SPECIFICUL LUCRRILOR DE NTREINERE A CII FR JOANTE

A. Noiuni generale de cale fr joante

Se numete cale fr joante prescurtat c.f.j. o cale cu ine lungi sudate care are ntotdeauna o zon central ce nu-i modific lungimea la variaii de temperatur i dou zone la capete de lungime variabil, numite zone de respiraie.
cale fr joante

/____________________________________________________/
zona de respiraie zona central zona de respiraie

__________________x _____________x___________________ Poriunea de cale fr joante, n care de regul cele dou ine lungi sudate s-au montat n acelai timp i n aceleai condiii se numete tronson de cale fr joante. Temperatura determinat imediat dup ce prinderile unui tronson de cale ferat au fost montate la traverse, ntr-un anumit procent i ntr-o anumit ordine, strnse la valoarea stabilit, se numete temperatur de fixare (tf)a tronsonului respectiv. Dou poriuni de cale fr joante se ntrerup cu unul (pentru tipuri de in mai mici de 60 kg/m) sau dou (pentru tipuri de in mai mare de 60 kg/m) panouri de in numite panouri tampon. ______________ __________ ___________ ___________
cale fr joante panou tampon
10-30m

panou tampon
10-30m

cale fr joante

----------------------------------

De asemenea se introduc panouri tampon i ntre calea fr joante i o poriune de cale care nu se sudeaz (puncte fixe ca: schimbtoare de cale, poduri, tuneluri). La calea fr joante, piatra spart i profilul prismei de balast trebuie s corespund standardelor n vigoare. Prisma de balast pentru o linie simpl n aliniament i curbe fr supranlare are urmtoarea form :

unde d=distana de la captul traversei pn la muchia prismei de balast, restul cotelor fiind valabile de la calea cu joante. Aceast distan, pentru cale fr joante are urmtoarele valori:

50 cm n linie curent i direct din staii; n zona aparatelor de cale n zona aparatelor de cale - 45 cm pe linii de primire-expediere pe linii de circulaie din staii, triaje, depouri i ateliere pe linii de triere (manevr, inclusiv liniile de tragere) - 40 cm pe celelalte linii din staii, triaje, depouri i ateliere Pentru cale fr joante n curbe cu raze mai mici de 800 m, n partea exterioar, distanele de mai sus se majoreaz cu 10 cm. La meninerea stabilitii cii fr joante contribuie: - respectarea profilul prismei de balast; - gradul de compactare a prismei de balast; - calitatea pietrei sparte; - calitatea burajului pietrei sparte; - gradul de strngere a prinderilor; - felul i starea traverselor; - meninerea geometriei cii din proiect. La calea fr joante se introduc de regul numai joante izolante lipite (JIL) cu rini sintetice i asamblate cu buloane de nalt rezisten. Joantele izolante lipite pot fi n corpul tronsoanelor lungi sau n corpul panourilor tampon.

B. Generaliti la lucrrile de ntreinere a cii fr joante

La calea fr joante, lucrrile cu caracter de ntreinere sunt aceleai ca la calea cu joante, doar procesele tehnologice i msurile de siguran la lucrrile executate fiind diferite. La executarea lucrrilor de linie, trebuie avut n vedere permanent c pe calea fr joante, datorit variaiei de temperatur fa de temperatura de fixare, se dezvolt fore mari de compresiune sau de ntindere. La calea fr joante este specific meninerea condiiilor de stabilitate i a rostului de dilataie final n timpul executrii lucrrilor la linii. De aceea, lucrrile de ntreinere care conduc la slbirea temporar a stabilitii liniei sau la modificarea mrimii rostului de dilataie final se execut cu msuri speciale de siguran, msuri ce se iau funcie de temperatura n in. Lucrrile care pot slbi stabilitatea cii, sunt: scoaterea balastului dintre traverse sau de la capetele lor; ridicarea cii; nlocuirea traverselor; dezlegarea inelor pentru tragerea lor la tipar; demontarea dispozitivelor contra fugirii inelor; manevrarea traverselor; riparea liniei. Ca regul general, pentru a realiza lucrrile n condiii ct mai bune, trebuie executate lucrri care s confere un plus de stabilitate cii, sub acoperirea crora s se poat slbi (n anumite condiii i temporar) stabilitatea liniei. n acest scop trebuie luate urmtoarele msuri: - buloanele verticale de pe poriunea pe care se lucreaz trebuie strnse ct mai puternic; - balastul micat din loc s fie bine compactat, cu maiul sau cu mijloace mecanice; - linia trebuie ripat astfel ca abaterile n plan orizontal, fa de poziia corect, s fie ct mai mici; - buloanele orizontale trebuie s fie n permanen bine strnse. Din punctul de vedere al temperaturii distingem trei stri: - starea A cuprins ntre temperaturile minime i pn la +5 oC sau primvara pn la nghe este corespunztoare toamnei dup nghearea balastului, iernii i nceputului de primvar, pn la dezghearea balastului;

- starea B cuprins ntre +5oC i +30oC, cu condiia ca n urmtoarele 30 de zile temperatura din in s nu fie mai mare de +30oC este corespunztoare primverii timpurii, imediat dup dezghe i toamnei, pn la nghearea balastului; - starea C cuprins +5oC i temperatura maxim din in, cnd n ziua executrii lucrrii sau n urmtoarele 30 de zile temperatura este mai mare de +30 oC este corespunztoare sfritului primverii, verii i nceputului de toamn. n intervalul B, lucrrile de ntreinere se execut fr luarea unor msuri speciale, adic se execut ca la calea cu joante. n intervalul C, lucrrile care conduc la slbirea temporar a stabilitii liniei pot fi executate, pn la temperatura din in de +25 oC. n intervalul n care temperatura crete de la +25 la +30oC, trebuie restabilite: - prinderile, - acoperirea liniei cu balast bine compactat, astfel ca msurile de asigurare a stabilitii cii s fie luate nainte de atingerea temperaturii de +30 oC. n restul programului se execut lucrri care conduc la ntrirea stabilitii liniei ca: - strngerea prinderilor; - completarea balastului; - compactarea balastului; - etc. i lucrri de asigurare a scurgerii apelor i privind aspectul liniei.

Toate lucrrile care necesit ridicarea sau riparea cii, deconsolideaz prisma, n funcie de mrimea ridicrii sau riprii. Stabilizarea prismei se face n mod progresiv, ntrun anumit timp, din care cauz aceste lucrri nu se execut dect cu respectarea anumitor condiii.
Stabilizarea prismei de balast se face prin unul sau mai multe din mijloacele de mai jos: - sub aciunea sarcinilor dinamice date de vehicule n circulaie; - cu ajutorul mainilor de compactat piatra ntre traverse i la captul acestora; - cu ajutorul mainilor stabilizatoare care vibreaz ntreg cadrul in-traverse, n prisma de balast. Lucrrile care conduc la slbirea temporar a stabilitii liniei se execut n urmtoarele condiii: - la rectificarea ecartamentului, coturilor sau a nclinrii inelor, prinderile inelor pot fi desfcute numai pe cte un fir i numai pe cel mult cinci traverse consecutive; - nlocuirea traverselor sau desfacerea prinderilor pe ambele fire se admite la fiecare a patra travers; - denivelrile pn la 2 cm pot fi reparate pe poriuni succesive de cel mult 15 traverse , ns cu condiia de a nu deranja sau scoate balastul de la captul traverselor. Denivelrile mai mari de 2 cm trebuie reparate numai n intervalul B. n cazuri cu totul deosebite, cnd este necesar s se execute n intervalul C ridicri de linie mai mari de 2 cm, asemenea lucrri se pot executa numai pe baza unui plan de lucru, dat de eful lucrrii, cu condiia ca linia s fie ridicat succesiv cu cel mult 2 cm ntr-o repriz i pe cel mult 15 traverse; - repararea lsturilor oarbe se execut n aceleai condiii ca i repararea denivelrilor; - balastul poate fi ndeprtat de la capetele a cel mult dou traverse consecutive, cu condiia ca n ambele pri, la urmtoarele cinci traverse balastul s nu fie micat cel puin 30 de zile. n cazul executrii concomitente a acestor lucrri n mai multe puncte, distana dintre aceste puncte trebuie s fie de cel puin 50m. Lucrrile de importan mai mare la a cror executare se slbete rezistena la deplasarea longitudinal, lateral sau la ridicarea n plan vertical (dezlegarea inelor pe mai mult de cinci traverse consecutiv, scoaterea balastului dintre traverse, ciuruirea balastului la capetele traverselor, nlocuirea la rnd a traverselor, etc) se vor executa numai n intervalul B. n cazuri cu totul excepionale, cnd trebuie executate lucrri la o temperatur n in mai mare de +30oC, acestea se vor face numai cu luarea de msuri pentru a preveni erpuirea liniei sau a firului de in (anexele din Instruciuni pentru restricii de vitez, nchideri de linii i de sub tensiune nr.317/2004).

n starea A, cnd temperatura n in este sub +5 oC, lucrrile trebuie executate astfel ca s se mpiedice deplasarea longitudinal a inelor, n special pe poriunea de linie care respir. Lucrrile se execut n urmtoarele condiii: - slbirea prinderii inelor se admite pe cel mult cinci traverse consecutive i numai pe un fir; - nlocuirea traverselor sau desfacerea prinderilor pe ambele fire se admite la fiecare a patra travers sau la intervale mai mari.

C .Ruperi de ine i deformaii ale cii Ruperile de sine Lucrrile care se executa in cazul unei ruperi de sine pe CFJ, pentru restabilirea continuitii, se desfoar n urmtoarele faze: a. consolidarea provizorie care are ca scop meninerea circulaiei cu viteza redus pn la reparaia provizorie; b. reparatia provizorie care se executa in scopul eliminarii restrictiei de viteza, urmind ca atunci cind se creiaza conditii, sa se execute reparatia definitiva; c. reparatia definitiva care conduce la refacerea continuitatii sinei lungi sudate; In cazul ruperilor de sine la CFJ se procedeaza dupa cum urmeaza: a. la descoperirea ruperii se opreste circulatia trenurilor, indiferent de marimea rosturilor formate la rupere, luindu-se totodata masuri de incunostiintare a statiilor vecine; b. imediat dupa ce organul de specialitate examineaza ruperea si rostul format, stabileste masurile de refacere si conditiile de circulatie, tinind seama ca: - daca rostul este pina la 50mm se face consolidarea provizorie cu materiale confectionate conform anexei 8; - daca rostul este mai mare de 50mm sau daca rostul este sub 50mm dar forma ruperii nu permite consolidarea provizorie, ori exista mai multe ruperi cu rost sub 50mm situate la mai putin de 6m una de alta, in cel mult 3 ore de la inchiderea circulatiei se executa direct reparatia provizorie cu joante si rosturi de dilatatie reglementare. Reparatia definitiva trebuie facuta inainte ca temperatura sa creasca cu mai 0 mult de 43 peste temperatura la care s-a facut reparatia provizorie si astfel incit fixarea sa ramina in limitele tfd sau intre tf si tf +10 0. Daca lucrarea nu poate fi executata, atunci la o temperatura apropiata de temperatura de fixare (intre tf si tf+10 0) se face detensionarea zonelor de respiratie formate. Deformatii transversale la CFJ Deformatia se caracterizeaza prin deplasarea laterala a cadrului sina traversa in prisma de balast, sub forma unei unde. Datorita deplasarilor si pozitiei pe care o ia cale dupa deformatii, fenomenului i se mai spune si serpuire. Deformatia caii sub actiunea variatiilor de temperatura, se produce de regula, pe timpul caldurilor foarte mari si cind se executa lucrari care micsoreaza stabilitatea caii. Orice agent care observa o deformatie la cale, este obligat sa opreasca circulatia trenurilor si sa anunte statia cea mai apropiata. Imediat ce seful de sectie sau alt agent in grad de cel putin sef district din cadrul sectiei respective ia cunostinta de deformatia produsa, se deplaseaza la locul deformatiei pentru stabilirea conditiilor de circulatie; totodata acesta intocmeste un releveu al deformatiei (daca exista aparat foto se fac si fotografii ale portiunii deformate), in care se noteza in special urmatoarele: - temperatura sinei in timpul deformatiei; - lungimea corzilor undelor de deformatie; - sagetile la lungimea corzilor undelor de deformatie;

- marimea aproximativa a momentului de stringere a buloanelor verticale pe portiunea deformata si separat pe cite 50m intr-o parte si alta a portiunii deformate; - alte date considerate necesare (starea prismei de balast sub aspectul integritatii si compactarii pe portiunea deformata si pe portiunile adiacente, starea sinelor pe portiunea deformata). - Dupa 48 ore cel mai tirziu, se trimite la DLI o informare conform anexi 9. In functie de marimea deformatiei, conditiile de circulatie si modul de remediere se stabilesc dupa cum urmeaza: a. daca valoarea maxima a sagetii deformatiei masurata la coarda undei de deformatie respctive, este egala sau mai mica de 25mm si temperatura este in scadere, se redeschide circulatia cu viteza maxima de 15km/h. Cind temperatura a scazut la valoarea de la ultima fixare, calea se ripeaza in ax si concomitent se executa burajul traverselor si compactarea prismei de balast. Dupa riparea in ax, se face uniformizarea eforturilor pe zona deformata si pe cite 50m intr-o parte si alta, se reface si se completeaza prisma de balast. Se string buloanele verticale pe intrega portiune deformata plus cite 50m intr-o parte si alta. Dupa executarea acestor lucrari, circulatia se reia cu viteza de 70km/h pe toata durata scurgerii tonajului de stabilizare, dar nu mai putin de 2 zile. Pe aceasta durata, in tipul zilei, zona respectiva se tine sub observatie de agenti instruiti de catre seful de district. Daca in acest timp deformatia nu mai apare, viteza de circulatie se ridica la viteza normala a liniei. Daca deformatia tinde sa reapara, se inlocuieste portiunea de sina deformata, se face detensionarea zonelor de respiratie create, realizindu-se joante si rosturi reglementare, iar dupa ce calea a fost adusa in ax, burata si compactata, se reia circulatia cu viteza normala. b. dac valoarea maxima a sagetii este mai mare de 25mm sau daca sageata este sub 25mm si temperatura este in crestere se procedeaza astfel: - linia ramine inchisa; - sinele se taie in zona deformata; - se ripeaza calea in ax; - se face detensionarea capetelor de respiratie create; - in locul sectionarii se introduc panouri tampon; - se realizeaza joante si rosturi reglementare; - se completeaza si compacteaza prisnma de balast; - se deschide circulatia cu 70km/h pe durata de stabilizare, dar nu mai putin de 2 zile. Portiunea deformata si remediata prin taierea sinelor, se considera fixata la temperatura din timpul remedieriiurmind a fi detensionata si fixata reglementar imediat ce sunt create conditiile necesare.