,2,3,4-98 Produse de otel pentru armarea betonului
b. Materiale
Pentru executia lucrarilor de terasamente se pot folosi materiale dupa cum
urmeaza:
- paminturi coezive
- paminturi necoezive
- anrocamente si materiale cu elemente mari
Pentru executia lucrarilor de betonare a fundatiilor si a elementelor de

infrastructura se vor folosi materialele notate pe plansa R.1.1. la sectiunea
"Materiale".
c. Lucrari pregatitoare
Lucrarile de terasamente incep dupa operatia de predare primire a
amplasamentului, trasarea axelor si cotei 0.00; operatiile se consemneaza in
proces verbal.
Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea
lucrarilor de detaliu si se efectueaza pe baza planului de trasare dupa fixarea
pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat.
Inaintea lucrarilor de terasamente propriu zise se vor executa lucrari de
demolari, amenajarea terenului si a platformelor de lucru.
Se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze,
canalizare, electrice, etc. din zona luandu-se masuri de nedistrugere
accidentala sau provocare a incendiilor.
In caz de prezenta a obiectivelor de interes arheologic lucrarile se opresc
si se anunta organele competente.
In cazul prezentei unor gropi sau hrube a caror dimensiuni depasesc cota
de fundare
se vor opri lucrarile si se solicita proiectantului solutii
corespunzatoare.
Scurgerea apelor superficiale in perimetrul lucrarilor de sapatura va fi
preintampinata prin executarea santurilor de garda (in cazul unor debite reduse
ale apelor de colectat se vor amenaja rigole).
d. Executarea sapaturilor si sprijinirilor
In timpul executarii lucrarilor de terasamente executantul are obligatia sa
urmareasca atat stabilitatea masivelor de pamint, cat si stabilitatea
constructiilor si a instalatiilor invecinate.
Cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea
sapaturii in terenurile sensibile la actiunea apei sapatura va fi oprita la o cota
mai ridicata decat cota finala pentru evitarea modificarii caracteristicilor
terenului de sub talpa fundatiei.
Sapaturile pe lungimi mari vor asigura o cota inclinata in orice moment
spre unul sau mai multe puncte pentru asigurarea colectarii apelor.
Sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei de proiect astfel:
- pamanturi argiloase: 0.15-0.25 cm;
- pamanturi sensibile la umezire: 40-50 cm.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundatie in timpul executiei se poate
face numai cu acordul proiectantului.
Sapaturile deasupra nivelului apelor subterane se vor executa astfel:
- cu pereti verticali nesprijiniti pana la o adancime de -1.25m;
- cu pereti verticali sprijiniti cand adancimea sapaturii depaseste 1.25m
si/sau
nu
este posibila desfasurarea taluzului;
- cu pereti in taluz - in orice fel de taluz cu respectarea urmatoarelor
conditii:
- pamantul are o umiditatea naturala de 12-18% si se asigura conditii
ca
aceasta sa nu creasca;
- sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp;
- panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valoarea de 1/0.5, pentru
adancimi
de pana la 3m si de 1/0.67 peste 3m adancime.

Se va sapa in taluz vertical si se vor prevedea sprijiniri la fundatiile izolate
de sub stalpi. Se va sapa izolat sub fundatii si daca este necesar se va recurge
la sapatura generala, pentru usurinta realizarii termoizolatiei si a placii peste
sol a parterului. Saparea se va realiza cu deosebita grija in zona fundatiilor
cladirilor existente si se va monitoriza necontenit starea cladirii invecinate
(langa fundatia caruia se sapa) pentru a observa din timp eventuale degradari.
Saparea langa fundatiile existente va fi urmarita obligatoriu de minimum doua
persoane care pot sa ajute in caz de pericol sau sa anunte in caz de iminenta
unui pericol provenit din surpare sau degradare brusca a fundatiilor vecine.
Dupa terminarea sapaturilor se va chema geologul fara a lasa gropile de
fundare descoperite. Numai dupa avizul geologului privind calitatea solului si
posibilitatea turnarii betonului se va putea trece la turnare.
Turnarea betonului in fundatii se va face in conformitate cu prevederile
normativului NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton
armat si beton precomprimat motiv pentru care executantul va adapta
tehnologia de executie corespunzatoare respectarii acestora.
e. Executarea umpluturilor
Umpluturile compactate se refera la realizarea umpluturilor intre fundatii si
la exterioriul cladirii sau sub pardoseli si se vor executa de regula din
pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura.
Se interzice efectuarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii
mari, maluri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn,
bulgari.
Umpluturile din pamanturi loessoide, pamanturi coezive compactate cu
maiul greu si pamanturi necoezive compactate prin vibrare se vor executa
conform "Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundarea slabe prin
procedee mecanice - C 29-85". Stabilirea compozitiei si a caracteristicilor de
compactare se face conform C196-86: "Instructiuni tehnice pentru folosirea
pamanturilor stabilizate la lucrarile de fundatii". Gradul de compactare
recomandat este 95% si minim 92%.
Se admite ca umiditatea pamantului pus in opera sa aiba o variatie de +/2% fata de umiditatea optima de compactare.
Determinarea grosimii stratului de compactare si a numarului minim de
treceri se executa pe poligoane de incercare.
Pentru ca pamintul sa aiba umiditatea cat mai aproape de cea optima de
compactare, umpluturile se vor executa in straturi de 15-20 cm, se vor uda,
dupa care se va compacta prin cilindrare sau prin vibrare.
Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirii se executa imediat dupa
decofrarea fundatiilor si executarea sistemului de izolatii si a protectiei
acestuia.
f. Controlul calitatii
La controlul calitatii privind lucrarile de sapaturi se vor verifica
dimensiunile, cotele profilelor, corespondenta cu proiectul de executie, iar
constatarile se vor stipula in procesul verbal de lucrari ascunse, ce se anexeaza
la cartea constructiei.
Verificarea compactarii se va face de catre personal atestat apartinind
unei institutii, unui laborator atestat, autorizat pentru profilul geotehnic si teren
de fundare. Verificarile compactarii se fac in urmatoarele faze:
- inaintea inceperii lucrarilor;
- pe parcursul executiei;
- in vederea receptiei finale;

- verificarile privind compactarea umpluturilor se face pe baza
"Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatiilor aferente" C56-85 si a "Normativului C 29-85".
3.
Probleme speciale
Avand in vedere ca saparea se va executa langa fundatii de cladirii
existente, in cazul in care in urma sapaturii se constata ca fundatiile sunt mai
sus sau mai jos de cota inferioara a fundatiilor proiectate cu mai mult de 30cm
se va solicita obligatoriu o solutie din partea proiectantului. In vederea
prezentarii unei solutii, executantul are obligatia intocmirii unui releveu in scris
a situatiei constatate in care sa se prezinte in plan si pe verticala fundatiile
invecinate gasite (fata de repere ale cladirii proiectate), calitatea materialelor
fundatiei si fotografii caracteristice ale situatiei gasite. Acest releveu se
comunica proiectantului urmand ca acesta sa furnizeze o solutie in cel mai
scurt timp posibil.
CAIETE DE SARCINI
Capitol: esafodaje, cofraje, platforme de lucru
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de cofraje
si colaterale acestei activitati. Cofrajele si platformele de lucru se vor realiza
conform prescriptiilor tehnice si practicii curente. In acest caiet se atrage
atentia asupra unor aspecte particulare caracteristice acestui gen de lucrari.
2.
Probleme curente
- NE 012-99
- IPC nr. 7069/1
- C 56-85

Catalog de schele, boburi si elemente metalice de
inventar
pentru
realizarea
esafodajelor
si
sustinerea cofrajelor - proiect IPC/1972.
Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructii si instalati aferente
b. Caracteristici
Esafodajele sunt necesare pentru sustinerea cofrajelor si/sau a
platformelor de lucru care sa permita accesul la zonele respective; uneori pot fi
utilizate la sprijinirea provizorie a unui element de rezistenta.
Cofrajele si platformele de lucru se vor realiza conform prescriptiilor
tehnice si practicii curente.
Esafodajele pentru sprijinirea provizorie a unui element de rezistenta se
vor realiza numai dupa detalii de executie intocmite de un proiectant de
specialitate.
Esafodajele trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
- sa transmita incarcarile la reazeme in conditiile unei rigiditati si stabilitati
corespunzatoare;
- sa permita, eventual cu anumite restrictii, desfasurarea proceselor
tehnologice existente in zona respectiva;
- sa inglobeze fara deteriorari obiectele nedeplasabile existente in zona
(conducte, mobilier, etc.);
- sa lase libere spatiile necesare efectuarii lucrarii respective.
Ori de cate ori este posibil, se va prefera realizarea esafodajelor cu schele
de inventar montate pe sol. Nu vor fi folosite pentru rezemare sau
contravantuire:
- tevile continand conductori electrici sub tensiune, fluide sub presiune
si/sau explozive si consolele de sustinere a acestora;
- eventualele materiale sau piese, mobilierul, capacele, sau alte acoperiri
ale canalelor sau golurilor tehnologice, existente in zona, decat dupa
verificarea capacitatii acestora din punct de vedere al stabilitatii si al
rezistentei.
Se vor avea in vedere urmatoarele:
- stalpii din lemn nu vor avea sectiunea mai mica de 10 x 10 cm;
- rezemarea elementelor verticale se va face pe intreaga lor sectiune
transversala, prin intermediul unor placi de repartitie, suprafata de
rezemare fiind obligatoriu orizontala;

- aducerea la nivel a zonelor de rezemare se va face cu atentie,
neadmitandu-se bucati de materiale cladite improvizat, materiale casante,
sfaramicioase (BCA, caramizi, etc.), suprafete unse, alunecoase, materiale
sensibile la inmuiere (umplutura de pamant-nisip, BCA, etc.);
- realizarea unei contravantuiri corespunzatoare, pentru asigurarea
stabilitatii de ansamblu (cel putin o travee pe ambele directii, cu bare
diagonale plecand de la un stalp comun, cu noduri comune si avand pasul
pe verticala de 2,0...1,0 m);
- esafodajul se va putea lega la stalpii si grinzile constructiei, daca prin
aceasta nu sunt impiedicate lucrarile de efectuat; la realizarea unor astfel
de legaturi se vor asigura gabaritele de trecere necesare podurilor rulante
(si din deschiderea alaturata).
c. Cofraje
Cofrajele cuprind suprafata cofrata propriu-zisa si elementele de sprijinire
a acesteia.
Suprafata cofranta va fi alcatuita din tabla cutata si din lemn, respectiv
scandura sau placaj. Cofrajul va fi astfel alcatuit incat partile sale componente
sa se poata monta si mai ales demonta, cu usurinta, fara a degrada betonul
proaspat turnat. Imbinarea partilor componente ale suprafetelor cofrante se va
face astfel incat sa nu permita scurgerea. Etansarea conturului se va face cu
grija, avand in vedere conditia ca elementele care vor veni in contact cu
betonul proaspat sa nu fie acoperite sau murdarite de materialele folosite la
etansare (hartie, chituri, ipsos, etc.).
Fetele cofrante vor fi netede si se vor unge cu substante decofrante
inainte de montare (acolo unde este posibil si inainte de turnarea betonului).
Elementele de sprijinire a suprafetei cofrante au rolul de a prelua
incarcarea data de betonul proaspat turnat si solicitarile de la punerea in opera
a betonului (socuri de la descarcarea betonului in cofraj, vibrare).
Partile orizontale ale cofrajelor se vor verifica si la actiunea unui om care
circula pe ele, respectiv o incarcare concentrata de 150daN amplasata in orice
pozitie in plan.
Dimensionarea se face pe criterii de rezistenta, folosind stari limita ultime.
Dupa dimensionare se va face verificarea deformabilitatii cofrajului - atat a
suprafetei cofrante in fiecare punct al ei cat si a cofrajului in ansamblu.
Cofrajele - respectiv elementele de sprijinire ale suprafetei cofrante - se vor
rezema pe esafodaje capabile sa preia incarcarea respectiva. La rezemare se
va avea in vedere posibilitatea dezlipirii si scoaterii cofrajului, la decofrare, fara
demontarea esafodajului, utilizandu-se impanarea cu pene, suruburi sau alte
dispozitive adecvate.
La montarea cofrajelor se va evita :
- prinderea acestora (cu legaturi de sarma) de armatura din portiunea care
se betoneaza;
- spargerea betonului pentru dezgolirea armaturii in vederea prinderii
cofrajului de ea;
- asezarea unor elemente de prindere care sa impiedice montarea
armaturii, turnarea si finisarea betonului.
La montarea cofrajelor se va avea in vedere necesitatea curatirii spatiului
cofrat inainte de betonare. Pentru aceasta, in special in zonele inguste si mai
adanci de 50...60 cm se vor prevedea panouri demontabile sau ferestre, care
sa permita curatirea si care sa poata fi apoi inchise cu usurinta.
Curatirea cofrajului se face cu putin inainte de turnarea betonului, cu jet
de aer comprimat sau jet de apa.

d. Verificari in vederea receptiei
Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de cofraj in
parte se va face in conformitate cu prevederile din "Normativul pentru
verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalati aferente", indicativ C 5685, capitolul 7 "Cintre, sprijiniri si cofraje".
Se vor face verificari :
- pe parcursul executiei
- la punerea in opera
3.
Probleme speciale
Cofrarea cuzinetilor se face cu panouri usoare din placaj si sprijiniri pe sol.
Cofrarea scarii se va realiza cu panouri din placaj si sprijiniri din lemn. Cofrarea
placii peste parter se va face cu tabla cutata conform plansei R.2.1.
Este foarte important ca tabla cutata sa fie montata cu cuta mare in jos
conform detaliului det. 6 de pe plansa mai sus amintita. De asemenea, tabla
cutata trebuie sa fie exact cea care este detaliata in det. 6 (plansa R.2.1.)
avand in vedere corelanta care s-a realizat cu dornurile de pe grinzi. Tabla care
se foloseste este din OL37, galvanizata, de productie interna sau din import.
Este foarte important sa se monteze tabla cutata astfel incat fiecare dorn sa fie
in mijlocul cutei mari asezate in jos (det. 6, plansa R.2.1.). Se vor citi cu atentie
si respecta toate notele de pe plansa R.2.1.
In toate zonele in care va exista beton spre exterior (in timpul exploatarii
halei) se va monta in cofraj, sau ulterior (dar se va lasa loc) 5cm polistiren
expandat.
Pentru a impiedica scurgerea betonului din cofraj acesta se va etansa la
imbinari iar in zonele de margine se vor folosi detaliile de pe plansa R.2.1.
Cutele tablei cutate care reazema pe grinzile transversale (perpendiculare pe
directia cutelor) se vor bate cu ciocanul pana pe grinda si apoi dedesubt se vor
izola cu benzi din plastic sau cu masticuri hidroizolatoare. Aceste masuri se iau
pentru a impiedeca scurgerea laptelui de ciment din beton in momentul
turnarii. Aceleasi masuri de etansare trebuie luate si deasupra stalpilor care nu
se continua si la etaj precum si in dreptul stalpilor care se continua si la etaj.
Consolele (mici sau mari) ale placii se vor cofra obligatoriu cu panouri din
lemn si cu sprijiniri obisnuite. Tabla metalica de cofraj va fi sustinuta la mijlocul
deschiderii (de cca 1.6m) cu popi metalici care vor avea pe cap o traversa pe
care reazema tabla pentru echilibrarea solicitarii si impiedecarea deformatiilor
locale. Tabla cutata se va monta conform detaliilor de pe plansa R.2.1. lasand
un spatiu minim de beton fara tabla cutata in lungul fiecarei grinzi longitudinale
(paralele cu directia cutelor).
CAIETE DE SARCINI
Capitol: armare
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate pentru
confectionarea si montarea armaturilor din otel beton ce fac parte din
alcatuirea elementelor din beton armat. La aceasta categorie de lucrare se
disting doua faze principale:
- confectionarea armaturilor din otel beton;
- montarea armaturilor din otel beton in cofrajele viitoarelor elemente de
beton armat.
2.
Probleme curente
- NE 012-99
-

SR 438/3-98
Plase sudate
STAS 438/1,2,3,4-98 Produse de otel pentru armarea betonului.
SREN 10137/1,2,3-98 Produse laminate la cald pentru constructii cu
limita de curgere ridicata.
ST 009-96
Specificatie
privind
cerinte
si
criterii
de
performanta pentru armaturi.
P 100-91
Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor
de
locuinte,
social-culturale,
agrozootehnice si industriale.
STAS 10107/0-90
Calculul si alcatuirea elementelor structurale din
beton, beton armat si beton precomprimat.
STAS 7657-90
Tevi de otel sudate longitudonal pentru constructii.
STAS 9724-90
Otel laminat la rece.Table si benzi late din
otel.Conditii tehnice de calitate.
STAS 5511-89
Incercari pe betoane. Determinarea aderentei
beton armatura.
STAS 438/1-89
Otel beton laminat la cald
STAS 767/0-88
Constructii civile, industriale si agricole. Constructii
din otel. Conditii tehnice generale de calitate.
C139/87
Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva.
P59-86
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea
armarii cu plase sudate.
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii.
C150-84
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.
C16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
C 28-83
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din
otel beton.
STAS 11541-82
Profile din banda de otel zincata.
STAS 1125/1,2-81 Electrozi pentru sudarea metalelor.
STAS 500/1,2,3-80 Oteluri de uz general pentru constructii.
- STAS 767/2-78
- STAS 10108/0-78
- GP 035-98
Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari

nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel.
Prescriptii de executie.
Constructii civile, industriale si agricole. Calculul
elementelor din otel.
Ghid de proiectare, executie si exploatare
(urmarire, interventii) privind protectia impotriva
coroziunii a constructiilor de otel.
b. Materiale
Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si
dimensiuni sunt conform NE 012-99 (OB37, PC52, STNB) si trebuie sa se
conformeze ST009-96.
c. Livrarea si marcarea
Livrarea va fi insotita de document de calitate (certificat de calitate,
declaratie de conformitate).
Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie
sa contina informatiile:
- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
- toate informatiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea neta;
- valori determinante pentru criterii de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta
care va contine:
- marca produsului;
- tipul armaturii;
- numarul lotului;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
Otelul furnizat de furnizori intermediari va fi insotit de certificat de calitate
care va contine toate datele de calitate eliberat de producator.
d. Transportul si depozitarea
Barele, plasele sudate si carcasele prefabricate vor fi transportate si
depozitate astfel incat:
- sa nu sufere deteriorari;
- sa se evite conditiile care favorizeaza corodarea armaturii;
- sa se evite murdarirea cu pamant sau alte substante;
- sa se asigure posibilitatea identificarii usoare a fiecarui sortiment.
e. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor
Aprovizionarea tipului de otel beton se face functie de prevederile
proiectului. Inlocuirea cu alt sortiment si/sau diametru fata de cel prevazut in
proiect se face numai cu avizul proiectantului si se va inscrie in planurile de
executie care se depun la Cartea Constructiei.
In situatia in care lungimea de livrare a barelor este limitata in asa fel incat
nu este posibila, intr-un loc sau in altul, respectarea dimensiunilor barelor date
in proiect, se vor putea folosi bare de lungime mai mica si suprapuse, dar
numai dupa ce s-a obtinut, in acest sens, acordul proiectantului.
Otelul-beton livrat in colaci trebuie intins inainte de debitare cu
respectarea conditiei: la intindere cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1
mm/m.
Fasonarea barelor din otel beton se interzice la temperaturi sub 100C.
Carcasarea armaturilor din otel beton pe elemente componente se face
astfel incat sa fie gabaritice la manipulare, transport, depozitare loco santier.
- legarea armaturilor la incrucisari (STAS 889-80) se face cu doua fire de
sarma neagra 1-1.5 mm.
- retelele de armaturi din placi se vor lega obligatoriu pe doua randuri de
incrucisari marginale pe intreg conturul.
- restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah).
Montajul propriu-zis al armaturilor din otel beton, independente/carcasate
sau din plase sudate se face in cofrajul viitorului element de beton armat.
Montarea armaturilor se poate incepe numai dupa receptionarea calitativa a
cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor sau incheierea P.V. de receptie a
cofrajelor)
Montarea distantierilor din material plastic, capre, agrafe, pentru
mentinerea pozitiei armaturilor in timpul turnarii betonului in elementul de
beton armat:
- se vor prevedea: cel putin 4 distantieri/mp de placa. Pentru fixarea
armaturilor de la partea superioara se pot folosi capre din otel beton
sprijinite pe armatura inferioara sau distantieri dispuse la maxim 1m (1
buc/mp) in camp, respectiv de 50 cm (4 buc/mp) in zonele de consola.
- este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel-beton
- praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura
sau legaturi cu sarma de armatura elementului.
Se executa sudurile barelor din otel beton, daca au fost prevazute
asemena operatiuni in proiect, sau se vor cere de la proiectant daca aceste
detalii nu au fost prevazute. Se intocmeste p.v. de lucrari ascunse, ce constituie
faza determinanta. Se monteaza cofrajele de completare/ inchidere laterala
pentru placi.
f. Controlul calitatii
Se face conform NE 012-99 anexa II privind abateri limita la amaturi, C-2883 privind imbinarile si innadirile sudate, STAS 438/3-89 privind incercarile si
determinarile specifice plaselor sudate inclusiv verificarea calitatii sudarii
nodurilor, unde sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a
observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru
betonare.
Verificarea calitatii otelurilor folosite se face in baza certificatelor de
calitate emise de furnizorul otelului beton.
Procesele verbale pentru lucrari ascunse, aferente otelului beton pus in
lucrare, se constituie in faza determinanta.
3.
Probleme speciale
Armarea soclurilor, cuzinetilor placii si scarii sunt obisnuite fara probleme
deosebite. Se va avea grija la respectarea straturilor de acoperire al armaturilor
conform proiectului si conform STAS 10107-90. La placa de peste parter stratul
de acoperire al armaturii la partea inferioara se calculeaza de la tabla cutata in
sus.
CAIETE DE SARCINI
Capitol: betonare
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la executia lucrarilor
de beton pentru lucrari de beton simplu si beton armat.
2.
Probleme curente
- NE 012-99
-

SR 438/3-98
Plase sudate
STAS 438/1,2,3,4-98 Produse de otel pentru armarea betonului
ST 009-96
Specificatie
privind
cerinte
si
criterii
de
performanta pentru armaturi
SR 1500/96
Cimenturi compozite
SR 1500-96
Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V
SR 388/95
Ciment Portland
SREN 3011-96
Metode de incercare a cimenturilor.Metode de
prelevare si pregatirea probelor de ciment
P 100-92
constructiilor
de
locuinte
social-culturale,
agrozootehnice si industriale
STAS 10107/0-90
Calculul si alcatuirea elementelor structurale din
beton, beton armat si beton precomprimat
STAS 8625-90
Aditiv plastifiant mixt pentru betoane
STAS 5511-89
Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton
armatura
STAS 1275-88
Determinarea rezistentelor mecanice la betoane
C149-87
Instructiuni tehnice privind procedee de remediere
a defectelor pentru elemente de beton si beton
armat
C 170-87
Instructiuni tehnice de protectia elementelor din
beton armat si beton precomprimat supraterane
situate in medii agrsive naturale si industriale
P59-86
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea
armarii cu plase sudate
C 56-85
lucrarilor de constructii
C 26-85
Incercari nedistructive ale betonului
C 16-84
lucrarilor de constructii
STAS 790-84
Apa pentru betoane si mortare
STAS 6652/1-82
Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si
indicatii generale.
C 54-81
Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu
ajutorul carotelor
STAS 1799-81
Constructii de beton armat si beton precomprimat.
Tipul si freceventa incarcarilor pentru verificarea
- STAS 8573-78
- STAS 1667-76
- STAS 35189-76
calitatii materialelor si betoanelor

Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment
Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare
Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii
la apa
b. Materiale
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si
domeniul de utilizare sunt precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99.
Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor conform
prescriptiilor din capitolul 4.2 6 din NE 012-99.
Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau
alta sursa dar respectand conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si
dimensiuni sunt conform anexei din NE 012-99 (OB.37-STNB).
Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.
c. Prepararea betoanelor
Prepararea betoanelor se va face conform NE012-99.
d. Pregatirea turnarii betonului
Pregatirea turnarii comporta indeplinirea urmatoarelor conditii:
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi;
- in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii au trecut peste
6 luni este necesara o inspectare a starii armaturii de o comisie alcatuita
de beneficiar, executant, proiectant si reprezentant ISC;
- sunt asigurate masuri de recoltare a probelor la locul de punere in opera
si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat;
- in baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de
catre:
- responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului;
- in cazul fazelor determinante se anunta reprezentantul ISC si
proiectantul.
- in cazul neinceperii betonarii in termen de 7 zile de la data aprobarii,
aceasta trebuie reconfirmata.
e. Reguli de betonare
- betonarea va fi condusa de catre conducatorul punctului de lucru cu
respectarea prevederilor NE012-99 si a procedurii de executie;
- cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidariile vor fi udate cu apa cu 2-3
ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa din denivelari
va fi evacuata;
- suprafetele cofrajelor sunt pregatite cu substante decofrante (decofrol);
- la turnarea placilor se vor folosi repere dispuse la maxim 2m pentru a
asigura respectarea grosimilor prevazute in proiect;
- inaltimea de cadere libera va fi maxim 3m pentru elemente cu latime
max. 1m si 1.5m pentru celelalte cazuri;
- grosimea straturilor succesive de turnare a betonului nu va depasi
adancimea de penetrare a vibratorului folosit;
- se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si
nici asezarea vibratorului pe armaturi;
- in zonele cu armaturi dese este permisa indesarea laterala cu sipci sau

vergele de otel;
- se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor;
- este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat; circulatia se va face pe podini;
- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in
proiect sau procedura de executie (Cap.13 NE 012-99). La placi rostul de
lucru va fi situat la 1/3 si 1/5 din deschiderea placii
- durata maxima admisa la intreruperi nu va depasi timpul de incepere a
prizei betonului (2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu
adaosuri si 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri) in caz contrar
trebuie pregatite suprafetele rosturilor conform "Rosturile de lucru" Cap.13 din NE 012-99
- compactarea se va face prin vibrare in scopul obtinerii unei cantitati
minime de aer oclus si tebuie aplicata atat timp cat betonul este lucrabil;
- prevederi speciale:
- blocurile fundatiilor se vor turna direct in sapatura, cu respectarea
normelor
tehnice in vigoare;
- indiferent daca betonul este armat sau nu acesta trebuie vibrat
obligatoriu;
- in cazul in care betonarea se face pe vreme foarte calduroasa sau
foarte
friguroasa se vor respecta normele in vigoare in privinta acestui
aspect
sau
se
vor solicita proiectantului informatii suplimentare.
f. Tratarea betonului dupa turnare
Tratarea si protectia betonului va cuprinde masuri de:
- mentinere in cofraje;
- acoperire cu materiale de protectie mentinute in stare umeda;
- stropire periodica cu apa: incepe dupa 2-12 ore de la turnare functie de
ciment si temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient
de intarit pentru a nu fi antrenata pasta de ciment; stropirea se va repeta
la intervale de 2-6 ore;
- aplicarea de pelicule de protectie (reglementari speciale).
g. Controlul calitatii
Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza dupa anexa VI.3 din NE 01299 si se consemneaza intr-un registru al betoanelor, tinut de executantul
lucrarii, care periodic se verifica prin control de responsabilul atestat al
antreprenorului si al investitorului incheiat printr-un proces verbal, prin care se
constituie actele primare pentru cartea tehnica a constructiei.
Decofrarea elementelor se va face conform regulilor cuprinse in anexa V.1
NE 012-99.
Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant
masurile ce se impun. In normativul NE 012-99 anexele II sunt prevazute toate
verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor
montate in cofraje, pregatite pentru betonare.
Verificarea calitatii lucrarilor de cofrare tine seama de precizarile cuprinse
in NE 012-99 punct 10.4.
Lucrarile de betonare pot prezenta abaterile admise conform anexei III.1 si
III.2 din NE 012-99 (extras C 56-85).
Sunt admise urmatoarele defecte care vor fi remediate conform C149/87

pana la receptionarea lucrarii:
- defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari): daca au adancimea de
maxim 1cm si suprafata de maxim 400 cmp iar totalitatea acestora este
limitata la 10% din suprafata fetei elementului
- defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri, segregari) cu
adancimea mai mica decat stratul de acoperire in lungime de maxim 5cm
iar totalitatea acestora este limitata la 5 % din lungimea muchiei
respective
CAIETE DE SARCINI
Capitol: constructii metalice
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la executia
confectiilor de metal, intretinerea si montajul acestora.
Responsabilul C.T.C. cu problemele controlului uzinarii va trebui sa
cunoasca prevederile prezentului caiet de sarcini si sa fie autorizat in ceea ce
priveste conditiile si cerintele de control specifice executiei structurii metalice.
Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in
asemenea lucrari, ajutat de maistri montori avand si ei o bogata si recunoscuta
activitate in acest domeniu.
Este recomandat ca uzinarea si montajul constructiei metalice sa fie
incredintat unei singure unitati, specializata in constructii metalice, capabila sa
realizeze constructii metalice de calitatea cu grad inalt de complexitate.
2.
Probleme curente
- NE 012-99
-

SR EN 288-2+A1-99 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare
pentru materiale metalice. Partea 2. Specificatia
procedurii de sudare pentru sudarea cu arc
electric.
SR EN 288-2+A1-99 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare
pentru materiale metalice. Partea 3. Verificarea
procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor.
SR EN 10020-94
Definirea si clasificarea marcilor de otel.
SR EN 10137-1,2-98 Produse laminate la cald din oteluri pentru
constructii cu limita de curgere ridicata
SR EN 10137-3-98 Produse laminate la cald din oteluri pentru
constructii cu limita de curgere ridicata
SR EN 499-97
Materiale pentru sudare: Electrozi inveliti pentru
sudarea manuala cu arc electric a otelurilor
nealiate si cu granulatie fina. Clasificare.
SR EN 10079-96
Definirea produselor din otel.
SR EN 719-95
Coordonarea sudurii.Sarcini si responsabilitati.
I 20-94
Normativ privind protectia constructiilor impotriva
trasnetului
SR ISO 6947-94
Suduri. Pozitii de lucru. Definitiile unghiurilor de
inclinare si de rotire.
STAS 6662-94
Imbinari sudate
SR EN 25817-93
Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru
nivelurile de acceptare a defectelor.
STAS 424-91
Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.
STAS 7657-90
Tevi de otel sudate longitudinal pentru constructii
STAS 9724-90
Otel laminat la rece. Table si benzi late din otel.
Conditii tehnice de calitate.
STAS 908-90
Oteluri de uz general pentru constructii. Banda
- STAS 9148-90
- STAS 12796-90
Acoperiri metalice.Terminologie.
Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei
pieselor din otel pentru vopsire.
- STAS 500/1-89
Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii
tehnice generale de calitate.
- STAS 767/0-88
Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Constructii din otel. Conditii tehnice generale de
calitate.
- STAS 395-88
Otel laminat la cald. Otel lat.
- STAS 333-87
Otel laminat la cald. Otel rotund.
- C 139-87
Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a
elementelor de confectii metalice
- STAS 505-86
Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice
de calitate.
- STAS 564-86
Otel laminat la cald. Otel U
- STAS R 12495-86
Imbinari sudate. Metode de verificare a calitatii.
Modificari ulterioare la acest standard.
- STAS 10128-86
Protectia
contra
coroziunii
a
constructiilor
supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive.
- C 56-85
- C 16-84
- C150-84
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.
- STAS 10702/1-83
Protectia
contra
coroziunii
a
constructiilor
supraterane din otel. Acoperiri protectoare.Conditii
tehnice generale.
- STAS 11541-82
Profile din banda de otel zincata.
- STAS R 4400/1-81 Oteluri standardizate. Oteluri laminate sau trase.
Corespondenta marcilor.
- STAS 500/1,2,3-80 Oteluri de uz general pentru constructii
- STAS 500/2-80
Oteluri de uz general pentru constructii.Marci
- STAS 500/3-80
Oteluri de uz general pentru constructii rezistente
la coroziune atmosferica. Marci.
- STAS 425-80
Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.
- STAS 1946-80
Oteluri de uz general pentru constructii. Tabla
neagra.
- STAS 2028-80
zincata.
- STAS 2029-80
ondulata.
- STAS 5555/2-80
Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare
si terminologie.
- STAS E 10702/2-80 Protectia
contra
coroziunii
a
constructiilor
supraterane din otel. Acoperiri protectoare pentru
constructii situate in medii neagresive, slab
agresive si cu agresivitate medie.
- STAS 7194-79
Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza.
- STAS 767/2-78
Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari
nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel.
Prescriptii de executie.
- STAS 10108/0-78
Calitatea materialelor folosite pentru oteluri
laminate la cald.
- STAS 10108/0-78
Indicatii constructive privind materialele folosite
- STAS 10166/1-77
- STAS 10702/1-77
- STAS 2111-90
- STAS 1125/1-76
- STAS 6726-75
- STAS 10128-75
- STAS 10166-75
-
STAS
STAS
STAS
STAS
STAS
7356-73
5200/72
6220/69
6218/69
2080-67
- STAS 7665-66
- STAS 768/66
- GP 035-98
- Euronorme 19-57
- DIN 1025/Bl.5
- NP 51-87
pentru oteluri laminate la cald.

Protectia
contra
coroziunii
a
constructiilor
supraterane din otel. Pregatirea mecanica a
suprafetelor.
Protectia
contra
coroziunii
a
constructiilor
supraterane din otel. Acoperiri protectoare. Conditii
tehnice generale.
Cuie din sarma de otel.
Sudarea metalelor. Electrozi, conditii generale de
calitate mecanica a suprafetelor.
Imbinari sudate.
Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice
supraterane. Clasificare.
Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice
supraterane. Pregatirea suprafetelor.
Incercari mecanice a suruburilor
Saibe plate pentru metal.
Suruburi semiprecise cu cap hexagonal;
Piulite semiprecise, hexagonale.
Incercari tehnologice ale metalelor. Incercarea la
dubla indoire a tablelor subtiri si benzilor.
Saibe Grower
Constructii civile, industriale si agricole. Constructii
din otel, sudate. Prescriptii de executie.
Lista documentelor tehnice conexe de la GP035-98
Dimensiuni si caracteristici IPE100-600.
Dimensiuni si caracteristici IPE100-300.
Norme tehnice provizorii pentru folosirea placilor
cu gujoane
b. Materiale
Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare
reper in parte. Calitatea otelului este OL37.2s.
Eventualele modificari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor
prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din STAS
500/1/89 (Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de
calitate)
si
STAS 500/2-80 (Oteluri de uz general pentru constructii. Marci).
Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale
si sa fie marcate de catre uzina producatoare.
Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa
verifice corespondenta dintre datele cuprinse in aceste certificate de calitate si
cele
din
STAS 500/1/89 si STAS500/2-80.
Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a
produselor uzinate. Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse
laminate de acelasi tip, aprovizionate de la aceeasi otelarie, calitatea
laminatelor prin analize chimice si incercari mecanice.
Incercarile mecanice si tehnologice sunt:
- incercarea la tractiune;
- indoirea la rece;
- incovoierea prin soc pe epruvete cu crestatura in "V" sau "U"
perpendicular
pe
suprafata tablei.
Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de
certificate de calitate conform prevederilor standardelor de produse.
Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda
celor din STAS 767/0-88.
Clasa de agresivitate a mediului este 2m, categoria de protectie contra
coroziunii este I. Gradul de curatare va fi 1. Se va respecta obligatoriu partea c
din GP 035-98. Asigurarea urmaririi comportarii in timp in conditii normale de
exploatare ale constructiei se va face odata la 3 ani. Pentru stabilirea
aspectului final al suprafetelor pregatite se va consulta partea c din GP 035-98,
si se va corela cu incadrarile stabilite in acest paragraf.
c. Prevederi generale
Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice
raspund direct de buna executie a acesteia, de calitatea tuturor lucrarilor ce le
revin in conformitate cu planurile de executie, prevederile standardelor,
normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentului
caiet de sarcini.
Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform
planurilor de executie predate de proiectant.
Lucrarile cu confectii metalice presupun doua categorii principale de
lucrari:
- confectionarea elementelor metalice
- montarea elementelor metalice
Confectionarea elementelor componente ale constructiilor metalice se
realizeaza in ateliere specializate, dotate in mod corespunzator pentru astfel de
lucrari.
Atelierele specializate in confectii metalice asigura realizarea elementelor
componente in conformitate cu detaliile prevazute in proiectul de executie,
dupa ce in prealabil au fost verificate si analizate:
- schemele geometrice;
- detaliile aferente debitarii elementelor metalice componente;
- calitatea materialelor prescrise;
- tipul imbinarilor si a calitatii materialelor folosite;
- conditiile de depozitare, transport si montaj;
- incadrarea in prevederile actelor normative a elementelor componente.
- masuri de protectie a elementelor metalice prin aplicarea unor straturi de
vopsea
Montarea elementelor componente ale constructiilor metalice se face in
baza detaliilor de montaj ale proiectelor, elaborate pentru faza DE.
Depozitarea elementelor de confectii metalice se fac astfel incat sa se
asigure conditiile optime de montaj ale acestora, in baza unor criterii de
maxima eficienta prin:
- alegerea locului si succesiunii de montaj a elementelor componente ale
constructiilor metalice;
- organizarea montajului propriu-zis.
d. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare
Intreprinderea ce uzineaza constructia metalica are obligatia ca inainte de
inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. Se vor solicita explicatii in

orice situatie in care nu se intelege complet sau in care sunt dubii in privinta
intelegerii. Daca sunt cote ce coteaza acelasi lucru dar sunt diferite se va cauta
un alt loc in care apare acea cota. Cota corecta se considera cea care apare de
cel mai multe ori. Daca exista dubii in privinta unor cote se va anunta
proiectantul.
O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor
sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea
usurarii uzinarii se va proceda dupa cum urmeaza:
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de
vedere al rezistentei, stabilitatii sau montajului (neconcordanta unor cote,
diferente in extrasul de materiale etc) uzina efectueaza modificarile
respective comunicandu-le in mod obligatoriu proiectantului;
- pentru modificari care afecteaza structura din punct de vedere al
rezistentei, stabilitatii sau montajului, uzina comunica propunerile de
modificari proiectantului pentru a-si da avizul; orice modificare de proiect
se face numai cu aprobarea prealabila si scrisa a proiectantului.
Dupa verificarea proiectului uzina constructoare intocmeste documentatia
de executie, care trebuie sa cuprinda:
- toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor
incepand de la debitare, tehnologia de debitare si taiere, sudare, conform
procedeelor omologate de sudare si terminand cu expedierea lor.
- procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte,
care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici
mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si
clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.
Inainte de debitare si taiere fiecare element se va marca cu calitatea
materialului rezultat.
La uzina se va realiza in mod obligatoriu preasamblarea intregii constructii
metalice, asigurandu-se respectarea tolerantelor de uzinare si montaj conform
STAS 767/0-88. Se vor verifica prelucrarile aferente sudurilor de adancime
conform prevederilor din proiect si marcarea corespunzatoare a elementelor si
subansamblelor.
Montajul constructiei metalice se poate realiza pe elemente sau
subansamble in functie de posibilitatile concrete de ridicare la pozitie.
O atentie deosebita se impune pozitionarii topometrice corecte a
elementelor si subansamblelor la cotele prevazute in proiect.
Receptia finala se va face in conformitate cu "Regulamentul de efectuare a
receptiei obiectivelor de investitii".
e. Documentatia tehnica ce se intocmeste de firma ce monteaza structura metalica
Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj
(ingineri, maistri) care vor conduce montajul tinand seama de specificul lucrarii
si utilajele de care se dispune precum si de anotimpul in care se vor face
lucrarile de sudare la montaj.
Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea
care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si
de executie in uzina si sa constate precum si sa propuna, daca considera ca
este necesar, eventuale modificari sau completari care ar usura montajul.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda:
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al
elementelor de constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea
mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc;

- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj
impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- ordinea de montaj a elementelor;
- verificarea cotelor pentru constructia montata;
- metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele
intermediare de montaj.
f. Executia cusaturilor sudate
Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului
tehnologic de sudare intocmit de uzina. Cusaturile sudate trebuie sa
corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul
tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul cusaturilor trebuie sa
rezulte neted, uniform si lipsit de defecte. Sudurile de adancime se vor incadra
in clasele 1 si 2 de calitate iar cele in relief in clasa 2 de calitate.
Arcul electric va fi amorsat in rosturi numai pe placute tehnologice
terminale sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua masuri ca sa nu se
produca deteriorari ale pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu metal
topit. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a
acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate.
Craterele neumplute se vor indeparta prin curatire, polizare si resudare.
La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la
radacina se va face dupa curatarea si polizarea rostului.
La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi curatata
de zgura, dupa care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu
lupa.
Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi ori alte defecte de calitate
a cusaturilor prevazuta in proiect, conform instructiunilor tehnice C 150-84.
Daca se constata fisuri sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru
stabilirea cauzelor si masurilor de remediere.
Se recomanda ca acolo unde este posibil sudarea sa se faca in pozitie
orizontala.
Sudurile de pozitie (verticala, peste cap etc.) la montaj, vor fi executate
numai de sudori cu experienta in asemenea lucrari.
g. Abateri, tolerante admise
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a
defectelor de suprafata se executa pe zonele in care elementele au defecte
depistate vizual sau prin sondaj in procente minime diferentiate pe clase de
calitate in conditiile admise de STAS 767/0-88.
Instrumentele si aparatele folosite pentru masurarea dimensiunilor
geometrice a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata, a elementelor
confectiilor metalice si a elementelor si ansamblurilor constructiilor metalice,
trebuie sa aiba o precizie care sa se inscrie in tolerantele de masurare a
marimilor masurate.
h. Protectia elementelor
Protectia elementelor de constuctii metalice, se face prin vopsire cu tipuri
de vopsea din cadrul unui sistem de acoperire prin vopsire cu uscarea
peliculelor in aer (AVa, GP 035-98) in functie de urmatoarele:
- pentru confectiile metalice dispuse in interiorul si exteriorul cladirilor
clasa de agresivitate se considera 2m (STAS 10128-86)
- confectiile metalice situate in interiorul si exteriorul cladirii se vor proteja

cu sistem de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer potrivit
unei durate medii (I - lunga) de viata a acoperirii protectoare (STAS
10702/1-83) si realizarii unui grad de curatire 1 (suprafata curata, rugoasa
de culoare cenusie deschisa, uniforma STAS 10166/1-77).
- materialele de baza ale sistemului de acoperire AVa sunt grunduri,
vopsele si emailuri pe baza de ulei iar grosimea totala a sistemului de
acoperire este de 180 microni pentru exterior si 140 microni pentru
interior. Sistemele de protectie anticoroziva specificate sunt cuprinse in
partea b din GP 035-98, tabelul 8, numar curent 2. Refacerea protectiei in
conditii normale de exploatare se va face la minim 12 ani si maxim 20 ani.
Refacerea in caz de deteriorare accidentala se va face imediat.
Pentru exemple de protectia anticoroziva se va consulta indicativ GP 03598, partea b, anexa 4, tabel 1. (variante conform nr.crt. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9).
Pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor se vor asigura conditii
pentru respectarea partii c din GP 035-98. Verificarea comportarii in timp se
face odata la maximum 3ani.
Materialele si numarul straturilor componente ale acoperirilor protectoare
precum si grosimea minima acestora sunt precizate explicit in STAS E 10702/280.
Pregatirea suprafetelor pieselor confectiilor metalice se va face conform
partii b din GP 035-98, folsind incadrarile in clase si categorii stabilite in
prezentul caiet de sarcini. Pregatirea suprafetelor se va realiza pe urmatoarele
faze de lucru: indepartarea murdariei, degresare, curatare pana la gradul
stabilit de proiectant, desprafuire, aplicarea unei protectii temporare, aplicarea
protectiei definitive.
La elementele metalice neprotejate, se va aplica pe santier un strat de
protectie temporara imediat dupa primirea pe santier a acestora. Depozitarea
elementelor de constructii metalice se va face in locuri ferite de intemperiile
atmosferice.
Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub +5C si la
temperaturi foarte ridicate fara aplicarea de masuri speciale prevazute in
procesele tehnologice.
i. Controlul calitatii
Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din
fisele tehnologice si procesele tehnologice de executie conform proiectului pe
fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor,
trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea
provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor etc.)
In vederea urmaririi controlului executiei uzina va intocmi si completa fise
de urmarire a executiei si fise de masuratori.
In aceste fise se vor trece pentru fiecare piesa in parte marca si clasa de
calitate a otelului precum si sarja si numarul certificatului de calitate a lotului
din care face parte piesa debitata.
In mod analog, pe fiecare fisa se va trece poansonul sudorului care a
realizat cusatura sudata si numele maistrului care a supravegheat si controlat
executia.
Locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate
(defecte interioare) se vor insemna pe schite.
Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si
subansamblu sudat vor fi semnate de organul C.T.C. al uzinei si vor fi
prezentate la receptia subansamblelor odata cu restul documentelor de
receptie.
Controlul efectuat pe parcursul executiei are drept scop respectarea
calitatii executiei, a prevederilor din prezentul caiet de sarcini si din procesul
tehologic: de uzinare cu toate fazele de executie.
Controlul permanent se face pentru fiecare faza de executie de catre
maistri, inginerul sudor si organul C.T.C. al uzinei conform metodologiei proprii.
Delegatul intreprinderii de montaj si al beneficiarului efectueaza controale prin
sondaj. Toate organele care efectueaza controlul permanent sau prin sondaj vor
fi instruite si autorizate in vederea efectuarii acestui control.
Pe parcursul executiei se vor efectua prin sondaj si controale de catre
comisii de delegati din partea beneficiarului si proiectantului.
Se va infiinta un registru de control ce va fi tinut in biroul sectiei sau
atelierului care executa lucrarea si in care se vor trece data controlului, cine a
efectuat controlul, constatarile facute si semnatura persoanelor care au
efectuat controlul. Tot in acest registru se vor trece in continuare de catre
intreprinderea
executanta
eventualele
masuri
luate
si
semnatura
coordonatorului tehnic.
Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia de montaj
stabilind:
- reguli generale privind montajul si receptia pe santier;
- tehnologia de montaj;
- tehnologia de asamblare si sudare a imbinarilor sudate pe santier tinand
seama de tipul imbinarilor si pozitiile de sudare; sarcinile sunt cele din
Anexa prezentului caiet de sarcini.
Sudorii ce vor executa imbinarile sudate de montaj pe santier trebuie sa
fie in masura sa execute in bune conditii cusaturile sudate in orice pozitie de
sudare si pentru orice tip de sudura precum si sa lucreze la inaltime pe schele.
In acest scop si tinand seama de importanta lucrarii, se recomanda ca sudorii
sa fie recrutati dintre cei mai buni.
Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura
aplicate, indiferent daca executa suduri pe santier sau in uzina.
Se vor respecta urmatoarele reguli:
- controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din
fisele tehnologice si procesele tehnologice de executie conform proiectului
pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor,
trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea
provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor etc.)
- la primirea pe santier a elementelor de otel comisia de receptie verifica
calitatea pregatirii suprafetelor si aplicarea stratului de protectie
temporara (la toate tipurile diferite de elemente si 5% din numarul
elementelor)
- la fiecare element care trebuie verificat se indeparteaza grundul la 2%
(prin frecare cu o carpa moale imbibata in solutie de decanol si razuire
usoara cu cutitul) din numarul pieselor care-l compun si se compara
aspectul suprafetei piesei cu etalonul fotografic corespunzator gradului de
curatire adoptat dupa care se reface protectia temporara. Constatarile se
consemneaza in procesele verbale ale comisiei de receptie.
- verificarile pe parcursul executiei si verificarile pe faze de lucrari sunt
cuprinse in Caietul XX din C56-85 si caietul XIX din acelasi normativ.
3.
Probleme speciale
Orice referire la vopsire, grunduire sau orice alta specificare privind
protectia la coroziune a elementelor metalice, de pe planse sau din alta parte
din proiect devin nule. Singurele specificatii care raman valabile sunt cele
prezentate prin prezentul caiet de sarcini.

Notele de pe plansele confectiilor metalice detaliaza fiecare aspect specific
acelei planse de aceea se vor citi cu foarte mare atentie; toate notele se
considera parte integranta a prezentelor caiete de sarcini.
Se va studia cu atentie proiectul pentru a se putea intelege corect ordinea
de asamblare si de montaj a elementelor metalice. Numai dupa parcurgerea
intregii documentatii se va putea trece la executia efectiva a elementelor.
Ordinea de sudare se poate stabili de executant dar se vor respecta
urmatoarele reguli: toate sudurile prevazute trebuie sa fie realizate din pozitii
usoare si la calitatea ceruta, si ordinea sa nu influenteze negativ la asamblare
sau montaj o imbinare cu alta datorita ordinii de sudare.
Tolerantele de montaj de 5mm care s-au lasat la capetele barelor pot
deveni mai mici datorita grosimii cordonului de sudura din zona imbinarii; in
aceasta situatie sudura se va poliza din inima profilului care se imbina pentru a
se putea realiza corect imbinarea. Stabilirea metodei de protectie anticoroziva
si a metodei de urmarire in timp a elementelor metalice va tine seama de
aceste tolerante.
Saibele se monteaza la suruburi in asa fel incat filetul sa fie in zona cu
saibe si nu in zona elementelor care se imbina. In cazul in care datorita
montajului sunt necesare gauri ovale sau ovalizate proiectantul va fi informat
de urgenta pentru prezentarea unui detaliu specific acestei situatii.
Sudarea conectorilor (dornuri sau gujoane) se va realiza conform normelor
omologate din Romania si numai de personal si cu aparatura specifica pentru
acest tip de sudura.
Piesele compuse se pot realiza ca piese compuse si suda apoi pe
elementul de baza sau se pot realiza ca elemente individuale si apoi suda pe
elementul de baza; executantul va alege solutia care considera ca este cea mai
potrivita din punct de vedere a asigurarii calitatii realizarii si imbinarii acestor
piese.
Piesele oblice se realizeaza conform detaliilor de pe plansa
corespunzatoare. Exista posibilitatea ca piesa notata cu ".3" (de exemplu
Ps28.3) sa fie retrasa cu 10mm in lungul ei fata de pozitia finala in asa fel incat
cele doua suduri cu elementele vecine sa poata fi realizate in acest spatiu mic
ce rezulta.
Fiecare consola de stap si de grinda de cadru au marcata panta in interior.
Datorita lungimii mari a elementelor si erorilor rezultate din rotunjirea la
multiplu de 1mm pot sa apara nepotriviri la montaj sau/si asamblare. Din acest
motiv panta se va realiza obligatoriu. In cazul in care se considera ca nu sunt
suficente cote pentru realizarea elementului se va anunta de urgenta
proiectantul.
Se vor respecta obligatoriu normele in vigoare privind verificarea
imbinarilor sudate.
Toate notele de pe planse sunt obligatorii si foarte importante. Se vor
studia cu atentie inainte de inceperea executiei, iar proiectul va fi studiat in
ansamblul lui inainte de inceperea oricarei operatiuni de aprovizionare,
confectionare si/sau montaj. Orice neclaritati, greseli sau aspecte incomplete
ce se gasesc in prezentul proiect vor fi aduse de urgenta in scris la cunostinta
proiectantului.
ANEXA
1. Sarcinile maistrului sudor si programul pentru autorizarea
maistrului sudor
Lucrarile de sudare vor fi conduse si supravegheate permanent de un
maistru sudor.
Maistrii sudori sunt subordonati inginerului sudor, repartizat pentru
aceasta lucrare.
Sarcinile si raspunderile maistrilor sudori se stabilesc de catre un inginer
sudor si li se transmit acestora in scris.
Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt:
- verificarea calitativa a materialelor ce urmeaza a fi sudate (laminate);
- verificarea materialului de adaos (flux, sarma, electrozi) privind conditiile
de pastrare a acestora conform prevederilor din norme si din caietele de
sarcini;
- verificarea inainte de inceperea sudarii a rosturilor pregatite pentru
sudare;
- verificarea aparatelor si agregatelor de sudare;
- verificarea reglarii regimului de sudare;
- repartizarea sudorilor pe tipuri si feluri de suduri, conform aptitudinilor si
autorizarii acestora;
- verificarea normelor de protectia muncii la sudare;
- verificarea pe faze de executie a cusaturilor sudate si a subansamblelor
sudate.
Pentru indeplinirea sarcinilor mentionate, maistrul sudor va trebui sa aiba
cunostinte generale de metalurgie, constructii metalice, metode de sudare si
metode de verificare a cusaturilor sudate. Ei vor fi scolarizati si instruiti de
catre un inginer sudor pentru genul de lucrari ce urmeaza sa le execute.
CAIETE DE SARCINI
Capitol: receptia lucrarilor
1.
Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la receptia lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora.
2.
Probleme curente
- H.G. Nr. 273/1994
- M.O. nr. 193/1994
- C 56-85
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii

si instalatii aferente acestora.
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora.
- Legea 10/1995
b. Descriere
Receptia constituie o componenta a sistemului calitativ in constructii si
este actul prin care investitorul, declara ca accepta, preia lucrarea cu sau fara
rezerve si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se
certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu
prevederile contractului si ale documentatiei de executie.
Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente
acestora se efectueaza atat la lucrari noi cat si la interventiile in timp asupra
constructiilor existente (reparatii capitale, consolidari, modificari, extinderi etc.)
si se realizeaza in doua etape:
- receptia la terminarea lucrarilor
- receptia finala la terminarea perioadei de garantie
Pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora, indiferent de
sursa de finantare, de forma de proprietate sau de destinatie, receptiile se vor
organiza de catre coordonatorii de credite sau proprietari, care au calitatea de
investitori (persoana fizica sau juridica care incheie contractul de executare de
lucrari de constructii, urmareste indeplinirea lui si preia lucrarea.
Pentru receptia la terminarea lucrarilor, executantul comunica
investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract printr-un
document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de
executant si reprezentantului investitorului pe santier.
Comisia de receptie se va numi de investitor si va fi alcatuita din cel putin
5 membri. Obligatoriu va face parte un reprezentant al investitorului si un
reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul caruia este amplasata
constructia, iar restul vor fi specialisti in domeniu.
La receptia cladirilor cu inaltimea de peste 28 m, cu sali aglomerate, cu
capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor,
caminelor pentru copii si batrani sau a altor cladiri destinate persoanelor ce nu
se pot evacua singure, investitorii sunt obligati ca in comisiile de receptie sa
includa si o persoana desemnata de inspectiile teritoriale din cadrul
Comandamentului trupelor de pompieri si care va fi solicitata in scris de catre
investitor. Numele persoanei desemnate va fi comunicat in scris investitorului
in intervalul de timp de la primirea solicitarii pana la data intrunirii comisiei de

receptie.
Procesul verbal de receptie va consemna realizarea masurilor
prevazute in documentatia de executie din punct de vedere al prevenirii si al
stingerii incendiilor fara de care receptia nu este acceptata.
Comisiile de receptie pentru constructiile parter, parter si etaj, cu
inaltimea la cornisa de maximum 8 m cu cel mult 4 apartamente, cu suprafata
desfasurata de maximum 150 mp pentru anexele gospodaresti ale acestora,
precum si pentru constructiile provizorii, vor fi alcatuite din 2 membri:
investitorul sau proprietarul si delegatul administratiei publice locale.
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile
calendaristice de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data
stabilita:
- membrilor comisiei de receptie
- executantului
- proiectantului
Reprezentantul executantului si al proiectantului nu pot face parte din
comisia de receptie, acestia avind calitatea de invitati. Proiectantul va intocmi
si prezenta comisiei de receptie un referat cu punctul sau de vedere privind
executia constructiei.
Comisia de receptie se intilneste la data, ora si locul fixat, iar presedintele
acesteia numit de investitor stabileste programul dupa care va fi facuta
receptia. Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3
din membri numiti ai acesteia. Hotarirea comisiei se ia cu majoritate simpla.
Comisia de receptie examineaza urmatoarele:
- respectarea prevederilor din autorizatia de construire precum si avizele si
conditiile de executie impuse de autoritatile competente, analiza se
efectueaza prin cercetarea vizuala a constructiei si prin examinarea
documentelor continute in cartea tehnica.
- executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului si ale
documentatiei de executie.
- terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre
investitor si executant si in documentatia anexa la contract;
- referatul de prezentare intocmit de proiectant.
La terminarea examinarii comisia va consemna observatiile si concluziile in
procesul verbal de receptie conform anexei nr.1 la Regulament, pe care il va
inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului cu recomandarea de
admitere cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau respingerea ei.
Cazurile pentru care comisia de receptie recomanda aminarea sau
respingerea receptiei sunt prevazute la art. 17 si art. 18 din Regulamentul
aprobat de hotarirea guvernului nr. 273/1994.
Amanarea receptiei se recomanda cand (art. 17):
- se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in
exploatare a constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale;
- constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care daca nu
ar fi facute ar diminua considerabil utilitatea lucrarii;
- exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie
de incercari de orice fel pentru a le clarifica.
Comisia recomanda respingerea receptiei daca se constata vicii care nu
pot fi inlaturate si care prin natura lor impiedica realizarea uneia sau mai
multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri
de lucrari etc. (art. 18)
Pe baza procesului-verbal de receptie, investitorul hotaraste admiterea,
amanarea sau respingerea receptiei si notifica hotararea sa in interval de 3 zile
lucratoare executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.
In cazul cind receptia se face cu obiectii, in procesul verbal de receptie se

vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele
de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depasi de regula 90
de zile calendaristice de la data receptiei.
Data receptiei este cea a incheierii de catre comisia de receptie a
procesului verbal de receptie a procesului verbal de receptie a lucrarilor cu sau
fara obiectii. Cu ocazia receptiei investitorul preia lucrarea de la executant.
Procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin
grija investitorului:
- executantului;
- proiectantului;
- organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de
construire;
- organului administratiei financiare locale;
- originalul ramine la investitor.
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa
expirarea perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in
contract.
La receptia finala participa:
- investitorul
- comisia de receptie numita de investitor
- proiectantul lucrarii
- executantul
Comisia de receptie finala examineaza urmatoarele:
- procesele verbale la terminarea lucrarilor;
- finalizarea lucrarilor cerute la "receptia la terminarea lucrarilor";
- referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor
aferente in exploatare pe perioada de garantie.
La terminarea receptiei comisia isi va consemna concluziile intr-un proces
verbal de receptie finala potrivita anexei nr. 2 la regulament, cu recomandarea
de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, de aminare sau de respingere a ei.
Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de
receptie finala si notifica executantului hotarirea sa in termen de 3 zile
lucratoare de la primirea propunerilor comisiei.
Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotaririi sale.
Procesele verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului:
- organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de
construire si executantului
Deosebit de important este CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI al carui
continut si modul de completare sunt prezentate in anexa nr.6 la Regulament.
Orice contract privind executia unor lucrari de constructii si instalatii
aferente acestora in subantrepriza este recomandabil sa contina urmatoarele
prevederi:
- Receptia la terminarea lucrarilor sa se incheie prin Proces Verbal de
receptie
la
terminarea
lucrarilor
incheiat
conform:
M.O.
nr.
193/28.07.1994: "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora" cu observatia ca implicarea proiectantului,
reprezentantului investitorului, reprezentantului administratiei publice
locale la aceasta receptie cu caracter intern se va face cu acordul
acestora.
- Subantreprenorul isi asuma in acest sens raspunderea de respectare a
conditiilor de calitate si verificarile pe care le efectuaza potrivit
normativului: C56-85: "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente" si se obliga la incheierea
proceselor verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari precum si la

efectuarea verificarilor si probelor precizate in normativ. Frecventa si tipul
acestora pe faze de lucrari, sau faze determinate este precizata atat in
caietele de sarcini cat si in mod complet in normativul precizat anterior.
- Procesele verbale de lucrari ascunse si celelalte acte mentionate anterior
incheiate de subantreprenor se predau antreprenorului si fac parte
integranta din "CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI"
Orice situatie de litigiu a carei solutionare nu este prevazuta sau tratata in
prezentul caiet de sarcini se rezolva potrivit prevederilor integrale ale
"Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora" publicat in M.O. nr. 193 din 28 iulie 1994 si/sau prevederilor legale in
vigoare.
CAIETE DE SARCINI
Capitol: Urmarirea comportarii constructiilor
1.
Generalitati
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata
perioada de viata a constructiei incepand cu executia ei. In acest caiet de
sarcini se prezinta aspecte mai importante legate de urmarirea in timp a
comportarii halei ce face obiectul prezentului proiect.
2.
Probleme curente
- Legea 10/1995
- HG 256/1994
- HG 261/1994
- HG 273/1994
- HG 766/1997
- STAS 10000/0-75
- STAS 2745-90
- STAS 1275-88
- STAS 1336-80
- STAS 6657/2-89
- P 100-92
- C 244-93
- PE 432-93
- P130-1997
- ST 016-1998
- STAS 10493-76
- GP 035-98
Legea privind calitatea in constructii;

Regulament
privind
asigurarea
activitatii
metodologice in constructii;
Regulament privind conducerea si asigurarea
calitatii in constructii;
Norme de intocmire a Cartii tehnice a constructiei;
Hotarare pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea in constructii;
Prescriptii generale de verificare a sigurantei
constructiilor;
Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor
prin metode topografice;
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice;
Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin
incercari statice;
Elemente prefabricate de beton, beton armat si
beton precomprimat. Reguli si metode de verificare
a calitatii;
constructiilor
de
locuinte,
social-culturale,
agrozootehnice si industriale;
Indrumator pentru inspectare si diagnosticare
privind durabilitatea constructiilor din beton armat
si beton precomprimat;
Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a
constructiilor CNE;
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor;
Specificatie tehnica, criterii si metode pentru
determinarea
prin
masuratori
a
tasarii
constructiilor;
Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si
terenurilor;
b. Descriere
Scopul urmaririi constructiilor este obtinerea de informatii in vederea
asigurarii aptitudinii constructiei pentru exploatare normala, evaluarea
conditiilor pentru diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti si de
degradare a mediuliu (natural, social, cultural) cat si obtinerea de informatii
necesare perfectionarii activitatii in constructii.
Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se
executa in vederea satisfacerii prevederilor privind mentinerea cerintelor de
rezistenta, stabilitate si durabilitate ale constructiilor cat si celelalte cerinte
esentiale.
c. Urmarirea curenta a comportarii constructiilor
Urmarirea curenta este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor
care consta din observarea si inregistrarea unor aspecte, fenomene si
parametrii ce pot semnala modificari ale capacitatii constructiei de a indeplini
cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiect.
Urmarirea curenta se efectueaza prin examinare vizuala directa si daca
este cazul cu mijloace de masurare de uz curent permanent sau temporare.
Conditii ce trebuie indeplinite in timpul urmaririi curente:
- urmarirea curenta se efectueaza in conformitate cu normativul privind
urmarirea comportarii in timp a constructiilor P1301997.
- personalul insarcinat cu efectuarea urmaririi curente trebuie sa fie
atestat conform instructiunilor privind autorizarea responsabililor cu
urmarirea speciala a comportarii in exploatare a constructiilor elaborate de
Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea
Teritoriului.
Fenomenele care se vor urmari sunt urmatoarele:
- schimbarea pozitiei constructiei in raport cu mediul de implantare
terenul manifestate direct, prin deplasari vizibile (orizontale, verticale sau
inclinari) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor,
scarilor si altor elemente anexa de soclul sau corpul cladirilor si aparitia de
rosturi, crapaturi, smulgeri, umflarea sau craparea terenului ca urmare a
alunecarii constructiei in terenul de fundare)
- schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin
deformatii vizibile verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte
secundare ca intepenirea usilor sau ferestrelor, greutate sau blocare in
functionarea utilajelor (ascensor), distorsionarea traseului conductelor de
instalatii, indoirea barelor sau a altor elemente constructive s.a.
- schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub
aspectul etanseitatii, izolatiilor fonice, termice, hidrofuge, antifoc,
antivibratorii, antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate prin
umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, lichefieri ale pamantului dupa
cutremure, schimbarea culorii suprafetelor, aparitia condensului,
ciupercilor, mucegaiurilor neplacute.
- defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de
constructie: infundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi)
- defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra
sigurantei obiectelor de constructie, fisuri, crapaturi, coroziunea
elementelor metalice, flambajul unor elemente componente comprimate
sau ruperea altora intinse.
Frecventa efectuarii observatiilor curente:
- in timpul executiei constructiei o data pe luna si dupa incheierea
fiecarei etape importante a executiei
- in timpul exploatarii constructiei:

- o data pe luna pana la receptia finala
- o data pe an pana la expirarea duratei normate de viata
- dupa fiecare eveniment major (seisme, inundatii, incendii, explozii,
alunecari
de teren etc.)
Toate observatiile si rezultatele masuratorilor se trec in Jurnalul
Evenimentelor si se includ in Cartea Constructiei.
Avand in vedere ca hala ce face obiectul acestui proiect este cu structura
metalica o atentie deosebita trebuie acordata urmaririi comportarii la coroziune
si a intretinerii ei. Pentru aceasta se va respecta GP 035-98, avand in vedere
urmatoarele: clasa de agresivitate a mediului este 2m, categoria de protectie
contra coroziunii este I. Se va respecta obligatoriu partea c din GP 035-98.
Asigurarea urmaririi comportarii in timp in conditii normale de exploatare ale
constructiei se va face odata la 3 ani.
d. Urmarirea deplasarilor pe verticala a constructiei (tasari)
Masurarea deformatiilor terenului de fundare a constructiilor trebuie
efectuata pe intreaga durata a perioadei de executie si continuand pe parcursul
exploatarii, pana la atingerea conditiei de stabilizare a deformatiilor. Se insista
asupra acestei urmariri a comportarii constructiei avand in vedere terenul ce se
afla la limita terenului sensibil la tasari.
Pentru constructiile aflate in exploatare dupa perioada de stabilizare a
deformatiilor se impun masuratori in urmatoarele cazuri:
- aparitia unor fisuri, crapaturi etc.
- deplasari, denivelari, inclinari etc.
- dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatii, alunecari de teren
etc.)
- la modificari importante ale conditiilor de exploatare.
e. Metode si materiale folosite pentru masurarea deformatiilor
Pentru determinarea deplasarilor verticale se vor efectua masuratori
topometrice folosind marci de tasare fixate pe constructii, conform programului
stabilit.
Marca de tasare se va alcatui si fixa in constructie astfel incat sa se
asigure conservarea in timp, pe intreaga durata a efectuarii observatiilor si sa
permita efectuarea masuratorilor atat in timpul executiei cat si in timpul
exploatarii constructiei.
Marca de tasare se poate amplasa la partea inferioara a constructiei, atat
de-a lungul perimetrului cat si in interior, dar in mod obligatoriu fixarea marcii
se va face la colturile constructiei.
Marcile de tasare se vor amplasa astfel incat sa nu fie deteriorate sau
acoperite de finisajele care se vor executa ulterior.
Montarea marcilor se va face imediat dupa executarea fundatiilor sau dupa
ce constructia a depasit nivelul terenului cu 0.51.0 m.
Incastrarea marcilor de tasare in elementele de rezistenta se face in
general prin executarea unor gauri, in care corpul marcii se cimenteaza cu
mortar. Se va tine seama ca locul de amplasare a marcilor sa dea posibilitatea
asezarii mirei topometrice in pozitie verticala asezarea mirei sa nu fie
impiedicata de cornise, balcoane etc,
Se va tine seama de viitoarea cota a nivelului trotuarelor sau platformei
din jurul constructiei, pentru a se evita eventualele acoperiri ale marcilor de
catre acestea. Daca, ulterior, aceste marci de tasare devin inaccesibile, se vor
inlocui cu alte marci fixate in stalpi sau pereti, dupa ce, in prealabil s-a stabilit
diferenta de cota dintre marcile initiale si cele care li se substituie.
f. Efectuarea masuratorilor
Urmarirea deformatiilor unei constructii datorate deformatiilor terenului de
fundare prin metode topografice consta in masurarea modificarii cotelor unor
puncte izolate, materializate prin marci de tasare fixate de constructie, prin
raportarea la repere de referinta din reteaua geodezica.
Conditii ce vor fi respectate la executarea masuratorilor:
- nivelmentul initial pentru cotarea reperelor de referinta se vor efectua in
conditii atmosferice favorabile, in sens direct si invers, sau cu doua
orizonturi.
- precizia necesara masurarii deplasarilor verticale va fi de 1.0mm, clasa
conventionala de precizie II.
Se va folosi metoda nivelmentului geometric pe reperele fixe ale retelei de
referinta.
Frecventa efectuarii masuratorilor:
- masuratorile se vor programa astfel incat sa coincida cu finalizarea unei
etape de lucru;
- in timpul exploatarii, masuratorile se fac in corelare cu modul de realizare
a incarcaturii utile pana la atingerea incarcarii de regim;
- intervalele de timp pentru efectuarea masuratorilor pe parcursul
exploatarii pot fi modificate in cazurile in care intervin actiuni care
influenteaza evolutia tasarilor, ca de exemplu: variatia importanta a
nivelului apei subterane, aplicarea unei incarcari in imediata vecinatate a
constructiilor, socuri seismice.
g. Inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatiilor
Valorile masurate ale cotelor reperelor de referinta si ale marcilor de
tasare se inregistreaza in carnetul de nivelment.
Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii
cuprinde: verificarea carnetelor de teren, verificarea stabilitatii reperelor de
referinta, calculul deplasarii marcilor de tasare, stabilirea preciziei
masuratorilor intreprinse, inclusive compararea erorilor inregistrate cu cele
admisibile, pentru clasa conventionala de precizie impusa clasa II.
Datele privind tasarile marcilor se trec in "Fisa de masurare a tasarilor".
Prelucrarea grafica a rezultatelor masuratorilor se face pentru fiecare marca de
tasare si reper de referinta. Se vor consemna toate datele necesare pentru
prelucrarea ulterioara a rezultatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a
constructiei cu amplasarea reperelor de referinta si a marcilor de tasare, date
asupra stadiului fizic atins de lucrare (numar nivele, cota cofrajului etc.).
Fisa se completeaza dupa fiecare masuratoare pentru determinarea
valorilor tasarilor, in baza datelor din carnetele de observatii de teren. Fisa
cuprinde si schita reperelor si marcilor.
Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de
observatii, proiectantului care pe baza interpretarii lor avizeaza asupra
mentinerii, modificarii sau sistarii programului de observatii.
Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de catre beneficiar pe toata
durata existentei constructiei pentru a fi folosit, atunci cand este cazul, la
expertizarea starii constructiei. Acest dosar face parte din Cartea Constructiei.
Pentru marca de tasare si model de fisa se vor consulta normativele in
vigoare mentionate la inceputul acestui caiet de sarcini. In cazul in care nu se
gasesc aceste informatii se va anunta proiectantul.
NOTE FINALE
aplicate tuturor caietelor de sarcini
Prezentele caiete de sarcini sunt obligatorii si nu inlocuiesc ci completeaza

plansele si alte parti scrise ale proiectului. Orice modificare adusa in
proiect fara acordul proiectantului atrage dupa sine asumarea
responsabilitatii pentru acea parte din proiect pentru cel care intreprinde
modificarea. Modificarile se comunica in scris proiectantului cu minimum
doua zile inainte de a dori ca modificarea sa se implementeze. In caz de
urgenta proiectantul va fi instiintat imediat asupra problemelor aparute in
proiect iar proiectantul va oferi in termenul cel mai scurt solutii la
probleme aparute.
Orice erori in proiect semnalate pe parcursul executiei de catre executant

se vor comunica obligatoriu proiectantului in cel mai scurt timp cu putinta.
Prezentele caiete de sarcini contin doar probleme speciale ale executiei,

caietele de sarcini tip ale fiecarei lucrari normativele si standardele in
vigoare fiind obligatorii. Avand in vedere unele parti delicate ale executiei
din aceasta lucrare si complexitatii mari ale unor parti ce au generat
dificultati de explicare ale unor parti, orice neintelegere sau dubiu in
intelegerea unui aspect al prezentului proiect va fi comunicata, discutata si
solutionata cu proiectantul in cel mai scurt timp cu putinta. Intarzierile
datorate neintelegerii proiectului in cazul in care nu au fost comunicate
proiectantului cad in sarcina celui care le-a produs.
Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet

in conditiile oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre
aprobare si insusite precum si in cazul implementarii in timp util a altor
solutii noi eficiente economic.
Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate

pentru operativitatea consultarii continand tolerante, abateri admisibile,
extrase din "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente" C56-85.
Cluj-Napoca,
26 septembrie 2003
STEFAN
intocmit,
ing.
Lucian

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIETE DE SARCINI

Capitol: caracteristici generale

Probleme curente si speciale

element din punct de vedere al implicatiilor la alte elemente ale acestei

Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si

nr. 290/77 completate cu ordineele MI 381/93, MLPAT 7/N/93;

Aceste caiete de sarcini contin capitole pentru toate lucrarile importante

dimensionata la incarcarile de exploatare, climatice si seismice prevazute din

Pentru executia lucrarilor de betonare a fundatiilor si a elementelor de

de pana la 3m si de 1/0.67 peste 3m adancime.

- in vederea receptiei finale;

Normative pentru executarea lucrarilor din beton si

rezemare fiind obligatoriu orizontala;

de aer comprimat sau jet de apa.

Normative pentru executarea lucrarilor din beton si

Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari

Normative pentru executarea lucrarilor din beton si

calitatii materialelor si betoanelor

- in zonele cu armaturi dese este permisa indesarea laterala cu sipci sau

Sunt admise urmatoarele defecte care vor fi remediate conform C149/87

Normative pentru executarea lucrarilor din beton si

pentru oteluri laminate la cald.

inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. Se vor solicita explicatii in

mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc;

- confectiile metalice situate in interiorul si exteriorul cladirii se vor proteja

prezentate prin prezentul caiet de sarcini.

Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii

in intervalul de timp de la primirea solicitarii pana la data intrunirii comisiei de

In cazul cind receptia se face cu obiectii, in procesul verbal de receptie se

proceselor verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari precum si la

Legea privind calitatea in constructii;

- in timpul exploatarii constructiei:

Prezentele caiete de sarcini sunt obligatorii si nu inlocuiesc ci completeaza

Orice erori in proiect semnalate pe parcursul executiei de catre executant

Prezentele caiete de sarcini contin doar probleme speciale ale executiei,

Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet

Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate

S-ar putea să vă placă și