Teza de Doctorat Marculescu Laurentiu PDF

UNIVERSITATEA TEHNIC~ DE CONSTRUC|II BUCURE}TI
FACULTATEA DE C~I FERATE DRUMURI }I PODURI

CATEDRA DE DRUMURI }I C~I FERATE
SPECIALIZAREA “C~I FERATE”
ing. Lauren\iu M`rculescu
CONTRIBU|II PRIVIND REALIZAREA }I {NTRE|INEREA

APARATELOR DE CALE AV^ND JOANTELE INTERIOARE
}I JOANTELE EXTREME SUDATE
CONDUC~TOR }TIIN|IFIC: prof. univ. dr. ing. Constantin Radu
2004
CUPRINS
1. INTRODUCERE 1
2. REALIZAREA C~ILOR FERATE PENTRU VITEZE MARI 5

2.1. PROIECTAREA LINIILOR DE MARE VITEZ~ 5
2.1.1. Introducere 5
2.1.2. Distan\a [ntre axele liniilor 9
2.1.3. Tunele 9
2.1.4. Zona de siguran\` 9
2.1.5. Poduri 9
2.1.6. Mediu 11
2.1.7. }ina 11
2.1.8. Traversele 11
2.1.9. Rigiditatea cìi 11
2.1.10. Tipul cìi 13
2.1.11. Prisma cìi 13
2.1.12. Condi\ii meteorologice 15
2.2. CERCET~RI }I M~SUR~TORI EFECTUATE {N SCOPUL
REALIZ~RII APARATELOR DE CALE PENTRU VITEZE MARI 16
3. CONSIDERA|II PRIVIND REALIZAREA APARATELOR

DE CALE SUDATE 35
3.1. CONDI|II TEHNICE PENTRU SUDAREA }I MONTAREA
PE AMPLASAMENT A APARATELOR DE CALE {N ROM^NIA 35
3.1.1. Introducere 35
3.1.2. Condi\i impuse infrastructurii ]i suprastructurii cìi 36
3.1.3. Principii aplicate la eliminarea joantelor aparatelor de
cale 36
3.2. ELIMINAREA JOANTELOR APARATELOR DE CALE
PRIN SUDURI ALUMINOTERMICE 39
3.2.1. Determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [n cazul folosirii
sudurilor aluminotermice 39
3.2.2. Eliminarea joantelor interioare 41
3.2.3. Eliminarea joantelor extreme 43
3.2.4. Eliminarea joantelor la travers`ri folosind sudurile
aluminotermice 44
PRIN METODA ELECTRIC~ A TOPIRII INTERMEDIARE }I
PRESIUNII {N CAPETE 47
3.3.1. Determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [n cazul aplic`rii
metodei electrice de sudur` prin topire intermediar` ]i presiune [n capete 47
3.3.2. Eliminarea joantelor interioare 48
3.3.3. Eliminarea joantelor extreme 51
3.4. PREVEDERILE SNCF PRIVIND {NCORPORAREA
SCHIMB~TOARELOR SIMPLE {N CALEA F~R~ JOANTE 52
3.4.1. Condi\ii ce trebuie [ndeplinite pentru [ncorporarea
schimb`toarelor simple [n calea f`r` joante 52
3.4.2. {ncorporarea unui schimb`tor simplu izolat 53
3.4.3. Concluzii 56
4. PARAMETRII CARE INFLUEN|EAZ~ COMPORTAREA

C~II F~R~ JOANTE. M~SUR~TORI }I INTERPRETAREA
REZULTATELOR 57
4.1. IMPORTAN|A PRISMEI C~II 57
4.2. PARAMETRII DE REZISTEN|~ AI C~II 60
4.2.1. Rezisten\a lateral` 60
4.2.2. Rezisten\a longitudinal` 70
4.2.3. Rezisten\a la rotire 73
4.3. M~SURAREA PARAMETRILOR C~II 75
4.3.1. M`surarea rezisten\ei laterale 75
4.3.2. M`surarea rezisten\ei longitudinale 78
4.3.3. M`surarea rezisten\ei la rotire 78
4.3.4. Evaluarea eforturilor longitudinale din ]ine 78
4.3.5. Concluzii ale testelor referitoare la parametrii cìi 80
5. ANALIZA SCHIMB~TOARELOR SIMPLE LA

{NC~RC~REA CU VARIA|IE DE TEMPERATUR~ 90
5.1. MODELAREA ANALITIC~ }I NUMERIC~ A C~II 90
5.1.1. Componentele cìi de rulare 90
5.1.2. Componente pentru structuri specifice ale cìi de rulare 93
5.1.3. Tehnici de modelare ale cìi 94
5.2. MODELAREA SCHIMB~TORULUI DE CALE {N
VEDEREA ANALIZEI LA {NC~RC~REA CU VARIA|IE DE
TEMPERATUR~ 96
5.2.1. Schema static` 96
5.2.2. Definirea sec\iunilor ]i a materialelor 103
5.2.3. Calculul neliniar al structurii 105
5.2.4. Modelarea ciclului complet de temperatur` 110
5.2.5. Modelarea leg`turii dintre ]in` ]i travers` cu un
ansamblu alc`tuit din trei bare 115
5.3. VALIDAREA MODELULUI NUMERIC. COMPARA|IE
{NTRE METODA ANALITIC~ }I METODA NUMERIC~ {N
CALCULUL ELASTO – PLASTIC PENTRU O }IN~ CU “N”
TRAVERSE 117
5.3.1. Ipoteze de calcul 117
5.3.2. Calculul [n ipoteza A1. Programul “teta”. 117
5.3.3. Calculul [n ipoteza A2 124
5.3.4. Calculul prin metoda elementelor finite 124
5.3.5. Compararea rezultatelor ob\inute prin [TeTe65] ]i
programul “Teta” respectiv prin metoda elementelor finite 125
5.4. APLICAREA MODELULUI NUMERIC LA CALEA CU
JOANTE. ANALIZA LA VARIA|II DE TEMPERATUR~ A UNUI
SCHIMB~TOR SIMPLU CU JOANTE 128
5.5. COMPORTAREA SCHIMB~TORULUI DE CALE SIMPLU
{NCORPORAT {N CALEA F~R~ JOANTE, LA {NC~RC~REA CU
VARIA|IE DE TEMPERATUR~ 134
5.5.1. Analiza schimb`torului simplu S60 – 300 – 1:9, cu
prindere K ]i traverse de lemn la care deplasarea limit` elastic` [n
prisma cìi este egal` cu 5 mm 134
prindere K ]i traverse de lemn la care deplasarea limit` elastic` [n
prisma cìi este egal` cu 2 mm 186
prindere elastic` ]i traverse de beton la care deplasarea limit`
elastic` [n prisma cìi este egal` cu 2 mm 195
5.5.4. Analiza schimb`torului simplu, cu luarea [n considerare a
fenomenului de [nghe\-dezghe\ a prismei cìi. 203
5.5.5. Studiul schimb`torului simplu cu toate joantele eliminate,
situat pe zona de respira\ie a cìi f`r` joante 209
5.5.6. Influen\a varia\iei temperaturii asupra st`rii de deforma\ie
a schimb`torului simplu 214
6. ANALIZA UNEI DIAGONALE COMPUSE DIN DOU~

SCHIMB~TOARE SIMPLE S60 – 300 – 1:9 221
7. ANALIZA UNEI GRUP~RI DE APARATE DE CALE

FORMAT~ DIN DOU~ DIAGONALE 246
8. INFLUEN|A INTERVEN|IILOR {N CALE }I A

DEFECTELOR ASUPRA COMPORT~RII SCHIMB~TORULUI
SIMPLU LA VARIA|II DE TEMPERATUR~ 264
8.1. INTRODUCERE 264
8.2. RUPEREA DISPOZITIVULUI DE CONLUCRARE DINTRE
AC }I CONTRAAC 264
8.3. RUPEREA CONTRAACULUI LA TEMPERATURI
SC~ZUTE 267
8.4. EXISTEN|A A TREI TRAVERSE CONSECUTIVE CU
PRINDERILE DESF~CUTE 268
8.5. REZISTEN|ELE PRISMEI C~II REDUSE LA 75% DIN
VALOAREA AVUT~ {N VEDERE INI|IAL 269
8.6. PREZEN|A UNOR DEFECTE INI|IALE DE DIREC|IE
PE ZONA SCHIMB~TORULUI SIMPLU 270
8.7. CONDI|IA DE REZISTEN|~ 277
9. CALCULUL SIMPLIFICAT AL NUM~RULUI DE

ELEMENTE DE CONLUCRARE DINTRE AC }I CONTRAAC 279
10. CONCLUZII }I CONTRIBU|II PERSONALE 289
BIBLIOGRAFIE 310
ANEXE 315
ANEXA 2.1.
PROIECTAREA OPTIM~ A INIMII DE {NCRUCI}ARE 315
ANEXA 5.1.
DETERMINAREA RIGIDIT~|ILOR AFERENTE PRINDERII K 325
A5.1.1. Determinarea rigidit`\ii prinderii [n direc\ie vertical` 325
A5.1.2. Determinarea rigidit`\ii prinderii [n direc\ie longitudinal` 331
A5.1.3. Rigiditatea aferent` prinderii [n direc\ie transversal` cìi 332
A5.1.4. Determinarea rigidit`\ii la rotire [n jurul axei verticale 332
A5.1.5. Determinarea rigidit`\ii la rotire [n jurul axei
longitudinale a ]inei 333
A5.1.6. Determinarea rigidit`\ii la rotire [n jurul axei orizontale
perpendicular` pe axa longitudinal` a ]inei 334
A5.1.7. Verific`ri 334
ANEXA 5.2.
DETERMINAREA RIGIDIT~|ILOR RESOARTELOR CARE
MODELEAZ~ REZISTEN|A LONGITUDINAL~ OPUS~ DE
PRISMA C~II 337
ANEXA 5.3.
DETERMINAREA RIGIDIT~|ILOR RESOARTELOR CARE
MODELEAZ~ REZISTEN|A LATERAL~ OPUS~ DE PRISMA
C~II 344
ANEXA 5.4.
DETERMINAREA CELORLALTE CONSTANTE ELASTICE
PENTRU TRAVERSE 350
ANEXA 5.5.
CARACTERIZAREA LEG~TURILOR SCHIMB~TORULUI
SIMPLU CU CALEA F~R~ JOANTE {N CARE ESTE
{NCORPORAT 353
ANEXA 5.6.
PROGRAMUL DE CALCUL “TETA” 363
ANEXA 5.7.
EXEMPLU DE CALCUL – PROGRAMUL “TETA” 365
GLOSARUL SIMBOLURILOR 366
LISTA DE NOTA|II 370

1. INTRODUCERE
{n tez` s-a analizat comportarea schimb`toarelor simple ]i a grup`rilor de astfel de

aparate de cale sub influen\a varia\iei de temperatur`. {n acest scop a fost necesar – [n
primul rând – s` fie parcurse reglement`rile ]i literatura de specialitate, referitoare la
proiectarea, fabricarea, introducerea [n cale ]i [ntre\inerea aparatelor de cale; cu aceast`
ocazie s-a urm`rit, pe de o parte, cunoa]terea aspectelor [nc` nerezolvate ]i cunoa]terea
metodelor de calcul aplicate ]i pe de alt` parte, alegerea parametrilor necesari studiului
comport`rii aparatelor de cale la varia\ii ale temperaturii. {n al doilea r@nd, a fost necesar
s` fie determinate eforturile axiale ]i deplas`rile pentru situa\iile caracteristice [nt@lnite [n
cazul schimb`toarelor simple sau a grupurilor de astfel de aparate de cale, [n ipoteza c`
temperatura lor de fixare este definitiv` ]i [n ipoteza c` ele sunt f`r` neregularit`\i sau
defecte; totodat`, a fost necesar s` fie analizate st`rile de eforturi ]i deforma\ii care apar
la varia\ii de temperatur` [n situa\iile specifice schimb`torului simplu la care au loc:
ruperea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac; ruperea contraacului drept;
[nghe\ul ]i dezghe\ul prismei cìi; desfacerea prinderilor la trei traverse consecutive;
existen\a prismei sl`bite [n propor\ie de 75% ]i existen\a defectelor de direc\ie pe zona
schimb`torului simplu.
{n continuare este f`cut`, pe scurt, trecerea [n revist` a con\inutului capitolelor din
tez`.
{n capitolul 2 s-au analizat parametrii liniilor de mare vitez` (p@n` la 350 km/h) la
diferite administra\ii de cale ferat`. Tot [n acest capitol s-au trecut [n revist` principalele
cercet`ri ]i m`sur`tori efectuate p@n` [n prezent [n scopul realiz`rii aparatelor de cale
pentru viteze mari. A rezultat faptul c`, pentru viteze mari, este necesar` eliminarea
joantelor ]i din cuprinsul aparatelor de cale.
{n capitolul 3 s-au prezentat considera\iile privind realizarea aparatelor de cale

sudate.
{n subcapitolul 3.1. au fost trecute [n revist` condi\iile tehnice pentru sudarea ]i

montarea pe amplasament a aparatelor de cale [n Rom@nia. Pentru eliminarea joantelor
din cuprinsul aparatelor de cale, în România s-au aplicat atât sudurile aluminotermice (ca
]i la alte administra\ii de cale ferat`) cât ]i sudurile prin metoda electric` a topirii
intermediare ]i a presiunii în capete.
Pentru cunoa]terea condi\iilor care caracterizeaz` realizarea temperaturii de fixare
definitiv`, în cazul elimin`rii joantelor din cuprinsul aparatelor de cale:
- [n subcapitolul 3.2. s-au prezentat metodele de eliminare a joantelor prin suduri
aluminotermice la schimb`toarele simple.
- [n subcapitolul 3.3. s-au prezentat metodele de eliminare a joantelor la
schimb`toarele simple prin metoda electric` a topirii intermediare ]i presiunii [n capete.
- [n subcapitolul 3.4. s-au analizat condi\iile avute [n vedere la SNCF privitoare la
eliminarea joantelor interioare ale aparatelor de cale ]i la [ncorporarea aparatelor de cale
[n calea f`r` joante.
1
{n capitolul 4 al tezei au fost prezenta\i ]i analiza\i parametrii cei mai importan\i
care influen\eaz` comportarea cìi f`r` joante ]i anume:
- rezisten\a lateral` (care se dezvolt` [n prisma cìi);
- rezisten\a longitudinal` (care se dezvolt` [n prinderi ]i prisma cìi);
- rezisten\a la rotire (care se dezvolt` [n prinderi).
Tot [n acest capitol au fost trecute [n revist` principalele metode de m`surare a
acestor parametrii.
Capitolul 5 al lucr`rii cuprinde analiza schimb`torului simplu supus varia\iei de

temperatur`; cu aceast` ocazie au fost analizate ]i situa\iile de echilibru aferente
schimb`torului simplu izolat situat în cuprinsul zonei de respira\ie (diferite variante) ]i
schimb`torului simplu cu joante.
{n subcapitolul 5.1. au fost eviden\iate componentele cu propriet`\i de mas` ]i

cele cu propriet`\i elastice ale structurii cìi [n vederea model`rii analitice ]i numerice a
cìi. Au fost trecute [n revist` cele mai bune modele analitice ]i numerice pentru tipurile
structurii cìi.
{n subcapitolul 5.2. a fost prezentat` modelarea schimb`torului simplu [n

vederea analizei la [nc`rcarea cu varia\ie de temperatur`. {n acest subcapitol s-a stabilit
schema static` a structurii ]i au fost definite sec\iunile ]i materialele componentelor
structurii. S-au definit de asemenea pe de o parte leg`turile [ntre componentele structurii
iar pe de alt` parte leg`turile structurii cu calea f`r` joante situat` de o parte ]i de alta a
{n subcapitolul 5.3., [n vederea alegerii ]i valid`rii metodei de calcul, s-au

comparat, pentru un tronson sudat, dou` metode de calcul: o metod` analitic` ]i o metod`
numeric`.
Prima metod` (metod` analitic`) este cea dezvoltat` de C.C. Teodorescu [n “Teoria
]inei f`r` joante supuse la varia\ii de temperatur`” pentru tronsonul cu “n” traverse.
Calculul prin metoda analitic` s-a efectuat [n dou` ipoteze:
- prisma cìi are o comportare elastic` pentru deplas`ri mici - ipoteza A1; rezisten\`
longitudinal` a prismei cìi aferent` unei semitraverse s-a considerat de R = 3,7 kN iar
limita deplas`rii elastice s-a considerat de 0,52 mm;
- prisma cìi este caracterizat` printr-o rezisten\` longitudinal` constant` - ipoteza
A2; [n acest caz limita deplas`rii elastice este practic nul`.
A doua metod` (metoda numeric`) a fost reprezentat` de aplicarea programului SAP

2000.
Calculul cu elemente finite s-a efectuat [n dou` ipoteze:
- B1. S-a considerat (ca ]i la “A1”) c` leg`tura dintre ]in` ]i travers` este infinit
rigid`, adic` [n dreptul prinderii ]ina ]i traversa au acelea]i deplas`ri; rigiditatea
longitudinal` a prismei cìi s-a considerat de 7115 kN/m (aceast` valoare a rezultat [n
func\ie de rezisten\a longitudinal` aferent` unei semitraverse R = 3,7 kN ]i limita deplas`rii
elastice de 0,52 mm);
- B2. Spre deosebire de ipoteza B1, se consider` valori mari ale rigidit`\ii
longitudinale aferente prismei cìi, astfel [nc@t rezisten\a longitudinal` s` poat` fi
considerat` ca o constant`, pentru o limit` practic nul` a deplas`rii elastice.
{n subcapitolul 5.4. s-a analizat la [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`,

schimb`torul simplu S60-300-1:9 cu joante. Leg`tura cìi f`r` joante cu schimb`torul de
cale s-a f`cut prin dou` panouri tampon la fiecare cap`t (inclusiv pe linia ab`tut`).
2
Distan\a interax dintre cele dou` cì f`r` joante de la sf@r]itul schimb`torului este de 5,00
m.
{n subcapitolul 5.5. al lucr`rii s-a studiat schimb`torul simplu [ncorporat [n calea

f`r` joante - [n diferite ipoteze de calcul - la [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`.
{n paragraful 5.5.1. s-a analizat schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere
tip K ]i traverse de lemn. Deplasarea limit` elastic` [n prindere este de 0,5 mm, iar
deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este de 5 mm. La fixarea reperelor de rulare,
dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace permit în ambele sensuri deplas`ri
relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm.
S-a considerat c` ac\ioneaz` numai [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`. S-a
considerat c` temperatura variaz` astfel:
tf = 20°C → 60°C → -30°C → 60°C.
unde tf reprezint` temperatura de fixare definitiv` iar (-30°C) ]i (60°C) sunt temperaturile
extreme din ]in`.
{ntre 20°C ]i 60°C temperatura este monoton cresc`toare. {ntre 60°C ]i -30°C
temperatura este monoton descresc`toare, iar [ntre -30°C ]i 60°C temperatura este din
nou monoton cresc`toare. Schimb`torul simplu [ncorporat [n calea f`r` joante este supus
ciclului complet de varia\ie a temperaturii.
De asemenea, s-a studiat ]i comportarea schimb`torului simplu la varia\ia de
temperatur` de la 20°C la -30°C.
{n paragraful 5.5.2. datele ini\iale de la paragraful 5.5.1. s-au modificat astfel:

deplasarea limit` elastic` datorat` prismei cìi s-a considerat egal` cu 2 mm, iar varia\ia
de temperatur` s-a considerat ca fiind monoton cresc`toare [ntre 20°C ]i 60°C.
elastic` ]i traverse de beton. Deplasarea limit` elastic` [n prindere este de 0,5 mm, iar
deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este de 2 mm. La fixarea reperelor de rulare,
dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace permit în ambele sensuri deplas`ri
relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm.
S-a considerat numai varia\ia de temperatur` de la tf = 20°C la 60°C, folosindu-se
acela]i model de calcul ca la paragraful 5.5.1.
{n paragraful 5.5.4. s-a efectuat calculul [n condi\iile [n care are loc [nghe\ul ]i
dezghe\ul. S-a considerat c` temperatura de [nghe\ a prismei cìi este de (-10°C), iar cea
de dezghe\ este de +5°C. Rezisten\a opus` de prisma de piatr` spart` [nghe\at` s-a
considerat egal` cu 15 daN/cm fir de ]in`, celelalte date ini\iale fiind cele prezentate în
paragraful 5.5.1.
{n paragraful 5.5.5. s-a efectuat calculul schimb`torului simplu S60 – 300 – 1:9
(cu prindere K ]i traverse de lemn), cu toate joantele eliminate, situat pe zona de respira\ie
a cìi f`r` joante. S-au avut [n vedere situa\iile:
- cale cu joante la v@rful schimb`torului;
- cale cu joante la c`lc@iul schimb`torului at@t pe linia direct` c@t ]i pe linia ab`tut`;
- cale cu joante la c`lc@iul schimb`torului numai pe linia ab`tut`.
{n fine [n paragraful 5.5.6. s-a determinat influen\a varia\iei zilnice de temperatur`

asupra st`rii de deforma\ie a schimb`torului simplu. {n acest scop, pornind de la datele din
paragraful 5.5.1., aferente situa\iei de echilibru ob\inute ca urmare a varia\iei de
temperatur` dintre temperatura de fixare de 20ºC ]i temperatura de 60ºC, s-au considerat
dou` subcicluri de temperatur`:
3
1. {n primul subciclu temperatura a sc`zut monoton de la 50ºC la 40ºC, iar apoi a
crescut din nou monoton de la 40ºC la 50ºC.
2. {n al doilea subciclu temperatura a sc`zut monoton de la 50ºC la 30ºC, iar apoi a
crescut din nou monoton de la 30ºC la 50ºC.
{n capitolul 6 s-au determinat situa\iile de echilibru provocate de varia\ia de

temperatur` [n cazul diagonalei compuse din dou` schimb`toare simple S60 – 300 – 1:9
cu prindere tip K ]i traverse de lemn. Deplasarea limit` elastic` [n prindere s-a considerat
egal` cu 0,5 mm, iar deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi s-a considerat egal` cu 5
mm. S-a considerat de asemenea c` la fixarea reperelor de rulare, dispozitivele de
conlucrare dintre ace ]i contraace permit în ambele sensuri deplas`ri relative egale între
ele ]i egale fiecare cu 7 mm. Distan\a interax dintre cele dou` linii directe ]i paralele este
de 5,00 m.
S-a considerat c` ac\ioneaz` numai [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`, fiind
avut` [n vedere numai varia\ia de temperatur` de la 20°C la 60°C.
Diagonala a fost considerat` izolat` ]i [ncorporat` [n calea f`r` joante.

temperatur` pentru dou` diagonale succesive ]i de sens contrar, izolate ]i [ncorporate [n
calea f`r` joante. Schimb`toarele simple din cadrul acestei grup`ri de aparate de cale au
urm`toarele caracteristici: S60 – 300 – 1:9 cu prindere tip K ]i traverse de lemn;
deplasarea limit` elastic` [n prindere este de 0,5 mm; deplasarea limit` elastic` [n prisma
cìi este de 5 mm. S-a considerat de asemeneas c` la fixarea reperelor de rulare,
dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace (DCAC-urile) permit în ambele sensuri
deplas`ri relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm. Distan\a interax dintre cele
dou` linii directe ]i paralele s-a considerat de 5,00 m.
S-a avut [n vedere varia\ia de temperatur` [ntre 20°C ]i 60°C.
{n acest caz s-au considerat mai multe valori ale distan\ei dintre [nceputurile
schimb`toarelor interioare: 0 m, 10 m, 20m, respectiv 50 m.

temperatur` în cazul urm`toarelor situa\ii speciale care pot fi întâlnite la între\inerea
schimb`toarelor simple sudate ]i încorporate în calea f`r` joante:
- ruperea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac;
- ruperea contraacului drept la temperaturi sc`zute;
- desfacerea prinderilor la trei traverse consecutive;
- existen\a prismei sl`bite [n propor\ie de 75%;
- existen\a defectelor de direc\ie pe zona schimb`torului simplu.
Toate aceste situa\ii speciale au avut în vedere schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9,
cu prindere K ]i traverse de lemn. Deplasarea elastic` limit` [n prindere s-a considerat de
0,5 mm, iar deplasarea elastic` limit` [n prisma cìi de 5 mm. S-a considerat c`
ac\ioneaz` numai varia\ia de temperatur`, iar jocul dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i
contraac la temperatura de fixare de 20°C s-a considerat egal cu 7 mm.
{n capitolul 9 s-a f`cut calculul aproximativ al num`rului de elemente de

conlucrare dintre ac ]i contraac. S-au avut [n vedere patru tipuri de schimb`toare simple
(S 60 – 300 – 1:9, S 60 – 500 – 1:12, S 60 – 760 – 1:14, S 60 – 1200 – 1:18,5) ]i dou`
valori ale rezisten\ei longitudinale aferente prinderilor (14 kN/m ]i 20 kN/m).
4
2. REALIZAREA C~ILOR FERATE
PENTRU VITEZE MARI
2.1. PROIECTAREA LINIILOR DE MARE VITEZ~
2.1.1. Introducere
Construc\ia liniilor de mare vitez` s-a dezvoltat [n multe \`ri, [n special [n Europa. {n
Europa sunt [n prezent peste 2900 km de linie de mare vitez` [n exploatare ]i al\i peste
2000 km de linie [n construc\ie. {n Japonia exist` 2200 km de linie de mare vitez`.
P@n` [n anul 2002 SNCF a f`cut 44 de teste la viteze mai mari de 400 km/h ]i 9 teste
la viteze mai mari de 500 km/h (figura 2.1.1.).
Analiza datelor din tabelul 2.1.1. [HiSp01] arat` c` parametrii liniilor de mare vitez`
variaz` de la o \ar` la alta. Din punctul de vedere al traficului liniile se [mpart [n trei tipuri:
- tipul 1: numai pentru circula\ia de mare vitez`; acesta este cazul Fran\ei ]i al Belgiei
]i [n viitor al Germaniei;
- tipul 2: circula\ia de mare vitez` pentru c`l`tori ]i trenuri conven\ionale de c`l`tori
cu viteze mici; din acest grup face parte Spania ]i [n viitor Belgia ]i Olanda;
- tipul 3: trafic mixt; acesta este cazul Italiei ]i Germaniei ]i [n viitor al Spaniei, Fran\ei
]i Olandei.
{n Germania, viteza de referin\` pentru liniile noi este de 300 km/h. Linia nou` Koln –
Frankfurt este de tipul 1, pe c@nd celelalte linii sunt de tipul 3. Ini\ial, [n Germania, viteza
de referin\` pentru trenurile de mare vitez` era de 250 km/h, iar pentru trenurile de marf`
de 80 km/h. {n c@\iva ani viteza de referin\` pentru trenurile de c`l`tori de mare vitez` a
crescut la 300 km/h, iar pentru trenurile de marf` la 120 km/h.
Coexisten\a traficului de marf` cu traficul de c`l`tori cu viteze mai mari de 300 km/h
poate pune probleme serioase [n special [n leg`tur` cu insuficien\a de supra[n`l\are. Din
acest motiv circula\ia cu viteze mai mari de 300 km/h trebuie s` fie limitat` la tipul 1 sau 2
de linie.
{n tabelul 2.1.2., pe baza informa\iilor de la SNCF [HiSp01] sunt da\i parametrii
geometrici afecta\i de cre]terea de vitez`.
CRE}TEREA VITEZELOR MAXIME
viteza maxim` [n [ncerc`ri
viteza maxim` de circula\ie
Figura 2.1.1. Vitezele maxime adoptate la SNCF în cadrul încerc`rilor.

5
Tabelul 2.1.1. [HiSp01]
TIP DE LINIE, PARAMETRII AI TRASEULUI }I GEOMETRIA C~II
TSI
FRAN|A GERMANIA ITALIA SPANIA BELGIA
(proiect)
PARAMETRI 300 km/h 350 km/h 300 km/h 300 km/h 350 km/h 300 km/h 350 km/h 300 km/h 350 km/h 300 km/h 350 km/h
Nurenberg Koln- (preluat (preluat (preluat
-Ingolstadt Frankfurt din studii) din studii) din studii)
C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI

Tipul de trafic C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI
/MARF~ /MARF~ /MARF~
≤ 16
{nc`rcarea maxim` pe osie
17 17 17 17 17 17 17 18 17 17
pentru viteza maxim` (t)
{nc`rcarea maxim` pe
- - 20 - - 22,5 22,5 20 - 22,5 -
osie pentru locomotive (t)
{nc`rcarea maxim` pe
- - 22,5 - - 22,5 22,5 - - 22,5 -
osie pentru vagoane (t)
300 300
Viteza maxim` proiectat`
300 350 (330 [n (330 [n 350 250 - 300 350 270 350 320 > 300
a liniei (km/h)
tunele) tunele)
Viteza maxim` de 270

300 320 300 300 330 300 350 > 300 300 -
circula\ie (km/h) (300)
Raza minim` pentru viteza [n func\ie

4 000 6 250 4 000 3 350 5 120 5 450 7 000 4 000 6 500 4 800
maxim` (m) de I
Supra[n`l\area maxim`
180 180 160 170 170 105 130 150 150 150 200
(mm)
35 (pe
Declivitatea maxim`
35 35 20 40 40 12 (6) 12 (6) 12,5 25 15 (21) lungime <
(mm/m)
6 km)
6
Insuficien\a de
supra[n`l\are (I) la viteza 85 65 105 130 112 90 75 100 65 100 80
proiectat` (mm)
Limita de varia\ie a
50 50 34,7 34,7 34,7 27 37 32 30 37 -
supra[n`l\`rii cìi (mm/s)
14 000 14 000 24 000 + 20 000 Nespe-

Raza vertical` minim` (m) 16 000 21 000 20 000 25 000 25 000 25 000
12 000 12 000 (17 000) - 17 000 cificat
Lungimea curbelor de
tranzi\ie care corespund la 300 350 384 408 476 330 330 360 460 420 -
raza minim` (m)
(TSI = Interoperability Technical Specifications)

INFLUEN|A VITEZEI LA ALEGEREA PARAMETRILOR
GEOMETRICI AI LINIEI
VITEZA (km/h)
PARAMETRI (SNCF)
270 300 350
Raza minim` a curbei (m):
- Recomandat` 3 846 4 545 7 143
- Normal` 3 226 4 000 6 250
- Excep\ional` 3 125 4 000 5 556
Supra[n`l\area maxim` (mm)
- Normal` 180 180 180
- Excep\ional` 180 180 180
Insuficien\a de supra[n`l\are (mm)
- Normal` 100 85 65
- Excep\ional` 130 100 85
Excesul de supra[n`l\are (mm)
- Normal 100 100 -
- Excep\ional 110 110 -
7
Viteza maxim` de varia\ie a insuficien\ei de
supra[n`l\are (mm/s)
- Normal` 30 30 30
- Excep\ional` 50 50 50
Lungimea curbei progresive (m) R = 3 125 m R = 4 000 m R = 5 556 m
h = 180 mm h = 180 mm h = 180 mm
L = 270 m L = 300 m L = 350 m
Varia\ia supra[n`l\`rii (mm/m)
- Normal` 0,30 ≤ i ≤ 0,67 0,30 ≤ i ≤ 0,60 0,30 ≤ i ≤ 0,52
- Excep\ional` 0,67 ≤ i ≤ 0,80 0,60 ≤ i ≤ 0,72 0,52 ≤ i ≤ 0,62

COMPARA|IA {NTRE SEC|IUNILE TRANSVERSALE ALE LINIILOR DE MARE VITEZ~
CALEA FERAT~ SNCF SNCF DB AG FS GIF SNCB
VITEZA (km/h) 300 350 300 300 350 320
DISTAN|A
{NTRE AXELE
4,5 5 4,5 5 4,7 4,5
LINIILOR DE
C.F. DUBL~ (m)
L (m) 6,95 7,40 6,05 6,80 7,00 6,96
E (m) 2,25 2,50 2,25 2,50 2,35 2,25
D (m) 2,30 2,50 2,20 2,80 2,95 2,91
P (m) 1,40 1,40 0,80 0,70 0,90 0,80
unde:
- L reprezint` semil`\imea platformei cìi la calea ferat` dubl`;
- E este jum`tatea distan\ei [ntre axele liniilor la calea ferat` dubl`;
- D este distan\a de siguran\`;
- P este l`\imea banchetei cìi.
8
2.1.2. Distan\a [ntre axele liniilor
Cre]terea distan\ei [ntre axele liniilor de mare vitez` (tabelul 2.1.3.) are implica\ii [n
special economice.
Pe intervalul Figueres - Perpignan de pe linia Barcelona - Perpignan o cre]tere cu
10 cm a distan\ei dintre axele liniilor a condus la o cre]terea cu 30 000 Euro a costului
unui kilometru de suprastructur` a cìi.
2.1.3. Tunele
{n tunelele duble cu trafic mixt apar dou` probleme: efectul aerodinamic ]i siguran\a
[n cazul unui accident. De aceea este necesar` fie reducerea vitezei trenurilor de c`l`tori
[n tunel, fie organizarea la diferite perioade ale zilei a traficului de c`l`tori respectiv a
traficului de marf`.
Tendin\a actual` este, ca din motive de siguran\`, pentru viteze mai mari de
300 km/h s` se construiasc` tunele independente.
2.1.4. Zona de siguran\`

Zona de siguran\` (D) pentru personalul de [ntre\inere a cìi este men\ionat` [n
tabelul 2.1.4. ]i figura 2.1.2. Pentru viteze mai mari de 350 km/h trebuie avute [n vedere
precau\ii suplimentare, ca distan\e de siguran\` mai mari sau ecrane de protec\ie.
L
E E D P
ax c.f. fir II
ax c.f. fir I
Figura 2.1.2. Distan\a de siguran\` pentru personalul de la între\inerea cìi.
2.1.5. Poduri
Dup` darea [n exploatare a primei linii de mare vitez` au ap`rut probleme la anumite
poduri, la prisma cìi: s-a produs destabilizarea cìi ]i deteriorarea geometriei cìi. Studii
detaliate au ar`tat c` problemele au ap`rut atunci c@nd accelera\ia vertical` a tablierului
era egal` cu 0,7 – 0,8g ]i nu neap`rat la viteza maxim`. La accelera\ii verticale egale cu
0,7 – 0,8g, prisma cìi tinde s` se fluidifice; se reduce astfel capacitatea acesteia de a
prelua [nc`rc`rile date de trafic. Introducerea unui material geosintetic [ntre tablier ]i piatra
spart` cre]te accelera\iile ]i ar [nrùt`\i situa\ia. Distribu\ia regulat` ]i repetat` a sarcinilor
date de trenurile de mare vitez` pot produce rezonan\a tablierului, cu amplitudini mari.
La proiectarea podurilor pentru liniile de mare vitez` se impune limitarea accelera\iei
verticale la 0,35g.
9
CRITERII DE PROIECTARE PENTRU UNII PARAMETRII AI INFRASTRUCTURII
|ARA
TSI
(proiect)
PARAMETRI 300 km/h 350 km/h 300 km/h 300 km/h 350 km/h 300 km/h 350 km/h 300 km/h 350 km/h 300 km/h 350 km/h
Nurenberg Koln- (preluat (preluat
-Ingolstadt Frankfurt din studii) din studii)
Distan\a [ntre axele liniilor

la calea ferat` dubl` 4,2 4,5 4,5 4,5 4,7 5 5 4,3 4,7 4,5 4,5
(m)
L`\imea platformei la calea
ferat` dubl` 13,9 14,2 12,1 12,1 13,3 13,6 13,6 13,3 14 13,9 -
(m)
Aria sec\iunii transversale
a tunelului de cale ferat`
70 100 92 92 103 82 100 75 100 150 -
dubl`
(m2)
Distan\a m`surat` de la
fa\a exterioar` a ]inei la
3,00 3,00 2,21 2,21 2,71 2,15 - 2,21 2,72 2,75 -
lucrarea de art`
(m)
10
Liniile de mare vitez` sunt [n mod particular sensibile [n zona de tranzi\ie dintre
terasamente ]i lucr`rile de art`. Cauza o constituie diferen\a de rigiditate dintre
terasament ]i lucrarea de art`. Saltul de rigiditate vertical` este direct influen\at de viteza
de circula\ie ]i este datorat` cre]terii for\ei de interac\iune dintre roat` ]i ]in`. Urmarea
acestui fenomen este deteriorarea cìi ]i a confortului. {n urma traficului apar tas`ri ale
terasamentelor [n zona de cap`t a lucr`rii de art`, care afecteaz` profilul longitudinal al
liniei. Urm`rile, sunt costurile mari de [ntre\inere, [n special [n primii ani de operare a liniei.
Sunt c@teva solu\ii ale acestei probleme, [n special bazate pe utilizarea de blocuri ]i/sau
materiale granulare speciale cu geometrii variabile (compozi\ia ]i dimensiunile depinz@nd
de \ar`). Costul de construc\ie este [n general ridicat. {n Spania, de exemplu, aplicarea
solu\iei cu blocuri la capetele unui pod a condus la cre]terea valorii de execu\ie cu
240 000 Euro.
2.1.6. Mediu
Cel mai important factor de mediu afectat de cre]terea de vitez` este zgomotul.
Natura zgomotului se schimb` cu viteza. Zgomotele de la motor apar la viteze mai mari de
120 km/h, cele de la cale la viteze mai mari de 160 km/h, iar zgomotele datorate
pantografului ]i efectelor aerodinamice apar la viteze mai mari de 250 km/h.
{mpotriva zgomotelor se folosesc: panouri fonoabsorbante, movile de p`m@nt, tunele
artificiale sau sec\iuni acoperite.
2.1.7. }ina
Tipul de ]in` utilizat pentru vitezele maxime de 300 km/h respectiv 350 km/h este
tipul 60E1 (UIC60).
Anumite administra\ii consider` c` lungimile ]inelor care urmeaz` s` fie sudate pe
liniile de mare vitez` trebuie s` fie mai mari de 36 m, pentru a [mpiedica formarea unor
lungimi de und` critice.
{nclinarea ]inelor este de 1:20 la toate administra\iile cu excep\ia Germaniei unde
[nclinarea este de 1:40.
TSI recomand` [nclinarea de 1:20 pentru viteze mai mari de 280 km/h.
2.1.8. Traversele
{n tabelul 2.1.5. sunt ar`ta\i parametrii diferitelor tipuri de traverse de beton folosite
de administra\iile de cale ferat` pentru circula\ia cu viteze mari.
Greutatea traverselor este parametrul care variaz` cel mai mult de la o \ar` la alta.
Traversa cu [n`l\imea cea mai mare este folosit` [n Spania (242 mm). {n Germania
pentru circula\ia cu viteze mai mari de 300 km/h se folosesc traverse mai lungi dec@t cele
normale (2,8 m fa\` de 2,6 m).
2.1.9. Rigiditatea cìi

Rigiditatea cìi trebuie limitat` [n ideea de a reduce for\ele dinamice verticale dintre
ro\i ]i ]ine. Pl`cu\ele de sub ]in` sunt realizate din cauciuc sau elastomeri ]i una dintre
caracteristicile lor importante este rigiditatea vertical` (tabelul 2.1.6.). Pentru liniile de mare
vitez` cu prism` a cìi, rigiditatea dinamic` a pl`cu\elor elastice de sub talpa ]inei nu
trebuie s` dep`]easc` valoarea de 600 MN/m. Similar, pentru liniile f`r` prism` a cìi,
rigiditatea dinamic` a pl`cu\elor nu trebuie s` dep`]easc` valoarea de 150 MN/m.
11
Din analiza tabelului 2.1.6. rezult` diferen\e notabile [ntre administra\iile de cale
ferat`, [n ceea ce prive]te grosimea pl`cu\ei elastice, respectiv [n ceea ce prive]te
rigiditatea vertical`.
O cre]tere excesiv` a rigidit`\ii pl`cu\ei elastice poate avea efecte negative asupra
traverselor de beton.
{n Germania tendin\a este de a se reduce rigiditatea cìi ]i de a se stabili o corela\ie
[ntre greutatea traverselor ]i rigiditatea pl`cu\elor de sub talpa ]inei. {n Fran\a au fost
men\inute acelea]i caracteristici ale prinderii ca la vitezele normale.
La viteze mari trebuie asigurat` o omogenitate a rigidit`\ii cìi pe toat` lungimea ei.
2.1.10. Tipul cìi

{n general, [n Europa, majoritatea liniilor de mare vitez` sunt cu prism` de piatr`
spart`. La DB ]i la SNCF se circul` cu viteze de peste 200 km/h pe linie f`r` prism` de
piatr` spart`.
2.1.11. Prisma cìi

Caracteristicile pietrei sparte (granulometrie, grosime minim`) ]i ale substratului cìi
pentru liniile de mare vitez` sunt ar`tate [n tabelul 2.1.7. Nu exist` diferen\e notabile [ntre
administra\iile de cale ferat` [n ceea ce prive]te dimensiunea minim` a particulelor de
piatr` spart` utilizate la liniile de mare vitez`.
Cerin\ele referitoare la caracteristicile prismei cìi pentru viteza de 350 km/h nu difer`
prea mult fa\` de viteza de 300 km/h.
Protec\ia prismei cìi [mpotriva fenomenului de fluidificare datorit` vibra\iilor s-a
realizat la SNCF ]i DB [n anumite tunele ]i pe anumite poduri cu materiale geosintetice.
Problemele mai importante care apar la prisma cìi la circula\ia cu viteze mari sunt
urm`toarele:
- f`r@mi\area pietrei sparte;
- alunecarea traverselor prin prisma cìi;
- aruncarea pietrelor din prisma cìi; acest fenomen este deosebit de periculos [n
dreptul pasajelor inferioare;
La viteze de peste 300 km/h antrenarea pietrei sparte poate fi cauzat` de

forma\iunile de ghea\` care se formeaz` iarna sub trenuri.
Anumite administra\ii de cale ferat` (DB, FS, SNCF, JR) au dezvoltat marea vitez`
pe cale f`r` prism` a cìi. {n particular, [n Germania se circul` pe acest tip de cale cu
viteze mai mari de 200 km/h.
La prima vedere acest tip de construc\ie este mai scump dec@t calea cu prism` de
piatr` spart`. Experien\a arat` [ns` c`, cheltuielile de [ntre\inere sunt mai mici la calea
f`r` prism` de piatr` spart`, datorit` vitezei mai mici de degradare a parametrilor
geometrici ai cìi. {n tunel raportul costurilor de [ntre\inere este de 1/5.
Experien\a de la DB arat` c`, cheltuielile de realizare a cìi de rulare f`r` prism` de
piatr` spart` dep`]esc cu 50 – 75% costurile de realizare ale cìi de rulare cu prism` de
piatr` spart`.
Estim`rile de la calea ferat` spaniol` arat` c`, pentru realizarea cìi de rulare f`r`
prism` de piatr` spart` costul este dublu, iar [ntre\inerea este jum`tate din costurile
aferente cìi de rulare cu prism` a cìi.
12
CARACTERISTICILE TRAVERSELOR
|ARA
TSI
(proiect)
PARAMETRI
300 km/h 300 – 350 300 – 350
300 km/h 350 km/h 300 km/h 300 km/h 350 km/h 350 km/h 350 km/h
km/h km/h
Bibloc / Bibloc / Monobloc Monobloc
Tip Monobloc Monobloc Monobloc Monobloc Monobloc -
monobloc monobloc B 90 B 75
Num`rul de traverse
1 666 1 666 1 666 1 587 1 666 1 666 1 666 1 666 1 666 1 600
pe km linie
245 / 245 /
Greutatea (kg) 330 380 400 400 300 320 300 > 220
290 290
2 415 / 2 415 /
Lungime (mm) 2 600 2 800 2 600 2 600 2 600 2 600 2 500 > 2 250
2 500 2 500
L`\ime (mm) 290 290 320 330 300 300 300 300 300 -
{n`l\ime (mm) 220 220 180 200 220 220 222 242 200 - 215 -
Aria suprafe\ei
2 436 / 2 436 /
efective pentru o 3 340 3 780 3 900 3 900 3 010 3 010 3 688 -
3 944 3 944
]in` (cm2)
{n general {n general
pentru v ≥ pentru v ≥
Alte caracteristici - - 200 km/h, 200 km/h, - - - - - -
cale f`r` cale f`r`
balast balast
13
GROSIMEA }I RIGIDITATEA STATIC~ VERTICAL~ A PL~CU|ELOR DE SUB TALPA }INEI
|ARA
PARAMETRI
300 km/h 350 km/h 300 km/h 300 km/h 350 km/h 300 km/h 350 km/h 320 km/h
Grosime (mm) 9 9 10 10 10 6 7 10
Rigiditatea static`
100 100 27 100 100 500 100 50 - 100
vertical` (kN/mm)

CARACTERISTICILE PRISMEI C~II LA LINIILE DE MARE VITEZ~
|ARA
PARAMETRI
300/350 km/h 300 km/h 300 km/h 300 km/h 350 km/h 320 km/h
Dimensiunea minim` /
dimensiunea maxim` 25 / 30 22,4 / 63 30 / 60 32 / 63 32 / 63 25 / 50
(mm / mm)
Grosimea minim` a pietrei
35
sparte sub talpa traversei 30 35 30 35 35
recomandat 40
(cm)
30 / 70 30 50 / 70
Grosimea minim` a
substrat de + 40 cm protec\ie 30 25 30 substrat de
substratului cìi (cm)
20 cm la [nghe\ 20 cm
14
2.1.12. Condi\ii meteorologice
Un factor deosebit de important care influen\eaz` viteza de circula\ie este v@ntul nu
numai at@t prin for\a de rezisten\` pe care o poate crea dar ]i prin efectul pe care [l poate
avea asupra catenarei. {n ceea ce prive]te catenara este necesar` cre]terea tension`rii
mecanice.
SNCF a introdus un program software pe noul TGV de pe linia Mediteraneean` care
examineaz` parametrii v@ntului (vitez`, direc\ie ]i dezvoltare). Acest software raporteaz`
direct parametrii v@ntului c`tre sistemul de management al liniei care stabile]te dac`
viteza de circula\ie pe sec\iunea afectat` trebuie redus` ]i cu c@t.
DB impune restric\ii de vitez` c@nd componenta lateral` a v@ntului dep`]e]te 90
km/h.
SNCB limiteaz` viteza de circula\ie la 170 km/h c@nd viteza v@ntului este mai mare
de 108 km/h, indiferent de direc\ie.
{n anumite situa\ii, pentru evitarea restric\iilor de vitez` ]i pentru eliminarea riscului
de r`sturnare a vagoanelor s-au instalat ecrane de protec\ie antiv@nt.
15
2.2. CERCET~RI }I M~SUR~TORI EFECTUATE {N SCOPUL
REALIZ~RII APARATELOR DE CALE PENTRU VITEZE MARI
{n prezent cìle ferate se g`sesc [ntr-o puternic` concuren\` cu celelalate mijloace de

transport. Pentru a-]i men\ine ]i asigura ]i [n viitor un volum corespunz`tor din traficul total,
administra\iile de cale ferat` sunt obligate ca prin m`suri de perspectiv` ]i care pot fi acceptate
din punct de vedere economic, s`-]i [mbun`t`\easc` permanent presta\iile ]i astfel s` scurteze
durata parcursurilor, mai ales prin sporirea vitezelor de circula\ie.
Siguran\a ]i punctualitatea circula\iei, care au caracterizat activitatea cìlor ferate, se
completeaz` [n prezent cu sporirea vitezelor, acesta fiind unul din elementele cele mai
importante care poate s` influen\eze clien\ii [n ac\iunea de atragere a lor la preferarea trenului
ca mijloc de transport.
Trenurile care circul` cu viteze mari solicit` [ns` suprastructura cìi cu mult mai mult dec@t
trenurile care circul` cu viteze mai mici. Caracteristicile traseelor feroviare pun [ns` limite relativ
str@nse sporirii acestor viteze. Din aceast` cauz`, [n primul plan al preocup`rilor st` sporirea
vitezei de circula\ie a vehiculelor feroviare ]i [nl`turarea limit`rilor locale de vitez`.
Pentru a se \ine seama de caracteristicile traseelor ]i pentru a nu modifica prea mult
configura\ia geometric` ]i actual` a cìi de rulare, care cuprinde de asemenea ]i aparatele de
cale ca partea cea mai sensibil` ]i cea mai scump` a unei cì ferate, [n multe prescrip\ii de
serviciu s-a mers p@n` la limita confortului de rulare (accelera\ii transversale necompensate ]i
supra[n`l\`ri cu valori mari: la γT = 0,95 m/s2 corespunde o insuficien\` de supra[n`l\are I = 100
mm; la SNCF valoarea nominal` a supra[n`l\`rii maxime este de 160 mm) [RaInt] [RGCF]. O
nou` ridicare a vitezelor [n curbe ar conduce la tras`ri noi, costisitoare pentru m`rirea razelor,
sau s` se recurg` [n mod imperios la noi concep\ii [n construc\ia vehiculelor.
{n tendin\a permanent` de sporire a vitezelor de circula\ie, administra\iile feroviare mai
importante au f`cut [n ultimii an studii ]i cercet`ri aprofundate, pentru stabilirea condi\iilor
necesare circula\iei cu viteze mai mari de 200 km/h peste aparatele de cale.
Pentru prima dat` viteza tehnic` [nscris` [n graficul de circula\ie de 200 km/h s-a realizat [n
Japonia pe linia Tokio – Osaka (viteza comercial` a fost de 172 km/h, iar viteza maxim` a liniei -
calculat` ]i realizat` - a fost de 240 km/h).
{n \`rile vest – europene se circul` cu viteze de 160 km/h, 200 km/h, 250 km/h, 300 km/h ]i
chiar 350 km/h.
Astfel, [n Fran\a pe linia Paris – Lyon se circul` cu V = 270 km/h din anul 1981, iar cu TGV
Atlantique cu V = 300 km/h din anul 1989.
{n Italia, pe linia Milan – Roma – Neapole se circul` cu V = 250 km/h din anul 1988, iar pe
linia Roma – Floren\a cu V = 300 km/h din anul 1991.
{n Germania, pe linia Hanovra – Würzburg ]i Mannheim – Stuttgart se circul` cu V = 250
km/h din 1991.
{n fine [n Spania, pe linia Madrid – Sevilla se circul` cu V = 300 km/h din 1992.
Informa\iile din anul 1999, referitoare la circula\ia peste aparatele de cale pentru viteze
mari sunt:
- linia Madrid – Sevilla:
- 60 aparate de cale cu V = 300/160 km/h (viteza pe linia direct`/ viteza pe linia
deviat`);
- 20 aparate de cale cu V = 300/ 80 km/h;
- linia Hannover – Berlin:
- 14 aparate de cale cu V = 300/160 km/h;
16
- linia Berlin – Halle – Leipzig
- 1 aparat de cale cu V = 300/200 km/h;
- linia Karlsruhe – Basel
- linia Nürnberg – Igonlstadt
- linia Köln – Frankfurt
Pe linia de mare vitez` Paris – Lyon exist` 130 schimb`toare simple UIC 60. Reparti\ia [n
func\ie de tangenta lor este urm`toarea:
- 27 de schimb`toare simple cu tg 0,0154 (1/65) - V = 300/220 km/h;
- 60 de schimb`toare simple cu tg 0,0218 (1/46) - V = 300/160 km/h;
- 9 schimb`toare simple cu tg 0,0336 (1/29,74);
- 9 schimb`toare simple cu tg 0,0372 (1/26,85);
- 5 schimb`toare simple cu tg 0,0476 (1/21);
- 20 de schimb`toare simple cu tg 0,0154 (1/15,3) sau cu tg 0,111 (1/9).
Vitezele mari impun traseelor ]i [n special aparatelor de cale caracteristici geometrice
deosebite [UIC711R]. Circula\ia pe linia deviat` cu vitez` mare, necesit` ace cu lungimi mari,
respectiv raze mai mari.
Aceste probleme s-au rezolvat [n dou` moduri:
1. Germania a realizat devia\iile, pentru liniile noi (Neubaustrecke, NBS), prin intermediul
curbelor cu raze mari.
2. Fran\a a realizat devia\iile folosind pe linia deviat` curbe progresive. Acest sistem aplicat
]i [n Elve\ia necesit` o lungime mai mare pentru realizarea unui anumit unghi de devia\ie [n
compara\ie cu o curb` circular`. Acest lucru este favorabil pentru marea vitez`, dar scumpe]te
produsul. {n prezent schimb`toarele simple de pe liniile pe care circul` TGV-ul permit circula\ia
pe linia deviat` cu viteza maxim` de 220 km/h.
{n prezent la proiectarea schimb`toarelor simple se trateaz` dep`]irea mai multor tipuri de

neregularit`\i, din care cele mai importante sunt [RaCo1]:
1. Neregularit`\i de direc\ie.
2. Neregularit`\i [n ceea ce prive]te accelera\ia transversal`, datorit` faptului c` nu se
poate stabili o supra[n`l\are adecvat` pe linia deviat`.
3. Neregularit`\i la elasticitatea cìi, factor mai important pe inima de [ncruci]are dec@t pe
macaz.
4. Neregularit`\i ale suprafe\ei de rulare, la trecerea ro\ii de pe contraac pe ac ]i invers.
5. Neregularit`\i datorate spa\iilor periculoase din cuprinsul inimii de [ncruci]are.
6. “Neregularit`\i termice” datorate varia\iilor de temperatur`.
17
Prima ]i a doua neregularitate sunt dep`]ite prin introducerea de clotoide ]i parabole
cubice [n geometria liniei deviate. Profesorul J. Meghyeri de la Universitatea Tehnic` din
Budapesta, sus\ine c` este foarte important` cunoa]terea cinematicii mi]c`rii nu numai prin
prisma vectorilor de vitez`, accelera\ie ]i supraaccelera\ie ci ]i prin luarea [n considerare a
derivatelor de ordin superior ale vectorilor de pozi\ie [KoVa99]. Ace]ti vectori sunt considera\i
[ntr-un spa\iu tridimensional, realiz@ndu-se o deriva\ie vectorial` pentru g`sirea vectorilor
succesivi caracteristici mi]c`rii. {n baza acestor studii, se propune folosirea unor curbe
cosinusoidale pentru realizarea geometriei liniei deviate, infinit derivabil` ]i cu derivat` continu`.
Raza curbei liniei deviate a schimb`torului simplu din alc`tuirea unei diagonale se
calculeaz` \in@nd seama de accelera\ia transversal` necompensat` (γT). Valorile pentru aceast`
accelera\ie necompensat` γT, variaz` de la o re\ea de cale ferat` la alta, de la 0,5m/s2 la 1m/s2.
Figura 2.2.1. permite determinarea razei schimb`torului simplu [n func\ie de viteza
maxim` aleas` pentru valori ale accelera\iei necompensate (γT) de 0,5, 0,7, 0,9m/s2. Dac`
schimb`torul simplu face parte dintr-o diagonal` trebuie s` se \in` seama de varia\ia
insuficien\ei de supra[n`l\are ∆I/∆t ([n mm/s). Aceasta varia\ie este [n func\ie de lungimea
aliniamentului L, dintre curbele situate pe liniile [n abatere; lungimea aliniamentului depinde de
gradul de confort la parcurgerea curbei ]i contracurbei din cuprinsul diagonalei (fig. 2.2.2.).
Calculul varia\iei insuficien\ei de supra[n`l\are ([n mm/s) se face conform rela\iei:
∆I I1 + I2
=
V
∆t L + 20 3.6
* (2.2.1.)
[n care,
I1, I2 reprezint` insuficien\ele de supra[n`l\are pe arcele de cerc de pe liniile [n abatere ale
celor dou` schimb`toare simple, [n mm;
V – viteza maxim` de circula\ie, [n km/h;
L – lungimea aliniamentului dintre cele dou` curbe, [n m.
{n cazul diagonalelor s-a [ncercat renun\area la folosirea curbelor arc de cerc pe linia
deviat`, datorit` varia\iilor bru]te de curbur` care apar [n zona de trecere de la o curb` la alta,
precum ]i datorit` varia\iei [n aceea]i zon` a accelera\iei transversale (fig. 2.2.3.). Prima solu\ie
care s-a [ncercat, aceea de a m`ri interaxul liniilor paralele legate prin diagonale - pentru
cre]terea lungimii L - s-a dovedit a fi nesatisf`c`toare. De aceea s-a trecut la utilizarea curbelor
progresive pe linie deviat`. {n acest caz varia\ia insuficien\ei de supra[n`l\are (∆I/∆t) este foarte
mic`. Ecua\ia curbei progresive utilizate a fost:
y=
x3
(2.2.2.)
6L 1R 0
unde L1 este lungimea curbei progresive, iar R0 este raza curbei la [nceputul macazului.
Cercet`rile f`cute la cìle ferate elve\iene (SBB) au pus [n eviden\` faptul c` la circula\ia
pe linia deviat` a schim`torului simplu, for\ele de ghidare cvasistatice ale vehiculelor scad pe
m`sura sporirii razei curbei. {n urma cercet`rilor s-a constat c` pentru schimb`toarele simple
pentru viteze mari, realizarea geometriei liniei deviate prin folosirea unui sector de clotoid` este
cea mai bun` solu\ie.
Pentru o rulare lini]tit`, la diagonale ]i la bretele, curba progresiv` (clotoida) trebuie s` fie
una [n prelungirea celeilalte.
{n figura 2.2.4. s-a prezentat schema diagonalei utilizate la DB, care permite circula\ia cu
viteza maxim` [n abatere de 200 km/h ]i care utilizeaz` clotoide pe cele dou` linii ab`tute.
{nceputul curbei progresive (cu valoarea nul` a curburii) este luat [n punctul de sf@r]it al
liniei ab`tute.
18
Raza
γ=0.5m/s 2
(m)
γ=0.7m/s 2
1000
900 γ=0.9m/s 2
800
700
600
500
400
300
200
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Viteza (km/h)
Figura 2.2.1. Determinarea razei aparatului de cale pe linia deviat` [n

func\ie de viteza de circula\ie
ecartament
R2
R2
E
R1 L
R1
Figura 2.2.2. Calculul varia\iei insuficien\ei de supra[n`l\are (pe

liniile ab`tute sunt arce de cerc)
19
353.093
81.239
95.
329
Ro = 6100m
m
6100
Ro = 6100m
Ro = 16000m
Ro = 6100m
Ro = 16000m
Clotoid` Cerc Ro =
Ro =
Ro = 6100m
Ro = 6100m
α=0.5453660
A=743.021m L=58.062m Clotoid`
4.00
α=0.3632646
L=56.000m
A=617.454m
Ro = 6100m
m
T1=29.031m
α=0.2935235
L=62.500m
6100
T1=32.181m T2=29.031m
T2=23.819m
T1=20.833m
Ro =
T2=41.667m
(m/s2 ) Ro =
Accelera\ie transversal`
0.7
0.6
necompensat`
0.5 0.51 0.51

0.4
0.3
114.058
116.547
56.000 0.24
-8.500
0.2
0.000
8.500
0.1 Lungime (m)

0.0
- 0.1
239.053
297.094
344.593
353.093
361.593
- 0.2
- 0.3 -0.24
- 0.4
- 0.5 -0.51 -0.51
- 0.6
- 0.7
Varia\ia accelera\iei
(m/s3 )
necompensate
1.6
1.2
0.8 0.45 0.45
0.4 Lungime (m)
0.0
- 0.4 -0.31 -0.31 -0.31 -0.31
- 0.8 -0.63
- 1.2 -0.94 -0.94
- 1.6
Figura 2.2.4. Diagonal` care 20

permite circula\ia cu viteza de 200km/h
2 γ0
γ0 γ0
2 γ0
Ro
Ro
Ro
Ro
Figura 2.2.3. Varia\ia accelera\iei transversale pe o diagonal` cu curbe

circulare pe linia deviat`
O influen\` deosebit` asupra vitezei maxime de circula\ie peste aparatele de cale o are
[nclinarea ]inelor (fig. 2.2.5.). Viteza cre]te substan\ial dac` se trece de la montarea vertical` a
]inelor la cea cu [nclinarea de 20/1.
Viteza critic`
(km/h)
500
Montare vertical`
400
Montare [nclinat` la 20/1
300
200
100
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
Figura 2.2.5. Varia\ia vitezei de circula\ie [n cuprinsul aparatului de cale

[n func\ie de [nclinarea ]inelor
21
{n linie curent`, [n general, ]inele se monteaz` cu [nclinarea de 1:20. La cìle ferate
engleze [BrRa93], [BrRa02], ]i mai recent la cele germane ]i austriece s-a adoptat [nclinarea de
1:40, [n timp ce la unele companii din Statele Unite [nclinarea este de 1:100.
Numeroase experimente realizate [n Europa au ar`tat c` montarea vertical` a ]inelor
produce o uzur` oblic` a suprafe\ei de rulare, datorat` [nclin`rii bandajului, cu strivirea p`r\ii
interioare a ciupercii ]inei. De asemenea, s-a observat o uzur` anormal` a bandajului ]i
formarea unei cavit`\i [n apropierea buzei. S-a constatat de asemenea o tendin\` de r`sturnare
a ]inelor c`tre exterior ]i o cre]tere a solicit`rii ]inei exterioare din curb` asupra tirfoanelor ]i
traverselor. Pentru toate acestea, [n Europa se continu` montarea ]inelor cu [nclin`rile
men\ionate mai sus.
Pentru a putea permite leg`tura [ntre ]inele cu [nclinare 1:20 ale liniei curente ]i ]inele
verticale ale schimb`torului se creeaz` zone de tranzi\ie de o parte ]i de alta a schimb`torului.
Mi]carea ]inelor [n aceast` zon` de tranzi\ie nu trebuie s` modifice [n nici un fel l`rgimea cìi.
Avantajele mont`rii verticale ale acului ]i contraacului sunt:
- fabricarea mai u]oar` a pl`cii suport ]i a traverselor;
- rezolvarea mai u]oar` a zonei inimii simple;
- legarea f`r` dificult`\i a acelor cu ]inele de leg`tur`.
Toate considerentele de mai sus care vin [n sprijinul mont`rii verticale sunt de natur`
constructiv`.
Prin varierea [nclin`rii ]inelor, se modific` conicitatea echivalent` ]i [n consecin\`
caracteristicile dinamice de circula\ie ale vehiculelor [n cuprinsul aparatului de cale.
Exist` dou` metode pentru realizarea contraacului cu [nclinarea de 1:20 [BuDi95]:
1. A]ezarea subansamblului contraac-ac pe pl`ci suport speciale care permit montarea
contraacului cu [nclinarea de 1:20 [n apropierea reazemului orizontal al acului (fig. 2.2.6.). Acest
sistem are avantajul c` permite sudarea contraacului de ]inele continue ale cìi;
2. Realizarea contraacului cu o sec\iune special`, prin laminare. Contraacul astfel realizat
are inima [nclinat` la 1:20, iar fa\a inferioar` a t`lpii este orizontal` (fig. 2.2.7.). Acest lucru
permite realizarea mai u]oar` a pl`cilor suport cu alunec`tori (care are ]i rolul de plac` suport
pentru contraac). Este [ns` mai dificil` legarea contraacului de ]inele cìi.
Exist` dou` metode pentru realizarea acului cu [nclinarea de 1:20 [BuDi95]:

1. A]ezarea pe o plac` de alunecare [nclinat` la 1:20, care serve]te de asemenea ca
plac` suport pentru contraac. Acest sistem are marele inconvenient c` necesit` un sistem de
ac\ionare ]i [nz`vor@re complex.
2. Realizarea acului cu o sec\iune special`, prin laminare. Acul astfel realizat are inima
[nclinat` la 1:20, iar fa\a inferioar` a t`lpii este orizontal`. Acest sistem permite utilizarea pl`cilor
de alunecare obi]nuite ]i a unui sistem de ac\ionare ]i [nz`vor@re standard. Dezavantajul
acestui sistem este costul ridicat de realizare.
{n ambele cazuri, datorit` [nclin`rii acului trebuie reproiectat` rabotarea ciupercii ]inei.
22
1:∞
1:20
Figura 2.2.6. Placa suport cu [nclinare de 1:20 pentru contraac ]i f`r` [nclinare pentru ac
Figura 2.2.7. Contraac cu inima [nclinat` la 1:20 ]i fa\a inferioar` a t`lpii orizontal`
{n ceea ce prive]te a treia categorie de neregularit`\i, exist` solu\ii care permit distribu\ia
eforturilor verticale, longitudinale ]i transversale. Se folosesc montaje speciale care permit
fixarea elastic` a contraacului (spre exemplu, solu\ia Schwiag). O alt` solu\ie este [ncorporarea
aparatului de cale [n calea f`r` joante.
A patra categorie deneregularit`\i se produce la trecerea de pe ac pe contraac ]i invers. Se
produce o perturba\ie [n mi]carea organelor de rulare ale vehiculelor care circul` pe linia
direct`. Aceast` perturba\ie induce mi]c`ri de atac ale osiilor de ghidare asupra acului drept,
ceea ce produce zgomot ]i impact. Ca urmare a acestui fapt se produce sc`derea confortului
oferit, ]i uzura acului.
Exist` dou` solu\ii care rezolv` aceast` problem`: solu\ia Fakop ]i solu\ia Catfersan
[BuDi95].
23
Solu\ia Fakop
Sistemul Fakop se bazeaz` pe inducerea unei mi]c`ri opuse atacului acului drept de c`tre
osie. Aceast` mi]care rezult` prin m`rirea distan\ei [ntre ]inele de rulare, prin curbarea local` a
contraacului drept, adopt@nd [n plan o form` de burt` de pe]te, cu concavitatea c`tre interiorul
cìi. Ia na]tere o mi]care c`tre contraacul drept astfel modificat, care trebuie s` compenseze
mi]carea c`tre acul drept (fig. 2.2.8.).
Cele mai mari inconveniente pe care le prezint` aceast` solu\ie se refer` la procesul de
produc\ie. O prelucrare sub form` de burt` de pe]te la contraacul drept presupune o
mecanizare mai complex` a acului curb cu care trebuie s` se cupleze. De asemenea este
necesar s` se calculeze varia\ia pozi\iei gùrilor prinderilor [n traverse. Toate aceste dificult`\i
cresc costurile de fabrica\ie. Se recomand` numai la aparatele de cale noi.
Figura 2.2.8. Solu\ia Fakop

(pentru claritate nu s-a reprezentat acul curb)
24
Solu\ia Catfersan
Acest sistem const` [n prelucrarea suprafe\ei de rulare a contraacului drept, [ntr-o zon`
determinat` ]i cu o geometrie specific`, [n a]a fel [nc@t [n aceast` zon` s` se evite contactul
suprafe\ei de rulare cu roata corespondent` (fig. 2.2.9.).
Solu\ia Catfersan nu prezint` dezavantaje ca solu\ia Fakop. Prelucrarea contraacului se
face simplu. Aceast` solu\ie se recomand` at@t la aparatele de cale noi, c@t ]i la cele existente.
Figura 2.2.9. Solu\ia Catfersan

(pentru claritatea nu s-a reprezentat acul curb)
{n cazul ambelor solu\ii este impus un cerc efectiv de rulare cu diametru mai mic pentru
roata care reazem` pe contraacul drept.
Cea de a cincea categorie de neregularit`\i este datorat` spa\iilor periculoase din cuprinsul
inimii de [ncruci]are [KuCer].
Cre]terea razei pe linia ab`tut`, cu scopul de a m`ri viteza de circula\ie pe aceast` linie,
conduce la diminuarea unghiului inimii simple ]i [n consecin\` se produce cre]terea lungimii
spa\iului periculos.
25
Dac` aceast` m`rire a lungimii spa\iului periculos este excesiv` nu mai poate fi asigurat`
trecerea [n condi\ii de siguran\` a vehiculelor peste inima de [ncruci]are. Se impune deci
eliminarea spa\iului periculos prin introducerea unor elemente mobile. Spa\iul dintre v@rful inimii
]i aripi va fi deschis [n coreponden\` cu pozi\ia acelor.
Exist` dou` metode constructive prin care se poate elimina spa\iul periculos:
- inima de [ncruci]are cu v@rf mobil;
- inima de [ncruci]are cu aripi mobile.
Inima de [ncruci]are cu v@rf mobil

Un schimb`tor simplu cu inim` de [ncruci]are cu v@rf mobil folosit la DB este ar`tat [n
figura 2.2.10. V@rful mobil al inimii se protejeaz`; el este rotunjit ]i situat cu 3mm mai jos fa\` de
nivelul superior al aripilor. Pentru realizarea cupl`rii v@rfului inimii la aripi, pe linia deviat` este
creeat un dispozitiv care evit` apari\ia unui triunghi indeformabil. Acest dispozitiv seam`n` cu
un aparat de dilata\ie (fig. 2.2.11. ]i fig. 2.2.12.). Totu]i prezen\a sa nu are nimic de a face cu
problema eforturilor datorate varia\iilor de temperatur`.
Eforturile longitudinale se transmit de la arip` la ]ina corepunz`toare a v@rfului inimii prin
intermediul a dou` sau trei prinderi speciale ]i a buloanelor de [nalt` rezisten\` (fig. 2.2.13. ]i
fig. 2.2.14.). De asemenea [ntre cele dou` ]ini ale v@rfului inimii exist` leg`turi speciale de [nalt`
rezisten\`, cu scopul de a uniformiza eforturile care apar [n cele dou` ]ine.
Sistemele de ac\ionare ]i blocare ale v@rfului inimii sunt similare cu sistemele folosite la
macaz.
Figura 2.2.10. {nim` de [ncruci]are cu v@rf mobil folosit` la DB.
26
Figura 2.2.11. Schema inimii simple cu v@rf mobil folosit` la DB.
Figura 2.2.12. Inima simpl` cu v@rf mobil la un schimb`tor simplu de mare vitez`.
27
Figura 2.2.13. Modul de transmitere al eforturilor longitudinale la o inim` simpl`
cu v@rf mobil.
Figura 2.2.14. C`lc@iul inimii simple cu v@rf mobil.
28
Inima de [ncruci]are cu aripi mobile
Evitarea mi]c`rilor relative [ntre v@rful inimii ]i aripi se realizeaz` prin folosirea unor
cupoane de ]ine dispuse lateral inimii (fig. 2.2.15.). Aceste cupoane sunt fixate de traverse prin
intermediul unor prinderi obi]nuite. {n timpul circula\iei vehiculelor pot s` apar` for\e de ghidare
care s` ac\ioneze asupra aripii lipite de inim`. Pentru a se evita deslipirea aripii de inim` trebuie
folosit un dispozitiv de ac\ionare ]i blocare suficient de sigur ]i fiabil.
Figura 2.2.15. Inima simpl` cu aripi mobile.
Inimile simple cu v@rf mobil sunt indicate a fi folosite pe liniile pe care se circul` cu viteze
mai mari de 160 km/h, sau pe liniile pe care traficul are o intensitate deosebit`.
La unele administra\ii de cale ferat` pentru schimb`toarele simple la care pe linia direct`
se circul` cu vitez` mare, [ns` pe linia ab`tut` se efectueaz` mai pu\ine parcursuri, se utilizeaz`
inimi de [ncruci]are cu aripi mobile unilaterale. {n acest mod, pe linia direct` a schimb`torului
simplu sunt [ndeplinite acelea]i condi\ii ca pe liniile din afara aparatelor de cale, [n timp ce
pentru parcursurile ce se efectueaz` pe linia deviat`, ghidarea ro\ilor materialului rulant este
asigurat` de o contra]in` normal`.
La trecerea unei ro\i prin zona inimii de [ncruci]are este primordial s` se ob\in`:
- ca suprafa\a de interac\iune roat` - arip` s` fie c@t mai mare posibil`;
- ca unghiul de atac al ro\ii asupra aripii opuse s` fie c@t mai mic posibil, iar energia
cinetic` pierdut` [n ]oc s` fie c@t mai mic`;
{n anexa 2.1. sunt aplicate rela\iile de proiectare optim` a inimii simple date [n lucrarea
[BuDi95] pentru schimb`toarele simple standardizate.
29
Ultima dintre neregularit`\ile prezentate mai sus, este datorat` varia\iilor de temperatur`.
Joantele sunt puncte slabe pentru calea ferat` ]i aceasta nu numai datorit` volumului mare
al lucr`rilor de [ntre\inere, ci ]i datorit` faptului c` produc zgomote ]i vibra\ii. Acesta este motivul
pentru care se urm`re]te eliminarea lor ]i din cuprinsul aparatelor de cale ]i [ncorporarea
aparatelor de cale [n calea f`r` joante.
Problemele tehnice puse de calea f`r` joante sunt, urm`toarele:
1. Datorit` varia\iilor de temperatur`, eforturile axiale, cumulate cu alte abateri geometrice
]i de stare pot produce deplas`ri laterale bru]te ]i periculoase (fenomenul de ]erpuire).
2. La temperaturi mici, o ruptur` [n calea f`r` joante va produce un rost mai mare dec@t
rosturile normale ale joantelor.
3. La calea f`r` joante [nlocuirea ]inelor datorit` uzurii, necesit` un volum de munc` mai
mare dec@t la calea cu joante.
{mpotriva ]erpuirii se iau urm`toarele m`suri:
- detensionarea cìi f`r` joante;
- utilizarea traverselor grele;
- cre]terea rezisten\ei prismei cìi prin compactarea cu mare grij` a pietrei sparte [n jurul
traverselor;
- utilizarea dispozitivelor contra derip`rii cìi, la capetele traverselor;
- obligativitatea respect`rii intervalului prescris de fixare definitiv`.
C@nd ]ina se rupe apare un rost datorit` for\elor de [ntindere. M`rimea deschiderii rostului
depinde de for\a de prindere dintre ]in` ]i travers` ]i de for\a cu care prisma cìi [mpiedic`
mi]carea traverselor. Este necesar` cre]terea acestor for\e de rezisten\`.
Fiecare [nlocuire a ]inelor din calea cu joante necesit` o munc` deosebit`. {n cazul cìi
f`r` joante, [n plus fa\` de calea cu joante, este necesar` uniformizarea efortului axial al ]inei
pentru a [ndep`rta distribu\ia accidental` cauzat` de tìerea ]inei. C@nd ]ina este tìat`,
por\iunea r`mas` netìat` poate s` se contracte sau s` se dilate liber, conduc@nd la o
schimbare a distribu\iei for\ei axiale; acest lucru genereaz` o m`rire par\ial` a for\ei axiale dup`
resudare.
La varia\ii de temperatur`, schimb`torul simplu are o comportare diferit` [n compara\ie cu
calea f`r` joante. La schimb`tor dou` cì de rulare intr` ]i se unesc [ntr-una singur`. {nainte ]i
dup` schimb`tor (fig. 2.2.16.) sunt generate for\e axiale. {n zona schimb`torului simplu se
mobilizeaz` rezisten\e longitudinale pentru asigurarea echilibrului. {n cazul schimb`torului
simplu sudat ]i [ncorporat [n calea f`r` joante se ridic` urm`toarele probleme:
1. L@ng` c`lc@iul acului, o for\` axial` adi\ional` face ca efortul axial din contraac s` fie
mai mare dec@t la calea f`r` joante standard.
2. Deplasarea longitudinal` relativ` a reperelor de rulare ale schimb`torului devine mare ]i
poate face ca func\ionarea schimb`torului s` fie dificil`.
3. Datorit` faptului c` raza curbei de pe linia deviat` este mic`, eforturile axiale tind s`
genereze o deforma\ie lateral` mare a cìi.
Toate aceste probleme influen\eaz` circula\ia [n siguran\` a trenului. Este necesar` o
aprofundare a acestor probleme.
S-au f`cut analize teoretice, iar rezultatele analitice au fost comparate cu m`sur`tori
[JaRA92].
30
Eforturi neechilibrate
A < B + B'
l B'
a xia
Schimbator simplu de cale rt
Efo
Efort axial A Efort axial B
Figura 2.2.16. Reprezentarea schematic` a schimb`torului simplu [ncorporat [n

calea f`r` joante
Rezultatele acestui model de analiz` au concordat bine cu rezultatele testului la scar`

natural` efectuat [n cale [JaRA92].
Astfel de analize, mai am`nun\ite, sunt necesare pentru predic\ia at@t a distribu\iei
eforturilor axiale [n reperele de rulare ale aparatelor de cale, c@t ]i a deplas`rilor acestora.
Bazat pe aceste predic\ii, este posibil s` se determine dac` este necesar` m`rirea
rezisten\ei prismei cìi sau dac` sunt necesare m`suri de conectare suplimentar` a acului de
contraac.
{n zona schimb`toarelor, efortul axial total (pentru dou` fire de ]in`) – de 1500 p@n` la
1800 kN pentru ]ina UIC 60 – trebuie s` fie disipat prin activarea rezisten\ei longitudinale a cìi.
Aceasta este asociat` cu o mic` mi]care longitudinal` a cìi [n zona schimb`torului. Aceast`
mi]care are un v@rf [n centrul zonei active. Dac` rezisten\a longitudinal` a cìi este de 10 p@n`
la 15 daN/cm [n medie, ]i dac` efortul axial este de 1500 kN, se ob\ine o lungime a zonei active
de 100 p@n` la 150 m. {n consecin\` efortul axial este disipat dincolo de capetele
schimb`torului, adic`, zona activ` cuprinde at@t lungimea propriu-zis` a schimb`torului, c@t ]i o
parte din zonele adiacente lui [RaTh81].
Se arat` [n figura 2.2.17. c` zona activ` se poate [mp`r\i [n trei p`r\i din punctul de vedere
al stabilit`\ii cìi. Zona II este sigur` pentru c` rezisten\a lateral` a cìi este mare iar rigiditatea
panoului de cale este de asemenea mare. Zona I este cuprins` [ntre [nceputul zonei active ]i
zona inimii de [ncruci]are. {n zona I stabilitatea cìi poate fi evaluat` compar@nd cre]terea
critic` de temperatur` ∆t cu efortul axial, care este [n aceast` zon` cu 20 – 40% mai mare dec@t
[n rest. Cea mai mic` valoare a cre]terii apare pentru o lungime de schimb`tor de 65 m, iar cea
mai mare valoare pentru o lungime de schimb`tor de 25 m [RaTh81]. {n special dup` opera\iile
de [ntre\inerea a cìi, situa\ia poate fi critic`. Situa\ia [n sec\iunea III este la fel de nefavorabil`.
Din cauza eforturilor axiale din zona schimb`torului, este necesar` cre]terea precau\iilor [n
timpul lucr`rilor de [ntre\inere. Mai mult [n zonele periculoase I ]i III, rezisten\a lateral` a cìi
trebuie crescut` pe liniile cu mare vitez` (140 p@n` la 160 km/h). Aceasta se ob\ine prin l`\irea
prismei cìi sau prin montarea de dispozitive contra derip`rii cìi.
31
Schimb`torul simplu
F F
CFJ CFJ
F F
F
CFJ
F
Zona I Zona II Zona III
Fig. 2.2.17. Zonele I, II ]i III din cuprinsul schimb`torului simplu
În cazul schimb`toarelor simple sudate trebuie avute [n vedere urm`toarele probleme:

- trebuie asigurat` func\ionarea normal` a fix`toarelor de macaz;
- trebuie evitat` producerea ]erpuirilor pe cuprinsul zonei active sub ac\iunea for\elor de
compresiune care se dezvolt` la cre]terea temperaturii în ]in` peste temperatura de fixare.
Abordarea acestor dou` probleme presupune at@t determinarea deplas`rilor sec\iunilor

aferente reperelor schimb`torului, c@t ]i determinarea eforturilor axiale maxime de compresiune
din aceste repere. At@t deplas`rile c@t ]i eforturile axiale sunt dependente de elementele
dimensionale ]i de alc`tuirea constructiv` a schimb`torului.
Comportarea reperelor schimb`torului simplu la varia\ii ale temperaturii este prezentat` ]i
[n [RaCo7]:
1. Sec\iunile firelor exterioare de ]in` (contraacul drept cu reperele aflate în continuarea lui
]i contraacul curb cu reperele aflate în continuarea lui), de]i au continuitate la ambele lor
extremit`\i, sufer` deplas`ri în lungul cìi. {n concluzie, firele exterioare de ]in` din cuprinsul
schimb`torului nu se comport` la fel cu firele de ]in` situate în zona central` a unei linii sudate;
deplasarea în lungul cìi a sec\iunilor firelor exterioare de ]in` este cauzat` de conlucrarea lor
cu firele interioare de ]in`, conlucrare ce se realizeaz` prin intermediul traverselor, prinderilor,
dispozitivelor de conlucrare ]i prismei cìi.
Comportarea firelor exterioare de ]in` poate fi asimilat` cu situa\ia unor tronsoane sudate
din linie, situate pe un pod cu cale f`r` balast, podul fiind alc`tuit din grinzi simplu rezemate cu
reazeme simple în sec\iunea de la c`lcîiul acelor ]i cu reazemele fixe situate în dreptul joantelor
extreme de la sfîr]itul schimb`torului.
2. La cre]terea temperaturii din ]in` peste temperatura de fixare, firele interioare de ]in`
(care nu au continuitate la extremitatea lor dinspre vîrful schimb`torului), sufer` deplas`ri ce au
sensul spre vîrful schimb`torului, oblig@nd (prin intermediul traverselor ]i al leg`turilor dintre
firele de ]in` ]i traversele speciale) ca ]i sec\iunile firelor exterioare de ]in` s` sufere deplas`ri
în acela]i sens. Ca urmare, în zona macazului, [n firele exterioare de ]in` apar eforturi axiale de
compresiune mai mari dec@t eforturile care ar fi ap`rut în aceste fire dac` sec\iunile firelor
interioare ar fi fost imobile.
Comportarea firelor interioare de ]in` poate fi asimilat` cu comportarea unei zone de
respira\ie avînd o for\` concentrat` la cap`t (for\` preluat` de dispozitivele de conlucrare de la
acest cap`t).
3. Traversele speciale din cuprinsul schimb`torului pe care firele de ]in` sunt cu prinderi
[n func\iune, au o comportare diferit` de comportarea unor traverse normale situate în cuprinsul
32
unei zone de respira\ie de pe o linie sudat`; traversele speciale sunt solicitate la încovoiere în
plan orizontal.
Dac` din punct de vedere teoretic problemele ridicate de vitezele mari [n privin\a aparatelor
de cale pot fi solu\ionate totu]i, [n realitate, proiectarea, realizarea ]i folosirea schimb`toarelor
simple cu tangent` mic` prezint` probleme complexe. Acul ar trebui s` fie tangent la contraac ]i
[n acela]i timp ar trebui s` aibe dimensiuni suficiente pentru a suporta trecerea vehiculelor. De
asemenea, acul trebuie s` fie mobil pe toat` lungimea lui.
La un aparat de cale, intrarea pe linia deviat` este [nso\it` de schimbarea orient`rii
vehicolului, lucru care d` na]tere la for\e de iner\ie importante. Pentru ca ]ocul produs cu
aceast` ocazie s` fie redus, curba de la v@rful acului trebuie s` se apropie c@t se poate de mult
de tangent`.
La schimb`torul simplu italian UNI – 1200 – 0,055, la v@rful acului, unghiul de atac este
practic nul, pe c@nd la alte schimb`toare simple din alte \`ri, exist` unghiuri efective de atac de
la 18’ la 2º, care pot da loc la mi]c`ri anormale ale osiilor.
Pentru a evita ac\iunea defavorabil` a buzei bandajului cu profil ascu\it ]i pentru a mic]ora
izbitura, fa\a activ` a acului este mai [nclinat` (1/8) fa\` de [nclinarea obi]nuit` (1/4).
{n leg`tur` cu rabotarea acului, se tinde spre realizarea unei tranzi\ii c@t mai line de pe
contraac pe acele macazului, precum ]i invers. Acest lucru cere ca ramificarea s` se fac` printr-
o curb` tangent` la linia direct`. La unele re\ele feroviare aceast` curb` este un arc de cerc, la
altele ea este o curb` cu raz` variabil`. Din motive constructive, v@rful acului nu poate fi
executat at@t de sub\ire, [nc@t muchia lui de rulare s` fie perfect tangent` la contraacul
respectiv. Dintre diferitele posibilit`\i DB a adoptat la macazuri acul tangent cu v@rful te]it.
S-au f`cut m`sur`tori [n cadrul mai multor administra\ii de cale ferat` (DB, SNCF, etc)
pentru determinarea efectului sporirii vitezei asupra aparatelor de cale.
M`sur`torile au dovedit c` o sporire a vitezei de la 140 km/h la 200 km/h nu produce o
oboseal` inadmisibil` a ]inei ]i nu ridic` nici o problem` [n privin\a solict`rilor prinderilor.
Cecet`rile f`cute la SNCF au condus la concluzia c` circula\ia cu vitez` mare nu pune
probleme privind suprastructura cìi. Consolidarea liniei prin sporirea num`rului de traverse sau
mai ales folosirea sistematic` a ]inelor de tip mai mare dec@t cel actual, nu se impune nici [n
privin\a securit`\ii ]i nici [n privin\a oboselii suprastructurii.
S-a constat c` vibra\iile care apar la circula\ia cu viteza de 200 km/h sunt aproape identice
cu cele de la circula\ia cu viteza de 150 km/h.
Cercet`rile efectuate la cìle ferate italiene, au ar`tat c` la sporirea vitezei nu s-a
[nregistrat o cre]tere apreciabil` a eforturilor unitare m`surate la contraac. Acest lucru s-a
datorat ]i faptului c` aparatele de cale supuse experiment`rii erau sudate ]i deci nu existau
cauze perturbatoare ale mi]c`rii. La inimile simple s-a constat c` la trecerea de la viteza de
160km/h la viteza de 210 km/h, eforturile unitare m`surate au sporit cu circa 55%; aceste valori
r`m@n totu]i [n limite admisibile.
Au fost [nregistrate eforturi maxime [n contra]in`, a c`rei func\ie de ghidare este sporit` cu
viteza.
Accelera\iile [nregistrate pe arip`, l@ng` v@rful inimii simple, au atins valori maxime de ±
16g.
Din studiile ]i cercet`rile efectuate [n \ara noastr` rezult` urm`toarele concluzii [BuSt69],
[BuInf86/89], [SeCo69], [SeCo73], [SeCo79], [SeCo81], [SiTe79], [IntRe83], [ReCF], [SiTe77]:
1. La circula\ia cu viteza V = 160 km/h nu apar solicit`ri periculoase [n elementele din
alc`tuirea prinderilor ]i [n traverse;
2. Eforturile unitare [n principalele repere ale unui schimb`tor simplu cresc cu viteza, [ns`
]i la viteza de 160 km/h r`m@n sub limitele admise; eforturi unitare mai mari apar la contraace ]i
la v@rful acelor, din cauza distan\ei mari [ntre traverse;
33
3. Este necesar` modificarea schemei statice de rezemare a ]inei, prin mic]orarea
distan\ei dintre traverse cu circa 30% [n zonele cu sl`bire din lungul acului flexibil, [n vederea
reducerii eforturilor unitare din aceast` zon`; datorit` valorilor mari ale eforturilor unitare de
[ntindere din sec\iunea de racordare a zonei de trecere de la ]ina normal` la ]ina-ac din lungul
acului flexibil curb, se impune de asemenea dublarea razei de racordare a zonei de trecere ]i
m`rirea lungimii acestei zone.
4. Schimb`toarele simple pe traverse de beton sunt mai ieftine dec@t cele pe traverse de
lemn; utilizarea traverselor din beton precomprimat la schimb`toarele de cale asigur`
men\inerea elementelor geometrice ale schimb`torului;
5. Eforturile unitare care se dezvolt` [n v@rful flexibil al inimii mobile [n timpul opera\iilor de
aducere a v@rfului [n stare activ` sunt sub limita admis`; durata de serviciu a inimii mobile, este
de minimum patru ori mai mare fa\` de celelalte tipuri de inim`.
6. Duritatea inimilor recondi\ionate electric este mai mare dec@t cea a inimilor
recondi\ionate oxiacetilenic.
7. Prin aplicarea tratamentului termic dup` sudur`, se reduce lungimea zonei din jurul
sudurii cu duritate sc`zut`; dup` c`lire duritatea revine la valori mai mari dec@t dac` nu s-ar
face c`lirea; [n compara\ie cu ]ina obi]nuit`, ]ina c`lit` are tendin\` mai mare de fragilizare la
temperaturi sc`zute.
8. Introducerea vitezelor mari presupune eliminarea joantelor din zona capetelor de sta\ii.
Acest lucru presupune încorporarea aparatelor de cale sudate în calea f`r` joante. Ca urmare a
varia\iilor de temperatur` în reperele aparatelor de cale sudate ]i încorporate în calea f`r`
joante se dezvolt` eforturi axiale mai mari decât eforturile axiale întâlnite pe liniile din afara
aparatelor de cale. De asemenea, pentru asigurarea func\ion`rii normale a fix`toarelor de
macaz trebuie cunoscute deplas`rile longitudinale aferente reperelor aparatelor de cale sudate.
În tez` se urm`re]te în mod deosebit determinarea st`rii de eforturi ]i de deforma\ii care,

sub ac\iunea varia\iilor de temperatur` se dezvolt` în reperele aparatelor de cale sudate ]i
încorporate în calea f`r` joante.
34
3. CONSIDERA|II PRIVIND REALIZAREA
APARATELOR DE CALE SUDATE
3.1. CONDI|II TEHNICE PENTRU SUDAREA }I MONTAREA

PE AMPLASAMENT A APARATELOR DE CALE {N ROM^NIA
3.1.1. Introducere
Realizarea vitezelor mari de circula\ie peste aparatele de cale presupune eliminarea
joantelor mecanice de leg`tur` dintre reperele de rulare, repere [nt@lnite at@t [n cuprinsul
c@t ]i [n afara aparatelor de cale.
Prin eliminarea joantelor mecanice, apar o serie de avantaje, ca: reducerea volumului
lucr`rilor de [ntre\inere ]i ridicarea gradului de confort.
La eliminarea joantelor, pot apare urm`toarele situa\ii [RaCo11]:
- sunt eliminate numai joantele interioare ale aparatelor de cale;
- sunt eliminate joantele interioare ]i toate joantele extreme ale aparatelor de cale,
realiz@ndu-se [ncorporarea [n calea f`r` joante (de ambele p`r\i ale aparatului de cale nu
exist` joante pe por\iuni av@nd lungimea minim` de 120 m [n cazul ]inei tip 49 ]i de 150 m
[n cazul ]inelor tip 60 ]i 65);
- sunt eliminate joantele interioare ]i numai o parte dintre joantele extreme;
- sunt eliminate toate joantele interioare ]i toate joantele extreme, nerealiz@ndu-se
[ns` [ncorporarea [n calea f`r` joante; rosturile de montaj la joantele extreme ale apratelor
de cale sudate ne[ncorporate [n calea f`r` joante se stabilesc potrivit prevederilor
normelor [n vigoare, \in@nd seama de lungimea reperelor de rulare sudate situate pe firele
exterioare de ]in`.
Situa\ia normal` de exploatare a schimb`toarelor simple sudate este aceea [n care
ele sunt [ncorporate [n calea f`r` joante.
Se pot suda numai schimb`toarele de cale ]i travers`ri de tip mai mare ca 49.
Schimb`toarele simple care se [ncorporeaz` [n calea f`r` joante trebuie s` aib` tangenta
unghiului de abatere mai mic` sau egal` cu 1/9 ]i raza liniei deviate mai mare de 190 m
[NTAFER1].
Eliminarea joantelor interioare se poate face la orice temperatur` de lucru cuprins`
[ntre 00C ]i 300C, [ns` legarea aparatului de cale sudat cu restul cìi f`r` joante sau cu un
alt aparat de cale sudat (eliminarea joantelor extreme) se poate face numai la temperaturi
cuprinse [ntre 170C ]i 270C.
Se pot [ncorpora [n calea f`r` joante aparate de cale existente, dac` satisfac
anumite condi\ii. De obicei aparatele de cale noi sunt introduse [n cale, cu joantele
interioare eliminate ]i cu c@te o gaur` la joantele extreme, urm@nd a se realiza pe loc sau
ulterior [ncorporarea [n calea f`r` joante.
Situa\ia unui aparat de cale izolat este mai rar [nt@lnit` [n practic`. {n general
opera\iunea de [ncorporare a aparatelor de cale [n calea f`r` joante apare [n capetele
sta\iilor care urmeaz` a fi reabilitate. {ntre joantele extreme ale aparatelor de cale trebuie
s` existe o anumit` distan\`, L (fig. 3.1.1.). Distan\ele L se stabilesc prin proiect, astfel
[nc@t, func\ie de viteza maxim`, oscila\iile care apar la trecerea peste un aparat de cale s`
se amortizeze [nainte de apari\ia oscila\iilor care apar la circula\ia pe aparatul de cale
urm`tor (distan\a L se stabile]te atât în func\ie de vitezele maxime de circula\ie permise
de fiecare aparat de cale în parte cât ]i de vitezele maxime de circula\ie aferente
ansamblurilor formate din câte dou` aparate de cale vecine.
La schimb`torul [nglobat [n calea f`r` joante acele se afl` la extremitatea zonei de
respira\ie, iar contraacele se afl` [n cuprinsul zonei centrale.
35
Pericolul de ]erpuire [n cazul aparatului de cale sudat apare pe zona macazului,
unde acul este pe alunec`tori ]i la v@rful acului pe zona panoului de protec\ie.
3.1.2. Condi\i impuse infrastructurii ]i suprastructurii cìi

{naintea elimin`rii joantelor trebuie s` fie asigurate urm`toarele condi\ii [ISPCF98]:
- terasamentele ]i substratul cìi trebuie s` fie complete, stabile, cu elementele
geometrice ]i capacitate portant` corespunz`toare; dac` platforma cìi nu este stabil`, nu
este permis` [ncorporarea cìi [n calea f`r` joante;
- prisma cìi trebuie s` fie din piatr` spart` cu profilul ]i cu dimensiunile conforme cu
reglement`rile în vigoare ]i s` fie stabilizat`;
- traversele trebuie s` fie f`r` defecte ]i [n stare bun`;
- prinderile trebuie s` fie de tipul celor acceptate pe liniile sudate din afara
aparatelor de cale (prinderi individuale, la care rezisten\a longitudinal` ]i rezisten\a la
rotirea ]inei în prindere s` fie corespunz`toare) ]i s` fie în stare bun`; [n plus fa\` de
cerin\ele avute în vedere pentru liniile sudate din afara aparatelor de cale, în cazul
prinderilor indirecte cu pl`ci suport - atât în cazul traverselor de lemn cât ]i în cazul
traverselor de beton - pl`cile suport respective vor avea toate cele patru tirfoane active iar,
în cazul prinderilor f`r` pl`ci suport, rezisten\a la smulgere a elementelor care fac leg`tura
cu traversele (tirfoane, dibluri de font`, etc.) va fi cea corespunz`toare utiliz`rii lor în
cuprinsul aparatelor de cale.
- reperele de rulare trebuie s` fie f`r` defecte interne sau de suprafa\`, cu uzuri
totale care s` nu dep`]easc` jum`tate din valoarea uzurilor maxime stabilite prin
reglement`rile [n vigoare;
- punctele neutrale trebuie s` fie marcate pe contraace (la temperatura de +200C,
v@rful fizic al acului este situat [n dreptul punctului neutral).
- aparatul de cale trebuie prev`zut cu dispozitive de conlucrare dintre ac ]i contraac;
[n acest mod se limiteaz` deplas`rile relative dintre ac ]i contraac, permi\@nd o
func\ionare corespunz`toare a fix`torului de v@rf; introducerea acestui dispozitiv are
avantajul c` [n dreptul lui exist` jocuri care faciliteaz` opera\iile de sudare. La temperatura
de fixare de 20ºC, deplas`rile relative permise ([n ambele sensuri) [ntre ac ]i contraac sunt
egale [ntre ele; odat` cu introducerea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac se
renun\` la cepii din zona de c`lcâi a macazului;
- cu cel pu\in 15 zile înainte de sudarea reperelor de rulare, elementele geometrice
ale aparatului de cale trebuie s` fie corespunz`toare vitezei maxime de circula\ie;
- aparatul de cale ce urmeaz` a fi sudat trebuie s` permit` ca pe direc\ia principal`
s` se mai poat` scurge cel pu\in 150 milioane tone brute, sau s` permit` ca aparatul de
cale sudat s` mai poat` fi men\inut [n exploatare cel pu\in 5 ani.
3.1.3. Principii aplicate la eliminarea joantelor aparatelor de cale

Eliminarea joantelor interioare ]i apoi [ncorporarea schimb`torului simplu sudat [n
calea f`r` joante este conceput` astfel [nc@t s` fie respectate urm`toarele condi\ii
[ISPCF98]:
- s` fie p`strate elementele geometrice ale aparatului de cale respectiv;
- s` se asigure preluarea varia\iilor de temperatur` [nt@lnite [n exploatarea aparatului
de cale respectiv.
Respectarea condi\iilor men\ionate mai sus presupune cunoa]terea alc`tuirii

constructive a aparatului de cale, cunoa]terea proceselor tehnologice de eliminare a
joantelor ]i cunoa]terea st`rii de eforturi ]i de deforma\ii care pot ap`rea în reperele
aparatelor de cale sudate în prezen\a convoiului ]i a varia\iilor de temperatur`.
36
La eliminarea joantelor din cuprinsul aparatelor de cale este necesar` folosirea
sudurilor controlate.
Sudura controlat` este sudura la care se urm`re]te ca din dou` repere de rulare
date s` se ob\in` un reper de rulare nou, de lungime dorit`; se mai nume]te sudur` cu
parametri dirija\i ]i uneori sudur` de [ncheiere. La acest tip de sudur` trebuie \inut sub
control consumul de ]in` [n timpul procesului de realizare a sudurii.
Sudura obi]nuit` este sudura la care nu are importan\` consumul de material din
]in`.
Sudurile controlate pot fi realizate prin dou` procedee [RaCo6]:
- procedeul prin tragere;
- procedeul prin bucl`.
Procedeul prin bucl` se aplic` în cazul sudurilor efectuate prin metoda electric` a
topirii intermediare ]i a presiunii în capete, atunci c@nd ambele ]ine sunt prinse ]i deci
aceste ]ine nu se pot deplasa spre ma]ina de sudat. Acest procedeu este [nt@lnit atunci
c@nd se realizeaz` sudurile de [ncheiere.
Cu ocazia elimin`rii joantelor interioare apar\in@nd schimb`toarelor simple montate [n
cale are loc doar [nlocuirea ]inelor de leg`tur` existente. Aceast` [nlocuire este impus` de
necesitatea elimin`rii gùrilor de eclisare de la reperele de rulare existente (ace,
contraace, aripi ]i ]ine de rulare).
{n cazul unui schimb`tor de cale existent la care joantele au c@te 4 buloane se
recomand` ca la eliminarea joantelor interioare s` se [ndep`rteze prin tìere ambele gùri
de eclisare de la capetele reperelor de rulare.
Se admite [NTAFER1] [ndep`rtarea numai a primelor gùri de eclisare, dac` la
gùrile r`mase nu exist` microfisuri (controlate vizual ]i ultrasonic) ]i nu exist` ovaliz`ri,
iar distan\ele de la axul gùrii r`mase p@n` la cap`tul reperelor de rulare sec\ionate este
de cel pu\in 100 mm.
Nu se sudeaz` schimb`toare cu uzuri ale reperelor mai mari de jum`tate din uzura
maxim` admis` [n exploatare a acestor schimb`toare, cu defecte de categoria I ]i II
interne sau de suprafa\`.
{nainte de [ncorporarea schimb`torului sudat [n calea f`r` joante, reperele lui se
detensioneaz` prin sl`birea prinderilor ]i vibrarea reperelor cu ciocane de lemn sau de
bronz.
Tehnologia sudurii propriu-zis` (preg`tirea rostului, cur`\area capetelor de ]in`,
timpul de pre[nc`lzit, debavurarea, ].a.) este cea indicat` de furnizorul de termit.
37
L L
Schimb`toare simple amplasate v@rf la v@rf de

aceea]i parte a unei linii
Schimb`toare simple amplasate v@rf la v@rf de
ambele p`r\i ale unei linii
D
D
Schimb`toare simple amplasate c`lc@i la c`lc@i de Schimb`toare simple amplasate v@rf la c`lc@i de
ambele p`r\i ale unei linii aceea]i parte a unei linii
D
L
Schimb`toare simple amplasate v@rf la c`lc@i de Diagonal` [ntre dou` linii paralele realizat` cu dou`
ambele p`r\i ale unei linii schimb`toare simple de aceea]i tangent`
L L
L
D4
D3
D2
D1
Grupe de schimb`toare simple
Figura 3.1.1. Amplasarea aparatelor de cale
38
PRIN SUDURI ALUMINOTERMICE
3.2.1. Determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [n cazul folosirii

sudurilor aluminotermice
Sudura aluminotermic` utilizat` la legarea reperelor aparatelor de cale este aceea]i
cu sudura aluminotermic` folosit` la eliminarea joantelor de pe liniile din afara aparatelor
de cale.
{nlocuirea ]inelor de leg`tur` de pe firele exterioare de ]in` se poate face la orice
temperatur` de lucru cuprins` [ntre 0ºC ]i 30ºC [NTAFER1]. Pentru temperaturi de lucru
situate [n afara intervalului prescris de fixare (17ºC - 27ºC) trebuie f`cut` apoi
detensionarea. Detensionarea firelor exterioare de ]in` se execut` [nainte de [ncorporarea
schimb`torului simplu sudat [n calea f`r` joante.
{n figura 3.2.1. este prezentat` schema de principiu pentru determinarea lungimii
]inei de leg`tur` [nlocuitoare situate pe unul din firele interioare de ]in`, [n cazul folosirii
sudurilor aluminotermice [RaCo21].
{n figura 3.2.2. este prezentat` schema de principiu pentru determinarea lungimii
]inei de leg`tur` [nlocuitoare situate pe unul din firele exterioare de ]in`, [n cazul folosirii
sudurilor aluminotermice.
Lungimea ]inei de leg`tur` [nlocuitoare se calculeaz` cu rela\ia:
l = l0 + r1 + r2 + d1 + d2 - 2 * ( ∆ - χ) (3.2.1.)
S-au folosit urm`toarele nota\ii:
χ – contrac\ia la r`cire a rostului sudat, [n mm;
∆ – dep`rtarea dintre capetele ]inelor la realizarea sudurii aluminotermice, [n mm;
l0 – lungimea ]inei de leg`tur` existente, [n mm, m`surat` la temperatura de lucru,
cu joantele demontate (prinderile pot fi [n func\iune sau pot fi desf`cute);
l – lungimea ]inei de leg`tur` [nlocuitoare [nainte de sudare, [n mm;
d1 ]i d2 – m`rimea por\iunilor eliminate prin sec\ionare din reperele de rulare care
r`m@n [n cale, [n mm;
r1 ]i r2 – m`rimea rosturilor de montaj, [n mm, m`surate la temperatura de lucru,
joantele fiind demontate;
Deplas`rile reperelor de rulare [n lungul cìi sunt impuse de condi\ia de respectare a

m`rimii rostului de turnare (∆).
{n cazul execu\iei simultane a celor dou` suduri, acul trebuie deplasat spre v@rful
macazului cu cantitatea 2χ. {n acest sens se desfac prinderile de pe zona de la c`lc@iul
acului. Ca efect al r`cirii complete a sudurilor, acul revine pe pozi\ia lui definitiv`.
{n func\ie de m`rimea deplas`rii relative (κ) permise de c`tre dispozitivul de
conlucrare ac – contraac ([n sensul de deplasare c`tre v@rful schimb`torului), m`surat` la
momentul realiz`rii sudurii, pot apare dou` situa\ii:
1. κ ≥ 2χ
2. κ < 2χ
{n prima situa\ie acul se deplaseaz` c`tre v@rful macazului f`r` nici o alt` precau\ie.
{n cea de a doua situa\ie se desfac prinderile subansamblului dispozitivului de
conlucrare montat pe ac. Dup` r`cirea complet` a sudurii se refac prinderile de pe zona
de la c`lc@iul acului ]i prinderile subansamblului dispozitivului de conlucrare, iar noua
valoare a deplas`rii relative permise c`tre v@rful schimb`torului (κ1) va fi:
κ1 = κ - α x lac x (t1 - t) (3.2.2.)
unde, α = 1,15 .10-5 = coeficientul de dilatare liniar` ;
lac = lungimea liber` (f`r` prinderi) a acului;
39
t = temperatura ]inei în momentul desfacerii prinderilor
t1 = temperatura ]inei în momentul refacerii prinderilor;
ac r1 r2
a) [nainte de sec\ionare
l0
g@tul inimii
d1 d2
∆ ∆
bucl`
b) dup` sec\ionare
]i [nlocuirea ]inei
2δ
l de legatura
2δ 2δ
c) dup` deplasarea acului
∆ ∆
spre v@rful macazului
Figura 3.2.1. Determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [nlocuitoare, situate pe unul din
firele interioare de ]in`, [n cazul folosirii sudurii aluminotermice
constanta
r1 r2
[nainte de sec\ionare
l0
dup` sec\ionare
d 1+r1 d 2+r 2
l
dup` [nlocuirea ]inei
∆-λ ∆-λ
de legatura
Figura 3.2.2. Determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [nlocuitoare, situate pe unul din
firele exterioare de ]in`, [n cazul folosirii sudurii aluminotermice
M`rimea deplas`rii relative permise de c`tre dispozitivul de conlucrare ac – contraac

la temperatura de 20ºC este de 7mm. Viteza de varia\ie a m`rimii rostului [n cazul cel mai
defavorabil este de 1mm la 4ºC. {n general la r`cirea complet` a unei suduri
aluminotermice are loc o contrac\ie de χ = 2mm. {n cazul [n care [nlocuirea ]inelor de
leg`tur` de pe firele interioare se face la temperaturi cuprinse [ntre 17ºC ]i 27ºC rezult`
situa\ia descris` de rela\ia “κ ≥ 2χ”, caz [n care acul se deplaseaz` c`tre v@rful macazului
f`r` nici o alt` precau\ie.
Atunci c@nd a doua sudur` [ncepe numai dup` r`cirea complet` a primei suduri, acul
trebuie deplasat spre v@rful macazului cu cantitatea χ (se desfac prinderile de pe zona de
la c`lc@iul acului). Ca efect al r`cirii complete a celei de a doua suduri, acul revine pe
pozi\ia lui definitiv`.
Atunci c@nd a doua sudur` [ncepe [nainte ca prima sudur` s` se r`ceasc` complet,
pozi\ia deplasat` a acului rezult` din condi\ia de a respecta m`rimea rostului de turnare la
a doua sudur`. Ca efect al r`cirii complete a celor dou` suduri, acul revine pe pozi\ia lui
definitiv`.
Deoarece timpul de r`cire complet` a unei suduri este mare (de aproximativ 3 ore),
[n practic` nu se poate a]tepta r`cirea complet` a sudurilor ]i are loc introducerea for\at`
pe amplasament a reperului de rulare rezultat prin realizarea celor dou` suduri.
40
În perioada de înc`lzire a capetelor reperelor (înainte de turnarea materialului din
creuzet) rostul care a existat înainte de înc`lzire se reduce ca urmare a înc`lzirii celor
dou` capete de ]in` (pân` la temperatura de circa 6000C). Dup` turnarea materialului din
creuzet are loc o cre]tere în continuare a temperaturii pe o anumit` zon` din vecin`tatea
rostului care urmeaz` a fi eliminat. Temperatura este variabil` de la o sec\iune la alta,
sc`zând func\ie de distan\a sec\iunii considerate fa\` de rostul care urmeaz` a fi eliminat.
Dup` turnarea materialului din creuzet, cât timp temperatura materialului de aport nu a
sc`zut pân` la limita (de circa 6000C) la care materialul respectiv s` poat` prelua eforturi,
sc`derea de temperatur` nu duce la modificarea distan\ei dintre dou` puncte de pe
reperele care se sudeaz` între ele, puncte care sunt suficient de dep`rtate de rostul care
se elimin`. La sc`derea în continuare a temperaturii materialului de aport ]i a temperaturii
capetelor de ]in` din vecin`tatea materialului de aport, contrac\ia care are loc conduce la
reducerea distan\ei dintre punctele men\ionate anterior, respectiv conduce la reducerea
lungimii reperului rezultat din cele dou` repere ini\iale (în cazul în care aceast` contrac\ie
nu este împiedicat`); dac`, la sc`derea temperaturii sub valoarea de 6000C, contrac\ia
este împiedicat`, atunci în zona sudurii se dezvolt` eforturi unitare de întindere. Drept
urmare, scurtarea lungimii ansamblului reperelor sudate nu este datorat` numai r`cirii
o\elului termit.
{nc`lzirea capetelor de ]in` pân` la temperatura necesar` nu se face numai cu
ajutorul o\elului lichid (la efectuarea sudurii aluminotermice, înainte de turnarea o\elului
lichid se face înc`lzirea capetelor de ]in` cu ajutorul arz`toarelor pân` la temperatura de
circa 6000C, pe o durat` de 1,5 minute ]i mai mare) [DS820/03] [DS820/04] [DS820/05].
3.2.2. Eliminarea joantelor interioare

Opera\iile care se desf`]oar` pentru eliminarea joantelor interioare se [mpart [n dou`
categorii [RaCo21] [NTAFER1]: activit`\i care se desf`]oar` [nainte de [nchiderea liniei,
respectiv activit`\i care se desf`]oar` [n timpul [nchiderilor de linie.
{n cadrul activit`\ilor efectuate [nainte de [nchiderea liniei se desf`]oar` urm`toarele
opera\ii:
- se preg`te]te schimb`torul simplu pentru eliminarea joantelor;
- se preg`tesc ]inele [nlocuitoare;
- se determin` ]i se marcheaz` punctul neutral pe contraac.
{n cadrul activit`\ilor efectuate [n timpul [nchiderilor de linie se desf`]oar`

urm`toarele opera\ii [NTAFER1]:
- se dezecliseaz` ]i se scot prinderile de la joantele 1 – 8 (fig. 3.2.3);
- se verific` pozi\ia v@rfului acului fa\` de punctul neutral existent pe contraac.
Distan\a λ de la v@rful acului lipit de contraac ]i p@n` la punctul neutral, trebuie s` fie:
λ = α lac (tl ± 200C) (3.2.3.)
unde:
α - coeficient de dilatare liniar`;
lac - lungimea acului;
tl - temperatura de lucru;
± 200C - temperatura de proiectare;
- se scot ]inele de leg`tur` existente de pe amplasamentele lor ]i se [ndep`rteaz`
prin sec\ionare lungimea d1 din contraace ]i lungimea d2 din ]inele de rulare.
- se a]eaz` ]inele de leg`tur` [nlocuitoare pe pl`cile suport astfel [nc@t rosturile de la
c`lc@iele contraacelor s` fie nule; se stabilesc semnele de sec\ionare la capetele lor
dinspre ]inele de rulare ]i se efectueaz` sec\ion`rile; semnele de sec\ionare se stabilesc
41
astfel [nc@t distan\a dintre semn ]i cap`tul sec\ionat al ]inei de rulare s` fie egal` cu (2∆ -
4)mm;
- se preg`tesc ]i se execut` sudurile aluminotermice [n urm`toarea ordine: 1 cu 7, 2
cu 8, 4 cu 5 ]i 3 cu 6 (fig. 3.2.3).
- se face debavurarea ]i polizarea sudurilor la toleran\a de ± 0,3 mm/m pe suprafa\a
de rulare ]i de + 0 ]i - 3 mm/m pe fa\a lateral` activ`;
- se refac prinderile;
- se m`soar` schimb`torul conform datelor din fi]a schimb`torului simplu;
- se redeschide circula\ia cu viteza normal`.
1 2
3 4
5
6
7
8
Figura 3.2.3. Eliminarea joantelor interioare interioare prin suduri aluminotermice
Eliminarea joantelor interioare se poate face ]i urm@nd alt` ordine de executare a

sudurilor [RaCo18].
{n cazul [n care se lucreaz` concomitent cu dou` forma\ii, succesiunea sudurilor
este urm`toarea: 1 cu 8, apoi 2 cu 7, 3 cu 6 ]i 4 cu 5 (fig. 3.2.4.). Dac` formele de turnare
nu [ncap [ntre ac ]i contraac, atunci reperele se scot de pe pl`ci, se sudeaz` ]i apoi se
repun pe pl`ci.
1 2
3 4
5
6
7
8
Figura 3.2.4. Variant` de eliminarea a joantelor interioare [n cazul [n care se

lucreaz` concomitent cu dou` forma\ii
Dac` nu se pot elimina toate joantele interioare într-o singur` închidere de linie
atunci succesiunea sudurilor este urm`toarea:
- în prima închidere: joantele 1 cu 6 ]i 4 cu 7 (fig. 3.2.5.);
- în cea de a doua închidere se elimin` joantele 2 cu 8 ]i 3 cu 5 (fig. 3.2.6.).
42
3 4
5
6
7
8

lucreaz` cu o singur` forma\ie – prima [nchidere
1 2
3 4
5
6
7
8

lucreaz` cu o singur` forma\ie – a doua [nchidere
3.2.3. Eliminarea joantelor extreme

Joantele extreme sunt cele situate la v@rful schimb`torului ]i la sf@r]itul
schimb`torului pe direct` ]i pe ab`tut`.
}i [n acest caz se elimin` gùrile de eclisare prin sec\ionare dup` prima sau dup`
cea de a doua gaur` de eclisare.
Sudarea acestor capete sec\ionate se face [RaCo6], [RaCo7] [NTAFER1]:
- cu ]inele cìi f`r` joante, atunci c@nd [n una sau [n ambele p`r\i exist` cale f`r`
joante ]i schimb`torul se [ncorporeaz` [n calea f`r` joante;
- cu ]inele noi ale panourilor de protec\ie, care la un cap`t vor fi sudate cu reperul
schimb`torului, iar la cel`lalt cap`t vor avea gùri pentru eclisare cu ]inele panoului
tampon, atunci c@nd schimb`torul sudat nu se [ncorporeaz` [n calea f`r` joante.
Lungimea ]inelor panourilor de protec\ie se calculeaz` la fel ca [n cazul ]inelor de
leg`tur` noi folosite la eliminarea joantelor interioare.
Atunci c@nd schimb`torul simplu se [ncorporeaz` [n calea f`r` joante, joantele
extreme se elimin` numai c@nd temperatura de lucru este [ntre limitele 170C ]i 270C ]i
numai dup` detensionarea p`r\ilor aferente schimb`torului ]i liniei. {n caz contrar joantele
extreme se ecliseaz`, urm@nd ca sudarea s` se fac` [n condi\iile de temperatur` de mai
sus. {nchiderea de linie trebuie s` fie suficient de mare pentru a se putea suda ]i poliza
toate joantele situate [ntr-o sec\iune transversal` a aparatelor [nainte de reluarea
circula\iei.
43
a' a 1 2 c c'
CFJ x CFJ
3 4
y 5 e g g'
6
b' b 7 f h
8 h'
CFJ
d
d'
Figura 3.2.7. Eliminarea joantelor extreme de la v@rful ]i de la c`lc@iul schimb`torului
prin suduri aluminotermice
3.2.4. Eliminarea joantelor la travers`ri folosind sudurile

aluminotermice
{n cazul travers`rilor care se vor putea suda, temperaturile de lucru la eliminarea
joantelor interioare ]i exterioare ]i temperaturile de fixare definitiv` [n cale, sunt similare
celor ar`tate [n cazul schimb`toarelor simple, cu joante obi]nuite sau cu joante provizorii.
De regul`, lucrarea se face pe p`r\i [ncep@nd de la mijlocul aparatului de sudat spre
extremit`\ile lui, f`r` ca [ntre sudarea unei p`r\i ]i sudarea alteia s` treac` mai mult de
100.000 tone brute sau f`r` ca temperaturile de lucru s` difere [ntre ele cu mai mult de 100C.
Ca ]i la schimb`toarele simple, eliminarea joantelor interioare [NTAFER1] se poate
face la temperaturi de lucru cuprinse [ntre 00C ]i 300C, iar eliminarea joantelor extreme se
face la temperaturi de lucru cuprinse [ntre + 170 C ]i + 270C.
}i [n cazul acestor aparate, regulile privind preg`tirea platformei ]i a prismei,
condi\iile de calitate ale reperelor, condi\iile de geometrie ]i obligativitatea [ntocmirii fi]ei
aparatului sudat, r`m@n la fel ca [n cazul schimb`torului simplu.
Ordinea de eliminare a joantelor la traversarea dubl` jonc\iune [RaTh81],

[NTAFER1]
Schema travers`rii dubl` jonc\iune este ar`tat` [n figura 3.2.8.
Eliminarea joantelor se poate face [ntr-o singur` etap` necesit@nd minimum dou`
forma\ii de sudur` ]i o [nchidere de linie de durat` corespunz`toare sau [n mai multe
etape (mai multe [nchideri de linie).
Sudurile 1 ÷ 14 se pot face la orice temperatur` cuprins` [ntre + 00C ]i + 300C;
Joantele 15 ]i 16 se elimin` ultimele, dup` reglajul v@rfului acului fa\` de punctul
neutral [RaTh81], [NTAFER1].
C@nd aparatul de cale se sudeaz` complet [ntr-o singur` [nchidere de linie, ordinea
de eliminare a joantelor este urm`toarea:
- se pot elimina succesiv joantele 1 ÷ 16 sau concomitent joantele 1 cu 2, 3 cu 4, 5 cu
6, 7 cu 8, 9 cu 10, 11 cu 12, 13 cu 14, c@nd se lucreaz` cu dou` forma\ii de lucru;
- dac` se lucreaz` cu 4 forma\ii de sudur`, se pot executa simultan sudurile 1 cu 2 ]i
3 cu 4; 7 cu 8 ]i 13 cu 14; 9 cu 10 ]i 11 cu 12; apoi 5 cu 6 ]i [n final, se efectueaz`
sudurile 15 ]i 16.
C@nd aparatul de cale se sudeaz` [n dou` [nchideri, se pot efectua [ntr-o [nchidere
sudurile din joantele 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, iar [n alt` [nchidere de linie se pot executa
sudurile din joantele 4, 3, 11, 12, 13, 14 respectiv 15 ]i 16.
44
Dac` [ntr-o parte sau [n ambele p`r\i exist` cale f`r` joante, atunci [ntr-o alt`
[nchidere de linie dec@t cea pentru eliminarea joantelor interioare, la temperaturi cuprinse
[ntre + 170 C ]i + 270C, se fac sudurile C1 ÷ C8.
Dac` [ntr-o parte ]i alta a aparatului de cale sudat exist` cale cu joante, atunci [ntr-o
prim` etap` se sudeaz`, la temperaturi mai mari de +00C, c@te un panou de protec\ie C –
C’ [n lungime minim` de 10 metri ]i eclisat normal cu calea cu joante.
Ordinea de eliminare a joantelor la traversarea simpl` [RaTh81], [NTAFER1]

Schema aparatului este ar`tat` [n figura 3.2.9.
Eliminarea joantelor la traversarea simpl` se poate realiza [ntr-o singur` [nchidere de
linie sau [n dou` [nchideri, cu dou` forma\ii sau cu 4 forma\ii de lucru.
Ordinea de execu\ie a sudurilor, cu o singur` [nchidere de linie ]i cu o singur`
forma\ie este cea ar`tat` [n figur`, adic` 1, 2, 3 ... 16. Apoi sudurile [n C1 – C8 se execut`
[n alt` [nchidere [n acelea]i condi\ii ca la traversarea dubl` jonc\iune.
Dac` lucrarea se face [n dou` [nchideri ]i cu o singur` forma\ie, [n prima [nchidere
se execut` sudurile din punctele 1, 2, 3, 4, 9, 10, 11, 12 iar [n cea de a doua [nchidere se
execut` sudurile din punctele 5, 6, 7, 8, 13, 14, 15, 16. Sudurile se execut` la temperaturi
cuprinse [ntre + 00C ]i + 300C.
Legarea travers`rii simple sudate cu calea f`r` joante sau cu calea cu joante se face
a]a cum s-a ar`tat la traversarea dubl` jonc\iune.
45
C'5 C5 C1 C'1
11 7
6
C'6 C6 14 4 1 10 C2 C'2
15
16
C'7 C7 12 3 2 8 C3 C'3
5
13 9
C'8 C8 C4 C'4
Figura 3.2.8. Ordinea de eliminare a joantelor la traversarea dubl` jonc\iune
C'5 C5 C1 C'1
13 9
5 1
C'6 C6 16 7 3 12 C2 C'2
C'7 C7 14 6 2 10 C3 C'3
8 4
15 11
C'8 C8 C4 C'4
Figura 3.2.9. Ordinea de eliminare a joantelor la traversarea simpl`
46
PRIN METODA ELECTRIC~ A TOPIRII INTERMEDIARE }I
PRESIUNII {N CAPETE
3.3.1. Determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [n cazul aplic`rii

metodei electrice de sudur` prin topire intermediar` ]i presiune [n
capete [RaCo21]
{n figura 3.3.1. este ar`tat` schema de principiu care urmeaz` a fi avut` [n vedere la
determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [nlocuitoare, situate pe unul din firele interioare de
]in`. Aceast` figur` este întocmit` pentru temperatura în ]in` de 20ºC. }i [n acest caz se
au [n vedere elementele care definesc sudurile cu parametri dirija\i. Pe l@ng` efectul r`cirii
rostului sudat (χ), trebuie s` se \in` seama de [RaCo15]: m`rimea rosturilor dintre
capetele reperelor de rulare existente [nainte de [nceperea procesului de sudur`;
oblicit`\ile capetelor sec\ionate de ]in` ]i consumul de ]in` care are loc dup` declan]area
procesului automat de sudur`.
rost r1
rost r2
l0
g@tul inimii
d 1+r1 d 2+r 2
l
r s1 rs2
p1 p2
Detaliul 1 Detaliul 2
Detaliul 1 Detaliul 2
d1+r 1 d 2+r 2
p1 rs1 rs2 p2
δ ∆ x1 x2 t t x1 x2 ∆ δ
Figura 3.3.1. Determinarea lungimii ]inei de leg`tur` [n cazul aplic`rii metodei

electrice de sudur` prin topire intermediar` ]i presiune [n capete.
p1 = p2 = t + x1 + x2 + ∆ + χ (3.3.1.)
l = l0 + d1 + r1 + d2 + r2 + 2p (3.3.2.)
am1 = rs1 + t + x1 + x2 (3.3.3.)
am2 = rs2 + t + x1 + x2 (3.3.4.)
Semnifica\ia nota\iilor:
χ = contrac\ia la r`cirea sudurii;
∆ = consumul de ]in` care are loc dup` declan]area procesului automat de sudur`;
p = petrecerea;
47
x1 ]i x2 = oblicit`\i;
t = eroarea f`cut` la aprecierea lui x1 ]i x2;
rs1 ]i rs2 = rosturile dintre capetele reperelor [nainte de [nceperea procesului de
sudur`;
d1 ]i d2 = m`rimea por\iunilor eliminate prin sec\ionare din reperele de rulare care
r`m@n [n cale, [n mm;
am1 ]i am2 = consumurile de ]in` comandate manual;
2 mm = abaterea limit` pozitiv` la m`rimea ∆;
(-1 mm) = abaterea limit` negativ` la m`rimea ∆;
3.3.2. Eliminarea joantelor interioare

De regul` joantele interioare se sudeaz` pe p`r\i [ncep@nd de la v@rful
schimb`torului spre c`lc@iul acestuia. {nainte de [nchiderea liniei se desf`]oar`
urm`toarele opera\ii [RaCo5], [RaCo7], [NTAFER1]:
- se preg`te]te schimb`torul simplu pentru eliminarea joantelor;
- se preg`tesc ]inele [nlocuitoare;
- se [ntocme]te schi\a schimb`torului simplu conform modelelor reglementate ]i [n
care se trec datele g`site la m`sur`tori.
- se determin` ]i se marcheaz` punctul neutral;
- se [nchide linia pentru executarea sudurilor interioare.
Ordinea sudurilor este urm`toarea [RaCo6]: 5 cu 7, 6 cu 8, respectiv 1 cu 3 ]i 2 cu 4
(fig. 3.3.2.). Sudurile [n 6 ]i 8, respectiv [n 2 ]i 4 sunt suduri controlate.
Eliminarea joantelor interioare 1’ – 8’ trebuie s` se fac` [ntr-o [nchidere de linie de 5 -
6 ore. Dac` nu este posibil, joantele interioare se pot elimina ]i [n dou` [nchideri de linie ]i
anume [ntr-o [nchidere se elimin` joantele 1, 3, 2, 4 ]i [n alta se elimin` joantele 5, 7, 6, 8.
Durata dintre cele dou` [nchideri nu va dep`]i 48 ore.
{n cazul metodei electrice de sudur` prin topire intermediar` ]i presiune [n capete,
ordinea de execu\ie a sudurilor pe cuprinsul schimb`torului simplu este influen\at` de
modul de deplasare a instala\iei de sudur`.
Instala\ia de sudur`
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
48
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
a 1 2 c
x
3 4
y 5 eg
b 6
7 f h
8
d
Figura 3.3.2. Eliminarea joantelor interioare – varianta I.
Eliminarea joantelor interioare se mai poate face ]i [n alte variante.

O variant` este cea [n care, [n prima [nchidere de linie se elimin` joantele interioare
situate pe firele exterioare de ]in` (2 cu 1 ]i 8 cu 7), iar [n cea de a doua [nchidere de linie
se elimin` joantele interioare situate pe firele interioare de ]in` (3 cu 4 ]i 5 cu 6) (fig.
3.3.3.) [RaCo18]. Sudurile [n 1 ]i 7, respectiv [n 4 ]i 6 sunt suduri controlate.
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
49
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
Figura 3.3.3. Eliminarea joantelor interioare – varianta a II-a.
O alt` variant` este cea [n care, [n prima [nchidere de linie se elimin` joantele
interioare situate pe firele interioare de ]in` (5 cu 6 ]i 4 cu 3), iar [n cea de a doua
[nchidere de linie se elimin` joantele interioare situate pe firele interioare de ]in` (1 cu 2 ]i
7 cu 8) (fig. 3.3.4.) [RaCo18]. Sudurile [n 6 ]i 3, respectiv [n 2 ]i 8 sunt suduri controlate.
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
a 1 2 c
x
3 4
y 5 eg
b 6
7 f h
8
d
a 1 2 c
x
3 4
y 5 e g
b 6
7 f h
8
d
a 1 2 c
x
3 4
y 5 eg
b 6
7 f h
8
d
Figura 3.3.4. Eliminarea joantelor interioare – varianta a III-a.
50
3.3.3. Eliminarea joantelor extreme
Dac` la v@rful sau la c`lc@iul schimb`torului este cale f`r` joante, lucrarea se face
numai la temperaturi cuprinse [ntre +170C ]i 270C [NTAFER1].
Pentru eliminarea joantelor extreme de la c`lc@iul schimb`torului se aduce instala\ia
mobil` pe schimb`tor cu sensul de la v@rf spre c`lc@i.
Se sudeaz` obi]nuit joantele c ]i g, se debavureaz` ]i se polizeaz` sumar, apoi prin
procedeul “bucl`” se sudeaz` capetele c’ ]i g’ cu calea f`r` joante (fig 3.3.5.).
Se retrage instala\ia spre v@rful schimb`torului.
Se face macazul pe ab`tut`.
Se sudeaz` obi]nuit [n punctele h ]i d, iar dup` debavurare ]i polizare sumar` se
sudeaz` prin procedeul “bucl`”, dac` pe ab`tut` este cale f`r` joante, punctele h’ ]i d’
(fig. 3.3.5.). Sudarea se face [n intervalul prescris de fixare definitiv`. Dac` rosturile sudate
din punctele g ]i h nu se pot realiza cu ma]ina de sudat, ele se leag` prin joante izolante
lipite (JIL) iar apoi [n h’ ]i d’ se face sudura cu ma]ina de sudat.
{n cazul [n care calea ferat` din continuarea liniei ab`tute este cale cu joante, ]inele
care se introduc [n spa\iile create dup` tìerea capetelor h ]i d au lungimi admise pentru
calea cu joante, \in@nd seama de sporul necesar consumului de ]in` din procesul de
sudare.
Joantele a ]i b nu se pot suda cu instala\ia mobil` dec@t dac` aceasta a fost [ntoars`
(cu ma]ina de sudat [n sensul de lucru de la c`lc@i spre v@rf).
{n cazuri speciale (c@nd nu se poate introduce instala\ia sau eliminarea joantelor a ]i
b trebuie f`cut` [n aceea]i [nchidere cu joantele extreme din zonele de la c`lc@iul
schimb`torului) eliminarea acestor joante se poate face cu sudur` aluminotermic`. {n
acest caz, [n timp ce se execut` lucr`rile la joantele extreme de la linia direct` se fac ]i
sudurile aluminotermice [n punctele a ]i b (cu detensionare ]i introducere de cupon de
lungime corespunz`toare).
CFJ CFJ
3 4
5 e g g'
b' b 6 f h
7
8 h' C
FJ
d
d'
Figura 3.3.5. Eliminarea joantelor extreme de la v@rful ]i de la c`lc@iul schimb`torului.
51
3.4. PREVEDERILE SNCF PRIVIND {NCORPORAREA
SCHIMB~TOARELOR SIMPLE {N CALEA F~R~ JOANTE
Prezentarea care urmeaz` are la baz` lucr`rile [NGEF79], [NGEF79A3].

Spre deosebire de situa\ia de la CFR, la SNCF sunt utilizate pe lâng` joantele izolante
lipite (JIL-uri) ]i joantele lipite (JL). Joantele lipite se confec\ioneaz` în cale. Totodat`, la
SNCF, în cadrul proceselor tehnologice de eliminare a joantelor aparatelor de cale ]i pentru
realizarea fix`rii lor definitive se utilizeaz` dispozitivele de înc`lzit ]ine.
3.4.1. Condi\ii ce trebuie [ndeplinite pentru [ncorporarea

schimb`toarelor simple [n calea f`r` joante
{n general la schimb`toarele simple, cu mici excep\ii, se pot elimina joantele interioare
iar apoi schimb`toarele sudate ob\inute se pot [ncorpora [n calea f`r` joante, indiferent de
clasa liniei ]i viteza maxim` de circula\ie. {n cazul unui schimb`tor izolat, linia deviat` nu
poate fi sudat` de o cale f`r` joante dec@t dac` tangenta unghiului de abatere este inferioar`
valorii de 1/29. {n cazul unei diagonale simple [ntre dou` linii f`r` joante, cele dou`
schimb`toare simple pot fi [ncorporate ]i liniile lor deviate sudate sau racordate prin joante
izolante lipite, indiferent de unghiul lor.
Schimb`toarele simple existente pot s` fie [ncorporate [n calea f`r` joante numai dup`
anumite modific`ri. Reperele schimb`toarelor simple trebuie livrate cu gùri pentru a permite
eclisajul provizoriu.
Extremit`\ile [nainte de a fi racordate prin joante izolante lipite (JIL) sau joante lipite (JL)
la o alt` ]in` sau la inima de [ncruci]are trebuie livrate cu trei gùri. Joantele lipite se
confec\ioneaz` [n cale.
Pentru inimile schimb`toarelor simple [ncorporate [n calea f`r` joante, abaterile de la
cotele teoretice trebuie s` fie foarte mici.
{n general, schimb`torul simplu ce urmeaz` a fi [ncorporat trebuie s` fie echipat cu
prinderi elastice, cu contra]ine lungi pe linia direct`, dispozitive de conlucrare ac – contraac
sau dispozitive contrafugirii (fig. 3.4.1.).
Dispozitiv
contrafugirii ]inelor
Macaz Inim`
Placa suport
z1 z2 Travers`
z1 + z2 = 20mm
Figura 3.4.1. Dispozitiv contrafugirii ]inelor
52
Dispozitivele contrafugirii sunt a]ezate astfel:
- pentru o travers` a aparatului dat`, dispozitivele sunt aplicate pe aceea]i fa\` pentru
firele interioare ]i pe cealalt` fa\` pentru firele exterioare;
- pentru un fir de ]in`, dispozitivele sunt aplicate alternativ pe o fa\` ]i pe cealalt` fa\`
lateral` a traverselor aparatului, succesiv.
Pentru ca s` se asigure un ancoraj suficient al cìi f`r` joante care duce la linia ab`tut`
a schimb`torului simplu ]i ca s` se evite ca o zon` de respira\ie s` se creeze [n macaz, firele
de ]in` ale liniei ab`tute sunt sudate dincolo de inima de [ncruci]are, pe o lungime care
depinde de lungimea schimb`torului ]i cel pu\in egal` cu [NGEF79], [NGEF79A3]:
- 15 m pentru schimb`toare simple cu tangenta 1/9,
- 6 m pentru schimb`toarele simple cu tangenta 1/11,
- 0 m pentru schimb`toarele simple cu tangenta 1/20 ]i 1/29,
f`r` s` dep`]easc` totu]i 30 m.
Dac` linia ab`tut` duce la un alt schimb`tor ]i dac` aceast` lungime nu poate fi
respectat`, este necesar s` se racordeze linia ab`tut` la schimb`torul urm`tor prin
eliminarea joantelor prin sudur` pe zona macazului ]i prin joante lipite la inima de
[ncruci]are.
Pentru [ncorporarea unui schimb`tor simplu existent [ntr-o cale f`r` joante trebuie
verificat [nt@i dac` reperii de rulare sunt [n bun` stare ([n particular capetele ]inelor). {nainte
de [ncorporarea [ntr-o cale f`r` joante, schimb`torul simplu trebuie repus la cotele teoretice
ale planului de poz`. Dup` sudur` se pot p`stra gùrile de eclisare de la capete. Joantele
izolante lipite ]i joantele lipite trebuie s` fie executate [n primul r@nd; dac` la o extremitate a
unei ]ine exist` o joant` izolant` lipit` ]i o sudur` la cealalt` extremitate, joanta izolant` lipit`
va fi confec\ionat` [naintea execut`rii sudurii.
Pentru a se evita apari\ia eforturilor axiale cu valori mari [n momentul racord`rii la calea
f`r` joante a schimb`torului simplu, trebuie respectate urm`toarele prescrip\ii referitoare la
temperaturi:
- schimb`torul simplu nu se [ncorporeaz` [n calea f`r` joante dec@t dac` temperatura
[n ]in` este cuprins` [n intervalul prescris de fixare;
- dac` temperatura este [n afara intervalului prescris de fixare, se folosesc joante
provizorii; dac` nu se prev`d [ntr-un timp apropiat condi\ii de temperatur` care s` permit`
[ncorporarea schimb`torului simplu [n calea f`r` joante, [n locul joantelor provizorii sunt
realizate suduri f`r` nici un calcul; [ndat` ce temperatura [n ]in` este situat` [n intervalul
prescris de fixare, se detensioneaz` calea pe 100 m de o parte ]i de alta a aparatului ]i se
[ncorporeaz` schimb`torul simplu [n calea f`r` joante.
Condi\ia de [ncorporare la temperatura cuprins` [n intervalul prescris de fixare este
imperativ` pentru [ncorporarea de schimb`toare simple situate la distan\e mai mici de 50 m.
3.4.2. {ncorporarea unui schimb`tor simplu izolat [NGEF79]

{n cazul schimb`torului simplu nou trebuie ca [nainte de introducerea pe amplasament
s` fie eliminate joantele interioare, s` fie realizate joantele izolante lipite ]i s` fie montate
dispozitivele de contrafugire.
Dac` schimb`torul simplu este [ncorporat [n calea f`r` joante [n momentul realiz`rii
acesteia sau este pus [n cale cu mai multe luni [naintea realiz`rii cìi f`r` joante (fig. 3.4.2.),
leg`turile cu linia existent` sunt executate la ambele capete ale schimb`torului simplu prin
joante provizorii. Rostul joantelor, exprimat [n mm trebuie s` fie:
( 15mm −
t oC
) (3.4.1.)
3
{n [I341] se prevede ca la capetele cìi f`r` joante s` se lase rosturi de dilata\ie cu
valorile date mai jos, indiferent de tipul de ]in`:
53
Tabel 3.4.1.
15mm −
Temperatur` Deschidere rost, t oC
(°C) conform Instruc\iei 341 3
(mm)
t < -15°C rostul maxim de montaj max.
-15°C < t < 0°C 15 max. - 15
0°C < t < 15°C 10 15 - 10
15°C < t < 25°C 5 10 - 5
t > 25°C rostul [nchis rostul [nchis
Dac` temperatura de fixare se realizeaz` prin [nc`lzire, [nc`lzirea ]inelor va fi

organizat` [nc@t s` se termine la [nceputul ]i sf@r]itul schimb`torului simplu.
La sf@r]itul [nc`lzirii cìi f`r` joante, se marcheaz` printr-o linie fin` “A” pe talpa cìi f`r`
joante, extremitatea schimb`torului simplu; se [nregistreaz` [n acest moment temperatura de
AA ' (mm ) = (25 − t )

lucru t [n ]inele schimb`torului simplu; se decaleaz` linia fin` [n “A'” astfel ca:
+ s (mm ) − 1
l (m)
(3.4.2.)
200
[n care:
l este lungimea [n metri a schimb`torului simplu;
s [n milimetri, este rostul de turnare prescris de furnizor;
l(mm ) ∗ 1000
α∗ = 10 −5 = 10 −2 =
l(mm ) l(m) l(m)
(3.4.3.)
2 2 2 200
Omogenizarea ulterioar` a eforturilor axiale permite repartizarea pe 100 m (printr-o varia\ie
de lungime de 1mm pe grad Celsius) a eforturilor ap`rute [n momentul sud`rii la temperatura t.
Se realizeaz` sec\ionarea [n A' ]i se execut` sudura dup` readucerea rostului de
turnare la valoarea s, prin [nc`lzirea ]inelor care [ncadreaz` schimb`torul simplu.
Dup` [ncorporarea schimb`torului simplu [n calea f`r` joante, se efectueaz` o
detensionare a cìi f`r` joante pe 100 m de o parte ]i de alta a acestuia. La schimb`torul simplu
prinderile nu vor fi desf`cute, dar se vor da c@teva lovituri de ciocan pe firele exterioare de ]in`.
A SCHIMB~TOR SIMPLU
A'
A'
sec\ionat in A'
incalzire s
sudur`
100m lovituri de ciocan 100m

detensionare detensionare
Figura 3.4.2. Fazele [ncorpor`rii schimb`torului simplu [n calea f`r` joante, [n momentul
realiz`rii acesteia
54
Dac` schimb`torul simplu este [ncorporat [n calea f`r` joante existent` (fig. 3.4.3.),
lucrarea trebuie executat` la o temperatur` de lucru inferioar` temperaturii de fixare, astfel
[nc@t s` poat` fi efectuate sec\ion`rile ]inelor.
{nainte de sec\ionarea cìi f`r` joante, se plaseaz` reperii fic]i 1 ]i 2 pe fiecare fir de
]in`, la aproximativ 4,50 m de pozi\ia prev`zut` pentru sudura de v@rf ]i sudura de c`lc@i ]i
se marcheaz` pe talpa ]inei, liniile fine A [n fa\a acestor reperi.
Se sec\ioneaz` apoi calea f`r` joante astfel [nc@t linia curent` la a]ezare s` fie un pic
mai lung` dec@t linia direct` a schimb`torului simplu, ]i se demonteaz` ]inele pentru a
permite montarea acestuia.
Se monteaz` schimb`torul simplu. Se [nregistreaz` temperatura de lucru t [n ]in` ]i se
m`soar` deplas`rile δ ale punctelor A [n raport cu reperii fic]i. Sec\ionarea fiind efectuat` la
temperatura inferioar` temperaturii de fixare, deplasarea punctului A se face c`tre st@nga [n
1 ]i c`tre dreapta [n 2; δ are [ntotdeauna o valoare pozitiv`.
Se marcheaz` cu o linie fin` pe calea f`r` joante punctul B' la o distan\` BB' de
BB' (mm ) = δ (mm ) + (25 − t )

extremitatea B a aparatului:
+ s (mm ) − 1
l (m )
(3.4.4.)
200
Se sec\ioneaz` calea f`r` joante [n B'.
Prin [nc`lzire se realizeaz` valoarea s a rostului ]i se execut` sudura.
Se detensioneaz` calea f`r` joante pe 100m de o parte ]i de alta a schimb`torului
simplu. Pe schimb`torul simplu prinderile nu sunt sl`bite, dar se dau c@teva lovituri de ciocan
pe firele exterioare de ]in`.
1 2
X X
A A
sec\ion`ri
δ B' aparat B' δ
A B B A
sec\ionare
B' B'
incalzire s s incalzire
sudura sudura
100m 100m
detensionare detensionare
Figura 3.4.3. Fazele [ncorpor`rii schimb`torului simplu [n calea f`r` joante existent`
Reglement`rile SNCF trateaz` în detaliu ]i alte situa\ii care pot interveni în exploatare.
55
3.4.3. Concluzii
Avantajele metodelor de [ncorporare propuse mai sus sunt urm`toarele:
- pentru realizarea temperaturii de fixare sunt utilizate dispozitivele pentru [nc`lzirea
]inelor;
- pentru legarea reperelor de rulare se folosesc joante speciale lipite [n locul sudurilor;
aceste joante speciale lipite reprezint` avantajul c` [n cazul folosirii lor nu mai este necesar
s` se \in` seama de efectul r`cirii rostului sudat;
- pentru conducerea proceselor tehnologice sunt utilizate deplas`rile m`surate ale
sec\iunilor ]inei [n lungul cìi;
- [n anumite situa\ii sunt folosite aparatele de dilata\ie (AD-urile) [n locul panourilor
tampon;
- în cadrul proceselor tehnologice este avut în vedere efectul r`cirii rostului sudat;
Succesiunea activit`\ilor în cadrul diverselor procese tehnologice, înt@lnite la realizarea

capetelor de sta\ie sudate ]i înt@lnite la [ntre\inerea aparatelor de cale sudate au în vedere
evitarea apari\iei eforturilor axiale în reperele de rulare ale aparatelor de cale, eforturi
cauzate de varia\ia temperaturii în raport cu temperatura de fixare.
56
4. PARAMETRII CARE INFLUEN|EAZ~
COMPORTAREA C~II F~R~ JOANTE.
M~SUR~TORI }I INTERPRETAREA
REZULTATELOR
4.1. IMPORTAN|A PRISMEI C~II
Sub [nc`rc`rile repetate din trafic ]i din varia\ii de temperatur`, calea se mi]c`
progresiv vertical ]i lateral rezult@nd devieri de la geometria dorit`. {ntruc@t aceste devia\ii
sunt [n general neregulate, confortul descre]te ]i cresc sarcinile dinamice, determin@nd
deteriorarea geometriei cìi. {n cea mai actual` practic` de [ntre\inere a cìi ferate, burajul
prismei cìi este folosit pentru corectarea defectelor geometriei cìi, care rezult` datorit`
traficului repetat.
Burajul este modul cel mai eficient pentru remedierea defectelor de geometrie. Cu
toate acestea, acest obiectiv propus este [nso\it de unele deterior`ri ale pietrei sparte,
sl`birea platformei cìi ]i reducerea rezisten\elor prismei cìi. Sl`birea are ca rezultat
tasarea, gradul de tasare cresc@nd pe m`sur` ce se deterioreaz` piatra spart`. O
eventual` lucrare este necesar` din nou. Dup` o perioad` de timp, particulele fine
provenite din multe surse se acumuleaz` [n prisma cìi, produc@nd colmatarea acesteia.
Acest fapt deterioreaz` func\iunile prismei cìi, incluz@nd drenajul ]i capacitatea de a
men\ine geometria dup` buraj. {n cele din urm` piatra spart` va necesita [nlocuirea sau
ciuruirea ]i reintroducerea ei [n cale.
Burajul sugereaz` compactare sau densificare. Cu toate acestea este foarte evident
c` burajul sl`be]te prisma cìi. Acest efect de sl`bire impune mic]orarea vitezei trenurilor
imediat dup` buraj. Efectul de sl`bire este ]i cauza unei viteze ridicate de tasare a cìi
imediat dup` burare. Prin circula\ia trenurilor se produce din nou compactarea pietrei
sparte. Deasemenea compactarea prismei cìi poate fi realizat` imediat dup` buraj prin
folosirea stabilizatoarelor dinamice.
{nc`rc`rile repetate din trafic ]i ac\iunea stabilizatoarelor dinamice determin`
acumul`ri de deforma\ii remanente [n prisma cìi, ]i zona platformei cìi. Tasarea cìi
reprezint` urmarea acestor acumul`ri de deforma\ii.
{n construc\iile noi, substratul cìi aduce o contribu\ie la tasare, [ntruc@t acesta nu a
fost supus [n prealabil unui trafic considerabil.
Piatra spart` nou a]ezat` va produce o mare parte din tasare. Totu]i, la calea care
se afl` [n exploatare de mult timp, straturile care nu sunt agitate prin burare, vor contribui
foarte pu\in la o tasare ulterioar`. Aceasta presupune o capacitate portant`
corespunz`toare a platformei de p`m@nt, respectiv a platformei c.f.. De aceea stratul
superior de piatr` spart` care este agitat periodic prin burare este [n general sursa
principal` a tas`rii cìi (fig. 4.1.1.) [SeWa94].
Deforma\iile remanente plastice cumulate rezult` [n parte dintr-o combina\ie a
reducerii volumului de material (compactare) ]i a deplas`rii sub [nc`rc`ri repetate. {n
prisma cìi spargerea particulelor face ca volumul golurilor s` se reduc`. Deplasarea
lateral` este [mpiedicat` [n parte de eforturile reziduale orizontale, [n special [n straturile
granulare care se dezvolt` din [nc`rc`ri repetate. Burajul reduce cel mai adesea
deforma\iile reziduale ]i indirect duce la cre]terea tas`rii.
Tendin\a de cre]tere a deforma\iilor plastice cumulate dintr-un strat cu cicluri de
[nc`rc`ri cresc@nde, [n cazul [n care nu se efectueaz` buraj este prezentat` [n figura
4.1.2. [SeWa94]. Aceast` curb` reprezint` prisma cìi nou burat`, substratul cìi nou
amplasat sau platforma cìi care nu a fost [n prealabil supus` traficului. Por\iunea cu linie
57
plin` a curbei indic` faptul c` propriet`\ile materialului r`m@n aproape constante. Totu]i pe
m`sur` ce straturile cìi devin saturate sau pe m`sur` ce prisma cìi se deterioreaz`
(umplerea golurilor), sl`birea materialului va cauza deforma\ii mari (curba trasat` cu linii
[ntrerupte). Aceast` stare trebuie evitat` pentru c` va cauza o deteriorare rapid` a
geometriei cìi.
Trafic cumulat
0
Substratul cìi
Prisma cìi
Buraj
Tasare
Figura 4.1.1. Contribu\ia straturilor cìi la tasare

Deforma\ie
Prism` colmatat`
Substrat saturat
Cicluri
Figura
Fig. 2.4.1.2. Varia\ia
Varia\ia efortuluiplastice
deforma\iilor verticalcumulate
[n cazul [n
care nu se efectueaz` buraj
[n cazul [n care nu se efectueaz` buraj.
Una dintre consecin\ele tas`rii const` [n faptul c` poate ap`rea un gol (o “l`s`tur`
oarb`”) [n situa\ia cìi ne[nc`rcate [ntre baza traversei ]i piatra spart`. Acesta poate
ap`rea ]i dac` ]ina este ridicat` [n fa\a ro\ii. Impactul se poate produce apoi [ntruc@t golul
se [nchide rapid la apropierea ro\ii. Dac` golul se umple cu ap` sau particule fine de
piatr`, un proces serios de eroziune se va adùga la efectele impactului. Acest lucru va
cre]te viteza de tasare ]i viteza de deteriorare a pietrei sparte.
58
Importan\a dren`rii prismei cìi este clar demonstrat` de exemplul de mai sus.
Aceasta [nseamn` ciuruirea prismei cìi [nainte de a deveni prea deteriorat` pentru a
putea fi drenat`. Deasemenea acest lucru [nseamn` oprirea dezvolt`rii l`s`turii prin
burare. Dac` piatra spart` este foarte deteriorat`, totu]i l`s`tura va apare din nou [ntr-un
timp scurt. Consecin\ele efectelor deterior`rii rapide a prismei cìi pe perioada de timp
dintre bur`ri (lungimea ciclului de burare) sunt ilustrate [n figurile 4.1.3. ]i 4.1.4. [SeWa94].
Ciclu de burare
Trafic cumulat
0
comprimarea prismei cìi
Trafic
Tasare cauzat` de
Buraj
Limita admis`
Tendin\a f`r` buraj
Figura 4.1.3. Efectul colmat`rii progresive pe lungimea unui ciclu de burare

Ani [ntre buraje
Trafic cumulat
Figura 4.1.4. Deteriorarea prismei cìi [ntre buraje
59
4.2. PARAMETRII DE REZISTEN|~ AI C~II
La o cale f`r` joante care este bine conceput` ]i [ntre\inut`, eforturile axiale
provenite din varia\ii de temperatur` ]i for\ele din dreptul ro\ilor vehiculelor trebuie s` fie
suportate f`r` deplas`ri ]i f`r` deforma\ii excesive de c`tre structura cìi. Principalii
parametri de rezisten\` avu\i [n vedere ]i care vor fi defini\i ]i analiza\i [n continuare sunt
[SaRa98]:
- rezisten\a lateral`;
- rezisten\a longitudinal`;
- rezisten\a la rotire a ]inei [n prindere.
4.2.1. Rezisten\a lateral`

4.2.1.1. Rezisten\a lateral` aferent` traversei
Rezisten\a lateral` aferent` traversei este rezisten\a opus` de prisma cìi la

deplasarea [n lateral a traversei.
Factorii care influen\eaz` valoarea rezisten\ei laterale sunt [HeCa00]:
- tipul traversei;
- distan\a dintre axele traverselor;
- l`\imea ]i forma um`rului prismei cìi;
- gradul de compactare al pietrei sparte dintre traverse ]i de la capetele traverselor;
- calitatea, forma ]i dimensiunile granulelor pietrei sparte;
- gradul de colmatare al prismei cìi;
- lucr`rile de [ntre\inere;
- prezen\a sau lipsa dispozitivelor contra derip`rii cìi;
- l`s`turile oarbe;
- solicit`rile transmise de materialul rulant.
Influen\a traverselor [n valoarea rezisten\ei laterale este determinat` de urm`torii
parametri [HeCa00]:
- materialul din care a fost f`cut` traversa;
- greutatea traversei;
- forma traversei;
- rugozitatea t`lpii traversei ]i a fe\elor laterale;
- distan\a dintre axele traverselor.
Influen\a l`\imii um`rului prismei cìi asupra m`rimii rezisten\ei laterale este evident`.
Cu c@t l`\imea um`rului este mai mare cu at@t rezisten\a lateral` este mai mare.
Colmatarea prismei cìi duce la diminuarea rezisten\ei laterale. {n cazul prismei cìi
cu umiditate mare, rezisten\a lateral` se poate diminua, [n func\ie de gradul de colmatare
cu 40 – 50%.
Toate valorile ob\inute pentru rezisten\a lateral` la calea cu traverse de beton sunt
superioare celor ob\inute pentru calea cu traverse de lemn, indiferent de forma ]i
dimensiunile prismei cìi.
Montarea pe traverse a dispozitivelor contra derip`rii cìi conduce la cre]terea
rezisten\ei laterale aferente unei traverse. Solu\ia cea mai eficient` din punct de vedere
tehnico-economic apare [n cazul utiliz`rii dispozitivelor contra derip`rii cìi din dou` [n
dou` traverse, dac` alte cerin\e nu impun un montaj la fiecare travers`.
{ncerc`rile de deplasare lateral` ale traversei au fost folosite pe scar` larg` pentru
evaluarea st`rii prismei cìi ]i a stabilit`\ii laterale a cìi. Parametrul folosit ca indice a fost
reprezentat de for\a necesar` pentru deplasarea traversei [n lungul ei cu o anumit`
cantitate, de obicei [ntre 1 ]i 6,4 mm [SeWa94].
60
Rezisten\a lateral` F aferent` unei traverse variaz` [n func\ie de deplasarea lateral`
a traverselor. Pentru calea burat` ]i nestabilizat`, rezisten\a atinge o valoare constant`
dup` c@\iva milimetri de deplasare a traverselor. Pentru cazul [n care prisma cìi este
stabilizat`, curba caracteristic` a rezisten\ei laterale prezint` o valoare maxim` (un v@rf)
[nainte de sc`derea ei pentru atingerea valorii limit` constante (figura 4.2.1.1.) [ZaLa91].
Rezisten\a lateral` F este alc`tuit` din urm`toarele trei componente (figura 4.2.1.2.):
- componenta aferent` t`lpii traversei, Fb;
- componenta aferent` fe\elor laterale ale traversei, Fs;
- componenta aferent` suprafe\elor frontale (de cap`t) ale traversei, Fe.
Contribu\iile procentuale ale acestor componente [n formarea rezisten\ei laterale, la

linia ne[nc`rcat` de convoi sunt [SaRa98] de 30 la 50 pentru Fb, 40 la 60 pentru Fs ]i 10 la
30 pentru Fe.
FP
dup` stabilizare
Rezisten\a global` F (kN)
FL
dup` burajul cìi
WP WL (mm)
Figura 4.2.1.1. Curbe caracteristice pentru rezisten\a lateral` aferent` traversei
61
mi]carea
traversei
Fs
Fe
Fb
Figura 4.2.1.2. Cele treiFig.

componente ale rezisten\ei
Cele trei componente laterale
ale rezisten\ei aferente traversei
globale
Fig. 4.2.1.3. eviden\iaz` importan\a relativ` a fiec`rei componente pe baza testelor

de laborator [SeWa94]. Valorile reale ale rezisten\ei laterale depind de starea cìi.
Rezisten\a Fb reprezint` rezisten\a de frecare pe talpa traversei; [n cazul liniei
ne[nc`rcate de convoi for\a normal` este egal` cu greutatea traversei. Coeficientul de
frecare va depinde foarte mult de rugozitatea t`lpii traversei. Aceast` component` a
rezisten\ei va cre]te cu greutatea traversei (fig. 4.2.1.3a.).
Rezisten\a Fs este dat` de for\ele de frecare de pe fe\ele laterale ale traversei la care
for\a normal` este reprezentat` de [mpingerea lateral` activ`. Aceast` component` cre]te
direct cu [n`l\imea de umplere a spa\iului dintre traverse, m`surat` de la baza traversei
(fig. 4b.). Curba din fig. 4.2.1.3b. reprezint` prisma cìi dup` efectuarea burajului cìi care
nu este urmat de compactare. Presiunea pietrei sparte pe fe\ele laterale ale traversei este
mult sporit` de compactare. Astfel, dup` compactare, contribu\ia acestei componente va fi
]i mai mare.
Rezisten\a aferent` um`rului Fe are dou` componente, una pasiv`, iar celalt` activ`.
La o deplasare lateral` relativ redus`, rezisten\a activ` ar trebui s` fie neglijabil`
comparativ cu rezisten\a pasiv`. Rezisten\a um`rului prismei cìi cre]te cu [n`l\imea
um`rului deasupra t`lpii traversei ]i cu l`\imea um`rului (fig. 4.2.1.3c.) Compactarea
prismei cìi [n zona um`rului prismei cìi va duce la cre]terea acestei rezisten\e.
{n figura 4.2.1.3. [n cazul liniei ne[nc`rcate de convoi, contribu\ia componentei Fb, [n
cazul unei traverse de lemn, reprezint` [SeWa94] doar aproximativ 14% din rezisten\a
total`. Componenta Fs reprezint` 57%, adic` mai mult dec@t jum`tate din total, iar
componenta Fe reprezint` 29% [SeWa94].
Rezisten\a lateral` este diferit` la o cale cu traverse de lemn fa\` de o cale cu
traverse de beton. Aceast` diferen\` este datorat` [n principal diferen\elor de greutate
proprie ]i coeficien\ilor de frecare dintre piatra spart` ]i traversele respective. {n cazul [n
care burajul a fost efectuat recent, traversa de beton are o rezisten\` lateral` mai mare ca
traversa de lemn, datorit` greut`\ii mai mari pe care o are traversa de beton. {n cazul cìi
av@nd prisma cìi stabilizat`, traversa de lemn are o rezisten\` lateral` mai mare ca
urmare a coeficientului de frecare lemn – piatr` spart` mai mare dec@t coeficientul de
frecare beton – piatr` spart`. Pentru cre]terea coeficientului de frecare pe talp`, tipurile
recente de traverse de beton au p`r\ile inferioare rugoase.
Traversele de beton sunt adesea concepute cu forme speciale ale sec\iunii
transversale (partea inferioar` ondulat` ]i p`r\i laterale zim\ate) [n ideea de a mobiliza c@t
mai mult material din prisma cìi, pentru a ob\ine o rezisten\` lateral` crescut`. La
traversele bibloc rezisten\a lateral` este sporit` datorit` pietrei sparte “[ntemni\ate” [ntre
bloche\i. Datele referitoare la influen\a formei traversei asupra rezisten\ei laterale sunt
totu]i limitate.
Odat` cu cre]terea num`rului de milioane de tone brute suportate, neglij@nd
compactarea pietrei sparte dintre traverse ]i a um`rului prismei cìi, toate cele trei
62
componente ale reziste\ei vor cre]te. Rezisten\a lateral` aferent` traversei va cre]te, iar
procentul contribu\iei totale a componentei Fs va sc`dea. Pentru calea [nc`rcat` procentul
contribu\iei componentei Fs va fi complet diferit ]i mult mai redus.
Rezisten\a lateral` pentru traversa [nc`rcat` va fi mult mai mare dec@t pentru
traversa ne[nc`rcat`, [ntruc@t componenta Fb va cre]te substan\ial f`r` modific`ri ale
celorlalte componente. Astfel, la linia [nc`rcat`, procentul de cre]tere al rezisten\ei laterale
din compactare va fi mult mai mic, fa\` de fig. 4.2.1.3.
Rezisten\a lateral` dup` burajul cìi depinde de asemenea de ridicarea liniei [n
timpul burajului cìi. Conform fig. 4.2.1.4. [SeWa94] c@nd ridicarea cre]te de la 0 la 40
mm, rezisten\a lateral` scade de la 80% la 65% din valoarea existent` [nainte de burajul
cìi. Compactarea pietrei sparte dintre traverse ]i a um`rului prismei cìi compenseaz`
par\ial aceast` pierdere, fapt care se realizeaz` prin stabilizarea dinamic` a cìi.
Sub circula\ie, rezisten\a lateral` revine gradat la valoarea ini\ial` existent` [nainte de
burajul cìi. Fig. 4.2.1.4. arat` cum compactarea materialului dintre traverse duce la
cre]terea rezisten\ei laterale, iar compactarea [n zona um`rului prismei cìi spore]te [n
continuare aceast` rezisten\`.
Exemple ale curbelor for\` - deplasare, pentru traverse de lemn sunt date [n figura
4.2.1.5 [SeWa94]. }i [n acest caz compactarea duce la cre]terea rezisten\ei laterale.
Burajul cìi (cu ajutorul burezelor speciale) reduce rezisten\a lateral` a cìi. {n figura
4.2.1.6. sunt reprezentate rezisten\ele laterale, pentru calea nestabilizat`, pentru diferite
tipuri de traverse [SaRa98]. Rezisten\a lateral` se reduce ]i dac` [n anumite situa\ii calea
este ridicat` sau este ripat`. Pentru cre]terea rezisten\ei laterale, calea este stabilizat`
prin circula\ia trenurilor (prin tonajul scurs). Tonajul scurs este exprimat prin num`rul de
milioane tone brute (MTB) suportate de cale. Rezisten\a lateral` maxim` de v@rf cre]te
odat` cu tonajul scurs (figura 4.2.1.7.) [SaRa98]. {n cazul [n care nu se poate a]tepta
derularea tonajului de stabilizare, pot fi utilizate stabilizatoare dinamice pentru cre]terea
nivelului de consolidare al liniilor ]i deci pentru sporirea rezisten\ei laterale. La DB, NS ]i
alte re\ele feroviare europene se efectueaz` evalu`ri sistematice referitoare la folosirea
ma]inilor pentru stabilizarea prismei cìi. Cercet`rile efectuate la DB au ar`tat c` aportul
stabilizatorului dinamic de cale este echivalent cu scurgerea a 0,1 MTB (figura 4.2.1.8.)
[SaRa98].
Unul din avantajele recunoscute ale compact`rii prismei cìi este acela de a reduce
restric\iile de vitez` impuse de stabilitatea lateral` redus` dup` burajul cìi. {n fig. 4.2.1.9.
este prezentat` cre]terea rezisten\ei laterale pentru calea ne[nc`rcat`, ca efect al traficului
scurs [SeWa94]. Compactarea cu stabilizatorul dinamic de cale duce la cre]terea
rezisten\ei laterale care corespunde unui trafic de aproximativ 0,2 MTB. Astfel va putea fi
ini\iat` imediat dup` compactare circula\ia trenurilor la viteza permis` de scurgerea unui
tonaj scurs de 0.2 MTB. Liniile slab circulate vor avea mai mult de c@]tigat dec@t liniile
intens circulate, deoarece perioada de timp pentru restric\ia de vitez` va fi mult mai redus`
pe liniile slab circulate.
Dup` 2 MTB rezisten\a lateral` a cìi este aceea]i indiferent dac` dup` burajul cìi s-
a folosit sau nu stabilizatorul dinamic de cale (figura 4.2.1.10.) [SeWa94]. Dup` un tonaj
scurs de aproximativ 20 MTB rezisten\a lateral` se stabilizeaz`.
63
Componenta Componenta aferent` Componenta aferent`
aferent` bazei zonelor laterale um`rului prismei cìi
1.0
Rezisten\a lateral` relativ`
0.5
0
Lemn Beton 0 1/2 h h 0 1/2 d d
a) b) c)
Figura 4.2.1.3. Componentele rezisten\ei laterale

h = [n`l\imea de umplere a spa\iului dintre traverse;
d = l`\imea um`rului prismei cìi.
100
Procent din rezisten\a lateral` netulburat`
Rezisten\a lateral` m`surat` la o deplasare

de 2mm [n lungul traversei
90
Ridicare, burajul cìi,

80 compactare [ntre traverse ]i
compactare la capul traverselor
prin burajul cìi
Ridicare, burajul cìi ]i

70 compactare [ntre traverse
Ridicare
]i burajul cìi
60 Rezisten\a la
baza traversei
0
0 10 20 30 40
Ridicare (mm)
Figura 4.2.1.4. Factorii [ntre\inerii care afecteaz` rezisten\a lateral`
64
5
Dup` efectuarea burajului cìi ]i a compact`rii
pietrei sparte dintre traverse ]i de la cap`tul acestora
4
For\a lateral` (kN)

3
Dup` efectuarea burajului cìi
2
0
0 2 4 6 8
Deplasare (mm)
Figura 4.2.1.5. Efectul compact`rii asupra rezisten\ei laterale
traversa din beton SL

traversa din beton NS
traversa din beton B70
Rezisten\a lateral` maxim` (de v@rf) (kN)
traversa din lemn (azobe) cu nervuri

traversa din lemn
traversa din otel
15
traversa din lemn (azobe) fara nervuri
10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Deplasare (mm)
Figura 4.2.1.6. Date caracteristice pentru rezisten\a lateral`

referitoare la prisma cìi necompactat`
65
Rezisten\a lateral` maxim` (de v@rf) (kN)
15
10
0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0
MTB (milioane tone brute)
Figura 4.2.1.7. Influen\a tonajului scurs asupra rezisten\ei laterale
cu utilizarea stabilizatorului dinamic de cale dup` burajul cìi

12
Rezisten\a lateral` a traverselor (kN)
10
6
f`r` utilizarea stabilizatorului dinamic de cale dup` burajul cìi
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8

MTB (milioane tone brute)
Figura 4.2.1.8. Influen\a utiliz`rii stabilizatorului dinamic de cale asupra

rezisten\ei laterale, pe o linie [n exploatare
66
Ftotal / Ftotal,in\ial

2.0
Fs / Ftotal,in\ial
1.0
Fe / Ftotal,in\ial
Fb / Ftotal,in\ial
0
Trafic (MTB)
Ftotal,in\ial = rezisten\a lateral` imediat dup` efectuarea burajului cìi

Ftotal = Fs + Fe + Fb = rezisten\a lateral` dup` scurgerea unui anumit trafic
Figura 4.2.1.9. Efectul traficului scurs asupra rezisten\ei laterale
Dup` efectuarea burajului ]i a lucr`rilor

de compactare cu stabilizatorul dinamic de cale
2.0
1.3
1.0 Dup` efectuarea numai a burajului
0
0.02 0.2 2 20 200
Trafic (MTB)
Figura 4.2.1.10. Efectul favorabil al traficului scurs ]i al utiliz`rii

stabilizatorului dinamic de cale
67
4.2.1.2. Rezisten\a lateral` a cìi
Rezisten\a lateral` a cìi nu este egal` cu suma rezisten\elor laterale ale traverselor.
}ina ]i prinderile asigur` o anume rezisten\` (fig. 4.2.1.11.) [SeWa94]. Rezisten\a ]inei
provine din rigiditatea la [ncovoiere [n plan orizontal. Rezisten\a prinderilor provine din
rigiditatea la torsiune [n plan orizontal, de]i aceasta este adesea destul de mic`. Totu]i,
prisma cìi este sursa principal` a rezisten\ei laterale. Interac\iunea [ntre traverse reduce
rezisten\a prismei cìi furnizat` de fiecare travers` [SeWa94]. Cre]terea interac\iunii
depinde de distan\a [ntre traverse [n rela\ie cu dimensiunile acestora. Rezisten\a pasiv` a
um`rului se [ntinde pe o lungime de ]in` considerabil mai mare dec@t l`\imea traversei.
Rezisten\a lateral` a cìi sub tren este foarte diferit` de cea a liniei ne[nc`rcate, at@t
sub aspectul rezisten\ei totale, c@t ]i al contribu\iilor relative ale componentelor acesteia.
In cazul traficului feroviar vor ac\iona for\e verticale [n ambele sensuri, ceea ce va influen\a
[n mod deosebit rezisten\a aferent` t`lpii traversei. Contribu\ia rezisten\ei aferente t`lpii
traversei va fi redus`, sau chiar eliminat`, astfel [nc@t celelalte dou` componente vor
produce cea mai mare parte a rezisten\ei laterale.
Klugar [KlEtr74] sugereaz` c` numai rezisten\a pasiv` ]i rigiditatea suprastructurii
vor contribui la rezisten\a lateral` a cìi unde traversele sunt desc`rcate prin unda de
ridicare a cìi. Evident, dup` cum arat` experimentele lui Eisenmann [EiRi76] cu c@t mai
grea este calea, cu at@t mai mic` este pierderea [n rezisten\` lateral` prin ridicarea cìi.
Un factor important ce influen\eaz` rezisten\a pasiv` este zona portant`. Aceasta
este definit` de grosimea prismei cìi ]i l`\imea traversei.
L`\imea poate fi sporit` fa\` de cea a traverselor prismatice continue prin c@teva
mijloace [SeWa94]:
- urechi de beton (fig. 4.2.1.12.);
- blocuri duble (fig. 4.2.1.13.);
- dispozitive contra derip`rii (fig. 4.2.1.14.).
Pentru traversele bibloc, cotribu\ia t`lpii traversei ]i a fe\elor traversei la rezisten\a

lateral` va fi redus`. Pentru celelalte dou` mijloace costurile sunt foarte mari, iar
[ntre\inerea cìi va fi dificil`. Costurile ini\iale crescute ]i costurile de [ntre\inere vor anula
beneficiile ob\inute prin aceste mijloace.
L`\imea um`rului prismei cìi este un factor ce influen\eaz` rezisten\a pasiv` dat` de
prisma cìi. Studiile [SeWa94] indic` o cre]tere a rezisten\ei pasive de la 10% la 40 % prin
cre]terea l`\imii um`rului prismei cìi de la aproximativ 150 mm la 300 mm. Sporirea
l`\imii um`rului prismei cìi de la 300 mm la 400 mm nu m`re]te rezisten\a pasiv`.
In perioadele c`lduroase, ]ina are tendin\a de flambare lateral`. In aceste condi\ii
contribu\ia ]inei la stabillitatea lateral` este una negativ`. Rezisten\a torsional` dat` de
sistemul de prindere se poate deteriora [n timp, sau poate fi zero de la [nceput. C@nd osia
se apropie de o travers`, are loc mai [nt@i ridicarea traversei de c`tre ]in`. Acest lucru
produce o reducere a rezisten\ei laterale datorat` frec`rii dintre piatra spart` ]i talpa
traversei. Astfel cu excep\ia rezisten\ei laterale dat` de piatra spart` din zona um`rului
prismei cìi, rezisten\a lateral` datorat` celorlalte componente nu este constant`. {n
consecin\`, um`rul prismei cìi trebuie men\inut cu mult` aten\ie.
Distan\a obi]nuit` dintre axele traverselor de lemn este de 0,6 m [n Europa ]i de
aproximativ 0,5 m [n Statele Unite [SaRa98]. Distan\a [ntre axele traveselor din beton este
de 0,6 m at@t [n Europa c@t ]i Statele Unite.
{n Statele Unite, datorit` for\elor mai mari din dreptul ro\ilor, exist` ]ine cu sec\iuni
transversale mai mari dec@t [n Europa, ]i distan\e [ntre axele traverselor mai mici. Prin
distan\ele mai mici între axele traverselor se ob\ine o distribu\ie corespunz`toare a
[nc`rc`rilor la nivelul platformei cìi. În cazul distan\elor mici între axele traverselor ]i al
]inelor cu sec\iuni transversale mari, posibilitatea de ]erpuire a cìi este mai redus`.
68
{n general este recomandat s` se reduc` distan\a dintre axele traverselor pentru
por\iunile situate [n curb` [n raport cu sec\iunile situate [n aliniament, cu scopul de a spori
rezisten\a la ]erpuire a ]inelor lungi sudate.
Rigiditatea torsional`
a prinderilor
Rigiditatea lateral`
a ]inei
Deplasarea lateral` a traverselor
Figura 4.2.1.11. Contribu\ia prinderilor ]i a ]inelor la rigiditatea

lateral` a cìi
Figura 4.2.1.12. Travers` cu ureche de beton
69
Figura 4.2.1.13. Travers` bibloc
Figura 4.2.1.14. Dispozitiv contra derip`rii cìi
4.2.2. Rezisten\a longitudinal`
Rezisten\a longitudinal` a cìi este rezisten\a care se opune deplas`rii ]inei [n lungul
cìi, deoarece ]inele se deplaseaz` sau au tendin\a s` se deplaseze [n sens longitudinal
cìi.
Rezisten\a longitudinal` este [n func\ie de valoarea deplas`rii ]inei [n raport cu
suportul aflat sub ea. Valoarea rezisten\ei longitudinale cre]te foarte repede pentru
deplas`ri mici, dar practic nu se mai modific` dup` ce deplasarea atinge o anumit`
valoare.
70
Rezisten\a longitudinal` pentru o cale [nc`rcat` este superioar` rezisten\ei aferente
unei cì ne[nc`rcate.
Rezisten\a longitudinal` determinat` de prinderi este factorul determinant atunci
c@nd materialul din prisma cìi este [nghe\at ]i atunci c@nd calea este f`r` prism` a cìi.
Rezisten\a la deplasarea ]inei [n sens longitudinal este imputabil` prinderilor care
men\in ]ina pe traverse. }ina poate s` se deplaseze prin prindere, traversele r`m@n@nd
pe loc [SaRa98], sau ]ina ]i traversele pot s` se deplaseze prin prisma cìi, atunci c@nd
prinderile asigur` o prindere puternic` (figura 4.2.2.1.). Comportamentul sistemului
depinde de m`rimea deplas`rii relative ]i de asemenea de for\a vertical` transmis`
traversei.
Rezisten\a longitudinal` contribuie semnificativ la stabilitatea cìi f`r` joante. De
asemenea rezisten\a longitudinal` determin`:
- eforturile axiale ]i deplas`rile longitudinale [n cuprinsul zonelor de respira\ie;
- starea de eforturi ]i de deforma\ii [n cazul ac\iunii for\elor de fr@nare ]i de
accelerare a trenurilor;
Totodat`, rezisten\a longitudinal` influen\eaz` m`rimea rosturilor care apar [n cazul

ruperilor de ]ine.
a) pozi\ia ini\ial`
plac` suport
b) ]ina ac\ionat` se deplaseaz` travers`

[n raport cu traversa (imobil`) u
A'
f
c) ]ina ac\ionat` se deplaseaz`
[mpreun` cu traversa prin prisma cìi u
A"
Figura 4.2.2.1. Semnifica\ia deplas`rii longitudinale « u »
Rezisten\a longitudinal` este determinat` de:

- for\a aferent` prinderii;
- rigiditatea la forfecare a pl`cu\elor elastice din alc`tuirea prinderii;
- tipul ]i starea materialului din prisma cìi;
- for\a vertical` din dreptul ro\ii.
71
{n general rezisten\a longitudinal` determinat` de prinderi este mult mai mare dec@t
rezisten\a longituinal` determinat` de prisma cìi. Rezisten\a longitudinal` poate fi
exprimat` pe o prindere (pe o ]in`) sau pe dou` dou` prinderi (pe o travers`). Rezisten\a
longitudinal` a cìi se ob\ine prin [mp`r\irea rezisten\ei longitudinale aferent` unei traverse
la distan\a dintre axele traverselor.
Rezisten\a longitudinal` a cìi = (rezisten\a longitudinal` aferent` unei traverse) /

(distan\a dintre traverse)
De remarcat c` distan\a dintre axele traverselor reprezint` distan\a dintre axele

traverselor cu prinderi.
Legea de leg`tur` dintre rezisten\` longitudinal` ]i deplasare este diferit`, [n func\ie
de alc`tuirea ]i starea cìi.
Exist` mai multe ipoteze [n ceea ce prive]te modelarea rezisten\ei longitudinale a
cìi [TeTe65] (figura 4.2.2.2.):
p p
rezisten\a longitudinal`
p
p
λ λ1 λ
deplasare deplasare
a) comportare rigid` cu alunecare b) comportare ideal elasto-plastic`
p p
k2
k1
p
p
λ1 λ λ
deplasare deplasare
c) comportare elastic` cu [nt`rire d) comportare rigid` cu [nt`rire
72
p p
k2
p2
k1
p
p0
p1
λ λ1 λ2 λ
deplasare deplasare
e) comportare rigid` elasto-plastic` f) comportare elastic` cu [nt`rire ]i alunecare

p = k1λ1, pentru 0 ≤ λ ≤ λ1
p = p1 + k2(λ-λ1), pentru λ1 ≤ λ ≤ λ2
p = p2, pentru λ > λ2
λ
g) comportare neliniar`
Figura 4.2.2.2. Posibilit`\i de modelare a rezisten\ei longitudinale a cìi
4.2.3. Rezisten\a la rotire
La calea f`r` joante se poate produce pierderea de stabilitate [n planul definit de cele
dou` ]ine; [n aliniament acesta este un plan orizontal. }erpuirea [n plan lateral presupune
rotiri ale ]inelor [n raport cu traversele. Rotirile ]inei [n prinderi genereaz` o rezisten\` la
rotire a ]inei [n prindere – denumit` rezisten\` la rotire – rezisten\` care se opune ]erpuirii.
Pentru ca traversele s` aibe o mi]care de rota\ie [n prisma cìi, trebuie s` fie
dep`]it` o rezisten\` la rotire notabil`, format` prin intermediul frec`rii de la baza
73
traverselor ]i al reac\iunii materialului din prisma cìi dintre traverse. Pentru rotiri mici
rezisten\a opus` ]inei la rotirea ei [n plan este impus` [n principal de prindere.
Curba caracteristic` a rezisten\ei la rotire este diferit` [n cazul [n care exist` plac`
suport fa\` de cazul [n care nu exist` plac` suport (figura 4.2.3.1.). Atunci c@nd un cuplu
este aplicat asupra prinderii, ]ina se rote]te, prin dep`]irea [n primul r@nd a cuplului de
frecare (care depinde de for\a de presare de la nivelul t`lpii ]inei, de caracteristicile
pl`cu\elor, etc.) p@n` c@nd talpa ]inei atinge marginile pl`cii suport ([n punctul A). Dup`
acest punct, rezisten\a opus` rotirii ]inei [ncepe s` creasc` brusc ca urmare a leg`turii
mai rigide dintre placa suport ]i travers`.
{ncerc`rile la ]erpuire efectuate in situ au scos [n eviden\` faptul c` rotirile maxime
ale ]inelor [n prinderi (dup` producerea ]erpuirii) ating valori de ordinul a 6 grade
(aproximativ 0,1 radiani). Este deci necesar s` se evalueze rezisten\a la rotire p@n` la
aceast` limit`.
Rezisten\a la rotire este o func\ie neliniar` [n raport cu unghiul de rotire. Din punct de
vedere al analizei, neliniaritatea nu este o problem` dificil`, deoarece poate fi tratat` cu
ajutorul calculului numeric. Se poate liniariza rezisten\a cu ajutorul unei analize de regresie
]i astfel s` se ajung` la o rigiditate medie [n domeniul de interes.
Rezisten\a la rotire se poate defini sub forma:
τ = τ0θy
[n care:
τ0 este rigiditatea torsional`, exprimat` [n Nm/rad pentru fiecare prindere sau pe
fiecare travers` (atunci c@nd sunt considerate dou` prinderi);
θy este unghiul de rotire.
Rigiditatea la rotire a cìi este definit` ca o rigiditate pe unitatea de lungime:
Rigiditatea la rotire a cìi = (rigiditatea la rotire pentru dou` prinderi) / (distan\a dintre
axele traverselor) (N/rad)
[n cazul prinderii
f`r` plac` suport
Rezisten\a la rotire (pe o prindere)
[n cazul prinderii
cu plac` suport
B
(kNm)
θy
unghi de rotire (rad)
Figura 4.2.3.1. Curba caracteristic` pentru rezisten\a la rotire a ]inei [n prindere

74
4.3. M~SURAREA PARAMETRILOR C~II
4.3.1. M`surarea rezisten\ei laterale

Rezisten\a lateral` a cìi are o importan\` deosebit` at@t la circula\ia trenurilor c@t ]i
la opera\iile de [ntre\inerea a cìi. For\ele laterale mari care ac\ioneaz` asupra cìi sunt
cauzate de circula\ia trenurilor ]i varia\ia de temperatur`. Rezisten\a lateral` a cìi este
definit` [ntr-o mare m`sur` de rezisten\a lateral` a prismei cìi. Pentru cìle ferate nou
construite sau pentru cìle ferate la care s-a realizat o refac\ie total`, prisma cìi nu este
suficient consolidat` ]i de aceea rezisten\a lateral` a acestor cì este slab`. Acest lucru
se poate observa [n figura 4.3.1. unde sunt comparate rezisten\ele laterale ale prismei cìi
bine consolidate respectiv ale prismei cìi burate, determinate [n cadrul testului pentru o
singur` travers`. Rezisten\a lateral` maxim` a prismei cìi burate este substan\ial mai
mic` dec@t oricare din rezisten\ele laterale ale prismei cìi consolidate. {n ideea de a
preveni flambajul cìi, for\ele laterale care pot apare la cìle ferate nou construite sau la
cìle ferate la care s-a realizat recent refac\ia total`, trebuie limitate. {n mod obi]nuit
aceste limit`ri se pot ob\ine printr-o restric\ie temporar` a vitezei de circula\ie pe sec\iunile
reabilitate. Odat` ce num`rul de trenuri care au trecut cre]te, prisma cìi se consolideaz`
]i rezisten\a lateral` cre]te. {n consecin\` restric\ia de vitez` poate fi ridicat`.
Este evident c` introducerea temporar` a restric\iei de vitez` scade eficien\a
opera\iilor pe calea ferat`. O cale eficient` este utilizarea stabiliz`rii dinamice imediat dup`
refac\ia cìi. Totu]i, este [nc` necesar s` se ]tie dac` limitarea de vitez` impus` este
necesar` sau nu. La aplicarea corect` a limitei de vitez`, este necesar` cunoa]terea
rezisten\ei laterale a cìi ]i interpretarea ei [SaTh95].
De]i exist` numeroase date privitoare la rezisten\a lateral` a traverselor, nu exist`
nici o metod` fiabil` pentru estimarea valorilor acestei rezisten\e pentru un segment de
cale, f`r` a recurge la [ncerc`ri directe in situ.
Exist` dou` metode principale:
- metoda de [ncercare prin [mpingerea unei singure traverse;
- metoda prin tragere de panou.
{n metoda de [ncercare prin [mpingerea unei singure traverse, o singur` travers`
este deplasat` lateral cu ajutorul unui dispozitiv fix hidraulic sau mecanic.
{n metoda prin tragere de panou, panoul este supus unei for\e laterale ]i este
m`surat` s`geata structurii [ncovoiate. Anumite [ncerc`ri s-au f`cut cu panouri sec\ionate
dar rigidizate cu scopul de a se elimina [ncovoierea. {n cazul [n care rigidizarea nu
introduce o greutate excesiv`, rezisten\a echivalent` aferent` unei traverse se ob\ine prin
[mp`r\irea for\ei laterale la num`rul de traverse din alc`tuirea panoului.
O alt` versiune a metodei panoului este dezvoltat` de Esveld ]i poart` denumirea de
“metoda prin deriparea cìi” [SaRa98]. {n aceast` metod`, o burez` modificat` este
folosit` pentru riparea cadrului ]ine – traverse nesec\ionat. Aceast` metod` permite s` se
ob\in` r`spunsul lateral al cìi ]i include ]i influen\a for\ei verticale a ma]inii asupra cìi.
Avantajul panoului sec\ionat ]i rigidizat const` [n faptul c` furnizeaz` o rezisten\`
medie a traverselor a c`ror rezisten\` individual` poate varia. Dar aceast` metod` este
incomod` pentru utilizarea ei in situ ]i este distructiv` pentru cale.
Metoda panoului nesec\ionat nu furnizeaz` [n mod explicit curba caracteristic` de
rezisten\` lateral` fundamental` a traverselor ]i necesit` metode sofisticate de
transformare a datelor. For\a lateral` aplicat` ]i deplas`rile laterale rezultate ale cìi sunt
combinate [n diagrama for\` - deplasare. O diagram` for\`-deplasare este ar`tat` [n figura
4.3.2. For\a lateral` aplicat` cre]te u]or ]i produce o mi]care a cadrului cìi. Dup` ce
deplasarea lateral` atinge valoarea maxim` prescris` mi]carea lateral` [nceteaz` ]i de
aceea cadrul cìi se mi]c` [napoi. Trebuie notat c` deplas`rile maxime ale cìi [n timpul
testului sunt relativ mici (maxim 5 mm), de aceea deplas`rile reziduale ale cìi nu sunt
75
foarte mari ]i geometria original` a cìi poate fi u]or restaurat`. Caracteristicile elastice ale
cìi pot fi ob\inute prin considerarea deplas`rilor reziduale ale cìi (ramura O-D).
Deplas`rile elastice maxime ale cìi Wpex, sunt estimate prin deplas`rile cìi ∆ care
apar dup` ce [nc`rcarea lateral` a fost eliminat`.
Wpex = ∆ (4.3.1.1.)
For\a elastic` maxim` Fpex poate fi ob\inut` din diagrama for\`-deplasare.

R`spunsul m`surat for\` - deplasare [n cazul panoului nesec\ionat cuprinde at@t
influen\a rigidit`\ii la [ncovoiere a ]inei c@t ]i influen\a efortului axial din ]in` (cu excep\ia
[ncerc`rii realizate la temperatura neutr` din ]in`). Acest r`spuns nu trebuie s` fie
confundat cu determinarea rezisten\ei laterale aferente cìi reale. De]i o astfel de
informa\ie poate fi utilizat` pentru estimarea condi\iilor prismei cìi, nu este posibil` la
utilizarea direct` pentru stabilirea de limite temporare de vitez` pentru liniile refac\ionate
(reabilitate).
{n urma experimentelor referitoare la r`spunsul traverselor de beton ]i lemn la
înc`rc`ri ciclice, s-a dezvoltat o rela\ie liniar` între deplasarea elastic` ]i deplasarea
rezidual` a traverselor. Acest fapt este prezentat în figura 4.3.3. unde valoarea ini\ial` Wpex
este de 0,8 mm atât pentru traversele de beton cât ]i pentru cele de lemn, de]i pantele
sunt diferite. Examinarea informa\iilor rezultate din testul împingerii pe o singur` travers`
arat` c` Wpex în mod general variaz` între 0,13 mm ]i 0,8 mm [KiSa98]. Valorile Wpex au o
influen\` semnificativ` asupra r`spunsului deplas`rii cìi deoarece controleaz` m`rimea
deforma\iilor reziduale.
Inconvenientul metodei traversei unice este legat de faptul c` rezisten\a lateral`
difer` de la o travers` la alta. Aceast` variabilitate este totu]i un indicator de control al
calit`\ii realizate la construc\ia ]i la [ntre\inerea liniilor. Calea cu traverse de beton prezint`
un nivel mai ridicat pentru indicatorul de control al calit`\ii. Dispersia [n ceea ce prive]te
rezisten\a lateral` aferent` traverselor individuale pe un tronson dat este mai mic` dec@t
dispersia pentru calea cu traverse de lemn.
UIC a dat criterii de siguran\` pentru cìle cu ]ine continue sudate bazate pe
temperatura din ]in` [ER720R96]. Utiliz@nd acest criteriu [MaEs99] [KiSa98] este posibil
s` se determine temperatura maxim` admis` din ]in` pentru care nu se produce
]erpuirea (figura 4.3.3.).
Fp {n cazul prismei cìi consolidate

For\` lateral`
Fl
{n cazul prismei cìi dup` efectuarea burajului
Deplasare
Fig. 4.3.1. Comportamentul lateral al prismei cìi [n
cazul testului pe o singur` travers`
76
Fig. 4.3.2. Diagrama for\` - deplasare a cìi
m`surat` folosind ma]ina de burat
5
Deplasare elastic` (mm)
4
Travers` de lemn
1
Travers` de beton
0
0 5 10 15 20 25
Deplasare rezidual` (mm)
Fig. 4.3.3. Deplasarea elastic` [n func\ie de deplasarea rezidual`
M`sur`tori ale rezisten\ei laterale ale Identificarea parametrilor

prismei cìi prismei cìi
Determinarea limitelor temporare de Determinarea Tpermis,

vitez` Criterii de siguran\` (UIC 720)
Fig. 4.3.4. Organigrama procedurii pentru determinarea limitelor temporare de vitez`

pe cìle reabilitate
77
4.3.2. M`surarea rezisten\ei longitudinale
Rezisten\a longitudinal` aferent` prinderilor se m`soar` [n laborator cu ajutorul
[ncerc`rii la “tragere” standard, [n cursul c`reia ]ina este tras` prin prinderea ei, traversa
fiind men\inut` fix printr-un suport extern. Pentru a m`sura rezisten\a longitudinal`
aferent` materialului din prisma cìi este necesar` o [ncercare in situ: un panou este
sec\ionat ]i este tras [n direc\ie longitudinal`.
4.3.3. M`surarea rezisten\ei la rotire

Rezisten\a la rotire se determin` cu ajutorul unor instala\ii hidraulice care genereaz`
un cuplu “pur” asupra prinderii. Traversa este men\inut` pe pozi\ie prin for\e de la exterior.
Unghiul de rotire este calculat pe baza deplas`rilor laterale m`surate ]i pe baza
distan\elor m`surate plec@nd de la centrul prinderii la punctele de aplicare ale for\elor.
{ncerc`rile pot fi f`cute ]i in situ cu ]ine sec\ionate.
4.3.4. Evaluarea eforturilor longitudinale din ]ine

{n analiza stabilit`\ii cìi este foarte important s` se evalueze efortul axial din ]ine (cu
ajutorul m`sur`torilor sau pe baza unei analize) ]i reparti\ia lui [n lungul cìi. Efortul axial
poate fi evaluat dac` temperatura neutr` a ]inei este cunoscut`. Temperatura neutr` este
presupus` cunoscut` [n momentul introducerii ]inelor [n cale, sau pe parcursul duratei de
via\` din exploatare, [n momentul c@nd ]inele sunt sec\ionate ]i resudate pentru o reglare
corespunz`toare a temperaturii de fixare.
Este important s` se determine reparti\ia efortului axial longitudinal din ]ine deoarece
acesta nu este uniform [ntr-un anumit num`r de situa\ii din teren. {n zona sec\ion`rilor de
]ine din linie curent` ]i pe zonele cu aparate de cale ]i poduri se pot produce varia\ii
foarte importante ale efortului longitudinal. Ca urmare a efectelor soarelui ]i umbrei se va
na]te un efort longitudinal neuniform [n ]in`. Ca ]i defectele de direc\ie, tas`rile
materialului din prisma cìi ]i tas`rile platformei cìi pot de asemenea s` duc` la varia\ii
ale efortului longitudinal din ]ine. Fr@narea ]i accelerarea trenurilor produc modificarea
local` a eforturilor longitudinale. Cunoa]terea reparti\iei eforturilor longitudinale din ]ine
poate permite determinarea amplasamentelor critice din punctul de vedere al ]erpuirii
poten\iale al cìi. Aceste amplasamente vor trebui s` fie consolidate [n vederea exploat`rii
sigure ]i gestion`rii cìi f`r` joante.
Temperatura de fixare existent` la un moment dat (sau temperatura de detensionare

a ]inelor lungi sudate) poate s` difere de temperatura de fixare ini\ial` de la introducerea
]inelor [n cale. Dac` efortul longitudinal de compresiune P din ]ine este cunoscut pentru o
temperatur` [n ]in` T dat`, se poate calcula temperatura de fixare corespunz`toare TN, cu
rela\ia [KiSa91] [KiSa87] [EsCWR]:
TN = T −
P
αEA
(4.3.4.1.)
expresie [n care:
P este efortul axial de compresiune [N];
A este sec\iunea transversal` [m2];
E este modulul de elasticitate al lui Young [N/m2];
α este coeficientul de dilatare termic` [1/°C];
T este temperatura ]inei [°C];
TN este temperatura de fixare existent` la momentul analizat [°C];
S-a constatat, [n urma m`sur`torilor, c` schimb`rile temperaturii ini\iale de fixare [n

]in` (TIF), pe perioada de serviciu, au atins 5 pân` la 200 C. Schimb`rile TIF pe perioada de
78
serviciu în general au variat aleatoriu, f`r` nici o direc\ie specific`. Calea f`r` joante cu
traverse de beton are modific`ri mai mici ale TIF pe perioada de serviciu comparativ cu
calea cu traverse de lemn. Deplas`rile laterale în zona schimb`toarelor de cale [nglobate
[n calea f`r` joante, pot ajunge pân` la 3 mm [EsCWR]. Aceasta înseamn` c` trebuie
luate m`suri speciale speciale de protec\ie (în special pentru aparatele de cale cu traverse
de lemn) pentru limitarea deplas`rii doar la un r`spuns elastic. {n curbe, rezultatele
m`sur`torilor au dovedit c`, dup` cum s-a anticipat, au existat schimb`ri de câ\iva
milimetri în direc\ia razei, sub efectul temperaturilor foarte sc`zute iarna ]i foarte ridicate
vara. Deplasarea longitudinal` a ]inei a atins de asemenea câ\iva milimetrii ]i în unele
cazuri a fost de 10 mm.
Cauzele care conduc la modificarea temperaturilor de fixare [n ]ine sunt mi]c`rile
longitudinale ale ]inelor, deriparea cìi [n aliniament, respira\ia radial` a cìi [n zona
curbelor ]i tas`rile verticale ale cìi. Deplas`ri longitudinale ale ]inelor rezult` din cauza
for\elor de fr@nare ]i de accelerare a trenurilor, a [nc`rc`rilor termice diferite (soare ]i
umbr`) ]i ca urmare a mi]c`rilor tablierelor podurilor. Deriparea cìi poate fi cauzat` de o
mi]care de ]erpuire excesiv` a boghiurilor, de for\ele laterale generate de rularea [n curbe
sau pe por\iunile de cale cu defecte de direc\ie. {n cazul unei prisme a cìi cu rezisten\`
lateral` slab`, poate s` apar` o respira\ie radial` inegal` a curbelor. O tasare vertical`
diferen\iat` a ]inelor se poate produce pe o cale nou`, pe o cale recent ripat`, sau pe
zonele pe care starea platformei este mediocr`. “Laminajul” este un alt fenomen, referitor
la ]inele recent pozate, care explic` o modificare a temperaturii ini\iale de fixare. Lucr`rile
de [ntre\inere pot de asemenea s` afecteze temperatura ini\ial` de fixare. Dup` ce calea a
suferit o interven\ie se impune determinarea temperaturilor de fixare rezultate ale ]inelor.
Toate cele men\ionate mai [nainte constituie motive serioase pentru care temperatura de
fixare a ]inelor trebuie s` fie determinat` din c@nd [n c@nd. Acest lucru este foarte
important prim`vara ]i [n timpul verii pentru ca s` fie asigurate valori admisibile sigure [n
privin\a siguran\ei la ]erpuire.
Cele mai cunoscute tehnici de m`surare ale efortului axial din ]ine sunt cu ajutorul
aparatelor mecanice ]i al aparatelor de m`sur` tensometrice cu rezisten\` electric` ]i cu
coard` vibrant`. Aceste tehnici nu pot furniza efortul absolut din ]ine ]i au nevoie de un
nivel de referin\` ini\ial, nivel care [n mod obi]nuit se ob\ine prin sec\ionarea ]inei.
Aparatul de m`sur` tensometric` reprezint` [nc` un instrument de cercetare foarte util.
Tehnica cu coard` vibrant` impune executarea unei gùri [n inima ]inei. Mai exist` ]i alte
tehnici, unele [n curs de a fi dezvoltate. Aceste tehnici sufer`, [n general, de probleme de
fiabilitate, de sensibilitate la eforturile unitare reziduale din ]in`.
{n timpul iernii continuitatea ]inelor se poate [ntrerupe ca urmare a efortului axial de
[ntindere ]i ca urmare a unei lucr`ri de detensionare. {n timpul verii este posibil ca echipa
de [ntre\inere s` sec\ioneze inten\ionat ]inele pentru a le elibera de eforturile axiale
importante de compresiune, eforturi axiale care pot duce la ]erpuirea cìi. Pentru opera\ia
de refixare va fi necesar` cunoa]terea eforturilor axiale din ]ine pe zonele situate de o
parte ]i de alta a punctului de [ntrerupere a continuit`\ii ]inei (cazul sud`rii ]inelor la o
temperatur` de fixare dorit`). {n condi\iile de iarn` sau atunci c@nd temperatura ]inei este
inferioar` temperaturii de fixare dorite, refixarea este efectuat` cu [nc`lzirea artificial` a
]inelor sau cu utilizarea dispozitivelor de [ntins ]ine.
Problemele principale care apar [n zona aparatelor de cale sudate sunt:
- dificultatea determin`rii parametrilor corespunz`tori ai cìi, ca o consecin\` a
complexit`\ii construc\iei;
- evaluarea reparti\iei eforturilor longitudinale (eforturi imputabile cre]terii de
temperatur`) [n ace ]i contraace;
- dezvoltarea unui criteriu de stabilitate corespunz`tor.
{ncerc`rile efectuate asupra aparatelor de cale sudate referitor la repartizarea

eforturilor longitudinale, indic` o sporire cu aproximativ 25% a efortului axial maxim.
Deplas`rile longitudinale pe linia direct` pot atinge 2 mm pân` la 10 mm.
79
4.3.5. Concluzii ale testelor referitoare la parametrii cìi
Se consider` urm`toarele nota\ii:
- FP = valoarea maxim` (de v@rf) a rezisten\ei laterale a traverselor;
- FL = valoarea rezisten\ei laterale limit` a traverselor;
- WP = deplasarea care corespunde valorii maxime (v@rfului);
- WL = deplasarea de la care rezisten\a lateral` este constant`.
Valorile rezisten\ei laterale maxime de v@rf (FP) ]i valorile rezisten\ei laterale limit`
(FL) sunt foarte importante. Rezisten\a lateral` maxim` de v@rf exercit` o influen\`
semnificativ` asupra temperaturii critice superioare. Rezisten\a lateral` limit` are o
influen\` semnificativ` asupra temperaturii critice inferioare [KiCl95] [KiMu94] [KiSa87].
{n cazul prismei cìi dup` o lucrare de burare, FP = FL ]i WP = WL.
Este cunoscut din experimente (testul cu o singur` travers`) [VaCw97] [ER202D97]
[SNCF91] [ER364D97] [PrRe67], c` rezisten\a lateral` este neliniar`. Situa\iile din realitate
se pot schematiza ca [n figura 4.3.5.1. Pentru deplas`ri mici (sub WP), rigiditatea Kel a
resortului este:
K el = P
F
(4.3.5.1.)
WP
Pentru deplas`ri mari, dup` atingerea rezisten\ei FP, rezisten\a lateral`, [n cazul FP ≠
FL, este descris` de func\ia:
F = FL + (FP − FL ) ∗ 2
−
w
WL
(4.3.5.2.)
{n cazul FP = FL, pentru zona cu deplas`ri mari: F = FL (fig. 4.3.5.1.b).
a) Cazul FP > FL b) Cazul FP = FL

F F
Fmax Fmax [nc`rcat

[nc`rcat
FP
FP ne[nc`rcat
Rezisten\a lateral`
Rezisten\a lateral`
FL ne[nc`rcat
ridicat
ridicat
w w
WP WL WP
Deplasare lateral` Deplasare lateral`
Fig. 4.3.5.1. Modelarea rezisten\ei laterale a prismei cìi:

a) cu plastifiere
b) biliniar
80
Modelul care corespunde cazului “b” din figura 4.3.5.1. este denumit model biliniar.
Comportarea prismei cìi depinde de [nc`rc`rile verticale. Modelul \ine seama de
efectul for\elor verticale prin introducerea for\ei de frecare V0 tgϕ. Limita de elasticitate
apare la for\a smax care are valoarea:
Fmax = FP + V0 tgϕ (4.3.5.3.)
[n care:
V0 este [nc`rcarea vertical` care revine unei traverse,
tg ϕ este coeficientul de frecare [ntre travers` ]i piatra spart`.
Dac` [nc`rcarea vertical` nu se aplic`, (V0 = 0), limita de elasticitate a prismei cìi la
for\` lateral` este Fmax = FP.
Constanta elastic` Kel, utilizat` la determinarea rezisten\ei laterale, depinde astfel
(fig. 4.3.5.1.) de [nc`rcarea vertical` V0 ]i se determin` conform formulei:
FP + V0 tgϕ
K el = (4.3.5.4.)
WP
[n care WP este deplasarea elastic` de v@rf pentru calea ne[nc`rcat` (cazul de referin\`).
Pentru deplas`ri w > WP, la linia [nc`rcat`, rezisten\a de v@rf a prismei cìi (FP) este
F + V0 tgϕ
m`rit` cu factorul b = P . Admi\@nd dependen\a liniar` [ntre rezisten\a lateral` ]i
FP
[nc`rc`rile verticale, limita de rezisten\` a prismei cìi FL de la linia ne[nc`rcat` va fi de
asemenea m`rit` cu factorul b ]i devine egal` cu FL ∗ b . Introduc@nd parametrul
s lim = FL / FP , [n prezen\a for\ei verticale, rezisten\a lateral` pentru deplas`ri mari (w > WP)
poate fi descris` de formula:
⎡ ⎤
F = Fmax ⎢s lim + (1 − s lim ) ∗ 2
−
⎥
w
⎢⎣ ⎥⎦
WL
(4.3.5.5.)
Pentru deplas`ri mici (w < WP), rezisten\a lateral` este caracterizat` de doi
parametri, FP, WP ]i de coeficientul de frecare tanϕ. Pentru deplas`ri mari (w > WP),
rezisten\a lateral` este caracterizat` de cinci parametri ]i anume, FP, FL, WP, WL ]i tanϕ.
Modelul din figura 4.3.5.1.a. descrie cu acurate\e comportarea prismei cìi, dar este
necesar` o analiz` a r`spunsului care este consumatoare de timp. Este recomandat`
utilizarea modelului biliniar (fig. 4.3.5.1.b).
O alt` form` analitic` a rezisten\ei laterale, ob\inut` din analiza rezultatelor
m`sur`torilor este [ZaMo97] (figura 4.3.5.2.):
F = c1xe-λ1w + c2 (1-e-λ2w) (4.3.5.6.)

unde:
F este rezisten\a lateral`;
w = deplasarea lateral`;
c1 ]i c2 sunt doi parametri liniari,
iar λ1 ]i λ2 sunt doi parametri neliniari pentru curbe.
Formula (4.3.5.6.) este folosit` doar ca o reprezentare matematic` a m`sur`torilor,

neavând nici o semnifica\ie fizic`.
81
Figura 4.3.5.3. reprezint` rezultatul grafic pentru rezisten\a lateral` f`r` [nc`rcare
vertical` ]i longitudinal`.
Rela\ia dintre rezisten\a lateral` maxim` FP ]i rezisten\a lateral` minim` FL este
prezentat` în figura 4.3.5.4. ]i a fost ob\inut` [n Europa. Rela\ia are o form` liniar`.
{n urma experimentelor din Statele Unite cu deplas`ri laterale importante s-au stabilit
urm`toarele corela\ii [ntre FL ]i FP [SaRa98]:
- pentru traverse de lemn ]i pentru material din granit [n prisma cìi au rezultat:
FL = 0,3 FP + 2,2 pentru FP > 3,2kN (4.3.5.7.)
FL = FP pentru FP < 3,2kN (4.3.5.8.)
- pentru traverse de lemn ]i pentru prisma cìi din zgur` au rezultat:

FL = 0,06 FP + 2,6 pentru FP > 2,8kN (4.3.5.9.)
FL = FP pentru FP < 2,8kN (4.3.5.10.)
Rela\ia de leg`tur` [ntre rezisten\a lateral` ]i greutatea suplimentar` vertical` este

prezentat` în figura 4.3.5.5. ]i poate fi aproximat` astfel:
FPlat = 0,724V0 + 9,0119 (4.3.5.11.)
Acest rezultat este în concordan\` cu rezultatele ob\inute la alte administra\ii:
BR : FP = 0,665V0 + 8,978 (4.3.5.12.)

TUD : FP = 0,725V0 + 9,012 (4.3.5.13.)
US : FP = 0,860V0 + 6,851 (4.3.5.14.)
DB : FP = 0,872V0 + 11,204 (4.3.5.15.)
Testele efectuate la mai multe administra\ii de cale ferat` [EsCWR] [ER202D95]

[ER202D96] [ERRID202] au luat [n considerare mai multe situa\ii referitoare la prisma cìi,
]i anume: prisma cìi tare, la care um`rul este consolidat; prisma cìi medie; prisma cìi
slab`, la care um`rul nu este consolidat. Aceast` ultim` condi\ie s-a considerat a fi
adecvat` pentru o prism` a cìi care tocmai a suferit opera\ii de între\inere. Rezultatele
ob\inute din aceste teste de c`tre diferite administra\ii au fost în concordan\` ]i împreun`
cu datele statistice au sporit încrederea în rezultatele ob\inute.
{n urma testelor a rezultat de asemenea c`, rezisten\a lateral` a traverselor bibloc
este cu mult mai mare decât cea m`surat` pentru traversele monobloc (cu aproximativ 60
%); testele in situ efectuate de DB au indicat o diferen\` mai mic` (aproximativ 35 %).
Figurile 4.3.5.6., 4.3.5.7. ]i 4.3.5.8. prezint` exemple de rezultate de teste ale
rezisten\ei laterale pentru cazuri tipice cu prisma cìi tare, medie ]i slab`.
Parametrii prezenta\i în Tabelul 4.3.5.1. sunt recomanda\i ca valori de baz`
(parametrii cei mai defavorabili) pentru o analiz` specific` [EsCWR].
Tabelul 4.3.5.1. Valorile recomandate ale rezisten\elor laterale carateristice pe travers`

Rezisten\a Deplasarea Rezisten\a Deplasarea
de v@rf minim`
FP WP FL WL
(kN) (mm) (kN) (mm)
Compactare slab`
5,2 15 5,2 40
(slab)
Nou compactat
7,1 10 6,2 40
(mediu)
Circulat
8,1 5 6,7 40
(puternic)
82
{n urma programelor de [ncerc`ri efectuate se pot trage unele concluzii:
- deplas`rile care corespund valorii maxime (de v@rf) apar [n jurul valorii de 5 mm;
- deplasarea limit` la care rezisten\a lateral` este constant` este cuprins` [ntre 100
]i 150 mm;
- valoarea maxim` a rezisten\ei laterale de v@rf (FP) cre]te semnificativ [n func\ie de
nivelul consolid`rii;
- valoarea rezisten\ei laterale limit` (FL) cre]te [n func\ie de nivelul consolid`rii, dar
mai pu\in accentuat dec@t valoarea maxim` a rezisten\ei laterale.
- rezisten\a lateral` de v@rf, singur`, nu este potrivit` a se folosi la determinarea
rezisten\ei la ]erpuire;
- rezisten\a lateral` limit` a traverselor trebuie s` fie utilizat` pentru a se putea face o
evaluare realist` a rezisten\ei cìi la ]erpuire.
În general, curbele rezisten\ei longitudinale au acee]i form` ca ]i curbele rezisten\ei

laterale. Acee]i formul` adecvat` curbelor (4.3.5.6.) ar putea fi folosit` în analiza
rezisten\ei longitudinale. Bineîn\eles, simbolurile F ]i w vor reprezenta for\a longitudinal` ]i
respectiv deplasarea longitudinal`.
Varia\ia rezultatelor testelor este mai mare dec@t [n cazul testelor pentru
determinarea rezisten\ei laterale, datorit` st`rii variabile a prismei cìi din fa\a panoului de
cale.
Exist` pu\ine documente publicate asupra rezisten\ei longitudinale a cìi. Figura
4.3.5.9. arat` curba caracteristic` tipic` a rezisten\ei longitudinale care a fost ob\inut` [n
cursul [ncerc`rilor la BR pentru traverse de beton cu prinderi Pandrol. Figura 4.3.5.10.
arat` date caracteristice referitoare la traversele de lemn din SUA. Rezisten\a
longitudinal` este idealizat` sub forma liniar-constant`. Panta aferent` p`r\ii liniare este
denumit` rigiditate longitudinal` kf, [n timp ce constanta f0 reprezint` valoarea constant` a
rezisten\ei longitudinale.
Samavedam [SaRa98] a determinat o form` analitic` pentru rezisten\a longitudinal`
(figura 4.3.5.11.):
f = f0 ∗ th(µ 2 ∗ u) (4.3.5.16.)
unde
µ2 este un parametru de rigiditate;
f0 este valoarea constant` a rezisten\ei longitudinale pentru o deplasare important`
u.
{n cadrul testelor pentru determinarea rezisten\ei longitudinale – teste la care
traversa este blocat` la mi]care [n sens lateral – pentru for\e verticale mici, rezisten\a [n
prinderi este mai mare dec@t rezisten\a opus` de prisma cìi. Pentru for\e verticale mari,
[ncerc`rile arat` c` rezisten\a longitudinal` este limitat` de rezisten\a prismei cìi ]i nu de
sistemul de prinderi (figura 4.3.5.12.).
Rezultatele de mai sus au fost determinate [n ipoteza c` asupra ]inei ac\ioneaz`
numai for\a vertical` dar nu ]i for\ele longitudinale de frecare a]a cum se [nt@mpl` [n
realitate.
Pentru cazul [n care for\a vertical` lipse]te rezisten\a [n prindere este mai mare de
1,73 ori dec@t rezisten\a dat` de prisma cìi, lucru care este foarte important [n zonele de
respira\ie ale cìi f`r` joante.
Valoarea tipic` a rezisten\ei longitudinale pentru traverse de beton a fost determinat`
la aproximativ 11 kN/travers`. Aceast` valoare maxim` a fost atins` la o deforma\ie de
aproximativ 5 mm.
Pentru prinderea elastic` tipic`, s-a constatat c` rezisten\a longitudinal` este de
aproximativ 19 kN/travers` (dou` ]ine); valoarea este influen\at` de tipul de prindere de
suportul cìi ]i de traversele folosite.
83
Coeficientul de frecare determinat pentru rezisten\a longitudinal` pe traverse de
beton cu prinderi elastice a fost de 0,73 pentru traverse în piatr` spart` ]i 0,23 pentru ]ina
pe travers`.
kf =
FP
FP WP
Rezisten\a lateral`, F
(kN)
FL
WP WL
Deplasarea lateral`, W
(mm)
Fig. 4.3.5.2. Definirea caracteristicilor rezisten\ei laterale

(kN)
Deplasarea lateral`, W (mm)
Fig. 4.3.5.3. Rezisten\a lateral` a cìi

(F se refer` la o travers`)
84
Rezisten\a lateral` FL (kN)
FL = 0,9053FP - 0,4893
Rezisten\a lateral` maxim` FP (kN)
Fig.4.3.5.4. Rela\ia dintre rezisten\a lateral` (FL) ]i rezisten\a

lateral` maxim` (FP), pentru linia ne[nc`rcat`
Rezisten\a lateral` maxim` pe
FP = 0,7247V0 + 9,0119
travers` FP (kN)
{nc`rcarea vertical` pe travers` V0 (kN)
Fig. 4.3.5.5. Rela\ia dintre rezisten\a lateral` maxim` (FP) ]i

[nc`rcarea vertical` (V0)
85
16
14 Rezultate BR
12
10
8
(kN)
Rezultate DB
6
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Deplasarea lateral` (mm)
Fig. 4.3.5.6. Rezultatele testelor de rezisten\` lateral`

(F) [n cazul unei prisme puternice a cìi
16
14
12
Rezultate DB Rezultate NS
Rezultate BR
10
(kN)
6
Rezultate MAV
4
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

(F) [n cazul unei prisme medii a cìi
86
16
14
12
Rezisten\a lateral`, F (kN)
10
Rezultate DB Rezultate BR
8
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

(F) [n cazul unei prisme slabe a cìi
10
Rezisten\a longitudinal` (kN)
0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0
Deplasare (mm)
Fig. 4.3.5.9. Curba caracteristic` a rezisten\ei longitudinale
datorate prismei cìi, aferent` unei traverse
87
10
Rezisten\a \ travers` (kN)

8
prisma cìi dup` stabilizare
6
4 prisma cìi dup` lucrarea de burare
0,0 3,0 6,0 9,0 12,0 15,0 18,0 21,0 24,0 27,0 30,0
Deplasare (mm)
Fig. 4.3.5.10. Varia\iile rezisten\elor longitudinale datorate prismei cìi ]i

aferente unei traverse [n cazurile:
- prisma cìi dup` lucrarea de burare;
- prisma cìi dup` stabilizare.
Rezisten\a longitudinal` (kN)
f 0 x th(µ2 x u)
f0
k, rigiditate longitudinal`
u
Deplasare longitudinal`
Fig. 4.3.5.11. Idealizarea rezisten\ei longitudinale
88
Rezisten\a longitudinal` (kN) FP1 = 0,7261V0 + 11
FP2 = 0,2322V0 + 19,052
Rezisten\ele longitudinale
datorate prinderii
Rezisten\ele longitudinale
datorate prismei cìi
{nc`rcarea vertical` pe travers`, V0 (kN)
Fig. 4.3.5.12. Compararea rezisten\ei longitudinale datorate

prinderii ]i a rezisten\ei longitudinale datorate prismei cìi, [n
cazul liniei [nc`rcate
(rezisten\a longitudinal` se refer` la o travers`)
89
5. ANALIZA SCHIMB~TOARELOR SIMPLE LA
{NC~RC~REA CU VARIA|IE DE TEMPERATUR~
5.1. MODELAREA ANALITIC~ }I NUMERIC~ A C~II
5.1.1. Componentele cìi de rulare

Calea ferat` este un ansamblu de elemente structurale. Toate aceste p`r\i
componente au propriet`\i mecanice. Pentru a nu complica prea mult modelarea structurii
cìi, unele propriet`\i ale componentelor sunt considerate mai importante dec@t altele.
Exist` o deosebire esen\ial` [ntre componentele cu propriet`\i de mas` ]i cele cu
propriet`\i elastice. Sunt totu]i c@teva componente care nu se pot clasifica [n nici unul din
aceste dou` grupuri. Caracteristicile tuturor componentelor obi]nuite ale cìi sunt
prezentate [n Tabelul 5.1.1., Tabelul 5.1.2. ]i Tabelul 5.1.3. [DeMan02].
Masa face ca structura cìi s` fie mai pu\in sensibil` la modific`rile geometriei induse
de for\ele dinamice. Aceste deplas`ri vor genera, pe r@nd, for\e dinamice mai mari ]i
posibil, deteriorarea cìi. M`rimea ]i caracterul [nc`rc`rii (de impact, armonic`, cvasi-
static`) depind de viteza cu care este aplicat` [nc`rcarea, care este adesea propor\ional`
cu viteza cu care circul` vehiculul. Masa reprezint` de asemenea un factor cheie pentru
men\inerea stabilit`\ii cìi [mpotriva flambajului.
Distribu\ia sarcinilor este posibil` doar datorit` caracterului elastic al suportului.
Elasticitatea reduce transferul de energie astfel [nc@t nivelul for\ei este mai sc`zut ]i mai
pu\in dùn`tor structurilor de baz`, fiind mai pu\in sup`r`tor pentru mediul ambiant.
Propriet`\ile mecanice ale componentelor cìi formeaz` un pachet de date de intrare
esen\iale pentru comportamentul cìi. Reversibil, propriet`\ile mecanice reprezint` un
ansamblu de date de ie]ire dup` [nregistrarea comport`rii cìi. Propriet`\ile mecanice ]i
elementele de proiectare ale cìi, stabilesc rela\ii [ntre [nc`rc`rile ce ac\ioneaz` asupra
cìi ]i eforturile, tensiunile, deplas`rile ]i deforma\iile care au loc [n elementele cadrului
]ine-traverse ]i [n funda\ia cìi.
Tabelul 5.1.1. Componentele cìi cu propriet`\i de mas`

}inele }inele au o form` specific`, fiind alc`tuite din ciuperc` (cu 60-80 mm
l`\ime), talp` (cu 100-160 mm l`\ime) ]i o inim` sub\ire care le une]te
(cu grosimea de cel pu\in 15 mm). {n`l\imea total` a ]inelor variaz` [ntre
120 – 180 mm.
}inele sunt realizate din o\el. Densitatea materialului este 7850 kg/m3.
Sunt elemente spa\iale, fiind caracterizate, [n general, de o lungime
infinit`. Acest fapt permite modelarea ]inelor ca bare. }inele au: rigiditate
la [ncovoiere, rigiditate la eforturi axiale ]i rigiditate de forfecare.
Traversele Dimensiunile traversei normale variaz` [ntre 2000x200x200 mm3 ]i

2800x350x350 mm3; pentru aparatele de cale exist` traverse speciale; în
cazul traverselor de lemn sec\iunea transversal` este numai
dreptunghiular` iar lungimea este variabil` ajung@nd la valori de peste
5,0 m.
Masa traversei depinde de material: lemn, beton, o\el sau chiar
material plastic. Masa total` a traversei variaz` [ntre 80 - 320 kg.
Traversele sunt de asemenea elemente spa\iale, fiind pozi\ionate [n
plan orizontal chiar sub ]ine. Traversele sunt modelate fie ca bare fie ca
structuri rigide (blocuri). Ca bare, traversele sunt supuse momentelor
90
[ncovoietoare, eforturilor axiale, momentelor de r`sucire ]i for\elor
tìetoare. Traversele au rigiditate la [ncovoiere ]i rigiditate de forfecare.
Blocurile Sunt elemente considerate structuri rigide. Dimensiunile blocurilor

sunt aproximativ 200x300x150mm3 ]i sunt realizate din beton. Masa
blocurilor variaz` [ntre 25 ]i 90 kg. Unele din avantajele majore ale cìi
sus\inute de blocuri sunt reducerea transferului de vibra\ii ]i limitarea
[n`l\imii de construc\ie. Calea sus\inut` pe blocuri este folosit` [n special
[n tunele.
Pl`cile Sunt elemente rigide care asigur` pozi\ia ]inei fa\` de traverse,
suport blocuri sau dale. {n general, grosimea pl`cilor suport este de 15-25 mm
]i sunt realizate din o\el. Celelalte dimensiuni sunt aproximativ
150x250mm2. Masa pl`cilor suport variaz` [ntre 5 ]i 25 kg. Pl`cile suport
contribuie la men\inerea geometriei cìi ]i asigur` [nc`rcarea
corespunz`toare a pl`cu\elor de cauciuc ]i a traverselor de lemn.
Dalele Sunt cele mai rigide p`r\i ale suprastructurii cìi. Dalele sunt
caracterizate de rigiditate la [ncovoiere, rigiditate de forfecare ]i masa
lor. Dalele sunt deseori schematizate ca grinzi [n cadrul cìi.
Dimensiunile dalelor depind [n mare m`sur` de condi\iile de sprijin. De
cele mai multe ori, dalele sunt realizate din beton (armat sau
precomprimat). Masa dalelor este direct legat` de materialele care au
fost utilizate.
Tabelul 5.1.2. Componentele cìi cu propriet`\i elastice

Pl`cu\ele Sunt realizate din poliuretan, cauciuc natural sau sintetic, lemn sau
elastice de plut`, sau amestecuri din aceste materiale. Pl`cu\ele sunt amplasate [ntre
sub talpa talpa ]inei ]i elementul urm`tor din alc`tuirea reazemului de sub ]in`
]inei (travers`, bloc, plac` suport). Aceste pl`cu\e au at@t propriet`\i elastice
c@t ]i propriet`\i de amortizare.
Dimensiunile pl`cu\elor sunt [n general 150x150x5 mm3. Forma
acestora variaz` [n func\ie de precizia pozi\ion`rii, [n timp ce suprafa\a lor
variaz` [n func\ie de propriet`\ile elastice specifice. Astfel de exemple
sunt pl`cu\ele [n form` de H ]i pl`cu\ele cu diblu.
Propriet`\ile elastice ]i de amortizare ale pl`cu\elor sunt [n principal
determinate de propriet`\ile materialului ]i de procesul de produc\ie. La
majoritatea modelelor cìi, pl`cu\a este reprezentat` de un resort elastic
]i de un amortizor. Pl`cu\a este [nc`rcat` permanent prin presare prin
sistemul de prindere, ]i [n mod repetat prin [nc`rc`rile date de traficul
feroviar. Un caz special este reprezentat de influen\a pl`cu\ei elastice
asupra rezisten\ei care se opune la rotirea ]inei [n prindere, [n planul cìi.
}ina Este o structur` a cìi la care ]ina este [ncorporat` continuu de

„[ncastrat`” materiale elastice. Aceste materiale de umplutur` constau din compu]i
turna\i in-situ, compu]i prefabrica\i sau profile de cauciuc sintetic. Uneori
[n jurul ]inei pot fi aplicate diverse materiale; fâ]iile elastice de sub talpa
]inei au calit`\i elastice ]i de amortizare care sunt diferite de calit`\ile
similare ale materialului de umplutur` amplasat pe p`r\ile laterale ale
]inei. Propriet`\ile materialelor de umplutur` sunt [n general rigiditatea
liniar` ]i amortizarea. Acestea sunt distribuite pe [ntreaga lungime de
sus\inere a ]inei [n direc\iile vertical` ]i lateral`. Materialele de umplutur`
nu sunt pre[nc`rcate prin sistemul de prindere. Materialele de umplutur`
asigur` suficient` stabilitate ]inei la [nc`rc`rile din trafic ]i din varia\ia de
91
temperatur`, [n special [n direc\iile lateral` ]i longitudinal`.
Pl`cu\ele Sunt comparabile cu pl`cu\ele elastice de sub talpa ]inei, dar

elastice de dimensiunile lor sunt aproape de dou` ori mai mari: 200x300x15 mm3.
sub pl`cile Pl`cu\ele de sub pl`cile suport sunt straturi intermediare [ntre pl`cile
suport suport ]i componentele inferioare ale suprastructurii cìi.
Pl`cu\ele de sub pl`cile suport sunt [n general realizate din materiale
asem`n`toare cu materialele din care sunt realizate pl`cu\ele de sub
]in`.
Pl`cu\ele de sub pl`cile suport sunt [n general caracterizate de
rigiditatea liniar` ]i de amortizare. Cea mai cunoscut` form` de [nc`rcare
este presarea lor vertical` permanent` prin sistemul de prindere, ]i [n
mod repetat prin [nc`rc`rile date de traficul feroviar.
Inele resort Inelele resort sunt elemente metalice care se interpun [ntre diferitele
piese ce alc`tuiesc o prindere ]i au rolul de a asigura o conlucrare
permanent` [ntre aceste piese, astfel [nc@t sub ac\iunea sarcinilor ]i
vibra\iilor transmise de vehicule, piesele respective s` nu se deplaseze
sau s` nu vibreze independent.
Inelele resort se execut` din o\el trapezoidal.
Agrafele Agrafele elastice sunt elemente arcuite din o\el. Ele preseaz` asupra
elastice t`lpii ]inei.
{ncastrarea Sunt comparabile cu materialele de umplutur` folosite la ]ina

blocurilor ]i „[ncastrat`”: compu]i elastici sau profile de cauciuc. Acestea ocup`
acoperirea spa\iul dintre blocuri sau traverse ]i [mprejmuirea rigid`, precum dala de
traverselor beton sau un strat de balast compactat. Grosimea aproximativ` a
materialului de umplutur` se situeaz` [ntre 15 ]i 50 mm. Materialul de
umplutur` trebuie s` asigure suficient` stabilitate lateral`. Propriet`\ile
materialelor de umplutur` sunt rigidit`\ile liniare ]i coeficien\ii de
amortizare, nu numai [n direc\ia vertical`, dar ]i [n cea lateral` ]i
longitudinal`. Din cauza [n`l\imii ]inei rigidit`\ile la rotire sunt importante.
Materialele de umplutur` sunt permanent [nc`rcate de masa structurii
superioare care este relativ mic` [n compara\ie cu traficul feroviar repetat.
Tabelul 5.1.3. Componentele cìi cu propriet`\i elastice ]i de mas`

Piatra Este un material granular, alc`tuit din granule de diferite m`rimi [n
spart` din func\ie de granulometrie. De]i materialul este dur, distribu\ia particulelor
prisma cìi de diferite m`rimi permite deformarea elastic` a prismei cìi. Stratul de
piatr` spart` are ]i func\ia de repartizare a sarcinilor [n ad@ncime. Prisma
cìi este un suport elastic ]i de amortizare pentru panoul de cale (vertical,
longitudinal ]i lateral). Prisma cìi este adesea modelat` cu resoarte
elastice discrete sau grupate ]i cu amortizori.
Propriet`\ile de mas` ale prismei cìi sunt importante. Este totu]i greu
de estimat masa care trebuie introdus` [n modelele dinamice. De
exemplu, masa poate fi luat` [n considerare din punctul de vedere al
rigidit`\ii ]i amortiz`rii. Modelele detaliate tridimensionale utilizeaz`
aceste propriet`\i de mas` (cu condi\ia ca densitatea s` fie cunoscut`
1500-2500 kg/m3).
Solul ]i alte Sunt similare materialului din prisma cìi din punctul de vedere al
medii propriet`\ilor. Distribu\ia [nc`rc`rilor influen\eaz` masa efectiv` ]i
stratificate propriet`\ile de rigiditate ]i amortizare, astfel [nc@t modelarea este
92
considerat` ca fiind foarte dificil`. Modelele stratului tridimensional sau
modelele bazate pe semispa\iul elastic vor rezolva aceste probleme cu
mai mult` precizie dec@t resoartele liniare ]i amortizorii, dar necesit`
valori de intrare mai detaliate.
Lucr`ri de Lucr`rile de art` reprezint` termenul cel mai general pentru tuneluri,
art` poduri, viaducte, etc. Detaliile proiectului unei lucr`ri de art` sunt
importante pentru comportamentul cadrului ]ine-traverse.
5.1.2. Componente pentru structuri specifice ale cìi de rulare

Sec\iunea anterioar` a prezentat o trecere [n revist` a tuturor componentelor
disponibile. Aceste componente au fost clasificate fie pentru propriet`\ile lor elastice, fie
pentru propriet`\ile lor de iner\ie, fie pentru ambele. Gama existent` de structuri ale cìi de
rulare ferat` a evoluat de-a lungul timpului. Este important s` clasific`m aceste tipuri
diferite ale cìi de rulare [n func\ie de componentele utilizate.
Prezentarea din tabelul 5.1.4. con\ine nou` tipuri de astfel de structuri. }ina este
singurul reper comun din toate tipurile de structur`. Tipurile variaz` [n func\ie de num`rul
de straturi elastice. Cele dou` extreme sunt ]ina „[ncastrat`” (cu num`r mai mic de repere
[n alc`tuire) ]i calea cu prindere indirect` cu blocuri (cu num`r mare de repere [n
alc`tuire).
Tabelul 5.1.4. de asemenea indic` unde s-a aplicat majoritatea tipurilor diferite ale
structurilor de cale: fie pe terasamente, fie [n alte medii stratificate sau pe alte structuri
(lucr`ri de art`). Aproape toate structurile cu prism` a cìi se aplic` pe terasamente. Cìle
cu dale se aplic` cel mai adesea pe lucr`rile de art`. Utilizarea dalelor la sub-structuri
alc`tuite din p`m@nt este posibil` dar trebuie asigurate capacitatea portant` precum ]i
reducerea tas`rilor.
Tabelul 5.1.4. Prezentarea tipurilor de structuri ale cìi ]i componentele lor

[ncastrarea blocurilor/ acoperirea traverselor
Pl`cu\e elastice sub placa suport
Pl`cu\e elastice sub talpa ]inei
Terasamente/medii stratificate
Num`rul de straturi elastice

Componentele structurii cìi
}ina „[ncastrat`"
Lucr`ri de art`
Pl`ci suport
Prisma cìi
Traverse
Blocuri
Dale
}ine
Tipuri de structuri de cale
Calea cu prism` a cìi, cu traverse,

X X X X O 2
f`r` pl`ci suport, pe terasamente
Calea cu prism` a cìi, cu traverse, cu
X X X X X O 3
prindere indirect`, pe terasamente
Calea cu prism` a cìi, cu traverse, pe
X X X X X O 2
terasamente, [ncorporat` [n carosabil
Calea cu dale [ncorporat` [n carosabil X X X X X O 2-3
93
Calea cu prindere direct` ]i dale X X X O 1-2
Calea cu blocuri cu prindere direct` X X X X X O 2-3
Calea cu prindere indirect` ]i dale X X X X X O 2-3
Calea cu blocuri cu prindere indirect` X X X X X X X O 3-4
}ina „[ncastrat`” X X X O O 1-2
Note: X) necesar; O) comun
Clasificarea sistematic` a tipurilor structurii cìi de rulare este esen\ial` pentru

modelarea, testarea ]i analizarea comportamentului cìi. Pentru cele nou` tipuri de cale
prezentate aici, trebuie aplicate metode de analiz` care s` furnizeze rapid date accesibile.
Aten\ia este [ndreptat` cel mai mult spre comportamentul ]inei din urm`toarele dou`
motive:
Este componenta comun` tuturor tipurilor de alc`tuire ale cìi de rulare;
Este componenta care vine [n contact cu ro\ile materialului rulant.
5.1.3. Tehnici de modelare ale cìi

{n sec\iunile anterioare s-a ar`tat clar c` aceste componente ale cìi pot fi clasificate
[n func\ie de propriet`\ile lor de baz`: fie propriet`\i elastice sau de mas`, fie ambele.
Proiectul mecanic sau modelul poate fi descris [mpreun` cu proiectul geometric (planul
general) al unei structuri de cale. Un astfel de model este [n principal format dintr-un set
de rela\ii [ntre toate componentele cu propriet`\i de iner\ie. Aceste rela\ii sunt influen\ate
at@t de propriet`\ile elastice c@t ]i de dimensiunile componentelor. Setul de rela\ii ofer` un
model mecanic de structur` de cale, potrivit pentru analiza comportamentului structural.
Pentru [ncadrarea propriet`\ilor ]i dimensiunilor [n modele, exist` dou` posibilit`\i:
modele analitice ]i modele numerice. Acestea din urm` reprezint` de fapt o [mbinare a
modelelor analitice elementare.
Modelele analitice se bazeaz` [n general pe situa\ii de omogenitate [n care:
Suportul este continuu;
Exist` un num`r limitat de [mbin`ri;
Exist` un num`r limitat de pozi\ii pentru [nc`rcare;
Exist` o defini\ie clar` a st`rii la axele de simetrie ]i infinit.
Toate condi\iile men\ionate mai sus faciliteaz` g`sirea unor solu\ii analitice simple.
Zimmermann, Euler, Bernoulli ]i Timoshenko au g`sit solu\ii matematice pentru o grind`
infinit` rezemat` pe o funda\ie elastic`. Pot fi incluse ]i complet`ri pentru comportamentul
dinamic, grinzi multiple, condi\ii de sprijin ]i alte propriet`\i.
Modelele numerice sunt [nlocuitori pentru acele cazuri [n care g`sirea unor solu\ii
pentru modelele analitice este dificil`. {n loc de a se g`si o solu\ie la o gam` continu` de
date de intrare, metodele numerice caut` (din punct de vedere numeric) solu\ia unui
model, noduri cuprinz`toare ]i elemente de leg`tur`. Toate propriet`\ile componentelor ]i
restric\iile modelelor trebuie incluse [n defini\ia acestui model numeric, ceea ce [n general
se nume]te metoda elementelor finite (MEF).
Unele modele analitice pot avea la baz` modele de cale discontinu`. Modelele
numerice pot lua [n considerare at@t calea continu` c@t ]i cea discontinu`, dar necesit`
mai mult timp de calcul.
Tabelul 5.1.5. prezint` o privire general` asupra implement`rii elementelor cìi [n
modelele analitice sau numerice [DeMan02]. Litera „X” indic` un echilibru optim [ntre
model ]i structur`, [n timp ce „1”, „2” ]i „3” exprim` c@teva modific`ri esen\iale.
94
Tabelul 5.1.5. Privire general` asupra modelelor structurii cìi ]i componentelor
[ncastrarea blocurilor/ acoperirea traverselor
Terasamente /alte medii stratificate

Pl`cu\e elastice sub placa suport
Pl`cu\e elastice sub talpa ]inei
Componentele structurii cìi
}ina [ncastrat`
Lucr`ri de art`
Pl`ci suport
Prisma cìi
Traverse
Blocuri
Dale
}ine
Modelele structurii cìi
Modele analitice:
A1 Grind` simpl` (Euler, Timoshenko)
X 3 3 3 1 X 1 1 1 1 2
Sus\inut` continuu
A2 Grind` simpl` (Euler, Timoshenko)
X 1 1 1 1 1 1 1 1 2
Sus\inut` continuu pe arcuri cu masa suspendat`
A3 Grind` dubl`
(Euler, Timoshenko) X X X X X
Sus\inut` continuu
Modele numerice:
N1 Grind` simpl`
(Timoshenko) X X X X X X X X X 2
Sus\inut` discontinuu pe arcuri cu masa suspendat`
N2 Grind` dubl`
(Timoshenko)
X 3 3 3 X X X X X X X
Sus\inut` discret/ discontinuu la partea superioar`
Sus\inut` continuu la partea inferioar`
N3 Grind` dubl`
(Timoshenko)
X X X X X
Sus\inut` continuu la partea superioar`
Sus\inut` continuu la partea inferioar`
Note: 1: numai dac` sunt distribuite; 2: numai dac` sunt considerate rigide; 3: numai dac` masa este
neglijat`
Plec@nd de la defini\ia anterioar` a tipurilor de structur` ale cìi de rulare din tabelul
5.1.4., [n tabelul 5.1.6. sunt prezentate cele mai bune modele analitice ]i numerice pentru
fiecare din aceste tipuri de cale [DeMan02].
Tabelul 5.1.6. Privire general` asupra celor mai bune modele analitice ]i numerice
pentru tipurile structurii cìi
Tipuri de structuri de cale Analitice Numerice

Cale cu prism` a cìi A2 N1
Cale cu prism` a cìi, cu prindere indirect` A2 N1
Cale cu prism` a cìi [ncorporat` [n carosabil A2 N1
Cale cu dale [ncorporat` [n carosabil A2 N1
Cale cu dale cu prindere direct` A1 N2
Cale cu blocuri cu prindere direct` A2 N1
Cale cu dale cu prindere indirect` A2 N2
Cale cu blocuri cu prindere indirect` A2 N1
}ina „[ncastrat`” A1 sau A3 N3
95
5.2. MODELAREA SCHIMB~TORULUI SIMPLU {N VEDEREA
ANALIZEI LA {NC~RC~REA CU VARIA|IE DE TEMPERATUR~
5.2.1. Schema static`

Schema static` avut` [n vedere [n analiza st`rii de eforturi ]i deforma\ii determinate
de varia\iile de temperatur`, se refer` la un schimb`tor simplu ]i la por\iunile de cale de la
extremit`\ile lui: care se [ntind pe 12 traverse la v@rful schimb`torului, respectiv pe c@te 18
traverse la c`lc@iul schimb`torului, pe liniile direct` ]i ab`tut` (figura 5.2.1.)
CFJ CFJ
CFJ
Por\iune de cale Lungimea schimbatorului simplu Por\iuni de cale

Lungimea structurii de baza
Figura 5.2.1. Schimb`torului simplu [ncadrat de por\iunile de

cale situate pe linia direct` (la v@rful ]i c`lc@iul schimb`torului)
]i pe linia ab`tut` (la c`lc@iul schimb`torului)
Modelarea realizat` pentru schimb`torul simplu este tridimensional`. }inele ]i
traversele au fost considerate ca elemente de tip bar`. {n planul orizontal xOy sunt
considerate axele ]inelor, iar [n planul paralel cu xOy, la z = -0,2, sunt considerate axele
traverselor. Apoi, [n planul paralel cu xOy, la z = -0,6, sunt considerate punctele fixe din
planul bazei.
Schema detaliat` a modelului realizat pentru schimb`torul simplu este prezentat` [n
figura 5.2.2. {n cadrul modelului s-au f`cut urm`toarele nota\ii:
Ai – noduri situate pe firul de ]in` care con\ine contraacul drept;
Bi – noduri situate [n lungul firului de ]in` care con\ine acul curb;
Ci – noduri situate [n lungul firului de ]in` care con\ine acul drept;
Di – noduri situate [n lungul firului de ]in` care con\ine contraacul curb;
Mi – noduri situate pe traverse, [n dreptul verticalelor care trec prin nodurile Ai;
Ni – noduri situate pe traverse, [n dreptul verticalelor care trec prin nodurile Bi;
Pi – noduri situate pe traverse, [n dreptul verticalelor care trec prin nodurile Ci;
Ri – noduri situate pe traverse, [n dreptul verticalelor care trec prin nodurile Di;
Eforturile sec\ionale pentru elementul de tip bar` sunt prezentate [n figura 5.2.3.
Din fiecare ac s-a considerat doar por\iunea cuprins` [ntre c`lc@iul acului ]i
extremitatea zonei cu sl`bire din talpa acului. Acele s-au luat [n considerare deci numai pe
zona pe care prinderile sunt active.
Pentru a \ine seama de faptul c` firele de ]in` apar\in@nd por\iunilor de cale au
continuitate, [n nodurile de la extremit`\i au fost prev`zute resoarte dirijate în lungul cìi
(Anexa 5.5.)
Avînd în vedere modul în care, prin programul SAP2000, se \ine seama de influen\a
varia\iei de temperatur`, la capetelele structurii, la fiecare reper s-au introdus c@te o for\`
axial` (de compresiune sau [ntindere), egal` cu α E A ∆t .
Au fost de asemenea luate [n considerare ]i dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i
contraace (DCAC-urile).
96
Figura 5.2.2. Schema detaliat` a modelului realizat pentru schimb`torul simplu
97
Figura 5.2.2. Schema detaliat` a modelului realizat pentru schimb`torul simplu (continuare)
98
… A87
… M87
… C87
… P87
… B87
… N87
… D87
… R87
Figura 5.2.2. Schema detaliat` a modelului realizat pentru schimb`torul simplu (continuare)
99
{n dreptul intersec\iei aparente dintre axele ]inelor ]i axele traverselor sunt prev`zute
noduri; cu alte cuvinte, nodurile apar acolo unde sunt prinderi. Pe o vertical` avem trei
noduri: un nod [n planul ]inelor, un nod [n planul traverselor ]i un nod apar\in@nd planului
fix pe care se afl` structura analizat`.
Nodurile din planul fix pe care se afl` structura analizat` se consider` cu toate
gradele de libertate blocate.
Axa 1
Axa 2
i Axele de coordonatelocale
ale elementului de tip bar`
Axa 3
Axa 1
Axele de coordonate
globale
Axa 2
Axa 3
Eforturi axiale (P) pozitive ]i momente de torsiune (T) pozitive
Axa 1 Axa 1
Axa 2 Axa 2
Axa 3 Axa 3
Moment [ncovoietor (M3) pozitiv Moment [ncovoietor (M2) pozitiv

]i for\` tìetoare (V2) pozitiv`, [n ]i for\` tìetoare (V3) pozitiv`, [n
planul 1-2 planul 1-3
Figura 5.2.3. Axele de coordonate locale, axeele de coordonate generale ]i

eforturile sec\ionale pentru elementul de tip bar` [SAP2000]
100
Nodurile din planul ]inelor ]i traverselor se consider` cu toate gradele de libertate
libere.
Exist` leg`turi [ntre cele trei noduri situate pe o vertical`. Leg`turile sunt elastice ]i
sunt de tipul NLLink. Descrierea elementului NLLink se va face mai jos [n paragraful 5.2.3.
Leg`tura dintre nodul din planul fix pe care se afl` structura analizat` ]i nodul din
planul traverselor este de tipul NLLink ]i a fost denumit` FUND (de la funda\ie).
Pentru NLLink FUND au rezultat [n Anexa 5.4. urm`toarele valori ale rigidit`\ilor:
a) pentru travesa de lemn:
- pe direc\ia U1: 400000 kN/m;
- pe direc\ia R1: 185000 kNm/rad;
b) pentru traversa de beton:
Leg`tura dintre nodul din planul traverselor ]i nodul din planul ]inelor este de tipul
NLLink. Pentru prinderea K elementul de tip NLLink a fost denumit PRINDK. Aceast`
leg`tur` modeleaz` prinderea ]inei de travers`. Elementul de leg`tur` are lungimea de
0,2 m, adic` distan\a aproximativ` dintre centrul de greutate al ]inei ]i centrul de greutate
al traversei. S-au luat [n considerare leg`turi elastice pe urm`toarele direc\ii: transla\ie pe
Oz (U1), transla\ie pe Ox (U3), rotire [n jurul axei Oz (R1), rotire [n jurul axei Oy (R2),
rotire [n jurul axei Ox (R3). Pe direc\ia Oy nu au fost definite leg`turi elastice. S-a
considerat c` prinderile au fost bine str@nse ]i c` cele dou` noduri au acelea]i deplas`ri
pe direc\ia axei Oy.
Pentru NLLink PRINDK au rezultat [n Anexa 5.1. urm`toarele valori ale rigidit`\ilor:
- pe direc\ia R3: 500 kNm/rad.
Pentru considerarea rezisten\ei longitudinale datorat` prismei cìi s-au introdus la

nodurile din planul traverselor, resoarte elastice pe direc\ia Ox. Rigidit`\ile acestor resorte
sunt calculate [n Anexa 5.2. Pentru considerarea rezisten\ei laterale datorat` prismei cìi
s-au introdus la nodurile din planul traverselor corespunz`toare firului exterior drept,
resoarte elastice pe direc\ia Oy. Rigidit`\ile pentru aceste resoarte sunt calculate [n Anexa
5.3.
{n figura 5.2.4. sunt prezentate elemente finite ]i elementele de leg`tur` utilizate la
determinarea st`rii de eforturi ]i deforma\ii din reperele schimb`torului simplu.
101
NLLink PRINDK
ac curb NLLink FUND
contraac drept
traverse
ac drept contraac curb
a) reprezentare schematizat`
reperere
de rulare
traverse
b) reprezentare [n perspectiv`
Figura 5.2.4. Elemente finite ]i elemente de leg`tur` utilizate la determinarea st`rii

de eforturi ]i deforma\ii [n elementele schimb`torului simplu:
102
5.2.2. Definirea sec\iunilor ]i a materialelor
Caracteristicile geometrice ale sec\iunii transversale prin reperele de rulare utilizate
[n cadrul calculelor efectuate [n tez` sunt cuprinse [n figura 5.2.5.:
72
51
3
172
16,5
150
15
Figura. 5.2.5. Caracteristicile geometrice ale sec\iunii transversale prin ]in`
Aceste elemente geometrice corespund ]inei tip 60.

Caracteristicile geometrice ale sec\iunii transversale pentru traversa de lemn
utilizat` [n cadrul calculelor efectuate, sunt prezentate [n figura 5.2.6.:
2
3
160
260
Figura. 5.2.6. Caracteristicile geometrice ale sec\iunii transversale prin traversa de

lemn
Caracteristicile geometrice ale sec\iunii transversale prin traversa de beton utilizat`

[n cadrul calculelor efectuate [n tez` sunt prezentate [n figura 5.2.7.:
103
2
220
240
Figura. 5.2.7. Caracteristicile geometrice ale sec\iunii transversale prin traversa de

beton
S-au avut [n vedere urm`toarele caracteristici ale o\elului din reperele de rulare:
- densitatea, ρo = 7850 kg/m3;
- greutatea volumetric`, γ = 76,8195 kN/ m3;
- modulul de elasticitate, E = 2,1 x 108 kN/m2;
- coeficientul lui Poisson, µ = 0,3;
- coeficientul de dilatare termic` liniar`, α = 1,15 x 10-5 mm/(mm ºC);
S-au avut [n vedere urm`toarele caracteristici de material pentru traversele de lemn:

- modulul de elasticitate paralel cu direc\ia fibrelor, Eıı = 1,25 x 107 kN/m2;
- modulul de elasticitate perpendicular pe direc\ia fibrelor, E⊥ = 6 x 105 kN/m2;
- modulul de elasticitate transversal, G = 1 x 106 kN/m2;
- coeficientul de dilatare termic` liniar`, α = 1 x 10-10 mm/(mm ºC);
{n calcule s-a considerat c`, la varia\ii de temperatur`, traversa de lemn nu sufer`

varia\ii de lungime.
S-au avut [n vedere urm`toarele caracteristici de material pentru traversele de beton:

- modulul de elasticitate longitudinal`, E = 3,8 x 107 kN/m2;
- coeficient de dilatare liniar`, α = 9,9 x 10-6 mm/(mm ºC);
Pentru piatra spart` din alc`tuirea prismei cìi s-au considerat urm`toarele
caracteristici [EsMr01]:
- modulul de elasticitate, E = 2,5 x 105 kN/m2;
104
5.2.3. Calculul neliniar al structurii
P@n` la valori ale deplas`rilor longitudinale sub valoarea notat` cu ulim, rezisten\a
longitudinal` idealizat` variaz` liniar. Astfel pe zona deplas`rilor reduse, rezisten\a
longitudinal`, în func\ie de deplasarea “u“ este egal` cu:
P = tgβ * u = k * u (5.2.1.)
Consider`m un nod “i” din planul traverselor ]i se noteaz` cu K(i) rigiditatea resortului
care modeleaz` rezisten\a longitudinal` a prismei cìi. Cu aceste nota\ii, rezisten\a
longitudinal` a prismei cìi aferent` nodului “i”, notat` cu P(i) pentru o deplasare egal` cu
ulim are valoarea:
P(i) = K(i) x ulim (kN) (5.2.2.)
Aceea]i abordare se consider` ]i pentru rezisten\a lateral` a prismei cìi.
Calcul neliniar se face pentru trepte de temperatur` de 1°C.
{n etapa “i(0)” se [ncarc` schimb`torul cu varia\ia de temperatur` ti. Diferen\a de
temperatur` [ntre etapa “i” ]i etapa “i+1” este de 1°C. {n fi]ierul de rezultate se
cerceteaz` dac` exist`:
a. noduri [n planul traverselor care au deplas`ri longitudinale sau laterale mai mari
sau egale cu ulim; prin aceast` condi\ie se urm`re]te depistarea traverselor pentru care
rezisten\a longitudinal` ]i lateral` a prismei cìi nu mai variaz` liniar;
b. elemente NLLink (care leag` un nod din planul traverselor cu un nod din planul
]inelor) la care for\a tìetoare V2 este mai mare sau egal` cu Vlim; prin aceast` condi\ie se
depisteaz` prinderile la care deplasarea relativ` dintre ]in` ]i travers` a dep`]it limita
elastic`; pentru prinderea K, s-a considerat c` Vlim = 8,4 kN, care corespunde unei
deplas`ri elastice limit` cu valoarea de 0,5 mm (8,4 kN = 16800 kN/m x 0,0005 m);
c. elemente NLLink (care leag` un nod din planul traverselor cu un nod din planul
]inelor) la care efortul de torsiune T este mai mare sau egal cu Tlim; prin aceast` condi\ie
se depisteaz` prinderile la care rotirea ]inei [n prindere ([n planul cadrului ]ine-traverse) a
dep`]it rotirea limit` elastic` (care m`rgine]te comportarea elastic`); pentru prinderea K,
s-a considerat c` Tlim =1,2 kN x m, iar rotirea limit` elastic` este de 3 x 10-3rad.
Se prezint` [n continuare structura elementul NLLink [SAP2000].

Se consider` un element NLLink [ntre dou` noduri: j, este centrul de greutate al
sec\iunii transversale a ]inei, ]i respectiv, i, este centrul de greutate al sec\iunii
transversale a traversei.
}ase deforma\ii totale interne independente sunt definite pentru elementul NLLink
(figura 5.2.8.). Acestea sunt calculate din deplas`rile relative ale nodului j fa\` de nodul i.
Deforma\iile totale interne sunt definite astfel:
• Pentru efortul sec\ional axial: du1 = u1j – u1i
• Pentru efortul sec\ional de forfecare [n planul 1-2: du2 = u2j – u2i – dj2 r3j – (L – dj2) r3i
• Pentru efortul sec\ional de forfecare [n planul 1-3: du3 = u3j – u3i + dj3 r2j + (L – dj3) r2i
• Pentru efortul sec\ional de torsiune: dr1 = r1j – r1i
• Pentru efortul sec\ional de [ncovoiere pur` [n planul 1-3: dr2 = r2i – r2j
• Pentru efortul sec\ional de [ncovoiere pur` [n planul 1-2: dr3 = r3j – r3i
unde:
• u1i, u2i, u3i, r1i, r2i, ]i r3i sunt transla\ii ]i rota\ii ale nodului i
• u1j, u2j, u3j, r1j, r2j, and r3j sunt transla\ii ]i rota\ii ale nodului j
• dj2 este distan\a de la nodul j la punctul [n care se m`soar` deforma\ia du2; [n cazul
structurii analizate dj2 = 0,1 m ]i reprezint` distan\a de la nodul j la suprafa\a de alunecare
dintre ]in` ]i travers`;
105
• dj3 este distan\a de la nodul j la punctul [n care se m`soar` deforma\ia du3 (implicit
ea este zero)
• L este lungimea elementului; [n cazul structurii analizate L = 0,2m.
du1
u1j u2j
dr3
dj2
r3j
r3j
r3i
r3i
du2
u1i
u2i
Figura. 5.2.8. Deforma\iile totale interne du1, du2, dr3 ale elementului NLLink
Rezisten\a care se opune deplas`rii ]inei care este aferent` unei traverse va deveni
constant` ]i egal` cu 8,4 kN din momentul [n care deforma\ia total` intern` du2 = 0,5 mm.
Toate deforma\iile totale interne ale elementului NLLink sunt exprimate [n func\ie de
coordonatele locale ale elementului.
De notat c` deforma\ia total` intern` aferent` efortului sec\ional de forfecare poate fi
cauzat` at@t de transla\ii [n planul 2-3 c@t ]i de rota\ii [n planurile 1-3 ]i 1-2.
Aceste defini\ii ale deforma\iilor interne totale arat` faptul c` toate aceste deforma\ii
vor fi nule dac` elementul se comport` ca un corp rigid.
Trei deforma\ii interne totale din cele ]ase sunt ilustrate [n figura 5.2.9.
Axa local` 1 este direc\ia longitudinal` a elementului ]i corespunde deforma\iilor
pentru efortul sec\ional axial ]i pentru efortul sec\ional de torsiune. Axele locale 2 ]i 3
corespund deforma\iilor pentru eforturile sec\ionale de torsiune ]i pentru eforturile
sec\ionale de [ncovoiere.
{n figura 5.2.10. sunt prezentate deforma\iile totale interne pentru efortul sec\ional de
forfecare pentru elementul de tip NLLink care modeleaz` prinderea (PRINDK, care face
leg`tura [ntre ]in` ]i travers`).
106
Nodul j
dj2
Efort Efort sec\ional Efort sec\ional

sec\ional de forfecare de [ncovoiere
axial pur`
Nodul i
Figura 5.2.9. Trei din cele ]ase leg`turi elastice independente ale unui
element NLLink
sens de mi]care al
]inei [n prindere
]in`
u2j
nodul i
1
2 r3j du2 dj2
r3i
pl`cu\a elastic`
u2i
placa suport
nodul j
traversa
Figura. 5.2.10. Deforma\iile totale interne pentru efortul sec\ional de forfecare pentru
elementul de tip NLLink care modeleaz` prinderea
107
Rela\iile efort-deforma\ie ale leg`turilor elastice
Acestea sunt ]ase rela\ii care guverneaz` comportarea elementului NLLink, c@te o
astfel de rela\ie pentru fiecare leg`tur` elastic` din alc`tuirea NLLink-ului respectiv:
• for\a axial` fu1 în func\ie de deforma\ia du1 din leg`tur` elastic` legat` de efortul
sec\ional axial;
sec\ional de forfecare din planul 1-2;
sec\ional de forfecare din planul 1-3;
• momentul de torsiune fr1 în func\ie de rotirea dr1 din leg`tur` elastic` legat` de
efortul sec\ional de torsionare în jurul axei 1;
• momentul de încovoiere pur` fr2 în func\ie de rotirea dr2 din leg`tur` elastic` legat`
de efortul sec\ional de încovoiere pur` în planul 1-2;
• momentul de încovoiere pur` fr3 în func\ie de rotirea dr3 din leg`tur` elastic` legat`
de efortul sec\ional de încovoiere pur` în planul 1-3;
Eforturile interne ale elementului NLLink
Eforturile sec\ionale pentru un element NLLink sunt prezentate [n figura 5.2.11..

Eforturile sec\ionale pot fi definite [n func\ie de for\ele axiale ]i momentele de torsiune ]i
[ncovoiere pur` din leg`turile elastice componente ale elementului NLLink astfel:
• Efortul sec\ional axial: P = fu1
• Efortul sec\ional de forfecare [n planul 1-2: V2 = fu2
• Efort sec\ional de forfecare [n planul 1-3: V3 = fu3
• Efortul sec\ional de torsiune: T = fr1
• Efortul sec\ional de [ncovoiere pur` [n planul 1-3: M2b = fr2
• Efortul sec\ional de [ncovoiere pur` [n planul 1-2: M3b = fr3
unde d este distan\a de la nodul j.
Momentele [ncovoietoare total M2 ]i M3 au expresiile urm`toare:

M2 = M2s + M2b
M3 = M3s + M3b
unde: M3s = (d – dj2) fu2 ]i M2s = (d – dj3) fu3
108
j j
i i
Figura 5.2.11. Eforturile sec\ionale care ac\ioneaz` la noduri pentru un element

NLLink
Leg`tura liniar` efort-deforma\ie
Dac` fiecare leg`tur` elastic` se comport` liniar, rela\iile de leg`tur` efort-deforma\ie

pot fi exprimate matricial astfel:
simetric
unde ku1, ku2, ku3, kr1, kr2, ]i kr3 sunt rigidit`\ile leg`turilor elastice componente ale
elementului NLLink.
Rela\ia matricial` poate fi reprezentat` ]i [n func\ie de eforturile interne ]i deplas`rile
nodului j, [n cazul [n care deplas`rile nodului i sunt zero:
simetric
109
Rela\ii de leg`tur` similare sunt ]i [n cazul amortiz`rii liniare, caz [n care rigidit`\ile
sunt [nlocuite cu coeficien\i de amortizare, iar deplas`rile ]i rotirile sunt [nlocuite cu
vitezele corespunz`toare.
Pentru aplicarea punctelor ‘b” ]i “c” men\ionate anterior, re\inem de mai sus
urm`toarele rela\ii:
fu 2 = k u 2 × d u2 , V2 = fu2 (5.2.3.)
fr1 = k r1 × dr1 , T = fr1 (5.2.4.)
Rezult`:
V2 = ku2 x du2 = 16800kN/m x 0,0005m = 8,4kN (5.2.5.)
T = kr1 x dr1 = 400kNm/rad x 3 x 10-3 rad = 1,2kNm (5.2.6.)
Dac` exist` noduri din planul traverselor la care este [ndeplinit` condi\ia “a” atunci la
aceste noduri, pe structura nedeformat`, se elimin` resortele care modeleaz` rezisten\a
lateral` sau longitudinal` a prismei cìi ]i se aplic` for\e Pm(i) orientate [n sens opus
deplas`rii.
Consider`m un nod “m” din planul traverselor ]i Km rigiditatea, [n kN/m, a resortului
care modeleaz` rezisten\a lateral` (sau longitudinal`) a prismei cìi aferent` unui nod. {n
acest caz, rezisten\a lateral` (longitudinal`) a prismei cìi aferent` nodului “m” pentru o
deplasare de 5 mm va avea valoarea:
Pm(i) = Km x 5 x 10-3 (kN) (5.2.7.)
Se cerceteaz` dac` exist` NLLink-uri (de leg`tur` dintre ]ine ]i traverse) la care [n
leg`tura elastic` legat` de efortul sec\ional de forfecare din planul 1-2 este [ndeplinit`
condi\ia “b”. Pentru aceste NLLink-uri se introduc rigidit`\i nule pentru leg`turile elastice
legate de efortul sec\ional de forfecare din planul 1-2 (deci [n loc de 16800 kN/m, se trece
valoarea 0). Pe structura nedeformat`, nodurile de cap`t ale acestor NLLink-uri se [nc`rc`
cu for\e egale cu 8,4 kN ]i de sens contrar, corespunz`toare eforturilor sec\ionale de
forfecare limit` din planul 1-2 de la aceste NLLink-uri.
La fel se procedeaz` ]i pentru NLLink-urile (de leg`tur` dintre ]ine ]i traverse) la
care este [ndeplinit` condi\ia “c” (dep`]irea rezisten\ei elastice limit` care se opune la
rotirea ]inei în prindere). Pentru un astfel de NLLink se anuleaz` rigiditatea la rotire din
leg`tura elastic` a NLLink-ului respectiv care este legat` de efortul sec\ional de torsionare
în jurul axei 1 (deci [n loc de 400 kNxm, se trece valoarea 0). Pe structura nedeformat`,
nodurile de cap`t ale unui astfel de NLLink se [nc`rc` cu momente egale cu 1,2 kNxm ]i
de sens contrar.
Se aplic` din nou [n cadrul etapei (i)(1) [nc`rcarea cu varia\ia de temperatur` ti asupra
noii structuri ]i se constat` dac` mai sunt elemente de leg`tur` ale structurii la care sunt
[ndeplinite condi\iile “a”, “b”, “c”. Se repet` ra\ionamentul p@n` c@nd nu va mai exista nici
un element al structurii la care s` existe “a”, “b”, “c”.
Se trece apoi la etapa “i+1(0)” [n care structura este [nc`rcat` cu varia\ia de
temperatur` ti+1 = ti + 1.
Dup` algoritmul descris mai sus se merge p@n` la treapta de temperatur`
superioar`.
5.2.4. Modelarea ciclului complet de temperatur`

Pentru deplas`ri mici prinderea are propriet`\i elastice. La deplas`ri longitudinale
mici ale ]inei, care se produc la varia\ii de temperatur`, rezisten\a longitudinal`
determinat` de prindere este propor\ional` cu deplasarea. Pentru deplas`ri longitudinale
mai mari nu se mai poate admite o varia\ie liniar` a rezisten\ei longitudinale cu
deplasarea. Practic, pentru deplas`ri longitudinale mari se produce lunecarea ]inei în
prindere, între talpa ]inei ]i pl`cu\a de sub ]in` atingându-se valoarea maxim` a for\ei de
frecare de alunecare (figura 5.2.12.).
110
Astfel, pentru o deplasare mic` a ]inei notat` cu uel (mai mic` dec@t ulim) for\a de
frecare de alunecare care se mobilizeaz` între talpa ]inei ]i pl`cu\a elastic` de sub ]in`
(Pel) este inferioar` for\ei maxime de frecare(Plim) care se mobilizeaz` pentru deplasarea
longitudinal` a ]inei ulim :
Pel = k x uel < k x ulim = Plim (5.2.8.)
unde k este rigiditatea longitudinal` a prinderii, determinat` de comportarea pl`cu\ei
elastice de sub ]in`.
{n figura 5.2.13. este prezentat modelul prin care se poate caracteriza comportarea
prinderii la cre]terea de temperatur`.
{nainte de aplicarea varia\iei de temperatur` s-au considerat dou` puncte situate pe
aceea]i vertical`: punctul M pe talpa ]inei respectiv punctul N pe pl`cu\a elastic` de sub
talpa ]inei.
La deplas`ri longitudinale ale ]inei sub valoarea ulim, nefiind înc` atins` valoarea
maxim` a for\ei de frecare de alunecare, cele dou` puncte M ]i N sunt situate pe aceea]i
vertical`.
Situa\ia limit` se atinge [n momentul [n care ∆t = ∆tA ]i P = k x ulim = Plim. Cu alte
cuvinte, pentru varia\ia de temperatur` egal` cu ∆tA, punctele N ]i M mai sunt înc` situate
pe aceea]i vertical`; pentru varia\ii de temperatur` mai mari ca ∆tA apar deplas`ri relative
între cele dou` puncte. Are loc alunecarea ]inei în prindere (pl`cu\a elastic` r`mânând pe
loc).
La temperatura de fixare t0 nu avem eforturi iar deplasarea ]inei este zero.
C@nd varia\ia de temperatur` cre]te dincolo de ∆tA p@n` la ∆tB deplasarea relativ`
dintre cele dou` puncte M ]i N este:
uB – uA = uB – ulim (5.2.9.)
Dincolo de punctul A, frecarea fiind [nvins`, ]ina lunec` [n prindere.
Dac` din punctul B se produce sc`derea temperaturii atunci drumul parcurs este
reprezentat de dreapta BCD, care reprezint` o comportare elastic` liniar` a modelului
reprezentând comportarea reazemului de sub talpa ]inei.
p
2ulim
plim G A B
O'
F O u
uE uel C ulim uB
ulim
p lim
E D
2ulim
Figura 5.2.12. Diagrama rezisten\ei longitudinale a prinderii [n func\ie de deplasare
111
resort cu rigiditatea k
(modeleaz` comportarea
elastic` a prinderii)
]in` M
patin`
N
(modeleaz` frecarea
dintre ]in` ]i reazem)
sens de deplasare al ]inei
uel
M
situa\ia corespunde
Pel Pel punctului O' din diagram`
N P = Pel = k x uel
ulim
M
situa\ia corespunde
Plim Plim punctului A din diagram`
N P = Plim = k x ulim
uB
M
situa\ia corespunde
Plim Plim punctului B din diagram`
uB - ulim
Figura 5.2.13. Modelul mecanic al prinderii pentru cre]terea de temperatur`
{n figura 5.2.14. este prezentat modelul prinderii pentru sc`derea de temperatur`.

Resortul [ncepe s` se destind`. Efortul axial [n resort pentru o situa\ie [ntre B ]i C va
fi P < Plim.
Scade de asemenea ]i m`rimea for\ei de frecare efective mobilizate între talpa ]inei
]i pl`cu\a elastic` de sub ]in`. Pe zona BCD ]ina se deplaseaz` solidar cu punctele
situate pe fa\a pl`cu\ei elastice de sub talpa ]inei. Se p`streaz` [n continuare deplasarea
relativ` dintre cele dou` puncte M ]i N, deplasare care a corespuns punctului B de pe
diagram`.
Punctul C corespunde situa\iei c@nd for\a de frecare efectiv mobilizat` [ntre talpa
]inei ]i pl`cu\a elastic` de sub ]in` este nul`, la fel ca ]i efortul axial din resort.
112
{ncep@nd de la punctul C [ncepe s` se mobilizeze frecarea între talpa ]inei ]i pl`cu\a
elastic` de sub ]in`. For\a de frecare cre]te (la fel ]i efortul axial din resort) p@n` atinge
valoarea limit` Plim[n punctul D. De la acest punct ]ina lunec` [n prindere.
Consider`m c` varia\ia de temperatur` scade dincolo de ∆tD p@n` la ∆tE. Dac` dup`
desc`rcare, dup` ce s-a ajuns [n punctul E se produce re[nc`rcarea, aceasta se face dup`
dreapta EFG ]i se repet` ra\ionamentul de mai sus.
uB
M
situa\ia corespunde
Plim Plim punctului B din diagram`

uB - ulim
M
situa\ia corespunde
P=0 P=0 punctului C din diagram`
N P=0
M uB - 2ulim
situa\ia corespunde
Plim Plim punctului D din diagram`
N P = Plim
uB - ulim
uE
M
situa\ia corespunde
Plim Plim punctului E din diagram`
N P = Plim
Figura 5.2.14. Modelul mecanic al prinderii pentru sc`derea de temperatur`
113
{n figura 5.2.15. este ar`tat` o alt` variant` de model mecanic al prinderii.
resort cu rigiditatea k
(modeleaz` comportarea
elastic` a prinderii)
]in` M piston
(modeleaz` frecarea
dintre ]in` ]i reazem)

uel
M
Pel Pel
ulim
M
Plim Plim
uB uB - ulim
M
Plim Plim
uB - ulim
Figura 5.2.15. Variant` de model mecanic al prinderii (pentru cre]terea de temperatur`)
114
5.2.5. Modelarea leg`turii dintre ]in` ]i travers` cu un ansamblu
alc`tuit din trei bare
Dac` pentru NLLink “FUND” nu se iau [n calcul rigidit`\ile de rota\ie rezult`
urm`toarele diferen\e:
- deplas`rile ]inelor sunt practic acelea]i ca [n cazul [n care se iau [n considerare
rigidit`\ile de rota\ie; deplas`rile pe direc\ie longitudinal` difer` cu maxim 0,5%, iar
deplas`rile pe direc\ie transversal` difer` cu maxim 1%;
- deplas`rile [n direc\ie longitudinal` ale traverselor sunt mai mari cu p@n` la 20%
(maximele de 20% sunt atinse [n zona dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i
contraace); deplas`rile pe direc\ie transversal` ale traverselor difer` cu maxim 1%.
{n consecin\` este important` considerarea [n calcul a rigidit`\ii de rota\ie a traversei

din punctul de vedere al deplas`rii longitudinale prin prisma cìi.
Dac` pentru NLLink “PRINDK” nu se iau [n calcul rigidit`\ile de rota\ie rezult`
diferen\e de maxim 1% at@t pentru deplas`rile ]inelor c@t ]i pentru deplas`rile traverselor.
Cu datele prezentate [n capitolele 5.2.1., 5.2.2., ]i 5.2.3. ]i \in@nd cont de aspectele
prezentate mai [nainte s-a [nlocuit elementul NLLink “PRINDK” cu un ansamblu de trei
bare (figura 5.2.16.).
S-au considerat urm`toarele:
- i este un nod pe ]in`;
- j este un nod pe travers`;
- nodurile i ]i j sunt situate pe aceea]i vertical`;
- nodurile m ]i n sunt [ntr-un plan paralel cu planurile care con\in axele ]inelor,
respectiv axele traverselor, la jum`tatea distan\ei dintre aceste planuri;
- nodul m este constr@ns s` aib` acelea]i deplas`ri ca nodul i;
- nodul n este constr@ns s` aib` acelea]i deplas`ri ca nodul j;
- r`m@ne valabil` constr@ngerea ca nodurile i ]i j s` aib` acelea]i deplas`ri [n
direc\ie lateral` cìi;
- bara mn are o comportare elastic` la solicit`ri axiale.
Caracteristicile geometrice ale barei mn se determin` astfel [nc@t aceasta s`

modeleze c@t mai bine comportarea prinderii [n direc\ie longitudinal` cìi. Pentru prinderea
tip K s-a determinat pe direc\ia longitudinal` cìi, rigiditatea k = 16800kN/m.
]in` i
l, A, E
m n
j
ers`
trav
Figura 5.2.16. Realizarea leg`turii dintre ]in` ]i travers` cu un ansamblu alc`tuit din
trei bare.
A – sec\iunea barei mn;
l – lungimea [ntre nodurile m ]i n;
E – modulul de elasticitate al materialului din care este alc`tuit` bara.
115
Se consider` c` se ac\ioneaz` asupra barei mn cu o for\` axial` F. Scurtarea sau
alungirea ∆l a barei mn se poate exprima [n dou` feluri:
∆l =
F
(5.2.10.)
k
∆l = l ∗
F
(5.2.11.)
EA
unde:
l reprezint` lungimea barei mn,
A este aria sec\iunii transversale a barei mn,
iar E reprezint` modulul de elasticitate al materialului din care este realizat` bara mn.
Din rela\iile de mai sus rezult`:
A = l∗
k
(5.2.12.)
E
Pentru: rigiditatea k = 16800 kN/m, l = 0,01 m ]i E = 100 000 kN/m, rezult` A = 1,68
x 10-3 m2.
}ina lunec` [n prindere [n momentul [n care deplasarea relativ` dintre nodurile i ]i j
este de 0,5 mm. Av@nd [n vedere considera\iile f`cute mai sus rezult` c` [n momentul
lunec`rii ]inei [n prindere deplasarea relativ` dintre nodurile m ]i n, adic` alungirea sau
scurtarea barei mn, este egal` cu 0,5mm. Rezult` c` efortul axial limit` [n bar` este egal
cu:
N = 0,0005 m ∗ 16800 kN / m = 8,4 kN (5.2.13.)
Mai departe pentru modelarea lunec`rii ]inei [n prindere se suprim` leg`tura dintre
m ]i n. Nodurile m ]i n se [ncarc` cu for\e egale cu 8,4 kN dar de sens contrar (fig.
5.2.17.).
S-a considerat ]i modelarea schimb`torului simplu f`r` nici un element de tip NLLink.
Modelarea este tot tridimensional`, dar cu considerarea numai a planului ]inelor ]i a
planului traverselor. Elementul NLLink “PRINDK” a fost [nlocuit de c`tre ansamblul alc`tuit
din trei bare, iar rigidit`\ile corespunz`toare elementului NLLink “FUND” s-au considerat la
nodurile din planul traverselor.
Rezultatele ob\inute pentru aceast` modelare, la [nc`rcarea cu varia\ie de
temperatur` sunt practic identice cu cele ob\inute la modelul cu elemente de tip NLLink.
]in` i
F F
m n
j
ers`
trav
Figura 5.2.17. Modelarea lunec`rii ]inei [n prindere [n cazul [n care leg`tura dintre
]in` ]i travers` este realizat` prin ansamblul de trei bare.
116
5.3. VALIDAREA MODELULUI NUMERIC. COMPARA|IE
{NTRE METODA ANALITIC~ }I METODA NUMERIC~ {N
CALCULUL ELASTO – PLASTIC PENTRU O }IN~ CU “N”
TRAVERSE
5.3.1. Ipoteze de calcul

Se compar` rezultatele calculului treptelor de temperatur` pentru un tronson sudat
prin dou` metode:
A. Prima metod` (metod` analitic`) este cea dezvoltat` de C.C. Teodorescu [n
“Teoria ]inei f`r` joante supuse la varia\ii de temperatur`” pentru tronsonul cu “n” traverse.
Calculul se face [n dou` ipoteze:
- prisma cìi are o comportare elastic` pentru deplas`ri mici - ipoteza A1; rezisten\`
longitudinal` a prismei cìi aferent` unei semitraverse s-a considerat de R = 3,7 kN iar
limita deplas`rii elastice s-a considerat de 0,52 mm (figura 5.3.1.);
- prisma cìi este caracterizat` printr-o rezisten\` longitudinal` constant` - ipoteza
A2; [n acest caz limita deplas`rii elastice este practic nul`;
B. A doua metod` (metoda numeric`) este calculul cu elemente finite efectuat cu

ajutorul programului SAP 2000.
- B1. S-a considerat (ca ]i la “A1”) c` leg`tura dintre ]in` ]i travers` este infinit
rigid`, adic` [n dreptul prinderii ]ina ]i traversa au acelea]i deplas`ri; rigiditatea
- B2. Spre deosebire de ipoteza B1, se consider` valori mari ale rigidit`\ii
considerat` ca o constant` (figura 5.3.2.), pentru o limit` practic nul` a deplas`rii elastice;
Mai sus prin treapt` de temperatur` se [n\elege acea temperatur` la care se produce
lunecarea unei traverse.
Datele problemei sunt: ]in` tip 49; aria sec\iunii transversale A = 62,48 cm2; lungime
2l = 12 m. Traversele sunt a]ezate la distan\a de 0,60 m, deci num`rul de intervale este n
= 10.
S-a ales ]in` tip 49 [ntocmai ca [n “Teoria ]inei f`r` joante supuse la varia\ii de
temperatur`” - [TeTe65] - pentru a avea o baz` cert` de compara\ie.
5.3.2. Calculul [n ipoteza A1. Programul “teta”.

Se consider` un tronson sudat cu lungime suficient de mare, a]ezat pe traverse
situate la distan\e egale “a”, av@nd cele dou` capete libere. La cre]terea temperaturii, are
loc dilatarea [mpiedicat` a ]inei. Mijlocul ]inei r`m@ne fix. {n fiecare punct de leg`tur`
dintre travers` ]i ]in` apar reac\iuni, care pentru simplificare, se consider` c` ac\ioneaz`
[n centrul de greutate al sec\iunii transversale a ]inei. Se admite c` reac\iunea “Xi” a unei
traverse (for\a care se opune deplas`rii traversei) este propor\ional` cu deplasarea “ui” a
sec\iunii ]inei din dreptul acestei traverse.
Xi = k x ui (5.3.1)
117
R [kN]
Rezisten\a longitudinal` 3,7
pe semitravers`
0,52 u [mm]
Figura 5.3.1. Caracterizarea situa\iei [n care pentru

deplas`ri mici prisma cìi are o comportare elastic`
R [kN]
Rezisten\a longitudinal`
pe semitravers`
u [mm]
Figura 5.3.2. Caracterizarea situa\iei [n care

rezisten\a longitudinal` R este o constant`
Rigiditatea k, depinde de alc`tuirea ]i starea cìi.

Se admite c`, valoarea rigidit`\ii k este acela]i pentru toate traversele.
{n figura 5.3.3., [n dreptul fiec`rei traverse apare reac\iunea Xi. {n figur` este
reprezentat` jum`tate din lungimea tronsonului. Extremitatea din st@nga a tronsonului este
liber`; extremitatea din dreapta, reprezint` mijlocul tronsonului, care a]a cum s-a ar`tat
este un punct fix.
118
a a a a a
X1 X2 X3 X4 Xn-1 Xn
u1 u2 u3 u4 un-1 un
Cap`tul liber al
tronsonului
tronsonului
Mijlocul
Fig. 5.3.3. Modelul schematic al ]inei.
a = distan\a [ntre axele traverselor

ui = deplasarea [n dreptul traversei "i"
Xi = reac\iunea traversei "i"
Sistemul este static nedeterminat, av@nd “n” necunoscute (reac\iunile Xi din dreptul
traverselor). Deplasarea unei traverse oarecare este egal` cu dilatarea intervalelor de
lungime “a” de la mijlocul fix al cìi p@n` [n dreptul acesteia, mai pu\in scurtarea produs`
de eforturile axiale de compresiune provocate de reac\iunile Xi. {n fiecare interval apare un
efort axial de compresiune, egal cu suma reac\iunilor Xi care se afl` [n st@nga acestui
interval.
Deplasarea primei traverse este egal` cu dilatarea celor “n” distan\e “a”, din care se
scad scurt`rile tuturor intervalelor. {n primul interval ac\ioneaz` un efort axial egal cu X1; [n
al doilea interval ac\ioneaz` un efort axial egal cu X1+X2; [n ultimul interval ac\ioneaz` un
efort axial egal cu X1+X2+…+Xn.
Deci deplasarea u1 a sec\iunii ]inei din dreptul primei traverse este:
X + X2 X + X 2 + ... + X n
u1 = naαθ − 1 a − 1 a − ... − 1
X
a (5.3.2)
unde θ reprezint` varia\ia de temperatur`, iar α coeficientul de dilatare termic` liniar`.

EA EA EA
Egal@nd aceast` deplasare cu deplasarea ui calculat` cu rela\ia (5.3.1) rezult`

egalitatea:
X + X2 X + X 2 + ... + X n
naαθ − 1 a − 1 a − ... − 1 a= 1
X X
(5.3.3)
EA EA EA k
(n − 1)a X + (n − 2)a X + ... + a X = naαθ

Ordon@nd dup` necunoscutele Xi, avem:
⎛ 1 na ⎞
⎜ + ⎟ X1 +
⎝ k EA ⎠
2 3 n (5.3.4)
EA EA EA
Cu nota\iile:
γ= , β = AEα ,
EA
(5.3.5)
ka
(n + γ )X1 + (n − 1)X 2 + (n − 2)X 3 + ... + X n = nβθ

ecua\ia devine:
(5.3.6)
119
Proced@nd analog ]i pentru celelalte traverse rezult` urm`torul sistem de ecua\ii:
⎧(n + γ )X1 + (n − 1)X 2 + (n − 2)X 3 + ... + X n = nβθ

⎪(n − 1)X1 + (n + γ − 1)X 2 + (n − 2)X 3 + ... + X n = (n − 1)βθ
⎪
⎪⎪.......................................................................
⎨
⎪.......................................................................
(5.3.7)
⎪2 X1 + 2 X 2 + 2 X 3 + ... + (2 + γ )X n−1 + X n = 2βθ

⎪
⎪⎩ X1 + X 2 + X 3 + ... + X n−1 + (1 + γ )X n = βθ
Sistemul se rezolv` cu metoda lui Cramer:

∆pn
Xp = βθ
∆n
(5.3.8)
unde
∆ n este determinantul coeficien\ilor necunscutelor;
∆pn este determinantul ob\inut din determinantul coeficien\ilor, [nlocuind coloana “p” cu
termenii liberi din membrul al doilea.
Se noteaz`:
∆pn
χp =
∆n
(5.3.9)
χ p reprezint` coeficientul de influen\` cu ajutorul c`ruia se poate calcula influen\a varia\iei

de temperatur` “θ” asupra traversei “p”.
Cele afirmate p@n` acum sunt valabile dac` este aplicabil` rela\ia (5.3.1) dintre
deplasarea sec\iunii ]inei ]i reac\iunea traversei. La ridicarea treptat` a temperaturii,
reac\iunea primei traverse X1 va atinge valoarea limit` R, la care se produce lunecarea ]i
astfel pentru aceast` travers` [nceteaz` rela\ia de propor\ionalitate (5.3.1).
Varia\ia de temperatur` la care se produce lunecarea primei traverse este:
θ1 = 1
R
χ nβ
(5.3.10)
{n acest moment nedeterminarea sistemului a sc`zut cu o unitate, prima reac\iune

av@nd valoarea R, care nu mai poate fi dep`]it`.
Pentru o varia\ie de temperatur` θ > θ1, sistemul este cu n-1 ecua\ii ]i n-1
necunoscute:
⎧(n − 1)R + (n + γ − 1)X 2 + (n − 2)X 3 + ... + X n = (n − 1)βθ

⎪(n − 2)R + (n − 2)X 2 + (n + γ − 2)X 3 + ... + X n = (n − 2)βθ
⎪
⎪⎪.......................................................................
⎨
⎪.......................................................................
(5.3.11)
⎪2R + 2 X 2 + 2 X 3 + ... + (2 + γ )X n−1 + X n = 2βθ

⎪
⎩⎪R + X 2 + X 3 + ... + X n−1 + (1 + γ )X n = βθ
120
Grup@nd necunoscutele [n membrul st@ng, sistemul devine:
⎧
⎪(n + γ − 1)X 2 + (n − 2)X 3 + ... + X n = (n − 1)β⎜⎜ θ − ⎟⎟
⎛ R⎞
⎪ ⎝ β⎠
⎪
⎪(n − 2)X 2 + (n + γ − 2)X 3 + ... + X n = (n − 2)β⎜⎜ θ − ⎟⎟
⎛ R⎞
⎪ ⎝ β⎠
⎪.......... .......... .......... .......... .......... .......... ...........
⎪
⎨
⎪.......... .......... .......... .......... .......... .......... ...........
(5.3.12)
⎪
⎪2 X 2 + 2 X 3 + ... + (2 + γ )X n−1 + X n = 2β⎜⎜ θ − ⎟⎟
⎛ R⎞
⎪ ⎝ β⎠
⎪
⎪ X + X + ... + X + (1 + γ )X = β⎛⎜ θ − R ⎞⎟
⎪⎩ 2 ⎜ β ⎟⎠
⎝
3 n −1 n
Sistemul se rezolv` de asemenea cu metoda lui Cramer ]i cu ajutorul coeficien\ilor

de influen\`. Pentru a doua travers` vom avea:
∆1 ⎛ R⎞ ⎛ R⎞
X 2 = n−1 β⎜⎜ θ - ⎟⎟ = χ 1n−1β⎜⎜ θ - ⎟⎟
∆ n−1 ⎝ β⎠ ⎝ β⎠
(5.3.13)
X2 va cre]te p@n` va atinge valoarea maxim` R:

⎛ R⎞
X 2 = χ 1n−1β⎜⎜ θ - ⎟⎟ = R
⎝ β⎠
(5.3.14)
Varia\ia de temperatur` la care X2 va fi egal` cu R este:

1 + χ1n−1
θ2 = R 1
χ n−1β
(5.3.15)
Pentru o varia\ie de temperatur` θ > θ2, sistemul []i mai reduce gradul cu o unitate ]i
va fi cu n-2 ecua\ii ]i n-2 necunoscute:
⎧
⎪(n + γ − 2)X 3 + ... + X n = (n − 2)β⎜⎜ θ −
⎛ 2R ⎞
⎟
⎪ ⎝ β ⎟⎠
⎪
⎪(n − 3 )X 3 + ... + X n = (n − 3 )β⎜⎜ θ −
⎛ 2R ⎞
⎟
⎪ ⎝ β ⎟⎠
⎪.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .
⎪
⎨
⎪.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .
(5.3.16)
⎪
⎪2 X 3 + ... + (2 + γ )X n −1 + X n = 2β⎜⎜ θ −
⎛ 2R ⎞
⎟⎟
⎪ ⎝ β ⎠
⎪
⎪ X + ... + X + (1 + γ )X = β⎛⎜ θ − 2R ⎞⎟
⎪⎩ 3 ⎜ β ⎟⎠
⎝
n −1 n
Sistemul se rezolv` de asemenea cu metoda lui Cramer ]i cu ajutorul coeficien\ilor

de influen\`. Pentru traversa a treia vom avea:
∆1n−2 ⎛ 2R ⎞ ⎛ 2R ⎞
X3 = β⎜⎜ θ - ⎟⎟ = χ 1n−2 β⎜⎜ θ - ⎟
∆ n−2 ⎝ β ⎠ ⎝ β ⎟⎠
(5.3.17)
X3 va cre]te p@n` va atinge valoarea maxim` R:
121
⎛ 2R ⎞
X 3 = χ 1n−2 β⎜⎜ θ - ⎟=R
⎝ β ⎟⎠
(5.3.18)
Varia\ia de temperatur` la care X3 va fi egal` cu R este:

1 + 2χ 1n−2
θ3 = R
χ 1n−2 β
(5.3.19)
Pentru aflarea varia\iilor de temperatur` la care alunec` ]i celelalte traverse, precum

]i pentru aflarea reac\iunilor se procedeaz` succesiv, ca mai sus.
Este evident c` acest calculul este foarte laborios mai ales pentru un num`r mare de
traverse. S-a impus realizarea unui program de calcul. “Teta” este un astfel de program
[ntocmit de autorul prezentei lucr`ri; acest program are la baz` algoritmul de calcul al ]inei
cu n traverse prezentat de academicianul C.C. Teodorescu [n cartea “Teoria ]inei f`r`
joante supuse la varia\ii de temperatur`” [TeTe65]. Programul “Teta” a fost realizat [n
limbajul Visual Basic.
Rezultate ob\inute [n urma rul`rilor programului “Teta”

Lucrul cu programul se desf`]oar` [n fi]ierul “Teta.xls”.
Ca date de intrare se introduc:
- n: num`rul de traverse;
- R: rezisten\a longitudinal` limit` aferent` unei traverse;
- β = AEα;
- γ=
EA
. (5.3.20)
ka
Lansarea programului se face cu macrocomanda “CalculTeta”.
Programul “Teta” permite determinarea varia\iilor de temperatur` la care alunec`
fiecare travers` precum ]i determinarea reac\iunilor la fiecare treapt` de temperatur`.
Rezulatele sunt reprezentate ]i [ntr-un grafic tridimensional, a]a cum propune ]i C.C.
Teodorescu [n [TeTe65]; pe o ax` sunt reprezentate distan\ele dintre traverse, pe alta
varia\iile de temperatur` θ, iar pe ultima ax` reac\iunile X pentru fiecare travers`.
Programul este limitat numai de caracteristicile calculatorului, num`rul de traverse
put@nd fi oric@t de mare.
Prezentarea structurii programului este f`cut` [n anexa A5.6.
Rezultatele rul`rii programului “teta” sunt prezentate [n anexa A5.7.
Au fost considerate acelea]i date de intrare ca [n [TeTe65] ]i anume:
- ]in` tip 49 cu A = 62,48 cm2;
- n = 10;
- a = 0,60 m
- R = 3,7 kN;
Calculul prezentat [n [TeTe65], a avut urm`toarele rezultate:
Tabelul 5.3.1.
Num`rul traversei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Varia\ia de
Reac\iuni [daN]
temperatur` (ºC)
7,94 370 329 290 252 214 178 141 106 70 35
8,65 370 370 326 283 241 199 159 119 79 39
9,56 370 370 370 322 273 227 180 135 90 45
10,74 370 370 370 370 315 261 208 155 103 52
122
Rezultatele pentru primele patru varia\ii de temperatur` (raportate la temperatura de
fixare) ob\inute prin aplicarea programului “Teta” sunt practic identice cu cele din tabelul
5.3.1. Programul “Teta” permite calculul cu multe zecimale (p@n` la 30).
Reprezentarea grafic` a rezultatelor ob\inute cu programul “Teta” este dat` mai jos [n
dou` forme:
400
350
300 350-400
300-350
250
250-300
Reactiunile
200 200-250
(daN)
150-200
150
100-150
100 50-100
50 0-50
0
1
teta9
3
teta7
5
Temperaturile de
teta5
7
lunecare
teta3
Numarul traversei
9
(grade Celsius)
teta1
Graficul 5.3.1. Diagrama spa\ial` a reac\iunilor din dreptul traverselor.
123
Diagrama reac\iunilor din dreptul traverselor
400 400 Trepte de

temperatur`
350 350 teta1
teta2
300 300
teta3
250 250 teta4
Reac\iunile
(daN)
teta5
200 200
teta6
150 150 teta7
teta8
100 100
teta9
50 50 teta10
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Num`rul traversei
Graficul 5.3.2. Diagrama reac\iunilor din dreptul traverselor
5.3.3. Calculul [n ipoteza A2
{n cazul rezisten\ei longitudinale constante, c@nd nu avem deplas`ri elastice,

lunecarea unei traverse are loc la treapta de temperatur` determinat` cu rela\ia:
θR = = 0,235 o C
R
αEA
(5.3.21)
[n care R este rezisten\a longitudinal` aferent` unei semitraverse.
Pentru cele 9 traverse care alunec` se va atinge lunecarea ultimei traverse la
temperatura:
9 × θ R = 2,115 o C (5.3.22)
5.3.4. Calculul prin metoda elementelor finite

Cu ajutorul programului SAP 2000 s-a determinat starea de eforturi ]i deforma\ii
pentru un panou de cale cu lungimea de 12 m. S-au p`strat datele ini\iale din capitolul 5.2.
{n ipoteza B1, o travers` lunec` [n direc\ie longitudinal`, atunci c@nd reac\iunea din
resortul care modeleaz` rezisten\a prismei cìi [n direc\ie longitudinal` atinge valoarea
limit` ([n cazul nostru R = 3,7 kN) la o deplasare foarte mic`.
{n ipoteza B2, [n cazul folosirii programului SAP 2000, s-au ales rigidit`\i (care
modeleaz` rezisten\ele prismei cìi) foarte mari, pentru o limit` practic nul` a deplas`rii
elastice.
124
5.3.5. Compararea rezultatelor ob\inute prin [TeTe65] ]i programul
“Teta” respectiv prin metoda elementelor finite
Varia\iile de temperatur` la care lunec` traversele [n ipotezele A1 ]i B1 sunt
prezentate [n tabelul 5.3.2 ]i [n graficul 5.3.3.
Tabelul 5.3.2.
Varia\ii de temperatur` la care alunec` succesiv fiecare dintre cele 10 traverse

Ipoteza θ1 θ2 θ3 θ4 θ5 θ6 θ7 θ8 θ9 θ10
A1 7,938 8,883 10,023 11,442 13,280 15,790 19,474 25,510 37,423 72,849
B1 8,206 9,119 10,289 11,833 13,633 16,208 20,000 26,143 38,400 74,667
Se constat` (a se vedea graficul 5.3.3.), c` rezultatele ob\inute [n cele dou` ipoteze

A1 ]i B1 sunt apropiate. Concluzia este c` modelarea realizat` cu programul SAP 2000
este corect`.
80
A1
70 B1
Varia\ie de temperatur` ( C)
60
o
50
R
40
30
20 u
10
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Num`r travers`
Graficul 5.3.3. Compara\ie [ntre ipotezele A1 (prin [TeTe65]) ]i B1 (cu elemente

finite)
Varia\iile de temperatur` la care lunec` primele patru traverse [n ipotezele cu

rezisten\ele constante A2 ]i B2, sunt prezentate [n tabelul 5.3.3. ]i [n graficele 5.3.4. ]i
5.3.5.
125
Tabelul 5.3.3.
Ipoteza Rigiditatea Varia\ii de temperatur` la care alunec`
succesiv fiecare dintre cele patru traverse
(kN/m) θ1 θ2 θ3 θ4
A2 [TeTe65] 0,2350 0,4700 0,7050 0,9400
1 x 105 1,2414 1,4927 1,7534 2,0291
A2
1 x 106 0,4810 0,7160 0,9510 1,1861
(cu programul
1 x 109 0,2355 0,4705 0,7055 0,9405
“Teta”)
1 x 1012 0,2350 0,4700 0,7050 0,9400
1 x 105 1,2847 1,5493 1,8261 2,1212
B2 1 x 106 0,4960 0,7405 0,9840 1,2284
(elemente finite) 1 x 109 0,2444 0,4882 0,7325 0,9763
1 x 1012 0,2441 0,4881 0,7322 0,9763
Pentru valori foarte mari ale rigidit`\ilor se constat` c` rezultatele corespunz`toare

ipotezelor A2 ([n cele dou` variante) ]i B2 sunt apropiate. Concluzia este c` modelarea
realizat` cu programul SAP 2000 este corect`.
2.5 Valorile rigidit`\ilor

[kN/m]
2.0 5
10
10 6
0
9
10
12
1.5 10
R
1.0
0.5
0.0
0 1 2 3 4 5 u
Num`r travers`
Graficul 5.3.4. Varia\iile de temperatur` la care alunec` primele patru traverse pentru
diferite valori ale rigidit`\ilor prismei cìi.
126
2.5
0
2.0
1.5 traversa 1
traversa 2
1.0 traversa 3
traversa 4
0.5
0.0
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
logaritmul rigidit`\ii
Graficul 5.3.5. Varia\iile de temperatur` la care alunec` o travers` [n func\ie de

valorile rigidit`\ilor prismei cìi.
Diferen\ele mici care apar totu]i [ntre ipotezele A1 ]i B1, respectiv [ntre A2 ]i B2 se
datoreaz` faptului c` modelarea cu element finit este o modelare tridimensional`, mult mai
apropiat` de fenomenul real.
127
5.4. APLICAREA MODELULUI NUMERIC LA CALEA CU
JOANTE. ANALIZA LA VARIA|II DE TEMPERATUR~ A UNUI
SCHIMB~TOR SIMPLU CU JOANTE
Aparatele de cale care nu sunt [ncorporate [n calea f`r` joante (CFJ) au o

comportare diferit` la [nc`rc`ri termice fa\` de cele care au toate joantele eliminate ]i sunt
[ncorporate [n calea f`r` joante [RaCo10] [RaCo11].
Aparatele de cale cu joante, care au de o parte ]i de alta cale f`r` joante, realizeaz`
o [ntrerupere a acesteia. Pentru aparatele de cale cu tipul de ]in` mai mare sau egal cu
60 kg/m, [ntreruperea cìi f`r` joante se face cu dou` panouri tampon de o parte ]i de alta
a aparatului de cale. Lungimea unui panou tampon este cuprins` [ntre 10 m ]i 30 m.
Pentru o cale f`r` joante simpl` [ntrerupt` cu un anumit num`r de panouri tampon
(PT), la orice varia\ie de temperatur`, se pot stabili [n mod analitic diagramele de eforturi
axiale ]i diagramele de varia\ie a rosturilor.
{n cazul [n care [ntreruperea cìi f`r` joante cu panouri tampon se face datorit`
prezen\ei unui aparat de cale cu joante, este mult mai dificil de urm`rit ]i de stabilit
diagramele de eforturi axiale ]i diagramele de varia\ie a rosturilor la diferite trepte de
temperatur`. Datorit` faptului c` o abordare analitic` a problemei este greoaie (dac` nu ]i
imposibil`) ca urmare a num`rului mare de parametri de care trebuie s` se \in` seama, se
impune o modelare cu elemente finite.
Astfel, s-a considerat un schimb`tor simplu S60-300-1:9 Dr. Af -1433, cu joante.
Leg`tura cìi f`r` joante cu schimb`torul simplu se face prin dou` panouri tampon la
fiecare cap`t (inclusiv la linia ab`tut`). Panourile tampon de la v@rful schimb`torului au
fiecare lungimea de 20 m. Pe linia direct`, primul panou tampon de la sf@r]itul
schimb`torului are lungimea de 20 m, iar urm`torul 23 m (fig. 5.4.1.). Distan\a interax
dintre cele dou` cì f`r` joante de la sf@r]itul schimb`torului este de 5,00 m.
Pentru realizarea conlucr`rii dintre ace ]i contraace ]i pentru [mpiedicarea alunec`rii
relative dintre contraac ]i pl`cile suport ]i dintre ac ]i pl`cile suport sunt prev`zu\i cepi
care p`trund [n talpa contraacului ]i [n talpa acului, cepi care apar\in pl`cilor suport
comune (atât pentru ac cât ]i pentru contraac). {n sec\iunea dintr-un reper unde sunt cepi,
]ina ]i traversa au deplas`ri impuse egale.
Temperatura de fixare aleas` este de 20ºC, iar rosturile de dilata\ie la aceast`
temperatur` s-au considerat cu deschiderea de 5 mm. Rezisten\a din eclisaj s-a
considerat cu valoarea R = 50 kN.
Pentru realizarea model`rii cu elemente finite s-au folosit acelea]i principii ca ]i la
modelarea schimb`torului simplu [ncorporat [n calea f`r` joante (capitolul 5.2.). Singura
deosebire o reprezint` prezen\a rosturilor, care au fost modelate ca ni]te [ntreruperi [n
elementul finit de tip bar`. Odat` cu cre]terea temperaturii (p@n` la atingerea rezisten\ei
din eclisaj) cresc ]i for\ele de la capetele rostului. Dup` atingerea rezisten\ei din eclisaj,
odat` cu cre]terea temperaturii se reduce ]i deschiderea rostului. La o anumit`
temperatur` rostul se [nchide complet.
Dup` cum se observ` ]i din figura 5.4.1. modelul prezint` joante [n opt sec\iuni
transversale. Pe linia direct` sunt sec\iunile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, iar pe linia ab`tut` sunt
sec\iunile 4’, 5’, 6’, 7’, 8’.
Se fac urm`toarele nota\ii: ∆tn = nºC, varia\ia de temperatur` egal` cu “n” grade; ∆ti,
varia\ia de temperatur` la care se [nchide rostul din sec\iunea “i”.
{n prima faz` s-au considerat schema cu blocaje ]i varia\iile de temperatur` ∆t1 =
1ºC, ∆t2 = 2ºC, ∆t3 = 3ºC. Rezult` c` p@n` la varia\ia de temperatur` de 3ºC se atinge
rezisten\a de eclisaj [n toate joantele.
Temperatura exact` la care s-a atins rezisten\a de eclisaj este ∆tR = 2,6988ºC.
Pornind de la varia\ia de temperatur` ∆t3 = 3ºC, modelul are rezisten\ele din eclisaj
active [n dreptul joantelor.
128
schimb`tor simplu S60-300-1:9
panou tampon L=20m panou tampon L=20m Dr. Af -1433 panou tampon L=20m panou tampon L=23m
1 2 3 4 5 6 7 8
CFJ CFJ
pozi\ia cepilor pe
contraace ]i ace CFJ
Fig. 5.4.1. Schimb`torul simplu cu joante [ncadrat de c@te dou` panouri tampon
129
Primele care se [nchid sunt rosturile din sec\iunea 3, la varia\ia de temperatur` de ∆t3
= 13,4ºC. La ∆t15 = 15ºC, efortul axial de compresiune din dreptul sec\iunii 3 este de 53 kN.
La ∆t8 = 17,2ºC se [nchid rosturile din sec\iunea 8 ]i 8’, iar la ∆t1 = 17,5ºC se [nchid
rosturile din sec\iunea 1.
Rosturile din sec\iunile 2 ]i 7 se [nchid la varia\ia de temperatur` ∆t2 = ∆t7 = 19ºC.
Rostul din sec\iunea 7’ se [nchide la varia\ia de temperatur` ∆t7 ’ = 20,3ºC.
Rostul din sec\iunea 6 se [nchide la ∆t6 = 23,8ºC, iar rostul din sec\iunea 6’ la ∆t6 ’ =
25ºC.
Rosturile din sec\iunile 5 ]i 5’ se [nchid la ∆t5 = 28,3ºC.
Ultimele se [nchid rosturile din sec\iunile 4 ]i 4’ la ∆t4 = 28,7ºC.
{n figurile 5.4.2., 5.4.3., 5.4.4., 5.4.5., 5.4.6., sunt reprezentate diagramele de eforturi
axiale [n contraacul drept pentru mai multe cre]teri de temperatur`. {n figura 5.4.7. sunt
reprezentate schematic diagramele de eforturi pentru toate cre]terile de temperatur`
considerate.
{n urma analizei rezultatelor s-a constatat c` rosturile de pe linia ab`tut` din dreptul
sec\iunilor 6’ ]i 7’ se [nchid la o temperatur` cu aproximativ 1ºC mai mare dec@t
temperatura la care se [nchid rosturile de pe linia direct` din dreptul sec\iunilor 6 ]i 7.
Acest lucru se datoreaz` ]i faptului c` pe linia ab`tut` sunt por\iuni curbe. Din acest motiv
deplas`rile laterale sunt mai mari dec@t pe linia direct`; [ntr-o sec\iune transversal`, efortul
axial de compresiune de pe linia ab`tut` este mai mic dec@t efortul axial de pe linia
direct`.
{n tabelul 5.4.1. sunt prezentate eforturile axiale de compresiune, [n dreptul
sec\iunilor 1, 2, …, 8, pentru treptele de temperatur` considerate.
Tabelul 5.4.1.
Eforturi axiale
(kN)
temperatur`
Varia\ia de
Sec\iunea 1
Sec\iunea 2
Sec\iunea 3
Sec\iunea 4
Sec\iunea 5
Sec\iunea 6
Sec\iunea 7
Sec\iunea 8
(ºC)
3 50 50 50 50 50 50 50 50
5 50 50 50 50 50 50 50 50
10 50 50 50 50 50 50 50 50
15 50 50 53 50 50 50 50 50
16 50 50 55 50 50 50 50 50
17 50 50 57 50 50 50 50 50
18 54 50 58 50 50 50 50 58
19 72,5 50 60 50 50 50 50 76,5
20 91 66 67 50 50 50 60 95
25 183,5 130 100 50 50 55 115 187,5
26 202 143 106 50 50 60 127 206
27 220 156 112 50 50 65 140 224
28 239 170 118 50 50 70 152 243
29 257 183 126 51 52 74 164 261
30 276 200 140 57 54 81 176 280
40 461 385 325 242 239 266 361 465
Spre deosebire de schimb`torul de cale cu joantele eliminate ]i [ncorporat [n calea f`r`

joante, la schimb`torul cu joante deplas`rile sunt mai mici. Toate deplas`rile din planul
traverselor sunt mai mici dec@t limita elastic` de 5 mm. Lunec`ri ale ]inei [n prinderi au loc
numai la firele interioare, [n dreptul primelor trei traverse de dup` traversa cu pl`ci cu cepi.
130
c d e f g h i j
∆t=15ºC
compresiune
} salt
50kN
50kN
53kN
50kN
50kN
50kN
50kN
90,8kN
50kN
Fig. 5.4.2. Diagrama de eforturi axiale [n ]ina exterioar` dreapt` pentru ∆t=15ºC
c d e f g h i j
∆t=18ºC
compresiune
} salt
54kN
50kN
58kN
50kN
50kN
50kN
58kN
92,6kN
50kN
c d e f g h i j
∆t=20ºC
} salt
compresiune
50kN
50kN
60kN
65kN
67kN
94kN
94,9kN
50kN
91kN
- „salt” reprezint` for\a transmis` de la ac la contraac prin intermediul cepilor
131
c d e f g h i j
∆t=25ºC
} salt
compresiune
50kN
55kN
103kN
50kN
100kN
115kN
130kN
183,5kN
187,5kN
c d e f g h i j
∆t=30ºC
} salt
compresiune
54kN
81kN
118,7kN
57kN
140kN
176kN
200kN
276kN
280kN
- „salt” reprezint` for\a transmis` de la ac la contraac prin intermediul cepilor
132
1 2 3 4 5 6 7 8
0 ∆+t=3ºC
∆+t=5ºC
∆+t=10ºC
-50
-100 ∆+t=15ºC
∆+t=16ºC
Efort axial de compresiune (kN)
∆+t=17ºC
-150
-200 ∆+t=18ºC
∆+t=19ºC
∆+t=20ºC
-250
-300 ∆+t=25ºC
∆+t=26ºC
∆+t=27ºC
-350
-400 ∆+t=28ºC
∆+t=29ºC
∆+t=30ºC
-450
-500 ∆+t=40ºC
Fig. 5.4.7. Reprezentarea schematic` a diagramelor de
eforturi pentru cre]terile de133
temperatur` considerate
5.5. COMPORTAREA SCHIMB~TORULUI DE CALE
SIMPLU {NCORPORAT {N CALEA F~R~ JOANTE, LA
{NC~RCAREA CU VARIA|IE DE TEMPERATUR~
5.5.1. ANALIZA SCHIMB~TORULUI SIMPLU S60 – 300 – 1:9,

CU PRINDERE K }I TRAVERSE DE LEMN, LA CARE
DEPLASAREA LIMIT~ ELASTIC~ {N PRISMA C~II ESTE EGAL~
CU 5MM
5.5.1.1. Introducere
Asupra schimb`torului simplu se consider` c` ac\ioneaz` numai varia\ia de
temperatur`. Este avut` [n vedere temperatura din ]in`. Schimb`torul simplu se consider`
[ncorporat [n calea f`r` joante.
Sunt avute [n vedere urm`toarele date ini\iale specifice:
- prinderea este de tip K;
- traversele sunt de lemn;
- deplasarea limit` elastic` [n prindere: 0,5 mm;
- deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi: 5 mm;
- rezisten\a opus` de prisma cìi: 7 daN/cm fir de ]in`;
- la fixarea reperelor de rulare, dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace permit
în ambele sensuri deplas`ri relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm [BuDi95];
- temperatura de fixare este tf = 20°C;
- temperatura variaz` astfel: tf = 20°C → 60°C → -30°C → 60°C;
{ntre 20°C ]i 60°C temperatura este monoton cresc`toare. {ntre 60°C ]i -30°C
temperatura este monoton descresc`toare, iar [ntre -30°C ]i 60°C temperatura este din
nou monoton cresc`toare.
Varia\iile de temperatur` sunt deci:
- ∆t1 = ⏐60°C - 20°C⏐ = 40°C;
- ∆t2 = ⏐(-30°C) - 60°C ⏐= 90°C;
- ∆t3 = ⏐60°C - (-30°C) ⏐= 90°C;
Se poate constata c` schimb`torul simplu [ncorporat [n calea f`r` joante este supus
ciclului complet de varia\ie a temperaturii:
tf → tmax → tmin
[n care:
tf este temperatura de fixare;
tmax este temperatura maxim` din ]in`;
tmin este temperatura minim` din ]in`.
5.5.1.2. Varia\ia temperaturii [ntre 20°C ]i 60°C
La aproape 8°C (7,94°C) peste temperatura de fixare este atins` limita elastic` la deplasare
longitudinal` [n prinderea BN33; BN33 reprezint` prima prindere activ` de la c`lc@iul acului curb.
{ntre 8°C ]i 9°C peste temperatura de fixare este atins` limita elastic` ]i [n prinderile
CP33, BN34 ]i CP34.
134
Odat` cu cre]terea temperaturii este atins` limita elastic` ]i [n celelalte prinderi de la
c`lc@iul acelor ]i [n prinderi de la ]inele de leg`tur` (tabel 5.5.1.1.).
Tabel 5.5.1.1.
Prinderile [n care este atins` limita elastic`
Temperatura [n ]in`
fir interior curb fir interior drept
< 28°C BN33 -
28°C – 29°C BN34 CP33, CP34
29°C – 30°C BN35 CP35
30°C – 31°C BN36, BN37 CP36, CP37
31°C – 32°C BN38 CP38
32°C – 33°C BN39, BN40 CP39, CP40
33°C – 34°C BN41 CP41
34°C – 35°C BN42 CP42
35°C – 36°C BN43 CP43
36°C – 37°C BN44 CP44
37°C – 38°C BN45, BN46 CP45, CP46
38°C – 39°C BN47 CP47
39°C – 40°C BN48 CP48
40°C – 41°C - -
41°C – 42°C BN49 CP49
42°C – 43°C BN50 CP50
43°C – 44°C BN51 CP51
44°C – 45°C BN52 CP52
45°C – 46°C BN53 CP53
46°C – 47°C BN54 CP54
47°C – 48°C - -
48°C – 49°C BN55 CP55
Figura 5.5.1.1. Modelarea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac
135
La cre]terea de temperatur` de 28°C – 29°C (peste temperatura de fixare de 20°C)
se [nregistreaz` deplas`ri maxime relative de 7 mm la c`lc@iul acului, permise de
dispozitivele de conlucrare dintre ac ]i contraac (are loc contactul [ntre cele dou`
subansamble ale dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac).
Pentru modelarea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac s-au considerat la
fiecare treapt` de temperatur` de un grad, sisteme de for\e egale ]i de sens opus, aplicate
asupra nodurilor A33 ]i B33, respectiv C33 ]i D33 (figura 5.5.1.1.).
Aceste for\e s-au determinat astfel [nc@t s` conduc` la deplas`ri relative [ntre
nodurile A33 ]i B33, respectiv C33 ]i D33, de 7 mm. Calculul s-a f`cut prin itera\ii, p@n`
c@nd s-a ajuns la rezultatul dorit. {n medie pentru fiecare treapt` de temperatur` s-au f`cut
trei [ncerc`ri. Rezultatele calculelor sunt prezentate [n tabelul 5.5.1.2..
Tabel 5.5.1.2.
Temperatura For\a aplicat` la For\a aplicat` la Deplasare nod
[n ]in` nodurile A33 ]i B33 nodurile C33 ]i D33 (mm)
(°C) (kN) (kN) A33 B33 C33 D33
49 10,7 6,7 1,32 8,32 8,35 1,35
50 24,7 19,6 1,43 8,43 8,47 1,47
51 38,2 33,0 1,54 8,54 8,58 1,58
52 52 46,5 1,65 8,65 8,69 1,69
53 65,5 60,0 1,76 8,76 8,81 1,81
54 79,0 73,5 1,87 8,87 8,92 1,92
55 92,5 87,0 1,98 8,98 9,03 2,03
56 106,2 100,7 2,10 9,10 9,15 2,15
57 119,9 114,4 2,21 9,21 9,26 2,26
58 133,5 128,0 2,32 9,32 9,37 2,37
59 147,3 142,5 2,43 9,43 9,48 2,48
60 160,0 155,0 2,55 9,55 9,60 2,60
Pentru aceast` varia\ie de temperatur` nu exist` lunec`ri ale traverselor prin prismul
de piatr` spart`. Lunecarea traversei la un nod are loc atunci c@nd deplasarea acesteia [n
nodul respectiv este mai mare de 5 mm.
Rezultate ale [nc`rc`rii cu varia\ia de temperatur` ∆t1 = ⏐60°C - 20°C⏐ sunt
prezentate [n figura 5.5.1.2.
5.5.1.3. Varia\ia temperaturii [ntre 60°C ]i -30°C
La temperatura [n ]in` de 60°C (varia\ia de temperatur` de 40°C) structura este

caracterizat` de o stare de eforturi ]i o stare de deplas`ri. Se noteaz` starea de eforturi cu
SE60 iar starea de deplas`ri cu SD60.
La sc`derea temperaturii, [n cadrul varia\iei de temperatur` de la 60°C la -30°C,
structura pe care se face analiza este structura nedeformat`. Asupra acestei structuri
ac\ioneaz` urm`toarele [nc`rc`ri:
- varia\ia de temperatur`; aceast` varia\ie de temperatur` este negativ` ∆t < 0;
- for\e la capetele structurii; aceste for\e au valoarea α E A ∆t;
- for\e egale ]i de sens contrar [n dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i
contraace; aceste for\e cresc odat` cu sc`derea temperaturii ]i sunt de sens contrar
for\elor prev`zute tot [n dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace la
cre]terea temperaturii; aceste for\e sunt prev`zute p@n` c@nd valoarea lor ajunge s` fie
egal` cu valoarea for\elor din dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace la
136
Figura 5.5.1.2. Rezultate ale [nc`rc`rii cu varia\ia de temperatur` ∆t1 = ⏐60°C - 20°C⏐
137
temperatura de 60°C; [n acel moment se produce dezlipirea subansamblelor dispozitivelor
de conlucrare dintre ac ]i contraac; valoarea for\elor r`m@ne constant` p@n` [n momentul
[n care se produce contactul [n cealalt` parte a dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i
contraac.
A desc`rca prin cobor@rea temperaturii [nseamn` a suprapune o stare de semn
contrar, produs` de varia\iile de temperatur` ∆t socotite de la temperatura de 60°C.
Starea de eforturi (sau de deforma\ii) la o temperatur` t din cadrul varia\iei de
temperatur` de la 60°C la -30°C este dat` prin suprapunerea st`rii de eforturi (sau de
deforma\ii) corespunz`toare temperaturii de 60°C cu starea de eforturi (sau de deforma\ii)
care rezult` [n urma aplic`rii varia\iei de temperatur` ∆t:
SEt = SE60 + SE∆t
SDt = SD60 + SD∆t
La fel se trateaz` situa\ia corespunz`toare cre]terii de temperatur` de la -30°C la
+60°C.
Prin sc`derea temperaturii se diminueaz` for\ele de contact dintre subansamblele
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac (notat DCAC) (tabel 5.5.1.3.). La 60°C,
for\a de contact dintre contraacul drept ]i acul curb este de 160 kN, iar for\a de contact
dintre contraacul curb ]i acul drept este de 155 kN.
Tabel 5.5.1.3.
Temperatura For\a de contact dintre contraacul for\a de contact dintre contraacul
[n ]in` drept ]i acul curb curb ]i acul drept
(°C) (kN) (kN)
60 160,0 155,0
59 147,4 142,4
58 134,8 129,8
57 122,0 117,0
56 109,3 104,4
55 96,6 91,8
54 84,0 79,2
53 71,3 66,6
52 58,7 54,0
51 46,0 41,4
50 33,4 28,8
49 20,7 16,2
48 8,0 3,6
47 0 0
Prima alunecare a ]inei [n prindere are loc tot [n zona c`lc@iul acului. La aproape
31°C este atins` limita elastic` la deplasare longitudinal` [n prinderile BN33 ]i CP33.
Odat` cu sc`derea temperaturii este atins` limita elastic` ]i [n celelalte prinderi de la
c`lc@iul acelor ]i [n prinderile de la ]inele de leg`tur` (tabel 5.5.1.4.).
Tabel 5.5.1.4.
Temperatura [n ]in`
32°C – 31°C BN33 CP33
31°C – 30°C BN34 CP34
30°C – 29°C BN35 CP35
29°C – 28°C BN36 CP36
28°C – 27°C - -
27°C – 26°C BN37 CP37
138
26°C – 25°C BN38 CP38
25°C – 24°C BN39 CP39
24°C – 23°C - -
23°C – 22°C BN40 CP40
22°C – 21°C BN41 CP41
21°C – 20°C BN42 CP42
20°C – 19°C - -
19°C – 18°C BN43 CP43
18°C – 17°C - -
17°C – 16°C BN44 CP44
16°C – 15°C BN45 CP45
15°C – 14°C - -
14°C – 13°C BN46 CP46
13°C – 12°C - -
12°C – 11°C BN47 CP47
11°C – 10°C - -
10°C – 9°C BN48 CP48
9°C – 8°C - -
8°C – 7°C BN49 CP49
7°C – 6°C - -
6°C – 5°C BN50 CP50
5°C – 4°C - -
4°C – 3°C - -
3°C – 2°C BN51 CP51
2°C – 1°C - -
1°C – 0°C BN52 CP52
0°C – (-1°C) - -
(-1°C) – (-2°C) - -
(-2°C) – (-3°C) BN53 CP53
(-3°C) – (-4°C) - -
(-4°C) – (-5°C) BN54 CP54
(-5°C) – (-6°C) - -
(-6°C) – (-7°C) - -
(-7°C) – (-8°C) BN55 CP55
…
(-27°C) – (-28°C) - CP56
{n intervalul de temperatur` (-8°C) – (-9°C) se [nregistreaz` deplas`ri maxime

relative de 7 mm la c`lc@iul acului, permise de dispozitivele de conlucrare dintre ac ]i
contraac (are loc contactul [ntre cele dou` subansamble ale dispozitivului de conlucrare
dintre ac ]i contraac).
For\ele care apar [n fiecare dispozitiv de conlucrare dintre ac ]i contraac sunt
prezentate [n tabelul 5.5.1.5.
Tabel 5.5.1.5.
(°C) (kN) (kN) A33 B33 C33 D33
-9 12 6 1,31 8,31 8,35 1,35
-10 26 18 1,41 8,41 8,47 1,47
139
-11 39 33 1,53 8,53 8,57 1,57
-12 53 47 1,64 8,64 8,68 1,68
-13 66 60 1,75 8,75 8,80 1,80
-14 80 74 1,86 8,86 8,91 1,91
-15 93 87 1,98 8,98 9,02 2,02
-16 107 101 2,08 9,08 9,13 2,13
-17 120 114 2,20 9,20 9,26 2,26
-18 134 128 2,30 9,30 9,36 2,36
-19 147 141 2,43 9,43 9,48 2,48
-20 161 155 2,53 9,53 9,58 2,58
-21 174 168 2,65 9,65 9,70 2,70
-22 188 182 2,75 9,75 9,81 2,81
-23 201 195 2,87 9,87 9,93 2,93
-24 215 209 2,98 9,98 10,04 3,04
-25 228 222 3,09 10,09 10,15 3,15
-26 242 236 3,20 10,20 10,27 3,27
-27 256 249 3,32 10,32 10,39 3,39
-28 270 263 3,42 10,42 10,49 3,49
-29 283 276 3,54 10,54 10,61 3,61
-30 297 290 3,65 10,65 10,73 3,73
Din tabelul de mai sus rezult` necesitatea mai multor dispozitive de conlucrare dintre
ac ]i contraac, ]i anume dou`.
{ntre (-20°C) ]i (-21°C) apar primele lunec`ri ale traverselor prin prismul de piatr`
spart`. Lunecarea traversei la un nod are loc atunci c@nd deplasarea acesteia [n nodul
respectiv este mai mare de 5 mm.
Dinamica alunec`rii traverselor [n func\ie de temperatur` este sintetizat` [n tabelul
5.5.1.6.
Tabel 5.5.1.6.
Temperatura [n ]in` fir interior curb fir interior drept
(-20°C) – (-21°C) N56 P56
(-21°C) – (-22°C) - -
(-22°C) – (-23°C) N55, N57 P55, P57
(-23°C) – (-24°C) N58 P58
(-24°C) – (-25°C) - -
(-25°C) – (-26°C) N54, N59 P54, P59
(-26°C) – (-27°C) - -
(-27°C) – (-28°C) N60 P60
(-28°C) – (-29°C) - -
(-29°C) – (-30°C) N53, N61 P53, P61
Rezultatele pentru aceaste temperaturi sunt prezentate [n figura 5.5.1.3.
5.5.1.4. Varia\ia temperaturii [ntre -30°C ]i 60°C
Prin cre]terea temperaturii se diminueaz` ]i for\ele de contact dintre subansamblele

dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac (DCAC) (tabel 5.5.1.7.).
La -30°C, for\a de contact dintre contraacul drept ]i acul curb este de 297 kN, iar
for\a de contact dintre contraacul curb ]i acul drept este de 290 kN.
140
Figura 5.5.1.3. Rezultate ale [nc`rc`rii cu varia\ia de temperatur` ∆t2 = ⏐(-30°C) - 60°C⏐
141
Tabel 5.5.1.7.
Temperatura For\a de contact dintre contraacul For\a de contact dintre contraacul
[n ]in` drept ]i acul curb curb ]i acul drept
(°C) (kN) (kN)
-30 297,0 290,0
-29 284,4 277,4
-28 271,8 264,8
-27 259,0 252,0
-26 246,3 239,4
-25 233,6 226,8
-24 221,0 214,2
-23 208,3 201,6
-22 195,7 189,0
-21 183,0 176,4
-20 170,4 163,8
-19 157,7 151,2
-18 145,0 138,6
-17 132,3 125,9
-16 119,6 113,2
-15 106,9 100,5
-14 94,2 87,8
-13 81,5 75,1
-12 68,8 62,4
-11 56,1 49,7
-10 43,4 37,0
-9 30,7 24,3
-8 18,0 11,6
-7 5,3 0,0
-6 0,0 0,0
Prima alunecare a ]inei [n prindere are loc tot [n zona c`lc@iului acului. La aproape
+9°C este atins` limita elastic` la deplasare longitudinal` [n prinderile BN33 ]i CP33.
Tabel 5.5.1.8.
Temperatura [n ]in`
8°C – 9°C BN33 CP33
9°C – 10°C BN34 CP34
10°C – 11°C BN35 CP35
11°C – 12°C BN36 CP36
12°C – 13°C - -
13°C – 14°C BN37 CP37
14°C – 15°C BN38 CP38
15°C – 16°C BN39 CP39
16°C – 17°C BN40 CP40
17°C – 18°C - -
18°C – 19°C BN41 CP41
19°C – 20°C BN42 CP42
142
20°C – 21°C - -
21°C – 22°C BN43 CP43
22°C – 23°C BN44 CP44
23°C – 24°C - -
24°C – 25°C BN45 CP45
25°C – 26°C - -
26°C – 27°C BN46 CP46
27°C – 28°C BN47 CP47
28°C – 29°C - -
29°C – 30°C BN48 CP48
30°C – 31°C - -
31°C – 32°C BN49 CP49
32°C – 33°C - -
33°C – 34°C - -
34°C – 35°C BN50 CP50
35°C – 36°C - -
36°C – 37°C BN51 CP51
37°C – 38°C - -
38°C – 39°C BN52 CP52
39°C – 40°C - -
40°C – 41°C - -
41°C – 42°C BN53 CP53
42°C – 43°C - -
43°C – 44°C - -
44°C – 45°C BN54 CP54
45°C – 46°C - -
46°C – 47°C - CP55
47°C – 48°C BN55 -
{n intervalul de temperatur` 48°C – 49°C se [nregistreaz` deplas`ri maxime relative

de 7 mm la c`lc@iul acului, permise de dispozitivele de conlucrare dintre ac ]i contraac
(are loc contactul [ntre cele dou` subansamble ale dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i
contraac).
For\ele care apar [n fiecare DCAC sunt prezentate [n tabelul 5.5.1.9.
Tabel 5.5.1.9.
Temperatura [n For\a aplicat` la For\a aplicat` la Deplasare nod
]in` nodurile A33 ]i B33 nodurile C33 ]i D33 (mm)
(°C) (kN) (kN) A33 B33 C33 D33
49 11 6 1,31 8,31 8,34 1,34
50 24 20 1,43 8,43 8,46 1,46
51 37 33 1,55 8,55 8,57 1,57
52 51 47 1,65 8,65 8,68 1,68
53 64 60 1,77 8,77 8,80 1,80
54 78 74 1,88 8,88 8,91 1,91
55 91 87 1,99 8,99 9,02 2,02
56 105 101 2,10 9,10 9,13 2,13
57 118 114 2,21 9,21 9,25 2,25
58 132 128 2,32 9,32 9,36 1,36
59 146 141 1,44 9,44 9,47 1,47
60 160 155 2,54 9,54 9,59 2,59
143
{ntre 51°C ]i 52°C apar primele lunec`ri ale traverselor prin prismul de piatr` spart`.
Lunecarea traversei la un nod are loc atunci c@nd deplasarea acesteia [n nodul
respectiv este mai mare de 5 mm.
5.5.1.10.
Tabel 5.5.1.10.
51°C – 52°C N56 P56
52°C – 53°C - -
53°C – 54°C - -
54°C – 55°C N55, N57 P55, P57
55°C – 56°C - -
56°C – 57°C - -
57°C – 58°C N58 P58
58°C – 59°C - -
59°C – 60°C - -
Rezultatele pentru aceast` varia\ie de temperatur` sunt prezentate [n figura 5.5.1.4.
Din tabelele 5.5.1.2. ]i 5.5.1.9. rezult` c` deplas`rile m`surate [n nodurile A33, B33,
C33 ]i D33 la temperatura de 60°C din cadrul primei varia\ii cresc`toare de temperatur`
sunt egale cu deplas`rile m`surate la temperatura de 60°C din cadrul celei de a doua
varia\ii cresc`toare de temperatur`.
Exist` diferen\e [ntre cele dou` varia\ii cresc`toare ale temperaturii: varia\ia de la
20°C la 60°C respectiv varia\ia de la (-30°C) la 60°C. Dac` la prima varia\ie cresc`toare
de temperatur` lunecarea ]inei [n prindere apare la 28°C, la a doua varia\ie cresc`toare
lunecarea apare la 8°C. Lunec`rile ]inelor se produc la prima varia\ie cresc`toare de
temperatur` [ntr-un interval de 20°C, iar la a doua varia\ie cresc`toare [ntr-un interval de
40°C. Explica\ia este urm`toarea: prima varia\ie cresc`toare de temperatur` reprezint`
varia\ia temperaturii fa\` de temperatura de fixare; deforma\iile schimb`torului simplu
pornesc toate de la valoarea zero. {n cazul celei de a doua varia\ii cresc`toare de
temperatur`, [n modul de evolu\ie al deforma\iilor un rol important [l are varia\ia
precedent`, varia\ia decresc`toare de temperatur`, [n care deforma\iile au sens opus.
Spre deosebire de prima varia\ie cresc`toare de temperatur` [n cea de a doua varia\ie
cresc`toare se produc lunec`ri ale traverselor [n prisma cìi. La ambele varia\ii
cresc`toare, temperatura la care se produce contactul [ntre cele dou` subansamble ale
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac este de 49°C.
144
Figura 5.5.1.4. Rezultate ale [nc`rc`rii cu varia\ia de temperatur` - ∆t3 = ⏐60°C - (-30°C)⏐
145
5.5.1.4. Reprezentarea rezultatelor
S-a considerat c` prinderea are o comportare neliniar`. Rezisten\a longitudinal` a
prinderii (fig. 5.5.1.5.) ]i rigiditatea torsional` a prinderii au fost modelate biliniar. Analizele
efectuate asupra schimb`torului simplu [nc`rcat cu varia\ie de temperatur` au ar`tat c` [n
cazul rezisten\ei la rotirea ]inei [n prindere nu este dep`]it` limita elastic`. Prinderea se
comport` liniar-elastic p@n` c@nd rezisten\a longitudinal` ajunge la o valoare limit`
elastic`. Dup` ce s-a atins limita elastic`, ]ina lunec` [n prindere, adic` deplas`rile
relative dintre ]in` ]i travers` cresc f`r` ca rezisten\a longitudinal` s` mai creasc`. La
cre]terea temperaturii deplas`rile relative cresc (s`ge\ile ro]ii). Limita elastic` se atinge la
o anumit` temperatur` care depinde de pozi\ia prinderii [n cuprinsul schimb`torului. La
sc`derea temperaturii (s`ge\ile verzi) rezisten\a longitudinal` a prinderii scade, trece prin
valoarea zero ]i cre]te apoi [n valoare absolut`. La a doua cre]tere de temperatur`
(s`ge\ile galbene) rezisten\a longitudinal` a prinderii trece de la valoarea extrem` negativ`
la valoarea extrem` pozitiv`. {n figura 5.5.1.5. este prezentat` situa\ia c@nd la toate
varia\iile de temperatur` ∆t1, ∆t2, ∆t3 este dep`]it` limita elastic`.
{n figura 5.5.1.6. este reprezentat` varia\ia rezisten\ei longitudinale [n raport cu
deplasarea la prinderea BN33 situat` pe prima travers` din zona fixat` a acelor (traversa
20 a schimb`torului), [n dreptul acului curb. {n figura 5.5.1.7. este reprezentat` varia\ia
rezisten\ei longitudinale [n raport cu deplasarea la prinderea BN50 situat` pe ]ina de
leg`tur` din continuarea acului curb. Cele dou` diagrame sunt diferite, iar diferen\ele sunt
date de temperaturile la care sunt atinse limitele elastice. {n figura 5.5.1.8. este
reprezentat` varia\ia rezisten\ei longitudinale [n raport cu deplasarea la prinderile la care
nu este atins` limita elastic`.
P
2ulim
P lim
u -u
ulim
-P lim
2ulim
Fig.5.5.1.5. Varia\ia idealizat` biliniar` a rezisten\ei longitudinale în raport cu

deplasarea
146
(kN) P
9° 8.4 29° 60°
-5.50
6.55
u -u
-0.50
-6.50
5.55
(mm) (mm)
-30° -8.4 31°
Fig. 5.5.1.6. Varia\ia rezisten\ei longitudinale [n raport cu deplasarea la prinderea

BN33
(kN) P
35° 43° 60°

8.4
-1.30
2.35
u -u
-0.50
-2.30
1.35
(mm) (mm)
-8.4
-30° 5°
Fig. 5.5.1.7. Varia\ia rezisten\ei longitudinale [n raport cu deplasarea la prinderea

BN50
147
(kN) P
8.4
u 0.5 -u
(mm) -0.5 (mm)
-8.4
Fig. 5.5.1.8. Varia\ia rezisten\ei longitudinale [n raport cu deplasarea la prinderile la

care nu este atins` limita elastic`.
(kN) R
3.265 60°
3.230 52° 60°
5.65
5.00
u -u
4.35
4.95
(mm) (mm)
-30° -21° -3.265
Fig. 5.5.1.9. Varia\ia rezisten\ei longitudinale a prismei cìi [n raport cu deplasarea

pentru nodurile din planul traverselor care lunec` la sc`derea temperaturii ]i la a doua
cre]tere a temperaturii.
148
(kN) R
3.067 60°
2.961 60°
5.18
5.00
u -u
4.54
4.54
(mm) (mm)
-30° -28° -3.269

pentru nodurile din planul traverselor care lunec` numai la sc`derea temperaturii.
(kN) R
R lim
u 5 -u
(mm) -5 (mm)
-R lim

pentru nodurile din planul traverselor care nu lunec` prin prisma cìi.
149
{n figura 5.5.1.9. este reprezentat` varia\ia rezisten\ei longitudinale a prismei cìi [n
raport cu deplasarea pentru traversele care lunec` la sc`derea temperaturii ]i la a doua
cre]tere a temperaturii. Acestea traverse sunt [n vecin`tatea zonei [n care ]inele au
alunecat [n prindere. {n figura 5.5.1.10. este reprezentat` varia\ia rezisten\ei longitudinale
a prismei cìi [n raport cu deplasarea pentru traversele care lunec` numai la sc`derea
temperaturii. {n figura 5.5.1.11. este reprezentat` varia\ia rezisten\ei longitudinale a
prismei cìi [n raport cu deplasarea pentru traversele care nu lunec` prin prisma cìi.
{n continuare sunt prezentate diagrame cu:

- deplas`ri longitudinale ]i laterale [n planul ]inelor;
- deplas`ri longitudinale ]i laterale [n planul traverselor;
- eforturile axiale [n reperele de rulare ale schimb`torului simplu.
Punctele [n care se m`soar` deplas`rile longitudinale ]i transversale sunt eviden\iate

[n figura 5.5.1.12.
Diagramele 5.5.1.1. p@n` la 5.5.1.6. cuprind varia\iile deplas`rilor longitudinale [n
func\ie de temperatur` pentru nodurile din planul traverselor.
Diagramele 5.5.1.7. p@n` la 5.5.1.12. cuprind varia\iile deplas`rilor laterale [n func\ie
de temperatur` pentru nodurile din planul traverselor.
Diagramele 5.5.1.13. p@n` la 5.5.1.18. cuprind varia\iile deplas`rilor longitudinale [n
func\ie de temperatur` pentru nodurile din planul ]inelor.
Diagramele 5.5.1.19. p@n` la 5.5.1.24. cuprind varia\iile deplas`rilor laterale [n
func\ie de temperatur` pentru nodurile din planul ]inelor.
{n general diagramele deplas`rilor au acelea]i caracteristici:
Deplasarea longitudinal` a unei traverse are o varia\ie liniar` [n func\ie de
temperatur` at@ta timp c@t [n prinderea aferent` nu s-a produs lunecarea ]inei.
Varia\ia liniar` a deplas`rii longitudinale a sec\iunii unei ]ine din dreptul unei prinderi
nu este determinat` [n principal de lunecarea ]inei [n prinderea respectiv` ci de lunecarea
[n prinderile vecine. La ]ine zona de varia\ie liniar` nu este clar delimitat`. Cel mai clar
exemplu [l ofer` diagramele nodurilor M46, respectiv A46.
Din momentul intr`rii [n func\iune a dispozitivului de conlucrare ac-contraac,
indiferent de pozi\ia nodului din planul traverselor sau din planul ]inelor, deplasarea
longitudinal` a acestuia variaz` liniar cu temperatura.
{ntre cele dou` varia\ii liniare deplasarea variaz` neliniar [n func\ie de temperatur`
dup` o func\ie polinomial` de gradul trei.
Suprafa\a diagramelor de deplas`ri este cu at@t mai mare cu c@t nodul [n care se fac
m`sur`tori este mai apropiat de sec\iunea [n care se afl` dispozitivul de conlucrare ac-
contraac.
Diagramele de varia\ie a deplas`rilor laterale respect` acelea]i principii ca cele
enun\ate pentru diagramele de varia\ie a deplas`rilor longitudinale. Diagramele de varia\ie
a deplas`rilor laterale sunt mult mai aplatizate dec@t diagramele de varia\ie a deplas`rilor
longitudinale. Pentru nodurile de la capetele schimb`torului varia\ia deplas`rilor laterale [n
func\ie de temperatur` este practic liniar` (diagramele 5.5.1.11., 5.5.1.23.).
Din diagrama 5.5.1.25. se observ` c` cu c@t nodul la care se m`soar` deplasarea
este mai aproape de sec\iunea [n care se afl` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i
contraac, cu at@t [nclinarea zonei de varia\ie liniar` este mai mare.
{n diagrama 5.5.1.26. sunt prezentate varia\iile deplas`rilor [n func\ie de temperatur`
pentru nodul A33 din planul ]inelor ]i nodul M33 din planul traverselor. Nodul A33 este
situat pe contraacul drept [n dreptul primei traverse din zona fixat` a acelor. Nodul M33
este situat pe prima travers` din zona fixat` a acelor (traversa 20 a schimb`torului), [n
dreptul contraacului drept. Nodurile A33 ]i M33 sunt situate pe aceea]i vertical`.
{n diagrama 5.5.1.27. sunt prezentate varia\iile deplas`rilor [n func\ie de temperatur`
pentru nodul B33 din planul ]inelor ]i nodul N33 din planul traverselor. Nodul B33 este
situat pe acul curb [n dreptul primei traverse din zona fixat` a acelor (traversa 20 a
150
fir exterior drept
fir interior curb
M14 M33 M46 M59 M68
N33
"+" deplasare lateral`

fir interior drept
spre st@nga
fir exterior curb
Schimbatorul simplu
Structura extins`
"-" deplasare longitudinal` "+" deplasare longitudinal`

spre st@nga spre dreapta
a) Punctele din planul traverselor
A14 A33 A46 A59 A68
"-" deplasare lateral`

B33
spre dreapta
Schimbatorul simplu
Structura extins`
b) Punctele din planul ]inelor

Fig. 5.5.1.12. Eviden\ierea punctelor din planul traverselor ]i din planul ]inelor, la care se m`soar` deplas`rile
151
schimb`torului). Nodul N33 este situat pe prima travers` din zona fixat` a acelor (traversa
20 a schimb`torului), [n dreptul acului curb. Nodurile B33 ]i N33 sunt situate pe aceea]i
vertical`.
Din diagrama 5.5.1.26. rezult` c` deplas`rile nodului M33 sunt mai mari dec@t cele
ale nodului A33. Acest lucru se datoreaz` faptului c` nodurile M33 ]i N33 sunt situate pe
aceea]i travers` ]i c` deplasarea traversei este impus` prin nodul B33 de c`tre firul
interior curb.
Se constat` [n toate cazurile c` deplas`rile longitudinale sau transversale m`surate
la temperatura de 60°C din cadrul primei varia\ii cresc`toare de temperatur` sunt egale cu
deplas`rile m`surate la temperatura de 60°C din cadrul celei de a doua varia\ii
cresc`toare de temperatur`.
{n diagramele 5.5.1.28. p@n` la 5.5.1.35. sunt prezentate deplas`rile longitudinale ]i
laterale ale reperelor de rulare pentru varia\iile de temperatur` de 40°C, respectiv de
(-50°C).
La firele exterioare de ]in` deplas`rile longitudinale maxime se produc [n dreptul
dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace (diagramele 5.5.1.28, 5.5.1.29.,
5.5.1.32., 5.5.1.33.). {n sec\iunile de cap`t ale firelor exterioare de ]in`, deplas`rile
longitudinale sunt de aproximativ 1 mm. Aceste deplas`ri „se sting” (devin practic nule) la
distan\a de 15 m de v@rful schimb`torului, respectiv la distan\a de 30 m de sf@r]itul
{n sec\iunile de cap`t ale firelor interioare de ]in`, deplas`rile longitudinale sunt de
aproximativ 2 mm (diagramele 5.5.1.31., 5.5.1.30., 5.5.1.34., 5.5.1.35.). Aceste deplas`ri
„se sting” la distan\a de 20 m de sf@r]itul schimb`torului simplu.
Pentru varia\ia de temperatur` de 40°C, deplas`rile laterale ale firelor exterioare
de ]in` sunt mai mici de 2,5 mm (diagramele 5.5.1.28, 5.5.1.29., 5.5.1.32., 5.5.1.33.).
Pentru varia\ia de temperatur` de (-50°C), deplas`rile laterale ale firelor exterioare de
]in` sunt mai mici de 3,0 mm. Deplas`rile laterale „se sting” repede dincolo de capetele
{n diagramele 5.5.1.36. p@n` la 5.5.1.47. sunt prezentate st`rile de eforturi axiale [n

reperele de rulare ale schimb`torului simplu, pentru diferite varia\ii de temperatur`.
Pentru varia\ia de temperatur` de 40°C, din cadrul primei varia\ii cresc`toare de
temperatur`, rezultatele sunt urm`toarele:
- efortul axial maxim de compresiune din firul exterior drept este de 888 kN, iar efortul
axial minim este de 612 kN; saltul de efort axial [n firul exterior drept, [n dreptul
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac este de la 722 kN la 888 kN (diagrama
5.5.1.36.); raportul dintre efortul axial maxim de compresiune ]i efortul axial de
compresiune corespunz`tor cìi f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C
(742,4kN) este de 1,20;
- efortul axial maxim de compresiune din firul exterior curb este de 893kN, iar efortul
axial minim este de 626 kN; saltul de efort axial [n firul exterior curb, [n dreptul
compresiune corespunz`tor cìi f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C (742,4
kN) este de 1,20;
- dincolo de v@rful schimb`torului, efortul axial scade p@n` la o valoarea
corespunz`toare cìi f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C (742,4 kN) pe o
lungime de aproximativ 300 m; dincolo de sf@r]itul schimb`torului efortul axial cre]te p@n`
la valoarea corespunz`toare cìi f`r` joante pe o lungime de aproximativ 130 m; aceste
lungimi au rezultat analitic, cu ajutorul unor func\ii care descriu bine tendin\ele diagramelor
de eforturi axiale.
- [n firele interioare de ]in` efortul axial de compresiune este cresc`tor [ncep@nd de
la c`lc@iele acelor c`tre sf@r]itul schimb`torului (diagramele 5.5.1.37., 5.5.1.39.);
152
Dup` varia\ia de temperatur` de 28ºC intr` [n func\iune dispozitivul de conlucrare
dintre ac ]i contraac. Eforturile axiale de compresiune [n firele exterioare de ]in` nu
prezint` salturi, dar nu au nici valori constante (diagrama 5.5.1.40.). Efortul axial din firele
interioare de ]in` are o varia\ie cresc`toare pornind de la c`lc@iele acelor c`tre sf@r]itul
schimb`torului (5.5.1.41.).
Pentru varia\ia de temperatur` de 40°C, din cadrul celei de a doua varia\ii
cresc`toare de temperatur`, eforturile axiale de compresiune sunt practic identice cu cele
ob\inute pentru varia\ia de temperatur` de 40°C din cadrul primei varia\ii cresc`toare de
temperatur` (diagramele 5.5.1.42., 5.5.1.43.).
Pentru varia\ia de temperatur` de -50°C, rezultatele sunt urm`toarele:
- efortul axial maxim de [ntindere din firul exterior drept este de 1141 kN, iar efortul
axial minim este de 752 kN; saltul de efort axial [n firul exterior drept, [n dreptul
compresiune corespunz`tor cìi f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C (928
kN) este de 1,23;
- efortul axial maxim de [ntindere din firul exterior curb este de 1147 kN, iar efortul
axial minim este de 769 kN; saltul de efort axial [n firul exterior curb, [n dreptul
compresiune corespunz`tor cìi f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C (928
kN) este de 1,24.
153
Diagrama 5.5.1.1.
Deplasarea longitudinal` [n func\ie de temperatur`
a nodului M14 din planul traverselor
0.00250
spre dreapta
0.00200
0.00150 Pozi\iile semnific` intrarea

[n func\iune a DCAC-ului
Deplasare (m)
0.00100
0.00050
temperatura [n ]in` ºC
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
spre st@nga
-0.00050
-0.00100
-0.00150
( o C)
Nodul M14 este situat pe prima travers` dinspre v@rful schimb`torului simplu av@nd
prinderile acului [n func\iune, pe partea contraacului drept (fig. 5.5.1.12.). Ciclul complet de
varia\ie a temperaturii este reprezentat astfel (fig. 5.5.1.13.):
Prima varia\ie de temperatur`: 20°C → 60°C.

A doua varia\ie de temperatur`: 60°C → -30°C.
A treia varia\ie de temperatur`: -30°C → 60°C
60°C
tf = 20°C
-30°C
Fig. 5.5.1.13. Ciclul complet de varia\ie a temperaturii
154
Diagrama 5.5.1.2.
0.00500
0.00400
0.00300
0.00200
Deplasare (m)
0.00100
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a schimb`torului), [n dreptul contraacului drept
(fig. 5.5.1.12.).
Diagrama 5.5.1.3.
0.00400
0.00300
0.00200
Deplasare (m)
0.00100
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
( o C)
Nodul M46 este situat pe traversa nr. 33 a schimb`torului, pe partea ]inei de leg`tur`
dreapt` exterior` (fig. 5.5.1.12.).
155
Diagrama 5.5.1.4.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
( o C)
Nodul M59 este situat pe traversa nr. 46 a schimb`torului, pe partea ]inei de rulare
exterioar` (fig. 5.5.1.12.).
Diagrama 5.5.1.5.
0.00250
0.00200
0.00150
0.00100
Deplasare (m)
0.00050
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00050
-0.00100
-0.00150
-0.00200
( o C)
Nodul M68 este situat pe ultima travers` a schimb`torului, pe partea ]inei de rulare
exterioar` (fig. 5.5.1.12.).
156
Diagrama 5.5.1.6.
a nodului N33 din planul traverselor
0.00500
0.00400
0.00300
0.00200
Deplasare (m)
0.00100
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul N33 este situat pe prima travers` dinspre v@rful schimb`torului simplu av@nd
prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a schimb`torului), [n dreptul acului curb (fig.
5.5.1.12.).
Diagrama 5.5.1.7.
Deplasarea lateral` [n func\ie de temperatur`
0.00150
spre st@nga
0.00100
0.00050
Deplasare (m)
0.00000 temperatura [n ]in` ºC

-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00050
-0.00100
spre dreapta
-0.00150
-0.00200
( o C)
Nodul M14 este situat pe prima travers` de la v@rful schimb`torului, pe partea

contraacului drept.
157
Diagrama 5.5.1.8.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a schimb`torului), [n dreptul contraacului drept.
Diagrama 5.5.1.9.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul M46 este situat pe traversa nr. 33 a schimb`torului, pe partea ]inei de leg`tur`
dreapt` exterioar`.
158
Diagrama 5.5.1.10.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul M59 este situat pe traversa nr. 46 a schimb`torului, pe partea ]inei de rulare
exterioar`.
Diagrama 5.5.1.11.
0.00200
0.00150
0.00100
0.00050
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00050
-0.00100
-0.00150
-0.00200
-0.00250
( o C)
Nodul M68 este situat pe ultima travers` a schimb`torului, pe partea ]inei de rulare
exterioar`.
159
Diagrama 5.5.1.12.
a nodului N33 din planul traverselor
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul N33 este situat pe prima travers` dinspre v@rful schimb`torului simplu av@nd
prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a schimb`torului), [n dreptul acului curb.
Diagrama 5.5.1.13.
a nodului A14 din planul ]inelor
0.00250
spre dreapta
0.00200
Pozi\iile semnific` intrarea
0.00150
0.00100
Deplasare (m)
0.00050
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00050
spre st@nga
-0.00100
-0.00150
-0.00200
( o C)
Nodul A14 este situat pe contraacul drept [n dreptul primei traverse de la v@rful
schimb`torului (fig. 5.5.1.12.). Ciclul complet de varia\ie a temperaturii este reprezentat
astfel (fig. 5.5.1.13.):
160
Diagrama 5.5.1.14.
0.00400
0.00300
0.00200
Deplasare (m)
0.00100
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
( o C)
Nodul A33 este situat pe contraacul drept [n dreptul primei traverse dinspre v@rful
schimb`torului simplu av@nd prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a schimb`torului).
Diagrama 5.5.1.15.
0.00400
0.00300
0.00200
Deplasare (m)
0.00100
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
( o C)
Nodul A46 este situat pe ]ina de leg`tur` dreapt` exterioar`, [n dreptul traversei nr.
33 a schimb`torului.
161
Diagrama 5.5.1.16.
0.00300
0.00250
0.00200
0.00150
Deplasare (m)
0.00100
0.00050
0.00000
-40 -30 -20 -10
-0.00050 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00150
-0.00200
-0.00250
( o C)
Nodul A59 este situat pe ]ina de rulare exterioar`, [n dreptul traversei nr. 46 a
schimb`torului.
Diagrama 5.5.1.17.
0.00250
0.00200
0.00150
0.00100
Deplasare (m)
0.00050
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00050
-0.00100
-0.00150
-0.00200
( o C)
Nodul M68 este situat pe ]ina de rulare exterioar`, [n dreptul ultimei traverse a
schimb`torului.
162
Diagrama 5.5.1.18.
a nodului B33 din planul ]inelor
0.01500
0.01000
0.00500
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00500
-0.01000
-0.01500
( o C)
Nodul B33 este situat pe acul curb [n dreptul primei traverse dinspre v@rful
Diagrama 5.5.1.19.
0.00150
0.00100
0.00050
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00050
-0.00100
-0.00150
-0.00200
( o C)
Nodul A14 este situat pe contraacul drept [n dreptul primei traverse de la v@rful
schimb`torului.
163
Diagrama 5.5.1.20.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul A33 este situat pe contraacul drept [n dreptul primei traverse dinspre v@rful
Diagrama 5.5.1.21.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul A46 este situat pe ]ina de leg`tur` dreapt` exterioar`, [n dreptul traversei nr.
33 a schimb`torului.
164
Diagrama 5.5.1.22.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul A59 este situat pe ]ina de rulare exterioar`, [n dreptul traversei nr. 46 a
schimb`torului.
Diagrama 5.5.1.23.
0.00200
0.00150
0.00100
0.00050
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00050
-0.00100
-0.00150
-0.00200
-0.00250
( o C)
Nodul M68 este situat pe ]ina de rulare exterioar`, [n dreptul ultimei traverse a
schimb`torului.
165
Diagrama 5.5.1.24.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
( o C)
Nodul B33 este situat pe acul curb [n dreptul primei traverse dinspre v@rful
Diagrama 5.5.1.25.
Deplasarile longitudinale ale nodurilor A14, A33, A46, A59, A68
0.00400
0.00300
0.00200
A14
Deplasare (m)
0.00100 A33
A46
0.00000 A59
-40 -20 0 20 40 60 80 A68
-0.00100
-0.00200
-0.00300
( o C)
166
Diagrama 5.5.1.26.
Deplasarile longitudinale ale punctelor A33 (din planul sinelor)

si M33 (din planul traverselor)
0.005
0.004
0.003
Deplasare (m)
0.002
0.001 A33
0.000 M33
-40 -20 -0.001 0 20 40 60 80
-0.002
-0.003
-0.004
o
( C)
Diagrama 5.5.1.27.
Deplasarile longitudinale ale punctelor B33 (din planul sinelor)

si N33 (din planul traverselor)
0.015
0.010
Deplasare (m)
0.005
temperatura [n ]in` ºC B33
0.000
N33
-40 -20 0 20 40 60 80
-0.005
-0.010
-0.015
o
( C)
167
Diagrama 5.5.1.28.
Deplas`rile firului exterior drept la o varia\ie de temperatur` de
o
+40 C
0.003
0.002
Deplasari (m)
0.001
0.000
0
10
20
30
40
50
60
DCAC
-0.001
-0.002
-0.003
Lungime (m)
Deplasari longitudinale Deplasari transversale
Diagrama 5.5.1.29.
Deplas`rile firului exterior curb la o varia\ie de temperatur` de

o
+40 C
0.003
0.002
Deplasari (m)
0.001
0.000
0 10 20 30 40 50 60
DCAC
-0.001
-0.002
-0.003
Lungime (m)
168
Diagrama 5.5.1.30.
Deplas`rile firului
Deplasarile interior
sinei curb lacurbe
interioare o varia\ie
la o de temperatura
variatie de +40oCde
de temperatura
o
+40 C
0.004
0.002
0
0 10 20 30 40 50 60
Deplasari (m)
-0.002
-0.004
-0.006
DCAC
-0.008
-0.01
-0.012
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.31.
Deplas`rile firului
Deplasarile interior
sinei drept la
interioare o varia\ie
drepte de temperatura
la o variatie de +40ode
de temperatura C
+40oC
0.004
0.002
0.000
Deplasari (m)
-0.002 0 10 20 30 40 50 60
-0.004
-0.006
DCAC
-0.008
-0.010
-0.012
Lungime (m)
169
Diagrama 5.5.1.32.
Deplas`rile firului exterior drept la o varia\ie de temperatur`

o
de -50 C
0.005
0.004
0.003
DCAC
Deplasari (m)
0.002
0.001
0.000
0
10
20
30
40
50
60
-0.001
-0.002
-0.003
-0.004
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.33.
Deplas`rile firului exterior curb la o varia\ie de temperatur`

o
de -50 C
0.005
0.004
0.003
DCAC
Deplasari (m)
0.002
0.001
0.000
0
10
20
30
40
50
60
-0.001
-0.002
-0.003
-0.004
Lungime (m)
170
Diagrama 5.5.1.34.
Deplas`rile firului interior curb la o varia\ie de temperatur`
de -50oC
0.012
0.010
DCAC
0.008
Deplasari (m)
0.006
0.004
0.002
0.000
0
10
20
30
40
50
60
-0.002
-0.004
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.35.
Deplas`rile firului interior drept la o varia\ie de temperatur`

de -50oC
0.012
0.010
0.008
Deplasari (m)
0.006
DCAC
0.004
0.002
0.000
0
10
20
30
40
50
60
-0.002
-0.004
Lungime (m)
171
Diagrama 5.5.1.36.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior drept la o
varia\ie de temperatur` ∆t=40oC
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
-200
Efort axial (kN)
-400
DCAC
αΕΑ∆t=-742,4kN
-600
-800
-1000
-1200
Diagrama 5.5.1.37.
Efortul axial de compresiune [n firul interior curb la o
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
-100 For\a transmis` prin
DCAC
Efort axial (kN)
-200
-300
DCAC
-400
-500
-600
172
Diagrama 5.5.1.38.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior curb la o varia\ie
de temperatur` ∆t=40 C
o
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
-200
Efort axial (kN)
-400
DCAC
αΕΑ∆t=-742,4kN
-600
-800
-1000
-1200
Diagrama 5.5.1.39.
Efortul axial de compresiune [n firul interior drept la o
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
-100
Efort axial (kN)
-200
-300
DCAC
-400
-500
-600
173
Diagrama 5.5.1.40.
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
-200
Efort axial (kN)
αΕΑ∆t=-519,7kN
-400
-600
-800
-1000
-1200
Diagrama 5.5.1.41.
Efortul axial de compresiune [n firul interior drept la o
varia\ie de temperatur` ∆t=28 C
o
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
-100
Efort axial (kN)
-200
-300
-400
-500
-600
174
Diagrama 5.5.1.42.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior drept la o varia\ie de
temperatur` ∆t=40 C (a doua varia\ie cresc`toare)
o
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00
-200
Efort axial (kN)
-400
DCAC
-600
αΕΑ∆t=-742,4kN
-800
-1000
-1200
Diagrama 5.5.1.43.
Efortul
Efortulaxial
axialde
decompresiune
compresiune[n [n
]ina exterioar`
firul exterior curb` la o varia\ie
curb la varia\ie de
de
temperatur` ∆t=40
temperatur` ∆t=40 (a doua varia\ie cresc`toare)
o
C (a doua varia\ie cresc`toare)
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00
-200
Efort axial (kN)
-400
DCAC
-600
-800 αΕΑ∆t=-742,4kN
-1000
-1200
175
Diagrama 5.5.1.44.
varia\ie de temperatur` ∆t=40oC (a doua varia\ie cresc`toare)
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00
-200
Efort axial (kN)
-400
DCAC
-600
αΕΑ∆t=-742,4kN
-800
-1000
-1200
Diagrama 5.5.1.45.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior curb la o varia\ie de
temperatur` ∆t=40oC (a doua varia\ie cresc`toare)
Lungime (m)
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00
-200
Efort axial (kN)
-400
DCAC
-600
αΕΑ∆t=-742,4kN
-800
-1000
-1200
176
Diagrama 5.5.1.46.
Efortul axial de [ntindere [n firul exterior drept,
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = -50oC
1200
1000 αΕΑ∆t=928kN
Efort axial de [ntindere (kN)
800
DCAC
600
400
200
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.47.
Efortul axial de [ntindere [n firul exterior curb,
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = -50 C
o
1200
1000 αΕΑ∆t=928kN
800
DCAC
600
400
200
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
177
Se consider` c` [ntre 20°C ]i -30°C temperatura este monoton descresc`toare.

Varia\ia de temperatur` este ∆t = -50°C.
{ntre 13°C ]i 12°C este atins` limita elastic` la deplasare longitudinal` [n prinderile
BN33 ]i CP33.
Odat` cu sc`derea temperaturii este atins` limita elastic` a deplas`rii relative ]i [n
celelalte prinderi de la c`lc@iul acelor ]i [n anumite prinderi ale ]inelor de leg`tur` (tabel
5.5.1.11.).
Tabel 5.5.1.11.
Temperatura [n ]in`
13°C – 12°C BN33 -
12°C – 11°C BN34 CP33, CP34
11°C – 10°C BN35 CP35
10°C – 9°C BN36, BN37 CP36, CP37
9°C – 8°C BN38 CP38
8°C – 7°C BN39, BN40 CP39, CP40
7°C – 6°C BN41 CP41
6°C – 5°C BN42 CP42
5°C – 4°C BN43 CP43
4°C – 3°C BN44 CP44
3°C – 2°C BN45, BN46 CP45, CP46
2°C – 1°C BN47 CP47
1°C – 0°C BN48 CP48
0°C – (-1°C) - -
(-1°C) – (-2°C) BN49 CP49
(-2°C) – (-3°C) BN50 CP50
(-3°C) – (-4°C) BN51 CP51
(-4°C) – (-5°C) BN52 CP52
(-5°C) – (-6°C) BN53 CP53
(-6°C) – (-7°C) BN54 CP54
(-7°C) – (-8°C) - -
(-8°C) – (-9°C) BN55 CP55

relative de 7mm [n dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ac ]i contraac (are loc
contactul [ntre cele dou` subansamble ale dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i
contraac).
For\ele care apar [n fiecare dispozitiv de conlucrare dintre ac ]i contraac sunt
prezentate [n tabelul 5.5.1.5.
Tabel 5.5.1.12.
(°C) (kN) (kN) A33 B33 C33 D33
-9 10,7 6,7 1,32 8,32 8,35 1,35
-10 24,7 19,6 1,43 8,43 8,47 1,47
-11 38,2 33,0 1,54 8,54 8,58 1,58
178
-12 52 46,5 1,65 8,65 8,69 1,69
-13 65,5 60,0 1,76 8,76 8,81 1,81
-14 79,0 73,5 1,87 8,87 8,92 1,92
-15 92,5 87,0 1,98 8,98 9,03 2,03
-16 106,2 100,7 2,10 9,10 9,15 2,15
-17 119,9 114,4 2,21 9,21 9,26 2,26
-18 133,5 128,0 2,32 9,32 9,37 2,37
-19 147,3 142,5 2,43 9,43 9,48 2,48
-20 160,0 155,0 2,55 9,55 9,60 2,60
-21 174,0 168,0 2,65 9,65 9,70 2,70
-22 188,0 182,0 2,75 9,75 9,81 2,81
-23 201,0 195,0 2,87 9,87 9,93 2,93
-24 215,0 209,0 2,98 9,98 10,04 3,04
-25 228,0 222,0 3,09 10,09 10,15 3,15
-26 242,0 236,0 3,20 10,20 10,27 3,27
-27 256,0 249,0 3,32 10,32 10,39 3,39
-28 270,0 263,0 3,42 10,42 10,49 3,49
-29 283,0 276,0 3,54 10,54 10,61 3,61
-30 297,0 290,0 3,65 10,65 10,73 3,73
{ntre (-20°C) ]i (-21°C) apar primele lunec`ri ale traverselor prin prismul de piatr`
spart`. Lunecarea traversei la un nod are loc atunci c@nd deplasarea acesteia [n nodul
respectiv este mai mare de 5mm.
5.5.1.13.
Tabel 5.5.1.13.
(-20°C) – (-21°C) N56 P56
(-21°C) – (-22°C) - -
(-22°C) – (-23°C) N55, N57 P55, P57
(-23°C) – (-24°C) N58 P58
(-24°C) – (-25°C) - -
(-25°C) – (-26°C) N54, N59 P54, P59
(-26°C) – (-27°C) - -
(-27°C) – (-28°C) N60 P60
(-28°C) – (-29°C) - -
(-29°C) – (-30°C) N53, N61 P53, P61
Diagramele 5.5.1.48. p@n` la 5.5.1.50. cuprind varia\ii ale deplas`rilor longitudinale ]i

laterale [n func\ie de temperatur` pentru noduri din planul ]inelor.
{n diagramele 5.5.1.55. p@n` la 5.5.1.58. sunt prezentate deplas`rile longitudinale ]i
laterale ale reperelor de rulare pentru varia\ia de temperatur` de -50°C.
{n diagramele 5.5.1.51. p@n` la 5.5.1.54. sunt prezentate st`rile de eforturi axiale [n
reperele de rulare ale schimb`torului simplu, pentru varia\ia de temperatur` de -50°C.
Se observ` c` starea de eforturi ]i de deforma\ii este identic` cu cea
corespunz`toare temperaturii de -30°C din cadrul celei de a doua varia\ii de temperatur`
de la 60°C la -30°C.
Pentru o varia\ie de temperatur` (-∆t) din cadrul varia\iei de temperatur` de la 20°C
la -30°C st`rile de eforturi ]i de deforma\ii sunt egale ]i de semn contrar cu st`rile de
eforturi ]i de deforma\ii corespunz`toare varia\iei de temperatur` ∆t din cadrul varia\iei de
temperatur` de la 20°C la 60°C.
179
Diagrama 5.5.1.48.
0.00400
0.00300
0.00200
Deplasare (m)
0.00100
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
Varia\ia de temperatur` [ntre 20°C ]i -30°C
Ciclul complet de varia\ie a temperaturii
Diagrama 5.5.1.49.
0.01500
0.01000
0.00500
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00500
-0.01000
-0.01500
180
Diagrama 5.5.1.50.
0.00300
0.00200
0.00100
Deplasare (m)
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
-0.00400
181
Diagrama 5.5.1.51.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior drept
pentru varia\ia de temperatur` ∆t=-50 C
o
1400
1200
1000 αΕΑ∆t=928kN
800
600
DCAC
400
200
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.52.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior curb
o
1400
1200
1000 αΕΑ∆t=928kN
800
600
DCAC
400
200
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
182
Diagrama 5.5.1.53.
Efortul axial de compresiune [n firul interior curb
o
1400
1200
DCAC
1000
800
600
400
200
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.54.
Efortul axial de compresiune [n firul interior drept
o
1400
1200
DCAC
1000
800
600
400
200
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
183
Diagrama 5.5.1.55.
Deplasarile firului exterior drept la o variatie

o
de temperatura de -50 C
0.0050
0.0040
0.0030
DCAC
Deplasari (mm)
0.0020
0.0010
0.0000
0
10
20
30
40
50
60
-0.0010
-0.0020
-0.0030
-0.0040
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.56.
Deplasarile firului exterior curb la o variatie

de temperatura de -50oC
0.0050
0.0040
0.0030
DCAC
Deplasari (mm)
0.0020
0.0010
0.0000
-0.0010 0 10 20 30 40 50 60
-0.0020
-0.0030
-0.0040
Lungime (m)
184
Diagrama 5.5.1.57.
Deplasarile firului interior curb la o variatie

de temperatura de -50oC
0.0120
0.0100
0.0080
DCAC
Deplasari (mm)
0.0060
0.0040
0.0020
0.0000
-0.0020 0 10 20 30 40 50 60
-0.0040
Lungime (m)
Diagrama 5.5.1.58.
Deplasarile firului interior drept la o variatie

o
de temperatura de -50 C
0.0120
0.0100
0.0080
DCAC
Deplasari (mm)
0.0060
0.0040
0.0020
0.0000
-0.0020 0 10 20 30 40 50 60
-0.0040
Lungime (m)
185
CU PRINDERE K }I TRAVERSE DE LEMN, LA CARE
CU 2MM
S-au considerat urm`toarele date ini\iale:

- deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este egal` cu 2 mm;
- se consider` c` ac\ioneaz` numai [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`; este
avut` [n vedere temperatura din ]in`; temperatura de fixare este tf = 20°C; se consider`
numai varia\ia de temperatur` de la tf = 20°C la 60°C; [ntre 20°C ]i 60°C temperatura este
monoton cresc`toare.
Schimb`torul simplu se consider` [ncorporat [n calea f`r` joante.
S-a folosit acela]i model ca ]i [n cazul [n care deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi
este de 5 mm.
{n urma analizei a rezultat c` pentru o varia\ie de temperatur` de aproape 8°C (7,94°C)
este atins` limita elastic` la deplasare longitudinal` [n prinderea BN33; BN33 reprezint`
prima prindere activ` de la c`lc@iul acului curb.
{ntre 8°C ]i 9°C este atins` limita elastic` ]i [n prinderile CP33, BN34 ]i CP34.
Tabel 5.5.2.1.
Temperatura [n ]in`
< 28°C BN33 -
28°C – 29°C BN34 CP33, CP34
29°C – 30°C BN35, BN36 CP35, CP36
30°C – 31°C BN37 CP37
31°C – 32°C BN38, BN39, BN40 CP38, CP39, CP40
32°C – 33°C - -
33°C – 34°C BN41, BN42 CP41, CP42
34°C – 35°C BN43 CP43
35°C – 36°C BN44, BN45 CP44, CP45
36°C – 37°C BN46 CP46
37°C – 38°C BN47 CP47
38°C – 39°C BN48 CP48
39°C – 40°C BN49 CP49
40°C – 41°C BN50 CP50
41°C – 42°C BN51 CP51
42°C – 43°C - -
43°C – 44°C BN52 CP52
186
44°C – 45°C BN53 CP53
45°C – 46°C BN54 CP54
46°C – 47°C - -
47°C – 48°C BN55 CP55
48°C – 49°C - -
49°C – 50°C - -
50°C – 51°C - -
51°C – 52°C BN56 CP56
{n intervalul de temperatur` 39°C – 40°C apar primele lunec`ri ale traverselor prin
prisma cìi, [n direc\ie longitudinal` cìi. Lunecarea traversei la un nod are loc atunci c@nd
deplasarea acesteia [n nodul respectiv este mai mare de 2 mm. Dinamica alunec`rii
traverselor [n func\ie de temperatur` este sintetizat` [n tabelul 5.5.2.2.
Tabel 5.5.2.2.
39°C – 40°C N49, N50, N51, N52 P49, P50, P51, P52
40°C – 41°C N53, N54, N55, N56 P53, P54, P55, P56
41°C – 42°C N57, N58, N59 P57, P58, P59
42°C – 43°C N60, N61 P60, P61
43°C – 44°C N48, N62, N63, N64 P48, P62, P63, P64
44°C – 45°C N65, N66 P65, P66
45°C – 46°C N67 P67
46°C – 47°C N68, N70 P68, P70
47°C – 48°C N71, N72 P71, P72
48°C – 49°C N73 P73
49°C – 50°C N47 P47
50°C – 51°C N74 P74
51°C – 52°C N46, N75 P46
52°C – 53°C N45 P45, P75
53°C – 54°C N44, N76 P44
54°C – 55°C N43 P43, P42
55°C – 56°C N42, N77 P41, P76
56°C – 57°C N40, N41 P39, P40
57°C – 58°C N37, N38, N39, N78 P33 … P38
58°C – 59°C N33, N34, N35, N36, N79 P77
59°C – 60°C - -
{n intervalul de temperatur` 59°C – 60°C se produc lunec`ri prin prisma cìi, [n direc\ie
longitudinal` cìi, ]i la ]inele exterioare. {n acest interval lunec`ri se produc [n nodurile M33,
M34, M35, corespunz`toare ]inei exterioare drepte, respectiv [n nodurile R33, …, R39,
corespunz`toare ]inei exterioare curbe (figura 5.5.2.1.).
La cre]terea de temperatur` de 28°C – 29°C (peste temperatura de fixare de 20°C) se
consum` deplas`rile relative de 7 mm, permise de dispozitivele de conlucrare dintre ac ]i
contraac. {n tabelul 5.5.2.3. sunt prezentate for\ele de contact din subansamblurile
dispozitivelor de conlucrare ]i deplas`rile ]inelor din dreptul acestor dispozitive.
For\a maxim` care apare [n dispozitivul de conlucrare ac-contraac [n cazul [n care
deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 2 mm este cu pu\in mai mare dec@t [n cazul
187
Figura 5.5.2.1. Rezultatele [nc`rc`rii cu varia\ia de temperatur` ∆t1 = ⏐60°C - 20°C⏐
188
[n care deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 5 mm. {n ambele cazuri [ns`
aceast` for\` maxim` este mai mic` dec@t for\a capabil` de rezisten\` a unui dispozitiv,180
kN (vidi capitolul 9).
Tabel 5.5.2.3.
(°C) (kN) (kN) A33 B33 C33 D33
49 8,6 4,6 0,78 7,78 7,80 0,80
50 23,2 18,5 0,87 7,87 7,90 0,90
51 37,6 33,1 0,96 7,96 7,99 0,99
52 52,2 47,7 1,05 8,05 8,08 1,08
53 66,5 62,0 1,14 8,14 8,17 1,17
54 80,2 76,0 1,24 8,24 8,27 1,27
55 94,6 90,4 1,33 8,33 8,36 1,36
56 109,2 104,8 1,42 8,42 8,45 1,45
57 123,8 119,2 1,52 8,52 8,55 1,55
58 138,2 133,6 1,61 8,61 8,64 1,64
59 152,6 148,0 1,70 8,70 8,74 1,74
60 165,0 163,5 1,79 8,79 8,82 1,82
Deplas`rile longitudinale ale sec\iunilor ]inelor au o varia\ie neliniar` [n func\ie de

temperatur`, p@n` [n momentul intr`rii [n func\iune a dispozitivului de conlucrare ac-contraac
(diagrama 5.5.2.1.), iar apoi au o varia\ie liniar`.
Deplas`rile laterale ale sec\iunilor ]inelor au o varia\ie neliniar` [n func\ie de
temperatur`, p@n` [n momentul intr`rii [n func\iune a dispozitivului de conlucrare ac-contraac
(diagrama 5.5.2.2.). Dup` aceea varia\ia deplas`rilor este liniar`. Varia\ia liniar` []i schimb`
panta dac` sec\iunea din ]in` la care se m`soar` deplasarea longitudinal` este [n dreptul
unei traverse care lunec` prin prisma cìi (diagrama 5.5.2.2.).
Deplas`rile laterale ale traverselor prin prisma cìi sunt mai mici dec@t limita elastic` de
2 mm.
Pe zona [n care traversele lunec` prin prisma cìi, deplas`rile laterale ale sec\iunilor
]inelor au valori de aproape 2 mm ]i sunt de dou` ori mai mari dec@t deplas`rile laterale de
pe restul schimb`torului simplu (diagramele 5.5.2.3., 5.5.2.4., 5.5.2.5., 5.5.2.6.). Acest lucru
indic` faptul c` pe aceast` zon` pot s` apar` fenomene de instabilitate [n plan orizontal, mai
ales c` efortul axial de compresiune are valori mai mari cu aproximativ 20% dec@t efortul
axial din calea f`r` joante.
{n cazul de fa\`, [n care deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 2 mm,
deplas`rile [n direc\ie longitudinal` ]i [n direc\ie transversal` schimb`torului sunt cu circa 1
mm mai mici dec@t [n cazul [n care deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 5 mm.
Pozi\ia nodurilor [n structur` ]i sensul deplas`rilor sunt definite [n figura 5.5.1.12.
Efortul axial maxim de compresiune din ]ina exterioar` dreapt` este de 869kN, iar
efortul axial minim este de 639 kN. Saltul de efort axial [n ]ina exterioar` dreapt`, [n dreptul
5.5.2.7.). Raportul dintre efortul axial maxim de compresiune ]i efortul axial de compresiune
corespunz`tor cìi f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C este de 1,17.
Efortul axial maxim de compresiune din ]ina exterioar` curb` este de 873 kN, iar efortul
axial minim este de 643 kN. Saltul de efort axial [n ]ina exterioar` curb`, [n dreptul
5.5.2.8.). Raportul dintre efortul axial maxim de compresiune ]i efortul axial de compresiune
corespunz`tor cìi f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C este de 1,18.
189
{n ]inele interioare, efortul axial cre]te odat` cu distan\a fa\` de dispozitivele de
conlucrare (diagramele 5.5.2.9., 5.5.2.10.).
Diagrama 5.5.2.1.
0 10 20 30 40 50 60 70
0.00000
-0.00100
-0.00200
spre st@nga Deplasare (m)
-0.00300
-0.00400
-0.00500
-0.00600
-0.00700
-0.00800
-0.00900
o
( C)
Diagrama 5.5.2.2.
0.0020
Deplasare (m) spre st@nga
0.0018
0.0016
0.0014
0.0012
0.0010
0.0008 a doua varia\ie liniar`
0.0006
0.0004
0.0002 prima varia\ie liniar`
0.0000
0 10 20 30 40 50 60 70
o
( C)
190
Diagrama 5.5.2.3.
Deplas`rile firului exterior drept la o varia\ie de

o
temperatur` de +40 C
0.0025
0.0020
0.0015
0.0010
Deplasare (m)
0.0005
0.0000
-0.0005 0 10 20 30 40 50 60
DCAC
-0.0010
-0.0015
-0.0020
-0.0025
Lungime (m)
Deplas`ri longitudinale Deplas`ri transversale
Diagrama 5.5.2.4.
Deplas`rile firului exterior curb la o varia\ie de
o
0.0025
0.0020
0.0015
0.0010
Deplasare (m)
0.0005
0.0000
-0.0005 0 10 20 30 40 50 60
DCAC
-0.0010
-0.0015
-0.0020
-0.0025
Lungime (m)
191
Diagrama 5.5.2.5.
Deplas`rile firului interior curb la o varia\ie de

o
0.004
0.002
0.000
Deplas`ri (m)
0 10 20 30 40 50 60
-0.002
-0.004
DCAC
-0.006
-0.008
-0.010
Lungime (m)
Diagrama 5.5.2.6.
Deplas`rile firului interior drept la o varia\ie de
o
0.004
0.002
0.000
Deplas`ri (m)
0 10 20 30 40 50 60
-0.002
-0.004
DCAC
-0.006
-0.008
-0.010
Lungime (m)
192
Diagrama 5.5.2.7.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior drept,
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = 40 C
o
-1000
-900
compresiune (kN) -800 αΕΑ∆t=-742,4kN
-700
Efort axial de
-600
-500
DCAC
-400
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
Diagrama 5.5.2.8.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior curb,
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = 40oC
-1000
-900
-800 αΕΑ∆t=-742,4kN
compresiune (kN)
-700
Efort axial de
-600
-500
DCAC
-400
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
193
Diagrama 5.5.2.9.
Efortul axial de compresiune [n firul interior curb,
-600
compresiune (kN) -500

Efort axial de
-400
DCAC
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
Diagrama 5.5.2.10.
Efortul axial de compresiune [n firul interior drept,
o
-600
-500
compresiune (kN)
Efort axial de
-400
DCAC
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
194
CU PRINDERE ELASTIC~ }I TRAVERSE DE BETON, LA CARE
CU 2 MM
S-au considerat urm`toarele date ini\iale:

- prinderea este de tip W14;
- traversele sunt de beton;
- deplasarea limit` elastic` [n prindere este egal` cu 0,5 mm;
- deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este egal` cu 2 mm;
- se consider` c` ac\ioneaz` numai varia\ia de temperatur`;
- temperatura de fixare este tf = 20°C;
- se consider` numai varia\ia de temperatur` de la tf = 20°C la 65°C;
- [ntre 20°C ]i 65°C temperatura este monoton cresc`toare;
- la fixarea reperelor de rulare, dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace
permit în ambele sensuri deplas`ri relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm;
- schimb`torul simplu este [ncorporat [n calea f`r` joante.
S-a folosit acela]i model ca ]i [n cazul [n care deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi
este de 5 mm.
Pentru prinderea elastic` s-a considerat o rezisten\` longitudinal` care atinge valoarea
de 20 kN/m cu o limit` a deplas`rii elastice de 0,5 mm, iar pentru rezisten\a la rotire a
prinderii [n planul cìi s-a considerat valoarea de 45 kNm/rad [ReRe91].
{n urma calculului a rezultat c` la 31°C este atins` limita elastic` la deplasare
longitudinal` [n prinderile BN33 ]i CP33; BN33 reprezint` prima prindere activ` de la c`lc@iul
acului curb, iar CP33 reprezint` prima prindere activ` de la c`lc@iul acului drept.
Tabel 5.5.3.1.
Temperatura [n ]in`
< 31°C BN33 CP33
31°C – 32°C BN34 CP34
32°C – 33°C BN35 CP35
33°C – 34°C BN36, BN37 CP36, CP37
34°C – 35°C BN38 CP38
35°C – 36°C BN39 CP39
36°C – 37°C BN40 CP40
37°C – 38°C BN41, BN42 CP41, CP42
38°C – 39°C BN43 CP43
39°C – 40°C BN44 CP44
40°C – 41°C BN45, BN46 CP45, CP46
41°C – 42°C BN47 CP47
42°C – 43°C BN48 CP48
43°C – 44°C BN49 CP49
195
44°C – 45°C BN50 CP50
45°C – 46°C BN51, BN52 CP51, CP52
46°C – 47°C BN53 CP53
47°C – 48°C BN54 CP54
48°C – 49°C BN55, BN56 CP55, CP56
49°C – 50°C BN57 CP57
50°C – 51°C BN58 CP58
51°C – 52°C BN59 CP59
52°C – 53°C BN60 CP60
53°C – 54°C BN61 CP61
54°C – 55°C BN62, BN63 CP62, CP63
{n intervalul de temperatur` 55°C – 56°C apar primele dep`]iri ale deplas`rilor limit`
elastice prin prisma cìi ([n direc\ie longitudinal` cìi). Lunecarea traversei la un nod are loc
atunci c@nd deplasarea acesteia [n nodul respectiv este mai mare de 2 mm. Dinamica
alunec`rii traverselor [n func\ie de temperatur` este sintetizat` [n tabelul 5.5.3.2.
Tabel 5.5.3.2.
Temperatura [n fir exterior drept fir interior curb fir interior drept fir exterior curb
]in`
55°C – 56°C N47 ÷ N63 P47 ÷ P63
56°C – 57°C - -
57°C – 58°C N46, N65 P46, P65
58°C – 59°C M42 ÷ M52 N40 ÷ N45, N66 P40 ÷ P45, P66 R40 ÷ R56
59°C – 60°C M36 ÷ M41, N36 ÷ N39 P36 ÷ P39 R36 ÷ R39,
M53 ÷ M56 R57 ÷ R59
60°C – 61°C M57, M58 N33 ÷ N35, N67 P33 ÷ P35, P67 R60, R61
61°C – 62°C M59, M60 N68 P68 R62, R63
62°C – 63°C M61, M62 N70 P70 R64, R65
63°C – 64°C M63, M64 R66
64°C – 65°C M65 N71 P71 R67
Se observ` c` [n intervalul de temperatur` 58°C - 59°C apar primele lunec`ri ale

traverselor prin prismul de piatr` spart`.
La temperatura [n ]in` de 57°C se consum` deplas`rile relative de 7 mm, permise de
dispozitivele de conlucrare dintre ac ]i contraac. {n tabelul 5.5.3.3. sunt prezentate for\ele de
contact din subansamblurile dispozitivelor de conlucrare ]i deplas`rile ]inelor din dreptul
acestor dispozitive.
Tabel 5.5.3.3.
(°C) (kN) (kN) A33 B33 C33 D33
57 2 2 1,38 8,38 8,39 1,39
58 16 16 1,46 8,46 8,47 1,47
59 30 30 1,56 8,56 8,57 1,57
60 44 44 1,66 8,66 8,68 1,68
61 57 57 1,77 8,77 8,79 1,79
196
62 70 70 1,89 8,89 8,91 1,91
63 83 83 2,00 9,00 9,02 2,02
64 97 97 2,10 9,10 9,12 2,12
65 111 111 2,21 9,21 9,23 2,23
For\a maxim` care apare [n dispozitivul de conlucrare ac – contraac [n cazul [n care

prinderile sunt elastice, traversele sunt de beton iar deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi
este de 2 mm este mai mic` dec@t for\a capabil` de rezisten\` a unui dispozitiv,180 kN (vidi
capitolul 9).
Deplas`rile laterale ale traverselor prin prisma cìi sunt mai mici dec@t limita elastic` de
2 mm.
Deplas`rile longitudinale ]i laterale ale sec\iunilor ]inelor au o varia\ie neliniar` [n func\ie
de temperatur`, p@n` [n momentul intr`rii [n func\iune a dispozitivului de conlucrare ac-
contraac (diagramele 5.5.3.1., 5.5.3.2.). Dup` aceea varia\ia deplas`rilor este liniar`.
Pentru varia\ia de temperatur` ∆t = +40°C, deplas`rile longitudinale sunt mai mici de 2
mm, at@t la firul exterior drept (valoarea maxim` este de 1,93 mm) c@t ]i la firul exterior curb
(valoarea maxim` este de 1,96 mm). Deplas`rile longitudinale maxime se ating la jum`tatea
]inelor de leg`tur` exterioare (diagramele 5.5.3.3., 5.5.3.4.).
Pentru varia\ia de temperatur` ∆t = +40°C, deplas`rile laterale ale ]inelor sunt mai mici
de 0,5 mm. Apare un salt [n diagrama deplas`rilor laterale ale firului exterior drept [n zona de
trecere de la traversele speciale la traversele normale (diagrama 5.5.3.5.).
Pozi\ia nodurilor [n structur` ]i sensul deplas`rilor sunt definite [n figura 5.5.1.12.
Efortul axial maxim de compresiune din firul exterior drept este de 862 kN, iar efortul
axial minim este de 631 kN. Saltul de efort axial [n firul exterior drept, [n dreptul dispozitivului
de conlucrare dintre ac ]i contraac este de la 810 kN la 861 kN (diagrama 5.5.3.6.). Raportul
dintre efortul axial maxim de compresiune ]i efortul axial de compresiune corespunz`tor cìi
f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C este de 1,16.
Efortul axial maxim de compresiune din firul exterior curb este de 860 kN, iar efortul
axial minim este de 615 kN. Saltul de efort axial [n firul exterior drept, [n dreptul dispozitivului
de conlucrare dintre ac ]i contraac este de la 809 kN la 860 kN (diagrama 5.5.3.7.). Raportul
dintre efortul axial maxim de compresiune ]i efortul axial de compresiune corespunz`tor cìi
f`r` joante pentru varia\ia de temperatur` de 40°C este de 1,16.
{n firele interioare, efortul axial cre]te odat` cu distan\a fa\` de dispozitivele de
conlucrare (diagramele 5.5.3.8., 5.5.3.9.).
197
Diagrama 5.5.3.1.
0 10 20 30 40 50 60 70
0
-0.001
-0.002 intrarea [n func\iune
-0.003 a DCAC-ului
Deplasare (m)
-0.004
-0.005
-0.006
-0.007
-0.008
spre st@nga
-0.009
-0.01
Diagrama 5.5.3.2.
spre st@nga
0.00045
0.00040
0.00035
Deplasare (m)
0.00030
0.00025
0.00020
0.00015
0.00010
intrarea [n func\iune
0.00005
a DCAC-ului
0.00000
0 10 20 30 40 50 60 70
198
Diagrama 5.5.3.3.
Deplas`rile longitudinale ale firului exterior drept,
-0.0025
spre st@nga
-0.0020
DCAC
Deplasare (m)
-0.0015
-0.0010
-0.0005
0.0000
0 10 20 30 40 50 60
lungime (m)
Diagrama 5.5.3.4.
Deplas`rile longitudinale ale firului exterior curb,
-0.0025
-0.0020
DCAC
-0.0015
-0.0010
-0.0005
0.0000
0 10 20 30 40 50 60
lungime (m)
199
Diagrama 5.5.3.5.
Deplas`rile laterale ale firului exterior drept,
0.0000
0.0001
DCAC
0.0002
Deplasare (m)
0.0003
0.0004
spre st@nga
0.0005
0.0006
0 10 20 30 40 50 60
lungime (m)
Diagrama 5.5.3.6.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior drept,
-1000
-900
Efort axial de compresiune
-800 αΕΑ∆t=-742,4kN
-700
-600
(kN)
-500
DCAC
-400
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
200
Diagrama 5.5.3.7.
Efortul axial de compresiune [n firul exterior curb,
o
-1000
-900
-800 αΕΑ∆t=-742,4kN
-700
-600
(kN)
-500
DCAC
-400
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
Diagrama 5.5.3.8.
Efortul axial de compresiune [n firul interior curb,
-700
-600
compresiune (kN)
-500
Efort axial de
DCAC
-400
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
201
Diagrama 5.5.3.9.
Efortul axial de compresiune [n firul interior drept,
o
-700
-600
compresiune (kN)
-500
Efort axial de
DCAC
-400
-300
-200
-100
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
202
5.5.4. ANALIZA SCHIMB~TORULUI SIMPLU, CU LUAREA {N
CONSIDERARE A FENOMENULUI DE {NGHE| - DEZGHE| A
PRISMEI C~II
5.5.4.1. Introducere
Se analizeaz` schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere K ]i traverse de
lemn. Asupra schimb`torului se consider` c` ac\ioneaz` numai [nc`rcarea dat` de varia\ia
de temperatur`. Sunt avute [n vedere acelea]i ipoteze ca cele prezentate [n paragraful
5.5.1.
Fa\` de cele prezentate [n paragraful 5.5.1. se consider` fenomenul de [nghe\ -
dezghe\ al prismei cìi. Se consider` c` temperatura de [nghe\ a prismei cìi este de
-10°C, iar cea de dezghe\ este de +5°C. Rezisten\a opus` de prisma de piatr` spart`
[nghe\at` este de 15 daN/cm fir de ]in`.
P@n` la temperatura de -10°C ([n cadrul varia\iei de la 60°C ]i -30°C, prezentat` [n

paragraful 5.5.1.) s-a atins limita elastic` la deplasare longitudinal` [n prinderile BN33 ÷
BN55 respectiv CP33 ÷ CP55. Dup` [nghe\area prismei cìi se mai atinge limita elastic`,
[n prinderile BN56 ]i CP56, [n intervalul de temperatur` (-25°C) – (-26°C).
Modelarea [nghe\`rii prismei cìi se face prin cre]terea rigidit`\ilor longitudinale ]i
transversale ale nodurilor din planul traverselor (cre]terea este corespunz`toare saltului
de la rezisten\a prismei cìi de 7 daN/cm fir de ]in`, la rezisten\a prismei cìi [nghe\ate
care este de 15 daN/cm fir de ]in`). Aceste rigidit`\i modeleaz` rezisten\a longitudinal` ]i
rezisten\a lateral` a prismei cìi ]i se calculeaz` conform Anexei 5.2. ]i Anexei 5.3..
Dup` temperatura de -10°C ([n cadrul varia\iei de la 60°C ]i -30°C) se atinge limita
elastic` la deplasare longitudinal` prin prisma cìi la urm`toarele noduri din planul
traverselor (mai pu\ine dec@t [n cazul prismei ne[nghe\ate):
- nodurile N54, P54, [n intervalul de temperatur` (-29°C) – (-30°C) ;
relative de 7 mm la c`lc@iul acului, permise de dispozitivele de conlucrare dintre ac ]i
contraac (are loc contactul [ntre cele dou` subansamble ale dispozitivului de conlucrare
dintre ac ]i contraac).
For\ele care apar dup` [nghe\area prismei cìi [n fiecare dispozitiv de conlucrare
dintre ac ]i contraac sunt prezentate [n tabelul 5.5.4.1.
Tabel 5.5.4.1.
(°C) (kN) (kN) A33 B33 C33 D33
-9 12 6 1,31 8,31 8,35 1,35
-10 26 18 1,41 8,41 8,47 1,47
-11 38,6 30,6 1.49 8.49 8.43 1.43
-12 51,2 43,2 1.58 8.58 8.52 1.52
-13 64 56 1.66 8.66 8.60 1.60
203
-14 76,7 68,7 1.74 8.74 8.68 1.68
-15 89,2 81,2 1.83 8.83 8.77 1.77
-16 101,5 93,5 1.91 8.91 8.86 1.86
-17 114,4 106,4 1.99 8.99 8.94 1.94
-18 127 119 2.08 9.08 9.02 2.02
-19 139 131 2.17 9.17 9.11 2.11
-20 152 144 2.25 9.25 9.20 2.20
-21 165 157 2.33 9.33 9.28 2.28
-22 177 169 2.42 9.42 9.37 2.37
-23 189 181 2.50 9.50 9.45 2.45
-24 201 193 2.59 9.59 9.54 2.54
-25 213 205 2.68 9.68 9.63 2.63
-26 226 218 2.76 9.76 9.71 2.71
-27 239 231 2.84 9.84 9.80 2.80
-28 251 243 2.93 9.93 9.88 2.88
-29 264 256 3.01 10.01 9.97 2.97
-30 276 268 3.09 10.09 10.05 3.05
Din tabelul de mai sus rezult` c` ]i [n cazul cu prisma cìi [nghe\at` este dep`]it`
for\a la care rezist` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac.
Pentru a se preveni scoaterea din func\iune a dispozitivelor de conlucrare dintre ace
]i contraace este necesar` una dintre urm`toarele m`suri:
1. prevederea de dou` dispozitive de conlucrare [ntre acul drept ]i contraacul curb;
2. prevederea de dispozitive contrafugirii ]inelor; dispozitivele contrafugirii se vor
monta [ncep@nd cu prima travers` de dup` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac;
3. redimensionarea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac prin cre]terea
for\ei la care rezist` un dispozitiv de conlucrare;
4. redimensionarea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac astfel [nc@t s`
fie permise deplas`ri relative mai mari de 7 mm.
Fa\` de situa\ia f`r` [nghe\ a prismei cìi se constat` urm`toarele:

- reducerea for\ei de contact la dispozitivul de conlucrare dintre contraacul drept ]i
acul curb, cu 21 kN;
- reducerea for\ei de contact la dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i
acul drept, cu 22 kN;
- reducerea deplas`rilor longitudinale maxime de la c`lc@iul acelor cu aproximativ 0,6
mm;
- reducerea deplas`rilor longitudinale maxime ale contraacelor cu aproximativ 0,6
mm;
- reducerea deplas`rilor laterale maxime cu aproximativ 0,7 mm (de la 3 mm la 2,3
mm);
5.5.4.3. Varia\ia temperaturii [ntre -30°C ]i 60°C

Prin cre]terea temperaturii se diminueaz` ]i for\ele de contact dintre subansamblele
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac (DCAC) (tabel 5.5.4.2.).
La -30°C, for\a de contact dintre contraacul drept ]i acul curb este de 276 kN, iar
for\a de contact dintre contraacul curb ]i acul drept este de 268 kN.
204
Tabel 5.5.4.2.
Temperatur` For\a de contact dintre contraacul For\a de contact dintre contraacul
drept ]i acul curb curb ]i acul drept
(°C) (kN) (kN)
-30 276,0 268,0
-29 263,4 255,4
-28 250,8 242,8
-27 238,0 230,0
-26 225,4 217,4
-25 213,0 205,0
-24 200,5 192,5
-23 188,0 180,0
-22 175,0 167,0
-21 162,5 154,5
-20 150,0 142,0
-19 137,0 129,0
-18 124,5 116,5
-17 112,0 104,0
-16 99,0 91,0
-15 86,0 78,0
-14 74,0 66,0
-13 61,0 53,0
-12 48,0 40,0
-11 36,0 28,0
-10 23,0 15,0
-9 11,0 3,0
-8 0,0 0,0
La temperatura de +5°C are loc dezghe\ul, iar rezisten\a opus` de prisma de piatr`
spart` redevine 7 daN/cm fir de ]in`.
Prima alunecare a ]inei [n prindere are loc tot [n zona c`lc@iului acului. {n compara\ie
cu situa\ia [n care nu se \ine seama de fenomenul de [nghe\ - dezghe\ al prismei cìi,
limita elastic` la deplasare longitudinal` [n prinderile BN33 ]i CP33 este atins` la +7°C
fa\` de +9°C. Acest lucru se datoreaz` faptului c` rezisten\a longitudinal` opus` de
prisma de piatr` spart` [nghe\at` este mai mare dec@t rezisten\a longitudinal` a
prinderilor.
La cre]terea temperaturii comportarea schimb`torului este asem`n`toare cu cea
descris` [n paragraful 5.5.1.
{n cadrul ciclului de varia\ie a temperaturii la care se \ine seama de fenomenul de
[nghe\ - dezghe\, exist` diferen\e [ntre cele dou` varia\ii cresc`toare ale temperaturii,
varia\ia de la 20°C la 60°C respectiv varia\ia de la (-30°C) la 60°C. La temperatura de
60°C din cadrul varia\iei de la -30°C la 60°C, deplas`rile longitudinale sau laterale
m`surate [ntr-o sec\iune a unei ]ine sunt mai mici dec@t cele m`surate la aceea]i
temperatur` din cadrul varia\iei de la 20°C la 60°C. De asemenea ]i for\ele de contact
dintre subansamblele dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace sunt mai mici cu
aproximativ 35 kN.
{n diagrama 5.5.4.1. este prezentat` varia\ia deplas`rii longitudinale cu temperatura
pentru nodul B33. Nodul B33 este situat pe acul curb [n dreptul primei traverse dinspre
v@rful schimb`torului simplu av@nd prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a
schimb`torului).
205
{n diagrama 5.5.4.2. sunt prezentate [n detaliu varia\iile cresc`toare ale deplas`rii
longitudinale, c@nd temperatura [n ]in` este mai mare de 40°C.
{n diagrama 5.5.4.3. este prezentat` varia\ia deplas`rii longitudinale cu temperatura
pentru nodul A33. Nodul A33 este situat pe contraacul drept [n dreptul primei traverse
dinspre v@rful schimb`torului simplu av@nd prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a
schimb`torului).
Se observ` c` deplasarea longitudinal` la temperatura de 60°C din cadrul primei
varia\ii cresc`toare de temperatur` este mai mare dec@t deplasarea longitudinal` la
aceea]i temperatur` din cadrul celei de a doua varia\ii cresc`toare de temperatur`.
Aceast` diferen\` este datorat` fenomenului de [nghe\ - dezghe\ al prismei cìi.
Diferen\a de deplasare care apare la primul ciclu complet de varia\ie a temperaturii ar
trebuie s` se dubleze la al doilea ciclu, iar la al treilea ciclu s` fie de trei ori mai mare. {n
realitate acest lucru nu se [nt@mpl` din mai multe motive:
- temperatura variaz` neregulat;
- rezisten\ele prismei cìi sunt variabile (nu au o comportare perfect biliniar`);
- [nc`rc`rile ciclice date de trenuri influen\eaz` mult starea de eforturi ]i deforma\ii
dintr-un aparat de cale.
206
Diagrama 5.5.4.1.
0.015
Pozi\iile semnific` intrarea
spre dreapta
0.010
0.005
Deplasare (m)
0.000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.005
spre st@nga
-0.010
-0.015
Diagrama 5.5.4.2.
40 45 50 55 60 65
-0.004
-0.005
-0.006
-0.007
-0.008
-0.009 Diferen\` datorat`

fenomenului de
-0.010 [nghe\-dezghe\
207
Diagrama 5.5.4.3.
0.00400
0.00300
0.00200
Deplasare (m)
0.00100
0.00000
-40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
-0.00100
-0.00200
-0.00300
Diferen\` datorat`
fenomenului de
[nghe\-dezghe\

208
5.5.5. STUDIUL SCHIMB~TORULUI SIMPLU CU TOATE
JOANTELE ELIMINATE, SITUAT PE ZONA DE RESPIRA|IE A
C~II F~R~ JOANTE
A. Cale cu joante la v@rful schimb`torului

{n subcapitolul 5.2. unde este tratat` modelarea schimb`torului simplu, pentru a se
\ine seama de varia\ia de temperatur`, au fost introduse la capetele modelului de baz`
for\e axiale egale cu α E A ∆t. Pot fi [ns` ]i situa\ii c@nd aceste for\e sunt diferite de
valoarea efortului axial din calea f`r` joante, corespunz`tor varia\iei de temperatur` ∆t.
Interesant este cazul c@nd schimb`torul simplu este situat cu toat` lungimea sau cu
o anumit` por\iune pe zona de respira\ie. Av@nd [n vedere c` lungimea zonei de respira\ie
pentru ]ina tip 60 este de 130 m, iar modelul studiat are o lungime de 50 m s-au
considerat patru cazuri:
- cazul A1: for\ele de la cap`tul din st@nga al modelului (cap`tul mai apropiat de v@rful
schimb`torului) sunt reduse la 60% (figura 5.5.5.1.a);
- cazul A2: for\ele de la cap`tul din st@nga al modelului sunt reduse la 70% (figura 5.5.5.1.b);
- cazul A3: for\ele de la cap`tul din st@nga al modelului sunt reduse la 80% (figura 5.5.5.1.c);
- cazul A4: for\ele de la cap`tul din st@nga al modelului sunt reduse la 90% (figura 5.5.5.1.d).
Rezultatele [n urma analizei celor patru cazuri sunt prezentate [n tabelul 5.5.5.1.
Tabelul 5.5.5.1.
Parametri m`sura\i Cale cu joante la v@rful Schimb`tor
schimb`torului [nglobat [n
cazul cazul cazul cazul calea f`r`
A1 A2 A3 A4 joante
Deplasare longitudinal` maxim` la
contraacul drept, [n dreptul dispozitivului 10,15 10,00 9,85 9,70 9,55
de conlucrare dintre ac ]i contraac (mm)
Deplasare longitudinal` maxim` la acul
curb, [n dreptul dispozitivului de 3,15 3,00 2,85 2,70 2,55
conlucrare dintre ac ]i contraac (mm)
contraacul curb, [n dreptul dispozitivului 10,20 10,05 9,91 9,75 9,60
drept, [n dreptul dispozitivului de 3,20 3,05 2,91 2,75 2,60
Deplasarea longitudinal` la ]ina
exterioar` dreapt`, la cap`tul din st@nga 2,18 1,81 1,45 1,09 0,73
al modelului (mm)
Deplasarea lateral` maxim` la
2,33 2,36 2,39 2,42 2,45
contraacul drept (mm)
Efortul axial din contraacul drept, imediat
[naintea dispozitivului de conlucrare 829 843 858 873 888
dintre ac ]i contraac (kN)
dup` dispozitivul de conlucrare dintre ac 687 696 705 713 722
]i contraac (kN)
209
Saltul de efort axial din dreptul
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i 1,207 1,211 1,217 1,224 1,230
contraac
For\a care apare [n dispozitivul de
conlucrare dintre contraacul drept ]i acul 137 142 148 154 160
curb (kN)
conlucrare dintre contraacul curb ]i acul 132 137 143 149 155
drept (kN)
Din tabelul 5.5.5.1. se observ` urm`toarele:

- cu c@t reducerea for\elor de la cap`tul din st@nga al modelului este mai mare, cu
at@t deplas`rile longitudinale maxime sunt mai mari, iar deplas`rile laterale maxime sunt
mai mici;
- cre]terea deplas`rilor longitudinale ale ]inelor exterioare (care con\in contraacele)
are ca efect sc`derea for\ei care apare [n dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac;
- tot ca urmare a cre]terii deplas`rilor longitudinale ale ]inelor exterioare scade
efortul axial din ]inele exterioare ]i de asemenea scade saltul de efort axial din dreptul
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac.
CFJ
structura de baza
schimbatorul simplu
~ 0,6N
N=αEA∆t
50 kN
80 m 50 m
130 m
cazul A1
CFJ
structura de baza
schimbatorul simplu
~ 0,7N
N=αEA∆t
50 kN
90 m 50 m
130 m
cazul A2
210
CFJ
structura de baza
schimbatorul simplu
~ 0,8N
N=αEA∆t
50 kN
105 m 50 m
130 m
cazul A3
CFJ
structura de baza
schimbatorul simplu
~ 0,9N
N=αEA∆t
50 kN
115 m 50 m
130 m
cazul A4
Figura 5.5.5.1. Pozi\ionarea schimb`torului simplu [n raport cu zona de respira\ie a

cìi f`r` joante
B. Cale cu joante la c`lc@iul schimb`torului at@t pe linia direct` c@t

]i pe linia ab`tut`
Se consider` de asemenea patru cazuri:
- cazul B1: for\ele de la cap`tul din dreapta al modelului (cap`tul mai apropiat de
sf@r]itul schimb`torului) sunt reduse la 60%;
- cazul B2: for\ele de la cap`tul din dreapta al modelului sunt reduse la 70%;
- cazul B3: for\ele de la cap`tul din dreapta al modelului sunt reduse la 80%;
- cazul B4: for\ele de la cap`tul din dreapta al modelului sunt reduse la 90%.
211
Tabelul 5.5.5.2
B1 B2 B3 B4 joante
al modelului (mm)
2,19 2,25 2,30 2,38 2,45
]i contraac (kN)
contraac
curb (kN)
drept (kN)
Din tabelul 5.5.5.2. se trag urm`toarele concluzii:

- cu c@t reducerea for\elor de la cap`tul din dreapta al modelului este mai mare, cu
at@t deplas`rile longitudinale maxime sunt mai mici, iar deplas`rile laterale maxime sunt
mai mici;
- sc`derea deplas`rilor longitudinale ale ]inelor interioare (care con\in acele) are ca
efect sc`derea for\ei care apare [n dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac;
- urmare a sc`derii for\ei care apare [n dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac
scade efortul axial din ]inele exterioare ]i de asemenea scade saltul de efort axial din
dreptul dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac.
212
C. Cale cu joante la c`lc@iul schimb`torului pe linia ab`tut`
Se consider` cele patru cazuri de la situa\ia de dinainte, aplicate numai la linia
ab`tut`.
Tabelul 5.5.5.3
C1 C2 C3 C4 joante
al modelului (mm)
2,08 2,18 2,27 2,34 2,45
]i contraac (kN)
contraac
curb (kN)
drept (kN)
Concluziile care se trag din rezultatele prezentate [n tabelul 5.5.5.3. sunt acelea]i ca
la situa\ia [n care exist` cale cu joante la c`lc@iul schimb`torului at@t pe linia direct` c@t ]i
pe linia ab`tut`.
Rezult` astfel faptul c` schimb`toarele simple situate pe zonele de respira\ie ]i care
au joantele eliminate ]i sunt echipate cu dispozitive de conlucrare [ntre ace ]i contraace,
sunt solicitate mai pu\in dec@t schimb`toarele simple [ncorporate [n calea f`r` joante.
213
5.5.6. INFLUEN|A VARIA|IEI TEMPERATURII ASUPRA
ST~RII DE DEFORMA|IE A SCHIMB~TORULUI SIMPLU
Pentru determinarea coresponden\ei [ntre temperatura din aer ]i cea din ]ine s-au
efectuat m`sur`tori sistematice, zi de zi, [n sta\ii amplasate pe tot cuprinsul \`rii, de-a lungul
mai multor cicluri anuale.
Din prelucrarea statistic` a m`sur`torilor s-au desprins urm`toarele concluzii:
1) rela\ia dintre temperatura [n aer (ta) ]i temperatura [n ]in` (ts) este (fig. 5.5.6.1.):
ts = ta pentru temperaturile negative ale aerului;
ts = 1,0615 ta + 0,00874 t2a pentru temperaturile pozitive ale aerului. (5.5.6.1.)
2) curbele de frecven\` ale valorilor [nregistrate sunt asimetrice; at@t pentru temperatura
din aer c@t ]i pentru temperatura din ]in`, maximele [nregistrate sunt amplasate sub
valoarea medie, ceea ce denot` o r`sp@ndire redus` a [nregistr`rilor pentru temperaturi mai
sc`zute ]i o dispersie destul de accentuat` a [nregistr`rilor corespunz`toare temperaturilor
maxime;
3) valorile extreme - at@t pentru temperaturile maxime c@t ]i pentru cele minime - s-au
ob\inut pentru zone relativ restr@nse din \ar`.
{n aceast` situa\ie se impune o cre]tere a limitelor intervalului de temperaturi din ]in`
pentru fixarea definitiv` a cìi f`r` joante cu c@te 50C (fa\` de prescrip\iile [n vigoare);
aceast` modificare reduce pericolul de pierdere a stabilit`\ii ]i asigur` condi\ii mai bune
pentru lucrul cu ma]inile grele de cale.
Cunoa]terea existen\ei unor diferen\ieri ale temperaturilor pe regiuni, permite tratarea
diferit` a problemelor legate de calea f`r` joante. {n zonele mai aspre, fixarea definitiv` a cìi
se poate face [n partea inferioar` a intervalului reglementat pentru astfel de temperaturi, iar
[n zonele cu temperaturi ridicate fixarea definitiv` se poate face [n partea superioar` a
intervalului.
Cercet`ri pentru determinarea raportului dintre temperaturile [nregistrate [n aer ]i [n
]in` s-au f`cut ]i la alte administra\ii de cale ferat` [SaRa98]. Temperatura ]inei este
determinat` [n mod ideal plec@nd de la m`sur`tori directe ]i prin extrapolarea [nregistr`rilor
anuale. Este de asemenea [n uz procedeul de determinare a temperaturii maxime din ]in` pe
baza datelor referitoare la temperatura maxim` a mediului ambiant.
Astfel:
ts max = ta max + ∆1 (5.5.6.2.)
expresie [n care:
ts max = temperatura maxim` a ]inei;
ta max = temperatura maxim` a aerului;
∆1 = factor corectiv referitor la temperatura maxim` a ]inei.
Factorul corectiv este [n general cuprins [n intervalul 15 - 20ºC. Rela\ia exact` [ntre
temperatura ]inei ]i temperatura aerului este complex` ]i depinde de un anumit num`r de
parametri: viteza v@ntului, orientarea ]inei [n raport cu soarele, amplasamentul geografic al
liniei, relief, etc. {n timpul unei zile c`lduroase de var`, temperatura aerului [n Europa ]i [n
Statele Unite poate atinge valori cuprinse [n intervalul de la 35 la 45ºC. Datorit` acestui fapt,
temperatura maxim` a ]inei se poate situa [n intervalul cuprins [ntre 50 ]i 60ºC.
Esveld [EsMr89], consider` c` ∆1 este aproximativ 17ºC.
Datele din teren privitoare la temperaturile minime ale ]inei sunt limitate. Din cauza
[nghe\ului p`m@ntului, a v@ntului, etc., temperatura minim` a ]inei poate fi inferioar`
temperaturii celei mai mici din aer. Ecua\ia urm`toare este propus` pentru temperatura
minim` din ]in`:
ts min = ta min - ∆2 (5.5.6.3.)
[n care:
ts min = temperatura minim` a ]inei;
ta min = temperatura minim` a aerului;
∆2 = factor corectiv referitor la temperatura minim` a ]inei.
214
Factorul corectiv se situeaz` [n plaja de la 0ºC la 5ºC.
Esveld [EsMr89], furnizeaz` dou` rela\ii de leg`tur` [ntre temperatura ]inei ]i
temperatura aerului, [n func\ie de starea vremii, [nsorit` sau [nnorat`, dar numai pentru valori
pozitive ale temperaturii (fig. 5.5.6.2.).
Se oberv` diferen\e [ntre cele dou` rela\ii. Rela\ia lui Esveld de leg`tur` [ntre cele dou`
temperaturi trateaz` numai cazul temperaturilor pozitive ]i este liniar`. Este interesant faptul
c` se face o diferen\iere [ntre vremea [nsorit` ]i vremea [nnorat`. Rezultate asem`n`toare
se ob\in numai [n zona superioar` a temperaturilor pozitive, consider@ndu-se [n cazul lui
Esveld o curb` medie a celor dou` cazuri.
{n realitate, temperatura variaz` neregulat, dar totu]i se observ` o oarecare
periodicitate. Astfel sunt varia\ii zilnice, [n limite mai restr@nse ]i varia\ii sezoniere, [n limite
mai largi. Diferen\a maxim` de temperatur` se [nregistreaz` [ntre cea mai ridicat`
temperatur` din timpul verii ]i cea mai cobor@t` din timpul iernii. {n tot acest interval de timp
exist` varia\ii zilnice [ntre anumite limite.
Dac` se [nregistreaz` temperaturile zilnic, la acela]i ore, de maximum la miezul zilei ]i
de minimum diminea\a, va rezulta aspectul varia\iei de temperatur` [n timpul celor 12 luni ale
anului.
Aceast` varia\ie a temperaturii s-ar putea [ncadra [ntre dou` curbe: curba temperaturilor
zilnice maxime ]i curba temperaturilor zilnice minime (figura 5.5.6.3.). {ntre aceste dou`
curbe sunt oscila\ii la fiecare or`, cu diferen\e mai mari [ntre orele de diminea\` ]i cele de la
miezul zilei.
80
60
temperatura [n ]in` (°C)
40
20
temperatura aerului (°C)

0
-30 -25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
-20
-40
Figura 5.5.6.1. Rela\ia dintre temperatura din ]in` ]i temperatura

aerului rezultat` [n urma cercet`rilor efectuate [n \ara noastr`
215
temperatura [n
]in` (°C)
45 [nsorit
40
35
[nnorat
30
25
20
15
temperatura
10 aerului (°C)
10 15 20 25 30 35
Figura 5.5.6.2. Rela\ia dintre temperatura din ]in` ]i temperatura

aerului dup` Esveld
{ntreg spa\iul reprezentativ, limitat de curbele de [nc`rcare ]i desc`rcare, [ntre

temperaturile extreme, este acoperit cu puncte care prezint` pozi\ii posibile pentru
deplasarea unei sec\iuni a ]inei, la o anumit` temperatur`, cuprins` [ntre cele dou` extreme.
Nici un punct nu poate c`dea [n afara acestui contur (figura 5.5.6.4.) [RaCo20] [TeTe65].
Pentru o temperatur` dat` putem avea o serie de valori ale deplas`rii care sunt determinate
de varia\iile anterioare ale temperaturii, [ncep@nd de la temperatura ini\ial`. {n consecin\`, nu
exist` o leg`tur` func\ional` [n care pentru o anumit` valoare a temperaturii s` rezulte o
singur` valoare a deplas`rii. Este mai important deci, s` se determine valoarea probabil` a
deplas`rii, corespunz`toare unei anumite temperaturi, sau valoarea medie ]i intervalul de
[mpr`]tiere [n care pot c`dea aceste valori.
216
+60°
+50°
+40°
+30°
+20°
+10°
0°
-10°
-20°
-30°
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Figura 5.5.6.3. Curba temperaturilor zilnice maxime ]i curba temperaturilor zilnice

minime
Deplasare
Varia\ia de
temperatur`
Figura 5.5.6.4. Deplas`rile extreme pentru ciclul complet de varia\ie a temperaturii
217
Pentru exemplificare, [n cazul schimb`torului simplu prezentat [n paragraful 5.5.1., s-au
considerat dou` subcicluri de temperatur`:
1. {n primul subciclu temperatura scade monoton de la 50ºC la 40ºC, iar apoi cre]te
monoton de la 40ºC la 50ºC.
2. {n al doilea subciclu temperatura scade monoton de la 50ºC la 30ºC, iar apoi cre]te
monoton de la 30ºC la 50ºC.
{n ambele situa\ii de mai sus se consider` c` temperatura de pornire de 50ºC este cea
din cadrul varia\iei cresc`toare de temperatur` de la 30ºC la 60ºC.
Deplas`rile m`surate [n diferite sec\iuni ale schimb`torului, pentru subciclurile de mai
sus, au [ntotdeauna valorile cuprinse [n interiorul diagramei deplas`rilor pentru ciclul complet
de varia\ie a temperaturii. Diagrama deplas`rilor pentru primul subciclu de temperatur` este
situat` [n interiorul diagramei pentru cel de al doilea subciclu de temperatur`.
Pentru nodul B33 situat pe acul curb [n dreptul primei traverse dinspre v@rful
schimb`torului simplu av@nd prinderile acului [n func\iune (traversa 20 a schimb`torului)
valorile deplas`rilor pentru primul subciclu de temperatur` sunt prezentate [n tabelul 5.5.6.1.,
iar pentru al doilea subciclu de temperatur` sunt prezentate [n tabelul 5.5.6.2.:
Tabelul 5.5.6.1.
Deplas`ri
Temperatura [n ]in`
(mm)
Ciclul complet de varia\ie a temperaturii Primul subciclu de varia\ie a temperaturii
Ramura monoton Ramura monoton Ramura monoton Ramura monoton
(°C)
cresc`toare de la descresc`toare de descresc`toare de cresc`toare de la

-30°C la 60°C la 60°C la -30°C la 50°C la 40°C 40°C la 50°C
(ramura superioar`) (ramura inferioar`)
50 -0.00845 -0.00842
49 -0.00834 -0.00832
48 -0.00823 -0.00820
47 -0.00808 -0.00800
46 -0.00788 -0.00779
45 -0.00767 -0.00759
44 -0.00747 -0.00738
43 -0.00726 -0.00718
42 -0.00706 -0.00698
41 -0.00685 -0.00677
40 -0.00489 -0.00665 -0.00657 -0.00657
41 -0.00528 -0.00677
42 -0.00568 -0.00697
43 -0.00608 -0.00717
44 -0.00648 -0.00737
45 -0.00688 -0.00757
46 -0.00729 -0.00777
47 -0.00770 -0.00797
48 -0.00811 -0.00817
49 -0.00830 -0.00833
50 -0.00842 -0.00843
{n diagrama 5.5.6.1. sunt prezentate rezultatele din tabelul 5.5.6.1.
218
Tabelul 5.5.6.2.
Deplas`ri
Temperatura [n ]in` (mm)
Ciclul complet de varia\ie a temperaturii Primul subciclu de varia\ie a temperaturii
Ramura monoton Ramura monoton Ramura monoton Ramura monoton
(°C)
cresc`toare de la descresc`toare de descresc`toare de cresc`toare de la

-30°C la 60°C la 60°C la -30°C la 50°C la 30°C 30°C la 50°C
(ramura superioar`) (ramura inferioar`)
50 -0.00845 -0.00845
49 -0.00834 -0.00832
48 -0.00823 -0.00820
47 -0.00808 -0.00800
46 -0.00788 -0.00779
45 -0.00767 -0.00759
44 -0.00747 -0.00738
43 -0.00726 -0.00718
42 -0.00706 -0.00698
41 -0.00685 -0.00677
40 -0.00665 -0.00657
39 -0.00645 -0.00636
38 -0.00624 -0.00616
37 -0.00604 -0.00595
36 -0.00583 -0.00575
35 -0.00563 -0.00554
34 -0.00542 -0.00534
33 -0.00522 -0.00514
32 -0.00501 -0.00493
31 -0.00481 -0.00472
30 -0.00459 -0.00115 -0.00450 -0.00450
31 -0.00151 -0.00470
32 -0.00187 -0.00490
33 -0.00223 -0.00510
34 -0.00260 -0.00531
35 -0.00297 -0.00550
36 -0.00335 -0.00571
37 -0.00373 -0.00591
38 -0.00411 -0.00611
39 -0.00450 -0.00630
40 -0.00489 -0.00650
41 -0.00528 -0.00670
42 -0.00568 -0.00690
43 -0.00608 -0.00709
44 -0.00648 -0.00730
45 -0.00688 -0.00749
46 -0.00729 -0.00770
47 -0.00770 -0.00790
48 -0.00811 -0.00810
49 -0.00830 -0.00830
50 -0.00842 -0.00842
{n diagrama 5.5.6.2. sunt prezentate rezultatele din tabelul 5.5.6.2.

219
temperatura [n ]in` (ºC)
-0.0045
40 42 44 46 48 50
-0.0050
-0.0055
-0.0060
Deplasare (m)
-0.0065 Diagrama 5.5.6.1.
-0.0070
-0.0075
-0.0080
-0.0085
ramura inferioar` - ciclul complet ramura superioar` - ciclul complet

ramura inferioar` - subciclul 1 ramura superioar` - subciclul 1
temperatura [n ]in` (ºC)

0.0000
30 35 40 45 50
-0.0010
-0.0020
-0.0030
Deplasare (m)
-0.0040
Diagrama 5.5.6.2.
-0.0050
-0.0060
-0.0070
-0.0080
-0.0090
ramura inferioar` - ciclul complet ramura superioar` - ciclul complet

ramura inferioar` - subciclul 2 ramura superioar` - subciclul 2
220
6. ANALIZA UNEI DIAGONALE COMPUSE
DIN DOU~ SCHIMB~TOARE SIMPLE S60 – 300 – 1:9
Sunt avute [n vedere urm`toarele date ini\iale specifice:

permit în ambele sensuri deplas`ri relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm;
- distan\a interax dintre cele dou` linii directe ]i paralele este de 5,00 m;
- ac\ioneaz` numai [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`; este avut` [n vedere
temperatura din ]in`; temperatura de fixare este tf = 20°C; se consider` numai varia\ia de
temperatur` de la tf = 20°C la 60°C; [ntre 20°C ]i 60°C temperatura este monoton
cresc`toare.
Diagonala este considerat` izolat`, adic` nu mai exist` alte aparate de cale care s`
afecteze comportarea schimb`toarelor simple din alc`tuirea diagonalei analizate.
De o parte ]i de alta a diagonalei se consider` cale f`r` joante.
Comportarea celor dou` schimb`toare simple care alc`tuiesc diagonala este
identic`. {n consecin\`, [n continuare, se vor prezenta cu prec`dere st`rile de eforturi ]i de
deforma\ii pentru un singur schimb`tor.
Schema diagonalei este ar`tat` [n figura 6.1. {n cadrul model`rii cu element finit s-au
avut [n vedere acelea]i principii ca cele prezentate [n subcapitolul 5.2.
Odat` cu sporirea temperaturii cresc deplas`rile longitudinale relative dintre reperele
de rulare ]i traverse.
{ntre 28°C ]i 29°C este atins` limita elastic` de deplasare relativ` [n cadrul
prinderilor BN33, CP33, BN34 ]i CP34.
În continuare sunt atinse limitele elastice ale deplas`rilor relative ]i [n celelalte
prinderi [n ordinea ar`tat` [n tabelul 6.1.
Tabel 6.1.
Temperatura [n ]in`
fir de ]in` interior curb fir de ]in` interior drept
< 28°C - -
28°C – 29°C BN33 CP33
29°C – 30°C BN34, BN35 CP34, CP35, CP36
30°C – 31°C BN36 CP37
31°C – 32°C BN37, BN38 CP38, CP39
32°C – 33°C BN39 CP40
33°C – 34°C BN40 CP41, CP42
34°C – 35°C BN42, BN42 CP43
35°C – 36°C BN43 CP44, CP45
36°C – 37°C BN44 CP46
37°C – 38°C BN45 CP47
38°C – 39°C BN46, BN47 CP48
39°C – 40°C BN48 CP49
40°C – 41°C BN49 CP50
41°C – 42°C BN50 CP51
221
lateral` spre
lateral` spre
deplasare
deplasare
+ -
dreapta
st@nga
- deplasare longitudinal` deplasare longitudinal`
+
Schimb`torul simplu nr. 1
A13 A33
A A
B
C33
D C C
D33
D60
E E B
F D F
Schimb`torul simplu nr. 2
55,50m
99,2m
22,25m
DCAC
77,0m
43,7m
88,7m
DCAC
10,5m
0m 10m 20m 30m 40m 50m 60m 70m 80m 90m 100m
Figura 6.1. Schema diagonalei, cu eviden\ierea firelor de ]in` ]i a punctelor unde s-au [nregistrat eforturile ]i deplas`rile, rezultate ca urmare
a [nc`rc`rii cu varia\ia de temperatur`
222
42°C – 43°C - CP52
43°C – 44°C BN51 CP53
44°C – 45°C BN52 CP54
45°C – 46°C BN53 CP55
46°C – 47°C BN54 -
47°C – 48°C BN55 -
Nota\iile nodurilor din tabelul 6.1. sunt explicitate [n figura 5.2.2.
Nu exist` lunec`ri ale traverselor prin prismul de piatr` spart`. Cu alte cuvinte,
deplas`rile longitudinale absolute ale traverselor (în sec\iunile din dreptul prinderilor) sunt
inferioare deplas`rii limit` care caracterizeaz` comportarea elastic` a leg`turii dintre
travers` ]i prisma cìi.
{n intervalul de temperatur` de 46°C – 47°C se consum` deplasarea maxim`
permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb.
permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul curb ]i contraacul drept.
Rezultatele care caracterizeaz` comportarea celor dou` dispozitive de conlucrare ac-

contraac sunt prezentate [n tabelul 6.2.
Tabel 6.2.
Temperatura For\a care apare [n For\a care apare [n Deplasarea total`
[n ]in` dispozitivul de dispozitivul de m`surat` [n dreptul
(°C) conlucrare dintre conlucrare dintre dispozitivului de
acul curb ]i acul drept ]i conlucrare
contraacul drept contraacul curb (mm)
(kN) (kN)
la contraacul
la contraacul
la acul drept
la acul curb
drept
curb
47 - 4 - - 0,51 7,51
48 - 20 - - 0,52 7,62
49 - 35 - - 0,73 7,73
50 10 50 1,31 8,31 0,84 7,84
51 22 65 1,41 8,41 0,93 7,93
52 35 80 1,52 8,52 1,02 8,02
53 48 93 1,62 8,62 1,12 8,12
54 61 106 1,72 8,72 1,22 8,22
55 73 119 1,84 8,84 1,33 8,33
56 85 132 1,96 8,96 1,43 8,43
57 97 147 2,07 9,07 1,52 8,52
58 110 160 2,17 9,17 1,63 8,63
59 123 173 2,28 9,28 1,73 8,73
60 136 187 2,38 9,38 1,83 8,83
{n capitolul 9 este calculat` for\a la care rezist` un dispozitiv de conlucrare. Aceasta

este de 180 kN. Se observ` c` aceast` valoare este dep`]it` la dispozitivul de conlucrare
dintre acul drept ]i contraacul curb.
223
stare
nedeformat`
contraac drept
(sau ]in` de leg`tur`
exterioar` dreapt`)
ac curb
interioar` curb`)
dispozitive
contrafugirii travers`
]inelor
ac drept
interioar` dreapt`)
contraac curb
exterioar` curb`)
stare
deformat`
u1
u2
u3
u4
u1, u2, u3, u4,
deplas`ri elastice [n prinderi
Figura 6.2. Modul de lucru al dispozitivelor de contrafugire ale ]inelor la un aparat de cale
224
{n consecin\`, la diagonalele compuse din dou` schimb`toare simple cu
caracteristicile de mai sus, pentru a se preveni scoaterea din func\iune a dispozitivului de
conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb se poate aplica una dintre urm`toarele
m`suri:
2. prevederea de dispozitive de contrafugire ale ]inelor, astfel încât prinderile
împreun` cu dispozitivele de contrafugire s` reduc` deplas`rile longitudinale relative
dintre ace ]i contraace; dispozitivele contrafugirii se vor monta [ncep@nd cu prima travers`
de dup` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac;
Dispozitivele de contrafugire ale ]inelor sunt a]ezate astfel:

- pentru o travers` dat`, dispozitivele sunt aplicate pe aceea]i fa\` pentru firele
interioare ]i pe cealalt` fa\` pentru firele exterioare;
- pentru un fir de ]in`, dispozitivele sunt aplicate alternativ pe o fa\` ]i pe cealalt`
fa\` lateral` a traverselor aparatului, succesiv.
Dispozitivele de contrafugire ale ]inelor se monteaz` pe talpa ]inei, lipite de fe\ele
laterale ale traverselor. Ele trebuie s` asigure, dup` cinci mont`ri ]i demont`ri succesive,
preluarea unei for\e longitudinale de 5 kN/bucat`.
Prin modul de aplicare la o travers`, dispozitivelor de contrafugire ale ]inelor sunt ori
toate [n func\iune, ori nici unul (figura 6.2.).
Se cunoa]te c` rezisten\a longitudinal` a prinderii este p0 = 14 daN/(cm fir) = 14k
N/(m fir) iar deplasarea limit` elastic` este ulim = 0,5 mm. Rezisten\a longitudinal` care
revine unei prinderi [n dreptul c`reia este instalat un dispozitiv de contrafugire a ]inelor
este egal` cu:
14 kN/m x 0,60 m + 5 kN = 13,4 kN (6.1.)
iar constanta elastic` corespunz`toare este egal` cu:
kl = = 26800 kN / m
13,4 kN
(6.2.)
0.0005 m
Dac` se monteaz` dispozitive de contrafugire ale ]inelor la primele zece traverse de

dup` dispozitivele de conlucrare ac – contraac, atunci la temperatura ]inei de 60°C for\a
care apare [n dispozitivul de conlucrare dintre acul curb ]i contraacul drept este de 112
kN, iar for\a care apare [n dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb
este de 162 kN. Ambele valori sunt mai mici dec@t for\a la care rezist` un dispozitiv de
conlucrare (180 kN).
Dac` se ia [n considerare o varia\ie de temperatur` de 50°C, lungimea ]inelor de
leg`tur` nu permite instalarea num`rului necesar de dispozitive de contrafugire ale ]inelor.
Subansamblurile dispozitivului de conlucrare se fixeaz` pe inima acului ]i
contraacului prin intermediul a dou` ]uruburi de [nalt` rezisten\`. Aceste elemente
lucreaz` prin frecare. Dac` se presupune c` fiecare ]urub se str@nge p@n` c@nd efortul
axial de [ntindere este de 300 kN, fiecare dispozitiv de conlucrare este capabil s` reziste la
o for\` de:
2 ]uruburi x 300kN x µf (6.3.)

unde µf este coeficientul de frecare o\el – o\el.
225
Pentru suprafe\e de contact neprelucrate [n vederea cre]terii coeficientului de
frecare, µf are valoare de 0,3.
{n tabelul 6.3. sunt date for\ele la care rezist` un dispozitiv de conlucrare, [n cazul [n
care suprafe\ele de contact se prelucreaz` [n vederea cre]terii coeficientului de frecare.
Tabel 6.3.
Coeficient de frecare, µf For\` de rezisten\`
(kN)
0,35 210
0,40 240
0,45 270
0,50 300
Dac` dispozitivele de conlucrare ar permite deplas`ri relative mai mari de 7 mm,

atunci for\ele prezentate [n tabelul 6.2. ar fi mai mici. Dac` deplasarea relativ` este de 8
mm atunci rezult` urm`toarele:
- dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept intr` [n func\iune la o
temperatur` [n ]in` de 50°C; la temperatura [n ]in` de 60°C, for\a care apare [n
dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept este de 143 kN ]i este mai
mic` dec@t 180 kN;
- dispozitivul de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb intr` [n func\iune la o
dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept este de 93 kN;
{n continuare sunt prezentate sub form` de diagrame st`rile de eforturi ]i de
deforma\ii care apar [n cazul diagonalei [nc`rcat` cu varia\ie de temperatur`.
226
Diagrama 6.1.
Deplasarea longitudinal` [n func\ie de temperatur` a nodului A33
din planul ]inelor
-0.0030
Pozi\ia semnific`
a DCAC-ului
-0.0025
-0.0020
-0.0015
-0.0010
-0.0005
0.0000
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
temperatura [n ]in` C
Nodul A33 este situat (figura 6.1.) pe contraacul drept [n dreptul primei traverse de
dup` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac (traversa 20 a schimb`torului).
Diagrama 6.2.
Deplasarea longitudinal` [n func\ie de temperatur` a
nodului B33 din planul ]inelor
-0.0100
spre st@nga
-0.0090
-0.0080
-0.0070
Deplasare (m)
-0.0060
-0.0050
Pozi\ia semnific`
-0.0040
a DCAC-ului
-0.0030
-0.0020
-0.0010
0.0000
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
Nodul B33 este situat (figura 6.1.) pe acul drept [n dreptul primei traverse de dup`
dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac (traversa 20 a schimb`torului).
227
Diagrama 6.3.
nodului C33 din planul ]inelor
spre st@nga
-0.010
-0.009
-0.008
-0.007
Deplasare (m)
-0.006
-0.005
Pozi\ia semnific`
-0.004
a DCAC-ului
-0.003
-0.002
-0.001
0.000
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
Nodul C33 este situat (figura 6.1.) pe acul drept [n dreptul primei traverse de dup`
dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac (traversa 20 a schimb`torului).
Diagrama 6.4.
nodului D33 din planul ]inelor
-0.0020
spre st@nga
-0.0018
Pozi\ia semnific`
-0.0016
a DCAC-ului
-0.0014
Deplasare (m)
-0.0012
-0.0010
-0.0008
-0.0006
-0.0004
-0.0002
0.0000
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
Nodul D33 este situat (figura 6.1.) pe contraacul curb [n dreptul primei traverse de
dup` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac (traversa 20 a schimb`torului).
228
Diagrama 6.5.
Deplasarea longitudinal` [n func\ie de temperatur` a nodului
A13 din planul ]inelor
Pozi\ia semnific`
-0.0016
a DCAC-ului
-0.0014
-0.0012
-0.0010
-0.0008
-0.0006
-0.0004
-0.0002
0.0000
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
Nodul A13 este situat (figura 6.1.) pe contraacul drept, la v@rful schimb`torului.
Diagrama 6.6.
nodului D60 din planul ]inelor
-0.0002
spre dreapta Deplasare (m) spre st@nga
-0.0001
0.0000
0.0001
0.0002
0.0003
0.0004
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
Nodul D60 este situat (figura 6.1.) pe ]ina de rulare interioar` a schimb`torului din
st@nga (nr. 1), la 2,0m [n fa\a v@rfului fizic al inimii.
229
Diagrama 6.7.
Deplas`rile longitudinale ale firului de
A ]in` A
spre st@nga
-0.0030
-0.0025
Deplasare (m)
-0.0020
DCAC
-0.0015
-0.0010
Schimb`torul nr. 1
-0.0005
0.0000
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
lungime (m)
Diagrama 6.8.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` B
o
0.004
spre st@nga Deplasare (m) spre dreapta
0.002
Schimb`torul nr. 1
0.000
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
-0.002
-0.004
DCAC
DCAC
-0.006
Schimb`torul nr. 2
-0.008
-0.010
Lungime (m)
Linii care marcheaz` capetele schimb`toarelor simple din alc`tuirea grup`rii

Linie care marcheaz` pozi\ia DCAC
230
Diagrama 6.9.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` C
o
-0.010
Deplasare(m) spre st@nga
-0.009
-0.008
-0.007
-0.006
-0.005
DCAC
-0.004
-0.003 Schimb`torul nr. 1
-0.002
-0.001
0.000
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
Lungime (m)
Diagrama 6.10.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` D
o
spre st@nga Deplasare(m) spre dreapta
0.010
0.008
Schimb`torul nr. 1
0.006
DCAC
DCAC
0.004
0.002
Schimb`torul nr. 2
0.000
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
-0.002
-0.004
Lungime (m)

231
Diagrama 6.11.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` E
o
Deplasare(m) spre dreapta
0.010
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
DCAC
0.004
0.003
0.002 Schimb`torul nr. 2
0.001
0.000
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
Lungime (m)
Diagrama 6.12.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` F
o
Deplasare (m) spre dreapta
0.0030
0.0025
0.0020
0.0015
DCAC
0.0010
Schimb`torul nr. 2
0.0005
0.0000
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
Lungime (m)

232
Diagrama 6.13.
Deplas`rile laterale ale firului de ]in` A
o
0.0025
abatere de la forma normal` [n diagrama

deplas`rii laterale, datorit` prezen\ei DCAC
0.0020
0.0015
0.0010
0.0005 DCAC
Schimb`torul nr. 1
0.0000
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0 110.0
-0.0005
lungime (m)
Diagrama 6.14.
Deplas`rile laterale ale firului de ]in` D
o
0.0025
abatere de la forma normal` [n diagrama
spre dreapta Deplasare(m) spre st@nga
0.0020 deplas`rii laterale, datorit` prezen\ei DCAC
0.0015
0.0010 Schimb`torul nr. 2
DCAC
0.0005
0.0000
-0.0005 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0 110.0
DCAC
-0.0010
-0.0015
Schimb`torul nr. 1
-0.0020
-0.0025
lungime (m)

233
Din graficele deplas`rilor absolute pentru punctele A33 (diagrama 6.1.), B33
(diagrama 6.2.), C33 (diagrama 6.3.) ]i D33 (diagrama 6.4.) rezult` c` dispozitivele de
conlucrare situate pe contraacele curbe ale schimb`toarelor simple din alc`tuirea
diagonalei intr` în func\iune înaintea dispozitivelor de conlucrare situate pe contraacele
drepte ale schimb`toarelor respective. Acest rezultat se explic` prin faptul c` (figura 6.3.)
în cazul diagonalei simple, încorporate în calea f`r` joante, întotdeauna contraacele curbe
sunt situate în cuprinsul unor zone de respira\ie.
O zon` de respira\ie cuprinde acele schimb`torului din st@nga ]i reperele de rulare
situate în prelungirea lor iar cealalt` zon` de respira\ie cuprinde acele schimb`torului din
dreapta ]i reperele de rulare situate în prelungirea lor; fiecare dintre aceste zone de
respira\ie cuprind c@te o inim` simpl`, în dreptul c`rora deplas`rile absolute ale firelor de
]in` (apar\inand acelea]i zone de respira\ie) sunt egale între ele. Pornind de la prezen\a
acestor zone de respira\ie în alc`tuirea diagonalei analizate rezult` c` deplasarea relativ`
dintre acul drept ]i contraacul curb trebuie s` fie întotdeauna mai mare dec@t deplasarea
relativ` dintre acul curb ]i contraacul drept; drept urmare apare ra\ional ca dispozitivele de
conlucrare situate pe contraacele curbe ale schimb`toarelor din alc`tuirea diagonalei s`
intre în func\iune înaintea dispozitivelor de conlucrare situate pe contraacele drepte ale
schimb`toarelor din alc`tuirea diagonalei respective.
Varia\iile aproximativ liniare ale deplas`rilor longitudinale [n func\ie de temperatur`
apar [n momentul intr`rii [n func\iune a dispozitivelor de conlucrare. Spre exemplu la nodul
D33 por\iunea liniar` [ncepe la temperatura de 47°C, iar la nodul A33 la 50°C.
Nodul D33 ]i nodul D60 au o comportare diferit` de comportarea avut` [n cazul
schimb`torului simplu izolat. Cele dou` noduri apar\in schimb`torului simplu din st@nga.
La varia\ii mici de temperatur` cele dou` noduri D33 (diagrama 6.4.) ]i D60
(diagrama 6.6.) se deplaseaz` [n direc\ie longitudinal` c`tre st@nga. Aceast` mi]care este
impus` de dilatarea liber` a acului drept de la schimb`torul din st@nga. Pe m`sur` ce acul
curb ]i ]ina de leg`tur` din continuarea lui lunec` progresiv prin prinderi (este dep`]it`
rezisten\a limita elastic` [n prinderi), cre]terea deplas`rilor longitudinale c`tre st@nga este
din ce [n ce mai mic`. La un moment dat (mai repede la D60 dec@t la D33) deplasarea
longitudinal` c`tre st@nga [nceteaz`, iar nodurile se deplaseaz` c`tre dreapta. Acest lucru
se datoreaz` faptului c` contraacul curb, ]ina de leg`tur` exterioar` curb` ]i ]ina de
rulare interioar` (situat` [n continuare) se g`sesc pe zona de respira\ie care se formeaz`
pe firele interioare de ]in` apar\in@nd schimb`torului din dreapta (nr. 2). Se observ` c`
nodul D60 are chiar deplasare longitudinal` absolut` c`tre dreapta. Nodurile se
deplaseaz` din nou c`tre st@nga odat` cu intrarea [n func\iune a dispozitivului de
conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb de la schimb`torul din st@nga (nr. 1.). La
nodul D60 [n intervalul de temperatur` 46°C - 50°C, deplas`rile sunt alternativ c@nd spre
st@nga c@nd spre dreapta. Motivul este c` [n intervalul de temperatur` de 46°C – 47°C
intr` [n func\iune dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb, iar [n
intervalul de temperatur` de 49°C – 50°C intr` [n func\iune dispozitivul de conlucrare
dintre acul curb ]i contraacul drept. De notat c` firul de ]in` D con\ine contraacul curb al
unui schimb`tor ]i acul drept al celuilalt schimb`tor.
Figura 6.3. Pozi\ionarea zonelor de respira\ie [n cazul diagonalei simple [ncorporate [n

calea f`r` joante
(s`ge\ile din figur` indic` sensul deplas`rilor care au loc la cre]terea temperaturii)
234
Pentru firele de ]in` exterioare A (diagrama 6.7.) ]i F (diagrama 6.12.), deplas`rile
longitudinale maxime se ating [n vecin`tatea dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i
contraace. La celelalte fire de ]in`, B (diagrama 6.8.), C (diagrama 6.9.), D (diagrama
6.10.), E (diagrama 6.11.), [n dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace
se produc deplas`rile extreme.
Având în vedere c` firul de ]in` A nu este situat în cuprinsul zonei de respira\ie care
începe cu acele schimb`torului de cale din stânga, apare ra\ional ca, pe de o parte,
deplas`rile absolute ale nodurilor situate pe acest fir de ]in` s` fie cu sensul spre stânga
]i s` fie maxime în dreptul dispozitivului de conlucrare, iar pe de alt` parte, ca deplas`rile
absolute longitudinale ale nodurilor s` fie mici. Aceea]i comportare o are firul de ]in` F
care con\ine contraacul drept apar\inând schimb`torului din partea dreapt`; în cazul
acestui fir de ]in` deplas`rile absolute ale nodurilor sunt cu sensul spre dreapta.
Se observ` din diagramele care con\in deplas`rile laterale ale firului A (diagrama
6.13.) respectiv ale firului D (diagrama 6.14.), c` [n zona macazului exist` un salt [n
diagrama deplas`rii laterale de aproximativ 0,5mm. Acest salt se datoreaz` dispozitivelor
de conlucrare dintre ace ]i contraace. Acul transmite la contraac prin intermediul
subansamblelor dispozitivului de conlucrare o for\`. Aceast` for\` are punctul de aplica\ie
la jum`tatea distan\ei dintre ac ]i cotraac. {n consecin\` rezult` un moment care
ac\ioneaz` [n planul ]inelor ]i care produce o abatere de la forma normal` [n diagrama
deplas`rii laterale a contraacului (figura 6.4.).
Ca ]i [n cazul schimb`torului simplu izolat, deplas`rile laterale ale traverselor prin
prisma cìi sunt mici, aproximativ jum`tate din limita elastic` care este de 5mm.
contraac drept
ac curb
travers`
stare nedeformat`
∆ x1
∆y 1
d
∆ x2 ∆ y2
M=Fxd
stare deformat`
Figura 6.4. Influen\a dispozitivului de conlucrare ac - contraac

asupra deplas`rilor laterale
235
Diagrama 6.15.
Varia\ia efortului axial de compresiune [n func\ie de
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` interioar` dreapt`,
la distan\a de 15m de [nceputul schimb`torului simplu
Varia\ie Varia\ie Varia\ie nul` Varia\ie liniar`

-250.0 liniar`
parabolic`
-200.0
-150.0
-100.0
-50.0
0.0
20 25 30 35 40 45 50 55 60
Temperatura [n ]in` (oC)
Diagrama 6.16.
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` interioar` dreapt`, la 20m
de [nceputul schimb`torului simplu
-300.0
Varia\ie Varia\ie Varia\ie nul` Varia\ie liniar`
-250.0
liniar` parabolic`
-200.0
(kN)
-150.0
-100.0
-50.0
0.0
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
Temperatura [n ]in` ( C)
236
Diagrama 6.17.
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` interioar` dreapt`,
la distan\a de 27,5m de [nceputul schimb`torului simplu
Varia\ie Varia\ie parabolic` Varia\ie liniar`

liniar`
-450.0
-400.0
-350.0
-300.0
-250.0
-200.0
-150.0
-100.0
-50.0
0.0
20 25 30 35 40 45 o 50 55 60
Diagrama 6.18.
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` exterioar` dreapt`,
-800.0
-700.0
-600.0
-500.0
-400.0
-300.0
-200.0
-100.0
0.0
20 25 30 35 40 45 o 50 55 60
237
Diagrama 6.19.
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` exterioar` dreapt`, la 20m
de [nceputul schimb`torului simplu
-800.0
-700.0
-600.0
-500.0
(kN)
-400.0
-300.0
-200.0
-100.0
0.0
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
Diagrama 6.20.
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` exterioar` dreapt`,
la distan\a de 27,5m de [nceputul schimb`torului simplu
-700.0
-600.0
-500.0
-400.0
-300.0
-200.0
-100.0
0.0
20 25 30 35 40 45 o 50 55 60
238
Diagrama 6.21.
temperatur`, [n contraacul drept,
-900.0
-800.0
-700.0
-600.0
-500.0
-400.0
-300.0
-200.0
-100.0
0.0
20 25 30 35 40 45 o 50 55 60
Diagrama 6.22.
temperatur`, la jum`tatea distan\ei pe diagonal`,
-450.0
-400.0
-350.0
-300.0
-250.0
-200.0
-150.0
-100.0
-50.0
0.0
20 25 30 35 40 45 o 50 55 60
239
Diagrama 6.23.
Efortul axial de compresiune [n firul de ]in` A,
o
-1000
-900
-800 αΕΑ∆t=-742,4kN
-700
-600
DCAC
(kN)
-500
-400
-300 Schimb`torul nr. 1
-200
-100
0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
Lungime (m)
Diagrama 6.24.
Efortul axial de compresiune [n firul de ]in` B,
o
-900
-800 αΕΑ∆t=-742,4kN
-700
-500
(kN)
DCAC
DCAC
-400
-300
-100 salt [n diagrama eforturilor axiale
[n dreptul inimii de [ncruci]are
0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
Lungime (m)

240
Diagrama 6.25.
Efortul axial de compresiune [n firul de ]in` C,
o
-700
compresiune (kN) -600
-500
Efort axial de
DCAC
-400
salt [n diagrama eforturilor axiale
-300 [n dreptul inimii de [ncruci]are
-200
Schimb`torul nr. 1
-100
0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
Lungime (m)
Diagrama 6.26.
Efortul axial de compresiune [n firul de ]in` D,
o
-900
-800 αΕΑ∆t=-742,4kN
-700
-500
(kN)
DCAC
DCAC
-400
-300
-100 salt [n diagrama eforturilor axiale
0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
Lungime (m)

241
Diagrama 6.27.
Efortul axial de compresiune [n firul de ]in` E,
o
Efort axial de compresiune -700
-500
DCAC
-400
(kN)
-300
salt [n diagrama eforturilor axiale
-200
-100
0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
Lungime (m)
Diagrama 6.28.
Efortul axial de compresiune [n firul de ]in` F,
o
-1000
-900
αΕΑ∆t=-742,4kN
-800
-700
-600
(kN)
-500
DCAC
-400
-300
-100
0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
Lungime (m)

242
contraac curb contraac drept
ac drept travers` ac curb
2.55 2.58
N 2.55 + 2.58
2.83 - 2.83
Figura 6.5. Diagrama de eforturi axiale [n prima travers`

de dup` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac
]in` de leg`tur` ]in` de leg`tur`

interioar` dreapt` interioar` curb`
travers`
]in` de leg`tur` ]in` de leg`tur`
exterioar` curb` exterioar` dreapt`
3.79
2.35
- 0.29
M 0.26 2.35
3.79 +
Figura 6.6. Diagrama momentelor [ncovoietoare din planul traverselor, pentru o travers`
special` din zona ]inelor de leg`tur`
243
traversa deformat` traversa nedeformat`
Figura 6.7. Deformatele c@torva traverse din zona ]inelor de leg`tur`
Varia\ia efortului axial de compresiune [n func\ie de temperatur`, [ntr-un reper de

rulare depinde de sec\iunea unde se m`soar` efortul axial.
Dac` sec\iunea se afl` [n zona [n care reperul de rulare a alunecat prin prinderi
(cazul ]inelor de leg`tur` interioare), atunci varia\ia efortului axial de compresiune arat` ca
[n diagramele 6.15. ]i 6.16. P@n` la varia\ia de temperatur` de 8°C efortul axial de
compresiune are o varia\ie liniar`. Apoi, efortul axial de compresiune are o varia\ie
parabolic` [n func\ie de temperatur`, p@n` la atingerea deplas`rii limit` elastice [n cea mai
apropiat` prindere din vecin`tatea sec\iunii unde se m`soar` efortul axial.
{n diagrama 6.15. se m`soar` varia\ia efortului axial de compresiune [n func\ie de
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` interioar` dreapt`, la distan\a de 15m de [nceputul
schimb`torului simplu. Deplasarea limit` elastic` [n prinderea cea mai apropiat` se atinge
la temperatura [n ]in` de 32ºC – sf@r]itul zonei cu varia\ie parabolic`.
{n diagrama 6.16. se m`soar` varia\ia efortului axial de compresiune [n func\ie de
temperatur`, [n ]ina de leg`tur` interioar` dreapt`, la distan\a de 20m de [nceputul
schimb`torului simplu. Deplasarea limit` elastic` [n prinderea cea mai apropiat` se atinge
la temperatura [n ]in` de 38ºC – sf@r]itul zonei cu varia\ie parabolic`.
Varia\ia efortului axial este nul` (efortul axial este constant), p@n` la intrarea [n
func\iune a dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac. Dup` intrarea [n func\iune a
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac efortul axial are din nou o varia\ie liniar`
[n func\ie de temperatur`.
244
Dac` sec\iunea [n care se m`soar` efortul axial este tot pe o ]in` de rulare
interioar`, dar [ntr-o zon` [n care reperul de rulare nu a lunecat [n prinderi, atunci varia\ia
efortului axial de compresiune arat` ca [n diagrama 6.17. Spre deosebire de situa\ia
precedent` se observ` c` lipse]te zona de palier.
{n ]inele de leg`tur` exterioare, odat` cu intrarea [n func\iune a dispozitivului de
conlucrare dintre ac ]i contraac are loc o cre]tere mai redus` a efortului axial cu
temperatura. Motivul este c` prin intermediul dispozitivului de conlucrare, ]ina de leg`tur`
interioar` vecin` induce un efort axial de [ntindere (diagrama 6.18.). Devierea este cu at@t
mai pronun\at` cu c@t sec\iunea [n care se m`soar` efortul axial de compresiune este mai
aproape de sec\iunea [n care se afl` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac
(diagramele 6.18., 6.19., 6.20.).
{n schimb, [n contraace, fenomenul este invers: odat` cu intrarea [n func\iune a
dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac are loc o cre]terea mai accentuat` a
efortului axial cu temperatura. Motivul este c` prin intermediul dispozitivului de conlucrare,
se induce un efort axial de compresiune suplimentar fa\` de cel datorat [nc`rc`rilor de
natur` termic` (diagrama 6.21.).
Eforturile axiale maxime de compresiune apar [n contraace, [n dreptul dispozitivelor de
conlucrare dintre ac ]i contraac (diagramele 6.23., 6.24., 6.26., 6.28.). Tot aici, datorit`
acestor dispozitive apar salturi [n diagrama de eforturi (la fel ca la schimb`torul simplu izolat).
Efortul axial maxim [n contraacul drept este de 871,5 kN. Efortul axial maxim [n
contraacul curb este de 827,3 kN.
Se face nota\ia N∆t = αEA∆t.
{n cazul diagonalei, efortul axial maxim de compresiune care apare [n contraace, la o
varia\ie de temperatur` de 40°C, este egal cu 1,17N40. {n cazul schimb`torului simplu
izolat, efortul axial maxim de compresiune care apare [n contraace, la o varia\ie de
temperatur` de 40°C, este egal cu 1,19N40.
{n cazul diagonalei, efortul axial minim de compresiune care apare [n contraace, la o
varia\ie de temperatur` de 40°C, este egal cu 0,87N40, iar [n cazul schimb`torului simplu
0,82N40.
{n diagramele de eforturi axiale ale ]inelor care au continuitate numai la un cap`t
apar salturi [n dreptul inimilor de [ncruci]are (diagramele 6.24., 6.25., 6.26., 6.27.). Acest
lucru apare datorit` faptului c` [ntr-o inim` de [ncruci]are a unui schimb`tor din cadrul
diagonalei se [nt@lnesc o ]in` a cìi f`r` joante cu o ]in` care are [nglobate repere de
rulare ale celuilat schimb`tor din cadrul diagonalei.
{n traversele din afara schimb`toarelor apar eforturi axiale de compresiune a c`ror
valoare este inferioar` valorii de 1 kN.
Pe zona macazului eforturile axiale de compresiune din traverse au valori cuprinse
[ntre 1kN ]i 2kN; valoarea maxim` a efortului axial de compresiune se atinge [n traversele
speciale de la jum`tatea macazului.
Eforturi axiale de compresiune apar ]i la traversele speciale din zona ]inelor de
leg`tur` respectiv din zona inimii de [ncruci]are ]i au valori maxime de 2kN. La aceste
traverse speciale zona cea mai comprimat` este cea situat` [ntre ]ina de leg`tur`
interioar` curb` ]i ]ina de leg`tur` exterioar` dreapt`.
{n traversele speciale situate [ntre cele dou` schimb`toare simple apar eforturi axiale
de compresiune a c`ror valoare este inferioar` valorii de 1kN.
Un caz aparte [l reprezint` traversele adiacente dispozitivului de conlucrare dintre ac
]i contraac [n care apar at@t eforturi de [ntindere c@t ]i eforturi de compresiune. Aceste
traverse adiacente sunt: prima travers` de dinaintea dispozitivului de conlucrare (prima
travers` a schimb`torului cu prinderi active la toate cele patru fire de ]in`); urm`toarele
dou` traverse de dup` dispozitivul de conlucrare. Diagrama eforturilor axiale [n prima
travers` de dup` dispozitivul de conlucrare este ar`tat` [n figura 6.5.
Diagrama momentelor [ncovoietoare din planul traverselor, pentru o travers` special`
din zona ]inelor de leg`tur` este ar`tat` [n figura 6.6.
Deformatele c@torva traverse din zona ]inelor de leg`tur` sunt ar`tate [n figura 6.7.
245
7. ANALIZA UNEI GRUP~RI DE APARATE DE CALE
COMPUS~ DIN DOU~ DIAGONALE
Date ini\iale:
(DCAC-urile) permit în ambele sensuri deplas`ri relative egale între ele ]i egale fiecare cu
7 mm;
- distan\a interax dintre cele dou` linii directe ]i paralele este de 5,00 m;
- distan\a dintre [nceputurile schimb`toarelor interioare este d = 10 m;
- se consider` c` ac\ioneaz` numai varia\ia de temperatur`; este avut` [n vedere
temperatura din ]in`; temperatura de fixare este tf = 20°C; se consider` numai varia\ia de
temperatur` de la tf = 20°C la 60°C; [ntre 20°C ]i 60°C temperatura este monoton
cresc`toare.
Gruparea este considerat` izolat`, adic` nu mai exist` alte aparate de cale care s`
afecteze comportarea schimb`toarelor simple din alc`tuirea grup`rii analizate.
De o parte ]i de alta a grup`rii de aparate de cale se consider` cale f`r` joante.
Comportarea celor dou` diagonale care alc`tuiesc gruparea este identic`. {n
consecin\`, [n continuare, se vor prezenta cu prec`dere st`rile de eforturi ]i de deforma\ii
pentru o singur` diagonal` (cea din st@nga).
Schema grup`rii de aparate de cale este ar`tat` [n figura 7.1. {n cadrul model`rii cu
element finit s-au avut [n vedere acelea]i principii ca cele prezentate [n subcapitolul 5.2.
{ntre 27°C ]i 28°C este atins` limita elastic` de deplasare relativ` [n prima prindere
de dup` dispozitivul de conlucrare, la acul drept de la schimb`torul interior.
Cedarea în primul rând a acestei prinderi (figura 7.2.) se explic` prin faptul c`
deplas`rile relative dintre acul drept ]i contraacul curb corespunz`tor de la schimb`torul
simplu situat la interiorul ansamblului de diagonale analizat sunt mai mari decât
deplas`rile relative dintre acul curb ]i contraacul drept de la acela]i schimb`tor; în acest
ra\ionament se are în vedere faptul c` ambele contraace curbe apar\inând
schimb`toarelor simple de la interiorul ansamblului de diagonale analizat sunt amplasate
pe un fir de ]in` având extremit`\ile libere (aceste extremit`\i coincid cu extremit`\ile
acelor curbe apar\inând schimb`toarelor simple de la extremit`\ile ansamblului de
diagonale analizat).
Figura 7.2. Pozi\ionarea zonelor de respira\ie [n cazul grup`rii de diagonale

[ncorporate [n calea f`r` joante
(s`ge\ile din figur` indic` sensul deplas`rilor care au loc la cre]terea temperaturii)
246
lateral` spre
lateral` spre
deplasare
deplasare
+ -
dreapta
st@nga
rotire [n sens rotire [n sens
antiorar
+ - orar
- deplasare longitudinal` deplasare longitudinal`
+
A150 A168 A179 A214

A A
C C
E D179 E
B B
F F
D D
schimb`tor simplu schimb`tor simplu d schimb`tor simplu schimb`tor simplu

exterior interior interior exterior
0m 10m 20m 30m 40m 50m 60m 70m 80m 90m 100m 110m 120m 130m 140m 150m 160m 170m 180m
simetrie
Axa de
171,7m
138,5m
105,2m
126,7m
176,8m
160,0m
DCAC
DCAC
50,1m
16,8m
DCAC
38,3m
71,6m
83,3m
93,5m
88,4m
DCAC
5,1m
Figura 7.1. Schema grup`rii de aparate de cale compus` din dou` diagonale
247
c`lc@iul acelor ]i [n prinderi de la ]inele de leg`tur`. {n tabelul 7.1. este prezentat` situa\ia
pentru schimb`torul simplu de la interiorul ansamblului de diagonale analizat; pentru
schimb`torul simplu de la extremit`\ile ansamblului de diagonale analizat situa\ia este
asem`n`toare în privin\a m`rimii deplas`rilor relative dintre ace ]i contraacele
corespunz`toare.
Tabel 7.1.
Temperatura [n ]in`
fir de ]in` interior curb fir de ]in` interior drept
27°C – 28°C - CP33
28°C – 29°C BN33, BN34 CP34, CP35
29°C – 30°C BN35 CP36
30°C – 31°C BN36, BN37 CP37, CP38
31°C – 32°C BN38 CP39
32°C – 33°C BN39, BN40 CP40, CP41
33°C – 34°C BN41 CP42
34°C – 35°C BN42 CP43, CP44
35°C – 36°C BN43, BN44 CP45
36°C – 37°C BN45 CP46
37°C – 38°C BN46 CP47
38°C – 39°C BN47 CP48, CP49
39°C – 40°C BN48 CP50
40°C – 41°C BN49 CP51
41°C – 42°C BN50 -
42°C – 43°C BN51 CP52
43°C – 44°C BN52 CP53
44°C – 45°C BN53 CP54
45°C – 46°C BN54 CP55
46°C – 47°C - -
47°C – 48°C BN55 -
48°C – 53°C - -
53°C – 54°C - CP56
54°C – 55°C - -
55°C – 56°C BN56 -
Nota\iile nodurilor din tabelul 7.1. sunt explicitate [n figura 5.2.2.
Nu exist` lunec`ri ale traverselor prin prismul de piatr` spart`.

permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb, at@t la
schimb`torul simplu de la interiorul ansamblului de diagonale analizat cât ]i la
schimb`torul simplu de la extremitatea acestui ansamblu.
permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul curb ]i contraacul drept at@t la
Rezultatele care caracterizeaz` comportarea celor dou` dispozitive de conlucrare ac-
contraac pentru schimb`torul simplu de la interiorul ansamblului de diagonale analizat sunt
prezentate [n tabelul 7.2., iar pentru schimb`torul simplu de la extremitatea acestui
ansamblu sunt prezentate [n tabelul 7.3.
248
Tabel 7.2.
(kN) (kN)
la contraacul
la contraacul
la acul drept
la acul curb
drept
curb
47 - 12 - - 0,43 7,43
48 - 28 - - 0,53 7,53
49 0 43 1,04 8,04 0,62 7,62
50 22 57 1,12 8,12 0,70 7,70
51 36 71 1,20 8,20 0,79 7,79
52 49 84 1,30 8,30 0,85 7,85
53 62 97 1,40 8,40 0,95 7,95
54 75 100 1,50 8,50 1,05 8,05
55 88 123 1,58 8,58 1,15 8,15
56 101 136 1,68 8,68 1,25 8,25
57 115 150 1,76 8,76 1,31 8,31
58 129 164 1,84 8,84 1,40 8,40
59 143 179 1,93 8,93 1,47 8,47
60 157 194 2,00 9,00 1,55 8,55
Tabel 7.3.
(kN) (kN)
la contraacul
la contraacul
la acul drept
la acul curb
drept
curb
47 - 8 - - 0,47 7,47
48 - 24 - - 0,59 7,59
49 - 39 - - 0,70 7,70
50 18 53 1,25 8,25 0,79 7,79
51 32 67 1,34 8,34 0,88 7,88
52 45 80 1,45 8,45 0,98 7,98
53 58 93 1,55 8,55 1,08 8,08
54 71 106 1,65 8,65 1,19 8,19
55 84 119 1,75 8,75 1,29 8,29
56 97 132 1,85 8,85 1,38 8,38
57 111 146 1,95 8,95 1,48 8,48
58 125 160 2,08 9,08 1,58 8,58
59 138 175 2,16 9,16 1,67 8,67
60 151 190 2,26 9,26 1,75 8,75
249
Se observ` c` for\a la care rezist` un dispozitiv de conlucrare (180 kN) este dep`]it`
la dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb, la toate cele patru
schimb`toare.
La fel ca la diagonalele compuse din dou` schimb`toare simple (capitolul 6), pentru a
se preveni scoaterea din func\iune a dispozitivului de conlucrare dintre acul drept ]i
contraacul curb este necesar` luarea uneia dintre urm`toarele m`suri:
2. prevederea de dispozitive de contrafugire a ]inelor; dispozitivele de contrafugire a
]inelor se vor monta [ncep@nd cu prima travers` de dup` dispozitivul de conlucrare dintre
ac ]i contraac;
{n continuare sunt prezentate sub form` de diagrame st`rile de eforturi ]i de

deforma\ii care apar [n gruparea de aparate de cale [n cazul [nc`rc`rii cu varia\ie de
temperatur` men\ionat` anterior.
Diagrama 7.1.
Deplas`rile longitudinale [n func\ie de temperatur` a unor
noduri din planul ]inelor
-0.0025
spre st@nga
-0.0020
-0.0015
Deplasare (m)
-0.0010
-0.0005
0.0000
spre dreapta
0.0005
0.0010
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
A150 A168 A179 A214 D179 A174 A186
250
Diagrama 7.2.
Deplas`rile laterale [n func\ie de temperatur` a unor noduri din
planul ]inelor
spre dreapta -0.0005
0.0000
Deplasare (m)
0.0005
0.0010
0.0015
spre st@nga
0.0020
0.0025
20 25 30 35 40 45 50 55 60
o
A150 A168 A179 A214 D179 A174 A186
Diagrama 7.3.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` A
-0.0025
-0.0020
-0.0015
-0.0010
-0.0005
0.0000
0.0005
0.0010
0.0015
0.0020
0.0025
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)

Linii care marcheaz` pozi\iile DCAC-urilor
Linie care marcheaz` pozi\ia axei de simetrie a grup`rii
251
Diagrama 7.4.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` B
o
-0.0100
-0.0080
-0.0060
-0.0040
-0.0020
0.0000
0.0020
0.0040
0.0060
0.0080
0.0100
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)
Diagrama 7.5.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` C
o
-0.0100
spre dreapta Deplasare (m)spre st@nga
-0.0080
-0.0060
-0.0040
-0.0020
0.0000
0.0020
0.0040
0.0060
0.0080
0.0100
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)

252
Diagrama 7.6.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` D
o
spre dreapta Deplasare (m) spre st@nga -0.0120

-0.0100
-0.0080
-0.0060
-0.0040
-0.0020
0.0000
0.0020
0.0040
0.0060
0.0080
0.0100
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)
Diagrama 7.7.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` E
o
-0.0100
-0.0080
-0.0060
-0.0040
-0.0020
0.0000
0.0020
0.0040
0.0060
0.0080
0.0100
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)

253
Diagrama 7.8.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` F
o
-0.0030
-0.0020
-0.0010
0.0000
0.0010
0.0020
0.0030
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)
Diagrama 7.9.
o
-0.0005
0.0000
0.0005
0.0010
0.0015
spre st@nga
0.0020
0.0025
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)

254
Diagrama 7.10.
Deplas`rile laterale ale firului de ]in` B
o
spre st@nga Deplasare (m) spre dreapta

-0.0025
-0.0020
-0.0015
-0.0010
-0.0005
0.0000
0.0005
0.0010
0.0015
0.0020
0.0025
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)
Diagrama 7.11.
Deplas`rile laterale ale firului de ]in` C
o
-0.0005
0.0000
0.0005
0.0010
0.0015
spre st@nga
0.0020
0.0025
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)

255
Diagrama 7.12.
Deplas`rile laterale ale firului de ]in` D
o
Deplasare (m) spre dreapta -0.0025

-0.0020
-0.0015
-0.0010
-0.0005
0.0000
0.0005
0.0010
0.0015
spre st@nga
0.0020
0.0025
0.0030
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)
Diagrama 7.13.
Deplas`rile laterale ale firului de ]in` E
o
-0.0025
-0.0020
-0.0015
-0.0010
-0.0005
spre st@nga
0.0000
0.0005
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)

256
Diagrama 7.14.
Deplas`rile laterale ale firului de ]in` F
o
spre st@nga Deplasare (m) spre dreapta -0.0025
-0.0020
-0.0015
-0.0010
-0.0005
0.0000
0.0005
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)
Diagrama 7.15.
Rotirile [n planul cìi ale firului de ]in` A
o
-0.0008
-0.0006
Deplasare (m)sens orar
-0.0004
-0.0002
Rotiri (rad)
0.0000
0.0002
0.0004
sens antiorar
0.0006
0.0008
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0
lungime (m)

257
Diagrama 7.16.
Deplas`rile longitudinale ale firului de ]in` A
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = 40 C ]i pentru diferite
o
lungimi ale aliniamentului dintre schimb`toarele simple

-0.003
Deplasare (m)
-0.002
-0.001
DCAC
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
Lungime (m)
d=0 d=10 d=20 d=50
Diagrama 7.17.
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = 40oC ]i pentru diferite
0.0025
0.002
Deplasare (m)
0.0015
0.001
0.0005
DCAC
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
Lungime (m)
d=0 d=10 d=20 d=50
258
{n diagrama 7.1. sunt prezentate deplas`rile longitudinale [n func\ie de temperatur`
ale unor noduri din planul ]inelor. {n diagrama 7.2. sunt prezentate deplas`rile laterale [n
func\ie de temperatur` ale acelora]i noduri.
Nodul A150 este situat pe ]ina A la jum`tatea distan\ei d = 10 m. Nodul A168 este
situat pe ]ina A la jum`tatea contraacului drept. Nodul A179 este situat pe ]ina A [n
dreptul dispozitivului de conlucrare ac - contraac. Nodul A174 este situat pe ]ina A la 3,0
m [n fa\a nodului A179. Nodul A186 este situat pe ]ina A la 4,2 m dup` nodul A179. Nodul
A214 este situat pe ]ina A la sf@r]itul schimb`torului simplu de la interiorul ansamblului de
diagonale analizat. Nodul D179 este situat pe ]ina D la 2,0 m [n fa\a v@rfului fizic al inimii.
Din analiza diagramelor 7.1. ]i 7.2. se pot trage urm`toarele conluzii:
- deplasarea longitudinal` a nodului A150 care este [n axa de simetrie a structurii
este nul` indiferent de temperatur`;
- deplas`rile longitudinale ale sec\iunilor contraacelor ]i ]inelor de leg`tur` din
continuarea acestora au o cre]tere accentuat` [ncep@nd de la varia\ia de temperatur` de
47ºC (momentul intr`rii [n func\iune a primului dispozitiv de conlucrare ac – contraac);
- nodul D179 de]i apar\ine schimb`torului simplu de la interiorul ansamblului de
diagonale analizat, deplasarea sa longitudinal` este puternic influen\at` de prezen\a
schimb`torului simplu de la extremit`\ile ansamblului de diagonale analizat; nodul D179
este situat pe ]ina D, care are extremitatea [n schimb`torul exterior; deplasarea sa
longitudinal` este spre st@nga p@n` [n momentul producerii primelor alunec`ri la
extremitatea ]inei D; nodul se deplaseaz` c`tre dreapta p@n` la intrarea [n func\iune a
dispozitivului de conlucrare de la extremitatea ]inei D, iar apoi se deplaseaz` din nou
c`tre st@nga;
- deplasarea lateral` a nodului A150 care este [n axa de simetrie a structurii este
nul` pentru d = 10 m;
- nodul A179 din dreptul dispozitivului de conlucrare ac – contraac are o deplasare
lateral` c`tre st@nga p@n` la intrarea [n func\iune a primului dispozitiv de conlucrare; apoi,
deplasarea lateral` scade p@n` la intrarea [n func\iune a celui de al doilea dispozitiv de
conlucrare; dup` ce ]i cel de al doilea dispozitiv a intrat [n func\iune, deplasarea lateral`
c`tre st@nga cre]te din nou; aceast` alur` a diagramei de deplas`ri laterale apare numai
la sec\iunile situate [n vecin`tatea dispozitivului de conlucrare ac – contraac;
- pentru celelate noduri se observ` o cre]tere accentuat` a deplas`rilor laterale din
momentul intr`rii [n func\iune a primului dispozitiv de conlucrare ac – contraac;
Din analiza diagramei deplas`rilor longitudinale ale sec\iunilor reperelor de rulare

situate în lungul firului de ]in` A la varia\ia de temperatur` egal` cu 40ºC (diagrama 7.16.)
- pentru diferite lungimi ale aliniamentului dintre schimb`toarele simple - rezult` c`:
- deplas`rile longitudinale la jum`tatea distan\ei d sunt nule, indiferent de m`rimea
distan\ei d;
- cele mai mari deplas`ri longitudinale apar [n cazul [n care d = 50 m;
- pentru d = 0 m deplas`rile longitudinale sunt maxime la o distan\` de 6,0 m dincolo
de dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac ]i au valoarea de 1,82 mm;
- pentru d = 10 m deplas`rile longitudinale sunt maxime la o distan\` de 4,8 m
dincolo de dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac ]i au valoarea de 2,08 mm;
- pentru d = 50 m deplas`rile longitudinale sunt maxime chiar [n dreptul dispozitivului
de conlucrare dintre ac ]i contraac ]i au valoarea de 2,58 mm;
- la o distan\` L = 100 m de sf@r]itul schimb`torului, indiferent de valoarea lui d,
deplas`rile longitudinale sunt nule;
259
{n compara\ie cu eforturile axiale care „se sting” pe lungimi de peste 200 m se
observ` c` deplas`rile longitudinale devin nule la distan\e mai mici de 100 m de cap`tul
schimb`torului.
Din analiza diagramei deplas`rilor laterale ale sec\iunilor reperelor de rulare situate
în lungul firului de ]in` A la varia\ia de temperatur` egal` cu 40ºC (diagrama 7.17.) -
pentru diferite lungimi ale aliniamentului dintre schimb`toarele simple - rezult` c`:
- cele mai mari deplas`ri laterale apar [n cazul [n care d = 0 m;
- pentru d = 0 m, deplasarea lateral` maxim` este de 2,30 mm;
- deplas`rile laterale sunt maxime pe zona macazului, la distan\a de 5,0 m de
[nceputul schimb`torului;
- [n afara schimb`torului deplas`rile laterale sunt nule;
- exist` un salt [n diagrama deplas`rii laterale de aproximativ 0,5 mm; acest salt se
datoreaz` dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace.
260
Diagrama 7.18.
Efortul axial de compresiune [n firele de ]in`,
o
-1000
-900
-800
-700
-600
-500
-400
-300
-200
-100
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Lungime (m)
A B C D E F
Diagrama 7.19.
Efortul axial de compresiune [n firul de ]in` A,
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = 40 C ]i pentru diferite
o

-1000
-950
-900
compresiune (kN)
Efort axial de
-850
-800
-750
DCAC
-700
-650
-600
-30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Lungime (m)
d=0 d=10 d=20 d=50 Infinit
261
Diagrama 7.20.
temperatur`, [n diferite puncte ale grup`rii de aparate de
cale
-1000.00
-900.00
-800.00
-700.00
-600.00
(kN)
-500.00
-400.00
-300.00
-200.00
-100.00
0.00
20 25 30 35 40 45 50 55 60
Temperatura [n ]in` (oC)
F1D178 F1D179 F1D214 F4S47
Din analiza diagramei 7.18. care con\ine st`rile de eforturi axiale din ]inele structurii,
rezult`:
- eforturile axiale maxime de compresiune se ating [n firul de ]in` A, [n dreptul
dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace; firul A reprezint` ]ina exterioar` c`tre
care converg cele dou` diagonale;
- exist` salturi de efort axial at@t [n dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i
contraace, c@t ]i [n dreptul inimilor de [ncruci]are;
{n diagrama 7.19. s-a considerat abscisa egal` cu zero la [nceputul schimb`torului

simplu interior din partea dreapt` de la interiorul ansamblului de diagonale analizat. S-a
procedat astfel, pentru a se face o mai u]oar` compara\ie cu rezultatele din [ER202D95].
{n restul diagramelor abscisa x = 0 a fost considerat` la 25 m [nainte de [nceputul acestui
schimb`tor simplu.
Se observ` din diagrama 7.19. c` valoarea cea mai mare a efortului axial [n firul de
]in` A se ob\ine [n cazul [n care distan\a dintre schimb`toarele simple de la interiorul
ansamblului de diagonale analizat este egal` cu 0 (d = 0).
{n func\ie de distan\`, valoarea efortului axial de compresiune la jum`tatea distan\ei
dintre schimb`toare este:
- 928 kN = 1,25N40, pentru d = 0 m;
- 893 kN = 1,20N40, pentru d = 10 m;
- 863 kN = 1,16N40, pentru d = 20 m;
- 808 kN = 1,09N40, pentru d = 50 m;
unde N40 reprezint` efortul axial de compresiune care apare [ntr-o cale f`r` joante
pentru o varia\ie de temperatur` de 40°C.
262
Saltul care se produce [n diagrama de eforturi axiale [n dreptul dispozitivului de
conlucrare dintre ac ]i contraac este de asemenea diferit [n func\ie de distan\a dintre
schimb`toare:
- 943/772 = 1,222, pentru d = 0 m;
- 918/755 = 1,216, pentru d = 10 m;
- 894/744 = 1,202, pentru d = 20 m;
- 866/725 = 1,194, pentru d = 50 m.
Se observ` c` dincolo de sf@r]itul schimb`torului efortul axial de compresiune are o

tendin\` de cre]tere. {ncep@nd din dreptul abscisei x = 50 m varia\ia efortului axial de
compresiune este aproximativ liniar`. La o distan\` suficient de mare de schimb`tor, [n
linie curent`, efortul axial de compresiune va avea valoarea de N40 = 742,4 kN. Aceast`
distan\` (L) se poate determina pornind de la ecua\ia dreptei care aproximeaz` varia\ia
efortului axial de compresiune dincolo de abscisa x = 50 m. S-au ob\inut urm`toarele
valori:
- L = 265m, pentru d = 0m;
- L = 235m, pentru d = 10m;
- L = 220m, pentru d = 20m;
- L = 200m, pentru d = 50m;
unde L este distan\a m`surat` de la sf@r]itul schimb`torului p@n` la abscisa
punctului de intersec\ie dintre dreapta de aproximare a ramurii graficului cu dreapta de
ecua\ie y = -742,4.
{n diagrama 7.20. sunt prezentate st`rile de eforturi axiale [n diferite puncte ale
grup`rii de schimb`toare simple analizate. F1D178 reprezint` sec\iunea situat` pe
contraacul drept la 0,3 m [n fa\a dispozitivului de conlucrare ac - contraac. F1D179
reprezint` sec\iunea situat` pe contraacul drept la 0,3 m dup` dispozitivului de conlucrare
ac – contraac. Sec\iunea F1D214 este situat` pe firul de ]in` A la sf@r]itul schimb`torului.
Sec\iunea F4S47 este situat` pe firul de ]in` B la jum`tatea diagonalei. Se observ` c`
diagramele sec\iunilor vecine F1D178 ]i F1D179 sunt aproape identice p@n` [n momentul
intr`rii [n func\iune a dispozitivului de conlucrare ac – contraac, iar apoi diverg.
263
8. INFLUEN|A INTERVEN|IILOR LA CALE }I A
DEFECTELOR ASUPRA COMPORT~RII
SCHIMB~TORULUI SIMPLU LA VARIA|II DE
TEMPERATUR~
8.1. Introducere
Situa\iile care au fost analizate sunt urm`toarele:
- ruperea unui dispozitiv de conlucrare dintre ac ]i contraac;
- ruperea contraacului la temperaturi sc`zute;
- existen\a a trei traverse consecutive cu prinderile desf`cute;
- existen\a unei prisme nestabilizate (cu rezisten\e reduse la 75% din valoarea
ini\ial`;
- prezen\a unor defecte de direc\ie [n cuprinsul schimb`torului simplu.
Analiza s-a f`cut pentru schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn. Deplasarea elastic` limit` [n prindere s-a considerat de 0,5 mm, iar
deplasarea elastic` limit` [n prisma cìi de 5 mm. S-a considerat c` ac\ioneaz` numai
[nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`. A fost avut` [n vedere temperatura din ]in`.
Temperatura de fixare (tf) s-a considerat egal` cu 20°C, iar jocul dispozitivului de
conlucrare dintre ac ]i contraac la aceast` temperatur` s-a considerat egal cu 7 mm.
{n cadrul model`rii cu element finit s-au avut [n vedere acelea]i principii ca cele
prezentate [n subcapitolul 5.2.
8.2. Ruperea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac
Analiza s-a f`cut pentru o varia\ie de temperatur` ∆t = 40°C. Pentru aceast` varia\ie
de temperatur` for\a de contact dintre contraacul drept ]i acul curb este de 160 kN, iar
for\a de contact dintre contraacul curb ]i acul drept este de 155 kN (paragraful 5.5.1.).
De]i fiecare dispozitiv de conlucrare este capabil s` reziste la o for\` de 180 kN,
putem considera defecte de natur` metalurgic` [n subansamblurile dispozitivelor de
conlucrare. O astfel de situa\ie s-a [nt@mplat [n realitate pe Regionala Craiova.
Ruperea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac se modeleaz` [n calcule
prin reducerea progresiv` a for\ei care se transmite de la ac la contraac prin intermediul
dispozitivului de conlucrare.
Anularea for\elor s-a f`cut progresiv, [n trepte de c@te 10 kN. La fiecare nivel de
desc`rcare s-a stabilit dac` exist` prinderi la care a fost dep`]it` rezisten\a longitudinal`
respectiv dac` exist` traverse la care a fost dep`]it` rezisten\a prismei cìi.
S-a considerat c` cedeaz` dispozitivul de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul
curb. Ruperea acestui dispozitiv de conlucrare conduce la cre]terea for\ei dintre
subansamblurile celuilalt dispozitiv de conlucrare la valoarea F = 190 kN > 180 kN. Cre]te
deasemenea ]i efortul axial maxim din contraacul curb de la 893 kN la 911 kN (fig. 8.4.).
Aceea]i situa\ie apare ]i dac` se consider` c` cedeaz` primul dispozitivul de conlucrare
dintre contraacul curb ]i acul drept. {n acest caz for\a de contact dintre subansamblurile
dispozitivului de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb este F = 195 kN > 180 kN.
Rezult` deci c` ruperea unui dispozitiv de conlucrare conduce la ie]irea din func\iune
a celuilalt dispozitiv de conlucrare.
264
Deplasarile longitudinale ale firului exterior drept la o
o
variatie de temperatura de +40 C
Lungime (m)
0.0000
10
20
30
40
50
60
-0.0005
DCAC
Deplasari (mm)
-0.0010
-0.0015
-0.0020
-0.0025
spre st@nga
-0.0030
f`r` ruperea DCAC cu ruperea DCAC
Figura 8.1. Deplas`rile longitudinale ale firul exterior drept, la o varia\ie de

temperatur` de 40°C, pentru cele dou` situa\ii:
- f`r` ruperea dispozitivului de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb;
- cu ruperea dispozitivului de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb.
Deplasarile laterale ale firului exterior drept la o variatie de

o
temperatura de +40 C
spre st@nga
0.0035
0.0030
0.0025
spre dreapta Deplasari (mm)
0.0020
0.0015
0.0010
DCAC
0.0005
0.0000
0
10
20
30
40
50
60
-0.0005
Lungime (m)
Figura 8.2. Deplas`rile laterale ale firul exterior drept, la o varia\ie de temperatur` de
40°C, pentru cele dou` situa\ii:
265
Deplasarile longitudinale ale firului interior curb la o variatie
o
de temperatura de +40 C
0.0000
10
20
30
40
50
60
-0.0020
-0.0040
Deplasari (mm)
DCAC
-0.0060
-0.0080
-0.0100
-0.0120
-0.0140
Lungime (m)
Figura 8.3. Deplas`rile longitudinale ale firul interior curb, la o varia\ie de temperatur`
de 40°C, pentru cele dou` situa\ii:
Efortul axial de compresiune [n firul exterior curb la o

varia\ie de temperatur` ∆t=40 C
o
Lungime (m)
-400
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
-500
compresiune(kN)
Efort axial de
DCAC
-600
-700
-800 αΕΑ∆t = -742,4kN
-900
-1000
Figura 8.4. Diagramele de eforturi axiale [n firul exterior curb pentru cele dou` situa\ii:
266
Deplas`rile relative dintre ac ]i contraac cresc p@n` la aproximativ 12 cm, cu mult
peste limita avut` [n vedere la proiectarea macazului (fig. 8.1. ]i fig. 8.3.).
Ca urmare a ruperii dispozitivului de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb,
[n firul exterior drept scad deplas`rile longitudinale (fig. 8.1.), iar diagrama deplas`rilor
laterale a aceluia]i fir prezint` un minim la sf@r]itul macazului ]i un maxim [n zona inimii
de [ncruci]are (fig. 8.2.).
Fa\` de situa\ia cu dispozitivele de conlucrare [n func\iune, [n cazul ruperii acestuia,
a rezultat c`:
- a fost dep`]it` rezisten\a longitudinal` la [nc` 6 prinderi pentru fiecare fir interior de
]in` (c`tre v@rful inimii, p@n` la aproximativ 1 m [n fata acestuia);
- a fost dep`]it` rezisten\a longitudinal` a prismei cìi - [n dreptul firelor interioare de
]in` - la primele 6 traverse din fa\a v@rfului inimii;
Concluzia este c` situa\ia care apare la ruperea dispozitivului de conlucrare dintre ac

]i contraac este periculoas`.
8.3. Ruperea contraacului la temperaturi sc`zute
Se consider` varia\ia de temperatur` ∆t = -50°C. Deoarece efortul axial maxim de

[ntindere apare [n contraace, imediat [naintea dispozitivelor de conlucrare, este ra\ional s`
se considere c` ruperea poate avea loc [n aceast` zon`.
Pentru modelarea ruperii s-a considerat pe structura de baz`, la contraac, un rost cu
o deschidere arbitrar`, la care capetele barelor sunt [ntinse cu for\e egale [n m`rime cu
efortul axial. Ca ]i în cazul dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac, prin
reducerea progresiv` a acestor for\e de întindere se modeleaz` ruperea contraacului.
Varia\ia de m`rime a rostului, produs` dup` anularea for\elor de întindere men\ionate,
reprezint` deschiderea rostului format la ruperea ]inei.
Modelarea ruperii s-a realizat astfel: pe structura cu rost la contraac s-au aplicat la
capetele rostului for\e egale ]i de sens contrar; valoarea acestor for\e s-a ales astfel [nc@t
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = -50°C, st`rile de eforturi ]i de deforma\ii s` fie identice
cu cele ale structurii normale (f`r` rost); for\ele de la capetele rostului s-au anulat [n trepte
de c@te 10 kN; la fiecare nivel de desc`rcare s-a stabilit dac` exist` prinderi la care a fost
dep`]it` rezisten\a longitudinal` respectiv dac` exist` traverse la care a fost dep`]it`
rezisten\a prismei cìi.
Se consider` c` ruperea are loc la contraacul drept. Rostul care a rezultat are o
deschidere de 4 cm. În urma ruperii contraacului drept, efortul axial maxim de [ntindere din
contraacul curb (fig. 8.5.) cre]te de la 1147 kN la 1467 kN (o cre]tere de 320 kN). În
acela]i timp, dispozitivul de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb iese din
func\iune.
For\a transmis` prin dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept
cre]te cu 105 kN, de la 290 kN la 395 kN. Pentru preluarea for\ei de 395 kN ar fi necesare
trei dispozitive de conlucrare.
Limita elastic` a rezisten\ei longitudinale a prismei cìi este dep`]it` pe tot cuprinsul
schimb`torului.
Limita elastic` a rezisten\ei laterale a prismei cìi este dep`]it` numai pe zona inimii
de [ncruci]are (traversele 43 ÷ 55).
Rezult` astfel c` situa\ia care apare la ruperea unei ]ine este periculoas` ]i
inadmisibil`. Av@nd [n vedere c` m`rimea rostului este de 4 cm, trebuie f`cut`
consolidarea provizorie.
267
Efortul axial de [ntindere [n firul exterior curb,
pentru varia\ia de temperatur` ∆t = -50 C
o
0
200
400
DCAC
600
800
1000 αΕΑ∆t = 928kN
1200
1400
1600
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00
Lungime (m)
f`r` rupere cu rupere
Figura 8.5. Diagramele de eforturi axiale [n firul exterior curb pentru cele dou` situa\ii:
- f`r` ruperea contraacului drept;
- cu ruperea contraacului drept.
8.4. Existen\a a trei traverse consecutive cu prinderile desf`cute
Se consider` temperatura [n ]in` [n timpul desfacerii prinderilor egal` cu 35°C [I341].

Sunt analizate situa\iile în care cele trei traverse consecutive cu prinderile desf`cute sunt
situate:
1. pe zona macazului;
2. pe zona ]inelor de leg`tur`;
3. pe zona inimii de [ncruci]are.
La cele trei traverse la care urmeaz` s` se desfac` prinderile se elimin`

constr@ngerea ca nodul din planul ]inelor s` aib` aceea]i deplasare ca nodul din planul
traverselor situat pe aceea]i vertical`. Se introduce [n schimb [ntre cele dou` noduri ([n
cadrul elementului de leg`tur` de tip NLLink) pe direc\ia transversal` cìi o leg`tur`
elastic` cu rigiditate foarte mare.
Desfacerea prinderilor la cele trei traverse se modeleaz` prin reducerea progresiv` a
valorilor rigidit`\ilor din cadrul elementului tip NLLink care modeleaz` prinderea.
1. Pe zona macazului sunt desf`cute prinderile la traversele 17, 18 ]i 19 (num`rate

[ncep@nd de la v@rful schimb`torului). {n urma analizei a rezultat c` deplas`rile laterale ale
firelor de ]in` pe zona pe care prinderile sunt desf`cute cresc cu 0,5 mm ]i ating valoarea
[n cazul firului exterior de ]in` de 1,4 mm. Varia\ia deplas`rilor longitudinale este
nesemnificativ`.
2. Pe zona ]inelor de leg`tur` sunt desf`cute prinderile la traversele 24, 25 ]i 26
(num`rate [ncep@nd de la v@rful schimb`torului). {n urma analizei rezult` c` deplas`rile
laterale ale firelor de ]in` pe zona pe care prinderile sunt desf`cute cresc cu 0,7 mm ]i
268
ating valoarea [n cazul firului exterior de ]in` de 1,6 mm. Varia\ia deplas`rilor longitudinale
este nesemnificativ`.
3. Pe zona inimii de [ncruci]are sunt desf`cute prinderile la traversele 43, 44 ]i 45
(num`rate [ncep@nd de la v@rful schimb`torului). {n urma analizei rezult` c` deplas`rile
{n toate cele trei cazuri de mai sus nu este dep`]it` limita elastic` a rezisten\ei
laterale a prismei cìi.
De mai sus rezult` c` interven\iile care au drept consecin\` sl`birea cìi prin
desfacerea prinderilor la trei traverse consecutive nu conduc la pericolul de pierdere a
stabilit`\ii pe zona aparatului de cale.
8.5. Rezisten\ele prismei cìi reduse la 75% din valoarea avut` [n

vedere ini\ial
Aceast` situa\ie se [nt@lne]te dup` efectuarea burajului, c@nd prisma cìi este
nestabilizat`. Pentru varia\ia de temperatur` ∆t = 40°C rezult` urm`toarele:
- deplas`rile laterale maxime cresc fa\` de situa\ia cu rezisten\e ale prismei cìi
normale; aceast` cre]tere este de 0,7 mm (de la 2,5 mm la 3,2 mm);
- for\ele de contact de la dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace sunt
identice cu cele de la situa\ia normal`;
- eforturile axiale maxime din contraace cresc cu 1%;
- fa\` de situa\ia normal` au loc dep`]iri ale rezisten\ei longitudinale ale prismei cìi
la ultimele cinci traverse de pe zona ]inelor de leg`tur`.
Nici [n aceast` situa\ie nu este dep`]it` limita elastic` a rezisten\ei laterale a prismei
cìi.
Deplasarile laterale ale firului exterior drept la o variatie de

o
temperatura de +40 C
0.0035
0.0030
0.0025
Deplasari (mm)
0.0020
0.0015
DCAC
0.0010
0.0005
0.0000
0
10
20
30
40
50
60
-0.0005
Lungime (m)
prisma cìi stabilizat` prisma cìi nestabilizat`
Figura 8.6. Deplas`rile laterale ale firul exterior drept, la o varia\ie de temperatur` de
40°C, pentru cele dou` situa\ii:
- cu prisma cìi stabilizat`;
- cu prisma cìi nestabilizat`.
269
8.6. Prezen\a unor defecte ini\iale de direc\ie pe zona
schimb`torului simplu
Pentru un defect ini\ial de direc\ie dat, analiza succesiunii situa\iilor de echilibru la
cre]terea continu` a temperaturii între temperatura de 20ºC (temperatura de fixare) ]i
temperatura de 60ºC a impus determinarea coordonatelor nodurilor situate în cuprinsul
defectului de direc\ie respectiv. {n acest scop, forma defectului ini\ial de direc\ie s-a
πx
presupus descris` de urm`toarea ecua\ie:
f = f0 sin (8.1.)
L
unde f0 este s`geata maxim` a defectului (la jum`tatea lungimii defectului),
f, s`geata defectului la distan\a x de cap`tul acestuia,
L, lungimea defectului.
Determinarea situa\iilor de echilibru s-a efectuat dup` metodologia prezentat` în

subcapitolul 5.2.
În cazul prezen\ei defectelor ini\iale de direc\ie, odat` cu cre]terea temperaturii are
loc cre]terea deplas`rilor laterale; pentru deplas`ri laterale excesive [SaRa98] se poate
produce ]erpuirea cìi. Din acest motiv, o aten\ie deosebit` s-a acordat evolu\iei
deplas`rilor laterale ]i, respectiv, s`ge\ii maxime întâlnite la temperatura maxim` în ]in`
de 60ºC. Pe lâng` pozi\ia defectului de direc\ie în lungul schimb`torului simplu, în calcule
s-au avut în vedere pantele neregularit`\ilor ]i gradul de sl`bire al prismei cìi (gradul de
stabilizare); totodat`, s-au avut în vedere deplas`rile laterale care corespund
schimb`torului simplu f`r` defecte de direc\ie. Pantele neregularit`\ilor s-au ales având în
vedere datele care rezult` din [SaRa98], [ER202D95], [EsMr01].
Pentru determinarea influen\ei pantei defectului ini\ial de direc\ie s-au studiat mai
multe cazuri:
Caz 1. Lungimea defectului este de 8,4 m; s`geata ini\ial` a defectului este de 5 cm
(deci panta defectului este de 1,19%); zona de amplasare a defectului este la [nceputul
schimb`torului, pe macaz, de la traversa 2 la traversa 16 a schimb`torului (figura 8.7.).
Caz 2. La fel ca la cazul 1, cu singura deosebire c` s`geata ini\ial` a defectului este
de 2cm (deci panta defectului este de 0,48%).
(deci panta defectului este de 1,19%); zona de amplasare a defectului este la mijlocul
schimb`torului, pe zona ]inelor de leg`tur`, de la traversa 21 la traversa 35 a
schimb`torului (figura 8.8.).
de 2 cm (deci panta defectului este de 0,48%).
Lungimea defectului este de 8,4m.

lungimea S`geata defectului (f) este de 5cm [n
defectului cazul 1, respectiv de 2cm [n cazul 2.
f
CFJ CFJ
CFJ
Schimbatorul simplu
Figura 8.7. Amplasarea defectelor [n cazurile 1 ]i 2.

270
lungimea Lungimea defectului este de 8,4m.
defectului S`geata defectului (f) este de 5cm [n
cazul 3, respectiv de 2cm [n cazul 4.
f
CFJ CFJ
CFJ
Schimbatorul simplu
Figura 8.8. Amplasarea defectelor [n cazurile 3 ]i 4.
Din analiza defectului ini\ial de direc\ie situat în zona macazului, cu pant` a

neregularit`\ii de 1,19% rezult` urm`toarele:
- la temperatura [n ]in` de 41°C este dep`]it` limita elastic` a rezisten\ei laterale a
prismei cìi [n dreptul traversei 9, care este situat` la jum`tatea lungimii defectului, [n
dreptul s`ge\ii de 5 cm;
prismei cìi [n dreptul traverselor 8 ]i 10, situate de o parte ]i de alta a traversei 9;
prismei cìi [n dreptul traverselor 7 ]i 11;
- la temperatura [n ]in` de 60°C deplas`rile m`surate [n dreptul traverselor care
lunec` transversal prin prisma cìi sunt:
- la traversa 5: 7,5 mm;
- la traversa 12: 11,6 mm.
Deci la temperatura [n ]in` de 60°C exist` un num`r de 9 traverse, la mijlocul

defectului de direc\ie, la care a fost dep`]it` limita elastic` a rezisten\ei laterale a prismei
cìi.
{n figura 8.9. sunt prezentate deformatele firului exterior drept de ]in` la temperatura
[n ]in` de 60°C pentru cazul cu defect ini\ial de direc\ie, respectiv pentru cazul f`r` defect
ini\ial de direc\ie.
Din analiza defectului ini\ial de direc\ie situat tot în zona macazului, dar cu o pant` a
prismei cìi [n dreptul traversei 9;
271
- la traversele 8 ]i 10: 5,5 mm;

cìi.
Din analiza defectului ini\ial de direc\ie situat în zona ]inelor de leg`tur`, cu pant` a
prismei cìi [n dreptul traversei 28; traversa 28 este situat` la jum`tatea lungimii defectului,
[n dreptul s`ge\ii de 5cm;
prismei cìi [n dreptul traverselor 27 ]i 29, situate de o parte ]i de alta a traversei 28;


cìi.
{n figura 8.10. sunt prezentate deformatele firului exterior drept de ]in` la
temperatura [n ]in` de 60°C pentru cazul cu defect ini\ial de direc\ie, respectiv pentru
cazul f`r` defect ini\ial de direc\ie.
{n cazul defectului ini\ial de direc\ie situat tot în zona ]inelor de leg`tur`, dar cu o
pant` a neregularit`\ii de 0,48% nu este dep`]it` limita elastic` a rezisten\ei laterale a
prismei cìi. Deplasarea lateral` maxim` m`surat` la jum`tatea defectului de direc\ie este
de 4,5 mm.
Din cele de mai sus rezult` c` defectele de direc\ie sunt mai periculoase pe zona
macazului dec@t pe zona ]inelor de leg`tur`.
Dac` în cazul defectului de direc\ie situat în zona macazului, cu pant` a

neregularit`\ii de 1,19% se consider` c` prisma cìi este nestabilizat` (gradul de
stabilizare al prismei cìi este de 75%), atunci la temperatura [n ]in` de 60°C, deplas`rile
laterale ale ]inelor, m`surate [n dreptul traverselor care lunec` transversal prin prisma cìi
sunt:
272
{n cazul cìi f`r` defecte ini\iale de direc\ie, prin reducerea rezisten\elor prismei cìi
rezult` o cre]tere a deplas`rilor laterale maxime cu 0,7 mm. {n cazul cìi cu defecte de
direc\ie, prin reducerea rezisten\elor prismei cìi rezult` o cre]tere a deplas`rilor laterale
maxime cu 6,4 mm. Se constat` de asemenea, c` [n aceast` situa\ie, dep`]irea limitei
elastice a rezisten\ei laterale a prismei cìi s-a produs la 11 traverse.
Dac` se consider` ]i [n cazul defectului de direc\ie situat în zona macazului, cu

pant` a neregularit`\ii de 0,48% c` prisma cìi este nestabilizat`, atunci la temperatura [n
]in` de 60°C, deplas`rile laterale ale ]inelor, m`surate [n dreptul traverselor care lunec`
transversal prin prisma cìi sunt:
- la traversele 6 ]i 12: 5,6 mm.
{n cazul defectului de direc\ie situat în zona macazului, cu pant` a neregularit`\ii de

0,48%, prin reducerea rezisten\elor prismei cìi rezult` o cre]tere a deplas`rilor laterale
maxime cu 2,6 mm. Rezult` de asemenea, sporirea num`rului de traverse la care se
dep`]e]te limita elastic` a rezisten\ei laterale a prismei cìi, de la trei traverse la ]apte
traverse.
Dac` se consider` [n cazul defectului de direc\ie situat în zona ]inelor de leg`tur`, cu

pant` a neregularit`\ii de 1,19% c` prisma cìi este nestabilizat`, atunci la temperatura [n
]in` de 60°C, deplas`rile laterale ale ]inelor, m`surate [n dreptul traverselor care lunec`
transversal prin prisma cìi sunt:
{n cazul defectului de direc\ie situat în zona ]inelor de leg`tur`, cu pant` a

neregularit`\ii de 1,19%, prin reducerea rezisten\elor prismei cìi rezult` o cre]tere a
deplas`rilor laterale maxime cu 4,6 mm ]i sporirea num`rului de traverse la care se
dep`]e]te limita elastic` a rezisten\ei laterale a prismei cìi, de la ]apte traverse la
unsprezece traverse.
Dac` se consider` ]i [n cazul defectului de direc\ie situat în zona ]inelor de leg`tur`,

cu pant` a neregularit`\ii de 0,48% c` prisma cìi este nestabilizat`, atunci la temperatura
[n ]in` de 60°C, deplas`rile laterale ale ]inelor, m`surate [n dreptul traverselor care
273
{n cazul defectului de direc\ie situat în zona ]inelor de leg`tur`, cu pant` a
neregularit`\ii de 0,48%, prin reducerea rezisten\elor prismei cìi rezult` o cre]tere a
deplas`rilor laterale maxime cu 1,5 mm ]i apari\ia a cinci traverse la care se dep`]e]te
limita elastic` a rezisten\ei laterale a prismei cìi.
Rezult` astfel c`, [n cazul unei prisme a cìi nestabilizate, lungimea zonei pe care se
dep`]e]te limita elastic` a rezisten\ei laterale este mai mare dec@t [n cazul unei prisme a
cìi stabilizate. De asemenea ]i deplas`rile laterale sunt mai mari.
Toate deplas`rile laterale de mai sus s-au referit la firul exterior drept de ]in` (la
contraacul drept sau ]ina de leg`tur` exterioar` dreapt`).
{n toate cazurile cu defect ini\ial de direc\ie, eforturile axiale maxime din contraace au
fost mai mici dec@t cele din cazul schimb`torului simplu f`r` defect ini\ial de direc\ie.
Rezultate analizelor efectuate privind defectele ini\iale de direc\ie sunt centralizate în
tabelul 8.1.
Rezultatele din literatura de specialitate [SaRa98], [ER202D95] nu se refer` [n mod
explicit la ]erpuirea pe zona aparatului de cale. Din [SaRa98] rezult` c` pentru un defect
ini\ial de direc\ie cu lungimea de und` de 9,0 m ]i amplitudinea de 25,4 mm, flambajul cìi
f`r` joante se produce pentru o varia\ie de temperatur` de 38ºC (calea f`r` joante este [n
aliniament iar valoarea rezisten\ei laterale este apropiat` de cea luat` [n calcul pentru
schimb`torul simplu). Din aceea]i surs` rezult` c` pentru un defect ini\ial de direc\ie cu
lungimea de und` de 9,0 m ]i amplitudinea de 63,5 mm, ]erpuirea cìi f`r` joante se
produce progresiv. Din datele din literatura de specialitate nu se poate trage o concluzie [n
leg`tur` cu apari\ia fenomenului de ]erpuire pe zona aparatului de cale [n cazul defectelor
ini\iale de direc\ie.
{n [I341] se spune c`, la calea f`r` joante, dac` valoarea maxim` a s`ge\ii este mai
mare de 25 mm sau dac` s`geata este sub 25 mm, dar temperatura este [n cre]tere
exist` riscul producerii ]erpuirii.
Din tabelul 8.1. rezult` c` deplasarea lateral` maxim` (care apare la jum`tatea
lungimii defectului) este mai mic` dec@t valoarea limit` men\ionat` [n [I341] de 25 mm,
numai [n cazul defectului ini\ial de direc\ie amplasat pe zona ]inelor de leg`tur` ]i cu
s`geata ini\ial` de 20 mm. Tot [n acest caz nici una dintre traverse nu lunec` transversal
prin prisma cìi. {n toate celelalte cazuri cu defecte ini\iale de direc\ie, exist` traverse care
lunec` transversal prin prisma cìi, iar deplas`rile laterale maxime (care apar la jum`tatea
lungimii defectului) sunt mai mari de 25 mm.
Se poate trage concluzia c` la schimb`torul simplu, [n cazul ipotezelor avute [n
vedere, fenomenul de ]erpuire poate s` apar` odat` cu dep`]irea deplas`rii limite elastice
[n prisma cìi.
274
Tabelul 8.1.
Pozi\ia Caracteristicile defectului Gradul de Deplasarea maxim` Num`rul de
defectului S`geata Lungime Pant` stabilizare al [n centrul defectului traverse la care se
ini\ial` prismei cìi la temperatura [n dep`]e]te
]in` de 60°C rezisten\a lateral`
(mm) (m) (%) (%) (mm) a prismei cìi
zona
50 8,4 1,19 100 19,3 9
macazului
zona
20 8,4 0,48 100 5,9 3
macazului
zona ]inelor
50 8,4 1,19 100 10,7 7
de leg`tur`
zona ]inelor
20 8,4 0,48 100 4,5 0
de leg`tur`
zona
50 8,4 1,19 75 25,7 11
macazului
zona
20 8,4 0,48 75 8,5 7
macazului
zona ]inelor
50 8,4 1,19 75 15,3 11
de leg`tur`
zona ]inelor
20 8,4 0,48 75 6,0 5
de leg`tur`
275
Deplas`rile laterale ale firului exterior drept
o
pentru temperatura [n ]in` de 60 C
-0.0050
0.0000
Deplasare (m)
0.0050
0.0100
defect de direc\ie
0.0150
0.0200
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
lungime (m)
cu defect de direc\ie f`r` defect de direc\ie
Figura 8.9. Deformatele ]inei exterioare drepte la temperatura [n ]in` de 60°C pentru
cazul cu defect ini\ial de direc\ie situat în zona macazului, cu pant` a neregularit`\ii de
1,19%, respectiv pentru cazul f`r` defect de direc\ie.
Deplas`rile laterale ale firului exterior drept

pentru temperatura [n ]in` de 60oC
-0.0020
0.0000
0.0020
Deplasare (m)
0.0040
0.0060
0.0080
0.0100 defect de direc\ie
0.0120
0.0140
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
lungime (m)
cu defect de direc\ie f`r` defect de direc\ie
Figura 8.10. Deformatele ]inei exterioare drepte la temperatura [n ]in` de 60°C

pentru cazul cu defect de direc\ie situat [n zona ]inelor de leg`tur`, cu pant` a
neregularit`\ii de 1,19%, respectiv pentru cazul f`r` defect de direc\ie.
276
8.7. Condi\ia de rezisten\`
Efortul unitar efectiv maxim care se dezvolt` la varia\ia de temperatur` [n contraacul
schimb`torului simplu (σmax)∆t trebuie s` nu dep`]easc` limita admisibil` (σadm)∆t:
(σmax)∆t ≤ (σadm)∆t (8.1.)
Efortul unitar admisibil (σadm)∆t a fost determinat astfel [nc@t suma tuturor felurilor de
eforturi unitare care se dezvolt` [n contraac s` nu dep`]easc` limita de elasticitate a
o\elului folosit la realizarea contraacului.
{n lucrarea [RaCo19], [n cazul ]inei tip 65 este dat` valoarea (σadm)∆t egal` cu 2550
daN/cm2; [n cazul ]inei tip 49, valoarea (σadm)∆t este considerat` egal` cu 2100 daN/cm2;
limita de elasticitate este considerat` ca fiind egal` cu 6000 daN/cm2.
Pe baza datelor din [RaCo19], referitoare la celelalte feluri de eforturi unitare, rezult`
pentru ]ina tip 60 c` valoarea (σadm)∆t este egal` cu 2400 daN/cm2.
{n tabelul 8.2. sunt comparate eforturile unitare maxime din contraace (σmax)∆t - pentru
cazurile studiate [n capitolele 5, 6, 7 ]i 8 - cu efortul unitar admisibil (σadm)∆t.
Din datele din tabelul 8.2. rezult` c` [n majoritatea situa\iilor analizate efortul unitar
maxim din contraace din varia\ia maxim` de temperatur` este egal cu aproximativ jum`tate
din efortul unitar admisibil (σadm)∆t. Valorile cele mai mari se ating pentru schimb`torul simplu
(izolat), S60 – 300 - 1:9, cu prindere K ]i traverse de lemn, pentru varia\ia de temperatur` ∆t
= -50°C, [n cazul ruperii contraacului drept: (σmax)∆t = 0,80 x (σadm)∆t.
Rezult` astfel c`, [n toate situa\iile analizate, valoarea efortului unitar maxim care
apare [n ]in` datorit` varia\iei de temperatur` este mai mic` dec@t valoarea admisibil`.
Tabel 8.2.
Situa\ie analizat` Reperul la care se (σmax)∆t (σadm)∆t (σmax)∆t /
m`soar` efortul (σadm)∆t
axial maxim (daN/cm2) (daN/cm2) (%)
Schimb`tor simplu (izolat),
Contraacul drept 1158 2400 48,2
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn.
∆t = +40°C
Contraacul curb 1164 2400 48,5
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn.
∆t = -50°C Contraacul curb 1495 2400 62,3
(*) Schimb`tor simplu (izolat),
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn.
∆t = +40°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere
elastic` ]i traverse de beton.
∆t = +40°C
Schimb`tor simplu ([n cadrul
unei diagonale), S60 - 300 - 1:9,
cu prindere K ]i traverse de
lemn.
∆t = +40°C
Schimb`tor simplu (interior [n

gruparea compus` din dou` Contraacul drept 1230 2400 51,3
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
prindere K ]i traverse de lemn.
∆t = +40°C, d = 0 m.
277
Schimb`tor simplu (exterior [n
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 0 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 10 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 10 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 20 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 20 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 50 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 50 m.

S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i Contraacul drept 1060 2400 44,1
traverse de lemn, ∆t = +40°C.
Se rupe DCAC dintre contraacul Contraacul curb 1188 2400 49,5
drept ]i acul curb.
Schimb`tor simplu (izolat), Contraacul drept - 2400 -
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn, ∆t = -50°C.
Se rupe contraacul drept. Contraacul curb 1912 2400 79,7

Gradul de stabilizare al prismei Contraacul curb 1175 2400 49,0
cìi: 75%.
*) [n acest caz deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este egal` cu 2 mm ([n toate
celelalte cazuri deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este egal` cu 5 mm)
278
9. CALCULUL SIMPLIFICAT AL NUM~RULUI
DE ELEMENTE DE CONLUCRARE
DINTRE AC }I CONTRAAC
Pentru a evita deplas`rile longitudinale ale acului [n raport cu contraacul s-au

prev`zut diferite dispozitive de conlucrare ac-contraac.
Cel mai utilizat dispozitiv este dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac (DCAC)
(figura 9.1.), folosit la DB ]i la alte administra\ii de cale ferat`. Sistemul permite rotiri
relative [ntre ac ]i contraac.
Determinarea for\elor care se transmit de la ac la contraac în cazul schimb`torului
simplu, sub influen\a varia\iilor de temperatur` în raport cu temperatura de fixare, a fost
f`cut` în capitolele anterioare folosind posibilit`\ile oferite de programul SAP 2000. {n
acest capitol se efectueaz` calculul aproximativ al num`rului de dispozitive de conlucrare
între ac ]i contraac pentru mai multe tipuri de schimb`toare simple.
În acest calcul aproximativ se consider` c` leg`tura dintre oricare fir de ]in` ]i
reazemul de sub talpa ]inei este de natura unor for\a de frecare de alunecare. Rezultatele
ob\inute în acest capitol reprezint` o verificare a rezultatelor calculelor cuprinse în
capitolele anterioare.
Deplas`rile relative [ntre ac ]i contraac sunt datorate [n principal varia\iilor de
temperatur`.
contraac
dispozitivul
de conlucrare
dintre
ac ]i contraac
ac
Figura 9.1. Dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac (DCAC)
279
Pentru calculul simplificat al num`rului de astfel de dispozitive de conlucrare dintre ac
]i contraac s-au considerat urm`toarele ipoteze [BuDi95] (figura 9.2.):
- firele exterioare de ]in` ale schimb`torului simplu nu sufer` deplas`ri longitudinale;
- partea din acul flexibil care este fixat` de traverse (zona c`tre c`lc@iul acului flexibil)
[mpreun` cu ]inele de leg`tur` situate [n continuarea lor, se comport` ca o zon` de
respira\ie caracterizat` de o rezisten\` longitudinal` constant`;
- se consider` c` inima simpl` nu sufer` deplas`ri longitudinale.
Dac` varia\ia de temperatur` cre]te, va cre]te ]i influen\a ]inelor interioare – prin

intermediul prinderilor ]i a traverselor – asupra ]inelor exterioare.
În analiza prinderilor aferente traverselor speciale ale aparatelor de cale trebuie s`
se \in` seama de faptul c` for\a care este transmis` de o ]in` interioar` în dreptul unei
prinderi nu poate dep`]i for\a maxim` de frecare care se poate mobiliza între ]in` ]i
elementele componente ale prinderii respective. Totodat`, trebuie avut în vedere faptul c`,
pe o travers` special` dat`, for\ele care se transmit de la firele exterioare de ]in` la
traversa respectiv` sunt de sens opus for\elor care se transmit aceleia]i traverse de la
firele interioare de ]in`. Astfel, la cre]terea temperaturii, firele interioare de ]in` împing
traversa special` spre vârful schimb`torului simplu; în acela]i timp, firele de ]in`
exterioare – prin intermediul prinderilor respective – se opun deplas`rii traversei speciale
spre vârful schimb`torului respectiv. Din acest motiv, comportarea traversei speciale din
cuprinsul schimb`torului simplu este total diferit` de comportarea unei traverse normale; la
traversele normale cu prinderile în regim normal de func\ionare nu se ajunge la dep`]irea
for\ei maxime de frecare care se poate mobiliza între ]in` ]i elementele din alc`tuirea
prinderii, având loc, mai întâi, învingerea rezisten\ei pe care o opune prisma cìi la
deplasarea traversei respective în lungul cìi.
Pentru a limita deplas`rile longitudinale excesive ale firelor interioare de ]in`
(datorate varia\iei temperaturii) se realizeaz` o leg`tur` suplimentar` [ntre ac ]i contraacul
corespondent. Pentru aceasta [n zona de c`lc@i a acului se amplaseaz` unul sau mai
multe dispozitive de conlucrare [ntre ac ]i contraac, a]a cum se poate vedea din figura
9.3. În felul acesta este limitat` deplasarea relativ` între ac ]i contraac. În dreptul DCAC-
ului, acul transmite o for\` concentrat` contraacului corespondent. Problema care apare
este de a determina num`rul necesar de astfel de dispozitive.
{n general primul dispozitiv de conlucrare dintre ac ]i contraac este pozi\ionat dup`
prima prindere [n func\iune de la c`lc@iul acului.
zon` imobil`
C
D
A
B
dilatare liber`
dilatare restr@ns`
dilatare nul`
Figura 9.2. {mp`r\irea schimb`torului simplu [n zone, din punctul de vedere al

deplas`rilor longitudinale posibile
280
contraac
N2
N1
ac
Figura 9.3. Transmiterea for\ei F de la ac la contraac, când nu exist` prinderi în
func\iune situate la stânga dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac
Cazul 1
Se determin` num`rul de dispozitive de conlucrare pentru o varia\ie de temperatur`
de ∆T = 45ºC, pentru un schimb`tor simplu de mare vitez` (300 km/h pe linia direct` ]i
160 km/h pe linia ab`tut`) cu ]ine UIC 60 cu tangenta 1/46 [BuDi95]. Lungimea [ntre zona
de dispunere a dispozitivelor ]i inim` este de 51 m. Rezisten\a longitudinal` aferent`
prinderii este p = 21 daN/cm fir.
(A = 76,86 cm2, E = 2,1 x 106 daN/cm2; α = 1,15 x 10-5 ºC-1)
Presupunem [n prim` faz` c` nu exist` dispozitiv de conlucrare [ntre ac ]i contraac.

Lungimea de respira\ie va fi:
F α × E × A × ∆T
LR = = (9.1.)
p p
Rezult` LR = 39,78 m ≅ 40 m ]i care este inferioar` lungimii AB de 51 m. Exist`
a]adar o lungime de 51 m - 40 m = 11 m, a c`rei extremitate este B ]i care este o
sec\iune fix` (figura 9.4.).
Deplasarea extremit`\ii A a por\iunii de ]in` AB este:
α 2 × E × A × ∆T 2
δ=
2×p
(9.2.)
Rezult` δ = 0,01008 m = 10,1 mm.

Fiecare dispozitiv de conlucrare permite deplas`ri relative doar de ± 7 mm (figura
9.6.). Astfel, deplasarea [mpiedicat` este de:
∆L = 10,1 mm - 7 mm = 3,1 mm
Fc este efortul axial [n momentul [n care se consum` deplasarea de 7 mm = 0,7 cm.
Acest efort se determin` din rela\ia:
0,7 =
Fc2
2×p×E× A
(9.3.)
Rezult`:
Fc = 68 886,4 daN = 688,9 kN.
281
Temperatura corespunz`toare acestui efort axial este:
∆t c =
Fc
α ×E× A
(9.4.)
Rezult`:
∆tc = 37,1ºC.
{n cazul deplas`rii [mpiedicate de 3,1 mm [n ]ina AB va apare un efort axial de
compresiune F∆:
∆L ∆L
F∆ = ×E× A = ×E× A (9.5.)
L Fc / p
Rezult` F∆ = 15 253,4 daN = 152,5 kN
Calculul num`rului de dispozitive de conlucrare se bazeaz` pe faptul c` fiecare din
aceste elemente se fixeaz` pe inima acului ]i a contraacului prin intermediul a dou`
]uruburi de [nalt` rezisten\`. Aceste elemente lucreaz` prin frecare. Dac` se presupune
c` fiecare ]urub se str@nge p@n` c@nd efortul axial de [ntindere este de 300 kN, fiecare
dispozitiv de conlucrare este capabil s` transmit` [n condi\ii normale o for\` de:
2 ]uruburi x 300 kN x 0,3 = 180 kN
(0,3 este coeficientul de frecare o\el – o\el)
{n cazul analizat este suficient un dispozitiv (152,5 kN < 180 kN), dac` este avut [n
vedere un coeficient de siguran\` (c) egal cu:
c = 180 / 152,5 = 1,18
ac ]in` de leg`tur`
inima simpl`
A B (considerat` fix`)
dispozitiv de conlucrare
ac-contraac
contraac
Figura 9.4. Transmiterea for\ei F de la ac la contraac [n cazul unui singur

dispozitiv de conlucrare dintre ac ]i contraac c@nd nu exist` prinderi situate la
st@nga dispozitivului respectiv de conlucrare
282
∆T = 0°
∆T = 37°
Figura 9.5. Deplas`rile permise de dispozitivul de conlucrare ac-contraac
283
Cazul 2
Se calculeaz` num`rul de dispozitive de conlucrare pentru o varia\ie de temperatur`
de ∆T = 50ºC, pentru un schimb`tor simplu cu ]ine UIC 60 cu raza curbei pe linia deviat`
de 500 m ]i tangenta 1:12. Lungimea [ntre zona de dispunere a dispozitivelor ]i inim` este
de 17,8 m. Rezisten\a longitudinal` aferent` prinderii este considerat` egal` cu p = 14
kN/m.
(A = 76,86 cm2, E = 2,1 x 106 daN/cm2; α = 1,15 x 10-5 ºC-1)
Presupunem [n prim` faz` c` nu exist` dispozitiv de conlucrare [ntre ac ]i contraac.

Procesul de evaluare al deplas`rii extremit`\ii A difer` substan\ial fa\` de cazul
anterior. Se va m`ri treptat varia\ia de temperatur` cu c@te 2ºC, pornind de la varia\ia de
temperatur` ∆T = 0ºC. Rezultatele sunt prezentate [n tabel:
∆T
0 2 4 6 8 10 12 13 13,43
(ºC)
N
0 37,12 74,25 111,37 148,49 185,62 222,74 241,30 249,20
(kN)
LR
0 2,7 5,3 8,0 10,6 13,3 15,9 17,2 17,8
(m)
N = α x E x A x ∆T (9.6.)
LR = (α x E x A x ∆T)/ p (9.7.)
C@nd ∆T este de exemplu egal` cu 8ºC, lungimea de respira\ie este de 10,6 m. Cum
lungimea AB este de 17,8 m, rezult` c` exist` o zon` de 17,8 - 10,6 = 7,2 m, care are
extremitatea [n B ]i care se comport` ca o zon` central` (cu deplasare nul`). Este o
situa\ie similar` cazului anterior.
Pe m`sur` ce temperatura cre]te, efortul axial N cre]te deasemenea. Pe m`sur` ce
temperatura cre]te, cre]te lungimea zonei de respira\ie LR ]i [n consecin\` se diminueaz`
por\iunea din ]ina AB care se comport` ca zon` central`.
C@nd se ajunge la ∆T = 13,43ºC, lungimea de respira\ie LR coincide cu lungimea
]inei AB. Toat` ]ina AB devine o zon` de respira\ie. Dat fiind faptul c` punctul B este fix,
deplasarea punctului A se calculeaz` cu expresia:
α 2 × E × A × ∆T 2
δ=
2×p
(9.8.)
Pornind de la aceast` situa\ie de echilibru ( la care ∆T = 13,43ºC), orice cre]tere de

temperatur` produce dilatarea liber` a por\iunii AB.
Efortul axial aferent unei bare dublu [ncastrate ]i datorat varia\iei de temperatur` ∆T
= ± 50ºC este:
N = α x E x A x ∆T = 928,1 kN
Lungimea de respira\ie LR, corespunz`toare acestui efort axial se calculeaz` conform
expresiei:
LR = N/ p = 66,3 m
Se constat` c` aceast` lungime de respira\ie este mult mai mare ca lungimea AB
(66,3 m > 17,8 m).
{n consecin\`, lungimea AB este mai mic` dec@t lungimea de respira\ie iar
rezisten\ele longitudinale de pe lungimea AB vor echilibra numai eforturile axiale egale cu:
F1 = 14 kN/m x 17,8 m = 249,2 kN
Prin urmare [n cap`tul A al por\iunii de ]in` AB exist` un efort axial de:
F2 = 928,1 kN - 249,2 kN = 678,9 kN.
284
Acest efort axial produce o varia\ie de lungime a barei AB, conform cunoscutei rela\ii:
F × L LF2==17678
∆L 2 = 2 ⎯⎯ ⎯ ⎯⎯→ 7,49mm
,9 kN
E× A
,8 m
(9.9.)
{n afar` de aceasta trebuie adunat` cre]terea de lungime datorat` fenomenului de
dilatare limitat` care se produce [n bara AB (fig. 9.6.):
∆T1 × α × L L∆=T17 1 =13, 43 C
∆L 1 = ⎯⎯ ⎯ ⎯⎯→ 1,37mm
o
,8 m
(9.10.)
2
( ∆T1 = = 13,43 o C )
F1
α ×E× A
Suma ambelor deforma\ii d` mi]carea final` a punctului A al barei considerate,
presupun@nd c` nu exist` nici un element de conlucrare.
∆L = ∆L1 + ∆L 2 → ∆L = 1,37mm + 7,49mm = 8,86mm
Fiecare dispozitiv de conlucrare permite deplas`ri relative doar de ± 7 mm (figura
9.6.). Astfel, deplasarea [mpiedicat` este de:
∆L = 8,86 mm - 7 mm = 1,86 mm
Fc este efortul axial [n momentul [n care se consum` deplasarea de 7 mm. Acest
efort se determin` din rela\ia:
0,7 =
Fc2
2×p×E× A
(9.11.)
Rezult`:
Fc = 56 245,5 daN = 562,5 kN.
Temperatura corespunz`toare acestui efort axial este:
∆t c =
Fc
α ×E× A
(9.12.)
Rezult`:
∆tc = 30,3ºC.
{n cazul deplas`rii [mpiedicate de 1,86 mm [n ]ina AB va apare un efort axial de
compresiune F∆:
∆L
F∆ = ×E× A (9.13.)
L
Rezult` F∆ = 16 866,0 daN = 168,7 kN
{n cazul analizat este suficient un dispozitiv (168,7 kN < 180 kN), dac` este avut [n
vedere un coeficient de siguran\` (c) egal cu:
c = 180 / 168,7 = 1,07
Cazul 3
Se calculeaz` num`rul de dispozitive de conlucrare pentru o varia\ie de temperatur`
de ∆T = 40ºC, pentru un schimb`tor simplu cu ]ine UIC 60 cu raza curbei pe linia deviat`
de 300 m ]i tangenta 1:9. Lungimea [ntre zona de dispunere a dispozitivelor de conlucrare
]i inim` este de 13,5 m. Rezisten\a longitudinal` aferent` prinderii este considerat` egal`
cu 14 kN/m.
(A = 76,86 cm2, E = 2,1 x 106 daN/cm2; α = 1,15 x 10-5 ºC-1)
Se presupune mai [nt@i, c` nu exist` dispozitiv de conlucrare [ntre ac ]i contraac.
285
a)
678,9 kN
678,9 kN
928,1 kN
249,2 kN
b)
A B
Figura 9.6. Diagrama de eforturi axiale [n por\iunea de ]in` AB

a) diagrama de eforturi axiale
b) vederea schimb`torului simplu [n plan
286
Efortul axial datorat varia\iei de temperatur` ∆T = ±40ºC este:
N = α x E x A x ∆T = 742,4 kN
Lungimea de respira\ie LR se calculeaz` conform expresiei:
LR = N/ p = 53,0 m
Lungimea de respira\ie este cu mult mai mare dec@t lungimea ]inei AB (53,0 m >
13,5 m).
{n consecin\`, lungimea ]inei AB este mai mic` dec@t lungimea de respira\ie iar
rezisten\a longitudinal` echilibreaz` numai un efort axial egal cu:
F1 = 14k N/m x 13,5 m = 189,0 kN
Prin urmare [n cap`tul A al ]inei AB exist` un efort de:
F2 = 742,4 kN - 189,0 kN = 553,4 kN.
Acest efort axial produce o modificare de lungime a barei AB, egal` cu:
F × L LF2==13553
∆L 2 = 2 ⎯⎯ ⎯ ⎯ ⎯→ 4,63mm
, 4 kN
E× A
,5m
(9.14.)
{n afar` de aceast` cre]tere de lungime trebuie s` fie avut` [n vedere cre]terea de
lungime aferent` varia\iei de temperatur` care este necesar` pentru mobilizarea
rezisten\ei longitudinale pe lungimea AB. Aceast` valoare se calculeaz`, [nlocuind LR
pentru lungimea barei AB:
∆T1 × α × L L∆=T13 1 =10 C
∆L 1 = ⎯⎯ ⎯⎯→ 0,78mm
o
,5 m
(9.15.)
2
( ∆T1 = = 10 o C )
F1
α ×E× A
Suma ambelor deforma\ii d` mi]carea final` a punctului A al barei considerate,
presupun@nd c` nu exist` nici un element de conlucrare.
∆L = ∆L1 + ∆L 2 → ∆L = 0,78mm + 4,63mm = 5,41mm
Sistemul de conlucrare permite deplas`ri relative doar de ± 7 mm. De]i ∆L < 7 mm [n
acest caz, dispozitivul de conlucrare este necesar din condi\ia de asigurare a unui
coeficient de siguran\`.
{n realitate, pentru o cre]tere de temperatur` [n ]in` de 40ºC, se produce contactul

[ntre elementele dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac, adic` deplas`rile
relative dintre ac ]i contraac ating valoarea de 7 mm. Acest lucru rezult` ]i din analiza cu
elemente finite din prezenta tez`. Calculele aproximative f`cute mai sus nu iau [n
considerare comportarea elastic` a prismei cìi ]i a prinderilor, comportare care este
caracteristic` deplas`rilor longitudinale reduse (a se vedea capitolul 5). Pe baza
rezultatelor din capitolul 5.5. unde este analizat un schimb`tor simplu S60-300-1:9 prin
metoda elementelor finite, rezult` c`:
- pentru o varia\ie de temperatur` [n ]in` ∆T = 40ºC este nevoie de un singur DCAC;
- pentru o varia\ie de temperatur` [n ]in` ∆T = 45ºC este nevoie de dou` DCAC;
- pentru o varia\ie de temperatur` [n ]in` ∆T = 50ºC este nevoie de dou` DCAC.
{n realitate pot fi întâlnite ]i schimb`toare simple la care temperatura de fixare este

provizorie ]i în cazul c`rora cre]terea de temperatur` pân` la 60ºC poate dep`]i
varia\iile de temperatur` ∆T men\ionate.
{n tabelul 9.1. sunt sintetizate rezultatele referitoare la num`rul de dispozitive de
conlucrare necesare, pentru patru tipuri de schimb`toare simple [APCAROM] ]i pentru
dou` valori ale rezisten\ei longitudinale aferente prinderilor.
287
Tabel 9.1.
Tipul Rezisten\a Varia\ia de Num`rul de Num`rul de
schimb`torului longitudinal` a temperatur` DCAC DCAC
simplu prinderii maxim` (metoda (MEF)
(kN/m) (ºC) aproximativ`)
14 40 1 1
14 45 1 2
14 50 1 2
S 60 – 300 – 1:9
20 40 1 1
20 45 1 1
20 50 1 1
14 35 1
14 40 1
14 45 1
S 60 – 500 – 1:12 14 50 1
20 40 1
20 45 1
20 50 1
14 35 1
14 40 1
14 45 1
14 50 2
S 60 – 760 – 1:14
20 35 1
20 40 1
20 45 1
20 50 2
14 30 1
14 35 1
14 40 1
14 45 2
S 60 – 1200 – 1:18,5 14 50 2
20 35 1
20 40 1
20 45 1
20 50 2
288
10. CONCLUZII }I CONTRIBU|II PERSONALE
{n prezenta tez` se studiaz` comportarea schimb`toarelor simple ]i a grup`rilor de

astfel de aparate de cale la [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`.
{n capitolul 2 al tezei s-au analizat parametrii caracteristici liniilor de mare vitez`

(p@n` la 350 km/h) la diferite administra\ii de cale ferat`. Tot [n acest capitol s-au trecut [n
revist` principalele cercet`ri ]i m`sur`tori efectuate p@n` [n prezent [n scopul realiz`rii
aparatelor de cale pentru viteze mari.
S-au analizat cele mai importante tipuri de neregularit`\i care apar la schimb`toarelor
simple ]i m`surile care se iau pentru dep`]irea problemelor care le pun aceste
neregularit`\i. Aceste neregularit`\i sunt:
- neregularit`\i de direc\ie;
- neregularit`\i mecanice determinate de varia\ia rigidit`\ii cìi în lungul firelor de ]in`;
- neregularit`\i la nivel ale suprafe\ei de rulare;
- neregularit`\i termice datorate varia\iilor de temperatur`.
La varia\ii de temperatur`, schimb`torul simplu are o comportare diferit` [n

compara\ie cu calea f`r` joante. La schimb`tor dou` cì de rulare intr` ]i se unesc [ntr-
una singur`. {n cazul schimb`torului simplu sudat ]i [ncorporat [n calea f`r` joante se
ridic` urm`toarele probleme:
1. {n dreptul dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac se transmite o for\`
longitudinal` concentrat` de la ac la contraac, care face ca efortul axial din contraac s` fie
mai mare dec@t la calea f`r` joante standard. Calculele aproximative ]i calculele efectuate
cu SAP 2000, prezentate în continuare au condus la concluzia c` efortul axial din contraac
este cu 20 – 40% mai mare decât la calea f`r` joante standard.
2. Deplasarea longitudinal` relativ` [ntre acele ]i contraacele schimb`torului simplu
poate face, [n anumite condi\iuni, ca func\ionarea schimb`torului s` fie dificil`. {n tez`,
urmare calculului deplas`rilor relative men\ionate, sunt stabilite condi\iile în care este
asigurat` func\ionarea normal` a schimb`torului simplu.
3. Datorit` faptului c` raza curbei de pe linia deviat` este mic`, eforturile axiale tind
s` genereze o deforma\ie lateral` mare a cìi. În tez`, s-a acordat aten\ie respira\iei
transversale provocate de varia\ia de temperatur`, atât în cazul schimb`torului simplu
având neregularit`\i la direc\ie cât ]i în cazul schimb`torului simplu f`r` astfel de
neregularit`\i.
{n capitolul 3 s-au prezentat c@teva considera\ii privind realizarea aparatelor de

cale sudate. Astfel:
- [n subcapitolul 3.1. au fost trecute [n revist` condi\iile tehnice pentru sudarea ]i

montarea pe amplasament a aparatelor de cale [n Rom@nia: condi\i impuse infrastructurii
]i suprastructurii cìi; principii aplicate la eliminarea joantelor aparatelor de cale.
- [n subcapitolul 3.2. s-au prezentat condi\iile avute [n vedere [n procesele

tehnologice de eliminarea joantelor prin suduri aluminotermice la schimb`toarele simple ]i
la travers`ri.
289
- [n subcapitolul 3.3. s-au prezentat condi\iile avute [n vedere [n procesele
tehnologice de eliminarea joantelor la schimb`toarele simple prin metoda electric` a topirii
intermediare ]i presiunii [n capete.
- [n subcapitolul 3.4. s-au analizat condi\iile avute [n vedere la SNCF [n

procesele tehnologice privind [ncorporarea schimb`toarelor simple [n calea f`r` joante ]i
au fost scoase [n eviden\` particularit`\ile proceselor tehnologice aplicate la SNCF:
realizarea temperaturii de fixare cu dispozitivele pentru [nc`lzirea ]inelor; folosirea, pentru
legarea reperelor de rulare, a joantelor speciale lipite [n locul sudurilor ([n cazul folosirii
acestor joante nu mai este necesar s` se \in` seama de efectul r`cirii rostului sudat);
conducerea diverselor lucr`ri prin utilizarea deplas`rilor m`surate ale sec\iunilor ]inei [n
lungul cìi; folosirea aparatelor de dilata\ie (AD-urilor) [n locul solu\iei care presupune
utilizarea panourilor tampon.
{n capitolul 4 al tezei au fost prezenta\i ]i analiza\i parametrii cei mai importan\i

care influen\eaz` comportarea cìi f`r` joante ]i anume:
- rezisten\a lateral` (determinat` de prisma cìi);
- rezisten\a longitudinal` (determinat` de prinderi ]i prisma cìi);
- rezisten\a care se opune rotirii ]inei [n prindere.
Aceast` analiz` a fost necesar` în vederea alegerii parametrilor pentru calculele

efectuate [n tez` cu utilizarea programului SAP 2000.
M`sur`torile efectuate au scos [n eviden\` caracterul neliniar al acestor rezisten\e.
Capitolul 5 al lucr`rii a fost dedicat analizei schimb`torului simplu la [nc`rcarea

dat` de varia\ia de temperatur`.
{n subcapitolul 5.1. au fost eviden\iate componentele cu propriet`\i de mas` ]i

cele cu propriet`\i elastice ale structurii cìi [n vederea model`rii analitice ]i numerice a
cìi.
A fost realizat` o clasificare a diferitelor tipuri de cì de rulare [n func\ie de
componentele utilizate. Au rezultat nou` tipuri de astfel de structuri, ]ina fiind singurul
reper comun din toate tipurile de structur`. Tipurile variaz` [n func\ie de num`rul de
straturi elastice. Cele dou` extreme sunt ]ina „[ncastrat`” (cu num`r mai mic de repere [n
alc`tuire) ]i calea cu prindere indirect` cu blocuri (cu num`r mare de repere [n alc`tuire).
Exist` modele analitice ]i exist` modele numerice. Acestea din urm` reprezint` de
fapt o [mbinare a modelelor analitice elementare.
Modelele analitice se bazeaz` [n general pe situa\ii de omogenitate [n care:
Suportul este continuu;
Exist` un num`r limitat de [mbin`ri;
Exist` un num`r limitat de pozi\ii pentru [nc`rcare;
Modelele numerice sunt folosite [n cazurile [n care g`sirea unor solu\ii pentru
modelele analitice este dificil`. {n loc de a se g`si o solu\ie la o gam` continu` de date de
intrare, metodele numerice caut` (din punct de vedere numeric) solu\ia unui model, noduri
cuprinz`toare ]i elemente de leg`tur`. Toate propriet`\ile componentelor ]i restric\iile
modelelor trebuie incluse [n defini\ia acestui model numeric, ceea ce [n general se
nume]te metoda elementelor finite (MEF).
{n subcapitolul 5.2. a fost prezentat` modelarea schimb`torului simplu [n

vederea analizei la [nc`rcarea cu varia\ie de temperatur`.
290
Schema static` avut` [n vedere [n analiza st`rii de eforturi ]i deforma\ii determinate
de varia\iile de temperatur`, s-a referit la un schimb`tor simplu ]i la por\iunile de cale de la
extremit`\ile lui: care se [ntind pe 12 traverse la v@rful schimb`torului, respectiv pe c@te 18
traverse la c`lc@iul schimb`torului, pe liniile direct` ]i ab`tut`. Modelarea realizat` pentru
schimb`torul simplu a fost tridimensional`. }inele ]i traversele au fost considerate ca
elemente de tip bar`. {n planul orizontal xOy au fost considerate axele ]inelor, iar [n planul
paralel cu xOy, la z = -0,2, au fost considerate axele traverselor. Apoi, [n planul paralel cu
xOy, la z = -0,6, au fost considerate punctele fixe din planul bazei.
Acele s-au luat [n considerare numai pe zona pe care prinderile sunt active.
Pentru a se \ine seama de influen\a varia\iei de temperatur`, la capetelele structurii,
la fiecare reper s-a introdus cîte o for\` axial`, egal` cu α E A ∆t .
De leg`tura structurii cu calea f`r` joante s-a \inut seama prin prevederea de
resoarte dirijate în lungul cìi, ale c`ror caracteristici s-au calculat [n Anexa 5.5.
Au fost de asemenea luate [n considerare ]i dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i
contraace (DCAC-urile).
Nodurile structurii au fost prev`zute [n dreptul intersec\iei aparente dintre axele
]inelor ]i axele traverselor; cu alte cuvinte, nodurile au ap`rut acolo unde sunt prinderi. Pe
o vertical` exist` trei noduri: un nod [n planul ]inelor, un nod [n planul traverselor ]i un nod
apar\in@nd planului fix pe care se afl` structura analizat`.
Nodurile din planul fix pe care se afl` structura analizat` se consider` cu toate
gradele de libertate blocate.
Nodurile din planul ]inelor ]i traverselor se consider` cu toate gradele de libertate
libere.
{ntre cele trei noduri situate pe o vertical` au fost considerate leg`turi speciale de tip
elastic numite NLLink (caracteristice programului SAP 2000).
Rigidit`\ile pe patru direc\ii ale leg`turii dintre nodul din planul fix pe care se afl`
structura analizat` ]i nodul din planul traverselor au fost calculate [n Anexa 5.4. Nu au fost
introduse [n acest tip de leg`tur` rigidit`\ile la transla\ie pe direc\iile principale din planul
cìi, datorit` faptului c` aceste rigidit`\i sunt diferite de la o travers` la alta ]i ar fi impus
definirea unui num`r foarte mare de tipuri distincte de leg`turi. Aceste rigidit`\i au fost
modelate prin resoarte simple. Rigidit`\ile resoartelor care modeleaz` rezisten\a
longitudinal` a prismei cìi au fost calculate [n Anexa 5.2. Rigidit`\ile resoartelor care
modeleaz` rezisten\a lateral` a prismei cìi au fost calculate [n Anexa 5.3.
Rigidit`\ile leg`turilor dintre nodurile din planul traverselor ]i nodurile din planul
]inelor, leg`turi care modeleaz` prinderile, au fost calculate [n Anexa 5.1.
S-a considerat c` at@t prinderea c@t ]i prisma cìi au comport`ri biliniare. La
deplas`ri longitudinale mici ale ]inei, care se produc la varia\ii de temperatur`, rezisten\a
longitudinal` determinat` de prindere este propor\ional` cu deplasarea. Pentru deplas`ri
longitudinale mai mari nu se mai poate admite o varia\ie liniar` a rezisten\ei longitudinale
cu deplasarea. Practic, pentru deplas`ri longitudinale mari se produce lunecarea ]inei în
prindere, între talpa ]inei ]i pl`cu\a de sub ]in` atingându-se valoarea maxim` a for\ei de
frecare de alunecare. S-a considerat de asemenea c` ]i rezisten\a la rotire [n prindere nu
este liniar`. {n ceea ce prive]te prisma cìi s-a considerat c` at@t rezisten\a longitudinal`
c@t ]i rezisten\a transversal` au o varia\ie biliniar` [n func\ie de deplasare.
Calcul neliniar se face pentru trepte de temperatur` de 1°C.
{n etapa “i(0)” se [ncarc` schimb`torul cu varia\ia de temperatur` ti. Diferen\a de
temperatur` [ntre etapa “i” ]i etapa “i+1” este de 1°C. {n fi]ierul de rezultate se
cerceteaz` dac` exist`:
a. noduri [n planul traverselor care au deplas`ri longitudinale sau laterale mai mari
sau egale cu deplasarea limit` elastic`;
b. prinderi la care deplasarea relativ` dintre ]in` ]i travers` a dep`]it limita elastic`;
c. prinderi la care rotirea ]inei [n prindere ([n planul cadrului ]ine-traverse) a dep`]it
rotirea limit` elastic`.
291
Dac` exist` noduri din planul traverselor la care este [ndeplinit` condi\ia “a” atunci la
aceste noduri, pe structura nedeformat`, se elimin` resortele care modeleaz` rezisten\a
lateral` sau longitudinal` a prismei cìi ]i se aplic` for\e concentrate orientate [n sens
opus deplas`rii. La fel se procedeaz` ]i [n cazul condi\iilor “b” ]i “c”.
Se aplic` din nou [n cadrul etapei (i)(1) [nc`rcarea cu varia\ia de temperatur` ti asupra
noii structuri ]i se constat` dac` mai sunt elemente de leg`tur` ale structurii la care sunt
[ndeplinite condi\iile “a”, “b”, “c”. Se repet` ra\ionamentul p@n` c@nd nu va mai exista nici
un element al structurii la care s` existe “a”, “b”, “c”.
Se trece apoi la etapa “i+1(0)” [n care structura este [nc`rcat` cu varia\ia de
temperatur` ti+1 = ti + 1.
Dup` algoritmul descris mai sus se merge p@n` la treapta de temperatur`
superioar`.
S-a considerat ]i situa\ia [n care la elementele de leg`tur` dintre nodurile bazei ]i
nodurile din planul traverselor nu se iau [n calcul rigidit`\ile de rota\ie. Au rezultat
urm`toarele diferen\e:
- deplas`rile ]inelor sunt practic acelea]i ca [n cazul [n care se iau [n considerare
rigidit`\ile de rota\ie; deplas`rile pe direc\ie longitudinal` difer` cu maxim 0,5%, iar
deplas`rile pe direc\ie transversal` difer` cu maxim 1%;
- deplas`rile [n direc\ie longitudinal` ale traverselor sunt mai mari cu p@n` la 20%
(maximele de 20% sunt atinse [n zona dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i
contraace); deplas`rile pe direc\ie transversal` ale traverselor difer` cu maxim 1%.
{n consecin\` este important` considerarea [n calcul a rigidit`\ii de rota\ie a traversei

din punctul de vedere al deplas`rii longitudinale prin prisma cìi.
Dac` pentru elementul de leg`tur` dintre nodurile din planul traverselor ]i nodurile
din planul ]inelor nu se iau [n calcul rigidit`\ile de rota\ie rezult` diferen\e de maxim 1%
at@t pentru deplas`rile ]inelor c@t ]i pentru deplas`rile traverselor.
S-a considerat ]i o variant` [n care [n locul elementului de leg`tur` NLLink s-a
prev`zut un ansamblu de trei bare. Caracteristicile geometrice ale barelor s-au determinat
astfel [nc@t acestea s` modeleze c@t mai bine comportarea prinderii [n direc\ie
longitudinal` cìi. Rezultatele ob\inute prin folosirea leg`turii alc`tuite din trei bare sunt
practic identice cu cele ob\inute prin folosirea elementului NLLink.
{n subcapitolul 5.3. s-au comparat, pentru zona de respira\ie a tronsonului sudat,

metoda analitic` ]i o metod` numeric` de determinare a eforturilor axiale ]i deplas`rilor
longitudinale.
Prima metod` (metod` analitic`) este cea dezvoltat` de C.C. Teodorescu [n “Teoria
]inei f`r` joante supuse la varia\ii de temperatur`” pentru tronsonul cu “n” traverse.
Calculul s-a f`cut [n dou` ipoteze:
- [n ipoteza A1 s-a considerat c` prisma cìi are o comportare elastic` pentru
deplas`ri mici; rezisten\` longitudinal` a prismei cìi aferent` unei semitraverse s-a
considerat de R = 3,7 kN iar limita deplas`rii elastice s-a considerat de 0,52 mm;
- [n ipoteza A2 s-a considerat c` prisma cìi este caracterizat` printr-o rezisten\`
longitudinal` constant`; [n acest caz limita deplas`rii elastice este practic nul`.
A doua metod` (metoda numeric`) este dat` de calculul cu elemente finite efectuat
cu ajutorul programului SAP 2000.
- [n ipoteza B1 s-a considerat (ca ]i la “A1”) c` leg`tura dintre ]in` ]i travers` este
infinit rigid`, adic` [n dreptul prinderii ]ina ]i traversa au acelea]i deplas`ri; rigiditatea
292
- [n ipoteza B2 spre deosebire de ipoteza B1, s-au considerat valori mari ale rigidit`\ii
considerat` ca o constant`, pentru o limit` practic nul` a deplas`rii elastice.
Rezultatele ob\inute [n ipotezele A1 ]i B1 sunt apropiate, iar pentru valori foarte mari
ale rigidit`\ilor s-a constatat de asemenea c` rezultatele corespunz`toare ipotezelor A2 ]i
B2 sunt apropiate.
Diferen\ele mici care apar totu]i [ntre ipotezele A1 ]i B1, respectiv [ntre A2 ]i B2 se
datoreaz` faptului c` modelarea cu elemente finite este o modelare tridimensional`, mult
mai apropiat` de fenomenul real. {n acest fel se poate considera c` modelarea realizat` [n
vederea aplic`rii programului SAP 2000 a fost corect`.
{n subcapitolul 5.4. al tezei s-a analizat comportarea schimb`torului simplu S60-

300-1:9 cu joante, la [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`. Leg`tura cìi f`r` joante
cu schimb`torul de cale s-a f`cut prin dou` panouri tampon la fiecare cap`t (inclusiv la
linia ab`tut`). Distan\a interax dintre cele dou` cì f`r` joante legate de schimb`torul
simplu analizat s-a considerat de 5,00 m.
Rosturile din cadrul modelului s-au [nchis succesiv. A rezultat c`: primele rosturi care
s-au [nchis au fost cele de la v@rful schimb`torului; ultimele se [nchid rosturile de la
c`lc@iele acelor ]i contraacelor.
Spre deosebire de schimb`torul simplu cu joantele eliminate ]i [ncorporat [n calea
f`r` joante, la schimb`torul simplu cu joante deplas`rile sunt mai mici (pentru aceea]i
varia\ie de temperatur`). Toate deplas`rile din planul traverselor sunt mai mici dec@t limita
elastic` de 5 mm. Lunec`ri ale ]inei [n prinderi au loc numai la ace, [n dreptul primelor trei
traverse de dup` traversa cu pl`ci cu cepi.
{n subcapitolul 5.5. al lucr`rii s-a studiat schimb`torul simplu [ncorporat [n calea

f`r` joante - [n diferite ipoteze de calcul - la [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`.
tip K ]i traverse de lemn. S-a considerat c`: deplasarea limit` elastic` [n prindere este de
0,5 mm, iar deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este de 5 mm. La fixarea reperelor de
rulare, dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace permit în ambele sensuri
deplas`ri relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm.
S-a avut [n vedere numai [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`. S-a considerat
c` temperatura variaz` astfel: tf = 20°C → 60°C → -30°C → 60°C. {ntre 20°C ]i 60°C
temperatura s-a considerat monoton cresc`toare. {ntre 60°C ]i -30°C temperatura s-a
considerat monoton descresc`toare, iar [ntre -30°C ]i 60°C temperatura s-a considerat din
nou monoton cresc`toare. Astfel, schimb`torul simplu [ncorporat [n calea f`r` joante este
supus ciclului complet de varia\ie a temperaturii.
Tot aici s-a studiat ]i comportarea schimb`torului simplu la varia\ia de temperatur`
de la 20°C la -30°C.
Pentru toate varia\iile de temperatur` deplas`rile laterale ale traverselor prin prisma
cìi au rezultat mai mici de 2mm deci mai mici dec@t deplasarea limita elastic` de 5 mm.
De asemenea pentru toate varia\iile de temperatur` la ]inele de leg`tur` interioare s-a
dep`]it rezisten\a longitudinal` a prinderilor. Numai pentru varia\iile de temperatur` de la
60°C la -30°C ]i de la -30°C la 60°C s-au [nregistrat dep`]iri ale deplas`rii limit` elastice
[n direc\ie longitudinal` [n prisma cìi.
Valoarea admisibil` a for\ei maxime care apare [n dispozitivul de conlucrare ac-
contraac s-a dep`]it numai [n cazul varia\iei de temperatur` de la 60°C la -30°C.
{n paragraful 5.5.2. s-au avut [n vedere acelea]i date ini\iale ca la paragraful

5.5.1. cu deosebirea c` deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi s-a considerat egal` cu 2
mm.
293
S-a considerat numai varia\ia de temperatur` de la tf = 20°C la 60°C; [ntre 20°C ]i
60°C temperatura s-a considerat monoton cresc`toare.
For\a maxim` care apare [n dispozitivul de conlucrare ac-contraac [n cazul [n care
deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 2 mm a rezultat cu pu\in mai mare dec@t
[n cazul [n care deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 5 mm. {n ambele cazuri
[ns` aceast` for\` maxim` este mai mic` dec@t for\a admis`, de 180 kN, a unui dispozitiv.
{n cazul [n care deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 2 mm, deplas`rile
[n direc\ie longitudinal` ]i [n direc\ie transversal` au rezultat cu circa 1 mm mai mici dec@t
[n cazul [n care deplasarea limit` elastic` prin prisma cìi este de 5 mm.
La ]inele de leg`tur` interioare s-a dep`]it rezisten\a longitudinal` a prinderilor. Tot
aici s-au [nregistrat dep`]iri ale deplas`rii limit` elastice [n direc\ie longitudinal` [n prisma
cìi.
Deplas`rile laterale ale traverselor prin prisma cìi au rezultat mai mici dec@t limita
elastic` de 2 mm.
elastic` ]i traverse de beton. S-au considerat urm`toarele: deplasarea limit` elastic` [n
prindere este de 0,5 mm; deplasarea limit` elastic` [n prisma cìi este de 2 mm; la fixarea
reperelor de rulare, dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace permit în ambele
sensuri deplas`ri relative egale între ele ]i egale fiecare cu 7 mm.
S-a consider` numai varia\ia de temperatur` de la tf = 20°C la 60°C; [ntre 20°C ]i
60°C temperatura s-a considerat monoton cresc`toare.
S-a folosit acela]i model ca la paragraful 5.5.1.
{n acest caz a rezultat c` at@t for\ele care se transmite prin intermediul dispozitivelor
de conlucrare dintre ace ]i contraace, c@t ]i eforturile axiale din firele de ]in` sunt mai mici
dec@t [n cazul schimb`torului simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere tip K ]i traverse de
lemn. De asemenea ]i deplas`rile longitudinale ]i transversale sunt mai mici dec@t [n
cazul schimb`torului simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere tip K ]i traverse de lemn.
Rezult` astfel ca justificat` cerin\a de introducere pe scar` mare a traverselor
speciale din beton armat precomprimat la aparate de cale.
La ]inele de leg`tur` interioare s-a dep`]it rezisten\a longitudinal` a prinderilor. Tot
aici s-a dep`]it ]i deplasarea limit` elastic` [n direc\ie longitudinal` [n prisma cìi
Deplas`rile laterale ale traverselor prin prisma cìi au rezultat mai mici dec@t limita
elastic` de 2 mm.
{n paragraful 5.5.4. fa\` de cele prezentate [n paragraful 5.5.1. s-a considerat

fenomenul de [nghe\ - dezghe\ al prismei cìi. S-a considerat c` temperatura de [nghe\ a
prismei cìi este de (-10°C), iar cea de dezghe\ este de +5°C. Modelarea [nghe\ului
prismei cìi s-a f`cut prin cre]terea rigidit`\ilor longitudinale ]i transversale ale nodurilor
din planul traverselor (cre]terea este corespunz`toare saltului de la rezisten\a prismei cìi
de 7 daN/cm fir de ]in`, la rezisten\a prismei cìi [nghe\ate care este de 15 daN/cm fir de
]in`).
Fa\` de situa\ia f`r` [nghe\ a prismei cìi s-au constatat urm`toarele:
- reducerea for\elor de contact la dispozitivele de conlucrare dintre ace ]i contraace
cu aproximativ 20 kN;
- reducerea deplas`rilor longitudinale maxime ale reperelor de rulare cu aproximativ
0,6 mm;
- reducerea deplas`rilor laterale maxime ale reperelor de rulare cu aproximativ 0,7
mm (de la 3 mm la 2,3 mm).
S-a observat de asemenea c` deplasarea longitudinal` la temperatura de 60°C din
cadrul primei varia\ii cresc`toare de temperatur` este mai mare dec@t deplasarea
longitudinal` la aceea]i temperatur` din cadrul celei de a doua varia\ii cresc`toare de
temperatur`. Aceast` diferen\` este datorat` fenomenului de [nghe\ - dezghe\ al prismei
cìi.
294
{n paragraful 5.5.5. s-a studiat schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9 (cu prindere
K ]i traverse de lemn), cu toate joantele eliminate, situat pe zona de respira\ie a cìi f`r`
joante. S-au avut [n vedere mai multe situa\ii: cale cu joante la v@rful schimb`torului; cale
cu joante la c`lc@iul schimb`torului at@t pe linia direct` c@t ]i pe linia ab`tut`; cale cu
joante la c`lc@iul schimb`torului pe linia ab`tut`.
S-a constatat c` cu c@t v@rful schimb`torului este mai apropiat de extremitatea cìi
f`r` joante, cu at@t deplas`rile longitudinale maxime ale reperelor de rulare sunt mai mari,
iar deplas`rile laterale maxime sunt mai mici. Cre]terea deplas`rilor longitudinale ale
]inelor exterioare (care con\in contraacele) are ca efect sc`derea for\ei care apare [n
dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac. Tot ca urmare a cre]terii deplas`rilor
longitudinale ale ]inelor exterioare scade efortul axial din ]inele exterioare ]i de asemenea
scade saltul din diagrama de eforturi axiale din contraac din dreptul dispozitivului de
conlucrare dintre ac ]i contraac.
S-a constatat de asemenea c` cu c@t c`lc@iul schimb`torului este mai apropiat de
extremitatea cìi f`r` joante, cu at@t deplas`rile longitudinale maxime sunt mai mici, iar
deplas`rile laterale maxime sunt mai mici. Sc`derea deplas`rilor longitudinale ale ]inelor
interioare (care con\in acele) are ca efect sc`derea for\ei care apare [n dispozitivul de
conlucrare dintre ac ]i contraac. Urmare sc`derii for\ei care apare [n dispozitivul de
conlucrare dintre ac ]i contraac scade efortul axial din ]inele exterioare ]i de asemenea
scade saltul de efort axial din contraac din dreptul dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i
contraac.
Rezult` astfel faptul c` la schimb`toarele simple situate pe zonele de respira\ie (care
au joantele eliminate ]i sunt echipate cu dispozitive de conlucrare [ntre ace ]i contraace),
contraacele sunt solicitate mai pu\in dec@t contraacele de la schimb`toarele simple
[ncorporate [n calea f`r` joante.
{n paragraful 5.5.6. s-a analizat influen\a varia\iei de temperatur` asupra st`rii de

deforma\ie a schimb`torului simplu.
Pornind de la datele din paragraful 5.5.1., s-au considerat dou` subcicluri de
temperatur`:
1. {n primul subciclu temperatura a sc`zut monoton de la 50ºC la 40ºC, iar apoi a
crescut monoton de la 40ºC la 50ºC.
2. {n al doilea subciclu temperatura a sc`zut monoton de la 50ºC la 30ºC, iar apoi a
crescut monoton de la 30ºC la 50ºC.
Deplas`rile m`surate [n diferite sec\iuni ale schimb`torului, pentru subciclurile de mai
sus, au [ntotdeauna valorile cuprinse [n interiorul diagramei deplas`rilor pentru ciclul
complet de varia\ie a temperaturii. Diagrama deplas`rilor pentru primul subciclu de
temperatur` este situat` [n interiorul diagramei pentru cel de al doilea subciclu de
temperatur`.
{n capitolul 6 s-a analizat comportarea la varia\ia de temperatur` a diagonalei

compuse (a se vedea figura 6.1. ]i figura 6.3.) din dou` schimb`toare simple S60 – 300 –
1:9 cu prindere tip K ]i traverse de lemn. Datele ini\iale necesare calculului sunt
prezentate [n detaliu [n cuprinsul capitolului 6.
Diagonala s-a considerat izolat`, adic` nu mai exist` alte aparate de cale care s`
afecteze comportarea schimb`toarelor simple din alc`tuirea diagonalei analizate.
De o parte ]i de alta a diagonalei s-a considerat cale f`r` joante.
{n urma analizei nu au rezultat lunec`ri ale traverselor prin prismul de piatr` spart`.
Cu alte cuvinte, deplas`rile longitudinale absolute ale traverselor (în sec\iunile din dreptul
prinderilor) sunt inferioare deplas`rii limit` care caracterizeaz` comportarea elastic` a
leg`turii dintre travers` ]i prisma cìi.
{n intervalul de temperatur` de 46°C – 47°C s-a consumat deplasarea maxim`
permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb.
295
permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul curb ]i contraacul drept.
La dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb s-a dep`]it for\a
admis`.
{n consecin\`, la diagonalele compuse din dou` schimb`toare simple cu
caracteristicile de mai sus, pentru a se preveni scoaterea din func\iune a dispozitivului de
conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb apare necesar` aplicarea uneia dintre
urm`toarele m`suri:
2. prevederea de dispozitive de contrafugire ale ]inelor, astfel încât prinderile
împreun` cu dispozitivele de contrafugire s` reduc` deplas`rile longitudinale relative
dintre ace ]i contraace; dispozitivele contrafugirii se vor monta [ncep@nd cu prima travers`
de dup` dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac;
for\ei admise pentru un dispozitiv de conlucrare;
Dispozitivele de contrafugire ale ]inelor sunt a]ezate astfel:

- pentru o travers` dat`, dispozitivele sunt aplicate pe aceea]i fa\` pentru firele
interioare ]i pe cealalt` fa\` pentru firele exterioare;
- pentru un fir de ]in`, dispozitivele sunt aplicate alternativ pe o fa\` ]i pe cealalt`
fa\` lateral` a traverselor aparatului, succesiv.
Dispozitivele de contrafugire ale ]inelor se monteaz` pe talpa ]inei, lipite de fe\ele

laterale ale traverselor. Ele trebuie s` asigure, dup` cinci mont`ri ]i demont`ri succesive,
preluarea unei for\e longitudinale de 5 kN/bucat`.
Dac` se monteaz` dispozitive de contrafugire ale ]inelor la primele zece traverse de
dup` dispozitivele de conlucrare ac – contraac, atunci la temperatura ]inei de 60°C for\a
care apare [n dispozitivul de conlucrare dintre acul curb ]i contraacul drept este de 112
kN, iar for\a care apare [n dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb
este de 162 kN. Ambele valori sunt mai mici dec@t for\a la care rezist` un dispozitiv de
conlucrare (180 kN).
Subansamblurile dispozitivului de conlucrare se fixeaz` pe inima acului ]i
contraacului prin intermediul a dou` ]uruburi de [nalt` rezisten\`. Aceste elemente
lucreaz` prin frecare. Dac` se presupune c` fiecare ]urub se str@nge p@n` c@nd efortul
axial de [ntindere este de 300 kN, fiecare dispozitiv de conlucrare este capabil s` reziste la
o for\` de:
2 ]uruburi x 300kN x µf
unde µf este coeficientul de frecare o\el – o\el.
Pentru suprafe\e de contact neprelucrate [n vederea cre]terii coeficientului de
frecare, µf are valoare de 0,3.
{n tabelul 10.1. sunt date for\ele care se pot admite pentru un dispozitiv de
conlucrare, [n cazul [n care suprafe\ele de contact se prelucreaz` [n vederea cre]terii
coeficientului de frecare.
Tabel 10.1.
Coeficient de frecare, µf For\` de rezisten\`
(kN)
0,35 210
0,40 240
0,45 270
0,50 300
296
Dac` dispozitivele de conlucrare ar permite deplas`ri relative mai mari de 7 mm,
atunci for\ele de contact ar fi mai mici. Dac` deplasarea relativ` este de 8 mm atunci
rezult` urm`toarele:
- dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept intr` [n func\iune la o
dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept este de 143 kN ]i este mai
mic` dec@t 180 kN;
- dispozitivul de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb intr` [n func\iune la o
dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept este de 93 kN.
Dispozitivele de conlucrare situate pe contraacele curbe ale schimb`toarelor simple

din alc`tuirea diagonalei intr` în func\iune înaintea dispozitivelor de conlucrare situate pe
contraacele drepte ale schimb`toarelor respective. Acest rezultat se explic` prin faptul c`
în cazul diagonalei simple, încorporate în calea f`r` joante, întotdeauna contraacele curbe
sunt situate în cuprinsul unor zone de respira\ie.
O zon` de respira\ie cuprinde acele schimb`torului din st@nga ]i reperele de rulare
situate în prelungirea lor iar cealalt` zon` de respira\ie cuprinde acele schimb`torului din
dreapta ]i reperele de rulare situate în prelungirea lor; fiecare dintre aceste zone de
respira\ie cuprind c@te o inim` simpl`, în dreptul c`rora deplas`rile absolute ale firelor de
]in` (apar\inand acelea]i zone de respira\ie) sunt egale între ele. Pornind de la prezen\a
acestor zone de respira\ie în alc`tuirea diagonalei analizate rezult` c` deplasarea relativ`
dintre acul drept ]i contraacul curb trebuie s` fie întotdeauna mai mare dec@t deplasarea
relativ` dintre acul curb ]i contraacul drept; drept urmare apare ra\ional ca dispozitivele de
conlucrare situate pe contraacele curbe ale schimb`toarelor din alc`tuirea diagonalei s`
intre în func\iune înaintea dispozitivelor de conlucrare situate pe contraacele drepte ale
schimb`toarelor din alc`tuirea diagonalei respective.
Pentru firele de ]in` exterioare deplas`rile longitudinale maxime se ating [n
vecin`tatea dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace. La celelalte fire de ]in`, [n
dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i contraace se produc deplas`rile extreme.
Având în vedere c` firul de ]in` A nu este situat în cuprinsul zonei de respira\ie care
începe cu acele schimb`torului de cale din stânga, apare ra\ional ca, pe de o parte,
deplas`rile absolute ale nodurilor situate pe acest fir de ]in` s` fie cu sensul spre stânga
]i s` fie maxime în dreptul dispozitivului de conlucrare, iar pe de alt` parte, ca deplas`rile
absolute longitudinale ale nodurilor s` fie mici. Aceea]i comportare o are firul de ]in` F
care con\ine contraacul drept apar\inând schimb`torului din partea dreapt`; în cazul
acestui fir de ]in` deplas`rile absolute ale nodurilor sunt cu sensul spre dreapta.
Ca ]i [n cazul schimb`torului simplu izolat, deplas`rile laterale ale traverselor prin
prisma cìi sunt mici, aproximativ jum`tate din limita elastic` care este de 5mm.
Eforturile axiale maxime de compresiune apar [n contraace, [n dreptul dispozitivelor
de conlucrare dintre ac ]i contraace. Tot aici, datorit` acestor dispozitive apar salturi [n
diagrama de eforturi (la fel ca la schimb`torul simplu izolat).
Efortul axial maxim [n contraacul drept este de 871,5 kN. Efortul axial maxim [n
contraacul curb este de 827,3 kN.
Se face nota\ia N∆t = αEA∆t.
{n cazul diagonalei, efortul axial maxim de compresiune care apare [n contraace, la o
varia\ie de temperatur` de 40°C, este egal cu 1,17N40. {n cazul schimb`torului simplu
izolat, efortul axial maxim de compresiune care apare [n contraace, la o varia\ie de
temperatur` de 40°C, este egal cu 1,19N40.
{n cazul diagonalei, efortul axial minim de compresiune care apare [n contraace, la o
varia\ie de temperatur` de 40°C, este egal cu 0,87N40, iar [n cazul schimb`torului simplu
0,82N40.
{n diagramele de eforturi axiale ale ]inelor care au continuitate numai la un cap`t
apar salturi [n dreptul inimilor de [ncruci]are. Acest lucru apare datorit` faptului c` [ntr-o
inim` de [ncruci]are a unui schimb`tor din cadrul diagonalei se [nt@lnesc o ]in` a cìi f`r`
297
joante cu o ]in` care are [nglobate repere de rulare ale celuilat schimb`tor din cadrul
diagonalei.
{n capitolul 7 s-au analizat la varia\ia de temperatur` dou` diagonale succesive ]i

de sens contrar, izolate ]i [ncorporate [n calea f`r` joante (figura 7.1. ]i figura 7.2.). Datele
ini\iale necesare calculului sunt prezentate [n detaliu [n cuprinsul capitolului 7.
S-au considerat de asemenea mai multe valori ale distan\ei dintre [nceputurile
schimb`toarelor interioare (d): 0 m, 10 m, 20m, respectiv 50 m.
A rezultat c` deplas`rile relative dintre acul drept ]i contraacul curb corespunz`tor de
la schimb`torul simplu situat la interiorul ansamblului de diagonale analizat sunt mai mari
decât deplas`rile relative dintre acul curb ]i contraacul drept de la acela]i schimb`tor; în
acest ra\ionament se are în vedere faptul c` ambele contraace curbe apar\inând
schimb`toarelor simple de la interiorul ansamblului de diagonale analizat sunt amplasate
pe un fir de ]in` având extremit`\ile libere (aceste extremit`\i coincid cu extremit`\ile
acelor curbe apar\inând schimb`toarelor simple de la extremit`\ile ansamblului de
diagonale analizat).
A rezultat de asemenea c` for\a admis` la un dispozitiv de conlucrare (180 kN) este
dep`]it` la dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb, la toate cele
patru schimb`toare.
}i în cazul acestor diagonale al`turate apare necesar` aplicarea m`surilor
prezentate anterior în cazul diagonaalei simple.
Nu au rezultat lunec`ri ale traverselor prin prismul de piatr` spart`.
permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul drept ]i contraacul curb, at@t la
permis` de dispozitivul de conlucrare dintre acul curb ]i contraacul drept at@t la
Modelarea diagonalelor al`turate s-a f`cut având în vedere întreaga structur`.
Pentru firul exterior pe care se m`soar` distan\a d au rezultat urm`toarele:
- deplas`rile longitudinale la jum`tatea distan\ei d sunt nule, indiferent de m`rimea
acestei distan\e d;
- cele mai mari deplas`ri longitudinale apar [n cazul [n care d = 50 m;
- pentru d = 0 m deplas`rile longitudinale sunt maxime la o distan\` de 6,0 m dincolo
de dispozitivul de conlucrare dintre ac ]i contraac ]i au valoarea de 1,82 mm;
- pentru d = 50 m deplas`rile longitudinale sunt maxime chiar [n dreptul dispozitivului
de conlucrare dintre ac ]i contraac ]i au valoarea de 2,58 mm;
- la o distan\` L = 100 m de sf@r]itul schimb`torului, indiferent de valoarea lui d,
deplas`rile longitudinale sunt nule;
- cele mai mari deplas`ri laterale apar [n cazul [n care d = 0 m;
- deplas`rile laterale sunt maxime pe zona macazului, la distan\a de 5,0 m de
[nceputul schimb`torului;
- [n afara schimb`torului deplas`rile laterale sunt nule.
298
{n compara\ie cu eforturile axiale care „se sting” pe lungimi de peste 200 m
deplas`rile longitudinale devin practic nule la distan\e mai mici de 100 m de cap`tul
schimb`torului.
Din calculul efectuat a rezultat c`:
- eforturile axiale maxime de compresiune apar [n firul exterior de ]in` c`tre care
converg cele dou` diagonale, [n dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i
contraace;
- exist` salturi de efort axial at@t [n dreptul dispozitivelor de conlucrare dintre ace ]i
contraace, c@t ]i [n dreptul inimilor de [ncruci]are;
Valoarea cea mai mare a efortului axial aferent firului exterior de ]in` c`tre care
converg cele dou` diagonale se ob\ine [n cazul [n care distan\a dintre schimb`toarele
simple de la interiorul ansamblului de diagonale analizat este egal` cu 0 (d = 0).
{n func\ie de distan\`, valoarea efortului axial de compresiune la jum`tatea distan\ei
dintre schimb`toare a rezultat de:
- 928 kN = 1,25N40, pentru d = 0 m;
- 893 kN = 1,20N40, pentru d = 10 m;
- 863 kN = 1,16N40, pentru d = 20 m;
- 808 kN = 1,09N40, pentru d = 50 m;
unde N40 reprezint` efortul axial de compresiune care apare [ntr-o cale f`r` joante
pentru o varia\ie de temperatur` de 40°C.
Saltul care se produce [n diagrama de eforturi axiale [n dreptul dispozitivului de

conlucrare dintre ac ]i contraac este de asemenea diferit [n func\ie de distan\a dintre
schimb`toare:
- 943/772 = 1,222, pentru d = 0 m;
- 918/755 = 1,216, pentru d = 10 m;
- 894/744 = 1,202, pentru d = 20 m;
- 866/725 = 1,194, pentru d = 50 m.
{n capitolul 8 s-a analizat comportarea schimb`torului simplu la varia\ii de

temperatur` [n urm`toarele situa\ii:
- ruperea unui dispozitiv de conlucrare dintre ac ]i contraac;
- ruperea contraacului la temperaturi sc`zute;
- existen\a a trei traverse consecutive cu prinderile desf`cute;
- existen\a unei prisme nestabilizate (cu rezisten\e reduse la 75% din valoarea
ini\ial`;
- prezen\a unor defecte de direc\ie [n cuprinsul schimb`torului simplu.
Analizele s-au f`cut pentru schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn. Deplasarea elastic` limit` [n prindere s-a considerat de 0,5 mm, iar
deplasarea elastic` limit` [n prisma cìi de 5 mm. S-a considerat c` ac\ioneaz` numai
[nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`. A fost avut` [n vedere temperatura din ]in`.
Temperatura de fixare (tf) s-a considerat egal` cu 20°C, iar jocul dispozitivului de
conlucrare dintre ac ]i contraac la aceast` temperatur` s-a considerat egal cu 7 mm.
Ruperea dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac
Analiza s-a f`cut pentru o varia\ie de temperatur` ∆t = 40°C. Pentru aceast` varia\ie
de temperatur` for\a de contact dintre contraacul drept ]i acul curb este de 160 kN, iar
for\a de contact dintre contraacul curb ]i acul drept este de 155 kN (paragraful 5.5.1.).
De]i la fiecare dispozitiv de conlucrare for\a admis` este de 180 kN, s-au considerat
defecte de natur` metalurgic` [n subansamblurile dispozitivelor de conlucrare. O astfel de
situa\ie s-a [nt@mplat [n realitate pe Regionala Craiova.
299
S-a considerat c` cedeaz` dispozitivul de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul
curb. Ruperea acestui dispozitiv de conlucrare conduce la cre]terea for\ei dintre
subansamblurile celuilalt dispozitiv de conlucrare la valoarea F = 190 kN > 180 kN. Cre]te
deasemenea ]i efortul axial maxim din contraacul curb de la 893 kN la 911 kN. Aceea]i
situa\ie apare ]i dac` se consider` c` cedeaz` primul dispozitivul de conlucrare dintre
contraacul curb ]i acul drept. {n acest caz for\a de contact dintre subansamblurile
dispozitivului de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb este F = 195 kN > 180 kN.
Rezult` deci c` ruperea unui dispozitiv de conlucrare conduce la ie]irea din func\iune
a celuilalt dispozitiv de conlucrare.
Deplas`rile relative dintre ac ]i contraac cresc p@n` la aproximativ 12 cm, cu mult
peste limita avut` [n vedere la proiectarea macazului
Rezult` astfel c` situa\ia care apare la ruperea dispozitivului de conlucrare dintre ac
]i contraac este periculoas`.
Ruperea contraacului la temperaturi sc`zute
Analiza s-a f`cut pentru o varia\ie de temperatur` ∆t = -50°C. Deoarece efortul axial
maxim de [ntindere apare [n contraace, imediat [naintea dispozitivelor de conlucrare, este
ra\ional s` se considere c` ruperea poate avea loc [n aceast` zon`.
S-a considerat c` ruperea are loc la contraacul drept. A rezultat un rost cu o
deschidere de 4 cm. În urma ruperii contraacului drept, efortul axial maxim de [ntindere din
contraacul curb a crescut de la 1147 kN la 1467 kN (o cre]tere de 320 kN). În acela]i timp,
dispozitivul de conlucrare dintre contraacul drept ]i acul curb a ie]it din func\iune.
For\a transmis` prin dispozitivul de conlucrare dintre contraacul curb ]i acul drept
cre]te cu 105 kN, de la 290 kN la 395 kN. Pentru preluarea for\ei de 395 kN ar fi necesare
trei dispozitive de conlucrare.
Limita elastic` a rezisten\ei longitudinale a prismei cìi este dep`]it` pe tot cuprinsul
schimb`torului.
Rezult` astfel c` situa\ia care apare la ruperea unei ]ine este periculoas` ]i
inadmisibil`. Av@nd [n vedere c` m`rimea rostului este de 4 cm, trebuie f`cut`
consolidarea provizorie.
Existen\a a trei traverse consecutive cu prinderile desf`cute
S-a considerat temperatura [n ]in` [n timpul desfacerii prinderilor egal` cu 35°C. S-

au analizat situa\iile în care cele trei traverse consecutive cu prinderile desf`cute sunt
situate:
1. pe zona macazului;
2. pe zona ]inelor de leg`tur`;
3. pe zona inimii de [ncruci]are.
1. Pe zona macazului s-au considerat desf`cute prinderile la traversele 17, 18 ]i 19

(num`rate [ncep@nd de la v@rful schimb`torului). {n urma analizei a rezultat c` deplas`rile
2. Pe zona ]inelor de leg`tur` s-au considerat desf`cute prinderile la traversele 24,
25 ]i 26 (num`rate [ncep@nd de la v@rful schimb`torului). {n urma analizei a rezultat c`
deplas`rile laterale ale firelor de ]in` pe zona pe care prinderile sunt desf`cute cresc cu
0,7 mm ]i ating valoarea [n cazul firului exterior de ]in` de 1,6 mm. Varia\ia deplas`rilor
longitudinale este nesemnificativ`.
3. Pe zona inimii de [ncruci]are s-au considerat desf`cute prinderile la traversele 43,
44 ]i 45 (num`rate [ncep@nd de la v@rful schimb`torului). {n urma analizei a rezultat c`
deplas`rile laterale ale firelor de ]in` pe zona pe care prinderile sunt desf`cute cresc cu
300
0,4 mm ]i ating valoarea [n cazul firului exterior de ]in` de 1,3 mm. Varia\ia deplas`rilor
longitudinale este nesemnificativ`.
{n toate cele trei cazuri de mai sus nu a fost dep`]it` limita elastic` a rezisten\ei
laterale a prismei cìi.
De mai sus rezult` c` interven\iile care au drept consecin\` sl`birea cìi prin
desfacerea prinderilor la trei traverse consecutive nu conduc la pericolul de pierdere a
stabilit`\ii pe zona aparatului de cale.
Rezisten\ele prismei cìi reduse la 75% din valoarea avut` [n vedere ini\ial
Aceast` situa\ie se [nt@lne]te dup` efectuarea burajului, c@nd prisma cìi este
nestabilizat`. Pentru varia\ia de temperatur` ∆t = 40°C au rezultat urm`toarele:
- deplas`rile laterale maxime au crescut fa\` de situa\ia cu rezisten\e ale prismei cìi
normale; aceast` cre]tere a fost de 0,7 mm (de la 2,5 mm la 3,2 mm);
- eforturile axiale maxime din contraace cresc cu 1%;
Nici [n aceast` situa\ie nu a fost dep`]it` limita elastic` a rezisten\ei laterale a

prismei cìi.
Prezen\a unor defecte ini\iale de direc\ie pe zona schimb`torului simplu
S-a considerat defectul ini\ial de direc\ie cu o form` descris` de urm`toarea ecua\ie:

πx
f = f0 sin
L
unde f0 este s`geata maxim` a defectului (la jum`tatea lungimii defectului),
f, s`geata defectului la distan\a x de cap`tul acestuia,
L, lungimea defectului.
În cazul prezen\ei defectelor ini\iale de direc\ie, odat` cu cre]terea temperaturii are
loc cre]terea deplas`rilor laterale; pentru deplas`ri laterale excesive se poate produce
]erpuirea cìi. Din acest motiv, o aten\ie deosebit` s-a acordat evolu\iei deplas`rilor
laterale ]i, respectiv, s`ge\ii maxime întâlnite la temperatura maxim` în ]in` de 60ºC. Pe
lâng` pozi\ia defectului de direc\ie în lungul schimb`torului simplu, în calcule s-au avut în
vedere pantele neregularit`\ilor ]i gradul de sl`bire al prismei cìi (gradul de stabilizare);
totodat`, s-au avut în vedere deplas`rile laterale care corespund schimb`torului simplu
f`r` defecte de direc\ie.
Pentru determinarea influen\ei pantei defectului ini\ial de direc\ie s-au studiat mai
multe cazuri:
(deci panta defectului este de 1,19%); zona de amplasare a defectului este la [nceputul
schimb`torului, pe macaz, de la traversa 2 la traversa 16 a schimb`torului (figura 8.2.).
de 2cm (deci panta defectului este de 0,48%).
(deci panta defectului este de 1,19%); zona de amplasare a defectului este la mijlocul
schimb`torului, pe zona ]inelor de leg`tur`, de la traversa 21 la traversa 35 a
schimb`torului (figura 8.3.).
de 2 cm (deci panta defectului este de 0,48%).
Datele care au rezultat [n urma analizei celor patru cazuri sunt sintetizate [n
urm`torul tabel:
301
Tabel 10.2.
Pozi\ia Caracteristicile defectului Gradul de Deplasarea maxim` Num`rul de
defectului S`geata Lungime Pant` stabilizare [n centrul defectului traverse la care
ini\ial` al prismei la temperatura [n se dep`]e]te
cìi ]in` de 60°C rezisten\a lateral`
(mm) (m) (%) (%) (mm) a prismei cìi
zona
50 8,4 1,19 100 19,3 9
macazului
zona
20 8,4 0,48 100 5,9 3
macazului
zona ]inelor
50 8,4 1,19 100 10,7 7
de leg`tur`
zona ]inelor
20 8,4 0,48 100 4,5 0
de leg`tur`
zona
50 8,4 1,19 75 25,7 11
macazului
zona
20 8,4 0,48 75 8,5 7
macazului
zona ]inelor
50 8,4 1,19 75 15,3 11
de leg`tur`
zona ]inelor
20 8,4 0,48 75 6,0 5
de leg`tur`
Rezult` astfel c`, [n cazul unei prisme a cìi nestabilizate, lungimea zonei pe care se
dep`]e]te limita elastic` a rezisten\ei laterale este mai mare dec@t [n cazul unei prisme a
cìi stabilizate. De asemenea ]i deplas`rile laterale sunt mai mari.
Toate deplas`rile laterale de mai sus s-au referit la firul exterior drept de ]in` (la
contraacul drept sau ]ina de leg`tur` exterioar` dreapt`).
{n toate cazurile cu defect ini\ial de direc\ie, eforturile axiale maxime din contraace au
fost mai mici dec@t cele din cazul schimb`torului simplu f`r` defect ini\ial de direc\ie.
Rezultatele din literatura de specialitate [SaRa98], [ER202D95] nu se refer` [n mod
explicit la ]erpuirea pe zona aparatului de cale. Din datele din literatura de specialitate nu
se poate trage o concluzie [n leg`tur` cu apari\ia fenomenului de ]erpuire pe zona
aparatului de cale [n cazul defectelor ini\iale de direc\ie.
{n [I341] se spune c`, la calea f`r` joante, dac` valoarea maxim` a s`ge\ii este mai
mare de 25 mm sau dac` s`geata este sub 25 mm, dar temperatura este [n cre]tere
exist` riscul producerii ]erpuirii.
Din tabelul 10.2. rezult` c` deplasarea lateral` maxim` (care apare la jum`tatea
lungimii defectului) este mai mic` dec@t valoarea limit` men\ionat` [n [I341] de 25 mm,
numai [n cazul defectului ini\ial de direc\ie amplasat pe zona ]inelor de leg`tur` ]i cu
s`geata ini\ial` de 20 mm. Tot [n acest caz nici una dintre traverse nu lunec` transversal
prin prisma cìi. {n toate celelalte cazuri cu defecte ini\iale de direc\ie, exist` traverse care
lunec` transversal prin prisma cìi, iar deplas`rile laterale maxime (care apar la jum`tatea
lungimii defectului) sunt mai mari de 25 mm.
Este necesar ca în continuare s` fie efectuat calculul la pierderea stabilit`\ii cìi [n
zona macazului ]i pe por\iunea de linie situat` la vârful macazului.
Efortul unitar efectiv maxim care se dezvolt` la varia\ia de temperatur` [n contraacul
schimb`torului simplu (σmax)∆t trebuie s` nu dep`]easc` limita admisibil` (σadm)∆t:
(σmax)∆t ≤ (σadm)∆t
Efortul unitar admisibil (σadm)∆t a fost determinat astfel [nc@t suma tuturor felurilor de
eforturi unitare care se dezvolt` [n contraac s` nu dep`]easc` limita de elasticitate a
o\elului folosit la realizarea contraacului.
302
{n lucrarea [RaCo19], [n cazul ]inei tip 65 este dat` valoarea (σadm)∆t egal` cu 2550
daN/cm2; [n cazul ]inei tip 49, valoarea (σadm)∆t este considerat` egal` cu 2100 daN/cm2;
limita de elasticitate este considerat` ca fiind egal` cu 6000 daN/cm2.
Pe baza datelor din [RaCo19], referitoare la celelalte feluri de eforturi unitare, rezult`
pentru ]ina tip 60 c` valoarea (σadm)∆t este egal` cu 2400 daN/cm2.
{n tabelul 10.3. sunt comparate eforturile unitare maxime din contraace (σmax)∆t -
pentru cazurile studiate [n capitolele 5, 6, 7 ]i 8 - cu efortul unitar admisibil (σadm)∆t.
Din datele din tabelul 10.3. rezult` c` [n majoritatea situa\iilor analizate efortul unitar
maxim din contraace din varia\ia maxim` de temperatur` este egal cu aproximativ
jum`tate din efortul unitar admisibil (σadm)∆t. Valorile cele mai mari se ating pentru
schimb`torul simplu (izolat), S60 – 300 - 1:9, cu prindere K ]i traverse de lemn, pentru
varia\ia de temperatur` ∆t = -50°C, [n cazul ruperii contraacului drept: (σmax)∆t = 0,80 x
(σadm)∆t.
Rezult` astfel c`, [n toate situa\iile analizate, valoarea efortului unitar maxim care
apare [n ]in` datorit` varia\iei de temperatur` este mai mic` dec@t valoarea admisibil`.
Tabel 10.3.
Situa\ie analizat` Reperul la care se (σmax)∆t (σadm)∆t (σmax)∆t /
m`soar` efortul (σadm)∆t
axial maxim (daN/cm2) (daN/cm2) (%)
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn.
∆t = +40°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn.
∆t = -50°C Contraacul curb 1495 2400 62,3
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn.
∆t = +40°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere
∆t = +40°C
unei diagonale), S60 - 300 - 1:9,
cu prindere K ]i traverse de
lemn.
∆t = +40°C

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 0 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 0 m.
303
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 10 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 10 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 20 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 20 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 50 m.

diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu
∆t = +40°C, d = 50 m.

Se rupe DCAC dintre contraacul Contraacul curb 1188 2400 49,5
drept ]i acul curb.
Schimb`tor simplu (izolat), Contraacul drept - 2400 -
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
Se rupe contraacul drept. Contraacul curb 1912 2400 79,7

Gradul de stabilizare al prismei Contraacul curb 1175 2400 49,0
cìi: 75%.
Pentru aprecierea rezultatelor ob\inute prin utilizarea programului SAP 2000 ]i pentru
luarea în considerare ]i a altor tipuri de schimb`toare simple, în capitolul 9 s-a f`cut
calculul aproximativ al num`rului de elemente de conlucrare dintre ac ]i contraac. S-au
avut [n vedere patru tipuri de schimb`toare simple (S 60 – 300 – 1:9, S 60 – 500 – 1:12, S
304
60 – 760 – 1:14, S 60 – 1200 – 1:18,5) ]i dou` valori ale rezisten\ei longitudinale aferente
prinderilor (14 kN/m ]i 20 kN/m).
{n tabelul 10.4. sunt date rezultatele referitoare la num`rul de dispozitive de
conlucrare necesare, pentru cele patru tipuri de schimb`toare simple ]i pentru dou` valori
ale rezisten\ei longitudinale aferente prinderilor.
Tabel 10.4.
Tipul Rezisten\a Varia\ia de Num`rul de Num`rul de
schimb`torului longitudinal` a temperatur` DCAC DCAC
simplu prinderii maxim` (metoda (MEF)
(kN/m) (ºC) aproximativ`)
14 40 1 1
14 45 1 2
14 50 1 2
S 60 – 300 – 1:9
20 40 1 1
20 45 1 1
20 50 1 1
14 35 1
14 40 1
14 45 1
S 60 – 500 – 1:12 14 50 1
20 40 1
20 45 1
20 50 1
14 35 1
14 40 1
14 45 1
14 50 2
S 60 – 760 – 1:14
20 35 1
20 40 1
20 45 1
20 50 2
14 30 1
14 35 1
14 40 1
14 45 2
S 60 – 1200 – 1:18,5 14 50 2
20 35 1
20 40 1
20 45 1
20 50 2
{n realitate, pentru o cre]tere de temperatur` [n ]in` de 40ºC, se produce contactul

[ntre elementele dispozitivului de conlucrare dintre ac ]i contraac, adic` deplas`rile
relative dintre ac ]i contraac dep`]esc valoarea de 7 mm. Acest lucru rezult` ]i din analiza
cu elemente finite din prezenta tez`. Calculele aproximative nu iau [n considerare
comportarea elastic` a prismei cìi ]i a prinderilor, comportare care este caracteristic`
deplas`rilor longitudinale reduse.
305
{n tabelul 10.5. sunt date rezultatele referitoare la starea de eforturi axiale [n
structurile analizate:
Tabel 10.5.
Situa\ie analizat` Efort axial maxim Raportul dintre For\a (kN) [n
(kN) efortul axial maxim dispozitivul de
]i N∆tmax (**) la conlucrare de la
Contra- Contra- Contra- Contra- Contra- Contra-

acul acul acul acul acul acul
drept curb drept curb drept curb
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
888 893 1,20 1,20 160 155
traverse de lemn.
∆t = +40°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn. 1141 1147 1,23 1,24 297 290
∆t = -50°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
869 873 1,17 1,18 165 164
traverse de lemn.
∆t = +40°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere
862 860 1,16 1,16 111 111
∆t = +40°C
unei diagonale), S60 - 300 -
1:9, cu prindere K ]i traverse 872 827 1,17 1,19 136 187
de lemn.
∆t = +40°C
gruparea compus` din dou`
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 944 878 1,27 1,18 165 205
∆t = +40°C, d = 0 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 885 841 1,19 1,13 145 190
∆t = +40°C, d = 0 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 918 857 1,24 1,15 157 194
∆t = +40°C, d = 10 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 889 838 1,20 1,13 151 190
∆t = +40°C, d = 10 m.
306
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 896 845 1,21 1,14 145 194
∆t = +40°C, d = 20 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 886 837 1,19 1,13 145 190
∆t = +40°C, d = 20 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 866 820 1,17 1,10 136 187
∆t = +40°C, d = 50 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 885 835 1,19 1,12 140 191
∆t = +40°C, d = 50 m.
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn, ∆t = +40°C. 813 911 1,10 1,22 - 190
Se rupe DCAC dintre
contraacul drept ]i acul curb.
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
- 1467 - 1,58 - 395
Se rupe contraacul drept.
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn, ∆t = +40°C. 895 901 1,21 1,21 160 155
Gradul de stabilizare al prismei
cìi: 75%.
**) N∆tmax reprezint` efortul axial corespunz`tor cìi f`r` joante pentru varia\ia de
temperatur` ∆tmax.
Din tabelul de mai sus rezult` c` efortul axial maxim pe cuprinsul schimb`torului
simplu este cu aproximativ 20% mai mare dec@t efortul axial corespunz`tor cìi f`r` joante
pentru aceea]i varia\ie de temperatur`. Valoarea cea mai mare a saltului (58%) se atinge
[ntr-un caz de excep\ie, pentru varia\ia de temperatur` ∆t = -50°C.
{n cazul schimb`torului simplu izolat, S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i traverse de
lemn, pentru varia\ia de temperatur` ∆t = -50°C ies din func\iune ambele dispozitive de
conlucrare dintre ace ]i contraace.
{n cazul diagonalei ]i [n cazul ansamblului format din dou` diagonale (pentru toate
valorile analizate ale distan\ei d dintre [nceputurile schimb`toarelor interioare) ies din
func\iune toate dispozitivele de conlucrare dintre contraacele curbe ]i acele drepte.
Cea mai mare valoare a for\ei din dispozitiul de conlucrare (395kN) se atinge [n cazul
ruperii unui contraac, iar cea mai mic` valoare se atinge [n cazul schimb`torului simplu cu
prindere elastic` ]i traverse de beton.
307
{n tabelul 10.6. sunt centralizate datele referitoare la starea de deplas`ri [n structurile
analizate:
Tabel 10.6.
Situa\ie analizat` Deplasare Deplasare Deplasare
longitudinal` longitudinal` lateral`
maxim` maxim` maxim`
(mm) (mm) (mm)
Contra- Contra- Acul Acul Contra- Contra-
acul acul curb drept acul acul
drept curb drept curb
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
2,55 2,60 9,55 9,60 2,54 2,45
traverse de lemn.
∆t = +40°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn. 3,65 3,73 10,65 10,73 3,19 3,15
∆t = -50°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
1,79 1,82 8,79 8,82 1,98 1,95
traverse de lemn.
∆t = +40°C
S60 - 300 - 1:9, cu prindere
1,66 1,68 8,66 8,68 0,43 0,26
∆t = +40°C
unei diagonale), S60 - 300 -
1:9, cu prindere K ]i traverse 2,38 1,83 9,38 8,83 2,18 2,18
de lemn.
∆t = +40°C
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 1,71 1,28 8,71 8,28 2,30 2,36
∆t = +40°C, d = 0 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 2,31 1,80 9,31 8,80 2,21 2,27
∆t = +40°C, d = 0 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 2,00 1,55 9,00 8,55 2,25 2,32
∆t = +40°C, d = 10 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 2,26 1,75 9,26 8,75 2,21 2,27
∆t = +40°C, d = 10 m.
308
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 2,22 1,70 9,22 8,70 2,22 2,28
∆t = +40°C, d = 20 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 2,34 1,75 9,34 8,75 2,20 2,26
∆t = +40°C, d = 20 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 2,55 1,97 9,55 8,97 2,16 2,22
∆t = +40°C, d = 50 m.
diagonale), S60 - 300 - 1:9, cu 2,31 1,75 9,31 8,75 2,20 2,26
∆t = +40°C, d = 50 m.
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn, ∆t = +40°C. 1,57 2,80 12,20 9,80 2,40 2,47
Se rupe DCAC dintre
contraacul drept ]i acul curb.
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
27,87 5,50 29,12 12,50 3,98 4,29
Se rupe contraacul drept.
S60 - 300 - 1:9, cu prindere K ]i
traverse de lemn, ∆t = +40°C. 2,77 2,84 9,77 9,84 3,24 3,26
Gradul de stabilizare al prismei
cìi: 75%.
{n condi\ii normale, cele mai mari deplas`ri longitudinale ]i transversale ale

contraacelor se ob\in [n cazul schimb`torului simplu S60 - 300 - 1:9, izolat, cu prindere K
]i traverse de lemn, pentru o varia\ie de temperatur` ∆t = -50°C.
{n condi\ii excep\ionale, cele mai mari deplas`ri longitudinale ]i transversale ale
contraacelor se ob\in [n cazul [n care unul dintre contraace se rupe ]i tot pentru
schimb`torului simplu S60 - 300 - 1:9, izolat, cu prindere K ]i traverse de lemn, la o
varia\ie de temperatur` ∆t = -50°C. Deplas`ri transversale mari se ob\in ]i [n cazul [n care
gradul de stabilizare al prismei cìi este de 75%.
Cum între limita superioar` a intervalului prescris de fixare (de 27ºC) ]i temperatura
minim` din ]in` (de -30ºC) varia\ia este de -57ºC apare necesar` aplicarea unora dintre
m`surile men\ionate anterior în leg`tur` cu comportarea dispozitivelor de conlucrare dintre
ac ]i contraac.
309
BIBLIOGRAFIE
[APCAROM] ***, APCAROM - Aparate de cale.

[BrRa93] ***, British Railway Track - Design Construction and
Maintenance, Edited by Geoffrey H. Cope, 1993.
[BrRa02] ***, British Railway Track - Switchand Crossing Maintenance,
Edited by Geoffrey H. Cope and John B. Ellis, 2002.
[BuDi95] BUGARIN, M. R., DIAZ-DE-VILLEGAS, J. M., Desvios
Ferroviarios, Ingineria Cantabra, 1995.
[BuInf86/89] ***, Buletin informativ [n sprijinul lucr`torilor de la construc\ia,
repararea ]i [ntre\inerea liniilor, MTT DLI, 1986-1989.
[BuSt69] ***, Buletin }tiin\ific, vol. 3, ICB, 1969.
[DeMan02] DE MAN, A. P., A survey of dynamic railway track properties and
their quality, TU Delft, 2002.
[DS820/03] ***, Realizarea liniilor ]i aparatelor de cale sudate – DS 820 06 03
B3, norme germane. (traducere realizat` la SUDAREC CF
Bucure]ti)
[DS820/04] ***, Sudura aluminotermic` de leg`tur` la ]ine – DS 820 06 04 B3,
norme germane. (traducere realizat` la SUDAREC CF Bucure]ti)
[DS820/05] ***, Repararea inimilor la schimb`torii simpli – DS 820 06 05 B3,

norme germane. (traducere realizat` la SUDAREC CF Bucure]ti)
[EiRi76] EISENMANN, J., The signifiance of the rail lifting wave, Rail
International, No. 10, 1976.
[ER202D95] ERRI-D202 (1995) Improwed Knowledge of Forces in CWR Track
(including switches), Review of Existing Experimental Work on
Behaviour of CWR Track. European Rail Research Institute, ERRI
D 202/RP1, Provisional Report, Utrecht, February 1995.
[ER202D96] ERRI-D202 (1996) Lateral Resistance Test. European Rail
Research Institute, Utrecht, ERRI D 202/WG3, Draft Report
Deutsche Bahn 50548, September 1996.
[ER202D97] ERRI D202/RP7: ‘Sleeper Lateral resistance Measurements:
Synthesis Report’, December 1997
[ER364D97] ERRI DT 364: Czyczula, W. Empirical research of CWR long term
behaviour for ERRI D202/3, November 1997.
[ER720R96] ERRI-D202 (1996) Laying and Maintenance of CWR Track.
International Union of Railways Leaflet 720 R, October 1996.
[ERRID202] ***, ERRI D 202/RP 2, {mbun`t`\irea cunoa]terii eforturilor care
apar la calea cu ]ine lungi sudate, inclusiv la aparatele de cale,
Utrecht, 1995.
310
[EsCWR] ESVELD, C., Improwed knowledge of cwr track, ERRI Committee
D202.
[EsMr01] ESVELD, C., (2001) Modern Railway Track. Second Edition. MRT-
Productions. ISBN 90-800324-3-3.
[EsMr89] ESVELD, C., (1989) Modern Railway Track. MRT-Productions,
Duisburg. ISBN 90-800324-1-7.
[HeCa00] HERMAN, Al., Calea f`r` joante. Teorie ]i aplica\ii, Editura Mirton,
2000.
[HiRa75] HILA, V. ]i RADU, C., Cì ferate, Suprastructura cìi (partea a II-
a), ICB, 1975.
[HiSp01] ***, Design a new lines for speeds of 300 - 350km/h. State of the
art, International Union of Railways, High Speed Department,
2001.
[I314] ***, Instruc\ia (nr. 314) de norme ]i toleran\e pentru construc\ia ]i
[ntre\inerea cìi – linii cu ecartament normal, INCERTRANS, 1989.
[I341] ***, Instruc\ia (nr. 341) pentru alc`tuirea, [ntre\inerea ]i

supravegherea cìi f`r` joante, Ministerul transporturilor ]i
telecomunica\iilor, Departamentul cìlor ferate, DLI, 1980.
[IntArt] ***, Interac\iunea cale / lucr`ri de art` . Recomand`ri pentru
calcule (traducerea fi]ei UIC 774-3R de Radu C.).
[IntRe83] ***, Probleme actuale privind [ntre\inerea ]i repara\ia cìlor ferate,
MTT DLI, 1983.
[ISPCF98] ***, Sudarea aparatelor de cale ]i [nglobarea acestora [n calea
f`r` joante, proiecte ISPCF, 1998 – 2000.
[JaRa92] Japanese Railway Engineering No. 120 August 1992.
[KiCl95] KISH, A., CLARK. D.W., ]i THOMPSON , W., “Recent
Investigations on the Lateral Stability of Wood and Concrete Tie
Tracks” AREA Bulletin 752, Volume 96, October 1995.
[KiMu94] KISH, A. ]i MUI, W. , “A Brief Synopsis on the Track Lateral Shift
Problem”, American Railway Engineering Association Bulletin, No.
746, May 1994.
[KiSa87] KISH, A., SAMAVEDAM, G., ]i JEONG, D., “The Neutral
Temperature Variation of Continuous Welded Rails”, AREA
Bulletin 712, Volume 88 (1987).
[KiSa91] KISH, A., ]i SAMAVEDAM, G., “Dynamic Buckling of Continuous
Welded Rail Track: Theory, Tests, and Safety Concepts”,
Transportation Research Board Proceedings, No. 1289, May 1991,
pp 23-38.
[KiSa98] KISH, A., SAMAVEDAM, G. ]i WORMLEY, D., (1998) New Track
Shift Safety Limits For High-Speed Rail Applications.
311
[KlEtr74] KLUGAR, K., Track buckling experiments of the Austrian federal
railroads with new types of ties, ETR-Eisenbahntechnische
Rundschau, Vol. 25, 1974.
[KoVa99] KÕTET, I., Vasútépités és pályafenntartás, MAV, 1999.
[KuCer] KUZIMINA, I. G., Cercetarea trecerii ro\ilor convoiului pe inima
dubl` din alc`tuirea travers`rilor.
[MaEs99] MARKINE, V.L. ]i ESVELD, C., (1999) Analysis of Lateral
Behaviour of a Railway Track Structure Using an Optimization
Technique. Report 7-99-124-1, Laboratory for Road and Railway
Engineering, Delft University of Technology. ISSN 0169-9288.
[NGEF79] ***, Annexe 3 – NG EF 2 C 33 nº 4 , Exemples d’incorporation
d’appareils en LRS, SNCF, Paris, 1979.
[NGEF79A3] ***, NG EF 2 C 33 nº 4, Appareils de voie incorporés dans les
LRS, SNCF, Paris, 1979.
[NTAFER1] ***, Norm` tehnic` pentru sudarea ]i montarea [n linie a
aparatelor de cale – proiect, AFER.
[PoCa91] POSEA, N., Calculul dinamic al structurilor, Editura Tehnic`, 1991.
[PrRe67] PRUD'HOMME, A., Resistance of the Track to Lateral Loads

Exerted by Rolling Stock, Revue Generale des Chemins de Fer,
January 1967.
[RaCo1] RADU, C., Aparate de cale, ICB.
[RaCo10] RADU, C., HILA, V., STOICESCU, G., ].a., Calea f`r` joante,
partea I , Centrul de perfec\ionare a lucr`torilor din transporturi ]i
telecomunica\ii, 1979.
[RaCo11] RADU, C., HILA, V., STOICESCU, G., PO}TOAC~, S., ].a.,
Calea f`r` joante, partea a II-a, Centrul de perfec\ionare a
lucr`torilor din transporturi ]i telecomunica\ii, 1981.
[RaCo15] RADU, C., PO}TOAC~, S., ].a., Prezentarea ma]inii de sudat
K355. Instruc\iuni tehnice pentru execu\ia sudurii prin procedeul
bucl`, ICB, 1993.
[RaCo18] RADU, C., Proces tehnologic pentru sudarea joantelor interioare
ale schimb`toarelor simple de cale, ICB.
[RaCo19] RADU, C., Interac\iunea termic` [ntre ]inele lungi sudate ]i
podurile de cale ferat`, ICB.
[RaCo20] RADU, C., Cì ferate. Suprastructura cìi, ICB, 1972.
[RaCo21] RADU, C. ]i CIOBANU, C., Eliminarea joantelor interioare la
schimb`toarele simple montate [n cale, Primul simpozion na\ional
de cì ferate, Bucure]ti, 24-25 octombrie 2002.
[RaCo5] RADU, C., Recomand`ri privind sudarea ]inelor la schimb`toare ]i
travers`ri, ICB.
[RaCo6] RADU, C., Observa\ii asupra “Normei tehnice pentru sudarea ]i
montarea [n linie a aparatelor de cale – proiect”, AFER, (referat).
312
[RaCo7] RADU, C., PO}TOAC~, S., ].a., Tehnologia sud`rii
schimb`toarelor de cale tip 49, 60 ]i 65 prin metoda sud`rii
electrice prin contact ]i presiune ]i sudura aluminotermic` de
calea f`r` joante, contract nr. 3/1991.
[RaInt] ***, Rail International, 1972 - 2000.
[RaMa63] R~DULESCU, M., Calea f`r` joante, Editura Transporturilor ]i
Telecomunica\iilor, 1963.
[RaTh81] Railroad track. Theory and practice. Material properties, cross-
sections, welding and treatement.Frederick Ungar Publishing Co.,
Inc., 1981, ISBN 0-8044-4231-2.
[ReCF] ***, Revista Cìlor Ferate, 1965 – 2000.
[ReRe91] ***, Research report no. 1379 - may 31, 1991, Testing of the
preassemblable tension clamp Skl 14 for the rail fastening W14 on
concrete ties.
[RGCF] ***, Revue Generale des Chemins de Fer, 1969 - 2000.
[SaKa95] SAMAVEDAM, G., KANAAN, A., PIETRAK, J., KISH, A. ]i SLUZ,
A., Wood Tie Track Resistance Characterization and Correlations
Study, DOT/FRA/ORD-94/07 Final Report, January 1995.
[SAP2000] ***, Programul SAP2000.

[SaRa98] SAMAVEDAM, G., {mbun`t`\irea cunoa]terii eforturilor care apar
la calea cu ]ine lungi sudate, inclusiv la aparatele de cale,
(traducere Radu C., 1998).
[SaTh95] SAMAVEDAM, G., Theory of CWR Stability, ERRI D202/RP3,
February 1995.
[SeCo69] ***, Lucr`rile sesiunii ]tiin\ifice a Institutului de cercet`ri ]i
proiect`ri tehnologice [n transporturi, sec\iunea 3, ICPTT, 1969.
[SeCo73] ***, Lucr`rile sesiunii ]tiin\ifice a Institutului de cercet`ri ]i
proiect`ri tehnologice [n transporturi, sec\iunea 5, ICPTT, 1973.
[SeCo79] ***, Sesiunea jubiliar` de comunic`ri ]tiin\ifice, vol. 1,3, ICPTT,
1979.
[SeCo81] ***, Sesiunea de comunic`ri tehnico-]tiin\ifice a Institutului de
cercet`ri ]i proiect`ri tehnologice [n transporturi, sec\iunea 1,2,
ICPTT, 1981.
[SeWa94] SELIG, T. E. ]i WATERS, J. M., Track geotechnology and
substructure management, Published by Thomas Telford Services
Ltd, 1994.
[SiTe77] ***, Primul simpozion na\ional de tensometrie, ICPTT, 1977.
[SNCF91] ***, Measurements of the Lateral Strength of the Track, SNCF
Draft Report E. 1210 - 91 - 02, June 1991.
[ST3161] ***, STAS 3161-85, Aparate de cale. Clasificare.
313
[ST4023] ***, STAS 4023-84, Aparate de cale. Elemente ]i scheme
geometrice.
[ST4865] ***, STAS 4865-86, Aparate de cale. Macazuri.
[ST4866] ***, STAS 4866-86, Aparate de cale. Inimi de [ncruci]are.
[TeTe65] TEODORESCU, C. C., Teoria ]inei f`r` joante supuse la varia\ii de
temperatur`, Editura Academiei, 1965.
[UIC711R] ***, 711R, Geometrie des appareils de voie en rails UIC permettant
des vitesses en deviation egales ou superieures a 100km/h.
[VaCw97] Van, M.A., Stability of Continuous Welded Rail Track. Ph.D.

Thesis, Delft University Press, ISBN 90-407-1485-1, 1997.
[ZaLa91] ZAREMBSKI, A.M., Lateral ballast resistance, Railway track &
structures, SUA, nr. 3., 1991.
[ZaMo97] ZAND, J. VAN 'T ]i MORAAL, J., Ballast Resistance under Three
Dimensional Loading. Report 7-97-103-4, Roads and Railways
Research Laboratory, TU Delft, April 1997.
314
ANEXA 2.1.
PROIECTAREA OPTIM~ A INIMII DE {NCRUCI}ARE
Adaptarea aparatelor de cale la circula\ia cu viteze mari impune ca unghiurile de atac

[nt@lnite [n zona inimii de [ncruci]are s` fie c@t mai reduse.
Experien\ele arat` c` cea mai mare accelera\ie transversal` a masei nesuspendate se
produce [n zona inimii. {n aceast` zon`, vibra\iile masei nesuspendate se transmit la vagon ]i
deterioreaz` substan\ial calitatea rul`rii.
Geometria inimii simple

La trecerea unei ro\i prin zona inimii simple este primordial s` se ob\in`:
- ca suprafa\a de interac\iune roat` - arip` s` fie c@t mai mare posibil`;
- ca unghiul de atac al ro\ii asupra aripii opuse s` fie c@t mai mic posibil, iar energia
cinetic` pierdut` [n ]oc s` fie c@t mai mic`;
- condi\iile anterioare trebuie [ndeplinite simultan.
Prima condi\ie exprim` c` aria de interac\iune nu trebuie s` coboare sub o valoare
minim` determinant`. Pentru condi\ia a doua trebuie definit un unghi de atac maxim.
Pentru [ndeplinirea simultan` a primei ]i celei de a doua condi\ii trebuie s` se ia
preponderent` ori una ori alta deoarece sunt contrapuse.
Pentru o [nclinare dat` a ro\ii (α , [n cazul figurii A2.1.1.), unghiul de atac al ro\ii asupra
aripii va fi cu at@t mai mic cu c@t va fi mai mare [nclinarea aripii (θ). Cre]terea lui θ este [n
acest caz favorabil`. Aria de interac\iune [ntre roat` ]i arip` (F) se reduce, ceea ce este
defavorabil.
Prin urmare, pentru inima simpl` este necesar s` se ob\in` un coeficient care s`
defineasc` calitatea inimii simple ]i care s` fie [n func\ie de unghiul θ ]i suprafa\a de
interac\iune F [BuDi95]:
tg 2 θ
q= × 10 8 (A2.1.1)
F
Tangenta unghiului de atac asupra aripii este (fig. A2.1.2.):
∆y ⎫
tgθ = ⎪
∆x
⎪ g−i−δ
∆y = g − i − δ ⎬ → tgθ =
⎪ n×g+ m
(A2.1.2)
∆x = n × g + m
⎪
⎭
unde g reprezint` l`\imea jgheabului [n dreptul g@tului inimii; i, l`\imea jgheabului inim` -
arip`; δ, rabotarea aripii; m, distan\a v@rf real – v@rf matematic;
Prin varierea unghiului θ se poate deplasa punctul B (fig. A2.1.1.) [n lungul profilului
aripii. Aria de interac\iune [ntre roat` ]i arip` (ABCD) se poate [mp`r\i [n dou` arii distincte [n
func\ie de pozi\ia relativ` a lui B [n raport cu celelalte trei puncte (fig. A2.1.3.). Aria F se poate
manifesta [n realitate ca o pat` obscur` pe suprafa\a de rulare lucioas` a aripii.
315
Y
D(x 4 ,y4 )
θ
δ
F
C(x 3 ,y3 )
A(x 1 ,y1 ) B(x 2 ,y2 )

Zon` rabotat` din ]ina original`
g θ
i X
α
b
nxg m
Figura A2.1.1. Traseul ro\ii pe arip`.
g θ
i δ
nxg m
Figura A2.1.2. Schema de calcul a unghiului de atac al ro\ii asupra aripii
316
Calculul suprafe\ei (F)
Cazul A
Se descompune suprafa\a ABCD [n dou` triunghiuri:

x1 y1 1 x1 y1 1
F = ABC + ACD = x 2 y 2 1 + x 3 y 3 1
1 1
(A2.1.3)
2 2
x3 y3 1 x4 y4 1
F = × [x 1 × (y 2 − y 3 ) + x 2 × (y 3 − y 1 ) + x 3 × (y 1 − y 2 )] +
Dezvolt@nd se ob\ine:
1
+ × [x 1 × (y 3 − y 4 ) + x 3 × (y 4 − y 1 ) + x 4 × (y 1 − y 3 )] =
2
1
= × [x 1 × (y 2 − y 4 ) + x 2 × (y 3 − y 1 ) + x 3 × (y 4 − y 2 ) + x 4 × (y 1 − y 3 )] =
2
(A2.1.4)
1
= − × [x 1 × (y 4 − y 2 ) + x 2 × (y 1 − y 3 ) + x 3 × (y 2 − y 4 ) + x 4 × (y 3 − y 1 )]
2
1
2
Conform fig. A2.1.1. ]i fig. A2.1.4.:
x1 = x 4 = 0
y1 = i + δ
y2 = y3 = i
A (0, i + δ )
Prin urmare se ob\ine punctul A:
Se g`se]te x2 prin intermediul unei simple propor\ii (fig. A2.1.1. ]i fig. A2.1.4.):
δ g−i
=
x2 n × g + m + x2
(A2.1.5)
x 2 (g − i) = δ × (n × g + m + x 2 ) → x 2 (g − i − δ) = δ × (n × g + m ) →
De unde:
δ × (n × g + m )
→ x2 =
(A2.1.6)
(g − i − δ)
⎛ δ × (n × g + m ) ⎞
Prin urmare:
B⎜⎜ , i ⎟⎟
⎝ ( g − i − δ) ⎠
Valoare lui y4 este (fig. A2.1.1. ]i fig. A2.1.5.):
y4 = − −
b i m
cos α cos α n
(A2.1.7)
Cum α este mic, se poate aproxima cosα ≈ 1. Prin urmare:

y4 ≈ b − i −
m
(A2.1.8)
n
Se ob\ine astfel punctul D:
⎛ m⎞
D⎜ 0, b − i − ⎟
⎝ n⎠
Pentru ob\inerea ultimului punct, C, se define]te ecua\ia dreptei CD (fig. A2.1.1. ]i fig.
A2.1.4.):
317
Y Y
F
α α
D D
θ θ
A P(x P ,yP )
A F
B C C B
CAZUL A CAZUL B
Figura A2.1.3. Schemele de calcul ale ariei F de contact dintre roat` ]i arip`
D(x 4 ,y4 )
θ
A(x 1 ,y1 )
δ
F
B(x 2 ,y2 ) C(x3 ,y3 ) i
Figura A2.1.4. Reprezentarea analitic` a punctelor care definesc suprafa\aF
D(x 4 ,y4 )
g θ C(x3 ,y3 )
i X
α
m/n b-i
nxg m
Figura A2.1.5. Traseul ro\ii pe arip` - cazul A
318
⎫
y = m× x + b ⎪
⎪
⎪
m = − = tgα ⎬ ⇒ y = − +b−i−
1 x m
⎪
(A2.1.9)
m⎪
n n n
b = y4 = b − i − ⎪
n⎭
Pentru y = y3 = i, se ob\ine x3:
i = − + b −i − ⇒ = b − 2×i − ⇒
x m x m
(A2.1.10)
⇒ x 3 = n × (b − 2 × i) − m
n n n n
C(n × (b − 2 × i) − m, i)
Se ob\ine astfel punctul C:
⎡ δ × (n × g + m )
Prin [nlocuirea coordonatelor punctelor A, B, C ]i D [n formula A2.1.4. se ob\ine:
1⎧ ⎤⎫
× (i + δ − i)⎥ + ⎢n × (b − 2 × i) − m⎜ i − b + i + ⎟ + 0⎥ ⎬ =
⎤ ⎡ ⎛ m⎞
F = − ⎨0 + ⎢
2⎩ ⎣ g−i−δ ⎦ ⎣ ⎝ n⎠ ⎦⎭
1 ⎧ δ 2 × (n × g + m ) ⎛ m ⎞⎫
(A2.1.11)
=− ⎨ + (n × b − 2 × n × i − m) × ⎜ 2 × i − b + ⎟⎬
2⎩ g−i−δ ⎝ n ⎠⎭
1 ⎧⎪ ⎛ m⎞ δ 2 × (n × g + m )⎫⎪
F = − ⎨n × ⎜ b − 2 × i − ⎟ + ⎬
2
2 ⎪⎩ ⎝ n⎠ g−i−δ ⎪⎭
(A2.1.12)
Cazul B
Se calculeaz` punctul de intersec\ie al dreptelor AB ]i CD.

Ecua\ia dreptei CD este:
y = − +b−i−
x m
n n
Ecua\ia dreptei AB este:
⎫
⎪
⎪
y = m× x + b ⎪
⎪ g−i−δ
b = y1 = i + δ ⎬ ⇒ y = −x × +i+δ
⎪ × +
(A2.1.13)
∆y y 2 − y 1 i−i−δ
⎪
n g m
∆x x 2 − x 1 δ × (n × g + m ) ⎪
m= = =
g − i − δ ⎪⎭
Coordonatele punctului P se determin` astfel:
319
g−i−δ ⎛ g − i − δ 1⎞
− +b−i− = −x × + i + δ → − x × ⎜⎜ − ⎟⎟ + 2 × i + δ − b + =0→
x m m
n n n×g+ m ⎝n× g + m n⎠ n
2×i + δ −b +
n = (n × b − 2 × n × i − δ × n − m) × (n × g + m)
m
→ xp =
⎛ g − i − δ 1⎞ n × (i + δ) + m
⎜⎜ − ⎟⎟
⎝n×g + m n⎠
(A2.1.14)
Aria F se calculeaz` cu urm`toarea rela\ie:
[ ]
F = x p y p 1 = x 1 × (y p − y 4 ) + x p × (y 4 − y 1 ) + x 4 × ( y 1 − y p )
x1 y1 1
1 1
(A2.1.15)
2 2
x4 y4 1
F = [x 1 × (y p − y 4 ) + x p × (y 4 − y 1 ) + x 4 × ( y 1 − y p )]⎪
Prin [nlocuirea coordonatelor punctelor se ob\ine:
1 ⎫
⎬⇒
x1 = x 4 = 0 ⎪⎭
2
× x p × (y 4 − y 1 )⎪
⎫
→F=
1
⎪
2
⎪
y4 = b − i − ⎬⇒
m
⎪
(A2.1.16)
y1 = i + δ ⎪
n
⎪
⎭
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
F = × x p × ⎜b − i − − i − δ⎟ ⇒ F = − × x p × ⎜ 2 × i − b + + δ⎟
1 m 1 m
2 ⎝ n ⎠ 2 ⎝ n ⎠
{n timpul lovirii ro\ii asupra aripii are loc o pierdere de energie cinetic`:
∆E ≈ η × v 2 × tg 2 θ (A2.1.17)
unde v este viteza vehiculului, iar η este un coeficient care depinde de masa de lovire,
elasticitatea sa, etc.
Pentru viteze ridicate η = 1, iar pierderea de energie cinetic` este:
W = v 2 × tg 2 θ (A2.1.18)
{n cazul [n care viteza cre]te de la v1 la v2 unghiul θ1 trebuie s` descreasc` p@n` la θ2.
Unghiul θ2 se poate calcula egal@nd pierderea de energie poten\ial` pentru cele dou`
st`ri:
v12 × tg2θ1 = v 22 × tg2θ2 ⇒ tgθ2 = 1 × tgθ1
v
(A2.1.19)
v2
v 1 > v 2 → tgθ 2 > tgθ1
v 2 > v 1 → tgθ1 > tgθ 2
Pornind de la formula (A2.1.18) se ob\ine viteza. Lu@nd pentru pierderea de energie o

valoare acceptabil`, se ob\ine pentru fiecare θ o vitez`. Se poate accepta W = W0 = 6 km2/h2,
deci:
Vmax =
6
tgθ
(km / h) (A2.1.20)
320
În continuare se studiaz` geometria optim` a inimii de încruci]are pentru diferite tipuri
de schimb`toare [ST3161] [ST4023] [ST4865] [ST4866] [ST8667] [APCAROM] ]i diferite
valori ale rabot`rii (δ):
Tip schimb`tor n g i m δ tgθ F q Vmax

S 49 - 190 - 1:9 9 56 43 135 1 0,0188 5228,6 6,7449 130
S 49 - 300 - 1:9 9 60 44 153 1 0,0216 4073,1 11,502 113
S60 - 190 - 1:9 9 60 44 135 1 0,0222 4630,5 10,665 110
S60 - 300 - 1:9 9 60 44 153 1 0,0216 4073,1 11,502 113
S60 - 500 - 1:12 12 60 44 197 1 0,0164 5642,6 4,7420 150
S60 - 760 - 1:14 14 60 44 244 1 0,0138 6157,4 3,1097 177
S60 - 1200 - 1:18,5 18,5 60 44 306 1 0,0106 8629,2 1,3004 231

S 49 - 190 - 1:9 9 56 43 135 2 0,0172 5318,2 5,5721 142
S 49 - 300 - 1:9 9 60 44 153 2 0,0202 4149,0 9,8366 121
S60 - 190 - 1:9 9 60 44 135 2 0,0207 4704,4 9,1441 118
S60 - 300 - 1:9 9 60 44 153 2 0,0202 4149,0 9,8366 121
S60 - 500 - 1:12 12 60 44 197 2 0,0153 5743,0 4,0586 160
S60 - 760 - 1:14 14 60 44 244 2 0,0129 6276,1 2,6577 190
S60 - 1200 - 1:18,5 18,5 60 44 306 2 0,0099 8784,2 1,1128 248

S 49 - 190 - 1:9 9 56 43 135 3 0,0156 5489,6 4,4613 157
S 49 - 300 - 1:9 9 60 44 153 3 0,0188 4289,9 8,2030 131
S60 - 190 - 1:9 9 60 44 135 3 0,0193 4841,7 7,6610 127
S60 - 300 - 1:9 9 60 44 153 3 0,0188 4289,9 8,2030 131
S60 - 500 - 1:12 12 60 44 197 3 0,0142 5929,5 3,3895 173
S60 - 760 - 1:14 14 60 44 244 3 0,0120 6496,5 2,2138 204
S60 - 1200 - 1:18,5 18,5 60 44 306 3 0,0092 9072,1 0,9291 267

S 49 - 190 - 1:9 9 56 43 135 4 0,0141 5770,0 3,438 174
S 49 - 300 - 1:9 9 60 44 153 4 0,0173 4512,0 6,6455 141
S60 - 190 - 1:9 9 60 44 135 4 0,0178 5058,0 6,2485 138
S60 - 300 - 1:9 9 60 44 153 4 0,0173 4512,0 6,6455 141
S60 - 500 - 1:12 12 60 44 197 4 0,0131 6223,4 2,7517 187
S60 - 760 - 1:14 14 60 44 244 4 0,0111 6844,0 1,7906 221
S60 - 1200 - 1:18,5 18,5 60 44 306 4 0,0085 9526,0 0,7539 289

S 49 - 190 - 1:9 9 56 43 135 5 0,0125 6200,4 2,5279 196
S 49 - 300 - 1:9 9 60 44 153 5 0,0159 4837,5 5,2083 154
S60 - 190 - 1:9 9 60 44 135 5 0,0163 5375,0 4,9408 150
S60 - 300 - 1:9 9 60 44 153 5 0,0159 4837,5 5,2083 154
S60 - 500 - 1:12 12 60 44 197 5 0,0120 6654,1 2,1625 204
S60 - 760 - 1:14 14 60 44 244 5 0,0101 7353,1 1,4004 241
S60 - 1200 - 1:18,5 18,5 60 44 306 5 0,0078 10191 0,5922 315
321
Din tabelele de mai sus rezult` urm`toarele:
- pentru acela]i tip de schimb`tor simplu, cu c@t valoarea rabot`rii este mai mare, cu
at@t viteza maxim` de circula\ie pe linia direct` este mai mare;
- cu c@t devia\ia schimb`torului simplu este mai mic`, cu at@t viteza maxim` pe linia
direct` este mai mare;
- pentru schimb`torul S60 - 300 - 1:9, pentru pierderea de energie considerat` W = W0
= 6 km2/h2 ]i pentru o rabotare de 5 mm, rezult` o vitez` maxim` pe linia direct` de
154 km/h; [n condi\iile de mai sus, pentru ca viteza maxim` de circula\ie pe linia
direct` s` fie de 160 km/h trebuie ca s` se admit` o pierdere de energie de 6,5
km2/h2.
Geometria contra]inelor
Factorul cel mai important la o contra]in` este unghiul β (fig. A2.1.6.). Dimensiunile h ]i
j se determin` \in@nd cont de mai multe considerente.
Contactul ro\ii cu contra]ina, se poate face sub un unghi ρ (raportat la axa liniei).
Unghiul de atac este (fig. A2.1.7.):
τ =β+ρ (A2.1.21)
Analog ca [n cazul contactului ro\ii cu aripa ]i [n cazul contactului ro\ii cu contra]ina,
pornind de la expresia pierderii de energie cinematic`, se deduce c`:
W0 ⎫
τ = arctg ⎪
Vmax ⎪
⎬⇒τ=θ
W0 ⎪
(A2.1.22)
θ = arctg
Vmax ⎪⎭
Din ecua\iile anterioare rezult` c`:
τ = β + ρ⎫
⎬ ⇒ θ = β+ρ ⇒ β = θ−ρ
τ=θ ⎭
(A2.1.23)
Valoarea unghiului ρ depinde [n principal de ampatamentul boghiului (ω) ]i de jocul cìi

(ψ) (fig. A2.1.8.).
Deplasarea punctului de contact [ntre roat` ]i ]in` fa\` de centrul ro\ii se poate neglija,
deci rezult` c`:
ψ
ρ = arctg
ω
(A2.1.24)
Alt` expresie a unghiului ρ este dat` de ORE:

2× π
ρ=± × ψ × y − y2
λ
(A2.1.25)
unde:
λ este lungimea de und` a mi]c`rii de ]erpuire;
ψ este jocul cìi;
y este ordonata care define]te pozi\ia axei.
Valoarea maxim` a unghiului ρ se determin` din condi\ia:

ρ’ = 0 (A2.1.26)
322
ρ
β h
τ
j
L
K
P
Figura A2.1.6. Unghiuri de atac la contra]in`
ρ
τ
β
Figura A2.1.7. Calculul unghiului de atac al ro\ii asupra contra]inei
Figura A2.1.8. Calculul unghiului ρ

323
Solu\ia ecua\iei este:
ψ
y=
Prin urmare, valoarea maxim` a lui ρ ([n cazul pesimist al contactului) este:
2
π×ψ
ρ=
λ
(A2.1.27)
Unghiul β se determin` \in@nd cont de rela\iile (A2.1.22) ]i (A2.1.25).

⎫
β = θ−ρ ⎪
⎪
W0 ⎪ W0 π × ψ
θ = arctg ⎬ ⇒ β = arctg −
Vmax ⎪ λ
(A2.1.28)
⎪
Vmax
π×ψ
ρ= ⎪
λ ⎭
Odat` ob\inut unghiul β, se poate determina lungimea sec\iunii KL (fig. A2.1.9.):
j−h j−h
KL = =
sin β tgβ
(A2.1.29)
Rezult` clar c` lungimea sec\iunii KL depinde de viteza maxim` cu care trenul

traverseaz` inima de [ncruci]are. Viteza maxim` pe linia direct` este mai mare dec@t viteza
maxim` pe linia deviat`, deci lungimile sec\iunilor KL ale contra]inei dispuse pe linia direct`
trebuie s` fie mai mari dec@t lungimile sec\iunilor KL ale contra]inei dispuse pe linia deviat`
(fig. A2.1.10). {n general ambele contra]ini se realizeaz` cu aceea]i lungime ]i anume
lungimea calculat` pentru circula\ia pe linia direct`.
β
j h
j-i
L
K
P
Figura A2.1.9. Calculul lungimii KL
Figura A2.1.10. Inim` de [ncruci]are cu contra]ini cu lungimi diferite
324
ANEXA 5.1.
DETERMINAREA RIGIDIT~|ILOR AFERENTE PRINDERII K
A5.1.1. Determinarea rigidit`\ii prinderii [n direc\ie vertical`

Rigiditatea prinderii [n direc\ie vertical` (kv) este numeric egal` cu for\a vertical` care
aplicat` asupra prinderii produce o tasare unitar` a acestuia.
Elementele din alc`tuirea prinderii care intervin [n calculul m`rimii kv sunt [HiRa75]:
- deforma\ia elastic` vertical` y2 a pl`cii suport;
- deforma\iile elastice ∆ye(1) ]i ∆ye(2) ale pl`cu\elor elastice situate [ntre talpa ]inei ]i
placa suport ]i respectiv placa suport ]i fa\a traversei.
Toate aceste deforma\ii se produc sub [nc`rcarea Q care revine unei prinderi.
Deforma\ia y2 este neglijabil`.
{n continuare rigiditatea kv va fi determinat` pentru prinderea K (figura A5.1.1.).
Se consider` urm`toarele nota\ii:
- z(1) este deforma\ia elastic` a inelului resort de la bulonul vertical, c@nd ]ina este
[nc`rcat` (figura A5.1.4.) [RaCo20];
- z1(1) este deforma\ia elastic` vertical` a inelului resort de la bulonul vertical, c@nd
]ina este ne[nc`rcat`;
- λ(1) este deforma\ia elastic` vertical` total` a pl`cu\ei situate sub talpa ]inei ]i placa
suport, c@nd ]ina este [nc`rcat` (figura A5.1.5.) [RaCo20];
- λ1(1) este deforma\ia elastic` vertical` a pl`cu\ei situate [ntre talpa ]inei ]i placa
suport, c@nd ]ina este ne[nc`rcat` (produs` sub ap`sarea cle]tilor);
- Q(1) este for\a care se transmite de la ]in` la pl`cu\`;
- Qx(1) este for\a care preseaz` inelul resort de la bulonul vertical, c@nd linia este
[nc`rcat` (figura A5.1.3.) [RaCo20];
- Qs(1) este for\a care preseaz` inelul resort de la bulonul vertical, c@nd linia este
ne[nc`rcat` (figura A5.1.2.) [RaCo20];
- Qp(1) este for\a total` care ac\ioneaz` asupra pl`cu\ei elastice situate [ntre talpa
]inei ]i placa suport;
- ki(1) este rigiditatea inelului resort de la bulonul vertical;
- kp(1) este rigiditatea pl`cu\ei elastice situate [ntre talpa ]inei ]i placa suport;
- z(2) este deforma\ia elastic` a inelului resort de la tirfon, c@nd ]ina este [nc`rcat`;
- z1(2) este deforma\ia elastic` vertical` a inelului resort de la tirfon, c@nd ]ina este
ne[nc`rcat`;
- λ(2) este deforma\ia elastic` vertical` total` a pl`cu\ei situate [ntre placa suport ]i
travers`, c@nd ]ina este [nc`rcat`;
- λ1(2) este deforma\ia elastic` vertical` a pl`cu\ei situate [ntre placa suport ]i
travers`, c@nd ]ina este ne[nc`rcat` (produs` sub ap`sarea cle]tilor);
- Q(2) este for\a care se transmite de la placa suport la pl`cu\`;
- Qx(2) este for\a care preseaz` inelul resort de la tirfon, c@nd linia este [nc`rcat`;
- Qs(2) este for\a care preseaz` inelul resort de la tirfon, c@nd linia este ne[nc`rcat`;
- Qp(2) este for\a total` care ac\ioneaz` asupra pl`cu\ei elastice situate [ntre placa
suport ]i travers`;
- ki(2) este rigiditatea inelului resort de la tirfon;
- kp(2) este rigiditatea pl`cu\ei elastice situate [ntre placa suport ]i travers`.
Sub ac\iunea for\ei transmise de ]in`, pl`cu\a elastic` dintre ]in` ]i placa suport []i
reduce grosimea iar inelul resort aflat sub piuli\a ]urubului vertical se destinde. De
asemenea, pl`cu\a elastic` dintre placa suport ]i fa\a traversei []i reduce grosimea, iar
inelul resort de sub capul tirfonului se destinde.
325
Figura A5.1.1. Prinderea K
326
Linia neincarcata
(1) (1)
Qs/2 Qs/2
(1)
Qs
(2) (1) (1) (1) (1) (1) (2)
Qs Qs/2 Qs Qs Qs Qs/2 Qs
(2)
2Qs
(1)
Qs - forta de intindere din surubul vertical
(2)
Qs - forta de intindere din tirfon
Qs Qs
Qs/2 Qs/2
Qs/2
Qs/2
Qs
Figura A5.1.2. Schema de lucru a leg`turii dintre ]ina ]i placa
suport [n cazul prinderii K ]i al liniei ne[nc`rcate
327
Linia incarcata
(1) (1)
Qx/2 Qx/2
(1) (1)
Q + Qx
(2) (1) (1) (1) (1) (1) (1) (2)
Qx Qx/2 Qx Q + Qx Qx Qx/2 Qx
(2) (2)
Q + 2Qx
(1)
Qx - forta de intindere din surubul vertical
(2)
Qx - forta de intindere din tirfon
Qx Qx
Qx/2 Qx/2
Qx/2
Qx/2
Q+Qx
Figura A5.1.3. Schema de lucru a leg`turii dintre ]in` ]i placa

suport [n cazul prinderii K ]i al liniei [nc`rcate
328
6
Scurtarea elastic` z [n mm
Scurtarea elastic` λp [n mm
5
4
3 3
2 2
1 1 0.64 0.71
0.35 0.48 0.57
10 20 30 40 50 60 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
For\a de ap`sare Qs [n kN. For\a de ap`sare Qp [n kN.
Figura A5.1.4. Diagrama caracteristic` Figura A5.1.5. Diagrama caracteristic`

pentru inelul resort pentru pl`cu\a elastic`
Pentru prima pl`cu\` se poate scrie:

− Qx
ki = s
(1) (1)
Q
∆z (1)
(1)
(A5.1.1)
Q (1) + Q x − Q s
kp =
(1) (1)
∆λ(1)
(1)
(A5.1.2)
∆λ(1) = 2∆z (1) (A5.1.3)

−Q
∆z (1) = s (1) x
(1) (1)
Q
(A5.1.4)
ki
Q (1) + Q x − Qs
∆λ(1) =
(1) (1)
(1)
(A5.1.5)
kp
Q (1) + Q x − Qs − Qx
= 2×
(1) (1) (1) (1)
Qs
(1) (1)
(A5.1.6)
kp ki
Q (1) + Q x − Qs
= 2×
(1) (1) (1)
kp
− Qx
(1) (1) (1)
(A5.1.7)
Qs ki
⎛ ⎞
⎜1 + 2 × k p ⎟ − Q (1)
(1)
⎜ k i ⎟⎠
(1)
⎝
Qs
=
(1)
(1)
Qx
1 + 2 × (1)
(1)
kp
ki
(A5.1.8)
⎛ ⎞
⎜
Q 2 × (1) ⎟
(1)
kp
⎜ ⎟
(1)
⎝ ⎠
∆λ(1) = (1) =
1 ki Q (1)
(A5.1.9)
1 + 2 × (1) + × ki
(1)
kp kp (1) 1 (1)
kp
2
ki
329
Pentru cea de a doua pl`cu\` se poate scrie:
− Qx
=
(2) (2)
Qs
∆z ( 2 )
(2)
ki (A5.1.10)
Q ( 2 ) + 2Q x − 2Q s
=
( 2) ( 2)
∆λ( 2 )
(2)
kp (A5.1.11)
− Qx
∆z =
( 2) (2)
Qs
( 2)
(2)
(A5.1.12)
ki
Q ( 2 ) + 2Q x − 2Q s
∆λ =
(2) ( 2)
( 2)
( 2)
(A5.1.13)
kp
Q ( 2 ) + 2Q x − 2Q s − Qx
=
( 2) ( 2) ( 2) ( 2)
Qs
(2) ( 2)
(A5.1.14)
kp ki
Q ( 2 ) + 2Q x − 2Q s
=
(2) ( 2) (2)
kp
− Qx
( 2) ( 2) (2)
(A5.1.15)
Qs ki
⎛ ⎞
⎜ 2 + k p ⎟ − Q ( 2)
(2)
⎜ k i ⎟⎠
( 2)
⎝
Qs
=
( 2)
(2)
Qx (A5.1.16)
2 + (2)
(2)
kp
ki
⎛ k p (2) ⎞
Q ⎜ (2) ⎟
⎜k ⎟
(2)
⎝ i ⎠
∆λ( 2 ) = =
1 Q (2)
+ 2 × ki
(A5.1.17)
2+
( 2) ( 2) ( 2) (2)
kp kp kp
( 2)
ki
Pentru un inel resort dat ]i pentru o pl`cu\` elastic` dat`, pe baza [ncerc`rilor de
z = f (Q z )
laborator pot fi g`site func\iile:
λ = f (Q p )
(A5.1.18)
(A5.1.19)
Cunosc@nd aceste func\ii, precum ]i condi\iile de str@ngere a elementelor de fixare,
se pot determina necunoscutele Qx ]i ∆λ.
Se consider` urm`toarele:
- placa suport este un corp rigid; rezult` Q(1) = Q(2) = Q;
- inelul resort de la bulonul vertical are aceea]i rigiditate ca ]i inelul resort de la tirfon:
80000 kN/m;
- pl`cu\a elastic` de sub ]in` are aceea]i rigiditate ca ]i pl`cu\a elastic` de sub
placa suport: 220000 kN/m;
Rigiditatea pe direc\ie vertical` a prinderii tip K este:
= (1) + ( 2 ) = (1) + ( 2)
1 1 1 1 1
k p + 0,5 × k i kp + 2 × ki
(1) ( 2)
(A5.1.20)
kv k k
Rezult` kv = 155 525 kN/m.

{n calcule s-a considerat kv = 150 000 kN/m.
330
A5.1.2. Determinarea rigidit`\ii prinderii [n direc\ie longitudinal`
Rigiditatea k aferent` prinderii pe unitatea de lungime – pe direc\ia deplas`rii
longitudinale u – este un parametru important. {ntre altele acest parametru depinde de un
mare num`r de factori (cale [nc`rcat` sau ne@nc`rcat`, cale cu balast sau cale f`r`
balast, tipul cìi, starea cìi, etc). Este indispensabil s` fie cunoscut` legea care determin`
leg`tura [ntre ]in` ]i travers`.
Legea [ntre deplasarea cìi ]i efortul aplicat depinde de structura adoptat` a cìi, de
regulile de [ntre\inere, de oricare defect care se poate produce, de [nc`rcarea vertical` a
]inei ]i de frecven\a de solicitare.
Rezisten\a care se opune deplas`rii longitudinale a cìi (rezisten\a longitudinal`)
depinde de urm`torii factori:
- rezisten\a care se opune deplas`rii ]inei [n raport cu traversele; aceast` rezisten\`
este ob\inut` prin intermediul fix`rii ]inei ]i m`rimea ei depinde de alc`tuirea prinderii ]i de
gradul de str@ngere al elementelor de fixare;
- rezisten\a care se opune deplas`rii cadrului ]ine-traverse [n raport cu prisma cìi;
aceast` rezisten\` este determinat` de faptul c` materialul din prisma cìi se opune
deplas`rii traversei.
{n cazul unei cì cu balast ]i ne[nc`rcate, rezisten\a determinat` de prisma cìi este
mai mic` dec@t rezisten\a determinat` de prindere.
Rezisten\a longitudinal` este func\ie de deplasarea ]inei [n raport cu stratul aflat sub
ea. Valoarea rezisten\ei longitudinale cre]te foarte repede pentru deplas`ri mici, dar
practic nu se mai modific` dup` ce deplasarea atinge o anumit` valoare.
Rezisten\a la deplasare longitudinal` pentru o cale [nc`rcat` este superioar`
rezisten\ei aferente unei cì ne[nc`rcate.
Rezisten\a opus` ]inelor la deplasarea lor longitudinal` [n raport cu traversele este
mobilizat` integral atunci c@nd balastul este [nghe\at ]i atunci c@nd calea este f`r` balast.
Rela\ia de leg`tur` dintre rezisten\a longitudinal` ]i deplasare este diferit`, [n func\ie
de alc`tuirea ]i starea cìi.
Pentru o cale cu prism` a cìi sunt folosite urm`toarele valori caracteristice, legate
de modelul biliniar de reprezentare a varia\iei rezisten\ei longitudinale [n func\ie de
deplasare [IntArt]:
- valorile deplas`rilor ulim de separare a zonei elastice de zona plastic`;
- p0 = valoarea constant` a rezisten\ei longitudinale pentru valori mai mari dec@t ulim.
Dac` se consider` rezisten\a longitudinal` p0 = 14 daN/(cm fir) = 14 kN/(m fir) ]i ulim
= 0,5 mm, atunci rezisten\a longitudinal` care revine unei prinderi este egal` cu p0 x a, iar
rigiditatea aferent` prinderii, [n direc\ie longitudinal` cìi (kl) va fi:
p 0 × a 14 × 0.60
kl = = = 16800kN / m (A5.1.21)
ulim 0.0005
unde a = 0,60 m este distan\a [ntre axele traverselor.
Dac` u < ulim, atunci rezisten\a longitudinal` aferent` prinderii variaz` liniar:
p = kl × u (A5.1.22)
Rezisten\a prinderii [n dreptul nodului “i”, notat` cu R(i), are valoarea:
R(i) = kl x ulim = 16800 kN/m x 0,0005 m = 8,4 kN, pentru deplas`ri u ≥ ulim. (A5.1.23)
]i
R(i) = kl x u, pentru deplas`ri ale ]inei [n dreptul nodului “i” mai mici de ulim. (A5.1.24)
331
A5.1.3. Rigiditatea aferent` prinderii [n direc\ie transversal` cìi
Pe aceast` direc\ie nu au fost definite leg`turi elastice. S-a considerat c` prinderile
au fost bine str@nse ]i c` cele dou` noduri (nodul din planul ]inelor ]i nodul din planul
traverselor) au acelea]i deplas`ri pe direc\ie transversal` cìi.
A5.1.4. Determinarea rigidit`\ii la rotire [n jurul axei verticale

Din [RaMa63] (figura A5.1.6.) rezult` pentru rigiditatea prinderii indirecte K la rotirea
]inei [n jurul unei axe verticale o valoare de 1,20 kNm / 3 x 10-3 rad = 400 kNm/rad (s-a
considerat o prindere bine str@ns`, nesl`bit`). Aceast` valoare este valabil` pentru rotiri
ale ]inei [n prindere mai mici de 3 x 10-3 radiani. Pentru valori ale rotirii cuprinse [ntre 3 x
10-3 radiani ]i 30 x 10-3 radiani momentul de rotire este constant ]i egal cu 1,20 kNm. {n
cazul [n care rotirea cre]te peste valoarea de 30 x 10-3 radiani, se trece [n faza distrugerii
progresive a prinderilor prin degradarea par\ial` a traverselor.
Mr (daNm)
210
195
180
165
150
135
120
105
90
75
Mr
60
∆φ
Sina
45
30 Traversa
∆φ (10 radiani)
15 -3
0 3 6 12 18 24 30 36 42
Figura A5.1.6. Curba varia\iei momentului (Mr) care se

opune la rotirea ]inei [n prindere, pentru prinderea K
332
A5.1.5. Determinarea rigidit`\ii la rotire [n jurul axei longitudinale a
]inei
{n urma rotirii unghiulare ϕ [n jurul axei orizontale apar trei cupluri de momente (figura
A5.1.7.):
- un cuplu format din greutatea G0 a ]inei ]i reac\iunea R = G0 ]i care are valoarea
G0hϕ; h este [n`l\imea de la baza ]inei la centrul de greutate al sec\iunii transversale a
acesteia; G0 este greutatea ]inei pe o lungime aferent` unei prinderi;
- un cuplu al for\elor elastice ale pl`cii de cauciuc de sens contrar primului ]i de
valoare Kpϕ; Kp este constanta elastic` a pl`cu\ei (rigiditatea la rotire) Kp = Cϕ x I; Cϕ
reprezint` coeficientul de contrac\ie elastic` neuniform`, iar I momentul de iner\ie al t`lpii
]inei ([n zona de rezemare pe plac`) fa\` de axa de rota\ie con\inut` [n planul t`lpii
[PoCa91].
- un cuplu al for\elor elastice al inelelor resort de sens contrar primului ]i de valoare F
x b; b este l`\imea t`lpii ]inei; F este for\a de ap`sare a inelului resort ]i este egal` cu
(1/2) x (b/2) x ϕ x Ki; Ki este rigiditatea inelului resort.
Momentul rezultant are expresia:

M = Kpϕ + (1/2) x (b2/2) x ϕ x Ki - G0hϕ. (A5.1.25)
Rigiditatea la rotire a prinderii [n jurul axei Ox este egal` cu momentul care aplicat
asupra sistemului produce o rotire ϕ egal` cu unitatea.
Pentru ϕ = 1, rezult`:
Kϕ = Kp + (1/2) x (b2/2) x Ki - G0h. (A5.1.26)
Termenul G0h este neglijabil ]i rela\ia poate avea forma:
Kϕ = Kp + (1/2) x (b2/2) x Ki. (A5.1.27)
Aplica\ie numeric`:
h = 8,1 x 10-2 m; b = 1,5 x 10-1 m; G0 = 60 kg/m x 0,6 m = 36 daN = 3,6 x 10-1 kN;
Kp = 45 kN x m; Ki = 8 x 104 kN/m.
Rezult` Kϕ = 495 kNm/rad. {n calculul cu element finit a grup`rilor de aparate de cale
se consider` valoarea de 500 kNm/rad.
O' O y
Go
F h
F
ϕ
C
kϕϕ R=Go
b
zz
Figura A5.1.7. Schi\a explicativ` pentru mi]carea de

rota\ie [n planul yOz 333
A5.1.6. Determinarea rigidit`\ii la rotire [n jurul axei orizontale
perpendicular` pe axa longitudinal` a ]inei
Pentru rotirea [n jurul axei orizontale perpendicular` pe axa longitudinal` a ]inei,
ra\ionamentul nu poate fi similar, a]a cum se arat` [n [PoCa91] pentru blocuri de funda\ii,
pentru faptul c` spre deosebire de blocurile de funda\ie, ]ina este continu` de lungime
practic infinit`.
Conform [PoCa91], coeficientul de contrac\ie elastic` neuniform` este:
Cϕ = χ ϕ
1− µ
E 1
2
(A5.1.28)
A
Rigiditatea la rotire [n jurul axei orizontale perpendicular` pe axa longitudinal` a ]inei
este:
K ϕ = Cϕ × I (A5.1.29)
unde I este momentul de iner\ie geometric al t`lpii de funda\ie fa\` de axa orizontal`
perpendicular` pe axa longitudinal` a ]inei.
Aplica\ie numeric`:
h = 8,1 x 10-2 m; b = 1,5 x 10-1 m; E = 60000 kN/m2; µ = 0,5;
χϕ = 1,98 [PoCa91];
Rezult` Cϕ = 1056000 kN/m3, Kϕ = 44,55 kN x m/rad
{n calculul cu elemente finite a aparatelor de cale se consider` valoarea de 45
kNm/rad.
A5.1.7. Verific`ri
Pentru verificarea rezultatelor s-a modelat o ]in` cu lungimea de 7,2 m a]ezat` pe
13 traverse cu distan\a [ntre axele lor de 0,60m. La mijlocul ]inei, pe o lungime de 20 cm,
care cuprinde zona de aplicare a [nc`rc`rii, modelarea s-a f`cut cu elemente de tip solid
(figura A5.1.8.). {n rest modelarea s-a f`cut cu elemente finite de tip bar` cu sec\iunea
transversal` identic` cu cea a ]inei.
Rezemarea pe traversa din mijloc (situat` sub zona cu elemente finite de tip solid)
este modelat` prin 17 x 21 = 357 resoarte elastice. Rigiditatea unui astfel de resort s-a
considerat egal` cu:
kv / 357 = 150 000/357kN/m ≈ 420kN/m (A5.1.30)
unde kv reprezint` constanta elastic` a pl`cu\ei elastice de sub talpa ]inei.
S-a considerat c` placa suport este fix`.
Inelele resort au fost modelate prin dou` resoarte cu rigidit`\i egale cu 8 x 104 kN/m.
a. Verificarea model`rii prinderii [n direc\ie vertical`

S-au considerat trei [nc`rc`ri verticale care ac\ioneaz` asupra ciupercii ]inei la
jum`tatea cuponului de ]in` modelat cu elemente de tip solid (figura A5.1.9a.). Pentru
fiecare [nc`rcare s-a calculat [n prealabil ]i for\a de [ntindere din tija tirfonului.
Pentru fiecare din cele trei [nc`rc`ri s-au determinat tas`rile t`lpii ]inei.
For\a For\a de [ntindere din Deplas`ri calculate Deplas`ri calculate

tija ]urubului vertical prin metoda consider@nd ]ina ca o bar`
(kN) (kN) elementului finit cu reazeme continui
(mm) (mm)
100 13,6 0,4482 0,3971
105 13,1 0,4622 0,4170
112,5 12,4 0,4837 0,4467
334
Diferen\ele [n privin\a tas`rilor [ntre rezultate celor dou` metode sunt mici, sub 0,05
mm (10%).
b. Verificarea valorii rigidit`\ii la rotire [n jurul axei longitudinale a ]inei
S-au considerat dou` scheme de [nc`rcare (figura A5.1.9b1 ]i figura A5.1.9b2).

Rezult`:
yb1 = 0,00225 cm, Mb1 = 1000 N x 15 cm = 15000 N cm
30000 − 15000
yb2 = 0,00450 cm, Mb2 = 2000 N x 15 cm = 30000 N cm
Deci K ϕ = = 50000000Ncm / rad = 500kNm / rad (A5.1.31)
−
0.00450 0.00225
7 .5 7 .5
Valoarea ob\inut` din modelarea cu elemente finite de mai sus (500 kNm/rad) este
foarte apropiat` de cea rezultat` din calcule: Kϕ = 495 kNm/rad.
335
Modelarea cu elemente finite de tip solid
Modelarea cu elemente finite de tip bar`
Figura A5.1.8. Modelarea unei ]ine cu elemente finite de

tip bar` ]i de tip solid
Fig. a. Fig. b1. Fig. b2.

100kN, 105kN,
112,5kN
1000N 2000N
1000N 2000N
150mm 150mm
Figura A5.1.9. Schemele de [nc`rcare ale cuponului de ]in`
336
ANEXA 5.2.
DETERMINAREA RIGIDIT~|ILOR RESOARTELOR PRIN

CARE SE MODELEAZ~ REZISTEN|A LONGITUDINAL~ OPUS~
DE PRISMA C~II
La dep`rtarea curent` între axele traverselor, rezisten\a opus` de prisma cìi la

deplasarea traverselor în lungul cìi este format` din: rezisten\a datorat` frec`rii dintre
talpa traversei ]i patul de sub travers` (cu o pondere de circa 24%); rezisten\a opus` de
piatra spart` aflat` în fa\a traversei (cu o pondere de circa 70%); rezisten\a datorat`
frec`rii dintre suprafe\ele frontale de la capetele traversei ]i piatra spart` situat` în
aceast` zon` (cu o pondere de circa 6%). În cazul prinderilor indirecte folosite pe calea
sudat` din afara aparatelor de cale ]i care se afl` în regim normal de func\ionare,
rezisten\a longitudinal` care se opune la deplasarea firului de ]in` în lungul cìi (m`surat`
în daN/cm fir) este dictat` de prisma cìi. În calcule, pentru liniile din afara aparatelor de
cale, în cazul traverselor de lemn, rezisten\a liniar` maxim` pe care prisma cìi o opune
deplas`rii unui fir de ]in` este cuprins` între 6 ]i 7 daN/cm.
Încerc`rile efectuate pentru stabilirea rezisten\ei longitudinale, ca ]i în cazul
rezisten\ei laterale, arat` c` rezisten\a longitudinal` depinde de m`rimea deplas`rii
traversei în lungul cìi; de la valori ale deplas`rilor care dep`]esc 2-5 mm (ulim), cre]terea
rezisten\ei longitudinale este mult mai mic` decît cre]terile aceleia]i rezisten\e pe
intervalul de deplas`ri cuprinse între 0 ]i ulim.
Pentru deplas`ri reduse, sub ulim, este posibil` determinarea rigidit`\ii resortului prin
care s` se modeleze rezisten\a pe care o opune prisma cìi la deplasarea în lung a firului
pe ]in` (pentru liniile din afara aparatelor de cale):
R0 = p a/ ulim (A5.2.1)
unde : “R0“ este rigiditatea (constant`) în kN/m;
“p“ este rezisten\a longitudinal` în kN/m fir;
“a“ este dep`rtarea între axele traverselor în m.
Pentru: p = 7 kN/m fir, a = 0,60 m, rezult` R0 = 420 kN/m.
În cazul traverselor speciale din cuprinsul schimb`torului de cale intervin o serie de
particularit`\i care urmeaz` a fi avute în vedere. În primul rînd intervine forma sec\iunii
taverselor ]i lungimea lor mai mare decît a taverselor normale. În al doilea rînd, except@nd
zonal macazului, intervine faptul c` pe restul lungimii schimb`torului exist` 4 fire de ]in`
pe fiecare travers`.
Firele exterioare din cuprinsul schimb`torului (contraacul drept cu reperele aflate în
continuarea lui ]i contraacul curb cu reperele aflate în continuarea lui) sunt la ambele
extremit`\i ale schimb`torului încadrate de firele de ]in` apar\inînd liniilor care se leag`
între ele prin schimb`torul respectiv. Spre deosebire, firele interioare din cuprinsul
schimb`torului au o astfel de “continuitate“ numai la extremit`\ile lor de la sfîr]itul
schimb`torului; la extremit`\ile firelor interioare dinspre vîrful schimb`torului se afl` acele
flexibile ce sunt repere simplu rezemate pe alunec`tori. Ca urmare, la aceste extremit`\i
ale firelor interioare, la varia\ii de temperatur`, nu se dezvolt` for\e de leg`tur` similare
celor care se dezvolt` la extremit`\ile firelor exterioare. Pe zona acelor flexibile, dinspre
c`lcîiul acestora, zon` care este fixat` prin prinderi, sunt montate pl`ci suport comune
pentru ac ]i contraac; [n aceast` zon` sunt dispuse ]i dispozitivele de conlucrare dintre ac
]i contraac. Firele interioare se intersecteaz` în zona inimii de încruci]are; în aceast`
zon` cele 2 fire interioare lucreaz` împreun` (formeaz` un singur bloc).
Avînd în vedere existen\a a 4 fire de ]in`, modul în care lucreaz` o travers` special`
este diferit de modul în care lucreaz` (la varia\ii de temperatur`) o travers` normal`. La o
travers` normal` din cuprinsul zonei de respira\ie, for\ele de leg`tur` dintre cele dou` fire
337
de ]in` ]i travers` (for\ele dirijate în lungul cìi ]i care sunt considerate ca ac\iuni asupra
traversei) au acela]i sens, sens care coincide cu sensul de deplasare al sec\iunii ]inei;
prin intermediul traversei, aceste for\e de leg`tur`, sunt transmise prismei cìi (fig.
A5.2.1.).
În cazul traversei speciale, for\ele de leg`tur` aferente celor dou` fire interioare (F2
]i F3) au sensul diferit de sensul for\elor de leg`tur` din dreptul firelor exterioare (fig.
A5.2.2); în fig. A5.2.2. for\ele de leg`tur` sunt reprezentate ca ac\iuni asupra traversei
speciale, pentru situa\ia cînd avem o cre]tere a temperaturii peste temperatura de fixare.
Sens de
F deplasare
Forte de Prinderi Axele firelor

legatura in functiune de sina
(ac\iuni asupra F
traverselor)
Figura. A5.2.1. Ac\iuni (F) asupra unei traverse normale
spre v@rful spre c`lc@iul

schimb`torului schimb`torului
traversa "i"
fir drept exterior

y1
F1
F2 sens de deplasare al sec\iunilor
y2
firului interior
F3 fire interioare
y3
sens de deplasare al sec\iunilor

F4 firului interior
y4
fir curb exterior
Figura. A5.2.2. Ac\iuni (Fi) ale firelor de ]in` asupra traversei speciale, provocate de
cre]terea de temperatur` peste temperatura de fixare
Rezisten\a opus` de prisma cìi la deplasarea traversei speciale pe direc\ia paralel`

cu firul drept exterior, trebuie s` echilibreze diferen\a: ( F2 + F3 ) - ( F1 + F4 ).
Avînd în vedere c` deplas`rile traverselor, provocate de varia\ia temperaturii sunt
mici, rezisten\a opus` de prisma cìi la deplasarea unei traverse speciale se poate modela
prin introducerea de resoarte cu rigiditate constant` în dreptul punctelor de intersec\ie
338
dintre firele de ]in` ]i travers`. Pentru traversa “i“ corespunz`tor celor 4 fire de ]in`,
(încep@nd cu firul drept exterior), aceste rigidit`\i sunt: “ri1“, “ri2“, “ri3“ ]i “ri4“.
Se consider` urm`toarele [RaCo7]:
- rezisten\a longitudinal` din dreptul traversei nr. 20 (numerotarea începe cu prima
travers` de la vîrful schimb`torului) - considerat` pe m de cale - este egal` cu (2p), unde
“p“ este rezisten\a liniar` considerat` pe cm fir de ]in`;
- rezisten\a liniar` - m`surat` pe m de schimb`tor (4 fire) - din dreptul axei ultimei
traverse de la sf@r]itul schimb`torului (traversa cu nr. 55) este egal` cu 2 * 0.97 * (2p), (s-
a considerat coeficientul de 0,97, deoarece în cazul traversei speciale este eliminat`
ponderea cu care suprafa\a frontal` a unei traverse normale intervine în formarea
rezisten\ei longitudinale);
- între traversa nr. 20 ]i traversa nr. 55, rezisten\a opus` de prisma cìi variaz` liniar
între valorile ar`tate mai sus;
- rigiditatea resortului care trebuie amplasat în dreptul punctului de intersec\ie dintre
axa traversei speciale ]i axa firului de ]in`, este propor\ional` cu partea din lungimea
traversei egal` cu semisuma distan\elor la firele de ]in` adiacente;
- distan\a de la firele exterioare de ]in` la capetele traverselor speciale este de
50cm.
Rigidit`\ile “ρij“, pentru valori “j” egale cu 1 la 4 se pot ob\ine cu rela\iile:
x − x 20 a + au
ρi1 = α * (2p) * [1 + 0.94 i
y i1
x 55 − x 20
]* a
L Si 2
x − x 20 a + au
ρi2 = α * (2p) * [1 + 0.94 i
y i2
x 55 − x 20
]* a
L Si 2
x − x 20 a + au
(A5.2.2)
ρi3 = α i3 * (2p) * [1 + 0.94 i
y
x 55 − x 20
]* a
L Si 2
x − x 20 a + au
ρi 4 = α * (2p) * [1 + .94 i
yi4
x 55 − x 20
]* a
L Si 2
În rela\iile A5.2.2. m`rimile care intervin au urm`toarele semnifica\ii:
- yi1, yi2, yi3 ]i yi4 sunt lungimi aferente firelor de ]in` “1”, “2”, “3”, “4”, pentru traversa
“i” care are abscisa “xi“;
- x20 ]i x55 sunt abscisele traverselor cu num`rul 20, respectiv 55;
- LSi este lungimea traversei speciale “i”;
- aa ]i au sunt dep`rtarea dintre axa traversei “i” ]i axa traversei anterioare, respectiv
dep`rtarea dintre axa traversei “i” ]i axa traversei urm`toare;
- p este rezisten\a longitudinal`, m`surat` la linii cu traverse normale;
- α este coeficient care, în cazul traverselor speciale, \ine seama de forma special` a
sec\iunii transversale a traverselor din cuprinsul schimb`torului.
Pe zona macazului se iau [n considerare numai contraacele, acele fiind pe
alunec`tori. Calculul rigidit`\ilor se face similar:
a + au
ρi1 = α i1 * (2p) * a
y
L Si 2
a a + au
(A5.2.3.)
ρi 2 = α
y i2
* (2p) *
L Si 2
339
Pentru schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere K ]i traverse de lemn ]i
pentru ulim = 5mm, valorile rezultate pentru rigidit`\ile longitudinale sunt date [n tabelul de
mai jos:
Tabelul A5.1.
Traversa Lungime ρi1 ρi2 ρi3 ρi4
(m) (kN/m) (kN/m) (kN/m) (kN/m)
1 2,60 840 - - 840
2 2,60 840 - - 840
3 2,60 840 - - 840
4 2,60 840 - - 840
5 2,60 840 - - 840
6 2,60 840 - - 840
7 2,60 840 - - 840
8 2,60 840 - - 840
9 2,60 840 - - 840
10 2,60 840 - - 840
11 2,60 840 - - 840
12 2,60 840 - - 840
13 2,60 840 0 0 840
14 2,60 963 0 0 962
15 2,60 964 0 0 961
16 2,60 927 0 0 921
17 2,60 928 0 0 920
18 2,60 931 0 0 917
19 2,60 933 0 0 915
20 2,60 936 0 0 912
21 2,60 940 0 0 908
22 2,60 944 0 0 904
23 2,60 948 0 0 900
24 2,60 953 0 0 895
25 2,60 958 0 0 890
26 2,60 963 0 0 885
27 2,60 969 0 0 879
28 2,60 976 0 0 872
29 2,70 946 0 0 902
30 2,70 953 0 0 895
31 2,70 961 0 0 887
32 2,70 455 513 513 367
33 2,80 459 508 508 422
34 2,80 481 524 524 426
35 2,80 503 537 537 427
36 2,80 521 546 546 424
37 2,80 542 556 556 422
38 2,90 549 552 552 482
39 2,90 576 568 568 484
40 3,00 582 562 562 541
41 3,00 608 574 574 540
42 3,00 634 587 587 538
43 3,10 641 580 580 595
44 3,10 692 592 592 593
45 3,10 698 604 604 589
46 3,20 705 597 597 646
47 3,20 736 608 608 642
48 3,30 744 601 601 698
340
49 3,30 775 613 613 694
50 3,30 808 624 624 688
51 3,40 817 617 617 743
52 3,40 847 624 624 733
53 3,40 877 632 632 722
54 3,50 891 628 628 780
55 3,50 949 653 653 789
56 3,60 977 656 656 858
57 3,60 1017 667 667 848
58 3,70 1031 660 660 902
59 3,80 1045 653 653 955
60 3,80 1087 664 664 944
61 3,90 1102 657 657 996
62 4,00 1117 650 650 1046
63 4,00 1145 678 678 1018
64 4,10 1134 699 699 1040
65 4,10 1151 737 737 998
66 4,20 1140 759 759 1019
67 4,20 1137 787 787 958
68 4,30 1108 797 797 962
69 4,40 1097 817 817 981
70 4,40 1112 857 857 938
71 4,50 1102 877 877 958
72 4,50 1116 917 917 913
73 4,60 1106 937 937 934
74 4,60 1120 977 977 888
75 4,70 1110 997 997 909
76 4,70 1085 1003 1003 834
77 2,60 840 840 840 840
78 2,60 840 840 840 840
79 2,60 840 840 840 840
80 2,60 840 840 840 840
81 2,60 840 840 840 840
82 2,60 840 840 840 840
83 2,60 840 840 840 840
84 2,60 840 840 840 840
85 2,60 840 840 840 840
Pentru schimb`torul simplu S60 – 300 – 1:9, cu prindere K ]i traverse de lemn ]i

pentru ulim = 2mm, valorile rezultate pentru rigidit`\ile longitudinale sunt date [n tabelul de
mai jos:
Tabelul A5.2.
Traversa Lungime ρi1 ρi2 ρi3 ρi4
(m) (kN/m) (kN/m) (kN/m) (kN/m)
1 2,60 2100 - - 2100
2 2,60 2100 - - 2100
3 2,60 2100 - - 2100
4 2,60 2100 - - 2100
5 2,60 2100 - - 2100
6 2,60 2100 - - 2100
7 2,60 2100 - - 2100
8 2,60 2100 - - 2100
9 2,60 2100 - - 2100
341
10 2,60 2100 - - 2100
11 2,60 2100 - - 2100
12 2,60 2100 - - 2100
13 2,60 2100 0 0 2100
14 2,60 2407 0 0 2405
15 2,60 2410 0 0 2403
16 2,60 2317 0 0 2303
17 2,60 2321 0 0 2299
18 2,60 2327 0 0 2293
19 2,60 2333 0 0 2287
20 2,60 2341 0 0 2279
21 2,60 2349 0 0 2271
22 2,60 2359 0 0 2261
23 2,60 2370 0 0 2250
24 2,60 2381 0 0 2239
25 2,60 2394 0 0 2226
26 2,60 2408 0 0 2212
27 2,60 2423 0 0 2197
28 2,60 2439 0 0 2181
29 2,70 2365 0 0 2255
30 2,70 2383 0 0 2237
31 2,70 2401 0 0 2219
32 2,70 1137 1283 1283 916
33 2,80 1146 1271 1271 1056
34 2,80 1203 1309 1309 1065
35 2,80 1257 1342 1342 1068
36 2,80 1303 1364 1364 1061
37 2,80 1354 1390 1390 1054
38 2,90 1372 1381 1381 1204
39 2,90 1441 1420 1420 1209
40 3,00 1455 1404 1404 1352
41 3,00 1519 1435 1435 1350
42 3,00 1586 1467 1467 1345
43 3,10 1602 1449 1449 1488
44 3,10 1731 1480 1480 1482
45 3,10 1745 1510 1510 1473
46 3,20 1763 1492 1492 1615
47 3,20 1839 1521 1521 1606
48 3,30 1859 1503 1503 1745
49 3,30 1938 1532 1532 1734
50 3,30 2020 1560 1560 1720
51 3,40 2043 1542 1542 1858
52 3,40 2117 1561 1561 1833
53 3,40 2193 1580 1580 1805
54 3,50 2228 1570 1570 1951
55 3,50 2371 1632 1632 1973
56 3,60 2442 1640 1640 2144
57 3,60 2543 1668 1668 2119
58 3,70 2577 1650 1650 2255
59 3,80 2612 1633 1633 2387
60 3,80 2718 1659 1659 2361
61 3,90 2755 1642 1642 2490
62 4,00 2794 1626 1626 2616
63 4,00 2862 1694 1694 2545
64 4,10 2834 1746 1746 2600
342
65 4,10 2877 1843 1844 2496
66 4,20 2849 1898 1898 2547
67 4,20 2843 1966 1968 2395
68 4,30 2769 1992 1992 2405
69 4,40 2743 2043 2043 2454
70 4,40 2780 2142 2142 2345
71 4,50 2754 2192 2192 2394
72 4,50 2790 2292 2292 2283
73 4,60 2765 2342 2342 2334
74 4,60 2800 2443 2443 2221
75 4,70 2775 2492 2492 2273
76 4,70 2713 2506 2506 2084
77 2,60 2100 2100 2100 2100
78 2,60 2100 2100 2100 2100
79 2,60 2100 2100 2100 2100
80 2,60 2100 2100 2100 2100
81 2,60 2100 2100 2100 2100
82 2,60 2100 2100 2100 2100
83 2,60 2100 2100 2100 2100
84 2,60 2100 2100 2100 2100
85 2,60 2100 2100 2100 2100
343
ANEXA 5.3.
DETERMINAREA RIGIDIT~|ILOR RESOARTELOR PRIN

CARE SE MODELEAZ~ REZISTEN|A LATERAL~ OPUS~ DE
PRISMA C~II
Atunci cînd prinderile sunt în regim normal de func\ionare, la calea sudat`, rezisten\a
lateral` (m`rimea care reprezint` reac\iunea uniform distribuit` în lungul cìi care se opune
deplas`rii laterale a acestuia) este dictat` de prisma cìi.
Pe liniile din afara aparatelor de cale, rezisten\a lateral` (repartizat` pe centimetru de
cale) este format` din frecarea care se mobilizeaz` între talpa traversei ]i patul aflat sub
aceasta (cu o pondere de circa 30%), din frecarea care se mobilizeaz` între fe\ele laterale ale
traverselor ]i piatra spart` aflat` între traverse (cu o pondere de circa 60%) ]i din rezisten\a
opus` de um`rul prismei cìi (cu o pondere de circa 10%). În cazul traverselor deburate ]i în
cazul lipsei pietrei sparte din intervalele dintre traverse, valoarea rezisten\ei laterale maxime
(pentru valori ale deplas`rilor care dep`]esc 1 cm), se reduce de la valoarea “q” la valoarea
0,35q. La calea sudat`, dup` burajul cìi cu ma]inile grele de cale, este necesar`
compactarea imediat` a pietrei sparte dintre traverse ]i de la capetele traverselor, astfel înc@t
revenirea la rezisten\a lateral` corespunz`toare prismei stabilizate s` aibe loc într-un timp c@t
mai scurt. Dac` burajul cu ma]ini nu este urmat de compactarea prismei cìi, pentru
ob\inerea rezisten\ei laterale anterioare (care a existat înainte de efectuarea burajului) este
necesar` scurgerea unui tonaj de stabilizare de circa 300000 tone brute. Se consider` c`,
pentru ridic`ri ale liniei pîn` în 2 cm, atunci cînd burajul cu ma]inile grele de cale este urmat
(completat) de lucrarea de compactare dinamic` a prismei cìi, rezisten\ele laterale ini\iale se
ob\in imediat dup` terminarea lucr`rilor.
Încerc`rile efectuate de stabilire a rezisten\ei laterale pe liniile situate în afara aparatelor
de cale, arat` c` aceste rezisten\e laterale cresc odat` cu cre]terea deplas`rii laterale, iar, la
deplas`ri laterale de circa 2 – 5 mm, rezisten\ele laterale devin practic constante. {ncerc`rile
efectuate arat` în acela]i timp c` rezisten\ele laterale sunt diferite de la o sec\iune la alta.
Pentru o travers` normal` de lemn, în calcule, se accept` c` se poate mobiliza o rezisten\`
lateral` de 3,5 kN, respectiv o rezisten\` lateral` “q“ egal` cu 3,5/a, unde “a“ reprezint`
dep`rtarea dintre axele traverselor. Pentru o travers` normal` de beton rezisten\a lateral`
este de 8 kN. {n aceast` anex` ]i [n lucrare, rezisten\a lateral` se refer` la linia ne[nc`rcat`
de convoi.
În cazul schimb`torului simplu, traversele folosite sunt traverse speciale care au
lungimea mai mare dec@t a traverselor normale. Rigiditatea resortului care trebuie amplasat
în dreptul unei traverse “i” pentru a modela rezisten\a lateral` opus` de prisma cìi la
deplasarea lateral` a traversei respective (avînd în vedere c` deplas`rile laterale preconizate
a se produce în diferite sec\iuni din lungul schimb`torului sunt sub ulim ]i avînd în vedere
inexisten\a de determin`ri experimentale), este dat` de rela\ia [RaCo7]:
Q SI α * Q n [L n + (β1 + β 2 )(L SI − L n )]
ρi = = (A5.3.1)
ulim L n * ulim
Rela\ia (A5.3.1) \ine seama de:

- varia\ia liniar` a rezisten\ei laterale între deplasarea lateral` egal` cu zero ]i
deplasarea egal` cu ulim;
344
- for\ele normale ce se dezvolt` pe fe\ele laterale ale traversei ]i pe talpa traversei (for\e
care determin` m`rimea frec`rilor de pe aceste suprafe\e) sunt direct propor\ionale cu
lungimea traversei;
- faptul c` traversele de pe schimb`tor sunt traverse speciale (cu sec\iunea
dreptunghiular`).
În rela\ia (A5.3.1), semnifica\ia m`rimilor care intervin este urm`toarea:
- QSI este rezisten\a lateral` maxim` (pentru deplasarea lateral` egal` cu ulim), pe care o
opune prisma cìi la deplasarea lateral` a traversei “i“.
- α este coeficient supraunitar care \ine seama de forma dreptunghiular` a traverselor
speciale;
- β1 ]i β2 sunt coeficien\i de pondere care reprezint` aportul frec`rilor pe fe\ele laterale
ale traversei ]i respectiv aportul t`lpii traversei în formarea rezisten\ei laterale opuse de
prisma cìi la deplaserea traversei;
- Qn este rezisten\a lateral` maxim` (pentru deplasarea lateral` egal` cu ulim) opus` de
prisma cìi la depasarea lateral` a unei traverse normale;
- LSI ]i Ln sunt lungimea traversei speciale “i“ din cuprinsul schimb`torului ]i respectiv
lungimea unei traverse normale.
Pentru S 60-300-1:9-Af cu traverse de lemn [RaCo7]: Qn = 3,5 kN; Ln = 2,6 m; α = 1,1;

β1 = 0,6; β2 = 0,3.
Pentru ulim = 5 mm (traverse de lemn), valorile rezultate pentru rigiditatea “ρi” sunt date
[n tabelul de mai jos:
Tabelul A5.1.
Rigiditati Rigiditati
Traversa Lungime laterale Traversa Lungime laterale
(m) (kN/m) (m) (kN/m)
1 2,60 770 43 3,10 903
2 2,60 770 44 3,10 903
3 2,60 770 45 3,10 903
4 2,60 770 46 3,20 930
5 2,60 770 47 3,20 930
6 2,60 770 48 3,30 957
7 2,60 770 49 3,30 957
8 2,60 770 50 3,30 957
9 2,60 770 51 3,40 983
10 2,60 770 52 3,40 983
11 2,60 770 53 3,40 983
12 2,60 770 54 3,50 1010
13 2,60 770 55 3,50 1010
14 2,60 770 56 3,60 1037
15 2,60 770 57 3,60 1037
16 2,60 770 58 3,70 1063
17 2,60 770 59 3,80 1090
18 2,60 770 60 3,80 1090
19 2,60 770 61 3,90 1117
20 2,60 770 62 4,00 1143
21 2,60 770 63 4,00 1143
22 2,60 770 64 4,10 1170
23 2,60 770 65 4,10 1170
24 2,60 770 66 4,20 1196
345
25 2,60 770 67 4,20 1196
26 2,60 770 68 4,30 1223
27 2,60 770 69 4,40 1250
28 2,60 770 70 4,40 1250
29 2,70 797 71 4,50 1276
30 2,70 797 72 4,50 1276
31 2,70 797 73 4,60 1303
32 2,70 797 74 4,60 1303
33 2,80 823 75 4,70 1330
34 2,80 823 76 4,70 1330
35 2,80 823 77 2,60 770
36 2,80 823 78 2,60 770
37 2,80 823 79 2,60 770
38 2,90 850 80 2,60 770
39 2,90 850 81 2,60 770
40 3,00 877 82 2,60 770
41 3,00 877 83 2,60 770
42 3,00 877 84 2,60 770
85 2,60 770
Pentru ulim = 2 mm (traverse de lemn), valorile rezultate pentru rigiditatea “ρi” sunt date
Tabelul A5.2.
(m) (kN/m) (m) (kN/m)
1 2,60 1925 43 3,10 2258
2 2,60 1925 44 3,10 2258
3 2,60 1925 45 3,10 2258
4 2,60 1925 46 3,20 2325
5 2,60 1925 47 3,20 2325
6 2,60 1925 48 3,30 2391
7 2,60 1925 49 3,30 2391
8 2,60 1925 50 3,30 2391
9 2,60 1925 51 3,40 2458
10 2,60 1925 52 3,40 2458
11 2,60 1925 53 3,40 2458
12 2,60 1925 54 3,50 2525
13 2,60 1925 55 3,50 2525
14 2,60 1925 56 3,60 2591
15 2,60 1925 57 3,60 2591
16 2,60 1925 58 3,70 2658
17 2,60 1925 59 3,80 2725
18 2,60 1925 60 3,80 2725
19 2,60 1925 61 3,90 2791
20 2,60 1925 62 4,00 2858
21 2,60 1925 63 4,00 2858
22 2,60 1925 64 4,10 2925
23 2,60 1925 65 4,10 2925
24 2,60 1925 66 4,20 2991
25 2,60 1925 67 4,20 2991
346
26 2,60 1925 68 4,30 3058
27 2,60 1925 69 4,40 3124
28 2,60 1925 70 4,40 3124
29 2,70 1992 71 4,50 3191
30 2,70 1992 72 4,50 3191
31 2,70 1992 73 4,60 3258
32 2,70 1992 74 4,60 3258
33 2,80 2058 75 4,70 3324
34 2,80 2058 76 4,70 3324
35 2,80 2058 77 2,60 1925
36 2,80 2058 78 2,60 1925
37 2,80 2058 79 2,60 1925
38 2,90 2125 80 2,60 1925
39 2,90 2125 81 2,60 1925
40 3,00 2192 82 2,60 1925
41 3,00 2192 83 2,60 1925
42 3,00 2192 84 2,60 1925
85 2,60 1925
Pentru S 60-300-1:9-Af cu traverse de beton [RaCo7]: Qn = 8 kN; Ln = 2,6 m; α = 1,1; β1

= 0,6; β2 = 0,3.
Pentru ulim = 5 mm (traverse de beton), valorile rezultate pentru rigiditatea “ρi” sunt date
Tabelul A5.3.
(m) (kN/m) (m) (kN/m)
1 2,60 1760 43 3,10 2065
2 2,60 1760 44 3,10 2065
3 2,60 1760 45 3,10 2065
4 2,60 1760 46 3,20 2126
5 2,60 1760 47 3,20 2126
6 2,60 1760 48 3,30 2186
7 2,60 1760 49 3,30 2186
8 2,60 1760 50 3,30 2186
9 2,60 1760 51 3,40 2247
10 2,60 1760 52 3,40 2247
11 2,60 1760 53 3,40 2247
12 2,60 1760 54 3,50 2308
13 2,60 1760 55 3,50 2308
14 2,60 1760 56 3,60 2369
15 2,60 1760 57 3,60 2369
16 2,60 1760 58 3,70 2430
17 2,60 1760 59 3,80 2491
18 2,60 1760 60 3,80 2491
19 2,60 1760 61 3,90 2552
20 2,60 1760 62 4,00 2613
21 2,60 1760 63 4,00 2613
22 2,60 1760 64 4,10 2674
23 2,60 1760 65 4,10 2674
24 2,60 1760 66 4,20 2735
347
25 2,60 1760 67 4,20 2735
26 2,60 1760 68 4,30 3058
27 2,60 1760 69 4,40 3124
28 2,60 1760 70 4,40 3124
29 2,70 1821 71 4,50 3191
30 2,70 1821 72 4,50 3191
31 2,70 1821 73 4,60 3258
32 2,70 1821 74 4,60 3258
33 2,80 1882 75 4,70 3324
34 2,80 1882 76 4,70 3324
35 2,80 1882 77 2,60 1760
36 2,80 1882 78 2,60 1760
37 2,80 1882 79 2,60 1760
38 2,90 1943 80 2,60 1760
39 2,90 1943 81 2,60 1760
40 3,00 2004 82 2,60 1760
41 3,00 2004 83 2,60 1760
42 3,00 2004 84 2,60 1760
85 2,60 1760
Pentru ulim = 2 mm (traverse de beton), valorile rezultate pentru rigiditatea “ρi” sunt date
Tabelul A5.4.
(m) (kN/m) (m) (kN/m)
1 2,60 4400 43 3,10 5162
2 2,60 4400 44 3,10 5162
3 2,60 4400 45 3,10 5162
4 2,60 4400 46 3,20 5314
5 2,60 4400 47 3,20 5314
6 2,60 4400 48 3,30 5466
7 2,60 4400 49 3,30 5466
8 2,60 4400 50 3,30 5466
9 2,60 4400 51 3,40 5618
10 2,60 4400 52 3,40 5618
11 2,60 4400 53 3,40 5618
12 2,60 4400 54 3,50 5771
13 2,60 4400 55 3,50 5771
14 2,60 4400 56 3,60 5923
15 2,60 4400 57 3,60 5923
16 2,60 4400 58 3,70 6075
17 2,60 4400 59 3,80 6228
18 2,60 4400 60 3,80 6228
19 2,60 4400 61 3,90 6380
20 2,60 4400 62 4,00 6532
21 2,60 4400 63 4,00 6532
22 2,60 4400 64 4,10 6685
23 2,60 4400 65 4,10 6685
24 2,60 4400 66 4,20 6837
25 2,60 4400 67 4,20 6837
348
26 2,60 4400 68 4,30 6989
27 2,60 4400 69 4,40 7142
28 2,60 4400 70 4,40 7142
29 2,70 4552 71 4,50 7294
30 2,70 4552 72 4,50 7294
31 2,70 4552 73 4,60 7446
32 2,70 4552 74 4,60 7446
33 2,80 4705 75 4,70 7598
34 2,80 4705 76 4,70 7598
35 2,80 4705 77 2,60 4400
36 2,80 4705 78 2,60 4400
37 2,80 4705 79 2,60 4400
38 2,90 4857 80 2,60 4400
39 2,90 4857 81 2,60 4400
40 3,00 5009 82 2,60 4400
41 3,00 5009 83 2,60 4400
42 3,00 5009 84 2,60 4400
85 2,60 4400
349
ANEXA 5.4.
DETERMINAREA CELORLALTE CONSTANTE ELASTICE

PENTRU TRAVERSE
{n cazul traverselor au mai r`mas de determinat rigiditatea pe direc\ia vertical` ]i

rgidit`\ile la rotire dup` toate axele. Prin analogie cu blocurile de funda\ie masive
[PoCa91], se consider` traversa ca un corp rigid cu ]ase grade de libertate: transla\iile x,
y, z dup` cele trei axe ]i rota\iile ϕx, ϕy, ]i ϕz dup` acelea]i axe.
{n cazul unei cì normale exist` umplutur` de piatr` spart` la cap`tul traverselor, dar
]i [ntre traverse. {n consecin\`, la stabilirea constantelor elastice trebuie s` se \in` seama
de efectul umpluturilor laterale.
Conlucrarea t`lpii traversei cu mediul [nconjur`tor se poate studia [n dou` ipoteze:
- ipoteza Winkler, care consider` suportul sub forma unor arcuri elastice
independente;
- ipoteza semispa\iului elastic infinit, care consider` suportul ca omogen, izotrop ]i
elastic.
Ultima ipotez` permite o evaluare ra\ional` a constantelor elastice ]i de amortizare
ce sunt necesare [n alc`tuirea modelului dinamic.
R`spunsul reazemului traversei la valori unitare independente ale acestor parametri
constituie constantele elastice dup` direc\iile deplas`rilor respective. Pentru transla\ii,
constantele elastice, se noteaz` cu kx, ky, kz, iar pentru rota\ii se noteaz` cu kxϕ, kyϕ, kzϕ.
Evident, r`spunsul elastic al reazemului se evalueaz` [n for\e [n cazul transla\iilor:
Fxel = k x u , Fyel = k y v , Fzel = k z w (A5.1.1)
]i [n cupluri [n cazul rota\iilor:
Melx = k ϕx × ϕ x , Mely = k ϕy × ϕ y , Melz = k ϕz × ϕ z (A5.1.2)
Constantele elastice depind de caracteristicile geometrice ]i fizico-mecanice ale
traversei ]i ale mediului [n care aceast` travers` se afl`, ceea ce implic` multiple
determin`ri experimentale pentru stabilirea lor [n fiecare caz concret.
{n ipoteza unui corp elastic omogen ]i izotrop, constantele elastice ale reazemului
sunt: E, modulul de elasticitate longitudinal; G, modulul de elasticitate transversal ]i µ,
E = 2(1 + µ )G
coeficientul lui Poisson. {ntre aceste constante elastice exist` rela\ia de izotropie:
(A5.1.3)
La solicit`ri dinamice, modulele de elasticitate E ]i G se noteaz` cu Ed ]i Gd ]i au
valori superioare modulelor elastice corespunz`toare Es ]i Gs.
Mi]c`rile caracteristice sunt:
- transla\ia pe vertical`;
- dou` transla\ii orizontale;
- dou` rota\ii fa\` de axe orizontale;
- rota\ie fa\` de axa vertical`.
Pentru fiecare din aceste mi]c`ri se pot determina tensiunile, prin rela\ii de forma:
σ∆ = C∆ ∆ (A5.1.4)
[n care coeficien\ii C∆ depind de caracteristicile ]i dimensiunile reazemului.
350
Calculul constantelor elastice pentru o travers` de lemn
B (l`\imea traversei)= 0,26m; L (lungimea traversei) = 2,60m; h ([n`l\imea de
[ngropare) = 0,16m; µ = 0,3;
{n rela\iile de mai jos s-au folosit urm`toarele nota\ii:
- r0: raza echivalent`;
- ξ: factorii care introduc [n expresiile coeficien\ilor de rigiditate influen\a umpluturilor
laterale.
Determinarea constantei elastice pe direc\ia axei verticale:

0,26 × 2,60
r0 = = = 0,464 ξ y = 1 + 0,6(1 − µ ) = 1 + 0,6(1 − 0,3) = 1,145
π π
BL h 0,16 (A5.1.5)
r0 0,464
2,5 × 10 5
G= = = 0,96 × 10 5 ≈ 10 5 kN / m 2
2(1 + µ )
E
2 × 1,3
(A5.1.6)
kz = β z BLξ z = × 2,9 × 0,26 × 2,60 × 1,145 ≈ 3,9 × 10 5 kN

10 5
1− µ
G
(A5.1.7)
0,7
Determinarea constantei elastice la rota\ie pe direc\ia axei verticale:
r0 =
(
BL B 2 + L2
=
) (
0,26 × 2,60 0,26 2 + 2,60 2
= 0,7035
)
6π 6π
4 4 (A5.1.8)
k zrot = Gr03 = 10 5 (0.7035) ≈ 1,85 × 10 5 kNm

16 16 3
(A5.1.9)
3 3
BL3 4 0,26 × (2,6 )

Determinarea constantei elastice la rota\ie pe direc\ia axei cìi:
r0 x = 4 = = 0,835
3
3π 3π
(A5.1.10)
= = 0,192
h 0,16
(A5.1.11)
r0 x 0,835
⎛ h ⎞
ξ x = 1 + 1,2(1 − µ ) + 0,2(2 − µ )⎜⎜ ⎟⎟ = 1 + 1,2 × 0,7 × 0,192 + 0,2 × 1,3 × (0,192 )3 = 1,163 (A5.1.12)
3
h
r0 x ⎝ r0 x ⎠
k xrot = β x BL2ξ x = × 1,25 × 0,26 × 2,6 2 × 1,163 ≈ 3,65 × 10 5 kNm

10 5
1− µ
G
(A5.1.13)
0,7
B 3 L 4 (0,26 ) × 2,6
Determinarea constantei elastice la rota\ie pe direc\ia axei traversei:
r0 y = = = 0,264
3
3π 3π
4 (A5.1.14)
= = 0,606
h 0,16
(A5.1.15)
r0 y 0,264
⎛ h ⎞
ξ y = 1 + 1,2(1 − µ ) + 0,2(2 − µ )⎜⎜ ⎟ = 1 + 1,2 × 0,7 × 0,606 + 0,2 × 1,3 × (0,606 )3 = 1,567 (A5.1.16)
3
⎟
h
r0 y ⎝ r0 y ⎠
= β y B Lξ y = × 1,25 × 0,26 2 × 2,6 × 1,567 ≈ 4,9 × 10 4 kNm

10 5
1− µ
G
k rot
y
2
(A5.1.17)
0,7
351
Calculul constantelor elastice pentru o travers` de beton
B = 0,26m; L = 2,60m; h = 0,22m; µ = 0,3;

Determinarea constantei elastice pe direc\ia axei verticale:
0,26 × 2,60
r0 = = = 0,464 ξ y = 1 + 0,6(1 − µ ) = 1 + 0,6(1 − 0,3) = 1,200 (A5.1.18)
π π
BL h 0,22
r0 0,464
2,5 × 10 5
G= = = 0,96 × 10 5 ≈ 10 5 kN / m 2
2(1 + µ )
E
2 × 1,3
(A5.1.19)
kz = β z BLξ z = × 2,9 × 0,26 × 2,60 × 1,200 ≈ 4,1 × 10 5 kN / m

10 5
1− µ
G
(A5.1.20)
0,7
Determinarea constantei elastice la rota\ie pe direc\ia axei verticale:
r0 = 4
(
BL B 2 + L2
=4
)
0,26 × 2,60 0,26 2 + 2,60 2(= 0,7035
)
6π 6π
(A5.1.21)
= Gr03 = 10 5 (0.7035) ≈ 1,85 × 10 5 kNm

16 16 3
k zrot (A5.1.22)
3 3
BL3 4 0,26 × (2,6 )

Determinarea constantei elastice la rota\ie pe direc\ia axei cìi:
r0 x = = = 0,835
3
3π 3π
4 (A5.1.23)
= = 0,263
h 0,22
(A5.1.24)
r0 x 0,835
⎛ h ⎞
ξ x = 1 + 1,2(1 − µ ) + 0,2(2 − µ )⎜⎜ ⎟⎟ = 1 + 1,2 × 0,7 × 0,263 + 0,2 × 1,3 × (0,263)3 = 1,226 (A5.1.25)
3
h
r0 x ⎝ r0 x ⎠
= β x BL ξ x = × 1,25 × 0,26 × 2,6 2 × 1,226 ≈ 3,85 × 10 5 kNm

10 5
1− µ
G
k rot
x
2
(A5.1.26)
0,7
B 3 L 4 (0,26 ) × 2,6
Determinarea constantei elastice la rota\ie pe direc\ia axei traversei:
r0 y = = = 0,264
3
3π 3π
4 (A5.1.27)
= = 0,833
h 0,22
(A5.1.28)
r0 y 0,264
⎛ h ⎞
ξ y = 1 + 1,2(1 − µ ) + 0,2(2 − µ )⎜⎜ ⎟ = 1 + 1,2 × 0,7 × 0,833 + 0,2 × 1,3 × (0,833)3 = 1,850 (A5.1.29)
3
⎟
h
r0 y ⎝ r0 y ⎠
k yrot = β y B 2 Lξ y = × 1,25 × 0,26 2 × 2,6 × 1,850 ≈ 5,8 × 10 4 kNm

10 5
1− µ
G
(A5.1.30)
0,7
352
ANEXA 5.5.
CARACTERIZAREA LEG~TURILOR SCHIMB~TORULUI

SIMPLU CU CALEA F~R~ JOANTE {N CARE ESTE
{NCORPORAT
Trebuie definite leg`turile schimb`torului simplu cu calea f`r` joante, at@t la v@rf c@t
]i la c`lc@i. Por\iunile de cale de la extremit`\ile schimb`torului simplu s-au introdus pe
considerentul c` deplas`rile de orice fel din sec\iunile situate la extremit`\ile acestora s`
fie numai elastice (fig. A5.5.1., A5.5.2., A5.5.3.). Dac` din calcule rezult` c` nu este
[ndeplinit` aceast` condi\ie, atunci se va spori lungimea acestor por\iuni care [ncadreaz`
schimb`torul simplu.
{nc`rcarea care ac\ioneaz` asupra modelului o reprezint` varia\ia de temperatur`.
}inele sunt considerate ca elemente de tip bar`, la care lungimea este mult mai mare
dec@t oricare din dimensiunile sec\iunii transversale. {n cazul traverselor, raportul dintre
lungimea lor ]i dimensiunea cea mai mare a sec\iunii transversale este mai mare dec@t
10. Ca urmare, dilat`ri semnificative apar pe direc\iile definite de lungimile acestor
elemente. Toate axele [n lungul elementelor de tip bar` sunt situate [n planuri paralele cu
planul XOY. {n afar` de greutatea proprie a elementelor care constituie modelul, ]i care
ac\ioneaz` [n direc\ia axei OZ, [n planurile XOZ ]i YOZ nu mai ac\ioneaz` nici o for\`.
Pentru caracterizarea leg`turilor cu CFJ este suficient s` fie considerate deplas`rile
elastice de transla\ie pe direc\ia axelor OX ]i OY ]i de rotire pe direc\ia axei OZ. Sunt
necesare constantele elastice indicate [n figurile A5.5.1., A5.5.2., A5.5.3.
Z Z
kx
X Y
O
Z Z
kϕ x
X Y
O
Figura A5.5.1. Constantele elastice kx ]i kϕx la joanta extrem` din st@nga

firului de ]in` care con\ine contraacul
353
Z
ky
Y
O
Z Z
kϕ y
X Y
O O
Figura A5.5.2. Constantele elastice ky ]i kϕy la joanta

extrem` din st@nga firului de ]in` care con\ine contraacul
Z Z
kz
X Y
O O
Z Z
kϕ z
X Y
O O
Figura A5.5.3. Constantele elastice kz ]i kϕz la joanta

extrem` din st@nga firului de ]in` care con\ine contraacul
354
A5.5.1. Determinarea constantei elastice kx
Comportarea aparatelor de cale deja sudate la varia\ii de temperatur` conduc la
concluzia c` deplas`rile în lungul cìi sunt reduse. Aceast` concluzie este sus\inut` ]i de
faptul c`, la schimb`toarele de cale deja sudate, nu s-au constatat probleme importante în
ceea ce prive]te func\ionarea fix`toarelor de vîrf.
P@n` la valori ale deplas`rilor longitudinale ulim, rezisten\a longitudinal` idealizat`
variaz` liniar.
Forma idealizat` a curbei prin care se define]te rezisten\a longitudinal` [n func\ie de
deplasarea longitudinal` este prezentat` în figura A5.5.4. Pe zona deplas`rilor reduse,
rezisten\a longitudinal`, în func\ie de deplasarea “u“ este egal` cu:
p = tgβ * u = k * u (A5.5.1)
Pentru determinarea constantei elastice kx este folosit` [n continuare metodologia
prezentat` [n [RaCo7].
Se consider` cap`tul de ]in` tras de o for\` de întindere “F“. Originea se consider` în
acest` sec\iune (punctul “O“ din figura A5.5.5.). Axa pozitiv` Ox se consider` spre
dreapta. Deplas`rile “u“ pozitive se consider` spre stînga. Eforturile unitare “σ“ se
consider` pozitive atunci c@nd sunt de întindere.
Din echilibrul unui element de lungime “dx“ rezult`:
σ * A - p * dx - σ * A - dσ * A = 0
unde A reprezint` aria sec\iunii unei ]ine. Aceast` egalitate conduce la:
dσ
=−
p(u)
(A5.5.2)
Din legea lui Hooke, avem: ε = σ/ E ; cum ε * dx este de fapt egal cu “du“, rezult`:
dx A
σ
=−
du
(A5.5.3)
dx E
în care E este modulul de elasticitate al o\elului din ]in`. Dac` se deriveaz` înc` odat`
rela\ia (A5.5.3), se ob\ine:
d2u/ dx2 = - 1/ E * dσ/ dx (A5.5.4)
Combinînd rela\ia (A5.5.4) cu (A5.5.2) se ob\ine în final:
d2u/ dx2 = p(u) / EA (A5.5.5)
Cum p(u) = k * u, rezult` c` (A5.5.5) reprezint` o ecua\ie diferen\ial` liniar` omogen`
cu coeficien\i constan\i.
Solu\ia acestei ecua\ii diferen\iale este:
u = C1e − x k / EA + C 2 e x k / EA (A5.5.6)
rezisten\a
longitudinal`
p
plim
β
u lim deplasarea longitudinal` u
Figura A5.5.4. Varia\ia idealizat` a rezisten\ei longitudinale [n

raport cu deplasarea longitudinal`
355
F O σ σ+dσ x
x dx
Figura A5.5.5. Semnifica\ia nota\iilor folosite la determinarea

constantei elastice kx
Întruc@t, pentru x = ∞ avem u = 0, rezult` c` C2 = 0. Pentru a afla constanta de

integrare C1 se pune condi\ia ca pentru x = 0 s` avem:
∫ (ku)dx = F
∞
]i rezult` :
0
C1 =
F
(A5.5.7)
kEA
u=
−x
k
F EA (A5.5.8)
*e
kEA
Rigiditatea kx este egal` cu raportul F/u (pentru x = 0); \in@nd cont de (A5.5.8),
rezult`:
k x = kEA (A5.5.9)
Pentru ]ina nou` tip 60 (E = 2,1 * 106 daN/cm2 ]i A = 76,86 cm2), rezult`:
kx = 150320 kN/m
A5.5.2. Determinarea constantelor elastice ky ]i kz
Modelul de baz` asupra c`ruia se efectueaz` analiza la [nc`rc`ri din varia\ia de

temperatur` este compus dintr-un schimb`tor de cale ]i por\iuni de cale [n capete: 12
traverse la v@rful schimb`torului, respectiv c@te 18 traverse la c`lc@i pe liniile directe ]i
ab`tute. Considerarea unor por\iuni de cale ferat` mai mari [n afara schimb`torului nu sunt
necesare pentru analiza unui schimb`tor simplu izolat. {n vecin`tatea schimb`torului de
cale, CFJ este [n aliniament. Teoretic, [n zona central` a unei CFJ [n aliniament
deplas`rile sunt nule; pe zona de respira\ie a unei CFJ [n aliniament importante sunt
numai deplas`rile [n lungul cìi. Lungimile considerate la capetele schimb`torului de cale
sunt suficiente pentru ca deplas`rile din cuprinsul aparatului de cale s` se “sting`”. Acest
lucru se va observa ]i mai t@rziu dup` derularea analizei.
A5.5.3. Definirea leg`turilor elastice [n zona v@rfului schimb`torului

Pentru definirea leg`turilor elastice [n zona v@rfului schimb`torului s-a considerat o
por\iune dintr-o cale f`r` joante, care cuprinde 81 de traverse (figura A5.5.6.). La capetele
]inelor, [n lungul acestora, s-au prev`zut resoartele elastice care modeleaz` leg`tura cu
calea f`r` joante. Constanta elastic` kx a acestor resoarte s-a considerat egal` cu
356
valoarea de la punctul A5.5.1. Caracteristicile mecanice folosite la calculul acestei por\iuni
sunt identice cu cele utilizate la modelarea schimb`torului.
80x0,60m=48m
24m 24m
a) ]ina st@ng`
kx kx
]ina dreapt`
P=1kN
b)
80x0,60m=48m
24m 24m
]ina st@ng`
kx kx
M=1kN x m ]ina dreapt`
Figura A5.5.6. Modelarea unei por\iuni dintr-o cale f`r` joante

a) [nc`rcarea cu for\` lateral` unitar` la jum`tatea segmentului de cale
b) [nc`rcarea cu moment unitar de rotire [n planul cìi la jum`tatea por\iunii de
cale
S-au considerat dou` cazuri distincte de [nc`rcare:

Cazul 1. For\` unitar`, transversal` cìi, aplicat` la ]ina st@ng`, la mijlocul ei (figura
A5.5.6a.)
Cazul 2. Moment unitar, perpendicular pe planul cìi, aplicat la ]ina st@ng`, la
mijlocul ei (figura A5.5.6b.).
Au rezultat urm`toarele deplas`ri:
Cazul 1.
- deplasarea transversal` [n dreptul punctului de aplicare al for\ei unitare ]i pe
direc\ia acestei for\e(pe ]ina din st@nga): 0,207 mm;
- deplasarea transversal` ([n direc\ia axei Oy), m`surat` la mijlocul ]inei din dreapta:
0,221 mm;
Cazul 2.
- rotirea [n planul cìi m`surat` la mijlocul ]inei din st@nga: 0,981x10-4 rad;
- rotirea [n planul cìi m`surat` la mijlocul ]inei din dreapta: 2,053x10-4 rad;
Pentru determinarea constantelor elastice care modeleaz` continuitatea cìi f`r`

joante s-a considerat aceea]i por\iune de cale, numai c` la capetele ]inelor, pe l@ng`
resoartele elastice pe direc\ie Ox s-au mai considerat ]i resoarte elastice pe direc\ie Oy
respectiv resoarte la rotire [n planul cìi. S-au considerat acelea]i cazuri de [nc`rcare,
singura deosebire fiind c` punctul de aplica\ie al for\ei ]i respectiv al momentului nu a mai
fost la mijlocul lungimii ]inei, ci la unul din capetele ei (figura A5.5.7.). Constantele elastice
ale acestor resoarte trebuie s` conduc` la acelea]i valori ale deplas`rilor ca ]i [n cazul
anterior, ca urmare a [nc`rc`rii cu for\e ]i momente unitare la capete.
357
Constanta elastic` ky a resortului pe direc\ie Oy a rezultat egal` cu 1200 kN/m;
Constanta elastic` a resortului la rotire [n planul cìi a rezultat egal` cu 2400
kNxrad/m.
Practic acelea]i valori ale rigidit`\ilor s-au ob\inut ]i prin [nc`rcarea modelului de
baz` cu for\e ]i momente unitare la cap`tul dinspre v@rful schimb`torului.
ky ky
kx
kϕ z
kx
ky ϕz
a) k
ky
kx
k ϕz
kx
kϕz
P=1kN
ky ky
kx
kϕ z kx
k y ϕz
b) k
ky
kx kx
k ϕz
M=1kN x m k ϕz
Figura A5.5.7. Modelarea unei por\iuni dintr-o cale f`r` joante

a) [nc`rcarea cu for\` lateral` unitar` la cap`tul por\iunii de cale
b) [nc`rcarea cu moment unitar de rotire [n planul cìi la cap`tul por\iunii de cale
A5.5.4. Definirea leg`turilor elastice [n zona c`lc@iului

schimb`torului
Structura de baz` avut` [n vedere la analiza [nc`rc`rilor din varia\ii de temperatur`
este compus` dintr-un schimb`tor simplu ]i por\iuni de cale la capete: por\iunea de cale
de la v@rful schimb`torului are 12 traverse, iar por\iunile de cale de la c`lc@iul
schimb`torului, pe linia direct` ]i ab`tut`, cuprind c@te 18 traverse (figura A5.5.8.).
Pentru determinarea constantelor elastice ale resoartelor s-a considerat o nou`
structur`, extins fa\` de structura de baz`; astfel la sf@r]itul schimb`torului at@t pe linia
direct`, c@t ]i pe linia ab`tut` au mai fost luate [n considerare [nc` 44 de traverse (fig.
A5.5.9.).
S-au considerat opt cazuri distincte de [nc`rcare. For\ele ]i momentele unitare s-au
considerat aplicate asupra ]inelor [n sec\iunea care reprezint` sec\iunea de cap`t din
dreapta apar\in@nd structurii de baz` (fig. A5.5.10).
Cazul 1. For\` unitar`, transversal` cìi, aplicat` asupra ]inei exterioare a liniei
directe.
Cazul 2. For\` unitar`, transversal` cìi, aplicat` asupra ]inei interioare a liniei
directe.
Cazul 3. For\` unitar`, transversal` cìi, aplicat` asupra ]inei exterioare a liniei
ab`tute.
Cazul 4. For\` unitar`, transversal` cìi, aplicat` asupra ]inei interioare a liniei
ab`tute.
Cazul 5. Moment unitar, care provoac` [ncovoierea ]inelor [n planul cìi, aplicat
asupra ]inei exterioare a liniei directe.
358
asupra ]inei interioare a liniei directe.
asupra ]inei exterioare a liniei ab`tute.
asupra ]inei interioare a liniei ab`tute.
Pe aceast` structur` extins`, pentru toate cazurile de [nc`rcare, deplas`rile s-au
determinat [n aceea]i sec\iune [n care s-au aplicat ]i [nc`rc`rile (sec\iunea de la cap`tul
din dreapta a structurii de baz`).
Au rezultat urm`toarele deplas`ri:
Cazul 1.
- deplasarea transversal` ([n direc\ia axei Oy) determinat` la ]ina exterioar` a liniei
directe: 0,223 mm;
- deplasarea transversal` ([n direc\ia axei Oy) determinat` la ]ina interioar` a liniei
directe: 0,190 mm;
Cazul 2.
directe: 0,190 mm;
directe: 0,228mm;
Cazul 3.
ab`tute: 0,228 mm;
ab`tute: 0,190 mm;
Cazul 4.
ab`tute: 0,190 mm;
ab`tute: 0,221 mm;
Cazul 5.
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina exterioar` a liniei directe: 2,140x10-4 rad;
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina interioar` a liniei directe: 0,770x10-4 rad;
Cazul 6.
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina exterioar` a liniei directe: 0,770x10-4 rad;
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina interioar` a liniei directe: 2,161x10-4 rad;
Cazul 7.
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina exterioar` a liniei ab`tute: 2,162x10-4 rad;
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina interioar` a liniei ab`tute: 0,770x10-4 rad;
Cazul 8.
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina exterioar` a liniei ab`tute: 0,770x10-4 rad;
- rotirea [n planul cìi m`surat` la ]ina interioar` a liniei ab`tute: 2,156x10-4 rad;
Pentru determinarea constantelor elastice care modeleaz` continuitatea cu CFJ s-a
considerat modelul de baz`, numai c`, la capetele ]inelor, pe l@ng` resoartele elastice pe
direc\ie Ox s-au mai considerat ]i resoarte elastice pe direc\ie Oy respectiv resoarte la
rotire [n planul cìi. S-a [nc`rcat modelul de baz` cu for\e ]i momente unitare la cap`tul
dinspre sf@r]itul schimb`torului de cale (figura A5.5.11.). Constantele elastice ale acestor
resoarte trebuie s` conduc` la acelea]i valori ale deplas`rilor [n sec\iunea de cap`t ca ]i
[n cazul modelului extins.
A rezultat:
- constanta elastic` a resortului pe direc\ie Oy este de 1000 kN/m;
- constanta elastic` a resortului la rotire [n planul cìi este de 2000 kN rad/m.
359
CFJ CFJ
CFJ
Schimbatorul simplu
Structura de baza
punctele in care se vor aplica fortele si momentele unitare
Figura A5.5.8. Structura de baz` a schimb`torului simplu
CFJ CFJ
Schimbatorul simplu CFJ
Structura de baz`
Structura extins`
Figura A5.5.9. Structura extins` a schimb`torului simplu
360
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
P=1kN
P=1kN
P=1kN
P=1kN
Sec\iunea care corespunde
cap`tului din dreapta a
structurii de baz`
Cazul 5 M=1kN x m Cazul 6 Cazul 7 Cazul 8
M=1kN x m
M=1kN x m
M=1kN x m
Sec\iunea care corespunde
cap`tului din dreapta a
structurii de baz`
Figura A5.5.10. Schemele361
de [nc`rcare ale structurii extinse
ky kx
kϕ z
P=1kN
P=1kN
P=1kN
M=1kN x m P=1kN
M=1kN x m
M=1kN x m M=1kN x m
Figura A5.5.11. Schemele

362de [nc`rcare ale structurii de baz`
ANEXA 5.6.
PROGRAMUL DE CALCUL “TETA”
Sub CalculTeta()
Dim s As Worksheet
Set s = Workbooks("Teta.xls").Worksheets("Sheet1")
'Citeste datele:
n = s.Cells(1, 2): gama = s.Cells(2, 2): beta = s.Cells(3, 2): R = s.Cells(4, 2)

UltimaData = 4
'Calculul coeficientilor delta

ReDim D(0 To n)
D(0) = 1: D(1) = 1 + gama
For i = 2 To n
D(i) = (1 + 2 * gama) * D(i - 1) - gama ^ 2 * D(i - 2)
Next
Deltii = UltimaData + 3
s.Cells(Deltii - 1, 1) = "Deltii:"
For i = 0 To n: s.Cells(Deltii, i + 1) = D(i): Next
'Calculul coeficientilor kapa

Kapaii = Deltii + 3
s.Cells(Kapaii, 1) = "Coeficientii de influenta:"
ReDim kapa(1 To n, 1 To n)
For j = 1 To n
For i = 1 To j
kapa(i, j) = gama ^ (i - 1) * D(j - i + 1) - gama ^ i * D(j - i)
kapa(i, j) = kapa(i, j) / D(j)
s.Cells(Kapaii + j, j - i + 1) = kapa(i, j) * 10 ^ 3
Next
Next
Tetii = Kapaii + n + 3
s.Cells(Tetii - 1, 1) = "Tetii:"
ReDim Teta(1 To n)
For i = 1 To n
Teta(i) = (1 + (i - 1) * kapa(1, n - i + 1)) * R / (kapa(1, n - i + 1) * beta)
s.Cells(Tetii, i) = Teta(i)
Next
'Eforturile
Eforturile = Tetii + 3
s.Cells(Eforturile - 1, 1) = "Eforturile:"
ReDim X(1 To n, 1 To n)
For p = 1 To n
For t = 1 To p: X(t, p) = R: Next
For t = p + 1 To n
X(t, p) = kapa(t - p + 1, n - p + 1) * beta * (Teta(p) - (p - 1) * R / beta)
Next
Next
363
For p = 1 To n: s.Cells(Eforturile, p) = p: Next
For p = 1 To n
For t = 1 To n: s.Cells(Eforturile + p, t) = X(t, p): Next
Next
Dim h As ChartObject
Set h = s.ChartObjects.Add(93.75, 409.5, 297.75, 152.25)
h.Select
ActiveChart.ChartWizard Source:=Range(s.Cells(Eforturile, 1), s.Cells(Eforturile + n, n)),
Gallery:= _
xl3DSurface, Format:=1, PlotBy:=xlRows, CategoryLabels:=1, _
SeriesLabels:=0, HasLegend:=2, Title:="", CategoryTitle:="", _
ValueTitle:="", ExtraTitle:=""
s.Cells(Eforturile + n + 3, 1).Select
' ActiveSheet.ChartObjects.Add(93.75, 409.5, 297.75, 152.25).Select

' Application.CutCopyMode = False
' ActiveChart.ChartWizard Source:=Range("A26:J36"), Gallery:= _
xl3DSurface, Format:=1, PlotBy:=xlRows, CategoryLabels:=1, _
SeriesLabels:=0, HasLegend:=2, Title:="", CategoryTitle:="", _
ValueTitle:="", ExtraTitle:=""
End Sub
364
ANEXA 5.7.
EXEMPLU DE CALCUL – PROGRAMUL “TETA”
n: 10
gama: 300
beta 1574.5
R: 370
Determinan\ii:
1 301 90901 27541501 8371352101 2.55E+12 7.81E+14 2.39E+17 7.36E+19 2.27E+22 7.02E+24
Coeficien\ii de influen\`:
3.322259
3.300 6.612
3.268 6.546 9.847
3.225 6.461 9.719 13.009
3.173 6.357 9.563 12.800 16.079
3.113 6.236 9.381 12.556 15.773 19.043
3.045 6.100 9.175 12.281 15.428 18.626 21.887
2.970 5.950 8.950 11.979 15.048 18.168 21.348 24.600
2.889 5.788 8.706 11.654 14.640 17.674 20.768 23.931 27.174
2.804 5.617 8.449 11.309 14.206 17.151 20.153 23.223 26.369 29.604
Trepte de temperatur`:
7.937933 8.882828065 10.02279747 11.44189748 13.2801708 15.78963 19.47421 25.50963 37.42289 72.84852
Reac\iunile:
Num`rul traversei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
370 330 290 252 214 178 141 106 70 35
370 370 326 283 241 199 159 119 79 39
370 370 370 321 273 226 180 135 89 45
370 370 370 370 315 261 208 155 103 51
370 370 370 370 370 306 244 182 121 60
370 370 370 370 370 370 295 220 146 73
370 370 370 370 370 370 370 276 184 92
370 370 370 370 370 370 370 370 246 123
370 370 370 370 370 370 370 370 370 185
370 370 370 370 370 370 370 370 370 370
365
GLOSARUL SIMBOLURILOR
a m distan\a dintre axele traverselor
am1, am2 mm consumurile de ]in` comandate manual
b mm l`\imea ro\ii
d m l`\imea um`rului prismei cìi
d1, d2 mm m`rimea por\iunilor eliminate prin sec\ionare din reperele de

rulare care r`m@n [n cale
g mm l`\imea jgheabului [n dreptul g@tului inimii
h m [n`l\imea de umplere a spa\iului dintre traverse
i mm l`\imea jgheabului inim` - arip`
I mm insuficien\` de supra[n`l\are
I0 m3 moment de iner\ie
ki
(1) kN/m rigiditatea inelului resort de la bulonul vertical
ki
(2) kN/m rigiditatea inelului resort de la tirfon
kp
(1) kN/m rigiditatea pl`cu\ei elastice situate [ntre talpa ]inei ]i placa
suport
kp
(2) kN/m rigiditatea pl`cu\ei elastice situate [ntre placa suport ]i
travers`
kv kN/m rigiditatea prinderii [n direc\ie vertical`
l mm lungimea ]inei de leg`tur` [nlocuitoare [nainte de sudare
l0 mm lungimea ]inei de leg`tur` existente m`surat` la

temperatura de lucru, cu joantele demontate
lac mm lungimea liber` (f`r` prinderi) a acului
m mm distan\a v@rf real – v@rf matematic
p kN/m rezisten\a longitudinal` a cìi pe un fir
q mm
-2 coeficient care define]te calitatea inimii simple
r rad rota\ii
r1, r2 mm m`rimea rosturilor de montaj, m`surate la temperatura de

lucru, joantele fiind demontate
rs1, rs2 mm rosturile dintre capetele reperelor [nainte de [nceperea
procesului de sudur`
366
t ºC temperatura [n ]in`
∆t ºC varia\ie de temperatur`
tg ϕ - coeficientul de frecare [ntre travers` ]i piatra spart`
tmax ºC temperatura maxim` [n ]in`
tmin ºC temperatura minim` [n ]in`
u m transla\ii
ui mm deplasare [n dreptul traversei "i"
ulim mm deplasare limit` elastic`
x1, x2 mm oblicit`\i
y2 mm deforma\ia elastic` vertical` a pl`cii suport
∆ye mm deforma\ia elastic` a pl`cu\ei elastice situate [ntre talpa ]inei

(1)
]i placa suport
∆ye mm deforma\ia elastic` a pl`cu\ei elastice situate placa suport ]i

(2)
fa\a traversei
z
(1) mm deforma\ia elastic` a inelului resort de la bulonul vertical,
c@nd ]ina este [nc`rcat`
z
(2) mm deforma\ia elastic` a inelului resort de la tirfon, c@nd ]ina
este [nc`rcat`
z1
(1) mm deforma\ia elastic` vertical` a inelului resort de la bulonul
vertical, c@nd ]ina este ne[nc`rcat`
z1
(2) mm deforma\ia elastic` vertical` a inelului resort de la tirfon,
c@nd ]ina este ne[nc`rcat`
A mm
2 aria sec\iunii transversale a ]inei
Cϕ kN/m3 coeficientul de contrac\ie elastic` neuniform`
E N/m
2 modulul de elasticitate al lui Young
F mm
2 aria suprafe\ei de interac\iune
Fb kN componenta rezisten\ei laterale aferent` t`lpii traversei
Fe kN componenta rezisten\ei laterale aferent` suprafe\elor

frontale (de cap`t) ale traversei
FL kN valoarea rezisten\ei laterale limit` a traverselor
FP kN valoarea maxim` (de v@rf) a rezisten\ei laterale a traverselor
Fs kN componenta rezisten\ei laterale aferent` fe\elor laterale ale

traversei
367
G0 kN greutatea ]inei pe o lungime aferent` unei prinderi
G N/m
2 modulul de elasticitate transversal
Ln m lungimea traversei normale
LR m lungimea de respira\ie
Ls m lungimea traversei speciale
N kN efort axial [n ]in`
Q
(1) kN for\a care se transmite de la ]in` la pl`cu\`
Q(2) kN for\a care se transmite de la placa suport la pl`cu\`
Qp
(1) kN for\a total` care ac\ioneaz` asupra pl`cu\ei elastice situate
[ntre talpa ]inei ]i placa suport
Qp
(2) kN for\a total` care ac\ioneaz` asupra pl`cu\ei elastice situate
[ntre placa suport ]i travers`
Qs
(1) kN for\a care preseaz` inelul resort de la bulonul vertical, c@nd
linia este ne[nc`rcat`
Qs
(2) kN for\a care preseaz` inelul resort de la tirfon, c@nd linia este
ne[nc`rcat`
Qx
(1) kN for\a care preseaz` inelul resort de la bulonul vertical, c@nd
linia este [nc`rcat`
Qx
(2) kN for\a care preseaz` inelul resort de la tirfon, c@nd linia este
[nc`rcat`
Ro m raza curbei circulare
R kN rezisten\` longitudinal` a prismei cìi aferent` unei

semitraverse
R
(i) kN rezisten\a prinderii [n dreptul nodului i
V km/h viteza de circula\ie
V0 kN [nc`rcarea vertical` care revine unei traverse

W km /h
2 2 pierdere de energie cinetic`
WL m deplasarea de la care rezisten\a lateral` este constant`
WP m deplasarea care corespunde valorii maxime a rezisten\ei

laterale
X kN reac\iunea unei traverse
Xi kN reac\iunea traversei "i"
α mm/(mm ºC) coeficient de dilatare liniar`
β grade unghiul de [nclinare la contra]ine
368
χ mm contrac\ia la r`cire a rostului sudat
χp coeficientul de influen\` cu ajutorul c`ruia se poate calcula

influen\a varia\iei de temperatur` asupra traversei “p”
δ mm rabotarea aripii
∆ mm dep`rtarea dintre capetele ]inelor la realizarea sudurii

aluminotermice
γ kN/m3 greutate volumetric`
γT m/s2 accelera\ia transversal` necompensat`
η - coeficient care depinde de masa de lovire
κ mm m`rimea deplas`rii relative permise de c`tre dispozitivul de

conlucrare ac – contraac
λ m lungimea de und` a mi]c`rii de ]erpuire
λ mm consumul de ]in` la realizarea unei suduri prin metoda

electric` a topirii intermediare ]i presiunii [n capete
λ (1) mm deforma\ia elastic` vertical` total` a pl`cu\ei situate sub

talpa ]inei ]i placa suport, c@nd ]ina este [nc`rcat`
λ mm deforma\ia elastic` vertical` total` a pl`cu\ei situate [ntre

(2)
placa suport ]i travers`, c@nd ]ina este [nc`rcat`
λ1 mm deforma\ia elastic` vertical` a pl`cu\ei situate [ntre talpa

(1)
]inei ]i placa suport, c@nd ]ina este ne[nc`rcat`
λ1 mm deforma\ia elastic` vertical` a pl`cu\ei situate [ntre placa

(2)
suport ]i travers`, c@nd ]ina este ne[nc`rcat`
µ - coeficientul lui Poisson
µf - coeficient de frecare o\el - o\el
θ grade unghiul de [nclinare a aripii
θi ºC varia\ie de temperatur`
θy rad unghiul de rotire al ]inei [n prindere
ρ grade unghi de contact roat` - contra]in`
ρο kg/m3 densitate
ψ mm jocul cìi
σ daN/cm2 efort unitar axial
τ grade unghi de atac
τ0 Nm/rad rigiditatea torsional` a unei prinderi
ω m ampatamentul boghiului
369
LISTA NOTA|II
AD Aparate de dilata\ie
BR Cìle Ferate Britanice
CFJ Cale f`r` joante
CJ Cale cu joante
DB Cìle Ferate Germane A.G.
DCAC Dispozitiv de conlucrare dintre ac ]i contraac
FS Cìle Ferate Italiene de Stat
ISPCF Institutul de Studii ]i Proiect`ri Cì Ferate
JIL Joant` izolant` lipit`
JL Joant` lipit`
JR Cìle Ferate Japoneze
MAV Cìle Ferate de Stat Ungare
MEF Metoda elementului finit
MTB Milioane tone brute
NBS Liniile ferate noi ([n Germania)
NLLink Element de leg`tur` neliniar
NS Cìle Ferate Olandeze
SBB Cìle Ferate Federale Elve\iene
SNCB Societatea Na\ional` a Cìlor Ferate Belgiene
SNCF Societatea Na\ional` a Cìlor Ferate Franceze
SNCFR Societatea Na\ional` de Cì Ferate Rom@ne
TGV Tren de mare vitez` ([n Fran\a)
TSI Specifica\ii Tehnice de Interoperabilitate
TUD Universitatea Tehnic` Delft
UIC Uniunea Interna\ional` a Cìlor Ferate
US Statele Unite
370

Teza de Doctorat Marculescu Laurentiu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza de Doctorat Marculescu Laurentiu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNIC~ DE CONSTRUC|II BUCURE}TI

FACULTATEA DE C~I FERATE DRUMURI }I PODURI

ing. Lauren\iu M`rculescu

CONTRIBU|II PRIVIND REALIZAREA }I {NTRE|INEREA

CONDUC~TOR }TIIN|IFIC: prof. univ. dr. ing. Constantin Radu

2. REALIZAREA C~ILOR FERATE PENTRU VITEZE MARI 5

3. CONSIDERA|II PRIVIND REALIZAREA APARATELOR

4. PARAMETRII CARE INFLUEN|EAZ~ COMPORTAREA

5. ANALIZA SCHIMB~TOARELOR SIMPLE LA

6. ANALIZA UNEI DIAGONALE COMPUSE DIN DOU~

7. ANALIZA UNEI GRUP~RI DE APARATE DE CALE

8. INFLUEN|A INTERVEN|IILOR {N CALE }I A

9. CALCULUL SIMPLIFICAT AL NUM~RULUI DE

GLOSARUL SIMBOLURILOR 366

LISTA DE NOTA|II 370

{n tez` s-a analizat comportarea schimb`toarelor simple ]i a grup`rilor de astfel de

{n capitolul 3 s-au prezentat considera\iile privind realizarea aparatelor de cale

{n subcapitolul 3.1. au fost trecute [n revist` condi\iile tehnice pentru sudarea ]i

Capitolul 5 al lucr`rii cuprinde analiza schimb`torului simplu supus varia\iei de

{n subcapitolul 5.1. au fost eviden\iate componentele cu propriet`\i de mas` ]i

{n subcapitolul 5.2. a fost prezentat` modelarea schimb`torului simplu [n

{n subcapitolul 5.3., [n vederea alegerii ]i valid`rii metodei de calcul, s-au

A doua metod` (metoda numeric`) a fost reprezentat` de aplicarea programului SAP

{n subcapitolul 5.4. s-a analizat la [nc`rcarea dat` de varia\ia de temperatur`,

{n subcapitolul 5.5. al lucr`rii s-a studiat schimb`torul simplu [ncorporat [n calea

{n paragraful 5.5.2. datele ini\iale de la paragraful 5.5.1. s-au modificat astfel:

{n fine [n paragraful 5.5.6. s-a determinat influen\a varia\iei zilnice de temperatur`

{n capitolul 6 s-au determinat situa\iile de echilibru provocate de varia\ia de

{n capitolul 7 s-au determinat situa\iile de echilibru provocate de varia\ia de

{n capitolul 8 s-au determinat situa\iile de echilibru provocate de varia\ia de

{n capitolul 9 s-a f`cut calculul aproximativ al num`rului de elemente de

2.1. PROIECTAREA LINIILOR DE MARE VITEZ~

CRE}TEREA VITEZELOR MAXIME

viteza maxim` [n [ncerc`ri

viteza maxim` de circula\ie

Figura 2.1.1. Vitezele maxime adoptate la SNCF în cadrul încerc`rilor.

C~L~TORI C~L~TORI C~L~TORI

Viteza maxim` de 270

Raza minim` pentru viteza [n func\ie

14 000 14 000 24 000 + 20 000 Nespe-

(TSI = Interoperability Technical Specifications)

Tabelul 2.1.2. [HiSp01]

Tabelul 2.1.3. [HiSp01]

2.1.4. Zona de siguran\`

Figura 2.1.2. Distan\a de siguran\` pentru personalul de la între\inerea c`ii.

Distan\a [ntre axele liniilor

2.1.9. Rigiditatea c`ii

2.1.10. Tipul c`ii

2.1.11. Prisma c`ii

La viteze de peste 300 km/h antrenarea pietrei sparte poate fi cauzat` de

Tabelul 2.1.7. [HiSp01]

{n prezent c`ile ferate se g`sesc [ntr-o puternic` concuren\` cu celelalate mijloace de

{n prezent la proiectarea schimb`toarelor simple se trateaz` dep`]irea mai multor tipuri de

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Viteza (km/h)

Figura 2.2.1. Determinarea razei aparatului de cale pe linia deviat` [n

Figura 2.2.2. Calculul varia\iei insuficien\ei de supra[n`l\are (pe

0.5 0.51 0.51

0.1 Lungime (m)

Figura 2.2.4. Diagonal` care 20

Figura 2.2.3. Varia\ia accelera\iei transversale pe o diagonal` cu curbe

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5

Figura 2.2.5. Varia\ia vitezei de circula\ie [n cuprinsul aparatului de cale

Exist` dou` metode pentru realizarea acului cu [nclinarea de 1:20 [BuDi95]: