Memoriu SF Arges - Isph

F-PMQ-7.3-13 act. 0,ed.
8/2004
S.C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S.A.
Bucuresti, Str. Vasile Lascar nr. 5-7
Lucrarea :
AMENAJARE RÂU ARGEŞ
Beneficiar : A.N. APELE ROMÂNE – DIRECŢIA APELOR
ARGES-VEDEA Piteşti
Comanda/contract : 5400 / 5658
Faza de proiectare : Studiu de Fezabilitate
Titlul documentaţiei :
AMENAJAREA RÂULUI ARGEŞ PE SECTORUL

BARAJULUI GOLEŞTI – BARAJ OGREZENI ÎN VEDEREA
STABILIZĂRII ALBIEI.
Cod documentaţie :
5400.70427.DAA.1.2005 Actualizare 1
I.S.P.H. – S.A. Cod documentaţie: 5400.70427.DAA.1.2005 pag. 2
Seria de actualizare : 1
DIRECTOR TEHNIC Dr. Ing. Gabriela Dimu
RESPONSABIL DE LUCRARE Ing. Marius Alda
ŞEF DE COLECTIV-coordonator Ing. Călin Alexescu
Bucureşti
Data: Noiembrie 2005
PAGINĂ DE SEMNĂTURI
Nume Semnătură
Şef de colectiv.. Ing. Călin Alexescu ...................................
Verificator de amănunt: Ing. Vitan Eugen ...................................
Responsabil lucrări specialitate: Ing. Alda Marius ...................................
Responsabil lucrări specialitate: Ing. Filimon Cristian ...................................

CUPRINS
PARTEA SCRISĂ
Pagina de titlu
Pagina de semnături
Cuprins
MEMORIU JUSTIFICATIV...................................................................................................7
1 DATE GENERALE...........................................................................................................7
1.1 Denumirea investiţiei..............................................................................................................7
1.2 Elaboratori...............................................................................................................................7
1.3 Ordonatorul principal de credite...........................................................................................7
1.4 Autoritatea contractantă........................................................................................................7
1.5 Amplasamentul obiectivului de investitie..............................................................................7
1.6 Tema de proiectare..................................................................................................................7
1.7 Descrierea functionala si tehnologica....................................................................................8

1.7.1 Prezentare generală 8
1.7.2 Date de baza 9
1.7.3 Analiza detaliata a zonelor cu probleme 9
1.7.3.1 Eroziuni active si coborâre accentuata a talvegului...................................................................................9
1.7.3.2 Cauze ale accentuării fenomenelor naturale de eroziune.........................................................................10
1.7.3.3 Zonele cu fenome de erodare a talvegului albiei.....................................................................................12
1.7.3.4 Zonele cu fenome de erodare a malurilor................................................................................................12
1.7.3.5 Zone cu risc de inundabilitate..................................................................................................................13
1.7.3.6 Exploatarea balastierelor..........................................................................................................................14
1.7.4 Soluţii studiate 15
1.7.5 Observaţii 18
1.7.6 Descrierea soluţiilor prevăzute 19
1.7.6.1 Protecţie mal Ogrezeni.............................................................................................................................19
1.7.6.2 Mal în dreptul localităţii Bolintin Vale.....................................................................................................19
1.7.6.3 Pod Bolintin Vale – Malu Spart...............................................................................................................19
1.7.6.4 Cot în dreptul localităţii Malu Spart........................................................................................................20

1.7.6.5 Pod pe autostradă DN A1 la km 36..........................................................................................................20
1.7.6.6 Cot amonte de podul pe autostradă DN A1 la km 36..............................................................................20
1.7.6.7 Cot în dreptul DJ Stoeneşti – Găiseni......................................................................................................20
1.7.6.8 Mal în dreptul localităţii Căscioarele.......................................................................................................21
1.7.6.9 Mal în dreptul localităţii Găiseni.............................................................................................................21
1.7.6.10 Pod Găiseni – Căscioarele...................................................................................................................21
1.7.6.11 Mal în dreptul localităţii Podu Popa Nae.............................................................................................21
1.7.6.12 Podul dintre localităţile Potlogi şi Corbii Mari....................................................................................22
1.7.6.13 Cot în amonte de podul dintre localităţile Potlogi şi Corbii Mari.......................................................22
1.7.6.14 Maluri în apropierea localităţii Podul Corbencii.................................................................................22
1.7.6.15 Podul dintre localităţile Ungureni şi Crovu.........................................................................................23
1.7.6.16 Maluri în apropierea Podului dintre localităţile Ungureni şi Crovu....................................................23
1.7.6.17 Mal în zona localităţii Satu Nou - Corbii Mari....................................................................................23
1.7.6.18 Mal în zona localităţii Ulieşti..............................................................................................................23
1.7.6.19 Mal în zona localităţii Sălcioara..........................................................................................................24
1.7.6.20 Cot în amonte de zona localităţii Sălcioara.........................................................................................24
1.7.6.21 Mal erodat aval de barajul Zăvoiul Orbului........................................................................................24
1.7.6.22 Podurile dintre localităţile Ghergheşti – Găeşti...................................................................................24
1.7.6.23 Mal în zona podurilor dintre localităţile Ghergheşti – Găeşti.............................................................25
1.7.6.24 Mal în zona localităţii Potlogeni Deal.................................................................................................25
1.7.6.25 Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia.......................................................................................26
1.7.6.26 Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni......................................................................................26
1.7.6.27 Mal în zona localităţii Căteasca, amonte de podurile dintre localităţile Căteasca – Leordeni............27
1.7.7 Descrierea lucrărilor 27
1.7.8 Variante studiate 30
1.7.9 Varianta propusă 30
2 DATE TEHNICE ALE LUCRARII...............................................................................32
2.1 Suprafaţa si situaţia juridica a terenului ce urmează a fi ocupat.....................................32
2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament..................................................32

2.2.1 Cadrul natural 32
2.2.2 Reteaua hidrografica a raului Arges 32
2.2.3 Geologie 33
2.2.3.1 Generalităţi...............................................................................................................................................33
2.2.3.2 Sectorul Goleşti – Zăvoiul Orbului..........................................................................................................33
2.2.3.3 Sectorul aval Zăvoiul Orbului..................................................................................................................33
2.2.3.4 Zona seismică de calcul...........................................................................................................................35
2.2.4 Clima 35
2.2.5 Temperatura medie anuala a aerului 36
2.2.6 Scurgerea medie anuala 36
2.2.7 Date hidrologice 37

2.2.8 Lucrări hidrotehnice existente 38
2.2.8.1 Principalele lacuri de acumulare..............................................................................................................38
2.2.8.2 Caracteristicile acumulării Goleşti...........................................................................................................39
2.2.8.3 Barajul Ogrezeni......................................................................................................................................39
2.2.8.4 Lucrări de regularizare.............................................................................................................................40
2.2.8.5 Lucrări de amenajare studiate..................................................................................................................41
2.3 Caracteristicile principale ale construcţiilor......................................................................41

2.3.1 Încadrarea în clasa de importanţă 41
2.3.2 Principalele caracteristici ale construcţiilor 41
2.4 Structura constructivă..........................................................................................................43
2.5 Principalele utilaje de dotare a construcţiilor.....................................................................43
2.6 Instalaţii aferente construcţiilor...........................................................................................43
2.7 Utilităţi....................................................................................................................................44
2.7.1 Organizare de şantier 44
2.7.2 Căi de acces provizorii 44
2.7.3 Surse de apă, energie electrică, gaze şi telefon 44
2.7.4 Căi de acces şi căi de comunicaţii 44
2.7.5 Depozite de materiale 44
3 DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI

44
3.1 Total personal.........................................................................................................................44
3.2 Locuri de muncă nou create.................................................................................................44
4 D E V I Z U L G E N E R A L A L E S T I M A T I V A L I N V E S T I Ţ I E. . .45
4.1 Deviz General.........................................................................................................................45
4.2 DEVIZ PE OBIECT..............................................................................................................48
4.3 Evaluări - lucrări cuprinse în devizul general....................................................................49
4.4 Evaluări - lucrări necuprinse în devizul general, care vor fi executate în cadrul unei
investiţii ulterioare............................................................................................................................50
4.5 Diverse cheltuieli cuprinse in devizul general.....................................................................51

5 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI............54
5.1 Valoarea totală.......................................................................................................................54
5.2 Eşalonarea (INV/C + M).......................................................................................................55
5.3 Durata de realizare (luni).....................................................................................................55
5.4 Capacităţi (în unităţi fizice)..................................................................................................55
6 Finanţarea investiţiei.......................................................................................................55
7 CALCULUL PAGUBELOR POTENŢIALE ŞI AL EFICIENŢEI ECONOMICE. 56
7.1 Analiza economică.................................................................................................................56
7.2 Evaluarea celor doi parametri economici...........................................................................56
8 AVIZE ŞI ACORDURI...................................................................................................60
9 ANEXE..............................................................................................................................61
PARTEA DESENATA
1. Plan de situaţie râu Argeş.Sectorul B.Goleşti – B.Ogrezeni ................ H-2583-05
2. Plan de situaţie amplasament Pod Căteasca - Leordeni ................ H-2584-05
3. Plan de situaţie amplasament Pod Crânguri - Pătroaia ................ H-2585-05
4. Plan de situaţie sector baraj Zăvoiul Orbului - Ungureni ................ H-2586-05
5. Plan de situaţie amplasament baraj Zăvoiul Orbului ................ H-2587-05
6. Plan de situaţie amplasament cot aval pod Ungureni ................. H-2588-05
7. Plan de situaţie amplasament Ogrezeni ................. H-2589-05
8. Profil longitudinal 1 (G8 – A34) ................. H-2590-05
9. Profil longitudinal 2 (A34 - A66) ................. H-2591-05
10. Soluţii constructive. Căderi H=1,0m ................. H-2592-05

11. Soluţii constructive protecţii de mal şi căderi de beton ................. H-2593-05
12. Soluţii constructive. Praguri deversoare ................. H-2697-05

MEMORIU JUSTIFICATIV
1 DATE GENERALE
1.1 Denumirea investiţiei

Obiectivul de investitii se numeste Amenajarea râului Argeş pe sectorul barajului Goleşti – baraj Ogrezeni
în vederea stabilizării albiei.”
1.2 Elaboratori
Proiectantul general este Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH) –Str. Vasile Lascăr, nr. 5-7,
sector 2, Bucuresti, Tel: 4021 3147270 / 314 32 08, Telex: 011443 isph r, Fax: 40 21 312 09 25, site:
www.isph.ro, email: isph@mail.isph.ro
1.3 Ordonatorul principal de credite

Ordonatorul principal de credite este M.M.G.A.
1.4 Autoritatea contractantă

Autoritatea contractantă este A.N. APELE ROMANE – DIRECTIEI APELOR ARGES-VEDEA Piteşti
1.5 Amplasamentul obiectivului de investitie

Lucrarile se vor executa in bazinul hidrografic al râului Argeş, pe sectorul cuprins intre barajul Goleşti
(amonte) si barajul Ogrăzeni (aval) pe o lungime totala de cca. 108 km.
1.6 Tema de proiectare

a) Necesitatea si oportunitatea investiţiei
Pe sectorul cuprins intre barajul Golesti, situat in localitatea Udeni, si barajul Ogrezeni râul Arges are o
lungime de cca 108 km.
Prin tranzitarea unor debite mari in perioadele de viitura produse in intervalul de timp cuprins intre anii
1995 - 2005 s-a accentuat fenomenul de erodare a malurilor si talvegului albiei, favorizat fiind si de
conditiile litologice ale terenului. In timp s-au inregistrat pagube importante, cum ar fi:
- prabusirea podului DN 61 Petresti - lonesti;

- prabusirea unicului drum de acces Gaiseni - Popa Nae (amplasamentul acestuia a fost schimbat o
data, in prezent noul amplasament fiind din nou deteriorat);
- 4 linii electrice si un post de transformare afectate, in prezent traseul acestora fiind mutate, in
stadiu de provizorat;
- conducta de gaze a Schelei Bolintin Vale intre parcurile Corbii Mari si Stoenesti;
- digurile de aparare impotriva inundatiilor a satelor Corbii Mari si Podul Popa Nae, afectate pe o
lungime de 150 m, respectiv 200 m;
- aparare de mal drept in aval de barajul Zavoiul Orbului, degradata pe o lungime de 80 m;
- prabusiri de teren agricol (125 ha) si paduri.
Prin coborarea talvegului albiei minore cu 6-7 m sunt afectate obiective de interes public si social -
economice, dupa cum urmeaza:
- DN A1 Floresti - Stoenesti;
- 5 poduri pe DJ in localitatile Cateasca - Leordeni, Cranguri - Patroaia, Corbii Mari - Ungureni,
Potlogi , Bolintin Vale - Malu Spart;
- 8 fire de conducte de transport petrol si 4 fire de conducte transport gaze.
De asemenea, exista eroziuni de maluri pe o lungime de cca 24 km, dintre care zece au caracter activ pe o
lungime de 13,6 km, punand in pericol gospodarii si terenuri agricole din localitatile Potlogeni Deal (650 m),
Uliesti (1200 m ), Satu Nou - Corbii Mari (1900m), Podul Corbencii (1350), Podul Popa Nae (2300 m), Gaiseni
(1250 m), Cascioarele (1500 m), Bolintin Vale (800 m) si Ogrezeni (850 m).
Pentru stabilizarea albiei raului Arges pe sectorul baraj Golesti - baraj Ogrezeni, care in prezent se afla intr-
un proces evolutiv de erodare, atat pe adancime cat si in maluri, cu afectarea de gospodarii si obiective
sociale - economice, sunt necesare lucrari de regularizare , recalibrari de albie si protectii de mal care sa
asigure tranzitarea apelor mari fara afectarea obiectivelor riverane sau cu pagube minime.
b) Conţinutul lucrării :
Elaborare studiului de fezabilitate pentru regularizarea raului Arges pe tronsonul cuprins intre barajele
Golesti si Ogrezeni, care sa cuprinda:
- analiza detaliata a zonelor cu probleme (cu eroziuni active si coborare accentuata a talvegului);
- studiu de solutii pentru zonele mentionate anterior.
1.7 Descrierea functionala si tehnologica

1.7.1 Prezentare generală
Prezenta documentaţie contine studiu de solutii pentru zonele care necesită stabilizarea albiei raului Arges
pe sectorul baraj Golesti - baraj Ogrezeni, care in prezent se afla intr-un proces evolutiv de erodare, atat pe
zona talvegului cat si pe zona malurilor, cu afectarea de gospodarii si obiective sociale – economice. Pe acest
sector sunt necesare lucrari de regularizare, recalibrari de albie si protectii de mal care sa asigure tranzitarea
apelor mari fara afectarea obiectivelor riverane sau cu pagube minime.
Pentru prevenirea accentuari fenomenelor de eroziune a malurilor si lucrarilor de arta existente (poduri,
traversari conducte, etc.), erodarea talvegului, erodarea malurilor şi pentru repararea digurilor afectate au
fost propuse diverse soluţii constructive pe zone din sectorul studiat (indicate in ANEXA-Raportul vizitei pe
teren.) soluţii care vor fi prezentate în continuare.
Trebuie făcută precizarea că la această dată există în funcţiune două lucrări hidrotehnice cu acelaşi nume,
respectiv Barajul Ogrezeni:
 In 1997 a fost inaugurata acumularea Ogrezeni de pe Argesul Inferior pentru alimentarea cu apa a
Bucurestiului, care conţine barajul şi lacul de acumulare Ogrezeni din cadrul Proiectului Crivina, baraj
amplasat în dreptul localităţilor Ogrezeni (mal drept aval) şi oraşul Bolentin Vale (mal stâng)
 pentru stoparea fenomenului de erodare a albiei între podul de pe DN A1 şi localitatea Malul Spart
este în construcţie, aproape finalizat, Barajul Ogrezeni, baraj amplasat amonte de satul Suseni (mal
drept aval). Barajul nu are acumulare, având numai rol de ridicare a nivelului apei, linia de remuu
depăşind podul de pe DN A1.
În cadrul prezentei documentaţii, Barajul Ogrezeni considerat a fost cel din Proiectul Crivina, iar pe planurile
de situaţie şi în documentaţie Barajul Ogrezeni din amonte a fost notat cu denumirea de SH Malu Spart,
denumire care se regăseşte şi în alte lucrări de specialitate.
1.7.2 Date de baza

Proiectul se bazeaza pe datele culese de la faţa locului în urma vizitelor pe amplasament, precum şi pe baza
datelor furnizate de documentatiile eleborate anterior, si anume :
- planuri de situatie si relevee;
- date geologice si geotehnice concretizate in diverse documentaţii aflate în baza de date a ISPH SA şi din
documentaţiile puse la dispoziţie de beneficiar.
- calcule hidrologice de inundabilitate intocmite în proiectul "Studiu de inundabilitate a zonei aval de lacul
de acumulare Goleşti pe râul Argeş", documentatie intocmita de AQUAPROIECT SA.
"Lucrări de amenajare pe râul Argeş aval acumularea Zăvoiul Orbului în zonele Petreşti şi Corbeanca
(Podul Corbencii), jud. Argeş şi Dâmboviţa", documentatie intocmita de AQUAPROIECT SA.
"CHE Arges aval de Golesti - Zavoiu Orbului. Studiu de amplasament.", documentatie intocmita de ISPH
SA.
1.7.3 Analiza detaliata a zonelor cu probleme
1.7.3.1 Eroziuni active si coborâre accentuata a talvegului

În urma datelor culese la vizitele pe amplasament, precum şi a datelor culese din diferite surse (topo, geo,
hidro, documentaţii de proiectare existente, etc), s-au conturat următoarele elemente:
Pe sectorul râului Argeş cuprins între barajul Goleşti şi Barajul Ogrezeni se află în derulare două fenomene
active de eroziune, respectiv erodarea talvegului şi erodarea malurilor. Din punct de vedere al gradului de
erodare, pe tipuri de eroziuni, se constată împărţirea sectorului considerat în două sectoare distincte,
respectiv:
- sectorul Baraj Goleşti – Baraj Zăvoiul Orbului, sector caracterizat de fenomene accentuate de
eroziune a talvegului albiei (10-11 m faţă de situaţia din 1977-1978), cu consecinţă colaterală de scurtare a
lungimii sectorului prin eliminarea pe cale naturală a meandrării albiei, fenomen care amplifică viteza de
erodare a talvegului.
- sectorul Baraj Zăvoiul Orbului – Baraj Ogrezeni care este caracterizat prin fenomene accentuate de
erodare a malurilor, cu meandrarea puternică a cursului apei, cu eroziuni puternice în curbe şi cu un
fenomen de erodare a talvegului albiei mai puţin accentuat faţă de sectorul amonte (1-2 m medie, 3-4 m pe
sectoarele cele mai afectate).
Dacă se studiază corespondenţa dintre planul topo la scara 1:25000, întocmit între anii 1977-1978, şi
fotografiile actuale din satelit, se poate observa că
- în zona aval de Barajul Zăvoiul Orbului cursul râului este în schimbare, de la un curs relativ
drept între coturi s-a ajuns la o meandrare accentuată a cursului prin formarea de coturi
noi, cu afectarea terenurilor agricole. Ca o caracteristică generală se poate spune că pe
acest sector caracteristic este eroziunea activă de maluri. Pe planul de situaţie, pe care se
află şi pozele din satelit cu zona studiată, se vede foarte clar evoluţia albiei în timp pe zona
aval de Barajul Zăvoiul Orbului, respectiv tendinţa râului de a-şi mării lungimea cursului
pentru a-şi scădea panta generală. Linia albastră, care este linia râului, are mai multe coturi
decât în ridicarea de pe planurile la 25000, iar zonele albe din dreptul coturilor (zona de
plaje din coturi), dacă le unim între ele, se vede corespondenţa cu vechiul curs al râului, cel
de pe planul de situaţie la 25000, întocmit în anul 1977-1978.
- În zona amonte de Barajul Zăvoiul Orbului, cursul râului este mult mai drept, fenomenele de
eroziune ale coturilor nu se manifestă în mod evident, în schimb erodarea talvegului albiei
ajunge la maximum, cu efecte dezastruase asupra tuturor construcţiilor din albia minoră. Pe
acelaş plan de situaţie, pe care se află şi pozele din satelit cu zona studiată, se vede foarte
clar evoluţia albiei în timp pe zona amonte de Barajul Zăvoiul Orbului, respectiv tendinţa
râului de a-şi îndrepta cursul. Linia albastră, care este linia râului, are mai puţine coturi
decât în ridicarea de pe planurile la 25000. Cel mai elocvent este sectorul cuprins între
localităţile Căteasca şi Pătroaia Deal.
Talvegul albiei este în proces activ de reprofilare (erodare), accentuat pe sectorul amonte cuprins între
barajul Goleşti şi barajul Zăvoiul Orbului. Acest sector este cuprins între cotele de teren 235,00 în amonte şi
166,00 în aval, pe o lungime a cursului de cca. 66 km, cu o pantă generală de 1‰, dar care nu este reală,
panta albiei diferind foarte mult de la o zonă la alta, spre deosebire de sectorul aval de Barajul Zăvoiul
Orbului, sector cuprins între cotele de teren 166,00 în amonte şi cota terenului în aval 101,00 pe o lungime
de cca. 42 km, care înseamnă o pantă generală de 1,55‰, pantă în general constantă, fără diferenţe mari
între zone.
1.7.3.2 Cauze ale accentuării fenomenelor naturale de eroziune

Eroziunile în cadrul cursurilor de apă au un caracter natural şi o evoluţie (viteză) naturală atâta vreme cât nu
se intervine artificial în oricare din factorii care participă la regimul de curgere al apei.
Cauza principală a accelerării fenomenului de erodare a talvegului este întreruperea circulaţiei naturale a
aluviunilor pe sectoarele de râu pe care au fost amplasate lucrări hidrotehnice şi care opresc circulaţia
aluviunilor în aval de acestea. Ca urmare a acestei întreruperi de circulaţie de aluviuni, apare fenomenul de
eroziune regresivă iar fenomenele de eroziune sunt accentuate ca viteză şi amplitudine.
O altă cauză care duce la accentuarea fenomenelor de eroziune o reprezintă intervenţiile asupra curgerii
apei care au rezultat creşterea vitezelor apei. Intervenţiile se referă la lucrări de genul tăieri de coturi fără
compensarea cotei talvegului, măriri ale debitelor pe sectoare de râu, îndiguiri fără luarea în considerare a
efectului creşterii vitezelor pe sector asupra materialului din albia îndiguită, etc.
În analiza efectelor modificării regimului de curgere în albia unui râu, unul din factorii cei mai importanţi
care trebuie luat în considerare este structura litologică a terenurilor care sunt implicate în zona de curgere
a apei.
Conform studiilor geotehnice pe sectorul de râu analizat, complexul litologic de câmpie se dezvoltă numai
pe malul drept al cursului mijlociu al Argeşului, la contactul morfologic cu lunca văii ce constituie şi albia
majoră a râului şi care dă zonei aspect de câmp înalt, caracterizată litologic prin următoarea stratificaţie
generală:
 un strat de sol vegetal, în grosimea de 0,3-0,4 m ;

 un depozit argilos constituit din argilă, argilă prăfoasă, argilă cu concreţiuni
calcaroase, nisip fin argilos şi praf argilos, în grosime de 4,50-10 m ;
 un depozit de nisip cu pietriş şi cu rare elemente de bolovăniş, cu grosime între
4 m şi 6 m.
Structura litologică a zonei de albie a râului Argeş pe sectorul amonte de Barajul Zăvoiul Orbului cuprinde în
principal următoarele straturi principale:
- La suprafaţă un strat cu grosimi variabile de la 0,50-2,00 m.

o argile, argile prăfoase sau nisipoase;
o prafuri argiloase;
o prafuri argiloase-nisipoase;
o nisipuri fine argilose-prăfoase.
- Sub acest strat de suprafaţă se găsesc depozitele aluvionare care au grosimi cuprinse intre 3-10 m,
in zona Zavoiul Orbului depozitele aluvionare având grosimi mai mari (12-14 m).
- Roca de baza este constituita din argile nisipoase cenusii cu aspect marnos si cu concretiuni
calcaroase.
Structura litologică pe sectorul aval de Barajul Zăvoiul Orbului, exemplificată prin două amplasamente:
Zona Mogoşani
Această zonă este situată la cca 1 km aval de acumularea Zăvoiul Orbului, în dreptul localităţilor Stavropolia
- mal drept şi Zăvoiu - mal stâng, şi este caracterizată prin dezvoltarea unei puternice eroziuni în malul drept
al râului Argeş.
Situaţia litologică este următoarea:
 malul stâng al râului (zona de luncă propri-zisă) este constituit dintr-un complex
necoeziv - pietriş cu nisip, cu o grosime de cca 6-8 m ;
 albia minoră a râului Argeş, cu o lăţime de cca 50 m, se dezvoltă pe un pietriş cu
bolovăniş la cea 4 m ;
 malul drept al râului (Câmpul Înalt) este constituit la suprafaţă dintr-un strat coeziv
cu caracter loessoid (praf argilos nisipos), având o grosime de 2,5-4,0 m, sub care se dezvoltă un
complex necoeziv format din pietrişuri cu nisip.
Sub formaţiunile prezentate mai sus se întâlnesc argile cenuşii, tari, din subsolul câmpului Găvanu -
Burdea, interceptate în zona lucrărilor, la o adâncime de cca 4 m sau mai mare.
Zona Podul Corbencii
Această zonă este situată la cea 15 km aval de acumularea Zăvoiul Orbului, în dreptul localităţilor Ungureni
şi Podul Corbencii - mal drept şi Crovu - mal stâng.
Situaţia litologică din această zonă este următoarea:
 zona de luncă de pe malul stâng al râului Argeş este constituită din depozite slab coezive,
reprezentate de un nisip prăfos cafeniu deschis, cu grosimea de cca 1-2 m, sub care se dezvoltă
o argilă prăfoasă cafenie, cu grosimea de 1,5-2 m, până la adâncime de cca 2,5-4,0 m de la suprafaţa
terenului ;
 albia minoră a râului Argeş se dezvoltă pe un pietriş cu bolovăniş şi nisip, cu o grosime estimată la
cca 4 m ;
 zona de câmp înalt, de pe malul drept al râului Argeş, este constituită din depozite coezive
reprezentate de argile şi argile prăfoase, cenuşiu-negricioase sau cenuşiu-gălbui, cu o grosime de cca 4-6
m. În unele tronsoane de pe acest mal, la baza lui, râul curge pe aceste formaţiuni argiloase, iar în
altele curge pe un pietriş cu nisip ce aflorează de sub depozitele coezive.
Pentru formaţiunile din sectorul studiat se pot detalia următoarele valori limită de antrenare a pământurilor
sub acţiunea apei din albie:
TIPUL PĂMÂNTULUI viteza apei (m/s)
- argile, argile prăfoase 0,75-1,20
- prafuri, prafuri argiloase-nisipoase 0,40-1,00
- nisipuri fine, argilos prăfoase 0,30 - 0,80
- nisipuri cu pietriş 0,40-1,50
- pietrişuri cu nisip şi elemente de bolovăniş 0,70 - 2,50
1.7.3.3 Zonele cu fenome de erodare a talvegului albiei

Conform situaţiei de la ora actuală, pe sectorul amonte de Barajul Zăvoiul Orbului vitezele apei în albie
au dus la stabilizarea relativă a talvegului în unele zone, stabilizare realizată la nivelul stratului de balast,
erodarea acestuia fiind determinată în principal doar de lipsa de aluviuni din amonte. Dar datorită lipsei
de aport de aluviuni din amonte, au apărut pe unele sectoare fenomene de eroziune regresivă a
talvegului, care au străpuns stratul de balast care proteja talvegul şi au pătruns în stratul de argile
nisipoase cenusii cu aspect marnos si cu concretiuni calcaroase. Ca urmare a acestor fenomene, la această
dată talvegul râului se găseşte pe o zonă continuă foarte mare poziţionat în stratul de argile nisipoase, la o
adâncime de cca. 10-11 m faţă de talvegul natural (în majoritatea locurilor se vede talvegul iniţial al râului),
iar eroziunea regresivă se apropie de Barajul Goleşti. Erodarea puternică a talvegului a dus la micsorarea
secţiunii albiei minore şi formarea de “canioane” pe cursul albiei. În aceste canioane se poate observa cu
uşurinţă stratificaţia terenului şi străpungerea stratului de balast, precum şi argila marnoasă pe care o
străbate în prezent. Prin coborârea talvegului a început şi un cerc vicios, în sensul că coborârea talvegului
determină mărirea pantelor de curgere a apei, care are ca efect mărirea vitezelor de curgere, care
determină la rândul lor accentuarea erodării talvegului şi malurilor canioanelor, cu efect de îndreptare a
cursului, respectiv tăierea coturilor, care la rândul lor duc la scurtarea lungimii cursului albiei, deci
accentuarea vitezelor de curgere.
Toate lucrările de artă şi hidrotehnice din ampriza albiei râului Argeş pe acest sector au fost afectate de
acest fenomen, ducând la prăbuşiri de poduri sau supratraversări şi distrugere a lucrărilor hidrotehnice
(praguri). Dacă acest fenomen de erodare a talvegului nu va fi stopat, orice lucrare de artă sau hidrotehnică
(praguri) de pe acest sector va fi scoasă din uz, iar orice lucrare de acest gen nu va putea fi executată fără
măsuri costisitoare de protecţie, pentru a garanta o durată de viaţă care să se înscrie în limite normate.
Spre deosebire de sectorul amonte, pe sectorul aval de Barajul Zăvoiul Orbului vitezele apei în albie au dus
la stabilizarea relativă a talvegului şi poziţionarea în stratul de balast, erodarea acestuia fiind
determinată în principal doar de lipsa de aport de aluviuni din amonte. Ca urmare a întreruperii
circulaţiei aluviunilor de către Barajul Zăvoiul Orbului şi Barajul Goleşti, pe tronsoanele amonte ale
sectoarelor respective se observă o erodare mică a talvegului albiei iar erodarea mai accentuată a
talvegului începe spre zona mijlocie a sectoarelor, unde apar şi fenomenele de eroziune regresivă. Nu
trebuie uitat ca după străpungerea stratului de balast, fenomenele de erodare a talvegului vor avea o
evoluţie exponenţială, datorită naturii terenului de sub acest strat de balast, deci momentul
declansării eroziunilor puternice este dependent de grosimea stratului de balast din talveg.
1.7.3.4 Zonele cu fenome de erodare a malurilor

Pe sectorul aval de Barajul Zăvoiul Orbului, vitezele apei în albie au dus la stabilizarea relativă a
talvegului, erodarea acestuia fiind determinată în principal doar de lipsa de aluviuni din amonte. În
chimb, în special la viituri, nivelul apei determină atingerea stratului de suprafaţă (argile) aflat pe zona
malurilor, cu erodarea acestuia în zona vitezelor mari (zonele de curbă în principal) şi ca efect prăbuşirea
acestora.
Zonele de curbă sunt afectate de eroziuni active în proporţie de 70-80%, indiferent de sectorul pe care se
găsesc. În general malurile afectate în zona curbelor sunt înalte sau relativ înalte şi prezintă o evoluţie rapidă
a fenomenelor de eroziune, accentuate după fiecare perioadă de viitură, cu afectarea terenurilor adiacente.
Pe zonele în care stratul de balast este aproape de suprafaţă, taluzele malurilor prezintă o înclinare naturală
de 1:1,5 iar fenomenul de erodare are un ritm relativ natural (ca timp de evoluţie). În schimb, în zonele în
care stratul de suprafaţă, alcătuit din argile (argile prăfoase sau nisipoase, prafuri argiloase, prafuri
argiloase-nisipoase, nisipuri fine argilose-prăfoase) ajunge până în zona cotei apei, la creşteri ale debitelor
se produce contactul dintre apă şi aceste terenuri, care au ca efect final prăbuşirea malurilor datorită
erodării uşoare a acestui strat, (datorită vitezelor de antrenare, fenomenelor de sufozie, dezagregare, etc).
Fenomenul este accentuat în zonele de curbură, dare este prezent şi în aliniamente, unde se întâlnesc
aceste condiţii. Taluzele cu pantă mai mare de 1:2 prezintă o rezistenţă bună la eroziune, vegetaţia crescută
pe aceste pante ajutând la stabilitatea taluzelor, chiar dacă au efecte nefavorabile în privinţa regimul de
curgere a apei..
1.7.3.5 Zone cu risc de inundabilitate

Pe sectorul aval de Barajul Goleşti s-au efectuat calcule hidrologice de inundabilitate intocmite în proiectul
"Studiu de inundabilitate a zonei aval de lacul de acumulare Goleşti pe râul Argeş", documentatie
intocmita de AQUAPROIECT SA.
Studiul cuprinde simularea exploatării acumulărilor Goleşti şi Mihaileşti (studiul este realizat pentru un
sector mai mare decât cel cuprins în prezenta documentaţie) în cazul unor viituri afluente având ca
probabilităţi de depăşire 5%, 2% şi 1% precum şi calculele hidraulice de tranzitare a viiturilor pe râul Argeş
pe sectorui aval acumulare Goleşti.
Prin simularea exploatării acumulării Goleşti au rezultat următoarele date :
- hidrografele debitelor defluente :

- variaţia nivelului apei în lac ;
- timpii de manevră ai organelor mobile ale evacuatorilor de ape mari ale
- barajului ;
- hidrografele debitelor evacuate prin fiecare descărcător.
Calculele hidraulice pentru tranzitarea viiturilor pe sectorul acumulării Goleşti cuprind:
- limitele de inundabilitate rezultate din tranzitarea viiturilor pentru fiecare probabilitate de depăşire
în parte ;
- cotele maxime ale apei în secţiunile de calcul ;
- variaţia debitului în lungul sectorului de calcul ;
- timpii de parcurgere ai undelor de viitură până în secţiune.
Totodată s-a analizat şi eventualitatea producerii unui accident la barajul acumulării Goleşti (avariere dig de
inchidere in proporţie de 50% si respectiv 100%) - tranzitandu-se undele de rupere rezultate pentru cele
două situaţii cu evidenţierea subzonelor I (distanţa parcursă în intervalul de timp de 60 de minute din
momentul producerii incidentului) şi II.
Rezultatele au fost sintetizate pe planurile de situaţie din documentaţia menţionată (limitele de

inundabilitate) în profilele longitudinale precum şi în tabelele cuprinse în studiu.
Concluziile acestui studiu sunt următoarele, pentru sectorul cuprins între barajul Goleşti şi barajul Ogrezeni:
A - sector ac.Golesti - ac.Ogrezeni:
- studiul prezintă simularea exploatării lacurilor de acumulare Goleşti si Mihailesti (studiul este
realizat pentru un sector mai mare decât cel cuprins în prezenta documentaţie) in ipoteza hidrologica a ploii
uniform distribuite pe bazin (strat uniform scurs) pentru viiturile având probabilităţile de depăşire de 5% ,
2% si 1%.
- intre profilele transversale G 8 si A 24: se inunda terenuri agricole si DJ Leordeni - Cateasca (intre
350 - 500 m la p = 5%, 2%, 1 % - cca. 2,2 km la unda de rupere aferenta breşei de 50% si cca. 2,5 km la unda
de rupere pentru care s-a considerat o breşa de 100% ) si partial localitatea Coseri (numai la unda de
rupere);
- intre profilele transversale A 24 si A 34: se inunda terenuri agricole, CF Bucureşti - Piteşti (cca. 7,0
km la unda de rupere aferenta unei breşe de 50% si cca. 7,5 km la unda de rupere aferenta breşei de
100% ) , localitatile: Baloteasca , Cotu Malului, Voia , Patroaia Vale , Potlogeni Vale si in mica măsura
Crângurile de Jos ( numai la unda de rupere ), DJ Voia - Patroaia Vale - Potlogeni Vale ( 3,3 km - numai la
unda de rupere ) si DJ Voia - Ciupa Manciulescu ( cca. 2,0 km la unda de rupere si cca.175 m la unda cu p =
5%, 2% si 1 %);
- intre profilele transversale A 34 si A 47: se inunda terenuri agricole, DJ Gaesti - Puntea de Greci
( cca. 500 m la p = 1 %, 2% si cca. 1,5 km la unda de rupere si localitatile: Merii, Chirca, Mogosani, Zavoiu
(numai la unda de rupere);
- intre profilele transversale A 47 si A 57: se inunda terenuri agricole, DJ Crovu - Ungureni - Corbii
Mari (cca. 1,0 km la p = 5% - 1% si 2,0 km la unda de rupere) si localitatile: Satu Nou (parţial - numai la unda
de rupere), parţial Maruntisu (la p = 5%, 2%, 1 % si la unda de rupere), Miulesti, Ungureni, Crovu si Zidurile
(parţial la p = 5%, 2%, 1% si total la unda de rupere), Brancoveanu (total la unda de rupere), Odobesti
(parţial la unda de rupere) si Podu Corbencii (la p= 2%, 1% si unda de rupere);
- intre profilele transversale A 57 si A 86: se inunda terenuri agricole, DJ Potlogi - autostrada A1 ( cca.
350-600 m la p = 2%, 1 % si cca. 6,5 km la unda de rupere), DJ Gaiseni - Căscioarele - autostrada A1( la unda
de rupere), localităţile: Potlogi ( parţial la unda de rupere), Popa Nae (la unda de rupere), Carpenisu (parţial
la unda de rupere), Gaiseni – Floresti - Stoenesti - Palanca (la unda de rupere );
Conform celor prezentate mai sus, sunt necesare lucrări de apărare contra inundaţiilor în zonele
menţionate.
1.7.3.6 Exploatarea balastierelor

În cadrul vizitelor efectuate şi din datele obţinute, a fost evidenţiat existenţa pe sectorul considerat a
numeroase balastiere în funcţiune.
Aceste balastiere exploatează stratul de balast existent pe cursul râului Argeş atât în ampriza albiei minore
cât şi în ampriza albiei majore.
Influenţa acestor balastiere în accelerarea procesul de eroziuni este greu de stabilit.
În primul rând se poate face afirmaţia că din punct de vedere al influenţei asupra procesului de erodare a
malurilor sau talvegului, balastierele amplasate în afara amprizei albiei majore nu influenţează măsurabil
acest fenomen, terenurile respective nefiind în zona de curgere a apei, indiferent de nivelul apei, iar din
punct de vedere al regimurilor apelor subterane, zonele sunt mici, nesemnificative global.
În al doilea rând, din toate punctele de vedere, privind necesitatea balastului în procesul economic, nu
considerăm că exploatarea balastierelor trebuie interzisă.
Exploatările în albie au efect asupra regimului de curgere al apei. Măsura în care aceste efecte influenţează
şi accelerarea procesului de eroziune este dictată în final DE MODUL DE EXPLOATARE A BALASTIERELOR.
PREVĂZÂND UN PLAN ŞI O TEHNOLOGIE DE EXPLOATARE CARE SĂ NU MODIFICE REGIMUL DE CURGERE A
APEI PE SECTORUL EXPLOATAT (SAU MODIFICAREA REGIMULUI SĂ NU INFLUENŢEZE NEGATIV PANTA APEI
SAU VITEZELE ÎN SECŢIUNEA EXPLOATATĂ), CORELAT CU UN PLAN DE PROTECŢIE ÎN ZONĂ CARE SĂ ELIMINE
INFLUENŢELE EXPLOATĂRII, SE POATE PERMITE ÎN ACESTE CONDIŢII FUNCŢIONAREA BALASTIERELOR.
Ca exemplificare.
Pentru ca o balastieră să poată exploata din albia râului, şi să fie contracarate orice posibilităţi de accelerare
a eroziunilor, trebuie impusă măsura executării unei căderi sau a unui prag de fund aval de exploatare,
ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE.
Pentru ca o balastieră să poate exploata din malul râului, “golful” rezultat trebuie să fie prevpzut cu epiuri
de dirijare, praguri de fund, apărări de maluri, etc., funcţie de planul de exploatare.
În concluzie, exploatarea balastierelor nu trebuie interzisă, dar modul de aprobare şi demarare a

exploatărilor trebuie să respecte câteva proceduri stricte, proceduri care trebuie să conţină printre altele
câteva elemente obligatorii:
- Proiect tehnologic de exploatare a balastierei, cu un conţinut cadru care să cuprindă aspectele

prezentate, să cuprindă printre altele breviar de calcule hidraulice în regim natural, în regim exploatat şi
regim după exploatare, lucrări de protecţie necesare, etapizarea lucrărilor de protecţie şi tehnologice şi care
să fie întocmit de un proiectant de specialitate agrementat de Direcţia Apelor.
- Acordarea avizelor să fie condiţionată funcţie de situaţia existentă în planul de refacere a zonelor cu
colmatare controlată, plan care trebuie elaborat de Direcţia Apelor pentru balastierele scoase din funcţiune.
Este necesar şi o evidenţă a materialelor exploatate, pe tipuri de zonă exploatată – albie sau mal, pentru
bilanţul aluviunilor în calculele de urmărire şi prognozare a fenomenelor pe sectorul de râu din
administraţia Direcţiei Apelor.
- Existenţa unui Inspectorat de control în cadrul Direcţiei Apelor care să urmărească respectarea
documentaţiilor avizate pentru exploatarea balastierelor
- Autorizaţia de funcţionare şă fie reînoită în fiecare an, pentru a nu permite abateri de la
documentaţie pe perioade lungi de timp (există tendinţa ca după aprobarea documentaţiilor, măsurile de
protecţie, care sunt neproductive economic, să fie lăsate la sfărşit sau să nu mai fie realizate).
1.7.4 Soluţii studiate

La elaborarea soluţiilor pentru stoparea fenomenelor de eroziune au fost luate în considerare caracteristicile
din punct de vedere al eroziunilor pe cele două sectoare:
- Sectorul amonte cuprins între Barajul Goleşti şi Barajul Zăvoiul Orbului

- Sectorul aval cuprins între Barajul Zăvoiul Orbului şi Barajul Ogrezeni
Ţinând cont şi de evoluţia fenomenelor de eroziune, este necesar elaborarea a două tipuri de soluţii:
- Soluţii cu caracter de urgenţă, care să rezolve probleme locale la care dacă nu se acţionează în mod
rapid pod duce la distrugeri ireversibile ale unor obiective
- Soluţii de ansamblu, care să rezolve întraga gamă de probleme pe un sector de râu, şi a căror
execuţie se poate eşalona pe o perioadă mai mare de timp.
Având în vedere cele două aspecte de mai sus, prezenta documentaţie răspunde criteriului de soluţii cu
caracter de urgenţă, urmând ca pe baza acestei documentaţii să fie elaborat ulterior un studiu şi un plan de
amenajare a sectorului, în special pentru remedierea problemelor de pe sectorul baraj Goleşti – baraj
Zăvoiul Orbului prin prevederea unor măsuri cu caracter de amenajare hidrotehnică a sectorului, amenajare
în care să fie implicaţi mai mulţi beneficiari.
A. Soluţii cu caracter de urgenţă
La elaborarea soluţiilor pentru sectorul amonte de Baraj Zăvoiul Orbului, s-au luat în considerare
următoarele aspecte:
1. Talvegul albiei este în proces activ de reprofilare, în sensul de erodare activă pe porţiunile amonte
ale sectoarelor, şi de colmatare în zonele de retenţie (baraje, praguri, etc.). Acest lucru duce la
micşorarea pantelor talvegului în avalul sectoarelor şi crearea de pante accentuate în amontele
sectoarelor, cu agravarea fenomenelor de eroziune regresivă şi cu punerea în pericol a construcţiilor
amplasate în ampriza albiei minore (praguri, rizberme şi disipatoare, poduri, etc).
2. Pragurile existente şi vizionate pe acest sector la această dată sunt toate scoase din uz, majoritatea
prin distrugere directă sau erodarea malului de încastrare. Acest lucru duce la concluzia că
proiectarea şi dimensionarea acestor praguri şi căderi trebuie corelate cu doi factori, respectiv cu
importanţa lucrărilor în cadrul programelor de amenajare al albiei şi respectiv cu clasa de
importanţă a construcţiilor pe care le protejează, acolo unde este cazul.
Ţinând cont de pantele talvegului create de acest fenomen, şi lungimea tronsoanelor pe care se manifestă
(de ordinul kilometrilor) rezultă că aceste eroziuni nu pot fi controlate prin lucrări individuale (locale) de
protecţii, fiind necesare prevederea unor măsuri cu caracter de amenajare hidrotehnică a sectorului.
Lucrările locale de stabilizare gen praguri deversante sau căderi de fund nu sunt eficiente datorită debitelor
mari de dimensionare, a lăţimii albiei minore şi a pantelor foarte mari pe majoritatea tronsoanelor. Ele au
fost prevăzute totuşi în cadrul prezentei documentaţii, pentru protecţia unor obiective importante, protecţii
cu caracter de urgenţă, până la elaborarea unui program de ansamblu pe sector.
Singura soluţie viabilă considerată la ora actuală de protejare a obiectivelor existente periclitate a fost de a
se prevede un prag de fund sau un prag deversant în aval de aceste lucrări, funcţie de gradul de eroziune al
talvegului şi gradul de afectare al construcţiilor din albie, care să stopeze fenomenele de eroziune ale
talvegului albiei în aceste zone (prin colmatarea controlată sau prin menţinerea talvegului la cota existentă).
Datorită necorelării încă cu un plan general de amenajare a sectorului (fiind lucrări cu caracter de urgenţă),
rizbermele mobile trebuie să se termine cu un ecran de beton simplu, pe toată lăţimea albiei, pentru a
împiedica migrarea materialului din rizberma mobilă la viituri, şi ce este mai important, de a opri în acel
punct fenomenul de eroziune regresivă a talvegului albiei, dacă acest fenomen se manifestă (protecţia cu
ecran de beton este eficientă numai pe cursurile superioare, unde pantele talvegului sunt mici şi erodarea
talvegului este redusă în timp).
Pe zona amonte nu au fost prevăzute protecţii de mal.
Pentru sectorul aval de Barajul Zăvoiul Orbului, s-au luat în considerare următoarele:
1. În zonele în care stratul de suprafaţă, alcătuit din argile (argile prăfoase sau nisipoase, prafuri
argiloase, prafuri argiloase-nisipoase, nisipuri fine argilose-prăfoase) ajunge până în zona cotei apei,
la creşteri ale debitelor se produce contactul dintre apă şi aceste terenuri, care au ca efect final
prăbuşirea malurilor datorită erodării uşoare a acestui strat, (datorită vitezelor de antrenare,
fenomenelor de sufozie, dezagregare, etc).
2. La elaborarea soluţiilor de protecţie de mal trebuie ţinut cont şi de faptul că talvegul albiei în zona
protecţiilor se va eroda în continuare, deci trebuie prevăzute acele soluţii care permit mişcarea
protecţiei de mal odată cu modificarea morfologiei talvegului în zonă. Din acest punct de vedere,
prismurile de anrocamente la baza protecţiilor principale sunt cele mai indicate, dar trebuie ţinut
cont şi de materialele de construcţii existente în cadrul distanţelor de aprovizionare rezonabile.
3. Efectul mecanic al apei asupra rocilor prăfoase nisipoase este puternic şi se accentuează odată cu
mărirea debitului tranzitat.
4. Rocile consolidate (prafuri şi argile prăfoase), în general, în contact cu apa, se dezagregă în timp de 1
– 2 ore (regim de laborator).
Pe acest sector au fost prevăzute praguri şi căderi care să stopeze fenomenele de erodare a albiei în zonele
cu lucrări de artă afectate, precum şi lucrări de stopare a fenomenelor de erodare a malurilor, care au
afectat întinse terenuri agricole.
Protecţia de mal tipică prevăzută constă din :
- O umplutură din balast la baza malului erodat, pe o înălţime variabilă, puţin peste cota apei la
momentul execuţiei lucrărilor şi care să permită o lăţime de 4 m la coronament pentru circulaţia
auto, taluzele având în final o pantă de 1 :1.5
- Execuţia unui prism de fluturi de beton pe cca. 2 m înălţime, taluzul având o pantă de 1 :2
- Pozarea unor saltele elastice de beton tip ciocolată pe taluzul spre apă, saltele care să fie întoarse
pe coronament cca. 1 m şi care să fie pozate sub prismul de fluturi de beton minim 1 m, pentru a
permite conlucrarea între saltele şi prism indifgerent de gradul de eroziune al albiei în
amplasament.
- saltele de beton tip INCOMAT pe bermă (coronament) şi pe o înălţime variabilă pe taluz Înălţimea
va fi dată de nivelul debitului cu asigurarea funcţie de clasa de importanţă, plus înălţimea de gardă.
- taluzare mal erodat pe o înălţime variabilă, pantă 1 :1.5, şi înierbare pe zonele neprotejate cu saltele
de beton sau saltele INCOMAT.
B. Soluţii de ansamblu
Pentru planul de amenajare al sectorului, în cadrul capitolului eroziuni, pe sectorul amonte de barajul
Zăvoiul Orbului, singura soluţie viabilă de stopare a fenomenelor de eroziune a talvegului este soluţia
execuţiei unor baraje, care să reducă panta apei pe acest sector. Acest lucru poate fi corelat cu alte folosinţe
ale lucrărilor care trebuiesc executate (irigaţii, energie, alimentare cu apă, etc), ceea ce conduce la ideea de
a implica mai mulţi beneficiari în derularea unei astfel de investiţii.
Spre exemplificare, în cadrul documentaţiei "CHE Arges aval de Golesti - Zavoiu Orbului. Studiu de
amplasament.", documentatie intocmita de ISPH SA în 1987, a fost studiată soluţia amenajării
hidroenergetice a râului Argeş pe acest sector. Acest studiu avea ca scop numai amenajarea din punct de
vedere hidroenergetic al sectorului, dar situaţia eroziunilor talvegului la această oră permite reactualizarea
studiului din punct de vedere al realizării acumulărilor pentru refacerea albiei, cu folosirea eroziunilor
existente în scop hidroenergetic şi limitarea canalizării râului Argeş în cadrul digurilor de apărare contra
inundaţiilor existente.
În continuare se prezintă pe scurt schema amenajării studiate la aceea dată.
2.1 Varianta canal energetic

Documentatia cuprinde studiul lucrarilor de derivatii din canalul amenajarii hidroenergetice a raului Arges
pe sectorul Golesti – Zavoiul Orbului.
1 Date de baza
Sectorul amenajat care face obiectul studiului este cuprins intre lacurile Golesti si Zavoiul Orbului, rezultand
o cadere bruta de 60 m (intre cotele 241,00 mdM si 181,00 mdM).
Traseul derivatiei s-a fixat in zona albiei majore a raului Arges reducand la maximum scoaterea din productia
agricola a suprafetelor agricole.
2 Datele ce au stat la baza proiectarii

Debitul instalat la care s-au calculat lucrarile de derivatii este de 90 mł/s.
In cadrul amenajarii s-au folosit sectiunile transversale determinate ca optime si stabilitate la lucrari
similare.
2.1Date topografice
La baza proiectarii lucrarilor de derivatii au stat ridicarile topo: C1-239-85; C1-260-85; C1-259-85 si C1-124-
86, la scara 1:5000, realizate de serviciul topo al I.S.P.H.
3 Descrierea lucrarilor
Schema de amenajare hidroenergetica prevede executia in continuarea centralei baraj Golesti a patru uzine
de derivatie de 15,00 m cadere (UHE Calinesti, UHE Cateasca, UHE Patroaia si UHE Potlogeni).
2.2Canale de aductiune
Canalele de aductiune au o sectiune trapezoidala, cu latimea la baza de 15,00 m si panta taluzelor de 1:2,5.
Inaltimea de apa sub care se transporta debitul instalat in miscare uniforma, este 4,10 m.
Panta canalelor este de 0,05, lungimile lor aparand in profilul longitudinal (pl. H-6113-86).
Sectiunea de curgere este protejata atat pe taluze cat si pe radier cu pereu de beton de 15 cm grosime.
2.3Nodul de presiune
Nodul de presiune este format din camera de functionare cu deversor lateral pentru Q = 90 mł/s,
descarcator la rau (Q = 90 mł/s), bazin de linistire cu disipator de energie (Q = 90 mł/s).
In zonele canalelor de aductiune s-au prevazut subtraversari pentru evacuarea debitelor din contracanale.
In zonele canalelor de fuga s-au prevazut supratraversari pentru evacuarea debitelor din contracanale.
Subtraversarile si supratraversarile constituie lucrari de arta.
2.4Canale de fuga
Canalele de fuga au o sectiune trapezoidala, cu latimea la baza de 25,00 m si panta taluzelor udate 1:2,5 si a
celor neudate 1:2.
Inaltimea de apa sub care se transporta debitul instalat in miscare uniforma este de 3,30 m.
Panta canalelor de fuga este de 0,05‰, iar lungimile apar in pl. H-6113-86.
2.5Protectia derivatiei la rau

Pe zona canalului de aductiune, digul dinspre rau a fost protejat cu pereu de beton si pinten de gel-beton.
In zona canalului de fuga s-a prevazut dig de protectie protejat cu pereu de beton simplu si pinten de gel-
beton.
Un alt capitol important al planului de amenajare al sectorului îl va constituii capitolul pentru lucrările de
îndiguire a unor zone ale albiei râului Argeş, ca urmare a constatărilor din documentaţia "Studiu de
inundabilitate a zonei aval de lacul de acumulare Goleşti pe râul Argeş" intocmita de AQUAPROIECT SA.
1.7.5 Observaţii
Proiectul de amenajare nu ponte fi realizat fără a avea la bază un studiu geologic şi geotehnic pe sectorul
considerat, care să evidenţieze :
 stabilitatea generală a zonei şi în particular a taluzelor existente în condiţiile de exploatare

prevăzute;
 formaţiunile geo-litologicc existente;
 gradul de erodabilitale în condiţiile de exploatare a taluzelor şi a patului albiei;
 caracteristicile hidrogeologie şi influenţa în zonele limitrofe;
 caracteristicile geotehnice de calcul pentru dimensionarea taluzelor şi a pragurilor de atenuare.
Pentru materializarea elementelor geologice şi geotehnice reale, este necesar realizarea de ridicării topo ca
urmare a eroziunilor intense care sunt în curs de evoluţie datorită regimului de curgere a apei în albia r.
Argeş în ceea ce priveşte debitul şi viteza de curgere.
1.7.6 Descrierea soluţiilor prevăzute
1.7.6.1 Protecţie mal Ogrezeni

Protecţia de mal, în lungime de cca. 850 m, constă din :
- Umplutură la baza malului erodat, pe 3 m înălţime şi 4 m la coronament, pantă 1 :1.5

- prism de fluturi de beton pe 2 m înălţime,
- saltele de beton tip ciocolată 2 m pe taluzul spre apă
- saltele INCOMAT pe bermă şi 2 m pe taluz

- taluzare mal erodat pe o înălţime de cca. 2 m, pantă 1 :1.5, şi înierbare
1.7.6.2 Mal în dreptul localităţii Bolintin Vale


1.7.6.3 Pod Bolintin Vale – Malu Spart

Protecţia podului constă în lucrările de protecţie a talvegului, prin realizarea unei căderi de 1,0 m în aval de
pod la cca. 50 m, în afara amprizei pilelor de lemn rămase în albie şi prin realizarea unei protecţii locale sub
pod, pentru protecţia malurilor din dreptul culeii, pe o lungime de cca. 20 m pe fiecare mal.
Căderea de 1 m cu lăţimea de 120 m constă din :
- pragul propriu-zis din beton monolit cu următoarele caracteristici:

o lăţimea crestei deversorului – 1,5 m
o paramentul amonte – vertical
o paramentul aval – înclinare 1:3
o înălţimea – 1,0 m
o adâncimea de fundare – 1,5 m
- bazinul disipator de energie cu lungimea de 18-20 m, are în aval un prag cu înălţimea de 0,5 m şi
lăţimea de 1,0 m, prevăzut cu fante de deznisipare.
- Radierul din beton monolit de 0,6 m grosime, se va tuma pe strat filtrant din balast, de 0,1 m
grosime
- rizberma din anrocamente sau cuburi de beton cu lungimea de 20-25 m.
Protecţia de mal, în lungime de 40 m, constă din :

1.7.6.4 Cot în dreptul localităţii Malu Spart


1.7.6.5 Pod pe autostradă DN A1 la km 36

pod la cca. 50 m şi prin realizarea unei protecţii locale sub pod, pentru protecţia malurilor din dreptul culeii,
pe o lungime de cca. 20 m pe fiecare mal.

grosime

1.7.6.6 Cot amonte de podul pe autostradă DN A1 la km 36


1.7.6.7 Cot în dreptul DJ Stoeneşti – Găiseni


1.7.6.8 Mal în dreptul localităţii Căscioarele


1.7.6.9 Mal în dreptul localităţii Găiseni


1.7.6.10 Pod Găiseni – Căscioarele


grosime

1.7.6.11 Mal în dreptul localităţii Podu Popa Nae



1.7.6.12 Podul dintre localităţile Potlogi şi Corbii Mari.


grosime

1.7.6.13 Cot în amonte de podul dintre localităţile Potlogi şi Corbii Mari.


1.7.6.14 Maluri în apropierea localităţii Podul Corbencii.


1.7.6.15 Podul dintre localităţile Ungureni şi Crovu.


grosime

1.7.6.16 Maluri în apropierea Podului dintre localităţile Ungureni şi Crovu.


1.7.6.17 Mal în zona localităţii Satu Nou - Corbii Mari.


1.7.6.18 Mal în zona localităţii Ulieşti.


1.7.6.19 Mal în zona localităţii Sălcioara.


1.7.6.20 Cot în amonte de zona localităţii Sălcioara.


Digul de apărare, în lungime de cca. 450 m, constă din :
- Umplutură din balast în corpul digului cu lăţimea coronamentului de 3 m

- panta taluzurilor 1:3 spre apă şi 1:2 spre incintă;
1.7.6.21 Mal erodat aval de barajul Zăvoiul Orbului.


Digul de apărare, în lungime de cca. 100 m, constă din :
- Umplutură din balast în corpul digului cu lăţimea coronamentului de 3 m

- panta taluzurilor 1:3 spre apă şi 1:2 spre incintă;
1.7.6.22 Podurile dintre localităţile Ghergheşti – Găeşti.

Protecţia podului dezafectat constă în lucrările de protecţie a talvegului, prin realizarea unui prag de 2 m în
aval de pod, zona mal stâng, la cca. 50 m, reabilitarea pragului existent şi prin realizarea unei protecţii locale
sub pod pe ambele maluri pentru protecţia malurilor din dreptul culeii, pe o lungime de cca. 40 m pe fiecare
mal.
Pragul deversor de 2 m cu lăţimea de 90 m constă din :
- pragul propriu-zis din beton cu următoarele componente:

o Bazin disipator de energie
o Zidurile laterale amonte
o Ziduri adiacente pragului
o Ziduri laterale bazinului disipator
o Ziduri laterale aval
- Protectie mal din pereu de beton (in prelungirea zidului amonte pragului si in prelungirea zidului
aval disipatorului),
- Rizberma fixa din cuburi de beton simplu, aval de pragul disipatorului, pentru protejarea senalului la
impactul apei din saltul hidraulic.
- Rizberma mobila din cuburi de beton desfasurata pe toata lungimea protectiei de mal aval si pe
latimea disipatorului pe zona de tranzitie a saltului hidraulic necesara atingerii nivelului aval, in
functie de debitul afluent.
Caracteristici prag
- paramentul amonte – vertical

- paramentul aval – profil hidraulic
- adâncimea de fundare – 2,0 m
- înălţimea deversorului – 2,00 m
- bazinul disipator de energie cu lungimea de 18-20 m, are în aval un prag cu înălţimea de 1 m şi
- Radierul din beton armat de 0,8-0,9 m grosime, se va tuma pe strat filtrant din balast, de 0,1 m
grosime
- rizberma din cuburi de beton simplu sau anrocamente cu lungimea de 20-25m.
Reabilitarea căderii de 1,5 m cu lăţimea de 75 m constă din reabilitarea următoarelor elemente:

- ziduri de dirijare mal stâng

Lucrările trebuiesc corelate cu DIRECŢIA NAŢIONALĂ DE DRUMURI ŞI PODURI BUCUREŞTI pentru

demolarea sau reabilitarea podului dezafectat, având în vedere măsurile de protecţia muncii care
trebuiesc luate la execuţia lucrării.
1.7.6.23 Mal în zona podurilor dintre localităţile Ghergheşti – Găeşti.


1.7.6.24 Mal în zona localităţii Potlogeni Deal.


1.7.6.25 Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia.

Lucrările de stabilizare a talvegului vor cuprinde :
- reabilitarea pragului existent, cu protejarea încastrării în malul drept,

- înlocuirea digului de închidere deversat şi distrus cu un prag deversor cu înălţimea de 2,0 m şi
lungomea de 75 m şi protejarea încastrării în mal stâng.
- Execuţia unei căderi de 1,5 m si 50 m lungime la intrarea amonte a braţului mal stâng
- Execuţia unui prag cu căderea de 2,0 m şi 50 m lungime la intrarea amonte de pe braţul activ
- Execuţia unui prag cu căderea de 2,0 m şi 140 m lungime aval de pod, la cca 900,0 m
- Execuţia protecţiilor de mal pe tot tronsonul
Lucrările se vor desfăşura etapizat, în sensul că se vor executa lucrările pe braţul dinspre malul stâng, după
închiderea acestuia cu un batardou în aval şi în amonte, după care se va închide celălalt braţ şi se vor
executa lucrările pe această ramură.

demolarea sau reabilitarea podului dezafectat, având în vedere măsurile de protecţia muncii care
trebuiesc luate la execuţia lucrării.
1.7.6.26 Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni.

Lucrările vor cuprinde :
- pe braţul inactiv, execuţia unei căderi de 1,0 m aval de pilele podului conductei
- pe braţul inactiv, execuţia unei căderi de 2,0 m aval de pilele podului auto
- pe braţul inactiv, execuţia unei caderi de 3,0 m, la confluenţa celor două braţe
- pe braţul activ, execuţia unui prag deversant de 2,0 m aval de pilele podului conductei
- pe braţul inactiv, execuţia unui prag deversant de 2,0 m aval de pilele podului auto
- pe braţul inactiv, execuţia unui prag deversant de 2,0 m, la confluenţa celor două braţe
- execuţia protecţiilor de mal pe tot tronsonul
- execuţia unui prag deversant de 3,0 m, 800 m în aval de confluenţa celor două braţe
Lucrările se vor desfăşura etapizat, în sensul că se vor executa lucrările pe braţul dinspre malul drept, după
închiderea acestuia cu un batardou în aval şi în amonte, după care se va închide celălalt braţ şi se vor
executa lucrările pe această ramură.

demolarea sau reabilitarea podului existent, având în vedere măsurile de protecţia muncii care trebuiesc
luate la execuţia lucrării.
1.7.6.27 Mal în zona localităţii Căteasca, amonte de podurile dintre localităţile Căteasca –
Leordeni.
Pragul deversor de 3 m cu lăţimea de 100 m constă din :
- pragul propriu-zis din beton cu următoarele componente:

o Bazin disipator de energie
o Zidurile laterale amonte
o Ziduri adiacente pragului
o Ziduri laterale bazinului disipator
o Ziduri laterale aval
- Protectie mal din pereu de beton (in prelungirea zidului amonte pragului si in prelungirea zidului
aval disipatorului),
- Rizberma mobila din cuburi de beton desfasurata pe toata lungimea protectiei de mal aval si pe
latimea disipatorului pe zona de tranzitie a saltului hidraulic necesara atingerii nivelului aval, in
Caracteristici prag
- paramentul amonte – vertical

- paramentul aval – profil hidraulic
- adâncimea de fundare – 3,0 m
- înălţimea deversorului – 3,00 m

- bazinul disipator de energie cu lungimea de 18-20 m, are în aval un prag cu înălţimea de 1 m şi
- Radierul din beton armat de 0,8-0,9 m grosime, se va tuma pe strat filtrant din balast, de 0,1 m
grosime
- rizberma din cuburi de beton simplu sau anrocamente cu lungimea de 20-25m.

1.7.7 Descrierea lucrărilor

Praguri deversoare din beton monolit, avand deschiderea de 40,00-150,00 ml si inaltimea de 1,00 - 3,00 m,
cu constructiile aferente, si anume :
- Bazine disipatoare de energie (dimensionate la debitul de calcul al clasei IV de importanta), in

functie de sectorul de rau pe care este amplasat pragul. Aceste bazine sunt din beton armat monolit
cu prag aval sicanat, pentru limitarea vitezelor si afuierilor aval, fiind prevazute cu barbacane in
radier pentru limitarea subpresiunilor la variatii mari de nivel.
- Zidurile laterale amonte (inclusiv zidurile intoarse spre mal) din beton armat monolit, avand la
partea superioara (pe toata lungimea lor) pereu de 15 cm grosime cu rosturi etanse. Aceste ziduri
au lungimi si inaltimi variabile in functie de sectorul pe care se aplica.
- Ziduri adiacente pragului (fara rost intre constructii) din beton armat monolit, avand lungimea
pragului si inaltimea variabila (in functie de sector).
- Ziduri laterale bazinului disipator din beton armat monolit, prevazute cu barbacane pentru micsorea
presiunilor. Aceste ziduri au lungimea disipatorului si au inaltime constanta, in functie de sectorul pe
care se aplica.
- Ziduri laterale aval (inclusiv zidurile intoarse spre mal) din beton armat monolit, adiacente rizbermei
fixe, avand lungimea si inaltimea constante, in functie de sectorul pe care se aplica.
- Protectie mal din saltele tip ciocolata (in prelungirea zidului amonte pragului si in prelungirea zidului
aval disipatorului), avand lungimi constante (16,00 ml) si inaltimi variabile, in functie de sectorul pe
care se aplica.
- Rizberma mobila din cuburi de beton simplu desfasurata pe toata lungimea protectiei de mal aval si
pe latimea disipatorului pe zona de tranzitie a saltului hidraulic necesara atingerii nivelului aval, in
Devierea apelor necesara executiei pragului din beton monolit cu constructiile colaterale se va executa in
doua faze :
1. Devierea apelor faza I-a se va realiza cu un batardou dublu din lemn (distanta intre pereti de
1,50 m) umplut cu argila. Inaltimea batardoului este de 2,00 m, iar bulumacii de sustinere a
parapetului din dulapi de lemn sunt batuti cca. 1,00 m (fisa). In plan orizontal, intre acestia
distanta este de 1,00 m. Pentru o etansare suplimentara s-a prevazut executia unui prism de
argila de 1,00 m inaltime amplasat pe partea incintei.
Pentru realizarea incintei din faza a II-a, in prima incinta (faza I) se vor executa :
• se va betona un zid din beton armat de 50 cm latime si 1,00 m inaltime pe zona deversorului,
racordat cu cel de pe zona bazinului de 2,00 m inaltime ;
• amonte de prag, se vor monta prefabricate tip L de 3,00 m inaltime, pozate pe o umplutura din
beton (pe zona taluzului excavatiei pragului, cca. 3,00 m) ;
• adiacent peretelui din prefabricate se va executa (cca. 20 ml) din batardoul dublu din lemn la
sectiunea batardoului amonte, din faza a II-a.
Colectarea apelor de infiltratie, pluviale si tehnologice vor fi dirijate spre jompul statiei de pompare
amplasata in aval, statie dotata cu electropompe uzuale pe santierele hidrotehnice, cu refulare in raul Argeş,
inclusiv pompaj local, din fundatii izolate cu electropompe transportabile.
Pentru necesarul de energie electrica (utilaje betonare, statii pompe, etc.), s-a prevazut un grup electrogen
de alimentare.
Pentru executia lucrarilor de betonare si alte operatii auxiliare s-au prevazut macarale pe senile, sau pe
pneuri, similare.
Dupa terminarea tuturor lucrarilor de constructii in incinta si receptionarea lucrarilor de constructii ce vor fi
inundate, se trece la demolarea incintei de executie.
2. Devierea apelor din faza a II-a se realizeaza prin tranzitarea debitului peste constructia
executata in prima faza (pragul si constructiile definitive aferente).
Pentru crearea retentiei necesare devierii apelor peste prag, se vor folosi prefabricate tip L (de 3,00 m
inaltime), la adapostul carora se va executa batardoul dublu din lemn pe zona amonte. Acest batardou se va
continua cu cel inceput in prima incinta de executie, avand dimensiunea intre peretii din lemn de 3,00 m si
inaltimea de 3,00 m. Bulumacii vor avea fisa de 1,50 m, dispusi in plan la 2,00 m distanta.
In aval, se va executa un batardou avand aceleasi caracteristici cu cel din prima faza si care se va racorda la
zidul din beton armat executat anterior.
Restul lucrarilor sunt asemanatoare celor din prima faza.
Dupa terminarea tuturor lucrarilor de constructii in incinta si receptionarea lucrarilor de constructii ce vor fi
inundate, se trece la demolarea incintei de executie din aval spre amonte.
Pentru executia lucrarilor de protectie a malului, sau lucrarilor de arta, se va folosi aceeasi tehnologie, in
functie de lungimea zonei si neetapizat (numai intr-o singura faza).
Drumul tehnologic necesar acceselor la lucrari se va executa pe malul drept si pe malul stang. In principal,
drumul tehnologic va avea structura din balast, luandu-se in considerare si intretinerea lui pe perioada de
executie a sectorului amenajat.
Căderea de 1 sau 1,5 m constă din :

o înălţimea – 1-1,5 m
grosime
- Zidurile laterale, cu următoarele caracteristici:
o 0,3 m – lăţimea coronamentului
o 1,0 ÷ 1,2 m – adâncimea de fundare
o 2,5 – 5,0 m – înălţimea elevaţiei
o 0,3 m – grosimea stratului drenant
Protectia malurilor râului Argeş pe zonele afectate se va realiza prin :
- Realizarea calibrarii albiei minore, in zonele cu depuneri de material aluvionar (ce au obturat albia),
pentru asigurarea unei latimi adecvate necesare micsorarii vitezelor la debitul de calcul.
- Protecţia de mal, care constă din :
- O umplutură din balast la baza malului erodat, pe o înălţime variabilă, puţin peste cota apei la
momentul execuţiei lucrărilor şi care să permită o lăţime de 4 m la coronament pentru circulaţia
auto, taluzele având în final o pantă de 1 :1.5
- Execuţia unui prism de fluturi de beton pe cca. 2 m înălţime, taluzul având o pantă de 1 :2
- Pozarea unor saltele elastice de beton tip ciocolată pe taluzul spre apă, saltele care să fie întoarse
pe coronament cca. 1 m şi care să fie pozate sub prismul de fluturi de beton minim 1 m, pentru a
permite conlucrarea între saltele şi prism indifgerent de gradul de eroziune al albiei în
amplasament.
- saltele de beton tip INCOMAT pe bermă (coronament) şi pe o înălţime variabilă pe taluz Înălţimea
va fi dată de nivelul debitului cu asigurarea funcţie de clasa de importanţă, plus înălţimea de gardă.
- taluzare mal erodat pe o înălţime variabilă, pantă 1 :1.5, şi înierbare pe zonele neprotejate cu saltele
de beton sau saltele INCOMAT.
Adoptarea soluţiilor tehnice şi proiectarea lucrărilor s-a făcut respectând prevederile standardelor şi
normativelor de specialitate
1.7.8 Variante studiate

La întocmirea documentaţiei s-au luat în calcul două variante:
- Varianta 1: Soluţii tehnice şi evaluare pentru lucrările urgente strict necesare, care dacă nu sunt
executate urgent produc distrugeri iremediabile şi care permit încadrarea devizului general într.o
valoare realistă
- Varianta 2: Soluţii tehnice şi evaluare pentru toate amplasamentele identificate ca având caracter
de urgenţă
1.7.9 Varianta propusă

Din cele două variante studiate, varianta pe care o propunem este Varianta 1, variantă care ţine cont de
gradul de urgenţă şi necesitate a lucrărilor, care ţine cont de efectul pagubelor care se pot produce în cazul
neexecutării lor şi care conduc spre un buget rezonabil.
Lucrările propuse să se execute în cadrul acestei investiţii sunt acele lucrări de amenajare care în cadrul
zonelor protejate cuprind şi obiective importante, respectiv lucrări de artă sau hidrotehnice amplasate în
albia minoră, care sunt mai mult sau mai puţin afectate la ora actuală.
Lucrările propuse pentru a se executa, cuprinse în Devizul General, sunt lucrări de protecţie în următoarele
amplasamente, denumite după obiectivul cel mai important care se regăseşte în raza de influenţă a
protecţiilor prevăzute:
1. Cadere 1 m aval pod Malu Spart

2. Cadere 1 m aval pod DN A1
3. Cadere 1 m aval pod Gaiseni
4. Cadere 1 m aval pod Gaiseni
5. Cadere 1.5 m aval Podul dintre localităţile Ungureni şi Crovu
6. Prag deversor 2 m aval poduri dintre localităţile Ghergheşti – Găeşti
Cadere 1.5 m aval poduri dintre localităţile Ghergheşti – Găeşti
7. Prag 1 deversor 2 m amonte Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia

Prag 2 deversor 2 m amonte Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia
Reabilitare Prag 3 deversor 2 m aval Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia
Cadere 1.5 m amonte Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia
Prag 4 deversor 2 m aval Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia
8. Prag 1,2 si 3 deversor 2 m Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni 3 bucati

Cadere 1 m zona Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni
Prag 4 deversor 3 m aval de Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni
9. Prag 5 deversor 3 m aval de Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni

10. Zona Podul dintre localităţile Crânguri – Pătroaia. Protectii mal saltele incomat si prism
11. Zona Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni. Protectii mal saltele incomat si prism
12. Prag deversor 3 m amonte de Podul dintre localităţile Căteasca – Leordeni . Prot mal saltele incomat
si prism
Lucrările propuse pentru a se executa într-o etapă ulterioară, necuprinse în Devizul General, sunt lucrări de
protecţie în următoarele amplasamente:
1. Ogrezeni. Protectii mal saltele incomat si prism

2. Bolentin Vale. Protectii mal saltele incomat si prism
3. Malu Spart. Protectii mal saltele incomat si prism
4. Cot DN A1. Protectii mal saltele incomat si prism
5. Cot în dreptul DJ Stoeneşti – Găiseni. Protectii mal saltele incomat si prism
6. Mal în dreptul localităţii Căscioarele. Protectii mal saltele incomat si prism
7. Mal în dreptul localităţii Gaiseni. Protectii mal saltele incomat si prism
8. Mal în dreptul localităţii Podu Popa Nae. Protectii mal saltele incomat si prism
9. Cot în amonte de podul dintre localităţile Potlogi şi Corbii Mari. Protectii mal saltele incomat si
prism
10. Maluri în apropierea localităţii Podul Corbencii. Protectii mal saltele incomat si prism
11. Maluri în apropierea Podului dintre localităţile Ungureni şi Crovu. Protectii mal saltele incomat si
prism
12. Mal în zona localităţii Satu Nou - Corbii Mari. Protectii mal saltele incomat si prism
13. Mal în zona localităţii Ulieşti. Protectii mal saltele incomat si prism
14. Mal în zona localităţii Sălcioara. Protectii mal saltele incomat si prism
15. Cot în amonte de zona localităţii Sălcioara.. Inchidere dig si Protectii mal saltele incomat si prism
16. Mal erodat aval de barajul Zăvoiul Orbului. Inchidere dig si Protectii mal saltele incomat si prism
17. Maluri in zona Podurior dintre localităţile Ghergheşti – Găeşti. Protectii mal saltele incomat si prism
18. Mal în zona localităţii Potlogeni Deal. Protectii mal saltele incomat si prism
2 DATE TEHNICE ALE LUCRARII
2.1 Suprafaţa si situaţia juridica a terenului ce urmează a fi ocupat

Lucrările propuse se execută în albia minoră a râului Argeş, fără afectarea terenurilor proprietate
particulară.
Suprafata ocupata de lucrările definitive, în albia minoră S=18,78 ha
Suprafata ocupata de lucrările provizorii, în albia majora S=8,0 ha
Terenurile din albia majoră aparţin deţinătorilor particulari şi Consiliilor Locale ale localităţilor limitrofe; în
parte, acestea fiind în general terenuri neproductive situate pe malurile râului Argeş.
2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

2.2.1 Cadrul natural
Lucrările proiectate sunt amplasate în lunca râului Argeş, pe sectorul cuprins intre barajul Goleşti (amonte)
si barajul Ogrăzeni (aval) pe o lungime totala de cca. 108 km, sector caracterizat prin pante medii, albie
foarte meandrată şi lunci inundabile pe care se afla cele mai bune terenuri agricole ale zonei inclusiv
obiective social - economice (locuinţe, drumuri, poduri, conducte de gaz metan, linii electrice, etc.)
Bazinul Arges este unul dintre cele mai importante bazine hidrografice din Romania datorita potentialului
foarte ridicat de producere a energiei si alimentare cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie, incluzand
capitala - Bucuresti care este situata in acest bazin).
De asemenea, acest bazin este unul dintre cele mai bine echipate bazine hidrografice din tara avand un
mare numar de lacuri de acumulare cu folosinte complexe (producerea de energie, atenuarea viiturilor,
alimentari cu apa), de derivatii bazinale si interbazinale, de regularizari, de indiguiri, de prize de apa si
altele.
2.2.2 Reteaua hidrografica a raului Arges

Raul Arges izvoraste din Muntii Fagaras (avand doua izvoare, paraurile Capra si Buda), curge in directie
sudica intersectand o zona muntoasa, campii inalte si joase, si in final se varsa in fluviul Dunarea langa
Oltenita, la sud de Bucuresti.
Raul Arges are lungimea de 340 km si suprafata totala a bazinului de receptie este de 12,550 km2. Principalii
afluenti ai Argesului sunt Valsan, R. Doamnei, R. Targului si Dambovita pe partea stanga a bazinului si
Neajlov pe partea dreapta.
Reteaua hidrografica a raului Arges cuprinde un mare numar de rauri, cu o lungime totala de 4579 km (5.8%
din lungimea totala a raurilor interioare din tara), si este prezentata succint in tabelul următor.
Principalele rauri din bazinul hidrografic Arges
Riu Lungime (km) Suprafata (km2) Observatii
Arges 340 12550 strabate Pitestiul
Vâlsan 79 348
R. Doamnei 107 1836
R. Târgului 72 1096
Carcinov 43 184
Neajlov 186 3720
Dâmbovnic 110 639
Calnistea 112 1748
Glavacioc 120 682
Sabar 174 1346
Dâmbovita 286 2824 strabate Bucurestiul
Densitatea retelei este 0.36 km/km2 in medie si densitatea maxima peste 1.40 km/km2; variand intre 0.67
km/km2 in partea superioara, 0.51 km/km2 in partea centrala si 0.30 km/km2 in partea inferioara a
bazinului.
Panta raului variaza de la 10% in zonele muntoase, la 1-0.4% in zonele de deal si pana la mai putin de 0.1%
in zonele de campie.
2.2.3 Geologie
2.2.3.1 Generalităţi
Rocile cristaline si calcaroase sunt predominante in masivul nordic al Muntilor Fagaras, in timp ce in masivul
sudic predomina micasisturile, amfibolite si gresii.
O mare diversitate de roci sedimentare (argila, calcar, nisip si pietris) pot fi intalnite in zonele de deal si
campie ale bazinului (“depozite de Candesti” si “depozite de Fratesti”).
2.2.3.2 Sectorul Goleşti – Zăvoiul Orbului

Studiile geologice efectuate de serviciul geologie al I.S.P.H. pentru studiul lucrarilor de derivatii din canalul
amenajarii hidroenergetice a raului Arges pe sectorul Golesti – Zavoiul Orbului au indicat conditii relativ
normale pentru executia lucrarilor pe derivatie, astfel: depozitele aluvionare au grosimi cuprinse intre 3-10
m, in zona Zavoiul Orbului depozitele aluvionare având grosimi mai mari (12-14 m). Aceste depozite sunt in
general acoperite de un strat de nisipuri argiloase cu grosimi variabile de la 0,50-2,00 m.
Roca de baza este constituita din argile nisipoase cenusii cu aspect marnos si cu concretiuni calcaroase.
2.2.3.3 Sectorul aval Zăvoiul Orbului

Studiile geologice din documentaţia "Lucrări de amenajare pe râul Argeş aval acumularea Zăvoiul Orbului
în zonele Petreşti şi Corbeanca (Podul Corbencii), jud. Argeş şi Dâmboviţa", documentatie intocmita de
AQUAPROIECT SA, indică următoarele:
Din studiile hidrogeologice şi hidrochimice, executate de I.S.P.I.F. Bucureşti în perioada 1970-1974,

rezultă că în zona cursului mijlociu al râului Argeş, există două hidroconstructuri de albie, una pe malul
stâng (acviferul freatic de luncă) şi alta pe malul drept (acviferul interfluviului Argeş - Neajlov).
Deoarece lucrarea avea ca scop lucrări pe malul drept, a fost prezentat numai acel mal, cu unele completări
pentru tăierea de cot din dreptul satului Podul Corbencii.
Acviferul freatic de câmp înalt este dezvoltat pe malul drept al văii râului Argeş, cu nivel liber de curgere din
râul Argeş spre râul Neajlov.
Acviferul respectiv este cantonat în nisipurile cu pietriş din zona câmpului înalt, dezvoltat în paralel cu
cursul mijlociu al Argeşului. Grosimea acestui strat este de 3-8 m.
Din studiile hidrogeologice executate au rezultat următorii coeficienţi de filtraţie K:
a) depozitul acoperitor al acviferului freatic din câmpul înalt:

 argile, argile prăfoase sau nisipoase - 0,001-0,01 m/zi;
 prafuri argiloase - 0,01-0,1 m/zi;
 prafuri argiloase-nisipoase - 0,5-1 m/zi;
 nisipuri fine argilose-prăfoase - 1-5 m/zi.
b) depozitul grosier de nisip cu pietriş din câmpul înalt: K = 47m/zi.
Apa freatică din zona malului drept, ca urmare a executării digurilor de apărare, poate suferi local unele
modificări ale procesului de drenare cu nivel liber, din râul Argeş spre râul Neajlov.
Complexul litologic de câmpie se dezvoltă numai pe malul drept al cursului mijlociu al Argeşului, la
contactul morfologic cu lunca văii ce constituie şi albia majoră a râului şi care dă zonei aspect de câmp înalt,
caracterizată litologic prin următoarea stratificaţie:
 un strat de sol vegetal, în grosimea de 0,3-0,4 m ;

 un depozit argilos constituit din argilă, argilă prăfoasă, argilă cu concreţiuni
calcaroase, nisip fin argilos şi praf argilos, în grosime de 4,50-10 m ;
 un depozit de nisip cu pietriş şi cu rare elemente de bolovăniş, cu grosime între
4 m şi 6 m.
Pentru umpluturi în dig, ca materiale locale de construcţii se pot utiliza depozitele aluvionare din albia
majoră a văii şi materialul argilos-prăfos de suprafaţă în zona dig-mal. De asemenea se poate utiliza
materialul argilos şi argilos-prăfos rezultat în urma săpăturilor în tăierea de cot, la Podul Corbencii.
Studiul geotehnic şi hidrologic elaborat de secţia STUDII GEOTEHNICE, din cadrul AQUAPROIECT S. A. nr. 3222
din noiembrie 1996, la comanda R.A. - A.R. Filiala Piteşti, oferă detalii importante, specifice zonelor direct
interesate. Potrivit acestei documentaţii reţinem următoarele elemente specifice zonelor.
Zona Mogoşani
Această zonă este caracterizată prin dezvoltarea unei puternice eroziuni în malul drept al râului Argeş.
Situaţia litologică este următoarea:
 malul stâng al râului (zona de luncă propri-zisă) este constituit dintr-un complex
necoeziv - pietriş cu nisip, cu o grosime de cca 6-8 m ;
 albia minoră a râului Argeş, cu o lăţime de cca 50 m, se dezvoltă pe un pietriş cu
bolovăniş la cea 4 m ;
 malul drept al râului (Câmpul Înalt) este constituit la suprafaţă dintr-un strat coeziv
cu caracter loessoid (praf argilos nisipos), având o grosime de 2,5-4,0 m, sub care se dezvoltă un
complex necoeziv format din pietrişuri cu nisip.
Sub formaţiunile prezentate mai sus se întâlnesc argile cenuşii, tari, din subsolul câmpului Găvanu -
Burdea, interceptate în zona lucrărilor, la o adâncime de cca 4 m sau mai mare.
Zona Podul Corbencii
Această zonă este situată la cea 15 km aval de acumularea Zăvoiul Orbului, în dreptul localităţilor Ungureni
şi Podul Corbencii - mal drept şi Crovu - mal stâng.
Situaţia litologică din această zonă este următoarea:
 zona de luncă de pe malul stâng al râului Argeş este constituită din depozite slab coezive,
reprezentate de un nisip prăfos cafeniu deschis, cu grosimea de cca 1-2 m, sub care se dezvoltă
o argilă prăfoasă cafenie, cu grosimea de 1,5-2 m, până la adâncime de cca 2,5-4,0 m de la suprafaţa
terenului ;
 albia minoră a râului Argeş se dezvoltă pe un pietriş cu bolovăniş şi nisip, cu o grosime estimată la
cca 4 m ;
 zona de câmp înalt, de pe malul drept al râului Argeş, este constituită din depozite coezive
reprezentate de argile şi argile prăfoase, cenuşiu-negricioase sau cenuşiu-gălbui, cu o grosime de cca 4-6
m. În unele tronsoane de pe acest mal, la baza lui, râul curge pe aceste formaţiuni argiloase, iar în
altele curge pe un pietriş cu nisip ce aflorează de sub depozitele coezive.
Pentru formaţiunile din zonele cercetate se pot detalia următoarele valori limită de antrenare a pământurilor
sub acţiunea apei din albie:
TIPUL PĂMÂNTULUI viteza apei (m/s)
- argile, argile prăfoase 0,75-1,20
- prafuri, prafuri argiloase-nisipoase 0,40-1,00
- nisipuri fine, argilos prăfoase 0,30 - 0,80
- nisipuri cu pietriş 0,40-1,50
- pietrişuri cu nisip şi elemente de bolovăniş 0,70 - 2,50

După modul de comportare Ia săpătură, conform normativului Ts, formaţiunile din zonă se încadrează
astfel:
TIP PĂMÂNT SAP. MECANICĂ SAP. MANUALĂ
- pământ argilos II II II foarte tare
- pământuri nisipoase - argiloase II II II mijlociu
- pietrişuri şi bolovăniş II – III II – III - tare,foarte tare
Conform STAS 6054/77, adancimea de îngheţ în zonele cercetate se situează la 80-90 cm. Din punctul de
vedere al seismicităţii, conform STAS 11.100/1-91, tronsonul de râu studiat se încadrează în zona 8 de
intensitate macro-seismică, având un Ks = 0,20 şi o perioadă de colţ de Te = 1,5 sec (normativ P100/92).
2.2.3.4 Zona seismică de calcul

Zona seismică de calcul conform P100-1/2004 se înscrie în următoarele caracteristici:
 Valori de vârf ale acceleraţiei terenului a g=0,24 g

 perioada de control (colţ) Tc=1,0 s
2.2.4 Clima
Zona celor două perimetre aparţine unui sector cu climă continentală specific Câmpiei Române. Acesta se
caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii moderate şi ierni nu prea reci, cu viscole rare şi frecvente
intervale de încălzire, care conduc la topirea stratului de zăpadă.
Din punct de vedere al circulaţiei atmosferice, zona se caracterizează prin frecvente advecţii de aer
temperat oceanic din V şi de aer temperat-continental din NE, prin pătrunderi mai puţin frecvente ale
aerului tropical-maritim din SV şi prin care invazii ale aerului arctic din N.
În regimul precipitaţiilor se pot semnala următoarele aspecte: cantităţile medii anuale se situează între 500-
6000 mm, mediile lunare fiind de ordinul a 30-40 mm, pentru luna ianuarie şi de ordinul 60-80 mm pentru
luna iulie. În semestrul cald o mare parte a precipitaţiilor prezintă caracter de averse.
Stratul de zăpadă are o durată medie anuală mai mică de 50 de zile şi o grosime medie (ianuarie-februarie)
de 10-15 cm.
În zona de interes frecvenţele medii anuale ale vântului sunt de 14 % din NE, 12 % din SV şi 9 % din E,
vitezele medii anuale oscilând între 1,1 şi 3,0 m/s.
2.2.5 Temperatura medie anuala a aerului

In baziul hidrografic Arges, temperatura medie anuala a aerului variaza intre - 20C si 40C, in partea
superioara care corespunde muntilor si intre 80C si 130C, in zona de piemont.
In zonele de campie joasa, temperatura medie lunara variaza in general, intre -30C in Ianuarie si 22-230C in
Iulie.
În sectorul studiat, temperatura medie anuală este de cca 10°C, având valori medii pentru luna ianuarie de
3°C - 4°C, iar pentru luna iulie de 21°C. Amplitudinea termică absolută prezintă valori deosebit de mari (în
jur de 70°C ) faţă de nuanţa relativ moderată a climei sectorului în care se află situată zona de interes. În
intervalul rece al anului, numărul mediu al zilelor cu îngheţ depăşeşte 100 zile.
2.2.6 Scurgerea medie anuala

Scurgerea medie anuala si debitul cu asigurarea 95% inregistrate in sectiuni caracteristice pe raul Arges si pe
principalii sai afluenti sunt prezentate in tabelul următor :
Caracteristicile scurgerii pentru raul Arges si afluenti
Lungimea Scurgere medie Debit cu asig. 95%

Rau Sectiune Lungime (km) Suprafata bazin(km2)
totala(km) anuala (m3/s) (m3/s)
Cateasca 143 3480 22.4 7.2

Arges 340
Malu Spart 233 3799 40.8 7.2
Bradet 37 123 2.38 0.45

Vâlsan 79
Malureni 62 239 3.18 0.62
Bahna
44 355 6.9 1.65
Rusului
R. Doamnei 107
Darmanesti 86 566 8.77 1.8
Ciumesti 90 1730 20.4 2
Voina 12 65 2.48 0.41
R. Târgului 72 Voinesti 30 156 4.29 1.27
Piscani 69 843 8.28 2.6
Moara din
102 379 0.8 0.19
Groapa
Neajlov 186
Vadu Lat 132 1284 3.99 0.55
Calugareni 166 3392 8.82 0.65
Sabar 174 Poenari 111 883 2.38 0.26
Podu
86 260 4.66 0.65
Dâmbovitei
Dâmbovita 286
Malu cu Flori 119 668 9.84 1.08
Lunguletu 202 1105 11.7 1.3

In bazinul hidrografic Arges, in general, scurgerea specifica medie are valori:
• pana la 40 l/s.km2 – in partea superioara a bazinului (in Muntii Fagaras), si
• mai mici de 1 l/s.km2 – in partea inferioara (in Campia Romana).
Scurgerea maxima are loc primavara (lunile martie - mai) si cea minima iarna (lunile decembrie - februarie).
2.2.7 Date hidrologice

Debite maxime pe râul Argeş cu diferite probabilităţi de depăşire p% în regim natural în secţiunile Goleşti şi
Crivina
Nr. Râul Secţiunea Suprafaţa Altitudinea Debite maxime p%

crt. medie
F(km2) (mc/s)
H(m)
1% 2% 5% 10%
1 Argeş Aval lac Goleşti 3188 843 2300 1920 1435 1075
2 Argeş Aval priză Crivina 3815 756 2090 1700 1240 905
Elemente hidrologice privind scurgerea maximă pe râul Argeş şi afluenţi - regim natural
Q5% Q2% Q1% Tt Tcr h1% W1%

SECŢIUNE γ
(mc/s) (mc/s) (mc/s) (ore) (ore) (mm) (106 mc)
R.Arges – ac.Golesti 1321 1774 2130 117 27 0,27 75,0 238,00
Pr.Rancaciov – am.confl. 160 230 280 23 7 0,25 94,0 5,80
Pr.Carcinov – am.confl. 282 403 500 32 8 0,26 82,7 15,00
Pr.Budisteanca – am.confl. 180 255 320 28 7 0,25 91,2 8,06
R.Sabar – am.Brezoaele * 155 253 355 101 25 0,25 80,7 32,3
R.Arges – S.H.Malu Spart 1270 1730 2080 146 46 0,26 74,6 284,00
* regim modificat datorită derivaţiei Găeşti.

În cadrul proiectului Lucrări de amenajare pe râul Argeş aval acumulareaZăvoiul Orbului în zonele
Petreşti şi Corbeanca (Podul Corbencii), jud. Argeş şi Dâmboviţa, întocmit de AQUAPROIECT SA, au fost
prevăzute următoarele debite de calcul:
Având în vedere modul complex de propagare a viiturilor pe râul Argeş în regim amenajat, s-a ţinut seama
de datele furnizate de Divizia S.G.L. din cadrul AQUAPROIECT -S.A.
Calculele hidraulice, la nivel de schemă de amenajare, s-au bazat pe studiile I.N.M.H. realizate ca urmare a
măsurătorilor şi datelor obţinute în urma viiturii din anul 1975. Aceste studii s-au făcut atât în regim natural
cât şi în regim amenajat, fiind ulterior prelucrate corespunzător în cadrul I.C.P.G.A., secţia Scheme de
amenajare. În cadrul prelucrărilor s-au avut în vedere atât bilanţurile de debite în regim normal de exploatare
a lacurilor de acumulare cât şi în regim de viitură.
Trebuie subliniat că barajul Zăvoiul Orbului lucrează ca baraj de priză, neavând rol de atenuare a viiturilor.
Debitele cu probabilitatea de depăşire de 5 %, şi 1 % sunt:
SECŢIUNEA REGIM p 5% REGIM p 1%
natural amenajat natural amenajat
Zăvoiul Orbului 1294 mc/s 907 mc/s 2090 mc/s 1760 mc/s
Debitul mediu multianual este 38,2 mc/s.
2.2.8 Lucrări hidrotehnice existente
2.2.8.1 Principalele lacuri de acumulare

Principalele lacuri de acumulare cu folosinte multiple din bazinul Arges sunt prezentate in tabelul următor :
Principalele acumulari de apa din bazinul hidrografic Arges
Lac de acumulare Dam

Acumulare Rau An
Capacitate (mil m3) Suprafata (ha) Scop Tip Inaltime (m)
Vidraru Arges 465 1000 PG A 166 1965
Oiesti Arges 1.8 42 PG G, E 20 1967
Cerbureni Arges 1.65 35 PG G, E 18 1968
Curtea de Arges Arges 1.1 26 PG G, E 19 1970

Zigoneni Arges 13.3 165 WS,PG G, E 29 1973
Vâlcele Arges 54.8 640 WS,PG,FC,I G, E 35 1975
Budeasa Arges 54.9 643 WS,PG,FC,I G, E 33 1978
Bascov Arges 5.1 140 WS,PG,I G, E 21 1970
Prundu-Pitesti Arges 4.5 141 WS,PG,FC,I G, E 20 1971
Golesti Arges 78.5 680 WS,PG,FC,I G, E 32 1983
Zavoiu Orbului Arges 16.1 280 FC,I G, E 20 1988
Ogrezeni Arges 7.6 241 WS,FC,I G, E 13 1997
Maracineni Doamnei 38.5 380 PG,FC G, E 20 1982
Baciu Doamnei 0.68 5.8 PG A 34 1966
Vâlsan Vâlsan 0.18 1.5 PG A 24 1966
Pecineagu Dâmbovita 69 182 WS,PG,I E 105 1984
Lacul Morii Dâmbovita 19.41 246 FC,I,R G, E 15 1987
Vacaresti Dâmbovita 54.1 730 WS,PG,FC,I MB, E 26 1989
Satic Speriata Dâmbovita 0.1 18 PG G, E 19
Râusor Târgului 60 190 WS,PG,I E 120 1987
Scopul acumularii: AT – atenuare viituri PE – producere energie AA – alimentare cu apa
I – irigatii P – piscicultura R – recreere
Tip baraj : A – arc G – greutate P – pamant R – anrocamente BM – baraj mobil
Cel mai mare lac de acumulare din bazin este Vidraru cu o capacitate de 465 milioane m3 destinat
producerii de energie electrica, acumulare care a fost inaugurata in anul 1965.
Mai jos de barajul Vidraru se afla noua acumulari de apa, construite de-a lungul Argesului Superior, in
special pentru producerea de energie electrica si alimentarea cu apa (pentru industrie, irigatii, populatie).
In 1997 a fost inaugurata acumularea Ogrezeni de pe Argesul Inferior pentru alimentarea cu apa a
Bucurestiului in timp ce pentru atenuarea viiturilor a fost construita inca din 1987 acumularea Lacul Morii
pe raul Dambovita.
Lucrări de regularizare a albiei răului Argeş în zona studiată au mai fost executate anterior în cadrul altor
proiecte.
2.2.8.2 Caracteristicile acumulării Goleşti

Barajul Goleşti este situat pe cursul superior al râului Argeş, la 7.3 km aval de acumularea Piteşti, pe linia ce
uneşte localităţile Udeni şi Catanele.
Barajul dat în folosinţă în anul 1983 are următoarele funcţiuni;
 asigurarea unui debit suplimentar de 1.3 mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a
Capitalei ;
 alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii Cateasca - Teiu, prin asigurarea volumelor necesare
irigării a cca. 10000 ha ;
 asigurarea sursei de rezervă pentru alimentarea cu apă a Combinatului Petrochimic Piteşti
pentru Qi = 6.0 mc/s ;
 producerea de energie electrică prin C.H.E. Goleşti cu Pi = 3 MW, Qi = 90 mc/s, E=33MWh/an.
Barajul Goleşti se încadrează în clasa II-a de importanţă şi a fost proiectat pentru un debit de calcul
Q1% = 1850 mc/s şi verificat la un debit Q0,1%+20% = 4250 mc/s.
Debitui mediu multianual al râului Argeş în secţiunea barajului este de 38,0 mc/s.
Lacul de acumulare Goleşti - caracteristici tehnice :
 Cotă talveg - 236.50 mdM

 Nivel normal de retenţie NNR - 253.00 mdM
 Nivel minim de exploatare - 243.50 mdM
 Nivei maxim extraordinar - 255,00 mdM
 Cota coronament - 258.25 mdM
 Volum la NNR - 55,0 mil. mc
 Volum mort - 1,0 mil. mc
 Volum de atenuare a viiturilor - 13,0 mil. mc
 Volum util energetic - 45.0 mil. mc
 Suprafaţa lacului la NNR - 634,0 ha
Descărcătorii de ape mari ai barajului constau din :
 evacuatorul de suprafaţă echipat cu 6 stavile clapet (16 m x 3 m) ce pot descărca un debit maxim de
1900 mc/s ;
 evacuatorul de fund echipat cu 12 vane segment (6.75 m x 2.25 m) putând descărca 2680
mc/s.
2.2.8.3 Barajul Ogrezeni

Barajul de priză Crivina, pus în funcţiune definitiv în anul 1959, avea iniţial, la ieşirea din ferestrele de
captare, 4 desnisipatoare, cu o capacitate totală de 10 mc/s, care debuşau într-o cameră de încărcare, de
unde apa era transmisă aducţiunii.
Creşterea necesităţilor de apă potabilă a condus la extinderea debitului captat prin realizarea a încă 6
desnisipatoare cu o capacitate de 15 mc/s şi a doua staţie de pompare pentru furnizarea unui debit de 3.00
mc/s la staţia de tratare Arcuda.
Proiectul Crivina, demarat la începutul anilor 1990, cu scopul de a spori posibilităţile de furnizare a apei
potabile în municipiul Bucureşti şi de a îmbunătăţi calitatea ei, prin realizarea următoarelor lucrări :
 barajul şi lacul de acumulare Ogrezeni

 apeductul de apă brută cu o capacitate de transport de 26 mc/s care urma să facă legătura între
viitorul lac de acumulare Ogrezeni şi punctul de alimentare cu apă Roşu ;
 staţia de tratare cu apă Crivina, cu un volum de producţie de 3 mc/s şi o capacitate de rezervă de
până la 6 mc/s ;
 un apeduct de apă potabilă care urma să realizeze transportul apei potabile de la Crivina spre
municipiul Bucureşti, sistat ulterior din lipsă de fonduri, a fost reluat în anul 2003 şi adaptat în scopul
de-a asigura o capacitate a staţiei de tratare de 3mc/s, respectiv 259 000 mc/zi.
2.2.8.4 Lucrări de regularizare

Ca urmare a viiturilor din anii 1994 şi 1995 s-au produs importante eroziuni de mal în aval de barajul de
priză de la Zăvoiul Orbului, punându-se în pericol autostrada Bucureşti-Piteşti şi canalul de aducţiune CA1
din Sistemul Jugureni - Corbii Mari. De asemeni, au fost inundate terenuri agricole şi gospodării în
perimetrul satelor Ungureni şi Podul Corbencii, ameninţând izolarea satului Podul Corbencii.
În cadrul proiectului Lucrări de amenajare pe râul Argeş aval acumulareaZăvoiul Orbului în zonele
Petreşti şi Corbeanca (Podul Corbencii), jud. Argeş şi Dâmboviţa, întocmit de AQUAPROIECT SA, au fost
proiectate şi executate lucrări de apărare de mal şi îndiguiri pentru înlăturarea fenomenul de eroziune şi
inundare în:
- Obiectul 1 – respectiv refacerea şi consolidarea malului drept erodat al râului Argeş la cca 1,5 km
aval de barajul de priză Zăvoiul Orbului între Petreşti şi Mogoşani ;
- Obiectul 2 – îndiguiri pe teritoriul comunei Corbii Mari, satele Ungureni şi Podul Corbencii, amonte
şi aval de podul metalic Crovu - Ungureni, peste care traversează DJ 701.
Obiectul 1: În zona localităţilor Petreşti şi Mogoşani, pe teritoriul comunei Mogoşani, la cca 1,5 km aval de
barajul de priză Zăvoiul Orbului, s-a proiectat refacerea malului drept al râului Argeş, puternic erodat.
Refacerea malului se realizează cu umplutură din materiale locale, extrase din albia râului, prin chiunetarea
albiei minore şi consolidarea malului rectificat cu un masiv din anrocamente din Fluturi de beton sub
formă de prism, având 2,00 m la partea superioară, o înălţime de 3,00 m şi pante ale taluzelor de 1:1,5 şi
1:1,25 spre apă.
Pe acest masiv din Fluturi de beton se sprijină un pereu de beton de 15 cm grosime, pe o înălţime de 1,50
m, până la cota apei cu probabilitatea de depăşire de 5 %, continuat pe o banchetă de 1,00 m lăţime.
Lungimea consolidării este de 655 m şi se încastrează la capete în malul înalt. În conformitate cu
documentaţia la fază D.E. - reactualizat, predat anterior, s-au acceptat următoarele modificări:
- înlocuirea pereului de beton de 15 cm grosime cu saltea elastică tip ciocolată, pe o lungime de 180
m, din încastrarea amonte spre aval, precum şi, pe următorii 50 m, cu saltea tip INCOMAT, acestea
fiind echivalente din punctul de vedere al rezistenţei.
Obiectul 2: În aval de barajul de priză Zăvoiul Orbului, la cca 15 km pe râul Argeş, pe teritoriul comunei
Corbii Mari (satele Ungureni şi Podul Corbencii) se execută un dig de protecţie din materiale locale, în
lungime de 4018 in. Acest dig apără satele Ungureni şi Podul Corbencii de efectul inundaţiilor cu
probabilitatea de depăşire de 5 % fiind realizat cu o gardă de 50 cm peste nivelul probabil. Digul va avea
lăţimea de 4,00 m la coronament şi pantele 1:2 spre apă şi 1:1,5 spre incintă. Lungimea totală este 4018 m.
În dreptul satului Podul Corbencii s-a proiectat tăierea cotului cu un canal trapezoidal având lăţimea la
fund de 60 m, şi înclinaţia taluzelor 1:2.
Pentru o mai bună direcţionare a apelor medii şi mari s-a prevăzut un dig de dirijare din anrocamente de
piatră brută de cca 250 kg/buc, imediat aval de tăierea de cot, oblic pe albia minoră a râului Argeş.
Anrocamentele sunt aşezate pe o saltea de fascine de 65 cm grosime şi lată de 16 m. Digul de dirijare are o
lăţime la partea superioară de 4,00 m şi o înălţime, peste salteaua de fascine, de 1,50 m. În spatele
masivului de anrocamente, sprijinit pe acesta, se execută o umplutură din materiale locale, având tot
formă trapezoidală, cu lăţimea la partea superioară de 6,00 m şi pantele 1:2 spre amonte şi 1:4 spre aval.
Consolidări
Având în vedere efectul de eroziune la ape mari, s-au prevăzut următoarele consolidări cu anrocamente de
piatră brută de cca 250 kg/buc:
a) talazul malului drept al canalului de tăiere de cot cu un masiv prismatic, înalt de 2,00
m, lat de 2,00 m şi aşezat pe taluz la panta acestuia 1:2, pe toată lungimea canalului;
b) cele două porţiuni de traversare, de către digul de apărare, a meandrei râului Argeş,
din dreptul satului Podul Corbencii. Consolidarea se realizează cu un masiv de anrocamente
de cca 3,00 m înălţime, 2,00 m lăţime la partea superioară şi pante spre apă de 1:1,5 respectiv
1:1.25. Sprijinit pe acesta se execută o protecţie cu piatră (pereu) până la cota nivelului apei cu
probabilitatea de depăşire de 5 %, cca 3,00 m, având o grosime la bază de 80 cm şi 40 cm la partea
superioară, continuat cu o banchetă de 1,00 m lăţime.
2.2.8.5 Lucrări de amenajare studiate

În cadrul documentaţiei "CHE Arges aval de Golesti - Zavoiu Orbului. Studiu de amplasament.",
documentatie intocmita de ISPH SA în 1987, a fost studiată soluţia amenajării hidroenergetice a râului Argeş
pe acest sector, soluţie prezentată în cap. 1.
2.3 Caracteristicile principale ale construcţiilor

2.3.1 Încadrarea în clasa de importanţă
Categoria de importanta a lucrarilor de regularizare, conform HGR 766/97 se incadreaza in categoria
C de importanta globala, iar conform prevederilor din STAS 4273 – 83, in clasa IV de importanta specifica.
Constructiile de regularizare fiind constructii definitive (dupa durata de exploatare) si secundare (dupa rolul
lor functional) necesita urmarire in timp, in vederea adaptarii acestora fata de cerintele din actele
normative.
Pentru îndiguiri şi protecţii de mal s-au adoptat următoarele clase de importanţă, debite de calcul
corespondente şi gărzi pentru siguranţa digurilor:
Clasa de importanţă Debit de calcul Înalţimea de siguranţă a digurilor
IV
Q 5% 0,3 m
(localitate şi terenuri)
V
Q 10 % 0,3 m
(terenuri agricole)
2.3.2 Principalele caracteristici ale construcţiilor

Praguri deversoare din beton monolit au deschiderea de 40,00-150,00 ml si inaltimea de 1,00 - 3,00 m.
Constructiile aferente :
- Bazine disipatoare de energie (dimensionate la debitul de calcul al clasei IV de importanta), in

functie de sectorul de rau pe care este amplasat pragul. Aceste bazine sunt din beton armat monolit
cu prag aval sicanat, pentru limitarea vitezelor si afuierilor aval, fiind prevazute cu barbacane in
radier pentru limitarea subpresiunilor la variatii mari de nivel.
care se aplica.
care se aplica.
pe latimea disipatorului pe zona de tranzitie a saltului hidraulic necesara atingerii nivelului aval, in
Căderile de 1 sau 1,5 m :


o înălţimea – 1-1,5 m
grosime
- Zidurile laterale, cu următoarele caracteristici:
o 0,3 m – lăţimea coronamentului
o 1,0 ÷ 1,2 m – adâncimea de fundare
o 2,5 – 5,0 m – înălţimea elevaţiei
o 0,3 m – grosimea stratului drenant
Protectia malurilor râului Argeş :
- Realizarea calibrarii albiei minore, in zonele cu depuneri de material aluvionar (ce au obturat albia),
pentru asigurarea unei latimi adecvate necesare micsorarii vitezelor la debitul de calcul.
o Umplutură la baza malului erodat, pe 2-3 m înălţime şi 4 m la coronament, pantă taluz
1 :1.5
o prism de fluturi de beton pe 2 m înălţime şi 2 m grosime, pentru preluarea erodării
talvegului,
o saltele de beton tip ciocolată 2 m pe taluzul spre apă, parţial sub prismul de fluturi de
beton, protecţie fixă ca poziţie
o saltele INCOMAT pe bermă şi 2 m pe taluz, pentru protecţia malului până la asigurarea de
Q5%
o taluzare mal erodat pe o înălţime de cca. 2-5 m, cu pantă 1 :1.5, şi înierbare, pentru a nu
permite prăbuşirea malului
2.4 Structura constructivă

Praguri deversoare din beton monolit.
Constructiile aferente :
- Bazine disipatoare de energie din beton armat monolit cu prag aval sicanat, cu barbacane in radier.
care se aplica.
care se aplica.
- Rizberma fixa din cuburi de beton simplu, aval de pragul disipatorului.
pe latimea disipatorului.
Căderile de 1 sau 1,5 :
- pragul propriu-zis din beton monolit:

- bazinul disipator de energie din beton monolit cu lungimea de 18-20 m, are în aval un prag cu
înălţimea de 0,5 m şi lăţimea de 1,0 m, prevăzut cu fante de deznisipare.
- Radierul din beton monolit de 0,6 m grosime, pe un strat filtrant din balast, de 0,1 m grosime
- Zidurile laterale din beton monolit
Protectia malurilor râului Argeş :

o prism de fluturi de beton pe 2 m înălţime şi 2 m grosime, pentru preluarea erodării
talvegului,
o saltele de beton tip ciocolată 2 m pe taluzul spre apă
o saltele INCOMAT pe bermă şi 2 m pe taluz
2.5 Principalele utilaje de dotare a construcţiilor

Nu este cazul.
2.6 Instalaţii aferente construcţiilor

Nu este cazul.
2.7 Utilităţi
2.7.1 Organizare de şantier
Organizarea de şantier cuprinde spaţii de lucru pentru personalul şantierului, precum şi spaţii de depozitare
a materialelor care vor fi puse în operă.
La capitolul spaţii de lucru pentru personal se prevăd birouri, ateliere de reparaţii şi întreţinere a utilajelor
de lucru.
Pe lângă spaţiile de depozitare centralizate la sediul şantierului, vor fi distribuite şi altele pe lângă punctele
de lucru.
2.7.2 Căi de acces provizorii

Se vor amenaja accese provizorii pentru executarea lucrărilor, acolo unde este necesar. Existenţa acceselor
provizorii se va limita în timp, acestea fiind dezafectate imediat după terminarea execuţiei lucrărilor, iar
suprafeţele ocupate temporar de acestea vor fi redate folosinţei iniţiale.
2.7.3 Surse de apă, energie electrică, gaze şi telefon

Se folosesc utilităţile existente la nivelul local, şi anume reţelele de energie electrică unde este cazul.
2.7.4 Căi de acces şi căi de comunicaţii

Caile de aces la lucrari sunt drumurile judeţene şi comunale locae.
2.7.5 Depozite de materiale

Depozitele principale pentru materialele ce se pun în operă sunt prevazute în incinta organizării de şantier
ale antreprenorului.
Pentru lucrările de betoane şi terasamente, posibilităţile de aprovizionare sunt în funcţie de amplasament
3 DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI
3.1 Total personal

Nu este cazul
3.2 Locuri de muncă nou create

Nu este cazul
4 D E V I Z U L G E N E R A LA L E S T I M AT I V A L I N V E S T I Ţ I E
4.1 Deviz General
DEVIZ GENERAL AMENAJARE RÂU ARGEŞ ÎNTRE BARAJELE GOLEŞTI ŞI OGREZENI.
1 EURO = 3.6771
Conform HG NR. 1179 din 24/10/2002 1 Euro = 3.6771 Data : 30/12 /2005
Nr Denumirea capitolelor de cheltuieli Valoare (fără TVA) Valoare (inclusiv TVA)
crt Total Total Din care supusă procedurii de

achiziţie publică
Lei Euro Lei Euro Lei Euro
1 2 3 4 5 6 7 8
PARTEA I
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului 0 0.00 0 0.00
1.2. Amenajarea terenului 0 0.00 0 0.00 0 0.00
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului 0 0.00 0 0.00 0 0.00
SUBTOTAL 1 (S1) 0 0.00 0 0.00 0 0.00
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Drumuri de acces 0 0.00 0 0.00 0 0.00
2.2. Construirea de reţele exterioare pt. conectarea la utilitaţi
(energie electrică, telecomunicaţii)
Linie electrică de joasă tensiune 0.4 Kv 0 0.00 0 0.00 0 0.00
SUBTOTAL 2 (S2) 0 0.00 0 0.00 0 0.00
CAPITOL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren 70,000 19,036.74 83,300 22,653.72 0 0.00
3.2 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 697,399 189,660.00 829,905 225,695.40
3.3 Proiectare şi engineering 70,000 19,036.74 83,300 22,653.72 0 0.00
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 2,248 611.25 2,675 727.39
3.5 Consultanţa 93,325 25,380.11 111,057 30,202.33
SUBTOTAL 3 (S3) 932,972 253,724.84 1,110,235 301,932.56 0 0.00
CAPITOL 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 AMENAJARI ALBIE
4.1.1 Construcţii si instalaţii 58,978,370 16,039,370.68 70,184,260 19,086,851.11 70,184,260 19,086,851.11
4.1.2 Montaj utilaj tehnologic 0 0.00 0 0.00 0 0.00
4.1.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu 0 0.00 0 0.00 0 0.00

montaj
4.1.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0 0.00 0 0.00 0 0.00

4.1.5 Dotări 0 0.00 0 0.00 0 0.00
SUBTOTAL 4.1 58,978,370 16,039,370.68 70,184,260 19,086,851.11 70,184,259 19,086,851.11
SUBTOTAL 4 (S4) 58,978,370 16,039,370.68 70,184,260 19,086,851.11 70,184,259 19,086,851.11
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 8.0 %
5.1.1 Lucrări de construcţii 7.5 % 4,423,378 1,202,953.00 5263820 1431514.07
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului 0.5 % 294,889 80,196.00 350918 95433.24
SUBTOTAL 5.1 4,718,267 1,283,149.00 5,614,738 1,526,947.31 5,614,738 1,526,947.31
5.2 Comision, taxe, cote legale, costuri de finanţare
5.2.1 Comisioane, taxe şi cote legale 1,158,481 315,053.00 1,378,593 374,913.07
5.2.2 Costul creditului 0 0.00 0 0.00
SUBTOTAL 5.2 1,158,481 315,053.00 1,378,593 374,913.07
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 5% 2,957,083 804,189.00 3,518,929 956,984.91
SUBTOTAL 5 (S5) 8,833,832 2,402,391.00 10,512,261 2,858,845.29 5,614,738 1,526,947.31
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru darea în exploatare
6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0 0.00 0 0.00
6.2. Probe tehnologice 0 0.00 0 0.00
SUBTOTAL 6 (S6) 0 0.00 0 0.00

TOTAL ( S1 – S6 ) 68,745,174 18,695,486.52 81,806,755 22,247,628.96 75,798,997 20,613,798.42
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA-19 %) 13,061,583 3,552,142.44
TOTAL GENERAL 81,806,757 22,247,628.96
Din care: C + M 63,401,748 17,242,323.68 75,448,081 20,518,365.18 75,448,081 20,518,365.18
UTILAJ 0 0.00 0 0.00 0 0.00
DOTARI 0 0.00 0 0.00 0 0.00
PARTEA a II-a
Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe 0 0.00 0 0.00

existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie
PARTEA a III-a
Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de 0 0.00 0 0.00

producţie.
TOTAL PROIECT 68,745,174 18,695,486.52 81,806,755 22,247,628.96 75,798,997 20,613,798.42
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA-19 %) 13,061,583 3,552,142.44

TOTAL GENERAL 81,806,757 22,247,628.96
Din care: C + M 63,401,748 17,242,323.68 75,448,081 20,518,365.18 75,448,081 20,518,365.18
UTILAJ 0 0.00 0 0.00 0 0.00
DOTARI 0 0.00 0 0.00 0 0.00
INVESTITOR PROIECTANT
A.N. APELE ROMANE – DIRECTIEI APELOR ARGES- S.C ISPH S.A

VEDEA Piteşti
DIRECTOR GENERAL DIRECTOR GENERAL RESPONSABIL DE LUCRARE
Ing. Marius Postelnicescu Dr. Ing. Lucian Lefter Ing. Marius Alda
4.2 DEVIZ PE OBIECT
Devizul obiectului AMENAJARE ALBIE
în lei şi Euro, la cursul lei/Euro din data de : 30/12 /2005 1 Euro= 3.6771
lei
Nr Denumire Valoarea pe categorii de lucrări, fără

. TVA
Cr Lei Euro
t.
I - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
1 Terasamente 11,479,705 3,121,945
2 Construcţii : rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) 47,498,665 12,917,425

şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări,
finisaje)
3 Izolaţii 0 0.00
4 Instalaţii electrice 0 0.00
5 Instalaţii sanitare 0 0.00
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio- 0 0.00

TV, intranet
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0 0.00
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0 0.00
Total I (fără TVA) 58,978,370 16,039,370.68
TVA (19%) 11,205,890 3,047,480.43
Total I (cu TVA) 70,184,260 19,086,851.11
II - MONTAJ
1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 0 0.00
Total II (fără TVA) 0 0.00
TVA (19%) 0 0.00
Total II (cu TVA) 0 0.00
III - PROCURARE
1 Utilaje şi echipamente tehnologice 0 0.00
2 Utilaje şi echipamente de transport 0 0.00
3 Dotări 0 0.00
Total III (fără TVA) 0 0.00
TVA (19%) 0 0.00
Total III (cu TVA) 0 0.00
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fără TVA) 58,978,370 16,039,370.68
TVA (19%) 11,205,890 3,047,480.43
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 70,184,260 19,086,851.11

4.3 Evaluări - lucrări cuprinse în devizul general
Notă: Întocmit Verificat
Preturile nu conţin TVA Ing. Mangu Daniela ing. Alda Marius

4.4 Evaluări - lucrări necuprinse în devizul general, care vor fi executate în cadrul unei investiţii ulterioare
4.5 Diverse cheltuieli cuprinse in devizul general
DIVERSE CHELTUIELI CUPRINSE IN DEVIZUL GENERAL
Euro lei
Capitolul 1
1.1 Obtinerea terenului 1.50 ha
1.2. Amenajarea terenului
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului, inclusiv refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor 10 ha
Total capitolul 1 0.00 0
Capitolul 2
2.1. Drumuri de acces 0.00 0
2.2. Construirea de reţele exterioare pt. conectarea la utilitaţi (energie electrică, telecomunicaţii). Post Trafo si linie
el. de joasă tensiune 0.4 Kv alim. Utilaje 0.00 0
Total capitolul 2 0.00 0
Capitolul 3
3.1 Studii geotehnice, hidrogeologice ridicari topografice, etc

3.2 Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţia de construire, obţinerea şi prelungirea certificatului de urbanism, avize şi acorduri pentru racorduri şi
branşamente şi alte cheltuieli de aceeaşi natură în sarcina investitorului.
- autorizatia de construire (1% din valoarea C + M) 172,420.00 634,006
- avize si acorduri (~0,1% din valoarea C + M) 17,240.00 63,393
Total 3.2 189,660.00 697,399
3.3 Proiectare şi engineering (inclusiv plata know-how) -
SF+Documentatii de avizare - 5,711.02 21,000.00
PT+Documentatii de licitatie 11,422.04 42,000.00
D.D.E 1,903.67 7,000.00
19,036.74 70,000.00
3.4 Cheltuieli privind autorizarea licitaţiilor pentru execuţia lucrărilor Etapa I
- multiplicarea documentatiei 175.00 643
- anunturi, publicitate, fax 65.00 239
- onorariile participantilor 371.25 1,365
Total 3.4 611.25 2,248
3.5 Consultanţa şi asistenţa tehnică, inclusiv plata personalului de supraveghere (inspectorii de şantier) pe parcursul realizării obiectivului
- asistenta tehnica proiectant 12,237.90 45,000

- verificatori - 1,142.20 4,200
- plata personalului de urmarire a executiei
1*24 luni*1000 lei/luna = 12,000.00 44,125
Total 3.5 25,380.11 93,325
Capitolul 5
5.1 Organizare de şantier 8.0 % (cap. 1 + cap. 2 + cap. 4)
5.1.1 Lucrari de construcţii - 7.5% din valoarea C + M 1,202,953.00 4,423,378
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului - 0.5% din valoarea C + M 80,196.00 294,889
Total 5.1 1,283,149.00 4,718,267
5.2 Comision, taxe ( cota aferentă Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări publice, cota afertenta Casei Speciale a Constructorilor ) şi alte taxe care
se suportă de entitatea achizitoare
5.2.1 Comisioane, taxe şi cote legale
- comision banca finantatoare (0,5% din cap 1+4, 5.1 şi 5.3)
- valoarea primelor de asigurare 0.00 0
- taxa I.S.C.L.P.U.A.T. (0,8% din valoarea C+M) 137,939.00 507,215
- taxa ptr. casa constructorilor (0,5% din valoarea C+M) 86,212.00 317,010
5.2.2 Costul creditului 0.00 0

Total 5.2 315,053.00 1,158,481
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
5%*(cap. 1, obiectele 1.2 si 1.3, cap. 2, cap. 3, obiectele 3.3 si 3.5, cap. 4, obiectele 4.1 - 4.5.)
804,189.00 2,957,083
Capitolul 6
6.1 Pregatirea personalului de exploatare
0.00 0
Total 6.1 0.00 0
6.2 Probe tehnologice, încercari, rodaje, expertize la recepţie - 4% cap. 4.3
Total 6.2 0.00 0

I.S.P.H. – S.A. Cod documentaţie : 5400.70427.DAA.1.2005 67
5 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI
5.1 Valoarea totală.
Nr. DENUMIRE ARTICOL LEI EURO
crt.
1 Valoarea investitiei (fara TVA) 68,744,609.03 18,695,486.52
2 Valoarea investitiei (cu TVA) din care : 81,806,085.03 22,247,628.96
C + M (fara TVA) 63,401,748.96 17,242,323.68
C + M (cu TVA) 75,448,082.00 20,518,365.18
3 Lungime regularizare - m 3,300
4 Investitia specifica totala (cu TVA) - lei/ml
- EURO/ml 6,741.71
- lei/ml 24,790
5.2 Eşalonarea (INV/C + M)
Anul I+ Anul II
Nr. Grupa de obiecte/

Luna
crt. denumirea obiectului
1 2 …. 24
1. Esalonare investiţie
2. Organizare de şantier
3. Obiect 01
categoria de lucrări:
Construcţii şi arhitectură
5.3 Durata de realizare (luni)

Durata efectivă de realizare a investiţiei este estimată la 24 luni.
5.4 Capacităţi (în unităţi fizice)
• Albie amenajată – 3,3 km

• Ziduri de sprijin – 2,4 km
• Protecţie de mal diverse – 6,6 km
• Căderi din beton monolit – 10 buc
• Praguri din beton – 10 buc.
6 FINANŢAREA INVESTIŢIEI.
Sursa finanţării lucrărilor de investiţie
Din valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA):
- din surse proprii 0 mii lei

- din credite bancare 0 mii lei
- din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local 81,806 mii lei
- din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete 0 mii lei
- din credite externe garantate sau contractate direct de stat 0 mii lei
7 CALCULUL PAGUBELOR POTENŢIALE ŞI AL EFICIENŢEI ECONOMICE
7.1 Analiza economică

Analiza economică constă în stabilirea costurilor aferente lucrărilor de stabilizare a albiei pe sectorul
cuprins intre barajul Goleşti (amonte) si barajul Ogrezeni (aval) şi compararea acestora cu beneficiile
preconizate ale proiectului (respectiv pagubele actuale care ar fi evitate prin realizarea lucrărilor).
Indicatorii de apreciere a eficienţei lucrărilor sunt: venitul net actualizat (VNA) şi raportul beneficiu/cost
(B/C).
Venitul net actualizat reprezintă diferenţa dintre venitul total actualizat şi costul total actualizat,
lucrarea fiind eficientă dacă valoarea acestuia este pozitivă.
Raportul beneficiu/cost reprezintă un criteriu de analiză economică prin care se determină

oportunitatea unei investiţii; în cazul lucrărilor justificate economic, raportul B/C este supraunitar.
B (beneficiul) = venitul total actualizat pe perioada de calcul.
În acest caz venitul reprezintă pagubele actuale care ar putea fi evitate prin realizarea lucrărilor de
realizare a canalului de ape mari.
C (cost) = costul total actualizat pe perioada de calcul.
Costurile se compun din investiţie şi cheltuielile anuale de întreţinere.
7.2 Evaluarea celor doi parametri economici

Ipozele de calcul sunt:
- perioada de calcul care reprezintă durata normală de viaţă: 50 de ani (conform HGR
964/1998);
- rate de actualizare: 10 %;
- cheltuielile de exploatare în hidro s-au considerat ca reprezentând 0,3 % din valoarea
investiţiei;
- calculele se fac în monedă constantă (€);
- 1 € este 3,6771 RON la 31.12.2005.
Calculul veniturilor totale actualizate (B):
Veniturile sunt date de valoarea pagubele actuale care ar putea fi evitate prin realizarea lucrărilor de
realizare a canalului de ape mari. La evaluarea acestora, s-a ţinut seama de obiectivele aflate în zonă.
Tabelul cu potenţialele pagube precum şi cu valoarea acestora este la sfârşitul capitolului despre
indicatori.
Pagubele au fost estimate studiind planul de situaţie al râului Argeş pe sectorul barajul Goleşti -
Ogrezeni , scara 1:25000.
Rezultă un total al pagubelor potenţiale (Pp) care ar putea fi evitate de cca 71.491.970 RON/an,
respectiv 19.442.487 €/an.
Notă: Nu au fost luate în considerare pagubele produse prin NEEXECUTAREA lucrărilor până la această
dată.
Valoarea
RON/
Obiective inundabile / Localităţi UM Localităţi posibil a fi afectate totală
UM
(RON)
Baloteasca, Voia,
Crângurile de Jos, Gherghesti, Podu Popa Nae, Bolintin Vale,
Cotu Malului, Ionesti, Poiana lui Ogrezeni, Malu
Pătroaia Vale, Potlogeni Deal, Stanga, Spart, Suseni,
- bunuri materiale degradate din Coşeri, Potlogeni Vale, Patroaia Vale, Ungureni, Cascioarele,
gospodăriile populaţiei afectate – 60% buc 3500 Catanele 8 Cateasca 25 Patroaia Deal 29 Salcioara, Zavoiu 33 Gaiseni 55 150 315.000
Baloteasca, Voia,
Coşeri, Potlogeni Vale, Patroaia Vale, Ungureni, Cascioarele,
- refacere anexe gospodăreşti buc 4000 Catanele 9 Cateasca 25 Patroaia Deal 29 Salcioara, Zavoiu 33 Gaiseni 55 151 362.400
Baloteasca, Voia,
Coşeri, 1 Potlogeni Vale, Patroaia Vale, Ungureni, Cascioarele,
- refacere gospodării avariate - 60% buc 30000 Catanele 0 Cateasca 25 Patroaia Deal 29 Salcioara, Zavoiu 33 Gaiseni 55 152 2.736.000
Coşeri- Floresti
Catanele, Greci - Stoenesti -
Ratesti - DJ Voia-autostrada Gherghesti - Gaiseni, Potlogi,
Cateasca 1 A1+ DJ Voia- Potlogi Deal - Ungureni - Miulesti -
- refacere drumuri calamitate – 20% km 125000 -Coseri 0 Pătroaia- Potlogeni 9 Patroaia Deal 11 Crovu 2 Margineni 12,5 44,5 3.337.500
- refacerea rampelor la poduri buc 30000 0 0
- refacerea poduri buc 240000 0 0
- refacere conducte gaze afectate –

20% km 50000 0 0
- refacere linii electrice – 25% km 25000 LEA 4 LEA 15 kV + LEA 3 LEA 15 kV + LEA 6 LEA 15 kV + LEA 8 21 315.000
110kV+20 220 kV 20 kV 20 kV
CF Bucureşti -
Piteşti, intre
Pietroasa si
- refacere terasamente C.F. – 20% ha 150000 Baloteasa 4 4 360.000
- industrii locale buc 150000 0 0
- culturile agricole afectate – 65% (ha x 215

3000 kg/ha) 700 0 903.000
- terenuri scoase din circ. Agr.dat.eroz. ha 5000 0 0
- producţia agricolă aferentă

terenurilor pierdute (ha x 4000 kg/ha) 800 0 0
71.491.97
Total 0
Notă: Nu au fost luate în considerare pagubele produse prin NEEXECUTAREA lucrărilor până la această
dată:
- prăbuşirea podului DN 61 Petreşti - loneşti;
- prăbuşirea unicului drum de acces Găiseni - Popa Nae (amplasamentul acestuia a fost schimbat
o dată, în prezent noul amplasament fiind din nou deteriorat);
- 4 linii electrice şi un post de transformare afectate, în prezent traseul acestora fiind mutate, în
stadiu de provizorat;
- conducta de gaze a Schelei Bolintin Vale între parcurile Corbii Mari şi Stoeneşti;
- digurile de apărare îimpotriva inundaţiilor a satelor Corbii Mari şi Podul Popa Nae, afectate pe
o lungime de 150 m, respectiv 200 m;
- apărare de mal drept în aval de barajul Zăvoiul Orbului, degradată pe o lungime de 80 m;
- prabuşiri de teren agricol (125 ha) şi păduri.
Prin coborârea talvegului albiei minore cu 6-7 m sunt afectate obiective de interes public şi social -
economice, dupa cum urmează:
- DN A1 Floreşti - Stoeneşti;
- 5 poduri pe DJ în localităţile Căteasca - Leordeni, Crânguri - Pătroaia, Corbii Mari - Ungureni,

Potlogi , Bolintin Vale - Malu Spart;
- 8 fire de conducte de transport petrol şi 4 fire de conducte transport gaze.
De asemenea, există eroziuni de maluri pe o lungime de cca 24 km, dintre care zece au caracter activ
pe o lungime de 13,6 km, punând în pericol gospodării şi terenuri agricole din localităţile Potlogeni Deal
(650 m), Ulieşti (1200 m ), Satu Nou - Corbii Mari (1900m), Podul Corbencii (1350), Podul Popa Nae
(2300 m), Găiseni (1250 m), Căscioarele (1500 m), Bolintin Vale (800 m) şi Ogrezeni (850 m).
Considerând:
- asigurarea debitului care ar putea provoca aceste pagube, p = 5%;

- coeficientul de actualizare, r = 10%;
- indicele de dezvoltare al zonei, e = 5%;
- perioada de calcul, n = 50 ani;
Paguba medie anuală posibil a fi estimată este:
Panmed= 972.124 €
Totalul pagubelor actualizate pe întreaga perioadă de calcul (considerate venituri în analiză),

este:
P = 20.232.014 €
Calculul costurilor totale actualizate (C):
Calculul costurilor totale actualizate se efectuează luând în considerare investiţia şi cheltuielile

anuale de exploatare, întreţinere, reparaţii capitale, reparaţii curente - fără amortismente.
Investiţia fără TVA necesară realizării lucrărilor este de cca 68.745.174 RON.
Considerând:
- suma coeficienţilor de actualizare la rata de actualizare de 10% pe perioada de analiză este:
k= 9,0057
- investiţia, fără TVA, în €, este 18.695.486;
- coeficientul cheltuielilor de exploatare anuale este 0,3% din investiţie,
costurile totale actualizate sunt 19.200.585,8 €.
Deci, având B = 20.232.013,6 €, C = 19.200.585,8 €, rezultă raportul B/C = 1,054.
În tabelul de mai jos se prezintă indicatorii de eficienţă economică corespunzători lucrărilor propuse în
vederea stabilizării albiei pe sectorul cuprins între barajul Goleşti (amonte) şi barajul Ogrezeni (aval).
Denumire parametru Valoare

Investiţia fără TVA (€) 18.695.486
Costuri totale actualizate (€) 19.200.585,8
Paguba totală actualizată (€) 20.232.013,6
Raportul B/C 1,054
În concluzie, venitul net actualizat având valoare pozitivă şi raportul B/C fiind supraunitar,
promovarea lucrărilor proiectate în vederea stabilizării albiei pe sectorul cuprins între barajul
Goleşti (amonte) şi barajul Ogrezeni (aval) este oportună, acestea fiind justificate din punct de
vedere economic.
8 AVIZE ŞI ACORDURI
Avizele şi acordurile impuse de legislaţia în vigoare, prin certificatul de urbanism, se vor obţine prin
grija beneficiarului în baza documentaţiilor tehnice întocmite de proiectant.
Avizele si acordurile necesare:
o Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizării

investiţiei.
o Certificatul de urbanism, avizat şi aprobat conform legii.
o Acordurile şi avizele pentru protecţia mediului şi a apelor
 Acord de mediu
o Alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
 Referat tehnic de specialitate – C.N. Apele Romane
9 ANEXE

Memoriu SF Arges - Isph

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu SF Arges - Isph

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

F-PMQ-7.3-13 act. 0,ed.

S.C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S.A.

Bucuresti, Str. Vasile Lascar nr. 5-7

AMENAJARE RÂU ARGEŞ

Beneficiar : A.N. APELE ROMÂNE – DIRECŢIA APELOR

Comanda/contract : 5400 / 5658

Faza de proiectare : Studiu de Fezabilitate

AMENAJAREA RÂULUI ARGEŞ PE SECTORUL

DIRECTOR TEHNIC Dr. Ing. Gabriela Dimu

RESPONSABIL DE LUCRARE Ing. Marius Alda

ŞEF DE COLECTIV-coordonator Ing. Călin Alexescu

Şef de colectiv.. Ing. Călin Alexescu ...................................

Verificator de amănunt: Ing. Vitan Eugen ...................................

Responsabil lucrări specialitate: Ing. Alda Marius ...................................

Responsabil lucrări specialitate: Ing. Filimon Cristian ...................................

1.1 Denumirea investiţiei..............................................................................................................7

1.3 Ordonatorul principal de credite...........................................................................................7

1.4 Autoritatea contractantă........................................................................................................7

1.5 Amplasamentul obiectivului de investitie..............................................................................7

1.6 Tema de proiectare..................................................................................................................7

1.7 Descrierea functionala si tehnologica....................................................................................8

1.7.6.4 Cot în dreptul localităţii Malu Spart........................................................................................................20

2 DATE TEHNICE ALE LUCRARII...............................................................................32

2.1 Suprafaţa si situaţia juridica a terenului ce urmează a fi ocupat.....................................32

2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament..................................................32

2.2.7 Date hidrologice 37

2.3 Caracteristicile principale ale construcţiilor......................................................................41

2.4 Structura constructivă..........................................................................................................43

2.5 Principalele utilaje de dotare a construcţiilor.....................................................................43

2.6 Instalaţii aferente construcţiilor...........................................................................................43

3 DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI

3.1 Total personal.........................................................................................................................44

3.2 Locuri de muncă nou create.................................................................................................44

4.1 Deviz General.........................................................................................................................45

4.2 DEVIZ PE OBIECT..............................................................................................................48

4.3 Evaluări - lucrări cuprinse în devizul general....................................................................49

4.5 Diverse cheltuieli cuprinse in devizul general.....................................................................51

5 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI............54

5.1 Valoarea totală.......................................................................................................................54

5.2 Eşalonarea (INV/C + M).......................................................................................................55

5.3 Durata de realizare (luni).....................................................................................................55

5.4 Capacităţi (în unităţi fizice)..................................................................................................55

7 CALCULUL PAGUBELOR POTENŢIALE ŞI AL EFICIENŢEI ECONOMICE. 56

7.1 Analiza economică.................................................................................................................56

7.2 Evaluarea celor doi parametri economici...........................................................................56

1. Plan de situaţie râu Argeş.Sectorul B.Goleşti – B.Ogrezeni ................ H-2583-05

2. Plan de situaţie amplasament Pod Căteasca - Leordeni ................ H-2584-05

3. Plan de situaţie amplasament Pod Crânguri - Pătroaia ................ H-2585-05

4. Plan de situaţie sector baraj Zăvoiul Orbului - Ungureni ................ H-2586-05

5. Plan de situaţie amplasament baraj Zăvoiul Orbului ................ H-2587-05

6. Plan de situaţie amplasament cot aval pod Ungureni ................. H-2588-05

7. Plan de situaţie amplasament Ogrezeni ................. H-2589-05

8. Profil longitudinal 1 (G8 – A34) ................. H-2590-05

9. Profil longitudinal 2 (A34 - A66) ................. H-2591-05

10. Soluţii constructive. Căderi H=1,0m ................. H-2592-05

11. Soluţii constructive protecţii de mal şi căderi de beton ................. H-2593-05

12. Soluţii constructive. Praguri deversoare ................. H-2697-05

1.1 Denumirea investiţiei

1.3 Ordonatorul principal de credite

1.4 Autoritatea contractantă

1.5 Amplasamentul obiectivului de investitie

1.6 Tema de proiectare

- prabusirea podului DN 61 Petresti - lonesti;