Lectia 3 Fundatii pe piloti

3.1 Generalitati
-definitie
-clasificarea pilotilor dupa capacitatea portanta
-clasificare
-domeniu de intrebuintare

3.2 Capacitatea portante a pilotilor

-definitie
-formule empirice
-incercari de proba

3.3 Proiectarea si executia pilotilor

- piloti tip Franki
- piloti tip Benoto
Lectia 3 Fundatii pe piloti

3.1 Generalitati
Definitie: Pilotii sunt elemente de constructie( fundatii) relativ lungi si
subtiri folosite pentru a transmite incarcarile fundatilor care strabat stratele de
pamant cu capacitatea portante redusa si ajung la stratele mai adanci de
pamant cu capacitatea portante mai ridicata.
Dupa natura capacitatii portante a pilotilor avem:
a) –piloti purtatori pe varf- sunt pilotii a caror varf se infinge intr-un strat
de mare capacitate portanta care preia intreaga sarcina transmita de
constructie( figura 3.1)
b) – piloti flotanti sunt pilotii care nu ating un strat rezistent ci predau
sarcina la terenul compresibil prin frecarea ce se dezvolta pe suprafata
lor laterala acestora si pamantul din jur. ( figura 3.2)
c) – piloti care transmite sarcina combinat atat prin varf cat si prin
frecarea laterala. ( figura 3.3)

Pilot

Mal
Turba
P.S.U.

Tare incomporesibil:
-stanca
- nisip indesat
- pietris indesat
- calcar degradat
Figura 3.1

1/10
b)

Pilot

Pamant
moale
compresibil

Figura 3.2
c)

Pamant moale care devine din ce in

ce mai vartos in adancime

Figura 3.3

2/10

Piloti sunt supusi la urmatoarele tipuri de incarcari:

 -axiale:
 compresiune
 smulgere
-transversale
-provenite din miscarile pamanturile adiacent
 frecarea negativa
 umflarea(ridicarea) terenului
 deplasarea laterala a terenului, inclusiv actiunea de origine
cinematica ce rezulta din deformarea terenului datorita
propagarii undelor seismice.

Clasificarea pilotilor
Pilotii se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
- materialul din care sunt executati;
- efectul pe care procedeul de punere in opera a pilotului il are asupra
terenului din jur;
- variatia sectiunii transversale;
- modul de executie;
- directia solicitarii fata de axa longitudinala;
- modul de transmitere a incarcarilor axiale la teren;
- pozitia axei longitudinale.

Dupa materialul din care sunt executati , pilotii pot fi:

- din lemn;
- din metal;
- din beton simplu;
- din beton armat sau precomprimat;
- compusi.

Dupa efectul pe care procedeul de punere in opera a pilotului il are asupra

terenului din jur , pilotii pot fi:
-de dislocuire
-de indesare.

Dupa variatia sectiunii , pilotii pot fi:

-cu sectiunea transversala constanta;
-cu sectiunea transversala variabila;
 cu variatie continua a sectiunii transversale( piloti sub forma de
trunchi de con sau trunchi de piramida);
 cu evazare la baza sau cu bulb;
 cu evazari multiple( atat la baza cat si in cuprinsul fisei).

3/10
Dupa modul de executie , pilotii pot fi:
- prefabricati;
- executati pe loc.
Pilotii prefabricati se instaleaza in teren prin:
- batere;
- vibrare;
- presare(vibropresare);
- insurubare.

Pilotii executati pe loc se realizeaza prin :

- forare;
- batere;
- vibrare;
- vibropesare.

Dupa marimea diametrului, pilotii executati pe loc pot fi:

- cu diametrul mic ( cu diametrul mai mic de 600 mm);
- cu diametrul mare( cu diametrul de 600 mm sau mai mare).

Dupa modul de sustinere a peretilor gaurilor , pilotii executati pe loc prin

forare pot fi:
- forati in uscat si netubati;
- forati sub noroi;
- forati cu tubaj recuperabil;
- forati cu tubaj nerecuperabil;
- forati cu burghiu continuu.

Dupa directia solicitarii fata de axa longitudinala, pilotii pot fi:

- supusi la solicitari axiale de compresiune sau de smulgere;
- supusi la solicitari transversale;
- supusi simultan la solicitari axiale si transversale.

Dupa modul de transmitere a incarcarilor axiale la teren , pilotii pot fi:

- purtatori de varf;
- flotanti

Dupa pozitia axei longitudinale , pilotii pot fi:

- verticali;
- inclinati.
3.2 Capacitatea portanta a pilotilor
Prin capacitatea portanta a unui pilot se intelege sarcina maxima
pe care o poate suporta un pilot fara a suferi tasari incompatibile cu
scopurile functionale ale constructiilor

4/10
Pentru evaluarea capacitatii portante sunt utilizate si frecvent
urmatoarele metode:
- Metoda empirica
 - Metoda statica( incarcarea de proba)

Metoda empirica
Imparte capacitatea portanta a pilotului in doua transe:

- sarcina pr varf Pv=F Rn

- sarcina laterala PL=U  fin li
cumulate dau capacitatea portanta:
P=η(Pv+ PL)=η(F Rn+ U  fin li)
unde F= sectiunea pilotului(m2)
Rn=rezistenta normala pe varf( KN/m, standardizada)
U= perimetral sectiunii unui pilot ( m)
fin =frecarea laterala normata(KN/m )
li = lungimea pilotului( in cuprinsul aceluiasi strat)
η= coeficient de siguranta normat=0,5

Rn si fin sunt date tabelar in functie de:

- adancimea de batere
- natura stratelor strabaute de pilot

Metoda incercarii de proba

Aceasta metoda se face la noi conform normativelor obligatorii
inaintea inceperii lucrarilor in mod experimental
Metoda consta in urmatoarele:
- se construieste o platforma lestata sprijinita de alti 4 piloti.Pilotul de
proba se afla in mijloc.( figura 3.5)
- In capul pilotului de proba se pune o presa hidraulica care preia treptat
greutatea platformei si o transmite pilotului.Treapta de incarcare nu
trebuie sa depaseasca 5 : 10 tf.
- Sub fiecare treapta de incarcare se urmareste deformatiile pana se
obtine valoarea stabilizata S.
- Pe baza datelor obtinute se traseaza diagrama S= f( P)
- Pe diagrama se stabileste care este sarcina limita de proportionalitate
Pprop si care este sarcina de rupere Pcr
- Capacitatea portanta se obtine cu:
P
Padm= cr ≤ Pprop
c
unde c=1,5 – 2, 0 coeficient de siguranta
5/10
 Padm Pprop Pcr P

Figura 3.5
3.3 Proiectarea si alcatuirea fundatiilor pe piloti

Comporta urmatoarele etape:

 alegerea tipului de pilot
 determinarea capacitatii portante a pilotului singular
 determinarea numarului de piloti necesari cunoscand
sarcina transmisa de constructie cat si dimensiunile
constructiei(grupa de piloti)
 determinarea dimensiunilor radierului si armarea lui
Alegerea tipului de pilot se face in functie de:
- incarcarea ce trebuie preluata de piloti;
- posibilitatea conservarii si verificarii integritatii pilotilot care sunt pusi in
opera;
- tipul, alcatuirea si defornmatiile admisibile ale constructiei proiectate;
- conditiile specifice amplasamentului: vecinatatii,instalatii subterane etc;
- lungimea necesara a pilotilor;
- nivelul apelor subterane si variatia acestuia;
- utilaje de executie avute la dispozitie;
- viteza de executie;
- experienta locala in privinta comportarii constructiilor similare fundate
pe piloti de un anumit tip.
6/10
 Fundarea pilotilor purtatori pe varf se adopta in cazul in care terenul
de findare cuprinde straturi practic incompresibile la o adancime accesibila
tipului de pilot utilizat.
In cuprinsul zonei active, trebuie sa se verifice daca sub stratul in
care se gasesc varfurile pilotilor, nu exista un strat sau o lentila
compresibila care ar putea produce tasarea intregiii fundatii pe piloti. In
cazul prezentei unui asemenea strat , pilotii trebuie considerati flotanti.

OSEVATIE- Daca studiile geologice efectuate in zona exclud posibilitatea

aparitiei unei intercalatiii compresibile in stratul portant de la varful
pilotulor, lucrarile de prospectare trebuie sa patrunda in acest strat pe o
adancime de cel putin 4d; in cazul rocilor compacte se dapaseste in mod
obligatoriu orizontul alterat.

Se recomanda utilizarea pilotilor forati de diametru mare atunci

cand:
- fundatia transmite terenului incarcari transversale mari;
- baza pilotilor patrunde intr.-un strat practic incompresibil;

Constructia si functiile radierului de solidarizare:

- sa asigure repartizarea ,conform proiectarii , a sarcinii fiecarui
pilot ;
- sa cuprinda toti piloti inclusiv acelora care au iesit cu cativa
centimetri in afara pozitiei prevazute.
Executia unei fundatii pe piloti cuprinde:
- executarea incercarilor de proba
- trasarea in plan a perimetrului pilotilor si fixarea locului fiecarui
pilot
- executarea pilotilor pana la cota atat inferioara cat si
superioara
- sfaramarea capetelor pilotilor,dezvelirea si indreptarea armaturii
pe 30- 50 centimetrii
- trasarea radierului, turnarea betonului de egalizare
- armarea radierului , legarea armaturii pilotilor pe portiunea
dezvelita de cea a radierului
- turnarea betonului

Alcatuirea radierului( figura 3.6)

7/10
 c
d

h
a

Figura 3.6
Dimensiuni minime a=10 cm d=7, 5 cm
b= 15 cm h= 30- 50 cm
c=4 cm

Piloti tip Franki-(piloti batuti cu coloana de inventar si turnati pe loc)

Se executa cu o soneta speciala tip KPF 22 ( fisa 22, d= 54-70 cm)
Fazele de executie
Amplasarea sonetei pe pozitie, fixarea ei, si asigurarea primei
coloane cu pasi la verticala.
a) Introducerea de beton uscat in tub care prin batere usoara cu
berbecul se transforma intr.-un dop aderent prin frecare la peretii
tubului.
b) Aplicarea de lovituri de berbec( mandrina) in dop( G= 3 t si h=5-6
m ) si datorita aderentei sale de tubul metalic odata cu infigerea se antreneaza
si coloana .In felul acesta se introduce coloana metalica pe adancimea ce
urmeaza a se realiza pilotul.
c) Dupa ce ajunge la cota coloana se blocheaza de sonda cu cabluri
astfel ca avansarea ei numai este posibila.In aceasta situatie se aplica dopului
lovituri de berbec mai puternice ( h= 8 m) aceasta se sparge si este evacuat din
coloana.Se introduc portii de beton care se compacteaza prin batere ( h= 8 m)
creandu-se la baza pilotului un bulb de beton prin indesarea pamantului din jur.
Bulbul are diametrul cu mult mai mare decat al coloane isi are un volum de beton
de pana la 0,8- 2,5 m3
8/10
 d) Se introduce armatura sub forma de carcasa( in cazul in care
e) Se executa betonarea corpului pilotului astfel:
- Se extrage mandrina din coloana
- Se introduce portii de beton
- Se compacteaza cu mandrina
- Se repeta operatia pana la betonarea completa
- Se extrage simultan coloana metalica insa niciodata peste nivelul
betonului turnat in felul acesta apa subterana nu patrunde in coloana
Astfel ca se formeaza un pilot de forma neregulata cea ce confera o buna
conlucrare cu terenul si de asemenea a capacitatii portante.
De asemenea pamantul din jurul pilotului se indeasa prin reducerea
porozitatii, imbunatatirii caracteristicilor fízico- mecanice deci si capacitatea
portante cu pana la 30%.
Aceasta are o deosebita importante la P.S.U. si la alte pamanturi slabe de
fundatii.

2 4
1
5

1. coloana de inventar
2. mandrina( berbec)
3. dop de beton
4. cabluri de ancorare
5. carcasa de armare
Figura 3.7

9/10

Piloti Benoto-(piloti forati cu grafier si turnati in loc)

Acestea sunt piloti de diametru mare ( Φ= 1 m, H= 30 cm).
 Utilajul –utilaj cu cupa grafier de sapare si coloana de inventar pentru
tubare
Fazele de executie:
Amplasarea benei pe pozitie, fixarea si asezarea primei coloane in
pozitie verticala.
a)coloana de iventar avand la baza o freza prin rotire, avanseaza
infigandu-se in teren.Miscarea este data de masina de care este prinsa si se
face stanga-dreapta, jos in sus.Viteza de adancime este de 3-6 m / ora .Totodata
coloana asigura si stabilitatea peretilor nefiind necesar noroi bentonitic
b) Dupa infingere pe 1,5- 2 m se introduce graiferul care sapa si scoate
pamantul. In modula cesta operatiile se pot face continuu atat infigerea cat si
saparea si se executa coloana.
c) Dupa ce s-a ajuns la cota se scoate bena grafier si se introduce
armatura care este sub forma de carcasa.
d) Se introduce palnia de betonare si se betoneaza coloana prin metoda
Contractor.
Pe masura betonarii numai dupa ce inaltimea coloanei de beton a atins
10 m- incepe extragerea coloanei in asa fel inca apa sa nu patrunda in coloana,
pentru a nu se amesteca cu betonul.
Prin miscarile coloanei in timpul extragerii betonul se indeasa, nu se
segregeaza si realizeaza un contact intim cu pamantul.
e) In modul acesta se realizeaza un pilot de mare adancime , de
asemenea care are o buna conlucrare cu terenul conferinduio o capacitate
portante mare.Acest tipi de piloti se folosesc la lucrari grele si pot fi folositi in
orice tip de teren.

10 m

a b c d

Figura 3.8
10/10