Breviar de Calcul Pod Beton

Breviar de calcul pentru
Pod din beton
Fig.1 Modelare 3D
Pagina 1 din 23
Fig.2 Elevatia structurii si schema statica
Fig.3 Sectiunea structurii
Pagina 2 din 23
Cuprins:
1. Baza de date pentru proiectare si materiale.

2. Principiile priectarii la stari limita;
2.1. Generalitati;
2.2. Situatii de proiectare.
2.3. Stari limita ultime.
2.4. Stari limita de exploatare.
2.5. Proiectarea in raport cu starile limita.
3. Actiuni;
3.1. Actiuni considerate.
3.2. Valori caracteristice;
3.2.1. Actiuni permanente (G).
3.2.2. Actiuni variabile (Q).
3.2.3. Actiuni seismice (S);
3.2.3.1. Spectru de raspuns seismic orizontal (P100/2013).
3.2.3.2. Spectru de raspuns seismic (P100/2013).
4. Combinarea actiunilor.
5. Calculul grinzilor prefabricate de lungime L-=22.50m si inaltime h=0.95m.
6. Rosturi de dilatatie si aparate de reazem.
7. Calulul culeei.
Pagina 3 din 23
1. Baza de date pentru proiectare si materiale
Instructiuni si standarde considerate in proiectarea structurala:
 Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor;

 Eurocode 1: Actiuni asupra structurile;
 Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton;
 Eurocode 7: Proiectarea geotehnica;
 Eurocode 8: Proiectarea pentrurezistenta la cutremur a structurilor.
 P100-1:2013 – Cod de proiectare seismică – Partea I – prevederi de proiectare
pentru cladiri.
Caracteristicile minime ale materialelor:
 Otel pentru armature: BST 500;

 Otel pentru armature pretensionata: Y1860;
 Beton pentru grinzi prefabricate: C50/60;
 Beton pentru turnarea placii, antretoazelor in-situ: C35/60;
 Beton pentru cuzineti culei: C35/45.
2. Principiile priectarii la stari limita

2.1. Generalitati
Trebuie facuta distinctia intre stari limita ultime si stari limita de exploatare. Verificarea
uneia dintre cele doua categorii de stari limita poate fi omisa daca sunt disponibile suficiente
informatii pentru a demonstra ca se indeplineste cealalta.
Starile limita trebuie asociate cu situatiile de proiectare.
2.2. Situatii de proiectare

Situatiile relevante de proiectare trebuie selectate tinand seama de circumstantele in
care se cere ca structura sa isi indeplineasca functiunea:
 Situatii de proiectare permanente, care se refera la conditii normale de utilizare;
 Situatii de proiectare tranzitorii, ce se refera la conditii tranzitorii aplicabile structurii,
de exemplu in timpul executiei sau reparatiei;
 Situatii de proiectare accidentale, care se refera la conditii exceptionale aplicabile
structurii sau la expunerea acesteia, de exemplu incendiu, explozie, impact sau
consecinte ale cedarii locale;
 Situatii de proiectare seismice, care se refera la conditii aplicate structurii cand este
supusa la evenimente seismice;
Situatiile de proiectare alese trebuie sa fie suficient de severe si variate in asa fel incat
sa include toate conditiile care pot aparea in mod previzibil in timpul executiei sau utilizarii
structurii.
2.3. Stari limita ultime.

Starile limita care implica securitatea oamenilor si/sau securitatea structurii trebuie
clasificate ca stari limita ultime.
Urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante:
Pagina 4 din 23
 Pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia, considerata ca un corp
rigid;
 Vedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a
acesteia intr-un mecanism, ruperea, pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti
a acesteia, incluzand reazemele si fundatiile;
 Cedarea cauzata de oboseala sau de alte efecte dependente de timp.
Diferite seturi de coeficienti partiali sunt asociate cu diferite stari limita ultime. Cedarea
datorita deformatiei excesive este o cedare structurala datorata instabilitatii mecanice.
2.4. Stari limita de exploatare.

Starile limita care implica functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii
normale de exploatare, confortul oamenilor si aspectul lucrarilor de constructii trebuie
clasificate ca stari limita de exploatare. In contextul starii de exploatare, termenul “aspect”
se refera mai mult la criterii ca deformatii mari si fisuri extinse, decat la estetica.
Trebuie facuta o distinctie intre starile limita de exploatare reversibile si cele ireversibile.
2.5. Proiectarea in raport cu starile limita.
Proiectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea modelelor pentru structura si

incarcari pentru starile limite relevante.
Trebuie sa se verifice ca nici o stare limita sa nu fie depasita cand se utilizeaza valori de
proiectare relevante pentru actiuni, caracteristici de material sau de produs si date
geometrice sunt utilizate in modelele mentionate.
Verificarile trebuie efectuate pentru toate situatiile de proiectare si toate cazurile de
incarcari relevante. Trebuie sa se tina seama de posibilele abateri de la directiile si pozitiile
presupuse ale actiunilor.
Modelele structurale si ale incarcarilor pot fi modele fizice sau modele matematice.
3. Actiuni
3.1. Actiuni considerate
In concordanta cu Eurocode 1, actiunile considerate in proiectarea structurala sunt:
 Actiuni permanente(G):
- Greutatea proprie a grinzilor, placilor, elevatiei si a fundatiei;
- Greutatea caii, trotuarului, longrinelor, parapetilor si a bordurilor;
- Impingerea pamantului;
 Actiuni variabile(Q):
- Actiuni din traffic la poduri (SR EN 1991-2:2005) (convoiul LM1 si franarea,
F);
- Actiuni termice, temperature (T-) si (T+).
 Actiui accidentale(A):
- Actiuni seismice, Seism x (longitudinal), Seism y (transversal), Seism z
(vertical).
3.2. Valori caracteristice.
Pagina 5 din 23
3.2.1. Actiuni permanenete(G) – actiuni din greutate proprie a elemnetelor
structural;
- Densitate beton: =24kN/m3
- Densitate beton armat in elementele structural: =25kN/m3
- Densitate beton armat umed elementele structural: =26kN/m3
- Coeficientul de siguranta considerat pentru SLU (starea limita ultima):
c=1,35
Impingerea pamantului:
Pentru stabilirea solicitarilor din impingerea pamantului au fost considerati

parametrii din studiul geotehnic
Inaltimea echivalenta suprasarcina datorata convoaielor utile: 1.30m.
3.2.2. Actiuni variabile (Q)
Actiuni din trafic la poduri (SR EN 1991-2:2005) (LM1);
Pentru determinarea efectelor zonelor de incarcare a partii carosabile a unui pod acesta
este divizat in benzi teoretice:
Numarul, pozitia si numerotarea benzilor incarcate, se realizeaza astfel incat efectele

convoaielor de calcul sa fie cele mai defavorabile in scopul unei verificarei individuale.
w = Latimea oartii carosabile;

w1 = Latimea unei benzi teoretice de circulatie;
1 = Banta teoretica nr. 1;
Pagina 6 din 23
4 = Zona ramasa.
Convoiul de lacul 1 (LM1):
Acest convoi este alcătuit din incărcări concentrate şi incărcări uniform distribuite
ce acoperă cele mai multe efecte din traficul alcătuit din camioane şi automobile, fiind
utilizat atat pentru verificări locale cat şi globale.
Incărcările concentrate sunt reprezentate de sistemul tandem TS alcătuit din 2
osii cu greutatea ''αQQk'' pe fiecare osie.
Notă: atat pentru verificări locale cat şi generale se va aplica un singur singur
sistem tandem pe fiecare bandă de circulaţie cu precizarea că poziţionarea acestuia se
va face centrat pe axul fiecărei benzi, in cazul verificărilor globale, şi in poziţia cea mai
defavorabilă in cazul celor locale, fără insă a depăşi limita de 0.5 m intre două sisteme
de pe două benzi adiacente.
Incărcările uniform distribuite sunt reprezentate de sistemul UDL cu greutatea
''αqqk'' pe metru pătrat;
Coeficienţii de corecţie pentru incărcările uniform distribuite şi concentrate ’’αq’’ şi

’’αQ’’ se iau egali cu 1 (conform secţiunea 4-4.3.2(3)-SR EN 1991-2:2004/NB:2006).
Nota: Valorile incărcărilor prezentate in tabel includ amplificarea dinamică.

Forta de franare (SR EN 1991-2:2005), F
Pagina 7 din 23
Forţa de franare “Qlk” este o forţă ce acţionează in sens longitudinal podului la nivelul
suprafeţei de rulare a părţii carosabile.
Valoarea caracteristică Qlk este limitată la 900 kN pentru intreaga lăţime a
podului, şi trebuie calculată ca fracţiune din totalul sarcinilor verticale maxime
corespunzătoare convoiului LM1, aplicabile benzii nr.1 după cum urmează :
Qlk=0.60αQ1(2Q1k)+0.10 αq1q1kw1L ≤ 900(kN)

L=lungimea tablierului sau a părţii considerate in calcul.
Pentru cazurile curente cand lungimea de incărcare L>1,2m forţa de franare este
egală cu Qlk=360+2,7L ≤ 900 (kN).
Actiuni termice (SR EN 1991-1-5:2005), temperatura (T-) si T(+)
Valoarea caracteristică a componentei de temperatură uniformă este asociată fie

contracţiei, fie dilatării fiind notată cu ΔTN,contracţie sau cu ΔTN,dilatare pentru fiecare caz in
parte.
ΔTN,contracţie=T0-Te.min - temperatura, T(-)
ΔTN,dilatare =Te.max-T0 - temperatura, T(+)
T0 - reprezintă temperatura iniţială, se utilizeaza valoarea recomandata 15°C (SR
EN 1991-1-5:2004/NA:2008).
Te.min şi Te.max reprezintă componentele de temperatură uniformă minimă şi
maximă.
Te.min = -32°C si Te.max = 40°C – conf. SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008, tabel
NA.1(RO).
3.2.3. Actiuni seismice (S)

Amplasamentul structurii este caracterizat de acceleratia maxima a terenului
ag=0.30g si perioada de colt Tc=1.0s.
3.2.3.1. Spectru de raspuns orizontal (P100/2013)
3.2.3.2. Spectru de raspuns vertical (P100/2013)
Pagina 8 din 23
4. Combinarea actiunilor
Conform SR EN 1990 , Anexa A2 combinatiile sunt urmatoarele:

- Combinarea fundamentala din actiuni persistente(permanente) si tranzitorii;
- Combinarea actiunilor pentru situatii accidentale;
- Combinarea actiunilor pentru calcul seismic;
Coeficientii care intervin la combinarea actiunilor pentru starea limita ultima sunt:
=1,35 – pentru actiuni permanente(greutate proprie elemente structurale,
impingere pamant);
=1,35 – pentru actiunea din convoi LM1;
- Ψi1 -0.75 pentru gruparea 1a– sistem TS tandem;
Ψi2 -0.40 pentru gruparea 1a– sistem UDL forte uniform distribuit
Combinatiile de incarcari generate de programul Midas Civil

LIST OF LOAD COMBINATIONS
=============================================================================================
NUM NAME ACTIVE TYPE
LOADCASE(FACTOR) + LOADCASE(FACTOR) + LOADCASE(FACTOR)
=============================================================================================
1 cLCB1 Strength/Stress Add
GR.prop( 1.350) + Beton umed( 1.350) + Longrina( 1.350)
+ Pietoni( 1.350) + Cale pe pod( 1.350) + Elemente suprastruct( 1.350)
+ Trotuar( 1.350) + LM1-carcateristic( 1.350) + PS( 1.300)
+ Dead Load( 1.350) + Creep Secondary( 1.350) + Shrinkage Secondary( 1.350)
+ Tendon Secondary( 1.300)
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
Pagina 9 din 23
---------------------------------------------------------------------------------------------
+ Trotuar( 1.350) + LM1-frecvent( 1.350) + PS( 1.300)
+ Temperatura( 1.500) + Dead Load( 1.350) + Creep Secondary( 1.350)
+ Shrinkage Secondary( 1.350) + Tendon Secondary( 1.300)
---------------------------------------------------------------------------------------------
+ Temperatura(-1.500) + Dead Load( 1.350) + Creep Secondary( 1.350)
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
+ Trotuar( 1.350) + PS( 1.300) + Temperatura( 1.500)
Pagina 10 din 23
---------------------------------------------------------------------------------------------
+ Trotuar( 1.350) + PS( 1.300) + Temperatura(-1.500)
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
21 cLCB21 Serviceability Add
+ Tendon Secondary( 1.000) + Tendon Primary( 1.000)
---------------------------------------------------------------------------------------------
+ Shrinkage Secondary( 1.000) + Tendon Secondary( 1.000) + Tendon Primary( 1.000)
---------------------------------------------------------------------------------------------
Pagina 11 din 23
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
+ Trotuar( 1.000) + PS( 1.000) + Dead Load( 1.000)
+ Creep Secondary( 1.000) + Shrinkage Secondary( 1.000) + Tendon Secondary( 1.000)
+ Tendon Primary( 1.000)
---------------------------------------------------------------------------------------------
33 SLS-frecvent Strength/Stress Add
Summation( 1.000) + LM1-frecvent( 1.000)
Pagina 12 din 23
---------------------------------------------------------------------------------------------
34 SLS-caracter. Strength/Stress Add
Summation( 1.000) + LM1-carcateristic( 1.000)
---------------------------------------------------------------------------------------------
35 SLU Strength/Stress Add
Summation( 1.350) + LM1-carcateristic( 1.350)
5. Calculul grinzilor prefabricate de lungime L-=22.50m si inaltime h=0.95m.
Fig. 3 Sectiune grinda prefabricata

Section Properties for complete section ...
Overall dimensions height = 0.95 m

width = 1.2 m
Centroid coordinates y = -2.E-16 m

z = 0.55461 m
Cross section area = 0.3475065 m²

External surface area = 4.5975665 m ²/m
... about global centroidal axes:

Second moment of area Iyy = 0.0396639 m4
Izz = 0.0174317 m4
Section modulus Wyt = Iyy /(zmax -z) = 0.1003177 m³
Wyb = Iyy /(zmin -z) = -0.071516 m³
... about principal axes:

Second moment of area Iuu = 0.0396639 m4
Ivv = 0.0174317 m4
Section modulus Wut = 0.1003177 m³
Wub = -0.071516 m³
Calculul grinzilor a fost facut cu ajutorul progrtamului Midas. Au fost considerate 5 etape
de constructie:
CS1 - Grinzile montate;
CS2 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul umed;
CS3 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul intarit (10 zile de la turnare);
CS4 - Grinzile+placa de suprabetonare+calea pe pod, trotuar, parapeti;
Pagina 13 din 23
PstCon - Greutatea proprie+Actiunile variabile , dupa o perioada de exploatare de 50ani.
Momentele si fortele taietoare pentru etapele studiate
CS1 – Grinzile montate
Fig4.1. Diagrama de moment
Fig4.2. Diagrama de forta taietoare
CS2 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul umed;
Pagina 14 din 23
CS3 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul intarit (10 zile de la turnare);
Pagina 15 din 23
CS4 - Grinzile+placa de suprabetonare+calea pe pod, trotuar, parapeti;
Pagina 16 din 23
PstCon - Greutatea proprie+Actiunile variabile , dupa o perioada de exploatare de 50ani.
Pagina 17 din 23
Fig4.9. Diagrama de moment (SLU)
Fig4.10. Diagrama de forta taietoare (SLU)
Verificare la SLU:
MED/MRD= 2477/3139=0.79<1.00 DA
VED/VRD= 793/874=0.91<1.00 DA
Verificarea tensiunilor in faza de transfer:
Pagina 18 din 23
Fig4.11. Tensiuni in faza de transfer la talpa inferioara grinzi(numai compresiuni)(SLS)
Fig4.12. Tensiuni in faza de transfer la talpa superioara grinzi(numai compresiuni)(SLS)
Pagina 19 din 23
Fi
g4.13. Tensiuni in faza finala la talpa inferioara a grinzilor in urma consumarii tuturor pierderilor reologice suprapus
cu sarcina din convoi LM1 (intinderi avand valori acceptate de SR EN 1992-1), la SLS frecvente.
Fi
g4.13. Tensiuni in faza finala la talpa inferioara a grinzilor in urma consumarii tuturor pierderilor reologice suprapus
cu sarcina din convoi LM1 (intinderi avand valori acceptate de SR EN 1992-1), la SLS caracteristica.
Conform SR EN 1992-2:2006 NA(Anexa nationala), pag.9, tabel 7.101, calculul suprastructurii

de beton precomprimat s-a facut la starea limita de serviciu "SLS" la "gruparea de incarcare
frecventa" si "gruparea de incarcare caracteristica", in ambele situatii limitand eforturile in beton
conform tabelului amintit anterior. Convoiul de calcul este LM1.Pentru SLS gruparea frecventa
toate incarcarile s-au luat normate, exceptand sistemul tandem din convoiul LM1 caruia i s-a
aplicat coeficientul 0.75 si fortelor UDL(uniform distribuite) carora li s-a aplicat coeficientul
0.40.S-au considerat toroane Y-1860-15.2-S7-F1-C1 si forta de tragere 0.8*f.pk=0.8*1860
N/mmp=1488 N/mmp.
Concluzie: armarea activa, in urma tuturor pierderilor de tensiune si cu incarcare din LM1
gruparea caracteristica genereaza o intindere maxima de 1.65 N/mmp la talpa inferioara a
grinzii, iar intinderea admisibila conform SR EN 1992-1 este 1.5*f.ctk005=1.5*2.9=4.35 N/mmp,
deci armarea active este corecta.
Pagina 20 din 23
6. Aparate de reazem si rosturi de dilatatie.
6.1. Aparate de reazem
Forta verticala maxima s-a obtinut in SLU. Pe culeea C1 a fost prevazut un apparat din
reazem de tip fix din neoprene pe culeea C2 aparat de reazem de tip mobil din neoprene, dupa
cum sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Forta Forta Deplasare Rigiditate Rigiditate

Amplasar Dimensiuni
verticala minima maxima orizontala verticala
e [mm]
maxima[kN] [kN] [mm] [kN/mm] [kN/mm]
C1 250x300x41 1851 187 29 2.33 650.0
C2 250x300x85 1040 169 61 1.11 309.0
Rezultate aparate reazem
Forta Forta Deplasare

Amplasar
verticala minima maxima
e
maxima[kN] [kN] [mm]
C1 793 192 -
C2 793 192 40
6.2. Rosturi de dilatatie

Rosturile de dilatatie trebuie sa fie suficient de mari pentru a permite deplasarea maxima
calculata la capitolul anterior pentru aparatele de reazem, respectiv ±20mm si ±60mm.
7. Calulul culeei
7.1. Ipoteza I – Culeea construita, fara teresament in spate si fara suprastructura.
- Verificarea presiunilor pe talpa fundatiilor.
N M kN N M kN
P1= + =349.85 2 P2= − =17.73 2
A w m A w m
kN
P1≤1.2pconv=403.37 2 Verifica!
m
kN
m
- Verificarea presiunilor de contact la rostul elevatiei – fundatiei

M c =1745.76 kN < M cap =2153.63 kN Verifica!
- Verificarea la starea limita de stabilitate la rasturnare
( )
2
e
=0.13< m=0.16 Verifica!
B
Pagina 21 din 23
- Verificarea la alunecare
Nu apare lunecare deoarece nu avem forte orizontale. Suntem in faza de executie in care
nu avem pamant in spatele culeei si nu avem forte de impingere orizontala.
7.2. Ipoteza II – Culeea construita, cu teresament in spate plus suprasarcina si fara

suprastructura.
N M kN N M kN
P1= + =36.62 2 P2= − =339.10 2
A w m A w m
kN
P1≤1.2pconv=403.37 Verifica!
m2
kN
m

M c =−1761.77 kN < M cap=2240.02 kN Verifica!
( )
e 2
B
=0.15< m=0.16 Verifica!
H
=0.79< 0.8 Verifica!
f ×N
Pentru asigurarea stabilitatii la rasturnare in Ipoteza II (culeea construita cu terasament

in spate si suprasarcina, fara suprastructura) umplutura din spatele culeei se va limita cu 1m
fata de partea superioara a zidului de garda.
7.3. Ipoteza III – Podul incarcat cu sarcinele permanente plus suprasarcina din convoi
tip pe tersasamentul din spatele culeei.
N M kN N M kN
P1= + =173.75 2 P2= − =422.57 2
A w m A w m
kN
m
kN
m
Pagina 22 din 23
( )
e 2
B
=0.001<m=0.16 Verifica!
H
=0.44<0.8 Verifica!
f ×N
7.4. Ipoteza IV – Podul incarcat cu sarcinele permanente plus convoi tip de vehicule
dispuse in pozitia care determina reactiunea maxima.
N M kN N M kN
P1= + =391.30 2 P2= − =313.62 2
A w m A w m
kN
m
kN
m
( )
e 2
B
=0.08< m=0.16 Verifica!
H
=0.35< 0.8 Verifica!
f ×N
Pagina 23 din 23

Breviar de Calcul Pod Beton

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar de Calcul Pod Beton

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar de calcul pentru

Pod din beton

Fig.3 Sectiunea structurii

1. Baza de date pentru proiectare si materiale.

Instructiuni si standarde considerate in proiectarea structurala:

 Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor;

Caracteristicile minime ale materialelor:

 Otel pentru armature: BST 500;

2. Principiile priectarii la stari limita

Starile limita trebuie asociate cu situatiile de proiectare.

2.2. Situatii de proiectare

2.3. Stari limita ultime.

2.4. Stari limita de exploatare.

2.5. Proiectarea in raport cu starile limita.

Proiectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea modelelor pentru structura si

In concordanta cu Eurocode 1, actiunile considerate in proiectarea structurala sunt:

3.2. Valori caracteristice.

Pentru stabilirea solicitarilor din impingerea pamantului au fost considerati

Inaltimea echivalenta suprasarcina datorata convoaielor utile: 1.30m.

3.2.2. Actiuni variabile (Q)

Actiuni din trafic la poduri (SR EN 1991-2:2005) (LM1);

Numarul, pozitia si numerotarea benzilor incarcate, se realizeaza astfel incat efectele

w = Latimea oartii carosabile;

Coeficienţii de corecţie pentru incărcările uniform distribuite şi concentrate ’’αq’’ şi

Nota: Valorile incărcărilor prezentate in tabel includ amplificarea dinamică.

Qlk=0.60αQ1(2Q1k)+0.10 αq1q1kw1L ≤ 900(kN)

Actiuni termice (SR EN 1991-1-5:2005), temperatura (T-) si T(+)

Valoarea caracteristică a componentei de temperatură uniformă este asociată fie

3.2.3. Actiuni seismice (S)

3.2.3.1. Spectru de raspuns orizontal (P100/2013)

3.2.3.2. Spectru de raspuns vertical (P100/2013)

Conform SR EN 1990 , Anexa A2 combinatiile sunt urmatoarele:

Combinatiile de incarcari generate de programul Midas Civil

5. Calculul grinzilor prefabricate de lungime L-=22.50m si inaltime h=0.95m.

Fig. 3 Sectiune grinda prefabricata

Overall dimensions height = 0.95 m

Centroid coordinates y = -2.E-16 m

Cross section area = 0.3475065 m²

... about global centroidal axes:

... about principal axes:

CS1 - Grinzile montate;

CS2 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul umed;

CS3 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul intarit (10 zile de la turnare);

CS4 - Grinzile+placa de suprabetonare+calea pe pod, trotuar, parapeti;

Momentele si fortele taietoare pentru etapele studiate

CS1 – Grinzile montate

Fig4.1. Diagrama de moment

Fig4.2. Diagrama de forta taietoare

CS2 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul umed;

Fig4.4. Diagrama de forta taietoare

CS3 - Grinzile+placa de suprabetonare cu betonul intarit (10 zile de la turnare);

Fig4.6. Diagrama de forta taietoare

CS4 - Grinzile+placa de suprabetonare+calea pe pod, trotuar, parapeti;

Fig4.8. Diagrama de forta taietoare

PstCon - Greutatea proprie+Actiunile variabile , dupa o perioada de exploatare de 50ani.

Fig4.10. Diagrama de forta taietoare (SLU)

Verificarea tensiunilor in faza de transfer:

Fig4.12. Tensiuni in faza de transfer la talpa superioara grinzi(numai compresiuni)(SLS)

Conform SR EN 1992-2:2006 NA(Anexa nationala), pag.9, tabel 7.101, calculul suprastructurii

6.1. Aparate de reazem

Forta Forta Deplasare Rigiditate Rigiditate

Rezultate aparate reazem

Forta Forta Deplasare