Profile Transversale

Concepția traseelor rutiere –
drumul in profil transversal
Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Drumul in profil transversal
Elementele geometrice caracteristice drumurilor reprezintă totalitatea
elementelor componente ale unui drum în plan de situaţie, profil longitudinal şi
profil transversal.
Profil
longitudinal
Profilul transversal este proiecţia

pe un plan vertical frontal a
intersecţiei suprafeţei drumului si a
terenului natural cu un plan
vertical normal pe axa sa.
Plan de
situație
Conceptia
Conceptia traseelor
traseelor rutiere
rutiere Conf.dr.ing.
Conf.dr.ing. Adrian
Adrian BURLACU
BURLACU
Profilele transversale se execută în puncta stabilite de catre proiectant in procesul de
proiectare – picheţi.
In funcţie de relief si conditii locale, pe aliniament distanta este de 25-30 m, iar pe zona
curbelor R/10.
Profilele transversale trebuie să surprindă toate punctele caracteristice ale traseului

strazii: modificări ale înclinării terenului natural, modificări ale declivităţii strazii, podeţe,
ziduri de sprijin.
Fiecare profil transversal se caracterizează prin poziţie kilometrică şi număr de ordine.
Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

15

Profilele transversale cuprind:
- elementele necesare execuţiei infrastructurii drumului: dimensiuni, cote, pante,

elemente caracteristice lucrărilor de artă şi dispozitivelor pentru scurgerea apelor;
- elemente de suprastructură: lăţimea şi grosimea structurii rutiere, dimensiunea

benzilor de încadrare, pantele transversale.
Scopul realizării profilelor transversale este acela de a prezenta situaţia reală, pichet
cu pichet, în sens transversal drumului şi de a putea calcula volumele de cantitati de
lucrari precum şi de a stabili eventualele exproprieri.

Conceptia
Conceptia traseelor
traseelor rutiere
Conf.dr.ing. Adrian
Adrian BURLACU
BURLACU
Profilele transversale se alcatuiesc si se dimensioneaza in functie de:
-caracteristicile circulatiei autovehiculelor si a pietonilor;
-caracteristicile retelei de strazi inclusiv ale intersectiilor;
-conditiile de ocupare a terenului cu cladiri, retele tehnico-edilitare, etc.;
-conditii topografice, geotehnice, hidrologice;
-necesitatile urbanistice, regimul de inaltime a constructiilor adiacente;
-solutiile prevazute pentru transportul in comun (tramvai, troleibuz, autobuz);
-reglementarea stationarilor si asigurarea spatiilor de parcare adiacente partii carosabile;
-clasa tehnica sau categoria tehnica a drumului public;
-reducerea la strictul necesar a terenului ocupat, a volumelor de lucrari si de investitii.
Conceptia
Conceptia traseelor
traseelor rutiere
Conf.dr.ing. Adrian
Adrian BURLACU
BURLACU
Elementele profilului transversal
Partea carosabila sau calea:
partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor
valoarea pantei transversale depinde de tipul de îmbracamintei (1,5 ... 3 %);
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
b r a PC a Taluz de rambleu
PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

Partea carosabila sau calea:
În general, lăţimea căii în aliniament este prevăzută în standarde dar, în anumite
cazuri, pentru autovehiculele speciale, ea se calculează.
1,3 ×V 2
s1 =
710 + V 2
ì0,75 × s1 in cazul depasirilor

s2 = í
îs1 in cazul circulatiei in ambele sensuri
b2 - d 2 b1 - d1 b + b + d1 + d 2
B = s'1 + d 2 + s 2 + d1 + s1 + + = 3s1 + 1 2
2 2 2

Felul imbracamintii drumului Pantele transversale în aliniament, %
Imbracamintea partii carosabile:
- pavaj de calupuri 2.5
- pavaj de pavale normale si abnorme,
impietruiri si macadam 2.5 ... 3.0
- pavaj de piatra bruta si bolovani 3.0
Imbracaminti asfaltice 2.5
Imbracaminti din beton de ciment 2.0
Imbracamintea trotuarelor:
- imbracaminti asfaltice 2.5
- impietruiri, balastari 3.0
- dale din beton 2.5
Imbracamintea in piete si platforme 0.5 ... 2.5

Acostamentele:
- doua fâsii de teren, amenajate sau nu, de o parte si de alta a partii carosabile
- rol de protectie a caii
- înlesnesc scurgerea apelor: panta transversala de 4 ... 6 %
- banda de încadrare: 0.25 m si 0.75 m
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

Platforma drumului: partea carosabila + acostamentele
- între muchiile superioare ale taluzelor de rambleu sau ale santurilor ori rigolelor, în
cazul în care pe platforma nu sunt parapete;
- între fetele interioare ale liselor sau glisierelor, în cazul în care pe platforma sunt
ZONA DRUMULUI
parapete.
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

Platforma drumului:
Latimea în standardele în vigoare se considera astfel:
§ pentru drumurile publice, în functie de:
ü intensitatea circulatiei care determina clasa tehnica a drumului;
ü relieful terenului la autostrazi;
§ pentru drumurile de exploatare, în functie de:

ü cantitatea de produse care se transporta anual;
ü suprafata de padure care se exploateaza;
ü întretinerea si exploatarea canalelor de irigatie sau a altor obiective;
ü gabaritele vehiculelor care circula pe drum;

Latimea
Latimea partii carosabile Tipul drumului
platformei
2 x 7.50 = Autostrazi,
26.00 m
15.00 m regiuni de ses si deal
2 x 7.00 = Autostrazi,
23.50 m
14.00 m regiuni de munte
Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie, din reteaua
19.00 m 14.00 m
drumurilor internationale
17.00 m 14.00 m Drumuri nationale cu patru benzi de circulatie
Drumuri nationale din clasa tehnica III, din reteaua drumurilor
12.00 m 7.00 m
internationale
9.00 m 7.00 m Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica III
Drumuri nationale si judetene din clasa tehnica IV si la unele
8.00 m 6.00 m drumuri judetene de clasa tehnica III la care nu se poate adopta
latimea de 9.00 / 7.00 m
Drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei
7.50 m 5.50 m
latimi, în mod exceptional, se poate justifica tehnico-economic
7.00 m 5.50 m Drumuri comunale si la drumurile de exploatare din categoria I
5.00 m 4.00 m Drumuri de exploatare, din categoria a II-a
3.50 m 2.75 m Drumuri de exploatare, din categoria a III-a
Profil transversal de autostrada, regiuni de ses si deal
Profil transversal de autostrada, regiuni de munte

Drumuri expres
Drumuri nationale europenecu patru benzi de circulatie si separator de sensuri

Drumuri nationale europene cu patru benzi de circulatie
Drumuri nationale europene si drumuri nationale principale cu patru benzi de

circulatie
Drumuri nationale europene cu doua benzi de circulatie
Drumuri nationale europene, drumuri nationale principale si drumuri judetene cu

doua benzi de circulatie
Drumuri nationale secundare, drumuri judetene, drumuri comunale cu doua

benzi de circulatie
Drumuri comunale, drumuri vicinale cu doua benzi de circulatie

Drumuri comunale, drumuri vicinale cu o banda de circulatie

Parapete:
- la marginea acostamentului, pe sectoare de drum periculoase din punct de vedere al
sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor împotriva iesirii de pe platforma
drumului si pentru ghidarea optica a acestora;
- acostamentul se lateste cu latimea parapetului;
Amplasarea parapetelor în lungul drumului:

ü elementele geometrice ale traseului
ü înaltimea rambleului sau înclinarea versantilor
ü existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval
ü vecinatatea unor ape altor cai de comunicatie
ü conditii meteorologice locale nefavorabile (ceata frecventa)
Taluzurile:
portiuni înclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac legatura cu terenul
natural si limiteaza lateral lucrarile de terasamente
înclinare, functie de tipul pamântului din terasament si de înaltimea taluzului (2:3, 1:3,
ZONA DRUMULUI
1:1, 3:1)
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

Dispozitivul de scurgere a apelor:
- sant (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara);
- îndeparteaza de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii;
- taluzuri cu diferite înclinari (1:1, 2:3, 1:2, 1:3), valoarea mai mica fiind folosita spre
ZONA DRUMULUI
drum.
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

Dispozitivul de scurgere a apelor:
- adâncimea:
ü 0,15 m si 0,30 m în cazul rigolei (regiuni accidentate);
ü 0,30 m si 0,50 m în cazul santului.
- panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului:
ü drum în palier, panta minima a fundului santului:
0.25% în teren natural;
0.1% daca se paveaza fundul.
ü drum cu declivitate accentuata:
masuri pentru a împiedica eroziunea.

Ampriza:
- functie de înaltimea rambleului respectiv adâncimea debleului
- santuri de garda: intre muchiile exterioare ale acestor santuri
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
a = acostament
r = rigola
b = bancheta

Zona drumului:
ampriza + doua zone de siguranta, laterale (stânga, dreapta), cu latimea cuprinsa între
0.75..1 si 5 m + doua zone de protectie.
Zonele de siguranta:
ü eventuala largire a platformei drumului
ZONA DRUMULUI
ü la depozitarea de materiale
Zs AMPRIZA Zs
necesare întretinerii curente Axul drumului
PLATFORMA
ü amplasarea instalatiilor Taluz de debleu
de semnalizare
ü plantatii
ü circulatia pietonilor a = acostament
r = rigola
b = bancheta


Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de
siguranţă şi marginile zonei drumului:
Drumuri Drumuri Drumuri

Categoria drumului Autostrăzi
naționale județene comunale
Distanţa de la marginea exterioară
a zonei de siguranţă până la 50 22 20 18
marginea zonei drumului (m)

Profilul transversal de rambleu
Platforma se gaseste deasupra terenului natural cu minim adancimea dispozitivului
de scurgere a apelor;
Umpluturi destinate sustinerii suprastructurii caii.
h'
h


Dupa înaltimea h a rambleelor:
ü ramblee mici cu h ≤ 0.50 m
ü ramblee mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m
ü ramblee înalte cu 2 < h < 12.00 m
ü ramblee foarte înalte cu h ≥ 12.00 m (se executa proiecte speciale)
Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din

conditiile hidrologice si din conditiile de teren.

terenul natural: aproape orizontal sau are o înclinare mai mica de 1:5
îndepartarea stratului vegetal pe o grosime de 0.10 .. 0.20 m
p<1:5
decapare pamant vegetal
terenul natural: înclinare mai mare de 1:5 dar pâna la 1:3

îndepartarea stratului vegetal + trepte de înfratire
p>1:5 p<1:3
2%
min. 1.00 m
trepte de infratire

terenul natural: înclinare mai mare de 1:3
masuri contra alunecarilor de teren (se p>1:3
asigura stabilitatea rambleelor):

contraforti, contrabanchete, ziduri de
sprijin sau pamânt armat
p>1:3
zid de sprijin
contrabancheta

În cazul amplasarii rambleului cu latime mare (necesar sustinerii unei autostrazi) pe
coaste cu pante accidentate, taluzul din aval se lungeste mult si poate deveni instabil.

Taluzarea rambleelor
ü inclinarea taluzului de rambleu: mai mica decât panta taluzului natural al pamântului
folosit, pentru a împiedica alunecarea
ü inclinarea taluzului: în functie de înaltimea rambeurilor
ü ramblee mici, care se construiesc prin deplasarea laterala a pamântului din camere
de împrumut: taluzul = 1:3 ... 1:5.
1:3 1:3
h

Taluzarea rambleelor
pentru o înclinare de 2:3 (valoare uzuala) se pot adopta urmatoarele înaltimi, h ale
rambleului:
maxim 6.00 m pentru ramblee din argile prafoase sau argile nisipoase
maxim 7.00 m pentru ramblee din nisipuri argiloase sau praf argilos
maxim 8.00 m pentru ramblee din nisipuri
maxim 10.00 m pentru ramblee din pietrisuri sau balasturi

Avantajele executarii drumurilor în rambleu:
ü constructie si întretinere mai putin costisitoare rezultata din lipsa santurilor; apa din
santuri poate umezi corpul soselei si pamântul din patul drumului, reducând
capacitatea portanta a acestuia;
ü eliminarea apelor de suprafata este mai eficienta datorita expunerii mai bune soarelui
si vântului, drumul fiind uscat aproape în permanenta;
ü pamântul din rambleu are caracteristici controlate;
ü înzapezirea este mai grea;
ü ampriza drumului este mai mica.

Profilul transversal de debleu
ü platforma se gaseşte sub nivelul terenului natural
ü pentru a se ajunge la nivelul platformei drumului din profilul în lung, se vor executa
sapaturi pe adâncimi variabile în functie de cotele de executie.

dispozitive de scurgere a apelor:
1:m sant dreptunghiular

1:
n
Sant trapezoidal
h
1:m
1:
n Sant sau rigola triunghiulara
h
Axul drumului
sanţuri de garda
ZONA DRUMULUI
Zs AMPRIZA
> 2.00
sant de
garda

terenuri accidentate: înaltimea debleului care se ia în considerare este cea care apare
spre coasta:
h'
h
debleu mic situat pe coasta: se scoate la zi prin decaparea pamântului din aval si
transformarea in profil mixt:
decaparea pamantului
din aval

inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12.00 m este în functie de
natura pamântului din sapatura:
ü pentru pamânturi argiloase: 1,0:1,5 (2:3)
2:3 R=2 .. 3 m
taluz in pamanturi
argiloase
ü pentru pamânturi marnoase: 1,0:1,0 ... 1,0:0,5

ü pentru pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide): 1,0:0,1
ü roci stâncoase alterabile: 1,0:1,5 ... 1,0:1,0

0.1
1:0.5 - 1:
ü roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1 taluz in terenuri
stancoase
ü roci stâncoase, stabile: 1,0:0,1 ...

pozitie verticala sau consola taluz in semitunel
(semitunel)

Dezavantajele debleelor:
ü sunt umbrite de obicei;

ü se aerisesc greu;
ü mentin vreme indelungata umezeala;
ü uneori, la executie, intersecteaza straturi acvifere sau nestabile ce trebuie tratate în
mod special (masuri speciale de consolidare si sustinere)
ü sunt predispuse la înzapezire atunci când adâncimea debleului este de 6.5 ... 8.0m;
Pentru adâncimi mai mari de 8.0 m înzapezirea se produce mai greu datorita unor
curenti circulari

Masuri de evitare a înzapezirii debleelor:

ü se proiecteaza drumul dupa directia vânturilor dominante;
ü se prevad panouri de parazapezi;
ü se rotunjesc muchiilor platformei, a crestei si a taluzurilor prin arc de cerc cu raze
de 5.0 ... 7.0 m.

debleele cu adâncimea sub 1.0 m se executa sub forma de rambleu fals,

tinându-se seama de faptul ca taluzurile depunerilor naturale de zapada au pante între
1:8 si 1:10:
1:8 - 1
:10
1:8 - 1:10

Profilul transversal mixt
ü drumul se gaseste partial în rambleu, partial în debleu;
ü sunt profile specifice drumurilor de coasta si reunesc elementele caracteristice
profielor de rambleu respectiv de debleu.

Profilul transversal de strada
Strada, în profil transversal, se caracterizează prin urmatoarele elemente:
- parte carosabilă;
- trotuare;
- platforme pentru circulaţia tramvaielor (linii de tramvai);
- piste pentru ciclişti;
- borduri de încadrare;
- benzi de staţionare şi spaţii de parcare adiacente părţii carosabile sau trotuarelor;
- fâşii libere respectiv zone verzi rezervate pentru amplasarea de instalaţii;
subterane, stâlpi de iluminat sau telefonie, parapete, indicatoare rutiere, plantaţii;
- taluzuri, zone de racordare la construcţii sau la terenul invecinat, ziduri de sprijin;
- rigole, santuri, drenuri.

Partea carosabilă (PC)sau calea: partea centrală special amenajată pentru circulaţia
vehiculelor. Se caracterizează prin lăţime şi pantă transversală (dinspre ax spre bordura)
în aliniament şi curbă, mod de alcătuire şi dimensiunile structurii rutiere.
Partea carosabilă este alcătuită din una sau mai multe benzi de circulaţie.
Numărul benzilor de circulaţie se stabileşte printr-un calcul al capacităţii de circulaţie a

străzii. Lăţimea unei benzi de circulaţie variază între 2,75 m în localităţile rurale şi 3,50
m în cazul străzilor de categoria I şi II.
În funcţie de intensitatea circulaţiei, partea carosabilă cuprinde benzi duble sau multiple
pentru fiecare sens de circulaţie. Benzile de circulaţie pot fi grupate toate într-o singură
cale de circulaţie sau pot fi despărţite între ele cu o zonă verde formând două sau trei
căi de circulaţie
Categoria Numarul benzilor Latimea unei benzi Latimea partii
strazii de circulatie de circulatie, m carosabile, m
I 6 3.50 21.00
II 4 3.50 14.00
III 2 3.00; 3.50 6.00; 7.00
IV 1 3.00; 3.50 3.00; 3.50
Pentru străzi de importanţă secundară (strazi cu o singura banda de circulatie) sau

acolo unde traficul este redus, se poate amenaja o singură bandă de circulaţie,
prevăzându-se la anumite distanţe (100 m) platforme de încrucişare si depasire pentru
asigurarea circulatiei in ambele sensuri. 20.00 m min. 20.00 m 20.00 m
platforma de
incrucisare
2xB
B

T zv T zv PC zv T zv T
T = trotuar
zv = zona verde
Profil transversal de stradă cu o singură cale de circulaţie
T zv PC zv PC zv C T
C = pista de ciclisti
T = trotuar
zv = zona verde
Profil transversal de stradă cu două căi de circulaţie
T PC zv PC zv PC T
T = trotuar
zv = zona verde
Profil transversal de stradă cu trei căi de circulaţie

Nr.crt. Elementul strazii Inaltimea libera a Domeniu de aplicare
bordurii, cm
1 Partea carosabila 12 … 14 Strazi magistrale
12 … 16 Strazi de legatura, colectoare si de

deservire locala
14 … 18 Strazi pentru trafic industrial
4…8 Esplanade, alei in parcuri
6 … 18 Strazi cu declivitate mica amenajate

cu rigole cu pante si contrapante
14 … 16 Peroanele statiilor de transport in
comun, insule
10 … 12 La traversari de pietoni
2 Trotuare, alei de pietoni si 4…6 Fata de spatiile verzi adiacente

piste de ciclisti
3 Platforme de parcare 0…4 Fata de partea carosabila adiacenta
adiacente strazii

Strazi, categoria I (6 benzi de circulatie) Strazi, categoria II (4 benzi de circulatie)

t – trotuar = 1.00 m – 5.00 m t – trotuar = 1.00 m – 4.00 m
Strazi, categoria III (2 benzi de circulatie) Strazi, categoria III – retea majora de circulatie
t – trotuar = 1.00 m – 3.00 m t – trotuar = 1.00 m – 3.00 m
Strazi, categoria IV – fara canalizare

Strazi, categoria IV (o banda de circulatie) pluviala subterana
t – trotuar = 1.00 m t – trotuar = 0.75 m – 1.25 m
Strazi, categoria III – fara canalizare pluviala subterana

t – trotuar = 0.75 m – 1.25 m

Trotuarele (T) sunt elementele străzii, special amenajate şi rezervate exclusiv circulaţiei
pietonilor.
Au pante transversale dinspre constructii spre bordura.
Amplasarea trotuarelor:
- strazi din localitati urbane: trotuarele sunt separate de partea carosabila printr-o fasie
libera rezervata pentru amplasarea pomilor, a instalatiilor subterane, a stalpilor de
iluminat si de telecomunicatii;
- strazi in localitati rurale: trotuarele sunt adiacente rigolelor sau santurilor.
- terenuri cu configuratie accidentata: trotuarele se pot amplasa la distante variabile
fata de marginile partii carosabile (pentru reducerea volumului de terasamente si
consolidari).

Lăţimea trotuarelor se stabileşte în funcţie de intensitatea fluxului de pietoni şi de
categoria străzii. Se are în vedere şi spaţiul necesar amplasării stâlpilor care susţin
cablurile aeriene sau spaţiul pentru plantarea copacilor (fasii libere).
Trotuare care nu sunt adiacente constructiilor sau partii carosabile: spatii libere de
siguranta = 0.25 m pana la stalpi si pomi
= 1.00 m pana la constructiile invecinate sau alte cai de circulatie
Categoria străzii IV III II I
Numărul benzilor de circulaţie 1 2 4 6

1,00 1,00 1,00
Lăţimea trotuarelor (m) 1,00 – - -
3,00* 4,00* 5,00*
* valori date în funcţie de numărul de pietoni pe oră

Platformele pentru circulaţia tramvaielor (P Tr) sunt cuprinse în lăţimea părţii
carosabile – pentru strazi de categoria I sau II.
Lăţimea acestor platforme depinde de:
- gabaritul vagoanelor,
- de modul de pozare al şinelor
- de amplasarea stâlpilor care susţin cablul de energie.
T zv PC P Tr PC zv T
P Tr = platforma tramvai
T = trotuar
zv = zona verde

Se amenajeaza peroane cu latimea min. 1.50 m, in dreptul statiilor de tramvai.
Platforma strazii in dreptul statiei se amenajeaza astfel incat sa nu se ingusteze
partea carosabila.
T zv PC P Tr zv P Tr PC zv T
T = trotuar
zv = zona verde
Sine amplasate de ambele părţi ale platformei centrale

Dacă circulaţia este foarte intensă, şinele sunt amplasate pe o platformă proprie,
denivelata cu 15 ... 20 cm faţă de nivelul părţii carosabile. Platforma proprie poate fi pe
partea centrala a strazii sau lateral partii carosabile.
Acest caz se poate aplica atunci când strada este suficient de lată şi când intersecţiile
cu celelalte străzi sunt la o distanţă de peste 400 - 500 m.
T zv PC P Tr PC zv T
h
T = trotuar Sine amplasate pe o plaformă proprie denivelată
zv = zona verde

Pistele pentru ciclişti (C) se execută în afara părţii carosabile, mai exact între partea
carosabilă şi trotuar, pe o singură parte a străzii, pe străzi de categoria I, II sau III.
Lăţimea pistei de ciclişti este de:
- 1,00 m pentru o bandă şi un sens de circulaţie,
- 1,50 m pentru două benzi şi un sens de circulaţie,
- 2,00 m pentru două benzi şi două sensuri de circulaţie.
Pista de ciclişti se separă de partea carosabilă printr-un spaţiu cu lăţimea de:

- 2,00 m atunci când pista de ciclişti are lăţimea de 2,00 m,
- minim 1,50 m când pista are lăţimea de 1,00 m.
Separarea pistei de ciclişti de trotuar se face printr-o fâşie liberă cu lăţimea de minim
1,00 m sau, în lipsă de spaţiu, printr-o bordură denivelată sau linie continua.

pistă pentru ciclişti

T zv PC zv C fl T
separată de trotuar
printr-o fâşie liberă
T = trotuar
zv = zona verde PC T
T zv zv C
fl = fasie libera
bordura denivelata
pistă pentru ciclişti

separată de trotuar prin
PC = parte carosabila bordură denivelată
T = trotuar
zv = zona verde

Profilul transversal de autostrada
Autostrada este un drum naţional de mare capacitate şi viteză, rezervat exclusiv
circulaţiei autovehiculelor, ea prezentând un maximum de siguranţă şi confort.
Elementele componente ale profilului transversal de autostradă sunt:

- partea carosabilă, alcătuită din cel puţin două benzi de circulaţie pe sens, o bandă
având lăţimea de 3,75 m.
- zona mediană, ce are următoarele roluri:
* separă căile unidirecţionale, contribuind la evitarea accidentelor;
* elimină sau reduce efectul de orbire a conducătorilor auto în timpul nopţii sub
efectul luminii farurilor vehiculelor care circulă din sens opus;
* poate constitui un spaţiu de rezervă pentru eventuala lărgire a celor două căi.
Pe zona mediană se pot amplasa panouri indicatoare şi de semnalizare la distanţe mari.
Axul autostrazii
pa BS Bi PC Bi ZM Bi PC Bi BS ap
dren longitudinal dren transversal
Bi = banda de incadrare
BS = banda de stationare
a = acostament
ZM = zona mediana
p = zona parapet

- benzile de ghidare / încadrare au lăţimea de 0,50 – 0,25 m şi îndeplinesc rolul de a
proteja marginile părţii carosabile şi ajută la orientarea circulaţiei şi la realizarea
confortului optic;
- benzile de staţionare sunt prevăzute pe fiecare sens de circulaţie, pe toată
lungimea traseului. Au lăţimea de 2,50 m, panta transversală de 2 – 2,5 % şi sunt
consolidate.
- acostamentul are lăţime variabilă de 0,75 – 1,75 m şi pantă transversală de 4 – 5 %
pentru scurgerea apelor;
- taluzurile au înclinări mai dulci decât în cazul drumurilor obişnuite (1:2, 1:4 pentru
umpluturi şi 1:1.5 , 1:2 pentru săpături);
- dispozitive de colectare şi evacuare a apelor: şanţuri şi rigole în zonele de debleu,
drenuri.
Profilul transversal tip
Profilul transversal tip constituie una piesele desenate importante ale unui proiect de
drum.
Este un profil transversal care cuprinde toate datele de execuţie ce caracterizează
o anumită zonă de drum, atât din punct de vedere al infrastructurii cât şi din punct de
vedere al suprastructurii.
În general profilul transversal tip se desenează sub forma unui profil mixt, la scara
1:50 (o scară mai mică, comparativ cu scara profilelor transversal curente, 1:100) şi nu
conţine linia terenului decât informativ.
De-a lungul unui traseu de drum pot exista mai multe profile transversale tip.
Profilul transversal tip se schimbă ori de câte ori anumite elemente îşi modifică
dimensiunile sau forma.

Elementele care se pot modifica sunt:
- lăţimea căii în aliniament
- lăţimea acostamentelor
- panta transversală a căii şi a acostamentelor
- înclinarea taluzurilor de rambleu şi debleu
- forma şi dimensiunile şanţurilor şi rigolelor
- modul de alcătuire şi grosimea straturilor structurii rutiere
- modul de consolidare a acostamentelor şi a benzilor de încadrare
- detalii constructive pentru banda de încadrare
- modul de protejare şi consolidare al taluzurilor
- lucrări speciale: drenuri, ziduri de sprijin, apărări, parapete ş.a.

Profil transversal tip de drum

PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 1
SE APLICA INTRE PICHETII 1 SI 10
SCARA 1:50
TROTUAR PARTE CAROSABILA TROTUAR

zona zona spatiu
locuinte verde
particulare blocuri
DETALIU B
DETALIU A DETALIU D DETALIU C
DETALIU A DETALIU B DETALIU C DETALIU D

SCARA 1:20 SCARA 1:20 SCARA 1:20 SCARA 1:20
bordura prefabricata bordura prefabricata
5 cm beton asfaltic in strat de uzura, BAR16, conform STAS 174 din beton, 20 x 25 din beton, 10 x 15
3 cm beton asfaltic BA8, conform STAS 174
geocompozit 10 cm beton de clasa redusa C8/10 existent, conform NE 012
22 cm beton de ciment C16/20 existent, conform NE 012
10 cm fundatie din balast existenta, conform STAS 662, 6400
20 cm fundatie din balast existenta, conform STAS 662, 6400
fundatie din beton

C6/7.5
fundatie din beton
C6/7.5
Profil transversal tip de strada Proiectat

PROFIL TRANSVERSAL TIP NR.1
Nr. plansa
Scara
1:50
Desenat 1:20 TITLUL PROIECTULUI
Verificat
Data
Sef lucrare

Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Profile Transversale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Profile Transversale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Concepția traseelor rutiere –

drumul in profil transversal

Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Profilul transversal este proiecţia

Profilele transversale trebuie să surprindă toate punctele caracteristice ale traseului

Fiecare profil transversal se caracterizează prin poziţie kilometrică şi număr de ordine.

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Profilele transversale cuprind:

- elementele necesare execuţiei infrastructurii drumului: dimensiuni, cote, pante,

- elemente de suprastructură: lăţimea şi grosimea structurii rutiere, dimensiunea

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

ì0,75 × s1 in cazul depasirilor

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

§ pentru drumurile de exploatare, în functie de:

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Profil transversal de autostrada, regiuni de ses si deal

Profil transversal de autostrada, regiuni de munte

Drumuri nationale europenecu patru benzi de circulatie si separator de sensuri

Drumuri nationale europene cu patru benzi de circulatie

Drumuri nationale europene si drumuri nationale principale cu patru benzi de

Drumuri nationale europene cu doua benzi de circulatie

Drumuri nationale europene, drumuri nationale principale si drumuri judetene cu

Drumuri nationale secundare, drumuri judetene, drumuri comunale cu doua

Drumuri comunale, drumuri vicinale cu doua benzi de circulatie

Drumuri comunale, drumuri vicinale cu o banda de circulatie

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Amplasarea parapetelor în lungul drumului:

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Drumuri Drumuri Drumuri

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

ü ramblee mici cu h ≤ 0.50 m

ü ramblee mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m

ü ramblee înalte cu 2 < h < 12.00 m

ü ramblee foarte înalte cu h ≥ 12.00 m (se executa proiecte speciale)

Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

decapare pamant vegetal

terenul natural: înclinare mai mare de 1:5 dar pâna la 1:3

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

asigura stabilitatea rambleelor):

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

maxim 8.00 m pentru ramblee din nisipuri

maxim 10.00 m pentru ramblee din pietrisuri sau balasturi

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU

Avantajele executarii drumurilor în rambleu:

ü pamântul din rambleu are caracteristici controlate;

ü înzapezirea este mai grea;

ü ampriza drumului este mai mica.

Conceptia traseelor rutiere Conf.dr.ing. Adrian BURLACU