Curs 1 Drumuri II-infrastructura

prof.
Carmen Racanel
CURS: saptamanile 1 - 9 (3 ore/sapt.)  nota NC1

PROIECT+LABORATOR: saptamanile 1 - 9 (2 ore/sapt.)  nota NPL1 (NP1+NL1)
 nota N1
Sef lucr. Stefan Lazar
CURS: saptamanile 10 - 14 (3 ore/sapt.)  nota NC2

LABORATOR: saptamanile 10 - 14 (2 ore/sapt.)  nota NL2
 nota N2
Nota finala examen = 0.7N1 + 0.3N2

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CURS: 3 teste (2 teste in timpul semestrului + 1 test la examen)
Sapt. 1 – curs 1
Sapt. 2 – curs 2
Sapt. 3 – curs 3
Sapt. 4 – curs 4 → TEST 1 din cursurile 1, 2, 3
Sapt. 5 – curs 4 (continuare) + curs 5
Sapt. 6 – curs 6
Sapt. 7 – curs 7 → TEST 2 din cursurile 4, 5, 6
Sapt. 8 – curs 7 (continuare) + curs 8
Sapt. 9 – curs 8
EXAMEN: → TEST 3 din cursurile 7, 8 + REFACERE TEST 1 SI 2

PROIECT + LABORATOR
Sapt. 1 - predare tema 1

Sapt. 2 – notare tema 1 + predare tema 2
Sapt. 3 – notare tema 2 + predare tema 3
Sapt. 4 – tema 3
Sapt. 5 – laborator 1 OBLIGATORIU
Sapt. 6 – laborator 2 OBLIGATORIU
Sapt. 7 – notare tema 3
Sapt. 8 / 9 – notare teme si laborator
Nota teme 1 … 3
Nota laborator 1, 2
In examen: 70% din nota finala

totalitatea lucrarilor care au ca scop sustinerea suprastructurii drumului,
racordarea platformei la terenul natural,
asigurarea continuitatii si stabilitatii drumului si caii ferate
Lucrari:
- de terasamente
- de scurgere a apelor de suprafata si subterane
- de asigurare a stabilitatii
- de continuitate a caii: poduri, podete, viaducte, tuneluri

Lucrarile de terasamente:
- sunt lucrarile din pamânt ce sustin suprastructura si se racordeaza la
terenul natural
- cuprind: executia sapaturilor, punerea în opera a pamântului în
umplutura, încarcarea si transportul pamântului, compactarea si finisarea
terasamentelor
Restul lucrarilor de infrastructura:

- rol de protectie si de sustinere a lucrarilor de terasamente
- rol de asigurare a stabilitatii caii

- platforma terasamentelor:
pante transversale
în lung urmareste linia rosie a proiectului
- taluzuri
Taluz
Platforma
terasamentelor Taluz

• cota platformei drumului fata de terenul natural existent
- în rambleu (în umplutura, deasupra terenului natural)
- în debleu (în sapatura, sub nivelul terenului natural)
- mixte (partial în umplutura, partial în sapatura)
Profilele transversale de terasamente

- standard
- individuale, speciale:
panta transversala a terenului este abrupta, peste 30%
drumul trece prin zone instabile, cu alunecari de teren
drumul trece prin zone inundabile sau cu ape subterane, la
suprafata terenului
inaltimile de sapatura sau umplutura sunt peste 10-12 m

proiectia pe un plan vertical frontal a intersectiei suprafetei drumului cu
un plan vertical normal pe axa sa
în toti pichetii stabiliti în foaia sau carnetul de pichetaj
sub 50 de m distanta între ele, în functie de relief.
surprinde toate punctele caracteristice ale traseului drumului
cuprinde:
- elementele necesare executiei infrastructurii drumului:
dimensiuni, cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elemente caracteristice
lucrarilor de arta si dispozitivelor pentru scurgerea apelor
- elemente de suprastructura: latimea si grosimea structurii
rutiere, dimensiunea benzilor de încadrare, pantele transversale

Scop:
prezinta situatia reala, pichet cu pichet, în sens transversal drumului
se poate calcula volumul de terasamente si suprafetele de taluzat
se stabilesc eventualele exproprieri

partea carosabila sau calea:
partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor

latime si panta transversala (dinspre ax spre acostament) în aliniament si curba,
mod de alcatuire si dimensiunile structurii rutiere
valoarea pantei transversale depinde de tipul de îmbracamintei (1,5 ... 3 %);
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu
PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

Felul imbracamintei drumului Pantele transversale în aliniament Pantele transversale în curba
Pavaj de piatra:
-cu calupuri 2-2.5%
-cu pavele normale 2.5 - 3 %
-cu pavele abnorme 2.5-3%
Beton de ciment 1.5 - 2.5 %
maximum 6%
Asfalt turnat 2%
Asfalt cilindrat 2 - 2.5 %
Macadam asfaltic si alte 2.5 - 3 %
imbracaminti semipreparate
Macadam ordinar 3-4%

acostamentele:
doua fâsii de teren, amenajate sau nu, de o parte si de alta a partii carosabile
rol de protectie a caii
înlesnesc scurgerea apelor: panta transversala de 4 ... 6 %
diverse functiuni
banda de încadrare: 0.25 m si 0.75 m
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

platforma:
partea carosabila + acostamentele

se masoara:
între muchiile superioare ale taluzelor de rambleu sau ale santurilor ori
rigolelor, în cazul în care pe platforma nu sunt parapete;
între fetele interioare ale liselor sau glisierelor, în cazul în care pe
platforma sunt parapete.
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

platforma:
Latimea
în standardele în vigoare
se considera astfel:
pentru drumurile publice, în functie de:
intensitatea circulatiei care determina clasa tehnica a
drumului;
relieful terenului la autostrazi;
functionalitatea drumului care determina încadrarea în
categoriile drumurilor publice.
pentru drumurile de exploatare, în functie de:
cantitatea de produse care se transporta anual;
suprafata de padure care se exploateaza;
întretinerea si exploatarea canalelor de irigatie sau a
altor obiective;
gabaritele vehiculelor care circula pe drum;
functionalitatea drumului care determina încadrarea în
categoriile drumurilor de exploatare.
în aliniament: gabarit si spatiile de siguranta.
în curba: se modifica cu supralargirea
Latimea
Latimea partii carosabile Tipul drumului
platformei
2 x 7.50 = Autostrazi,
26.00 m
15.00 m regiuni de ses si deal
2 x 7.00 = Autostrazi,
23.50 m
14.00 m regiuni de munte
Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie, din reteaua
19.00 m 14.00 m
drumurilor internationale
17.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie
Drumuri nationale din clasa tehnica III, din reteaua drumurilor
12.00 m 7.00 m
internationale
9.00 m 7.00 m Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III
Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele
8.00 m 6.00 m drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta
latimea de 9.00 / 7.00 m
Drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei
7.50 m 5.50 m
latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic
7.00 m 5.50 m Drumuri comunale si la drumurile de exploatare din categoria I
5.00 m 4.00 m Drumuri de exploatare, din categoria a II-a
3.50 m 2.75 m Drumuri de exploatare, din categoria a III-a

Profil transversal de autostrada, regiuni de ses si deal
Profil transversal de autostrada, regiuni de munte

Profil transversal de drumuri nationale cu patru benzi de circulatie,
din reteaua drumurilor internationale(*)
Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III,

din reteaua drumurilor internationale(*)
Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele
drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta latimea de
9.00 / 7.00 m
Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea
acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic
Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea

acestei latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic

Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a II-a
Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a III-a

parapete:
la marginea acostamentului, pe sectoare de drum periculoase din punct de vedere

al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor împotriva iesirii de pe
platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora
acostamentul se lateste cu latimea parapetului (care depinde de tipul de parapete

ales: rigid sau deformabil)
Amplasarea parapetelor în lungul drumului:

elementele geometrice ale traseului
înaltimea rambleului sau înclinarea versantilor
împadurirea terenului înconjurator
existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval
vecinatatea unor ape
vecinatatea altor cai de comunicatie
conditii meteorologice locale nefavorabile (ceata frecventa)
necesitatea închiderii perspectivei în exteriorul unor curbe
în unele intersectii

parapete:
rambleu:

parapete:
ziduri de sprijin la marginea drumului, spre aval:

parapete: Normativ AND 593 (SR EN 1317-2)




taluzurile:
portiuni înclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac legatura cu

terenul natural si limiteaza lateral lucrarile de terasamente
creasta taluzului, piciorul taluzului
înclinare, functie de tipul pamântului din terasament si de înaltimea taluzului (2:3,
1:3, 1:1, 3:1)
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

dispozitivul de scurgere a apelor:
sant (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara)

îndeparteaza de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii atunci când
drumul este în debleu
taluzuri cu diferite înclinari (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3), valoarea mai mica fiind folosita
spre drum
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

dispozitivul de scurgere a apelor:
in terenuri stâncoase:
taluzul interior al rigolelor - 1:3
taluzul exterior al rigolelor 2:1 -10:1 (functie de consistenta rocilor)
adâncimea:
0,15 m si 0,30 m în cazul rigolei (regiuni accidentate)
0,30 m si 0,50 m în cazul santului,
panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului
drum în palier, panta minima a fundului santului
0.25% în teren natural
0.1% daca se paveaza fundul.
drum cu declivitate accentuata:
masuri pentru a împiedica eroziunea

ampriza:
piciorul taluzului stânga - piciorul taluzului dreapta

creasta taluzului stânga - creasta taluzului dreapta
functie de înaltimea rambleului respectiv adâncimea debleului
santuri de garda: intre muchiile exterioare ale acestor santuri
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

zona drumului:
ampriza + doua zone de siguranta, laterale (stânga, dreapta), cu latimea cuprinsa

între 0.75..1 si 5 m.
Zonele de siguranta:
eventuala largire a platformei drumului
la depozitarea de materiale necesare întretinerii curente
amplasarea instalatiilor de semnalizare
ZONA DRUMULUI
plantatii
Zs AMPRIZA Zs
circulatia pietonilor Axul drumului
PLATFORMA
alte scopuri legate Taluz de debleu
Taluz de rambleu
b r a PC a
de exploatarea drumului
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

platforma se gaseste deasupra terenului natural cu minim adancimea
dispozitivului de scurgere a apelor
umpluturi destinate sustinerii suprastructurii caii
PLATFORMA
Taluz
y>0
h
h'
h

ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
a PC a
Taluz de rambleu
a = acostament

Dupa înaltimea h a rambleelor:
rambleuri mici cu h ≤ 0.50 m
rambleuri mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m
rambleuri înalte cu 2 < h < 12.00 m
rambleuri foarte înalte cu h ≥ 12.00 m (se executa proiecte speciale)
Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din

conditiile hidrologice si din conditiile de teren.

Regiuni de ses:
rambleele mici si mijlocii:
înaltime minima rezultata din conditia ca apele care stagneaza în
apropierea drumului sau cele provenite prin ascensiune capilara sa nu umezeasca
patul drumului:
h = 0.50 m în regiuni uscate, în care apele se scurg usor si nu

exista posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltratii;
când terenul este permeabil, în mod exceptional h poate fi redus la 0.20 m;
pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 0.50 – 0.60 m iar pentru

argile nisipoase sau prafoase: h ≥ 0.70 – 0.80 m – în situatia în care exista o
scurgere insuficienta a apelor si pericolul ascensiunii apelor subterane;
pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 1.50 m iar pentru argile

nisipoase sau prafoase: h ≥ 1.80 m – în situatia în care apele stagneaza timp
îndelungat în zona drumului;
h ≥ 0.50 m deasupra nivelului apelor maxime, în vecinatatea

lucrarilor de arta si în zonele inundabile.
terenul natural: aproape orizontal sau are o înclinare mai mica de 1:5
îndepartarea stratului vegetal pe o grosime de 0.10 .. 0.20 m
p<1:5
decapare pamant vegetal
terenul natural: înclinare mai mare de 1:5 dar pâna la 1:3

îndepartarea stratului vegetal + trepte de înfratire
4%
2:
p>1:5 p<1:3 2%
3
0.50-1.00m
2%
minim 1.00m
min. 1.00 m
trepte de infratire

terenul natural: înclinare mai mare de 1:3
masuri contra alunecarilor de teren (se asigura stabilitatea rambleelor):
contraforti, contrabanchete, ziduri de sprijin sau pamânt armat
p>1:3
p>1:3
zid de sprijin
contrabancheta

În cazul amplasarii rambleului cu latime mare (necesar sustinerii unei autostrazi)
pe coaste cu pante accidentate, taluzul din aval se lungeste mult si poate deveni
instabil
Solutie: separarea cele doua sensuri de circulatie prin crearea a doua platforme

Taluzarea rambleelor
inclinarea taluzului de rambleu: mai mica decât panta taluzului natural al

pamântului folosit, pentru a împiedica alunecarea
inclinarea taluzului: în functie de înaltimea rambeurilor
ramblee mici, care se construiesc prin deplasarea laterala a pamântului din

camere de împrumut: taluzul = 1:3 ... 1:5.
1:3 1:3

pentru o înclinare de 2:3 (valoare uzuala) se pot adopta urmatoarele înaltimi, h ale
rambleului:
maxim 6.00 m pentru ramblee din argile prafoase sau argile nisipoase
maxim 7.00 m pentru ramblee din nisipuri argiloase sau praf argilos
maxim 8.00 m pentru ramblee din nisipuri
maxim 10.00 m pentru ramblee din pietrisuri sau balasturi

când rambleul are o înaltime, H, mai mare decât valorile, h, prezentate mai sus dar
nu peste 12.00m:
înclinarea de 2:3 pe h
înclinare de 1:2 pe H-h
h<H<12.00m
2:3
H
1:2

când piciorul taluzului se executa în albia majora a unui râu:
inclinare de 1:2 ... 1:4, în functie de natura pamantului folosit.
+ masuri necesare de consolidare
0.50m
N.A.E. 1:4 1:4
1:2 1:2

când rambleul are peste 12.00 m înaltime înclinarea taluzului rezulta în urma unui
calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3 ... 1.5
În cazul rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă
redusă, taluzul de rambleu va avea înclinarea de 2:3, în funcţie de caracteristicile
fizico-mecanice ale terenului de fundaţie, până la înălţimile maxime hmax:
pant caracteristicile terenului de fundaţie:
a
unghiul de frecare, în grade
tere
nului 5o 10o 15o
de
coeziunea materialului, în kPa
fund
aţie 30 60 10 30 60 10 30 60 80
înălţimea rambleului maximă, hmax, în m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.0
0
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00
În cazul rambleelor mai înalte decât cele prevăzute în tabelul de mai sus,
înclinarea taluzurilor se determină pe baza unui calcul de stabilitate cu un
coeficient de stabilitate de 1,3 ... 1,5. Pe baza rezultatelor studiilor geotehnice,
coeficientul poate fi micşorat sau majorat.
când rambleul este foarte înalt, pe baza unui studiu tehnico-economic, se
înlocuieste prin viaduct
umplutura se realizeaza cu pamânt bun provenit din lucrari de sapatura, camere

sau gropi de împrumut, dupa anumite reguli tehnice
amenajarea camerei/gropii de împrumut:
1:3
(2:3
)
1:3
h
(2:3
) 1 .. 3% 1:5(1:3)
1.0 - 1.50 m
(eventual
nu obligatoriu)

Avantajele executarii drumurilor în rambleu:
constructie si întretinere mai putin costisitoare rezultata din lipsa santurilor; apa
din santuri poate umezi corpul soselei si pamântul din patul drumului, reducând
capacitatea portanta a acestuia;
eliminarea apelor de suprafata este mai eficienta datorita expunerii mai bune
soarelui si vântului, drumul fiind uscat aproape în permanenta;
pamântul din rambleu are caracteristici controlate;
înzapezirea este mai grea;
ampriza drumului este mai mica.

Tehnologia executiei rambleelor
pamânt de calitate controlata
adus cu mijloace de transport la locul de executie al rambleului
se asterne în straturi uniforme paralele cu linia rosie a proiectului, pe

întreaga latime a rambleului, cu înclinari de 3..5% spre exterior (spre taluz)
strat de grosimea variabila în functie de posibilitatile utilajului de

compactare, natura pamântului si utilajele cu care se transporta pamântul
Înclinarea transversala a patului drumului se considera în functie de clasa tehnica

a drumului care se executa:
pentru drumuri de clasa tehnica III...V, înclinarea transversala a patului

caii este egala cu cea a îmbracamintii drumului
pentru drumuri de clasa tehnica I si II înclinarea transversala a patului caii

este de 3.5 .. 4%.
Pamântul transportat se descarca pe ampriza si se împrastie manual sau

mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisa.
Fiecare strat se compacteaza astfel încât sa asigure gradul de compactare

prescris pe toata grosimea lui.
Pe taluzurile rambleelor se prevad rampe de acces cu o declivitate maxima de

10%, pentru circulatia utilajelor de santier.
Când rambleul este înalt si scurt accesul pe ampriza poate fi dificil si in acest caz
se construiesc estacade provizorii din elemente demontabile si refolosibile:

Pamântul folosit pentru umpluturi poate fi orice tip, exceptie facând mâlurile,
turbele, argilele umede sau inghetate, pamânturi cu ghips sau sarate.
Pamânturile trebuie sa aiba umiditatea optima de compactare, indicele de

consistenta peste 0.50 si sa respecte anumite reguli:
straturile de pamânt coeziv îmbibate cu ape meteorice în timpul executiei

nu se pot acoperi cu un alt strat fara luarea unor masuri pentru reducerea
umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare (uscare sau
tratare cu praf de var)
pamanturile necoezive se pun în opera la partea superioara a rambleelor

si se astern în straturi plane pe toata latimea rambleului

în cazul straturilor de pamânt argilos este necesara intercalarea de

straturi de nisip de 20 – 40 cm grosime si cu înclinari de 2-3% de la axa spre taluz,
la fiecare 0.80-1.00 m pe înaltimea rambleului
0.20 - 0.40 m
pamant argilos
2..3 %
2..3 % strat de nisip
2..3 %
0.80 - 1.00 m
2..3 %
2..3 % 2..3 %
în scopul de a elimina umiditatea din corpul rambleului, marginile dinspre

taluz ale straturilor se vor realiza cu pamant mai permeabil

atunci când la executia rambleului se foloseste piatra provenita din

derocari la partea superioara a umpluturii pe 1.50 m se va utiliza material mai
marunt ce se poate compacta, evitându-se tasarile inegale
material marunt
1.50m
piatra din derocari

Extinderea lucrarilor de terasamente (în cazul modernizarilor de drumuri):
simetric fata de axa trepte de infratire

pe taluzul initial
trepte de infratire
pe taluzul initial
straturi orizontale
prin modificarea axei
straturi orizontale

- platforma se gaseşte sub nivelul terenului natural
- pentru a se ajunge la nivelul platformei drumului din profilul în lung, se vor
executa sapaturi pe adâncimi variabile în functie de cotele de executie.
- se executa dispozitive de colectare si evacuare a apelor de suprafata (santuri,
rigole) de o parte si de alta a platformei
- inaltimea de sapat: diferenta de cota dintre teren si cale + grosimea stratului de
forma
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA Taluz de debleu
b r a PC a r b
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

bancheta: între taluzurile debleelor si santuri se lasa o portiune orizontala, la
nivelul platformei, care impiedica împotmolirea santului cu pamântul adus de ape,
de pe taluz
dispozitive de scurgere a apelor:

1:m
n
1: Sant trapezoidal
h
sant dreptunghiular
d
1:m
1:
n Sant sau rigola triunghiulara
h
Axul drumului
sanţuri de garda ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA
> 2.00
sant de
garda

terenuri accidentate: înaltimea debleului care se ia în considerare este cea care
apare spre coasta:
h'
h
debleu mic situat pe coasta: se scoate la zi prin decaparea pamântului din aval si
transformarea in profil mixt:
decaparea pamantului
din aval

inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12.00 m este în
functie de natura pamântului din sapatura:
pentru pamânturi argiloase: 1,0:1,5 (2:3)
2:3 R=2 .. 3 m
taluz in pamanturi
argiloase
pentru pamânturi marnoase: 1,0:1,0 ... 1,0:0,5
pentru pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide): 1,0:0,1
roci stâncoase alterabile: 1,0:1,5 ... 1,0:1,0

roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1
0.1
1:0.5 - 1:
taluz in terenuri
stancoase
roci stâncoase, stabile: 1,0:0,1 ... pozitie verticala sau consola (semitunel)
taluz in semitunel

Daca debleul taie pamânturi de naturi diferite, taluzul poate fi executat cu pante
diferite, corespunzatoare caracteristicilor fiecarui pamânt.
În debleele mai adânci de 12.00 m sau amplasate în conditii hidrologice

nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adâncimea lor,
înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Când sapatura este adânca, pe baza unui studiu tehnico-economic, se înlocuieste

prin tunel.

Pământul rezultat din sapatura va fi transportat în lungul drumului pentru executia
umpluturilor sau în depozite, atunci când exista un prisos de debleu.
Depozitele pot servi la umplerea unor râpe, supralargirea platformei drumului,

realizarea unor parcari, largirea acostamentelor, nivelarea terenului înconjurator.
depozitarea pamanturilor
rezultate din sapatura
depozite de pamant in lungul drumului

2% cavalieri
1.00 - 1.50 m
2:3
...
1:1
2%
>3.00 m

Dezavantajele debleelor:
sunt umbrite de obicei
se aerisesc greu
mentin vreme indelungata umezeala
uneori, la executie, intersecteaza straturi acvifere sau nestabile ce trebuie tratate

în mod special (masuri speciale de consolidare si sustinere)
sunt predispuse la înzapezire atunci când adâncimea debleului este de 6.5 ... 8.0m
Pentru adâncimi mai mari de 8.0 m înzapezirea se produce mai greu datorita unor
curenti circulari

masuri de evitare a înzapezirii debleelor:

se proiecteaza drumul dupa directia vânturilor dominante,
se prevad panouri de parazapezi
se rotunjesc muchiilor platformei, a crestei si a taluzurilor prin arc de cerc
cu raze de 5.0 ... 7.0 m

debleele cu adâncimea sub 1.0 m se executa sub forma de rambleu fals,

tinându-se seama de faptul ca taluzurile depunerilor naturale de zapada au pante
între 1:8 si 1:10:
1:8 - 1
:10
1:8 - 1:10

- drumul se gaseste partial în rambleu, partial în debleu
- sunt profile specifice drumurilor de coasta si reunesc elementele caracteristice
profielor de rambleu respectiv de debleu
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

când profilul mixt se întinde pe lungimi mari, santul din debleu poate fi descarcat
lateral, prin intermediul unui put si al unui tub de scurgere sau al unui podet
tubular
put tub de scurgere

structura rutiera se executa pe patul drumului încadrat lateral de cele doua
acostamente (caseta drumului)
patul drumului este amenajat pe platforma terasamentelor
realizarea patului si a casetei se poate face în urmatoarele moduri:
prin construirea platformei terasamentelor de la început la nivelul patului

si cu pantele prescrise în proiect si executarea ulterioara a acostamentelor cu
pamânt luat din zona
caseta
1:n
pat

realizarea platformei terasamentelor la un nivel conventional
(corespunzator muchiei platformei) si taierea ulterioara a patului prin executarea
unei sapaturi pe toata latimea partii carosabile, pamântul sapat fiind folosit la
completarea acostamentelor

realizarea platformei terasamentelor la nivelul patului, cu pantele
transversale necesare atunci când se executa substratul si fundatia pe toata
latimea platformei
1:n fundatie
substrat

etapa intermediara în stabilirea principalelor cantitati de lucrari si în evaluarea
lucrarilor de terasamente necesare pentru constructia unui drum
Acest calcul sta la baza calculului volumelor de terasamente
În functie de exactitatea rezultatelor obtinute, exista mai multe metode de calcul:
- metode exacte (analitice)
- metode aproximative

Metoda geometrica sau exacta se aplica în cazul în care terasamentele prezinta un
cost ridicat si este necesara o determinare exacta a cantitatilor de lucrari.
Consta în împartirea poligonului determinat de linia terenului si linia proiectului

într-o serie de suprafete elementare regulate (trapeze, dreptunghiuri, triunghiuri)
cu ajutorul unor linii verticale duse prin punctele în care panta terenului si
conturul liniei proiectului se schimba.

Metoda algebrica se poate folosi atunci când panta transversala a terenului
natural este aproximativ zero.
Metoda considera terenul în sens transversal si platforma drumului, orizontale. În

final se construiesc grafice sub forma de abace, care permit în mod expeditiv sa
se determine suprafetele profilelor transversale.

Metoda suprafetelor integrate în care se foloseste procedeul tacului (distantier cu
care se face integrarea suprafetei) consta în împartirea suprafetei profilului în fâsii
de 1 cm latime cu ajutorul unei hârtii milimetrice asezata sub foaia de calc pe care
este desenat profilul si determinarea ariilor trapezelor care se formeaza.

Având cunoscute suprafetele profilelor transversale se poate trece la etapa
urmatoarea si anume la calculul volumelor de terasamente, pentru care se fac o
serie de ipoteze simplificatoare:
-se considera ca pantele terenului natural variaza uniform între doua profile
transversale;
-se considera ca volumul de terasamente din lungul unui traseu rezulta din
însumarea volumelor partiale care se afla între doua profile transversale
consecutive (întreprofile).
Prin urmare, calculul terasamentelor se reduce la însumarea întreprofilelor care îl

compun.

Evaluarea unui întreprofil:
se sectioneaza întreprofilul prin planuri verticale paralele duse în punctele de

frângere ale conturului profilului transversal (ax si muchia platformei). Se obtin
astfel o serie de prisme, fiecare având cinci suprafete plane si o suprafata
neregulata (cea a terenului natural). Suprafata terenului natural se asimileaza cu o
suprafata strâmba riglata. h1  h2  h3  h4 B
Volumul unei prisme se scrie astfel: V  d
4 2
h1  h2 B d h3  h4 B d d d
V   S1  S 2 B/2
2 2 2 2 2 2 2 2
d d
V  S1  S 2  V1  V2 h3
2 2 h4 2
d
metoda distantelor aplicabile
d d S  S2
V  S1  S2  1 d
2 2 2
metoda mediei ariilor h2
h1
1

Tabelul 1.1
Suprafata Com-
Volum Nece- Pri-
Dist. Dist. pensa- Taluz rambleu Taluz debleu Ampriza Pereu
Poz. m2 m3 sar sos
Pichet intre aplica- re in
km R D
picheti bila acelasi
R D R D m3 m3 m m2 m m2 m m2 m m2
profil
A 1+001.10 33.5 1.5 3.1 50.25 103.85 50.25 0 53.6

2.5 83.75 1.3 43.55 14.5 485.75 1.64 54.94
67
5 1+068.10 76.405 0 65 0 4966.3 0 0 4966.3
0 0 10.8 825.2 20.6 1573.9 3.28 250.6
85.81
10 1+153.91 85.045 0 2.4 0 204.11 0 0 204.11
0 0 0.6 51.03 13.6 1156.6 3.28 278.9
84.28
16 1+238.19 86.51 26.8 0 2318 0 0 2318.5 0
6.8 588.3 0 0 15.8 1366.9 0 0
88.74
H1 1+326.93 69.01 0.6 2.9 41.41 200.13 41.406 0 158.72
0.6 41.41 0.7 48.31 12.4 855.72 1.64 113.2
49.28
20 1+376.21 38.64 0 12.6 0 486.86 0 0 486.86
0 0 2.7 104.3 15.1 583.46 3.28 126.7
28
22 1+404.21 30.9 1.15 0.25 35.54 7.725 7.725 27.81 0
0.5 15.45 0.3 9.27 12.2 376.98 1.64 50.68
33.8
26 1+437.29 65.625 77.4 0 5079 0 0 5079.4 0
13 853.1 0 0 21.8 1430.6 0 0
97.45
31 1+534.74 74.955 0 24 0 1798.9 0 0 1798.9
0 0 1.5 112.4 16.25 1218 3.28 245.9
52.46
H1 ' 1+587.20 50.23 4.85 0 243.6 0 0 243.62 0
1.5 75.35 0 0 11.4 572.62 0 0
48
37 1+635.20 48.125 0 2.6 0 125.13 0 0 125.13
0 0 0.3 14.44 12.3 591.94 3.28 157.9
48.25
42 1+683.45 39.755 0 42 0 1669.7 0 0 1669.7
0 0 2.6 103.4 19.1 759.32 3.28 130.4
31.26
B 1+714.71 15.63 1.48 6 23.13 93.78 23.1324 0 70.648
1.2 18.76 2.1 32.82 13.7 214.13 1.64 25.63
TOTAL GENERAL 7792 9656.5 122.5134 7669.3 9534 1676 1345 11186 1435

Miscarea pamântului se realizeaza în sens transversal si în sens longitudinal.
- in sens transversal:

Miscarea pamântului în sens longitudinal constituie deplasarea maselor de
pamânt în lungul traseului si se realizeaza prin întocmirea epurei de miscare a
pamântului LALANNE si a tabelului de miscare a pamântului.

Tabelul 1.2
Transport
Nece- Pri- Trans- Dist. Transport cu Transport cu
Dist. in depozit / Pichetul Transport auto
Poz. sar sos port de buldozerul screperul
Pichet intre
R D
din groapa in care se
km pe trans.
picheti de transporta
m3 m3 traseu dt Vt Mt Vt Mt Vt Mt
imprumut
A 1+001.10 0 53.6 53.6 26 436.91 53.6 23418.38
67
2114.39 16 170.09 2114.39 359636.6
5 1+068.10 0 4966.3
2851.91 26 369.91 2851.91 1054950
85.81
10 1+153.91 0 204.11 204.11 16 84.28 204.11 17202.39
84.28
16 1+238.19 2318.5 0
88.74
H1 1+326.93 0 158.82 158.72 26 111.08 158.72 17630.62
49.28
27.81 22 28 27.81 778.68
20 1+376.21 0 486.86
459.05 26 61.8 459.05 28369.29
28
22 1+404.21 27.81 0
33.8
26 1+437.29 5079.4 0
97.45
155.43 31 97.45 155.43 15146.65
31 1+534.74 0 1798.9
1643.47 H1' 52.46 1643.47 86216.44
52.46
H1 ' 1+587.20 243.62 0
48
37 1+635.20 0 125.13 125.13 179.385 125.13 22446.45
48.25
42 1+683.45 0 1669.7 1669.7 131.256 1669.7 219158.1
31.26
B 1+714.71 0 70.648 70.648 100 70.648 7064.8
TOTAL GENERAL 2130.33 115364.4 4498.128 658285.6 2905.51 1078368

În functie de distanta de transport se stabileste utilajul cu care se transporta
pamântul:
- buldozer: pâna la 80.00 m
- screper: între 80.00 si 200.00 m
- auto: peste 200.00 m
Momentul de transport este produsul dintre volumul transportat si distanta de

transport: M V d t t t
unde: Mt este momentul de transport

Vt – volumul transportat
dt – distanta de transport
În vederea stabilirii pretului pentru transport se calculeaza distanta medie de

transport pentru acelasi mijloc de transport, pentru toate volumele de pamânt
transportate:
M t
d med 
Vt

Curs 1 Drumuri II-infrastructura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 Drumuri II-infrastructura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

prof.

CURS: saptamanile 1 - 9 (3 ore/sapt.)  nota NC1

Sef lucr. Stefan Lazar

CURS: saptamanile 10 - 14 (3 ore/sapt.)  nota NC2

Nota finala examen = 0.7N1 + 0.3N2

EXAMEN: → TEST 3 din cursurile 7, 8 + REFACERE TEST 1 SI 2

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Sapt. 1 - predare tema 1

In examen: 70% din nota finala

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Restul lucrarilor de infrastructura:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profilele transversale de terasamente

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

partea carosabila + acostamentele

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de autostrada, regiuni de munte

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III,

Profil transversal de drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Profil transversal de drumuri de exploatare, din categoria a III-a

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

la marginea acostamentului, pe sectoare de drum periculoase din punct de vedere

acostamentul se lateste cu latimea parapetului (care depinde de tipul de parapete

Amplasarea parapetelor în lungul drumului:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ziduri de sprijin la marginea drumului, spre aval:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

portiuni înclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac legatura cu

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

sant (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

piciorul taluzului stânga - piciorul taluzului dreapta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ampriza + doua zone de siguranta, laterale (stânga, dreapta), cu latimea cuprinsa

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

umpluturi destinate sustinerii suprastructurii caii

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

rambleuri mici cu h ≤ 0.50 m

rambleuri mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m

rambleuri înalte cu 2 < h < 12.00 m

rambleuri foarte înalte cu h ≥ 12.00 m (se executa proiecte speciale)

Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

h = 0.50 m în regiuni uscate, în care apele se scurg usor si nu

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 0.50 – 0.60 m iar pentru

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 1.50 m iar pentru argile