Program calcul piloti (Conform Indicativ NP 123:2010)

Introducere , din NP 123:2010

Prezentul normativ se aplica la proiectarea fundatiilor pe piloti, cu respectarea conditiei: latura sau diametrul sectiunii
transversale curente a pilotului, d, este: 0.3 < d :S 3.0m.
Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu prevederile din istemul de standarde europene pentru constructii -
EUROCODURI.
Prezentul normativ este in concordanta cu principiile expuse in Sectiunea 7 din SR EN 1997-1 :2004 si SR EN 1997-1 :
2004/NB:2007,si dupa caz, cu eratele si amendamentele asociate.

Date de intrare:

Se alege nr. de straturi studiate

_4_straturi
Nota:Pentru straturile inexistente se va completa cu 0

Caracteristici/Nr.strat 1 2 3 4 5
𝐻_(𝑆,1) 𝐻_(𝑆,2) 𝐻_(𝑆,3) 𝐻_(𝑆,4) 𝐻_(𝑆,5)
Grosimea stratului 𝐻_(𝑆,𝑖) (m)
2.6 5 2.6 4.8 3.3
Greutatea volumica a stratului γ_(𝑘,𝑖) γ_(𝑘,1) γ_(𝑘,2) γ_(𝑘,3) γ_(𝑘,4) γ_(𝑘,5)
(𝐾𝑁/𝑚^3) 16.7 16.7 16 20 20
𝐼_(𝐶,1) 𝐼_(𝐶,2) 𝐼_(𝐶,3) 𝐼_(𝐶,4) 𝐼_(𝐶,5)
Indicele de consistenta 𝐼_(𝐶,𝑖)
0.05 0.65 0 0.88 0.88
Unghiul de frecare interna ϕ 5 14 20 17 17
Nota:
Indicele de consistenta Ic funcţie de a cărui valoare se poate
stabili dacăstarea pământului se situează în interiorul plajei de
plasticitate, este definitt prin următoarea relaţia:Ic=(WL-W)/Ip ,
unde W-reprezinta umiditatea probei de pamint in stare
naturala , WL-limita superioara de plasticitate , Ip-indicele de
plasticitate

2.Caracteristicile pilotilor:

Adincimea de fundare a radierului:

𝐶=𝐷_𝑓 2 m

Lungimea de incastrare a pilotului in radier:

𝐿_𝑖 0.25 m

Nota: _4_straturi
Lungimea partii pilotilor cuprinsa în radierul de beton armat se determina în functie de tipul de solicitare si de tipul
si diametrul armaturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include în grosimea radierului stratul de beton de
egalizare) conform reglementarilor tehnice specifice. În cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de
compresiune si la forte orizontale care pot fi preluate de pilotii considerati articulati în radier, pilotii trebuie sa patrunda
în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar armaturile longitudinale ale pilotilor sa se înglobeze în radier pe
minimum 25 cm.
În cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de smulgere sau la forte orizontale mari, care impun preluarea
acestora prin piloti considerati încastrati în radier, pilotii trebuie sa patrunda în radier cu capetele intacte pe o lungime
de cel putin 10 cm, iar armaturile longitudinale ale pilotilor trebuie sa se înglobeze în radier pe o lungime determinata
prin calculul sau constructiv, cu respectarea prevederilor din normele tehnice.

Lungimea pilotului:
L 14 m
Diametrul pilotului:
Pilot cu sectiune circulara Pilot cu sectiune patrata (dim.latura)
d 0.8 m d 0.35 m
Nota:
Lungimea pilotului se stabileste astfel încât, prin efectul combinat al frecarii pe suprafata laterala si al rezistentei în
planul bazei, pilotul sa transmita la teren încarcarea axiala de calcul care îi revine. Se recomanda ca lungimea pilotului
forat de diametru mare sa se determine în functie de adâncimea la care se întâlneste stratul practic incompresibil. La
pilotii cu solicitari orizontale importante, lungimea pilotului se stabileste astfel încât sa seasigure încastrarea necesara
în teren.

Adâncimea de patrundere a pilotului în stratul portant trebuie sa fie de cel putin 2 d la pilotii cu d < 1,20 m si 1,5 d
la pilotii cu d ³ 1,20 m (d - diametrul pilotului). Daca stratul portant este constituit dintr-o roca stâncoasa, se admite ca
încastrarea sa se faca pe minimum 0,5 m dupa îndepartarea stratului de roca alterata. Evazarea la baza pilotului forat se
face numai în cazul în care baza patrunde într-un strat cu coeziune mare, având rezistenta la compresiune cu deformare
laterala libera (compresiune monoaxiala) de cel putin 200 kPa la forarea în uscat si 300 kPa la forarea în apa. Evazarea
se face sub forma unui trunchi de con, cu înaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii curente a pilotului. Se
recomanda ca aria sectiunii bazei largite sa nu depaseasca de
trei ori sectiunea curenta a pilotului. Pentru sporirea capacitatii portante a pilotului forat precum si pentru micsorarea
deformatiilor datorate terenului de la baza, eventual slabit prin operatia de forare, se poate prevedea o injectare la baza
pilotului sau în lungul suprafetei laterale a acestuia. În acest scop, tevile prin care urmeaza a se injecta suspensia (de
obicei lapte de ciment) se înglobeaza în corpul pilotului, fiind coborâte în gaura forata odata cu carcasa de armatura.
Reteta si tehnologia de injectare se precizeaza în caietul de sarcini.
3.Incarcari transmise de suprastructura:

Forta axiala
𝑉_𝑑 7860 KN
Momentele incovoietoare:
𝑀_(𝑑;𝑋) 3.77 KNm
𝑀_(𝑑;𝑌) 15.6 KNm

Forte orizontale: 𝑉_𝑥 10 KN

𝑉_𝑦 15 KN

4.Rezistenta pe baza a pilotului:

Aria bazei pilotului:
Pentru pilot cu sectiune circulara Pentru pilot cu sectiune patrata

𝐴_𝐵=(π𝑑^2)/4 𝑚^2
0.5024 𝐴_𝐵=𝑑^2 0.1225 𝑚^2

Adincimea forajului (Fisa reala a pilotului)

𝐷=𝐷_𝑓+𝐿−𝐿_𝑖 15.75 m
Indicele de consistenta:
〖𝐼 _𝐶=𝐼 〗 _(𝐶,3) 0

Valoarea caracteristica a presiunii pe baza pentru

Valoarea caracteristica a presiunii pe baza pentru piloti forati sau de dislocuire baza carora reazema in
piloti prefabriati batuti sau indesati (Anexa A.7.1) paminturi coezive (Anexa A.7.2)

𝑞_(𝑏;𝑘) 7500 𝐾𝑁/𝑚^2 𝑞_(𝑏;𝑘) 1300 𝐾𝑁/𝑚^2

Valoarea caracteristica a rezistentei pe baza pilotului: Valoarea caracteristica a rezistentei pe baza pilotului:

Pentru pilot cu sectiune patrata Pentru pilot cu sectiune circulara

𝑅_(𝑏;𝑘)=𝐴_𝐵∗𝑞_(𝑏;𝑘) 918.75 KN 𝑅_(𝑏;𝑘)=𝐴_𝐵∗𝑞_(𝑏;𝑘) 653.12 KN

Coeficiantul partial al rezistentei pe baza pentru Coeficiantul partial al rezistentei pe baza pentru
piloti introdusi prin batere (Anexa A.7.8) piloti introdusi prin forare (Anexa A.7.6)

γ_𝑏 1 γ_𝑏 1.2

Valoarea de calcul a rezistentei pe baza pilotului:

Pentru pilot cu sectiune patrata Pentru pilot cu sectiune circulara

𝑅_(𝑏;𝑑)=𝑅_(𝑏;𝑘)/γ_𝑏 𝑅_(𝑏;𝑑)=𝑅_(𝑏;𝑘)/γ_𝑏
918.75 KN 544.27 KN

5.Rezistenta de frecare pe suprafata laterala a pilotului.

Perimetrul sectiunii transversale a pilotului.

Pentru pilot cu sectiune patrata Pentru pilot cu sectiune circulara

𝑈=4𝑑 𝑈=π𝑑/2
1.4 m 1.256 m

Pentru stratul 1 Se concretizeaza nr de straturi

Grosimea stratului (Ce intra in contact cu pilotul) ales la inceput
straturi_4_
〖𝑙 _1=𝐻 〗 _(𝑆,1 0.6 m
)−𝐷_𝑓
Indicele de consistenta:

𝐼_(𝐶,1) 0.05

Adincimea medie a stratului:

𝑧_1=𝐷_𝑓+𝑙_1/2 2.3 m

Valoarea caracteristica a rezistente din frecare laterala (Conf.

Anexa A.7.5):
𝑞_(𝑠; 5 𝐾𝑁/𝑚^2
𝑘;1)
Pentru stratul 2 (Anexa A.7.5)
Grosimea stratului (Ce intra in contact cu pilotul)

〖𝑙 _ 5 m
2〗
Indicele de consistenta: _,

𝐼_(𝐶,2) 0.65

Adincimea medie a stratului: straturi_4_

𝑧_2=𝐷_𝑓+𝑙_1+𝑙_2/2 5.1 m

Valoarea caracteristica a rezistente din frecare laterala (Conf. Anexa A.7.5) se va aproba 0 daca stratul lipseste:

𝑞_(𝑠; 15 𝐾𝑁/𝑚^2
𝑘;2)
Pentru stratul 3
Grosimea stratului (Ce intra in contact cu pilotul)

〖𝑙 _ 2.6 m
3〗
Indicele de consistenta: _,

𝐼_(𝐶,3) 0.65

Adincimea medie a stratului:

𝑧_3=𝐷_𝑓+𝑙_1+𝑙_2+𝑙_3/2 8.9 m
Valoarea caracteristica a rezistente din frecare laterala (Conf. Anexa A.7.5) , se va aproba 0 daca stratul lipseste:

𝑞_(𝑠; 53 𝐾𝑁/𝑚^2
𝑘;3)

Pentru stratul 4
Grosimea stratului (Ce intra in contact cu pilotul)

〖𝑙 _ 4.8 m
4〗
Indicele de consistenta: _,

𝐼_(𝐶,4) 0.88

Adincimea medie a stratului:

𝑧_4=𝐷_𝑓+𝑙_1+𝑙_2+𝑙_3+𝑙_4/2 12.6 m

Valoarea caracteristica a rezistente din frecare laterala (Conf. Anexa A.7.5) se va aproba 0 daca stratul lipseste:

𝑞_(𝑠; 20 𝐾𝑁/𝑚^2
𝑘;4)

Pentru stratul 5
Grosimea stratului (Ce intra in contact cu pilotul)

〖𝑙 _ 1 m
5〗
Indicele de consistenta: _,

𝐼_(𝐶,5) 0.88

Adincimea medie a stratului:

𝑧_5=𝐷_𝑓+𝑙_1+𝑙_2+𝑙_3+𝑙_4+𝑙_5/2 15.5 m

Valoarea caracteristica a rezistente din frecare laterala (Conf. Anexa A.7.5) se va aproba 0 daca stratul lipseste:

𝑞_(𝑠; 75 𝐾𝑁/𝑚^2
𝑘;5)

Valoarea caracteristica a rezistentei totale din frecare pe suprafata laterala a pilotului.

straturi_4_
Pentru pilot cu sectiune circulara Pentru pilot cu sectiune patrata

𝑅_(𝑠;𝑘)=𝑈∗∑▒ 〖𝑞 _(𝑠;𝑘 𝑅_(𝑠;𝑘)=𝑈∗∑▒ 〖𝑞 _(𝑠;𝑘

390.3648 KN 435.12 KN
;𝑖)∗𝑙_𝑖 〗 ;𝑖)∗𝑙_𝑖 〗

Valoarea de calcul a rezistentei totale din frecare Valoarea de calcul a rezistentei totale din frecare
pe suprafata laterala a pilotului pentru piloti introdusi pe suprafata laterala a pilotului pentru piloti executati
prin batere.(Anexa A.7.8.) pe loc.(Anexa A.7.7)

γ_𝑠 1 γ_𝑠 1.2

Pentru pilot cu sectiune patrata Pentru pilot cu sectiune circulara

𝑅_(𝑠;𝑑)=𝑅_(𝑠;𝑘) 𝑅_(𝑠;𝑑)=𝑅_(𝑠;𝑘)
/γ_𝑠 435.12 KN /γ_𝑠 325.304 KN
6.Capacitatea portanta la compresiune a pilotului izolat:
Pentru piloti conform Anexa A.7.8. Pentru piloti executati pe loc conf. Anexa A.7.7.
Pentru pilot cu sectiune patrata Pentru pilot cu sectiune circulara

𝑅_(𝑐;𝑑)=𝑅_(𝑏;𝑑) 1353.87 KN 𝑅_(𝑐;𝑑)=𝑅_(𝑏;𝑑) 869.57 KN

+𝑅_(𝑠;𝑑) +𝑅_(𝑠;𝑑)

7.Stabilirea numaruui necesar de piloti

Forta axiala la baza stilpului:
𝑉_𝑑 7860 KN

Distanta intre piloti:

Distanta minima între axele pilotilor, masurata în teren, este de: 3d-in cazul pilotilor de indesare sau batere si
2d+0.03D-in cazul pilotilor de dislocuire (valoarea minima recomandata)
Unde:
d-diamentrul sau sectiunea laturei scurte a pilotului
D-fisa reala a pilotului

Pentru piloti indesati sau batuti Pentru piloti forati sau dislocuire

Pentru pilot cu sectiune patrata Pentru pilot cu sectiune circulara

𝑠=3𝑑 1.1 m 𝑠=2𝑑+0,03𝐷 1.2 m

Capacitatea portanta a pilotului care lucreaza in grup: Capacitatea portanta a pilotului care lucreaza in grup:

Coeficient de eficienta: Coeficient de eficienta:

𝑚_𝑢 1 𝑚_𝑢 1

Pentru pilot cu sectiune patrata pentru piloti Pentru pilot cu sectiune circulara pentru piloti
introdusi prin batere.(Anexa A.7.8.) executati pe loc.(Anexa A.7.7)

𝑅_(𝑔;𝑑)=𝑚_𝑢 1353.87 KN 𝑅_(𝑔;𝑑)=𝑚_𝑢 869.57 KN

𝑅_(𝑐;𝑑) 𝑅_(𝑐;𝑑)

Nr de pioti necesari

Nr piloti 6 Nr piloti 10
Numarul de piloti , indesati sau batuti: Numarul de piloti forati sau de dislocuire:

Pentru pilot cu sectiune circulara Pentru pilot cu sectiune circulara

𝑁_𝑝=𝑉_𝑑/𝑅_( 𝑁_𝑝=𝑉_𝑑/𝑅_(
𝑔;𝑑) +1...2 12 𝑔;𝑑) +1...2 12

Pentru pilot cu sectiune patrata

𝑁_𝑝=𝑉_𝑑/𝑅_(
𝑔;𝑑) +1...2 8

Armarea pilotilor se face, de regula, cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, etrieri sau freta, inele de
rigidizare si distantieri.Clasa betonului trebuie sa fie minim C12/15 (Bc15) si va fi corelata cu clasa de beton din
piloti.Distanta între fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa fie de cel putin 25
cm.Alegerea clasei betonului, a dozajului minim de ciment si a tipului si dimensiunilor agregatelor se fac cu
respectarea prevederilor din SR EN 1536:2004 si NE 012/1:2007. Pentru pilotii situati în terenuri cu ape agresive, la
alcatuirea retetei de betonare trebuie sa se tina seama de reglementarile specifice. Armaturile pilotilor se realizeaza,
dupa caz, din otel tip OB 37, PC 52 sau S500.

Proiectarea grupelor de piloti

In mod normal pilotii sint instalati in grup fiind
solidarizati la partea superioara cu un radier.Stilpul
este pozitionat pe radier astfel incit incarcarea din
acesta sa fie distribuita egal pilotilor individuali din
grup.

Capacitatea unui grup este obtinuta folisnd factorul de eficienta.

Capacitatea grupului de piloti=eficienta grupului
de piloti*capacitatea unui singur pilot*numarul de
piloti.Daca intr-un grup de piloti sint 16 piloti si
capacitatea unui singur pilot este de 30 de tone iar
eficienta grupului este de 0.9 atunci capacitatea
grupei de piloti este de 432 de tone.(0.9*30*16).Clar
este de dorit eficienta mare a grupului de piloti
,aceasta depinde de distanta dintre piloti.Cind pilotii
din grup sint mai apropiati ,eficienta acestui grup
scade , cind pilotii sint mai distantati ,eficienta
creste ,doar ca dimensiunea radierului trebuie sa fie
mai mare astfel creste si costul radierului.

Perturbarea pamintului in timpul instalarii pilotilor

Cind pilotii sint introdusi, pamintul din jurul acestora este netulburat.Paminutl tulburat are o rezistenta mai mica
decit pamintul in stare naturala.Unii piloti sint introdusi in pamint partial tulburat ceea ce cauzeaza o capacitate
portanta mai mica decit la altii.In mod normal pilotii din centru sint introdusi primii.Tulburarea pamintului cauzata de
un pilot afecteaza capacitatea portanta a pilotilor invecinati .Eficienta grupului poate fi imbunatatita prin pozitionarea
pilotilor la o distanta mai mare .In paminturi argiloase rezistenta la forfecare este redusa datorita tulburarii.

Incovoierea pilotilor:
Cind sunt introdusi pilotii intr-un grup , unii piloti pot fi incovoiati din
cauza deplasarii pamintului,acest efect este mai pronuntat in paminturi
argiloase.Sa consideram un pilot A ce este instalat primul , si un pilot B ce
este introdus dupa ,deplasarea pamintului cauzata de introducerea pilotului
B poate incovoia pilotul A .Mai departe acest lucru conduce la o capacitate
redusa in grup.
Capacitatea portanta pe virg a pilotilor:
Pilotii ce se bazeaza pe capacitatea portanta pe virf pot sa nu fie afectati
de alti piloti din grup .Pilotii fundati intr-un strat foarte rezistent sau roca
,cind pilotii nu depind de frecarea laterala , se poate folosi o eficienta de
lucrare in grup =1.
Indesarea pilotului in paminturi nisipoase:

Cind pilotii sint intreodusi in paminturi nisipoase ,pamintul inconjurator

va fi indesat.Pamintul indesat tinde sa creasca frecarea laterala a
pilotilor.Grupul de piloti plasati in paminturi nisipoase poate avea
capacitate mai mare decit eficienta unui pilot.Indesarea pamintului datorita
introducerii pilotilor va fi foarte mica in paminturi argiloase.
CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITARI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRIN

Pentru calculul deformatiilor si eforturilor în lungul unui pilot izolat, definit într-un sistem de axe (fig. A.1 a) supus la
încarcari transversale (forta taietoare, moment încovoietor) terenul de fundare se asimileaza cu un mediu discret (de tip
Winkler) alcatuit din resoarte independente (fig. A.1 b).
Pe baza acestei teorii, in cazul:
· pilotilor imersi in intregime intr-un teren omogen;
 · pilotilor incarcati la capat de o forta orizontala (Ht) si de un moment (Mt);
se obtin expresiile generale de mai jos:

Deplasarea orizontala:
𝑆_ℎ = ("Px " λ^3)/(𝐸_𝑝 𝐼_𝑝 ) 𝐴_𝑦 (𝑧/𝐷)+ ("Mx " λ^2)/(𝐸_𝑝 𝐼_𝑝 ) 𝐵_𝑦 (𝑧/𝐷)

Rotatie:
θ = ("Px " λ^2)/(𝐸_𝑝 𝐼_𝑝 ) 𝐴_𝑠 (𝑧/𝐷)+ ("Mx " λ)/(𝐸_𝑝 𝐼_𝑝 ) 𝐵_𝑠 (𝑧/𝐷)

Moment:
𝑀="P x " λ x 𝐴_𝑚 (𝑧/𝐷) + M x 𝐵_𝑚 (𝑧/𝐷)

H =(𝑃" x " 𝐴_𝑡 (𝑧/𝐷)) + 𝑀/λ 𝐵_𝑡 (𝑧/𝐷)" "

Unde:

𝑆_ℎ- deplasarea orizontala de-a lungul trunchiului pilotului;

θ - rotatie de-a lungul trunchiului pilotului;
𝑀 - momendul de-a lungul trunchiului pilotului;
H - forfecare de-a lungul trunchiului pilotului;
𝐴_𝑦,𝐵_𝑦,𝐴_𝑠,𝐵_𝑠,𝐴_𝑚 ,𝐵_𝑚,𝐴_𝑡 " ",𝐵_𝑡 - coeficienti adimensionali;
𝐸_𝑝 - modulul Young al pilotului;
𝐼_𝑝 - momentul de inertie al pilotului;

λ=√(5&(𝐸_𝑝 𝐼_𝑝)/𝑚_ℎ )
0.749836

𝑚_ℎ - modulul coeficientului reactiunii laterale

𝑚_ℎ=𝑘𝑏_𝑐 1107.846

𝑘_ℎ - coeficient de proportionalitate, în kilonewtoni pe metru la puterea a patra, conform tabelului C.1; coeficientul K se determina
pentru straturile de pamânt aflate pâna la o adâncime 𝑙_𝑘, in metri care se calculeaza cu relatia:

𝑙_𝑘=3𝑙_0 "≤D" (m) 13.75

k 2500
( 〖𝐾𝑁 /𝑚
〗 ^4)
 Unde:
𝑙_0- lungimea activa
D - Fisa pilotului, in metri
𝑏_𝑐 - latimea de calcul, în metri, se determina astfel:

𝑏_𝑐=d(1+ 〖𝑡𝑔𝜑 ^′ 〗 _𝑚𝑒𝑑) 0.44

Unde:
d - diametrul pilotului, in metri:
〖𝑡𝑔𝜑 ^′ 〗 _𝑚𝑒𝑑 - unghiul de frecare interna în termeni de eforturi efective; valoarea 〖𝜑 ^′ 〗 _𝑚𝑒𝑑 se calculeaza ca medie ponderata (𝑡𝑔𝜑^′) pe
straturile de pamânt aflate pâna la adâncimea lk

d (m) 0.35

〖𝜑 ^′ 〗 _𝑚𝑒𝑑 14.90

Date de intrare:

Moment Mt transmis de radier (KNm): 103

Forta orizontala P transmisa de radier (KN): 15

Modulul Young al pilotului Ep (KN/m^2): 210000

Momentul de intertie al pilotului Ip (m^3) 0.0013

Fisa redusa Zmax:

𝑍_𝑚𝑎𝑥=𝐷/λ 18.337349
Fisa pilotului D:
D (m) 13.75

z=D
Adincimea relative z (m) 1 2 3 4 5 6 7
13.75
Raportul z/D 0.07 0.15 0.22 0.29 0.36 0.44 0.51 1.00
Ay 2.034 1.285 0.93 0.67 0.277 0.139 0.042 0.012
By -1.219 -0.591 -0.364 -0.193 0.018 0.072 0.099 -0.025
As -1.581 -1.337 -1.163 -0.972 -0.599 -0.435 -0.295 0.063
Bs 1.452 0.097 0.751 0.555 0.247 0.137 0.055 -0.049
Am -0.244 -0.622 -0.727 -0.777 -0.709 -0.628 -0.102 0
Bm 0.996 0.927 0.852 0.754 0.522 0.405 0.301 0
Ay 0.906 0.489 0.246 0.023 -0.298 -0.384 -0.418 0
oeficientul K se determina By 0.058 0.27 0.369 0.438 0.475 0.447 0.389 0
Deplasare orizontla Sh (m) -0.22 -0.10 -0.06 -0.03 0.01 0.02 0.02 -0.01
Rotatie in jurul trunchiului θ (m) 0.38 -0.01 0.18 0.13 0.05 0.03 0.01 -0.01
Momentul suportat M (KNm) 99.84 88.49 79.58 68.92 45.79 34.65 29.86 0
Forta de forfecare Ht (KN) 21.56 44.42 54.38 60.51 60.78 55.64 47.16 0.00
 Deplasarea orizontala
0.05

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 Nota: In continuare se va e
-0.05

-0.10
e calculeaza ca medie ponderata (𝑡𝑔𝜑^′) pentru
-0.15

-0.20
Aria de armatura necesara
-0.25

Rotatie in jurul trunchiului

0.40
Procentul minim de armare
0.35

0.30

0.25

0.20
Corespunzator procentului
0.15

0.10

0.05

0.00 Nota: Se va aproba aria de

1 2 3 4 5 6 7 8
-0.05
Armare longitudinala
Diagrama de moment
120.00 In cazul in care se folosest
fi constituita doar din bare
100.00

80.00

60.00

40.00

20.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8
1.Armarea longitudinala m
2.Distanta intre barele long
Diagrama de moment depaseasca 400mm.
120.00 3.Distanta libera minima in

100.00 4.Distanta libera minima in

cind se folosesc agregate c
80.00
Armare transversala
60.00 Se recomanda ca diametr

40.00

20.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7
 Extragerea valorilor maxime Distanta minima libere nu trebuie s
Sh (m) 0.02
θ (m) 0.38 Acoperirea cu beton a armaturii in
M (KNm) 99.84 60 mm pentru piloti cu D>60mm
Ht (KN) 60.78 50mm pentru piloti cu D <60mm
Nota: In continuare se va efectua calculul armaturii necesare asemenea unei grinzi din beton armat:
Acoperirea cu beton trebuie marita
𝑚=𝑀/(𝑏∗𝑑^2∗η∗𝑓𝑐𝑑) Pilotii strabat un pamint moale si sin
0.00000000
Clasa de expunere prezinta risc pentr

λ∗ξ=1−√(1−2𝑚) 0.0000000

Aria de armatura necesara pentru momentul de calcul este:

𝐴_𝑠^𝑛𝑒𝑐 ( 〖𝑚𝑚〗 ^2)=(λ∗ξ∗𝑑∗𝑏∗η∗fcd)/𝑓𝑦𝑑 0

Procentul minim de armare este:

ρ_𝑚𝑖𝑛0=0.5 𝑓𝑐𝑡𝑚/𝑓𝑦𝑘
0.0035

Corespunzator procentului minim de armare, aria de armatura este:

〖𝐴 _(𝑠,𝑛𝑒𝑐)^𝑛𝑒𝑐=𝑏∗𝑑∗ρ 〗 _𝑚𝑖𝑛0 428.75

Nota: Se va aproba aria de armatura mai mare

Armare longitudinala

In cazul in care se foloseste ca fluid stabilizator o suspensie din betonita, argila sau polimeri, armatura longitudinala poate
fi constituita doar din bare profilate. Sectiunea minima a armaturii longitudinale trebuie sa fie conf. tabelului 7.3

Tabel 7.3 Procent minim de armare longitudinala

Aria sectiunii nominale a pilotului Ac Aria armaturii longitudinale As

Ac ≤ 0.50 〖 As ≥ 0.5% Ac
𝑚〗 ^2
0.5<Ac ≤ 1 〖 As ≥ 0.0025 m2
𝑚〗 ^2
Ac > 1 〖 As ≥ 0.25% Ac
𝑚〗 ^2

1.Armarea longitudinala minima trebuie sa fie de 4 bare cu diametrul de 12mm.

2.Distanta intre barele longitudinale trebuie sa fie cit mai mare pentru a asigura o patrundere corecta a betonului, dar sa nu
depaseasca 400mm.
3.Distanta libera minima intre barele longitudinale sau manunchiurile de bare de pe un singur rind nu trebuie sa fie mai mica de 100mm.

4.Distanta libera minima intre barele longitudinale sau manunchiurile de bare pe un singur rind poate fi redusa la 80mm
cind se folosesc agregate cu diametrul d<20mm

Armare transversala
Se recomanda ca diametrul armaturii transversale sa fie conform tabelului 7.4

Tabel 7.4 Diametre recomandate pentru armatura transversala

≥6mm
Legaturi, inele, frete sau armatura elicoidala
≥ un sfert din diametrul maxim al barelor longitudinale
Sarme pentru plase sudate ca armatura
≥5mm
transversala
nta minima libere nu trebuie sa fie mai mica decit distanta minima intre barele longitudinale.

erirea cu beton a armaturii in cazul tuturor pilotilor turnati pe santier nu trebuie sa fie mai mica de:
pentru piloti cu D>60mm
pentru piloti cu D <60mm

erirea cu beton trebuie marita la 75mm cind:

trabat un pamint moale si sint realizati fara tubaj.
e expunere prezinta risc pentru corodarea armaturii.
 _1_strat

_2_straturi
_3_straturi

_4_straturi
_5_straturi
straturi_1_

straturi_2_
straturi_3_

straturi_4_
straturi_5_