CUPRINS

CAP.1
CAP.2
CAP.3
CAP.4
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
CAP.5
CAP.6
CAP.7
CAP.8
CAP.9
9.1
9.2
CAP.10
CAP.11
11.1
11.2
11.3
11.4
11.5
11.6
11.7
CAP.12
CAP.13
CAP.14
CAP.15
15.1
15.2
15.3
1.
2.
3.
4.
5.

A. PIESE SCRISE
GENERALITATI
DERULAREA UNEI INVESTIII DE GOSPODRIREA APELOR
TERMINOLOGIE
FACTORII IMPLICAI N PROMOVAREA I APLICAREA MSURILOR
DE SSM
Responsabilitile Beneficiarului de lucrare
Responsabilitile Managerului de Proiect
Responsabilitile Proiectantului
Responsabilitile Antreprenorului General
Responsabilitile efului de antier
Responsabilitile angajatorului
Responsabilitile Coordonatorului de SSM
LEGISLAIE SSM
INFORMATII TERITORIALE
CALENDARUL GENERAL de EXECUTIE
DATE GENERALE DESPRE OBIECTIV
ORGANIZAREA GENERAL A ANTIERULUI
INSTALAREA ANTIERULUI
CERINE MINIME SPECIFICE.
DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU ANTIERUL DE C-TII
MSURI DE SNTATE I SECURITATE PROPUSE
CI I ZONE DE DEPLASARE / CIRCULAIE PE ORIZONTAL
SEMNALIZAREA LUCRARILOR
MIJLOACE DE MANIPULARE / RIDICARE
DEPOZITAREA MATERIALELOR
PROTECIA COLECTIV IMPOTRIVA CDERILOR
PROTECIA INDIVIDUAL
INSTALAII ELECTRICE PROVIZORII
IDENTIFICAREA RISCURILOR. MSURI DE PREVENIRE
INSTRUCTIUNI PROPRII. LUCRRI DE TERASAMENTE
INSTRUCIUNI SPECIFICE SSM PENTRU UTILAJELE FOLOSITE
FRECVENT N CONSTRUCTII
ORGANIZAREA N CAZUL SITUAIILOR DE URGEN
PREVENIREA INCENDIILOR
PROTECTIA CIVILA
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
ANEXE
REGULAMENTUL DE ANTIER
REGISTRUL JURNAL DE COORDONARE (RJC)
DOSARUL DE INTERVENII ULTERIOARE (DIU)
DECLARAIA PREALABIL
LISTA CATEGORIILOR DE LUCRRI

PLAN DE SNTATE I SECURITATE N MUNC

-FAZA DE PROIECTCAP 1. GENERALITI
Denumirea obiectivului de
investiie:
Amplasament:

REGULARIZARE RU MILCOV LA RCHITAU

-ANDREIAU DE JOS, JUDEUL VRANCEA
Lucrrile propuse reprofilri de albie i epiuri de
dirijare sunt necesare pentru scoaterea de sub efectul
erozional si al inundaiilor a zonei studiate din
localitatea Rchitau, comuna Andreiau de Jos, jud,
Vrancea.

Ordonatorul principal de credite:

Ministerul Mediului i Schimbarilor Climatice

Autoritatea contractant
/Beneficiar:
Manager de proiect
Proiectant:

Administraia Naional Apele Romne

ef Proiect:

Ing. Florin Amelian

Administraia Bazinal de Ap Siret

S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCURETI

Coordonator n materie de SSM: S.C. CONSITRANS s.r.l. BUCURETI

pe
durata
elaborarii
Ing. Ruxandra GRUIA
proiectului
Antreprenor:
SIBAREX S.A.

Rezultatele nesatisfctoare n materie de securitate i sntate constatate, n spe, n

activitile antierelor temporare i mobile, au determinat Comunitatea European s
stabileasc, prin Directiva 92/57din 24-06-1992 (a opta Directiv Special n sensul art. 16
al.1 din Directiva Cadru 89/391/CEE) msuri obligatorii pentru statele membre, n scopul
diminurii numrului i gravitii accidentelor i a bolilor profesionale precum i a
mbuntirii condiiilor de munc n acest sector de activitate.
Directiva 92/57CEE, a fost transpus n legislaia romn prin HG 300 / 2006.
Coordonarea n materie de SSM n faza de proiectare

constituie o etap

esenial pentru punerea n practic a principiilor generale de prevenire a

accidentelor de munc i a bolilor profesionale pentru a mbunti condiiile de
munc n timpul fazei de realizare a obiectivului.

n faza de proiectare

coordonatorul urmrete organizarea securitii

antierului i materializeaz aceast organizare ntr-un document intitulat PLAN

DE SECURITATE I SNTATE (PSS) care cuprinde ansamblul de msuri ce trebuie
luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aparea n timpul desfurrii
activitilor pe antier.
Elaborarea PSS presupune, o cooperare strns a coordonatorului de SSM cu
antreprenorul sub autoritatea managerului de proiect.
n scopul de a asigura securitatea i pentru a proteja sntatea tuturor persoanelor care
vor interveni pe antierul de construcii, managerul de proiect, antreprenorul i coordonatorul
de SSM trebuie ca, att n faza de proiectare, ct i ulterior, pe perioada de realizare a
lucrrii, s pun n aplicare Principiile generale de prevenire.
Aciunea de prevenire presupune maximum de eficien i de calitate a muncii, n
condiiile reducerii riscurilor la limite acceptabile pentru ntreprindere.
Principilei generale de prevenirie reprezint un concept larg care se dorete a fi aplicat
de ctre toi factori implicai n derularea proiectului n vederea gestionrii aparitiei riscurilor
pe parcursul desfasurarii lucrarilor de construire a obiectului. Acestea sunt:
1. Evitarea riscurilor;
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
3. Combaterea riscurilor la surs
4. Adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc,
alegerea echipamentului tehnic i a metodelor de munc, pentru a evita activitile monotone
i cele desfurate ntr-o caden prederminat i a reduce efectele lor asupra sntii;
5. Adaptarea la progresul tehnic;
6. nlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puin periculos;
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind
tehnologiile, organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale i influena
factorilor de mediu;
8. Adoptarea cu prioritate a unor msuri de protecie colectiv i apoi a msurilor de
protecie individual;
9. Furnizarea de instruciuni adecvate lucrtorilor.
Obiectul prezentului Plan de Securitate i Sntate const n definirea msurilor
care trebuiesc aplicate n scopul asigurrii securitii i proteciei sntii lucrtorilor,
precum i a condiiilor optime de munc a deservenilor obiectivului n timpul exploatrii.
Planul general de sanatate si securitate este un document evolutiv ce va f
tinut la zi pe toata durata santierului.

Prezentul plan general de sanatate si securitate face parte din documentele

de lucru si toate persoanele implicate trebuie sa tina seama de prevederile lui.
CAP.2 DERULAREA UNEI INVESTIII DE GOSPODRIREA APELOR
Obiectivele de investiii de Gospodrirea Apelor (lucrri de regularizare a rurilor,
ndiguiri, aprri de maluri, acumulri, etc) au un specific anume, diferit de construcuiile
civile i industriale, ceeea ce conduce deseori la dificulti n aplicarea normelor i
reglementrilor n domeniul construciilor.
Aceste investiii se realizeaz exclusiv cu fonduri bugetare sau externe prin programe
dezvoltate prin Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice.
n subordinea Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice exist, Administraia
Naional apele Romne (ANAR) cu rolul de a gestiona i gospodri resursele de ap ale
Romniei.
n subordinea Administraiei Naionale Apele Romne sunt 12 Administra ii Bazinale de
Ape, (A.B.A.) organizate pe principalele bazine hidrotehnice.
n subordinea Administraiilor Bazinale de Ap exist Sisteme de Gospodrirea Apelor
(SGA), cu rol de exploatare i ntreinere a lucrrilor de gospodrire a apelor.
Derularea unei investiii de gospodrirea apelor are loc astfel:
-Reprezentanii SGA sesizeazzonele n care sunt necesare astfel de lucrri i
ntocmesc o Not de Fundamentare.
-Nota de Fundamentare este nsuit de ctre A.B.A. i aprobat de ctre ANAR.
-DA scoate la licitaie ntocmirea Studiului de Fezabilitate i desemneaz proiectantul.
-Studiului de Fezabilitate este avizat n ordine de ABA, ANAR i MMSC, aprobndu-se n
final indicatorii tehnico-economici.
-ABAscoate la licitaie ntocmirea Proiectului Tehnic i desemneaz proiectantul.
-ABA scoate la licitaie execuia lucrrii i desemneaz antreprenorul.
-ncepe execuia, n limita alocaiilor bugetare existente. (Experiena arat c timpul de
execuie este ntodeauna mai lung dect cel preconizat la ntocmirea proiectului).
-Dup recepia lucrrilor, acestea intr n patrimoniu ABA i sunt exploatate i ntreinute
de SGA.
antierele de construcii pentru lucrrile de regularizare a cursurilor de ap (aprri de
mal, ndiguiri) sunt n general de mici dimensiuni, desfurnd un numr relativ redus de
muncitori care i desfoar activitatea pe un spaiu ntins n lungul malului. Utilajele folosite
sunt reduse ca numr. Operaiunile de construcii se desfoar cu precdere succesiv, i nu
concomitent. Nu exist concomitent pe antier mai multe antreprize.

antierele de construcii pentru lucrrile de regularizare a cursurilor de ap sunt

amplasate de obicei n intravilanul localitilor, n amplasamente puse la dispoziie de
autoritile locale., nu sunt antiere izolate.
CAP. 3 TERMINOLOGIE
innd seama de specifcul activitii de construcii hidrotehnice, la investiia
pentru care se ntocmete Planul de Sntate i Securitate, se defnesc urmtorii
termeni:
Intervenienti
B
Beneficiar, Investitor
Administraia Naional Apele Romne
Persoan juridic pentru care se execut lucrarea i care
asigur fondurile neccesare
MP

Manager de Proiect
Administraia Bazinala de ap Siret
Persoan juridic n subordinea benefciarului nsrcinat cu
organizarea, programarea, planifcarea i controlul realizrii
lucrrilor pe antier, find responsabil de realizarea proiectului n
condiiile de calitate, costuri i termene stabilite;

Proiectant
SC CONSITRANS Bucureti
Persoana juridic competent care, la comanda benefciarului,
elaboreaz documentaia de proiectare;

Antreprenor (Sef de Santier)

Persoana fzica desemnat de ctre antreprenor sa conduc
realizarea lucrrilor pe antier i sa urmreasc realizarea acestora
conform proiectului;

CSSp

Coordonator

de

Sanatate

si

Securitate

pe

durata

elaborarii proiectului
SC CONSITRANS Bucureti, ing. Ruxandra GRUIA
Persoana fzica sau juridic competenta, desemnat de ctre
managerul de proiect pe durata elaborrii proiectului
CSSr

Coordonator Sanatate si Securitate in faza de executie a

lucrarii
Persoana fzica sau juridic competenta, desemnat de ctre
managerul de proiect pe durata execuiei

AG

Antreprenor General raport juridic cu Managerul de

proiect
Persoana juridic competenta care executa lucrri de
construcii-montaj, n baza unui proiect, la comanda benefciarului;
ef de antier
Persoana fzic numit de ctre antreprenor s conduc i s
supravegheze realizarea lucrrilor pe antier, n conformitate cu
proiectul.

Documente
PSS
Plan de Sanatate si Securitate
Planul de securitate i sntate este elaborat de coordonatorul
n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului
lucrrii.
RJC

Registru (Jurnal) de Coordonare

Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente
redactate de ctre coordonatorul n materie de securitate i
sntate, informaii privind evenimentele care au loc pe antier,
constatrile efectuate i deciziile luate.

DIU

Dosar de Interventii Ulterioare

Dosarul de intervenii ulterioare se ntocmete nc din faza
de proiectare a lucrrii de ctre coordonatorul n materie de
securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii sau
de ctre proiectant, dup caz.
Dosarul de intervenii ulterioare trebuie sa cuprind
prevederi i informaii utile pentru efectuarea interventiilor
ulterioare n condiii de securitate i sntate.

PPSS

Plan Propriu de Sanatate si Securitate

Planul propriu de securitate i sntate cuprinde ansamblul
de msuri de securitate i sntate specifce antreprenorului.

CAP.4 FACTORII IMPLICAI N PROMOVAREA I APLICAREA MSURILOR DE

SSM
Responsabilitile pentru aplicarea corect i operant a msurilor de prevenire a
riscurilor pe antierele de construcii revin, dup caz, urmtorilor factori:

-Beneficiarul de lucrare
-Managerul de proiect
-Proiectantul
-Antreprenorul i Subantreprenorii
-eful de antier
-Coordonatorul SSM n faza de proiectare
-Coordonatorul SSM n faza de execuie
4.1

Responsabilitile

Beneficiarului

de

lucrare

(n

spe

Administraia Naional Apele Romne)

Benefciarul de lucrare

este persoana juridic pentru care se execut

lucrarea i care asigur fondurile necesare.

Responsabiliti
- Numete un Manager de Proiect pentru a-l nsrcina cu organizarea,
planifcarea i controlul lucrrilor pe antier, aa nct obiectivul s fe realizat n
condiii de calitate, costuri i termene stabilite.
- Comand Studiul de Fezabilitate / Proiectul Tehnic i aprob documentaia
tehnico-economic necesar realizrii lucrrii, n parametrii tehnico-economici i
de siguran stabilii.
- ncepnd cu proiectarea, execuia, recepia i exploatarea obiectivului
fnanat, poart rspunderea pentru riscurile la care i expune pe toi participanii
la procesul de munc.
- Verifc direct sau prin intermediul Managerului de Proiect ca nainte de
deschiderea antierului s fe elaborat Planul de Securitate i Sntate n munc.
- Asigur coordonarea n materie de sntate i securitate att n faza de
elaborare a proiectului, ct i pe perioada executrii lucrrilor i desemneaz
direct sau prin intermediul Managerului de Proiect :
o

un coordonator n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii

proiectului lucrrii
o

un coordonator n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii

4.2 Responsabilitile Managerului de Proiect (n spe Administraia

Bazinal de Ap Siret)

Managerul de Proiect este persoana juridic n subordinea beneficiarului nsrcinat cu

organizarea, programarea, planificarea i controlul realizrii lucrrilor pe antier, fiind
responsabil de realizarea proiectului n condiiile de calitate, costuri i termene stabilite;
El este responsabil de realizarea proiectului n condiii date de calitate, de costuri i la
termenele de execuie stabilite.
Managerul de Proiect l poate substitui pe Beneficiarul de lucrare. El este persoana
tehnic competent i responsabil de modul n care se elaboreaz i se urmrete
realizarea planului de sntate i securitate.
Responsabiliti
- se asigur c nainte de deschiderea antierului s fe elaborat Planul
General de Securitate i Sntate n munc i c acest plan include i planurile
proprii de SS ale celor care au sarcina intocmirii acestora.
- S coopereze, n permanen cu coordonatorul de SSM, att n timpul
fazelor de proiectare, ct i n perioada realizrii lucrrilor.
- S consulte Registrul de coordonare, n scopul rezolvrii msurilor
consemnate.
-

S redacteze un document de colaborare practic cu coordonatorii n

materie de securitate i sntate.

4.3

Responsabilitile

Proiectantului

(n

spe

SC

Consitrans

Bucureti)
Proiectantul lucrrii este o persoana fzica sau juridic competent care, la
comanda benefciarului, elaboreaz documentaia de proiectare.
Proiectantul, ca elaborator al documentaiei tehnico-economice comandate
de benefciar, poart rspunderea privind calitatea proiectului, sigurana modului
de realizare a soluiilor propuse, precum i sigurana obiectivului realizat.
Responsabiliti
- S ia n considerare principiile generale de prevenire n materie de SSM n
cazul alegerii soluiilor constructive, planifcrii diferitelor lucrri sau fazr de lucru
care se pot desfura simultan sau succesiv.
- Pe toat durata elaborrii proiectului, trebuie s evalueze riscurile
previzibile legate de :
o

Desfurarea simultan sau succesiv a unor lucrri sau faze de lucru

Modul de lucru

Materiale utilizate

Modul de organizare al antierului

i s ia msurile ce se impun.
Aceste msuri vor f incluse n PSS. Se va ine cont de msuri specifce
anumitor riscuri precum cderea de la nlime, prbuirea de taluze, nnec, etc.
Proiectantul colaboreaz n acest sens cu coordonatorul n materie de SS
numit de ctre managerul de proiect.
n situaia n care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta
rspunde de elaborarea planului de securitate i sntate.
- Elaborarea

PSS la solicitarea

coordonatorului

SSM, innd cont de

activitile ce vor avea loc n cadrul antierului de construcii.

- ntocmirea DIU adaptat caracteristicilor lucrrii
- Adaptarea PSS sau DIU n funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele
modifcri intervenite n perioada execuiei lucrrilor.
4.4 Responsabilitile Antreprenorului General
Antreprenorul General este persoana juridic competenta care executa
lucrri de construcii-montaj, n baza unui proiect, la comanda benefciarului.
Acesta pune la dispoziie utilaje, for de munc, materiale necesare realizrii
obiectivului.
Responsabiliti
-S elaboreze un plan propriu de sntate i securitate care va f armonizat
cu planul antierului i va f pus la dispoziia managerului de proiect i a
coordonatorului n materie de SSM.
-n planul propriu de SS antreprenorul trebuie s prevad :
-amenajarea i organizarea antierului, inclusiv a obiectivelor edilitarsanitare
-modaliti de depozitare a materialelor
-amplasarea i deplasarea utilajelor necesare la realizarea lucrrilor
propuse
4.5 Responsabilitile efului de antier

eful de antier este persoana fzic numit de ctre antreprenor s

conduc i s supravegheze realizarea lucrrilor pe antier, n conformitate cu
proiectul.
Responsabiliti
-S aplice msurile de securitate i sntate la locul de munc :
Locul de munc trebuie conceput astfel nct s asigure lucrtorilor condiii
corespunztoare de siguran i sntate.
Elementele de securitate i sntate cu privire la locul de munc se refer la:
- stabilitate i rezisten, n sensul c elementele de spaiu ale locurilor de
munc (suprafee de lucru, transport i depozitare) s prezinte o structur de
rezisten corespunztoare naturii activitilor desfurate n acele locuri de
munc;
- libertatea de micare la posturile de munc.
n toate cazurile, att pentru lucrrile i activitile din subteran ct i de la
suprafa, spaiile locurilor de munc trebuie s permit libertatea de micare a
operatorilor, astfel nct s-i ndeplineasc sarcinile de lucru fr riscuri pentru
integritatea, sntatea i confortul lor.
- fecare loc de munc trebuie prevzut cu cel puin dou ieiri;
- cile de circulaie trebuie amplasate, dimensionate, amenajate i marcate
astfel nct s asigure un acces uor, sigur i adecvat pentru lucrtori sau
autovehicule;
- la locurile de munc vor f prevzute platforme sau spaii destinate
depozitrii materialelor necesare procesului de munc;
- locurile de munc, n msura n care este posibil, trebuie s aib lumin
natural sufcient i s fe echipate cu corpuri de iluminat, care s permit un
iluminat artifcial adecvat fecrui post component de munc, att n zonele de
lucru, ct i pe cile de acces i de circulaie;
- locurile de munc aflate n spaii nchise vor f prevzute cu instalaii de
aerisire, cu asigurarea condiiilor de alimentare permanent cu aer proaspt.
- Instalaiile de aerisire trebuie s asigure, de asemenea, calitatea normal a
aerului, precum i eliminarea, prin purifcare, a unor noxe rezultate din procesul
de munc.

La locurile de munc de la suprafa vor f prevzute operaii de curare a

mediului ambiant din zona de lucru, dar eventualele noxe (praf industrial, gaze
toxice i periculoase).
- condiiile de microclimat la locurile de munc trebuie s asigure echilibrul
termic al organismului uman, corespunztor cu nivelul activitii desfurate,
precum i sigurana fluxului tehnologic din cadrul procesului de munc;
- n organizarea activitilor din cadrul unui loc de munc trebuie s se
urmreasc i s se realizeze urmtoarele:
o

eliminarea poziiilor forate, nenaturale ale corpului operatorului, prin

amenajarea ergonomic a postului de munc,

o

optimizarea fluxului tehnologic,

utilizarea raional a echipamentelor tehnice;

- verifcarea

existenei

semnalizrilor

de

securitate

adecvate,

interschimbabilitii i complementaritii lor, precum i a condiiilor de utilizare

i meninere a efcacitii acestora.
Locurile de munc izolate vor f prevzute cu mijloace tehnice de legtur
permanent sau periodic, dup caz.
- la locurile de munc cu pericol de explozie i incedii se vor lua, suplimentar
fa de cele prevzute anterior pentru:
o

prevenirea formrii focurilor sau a atmosferei explozive,

evitarea

aprinderii

atmosferei

explozibile

sau

declanrii

incendiului,
o

limitarea efectelor duntoae ale exploziei/incendiului;

- asigurarea operatorilor cu toate informaiile necesare realizrii sarcinilor de

munc n condiii de siguran, i anume:
o informaii privind sarcina/obiectivul de munc;
o informaii privind modul de ocupare a fecrui operator n procesul de
munc;
o informaii privind felul n care se desfoar operaiile stabilite i
participarea fecrui operator la acestea;
o informaii privind modul de exploatare, ntreinere i reparare a mijloacelor
de munc;
o informaii privind regimul de aprovizionare cu materii prime, materiale etc.,
necesare procesului de munc;

o informaii privind sigurana fecrui post de munc, ce se dau n cadrul

programului de informare, instruire, formare i perfecionare a operatorilor;
o informaii privind regulile ce stabilesc relaiile funcionale ntre locurile de
munc din cadrul unei uniti, n scopul asigurrii unui climat de siguran pentru
toi participanii la procesul de munc.
Aceste informaii se transmit prin:
o instruciuni specifce de lucru, ce pot f consultate la locul de munc. Ele
sunt nsuite de ctre operatori nainte de nceperea activitii (n cadrul instruirii
la locul de munc), la instruirile periodice i n cadrul activitii de formare
perfecionare;
o permisele / autorizaia de lucru, n cazul operaiilor cu grad mare de
complexitate;
o planul propriu de securitate i sntatea sau al locului de munc;
o panouri / afe pentru activiti cu caracter general;
-echipamentele tehnice vor f certifcate d.p.d.v. al siguranei n funcionare i
vor f adecvate sarcinii de munc sau adaptabile cu uurin pentru ndeplinirea
acesteia; ele vor putea f utilizate de ctre operatori fr a prezenta riscuri pentru
securitatea i sntatea lor.
-n acest sens, se vor lua toate msurile necesare pentru ca echipamentele
tehnice s fe meninute n stare de funcionare, n condiii de siguran, pe toat
durata de utilizare, printr-o ntreinere adecvat.
-Echipamentele tehnice vor f amplasate, instalate i utilizate astfel nct s
asigure spaiile necesare ntre prile sale mobile i structurile fxe sau mobile din
apropierea sa.
-Cartea tehnic a echipamentului este elementul de baz prin care se
stabilesc msurile i condiiile de exploatare sigur i sntoas.
-Msurile de siguran i sntate trebuie s conin, pentru fecare faz a
utilizrii

echipamentului

tehnic

(montare,

punere

funciune,

probe

experimentale, exploatare, reglare, verifcare, remediere, ntreinere, demontare,

reparare), cel puin urmtoarele:
o instruciuni de siguran,
o indicatoare de securitate,
o lista mijloacelor tehnice de protecie asociate echipamentului tehnic i
menionarea funciilor pe care le realizeaz,

o echipamentele individuale de protecie necesare, dup caz,

o msurile de prim ajutor,
o msuri de combatere a noxelor (substane toxice, periculoase, praf,
vibraii, zgomote, radiaii etc.),
o cile de acces la echipamentele tehnice, pentru explotarea, ntreinerea,
revizia i repararea lor,
o mijloacele tehnice de siguran utilizate la operaiile de intervenie la
echipamentele tehnice.
Organele de comand ale echipamentelor tehnice trebuie s fe vizibile i
identifcabile cu uurin. Ele vor f amplasate astfel nct operatorul s aib
posibilitatea de a se asigura c nici o persoan nu se afl n zona de aciune a
acestora.
4.6 Responsabilitile angajatorului
Oricare ar f el, Antreprenor General, ef de antier , Benefciar (n cazul
lucrrilor executate n regie proprie), angajatorul are obligaia s respecte Legea
319/2006 care prevede la Cap. III Obligaiile angajatorilor Seciunea 1
Art. 6
(1) Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor
n toate aspectele legate de munca.
(2) n cazul n care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu este
exonerat de responsabilitile sale n acest domeniu.
(3) Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca nu aduc
atingere principiului responsabilitii angajatorului.
Art. 7
(1) n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia sa ia msurile
necesare pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea i instruirea lucrtorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i
sntii n munca.

(2) Angajatorul are obligaia sa urmreasc adaptarea msurilor prevzute la

alin. (1), innd seama de modificarea condiiilor, i pentru mbuntirea
situaiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaia sa implementeze msurile prevzute la alin. (1)
i (2) pe baza urmtoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea
posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca
i de producie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu
ceea ce este mai puin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind
tehnologiile, organizarea muncii, condiiile de munca, relaiile sociale i influenta
factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de
msurile de protecie individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
(4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, innd seama de
natura activitilor din ntreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de munca, a substanelor sau preparatelor chimice
utilizate i la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este necesar, msurile de
prevenire, precum i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre
angajator sa asigure mbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii
lucrtorilor i sa fie integrate n ansamblul activitilor ntreprinderii i/sau unitii
respective i la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia n considerare capacitatile lucrtorului n ceea ce privete securitatea
i sntatea n munca, atunci cnd i ncredineaz sarcini;

d) sa asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii sa fac obiectul

consultrilor cu lucrtorii i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete
consecinele asupra securitii i sntii lucrtorilor, determinate de alegerea
echipamentelor, de condiiile i mediul de munca;
e) sa ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i
specific, accesul sa fie permis numai lucrtorilor care au primit i i-au insusit
instruciunile adecvate.
(5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n
acelai loc de munca isi desfoar activitatea lucrtori din mai multe
ntreprinderi i/sau uniti, angajatorii acestora au urmtoarele obligaii:
a) sa coopereze n vederea implementarii prevederilor privind securitatea,
sntatea i igiena n munca, lund n considerare natura activitilor;
b) sa isi coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii
riscurilor profesionale, lund n considerare natura activitilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile
profesionale.
(6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munca nu trebuie sa
comporte n nici o situaie obligaii financiare pentru lucrtori.
4.7 Responsabilitile Coordonatorului de SSM
Coordonatorul de SSM este persoana fzica sau juridic competenta,
desemnat de ctre managerul de proiect pe durata elaborrii proiectului i a
execuiei lucrrilor pe antier, coordoneaz aplicarea principiilor de prevenire a
riscurilor profesionale n construcii i punerea n alicare a msurilor necesare de
securitate i sntate. i nsuete pentru realizare, PSS.
Pentru a-i putea realiza sarcinile, Coordonatorul SSM, pe durata elaborrii
proiectului sau a execuiei lucrrilor pe antier trebuie:
- s participe la toate etapele de elaborare a proiectului, respectiv de
executare a lucrrii
- s fe invitai la toate ntrunirile ce privesc elaborarea proiectului sau
realizarea lucrrii
- s primeasc i s solicite managerului de proiect i antreprenorului, dac
este cazul, elementele necesare ndeplinirii sarcinilor ce le revin

- s ntocmeasc i s in la zi registrul de coordonare

4.7.1 Responsabilitile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata
elaborrii proiectului
- s urmreasc modul n care sunt aplicate principiile generale de prevenire
a riscurilor profesionale n ceea ce privete alegerea soluiilor constructive i
planifcarea diferitelor lucrri i faze de lucru ce se vor desfura simultan sau
succesiv precum i s estimeze timpul necesar pentru realizarea lucrrilor
s urmreasc elaborarea de ctre proiectant a PSS innd cont de
particularitile antierului respectiv. PSS iniial face parte din Documentaia de
Licitaie a execuiei. Acest plan va f adaptat la fecare modifcare adus
proiectului.
- s urmreasc elaborarea de ctre proiectant a unui proiect DIU adaptat la
caracteristicile lucrrii
- s transmit elementele PSS tuturor persoanelor cu responsabiliti n
domeniu.
- s deschid i s completeze la zi un Registru-Jurnal de Coordonare (RJC)
de SS, s informeze treptat i pe msura derulrii operaiunilor i s transmit
fecare observaie managerului de proiect i efului de antier pentru luare la
cunotin i vizare.
- s predea PSS, RJC i DIU documentele ctre coordonatorul SSM pe
perioada execuiei, dac el e diferit de cel responsabil pentru faza de proiectare,
notifcnd aceast aciune printr-un proces verbal i menionnd-o n RJC. O copie
se va transmite ctre managerul de proiect.
- s participe la toate ntrunirile organizate de managerul de proiect.
- S stabileasc n colaborare cu Managerul de Proiect, msurile generale de
securitate i sntate aplicabile antierului de construcii, n special n ceea ce
privete :
o

meninerea antierului n ordine i curenie

defnirea, pentru antierele nenchise i independente, a instalaiilor

sanitare, vestiarelor i locaiilor pentru folosina personalului

o

precizarea cilor de circulaie a personalului, a utilajelor, i a

materialelor
o

manipularea materialelor n condiii de siguran

stabilirea consemnelor de securitate

ntreinerea i controlul periodic al utilajelor

delimitarea i amenajarea spaiilor de depozitare a materialelor

necesare la executarea lucrrilor

o

evacuarea deeurilor i a materialelor rezultate din demolri

organizarea grafcului de lucrri funcie de evoluia antierului

organizarea i corelarea interaciunilor dintre activitile ce se

realizeaz n zona antierului

4.7.2 Responsabilitile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata
realizrii lucrrii
- Coordoneaz aplicarea principiilor generale de prevenire stabilite la faza de
proiect.
- Stabilete mpreun cu Managerul de Proiect i cu Antreprenorul msurile
generale aplicabile antierului
- Coordoneaz punerea n aplicare a msurilor necesare pentru ca angajatorii
s aplice n mod coerent i responsabil PSS

precum i principiile generale

aplicabile antierului pe toat durata realizrii lucrrii

- Adapteaz i completeaz PSS, DIU i RJC n funcie de evoluia lucrrilor i
eventualele modifcri intervenite.
- Coordoneaz activitile care urmresc aplicarea corect a instruciunilor
de lucru i de SSM (de exemplu activitatea de control, activitatea de instruire,
etc)
- Ia msurile necesare pentru disciplinarea accesului n antier
- ine seama de toate interferenele activitilor din perimetrul antierului
sau din vecintatea acestuia
- Stabilete mpreun cu antreprenorul mijloacele de protecie colectiv,
precum i accesul pe antier
- Efectueaz vizite pe antier cu antreprenorul nainte ca acesta s redacteze
Planul propriu de SS.
- Avizeaz Planul propriu de SS elaborat de antreprenor precum i
modifcarea acestuia.
- La recepia lucrrilor, coordonatorul de SSM trebuie :

s remit ultima versiune a PSS managerului de proiect, acesta find

conservat timp de 5 ani

o

s fnalizeze DIU n colaborare cu antreprenorul.

s transmit DIU la recepia lucrrilor ctre managerul de proiect

printr-un PV adugat la dosarul remis. Dac DIU nu este complet, se remite un

DIU provizoriu indicnd lista documentelor lips
o
ani

s completeze i s vizeze Registrul Jurnal i s-l conserve timp de 5

CALENDARUL GENERAL AL ACTIVITATII COORDONATORULUI

PROIECT

STUDIU
EFEZABILITATEI
PROIECT TEHNIC

EXECUIE

MOBILIZARE

LUCRARI DE
CONSTRUIRE

RECEPTIE

INTOCMIRE
STUDIU DE
FEZABILITATE I
PROIECT TEHNIC
EXECUIA
OBIECTIVULUI
REGISTRUL
JURNAL DE
COORDONARE
PLAN GENERAL
DE
COORDONARE
SSM
DIU
CSSM SI
PROIECT
REGULAMENT

CONSTITUIRE
CSSM
PLAN PROPRIU
SSM

REGISTRUL
JURNAL DE
COORDONARE

Misiunea coordonatorului n perioada de proiectare

Misiunea coordonatorului n perioada de execuie

EXPLOATARE

DEMOBILIZARE

PERIOADA
DE
GARANTIE

EXPLOATARE

CAP.5 LEGISLAIE SSM

1.

HOTARAREA nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de

securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

2.

LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitii i sntii n munca

3.

HOTARAREA nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.

319/2006
Referinte legislative lista non exhaustiva :
4.

CODUL MUNCII

5.

LEGEA nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul

deseurilor;
6.

HOTARARE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de

securitate

si

sanatate

pentru

utilizarea

in

munca

de

catre

lucratori

echipamentelor de munca
7.

HOTARARE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de

securitate si sanatate pentru locul de munca 7. HOTARARE nr. 1.051 din 9 august
2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
8.

HOTARARE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de

securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor

individuale de protectie la locul de munca
9.

HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru

semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

10. HOTRREA nr. 273 din 14 iunie 1994

privind aprobarea Regulamentului de

recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora;

11. HOTRREA nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot ;
12. HOTRREA nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind expunerea lucrtorilor la
riscurile generate de vibratii;
13. HOTRREA nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori
14. HOTRREA nr.1218 din 06/09/2006 privind riscurile prezenei agenilor chimici;

15. HOTRREA nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinele minime pentru
semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc ;
16. HOTRREA nr. 1.028 din 9 august 2006 privind utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare ;
17. HOTARAREA nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securitii utilizatorilor
de echipamente electrice de joasa tensiune;
18. HOTARAREA nr. 1.022 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor i
serviciilor care pot pune in pericol viata, sntatea, securitatea muncii i protectia mediului ;
19. HOTARAREA nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sntii
lucrtorilor
20. ORDINUL nr. 3 din 3 ianuarie 2007 privind aprobarea formularului pentru
nregistrarea accidentului de munca;
21. ORDINUL nr. 242 din 23 martie 2007 privind formarea de coordonatori n SSM;
22. ORDONANTA DE URGENTA nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecia
maternitatii la locurile de munca ;
CAP.6 INFORMATII TERITORIALE
Informatiile teritoriale sunt alctuite din date de interes referitoare la institutii publice i
private inplicate in realizarea obiectului ce urmeaza a fi construit i pus in exploatare.
6.1 PARTILE

CONTRACTANTE

1.
Autoritatea contractanta/Beneficiar
denumire
ADMINISTRAIA NAIONAL APELE ROMNE
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
2.
Managerul de proiect
denumire
ADMINISTRAIA BAZINAL DE AP SIRET
adresa
Str. Cuza Vod nr.1 Bacu
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
3.
Diriginte de antier / Consultanta
denumire
adresa
reprezentat de

telefon
fax
e-mail
4.
Coordonatorul de sntate i securitate faza de proiectare
denumire
Ing. Ruxandra GRUIA
adresa
Str.Pstorului nr.1 Bl.3. Sc.A Ap18 Bucuresti
reprezentat de
telefon
0751222966
fax
e-mail
ruxandragruia@yahoo.com
AUTORITATILE LOCALE
1.
Inspectoratul Teritorial de Munca
denumire
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA ..
adresa
.
reprezentat de
.
telefon
fax
e-mail
2.
Inspectioratul de Stat in Constructii
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
3. Medicina muncii
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

DIRECTIA JUDETEANA DE SNTATE PUBLICA .....

4.
Spitalul de urgenta
denumire
SPITALUL JUDETEAN .....
adresa
.
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
5. Serviciul local de pompieri
denumire
Inspectoratul pt. Situatii de Urgenta,
adresa

reprezentat de
telefon
fax
e-mail
6.
Serviciul de prevenire i protectie de pe amplasament
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
SERVICII de CONCESIUNI
1.
Serviciul de furnizare a apei i de canalizare
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
2.
Servciul de furnizare a energiei electrice
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
3.
Serviciul de colectare a deseurilor
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
SERVICII PUBLICE
4.
Prefectura biroul Prefectului
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

5.
Primaria comunei Andreiasu de Jos
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
6.
Administratia locala teritoriala a beneficiarului
denumire
Sistemul de Gospodrire a Apelor Vrancea
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
7.
Serviciul local de meteorologie
denumire
Serviciul Meteorologic ..
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
SERVICII GENERALE DE PREVENIRE DE PE AMPLASAMENT
8.
Serviciul de stingere a incendiilor
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
9.
Serviciul de acordare a primului ajutor
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
10. Serviciul de prevenire i protectie
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

CAP.7 CALENDARUL GENERAL de EXECUTIE

Calendarul previzional de desfasurare a lucrarilor de construire a obiectului, cuprinde in
principal urmatoarele elemente temporale:
data inceperii lucrarilor de construire
data previzionata a incheierii lucrarilor de construire
durata prevazuta a lucrarilor in care sunt incluse si
perioadele de intrerupere datorate conditiilor meteorologice
perioada de intretinere a obiectului
constructorului

1 luna i 10zile

aflat in garantia

2 ani

Durata de exploatare normat a obiectului receptionat

36 ani

GRAFICUL DE EXECUTIE AL OBIECTIVULUI CU DEFALCAREA PE CATEGORII DE

LUCRARI

PERIOADA DE EXECUIE (Zile)

Denumirea obiectului
1

10

20

30

40

PROIECTARE
CATEGORIA DE
LUCRRI
Organizare de antier
Lucrri
de baz

hidrotehnice

Lucrri pentru
protecia mediului

Previziuni ale efectivului global in perioada de vrf a lucrrilor

Pentru realizarea proiectului, lund in considerare termenul alocat, s-a estimat un efectiv
de ;
- 8 lucratori
Numarul estimat al echipelor specializate care vor interveni pe santier
Numarul estimat al echipelor specializate pentru fiecare punct de lucru care vor interveni
pe santier este de 2, una specializat n lucrri de terasamente i cealalt specializat n
lucrri de construcii.

CAP. 8 DATE GENERALE DESPRE OBIECTIV

1.8. Scurta prezentare a situaiei existente
Documentaia elaborat la faza Proiect Tehnic cuprinde propuneri de lucrri
hidrotehnice necesare atingerii scopului principal al investi iei de combatere a eroziunii
malurilor albiei prului uia.
La stabilirea soluiilor constructive ale lucrrilor hidrotehnice propuse s-au avut n
vedere respectarea att a normelor tehnice impuse de datele generale ale sectorului de ru
analizat: pante, viteze realizate, natura materialului ce alctuiete patul i malurile albiilor,
ct i a celor economice, prin care s se aleag soluia cea mai puin costisitoare n
condiiile date (utilizarea pe ct posibil a materialelor de construcii existente n zon,
impactul ct mai redus asupra factorului de mediu, etc).
De asemenea, s-a urmrit ncadrarea acestora n schema general de amenajare
complex a b.h.Siret, ncadrarea lucrrilor propuse n ansamblu urbanistic al localitilor i n
cadrul natural fr a afecta organizarea existent a teritoriului.
Astfel in zona studiata, Rchitau sunt propuse lucrri de epiuri pentru a proteja malul
erodat i de a devia cursul de ap n zona cu grad de vulnerabilitate mare.
8.1 DATE TEHNICE ALE LUCRRII
8.1.1 Suprafaa i situaia juridic a terenului care urmeaz s fie ocupat
Lucrariie de constructii care urmeaza a fi proiectate se vor executa in albie i nu necesita
ocuparea definitiva a terenurilor particulare de folosinta agricoia, gradini, vii din intravilanul
localitatii Rchitau comuna, jud. Vrancea.
Terenul care se va ocupa temporar pentru organizarea de santier va avea suprafata de cca
6000 mp si este in administrarea Consiliului Local Andreiau de Jos.
Terenul ocupat temporar este calculat ca suprafata a platformeior de depozitare si zona de
lucru a santierului i va fi pus la dispozitia constructorului de catre Consiliul Local al Comunei
Andreiau de Jos. La terminarea lucrarilor aceasta suprafata va fi redata in circuit la clasa de
calitate pe care a detinut-o initial, prin lucrari de amenajare a terenului.
Circulatia utilajelor a mijloacelor de transport se va face pe drumurile publice existente,
DN2D, pe drumuriie comunale, pe ampriza Iucrarilor necesare a se executa i prin albie.
8.1.2. Caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geomorfologic, geologic i
hidrogeologic
Clima.

Din punct de vedere climatic in zona studiata clima apartine tipului continental.
Parametrii climatici mai importanti sunt:
temperatura medie anuala variaza intre 6-9 oC;
temperaturile medii ale lunii ianuarie variaza intre -2 si -4 oC iar ale lunii iulie 16-21oC;
precipitatiile atmosferice medii anuale de 600-800mm;
radiatia solara variaza in jurul a 120 kcal/ cm 2 x an;
fenomenele de inghet se produc in fiecare iarna si dureaza, in medie, 75-85 de zile;
vanturile predominante sufla dinspre N si NV cu viteze medii de cca.3-5 m/s.
Hidrologia
Rul Milcov izvorte din Depresiunea Subcarpatica a Milcovului de Sus, incle tat
intre masivele Dealul Tojanului i culmea Gurbneasa, de la altitudinea de 720 m. Ini ial are
o vale larg longitudinal, ins in locul de traversare a depresiunii Merei, devine
transversal, prsind zona subcarpatic prin poarta Arvei, dintre Mgura Odobe ti si
piemontul Deleanul. In depresiunea Mera prime te afluien i din stnga : Reghiul (S=2.600
ha; L=8 km), Milcovelul (S=4.400 ha; L=9 km), Arva (S=2.400 ha; L=10 km), iar din dreapta,
prul Groza.
Dup prsirea zonei piemonturilor inalte, conul sau se une te cu cel al Putnei, in
zona lor de interferen aflndu-se ora ul Foc ani. Curgnd pe la poalele Piemontului
Deleanului, Milcovul devine colectorul acestuia, adunnd o serie de organisme, mai mult
toreniale: Valea Seac, Pietrosa, Dlhu i, Dilgov (S=4.700 ha ; L=16 km), Mera (S=2.200
ha; L=9 km), Argintul (S=6.500 ha ; L=25 km). Milcovul dreneaz, de asemenea, ape
puternic clorurate din zona subcarpatic.
Studiile efectuate in scopul determinrii elementelor caracteristice ale scurgerii
maxime pe principalele ruri din ara noastr, au condus la concluzia ca rul Milcov prezint
o torenialitate ridicat, indicat de raportul dintre debitul maxim cu asigurarea 1% i debitul
mediu. Scurgerea maxim poate atinge 80-90% din scurgerea medie multianuala in mun i i
poate s depeasc aceast valoare de 1,5-4,0 ori in regiunea de dealuri, in cazul celor
mai abundente ploi, cnd se formeaz viituri compuse din mai multe varfuri (I. Ujvari, 1972).
La mrimea coeficientului de scurgere al bazinului, o contributie important o au
scurgerile directe de pe versanii i viiturile toren iale ale vilor ce debuseaz in albia
principal, a cror geneza se explica prin procentul redus de pdure. Astfel de terenuri au
soluri cu capacitate redus de inmagazinare a apei, fiind astfel sporit coeficientul de
scurgere.

Conform hartii cu repartitia tipurilor climatice pe teritoriul Romaniei, zona

amplasamentului se situeaza la tip climatic I (STAS 1709/2-90).
Adncimea maxim de nghe a terenului natural este de 90-100 cm (conform STAS
6054-77).
Conform SR 174-1, zona studiata cu lucrari proiectate se afla in zona calda.
Apa subteran este posibil sa fie prezenta n toate depozitele poros permeabile.
Orizontul acvifer superior, freatic este elastic, cu variaii ce pot ajunge pn l a 1 3 m.
Nivelul apei este strns legat de nivelul cursului de ap i poate incepe de la adncimea de
1 3m sub cota terenului initial. Acest fapt face ca fntinile din zona studiat s poat fi
seci n perioadele iulie septembrie.
Orizontul acvifer inferior, inchis, este cantonat n stratele granulare, nisipoase,
lenticulare si canaliforne, din depozitele Neogene. Datorit alimentrii laterale de pe rama
estica, acesta poate avea character ascensional sau chiar artesian ( 1 2 m).

Nr.
crt.
1,

Rul

Milcov

Staia
hidrometric

Lungime
ru
de la
confluent
(km)

Suprafaa
(km2)

REGHIU

25

116

Altitudine
(mdM)

Q
mediu
Multianual
(m3/s)

Debite medii
minime lunare
n m3/s cu
asigurarile
80% 90% 95%

595

1,11

0,03

0,02

Debitul maxim cu asigurarea de 1% in seciunea CIURUC este de 535 mc/s.

8.1.3 Studiul geotehnic
Pe amplasamentul obiectivului proiectat se pot evidentia formatiuni sedimentere
diferite ca varsta geologica, geneza si granulometrie. Pe criteriul varstei geologice si al
aspectelor geotehnice acestea se pot grupa astfel:
- formatiuni acoperitoare (depovitele sedimentare cuaternare);
- roca de baza (depozite sedimentare cuaternare si neogene).
Formatiuni acoperitoare (depozite cuaternare)
Se pot dezvolta de la suprafata terenului natural, imediat sub patura de sol vegetal
(gros de 0.20- 0.50m) si pana la adancimi de 2 20 m. Sevcentele litologice caracteristice
(Fig.5) cele mai posibile pentru aceasta zona sunt:
- albiile minore: complexe necoezive grosiere si medii, bimodale, reprezentate prin
prietrisuri si nisipuri in matrice prafos argiloasa.

- albiile majore largi: complexe semicoezive, continui sau chiar uniforme, nisipuri,
nisipuri prafoase, prafuri nisipoase, matricea argiloasa fiind prezenta pana la 20-30 %.
- zonele de levee: complexe coezive argiloase si argilosprafoase, cu materie
organica MO > 5%.
Starile de indesare si consistenta pot varia larg, de la afanate la indesate, respectiv de
la plastic consistente la tari. Sunt predominante starile mediu indesat si plastic vartos.
Se poate intalni sub formatiunile acoperitoare. Aceasta poate fi reprezentata fie de
complexe necoezive cuaternare (bolovanisuri, pietrisuri si variatiuni) cu stari de indesare
superioare, fie de depozitele neogene reprezentate prin argila marnoasa, marne, gresii,
conglomerate, cu caracter stancos sau semistancos.
8.1.4 Descrierea lucrrilor proiectate
Categoria de importan a construciei este in conformitate cu H.G. 766 / 1997 i cu Legea
nr. 10 / 1995 privind calitatea in construcii - categoria C Normal.
Clasa de importan a construciilor, conform STAS 4273/1983 i STAS 4068/2/1987 este:
clasa IV, avnd debitul de calcul cu probabilitatea de depire 5%.
Verificarea proiectului se va face de ctre specialiti atestai de MLPAT pentru cerina de
calitate A7: Rezisten i stabilitate pentru construcii i amenajri hidrotehnice, conform
prevederilor HG 925/1995 i Ordinului MLPAT 77/N/1996.
Lucrrile propuse au drept scop aprarea mpotriva inundaiilor i punerea in siguran a
gospodriilor particulare precum i, asigurarea tranzitrii debitului maxim cu probabilitatea
de depire 5%, conform clasei de importana a lucrrilor proiectate. Lucrrile au fost
verificate pentru debitul cu asigurarea de 1%.
Descrierea soluiei propuse
Principiul de baz in alegerea soluiilor tehnice de aprare de mal este folosirea
materialelor existente in zona (bolovani de ru, piatra brut, balast) precum i alegerea unor
lucrri hidrotehnice elastice care s preia eventuale afuieri aprute in urma viiturilor si de a
dirija cursul de ap actual.
Seciunea constructiva tip epiu propus este format din dou iruri de gabioane
incastrate in mal si de un sir de gabioane perpendicular pe cursul de ap, pozate pe o saltea
de gabioane. La contactul cu terenul din spatele gabioanelor spre mal se prevede, de
asemenea un geotextil filtrant.

Gabioanele vor fi pozate pe saltele de gabioane cu grosimea de 30 cm. Salteaua de

gabioane se pozeaza sub nivelul talvegului.
Pentru ca la ape mari plasa din care sunt formate cosurile din gabioane sa nu fie
agatata de plutitori (busteni, crengi, sloiuri, etc) se prevede ca la fata in contact cu apele sa
fie placate cu un strat de 10 cm din beton. Aceasta placare face ca gabioanele sa devina mai
rezistente conferind o anumita robustete acestor lucrari. De remarcat ca placarea se va face
numai la fata gabioanelor nu si a saltelor. Acestea trebuie lasate sa lucreze prin elasticitatea
lor pentru preluarea eventualelor afuieri locale.
Detaliile de gabioane si saltele de gabioane se gsesc in plansa 10.
Structura constructiv a lucrrilor
Lucrrile de aprare propuse in zonele vulnerabile cu urgen maxim pentru a fi
scoase de sub efectul eroziunilor active sunt:
3 epiuri cu o lungime total de 30 m i calibrare albie pe o lungime de cca 100 m.
La spatele gabioanelor este baza de trasare la contactul cu terenul unde se monteaza
un geotextil care nu permite antrenarea materialului din care este format umplutura i
splarea acestuia din spatele zidului de gabioane.
De asemenea, la faa gabioanele s-a aplicat un strat de beton de 10 cm grosime
pentru protectia plaselor.
In spatele zidului de gabioane se vor realiza umpluturi compactate pentru refacerea
terenului. Materialul de umplutur va fi ob inut din excava iile pentru calibrarea albiei pe
aceast zon.
Suprafata de teren ocupata de lucrari definitive cu amplasament in albia rului Milcov
este de 0,2 ha.
Terasamentele rezultate din reprofilare se vor utiliza la umpluturile din spatele
aprrilor, iar pmntul rmas in exces se va folosi in platforme ca umpluturi sistematizate
sau vor fi puse sub forma de deponii sistematizate la marginea albiei.
La incepul execuiei lucrrilor se vor realiza lucrrile de pregtire a terenului prin
lucrri de curire, defriare i amenajare a terenului. Deoarece in zon, ma inile de
transport i utilajele vor circula pe drumuri de pmnt se propune realizarea unor drumuri de
acces balastate.
Dup terminarea lucrrilor hidrotehnice se vor realiza lucrri de refacere i aducere la
situaia iniial a terenului.
Tehnologia de executie
Principalele faze de executie pentru realizarea lucrarilor sunt urmatoarele :
-

Amenajarea platformelor organizarii de santier si a drumurilor de acces .

Trasarea axelor lucrarii.

Defrisarea zonelor cu lucrari si a cailor de acces.

Decaparea stratului vegetal din zona malului g = 0,30 m.

Reprofilarea albiei.

Realizarea terasamentelor pentru pozitionarea gabioanelor.

Confectionarea si montarea gabioanelor in amplasament, legarea cosurilor intre ele

Procurarea si transportul bolovanilor de rau cu D>120 mm pentru umplerea cosurilor

gabioanelor
-

Umplerea cosurilor gabioanelor.

Legarea plasei de sarma de cadrele metalice.

Realizarea protectiei cu beton a gabioanelor in zona rupturii de mai.

Dezafectarea drumului de acces, a platformelor organizarii de santier si redarea

terenului la categoria de folosinta initiala.

8.1.5 Capaciti
- epiuri din gabioane L=30ml
Principalele cantiti de lucrri
Excavaii n albie
Umpluturi mat. local
Gabioane

Cantitate
6,8 sute mc
6,8 sute mc
30ml

CAP. 9 ORGANIZAREA GENERAL A ANTIERULUI

9.1 INSTALAREA ANTIERULUI :
Platforma de organizare de santier, se va amplasa, pe un amplasament pus la dispoziie
de autoritile locale, fiind luate in calcul :
- distanta fata de lucrrile de constructii-montaj ;
- departarea fata de retelele de utilitati locale;
si va fi prevazuta cu :
- drum de acces, pozitionat sa nu impieteze asupra utilitilor existente (retele electrice,
telefonice, ap, canal) si s nu obstrucioneze accesul la
rezidentilor localitatii;
- imprejmuire si cabina paza;
- depozite de materiale;
- containere birou si cazare, racordate la utilitati ;

caile de comunicatie ale

Dupa terminarea lucrarilor de constructie ,antreprenorul va dezafecta amenajarile si

dotarile provizorii aferente organizarii de santier temporare, rednd in folosinta anterioara
terenul ocupat de santier, inlaturand toate efectele negative si sursele de poluare a mediului
natural constituite prin activitatea desfasurata in arealul constructiei.
9.1.1 Racordarea la utiliti se va face astfel :
-ap potabil : din reeaua comunei
-canalizare: din reeaua comunei
-electricitate - se va asigura printr-un racord electric efectuat de ctre o ntreprindere
specializat, autorizat, care va adapta instalaia n funcie de puterea comunicat de
antreprenor
-telefonie ; pentru un antier de dimensiuni relativ reduse amplasat n intravilanul unei
localiti, se apreciaz c telefonia mobil poate face fa necesitilor.
Se va afia la loc vizibil un panou cu indicaiile instruciunilor de urmat n caz de
accident.
9.1.2 Curenia n antier
Deeurile rezultate in urma activitii din antier vor fi colectate si depozitate pe sorturi in
pubelele de antier , ntreinerea zilnica a cureniei si igienei locului de munca reprezint o
obligaie a fiecrui muncitor.
Trebuie s existe containere destinate colectrii pe tipuri clasificate de legislaie pentru
deeurile ce vor rezulta de pe urma antierului.
Aantrepriza va ncheia contract pentru ridicarea gunoiului cu firma de salubritate local.
9.1.3 Curarea cilor de acces
Antreprenorul este obligat s menin curate cile de acces i de circulaie.
n acest sens, antreprenorul va amenaja un punct de curare a autobetonierelor /
autobasculantelor, cu evacuarea apelor uzate conform legislaiei de mediu n vigoare.
9.1.4 Accesul pe antier
Calea de acces n antier se va alege aa nct s permit cu uurin accesul
utilajelor i al mijloacelor de transport auto, fr a deranja reelele de utiliti sau rezidenii.
Controlul accesului pe antier
Se vor respecta urmtoarele reguli :

-Se va realiza un control al acceselor pe antier cu scopul de a evita orice ptrundere

abuziv;
-Este interzis accesul oricrei persoane fr autorizaie de la managerul de proiect,
antreprenor sau coordonatorul de SSM;
-Vizitatorii care au obinut autorizaia vor trebui s fie echipai obligatoriu cu echipament
de protecie individual;
-Activitatea de antier nu va fi autorizat dect n zilele lucrtoare i conform orarului
stabilit cu antreprenorul;
-n scopul evitarii furtului de pe antier, antreprenorul este obligat s i ia msurile de
siguran necesare.

CAP.9.2 CERINE MINIME SPECIFICE pentru posturile de lucru din santiere (n

conformitate cu HG 300/2006 i HG 1091/ 2006)
9.1. Posturi de lucru din santiere, n interiorul ncperilor
1. Stabilitate i soliditate
ncperile trebuie sa aib o structura i o stabilitate corespunztoare tipului de
utilizare.
2. Usi de siguranta
Uile de siguranta trebuie sa se deschid ctre exterior i nu trebuie sa fie incuiate,
astfel nct sa poat fi deschise uor i imediat de ctre orice persoana care are nevoie sa le
utilizeze n caz de urgenta.
Este interzis utilizarea uilor culisante i a uilor rotative ca usi de siguranta.
3. Ventilaie
Dac sunt folosite instalaii de aer condiionat sau de ventilaie mecanic, acestea
trebuie sa funcioneze astfel nct lucrtorii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sntatea
lucrtorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
4. Temperatura
4.1. Temperatura n ncperile de odihna, ncperile pentru personalul de serviciu
permanent, ncperile sanitare, etc., trebuie sa corespund destinaiei specifice acestor
ncperi.
4.2. Ferestrele, luminatoarele i pereii de sticla trebuie sa permit evitarea luminii
solare excesive, n funcie de natura activitii i destinaia incaperii.

5. Iluminatul natural i artificial

Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispun de lumina naturala suficienta i
sa fie echipate cu dispozitive care sa permit un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja
securitatea i sntatea lucrtorilor.
6. Pardoselile, pereii i plafoanele ncperilor
6.1. Pardoselile ncperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de guri sau de
planuri nclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile i nealunecoase.
6.2. Suprafeele pardoselilor, pereilor i plafoanelor ncperilor trebuie sa fie realizate
astfel nct sa poat fi curatate i retencuite pentru a se obine condiii de igiena
corespunztoare.
7. Ferestre i luminatoare
7.1. Ferestrele, luminatoarele i dispozitivele de ventilaie trebuie sa poat fi deschise,
nchise, reglate i fixate n siguranta de ctre lucrtori.
Atunci cnd acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel nct sa nu prezinte un
pericol pentru lucrtori.
8. Ui i pori
8.1. Poziia, numrul, materialele din care sunt realizate, precum i dimensiunile uilor
i portilor sunt determinate n funcie de natura i destinaia ncperilor.
9. Cile de circulaie
Traseele cilor de circulaie trebuie sa fie puse n evidenta, n msura n care
utilizarea ncperilor i echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea
proteciei lucrtorilor.
10. Dimensiunile i volumul de aer al ncperilor
ncperile de lucru trebuie sa aib o suprafata i o nlime care sa permit lucrtorilor
sa i desfoare activitatea fr riscuri pentru securitatea, sntatea sau confortul lor.
Posturi de lucru din santiere, n exteriorul ncperilor
1. Stabilitate i soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la nlime sau n adancime, trebuie sa
fie solide i stabile, inndu-se seama de:
a) numrul de lucrtori care le ocupa;
b) incarcaturile maxime care pot fi aduse i suportate, precum i de repartiia lor;
c) influentele externe la care pot fi supuse.
Dac suportul i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunztoare i

sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a
prilor acestor posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea i soliditatea trebuie verificate n mod corespunztor i, n special, dup
orice modificare de nlime sau adancime a postului de lucru.
2. Instalaii de distribuie a energiei
2.1. Instalaiile de distribuie a energiei care se afla pe antier, n special cele care
sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic i ntreinute corespunztor.
2.2. Instalaiile existente nainte de deschiderea antierului trebuie sa fie identificate,
verificate i semnalizate n mod clar.
2.3. Dac exista linii electrice aeriene, de fiecare data cnd este posibil acestea
trebuie sa fie deviate n afar suprafeei antierului sau trebuie sa fie scoase de sub
tensiune.
Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prevzute bariere sau indicatoare de
avertizare, pentru ca vehiculele sa fie inute la distanta fata de instalaii.
n cazul n care vehiculele de antier trebuie sa treac pe sub aceste linii, trebuie
prevzute indicatoare de restrictie corespunztoare i o protecie suspendat.
3. Influente atmosferice
Lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta
securitatea i sntatea.
4. Caderi de obiecte
Lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data cnd
aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv.
Materialele i echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel nct sa se
evite rsturnarea ori cderea lor.
n caz de necesitate, trebuie sa fie prevzute pasaje acoperite sau se va impiedica
accesul n zonele periculoase.
5. Caderi de la nlime
5.1. Caderile de la nlime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, n special cu
ajutorul balustradelor de protecie solide, suficient de nalte i avnd cel puin o bordura, o
mana curenta i protecie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2. Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu ajutorul
echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie colectiv, cum
sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.

n cazul n care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie
prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte
mijloace sigure de ancorare.
6. Schele i scri
6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite i ntreinute astfel nct sa se
evite prbuirea sau deplasarea lor accidentala.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de ctre o persoana competenta, astfel:
a) nainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dup orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur
de pmnt ori n alte circumstane care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.
6.4. Scarile trebuie sa aib o rezistenta suficienta i sa fie corect ntreinute.
Acestea trebuie sa fie corect utilizate, n locuri corespunztoare i conform destinaiei
lor.
6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
7. Instalaii de ridicat
7.1. Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie sa fie:
a) bine proiectate i construite i sa aib o rezistenta suficienta pentru utilizarea
creia i sunt destinate;
b) corect instalate i utilizate;
c) ntreinute n stare buna de funcionare;
d) verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform dispoziiilor legale
n vigoare;
e) manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare.
7.2. Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie sa aib marcata
n mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3. Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte scopuri
dect cele pentru care sunt destinate.
8. Vehicule i maini pentru excavaii i manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele i mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie
sa fie:

a) bine concepute i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de

principiile ergonomice;
b) meninute n stare buna de funcionare;
c) utilizate n mod corect.
8.2. Conductorii i operatorii vehiculelor i mainilor pentru excavaii i manipularea
materialelor trebuie sa aib pregtirea necesar.
8.3. Trebuie luate msuri preventive pentru a se evita cderea n excavaii sau n ap
a vehiculelor i a mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor.
8.4. Cnd este necesar, mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie
sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conductorul impotriva
strivirii n cazul rasturnarii masinii i al caderii de obiecte.
9. Instalaii, maini, echipamente
9.1. Instalaiile, mainile i echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fr
motor, trebuie sa fie:
a) bine proiectate i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de
principiile ergonomice;
b) meninute n stare buna de funcionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare.
9.2. Instalaiile i aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate i supuse ncercrilor
i controlului periodic.
10. Lucrri de terasamente
10.1. n cazul excavatiilor, trebuie luate msuri corespunztoare:
a) pentru a preveni riscurile de ngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor
sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunztoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de inundare;
c) pentru a permite lucrtorilor de a se adposti ntr-un loc sigur, n caz de incendiu,
inundaie sau cadere a materialelor.
10.2. nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate msuri pentru a reduce la
minimum pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie.
10.3. Trebuie prevzute cai sigure pentru a intra i iei din zona de excavaii.
10.4. Gramezile de pmnt, materialele i vehiculele n micare trebuie inute la o
distanta suficienta fata de excavaii; eventual, se vor construi bariere corespunztoare.
11. Lucrri de demolare

Cnd demolarea unei cldiri sau a unei lucrri poate sa prezinte pericole:
a) se vor adopta msuri de prevenire, precum i metode i proceduri
corespunztoare;
b) lucrrile trebuie sa fie planificate i executate sub supravegherea unei persoane
competente.
12. Construcii metalice sau din beton, cofraje i elemente prefabricate grele
12.1. Construciile metalice sau din beton i elementele lor, cofrajele, elementele
prefabricate sau suporturile temporare i schelele trebuie montate sau demontate numai sub
supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie prevzute msuri de prevenire corespunztoare pentru a proteja
lucrtorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei i instabilitatii temporare a lucrrii.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare i sprijinele trebuie sa fie proiectate i calculate,
realizate i ntreinute astfel nct sa poata suporta, fr risc, sarcinile la care sunt supuse.
CAP.10 DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU ANTIERUL DE C-TII
Identificarea riscurilor la care pot fi supui lucrtorii reprezint un instrument util n
activitatea de proiectare a organizrii de antier i de organizare a activitii n condiii de
sntate i securitate.
Identificarea
pericolelor sau a
factorilor de risc
CIRCULATIA PE TEREN
Ciocniri/raniri, caderi ale
persoanelor, lipsa zonelor
de circulatie,
insalubritatea, aglomerari
de material in zonele de
lucru si circulatie.
Zone de circulatie in
santier

Mijloace de prevenire

Organizare semnalizare, gabarit, mentinerea in stare

de functionare pentru:
- accesul la intrarea in santier spre locurile
personalului.
- accesul vehiculelor usoare
- accesul echipamentelor de lucru ale santierului
- accesul de la un post de lucru la altul
- accesul de la zona de cantonament a personalului la
zonele de lucru.
- accesul pietonilor
- accesul masinilor de transport
- accesul la postul de prim-ajutor
Obstacole temporare (la
-Semnalizarea , protectia lucrarii

executarea
terasamentelor)
Deficiente de iluminare a
-Organizarea instalatiei de iluminat in cadrul
zonelor de acces
organizarii de santier si mentenanta iluminatului.
Depozitare
-Organizarea si intretinerea zonelor de depozitare si a
accesului la acestea pentru categoriile de material cu care
se aprovizioneaza santierul conform graficului de lucrari.
Ordine si curatenie la
-Organizarea curateniei de catre o persoana
posturile de lucru
desemnata prin contract: evacuarea benelor de deseuri din
zona.
LUCRARI SI
CIRCULATIE LA
INALTIME
Caderi de personae, zon
de lucru instabil
La marginea sapaturilor
-Analiza riscurilor, alegerea mijloacelor de protectie in
functie de procedura de excavare.
-Instalarea si intretinerea mijloacelor de protectie
-Formarea personalului ce instaleaza mijloacele de
protectie precum si a celui care le utilizeaza.
Montarea cofrajelor i
-Formarea i instruirea personalului pentru execuia
turnarea betonului
acestor lucrri
Utilizarea podinei
prevzut cu balustrade
aezat pe capre
Utilizarea echipamentelor
-Definirea punctelor de ancorare si/sau de cuplare a
de protectie individuala echipamentelor
impotriva caderilor.
Formarea personalului
MANIPULAREA
MANUALA SI POZITII DE
LUCRU
Lombalgii, reumatism,
uzura articulara,
Pozitii de lucru dificile,
-Mijloace puse in opera pentru reducerea manipularilor
eforturi, lucrul pe pant
manuale:
o organizarea manipularilor
o echipamente pentru ridicat si manipulare mecanica
o reducerea incarcaturilor
o unelte ce ajuta la manipularea manuala
-Formarea personalului
-Urmarirea aptitudinilor fizice de catre medicul de
munca
-Mijloace puse in opera pentru a evita repetarea
gesturilor/ pozitiilor incomode.
-Asigurarea corespunztoare a pauzelor de odihn
PRABUSIRI, CADERI DE
OBIECTE
Accidentari de persoane
Terenuri,transee,
-Mijloace de protectie puse in opera
sapaturi/taluze
-Organizara altor protectii in raport cu terasamentul

Depozitarea
Materiale sau lucrari.
RIDICARE-MANIPULARE
Rasturnarea aparatului de
ridicat,
prabusirea
pe
taluz, ruperea accesoriilor,
caderea incarcaturilor din
cirlig
Utilajul de ridicat

Accesorii de ridicat.

Conditii de utilizare

ELECTRICITATE
Electrocutare/arsuri
Deficiente de organizare.

-Organizarea utilizarii stricte ale zonelor de depozitare

prevazute in organizarea de santier
-Stabilitatea materialelor in fiecare faza de utilizare
-Stabilitatea lucrarilor dupa fiecare faza de realizare
-Stabilitatea incarcaturilor inainte de manipulare

-Alegerea utilajului de ridicat potrivit cu:

o modalitatile de operare si de folosire
o zonele de instalare/lucru, natura terenului pentru
stabilitate
o incarcaturile de ridicat
o interferentele de orice fel
o coactivitate cu alte echipamente
o conditii de amplasare/deplasare
o echipamente impotriva rasturnarii, dupa caz
-Alegerea dupa:
o adaptarea capacitatilor utilajului de ridicat
o incarcaturile de ridicat
o conditii de intretinere
o organizarea verificarilor
-Formarea personalului si a legatorilor de sarcina
-Semnalizarea zonelor de manevra
-Luarea in considerare a conditiilor meteo
-Formarea personalului ridicator si autorizatia de
conducere
-Mijloace de comunicare intre manevrant si alti lucratori
-Verificari tehnice reglementate

-Alimentarea provizorie corespunzatoare a instalatiei

electrice din cadrul organizarii de santier
-Reperarea liniilor electrice interioare inainte de
efectuarea terasamentului
-Verificarea instalatiilor electrice
-Verificarea si intretinerea materialului electric
Deficiente ale mijloacelor
-Protectie prin diferentialul de 30mA
de prevenire si protectie
-Distante de securitate fata de liniile aeriene sau
subterane
-Semnalziarea pericolelor electrice
-Protectia prin tensiuni de 24V in mediu umed
-Conformitatea materialului utilizat, a cablurilor, a
prelungitoarelor, a carucioarelor cu tambur, a cutiilor si
tablourilor de distributie
-Proceduri de conformitate pentru decuplare/cuplare la
interventiile in sistemul de alimentare cu energie electrica

Conditii de utilizare.

RISCURI PARTICULARE
Boli profesionale, poluarea
mediului
Retele existente.

-Impamantarea instalatiilor alimentate prin grup

electrogen
-Abilitarea personalului de electricieni adaptata la
cerintele santierului si a lucrarilor ce se executa pentru
instalarea echipamentelor electrice.
-Formarea generala a personalului fata de riscurile
electrice
-Abilitarea personalului de supraveghere a lucrarilor din
apropierea instalatiilor electrice
-Punerea la dispozitie a protectiilor individuale specifice.
-Efectuarea de interventii la instalatiile electrice sa se
faca de catre personal si organizatii abiltiate pe baza de
autorizatie de lucru pentru interventii la instalatii electrice
-Evaluarea
si
verificarea
corecta
a
livrarii
echipamentelor electrice
-Folosirea unui sistem de izolaer si de marcare a
constructiei si echipamentului
-Protejarea spatiilor electrice fata de umiditate si
igienizarea lor

-Receptionarea retelelor electrice, de gaze, inaintea

inceperii lucrarilor de terasament
-Formarea personalului.

CAP.11 MSURI DE SNTATE I SECURITATE PROPUSE

11.1 CI I ZONE DE DEPLASARE / CIRCULAIE PE ORIZONTAL
Cile de acces spre lucrare

vor fi drenate i meninute curate pe toat durata de

derulare a antierului.
Toate intrrile, scrile, rampele cu balustrada i drumurile spre lucrri vor fi meninute n
permanen degajate de orice materii i materiale.
Traficurile principale ce se vor lua n considerare sunt:
-Fluxul de intrare a materialelor necesare construciei;
-Fluxuri pietonale: ntre locurile de munc, la nceputul i finalul lucrului, intrri i ieiri
din antier.
Principiile de punere n practic sunt:
- Alegerea de preferin a sistemelor de transport mecanizate, n faa celor manuale i
continue mai curnd dect discontinue;
- Sensuri unice de circulaie pe antier (de regul n sensul acelor de ceasornic);
- Evitarea ncrucirilor diferitelor fluxuri;
- Evitarea sau limitarea manevrelor, n special a camioanelor;
- Amenajarea interseciilor pentru a uura vizibilitatea;

- Dimensionarea corect a cilor de rulare, a suprafeelor de garare i de manevr.

- Parcri
- Panouri de reglementare a vitezei (maxim 5km/h);
- Panouri de obligativitate a purtrii EIP;
11.2 SEMNALIZAREA LUCRARILOR
Semnalizarea rutier
Pentru a face cunoscute lucrtorilor natura si importanta obstacolelor, semnalizarea
cuprinde 3 niveluri :

Semnalizarea de apropiere care arata:

semnalizare pentru pericole (panouri triunghiulare)

semnalizare de indicatie (panouri rectangulare)

semnalizare de prescriptie (panouri circulare)

Semnalizarea de pozitie poate cuprinde:

unul sau mai multe semnale frontale plasate la marginea santierului

un balizaj lateral cu repetitie, potrivit lungimii santierului

un semnal fin de santier

Semnalizarea fina de prescriptie plasate inainte de santier.

Toate semnalele sunt retroreflectorizante

Semnalizarea de securitate
In santiere, semnalizarea de securitate are ca scop de a oferi informatii rapide asupra
unui pericol ce poate exista si de a usura identificarea precisa a acestuia.
Atentie : informatia pe care semnalizarea o furnizeaza nu inlocuieste masurile prescrise
prin reglementarile de securitate !!!
Pentru ca informatia sa fie inteleasa, seful de santier trebuie sa asigure o formare
adecvata a personalului.
Se disting 3 tipuri de semnalizare :

Semnalizare prin panouri

Semnalizare sonora

Semnalizare luminoasa

Semnalizarea prin panouri :

i.semnalizare de avertizare a unui pericol triunghi cu fond galben si contur negru
ii.semnalizare de obligatie rotund, galben

iii.senmalizare de interdictie rotund, cerc rosu cu banda neagra ; fond alb, contur negru
iv.semnalizare de salvare forma reclangulara, fond verde, contur alb
v.semnalizare de lupta impotriva incendiilor forma rectangulara sau carouri, fond rosu cu
contur alb
vi.semnalizare complementara de informare si instructie forme rectangulare sau carouri,
fond alb cu scris negru.
Semnalizarea sonora : zgomotul emis de catre un avertizor (claxon, alarma, trompeta)
semnal de atentionare privind pericolele (reculul unui vehicul, apropierea unui convoi).
Durata sa este, de asemenea, lunga daca situatia o cere.
Pentru a fi eficace, acest sistem trebuie sa fie utilizat intr-un mediu putin zgomotos si sa
nu fie prea des pus in folosinta.
Semnalizare luminoasa : In general lumina intermitenta de culoare galbena pe o
instalatie sau pe un utilaj.

11.3 MIJLOACE DE MANIPULARE / RIDICARE

Automacaraua este frecvent utilizat pe antiere cu o suprafa mare la sol cum este
cazul antierului hidrotehnic analizat ca antier de constructie cu un singur nivel operativ.
Aceasta este ns un utilaj greu i cere o bun pregtire a cilor de circulaie i a zonelor de
primire n antier.
Prin urmare, fiecare operaiune de ridicare trebuie s fac obiectul unui studiu precis
innd cont de poziia macaralei pe platforma de lucru i de capacitile sale tehnice (curba
de sarcin), de capacitile sarcinii (greutate si volum) i de poziia punctului de depunere
(deprtare, nivel de depunere).
11.4 DEPOZITAREA MATERIALELOR
Materialele vor fi distribuite n zonele de lucru pe msur ce este nevoie de ele. Nu vor fi
admise depozitri definitive n zona de lucru a antierului.
Depozitarea produselor cu potenial pericol de incendiu n aceste magazii nu va fi
autorizat dect dup punerea n funciune a mijloacelor de lupt mpotriva incendiilor, de
respectare a reglementrilor privind protecia mediului nconjurtor i dup acordul persoanei
nsrcinate cu SSM.

11.5 PROTECIA COLECTIV IMPOTRIVA CDERILOR

Proteciile colective permit limitarea expunerii la riscurile care pot aprea pentru orice
lucrtor pe antier.
n stadiul de proiectare, coordonatorul de SSM asist managerul de lucrare pentru a
efectua cele mai bune alegeri, punnd pe primul plan protecia colectiv.
Pe toat durata de desfurare a antierului, coordonatorul de SSM se asigur de buna
utilizare a proteciei colective i propune msurile necesare dac sunt constatate abateri.
Echipamentul de protecie colectiv la nlime utilizate n cadrul acestui proiect sunt:
- Podine fixe aezate pe capre prevzite cu balustrade
Podina trebuie montat de personal cu experien i responsabilitate. Stabilitatea i
integritatea ei trebuie verificat nainte de fiecare utilizare.
Protecia pe teren contra caderii in gol de la inaltime (ex : excavaia gropii de mprumut)
va fi asigurat prin balustrade de lucru sau prin utilizarea miini curente, prevzute cu benzi
viu colorate .
11.6 PROTECIA INDIVIDUAL
Antreprenorul va prevedea, n numr suficient, pentru personalul n lucru ct i
pentru vizitatori, echipamente regulamentare de securitate i sntate punnd la dispoziia
acestora, dup caz :
- Echipamente de lucru;
- Echipamente de protecie pe timp de ploaie;
- Cti n care sunt incluse, dup caz, protecie auditiv;
- Cizme i nclminte de protecie;
- Hamuri speciale;
- Ochelari de protecie;
- Mnui de protecie.
- Filtre de praf ;
- Masca de sudura ;
Este interzis intrarea la lucru n antier sau vizita oricrei persoane ce nu
deine EIP prevzut.
11.7 INSTALAII ELECTRICE PROVIZORII
Orice operaiune de construcie presupune racorduri electrice provizorii realizate
conform normativelor n vigoare.
Alimentarea electric provizorie a instalaiilor comune va fi dimensionat n funcie de
numrul i de mrimea construciilor provizorii.

n ceea ce privete lucrarea de realizat, tablourile electrice provizorii trebuie utilizate

pentru a deservi toi consumatorii poteniali (220-380V)
Lungimea cablurilor provizorii (de maxim 25 m) va fi determinat de numrul de tablouri
electrice ce vor fi instalate.
Fiecare ansamblu de aparate sub tensiune instalat pe antier trebuie s fie
corespunztor normelor europene n vigoare.
Coordonatorul de SSM pentru santierul temporar si mobil trebuie s fie promotorul
utilizrii acestor dispozitive.
Montarea instalaiilor electrice provizorii este ncredinat unei persoane specializate i
autorizate.
Coordonatorul de SSM pentru santierul temporar si mobil particip, mpreun cu
managerul de lucrare la dimensionarea instalaiilor electrice provizorii; asist de asemenea la
redactarea documentelor i le include n Planul general de securitate si sanatate in munca
al lucrrii .
Pe toat durata de desfurare a antierului, acesta verific instalaiile electrice pentru a
fi meninute n bun stare i a corespunde necesitilor.
Instalaiile electrice vor avea prevzute proteciile i dispozitivele de siguran
urmtoare:
- Protecia mpotriva supraintensitii i a scurt-circuitului.
- Protecia muncitorilor mpotriva maselor puse accidental sub tensiune printr-un
dispozitiv de curent rezidual de nalt sensibilitate (30 mA).
- Borne de mpmntare pentru racordarea aparatelor utilizate.
Echipamentele electrice folosite pe antier, trebuie s fie conforme cu normele n
vigoare i mai ales n privina gradului de protecie ce nu va putea fi inferior I.P. 54.
Materialele electrice purttoare trebuie s fie de clasa a II-a (dubl izolaie)
CAP.12 IDENTIFICAREA RISCURILOR
Descrierea lucrrilor care pot prezenta riscuri pentru sntatea i securitatea
lucrtorilor
MSURI DE PREVENIRE
Identificarea potentialelor pericole ce pot apare pe masura realizarii categoriilor de
lucrari (vezi Anexa 5) conduce la evaluarea si analizarea globala a riscurilor, permitind
propunrea de masuri de prevenire si de protectie a lucratorilor .
Analizarea etapa cu etapa a activitatilor cuprinse in graficul de realizare a lucrarii ,se
prezinta in fisa de mai jos :
Activitatea

Risc

Msuri de prevenire

Excavaii mecanice Risc de inundare

(buldozer,escavator) datorat viiturilor.

Prbuire de mal

Obstacole in calea de
actiune a utilajului
Deplasari necontrolate
ale utilajului sau ale
lamei (cupei).

-Mijloace de avertizare prealabila

clar precizate .
-Informare permanenta dela ANMH
despre starea vremii.
-Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]
-Verificarea terenului nainte de
nceperea lucrului
-Nu se vor depozita materiale sau
utilaje n apropierea malurilor unei
excavaii
-Excavarea gropii de mprumut cu
taluze care respecta
unghiul de taluz natural
-Asigurarea cailor de acces prin
montarea benzilor de avertizare
reflectorizante pe conturul gropilor
-Semnalizarea riscului de surpare
sau prbuire
- Circulaia muncitorilor si mainilor
la o distanta de minim 2 m fata de
marginea superioara a taluzului
- Purtarea obligatorie a EIP
Descrierea prealabila a
amplasamentului cu delimitarea zonei
de actiune fara obstacole a utilajului.
-Instructaj si purtare EIP de catre
lucratori.
-Stabilirea modului de lucru adecvat
pentru pastrarea stabilitatii utilajului.
-Formare si instruire adecvata a
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.
-Verificare periodica a utilajului
conform graficului de revizie tehnica.

Nesincronizri de
-Instruirea deservenilor cu privire la
operaii generatoare de zona pe care trebuie s acioneze
coliziuni cu alte
-Spravegherea lucrului de ctre un
echipamente existente cadru tehnic
pe amplasament.
Cderi de material din
cupa utilajului

-Instructaj si purtare EIP de catre

lucratori
-Delimitarea zonei de actiune a
utilajului

Rsturnri sau
prabusiri ale utilajului

Pornire si actionare
utilaj de lucratori
neautorizati.

-Delimitarea i semnalizarea zonelor

periculoase
-Formare si instruire adecvata a
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.
-Verificare periodica a utilajului
conform graficului de revizie tehnica.
-Circulaia utilajului la o distanta de
minim 2 m fata de marginea superioara a
taluzului sau malul apei
-Formare si instruire adecvata a
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.

Deplasri sau staionri

-Delimitarea i semnalizarea zonelor
ale utilajelor n zone
periculoase
periculoase
Izbituri produse
-Formare si instruire adecvata a
lucratorilor aflati in raza personalului de pe utilaj si a celorlati
de actiune a utilajului.
lucratori.
-Delimitarea zonei de actiune a
utilajului
Comenzi transmise de
-Formare si instruire adecvata a
lucratori neinstruiti .
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.
Excavaii manuale

Risc de inundare
datorat viiturilor.

-Mijloace de avertizare prealabila

clar precizate .
-Informare permanenta dela ANMH
despre starea vremii.
-Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]

Efort fizic prea frecvent

sau prelungit, care
solicita n special
coloana vertebrala;

-Se va evita, pe ct posibil,

manipularea manual
-Perioada de repaus fiziologic sau de
recuperare;

Risc crescut de
accident datorat,unui
sol n pant ce poate
prezenta denivelari,
poate fi alunecos sau
instabil.

-Purtarea obligatorie a EIP adecvat

naturii lucrarii, respectiv bocanci cu talp
antiderapant

Cderea lucrtorilor de
la acelai nivel prin
alunecare,

-Se va menine curenia pe antier !

-Se va evita deplasarea pe suprafee
noroioase, ude sau ngheate.

dezechilibrare sau
mpiedicare

-Purtarea obligatorie a EIP adecvat

naturii lucrarii, respectiv bocanci cu talp
antiderapant.

Cderea lucrtorilor de
la nlime prin
alunecare,
dezechilibrare sau
mpiedicare

-Semnalizarea pericolului n zone cu

risc de cdere n gol
-Utilizarea echipamentelor de
protecie colectiv
-Purtarea obligatorie a EIP adecvat
naturii lucrarii, respectiv bocanci cu talp
antiderapant.

Surprinderea
lucrtorilor de maini
sau utilaje n micare

-Formare si instruire adecvata a

personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.
-Delimitarea clar, n incinta
antierului a cilor de acces pentru utilaje

Suprasarcin fizic
datorat deplasarii pe
cai de acces
neamenajate .

-Alegere pozitei de lucru

ergonomice.
-Purtare obligatorie a EIP, respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie
-Se va evita deplasarea pe suprafee
noroioase, ude sau ngheate.
-Asigurai-v c avei drum liber
pn la destinaie.
-Purtare obligatorie a EIP respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie
-Pe taluzul aprrii de mal, piatra se
va aeza manual ncepnd de sus n jos ;
Nu vor lucra doi muncitori n acelai plan,
pentru a evta rnirea celui de jos cu
pietre scpate sau rostogolite de cel de
sus.

Purtare directa
(transport piatr)

Risc crescut de
accident datorat unei
manipulari incorecte a
pietrei .
Contuzii sau raniri ale
membrelor.

Efort fizic intens

datorat masei prea
grea / mare a pietrei,
greu de manuit sau
prins , sau in momentul
in care lucratorul este
intr-o pozitie instabila.

-Se va evita, pe ct posibil,

manipularea manual
-Alegere pozitei de lucru
ergonomice.
-Informare lucrator asupra modului
corect de manipulare a maselor si la
riscurile la care acestia se expun.
- Informare lucrator cu privire la
manipularea manual a maselor n
funcie de greutate i sex
-Stabilire repaus fiziologic suficient
in decursul activitatii alternind cu timpi de

recuperare.
[conf.HG 1051/9 aug 2006 art 9 si
anexa 1-art1,2si3]
-Purtare obligatorie a EIP, respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie
-Efectuarea periodic a controlului
medical

Compactare
umpluturi cu plac
vibrant; mai
mecanic

Risc crescut impus de

mediul de lucru
prezinta denivelari
implicand pericol de
impiedicare sau
necesita o pozitie de
disconfort.

-Informare lucrator asupra modului

corect de manipulare a maselor si la
riscurile la care acestia se expun.
-Purtare obligatorie a EIP, respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie

Risc crescut de
accident datorat
lucrului in panta.

Arie de lucru fara obstacole

Accesibilitatea zonei de actiune.
Purtare obligatorie a EIP, respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie

Risc de inundare
datorat viiturilor.

-Mijloace de avertizare prealabila

clar precizate .
-Informare permanenta dela ANMH
despre starea vremii.
-Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]

Zgomot

-Purtare obligatorie a EIP specific

acestei activiti, respectiv antifoane
Purtare obligatorie a EIP specific
acestei activiti, respectiv mnui
Formare si instruire adecvata a
personalului de desrvire a utilajului

Vibraii
Rsturnare datorit
unei utilizri
defectuoase
ncrcare pmnt cu Risc de inundare
ncrctor frontal
datorat viiturilor.

Obstacole in calea de

Mijloace de avertizare prealabila

clar precizate .
Informare permanenta dela ANMH
despre starea vremii.
Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]
Descrierea prealabila a

actiune a utilajului
Deplasari necontrolate
ale utilajului sau ale
cupei.

amplasamentului cu delimitarea zonei

de actiune fara obstacole a utilajulu
-Instructaj si purtare EIP de catre
lucratori.
-Stabilirea modului de lucru adecvat
pentru pastrarea stabilitatii utilajului.
-Formare si instruire adecvata a
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.
-Verificare periodica a utilajului
conform graficului de revizie tehnica.

Nesincronizri de
-Instruirea deservenilor cu privire la
operaii generatoare de zona pe care trebuie s acioneze
coliziuni cu alte
-Spravegherea lucrului de ctre un
echipamente existente cadru tehnic
pe amplasament.
Cderi de material din
cupa utilajului
Rsturnri sau
prabusiri ale utilajului
sau solului de sub
utilaj.

Pornire si actionare
utilaj de lucratori
neautorizati.

-Instructaj si purtare EIP de catre

lucratori
-Delimitarea zonei de actiune a
utilajului
-Delimitarea i semnalizarea zonelor
periculoase
-Formare si instruire adecvata a
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.
-Verificare periodica a utilajului
conform graficului de revizie tehnica.
-Circulaia utilajului la o distanta de
minim 2 m fata de marginea superioara a
taluzului sau malul apei
-Formare si instruire adecvata a
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.

Deplasri sau staionri

-Delimitarea i semnalizarea zonelor
ale utilajelor n zone
periculoase
periculoase
Izbituri produse
-Formare si instruire adecvata a
lucratorilor aflati in raza personalului de pe utilaj si a celorlati
de actiune a utilajului.
lucratori.
-Delimitarea zonei de actiune a
utilajului
Comenzi transmise de
-Formare si instruire adecvata a
lucratori neinstruiti .
personalului de pe utilaj si a celorlati
lucratori.
Cofraje

Risc de inundare
datorat viiturilor.

-Mijloace de avertizare prealabila

clar precizate .
-Informare permanenta dela ANMH

despre starea vremii.

-Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]
Cderea podinei de pe
capre

-Montarea stabul a podinei pe

capre
-Folosire de lucrtori instruii i
experimentai
Folosire produse
-Instruire asupra realizrii corecte i
nocive la ungere panou n condiii de siguran a operaiunii
cofraj
Aprovizionare
-Evitarea ridicarii panourilor pe vant
materiale pentru
puternic.
cofrare cu macaraua.

Turnare beton,

Deformatii i inchiderea
-Instruire asupra alcatuirii corecte a
defectuoas a
cofrajului precum si a ranforsarii
cofrajului cu riscul de a suficiente .
ceda la umplerea cu
beton
Contuzii la decofrare
Procedura corecta la demontarea
cofrajului.
[conf.HG 1051/9 aug 2006 art 9 si
anexa 1-art1,2si3]
Risc de inundare
-Mijloace de avertizare prealabila
datorat viiturilor.
clar precizate .
-Informare permanenta dela ANMH
despre starea vremii.
-Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]
Miscarea necontrolata
a benei n crligul
macaralei la turnarea
betonului putnd
produce loviri

-Sincronizarea activitatilor la
incarcare bena, manevrare bena in
crlig, golire bena la locul de turnare si
evacuare beton nefolosit.

Cedarea cofrajelor la
turnarea betonului
Contactul cu betonul

Verificarea montajului la cofraje

nainte de nceperea betonrii
-Purtarea obligatorie a EIP adecvat
pentru evitarea contactului cutanat. n
caz de contact, se va spla cu ap din
abunden.
-Mijloace de avertizare prealabila
clar precizate .

Confecionare cadre Risc de inundare

metalice OB16mm,
datorat viiturilor.

montare mpletitur
srm 2,8mm la
courile din
gabioane

Umpluturi in
gabioane cu piatra
de ru

-Informare permanenta dela ANMH

despre starea vremii.
-Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]
Manevre gresite la
incarcare si descarcare
mijloace de transport.
Strivire,
intepare,contuzii la
intindere, taiere si
fasonare otel beton.
transport.
Suprasarcin fizic
datorat deplasarii pe
cai de acces
neamenajate .

Risc crescut de
accident datorat unei
manipulari incorecte a
pietrei .
Contuzii sau raniri ale
membrelor.

Efort fizic intens

datorat masei prea
grea / mare a pietrei,
greu de manuit sau
prins , sau in momentul
in care lucratorul este
intr-o pozitie instabila.

Purtare EIP recomandate sarcinii de

lucru .
Purtare EIP recomandate sarcinii de
lucru .

-Alegere pozitei de lucru

ergonomice.
-Purtare obligatorie a EIP, respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie
-Se va evita deplasarea pe suprafee
noroioase, ude sau ngheate.
-Asigurai-v c avei drum liber
pn la destinaie.
-Purtare obligatorie a EIP respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie
-Pe taluzul aprrii de mal, piatra se
va aeza manual ncepnd de sus n jos ;
Nu vor lucra doi muncitori n acelai plan,
pentru a evta rnirea celui de jos cu
pietre scpate sau rostogolite de cel de
sus.
-Se va evita, pe ct posibil,
manipularea manual
-Alegere pozitei de lucru
ergonomice.
-Informare lucrator asupra modului
corect de manipulare a maselor si la
riscurile la care acestia se expun.
- Informare lucrator cu privire la
manipularea manual a maselor n
funcie de greutate i sex
-Stabilire repaus fiziologic suficient
in decursul activitatii alternind cu timpi de
recuperare.
[conf.HG 1051/9 aug 2006 art 9 si
anexa 1-art1,2si3]
-Purtare obligatorie a EIP, respectiv

bocanci cu talp antiderapant i mnui

de protecie
-Efectuarea periodic a controlului
medical

Transport cu
mijloace auto
(autobasculanta,
autobetoniera)

Risc crescut impus de

mediul de lucru
prezinta denivelari
implicand pericol de
impiedicare sau
necesita o pozitie de
disconfort.

-Informare lucrator asupra modului

corect de manipulare a maselor si la
riscurile la care acestia se expun.
-Purtare obligatorie a EIP, respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui
de protecie

Risc de inundare
datorat viiturilor.

Mijloace de avertizare prealabila

clar precizate .
Informare permanenta dela ANMH
despre starea vremii.
Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
(conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 )

Pornire si actionare de
ctre lucratori
neautorizati.

-Formare si instruire adecvata a

personalului

Deplasri necorelate n
prealabil, generatoare
de coliziuni cu alte
echipamente existente
pe amplasament
Cderea lucrtorului
din mijlocul de
transport la
descrcarea
materialelor
Lovirea de persoane n
timpul manevrei n
mararier
Risc de incendiu la
umplerea rezervorului
cu carburant

-Instruirea deservenilor cu privire la

zona pe care trebuie s acioneze
-Spravegherea lucrului de ctre un
cadru tehnic

Implicarea n accidente
de circulaie

-Coordonare ntre macaragiu, ofer

i lucrtor

-Semnal sonor la mersul inapoi

-Purtare EIP recomandate sarcinii de
lucru
-Oprirea motorului
-Fumatul i focul deschis sunt strict
interzise
-Folosirea unei plnii pentru a evita
mprocarea cu carburant
-Existena unui extinctor la ndemn
-Respectarea regulilor de circulaie
pe drumurile publice
-Verificarea strii tehnice nainte de
plecarea n curs
-Adaptarea vitezei la condiiile meteo

Automacara

Risc de inundare
datorat viiturilor.

Mijloace de avertizare prealabila

clar precizate .
Informare permanenta dela ANMH
despre starea vremii.
Cai de evacuare in caz de urgenta
spre spatii sigure a lucratorilor de la toate
posturile de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/
art4 ]

Rsturnri automacara
datorate unei proaste
amplasri

-Verificarea solului pe care se

amplaseaz automacaraua
-Automacaraua nu se va amplasa
niciodat la marginea unei excavaii
-Formare i instruire adecvat
-Control periodic al macaralei

Rsturnri automacara
datorate unei proaste
utilizri

Valabil pentru toate

categoriile de lucrri

Cderi de materiae din

-Utilizarea unei tehnici de
crlig
suspendare corecte
-Delimitarea zonei periculoase. Nu
va fi permis accesul lucrtorilor sub
sarcina suspendat
-Echiparea automacaralei cu semnal
sonor
-Nu se va depi niciodat sarcina
maxim admisibil
-Nu se va folosi niciodat
automacaraua n condiii de vnt
-Toate macaralele trebuie s fie
prevzute cu crlig de siguran
Rupere accesoriilor de
-Utilizarea unei tehnici de
ridicare.
suspendare corecte
-Revizia tehnic periodic
Expunerea lucrtorilor
-Creterea timpului de odihn
la cldur, risc de
-Ap potabil rece n cantiti
insolaie
suficiente
-Protejarea capului de razele directe
ale soarelui
hipotermie
-Creterea timpului de odihn, n
ncperi nclzite, cu consum de lichide
calde
-Purtare EIP adecvat

CAP.13 INSTRUCTIUNI PROPRII (CONFORM LEGII 319/2006)

LUCRRI DE TERASAMENTE

Art.1 - Spturile in apropierea crora se circula vor fi marcate vizibil i amenajate cu

mijloace de protecie adecvate. Pentru prevenirea cderii mijloacelor de transport sau a
persoanelor. In timpul nopii, vor fi marcate cu inscripii luminoase sau felinare avertizoare.
Art.2 - Daca adncimea excavaiei este mai mare de 1 m (groap de mprumut), acestea
vor fi mprejmuite i vor fi prevzute cu rampe, care sa permit evacuarea rapida a utilajelor i
executanilor in caz de pericol.
Art.3 - Daca sunt depistate instalaii subterane n apropierea locului unde se executa
spturi, se va opri lucrul, se va stabili precis natura instalaiilor subterane i felul cum sunt
amplasate i se vor prevedea msuri pentru evitarea avarierii acestor instalaii i pentru
eliminarea pericolelor.
Art.4 - Daca la executarea spturilor se detecteaz gaze sau alte substane periculoase,
conductorul procesului de munca va evacua personalul, ntiinnd pe conductorul tehnic
al lucrrii care, pentru continuarea lucrului, va lua masurile necesare de eliminare a cauzelor
ce ar putea duce la accidente de munca sau mbolnviri profesionale.
Art.5 - nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la
minimum pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie.
Art.6 - Este interzisa sparea gropiila baza cu pericol de surpare a straturilor de pmnt
superioare.
Art.7 - La executarea tuturor spturilor, inclusiv a celor din cariere i balastiere, se vor
prevedea urmtoarele condiii minime de securitate i sntate in munc:
- Nu va fi permisa formarea de taluzuri a ieirilor in consola (,,cozoroace" sau ,,tumbe");
- Starea de echilibru a taluzelor, va fi inut permanent sub supraveghere;
-Vor fi ndeprtate de pe taluzuri bucile de roca desprinse sau care tind s se
desprind;
Art.8 - Asigurarea cu mijloace necesare evacurii infiltraiilor de apa;
Art.9 - Nu se va permite accesul persoanelor deasupra frontului de lucru, n limitele
taluzului natural al rocilor sau n raza de aciune a utilajelor.
Art.10 - In cazul executaii spturilor - inclusiv cele din cariere i balastiere - n mai
multe trepte, nlimea i limea treptei precum i berma de sigurana vor fi stabilite prin
proiect, lundu-se n considerare natura rocilor, coeficientul de frecare interioara, felul
transportului, nlimea de tiere a utilajului, necesitatea circulaiei personalului pe trepte i
daca se execut pe treapt i alte operaii.
Art.11 - n apropierea locurilor unde se executa spturi, n raza de alunecare sau de
surpare a rocilor, nu este permis amplasarea de utilaje, stlpi etc. i circulaia vehiculelor,

dect dac este verificat in prealabil rezistenta susinerii la solicitrile dinamice rezultate din
sarcinile respective i dac au fost luate toate masurile de protecie a muncii.
Art.12 - n vederea prevenirii accidentelor prin surpare se vor lua msuri de consolidare
a spturilor, n funcie de nlimea i adncimea spturii precum i de natura straturilor de
pmnt ce va stabili modul de consolidare a spturii.
Art.13 - La lucrrile de spturi n terenuri cu umiditate natural, n cazul n care nu
exist ape freatice, adncimea pn la care spturile pot fi executate cu perei verticali, se
va stabili prin proiectul de execuie.
Art.14 - Efectuarea lucrrilor de spturi care s-au executat n taluzuri i au fost supuse
modificrii dup executare parial, este permis cu acceptul proiectantului care va stabili
msuri suplimentare de protecie.
Art.15 - In tot timpul ct spturile rmn descoperite, conductorul lucrrii trebuie s
urmreasc starea taluzurilor. In cazul n care se observ apariia crpturilor paralele cu
marginea superioar se vor lua msuri de consolidare pentru evitarea surprii.
Art.16 - Staionarea i circulaia vehiculelor sau a utilajelor de construcii n apropiere de
locurile unde se execut spturi fr sprijiniri cu perei verticali, sunt permise numai la o
distan egal cu de dou ori adncimea spturii.
Art.17 - Dac n timpul spturii se produc acumulri de ap, se vor lua msuri de
evacuare a acesteia.
Art.18 - Pmntul provenit din sptur, precum i alte materiale se vor depozita la o
distan minim de 0,5 m de la marginea pereilor spturii. La spturile eu pereii n
taluzuri, cu un unghi mai mare dect unghiul natural al taluzului, distana maxim dintre locul
de aezare a pmntului aruncat i marginea spturii trebuie stabilit n prealabil prin
proiect.
Art.19 - Se vor lua msuri suplimentare contra surprii pereilor spturii n cazul cnd
n apropiere se gsesc utilaje care produc vibraii n timpul lucrului.
Art.20 - Unghiul de taluz natural va fi conform Studiului Geotehnic. Aceste unghiuri sunt
valabile in cazul cnd nu exista ape subterane.
Art.21 - In situaiile de mai sus, utilajul sau autovehiculul pot circula sau lucra la o
distanta de minim 2 m de la exteriorul senilei sau roilor pan la marginea superioara sau
inferioar a taluzului natural.
Art.22 Se vor monta plci avertizoare vizibile att ziua ct i noaptea n toate locurile
periculoase.
Art.23 Se va acorda o atenie deosebit desfurrii lucrului cu utilajele n vecintatea
liniilor electrice sub tensiune:

Art.24 n timpul lucrului, se interzice trecerea sau staionarea persoanelor sub sgeata
sau cupa utilajului sau n zonele de rotire, marcndu-se zonele respective;
Art.25 Descrcarea pmntului n autovehicul se va face de la nlime redus i din
spatele veiculului;
Art.26 Spturile n apropierea crora se circul vor fi marcate vizibil, pentru prevenirea
cderii mijloacelor de transport sau a persoanelor.
Art.27 Cile de acces spre locurile de munc unde exist pericole de surpri de maluri,
atingere a firelor electrice sub tensiune, treceri peste ape trebuie prevzute cu panouri
avertizoare i afiaje.

CAP.14 NSTRUCIUNI SPECIFICE PENTRU UTILAJELE FOLOSITE FRECVENT N

CONSTRUCTII
1. REGULI DE BAZA OBLIGATORII PENTRU TOATE UTILAJELE
Art.1 - Conducerea utilajelor trebuie ncredinat numai salariailor calificai i autorizai
de conducerea persoanei juridice ce exploateaz utilajele, pe baza de colarizare i verificare a
cunotinelor. Reinstruirea conductorului se va face ori de cate ori i se va ncredina spre
conducere un alt tip de utilaj. La utilizarea utilajului, competenele trebuie stabilite clar si
respectate.
Art.2 - Conductorul utilajului trebuie sa cunoasc:
normelor de securitate i sntate n munc in vigoare
reguli ale circulaiei rutiere in vigoare
domeniul de utilizare al utilajului
Art.3 - Se interzice curarea sau repararea utilajului in timpul funcionarii.
Art.4 Lucrrile de reparaii la utilaje trebuie efectuate numai de ctre personal calificat i
autorizat, n atelierele specializate.
Art.5 Este interzisa conducerea utilajului

sub

influena

alcoolului

sau

medicamentelor care slbesc atenia sau capacitatea de coordonarea pe timpul

lucrului, sau in stare avansata de oboseala.
Art.6 - Se interzice, circulaia utilajul sau pornirea de pe loc a acestuia cu bena sau cupa
ridicata. Aceasta poate conduce la agarea sau ruperea liniilor electrice de orice fel si
torsionarea sasiului mainii.
Art.7 - Se interzice prsirea utilajului de ctre mecanicul deservent in timpul funcionarii
acestuia.

Art.8- Alimentarea cu carburani si lubrefiani se va face numai cu motorul oprit.

Art.9 - Nu pornii motorul naintea efecturii plinului cu combustibil si fr sistemele de
evacuare, fr ulei sau rcitor, sau in caz de scurgeri de combustibil.
Art.10 - Folosii numai Combustibili autorizai. Nu folosii combustibili poluani sau al cror
sistem de filtrare nu este cunoscut cu precizie.
Art.11 Nu fumai si nu apropiai utilajul de o flacra daca rezervorul de benzina este
deschis sau pe timpul umplerii acestuia. Facei plinul intr-un loc adecvat. Nu facei plinul in
timp ce motorul funcioneaz.
Art.12 Efectuai orice reparaie imediat chiar daca nu pare a fi importanta.
Art.13 Reparai imediat orice crptura sau scurgere chiar daca nu pare sa prezinte
importanta.
Art.14 Nu folosii utilajul fr fluid hidraulic in sistemul hidraulic.
Art.15 Nu ndeprtai, strngei sau lrgii nici o conexiune, nici un furtun sau
componenta hidraulica atunci cnd sistemul se afla sub presiune. Aceste operaiuni trebuiesc
efectuate doar de ctre personal calificat si instruit.
Art.16 Ateptai pana cnd sistemul de rcire a motorului a atins o temperatura mai mica
de 200 C nainte de a deschide capacul de la rezervorul de antigel sau nainte de a efectua
lucrri la sistemul de rcire a motorului.
Art.17 - Toate utilajele care staioneaz sau lucreaz sub linii electrice de nalt tensiune
trebuie sa fie legate la pmnt.
Art.18 - Se interzice circulaia oricrui utilaj in apropierea liniei de cale ferata la o distanta
mai mica de 3 m.
Art.19 - Trecerea utilajelor pe sub liniile electrice de nalt tensiune este permis numai
atunci cnd
distanta dintre acestea i partea cea mai ridicata a utilajului este minim:
- 3,00 m - pentru linii de pan la 35 k V inclusiv
- 4,00 m - pentru linii de pan la 110 kV inclusiv
- 5,00 m - pentru linii de pan la 220 kV inclusiv
- 6,00 m - pentru linii de pan la 440 kV inclusiv
Art.20 Toate utilajele vor fi dotate cu extinctor.
2. UTILAJE
BULDOZERUL
Art.1 - Orice reparaie, inclusiv curarea lamei de pmnt se va face cu lama sprijinita de
sol. Daca. totui, este necesara ridicarea lamei, se vor folosi cale de lemn care vor fi introduse
sub lama.

Art.2 - Nu se admite pe malul gropilor formarea de depozite de pmnt sau de materiale

pe care buldozerul sa fie nevoit sa le mping in groapa, deoarece operaia prezint pericolul
prbuirii buldozerului.
Art.3 - Se interzice ntoarcerea buldozerului in panta, ntruct o manevra greita poate
conduce la rsturnarea lui.
a). Manevrarea i ntreinerea utilajului pot fi fcute numai de ctre un personal instruit
i autorizat.
b).

Atunci cnd se efectueaz manevre sau se ntreine utilajul, este obligatorie

respectarea regulilor de securitate si sntate in munca, precum i respectarea instruciunilor

din cartea tehnic.
d).

Atunci cnd se lucreaz cu un alt operator sau cu o persoan dintr-un antier cu

trafic greu, asigurai-v c tot personalul nelege toate semnalele manuale care se vor
utiliza.
e). Operatorul trebuie sa se informeze despre existenta eventualelor linii de cabluri
subterane.
Art.4. Echipri de siguran:
a). Asigurai-v c toate aprtoarele i capacele de protecie se afl montate corect la
locul lor, iar dac acestea sunt deteriorate, trebuie imediat reparate.
b). Insuii-v modul de utilizare a echiprilor de siguran i utilizai-le n
mod corespunztor.
c).

Este interzisa demontarea sau scoaterea echipamentelor de siguran. Acestea

trebuie meninute permanent n stare bun de funcionare.

Art.5 mbrcmintea i articole de protecie a personalului:
a). Nu purtai mbrcminte larg i accesorii. Aceasta reprezint un pericol cci pot s
se agate de manetele de comand sau de obiecte ascuite.
b). Daca purtai pr lung i atrn de sub casc, trebuie legat cu grij ntruct exista
pericolul de a fi prins n utilaj.
c). Purtai ntotdeauna casc dur de protecie i bocanci de protecie. Dac natura
lucrului reclam aceasta, purtai ochelari de protecie, masc, mnui, dopuri n urechi i
centur de siguran atunci cnd efectuai operarea sau ntreinerea mainii.
d) nainte de a utiliza echipamentul, verificai dac tot echipamentul de protecie
funcioneaz corect.
Art.6 Urcarea si Coborarea:
a). Nu srii niciodat din utilaj i nu v urcai sau cobori dac acesta este n micare.

b). Dac utilaj s-a pus singur n micare, nu srii nuntru pentru a ncerca s-l oprii.
c). Pentru a preveni rnirea personalului datorit alunecrii sau cderii de pe utilaj, se va
proceda astfel:
-

Urcarea i coborrea n sau din cabin se va face numai prin faa mainii.
Se vor folosi mnerele i scrile, atunci cnd v urcai sau cobori n sau din utilaj.
Nu v urcai i nu cobori n sau din cabin prin lateral sau prin spate.
Nu v inei de manetele de comand la urcarea sau coborrea n sau din utilaj.
Nu v urcai niciodat pe capota motorului sau pe antiderapant.
nainte de a v urca sau cobor n/din utilaj, verificai daca mnerele si scrile sunt

murdare de ulei, unsoare sau noroi dac exist ulei, unsoare sau noroi pe acestea, ncercai
sa le curai si apoi urcai in utilaj, prentmpinnd in felul acesta accidentarea prin
alunecare sau cdere de pe utilaj.
Nu v urcai sau cobori n/din utilaj avnd scule n mn.
Art.7 Prevenirea Opririlor
a). Pentru a preveni opririle cu ap fierbinte sau cu vapori care nesc atunci cnd
verificai sau scurgei lichidul de rcire, ateptai mai nti ca apa s se rceasc pn la o
temperatur la care putei pune mna pe buonul radiatorului i apoi pornii operaia. Dar
chiar i dup rcire, slbii ncet buonul pentru a depresuriza sistemul i abia apoi scoatei
buonul.
COMPRESORUL
Art.1- Compresorul trebuie sa fie in perfecta stare de funcionare si sa aib montate
toate dispozitivele de protecie prevzute in construcia mainii.
Art.2- Instalarea compresorului se va face conform instruciunilor tehnice din cartea tehnic.
Art.3- Este interzis mersul in gol al sculei, iar la terminarea lucrului se nchide robinetul
de aer comprimat.
Art.4- Apa si uleiul din rcitoarele intermediare si din separatoare trebuie sa fie evacuate
nainte de punerea in funciune, daca apa nu poate fi evacuata pornirea se va face foarte lent.
Art.5- In timpul lucrului cu compresorul de aer comprimat se va tine seama de urmtoarele
condiii:
- legarea si dezlegarea conductelor si uneltelor la recipientul compresorului este permisa
numai dup ntreruperea admisiei
- nainte de legarea conductelor, acestea vor fi curate prin suflare cu aer
- admisia aerului se va face numai dup poziionarea uneltei de lucru
- mersul in gol a uneltelor este permis numai in vederea verificrii lor, in vederea
nceperii lucrului sau in cursul reparaiilor
- in timpul lucrului muncitorii vor purta ochelari si mnui de protecie

EXCAVATORUL
Art.1- Excavatorul trebuie sa fie in perfecta stare de funcionare si sa aib montate toate
dispozitivele de protecie prevzute in construcia mainii.
Art.2- Excavatorul trebuie prevzut cu semnal acustic, iar semnificaia semnalului trebuie
cunoscuta de muncitorii din antier.
Art.3- Trecerea sau staionarea sub cupa excavatorului este strict interzisa.
Art.4- Excavatorul trebuie prevzut cu stingtor de incendiu.
Art.5- Daca excavatorul se deplaseaz prin propriile sale mijloace pe drum sgeata
trebuie ndreptat in direcia deplasrii iar cupa sa fie ridicata la cel puin 0,5-0,9 m de la sol.
Art.6- La oprirea excavatorului, chiar si pentru scurt timp, cupa se va las pe pmnt.
Art.7- Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei autovehiculului si a se
descrca in autovehicul de la nlime.
Art.8- Conductorul de utilaj este obligat sa observe starea abatajului si, in caz de
pericol de surpare sa ndeprteze utilajul din zona periculoasa.
Art.9- Este interzisa urcarea pe excavator in timpul lucrului.
Art.10- Conductorul de utilaj este obligat sa observe starea spturii si, in caz de
pericol de surpare sa ndeprteze utilajul din zona periculoasa.
Art.11- Este interzis ca senilele excavatorului sa depeasc marginea gropii, cu peste
jumtate din lungimea dintre axele senilei, in condiiile in care taluzul este natural, iar
excavatorul are cupa ndreptata spre fundul gropii.
Art.12- Este interzis excavatorului sa lucreze, poziionat cu senilele paralel cu marginea
gropii.
Art.13- Este interzisa urcarea pe excavator in timpul lucrului.
GRUP ELECTROGEN
Art.1- Nu atingei grupul cat timp avei minile sau picioarele umede.
Art.2- Este interzisa stropirea sau udarea grupului cu lichide sau lsarea afara in cazul in
care sunt intemperii.
Art.3- Asigurai-va ca, cablurile si conectorii sunt in stare buna.
Art.4- Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcionarii sau cnd grupul este
cald.
Art.5- Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lng grup in timpul funcionarii
precum si a produselor explozive.
Art.6- Generatorul trebuie prevzut cu stingtor de incendiu.
Art.7- Nu atingei motorul sau eapamentul in timpul funcionarii grupului. Pericol de ardere!

Art.8- Orice defeciune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.

Art.9- Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.
Art.10- naintea folosirii generatorului asigurai-va ca se cunosc toate comenzile de
control si comanda de oprire de urgenta.
Art.11- nlocuirea filtrului de carburant se va face cnd motorul este rece pentru a se evita
pericolul de incendiu.
Art.12- Este interzisa ungerea exterioara a generatorului in vederea protejrii anticorosive.
Art.13- Este interzisa acoperirea generatorului cu alte materiale in timpul funcionarii sau
imediat dup oprire.
NCRCTOARE FRONTALE
Reguli generale
Art.1 - La exploatarea ncrctoarelor frontale, trebuie s se respecte prevederile din
prezenta norma specific.
Art.2 - La operaia de ncrcare cu ncrctorul frontal se vor respecta urmtoarele:
conductorul va semnaliza pentru atenionare i va ncepe manevra numai dup
retragerea tuturor persoanelor din raza de aciune a utilajului:
conductorul nu va aeza sarcina n mijloacele de transport dect dup ce s-a asigurat c
conductorul auto i lucrtorii s-au retras din acestea;
bascularea sarcinii n mijlocul de transport este permisa numai dup staionarea utilajului
i ncetarea balansrii sarcinii;
Operatorul trebuie sa

cunoasc

greutatea materialelor de care se ocupa si sa

evite depirea capacitii operative, sa se ncadreze in tabela de ncrctura a utilajului.

Materialele foarte dense sunt mai grele dect acelai volum de materiale mai puin dense.
Reducei mrimea ncrcturii daca avei de-a face cu materiale dense.
Art.3 - Pe timpul ncrcrii sau descrcrii, este interzisa staionarea lucrtorilor pe
caroseria autovehiculelor , n faa sarcinilor sau n raza de aciune a ncrctoarelor frontale.
Art.4 - Este
sarcinii

interzis deplasarea ncrctoarelor frontale

nainte

de

ridicarea

i desprinderea completa a acesteia din stiva, din mijloacele de transport sau de pe

sol.
Art.5 - Se interzice depunerea sarcinilor n stive, n mijloacele de transport sau la sol, de
la o nlime mai mare de 0,5 m.
Art.6 - La efectuarea manevrelor de ncrcare-descrcare i transport a materialelor
granulare, utilajul va fi acionat ncet, att la umplerea i golirea cupei ct i pe parcursul
deplasrii.
Art.7 - Se interzice conductorului s prseasc utilajul avnd sarcina ridicata de la sol.

Art.8 - Prsirea ncrctorului frontal se va face numai dup oprirea motorului,

blocarea frnei i nchiderea cabinei, furca utilajului fiind sprijinit pe sol.
Art.9 - Pe timpul transportului sarcinilor cu ncrctoare frontale se vor respecta
urmtoarele:
- deplasarea se va face meninnd sarcina la o nlime de maximum 0,5 m fata de sol;
ridicarea sarcinii la nlimi mai mari este permisa numai pentru trecerea prin locurile nguste,
cu viteza redusa, pana Ia evitarea oricrui pericol de accidentare;
- se interzice circulaia cu sarcina, pe terenuri cu panta mai mare de 10%
- la trecerea peste podee sau poduri, se va tine seama de capacitatea de rezistenta a
acestora;
- se interzice deplasarea sarcinilor ale cror dimensiuni nu se ncadreaz n gabaritele
cailor de circulaie sau a celor care pericliteaz echilibrul utilajului;
-

este interzisa oprirea pe pasajele de trecere de cale ferat sau n raza de

aciune a altor utilaje.

Art.10 - Deplasarea ncrctoarelor frontale n incinta este permisa numai pe cile de
circulaie stabilite, cu o viteza care s asigure evitarea pericolelor de accidentare, stabilite prin
instruciunile proprii locului de munca.
Art.11 - Se interzice sa se fac rotaia ncrctorului pe o panta transversala de peste 10.
Art.12 - Cnd este necesara deplasarea ncrctoarelor frontale pe drumurile publice,
trebuiesc respectate prevederile ,,Regulamentului privind circulaia pe drumurile publice" i
Art.13

La

transportul

unor sarcini

voluminoase, care

restrng vizibilitatea

conductorului, manevrarea va fi dirijata de o persoana aflata n afara utilajului i n raza de

vizibilitate a conductorului.
Art.14 - n timpul deplasrii ncrctorului frontal, ndeosebi n locurile aglomerate,
conductorul va reduce viteza, se va asigura conductorul auto ca nu este pericol de
accidentare, dnd totodat semnale sonore de avertizare.
Art.15 - Se interzice transportul persoanelor cu ncrctoare frontale.
Art.16 - Este interzis deplasarea sau lucrul pe ntuneric, cu farurile defecte sau stinse.
Art.17 - Pe timpul funcionarii, ncrctorul frontal trebuie s corespund din punct de
vedere tehnic prevederilor crii tehnice, fiind utilizat n limitele caracteristicilor lui tehnice.
Capacitatea de ridicare va fi nscrisa pe o tblia indicatoare, conductorul fiind obligat s
verifice permanent existenta acesteia.
Art.18 - Este interzis folosirea ncrctoarelor frontale pentru executarea unor lucrri
neadecvate.

Pentru sarcini specifice, trebuie s se dispun de echipamentul auxiliar i sculele

anexate, corespunztoare operaiei ce se executa, fiind interzisa recurgerea la improvizaii.
Art.19 - Se interzice utilizarea

ncrctoarelor

frontale

pentru

mpingerea

tragerea autovehiculelor, a vagoanelor sau a altor mijloace de transport.

Art.20 - Este interzis acionarea brusca sau forat a comenzilor ncrctorului frontal
(manete, pedale etc.)
Art.21 - Este interzis manipularea de la sol a prghiilor de acionare.
Art.22 - Este interzis manevrarea sarcinii atunci cnd motorul este oprit din funcionare.
Art.23 - Se interzice manevrarea echipamentului auxiliar concomitent cu frnarea
brusc a ncrctorului frontal.
Art.24 - n cazul unor defeciuni, conductorul este obligat s ntrerup lucrul i s
procedeze la remedierea acestora, daca este posibil.
Art.25 - ncrctoarele frontale trebuie s aib, lateral, la geamuri, bare sudate pentru a
mpiedica conductorul utilajului s scoat capul n afara, evitndu-se astfel accidentarea
acestuia.
Art.26 - Verificarea echipamentului auxiliar trebuie s se fac numai cnd acesta este aezat
pe sol.
Art.27 - ncrctorul frontal trebuie s aib reviziile tehnice i lucrrile de ntreinere
efectuate la termen, conform graficului.
Art.28 - n caz de avarie, remarcarea ncrctorului defect se face numai cu ajutorul
unei bare de remorcare, conform prevederilor ,,Regulamentului privind circulaia pe drumurile
publice".
Art.29 - Lucrrile de reparaii la ncrctorul frontal trebuie efectuate numai de ctre
personal calificat i autorizat, n atelierele specializate.
MACARALE
Art.1 - Macaralele se vor ncredina persoanelor in vrsta de cel puin 18 ani, care au
absolvit o scoal elementara, au promovat examenul medical, au lucrat nentrerupt cel puin
150 ore ca ajutor de macaragiu, conform Instruciunilor

CR 5/77, au unnat cursul de

autorizare i au promovat examenul in vederea obinerii autorizaiei de macaragiu.

Art.2 - Macaragiul va nota in registrul de supraveghere defectele constatate i remedierile
efectuate in timpul lucrului.
Art.3 - Toate macaralele i instalaiile de ridicat prevzute cu cabina vor avea o scara de
acces care, ncepnd de la nlimea de 2 m, va fi prevzuta cu mprejmuiri in forma de inele.

Art.4 - Cablurile mecanismelor de ridicat trebuie sa aib o asemenea lungime nct la

poziia cea mai de jos a crligului sa rmn nfurate pe tambur cel puin 3 spire.
Art.5 Macaraua trebuie prevzut cu crlig de siguran care s mpiedice dislocarea
accidental a ncrcturii.
MOTOPOMPA
Art.1- Este interzisa folosirea motopompei in locuri neventilate.
Art.2- Este interzisa stropirea sau udarea motopompei cu lichide sau lsarea afara in
cazul in care sunt intemperii.
Art.3- Se interzice curarea sau repararea motopompei in timpul funcionarii.
Art.4- Este interzis fumatul sau producerea de scntei in timpul alimentarii cu carburant.
Art.5- Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcionarii sau cnd motopompa
este calda.
Art.6- Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lng motopompa in timpul
funcionarii precum si a produselor explozive.
Art.7- Motopompa trebuie prevzut cu stingtor de incendiu.
Art.8- Nu atingei motorul sau eapamentul in timpul funcionarii motopompei. Pericol de
ardere!
Art.9 - Orice defeciune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.
Art.l0 - Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.
Art.11 - A se evita pe cat posibil amplasarea motopompei lng cldiri deoarece
fenomenal de reverberare sonora duce la amplificarea zgomotului.
Art.12- naintea folosirii motopompei asigurai-va ca se cunosc toate comenzile de
control si comanda ce oprire de urgenta.
Art.13- nlocuirea filtrului de carburant se va face cnd motorul este rece pentru a se evita
pericolul de incendiu.
Art.14- Este interzisa ungerea exterioara a motopompei in vederea protejrii anticorosive.
Art.15- Este interzisa acoperirea motopompei cu alte materiale in timpul funcionarii sau
imediat dup oprire.
Art.16- Este interzisa nclinarea motopompei pentru a se evita ptrunderea uleiului de
motor in camera de ardere.
PLACA VIBRANTA
Art.1 - Placa vibranta trebuie sa fie in perfecta stare de funcionare si sa aib montate
toate dispozitivele de protecie prevzute in construcia mainii.

Art.2 - Alimentarea cu carburani si lubrefiani se va face numai cu motorul oprit.

Art.3 - Se interzice curarea sau repararea plcii vibrante in timpul funcionarii.
Art.4 - Este interzisa stropirea sau udarea plcii vibrante cu lichide sau lsarea afara in
cazul in care sunt intemperii.
Art.5 - Este interzis fumatul sau producerea de scntei in timpul alimentarii cu carburant.
Art.6 - Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcionarii sau cnd placa
vibranta este calda.
Art.7 - Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lng placa vibranta in timpul
funcionarii precum si a produselor explozive.
Art.8 - Nu atingei motorul sau eapamentul in timpul funcionarii plcii vibrante. Pericol
de ardere!
Art.9 - Orice defeciune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.
Art.10 - Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa
menajera.
Art.11 - naintea folosirii plcii vibrante asigurai-va ca se cunosc toate comenzile de
control si comanda de oprire de urgenta.
Art.12 - nlocuirea filtrului de carburant se va face cnd motorul este rece pentru a se
evita pericolul de incendiu.
Art.13 - Este interzisa ungerea exterioara a plcii vibrante in vederea protejrii
anticorosive.
Art.14- Este interzisa acoperirea plcii vibrante cu alte materiale in timpul funcionarii
sau imediat dup oprire.
Art.15 - Este interzisa nclinarea plcii vibrante pentru a se evita ptrunderea uleiului de
motor in camera de ardere.
CAP.15ORGANIZAREA N CAZUL SITUAIILOR DE URGEN
15.1PREVENIREA INCENDIILOR
n cazul declanrii unui incendiu, lucrtorii au urmtoarele obligaii
-sa respecte reglementrile tehnice si dispoziiile de aprare mpotriva incendiilor si sa
nu primejduiasc, prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile si mediul.
-daca observa un incendiu are obligaia sa anune prin orice mijloc si cat mai repede
eful ierarhic si serviciile de urgenta, la telefon 112 si sa ia masuri, dup posibilitile sale,
pentru limitarea si stingerea incendiului.

-n cazul in care anuna incendiul este obligat sa confere identitatea, locaia, societatea
si alte date de identificare a incendiului precum si numarul de telefon de pe care face
solicitarea de intervenie.
- In caz de incendiu, sa acorde ajutor, cnd si cat este raional posibil ( fr ca prin
aceasta sa pun in pericol propria persoana ), semenilor aflai in pericol sau in
dificultate, din proprie iniiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanilor
autoritilor administraiei publice, precum si a personalului serviciilor de urgenta:
- sa respecte regulile si masurile de aprare 'mpotriva incendiilor, asupra crora a fost
instruit de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
- sa utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile, aparatura si
echipamentele, potrivit instruciunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau de
conductorul instituiei, dup caz;
- sa nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor si
instalaiilor de aprare mpotriva incendiilor;
- sa comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munca orice nclcare
a normelor de aprare mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind
un pericol de incendiu, precum si orice defeciune sesizata la sistemele si instalaiile de
aprare mpotriva incendiilor;
- sa coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul
tehnic specializat, care are atribuii in domeniul aprrii mpotriva incendiilor, in vederea
realizrii masurilor de aprare mpotriva incendiilor;
- sa acioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul
apariiei oricrui pericol iminent de incendiu;
- sa nu ncuie uile de evacuare pe timpul prezentei lucrtorilor si copiilor asistai;
- sa nu blocheze sau sa depoziteze materiale pe cile de evacuare in caz de urgenta;
- s cunoasc locul de amplasare a extinctoarelor din antier, sa-si nsueasc modul de
folosire a mijloacelor de intervenie, sa cunoasc instruciunile proprii societi privind
aprare mpotriva incendiilor si sa acioneze in conformitate cu acestea;
- sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informaiile de care are cunotina,
referitoare/legate de producerea unui incendiul.
15.2 PROTECIA CIVIL
n cazul declanrii unui situaii de urgen ( cutremur, viitur, accidente nucleare),
lucrtorii au urmtoarele obligaii:

-sa utilizeze in mod corespunztor echipamentul de protecie individuala, sa accepte

tratamentul medical i antidoturile stabilite, in cazul accidentelor nucleare, chimice sau
biologice;
-sa accepte masurile de protecie sociala prevzute prin legea proteciei civile pentru
perioadele de ntrerupere a activitii, impuse de situaiile de protecie civila;
-sa respecte normele, regulile i masurile de protecie civila stabilite de autoritile in
domeniu;
-sa participe la instruiri, exerciii, aplicaii i la alte forme de pregtire specifica
organizate la locul de munca .
-sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse, in conditiile legii, de
autoritatile competente sau de personalul investit cu exercitiul, autoritatile publice din cadrul
serviciilor publice de urgenta;
-sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv
telefoni, prin apelarea numarului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei
situatii de urgenta despre care iau cunostinta din surse sigure.
-sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia , dupa caz, inclusiv telefonic,
prin apelarea numarului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie
ramase neexplodate fara a face vreo interventie la aceasta;
-sa participe la pregtirea de protecie civila la locul unde i desfoar activitatea:
-de meninerea in stare de curenie a echipamentelor si utilajelor folosite;
-trebuie sa asiste la ntlnirile privitoare la sigurana si la inspeciile de antier, daca este
cazul;
-sa raporteze superiorului sau orice accident, incident sau situaie periculoasa pe care o
va constata;
-sa respecte consemnele de securitate in special in caz de accident grav sau presupus
grav, ca si in caz de incendiu.
15.3 ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
Trusa de prim-ajutor
Fiecare antier are n dotarea o trusa de prim ajutor. Trusa de prim-ajutor exist la toate
locurile de munc cu mai mult de 5 persoane, una la cel mult 25 persoane i la locurile de
munc dispersate, indiferent de numrul de angajai. Componena trusei sanitare (cantiti
minime prevzute) este stabilit conform ordinului MSF nr.427/2002 pentru aprobarea
Componenei trusei sanitare i a baremului de materiale ce intr n dotarea posturilor de
prim-ajutor far cadre medicale din 14.06.2002 (MO 531/22.07.2002)

Trusele de prim-ajutor trebuie s fie n numr suficient, amplasate la vedere, accesibile

i dotate corespunztor
Instruirea Personalului
Periodic, pesonalul este instruit pentru acordarea primului ajutor n caz de accidente.
Pentru fiecare loc de munca, la max. 15 persoane exist cte un salvator specializat,
persoan instruit de ctre medicul de madicina muncii sau alt autoritate autorizat s
acorde primul ajutor n caz de accident.
Se vor afia n locuri vizibile numerele de telefon pentru ntiinare in caz de situaii de
urgenta.
Telefoane utile :
- salvare 112
- politia 112
- pompieri 112
Primul ajutor in caz de accidentare, trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul, de ctre orice persoana care este pregtita pentru aceasta. Viaa celui
accidentat poate s depind debuna organizare a acordrii primului ajutor.
La acordarea primului ajutor participa :
- martorul accidentului sau prima persoana anunata
- salvatorul (salvatorii)
- medicul de societate
- asistente medicale, infirmiere
-

serviciul de sntate si securitate a muncii

pompierii societii
conducerea societii
comitetul de securitate si sntate in munca

Din afara unitii:

- pompierii
-

serviciul de ambulanta
SMURD
Medici, asistente
politie, jandarmerie

Mijloace disponibile:
-

telefon 112
apel verbal
radio, semnal de alarma
dispensar, cabinet medical
ambulanta, elicopter

- vehicolele societii
- materiale speciale: trusa de prim ajutor, targa
In cazul producerii unui accident, intervenia imediata a salvatorului are in vedere:
-

analiza situaiei
protejarea victimei
examinarea victimei
anunarea accidentului
acordarea primului ajutor
supravegherea victimei

La sosirea echipei de specialitate, va comunica medicului toate informaiile obinute

despre accidentat si despre starea victimei i va ajuta la transportul victimei la ambulan
nsoind victima la spital daca medicul solicit acest lucru.
In caz de accident (rnire, cdere, lovire, traumatism etc.) se va declara accidentul de
munca si se va face cercetarea evenimentului conform legislaiei.
MASURI DE PRIM-AJUTOR (pentru diferite tipuri de accidente):
ASFIXIERE
Simptome:
- ncetarea respiraiei
- fata vnata, mini si picioare reci
- bti slabe ale inimii, imperceptibile
Prim-ajutor:
-

Se ndeprteaz persoana de locul unde s-a produs asfixia.

Se apeleaz la Serviciul de Ambulanta.
Persoana se aeaz pe spate, cu capul intr-o parte.
Se asigura libertatea micrilor respiratorii.
Se ncearc respiraia artificiala pana cnd persoana ncepe sa respire.

NEC
Primul ajutor:
- Se apeleaz urgent la Serviciul de Ambulanta.
- Persoana se scoate din apa, se ntinde pe spate si i se verifica respiraia.
- Se ncearc eliminarea lichidului nghiit prin exercitarea unor presiuni consecutive
asupra abdomenului - Metoda Heimlich
FRACTURA, LUXATIE, ENTORSA

Simptome:
- Fractura - ruptura oaselor (fracturi nchise) sau a oaselor si a pielii (fracturi deschise).
- Entorsa - ndoirea, rsucirea sau ntinderea forat a ligamentelor fr deplasarea
oaselor din articulaie.
- Luxaia - ntinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulaie.
Prim-ajutor:
- La fracturi nchise si luxaii, se imobilizeaz partea vtmata in poziia cea mai
comoda (pentru evitarea transformrii fracturilor nchise in fracturi deschise).
- Se transporta urgent accidentatul la spital.
LEIN (LIPOTIMIE)
Simptome:
- Pierderea temporara a cunotinei fr dispariia pulsului (putnd indica o afeciune
grava).
Prim-ajutor:
- Persoana se aeaz pe spate, cu capul mai jos dect trunchiul, in scopul irigrii
creierului.
- Se verifica pulsul si respiraia si se ndeprteaz hainele strmte.
- Daca este necesar, se apeleaz la Serviciul de Ambulanta.
ARSURI
Prim-ajutor:
- In cazul arsurilor grave, se ndeprteaz cu precauie hainele si nclmintea.
- Pansarea rnilor cu materiale sterile pentru evitarea producerii infeciilor.
- Splarea imediata a rnilor provocate de arsuri cu substane chimice (acizi, substane
alcaline si caustice) sub jet de apa (10-15 minute).
- Transportarea victimei la spital.
HEMORAGIE
Prim-ajutor:
- Hemoragiile pot fi oprite prin presiune digitala si prin aplicarea garoului.
- In primul caz, pana la oprirea hemoragiei (hemostaza) se apas direct pe rana
folosind un pansament curat.
- Garoul poate fi improvizat dintr-un tub de cauciuc, o curea sau o fa de tifon (putnd
fi meninut maxim o ora si jumtate).
- Garoul se aplica in cazul hemoragiilor membrelor, la o distanta de rana, deasupra
cotului sau a genunchiului, prin strngere treptata.

- Garoul se desface la fiecare 15-20 minute pentru a permite sngelui sa circule.

- Se transporta persoana accidentata la cel mai apropiat spital.
ELECTROCUTARE
Prim-ajutor:
- Electrocutarea poate produce moartea aparenta, ndeprtarea persoanei de sursa de
tensiune.
- Scoaterea de sub tensiune a instalaiei ce a provocat electrocutarea.
- Victima se pune in poziia culcat pe loc uscat (pe paturi sau pe haine); se desface
gulerul, cureaua si eventual, se scot hainele si se pun sticle cu apa calda in jurul corpului.
- Se face respiraie artificiala pana la apariia semnelor vitale.
OTRVIRE
Simptome:
-

Dificulti respiratorii, transpiraie, dureri abdominale sau de piept.

Voma, diaree, greaa.
Pierderea cunotinei.
Buze uscate, arsuri in jurul buzelor sau ale pielii.

Prim-ajutor:
- Se analizeaz locul si modul in care s-a produs otrvirea si se transporta persoana in
cauza departe de sursa de otrvire.
- Se verifica daca persoana este contienta, respiraia si pulsul acesteia.
- Daca este necesar, se apeleaz Serviciul de Ambulanta.
- Daca mai exista alte persoane suspecte, se ncearc aflarea tipului de otrava si
cantitatea ingerata.
- In caz de voma, persoana se poziioneaz pe o parte.
ntocmit,
Ing. Ruxandara GRUIA

ANEXA 1.
REGULAMENTUL DE SANTIER
Regulamentul de antier se stabilete de ctre coordonatorul SSM n perioada de
proiectare i se adapteaz i se definitiveaz prin acordul comun dintre coordonatorul SSM
din perioada de execuie i AG. Funcie de condiiile reale existente la data nceperii execuiei
lucrrilor (dac n urma licitaiei de atribuire, execuia va fi realizat de o singur antrepriz
sau mai multe, modul n care AG i propune s asigure spaiile de cazare, mas, grupurile
sociale, etc)
1. DISPOZITII GENERALE
Prezentul document a fost stabilit in conformitate cu prevederile legislative n vigoare,
dupa care a fost comunicat tuturor pesoanelor fizice sau juridice implicate.
Toate persoanele prezente pe santier, indiferent de locul de munca in care se gasesc,
trebuie sa se conformeze planului prezentului regulament.
In mod general, notele de servici pot completa dispozitiile acestui regulament sau
modalitatile sale de aplicare daca acesta contine prescriptii generale in materie se sanatate
si securitate precum si in materie de disciplina.
In mod particular, notele de servici pot face obiectul unei comunicari specifice (se
adreseaza doar unor lucratori si numai pentru o anumita lucrare) si atunci acestea se aplica
direct.
In prezentul regulament prin angajator se intelege orice persoana juridica care utilizeaza
forta de munca pentru realizarea lucrarilor contractate.
2. SANATATE SI SECURITATE
Fara ca angajatorul sa fie exonerat de raspunderi, prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale implica constientizarea din partea salariatilor proprii, dar si a celor
apartinand altor angajatori, a riscurilor care exista la locul de munca, a respectarii regulilor al
caror scop este reducerea si suprimarea accidentelor.
Toate persoanele prezente pe santier trebuie sa se conformeze dispozitiilor generale
prevazute in legislatie sau in normele interne, precum si celor prevazute in prezentul
regulamentul de santier.
2.1. Sali de mese
Accesul in sala de mese este permis numai in intervalele fixate pentru servirea mesei.
Este interzisa servirea mesei la locul de munca sau in vestiare.
Dupa fiecare masa, angajatorul trebuie sa supravegheze la curatarea locatiei de servire
a mesei.
Cel care a amenajat sala de mese sau o are in administrare se ocupa direct si nemijlocit
de aceasta.
2.2. Vestiarele si grupurile sanitare ale intreprinderilor
Accesul la vestiare nu este permis decat la orele normale de venire si de plecare
exceptie fac cazurile cand exista acordul conducerii.
Dulapurile-vestiare utilizate de catre lucratori trebuie pastrate in stare ce curatenie si
igiena (titularul va asigura curatarea acestora cel putin odata pe luna, sau de cate ori se
impune acest lucru).
Antreprenorul general (AG) va supraveghea folosirea corecta a instalatiilor puse la
dispozitie: dusuri, chiuvete, toalete, etc.

Intretinerea si curatenia va fi asigurata de catre fiecare angajator in parte. Coordonarea

acestei activitati o va face AG.
Lucrtorii au obligaia s pstreze curenia la grupurile sociale pe care le utilizeaz.
Acest lucru nu exonereaza de raspundere nici pe AG dar nici pe angajatorii carora le-a
fost pus la dispozitie un spatiu sau teren pe care sa-si faca amenajarile necesare.
2.3. Bauturile alcoolice
Introducerea si consumul oricarei bauturi alcoolice pe santier este interzisa.
Este interzisa prezentarea la munca si ramanerea pe santier a persoanelor aflate sub
influenta alcoolului.
Atunci cand se observa o stare anormala a unuia sau mai multor lucratori, acestia vor
putea fi supusi unei verificari prin testare cu alcooltest sau cu alte metode.
2.4. Substante stupefiante, halucinogene sau psihotropice
Este interzisa prezentarea la munca si ramanerea pe santier a persoanelor aflate sub
influenta substantelor stupefiante, halucinogene sau psihotropice.
Introducerea, detinerea, comercializarea sau consumul acestor substante este interzisa
in incinta santierului.
2.5 Fumatul
Fumatul este interzis in spatiile comune, in baraci, magazii, sali de mese, precum si in
toate locurile unde acesta poate prezenta un risc sau exista un panou de interdictie.
Respectand aceste reguli pot fi amenajate locuri speciale de fumat, care vor fi
semnalizate si dotate corespunzator. Cel care amenajeza locurile de fumat este obligat sa le
doteze corespunzator.
3. MEDICINA MUNCII
3.1.Fisa de aptitudini
Toti lucratorii care intervin pe santier, prin grija angajatorului propriu, trebuie sa posede
un document eliberat de catre medicul de medicina muncii din intreprinderea sa din care sa
reiasa in mod clar si fara echivoc ca sunt apti din punct de vedere medical pentru
exercitarea meseriei (ocupatiei) in conditiile specifice santierului.
Acest lucru se refera si la controalele medicale specifice exercitarii unor meserii ce
necesita o autorizare speciala.
Aceste documente trebuie sa fie valabile, atat ca data a eliberarii cat si a riscurilor care
au fost luate in vedere la eliberarea lor.
n cazul n care pe antier i desfpoar activitatea mai multe antreprize, fiecare
angajator va depune la biroul AG o lista, semnata si stampilata, a personalului propriu,
prezent pe santier dupa urmatorul tabel:
Angajator date de identificare
nr inreg.
Ocupatia
n Nume / prenume
Contract
profesia
r
de munca
meseria
1
.
.....
.....
....
..
n
.....
.....
....
semnatura si stampila angajatorului

Confirmare de primire AG
data primirii
Nr contract
de munca

Nr si data fisei Observatii

de aptitudini
- apt / inapt pentru

....

....

....

....

....

....

Aceste liste vor fi actualizate ori de cate ori este nevoie de catre angajator. Orice abatere
constatata va fi aspru sanctionata.
AG va pastra aceste liste pe durata efectuarii lucrarilor in dosarul antreprizei in cauza.
3.2. Punctul de prim-ajutor
Un punct de prim-ajutor va fi instalat in santier, odata cu deschiderea lucrarilor.
Localizarea acestuia prin semnalizare si asigurarea dotarii minime vor fi facute prin grija AG.
Dotarea si asigurarea serviciului de permanenta la punctul de prim-ajutor va fi adaptata
la numarul de persoane existente pe santier in acel moment.
Chiar in cazul in care pe santier se afla doar un singur angajator, punctul de prim-ajutor
va fi dotat cu cel putin o trusa de prim-ajutor, un sistem de comunicare cu serviciul local de
urgenta si semnalizare corespunzatoare.
Fiecare angajator are obligatia de a numi cel putin o persoana, instruita corespunzator,
care sa poata acorda ingrijiri medicale pana la sosirea serviciului local de urgenta.
Orice ranire, vatamare sau stare de indispozitie trebuie semnalate imediat si acordate
ingrijirile medicale necesare.
3.3 Conduita in caz de accident
Orice accident, chiar si usor, survenit cu ocazia sau in cursul muncii (inclusiv accidentele
de traseu) trebuie sa fie imediat comunicate de catre cei care au cunostinta de producerea
lor urmatorilor :
- angajatorului propriu
- antrepenorului general
- coordonatorului cu sanatatea si securitatea n munc
Aceste comunicari nu inlocuiesc si nici nu se substituie obligatiilor legale privind
comunicarea evenimentelor asa cum sunt ele prevazute in HG 1425 / 2006, ci vin in sprijinul
acestora.
4. PREVENIREA SI SECURITATEA MUNCII
4.1. Primirea personalului
La intrarea pe santier fiecare lucrator trebuie sa figureze pe lista de personal depusa de
angajator la AG, sa aiba fisa de instruire completata la zi, echipamentul individual de
protectie general santierului si pe cel specific desfasurarii activitatii proprii asupra sa (acestea
trebuie sa fie corepunzatoare, in stare buna, adaptate utilizatorului,etc).
Acesta va fi informat si va primi explicatii privind:
- principalele riscuri prezente pe santier si conduita care trebuie adoptata in caz de
incident sau de accident
- conditiile, regulile si masurile de protectie de ordin general si cele proprii locului de
munca
- conditiile de acces si de circulatie in santier, accesele spre locurile de munca si la
amenajarile sociale
- operatiunile pe care le va executa pe santier
n continuare, prin grija angajatorului propriu, acesta va fi instruit conform prevederilor
din HG 1425/2006 SECIUNEA a 4-a Instruirea periodic, iar acest lucru va fi consemnat in
fisa individuala de instruire.
Numai dupa indeplinirea acestor obligatii lucratorul isi poate incepe activitatea pe santier.
Dovada indeplinirii acestor obligatii va fi pusa la dispozitia AG si coordonatorului cu
sanatatea si securitatea pe santier.
4.2. Dispozitii de sanatate si securitate

Dispozitiile de sanatate si securitate, de orice natura ar fi acestea, (scrise pe panouri, foi,

note, proceduri sau verbale primite pe cale ierarhica) trebuie respectate cu scrupulozitate,
mai ales cele referitoare la :
- autorizarea lucrarilor
- proceduri ce includ permise speciale de lucru
- purtarea sau utilizarea echipamentelor speciale de protectie obligatorii in anumite
zone ale santierului sau pentru executarea anumitor lucrari
- privind accesul in anumite locuri
AG este obligat sa foloseasca si sa completeze informarea personalului cu ordinele de
securitate aplicabile in indeplinirea lucrarilor pe care le executa si sa controleze respectarea
lor.
4.3 Situatia de pericol grav si iminent
Orice salariat sau grup de salariati, care are un motiv intemeiat sa aprecieze ca o situatie
prezinta un pericol grav si iminent pentru viata sau sanatatea sa si a celorlalti lucratori, are
dreptul de a se retrage imediat din acesta situatie de lucru, asigurandu-se inainte de plecare
ca echipamentul de lucru ramane in siguranta si nu creeaza un pericol suplimentar.
Salariatul sau grupul de salariati vor impiedica accesul oricarei persoane in zona vizata.
AG, angajatorul propriu si CSSM vor fi anuntati imediat.
Informatiile referitoare sa situatia de pericol grav si iminent vor fi consemnate in scris in
JC (registrul de coordonare).
Beneficiarul, Managerul de proiect, prin AG, precum si CSSM pot sista continuarea
lucrarilor in situatia in care conditiile de protectie a sanatatii sau securitatii lucratorilor sunt
compromise.
Beneficiarul, Managerul de proiect precum si CSSM pot face apel la lucratori pentru
restabilirea conditiilor de munca in care sa fie asigurata protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor.
4.4. Echipamente de securitate
Materialele si echipamentele de securitate trebuie sa fie instalate pe santier, prin grija
AG(cele comune) sau prin raspunderea fiecrei antreprize (cele proprii sau specifice).
Pentru riscurile generale ale santierului acestea vor fi instalate de catre AG, pentru
celelalte riscuri fiecare antrepriz va instala echipamentele de securitate, utilizandu-se
principiul cine creeza un risc ia si masurile de prevenire corespunzatoare.
Este interzisa utilizarea echipamentelor de securitate necorespunzatoare (incomplete,
defecte, gresit montate, inadecvate riscului analizat, etc).
Orice instalare sau dezinstalare de dispozitive de securitate poate fi efectuata numai cu
acordul AG, iar prin grija acestuia va fi comunicata si celorlalte antreprize.
4.5. Echipamente de lucru
Fiecare angajator trebuie sa-si instruiasca si sa verifice modul de utilizare a materialelor
si a echipamentelor, verificand in special ca acestea sa fie folosite conform scopului pentru
care au fost create.
Personalul nu este autorizat sa scoata din functiune, sa schimbe sau a deplaseze in mod
arbitrar dispozitivele de protectie ale aparatelor, echipamentelor, instalatiilor, etc.
Orice modificare, oprire a functionarii acestora sau functionare necorespunzatoare
trebuie adusa de indata la cunostinta AG sau a angajatorului propriu.
4.6. Autorizarea personalului
Numai personalul autorizat poate utiliza sau solicita, in incinta santierului, echipamente,
utilaje sau permisiunea de manipulare (coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport,
coborare, pozitionare, fixare, dezlegare) pentru conducerea carora este nevoie de o
autorizare speciala sau un acord al AG sau al CSSM.

Aceasta prevedere se aplica si pentru coordonatorul operatiilor de incarcare-descarcare

(coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport, coborare, pozitionare, fixare, dezlegare)
si pentru legatorii de sarcina sau coordonatorii acestora.
Fiecare angajator are obligatia de a depune, sub semnatura, la biroul AG lista
personalului autorizat sa efectueze aceste operatii si sa actualizeze lista ori de cate ori este
nevoie. Aceasta lista se depune inaintea inceperii oricarei lucrari sau interventii.
Se va utiliza modelul de mai jos :

Angajator date de identificare

nr

Nume
prenume

Popescu Ion

macaragiu

...
n

...
...

...
...

Ocupatia

Confirmare de primire AG
Autorizatie
nr
data scadenta
...
...

Observatii
- apt / inapt pentru
apt/inapt pentru...................
...
...

Semnatura si stampila angajatorului

4.7. Echipamente de protectie colectiva si individuala

AG va avea ca sarcina sa furnizeze echipamentele de protectie colectiva impuse pentru
activitatea desfurat pe antier.
Fiecare antrepriz care desfoar activitate pe antier va avea in sarcina sa furnizeze
echipamentele individuale de protectie pentru el si pentru fiecare din salariatii sai.
Utilizarea echipamentelor individuale de protectie este obligatorie pentru toate
persoanele care se deplaseaza sau intervin pe santier.
4.8 Circulatia pe santier
Este interzis accesul in santier a vehicolelor care nu sunt autorizate.
Circulatia in interiorul santierului se supune prevederilor din codul rutier cu completarile
aduse privind stabilirea vitezei maxime de deplasare.
Regulile si viteza de deplasare pe santier se stabilesc prin decizia scrisa a AG, pentru
fiecare faza de executie si sunt comunicate tuturor antreprizelor si semnalizate pe caile de
circulatie.
Este interzis accesul autovehicolelor personale in incinta santierului.
5. REGULI GENERALE DE DISCIPLINA
Lucratorii sunt obligati sa se conformeze instructiunilor pe care le primesc de la
responsabilii ierarhici precum si ordinelor si dispozitiilor aduse la cunostinta prin note de
serviciu sau prin consemne (verbale sau scrise).
Orice persoana prezenta pe santier, indiferent de functia sa, este obligata sa respecte
prezentul regulament de santier.
Este interzisa orice actiune care ar tulbura ordinea si disciplina din santier.
Lucrtorilor le este interzis :
- s deterioreze, voluntar, patrimoniului firmei
- s introduc sau s consume bauturi alcoolice pe santier, precum si prezentarea la
munca sub influenta alcoolului
- s introduc pe santier marfuri destinate comercializarii

- s introduc sau s faciliteze accesul persoanelor care nu sunt autorizate sa patrunda

pe teritoriul santierului
- s perturbeze desfasurarea activitatii, fara motiv sau fara autorizare, in afara de
situatia in care se constata un risc la locul de munca
- s rmn la locul de munca, fara autorizare, in afara orelor de program fixate prin
orarul santierului
- parasirea locului de munca, fara autorizare si fara un motiv justificat
- fumatul in alte locuri decat cele amenajate in acest sens
- realizarea de lucrari personale
- permiterea si dedarea la glume sau violene care pot provoca accidente sau daune
materiale
- insultele si amenintarile la adresa oricui, lipsa de respect fata de colegi si de sefii
ierarhici
- afisarea pe orice suport, inclusiv pe cel al videoterminalelor a imaginilor care sunt
impotriva bunelor moravuri
- absentele nemotivate
- dormitul n timpul programului
- furtul de materiale sau imprumutul acestora fara autorizatie
- ndeprtarea, far autorizatie, a dispozitivelor de protectie si de aprare sau inceperea
lucrului far aceste dispozitive;
- este interzis ca pe timpul lucrului s se faca glume sau orice alte acte care ar putea
sustrage atentia salariatilor din jur si s-i puna in primejdie;
Lucrtorii au urmtoarele obligaii:
- s participe in mod regulat la instructajul de protectie a muncii si s-i insuseasc
cunostintele cuprinse din normele respective, potrivit meseriei pe care o practic;
- sa nu execute lucrri pentru care nu sunt califcati si instruiti, sau lucrri de o tehnicitate
sau periculozitate care depsesc nivelul sau experienta si califcare lor in munca;
-sa poarte echipamentul de protecie i de lucru n timpul programului, n toate punctele
de lucru, unde acesta se atribuie potrivit normativelor in vigoare; echipamentul de protecie i
de lucru va fi potrivit pe corp, pentru a evita prinderea lui in organele mainilor aflate in
micare;
- s desfore activitatea n aa fel nct s nu existe pericol de accidentare nici pentru
propria persoana, nici pentru celelalte persoane participante la procesul de munc;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc accidentele de munc suferite
de propria persoan, ct i de alte persoane participante la procesul de munc:
- s acord primul ajutor persoanelor rnite, conform normelor n vigoare privind situaiile
speciale de urgen (incendii, avarii tehnologice, sau cataclisme),
Deservenii de utilaje au urmtoarele obligaii:
-nainte de inceperea lucrului s verifice daca uneltele de lucru, utilajele, masinile,
instalatiile, dispozitivele de protectie si echipamentul individual de protectie sunt in buna
stare;
- s cear conductorului locului de munc s le arate toate locurile periculoase la
mainile pe care vor lucra, precum i modul corect de lucru i numai dup cunoaterea i
nsuirea acestora, s lucreze pe ele;
- s verifice existena dispozitivelor de protecie i s nu pun in funciune utilajul dect
dup montarea lor;
- atunci cnd sesizez vreo defeciune n funcionarea unui utilaj, s-l opreasc imediat

i s anune conductorul locului de munc; nu i este permis s-l repun n funciune dect
dup ce acesta a fost reparat;
- la apariia unor defeciuni la utilajul sau autovehiculul pe care l deserveste i care pun
n pericol sigurana n exploatare, s opreasc imediat utilajul n aa fel nct sa nu
stnjeneasc circulaia sau procesul de producie i s anune conducerea atelierului de
reparaii;
- s depoziteze alimente, materiale inflamabile sau explozive, mbrcminte, scule, pe
masini, in jurul masinilor, sau pe aparatele, conductele, sau pe tablouri electrice etc.;
- s prseasc utilajului in timpul functionarii;
- s opreasc mainile atunci cnd efectueaz curenia sau ungerea acestora;
- s pstreze utilajul sau autovehiculul pe care l au n primire n perfect curenie i s
respecte graficul de ntreinere aprobat;
Prezenta lista nu are pretentia de a fi completa, ea putand a fie modificata sau
completata ori de cate ori este nevoie.
5.1.Materiale, materii, unelte si substante periculoase
Toti salariatii care efectueaza o operatie in care sunt expusi substantelor sau
preparatelor periculoase sunt obligati sa utilizeze si sa manipuleze aceste substante sau
preparate conform informatiilor continute in documentatii si conform instructiunilor date de
catre sefi (angajatori).
Masinile, uneltele, aparatele, materialele, substantele periculoase ce apartin
intreprinderii nu pot fi folosite de catre lucratori in interes personal.
5.2 Programul de lucru
Orarele de lucru sunt stabilite de catre AG, comunicate antreprizelor precum si tuturor
lucratorilor, prin angajatorii proprii. Raspunderea comunicarii si a asigurarii prezentei cade in
sarcina fiecarui angajator pentru personalul propriu.
Fiecare salariat trebuie sa fie la postul sau, in tinuta de lucru, la orele fixate pentru
inceperea si incheierea activitatii.
5.3. Accesul si deplasarea in incinta santierului
Lucratorii nu au acces in incinta santierului decat pentru executarea obligatiilor privitoare
la sarcina de munca.
Intrarea si iesirea lucratorilor se face urmand itinerariile stabilite si doar prin portile
prevazute acestui scop.
La intrarea in santier toti lucratorii sunt obligati sa-si decline identitatea.
Este cu desavarsire interzisa deplasarea lucratorilor in alta zona a santierului, fara
acordul sefului ierarhic.
Este interzisa scoaterea de materiale si de documente fara acordul proprietarului si fara
un document de insotire (bon de iesire).
AG poate efectua controale la intrarea si la iesirea din incinta santierului, solicitand
lucratorilor sa prezinte continutul bunurilor.
Lucratorii avand dreptul de a refuza, AG isi rezerva dreptul de a anunta politia
comunitara.
5.4. Parcarea autovehicolelor
Accesul si parcarea autovehicolelor personale in incinta santierului este interzisa, in
afara situatiilor bine justificate si numai dupa obtinerea unei aprobari scrise din partea AG.
Orice dauna ivita la autovehicolele personale (zgarieturi, lovituri, furturi, etc) ii privesc
numai pe proprietarii acestora.

6. SANCTIUNI DISCIPLINARE
Disciplina pe santier este formata din ansamblul regulilor care au ca subiect organizarea
colectiva a muncii si organizarea vietii colective dupa cum au fost definite mai sus.
Atunci cand acestea imbraca un caracter permanent aceste reguli sunt constituite din
dispozitiile prezentului regulament si completarile sale.
Ele pot sa rezulte si din notele de serviciu (speciale sau punctuale) atunci cand sunt
destinate sa fixeze masuri lipsite de caracter general sau permanent.
Faptele si comportamentele gresite, care contravin prevederilor din prezentul
regulament, trebuie corectate si luate masuri ca acestea s nu se mai repete.
Aceste prevederi specifice sunt completate, fara a fi nevoie de prezentarea lor, de
obligatiile prevazute in legislatia privind asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor aplicabila
in Romania, precum si a altor reglementari generale.
6.1. Definirea sanctiunilor
Constituie sanctiune orice masura, alta decat observatiile verbale, luata de catre AG,
CSSM, ef antrepriz, sau de orice alta peroana autorizata, ca urmare a aprecierii ca si
gresit a unui comportament al unui lucrator, fara ca aceasta masura sa afecteze imediat sau
nu prezenta lucratorului sau a antreprizei pe santier.
Sanctiunile impuse de prezentele dispozitii sunt cele susceptibile de a interveni in cazul
in care un lucrator isi incalca indatoririle.
In cazul in care se constata ca un SC, aflat in cunostinta de cauza privind incalcarea
prezentelor dispozitii de catre un lucrator al sau, nu ia masurile corespunzatoare acestea pot
fi luate de catre AG.
Dispozitia AG va privi direct si sanctionarea antreprizei, lucru care va fi consemnat
obligatoriu si in registrul jurnal de coordonare. Sanctionarea anteprizei este de natura
materiala (financiara) si nu poate fi mai mica de 1000 lei/abatere. Fiecare abatere va fi
sanctionata si va fi dedusa din decontarea lunara intre parti.
In cazul in care se constatata ca AG tolereaza abateri ale anteprizei, sau el insusi nu
respecta, prevederile legislatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca aplicabile in
Romania, sau alte prevederi prevazute in planul general de coordonare si in anexele sale
acesta va fi deasemenea sanctionat, in acelasi mod si cuantum ca si oricare antrepriz.
In caz de recidiva antrepriza poate fi sanctionat cu suspendarea pe o perioda de timp
(pana la luarea masurilor corective) sau definitiv a interventiei in santier. Acest lucru nu il
exonereaza de indeplinirea obligatiilor contractuale fata de AG.
Orice inlocuire sau intarziere cade in sarcina si/sau in raspunderea antreprizei, acesta nu
poate apela la faptul ca unui lucrator sau utilaj (echipament) al sau i-a fost interzis accesul in
santier pentru a obtine un nou termen de realizare sau un alt pret al lucrarii.
Acestea pot fi referitoare la :
- incalcarea regulilor de disciplina
- incalcarea regulilor de sanatate si securitate
Aceste masuri nu au caracterul de sanctiune asa cum sunt ele prevazute in Codul
Muncii. Aceste masuri subliniaza raporturile contractuale intre AG, subcontractori sau alti
lucratori sau intervenienti.
6.2. Tipul sanctiunilor
In caz de incalcare a unei prescriptii a prezentului regulament de santier (sau a notelor
de serviciu sau a ordinelor de aplicare) beneficiarul, managerul de proiect, AG sau CSSM pot
aplica sau solicita aplicarea uneia din urmatoarele sanctiuni:
- avertisment scris
- interzicerea accesului persoanei vizate pe santier
- amendarea antreprizei
- suspendarea activitatii antreprize

- sistarea activitatii antreprize

Aceste masuri pot fi asociate si cu sanctiuni financiare asupra angajatorului (antrepriz
vizat), sau in anumite cazuri prin sanctionarea financiara a AG.
6.3. Hartuirea sexuala
Nici un salariat nu poate face obiectul unei sanctiuni sau concedieri pentru ca ar fi fost
agresat sau hartuit de catre o alta persoana in scopul de a obtine favoruri de natura sexuala
in folosul sau sau al altei persoane.
Nici un lucrator nu poate fi sanctionat sau concediat pentru ca a fost martor sau a relatat
intrigi definite la alineatul precedent.
Este pasibila de sanctiune disciplinara, orice persoana care in exercitiul functiunii a
comis asemenea acte.
6.4. Hartuirea morala
Este interzisa hartuirea morala.
Nici un salariat nu trebuie sa suporte intrigi de hartuire morala care au ca obiect sau ca
si efect o degradare a conditiilor de munca susceptibile sa aduca o atingere a drepturilor
sale, a demnitatii sale, sa-i altereze sanatatea fizica si mentala sau sa-i compromita viitorul
profesional.
Nici un salariat nu poate fi sanctionat, concediat sau sa faca obiectul unei masuri
discrimatorii directe sau indirecte fiindca a fost supus sau a refuzat sa se supuna actelor de
hartuire morala, sau pentru ca a relatat asemenea comportamente.
7.
DIFUZAREA REGULAMENTULUI
Prezentul regulament este afisat pe santier prin grija AG. Acesta este difuzat tuturor
partilor implicate tot prin grija AG.
AG trebuie sa fie in posesia dovezii ca procedura de luare la cunostinta a fost indeplinita.
Fiecare salariat are obligatia sa observe ordinele si modificarile care pot aparea ulterior.
Orice modificare a prezentului regulament de santier va fi adusa la cunostiinta tuturor
partilor interesate, in acelasi mod ca si regulamentul initial.

ANEXA 2.
REGISTRUL JURNAL DE COORDONARE (RJC)
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de ctre coordonatorii n
materie de securitate i sntate, informaii privind evenimentele care au loc pe antier, constatrile
efectuate i deciziile luate.
Coordonatorii n materie de securitate i sntate trebuie sa consemneze n registrul de
coordonare:
a) numele i adresele antreprenorilor, subantreprenorilor i data interveniei fiecruia pe
antier;
b) lista cu efectivul lucrtorilor pe antier i durata prevzut pentru efectuarea lucrrilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate n considerare la realizarea proiectului, respectiv
a lucrrilor, constatrile i deciziile adoptate;
d) observaiile, informaiile i propunerile privind securitatea i sntatea n munca aduse la
cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe antier i eventualele
raspunsuri ale acestora;
e) observaiile i propunerile antreprenorilor i subantreprenorilor privind securitatea i
sntatea n munca;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate i sntate;
g) rapoartele vizitelor de control pe antier i ale ntrunirilor, dispoziiile care trebuie transmise;
h) incidente i accidente care au avut loc.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii
trebuie sa transmit coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii
registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru.
Coordonatorii n materie de securitate i sntate trebuie sa prezinte registrul de coordonare,
la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca i inspectorilor sanitari.
Registrul de coordonare trebuie pstrat de ctre coordonatorul n materie de securitate i
sntate timp de 5 ani de la data recepiei finale a lucrrii.

ANEXA 3.
DOSARUL DE INTERVENII ULTERIOARE (DIU)
Dosarul de intervenii ulterioare trebuie sa cuprind:
a) documentaia de intervenii ulterioare, cum ar fi planuri i note tehnice;
b) prevederi i informaii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare n condiii de securitate
i sntate.
Dosarul de intervenii ulterioare se ntocmete nc din faza de proiectare a lucrrii de ctre
coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii sau de ctre
proiectant, dup caz.
Dosarul de intervenii ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului n materie de securitate i
sntate pe durata realizrii lucrrii, pe baza de proces-verbal care se ataeaz la dosar.
Dup recepia finala a lucrrii dosarul de intervenii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe
baza unui proces-verbal care se ataeaz la dosar.
n cazul unei intervenii ulterioare, beneficiarul trebuie sa pun la dispoziie coordonatorului n
materie de securitate i sntate desemnat pe durata interventiilor ulterioare un exemplar al dosarului
de intervenii ulterioare.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate desemnat pe perioada interventiilor ulterioare
trebuie sa completeze dosarul de intervenii ulterioare i sa efectueze eventuale modificri cerute de
noile lucrri.

Acesta va cuprinde 5 pri:

o informaii administrative
o fele referitoare la intervenii
o documente anexe (elemente din dosarul operaiunilor, plan acces i de
circulaie etc)
o borderou al documentelor neadugate
o P.V. de transmitere DIU coordonatorului SSM din faza de realizare, dac e
diferit de coordonatorul din faza de proiectare
Ansamblul acestor documente vor f repertorizate pe un borderou

ANEXA 4.
DECLARAIA PREALABIL

Beneficiarul lucrrii sau managerul de proiect trebuie sa ntocmeasc o declaraie

prealabil n urmtoarele situaii:
a) durata lucrrilor este apreciat a fi mai mare de 30 de zile lucrtoare i pe antier
lucreaz simultan mai mult de 20 de lucrtori;
b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
Declaraia va fi va fi comunicat inspectoratului teritorial de munca pe raza cruia se
vor desfasura lucrrile, cu cel puin 30 de zile nainte de nceperea acestora.
Textul declaraiei prealabile trebuie sa fie afiat pe antier, n loc vizibil, nainte de
nceperea lucrrilor.
Textul declaraiei prealabile trebuie actualizat ori de cte ori au loc schimbri.