Caiete de Sarcini Cumulat Final. LAZU

Contract nr. 428/2010 Regularizarea Vailor Agigea i Lazu jud.
Constanta Acumulare nepermanent Lazu

PT+CS+DE VOL. II- CAIETE DE SARCINI
VOL.II CAIETE DE SARCINI
GENERALITI
VOL.II.1. - CAIET DE SARCINI PENTRU TERASAMENTE
VOL.II.2. - CAIET DE SARCINI PENTRU BETOANE
ANEXE
Anexa nr.1.
Lista STAS-urilor i normativelor n vigoare pentru lucrri hidrotehnice
SC CONSITRANS SRL 2013
Contract nr. 428/2010 Regularizarea Vailor Agigea i Lazu jud. Constanta Acumulare nepermanent Lazu
GENERALITI
CUPRINS
CAP. I.
CAP. II.
CAP. III.
CAP. IV
CAP. V.
CAP. VI.
CAP. VII.
CAP. VIII.
DOMENIU DE APLICARE
RESPONSABILITI
TRASAREA LUCRRILOR
RECEPIA LUCRRILOR
DESFIINAREA
ANTIERULUI
DUP
TERMINAREA
LUCRRILOR
URMRIREA COMPORTRII N TIMP A LUCRRILOR
INDICAII SPECIALE DE PROTECIA MUNCII
PROTECIA MEDIULUI
CAPITOLUL I.
DOMENIU DE APLICARE
Prezentele caiete de sarcini cuprind condiiile tehnice de execuie pentru realizarea

lucrrilor de umpluturi i betoane la barajul acumulrii nepermanente Lazu.
Lucrrile prevzute n prezentele caiete de sarcini se vor executa conform prevederilor
proiectelor, standardelor i normativelor n vigoare.
Caietele de sarcini s-au elaborat n conformitate cu:
Ordinul nr. 1013 873/2001 al M.F.P. i al M.L.P.T.L.
H.G. nr. 766/1997 - Regulamente privind calitatea n construcii;
H.G. nr. 272/1994 - Regulament privind Controlul de stat al calitii n
construcii;
H.G. nr. 273/1994 - Regulament de recepie a lucrrilor de Construcii i
instalaii aferente acestora;
Legea nr. 10/18 ianuarie 1995, privind calitatea n construcii;
Legea nr. 90/23 iulie 1996, Legea proteciei muncii;
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii construciilor i Legea
453/2001 pentru modificarea i completarea Legii nr. 50/1991.
Beneficiarul i constructorul pot face observaii scrise la prezenta redactare a caietelor
de sarcini n termenul legal privind avizarea documentaiilor tehnice.
Funcie de apariia unor noi condiii de execuie, cu alte caracterstici ale materialelor
locale, proiectantul (de comun acord cu geologul, beneficiarul i constructorul) pot face
completri la prezenta redactare.
Prezentele condiii tehnice intr n vigoare dup predarea documentatiei, iar
constructorul este obligat s le respecte i s le aplice ntocmai.
CAPITOLUL II.
RESPONSABILITI
Responsabilitati care revin factorilor implicai:

Beneficiarul este obligat :
s supravegheze execuia lucrrilor n strict conformitate cu
documentaiile ;
s recepioneze lucrrile ;
s opreasc execuia lucrrilor, n prezena constructorului, dac acestea
nu se execut conform proiectului i caietului de sarcini ;
s deconteze lucrrile real executate, conform documentaiilor ;
s solicite prezena proiectantului pentru probleme speciale aprute la
execuie.
Constructorul este obligat :
s execute lucrrile n conformitate cu proiectele i caietul de sarcini ;
s nu modifice soluiile date n proiect ;
s obin avizul scris al proiectantului i beneficiarului nainte de a ncepe
execuia unor lucrri cu tehnologie modificat ;

s in la zi, n scris, toat documentaia privind calitatea lucrrilor ;
s organizeze serviciul C.T.C. intern pentru verificarea permanent a
calitii lucrrilor executate ;
s opreasc lucrrile, la solicitarea scris a proiectantului i
beneficiarului, i s execute remedierile solicitate de acetia.
Proiectantul este obligat :
s acorde asisten tehnic constructorului i beneficiarului ;
s urmreasc periodic execuia lucrrilor n conformitate cu
documentaiile;
s verifice elementele principale de trasare ale axelor lucrrilor ;
s opreasc, n scris, execuia lucrrilor care nu corespund
documentaiilor;
s analizeze operativ orice propunere a beneficiarului i constructorului
cu privire la mbuntirea soluiilor ;
s aduc la cunotina constructorului orice schimbare de soluie;
Geologul de antier este obligat :
s asigure asisten tehnic sub supravegherea beneficiarului ;
s urmreasc execuia lucrrilor n conformitate cu proiectele i caietul
de sarcini
s verifice calitatea materialelor puse n oper ;
s urmreasc modul de determinare a caracteristicilor geotehnice a
umpluturilor
s ntocmeasc releveele geologice ;
s dea avizul de fundare, n condiiile respectrii caietului de sarcini i s
semneze avizul de fundare ;
s permit punerea n oper a umpluturilor numai pentru materialele de
calitate corespunztoare.
Proiectantul i geologul de antier sunt obligai s se prezinte pe antier la
cererea beneficiarului n max. 3 zile pentru a analiza operativ divergenele ivite i a lua
msurile corespunztoare.
Proiectantul i geologul de antier pot opri lucrrile (informnd n cel mult 24 h
dup constatare organele superioare ale constructorului) n urmtoarele cazuri:
-nerespectarea proiectului i a caietului de sarcini ;
-neexecutarea de ctre constructor a verificrilor solicitate de ctre proiectant sau
geolog ;
-constatarea utilizrii de ctre constructor a unor materiale necorespunztoare ;
-constatarea unor rezultate necorespunztoare obinute pe probele recoltate din
stratul compactat ;
-nerespectarea tehnologiei de execuie ;
Se precizeaz c urmtoarele acte, ntocmite de constructor i avizate de proiectant i
beneficiar, vor trebuii incluse n cartea tehnic a construciei i vor fi prezentate
obligatoriu comisiilor de recepie a lucrrii :
profilele transversale de trasare i urmrire a execuiei, completate cu

stadiile lunare de execuie a umpluturilor ;
procese - verbale de recepie a rocii de fundare ;
procese - verbale de recepie a stratelor de umplutur ;
centralizator cu rezultatele msurtorilor i determinrilor asupra
materialelor de construcie i asupra execuiei lucrrii.
CAPITOLUL III.
TRASAREA LUCRRILOR
Toate lucrrile de trasare se vor executa de ctre constructor, pe baza coordonatelor

bornelor i conform planului de trasaj i a inventarului de coordonate predate
constructorului de ctre proiectant..
Beneficiarul va scoate din circuitul agricol suprafeele de teren ocupate definitiv sau
temporar (definite pe planul de situaie) -n strict corelaie cu necesitatea lucrrilor
de execuie, prin negociere direct cu proprietarii de terenuri.
Constructorul va fixa pe teren axele celorlalte lucrri cum sunt: descrctori de ape mari
etc.
Reperii de trasare (borne) se predau pe teren de ctre delegai ai proiectantului, n
prezena beneficiarului, pe baz de proces - verbal.
Recepia lucrrilor de trasare se face de ctre beneficiar, n prezena constructorului i a
proiectantului. Se interzice folosirea lucrrilor de trasare nerecepionate.
Profilele transversale pe ax se materializeaz pe teren de constructor, n
amplasamentele prevzute n proiecte, prin borne de beton amplasate n exteriorul
amprizei lucrrilor de executat.
Dup terminarea materializrii pe teren a profilelor transversale, constructorul poate
face observaii asupra neconcordanei cu proiectul a cotelor terenului natural din profile.
Orice modificri sau contestaii ulterioare privind cotele terenului natural nu vor fi luate
n consideraie.
Toleranele admise la trasare sunt :
axa longitudinal a barajului 1 cm. abatere transversal ntre borne ;
poziia profilelor transversale 5 cm ;
cotele reperilor de sprijin a trasrilor 2 cm.
Dup executarea spturilor, se vor ridica profile transversale care s coincid cu axele
profilelor din proiect. Pe aceste profile este necesar s se indice urmtoarele linii :
linia terenului natural ;
linia propus a fundaiei ( din proiect );
linia real a fundaiei ( cu avizul geologului delegat al proiectantului
dac
este cazul ).
linia real a excavaiei conform condiiilor tehnice prevzute pentru fiecare
zon caracteristic.
In cazul n care, la decopertare, condiiile de fundare sunt diferite de cele indicate

n profilele transversale din proiectul de excavaii, fixarea definitiv a cotei de
fundare pe teren se va face la faa locului, prin proces - verbal, n prezena
proiectantului i geologului care vor fi convocai de beneficiar.
Aceste profile vor servi i la decontarea lucrrilor.
Constructorul va lua msuri de protecie a bornelor pe ntreaga perioad de execuie a
lucrrilor i le va preda apoi beneficiarului.
CAPITOLUL IV.
RECEPIA LUCRRILOR
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin

care investitorul declara ca accepta, preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta
poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a
indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de
executie.
Receptia lucrarilor de constructii, in conformitate cu Hotararea nr. 273/1994, se
realizeaza in 2 etape:
- receptia la terminarea lucrarilor;
- receptia finala la expirarea perioadei de garantie.
IV.1. Recepia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaz la terminarea completa a lucrarilor unui
obiectiv sau unei parti din constructie, independenta, care poate fi utilizata separat.
Comisa de receptie va fi numit de catre investitor si va fi alcatuit din cel putin 5
membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un
reprezentant al administratie publice locale pe teritoriul careia este situata constructia,
iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu.
Executantul i proiectantul lucrrii vor avea calitatea de invita i.
Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si va prezenta in
fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia constructiei.
Comisia de receptie examineaza :
a) respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile
de executie impuse de autoritatile competente.
Examinarea se va face :
- cercetarea vizuala a constructiei ;
- analiza documentelor continute in carte tehnica a constructiei ;
b) executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatei de
executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform
legii ;
c) referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost

executata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in
contractul de proiectare ;
d) terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si
executant si in documentatia tehnic.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul
verbal de receptie.
IV.2. Recepia final
Receptia finala - receptia efectuata dupa expirarea perioadei de garantie.
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei
de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa :
a) investitorul ;
b) comisia de receptie numita de investitor ;
c) proiectantul lucrarii ;
d) executantul.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza
urmatoarele :
a) procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor ;
b) finalizarea lucrarilor cerute de "receptia de la terminarea lucrarilor" ;
c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in
exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul
verbal de receptie.
Cartea tehnica a constructiei cuprinde ansamblul documentelor tehnice referitoare la
proiectarea, executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a
constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cuprinzind toate datele, documentele si
evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice (fizice) a
constructiei respective si a evolutiei acesteia in timp.
Cartea tehnica a constructiei se pastreaza de investitor pe toata durata existentei
constructiei.
ntreinerea n perioada de garanie
n timpul termenului de garanie antreprenorul va trebui s execute n timp util i pe
cheltuiala sa lucrrile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor
i a umpluturilor i s corijeze tasrile rezultate dintr-o proast execuie a lucrrilor.
Antreprenorul va trebui s execute, n aceeai perioad i la cererea scris a
beneficiarului, toate lucrrile complementare care vor fi necesare ca urmare a
degradrilor de care antrepriza este responsabil.
CAPITOLUL V.
LUCRRILOR
DESFIINAREA ANTIERULUI DUP TERMINAREA
Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.

Antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajarile aferente organizarii de santier
proprii.
Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in folosinta
anterioara a terenului pe care s-au aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de
productie, ateliere de reparatii si intretinere utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curatirea locului
din ampriza lucrarilor executate .
CAPITOLUL VI.
URMRIREA COMPORTRII N TIMP A LUCRARILOR
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este necesara pentru cunoasterea

continua a raspunsului constructiilor la solicitarile din exploatare sub aciunea factorilor
de mediu, in scopul funcionrii n condiii de siguran i a perfectionarii metodelor de
calcul si proiectare.
Actiunea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor, are ca scop obtinerea
de date in vederea stabilirii:
-modului de comportare a constructiilor in comparatie cu prevederile proiectelor si
instructiunilor de exploatare;
-masurilor ce trebuie luate in vederea eliminarii sau opririi eventualelor fenomene ce ar
putea duce la avarierea sau distrugerea constructiilor;
-programului si volumului de lucrari si reparatii a constructiilor in asa fel incat cheltuielile
si pierderile de productie sa fie minime;
-volumului de informatii care poate fi folosit pentru amenajari similare in functiune,
precum si pentru proiectarea altor amenajari ce urmeaza a se executa.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta
a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau
investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice.
Beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a constructiei. In acest sens
se va face o vizualizare periodica la un interval de sase luni sau dupa viituri sau
scurgeri masive de gheturi. Beneficiarul va ntocmi profile transversale prin lucrare, care
se vor compara cu profilele transversale de referin.
Responsabilii cu urmrirea comportrii in exploatare a construciei trebuie s aib o
pregtire tehnic cel puin de nivel mediu. Trebuie s cunoasc cartea tehnic a
construciei i s in la zi jurnalul evenimentelor.
Prima serie de msurtori se va executa la terminarea lucrrilor (recepie). Urmtoarele
se vor efectua trimestrial in primul an, semestrial in al doilea an de exploatare i
obligatoriu dup fiecare viitura care solicit construcia.
La orice degradare important se vor face propuneri pentru controlul de detaliu de ctre
personalul de specialitate.
Activitatea de urmrire n timp este reglementat prin urmatoarele acte normative:

-Legea nr. 10/24-01-1995 Lege privind calitatea in constructii
-HGR nr. 766/1994-A3
-Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor
-Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acesteia. Norme
de intocmire a cartii tehnice a constructiei
-STAS 2745-90 Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice
-STAS 10493-76 Marcarea si sistematizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor
-STAS 4294-73 Marci pentru nivelment si pentru triangulatie geodezica
Fata de cele relatate, se pot sublinia urmatoarele aspecte:
-Activitatea de urmarire in timp este obligatorie prin lege;
-Urmarirea comportarii in timp trebuie facuta organizat si constant prin observatii si
masuratori facute de firme specializate;
-Situatiile deosebite de comportare se vor rezolva pe baza unor documentatii elaborate
de proiectantul initial sau de alte institutii specializate;
-Pe baza rapoartelor de observatii si masuratori vor putea fi intocmite programe de
reparatii si intretinere a lucrarii.
CAPITOLUL VII.
PLAN GENERAL DE SECURITATE I SNTATE (PGSS)
n faza de proiectare coordonatorul n materie de Sntate i Securitate n Munc

(persoan abilitat desemnat de proiectant) urmrete organizarea securitii
antierului i materializeaz aceast organizare ntr-un document intitulat PLAN
GENERAL DE SECURITATE I SNTATE (PGSS) care cuprinde ansamblul de msuri
ce trebuie luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aparea n timpul desfurrii
activitilor pe antier.
Elaborarea PSS presupune, o cooperare strns a coordonatorului de SSM cu
antreprenorul sub autoritatea beneficiarului lucrrii.
n scopul de a asigura securitatea i pentru a proteja sntatea tuturor persoanelor care
vor interveni pe antierul de construcii, coordonatorul de SSM trebuie ca, att n faza
de proiectare, ct i ulterior, pe perioada de realizare a lucrrii, s pun n aplicare
Principiile generale de prevenire.
Aciunea de prevenire presupune maximum de eficien i de calitate a muncii, n
condiiile reducerii riscurilor la limite acceptabile pentru ntreprindere.
Principiile generale de prevenirie reprezint un concept larg care se dorete a fi aplicat
de ctre toi factori implicai n derularea proiectului n vederea gestionrii aparitiei
riscurilor pe parcursul desfasurarii lucrarilor de construire a obiectului. Acestea sunt:
-Evitarea riscurilor;
-Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
-Combaterea riscurilor la surs
-Adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc,
alegerea echipamentului tehnic i a metodelor de munc, pentru a evita activitile
monotone i cele desfurate ntr-o caden prederminat i a reduce efectele lor
asupra sntii;
10
-Adaptarea la progresul tehnic;

-nlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puin periculos;
-Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind
tehnologiile, organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale i influena
factorilor de mediu;
-Adoptarea cu prioritate a unor msuri de protecie colectiv i apoi a msurilor de
protecie individual;
-Furnizarea de instruciuni adecvate lucrtorilor.
Obiectul Planului de Securitate i Sntate ntocmit de ctre coordonatorul SSM n faza
de Proiect Tehnic, const n definirea msurilor care trebuiesc aplicate pentru realizarea
acumularii nepermanente Lazu, n scopul asigurrii securitii i proteciei sntii
lucrtorilor, precum i a condiiilor optime de munc a deservenilor obiectivului n timpul
exploatrii.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului
lucrrii trebuie s transmit coordonatorului n materie de securitate i sntate pe
durata realizrii lucrrii registrul de coordonare i dosarul de intervenie, pe baza unui
proces-verbal.
n perioada execuiei lucrrilor se vor respecta prevederile generale din Legea Proteciei
Muncii nr. 90/1996 i Normele Generale de Protecie a Muncii, reglementrile specifice
de protecie a muncii n domeniul lucrrilor prevzute n proiect precum i msurile
impuse cu ocazia controalelor de protecie a muncii efectuate de ctre organele
abilitate.
De asemenea, se vor respecta normele de prevenire i stingere a incendiilor precum i
msurile de prim ajutor precizate n legistalaia n vigoare specifice lucrrilor prevzute
n proiect. (Ordinul nr. 1520/06.09.1976 al Ministerului Transpoturilor i
Telecomunicaiilor).
In completarea PGSS, executantul va intocmi instructiuni proprii de protective a muncii,
functie de natura activitatilor specific pe santier.
In conformitate cu prevederile art. 13 lit. e) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, antreprenorul are obligatia de a elabora instructiuni proprii pentru completarea
si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de
particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea sa.
Executantul va lua msuri, prin responsabilii si autorizai cu protecia muncii, pentru
stabilirea tuturor msurilor de protecie a muncii necesare pentru toate tipurile de lucrri
proiectate n funcie de materialele, utilajele, sculele folosite la executarea lucrrilor
proiectate. Fiele de instructaj individual vor fi reactualizate lunar, conform normativelor n
vigoare.
Pentru executarea lucrrilor pe timp friguros, se va ntocmi de ctre executant, proiectul
corespunztor, care s prevad metodele i mijloacele ce urmeaz a se ntrebuina,
calendarul lucrrilor i msurile corespunztoare de protecie a muncii.
Toi angajaii vor trebui s cunoasc obligaiile i rspunderile pentru realizarea deplin a
msurilor de protecie i igien a muncii i de prevenirea i combaterea incendiilor pentru
asigurarea, pstrarea i folosirea mijloacelor individuale de protecie.
11
n vederea execuiei lucrrilor de terasamente, conducerea antierului trebuie s

cunoasc prevederile tuturor legilor i actelor normative care se refer la problemele de
tehnica securitii muncii.
La executarea
muncii :
infiltraii.
spturilor se vor prevedea urmtoarele conditii minime de protectia

nu va fi permis formarea pe taluzuri a ieindurilor n consol ;
starea de echilibru a terenurilor va fi permanent sub supraveghere ;
asigurarea cu mijloace necesare a unei evacuri rapide a apelor din
Spturile n apropierea crora se circul vor fi marcate vizibil, pentru prevenirea

cderii mijloacelor de transport sau a persoanelor.
Cile de acces spre locurile de munc unde exist pericole de surpri de maluri, atingere
a firelor electrice sub tensiune, treceri peste ape, trebuie prevzute cu panouri
avertizoare si afiaje. Se vor monta plci avertizoare vizibile att ziua ct i noaptea n
toate locurile periculoase.
Se interzic orice fel de reparaii, curire sau ungere a utilajelor n micare sau n timpul
functionrii la locul de depunere a umpluturilor. Se va controla zilnic starea cablurilor de
ridicare ale utilajelor nainte de nceperea lucrului. Se interzic legturi sau crlige
improvizate.
n timpul lucrului, se interzice trecerea sau staionarea persoanelor sub sgeata sau cupa
utilajului sau n zonele de rotire, marcndu-se zonele respective;
Descrcarea pmntului n autovehicul se va face de la nlime redus i din spatele
veiculului;
La lucrrile cu anrocamente i piatr se va ine seama c pe teren bun i sub 200 pant
se pot transporta cu roaba greuti pn la 50Kg pentru femei i pn la 70Kg pentru
brbai. Greuti mai mari se manipuleaz cu utilaje adecvate.
La executarea lucrrilor de montare a tuburilor PREMO se vor respecta urmtoarele
condiii de protecia muncii:
-n timpul lucrului, se interzice trecerea sau staionarea persoanelor pe sub sgeata sau
cupa utilajului sau n zonele de rotire, marcndu-se zona respectiv;
-Descrcarea tuburilor din autovehicul se va face de la nlime redus i din spatele
vehiculului;
-Se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare ale utilajelor nainte de nceperea
lucrului. Se interzic legturi sau crlige improvizate;
-Se interzic orice fel de reparaii, curiri sau ungere manual a elementelor n micare
ori alimentarea cu combustibil lichid n timpul funcionrii utilajelor;
-Acolo unde pornirea, funcionarea sau deplasarea utilajelor, ct i manevrarea, este
periculoas, n afara prescripiilor corespunztoare, se va asigura i semnalizarea
acustic potrivit;
-Pentru deservirea utilajelor, ct i pentru lucrul n zone periculoase, sunt admii numai
lucrtori calificai profesional pentru lucrrile respective, cu instructajul fcut; tinerii cu o
vrst mai mic de 18 ani nu au acces n zonele respective;
12
-Starea de echilibru a terenurilor va fi permanent sub supraveghere;

-Asigurarea cu mijloace necesare a unei evacuri rapide a apelor din infiltraii dac este
cazul.
Antreprenorul are obligatia s respecte urmtoarele norme si prescriptii de protectia
muncii:
1. Norme de protecia muncii cu caracter general specifice lucrrilor hidrotehnice
La realizarea lucrrilor se vor respecta cu strictee normele de protecia muncii prevazute
in Norme departamentale de protecia muncii in transporturi auto, navale i aeriene,
editia 1982, privitor la urmtoarele capitole:
Cap. 1.
Generaliti
Cap. 12. Organizarea antierului
A. Dispozii generale
Cap. 13.
Incarcarea, descrcarea, manipularea, transportul i depozitarea
materialelor
A. Dispoziii generale
B. Art. 325, 326, 327, 338, 343, 363
B.11. Manipularea i depozitarea prefabricatelor din beton
B.12. Mijloace manuale si mecanizate pentru incarcari, descarcari,
manipulari de materiale si produse de cariera
Cap. 14. Terasamente
A. Dispozitii generale
B. Sapaturi fara sprijiniri
D. Transportul pamantului
Cap. 17. Art. 1307
Cap. 18. A. Transportul prefabricatelor
Cap. 32. C. Transportul cu mijloace auto
Cap. 39. Salvarea de la inec
In afara celor de mai sus constructorul va putea sa ia orice alte masuri legale ce se
impun, ele nefiind limitate.
2. Norme de protecia muncii conform legislaiei n vigoare
Antreprenorul are obligaia s respecte urmtoarele norme i prescripii de protecia
muncii:
Pentru executarea lucrrilor proiectate se vor respecta toate prevederile legale privind
securitatea i sntatea n munc, dintre care amintim:
1. Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 publicat n M.O. nr. 646/26.07.06
2. HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006(M.O. nr.
882/30.10.2006)
3. HG 300/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate pentru antierele
temporare sau mobile.
4. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat cu ordinul
MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 Buletinul constructiilor 5-6-7/93.
5 .Norme de protecie a muncii specifice activitii de construcii-montaj pentru
transporturi feroviare, rutiere i navale, aprobate cu ordinul MTTC nr. 9/1982.
6. HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
sanatate la locul de munca.
7. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca.
8. HG 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca.
13
9. Norme generale de aprare mpotriva incendiilor, aprobat cu ordinul nr. 163/2007

(publicat in M.O. nr. 216/2007).
10. Normativul de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora, indicativ C300 - 94, aprobat de MLPAT cu nr.
20/N/11.07.94.
11. HG 1739/2006 privind aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se
supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendii, publicata in M.O. nr.
995/13.12.06.
12. G 537/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire
si stingere a incendiilor, publicat n M.O. nr. 395/11.06.2007.
13. Legea privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 307/2006 publicat n M.O. nr.
633/21.07.06.
14. Hotaririle de guvern care transpun directivele armonizate ale Uniunii Europene in
domeniul securitatii si sanatatii in munca.
15. Legi, Hotariri de guvern, Ordonante de urgenta care reglementeaza anumite cerinte
legate de munc si de securitatea si sanatatea in munca;
16. Standarde de securitate si sanatate in munca;
Se menioneaz c textul capitolului de fa nu scutete pe executant de cunoaterea
complet a tuturor prevederilor legislaiei n vigoare privind problema proteciei muncii
att n timpul pregtirilor pentru execuie, n timpul execuiei, ct i n timpul probelor,
pn la predarea lucrrilor ctre beneficiar.
CAPITOLUL VIII.
PROTECIA MEDIULUI
n principiu lucrrile de regularizare a rurilor i de aprare a zonelor inundabile au un

impact pozitiv major asupra mediului nconjurtor.
n ceea ce privete impactul negativ asupra mediului nconjurtor, cea mai mare
influen se manifest n timpul execuiei lucrrilor.
n perioada de exploatare a lucrrilor impactul negativ asupra mediului scade i
tinde ctre o situaie normal n care crete ponderea influenelor pozitive fa de cele
negative.
Influenele pozitive se manifest n plan social i se manifest prin creterea ncrederii
populaiei i a agenilor economici din zon n legtur cu mrirea gradului de protecie
a vieilor i bunurilor lor. Lucrrile propuse vor duce la crearea unui cadru civilizat i
salubru pentru dezvoltarea social i economic a zonei prin combaterea inundaiilor i
oprirea degradrii terenurilor din zon.
Pentru execuia lucrrilor propuse se vor asigura prin Caietele de Sarcini elaborate
toate msurile necesare pentru sntatea oamenilor i protecia mediului conform
obligaiilor impuse de Legea 107/1991 Legea Apelor i Legea 137/1996 Legea
mediului.
Caietele de sarcini vor interzice derogri de la tehnologiile stabilite i orice
abatere de la instruciunile privind manipularea carburanilor sau a materialelor
periculoase pentru mediul acvatic.
Lucrrile propuse nu genereaz deeuri i nu necesit materiale care s conduc
la poluarea mediului.
14
Proiectul analizeaz soluii constructive care se ncadrez n mod armonios n

cadrul natural, fiind folosite preponderent materiale naturale.
Lucrrile se vor integra cu uurin n peisagistica zonei.
Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative asupra solului, microclimatului apelor de
suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului si peisajului.
Amplele cercetari efectuate in ultima vreme indica faptul ca tehnicile manageriale care
emuleaza natura si lucreaza in concordanta cu procesele naturale sunt mai economice
si mai capabile de a atinge scopul propus.
In perspectiva unei dezvoltari durabile, pentru a rezolva problemele eroziunii malurilor,
trebuie respectate cerintele protectiei mediului. Esenta tehnologiilor ecologice consta in
utilizarea plantelor vii ca material de constructie.
Impactul lucrrilor n perioada de exploatare
TIPUL DE IMPACT
Impactul asupra apelor de
suprafa
Impactul
asupra
apelor
Impactul asupra
subterane i a calitii apelor
mediului fizic
de suprafa
Impactul asupra versanilor
Impactul asupra peisajului
Impactul asupra
Impactul asupra folosirii apei
mediului uman
EFECTE
- reducerea proceselor de eroziune a
taluzurilor
- poluri accidentale
- creterea gradului de stabilitate
- este perceput pozitiv n zona
- nesemnificativ. Se poate resimi
numai n caz de poluri accidentale
15
VOL.II.1.
CAIET DE SARCINI PENTRU TERASAMENTE
16
CUPRINS
CAP. I.
CAP. II.
CAP. III.
CAP. IV
CAP. V.
CAP. VI.
CAP. VII.
CAP. VIII.
CAP. IX.
GENERALITI
PREGTIREA SUPRAFEEI DE FUNDARE
MATERIALE PENTRU UMPLUTURI
CONDIII DE PUNERE N OPER A MATERIALELOR
PISTA EXPERIMENTAL
CALITATEA UMPLUTURILOR
PRISMUL DRENANT
CONTROLUL DE ANTIER AL MATERIALELOR I A
MODULUI DE PUNERE N OPER
DISPOZIII FINALE
ANEXE
Anexa nr. 1. - Lista STAS - urilor pentru determinri de laborator
Anexa nr. 2. - Aparatura minim necesar pentru laboratorul de antier
17
CAPITOLUL I.
GENERALITI
I.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice de execuie pentru

executarea umpluturilor din corpul barajului de pmnt Lazu.
I.2. Prescripiile acestui caiet de sarcini se refer la terasamentele realizate prin
compactarea n straturi, n condiii normale de fundare.
I.3. Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru executant, beneficiar i
proiectant. El nu scutete constructorul i proiectantul de respectarea STAS-urilor i
NTS-urilor, precum i a altor normative n vigoare.
I.4. Prezentele instruciuni conin att tehnologia de execuie a umpluturilor
barajului, ct i parametrii care asigur calitatea lucrrilor. Lucrrile prevzute n
prezentul caiet de sarcini se vor executa conform prevederilor proiectelor, standardelor
i normativelor n vigoare.
CAPITOLUL III.
PREGTIREA SUPRAFEEI DE FUNDARE
II.1. Suprafaa de fundare se consider stratul existent la cota de excavaie

prevzut n documentaie.
III.2. Fundarea construciilor de beton (evacuator de ape mari) i a barajului de materiale
locale se poate realiza astfel:
- pentru construcia de beton a descarcatorului de ape mari
in zona firului vaii, in zona de fundare a descarcatorului se vor indeparta pmnturille
necorespunztoare (mluri, etc.) - cu avizul geologului, n prezena proiectantului.
Fundarea se va realiza la cote conform proiect, sub adncimea de nghe, la adancimea
specificata in proiect (0,90 -1,50m) i realizarea operatiei de nivelare, i compactarea
(prin 8 10 treceri ale compactorului) precum i scarificarea terenului.
Acolo unde ce ntlnesc pmnturi contractile in terenul de fundare, acestea vor fi
nlocuite pe cca. 1,50 m cu material granular inert compactat prin 8 treceri ale
vibrocompactorului. Se recomand ca nainte de realizarea pernei de fundare, argila
activ s fie inundat, nivelat i compactat.
- pentru barajul din materiale locale, fundarea se va realiza la adancimea de 0,90-1,5m.
In zona versanilor, barajul se va ncastra fcndu-se trepte de nfrire cu adncimea
de 0,25-0.30m.
n zonele cu argile contractile, dup ndeprtarea pmntului vegetal, se va nlocui
argila contractile pe cca. 1,00 m (4 strate) cu pmnt de aceeasi calitate cu materialul
din corpul barajului, compactat i verificat dup regulile impuse pentru umpluturi.
II.3. n terenul de fundare natural rezultat in urma excavaiilor, nu sunt admise resturi
vegetale sau organice, stagnri ale apelor meteorice sau de suprafa. Recepia
18
terenului de fundare natural se va realiza doar n condiiile n condiiile n care acesta

este drenat sau uscat (natural).
III.4. n ampriza barajului, suprafaa de fundare pe care ncepe execuia
terasamentelor va fi pregtit conform tehnologiei stabilit n proiect, i anume :
defriarea arborilor, arbutilor i tufiurilor, cu ndeprtarea rdcinilor ;
curirea terenului de frunze i crengi ;
excavarea pmntului vegetal i evacuarea n depozit ;
ndeprtarea din fundaie a lentilelor de ml;
II.5. Spturile n ampriza barajului se vor face cu buldozerul i cu excavatorul.
Stratul vegetal decapat va fi depozitat separat n vederea utilizrii lui la mbracarea cu
teren vegetal a taluzelor barajului;
III.6. Recepia terenului de fundaie se face de ctre geolog, n prezena
constructorului i a beneficiarului pe baz de proces - verbal de lucrri ascunse,
pe tronsoane.
II.7. La recepia fundaiei se vor preciza, pe tronsoane, cota si natura materialului
din fundaie inclisiv rezultatele probelor efectuate ;
III.8. In cazul n care geologul solicit prelevarea de probe suplimentare, recepia este
valabil numai dup interpretarea rezultatelor acestor probe.
II.9. n cazul unei umiditi excesive,se las fundaia timp de 3 - 5 zile pentru
scderea umiditii n limita valorilor prevzute.
II.10. n cazul cnd umiditatea este sub limita minim recomandat, se va
stropi materialul pn la atingerea limitei de umiditate recomandat.
II.11. Dup efectuarea lucrrilor prevzute la art. II.5. sau II.6. se vor lua din nou
dou probe pentru verificarea gradului de umiditate i dup aceasta se trece la
compactarea fundaiei.
II.12. Suprafaa de fundaie, se va compacta prin 8-10 treceri succesive cu
rulou compresor vibrator neted de 12-16 to echipat pe tractor 81-180 CP pentru
ntreaga suprafa decopertat.
II.13. Gradul de compactare necesar pentru terenul de fundare va fi acelai
ca la umpluturile depuse n corpul barajului: D minim- 95% i Dmediu=98%- stabilite
prin probe de laborator pe tuuri, nsuite de geologul de antier (proiectant).
II.14. Circulaia cilindrilor compactori se va face paralel cu axa barajului ,
urmrindu-se ca la o trecere s se acopere marginea trecerii precedente cu 10 - 20 cm.
II.15. nainte de nceperea terasamentelor-umpluturi, se vor preleva probe din
terenul de fundaie pentru determinarea granulometriei i a gradului de compactare
(minim 2 probe pentru fiecare 100 ml baraj).
19
II.16. Este interzis s existe izvoare de ap sau infiltraii n momentul nceperii

depunerilor pe suprafaa de fundaie; dac acestea apar, se vor rezolva dup caz, prin
captare sau colectarea apei i dirijarea ei n afara suprafeei de depunere.
II.17. Calitatea terenului de fundare natural pentru umpluturi i a materialelor de
construcie va fi verificat de ctre geologul de antier, i reprezentantul Consultanei
din partea beneficiarului; Recepia terenului de fundare constituie faz determinant
care va fi consemnat in Procesul verbal de recepie a terenului de fundare.
CAPITOLUL III.
MATERIALE PENTRU UMPLUTURI
III.1. Antreprenorul va identifica poten iale cariere de materiale locale, va preleva probe
si le va trimite spre analiza unui laborator certificat. Rezultatele analizelor vor fi
analizate de catre geolog si proiectant care- i vor da obligatoriu acceptul pentru
punerea in oper a pmntului respectiv.
Numrul probelor din carier va fi determinat de neomogenitatea materialului. Dac
natura materialului nu se schimb se va face o analiz curent (granulometrii, greutate
volumic, umiditate,incercare Proctor) la fiecare 5.000 mc extrasi.
III.2. Pentru realizarea barajului din materiale locale i a construciilor adiacente se vor
ntrebuina materiale de umplutura cu urmatorii parametrii de calitate:
-greutatea volumic n stare uscat: dmax = 1,78 1,84 t/m3;
-umiditatea optim de compactare: woc = 15 17 %;
-permeabilitatea: k = 10-5 - 5 10-5 cm/s.
III.3. Zonele din cariere cu pmnturi foarte afnate, uneori cu caracter mlos, vor
trebui ndeprtate.
III.4. Materialul folosit la umpluturile din corpul barajului trebuie s satisfac
urmtoarele condiii generale :
curba granulometric s se nscrie n limitele domeniului granulometric,
conform studiului geotehnic.
coninutul de materii organice s fie mai mic de 5% , conform STAS 8389/ 82.
III.5. Pe materialul excavat se vor efectua i determinri de control, la solicitarea
geologului de antier sau a proiectantului.
III.6. Determinrile de laborator care se efectueaz pe materialul prelevat din carier
sunt:
granulometrie ;
coninut de materii organice;
umiditate ;
greutate volumic n stare natural ;
ncercare Proctor ;
III.7. Apa necesar compactrii terasamentelor nu trebuie s fie murdar i nu
trebuie s conin materii organice n suspensie.
20
Adugarea eventual a unor produse, destinate s faciliteze compactarea, nu se

va face dect cu aprobarea beneficiarului, n care caz se vor preciza i modalitile de
utilizare.
III.8. Lucrrile de protejare a taluzurilor se vor executa imediat dup efectuarea
finisrii (politurii) lor.
mbrcarea cu pmnt vegetal i nsmnare se execut ori de cte ori pmntul
ce trebuie protejat nu conine substane care s asigure ncolirea i dezvoltarea
vegetaiei.
nfrirea pmntului vegetal pe taluzul terasamentului se asigur prin trepte de
nfrire. Executarea treptelor de nfrire se face de sus n jos, iar pmntul vegetal se
aterne de jos de jos n sus.
Grosimea stratului de pmnt vegetal este de 10 cm. Pmntul vegetal
trebuie s fie frmiat, curat cu grij de pietre, rdcini sau iarb i umectat nainte
de rspndire.
Dup aternerea pmntului vegetal se execut nsmnarea pentru nierbare.
Reeta de semine se va stabili n fiecare caz n parte, funcie de natura pmntului ce
constituie terasamentele respective, de clim, expunere etc.
Dup nsmnare taluzul este greblat i tasat cu un mai plat sau cu un rulou.
Executarea lucrrilor de mbrcare cu pmnt vegetal este, n principiu,
suspendat pe timp de ploaie.
n lipsa precipitaiilor atmosferice este obligatoriu ntreinerea umiditii pe o
perioad de minimum 30 zile prin stropire cu ap.
CAPITOLUL IV.
CONDIII DE PUNERE N OPER A MATERIALELOR
IV.1. Punerea n oper se va face dup recepionarea fundaiei.

IV.2. Tolerana de realizare a profilelor transversale de execuie este de 5 cm,
cu excepia cotei coronamentului, care va fi cea prevzut n proiect.
IV.3. Termenul de depuneri reprezint totalitatea operaiunilor de mprtiere,
compactare i scarificare
La execuia barajului din materiale locale, se vor respecta recomandrile de mai jos:
IV.4. Materialele locale pentru terasamente nu vor conine material vegetal sau materie
organic n proporie mai mare de 5 %, respectiv 3 %.
IV.6. Barajul va fi executat n extraprofil.
IV.7. Trecerea basculantelor cu rol de ncrcare descrcare, pe spaiul afectat
terasamentelor se va realiza dirijat pe trasee variate (nu vor clca pe aceeai urm).
IV.8. Pentru fluidizarea fluxului tehnologic zona amprizei va fi mprit n parcele de
cca. 50 150 m care vor fi lucrate pe axa lungimii. Grmezile piramidale rezultate din
descrcarea din autobasculante se vor dispune la distane de 2 3 m unele fa de
altele (distane msurate intre liniile perimetrale ale bazelor a dou grmezi alturate)
pentru a putea fi mai uor ntinse cu buldozerul, din care s rezulte strate afnate de
0,25 0,30 m. Este indicat ca fluxul tehnologic s se desfoare dirijat astfel nct
21
descrcarea din autobasculante s fie urmat de ntinderea materialului cu buldozerul

urmat n finalul succesiunii activitilor de compactare cu compactoarele picior de oaie
sau netede.
IV.9. Descrcarea se va face astfel ca s se evite segregarea materialului, ct i
deteriorarea stratului inferior prin urmele ce le las mijloacele de transport. Dac
acestea sunt mai adnci de 10 cm, suprafaa va fi rectificat cu lama buldozerului i
recompactat prin dou treceri.
De asemenea, descrcarea n grmezi se va organiza pentru a se respecta o
mprtiere raional cu buldozerul.
IV.10. Operaiunile de descrcare, mprtiere i compactare se vor executa pe
tronsoane distincte, iar trecerea dintre diversele tronsoane se va face lent, pentru a
realiza continuitatea umpluturii prin trepte de nfrire.
IV.11. Circulaia autovehiculelor ce aduc materialul pentru umpluturi trebuie s se
fac pe toat suprafaa barajului, pentru a contribui la uniformitatea precompactrii
materialului i pentru a nu favoriza apariia fgaelor.
IV.12. Decalajele ntre strate (n aceeai seciune transversal) nu vor fi mai mari dect
grosimea unui strat ( 0,25 0,30) m.
IV.13. Stratele de pmnturi se vor realiza prin ntinderea cu buldozerul a grmezilor de
pmnt rezultate prin basculare; grosimea acestor strate va fi de 25 cm (sau conform
rezultate piste experimentale).
IV.14. Stratele se vor aeza nclinat, cu o pant de 2 - 3 % ctre exteriorul
barajului pentru a asigura scurgerea apelor pluviale.
IV.15. Materialele din terasamente nu vor conine bulgri cu diametrul mai mare de 0,20
0,30 m, vor fi ntinse cu buldozerul i compactate pe fii paralele dup axul
longitudinal al barajului, prin 8 10 treceri ale compactorului neted sau picior de
oaie de 16 to greutate la viteze de 1,5 2,0 km/h. Se recomand ca fiile s se
suprapun pe 20 30 cm lime, n vederea unei compactri uniforme, n zonele
marginale.
IV.16. ntoarcerea ruloului compactor se va face pe un traseu cu o raz ct mai mare
posibil, pentru a evita efectul de rupere a stratului.
IV.17. Prin treceri se nelege un dus al ruloului. Compactarea se va executa paralel
cu axa longitudinal a barajului, urmrind ca la o trecere s se acopere marginea
trecerii precedente cu 10 - 20 cm. Compactorul va urmri acelai traseu pn la
realizarea numrului de treceri prescrise. Zonele de ntoarcere a compactorului se
consider n afara parcelei n curs de compactare i se vor trata corespunztor
(scarificare , discuire , etc. ).
IV.18. nainte de aternerea urmtorului strat se recomand scarificarea stratului
anterior depus (pe cca 5 - 7 cm) pentru asigurarea nfririi stratelor (valabil i pentru
terenul de fundare).
22
IV.19. Distana minim fa de o construcie de beton la care se admite compactarea cu

vibrocompactorul este de 0,50 - 1,00 m., iar n zonele de contact, compactarea se va
face placa vibratoare / maiul mecanic.
IV.20. - n fia marginal (1,00 - 1,50 m), la ambii parameni ai seciunii
barajului de pmnt, n caz c nu se poate realiza gradul de compactare prescris
cu utilajele de compactare curente, se va face compactarea obligatorie a acestora
cu compactor pe taluzul barajuluiacionat de pe coronament prin
tragere/coborre alternativ.
IV.21. Umiditatea materialului pus n oper trebuie s fie cea prevazut n Studiu
Geotehnic. Nu se admite stagnarea apelor pe suprafaa stratelor compactate.
Materialele transportate n corpul digului vor fi compactate n timp util pentru a nu-i
pierde umiditatea.
IV.22. Msurarea umiditii materialelor se va face naintea punerii n oper,
pentru a se determina surplusul sau deficitul de ap tehnologic necesar pentru a
atinge umiditile prescrise, a cror importan este hotrtoare.
IV.23. Majorarea umiditii materialului se va face prin stropirea stratului afnat, dup
care se discuiete materialul pentru a se evita apariia lentilelor de ap.
IV.24. Reducerea umiditii materialului de umplutur la punerea n oper, cnd acesta
prezint un exces fa de umiditatea prescris, se va face dup caz :
prin mprtierea n strat i meninerea n stare afnat pn la obinerea
umiditii prescrise, n cazul unui exces redus ;
prin aerare mecanic, cu ajutorul discuitoarelor, pentru un exces relativ mai
mare;
n cazul umiditii excesive datorate ploii, ninsorii i dezgheului materialului
vechi din stratul compactat sau necompactat, protejat sau neprotejat se
ndeprteaz stratul pe adncimea afectat. n cazul n care se protejeaz suprafaa cu
o crust, atunci se va sfrma aceast crust cu ajutorul scarificatorului.
IV.25. - Lucrrile de umpluturi se vor ntrerupe n urmtoarele cazuri :
ploaie excesiv sau de durat. Reluarea lucrului se va face numai dup
determinarea umiditii n stratul respectiIV. Dac aceasta este foarte mare, se
ndeparteaz stratul;
cnd nu se realizeaz greutatea volumetric prescris ;
pe timp friguros, ncepnd cu scderea temperaturii sub +2 0 C. Sub aceast
temperatur se admite executarea umpluturilor n corpul digurilor atta timp ct
temperatura nu determin nghearea stratului de pmnt pe o grosime mai mare de 5
cm. Reluarea depunerilor i compactrii dup trecerea perioadei friguroase se poate
face numai dac att temperatura materialului ce se depune ct i temperatura la
baza stratului compactat anterior este de minim + 2 0 C ;
la neefectuarea sistematic a controlului de antier;
pentru alte cauze la cererea beneficiarului , proiectantului , etc.
IV.26. Pentru ntreruperi ale depunerii umpluturilor pe perioade mai mari, ultimul
strat se va compacta cu compactorul vibrator neted, fr a se scarifica, astfel nct
23
suprafaa stratului s rmn neted, asigurnd n felul acesta scurgerea rapid a

apelor de precipitaii.
IV.27. Reluarea lucrului dup perioade ploioase necesit urmtoarele msuri :
ndeprtarea apelor care bltesc pe zonele denivelate de pe suprafaa
umpluturilor;
scarificarea suprafeei umpluturilor pentru nlesnirea zvntrii prin
evaporaie ;
lsarea umpluturilor un timp determinat pentru reducerea umiditii n
exces, la nivelul umiditii optime de compactare.
IV.28. La reluarea umpluturilor dup o ntrerupere ndelungat sezonier,(iarna)
pentru evitarea suprafeelor lunecoase periculoase se va pregti suprafaa dup caz:
suprafaa anterioar va fi compactat ;
se va excava i evacua stratul deteriorat din dreptul breelor de
circulaie
se va ndeprta stratul alterat prin ngheare ( crust ) ;
ndeprtarea stratului umezit excesiv ;
umezirea stratului uscat datorit vntului ;
crearea unei suprafee de depunere plan, cu pante pentru scurgerea
apelor fr urme mai adnci de 10 cm. lsate de mijloacele de transport.
IV.29. Dup perioada de iarn, nainte de reluarea lucrrilor ultimul strat depus va fi
verificat i eventual ndeprtat dac nu corespunde criteriilor de calitate impuse astfel:
-Gradul de compactare al materialelor din terasamente (D) va fi de:
- grad de compactare minim D = 95 %;
- grad de compactare mediu D = 98 % (la care a fost fcut verificarea de calcul
a stabilitii).
-Condiia de toleran pentru umiditatea materialelor din terasamente este de w =
wopt 3 %.
CAP V. PISTA EXPERIMENTAL
V.1. La nceperea lucrrilor se va realiza o pist experimental pentru calibrarea
rezultatelor de la faza PT i optimizarea tehnologiei de punere n oper a
terasamentelor. Planul de realizare a pistei experimentale i prelucrarea rezultatelor vor
face obiectul unor documentatii ulterioare la faza DE,intocmite sub coordonarea
geologului insarcinat cu asistenta tehnica.
V.2. Rezultatele din teren i laborator obinute pe pistele experimentale vor stabili:
- greutatea volumic n stare uscat
d ( KN/m3)
- umiditatea materialului
w (%)
- numr de treceri cu T.P.O.
- numr de treceri cu cilindru vibrator neted
- grosimea stratelor de umplutur
- alte date tehnnice
24
V.3. Pista experimental va avea dimensiunile n plan de cca. 20 50 m, din care

suprafaa util va fi de 15 30 m, restul fiind zone de acces ale utilajului de compactare.
nainte de depunerea materialelor n pista experimental se va controla umiditatea
acestora.
V.4. n afara incintei de lucru, la distane convenabile, se vor planta rui care vor
marca axele fiilor i parcelelor (12 rui cu h 1,50 m).
V.5. Pe terenul de fundare, n dreptul verticalei de prelevare a probelor (la intersecia
axelor marcate de ruii amplasai n interior) se vor planta i cota (cu ajutorul
topometrului de antier) plcuele metalice reper de la baza stratelor (3 3 = 9 buci).
V.6. Dup poziionarea i cotarea plcuelor se va ncepe depunerea materialelor pe
cele 3 fii; limea fiecrei fii va fi de cca. 5,00 m i n orice caz cu cca. 1 m mai
mare dect limea utilajului de compactare.
V.7. Pe fiecare fie, prin ntindere cu buldozerul sau autogrederul, se vor realiza 3
grosimi diferite de strat, respectiv parcelele A, B, i C, astfel:
Parcela A: h strat = 0,25 m
Parcela B: h strat = 0,35 m
Parcela C: h strat = 0,45 m
V.8. Dup realizarea grosimilor de strat i retragerea utilajului de nivelare, pe verticala
fiecrui punct de recoltare a probelor se vor planta i cota plcuele reper de pe
suprafaa stratelor (la intersecia axelor marcate de rui).
V.9.Pe toat suprafaa util a pistei (15 30 m) se va trece cu compactorul de 6 ori; se
va urmri ca utilajul de compactare s nu execute micri brute sau ntoarceri n
cuprinsul suprafeei utile a pistei.
V.10. Dup efectuarea celor 6 treceri se va stabili prin msurtori topometrice cota
plcuelor de pe suprafaa stratelor.
V.11. Dup cotare, n zona reperilor, se vor recolta probele de control se vor folosi
tanele cu volum potrivit pentru materiale fine, cfoezive cca. 150 cm 3 existente n
dotarea laboratorului de antier.
V.12. n continuare, operaiunile descrise mai sus se repet dup executarea de 8 10
12 treceri ale utilajului de compactare, urmrindu-se cu deosebit atenie variaia
tasrilor specifice. Toate probele vor fi recoltate din jurul reperilor de tasare rezultnd
cte patru probe pentru fiecare grosime corespunztoare cte unui numr de treceri (3
3 4) adic 36 de probe.
V.13. Pe probele recoltate, n laboratorul de antier, se vor determina greutile volumice
(kN/m3), umiditile w (%) i granulometria.
V.14. n paralel, n laboratorul constructorului se vor executa determina Proctor normal
n vederea stabilirii umiditilor optime de compactare i greuti volumice uscate
maxime a materialului ce urmeaz a fi depus i respectiv, a gradului de compactare
realizat pe probele recoltate din pista experimental.
25
V.15. Toate rezultatele obinute se vor nscrie n fia tip valorile msurtorile de
compactare efectuate pe pista experimental.
V.16. n timpul executrii pistei experimentale se va acorda o atenie deosebit colectrii
fr nici o pierdere a ntregului material prelevat n tane sau gropile de prob, precum
i transportrii acestuia la laborator n aa fel nct s se asigure integritatea probelor i
pstrarea umiditii.
V.17. Toate instalaiile i utilajele de laborator (cntare, etuve, ciururi, site, etc.) trebuie
verificate nainte de ntrebuinare, asigurndu-se funcionarea ireproabil a acestora.
V.18. Execuia efectiv a pistei experimentale va ncepe numai dup:
-dotarea antierului cu toate utilajele de teren i aparatura de laborator menionate
mai sus, absolut necesare realizrii n bune condiii a operaiunilor programate;
-solicitarea scris din partea beneficiarului (fax, not telefonic) ctre proiectant a
prezenei personalului de specialitate care va coordona, pe teren i n laboratorul
constructorului, desfurarea operaiunilor aferente execuiei pistelor experimentale.
Rezultatele acestor ncercri trebuie s fie menionate n registrul de antier.
V.19. Stratul se poate considera compactat dac gradul de compactare minim este de
95 %, iar cel mediu 98 % din valoarea obinut prin ncercarea Proctor normal
efectuat anterior asupra materialului respectiv.
CAPITOLUL VI.
CALITATEA UMPLUTURILOR
VI.1. Materialele puse n oper n corpul barajului trebuie s ndeplineasc

condiiile de calitate corespunztoare valorilor indicilor geotehnici stabilii pe baza
studiilor geotehnice, a rezultatelor de laborator i a pistelor experimentale.
Valorile de control impuse materialului dup compactare sunt urmtoarele :
d = 17,6-17,8 KN / m3;
Wopt = 16 -17 %
Gradul de compactare Dmin=95 %; Dmed = 98%.
VI.2. Pentru realizarea gradului de compactare impus , umiditatea de punere n oper a
materialelor va fi de 3% fa de umiditatea optim de compactare obinut n laborator
( sau pe piste experimentale din teren ), iar grosimea iniial a stratului depus va fi de h
= 25 cm.
VI.3. Realizarea parametrilor geotehnici impui prin caietul de sarcini trebuie
urmrit de constructor, atingerea acestor parametri reprezentnd garania siguranei
lucrrii n exploatare.
VI.4. Calitatea umpluturilor realizate se verific prin :
greutatea volumic n stare uscat, dup compactare, pe probe
prelevate din corpul barajului ;
granulometria materialelor ;
umiditatea acestora ;
26
gradul de compactare, avndu-se ca termen de comparaie

rezultatele definitive ale pistelor experimentale.
Determinrile de mai sus se fac pe aceiai prob , conform standardelor n
vigoare.
VI.5. Nu se pune n oper un nou strat pn ce nu sunt ndeplinite condiiile
de calitate pentru stratul precedent.
VI.6. n carier se vor face verificri de rutin (zilnic) ale umiditii nainte de
excavarea materialului pentru punerea n oper.
VI.7. Verificrile de calitate (ncercri Proctor, granulozitate, plasticitate) ale
materialelor din carier se vor face la fiecare 5000 m 3 depui n terasamente sau la
fiecare schimbare litologic.
VI.8. Numrul punctelor n care se verific calitatea terasamentelor compactate
nu va fi mai mic de un punct la 300 m3 (in orice caz minim doua probe in fiecare profil
de execuie dreapta-stanga fa de axa barajului). Punctele n care se fac verificri
trebuie s fie uniform repartizate n corpul lucrrii.
VI.9. Determinrile uzuale se realizeaz de ctre personalul calificat al
laboratorului de antier cu tane pentru pmnturi coezive V 150 cm 3 (min = 70 mm).
VI.10. Determinarea greutii volumice se stabilete pe trei probe din fiecare
punct de verificare, prelevate de la suprafaa, mijlocul i baza stratului compactat, iar
la fiecare profil se recolteaz cte dou probe astfel nct greutatea volumic se
stabilete ca media valorilor obinute pe cele ase probe.
VI.11. Analizele i dotarea laboratorului geotehnic, execuia i verificarea
acesteia se vor realiza conform ANEXA 1, ANEXA 2.
VI.12. n situaia n care nu se respect prevederile caietului de sarcini privind punerea
n oper a materialului (grosimea stratului, tipul utilajului i numrul de treceri, gradul de
compactare, umiditatea optim ) se vor opri lucrrile pn la reglementarea situaiei.
CAPITOLUL VII.
PRISMUL DRENANT
Pentru a cobor curba de infiltraie in corpul barajului i a drena umplutura de pmnt, i

ca urmare a recomandrilor din Studiul geologic, la piciorul aval al barajului a fost
prevzut un prism drenant din piatra sparta sau balast.
Acesta va fi nvelit cu un material geotextil cu rol separator (previne colmatarea
filtrului).
Apa colectat de filtrul de balast va fi evacuat n bazinul descrctorului de ape mari
prin intermediul unui dren cu 30cm. Drenul este alctuit dintr-un tub PVC cu fante pe
generatoare mbrcat ntr-un material geotextil pentru prevenirea colmatrii acestuia.
Prismul drenant va fi alctuit din balast sau piatra sparta cu cu granula maxim de
63mm.
27
Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe,
nu trebuie s conin corpuri strine vizibile (bulgari de pmnt, crbune, lemn,
resturi vegetale) sau elemente alterate.
Rolul prismului de balast fiind de element drenant, nu se impun condiii speciale pentru
curba granulometric.
Balastul (piatra sparta) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a
se asigura omogenitatea i constana calitii acestuia.
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n
funcie de cantitatea necesar i de ealonarea lucrrilor.
Acesta va fi obligatoriu nsoit de certificatele de calitate emise de furnizor;
Punerea n oper a balastului (piatra sparta)
ainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare
punerii n oper a balastului.
nainte de aternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor.
Pe terasamentul recepionat se aterne i se niveleaz balastul n strate de 30cm i
apoi se compacteaz cu compactor neted prin 8-10treceri.
Aternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor
prevzute n proiect.
Este interzis folosirea balastului ngheat.
Este interzis aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau
cu pojghi de ghea.
CAPITOLUL VIII. CONTROLUL DE ANTIER AL MATERIALELOR I A MODULUI
DE PUNERE N OPER
VIII.1. Pentru asigurarea calitii lucrrilor, constructorul va urmri permanent execuia
umpluturilor prin controlul intern permanent (CTC i laboratorul de antier).
VIII.2. Laboratorul geotehnic de antier are urmtoarele atribuii :
prelevarea probelor i efectuarea determinrii caracteristicilor geotehnice a
pmnturilor din cariere, fundaia i corpul barajului;
verificarea calitii tuturor materialelor ce se pun n oper i certificarea c
acestea sunt corespunztoare ;
alctuirea unui registru de eviden care s cuprind :
locul de prelevare a probei ;
numrul probei ;
data recoltrii ;
profilul de recoltare nr. ;
stratul nr. ;
cota stratului ( m ) ;
volumul real al probei prelevate ;
greutatea probei umede ( gr. ) ;
umiditatea de compactare (w)
28
greutatea volumic umed de compactare (w)

greutatea volumic uscat de compactare (d)
gradul de compactare (D%)
observaii
VIII.3.Pe baza determinrilor efectuate, laboratorul geotehnic de antier va comunica la

punctul de lucru rezultatul "corespunztor" sau "necorespunztor", comunicare pe baza
creia se poate trece la aternerea stratului urmtor sau vor dispune msurile ce se
impun pentru remedieri ( zvntri, stropire, compactare suplimentar, ndeprtarea
stratului, etc ).
VIII.4. Verificarea respectrii parametrilor de compactare se va face la fiecare
strat de material pus n oper.
VIII.5. Probele se vor preleva numai n profilele transversale tip indicate n
proiectul de execuie.
VIII.6. Din fiecare profil transversal stabilit se vor recolta minimum 3 probe din 3
puncte, astfel :
o prob n axa barajului ;
cte o prob n stnga i dreapta fa de axa longitudinal a barajului, la
distana pe care o va stabili geologul de antier, n funcie de limea amprizei.
VIII.7. Densitatea probelor de verificare va fi de minimum o prob la 500 mc
material depus..
VIII.8. n afara verificrilor efectuate n laboratorul de antier, geologul va
recolta prin sondaj, cu ajutorul constructorului, probe de pmnt pe care le va
analiza ntr-un alt laborator. Numrul probelor de sondaj va fi de 2 -5 % din
numrul probelor recoltate de antier.
VIII.9. Dup compactarea fiecrui strat se va ntocmi FIA DE DEPUNERE,
prin care se recepioneaz stratul respectiv, dup care se poate aterne stratul
urmtor.
VIII.10. n anexa nr. 1 se prezint lista STAS - urilor prin care se stabilete
tehnologia de execuie, a analizelor de laborator, stabilirea parametrilor de compactare
etc.
Aceste documente trebuiesc obligatoriu achiziionate de antier i vor sta la baza
execuiei determinrilor.
CAPITOLUL VIII.
DISPOZIII FINALE
IX.1. Constructorul va lua toate msurile necesare pentru asigurarea :

dotrii laboratorului cu aparatura necesar corespunztoare ;
personalului calificat pentru efectuarea probelor conform caietului de
sarcini ;
efecturii lucrrilor n condiii de deplin securitate a muncii.
29
IX.2. Constructorul va asigura iluminatul corespunztor al locului de depunere a

umpluturilor.
IX.3. Constructorul i beneficiarul vor asigura inerea evidenei lucrrilor,
efectuate prin ntocmirea fielor tip.
Fiele se vor ntocmi n dou exemplare (pentru constructor i beneficiar) i n trei
exemplare, la cererea proiectantului pentru anumite lucrri.
IX.4. Proiectantul i beneficiarul vor putea opri lucrrile pe antier, pn la
luarea msurilor de remediere n urmtoarele cazuri :
nerespectarea proiectului sau a caietului de sarcini ;
neexecutarea de ctre constructor a verificrilor stabilite de
proiectant ;
constatarea utilizrii unor materiale necorespunztoare cerinelor
caietului de sarcini ;
constatarea obinerii unor rezultate necorespunztoare pe probele
recoltate din corpul digurilor ;
nerespectarea tehnologiei de execuie.
30
ANEXA
LISTA STAS - urilor pentru determinri de laborator

STAS 1913/3-76 Determinarea greutii volumice n laborator;
STAS 1913/1-82 Determinarea umiditii;
STAS 1913/4-86 Determinarea granulozitii;
STAS 1913/5-85 Determinarea limitelor de plasticitate;
STAS 1243-88 Clasificarea i identificarea pmnturilor;
STAS 1913/13-86 Determinarea caracteristicilor de compactare (ncercarea
Proctor);
STAS 9850-89 Verificare compactrii terasamentelor;
STAS 8389 92- Lucrri de regularizare a albiei rurilor. Diguri.
Ghid pentru execuia compactrii n plan orizontal i nclinat a terasamentelor
Indicativ GEO 26-97 (MLPAT).
31
ANEXA 2
APARATURA MINIM NECESAR PENTRU LABORATORUL DE SANTIER
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
1. Sonet automat de compactare sau Proctor manual

2. Set ciururi
3. Set de site
4. Areometre Casagrande
5. Cilindri gradati de 1000 ml.
6. Vase calibrate de 10 l
7. Balant tehnic ( 500g si 1000g )
8. Balant semiautomat (50 kg si 100 kg )
9. Balanta zecimal ( 50 kg si 100 kg )
Etuv termoreglabil 100 dmc.
Inel sau ram (latura 60cm) cu nlimea de 15 cm.
Folie (250x250x0.01-0.03 cm)
tane de 1000 cmc (5 buc)
Unelte de spat (trncop, lopat, cazma)
Tub P.V.C.(D=200cm)
Nivel
32
VOL.II.2.
CAIET DE SARCINI PENTRU BETOANE
33
CUPRINS
CAP. I.
CAP. II.
CAP. III.
CAP. IV
CAP. V.
CAP. VI.
CAP. VII.
CAP. VIII.
CAP. IX.
CAP. X.
GENERALITI
CONDIIILE TEHNICE ALE BETONULUI
REGULI GENERALE DE BETONARE
COFRAJE
ARMTURI
CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA
ALTE MATERIALE FOLOSITE
CONTROLUL CALITII MATERIALELOR PUSE N OPERA
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
CONDIII I PREVEDERI FINALE
34
CAP. I. GENERALITI
Domeniul de aplicare
Prezentul caiet de sarcini s-a ntocmit n vederea materializrii pe teren a lucrrilor de
construcii (betoane) din cadrul Obiectivului de investiie Regularizarea vailor Agigea si
Lazu jud. Constanta; Obict: Acumularea nepermanenta Lazu.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la punerea in oper a betoanelor in
construciile hidrotehnice aferente lucrrilor de la descrctorului de ape mari, dup
cum urmeaz:
Descrierea sumar a lucrrilor
-Descrctorul de ape mari este alctuit din:
- Tronson 1 - Canalul de racord cu albia natural - L= 9,50 ml;
- Tronson 2 - Zon de racord amonte- L=10,00 ml;
- Tronson 3 - Prag deversor- L= 6,50 ml;
- Tronson 4 - Bazin disipator L= 8,50 ml.
- Tronson 5 - Rizberm- L= 8,00 ml;
Tronson 1 - Canalul de racord cu albia natural - L= 9,50 ml asigur racordul cu albia
natural baraj i reduce eroziunile de talveg amonte de baraj.
Seciunea calibrat a albiei are form trapezoidal cu l imea bazei de 3,00m,
deschiderea de 9,0m i taluze cu panta de 1:1,5. Att taluzele ct i patul albiei sunt
betonate pentru a asigura tranzitarea controlat a apei spre golirea de fund.
Zidurile laterale sunt de greutate cu nl ime variabil, fiind alcatuite din beton de clasa
C25/30.
Tronsonul 2 - Zon de racord amonte- L=10,00 ml conduce apa, in continuare spre
golirea de fund. Din condiii de siguran n exploatare i stabilitate, sistemul constructiv
ales este de tip cuva din beton armat cu pere i de nl ime variabil care sus in
umplutura de pmnt din corpul barajului. Betonul folosit este de clasa 25/30.
Tronson 3 - Prag deversor- L= 9,50 ml este alctuit dintr-un plot deversant prevzut cu
o golire de fund alctuit din 2 conducte PREMO 1000mm i L=9,50ml. Aceste
conducte sunt dimensionate pentru evacuarea debitului defuent cu asigurarea de 5%
(14,00 mc/s).
Barajul de beton este prevzut cu un plot deversant cu l imea de 9,00m i lucreaz
liber. Cota crestei deversorului a fost determinat prin calcule hidraulice la nivelul n lac
corespunztor debitului afluent cu probabilitatea de 5%.(cota 25,50mdMN)
Pe paramentul aval al barajului deversor este prevzut un strat de 0,35 m de beton de
uzur.
Din condiii de siguran n exploatare i stabilitate, sistemul constructiv ales este de tip
cuv din beton armat cu perei de nl ime variabil care sus in umplutura de pmnt din
corpul barajului.
Din punct de vedere al tehnologiei de execu ie, betonarea plotului deversant se va face
n dou etape:
35
-Etapa I-a cuprinde betonarea radierului i a frontului deversant

-Etapa II-a cuprinde betonarea zidurilor laterale
Tronson 4 - Bazin disipator L= 10,50 ml. are o seciune dreptunghiular cu
urmtoarele caracteristici:
lungime total L= 10,50 ml;
lime - l = 9,00 ml;
Bazinul are grosimea de 1,50, adncimea de 1,25m i este mrginit la captul aval de
un rnd de dini disipatori (h = 1,75) m pentru a asigura o mai bun disipare a energiei.
Radierul bazinului este prevzut cu barbacane amplasate la distan de 1m, cu rol de
reducere a subpresiunii pe terenul de fundare.
Rizberma (L=8,00 ml) va fi executat din anrocamente cu greutatea de 300-500kg/buc.
Limea rizbermei va fi de 9,0 m, iar grosimea stratului de anrocamente, de 0,5m.
Pereurile rizbermei au panta taluzurilor de 1:1,5, se realizeaz din beton C25/30 turnat
monolit, si sunt armate cu un rand de plase de sarma tip Buzau 8mm, ochiuri 100mm.
Ordinea tehnologic de realizare a structurii de beton este:
1. Tronson 3
2. Tronson 4
3. Tronson 2
4. Tronson1, rizberma
-Canalul de drenaj de la piciorul aval al barajului are seciune trapezoidal pereat
cu dale prefabricate de beton simplu cu seciunea de 50x50cm. Betonul folosit va fi de
clasa C25/30. Dalele dinspre baraj vor fi prevzute cu barbacane 750mm pentru a
permite colectarea apelor drenate de prism. Adncimea canalului de drenaj este de
70cm. Acesta va debua in bazinul dispator.
Stratul de egalizare se realizeaz din beton simplu clasa C8/10.
Prevederi generale
Lucrrile se vor executa conform planelor de execuie anexate la proiect.
Antreprenorul trebuie s aib n vedere msurile organizatorice i tehnologice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte
laboratoare autorizate, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in evidena la zi a probelor i ncercrilor acestor probe
cerute prin prezentul caiet de sarcini cu prescripii tehnice generale, prin caietul de
sarcini cu prescripii tehnice speciale i prin proiectul de execuie.
36
La sfritul programului de lucru utilajele i materialele care au fost puse n oper

se vor asigura n locuri ferite de eventualele efecte ce pot fi produse de inundarea zonei
ca urmare a creterii rapide a nivelului apei pe albia rului.
Materialele de mas vor fi aprovizionate n ritmul introducerii lor n oper pentru a
evita blocarea albiei i antrenarea lor n cazul unor viituri.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice
n cadrul sistemului calitii, care s conduc la respectarea strict a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
CAP. II. CONDIIILE TEHNICE ALE BETONULUI
DEFINIREA CARACTERISTICILOR BETONULUI
Caracteristicile betonului proaspat
DETERMINAREA CARACTERISTICII
INCERCAREA
SE EFECTUEAZA
conf. STAS
VALOAREA
Consistenta
- prin metoda tasarii (mm) S2;
50-90
Densitatea aparenta a agregatelor kg/dm 3

Continutul de aer inclus ( % vol. )
SR EN 12350/2
2,3 2,9
4,5
SREN12350/72003
CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT

Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice, fck, cil (fck cub),
care este rezistenta la compresiune determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe
cuburi cu latura de 150 mm la varsta de 28 de zile sub a carei valoare se pot situa
statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei facuta in prezenta reglementare
tehnica are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 12390/1-7/90/88.
Clasa de
betonului
fck cil.
fc cub
rezistenta
C 8/10
C 25/30
8
10
25
30
Rezistenta la penetrarea apei

STAS 3622-86 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul
lor de permeabilitate.
Adancimea limita de patrundere a apei (mm)
100
200
Gradul de impermeabilitate
P410
P420
P810
P820
Presiunea apei
(bari)
4
8
37
Rezistena la nghe-dezghe
n SREN 206/1-2002 sunt stabilite nivelele de performan ale betonului funcie de gradul
de gelivitate.
Gradul de gelivitate al
betonului
G 100
G 150
Numr cicluri nghe-dezghe

100
150
Cerinte privind caracteristicile betonului pentru lucrrile proiectate

antierul va fi aprovizionat cu beton marf procurat de la o fabric de betoane
autorizat.
Betoanele prevzute pentru lucrrile proiectate n prezenta documentaie, funcie de
clasele de expunere sunt:
Clasa de
expunere
X0
XC4+XF1
Clasa de
beton
min.
Grad de
impermeabilitate,
min.
Grad
de
gelivita
te min.
Agregate
rezistente
la inghetdezghet
Aer***
antrenat
Dozaj
ciment
Kg/mc
Raport
A/C,
max.
C 8/10
da
min 150
0,45
P8
G100
da
da
min 300
0,5
C 25/30
Pentru stratul de egalizare, se va utiliza betonul C8/10, tasarea conului S2

(corespunztoare unei tasri de 1 4 cm) preparat cu ciment CEM II H II A S i avnd
sorturi de agregate cuprinse ntre 0-31 mm.
Pentru executarea lucrrilor de structura armate se va utiliza betonul C25/30, avnd
gradul de permeabilitate P8, gradul de gelivitate G 100, tasarea conului S2
(corespunztoare unei tasri de 1 4 cm) preparat cu ciment CEM II H II A S i avnd
sorturi de agregate cuprinse ntre 0-31 mm.
CAP. III. R EGULI GENERALE DE BETONARE

Executarea lucrarilor de betoane poate incepe numai dupa ce s-a verificat
indeplinirea urmatoarelor conditii:
compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate

materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in
stare de functionare utilajele si dotarile necesare;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone

necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei
bune legaturi intre cele doua betoane ;
38
nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii

nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.);
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din

precipitatii sau infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona
in care se va betona.
climatice
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de

beneficiar.
Betonul; trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care
durata transportului este mai mica de 30 minute.
Turnarea betonului
La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele condiii:
-nu se admite cderea liber a betonului de la nlime mai mare de 1,50m;
-betonul se va face ct mai aproape de locul de turnare prin bene, benzi transportoare,
jgheaburi i prin tuburi avnd captul inferior situat la max. 15 m de zona care se
betoneaz. Se interzice descrcarea benelor pe cofraje. Benele se cura i se spal
periodic.Aezarea betonului n strat se face prin loptare. Se interzice mprtierea prin
vibrare a grmezii de beton descrcat din ben.
-compactarea betonului se va executa prin vibrare, de personal instruit n prealabil, utiliznd
pervibratoare (vibratoare interioare), vibrare de pe baza unui plan de vibrare stabilit anterior
i care va cuprinde distanele ntre locurile de introducere a vibratorului, adncimea de
introducere etc. Cele mai importante prescripii sunt:
-vibrarea se termin atunci cnd betonul nu se mai taseaz, suprafaa sa devine orizontal
i uor lucioas i nceteaz apariia de bule la suprafaa betonului;
-durata de vibrare optim este de 5-30 sec. n funcie de lucrabilitatea betonului i tipul de
vibrator utilizat;
-distana ntre dou puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de max. 1
m, reducndu-se n funcie de caracteristicile seciunii i desimii armturilor;
-compactarea betonului se face prin vibrarea;
-vibratorul se introduce cu o nclinare de 15-30 fa de vertical. Grosimea stratului de
beton supus vibrrii se recomand s nu depeasc din lungimea capului vibrator
(buteliei) este interzis atingerea cu vibratorul a armturilor i cofrajelor sau altor piese
betonate parial ntr-un beton sub 7 zile.
-se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturii, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului.
-nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe
armtur a vibratorului.
-n zonele cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin
ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui; n
cazul n care aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al
betonului, prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului.
-se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora,
lundu-se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri.
-durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea
unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a
prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de
39
la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu adaosuri i respectiv 1,5 ore, n cazul

cimenturilor fr adaosuri.
Dup turnarea betonului se interzic:
-circulaia pe betonul proaspt, dac nu a atins o rezisten de compresiune de 10 daN/cm2;
-ncrcarea cu diferite greuti a suprafeei betonului dac nu s-a atins o rezisten la
compresiune de 25 daN/cm2;
Decofrarea
Dup decofrare betonul va trebui s prezinte muchii vii , profil conform cu desenele de
execuie , paramentele trebuie s fie perfect regulate i s nu apar nici o armtur care
s nu fie nglobat n beton .
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu
respectarea termenelor minime recomandate la cap. 13, 14 si 15 din normativul NE
012/99.
Decofrarea se va face respectnd termenele minime indicate n tabelul de mai jos,
termene care sunt funcie de temperatura mediului nregistrat n perioada de ntrire .
Temperatura mediului (o C )
+5
+ 10
+15
Termen de decofrare ( zile )
Transportul betonului
Transportul betonului trebuie realizat astfel nct s se asigure:
meninerea sa la parametrii iniiali privitori la clas, tasare, coninut de aer oclus;
productivitatea necesar pentru nscrierea n programul de lucru;
evitarea segregrii, a pierderilor sau modificarea caracteristicilor iniiale (tasare, coninut
de aer oclus, temperatur etc.);
evitarea manipulrilor repetate (ncrcri-descrcri)
Pentru transportul betonului se recomand urmtoarele mijloace de transport:
autobasculante cu bene amenajate corespunzator, pentru betoane cu tasare pn la 5
cm (L2 dac la locul de descrcare se asigur reomogenizarea amestecului);
autoagitatoare pentru beton cu tasare mai mare de 5 cm.
Durata de transport a betonului este funcie de felul mijlocului de transport, de
temperatura amestecului de beton (n grade C) i de marca cimentului. Durata de transport
nseamn timpul dintre terminarea ncrcrii mijlocului de transport i sfritul descrcrii
acestuia.
Durata maxim de transport cu autoagitatorul, funcie de marca cimentului i temperatura
amestecului, este:
cimenturi marca CEM II H II AS :
temperatura 10-30 C - 50 minute
temperatura sub10 C - 70 minute
40
In cazul transportului cu autobasculanta, duratele de transport se reduc cu 15 minute fa

de timpul de transport cu autoagitatorul.
Durata de ncrcare in mijlocului de transport sau durata de meninere a betonului n
buncrul tampon va fi de max. 20 minute.
Condiii de transport.
Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
n cazul transportului cu autobasculanta pe distane mai mari de 3 km, pe timp de ploaie
sau ari (peste 25C) suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel nct s se
evite evaporarea apei, ceea ce ar duce la modificarea caracteristicilor betonului.
Durata maxim posibil de transport depinde n special de compoziia betonului i
condiiile atmosferice. Durata de transport se consider din momentul ncrcrii mijloacelor
de transport i sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi valorile orientative dect
dac se utilizeaz aditivi ntrzietori.
Mijloacele de transport se cur cu jet de ap dac intervalul de timp ntre descrcare i
ncrcare depete o or sau cnd se ntrerupe lucrul. n aceast situaie,
autoagitatoarele se vor umple cu cca. 1 m3 de ap i se vor roti cu vitez maxim timp de
5 minute dup care se golesc complet de ap.
ncrcarea mijlocului de transport cu beton din betoniere sau buncre se va face cu
dispozitive care s asigure o cdere vertical de la o nlime mai mic de 2 m.
n cazul segregrii betonului n timpul transportului, se va face o reamestecare nainte de
punerea n oper. Se interzice adaosul de ap sau ciment.
Dac condiiile atmosferice sunt defavorabile (ploaie, zpad, nghe), betonul se va
proteja. Pentru meninerea temperaturii betonului se recomand protejarea termic a
mijlocului de transport.
Nu se admite punerea n oper a betonului care prezint nceput de priz.
Protejarea suprafeei betonului ntrit
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie
se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin:
-mentinerea in cofraje;
-acoperirea cu materiale de protectie;
-stropirea periodica cu apa;
-aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura
suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12oC.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Rosturi
Rosturi de lucru
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru ,organizandu-se executia
astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile de lucru
41
nu pot fi evitate, pozitia lor se va stabili prin proiect. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim
deoarece acestea diminueaza rezistenta la intindere si forfecare in comparatie cu restul
structurii.
Dac la turnarea unui tronson ( pri de tronson ) apar condiii neprevzute (ploi
puternice i de durat, scderi de temperatur, defeciuni tehnice) care oblig
ntreruperea, beneficiarul i constructorul vor ncheia un proces - verbal privind
condiiile de reluare a betonrii.
Dac betonul este degradat, acesta se ndeprteaz. Dac nu este cazul ndeprtrii
betonului, la reluarea betonrii suprafaa betonului va trebui s fie tratat astfel:
spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului;
cu peria de sarma pentru inlaturarea impuritatilor, dupa care se va uda.
Rosturi permanente
Rosturile permanente se prevd pentru prentmpinarea eforturilor ce se produc din cauza
tasrilor inegale i a variaiilor de temperatur.
n acest sens, la realizarea zidurilor disipatorului de energie s-au prevzut rosturi
permanente care se realizeaz pe toat seciunea elementului de construcie.i se
materializeaz prin plci de polistiren expandat cu grosimea de2,5cm.
Pe toata lungimea rostului, spre umplutura de pamant, se va poza geotextil cu g=400g ,in
2 straturi. Acesta preintampina, in timp, antrenarea prii fine din umplutura prin rost.
Masuri speciale in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile
Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte cand:
- temperatura aerului scade sub +5oC;
- ploua intens, fapt ce poate conduce la degradarea suprafetei betonate;
La temperaturi exterioare peste 30oC si umiditatea aerului sub 40% se vor lua
masuri de racirea apei si protejare a suprafetei de beton.
Atunci cand temperatura aerului este peste +20oC si umiditatea relativa sub 50 % se vor
lua masuri pentru mentinerea umiditatii suprafetei betonului slab.
Betonare pe timp friguros
Se consider c exist pericolul de nghe pentru betoane, perioada n care:
temperatura aerului coboar sub 0 C ;
temperatura betonului (nenclzit) la locul de punere n oper este sub +5C.

n timpul perioadelor n care exist pericol de nghe, nceperea betonrii unui tronson
sau pri de tronson este admis numai dac temperatura aerului nu este mai cobort
de +5C.
Aceast condiie este valabil dac la locul de turnare nu sunt luate msuri speciale
(protecii cu prelate, nclziri, etc.).
Cnd sunt luate msurile de mai sus, betonarea poate s se fac pn cnd
temperatura aerului exterior atinge -5 C. Dac temperatura aerului continu s scad
sub -5 C se va ntrerupe betonarea, lsndu-se rost de lucru.
Agregatele (nisipul i pietriul) nu trebuie s conin bulgri ngheai.
42
La prepararea betonului pe timp friguros se vor lua urmtoarele msuri:
nclzirea agregatelor pe fracii, n silozuri separate sau la betonier, a crei

tehnologie trebuie ntocmit de constructor;
nclzirea apei pentru prepararea betonului, dar nu la o temperatur mai mare de

+80C;
nu este admis, ca adaos, folosirea clorurii de calciu sau a altui adaos pentru
coborrea punctului de nghe, n afar de plastifiantul DISAN;
la prepararea betonului se introduce la nceput agregatul, care se malaxeaz 30

de secunde, iar apoi se adaug cimentul i se malaxeaz pn la obinerea betonului
omogen, dar nu mai putin de 2,5 minute (idem i la automixare);
durata de malaxare se prelungete cu 50% fa de prevederile crii tehnice i a

fabricii de beton.
Temperatura amestecului n bunkerele fabricii de beton va fi astfel stabilit ca
temperatura stratului proaspt de beton pus n oper (la o adncime de 5 cm.) s fie de
minimum +6C si maximum 15 C (n mod excepional pn la +18 C) .
n afara acestor limite nu este permis betonarea.
Temperaturile de livrare ale betonului proaspt la ieirea din bunkere, n perioada
friguroas, vor fi:
minim 10 C, dac temperatura exterioar este peste 0 C;
minim 12 C, dac temperatura exterioar este sub 0 C.

Concomitent, n momentul turnrii, constructorul va lua urmtoarele msuri: temperatura
suprafeei suport (betonul vechi) va fi mai mare de + 5 C;
pentru conservarea termic a frontului de betonare se vor realiza spaii nchise i

nclzite permanent.
nainte de punerea n oper a betonului, se vor lua urmtoarele msuri:
se va verifica suprafaa rostului betonului vechi care dac este ngheat sau
deteriorat va fi ndeprtat;
se vor ndeprta crestele de ghea i ochiurile de ap de pe suprafaa rosturilor

betonului pe care ncepe betonarea;
armtura se va cura de ghea i zpad i se va nclzi cu aburi;
se renun la curarea rosturilor de lucru cu jet de ap, curarea efectundu-se

mecanic, cu aer comprimat i aburi.
Pentru protejarea betoanelor proaspt turnate, n perioadele n care exist pericol de
nghe (1 noiembrie-1 aprilie), se vor lua urmtoarele msuri:
pentru suprafeele orizontale detinitive i rosturile orizontale ale betonului:
dac urmtoarea betonare se face n termen de maximum 30 zile, suprafaa se

protejeaz cu prelate i 2 rnduri de rogojini;
dac urmtoarea betonare se face dup un timp mai mare de 30 zile, suprafaa
se acoper cu un strat de 15 cm. grosime nisip sau rumegu ;
pentru suprafeele verticale definitive i rosturile de lucru verticale, protejarea se

face n dou etape, astfel:
izolarea cofrajelor de contur cu tala sau rumegu, aezate ntre mantaua de

cofraj i un perete exterior fcut din scnduri sau panouri de rogojini. Acest perete se va
fixa de cofraj, realizndu-se astfel un cofraj dublu;
protejarea feelor laterale imediat dup decofrare prin panouri duble de rogojini i
prelate;
43
se va asigura protejarea corespunztoare a betonului, astfel nct s fie asigurat

temperatura minim de +5 C pe toat perioada de ntrire necesar pn la atingerea
rezistenei de minim 5 N/mm2, moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu
mai poate influena calitatea acestuia. Orientativ, aceast rezisten se realizeaz dup
minim 4 zile, perioad care va trebui s fie verificat prin probe de laborator.
Controlul temperaturilor i rezistenelor
Pe o perioad de 4 - 6 zile de la turnare, pn la atingerea rezistenei de 5
N/mm2, se va asigura o protecie corespunztoare, ca temperatura betonului s nu
scad sub +5 C. n aceast perioad se vor controla temperaturile betonului n prile
cele mai expuse rcirii i se vor nota, mpreun cu temperatura aerului, ntr-un registru
special sau n registrul (fiele) de betonare.
n perioada de ntrire a betonului pe timp friguros, timp de 14 zile se vor msura
temperaturile astfel (cu nscrierea lor n fiele de betonare):
n primele 3 zile -1 dat pe schimb;
n urmtoarele zile -1 dat pe zi.

Abaterile de la temperaturile limit din prezentul caiet de sarcini se vor aduce urgent la
cunostin proiectantului.
CAP. IV COFRAJE
Cerinte de baza
- Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de
finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate:
- Sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structuri si a
nu afecta capacitatea sa portanta.
- Sa fie puse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii cat si realizarea
unei compactari corespunzatoare a betonului.
- Sa fie proiectate si montate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.
- Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu
produca degradarea elementelor de beton cofrate.
- Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat sa permita decofrarea fara
deteriorarea sau lovirea betonului.
- Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere trebuie
aplicate in straturi uniforme. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul sau sa
corodeze cofrajul.
- Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului.
- Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a cofrajului.
- Manipularea, transportul si depozitarea se va face astfel incat sa se evite deformarea si
degradarea lor.
- Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale
pe stivele de panouri de cofraj.
Inainte de montarea panourilor, se vor verifica n mod obligatoriu i recondiiona
cofrajele,inndu-se seama de urmtoarele:
-nu se admite reutilizarea panourilor care au cptueala discontinu.
-nu se admite reutilizarea panourilor care au sistemul de rezisten slbit, urechile
deprindere desprinse, slbite sau defecte.
44
-nainte de montarea cofrajelor utilizate anterior se vor lua msuri ca acestea s fie
curate la faa interioar de mortarul lipit de ele sau alte corpuri strine,
recomandndu-se ungerea panoului cu decofrant pe baz de emulsie de parafin, care
s se aplice cu puin timp naintea betonrii.
-cofrajul trebuie s fie astfel prins ca s nu permit scurgerea laptelui de ciment i a
mortarului.
Abaterile geometrice la montarea cofrajelor fa de cotele fixate prin proiect vor trebui s
se nscrie n urmtoarele limite:
-pentru feele vzute, rosturi de dilataie, tolerana este 1 cm;
-pentru feele spre umplutur sau spre ap, tolerana este 2 cm;
-pentru rosturile de lucru, tolerana este de 2-3 cm;
Recepia cofrajului montat se face de beneficiar + C.T.C. + serv. topo antier, lundu-se
nconsideraie toate prevederile proiectului de execuie.
Tipuri de cofraje, transport
Se pot confectiona din: lemn sau produse din lemn sau polimeri si trebuie sa corespunda
reglementarilor in vigoare;
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile
date in Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor;
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea si degradarea lor;
Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele
de panouri de cofraje.
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
-trasarea pozitiei cofrajelor;
-asamblarea si sustinerea provizorie;
-verificarea si corectarea pozitiei panorilor;
-incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
CAP. V ARMTURI
Oelul beton folosit la armarea elementelor trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice
prevzute n STAS 438/1,2,3 - 89.
Oelurile procurate din ar sau din import, care nu corespund condiiilor cerute, precum
i oelurile care nu sunt nsoite de certificat de calitate sau garanie, pot fi folosite numai
cu acordul proiectantului dat pe baza caracteristicilor determinate de un laborator de
specialitate.
Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre, n spaii
amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure:
evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea oelului;
45
evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale;

asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru.
Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia de control va consta din:

constatarea existenei certificatului de calitate sau garanie;
verificarea dimensiunilor seciunii;
examinarea aspectului;
verificarea prin ndoire la rece.
n cazurile n care exist dubii asupra calitii oelurilor aprovizionate se va proceda la
verificarea caracteristicilor mecanice prin ncercarea la traciune i sudabilitate.
Frecvena verificrilor se va efectua conform STAS 438/1-89 i STAS 438/3-89.
Armtura folosit la armarea descrctorului de ape mari este OB37 si PC52 cu
=1222 mm.
Plasele sudate folosite vor fi din OB 37, 8 mm i ochiuri de 10 cm x 10 cm
Dimensiunile unei plase sunt 2,0x5,0m, suprafaa de 10mp, iar greutatea de 80kg/buc
Pentru fasonare, armturile trebuie s fie curate i drepte. n acest scop oelul beton:
livrat n colaci sau bare ndoite se va ndrepta nainte de debitare i fasonare.
se va cura de urme de ulei, vopsea, pmnt, mortar sau alte impuriti; rugina
neaderent se va cura prin lovire cu ciocanul iar cea aderent cu perii de srm.
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n
strict conformitate cu prevederile proiectului.
Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate pe tipuri.
Abateri fa de proiect la fasonarea armturii admise.
a) Lungimi pariale sau totale
1 m.
5 mm.
110 m.
20 mm.
10m.
30mm.
b) Lungimea de petrecere la ndire prin sudare 3 d
c) poziia nndirii 50 mm.
Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic cu
diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Montarea armturilor poate s nceap numai dup recepionarea calitativ a cofrajelor.
La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei
desfurri a turnrii i compactr betonului prin:
crearea, la intervale de max. 3 m a unor spaii libere ntre armturile de la partea

superioar care s permit ptrunderea liber a betonului sau a furtunurilor prin care se
descarc betonul.
crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratorului

(min.2,5 x vibrator).
n acest scop, dup caz:
se va monta sau ncheia parial armtura superioar, urmnd a se completa

nainte de ultima etap de betonare.
se va solicita reexaminarea dispoziiilor de armare prevzute n proiect.

46
Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect, lundu-se msuri care s

asigure meninerea acestora n timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre, etc.).
Se vor prevedea:
cel puin doi distanieri la fiecare mp. de plac sau perete;
cel puin un distanier la fiecare metru liniar de grind sau stlp;
cel puin un distanier ntre rndurile de armtur la 2 m (dou sau mai multe
rnduri de armtur).
Distanierii sunt din mortar de ciment, de form prismatic, prevzui cu cte o srm
pentru a fi legai de armtur sau din material plastic. Este interzis folosirea ca
distanieri a cupoanelor de oel - beton, cu excepia armrilor pe dou sau mai multe
rnduri.
Pentru meninerea n poziie a armturilor de la partea superioar a plcilor se vor folosi
capre din oel beton sprijinite pe armtura inferioar sau pe distanieri i dispuse ntre
ele la distana de maximum 1 m. (1 buc/mp) n cmp, respectiv de maximum 50 cm. (4
buc./mp) n zonele de consol.
La ncruciri, barele de armare trebuie s fie legate ntre ele prin legturi de
srm neagr (SREN 10244/2-2002) sau prin sudur electric prin puncte.
Cnd legarea se face cu srm, se vor utiliza dou fire de srm de 1-1,5 mm. 16.
Recepia armturii pus n oper const din:
verificarea utilizrii plaselor, carcaselor sau barelor stabilite prin proiect n ce

privete: tipul, diametrul, numrul de bare;
verificarea exactitii amplasrii armturii;
existena distanierilor pentru meninerea acoperirii armturii.

Abaterile limit admise la montarea armturii (distana ntre axele barelor, grosimea
stratului de acoperire) sunt :
- fundaii 10 mm; 10 mm.
- perei 5 mm; 3 mm.
CAP. VI. CONTROLUL BETONULUI PUS IN OPERA
Materialul
Actiunea, procesul de verificare

sau caracteristici ce se verifica
Frecventa minima
Metode de
determinare
conform STAS
La fabrica de betoane
Betonul
proaspat
Consistenta
De doua ori pe schimb si

tip de beton si la
inceputul prepararii
SREN12350/42002
Temperatura daca este prevazuta

ca o cerinta (incadrare in limitele
5oC-30oC)
4 determinari pentru
fiecare tip de beton si
schimb de lucru
SREN12350/42002
Determinarea rezistentei la
Pentru C=8/10
O proba la 50 mc
Betonul intarit
47
compresiune pe epruvete
cilindrice/cubice la varsta de 28
zile
SREN 12390/3
Pentru C=25/30 minim o
proba pe zi/schimb, dar
nu mai putin de o proba la
100 mc
Determinarea gradului de
impermeabilitate
Doua probe pe tronson
Determinarea gradului de sau

gelivitate
Doua probe pe tronson
SREN
12390/8/2002
3518/89
La locul de punere in opera

Examinarea documentului de
transport
Betonul
proaspat la
descarcarea in
mijlocul de
transport
Consistenta
Temperatura daca este prevazuta

ca o cerinta tehnica (5oC-30oC)
Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete
cilindrice/cubice pentru verificarea
clasei betonului
Betonul intarit
impermeabilitate
gelivitate
CAP. VII.
La fiecare transport
O proba pentru fiecare tip

de beton si schimb de
lucru, dar cel putin o
proba la 50 mc de beton
SREN12350/42002
4 determinari pentru
fiecare tip de beton si
schimb de lucru
Pentru C=8/10
O proba la 50 mc
Pentru C=25/30 minim o SREN 12390/1proba pe zi/schimb, dar 7/2002
nu mai putin de o proba la
100 mc
O proba la 300 mc dar nu
mai putin de doua probe
pe tronson
O proba la 300 mc dar nu
mai putin de doua probe
pe tronson
SREN
123908/2002
SREN
3518/89
ALTE MATERIALE FOLOSITE
Filtre din geotextil

Materialul de geotextil folosit este montat:
- in jurul prismului drenant la barajul de pmnt;
-n jurul tubului de drenaj;
-sub plcile taluzelor la rizberm
-n lungul rosturilor la descrctorul de ape mari.
Geotextilele sunt membrane tehnice permeabile crora compoziia fibroas i tehnologia
de realizare le confer proprieti compatibile cu utilizarea lor sub saltelele de gabioane
48
si gabioane pentru a nu antrena materilul fin si implicit stoparea fenomenului de afuiere

sub lucrarile proiectate.
La proiectarea lucrrilor s-a inut seama de prevederile ghidului pentru proiectarea
lucrrilor ce nglobeaz materiale geosintetice, P 134-95 i NP075/2002.
Alegerea unui filtru geotextil se face pe baza a dou criterii:
- de reinerea a particulelor de pmnt care previn antrenarea de ctre ap;
- de permeabilitate, potrivit creia permeabilitatea unui geotextil s fie mai mare ca
permeabilitatea pmntului, nmulit cu un coeficient de siguran egal cu zece.
In majoritatea cazurilor, geotextilele sunt livrate sub form de suluri. In funcie de
dimensiunile lor, sulurile pot fi deplasate manual sau cu utilaje de transport local.
Rolele de geotextil trebuie s fie prevzute cu etichete pe care se va specifica:
productorul, denumirea comercial a geotextilului, numrul lotului de fabricaie,
condiiile de depozitare.
La sosirea pe antier se va verifica n primul rnd denumirea i tipul geotextilului livrat,
precum i modul de prezentare, prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi,
verificnd dac tipul de geotextil corespunde celui prevzut n proiect. Toate materialele
necorespunztoare vor fi restituite furnizorului.
Pentru geotextilele din fiecare lot fabricat (aprovizionat) i care urmeaz s fie pus n
oper, se vor lua cte 3 prelevri unitare de cte 0,5 mp pentru a se constitui
eantioanele de conservare i pstrare.
Condiiile de depozitare a geotextilului trebuie s asigure punerea n oper conform
proiectului, evitndu-se umezirea i ngheul produselor, expunerea la lumin, precum i
impurificarea cu praful de pe antier etc.
Rulourile se vor depozita culcat, pe o suprafa orizontal. Este interzis depozitarea lor
n straturi ncruciate.
In situaia n care un sul a fost afectat printr-o depozitare necorespunztoare, se vor
ndeprta rndurile de la suprafa care au fost deteriorate, nainte de punerea n oper.
Geotextilul utilizat are urmtoarele caracteristici:
masa filtrului geotextil 400 g/mp;
rezistenta la tractiune dm/pdm - 30 / 30 kN/m;
alungirea la rupere dm/pdm - 8 / 8 %;
diametrul porilor 34 mm;
rezistenta la tractiune la alungirea de 2% - 13.5/13.5 kN/m;
rezistenta la tractiune la alungirea de 5% - 24/24 kN/m.

Este suficient o suprapunere a fiilor de geotextil pentru ndirea acestora pe o lime
de 20 cm. Se asigur astfel o bun continuitate att din punct de vedere mecanic ct i
hidraulic.
3. Barbacane din PVC
Pentru reducerea subpresiunilor, n proiect sunt prevzute barbacane din PVC la
radiere, taluze, (la golirea de fund i descrctorul de ape mari), dale prefabricate (la
canalul de drenaj).
49
Pentru realizarea barbacanelor se folosesc tuburi PVC cu 75 i 110 mm conform

SRISO 11922-2008 , SR ISO 161-1:2008, SR IS0161-2:2008.
Caracteristicile acestora sunt artate in tabelul urmtor:
CARACTERISTICI
Diametru exterior (mm)

Grosimea nominala (mm)
Lungimea (ml)
Greutatea (kg/ml)
Suprafaa activa (cm2/ml)
SR ISO 11922-2008 , SR ISO

1611:2008, SR IS0161-2:2008.
Tub de PVC rigid
75
110
3.6
5.3
6.0
6.0
1.12
2.11
24-45
neperforat
1. Strat drenant din balast

Pentru execuia stratului drenant cu grosimea de 15 cm la radiere i peree din beton se
va utiliza balast, cu granula maxim de 63mm.
Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe,
nu trebuie s conin corpuri strine vizibile (bulgari de pmnt, crbune, lemn,
resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul se va aproviziona din timp, n depozite
intermediare, pentru asigurndu-se omogenitatea i constana calitii acestuia.
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n
funcie de cantitatea necesar i de ealonarea lucrrilor.
Se va ine evidena calitii balastului prin certificatele de calitate emise de furnizor;
Punerea n opera a balastului
Pe terasamentul recepionat se aterne geotextilul cu rol separator i se niveleaz
balastul n strat de 15cm.
Aternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor
prevzute n proiect.
Este interzis folosirea balastului ngheat.
Este interzis aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau
cu pojghi de ghea.
CAP. VIII. CONTROLUL CALITII MATERIALELOR PUSE N OPERA
5.1. CONTROLUL DE CALITATE AL MATERIALELOR LA FURNIZOR

In cazul lucrarilor care necesita volum mai mare de lucrari, la care sunt necesare
cantitati mari de materiale, antreprenorul va delega un reprezentant la furnizor in
vederea verificarii calitatii si cantitatii fiecarui sortiment ce urmeaza a fi livrat.
Se va urmari ca fiecare lot de livrare sa fie insotit de un certificat de calitate al
materialului, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare, prin care producatorul
garanteaza caracteristicile de calitate conditionat de regulile in ce priveste transportul,
manipularea si depozitarea materialelor.
50
5.2. CONTROLUL INTERN AL MATERIALELOR PE SANTIER

Controlul intern al materialelor livrate la santier este o obligatie permanenta a
antreprenorului. El se exercita sub autoritatea sefului de santier, a tuturor esaloanelor
de executie.
Antreprenorul are obligatia sa asigure efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
pentru materialele care vor fi puse in opera in cadrul, fie a laboratorului propriu
santierului, fie la un laborator autorizat. El va tine evidenta la zi a probelor si incercarilor
acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini, prin caietul de prescriptii tehnice
speciale si a proiectului.
Daca dirigintele de santier constata ca sunt necesare verificari suplimentare fata de
caietele de sarcini si ale proiectului, antreprenorul este obligat sa le efectueze.
CAP. IX. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Procese - verbale de lucrri ascunse
Fazele procesului de execuie al lucrrilor de beton i beton armat constituie, n
majoritate, lucrri ascunse, astfel nct controlul calitii acestora trebuie s fie
consemnat n registrul de procese - verbale de lucrri ascunse ncheiate ntre
reprezentantul beneficiarului si conductorul de lot.
Nu se consider valabile procesele - verbale de lucrri ascunse ncheiate numai de
conductorul de lot.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedent, dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.
n procesele - verbale de lucrri ascunse se vor preciza concret verificrile efectuate,
constatrile rezultate i dac se admite trecerea la executarea fazei urmtoare.
Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile prescripiilor tehnice,
se vor stabili i consemna msurile necesare de remediere conform art. 23 din Legea
10/95.
Dup executarea acestora se va proceda la o nou verificare i ncheierea unui
proces-verbal de lucrri ascunse.
Procesele - verbale de lucrri ascunse se vor ntocmi la:
terminarea executrii spturilor pentru fundaii;
executarea cofrajelor;
nainte de nceperea betonrii i pe parcurs;
la decofrarea oricrei pri de construcie.

Verificrile de ordin calitativ necesare a fi executate sunt prezentate n tabelul
urmtor:
Nr.
crt.
Faze de execuie
Aciunea , procedeul de
verificare
Observaii
51
Teren de fundare
naintea punerii n oper

a betonului
n cursul betonrii
La decofrare
- prelevare de probe pentru

granulometrie
- grad de compactare
- cota de fundare
-dimensiunile n plan
-verificarea cofrajelor
- montarea armturii
- poziia , modul de fixare i
dimensiunile pieselor
nglobate
- fiele de transport beton
condiii
de
turnare
i
compactare
- msurile de protecie a
suprafeelor libere
- aspectul elementelor
- dimensiunile elementelor
- poziia golurilor
Pentru radier, timpane i ziduri

de racord
- la cuve, timpane i pereu
-se
respect
frecvena
prelevrilor de probe conf.
Caietului de Sarcini
La radiere, timpane i Ziduri de
racord
La terminarea execuiei cofrajelor se va verifica:

a) alctuirea elementelor de susinere i sprijinire;
b) ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii acestora;
c) dimensiunile interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a
se betona;
d) poziia cofrajelor, n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelele
inferioare;
e) poziia golurilor.
n cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac:
a) datele nscrise n bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii i nu
s-a depit durata admis de transport;
b) consistena betonului corespunde celei prevzute;
c) condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte;
d) se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i a prelevrilor de probe;
e) sunt corespunztoare msurile adoptate de meninere a poziiei armturilor,
dimensiunilor i formei cofrajelor;
f) se aplic corespunztor msurile de protecie (tratare) a suprafeelor libere ale
betonului proaspt.
La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica:
a) aspectul elementelor, semnalndu-se dac se ntlnesc zone cu beton
necorespunztor (beton necompactat, segregat, goluri rosturi de betonare, etc);
b) dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor;
c) distana ntre diferitele elemente;
d) poziia elementelor verticale;
Betoanele turnate pe loc trebuie sa nu prezinte fisuri, segregari pronuntate. Verificarea
aspectului betoanelor turnate pe loc se face cu ochiul liber pe toata suprafata lucrarilor
de acest fel.
ncercarea i controlul betoanelor
52
Verificarea calitii pentru betonul ntrit se va face n conformitate cu prevederile din

Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat.
Frecvena i locul prelevrii probelor de beton se face n conformitate cu tabelul din Cap
VI din prezentul caiet de sarcini.
n vederea asigurrii calitii lucrrilor de beton i beton armat este obligatorie
efectuarea unui control operativ i adoptarea msurilor:
evitarea livrrii sau punerii n oper a unui beton ale crui carecteristici n stare
proaspt nu ndeplinesc condiiile impuse;
adoptarea de msuri operative la staia de betoane pentru corectarea compoziiei
betonului sau a condiiilor de preparare;
sesizarea cazurilor n care betonul prezint sub limitele admise, fiind necesar
analizarea de ctre proiectant a msurilor sau condiiilor ce se impun pentru asigurarea
rezistenei, stabilitii i durabilitii elementului sau a structurii.
Calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia, innd seama de concluziile
analizei efectuate conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor ncercrilor
probelor de verificare a clasei prezentate n buletinul emis de laborator i concluziile
interpretrii rezultatelor ncercrilor nedistructive sau ncercrilor pe carote, dac s-a
cerut efectuarea lor n cadrul controlului operativ sau prin proiect.
Tolerane de execuie
Abaterile maxime admise la executarea lucrrilor sunt urmtoarele:
Abateri limit la armturi
- lungime bare 20 mm ;
- distana ntre bare 10 mm ;
-la grosimea stratului de acoperire 3 mm .
Abateri limit la dimensiunile elementelor de beton :
- grosime perei timpane 5 mm ;
-dimensiuni n plan 16 mm .
CAP. X. CONDIII I PREVEDERI FINALE
Materiale necorespunztoare
In cazurile n care loturile de materiale aprovizionate (oel beton, ciment,
agregate, aditivi) nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va interzice sau sista
utilizarea lor i se va ncunotiinta productorul, beneficiarul i proiectantul.
ncunotiinarea se va face n termen de max. 48 de ore de la constatare.
Registrul de tura
Constructorul va institui un " Registru de tur " n 2 exemplare, din care unul la
dispoziia beneficiarului, iar cellalt la dispoziia constructorului.
Se vor nscrie toate operaiunile efectuate, deficienele ntlnite, remedierile,
precum i echipele care au efectuat operaiile respective.
Registrul va fi contrasemnat i verifcat periodic de ctre corpul de control al
constructorului precum i de ctre beneficiar.
53
Condica de betoane
Constructorul are obligaia s ntocmeasc i s in evidena lucrrilor de betonare.
Se vor consemna n condica de betoane:
seria talonului livrrii corespunztoare betonului pus n oper;
locul unde a fost pus n lucrare;
ora nceperii i terminrii betonrii;
probele de beton prelevate;
msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc);
temperatura mediului;
personalul care a supravegheat betonarea.
ntocmit,
Verificat
ing. Ruxandra GRUIA
Ing. Horia DUMITRESCU
54
ANEXA NR.1
LISTA STANDARDELOR ROMNESTI APLICABILE LA LUCRARI HIDROTEHNICE:
European
EN
STANDARD
Romnesc
STAS
Stas 3300/2-85
1913/13-
Stas
88
1913/12-
TERASAMENTE
Teren de fundare.
Principii generale de calcul
Teren de fundare.
Calculul terenului de fundare in cazul fundarii
directe.
Teren de fundare.
Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor
Teren de fundare.
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pamnturilor cu umflari si contractii mari
Stas 3300/1-85
Stas
83
Descriere
Stas 1913/6-76
Teren de fundare.
Determinarea permeabilitatii in laborator
Stas 1913/5-85
Teren de fundare.
Determinarea granulozitatii
Stas 1913/4-86
Stas 1913/3-76
Stas 1913/2-76
Stas 1913/1-82
Stas 1243-88
SR EN ISO
14688-2:2005
Stas 12288-85
Stas1709/1-90
Stas1709/2-90
Stas1709/3-90
Stas 6054-77
Teren de fundare.
Determinarea limitelor de plasticitate
Teren de fundare.
Determinarea densitatii pamnturilor
Teren de fundare.
Determinarea densitatii scheletului pamntului
Teren de fundare.
Determinarea umiditatii
Teren de fundare.
Clasificarea si identificarea pamnturilor
Lucrari de drumuri.
Determinarea densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con si nisip
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari
de drumuri. Adncimea de inghet in complexul rutier.
Prescriptii de calcul
de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor
din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice
de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamnturilor de fundatie. Metoda de determinare
Teren de fundare.
Adncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
55
Romniei
Lucrari de drumuri si de cale ferata.
Determinarea modulului de deformatie liniara
Lucrari de drumuri.
Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate
Teren de fundare.
Determinarea materiilor organice
Geotehnica. Terminologie, simboluri si unitati de
masura
Stas 2914/4-89
Stas 2914-84
Stas 7107/1-76
Stas 3950-81
STAS
Legea
107/96
STANDARD
DRENURI, SANTURI, RIGOLE, PODETE SI

LUCRARI HIDROTEHNICE
nr
Legea apelor
Debite si volume maxime de apa. Determinarea
debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa
Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile
anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii
normale si speciale de exploatare
Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de
importanta
Amenajarea bazinelor hidrografice ale torentilor.
Lucrari hidrotehnice. Incadrarea in clase de
importanta
Lucrari de regularizare a albiei rurilor. Prescriptii
generale de proiectare
Lucrari de drumuri si cai ferate.
Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii
generale de proiectare
Lucrari de drumuri.
Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea
apelor. Prescriptii generale de proiectare
Lucrari de drumuri.
Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea
apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de
proiectare si executie
Lucrari de drumuri.
Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de
asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare
Stas 4068/1-82
Stas 4068/2-87
Stas 4273-83
Stas 5576-88
Stas 9268-89
Stas 2916-87
Stas
77
10796/1-
Stas
79
10796/2-
Stas
88
10796/3STAS
STANDARD
MATERIALE
Otel pentru armaturi
STAS 438/1-89/
/A91:2007/C91:2009
Stas 438/1-89
STAS 438/189A91:2007
Produse de otel pentru armarea betonului. Otel

beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de
calitate
56
Stas 438/2-91
SR 438-3:1998
SR 438-4:1998
Stas 500/1-89
Stas 500/2-80
SR EN
10025+A1:1994
SR EN
10025+A1:1994
Stas 6482/1-73
Stas 6482/2-80
Stas 6482/3-80
Stas 6482/4-80
Stas 6605-78
Produse de otel pentru armarea betonului. Srma

rotunda trefilata
Produse de otel pentru armarea betonului. Plasa
sudata
Produse de otel pentru armarea betonului. Srma cu
profil periodic obtinuta prin deformare plastica la
rece
Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii
tehnice generale de calitate
Oteluri de uz general pentru constructii. Marci
Srme de otel si produse din srma pentru beton
precomprimat. Reguli pentru verificarea calitatii
precomprimat. Srma neteda
precomprimat. Srma amprentata
precomprimat. Toroane
Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a
otelului beton, a srmei si a produselor din srma
pentru beton precomprimat
Agregate
Agregate naturale grele pentru mortare si betoane
Stas 4606-80
cu lianti minerali Metode de incercare
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si
SR EN 13450:2003
Stas 730-89
drumuri. Metode de incercare
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari
SR 667:2000
de drumuri. Conditii tehnice de calitate
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
SR 662:2002
Conditii tehnice de calitate
Incercari pentru determinarea caracteristicilor
SR EN 932-1:1998 generale ale agregatelor. Partea 1: Metode de
esantionare
SR EN 932-3:1998/ generale ale agregatelor. Partea 3: Procedura si
C1:1999
terminologie
pentru
descriere
petrografica
simplificata
SR EN 932-2:2003 generale ale agregatelor. Partea 2: Metode de
reducere a unui esantion de laborator
SR EN 1097-1:1998 mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval)
SR EN
12620+A1:2008
SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton
SR EN
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
Stas 1667-76
12620+A1:2008 cu lianti minerali
57
Materiale
Agregate din zgura expandata pentru betoane
usoare
Stas 8177-68
Stas 5090-83 SR EN 12670:2002 Pietre naturale pentru constructii. Clasificare

Stas 6200/12Metode de testare a pietrelor de cariera (coeficientul
73
SR EN 1925:2001 de absorbtie a apei prin capilaritate)
Stas 9864-74 SR EN 12670:2002 Piatra naturala. Terminologie
Lucrari de zidarie.
Stas 2917-79
ANULAT
Zidarie din piatra naturala. Prescriptii de alcatuire
Lucrari de drumuri
Stas 9095-90
Pavaje din piatra bruta sau bolovani
SR EN 13755:2002
SR EN 1925/2001
Stas 6200/1-75
SR ENPietre naturale pentru constructii. Prescriptii
1936/2001
generale pentru determinari fizice
Pietre naturale pentru constructii. Luarea probelor,
Stas 6200/3-81
confectionarea sectiunilor subtiri si a epruvetelor
Metode de incercare a pietrei naturale. Examinare
Stas 6200/4-81
SR EN 12407:2002 petrografica
Metode
de
incercare
a
pietrei
naturale.
Stas 6200/5-91
SR EN 1926:2007 Determinarea rezistentei la compresiune
Materiale.
Stas 6200/10Pietre naturale pentru constructii. Porozitate
73
SR EN 1936:2007 aparenta la presiune normala
Stas 6200/11Materiale
73
SR EN 1936:2007 Pietre naturale pentru constructii
Stas 6200/13Materiale
80
SR EN 1936:2007 Pietre naturale pentru constructii
Materiale
Stas 6200/15Pietre naturale pentru constructii. Determinarea
83
SR EN 12371:2010 comportarii la inghet-dezghet
Materiale
Stas 6200/16Pietre naturale pentru constructii. Indicatii pentru
83
stabilirea comportarii la intemperii
Materiale
Stas 6200/17Pietre naturale pentru constructii. Determinarea
91
comportarii la actiunea agentilor atmosferici
Stas 790-84
Apa
Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru
prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de
utiliyare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare
SR EN 1008:2003 pentru beton
ANULAT
Stas 227/1-86
Ciment
Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale,
pregatirea probelor si prepararea pastei de
consistenta normala
58
ANULAT
Stas 5296-77
Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului

Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii la
SR 227-5:1996 SR EN 196-8:2004 hidratare
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1:
Stas 227/6-86 SR EN 196-1:2006 Determinarea rezistentelor mecanice
Stas 227/3-86 SR EN 196-3: 2006 Determinarea timpului de priza si a stabilitatii
SR 227-2:1994 SR EN 196-6:2010 Determinarea finetii
Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 7:
Metode de prelevare si pregatire a probelor de
Stas 8133-90
SR EN 196-7:2008 ciment
Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 21:
Determinarea continutului in cloruri, dioxid de
SR EN 196-21:2006 carbon si alcalii di cimenturi
Materiale
SR EN 197SR 1500:1996,
Ciment Portland
1:2002/A3:2007
SR 388:1995,
Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
SR EN 197-1:2002
SR 6232:1996
cimenturilor uzuale
Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu
rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de
SR 3011:1996
sulfati
Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu
SR 3011:1996/
rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de
A1:19929
sulfati
SR 7055:1996
Ciment Portland alb
Stas 1030-85
Stas 1137-68
Stas 1139-87
Altele
ANULAT
Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
ANULAT
Placi din beton pentru pavaje
ANULAT
Borduri de beton
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Metode de incercari.
SR EN 1770:2001 Determinarea coeficientului de dilatare termica
Stas 8625-90
Aditiv plastifiant mixt pentru betoane

Materiale. Poduri de sosea
Stas 8270-86
ANULAT
Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilatatie
Tuburi si accesorii de gresie si imbinarea lor pentru
SR EN 295-2:1997/ racorduri si retele de canalizare. Partea 2: Controlul
ANULAT
A1:2002
calitatii si esantionarea
Materiale. Poduri din beton armat si beton
precomprimat, de cale ferata si sosea.
Stas 4031/2-75
ANULAT
Aparate de reazem din otel
SR ISO 119222:2008
SR ISO 161-1:2008
Stas 6675/2-92 SR ISO 161-2:2008 Tevi din policlorura de vinil neplastifiata. Dimensiuni
ANULAT
59
Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de

proiectare si executie
Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode
de verificare
Stas 5088-75
SR 137:1995
Stas 816-80
SR EN 1916:2003 Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
STAS
Stas 3622-86
Stas 6652/1-82
Stas 9602-90
Stas 2320-88
Stas 3518-89
Stas 3519-76
Stas 1759-88
Stas 5479-88
Stas 5511-89
Stas 2414-91
Stas 3349/1-83
Stas 3349/2-83
Stas 1275-88
Stas 6657/1-89
Stas 8331-69
STANDARD
BETOANE
SR EN 2061:2002/C91:2008
SR EN 2061:2002/A1,A5 2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie
SR EN 206-1:2002 si conformitate (clasificare)
Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si
ANULAT
indicatii generale
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de
SR EN 1766:2002 referinta pentru incercari
SR EN 12390- Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma,
1:2002
dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la
SR 3518:2009
inghet-dezghet
SR EN 12390- Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adncimea de
8:2002
patrundere a apei sub presiune
SR EN
12350/2,3,4,5:2003 Incercare pe beton proaspat. Grad de compactare si
SR EN
incercare
de
tasare
(densitate
aparenta,
12350/6:2004
lucrabilitate, agregate fine)
SR EN 12350- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
7:2003
Determinarea continutului de aer oclus
Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre
beton si armatura. Metoda prin smulgere
Betoane. Determinarea densitatii, compactitatii,
ANULAT
absorbtiei de apa si porozitatii betonului intarit
Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea
ANULAT
gradului de agresivitate a apei
Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea
agresivitatii apei fata de betoanele constructiilor
hidroenergetice
Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma,
dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare.
Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor
pentru incercari de rezistenta. Partea 3: Rezistenta
la compresiune a epruvetelor. Partea 4: Rezistenta
la compresiune. Caracteristicile masinilor de
SR EN 12390- incercare. Partea 6: Rezistenta la intindere prin
1,2,3,4,6:2002
despicare a probelor
Reguli comune pentru produsele prefabricate din
SR EN 13369:2002 beton
ANULAT
Prefabricate din beton, Clasificare si terminologie
60
Stas
77
10111/1-
Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de

zidarie si beton armat. Prescriptii de proiectare
SR EN
Elemente prefabricate din beton armat si beton
Stas 7484-74
12794+A1:2007 precomprimat. Piloti
Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea
Stas 10107/0elementelor structurale din beton, beton armat si
90
beton precomprimat
Constructii de beton, beton armat si beton
precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii
SR EN 206-1:2002 materialelor si betoanelor destinate executarii
Stas 1799-88 SR EN 1504-1:2002 lucrarilor de constructii
Incercari pe betoane. Determinarea contractiei
Stas 2833-80
SR 2833:2009
axiale a betonului intarit
Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcaliiStas 5440-70
SR 5440:2009
agregate
Incercari pe betoane. Determinarea modulului de
Stas 5585-71
elasticitate static la compresiune al betonului
Stas 6203-75
SR EN 846-2:2002 Incercari de aderenta a mortarelor

Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare
Stas 6102-86
si conditii tehnice de calitate
Elemente prefabricate de beton, beton armat si
beton precomprimart. Reguli si metode de verificare
Stas 6657/2-89
a calitatii
Elemente prefabricate de beton, beton armat si
beton precomprimart. Procedee, instrumente si
dispozitive
de
verificare
a
caracteristicilor
Stas 6657/3-89
ANULAT
geometrice
Constructii civile industriale si agrozootehnice.
Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de
Stas 8600-79
tolerante
Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor
Stas 10265-75
finisate. Termeni si notiuni de baza
Tipare metalice pentru elemente prefabricate de
beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii
Stas 7721-90
tehnice de calitate
Stas 10265/1Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele din
84
beton aparent
Stas 1243-88
Teren de fundare. Clasificarea i identificarea
pmnturilor.
Stas 6054-77
Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe.
Zonarea teritoriului Romniei. Cap.3 Executarea
conductelor realizate din tuburi de beton
precomprimat
Stas 2745-90
Teren de fundare. Urmrirea tasrilor construciilor
prin metode topografice.
Stas 7039-83
Tuburi de presiune din beton precomprimat. Cap.4
Proiectarea conductelor i canalelor din tuburi de
beton precomprimat.
61
Stas 6819-82
Alimentri cu ap-aduciuni-studii,proiectare i date

constructive
Alimentari cu ap. Aduciuni.
Stas 6019-78
Stas 3051-81
Reele exterioare de canalizare. Prescripii

fundamentale de proiectare.
Tuburi de beton armat pentru conducte fr presiune
Stas 9530-80
NORMATIVE
Stas 10107/076
PD 95-2002
NE 012-99
CP 012-2007
AND 552-99
NE-013/02
C 22-92
P 10-86
C 16-84
C 26-85
P 70-79
C 41-86
C 162-73
C 11-74
In
curs
aparitie
P 59-86
C 28/83
BTR 13/2002
Buletinul
Constructiilor 89/1999
Calculul elementelor de beton, beton armat i beton

precomprimat
Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si
podetelor
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat

beton, beton armat si beton precomprimat
BTR 6/2001
Normativ privind conditiile tehnice de calitate ale
emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrarile
de drumuri
beton, beton armat si prefabricate din beton
precomprimat
Normativ pentru executarea imbracamintilor din
beton de ciment la drumuri
Buletinul
Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor
Constructiilor 1/87 de fundatii directe la constructii
Buletinul
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
Constructiilor 6/86 lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
Buletinul
Normativ pentru incerc area betonului prin metode
Constructiilor 8/85 nedistructive
and 2/88
Reglementari tehnice privind proiectarea si executia
fundatiilor in pamnturi contractile sau expansive
Buletinul
Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea
Constructiilor 7/86 cofrajelor glisante
Buletinul
Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea
Constructiilor 7/74 cofrajelor metalice plane pentru peretii din beton
monolit la cladiri
Buletinul
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in
Constructiilor 4/75 constructii a panourilor din placaj pentru cofraje
de
Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea
Constructiilor 10/86 armarii cu plase sudate a elementelor de beton
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de
Constructiilor 7/83 otel beton
62
P 73-78
C 212-87
C 130-78
C 122-89
C 156-89
C 149-87
PE 713-90
C 155-89
C 163-73
C 237-92
C 238-92
C 248-93
NP 007-97
P 85-97
C 56-85
C 54-81
C 117-70
C 200-81
C 150-84
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea
Constructiilor 12/78 recipientilor din beton armat si beton precomprimat
pentru lichide
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului
Constructiilor 9/87 tehnologic de vacuumare a betonului
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a
Constructiilor 8/79 mortarelor si betoanelor
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea
Constructiilor 2/91 lucrarilor de constructii din beton aparent cu
parament natural
Buletinul
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS
Constructiilor 1/91 657/3-89. Elemente prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat. Procedee si
dispozitive
de
verificare
a
caracteristicilor
geometrice
Buletinul
Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a
Constructiilor 5/87 defectelor pentru elemente de beton si beton armat
RENEL/ISPH- BPEInstructiuni tehnice departamentale pentru executia
1/90
si controlul betoanelor constructiilor hidrotehnice
Buletinul
Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor
Constructiilor 2/91 cu agregate usoare
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului
Constructiilor 2/74 incastrat PVC plastifiat, la etansarea rosturilor in
cadrul constructiilor hidrotehnice
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru utilizarea aditivului
Constructiilor 1/93 complex ADCOM la prepararea betoanelor de
ciment
Buletinul
Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea
Constructiilor 1/93 betoanelor de clasa Bc 60- Bc 90
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de
Constructiilor 2/94 nisip
Reglementari
inCod de proiectare pentru structuri si cadre din beton
constructii
armat
INCERC No 70/99
Buletinul
Cod de proiectare pentru structuri cu pereti
Constructiilor 10/96 structurali
Buletinul
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
Constructiilor 1-2/86 lucrarilor de constructii
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu
Constructiilor 2/82 ajutorul carotelor
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la
Constructiilor 9/70 determinarea defectelor din elementele de beton
armat
Buletinul
Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului
Constructiilor 6/82 la constructii ingineresti ingropate, prin metoda
carotajului sonic
Buletinul
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din
Constructiilor 7/84 otekl ale constructiilor civile, industriale si agricole
63
C 170-87
C 210-82
Buletinul
Constructiilor 7/87
Instructiuni tehnice de protectia elementelor din

beton armat si beton precomprimat supraterane
situate in medii agresive naturale si industriale
Buletinul
Norme tehnice privind protectia anticoroziva a
Constructiilor nr 7/82bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si
si 4/85
epurarea apelor industriale
ISO 9812
Consistenta betoanelor. Metode de turnare
ISO 7031
Teste de impermeabilitate la betoane
Eurocod 2
ST 009-96
Calculul betoanelor pentru strructuri

Buletinul
Bare de armatura
Constructiilor 11/97
64

Caiete de Sarcini Cumulat Final. LAZU

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini Cumulat Final. LAZU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contract nr. 428/2010 Regularizarea Vailor Agigea i Lazu jud.

Constanta Acumulare nepermanent Lazu

VOL.II CAIETE DE SARCINI

Lista STAS-urilor i normativelor n vigoare pentru lucrri hidrotehnice

SC CONSITRANS SRL 2013

SC CONSITRANS SRL 2013

SC CONSITRANS SRL 2013

Prezentele caiete de sarcini cuprind condiiile tehnice de execuie pentru realizarea

Responsabilitati care revin factorilor implicai:

execuia unor lucrri cu tehnologie modificat ;

profilele transversale de trasare i urmrire a execuiei, completate cu

Toate lucrrile de trasare se vor executa de ctre constructor, pe baza coordonatelor

In cazul n care, la decopertare, condiiile de fundare sunt diferite de cele indicate

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin

c) referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost

DESFIINAREA ANTIERULUI DUP TERMINAREA

SC CONSITRANS SRL 2013

Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.

URMRIREA COMPORTRII N TIMP A LUCRARILOR

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este necesara pentru cunoasterea

Activitatea de urmrire n timp este reglementat prin urmatoarele acte normative:

PLAN GENERAL DE SECURITATE I SNTATE (PGSS)

n faza de proiectare coordonatorul n materie de Sntate i Securitate n Munc

-Adaptarea la progresul tehnic;

n vederea execuiei lucrrilor de terasamente, conducerea antierului trebuie s

spturilor se vor prevedea urmtoarele conditii minime de protectia

Spturile n apropierea crora se circul vor fi marcate vizibil, pentru prevenirea

-Starea de echilibru a terenurilor va fi permanent sub supraveghere;

9. Norme generale de aprare mpotriva incendiilor, aprobat cu ordinul nr. 163/2007

n principiu lucrrile de regularizare a rurilor i de aprare a zonelor inundabile au un

SC CONSITRANS SRL 2013

Proiectul analizeaz soluii constructive care se ncadrez n mod armonios n

SC CONSITRANS SRL 2013

SC CONSITRANS SRL 2013

SC CONSITRANS SRL 2013

I.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice de execuie pentru

PREGTIREA SUPRAFEEI DE FUNDARE

II.1. Suprafaa de fundare se consider stratul existent la cota de excavaie

terenului de fundare natural se va realiza doar n condiiile n condiiile n care acesta

SC CONSITRANS SRL 2013

II.16. Este interzis s existe izvoare de ap sau infiltraii n momentul nceperii

MATERIALE PENTRU UMPLUTURI

Adugarea eventual a unor produse, destinate s faciliteze compactarea, nu se

CONDIII DE PUNERE N OPER A MATERIALELOR

IV.1. Punerea n oper se va face dup recepionarea fundaiei.

descrcarea din autobasculante s fie urmat de ntinderea materialului cu buldozerul

SC CONSITRANS SRL 2013

IV.19. Distana minim fa de o construcie de beton la care se admite compactarea cu

suprafaa stratului s rmn neted, asigurnd n felul acesta scurgerea rapid a

SC CONSITRANS SRL 2013

V.3. Pista experimental va avea dimensiunile n plan de cca. 20 50 m, din care

VI.1. Materialele puse n oper n corpul barajului trebuie s ndeplineasc

gradul de compactare, avndu-se ca termen de comparaie

Pentru a cobor curba de infiltraie in corpul barajului i a drena umplutura de pmnt, i

greutatea volumic umed de compactare (w)

VIII.3.Pe baza determinrilor efectuate, laboratorul geotehnic de antier va comunica la

IX.1. Constructorul va lua toate msurile necesare pentru asigurarea :

IX.2. Constructorul va asigura iluminatul corespunztor al locului de depunere a

SC CONSITRANS SRL 2013

LISTA STAS - urilor pentru determinri de laborator

SC CONSITRANS SRL 2013

1. Sonet automat de compactare sau Proctor manual

SC CONSITRANS SRL 2013

SC CONSITRANS SRL 2013