BREVIAR DE CALCUL

1. INTRODUCERE

In elaborarea calculelor s-au avut in vedere prevederile Eurocodurilor, precum si a normelor

romanesti aflate in vigoare :
SR EN 1990:2004 Eurocod : Bazele proiectarii structurilor
SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1 : Actiuni asupra structurilor / Partea 1-1 : Actiuni generale
Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri
SR EN 1992-1-1 Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton / Partea 1-1: Reguli generale
si reguli pentru cladiri
SR EN 1994-1-1 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton / Partea 1-1:
Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica / Partea 1: Reguli generale
STAS 2561/3-90 Teren de fundare / PILOTI / Prescriptii generale de proiectare
STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea / Suprastructuri din beton, beton armat si
beton precomprimat / Prescriptii de proiectare

2. PRINCIPIILE PROIECTARII LA STARI LIMITA

2.1 Generalitati

Trebuie facuta distinctia intre stari limita ultime si stari limita de exploatare. Verificarea uneia dintre
cele doua categorii de stari limita poate fi omisa daca sunt disponibile suficiente informatii pentru a
demonstra ca se indeplineste cealalta.
Starile limita trebuie asociate cu situatiile de proiectare.

2.2 Situatii de proiectare

Situatiile relevante de proiectare trebuie selectate tinand seama de circumstantele in care se cere
ca structura sa isi indeplineasca functiunea.
Situatiile de proiectare trebuie sa se clasifice astfel:
situatii de proiectare permanente, care se refera la conditii normale de utilizare
situatii de proiectare tranzitorii, ce se refera la conditii tranzitorii aplicabile structurii, de
exemplu in timpul executiei sau reparatiei
situatii de proiectare accidentale, care se refera la conditii exceptionale aplicabile structurii
sau la expunerea acesteia, de exemplu incendiu, explozie, impact sau consecinte ale cedarii
locale
situatii de proiectare seismice, care se refera la conditii aplicate structurii cand este supusa
la evenimente seismice
Situatiile de proiectare alese trebuie sa fie suficient de severe si variate in asa fel incat sa includa
toate conditiile care pot aparea in mod previzibil in timpul executiei sau utilizarii structurii.

1
2.3 Stari limita ultime

Starile limita care implica securitatea oamenilor si/sau securitatea structurii trebuie clasificate ca
stari limita ultime.
Urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante:
pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerata ca un corp rigid
cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a acesteia intr-
un mecanism, ruperea, pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia,
incluzand reazemele si fundatiile
cedarea cauzata de oboseala sau de alte efecte dependente de timp
Diferite seturi de coeficienti partiali sunt asociate cu diferite stari limita ultime. Cedarea datorita
deformatiei excesive este o cedare structurala datorata instabilitatii mecanice.

2.4 Stari limita de exploatare

Starile limita care implica functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii normale de
exploatare, confortul oamenilor si aspectul lucrarilor de constructii trebuie clasificate ca stari limita
de exploatare. In contextul starii de exploatare, termenul aspect se refera mai mult la criterii ca
deformatii mari si fisuri extinse, decat la estetica.
Trebuie facuta o distinctie intre starile limita de exploatare reversibile si cele ireversibile.

2.5 Proiectarea in raport cu starile limita

Proiectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea modelelor pentru structura si incarcari
pentru starile limite relevante.
Trebuie sa se verifice ca nici o stare limita sa nu fie depasita cand se utilizeaza valori de proiectare
relevante pentru actiuni, caracteristici de material sau de produs si date geometrice sunt utilizate in
modelele mentionate.
Verificarile trebuie efectuate pentru toate situatiile de proiectare si toate cazurile de incarcari
relevante. Trebuie sa se tina seama de posibilele abateri de la directiile si pozitiile presupuse ale
actiunilor.
Modelele structurale si ale incarcarilor pot fi modele fizice sau modele matematice.

3. SITUATII DE PROIECTARE

Situatiile de proiectare care au fost avute in vedere sunt cele permanente si tranzitorii.
Situatiile de proiectare tranzitorii (pe timpul executiei, lucrari de reparatie si intretinere) au fost avute
in vedere prin realizarea calculelor pe etape de executie.
Detalii despre situatia de proiectare seismica se gasesc in capitolul aferent.

2
4. MODEL
LE DE CAL
LCUL SI DA
ATE INITIAL
LE

Modelul d de calcul ala structurii, prezenta t in Fig. 1, 1 a fost facut

f cu aajutorul uno or program me
specializatte. Acesta simuleaza atat o com mportare globala core ecta, cat si efecte loc cale care nu n
puteau fi prinse altfe el in calcul. Intre ace estea amintim interacttiunea sol-sstructura (m modelata cu c
ajutorul unnor resoarte
e elastice a caror rigidittate simulea
aza rigiditatea intalnita de structurra in sol, ata
at
in cazul fuundarilor indirecte pe piloti, cat ssi a celor directe)
d sauu efectul inttrodus de aparatele
a d
de
reazem accolo unde ele exista (in ntroduse priin niste elemmente a carror rigiditatee a fost calc
culata pentrru
fiecare tip de aparat de
d reazem in parte).

Fig. 1 Modelu
ul de calcul vedere ge
enerala

Fig. 2 Modelul d e calcul sectiune

s tran
nsversala

3
4.1 Materiale

In afara cazului in care o estimare superioara a rezistentei este ceruta, coeficientii partiali trebuie
aplicati pentru a micsora rezistenta caracteristica sau nominala.

4.1.1 Elemente structurale din beton armat

Elementele structurale apartinand cheuluii sunt din betoane de mai multe clase:

C 30/37 fundatii indirecte de piloti forati de diametru mare 800

C 35/45 fundatii indirecte de coloane 2000

Conform SR EN 1992-1-1:2004 si SR EN 1991-1-1:2004, caracteristicile betoanelor sunt:

BETON C 30/37
fck = 30 MPa (rezistenta caracteristica la compresiune, in MPa)
E = 33000 MPa (modulul de elasticitate, in MPa)

BETON C 35/45
fck = 35 MPa (rezistenta caracteristica la compresiune, in MPa)
E = 34000 MPa (modulul de elasticitate, in MPa)

Pentru aceste betoane, urmatoarele date sunt generale:

cu = 3.5 (deformatia specifica ultima, in )
= 0.2 (coeficientul lui Poisson)
= 10-5 K-1 (coeficientul liniar de dilatatie termica, in K-1)
= 25 kN/m3 (greutatea specifica, in kN/m3)
Modulul de elasticitate transversal se ia Gb=0.4E

Rezistenta de calcul la compresiune este definita ca :

fcd = cc fck / c
in care :
c este coeficientul partial pentru beton, conform Tab. 1
cc este un coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la
compresiune si de efectele defavorabile ce rezulta din modul de plecare al incarcarii.
Valoarea recomandata este cc = 1.

Daca rezistenta la compresiune a betonului este determinata la o varsta t > 28 zile, se recomanda
sa se reduca valorile coeficientilor cc si ct cu un factor kt. Valoarea recomandata este kt = 0.85.

Armaturile nepretensionate sunt din oteluri cu urmatoarele caracteristicile :

OTEL Marca S 335 / S 345 PC 52
fyk = 335 / 345 MPa (limita de curgere caracteristica a armaturilor pentru beton armat,
in MPa)
ftk = 510 MPa (rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pentru beton armat,
in MPa)
Es = 210 GPa (modulul de elasticitate, in GPa)\

4
Urmatoarele date sunt generale:
uk = 7.5 % (deformatia specifica ultima, in %)
= 0.3 (coeficientul lui Poisson)
= 10-5 K-1 (coeficientul liniar de dilatatie termica, in K-1)
= 78.5 kN/m3 (greutatea specifica, in kN/m3)

Limita de elasticitate fyk si rezistenta la intindere ftk sunt definite ca valoarea caracteristica a
incarcarii la limita de elasticitate respectiv valoarea caracteristica a incarcarii maxime, la intindere
axiala, impartite la aria nominala a sectiunii. Valoarea de calcul a limitei de elasticitate este definita
ca :
fyd = fyk / s
in care :
s este coeficientul partial pentru armaturi, conform Tab. 1

In functie de starea limita avuta in considerare, coeficientii partiali pentru materiale sunt diferiti, dupa
cum sunt prezentati in urmatorul tabel:

Tab. 1 Coeficienti partiali referitori la materiale, pentru stari limita ultime

Situatia de proiectare c (beton) s (otel pentru beton
armat)
Permanenta
1.5 1.15
Tranzitorii
Accidentale 1.20 1.00

In privinta coeficientilor partiali referitori la materiale pentru verificari la starea limita de serviciu, se
recomanda sa se ia valorile din articolele specifice din acest eurocod. Valorile recomandate pentru
situatii neacoperite de articolele specifice ale acestui eurocod sunt c = s = 1.00.

4.1.2 Elemente structurale din otel

Elementele structurale din otel sunt din:

OTEL Marca S 355 OL52 EP

fyk = 355 MPa (limita de curgere caract. pentru oteluri de constructii, in MPa)
ftk = 490 MPa (rezistenta caract. la tractiune pentru oteluri de constructii, in MPa)
Es = 210 GPa (modulul de elasticitate, in GPa)

Pentru aceste oteluri, urmatoarele date sunt generale:

uk = 7.5 % (deformatia specifica ultima, in %)
= 0.3 (coeficientul lui Poisson)
= 10-5 K-1 (coeficientul liniar de dilatatie termica, in K-1)
= 78.5 kN/m3 (greutatea specifica, in kN/m3)

Pentru structurile din otel se aplica relatia, gasita in SR EN 1990:

5
 Rd = Rk / M

unde Rk este valoarea rezistentei caraacteristice determinata cu ajutorul valorilor nominale

ale caracteristicilor materialelor si ale dimensiunilor
M este coeficientul partial de siguranta aplicat materialului.

Pentru otelul folosit la structura, tablele de otel si dizpozitive de prindere, coeficientii partiali M
trebuie aplicati. In afara cazului in care este specificat altfel, coeficientul partial pentru otelul folosit
la structura trebuie considerat M0.Valorile lui M sune cele folosite in EN 1993, dupa cum urmeaza:

Tab. 2 Coeficienti partiali pentru elementele structurale din otel

a) rezistenta elementelor si a sectiunilor transversale
- rezistenta sectiunilor transversale la curgere excesiva inclusiv flambaj local M0 = 1.00
- rezistenta elementelor la instabilitate evaluata prin verificarea elementelor M1 = 1.10
- rezistenta la rupere a sectiunilor transversale solicitate la incovoiere M2 = 1.25
b) rezistenta imbinarilor
- rezistenta suruburilor
- rezistenta niturilor
- rezistenta bolturilor
- rezistenta sudurilor
- rezistenta placilor la presiune pe gaura M2 = 1.25
- rezistenta la lunecare
- la starea limita ultima (categoria C) M3 = 1.25
- la starea limita de exploatare normala M3,ser = 1.10
- rezistenta la presiune pe gaura a unui surub injectat M4 = 1.10
- rezistenta imbinarilor sectiunilor cu goluri ale grinzilor cu zabrele M5 = 1.10
- rezistenta bolturilor la starea limita de exploatare normala M6,ser = 1.00
- suruburi de inalta rezistenta pretensionate M7 = 1.10

Pentru verificari la oboseala a elementelor structurale din otel, precum si a dornurilor cu cap,
coeficientii partiali Mf si Mf,s trebuie sa se aplice. Acestia au valorile:

Tab. 3 Valori recomandate pentru factorii partiali pentru rezistenta la oboseala

Consecintele cedarii
Metoda de calcul
scazute ridicate
Degradari acceptabile 1.00 1.15
Durata de viata sigura 1.15 1.35

6
5. INCARCARI

5.1 Greutate proprie

A fost introdusa o acceleratie pe directia z egala cu acceleratia gravitationala g = 9.81 m/s2,

programul asambland automat masele si calculand greutatile.

5.2 Greutate suprasarcina

Greutatea data de diverse utilaje de transport ca se pot afla pe cheu, aproximata la 2 tone/m2 intre
axele sinelor.

4 tone/mp 2 tone/mp

12 tone/mp 10.4 tone/mp

Fig. 3 Incarcari considerate din suprasarcina si impingerea pamantului

7
5.3 Incarcari utile din convoaie

Au folosite doua tipuri de macarale, dupa cum este prezentat in figuri. Folosind metoda elementului
finit, s-au creat diagrame infasuratoare de eforturi pentru cele 2 radiere.
3x12.66 tone 3x21.53 tone

80 80 9,275 80 80
12,475
10,875

3x7.48 tone 3x12.66 tone

10,875

Fig. 4.1 Convoiul dat de macaraua veche

4x25 tone 4x25 tone

80 90 80 7 80 90 80
12
10,875

4x25 tone 4x25 tone

Fig. 4.2 Convoiul dat de macaraua noua

Cu valorile mai sus calculate, se va trece la evaluarea eforturilor in radiere, in sens longitudinal.

8
5.4 Incarcari care apar in cazul elementelor de sprijinire a versantilor

5.4.1 Impingerea pamantului

Practica permite introducerea efectului impingerii pamantului in doua ipoteze: Rankine si Coulomb.
Datorita fortelor orizontale mai mari si a lipsei efectului stabilizator al frecarii pamantului pe fata
zidului de sprijin (o forta verticala orientata in jos), a fost folosita impingerea pamantului in ipoteza
Rankine, aceasta fiind mai defavorabila.

5.6.2 Suprasarcina

Pentru luarea in considerare a posibilei stationari a unor vehicule grele se introduce o incarcare
suplimentara pe directia fortei de impingere a pamantului, care, conform STAS 3221-86 Convoaie
tip si clase de incarcare se echivaleaza cu impingerea suplimentara data de o suprasarcina de 4
tone/m2 (pentru clasa de incarcare E).

6. PROIECTAREA GEOTEHNICA

Pentru fiecare situatie de proiectare geotehnica, trebuie sa se verifice faptul ca nu este atinsa nici o
stare limita pertinenta, in sensul standardului SR EN 1990:2004.

6.1 Stari limita

Trebuie avute in vedere urmatoarele stari limita, dintre care trebuie intocmita o lista a celor
pertinente:

pierderea stabilitatii generale;

epuizarea capacitatii portante a fundatiei pe piloti;
ridicarea sau rezistenta la tractiuni insuficienta a fundatiei pe piloti;
cedarea terenului datorita incarcarii transversale a fundatiei pe piloti;
cedarea structurala a pilotului la compresiune, intindere, incovoiere, flambaj sau forta
taietoare;
cedarea combinata in teren si in fundatia pe piloti;
cedarea combinata in teren si in structura;
tasare excesiva;
ridicare excesiva;
deplasare laterala excesiva;
vibratii inacceptabile;

6.2 Starea limita ultima a terenului

In calculele la starea limita ultima geotehnica se va aplica Abordarea de calcul 1, conform

recomandarilor SR EN 1997-1/NB Eurocod 7: Proiectarea geotehnica / Partea 1: Reguli generale /
Anexa nationala.

9
6.2.1 Verificarea echilibrului static

Modelul de calcul folosit transforma starea limita ultima de pierdere a echilibrului static pentru
structura considerata un corp rigid intr-o stare limita de pierdere a capacitatii portante. O rotire
excesiva a radierului s-ar regasi intr-o variatie foarte mare a fortei axiale in coloane si valori extreme
in capete. Acest lucru este verificat in capitolele urmatoare.

6.2.2 Verificarea rezistentei pentru starile limita semnificative

Pentru starile limita de cedare sau de deformatie excesiva ale terenului (GEO), trebuie sa se verifice
indeplinirea conditiei:
Ed Rd
In urma analizei au rezultat forte axiale in coloane 2000 de maxim 1070 tone si minim 500 tone,
de unde reiese faptul ca nu este necesara verificarea la smulgere.
Capacitatea portanta a unei coloane: Rd=1700 tone
Verificare: Ed/Rd=1070/1700=0.63

Forte axiale in piloti 800 de maxim 200 tone si de smulgere de 15 tone. Forta de smulgere este
mai mica decat greutatea proprie a unui pilot, de unde reiese faptul ca nu este necesara verificarea
la smulgere.
Capacitatea portanta a unui pilot: Rd=340 tone
Verificare: Ed/Rd=200/340=0.58

7. PROIECTAREA STRUCTURALA

In acest capitol se va prezenta dimensionarea structurala a elementelor componente ale cheului

avute in vedere.

Dimensionarea se va face, pentru elementele din beton, conform SR EN 1992-1-1 Eurocod 2 :

Proiectarea structurilor de beton / Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

Dimensionarea se va face, pentru elementele din otel si suprastructurile mixte otel-beton, conform
SR EN 1993-1-1 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel / Partea 1-1: Reguli generale si reguli
pentru cladiri, SR EN 1994-1-1 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton /
Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri.

7.1 Radier

7.1.1 Stari limita ultime

Figurile urmatoare reprezinta diagramele de eforturi pentru radierul dinspre larg, acesta fiind cel mai
solicitat. Sunt prezentate in ordine: diagramele momentelor incovoietoare si a fortelor taietoare
corespunzatoare momentelor mai sus mentionate, ambele fiind separate in valori minime si
maxime.

10
 Diagrama de moment incovoietor din permanente

Diagrama de forta taietoare din permanente

Infasuratoare de moment incovoietor din utile vechi

Infasuratoare de forta taietoare din utile vechi

Infasuratoare de moment incovoietor din utile noi

Infasuratoare de forta taietoare din utile noi

Infasuratoarea de moment incovoietor pentru SLUR

Infasuratoarea de forta taietoare pentru SLUR

11
 0 1 2 3 4
12.50 12.50
50.00/2

Eforturisectionaleingrinda

Momentincovoietor(kNxm)
Sectiunea Permanent Utilevechi Utilenou Raportutile Totalvechi Totalnou Raporttotal
0 2280 450 630 140% 2730 2910 107%
1 5035 2040 2240 110% 7075 7275 103%
2 3704 860 1200 140% 4564 4904 108%
3 3160 1960 2090 107% 5120 5250 103%
4 5310 870 1230 142% 6180 6540 106%

Fortataietoare(kN)
Sectiunea Permanent Utilevechi Utilenou Raportutile Totalvechi Totalnou Raporttotal
0 2740 860 1080 126% 3600 3820 107%
1 270 440 460 105% 710 730 103%
2 2065 750 930 124% 2815 2995 107%
3 300 450 510 114% 750 810 108%
4 2250 750 940 126% 3000 3190 107%

Eforturisectionaleincoloane

Permanente Utilevechi Utilenou Raportutile Totalvechi Totalnou Raporttotal

Axiala(kN) 5300 880 1100 125% 6180 6400 104%
Moment(kN 890 445 590 133% 1335 1480 111%

12
Prezenta sectiune se aplica zonelor fara discontrinuitati ale grinzilor, placilor si a altor elemente
similare ale caror sectiuni raman aproximativ plane inainte si dupa incarcare.

S-a urmarit obtinerea celei mai defavorabile situatii (forta de compresiune minima in concordanta cu
moment incovoietor maxim). Calculul momentului capabil s-a facut de asemenea automat, luandu-
se in calcul variabilitatea coeficientilor partiali pentru materiale in functie de situatia de proiectare
curenta.

Radierele au fost facute cu acceasi armare, fiind dimensionate dupa cel mai incarcat (radierul
dinspre larg, ale carui eforturi sunt prezentate in diagramele anterioare). Forta axiala in radiere este
considerata 0.

7.1.2 Stari limita de serviciu

Prezenta sectiune se refera la starile limita de serviciu curente:

limitarea eforturilor unitare
controlul deschiderii fisurilor
limitarea sagetilor.

Aceste verificari nu mai trebuie facute, deoarece este clar ca nu vor fi reprezentative. Pentru
infrastructuri, singura grupare de incarcari care produce momente incovoietoare mai mari este cea
seismica, iar actiunea seismica nu intra in starile limita de serviciu. Incarcarile fiind foarte mici, cele
trei conditii se verifica de la sine.

13