SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face

legatura intre drumul national DN 12 si drumul national

DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978

MEMORIU TEHNIC
POR + Fonduri C.J. Braşov

1. DATE GENERALE

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

"Modernizare drum interjudetean Covasna - Brasov care face legatura intre drumul national DN
12 si drumul national DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ 131B km. 0+000 – km.
12+978".

AMPLASAMENTUL (JUDETUL, LOCALITATEA, ADRESA POSTALA SI/SAU ALTE DATE

DE IDENTIFICARE
Amplasamentul se dezvoltă de la Sud la Nord, străbătând în ordine comunele Măieruş, Apaţa,
Ormeniş şi Augustin, terminându-se la graniţa dintre Judeţul Braşov şi Judeţul Covasna şi este mărginit
de locuinţe în interiorul localităţilor, şi de terenuri agricole în afara lor.
Drumul judetean DJ 131 se desprinde din DN 13, la intrare in localitatea Maierus, Judet Brasov,
apoi se continua prin localitatea Apata; lungimea de drum modernizat fiind de 7707.984 m.
Drumul judetean DJ 131B leaga localitatile Apata, Augustin si Gara Augustin trecand prin
Ormenis, rezultand o lungime totala de drum de 12208 m. Conform adresei nr. 17088/16.12.2016
primita din partea Beneficiarului, pe sectorul cuprins intre km. 3+420 – km. 4+760 se vor realiza doar
lucrari de reparatii locale suprastructura drum, inclusiv curatarea si reprofilarea santurilor existente, in
vederea mentinerii continuitatii traseului pana la executia noului traseu cuprins in lucrarile de reabilitare
CF, cu fonduri europene ca parte din lucrarile de subsectiunea CF Apata-Cata si care sunt prevazute a se
desfasura in perioada 02.10.2017-01.12.2022 (Aviz nr.383-Document privind acordul de principiu al
Sucursalei de Cai Ferate).
Analizand lungimea traseelor de drum, declarate in cadrul Caietului de Sarcini/Temei de
proiectare (DJ 131: km. 0+000 – 7+856 – L = 7856 m, DJ 131B: km. 0+000 – km.12+978 – L = 12978
m) si lungimile efective rezultate in urma proiectarii (DJ 131: km. 0+000 – km. 7+707,984 – L =
7707.984 m, respectiv DJ 131B: km. 0+000 – km. 12+208, L = 12208 m) se pot constata anumite
diferente, insa este necesar a se preciza ca lungimile obtinute in urma proiectarii sunt cele reale intrucat
au fost determinate in functie de masuratorile topografice realizate de catre echipe de specialisti,
urmarind traseul existent.

1
Vol.1 Memoriu Tehnic
 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

Sfarsit DJ 131B

Inceput DJ 131B
131131b

Sfarsit DJ 131

Inceput DJ 131

Localizarea drumului judetean DJ 131 si DJ 131B

Judetul Brasov este situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul
arcului Carpatic si se învecinează cu opt județe. La Est se mărginește cu Județul Covasna (144 km), în
Sud-Est cu Județul Buzău (2 km), în Sud cu Județul Prahova (73 km) și Județul Dâmbovița (15 km), în
Sud-Vest cu Județul Argeș (72 km), la Vest cu Județul Sibiu (88 km), la Nord-Vest cu Județul Mureș (28
km) și în Nord cu Județul Harghita (35 km).
Municipiul Brasov (resedinta judetului) este situat la 25o30' longitudine estică si 45o45' latitudine
nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fată de nivelul Mării Negre.

TITULARUL INVESTITIEI
Consiliul Judetean Brasov.

BENEFICIARUL INVESTITIEI
Consiliul Judetean Brasov.

Vol.1 Memoriu Tehnic 2

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

ELABORATORUL DOCUMENTATIEI
S.C. IRIMAT CONS SRL
Adresa: Bucuresti, Str. Tintasului, Nr.21
Tel: 0771.714.643, Tel/Fax: 021.224.06.16
E-mail : office@irimatcons.ro

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR

a) Amplasamentul
Locul de implementare al proiectului va fi Romania, regiunea de dezvoltare fiind cea de Centru,
Judetul Brasov.
Localitate de implementare proiect: Brasov.
Adresa postala: B-dul Eroilor nr.5, Localitatea: Brasov, Cod postal: 500007.
Amplasamentul se dezvoltă de la Sud la Nord, străbătând în ordine comunele Măieruş, Apaţa,
Ormeniş şi Augustin, terminându-se la graniţa dintre Judeţul Braşov şi Judeţul Covasna.
Portiunea de dum judetean DJ 131(km 0+000 - km. 7+707.984) ce face obiectul contractului, se
desprinde din DN 13, la intrare in localitatea Maierus, apoi se continua prin localitatea Apata si se
sfarseste la intersectia cu DJ 131B, rezultand o lungimea de drum modernizat de 7707.984 m.
Drumul judetean DJ 131B (km. 0+000 - km. 12+208) porneste de la intersectia cu DJ 131, leaga
localitatile Apata, Augustin si Gara Augustin trecand prin Ormenis, iar lungimea de drum modernizat este
de aproximativ 10868 m; in vederea mentinerii continuitatii traseului pana la km. 12+208 pe sectorul
cuprins intre km. 3+420 – km. 4+760 (lungime 1340 m), asa cum a fost prezentat in capitolul anterior, se
vor realiza doar reparatii locale.
Descrierea situatiei existente a drumurilor:
Drumurile judetene DJ 131 si DJ 131B supuse modernizarii se afla in proprietatea Judetului
Brasov si fac legatura intre localitatiile: Maierus, Apata, Ormenis, Augustin.
In prezent cele doua drumuri judetene au partea carosabila cu latime variabila cuprinsa intre 5,00
m - 6,00 m, iar lăţimea platformei fiind mai mica de 8.00 m, latime necesară drumurilor judeţene conf.ord.
MT nr. 45/1998.
Acostamentele drumurilor au latimi variabile, sunt balastate, pietruite si in mare parte inierbate.
Partea carosabila nu este incadrata de borduri din beton, iar trotuarele destinate circulatiei
pietonale pe zonele de traversare a localitatilor sunt doar pe anumite portiuni sau lipsesc in totalitate;
distantele mici intre fronturile construite pe anumite sectoare permit la limita modernizarea celor doua
drumuri DJ 131, DJ 131B, conform specificatiilor tehnice in vigoare.
Din punct de vedere al amenajarii curbelor, acestea nu sunt amenajate corespunzator,
supralargirile si suprainaltarile nu sunt in conformitate cu cerintele standardelor si normativelor tehnice
pentru un drum de clasa tehnica IV.

Vol.1 Memoriu Tehnic 3

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

Drumul judetean DJ 131 se desfasoara pe teritoriul administrativ al judetului Brasov pe intreaga

lungime de aproximativ 7.708 km., are originea in insula de la DN 13, traverseaza localitatea Maierus si
Apata si se sfarseste la km. 7+707.984 in intersectia cu DJ 131B.
Sectorul de drum se incadreaza in clasa tehnica IV si are in prezent doua benzi de circulatie, partea
carosabila cu latime variabila cuprinsa intre 5,00 m - 6,00 m; drumul este realizat in cea mai mare parte la
nivelul terenului natural.
Acostamentele drumulurilor au latimi variabile, sunt balastate, pietruite si in mare parte inierbate.
Curbele nu sunt amenajate corespunzator, nu sunt supralargite si suprainaltate in conformitate cu
cerintele standardelor si normativelor tehnice pentru un drum de clasa tehnica IV.
Partea carosabila nu este incadrata de borduri din beton, ci de acostamente inierbate si de santuri.
Trotuarele destinate circulatiei pietonale exista atat pe partea stanga cat si pe partea dreapta pe
zona localitatii Maierus dupa primii cca.230 m, pe o lungime de aproximativ 470 m. De asemenea in
continuare pe restul traseului DJ 131, pe zona localitatilor traversate, trotuarele lipsesc in totalitate, iar
distantele intre fronturile construite variaza intre 10 m si 14 m permitind la limita modernizarea la
parametrii prevazuti de normele in vigoare.
Drumul judetean DJ 131B se desfasoara pe teritoriul administrativ al judetului Brasov pe o lungime
de aproximativ 12.208 km., are originea la intersectie cu DJ131 (km. 7+707.984), strabate localitatile
Apata, Ormenis si Augustin si se sfarseste la limita cu judetul Covasna la km 12+208.
Sectorul de drum se incadreaza in clasa tehnica IV si are in prezent doua benzi de circulatie si o
parte carosabila cu latime variabila cuprinsa intre 5.00 – 6.00 m, lăţimea platformei drumului fiind uneori
mai mica de 8.00 m, latime necesară drumurilor judeţene conf.ord. MT nr. 45/1998. Acostamentele
existente au latimi variabile, sunt balastate, pietruite si in mare parte inierbate.
Curbele nu sunt amenajate corespunzator, nu sunt supralargite si suprainaltate in conformitate cu
cerintele standardelor si normativelor tehnice pentru un drum de clasa tehnica IV.
Partea carosabila nu este incadrata de borduri din beton, ci de acostamente inierbate si de santuri,
distantele intre fronturile construite variaza intre 9 m si 14 m permitind la limita, modernizarea la
parametrii prevazuti de normele in vigoare.
In proportie de 90% trotuarele lipsesc, insa acolo unde exista acestea sunt improvizate si nu sunt
realizate conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
Modernizarea drumului judeţean va avea ca efect îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de
importanţă regională, o premisă majoră a stimulării mobilităţii regionale, precum si imbunatatirea
urmatorilor parametrii relevanti:
• creşterea vitezei,
• cresterea siguranţei rutiere,
• cresterea portanţei,
• asigurarea scurgerii si evacuarii apelor,
• modernizare poduri, podete,
• amenajare accese proprietati,

Vol.1 Memoriu Tehnic 4

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

• amenajare intersectii.
Deoarece traseul drumului traverseaza zone locuite tranzitate de mijloacele de transport in
comun, se vor propune modernizarea de statii de pasageri pentru mijloacele de transport in comun, iar
în localităţi sunt prevăzute trotuare, care să permită circulaţia în condiţii de siguranţă a pietonilor si se va
acorda o atentie sporita acceselor persoanelor cu handicap.

b) Topografia
Topografia este o ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei portiuni a
scoartei Pământului, cu determinarea pozitiei elementelor scoartei terestre pe suprafete mici (considerate
plane), precum si cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafetelor măsurate, în scopul
întocmirii de hărti si planuri.
Pentru proiectul de fata au fost realizate ridicari topografice, necesare proiectarii, in urma carora
au fost intocmite planuri de specialitate.
S-au facut deplasari pe teren a catorva echipe de topografi pentru executarea masuratorilor
topografice pentru a aduce produsele livrate la nivelul de detaliu necesar predarii documentatiei solicitate.
Masuratorile au fost efectuate in sistem de coordonate STEREO 1970. A fost constituita o retea
de indesire si ridicare utilizand tehnologia GPS prin metoda statica. Precizia de determinare a punctelor
GPS prin metoda statica este de ±1,5 cm.
La birou au fost determinate coordonatele tuturor punctelor culese în teren şi s-a realizat planul
de situaţie cu programe CAD; informatii detaliate ce fac referire la operatiunile topografice, se regasesc
in volumul Studiu Topografic (studiu ce a stat la baza realizarii documentatiei DALI).
Referitor la morfologia actuală a sesului aluvial, versanţilor si abrupturilor din regiunea studiata,
aceasta înglobează trepte de luncă, terase de versant şi glacisuri coluvio – proluviale. Aceste forme
reliefale formează cel mai tânăr relief fluviatil, structural si sculptural, prezentând o macromorfologie
proprie pe care se desfăsoară procese de eroziune, transport si acumulare, datorate ritmicitătii sezoniere
si multianuale a proceselor morfodinamice.

c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Zona se înscrie într-un climat temperat cu veri moderate şi ierni răcoroase. În medie cad cca
(700÷800) mm precipitaţii anuale; temperatura medie anuală este cuprinsă între 7°C şi 8°C.
Reţeaua hidrografică în perimetrul studiat este drenată de râul Olt şi următorii săi afluenţi:
Hotarul, Bozom, Valea Lungă, Remetea, precum şi o serie de pâraie locale de mici dimensiuni.
În zonă nu se produc inundatii din cauza suprafetei mici a bazinului hidrografic, ape mari apar
numai în perioada de primăvară – vară, datorită concomitentei topirii zăpezilor si a ploilor de primăvară.
Ploile si zăpezile participă cu 85% din volumul scurgerii, încadrând bilantul hidric în provincia
Est europeană, caracterizată în zonă prin debite mici.

d) Geologia, seismicitatea
Zona amplasamentului se afla situată la limita estică a Munţilor Perşani, la contactul cu
Subcarpaţii Transilvaniei, în zona marginală a depresiunii colinare a Transilvaniei.

Vol.1 Memoriu Tehnic 5

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

Două unităţi de relief majore se pot identifica de-a lungul celor două drumuri DJ 131 şi DJ 131B
zona montană – Munţii Perşani (Grupa Nordică) si zona de culoar al Oltului.
Structura geologică a Perşanilor este una dintre cele mai complexe de pe teritoriul României, aici
existând o varietate mare de tipuri de roci, reflectate într-o diversitate de forme de relief, precum: defilee,
chei, zone de carst şi vârfuri piramidale.
Condiţiile naturale de sol, clima, umiditatea şi substratul geologic, au determinat formarea şi
evoluţia mai multor tipuri de sol. Solurile podzolice sau brune gălbui de pădure sunt solurile cele mai
evoluate, fiind formate pe depozite piemontane vechi (miocene) şi pe depozite piemontane noi
(cuaternare). Pe terasele mai joase, solurile podzolice sunt asociate cu solurile brune. Solurile din lunca
Oltului s-au dezvoltat, în cea mai mare parte, pe depozite stratificate, predominând adesea carbonatele,
iar pe văile care coboară din munţi, depozitele sunt grosiere şi lipsite de carbonaţi. Acolo unde nivelul
pânzei freatice este mai aproape de suprafaţă, au luat naştere soluri aluvionare – gleizate şi puternic
humifere şi soluri aluviale pseudo-gleizate, necesitând lucrări de înlăturare a excesului de umiditate.
Pe terenurile în pantă, defrişările au favorizat acţiunea de eroziune şi de degradare a solului, iar pe
alocuri, unde substratul este argilos, în perioadele cu regim hidric excedentar, se pot produce alunecări de
teren.
Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054/1977, este cuprinsa intre 0.90m ÷1.00m.
Din punct de vedere al categoriei geotehnice (conform prevederilor indicativului NP 074/2014),
amplasamentul studiat se încadrează în categoria geotehnica 2, cu un risc geotehnic moderat.
Din punct de vedere al riscului de alunecare, conform GT 019-98 amplasamentul studiat prezintă
coeficient de probabilitate cu valoarea Km = 0.187 - potenţial de producere a alunecărilor mediu.
Din punct de vedere al seismicitătii, zona strabatuta prezinta urmatoarele caracteristici seismice,
conform Normativului P100-1/2013:
• acceleratie seismica pentru proiectare ag = 0. 20g,
• perioada de colt (control) Tc = 0.7s,
• zona cu grad de intensitate seismica 7 cu o perioada medie de revenire de 50 ani.

Vol.1 Memoriu Tehnic 6

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

A
SCâRA
1 13 ,Düll DGE]

Kiumetri

Zonarea teritoriului dupa perioada de colt a spectrului de raspuns Tc (P100-1/2013)

Zonarea teritoriului dupa valorile de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu
IMR=225ani (P100-1/2013)

Vol.1 Memoriu Tehnic 7

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

2.2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

Siguranta circulatiei
Pentru siguranta circulatiei se vor completa parapetele lipsa pe zonele cu ramblee mai mari de 3,00
m inaltime si se vor inlocui parapetele degradate pe intreaga lungime a drumului cu parapete proiectate,
conform AND 593-02.11.2012-„Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei”.
Pe traseul drumului DJ 131B, parapetul existent degradat a fost inlocuit cu parapet proiectat
metalic zincat cu lisa simpla tip semigreu, si in plus s-a mai prevazut acelasi tip de parapet pe zonele unde
a fost necesar.

Aplicabilitatile parapetelor de siguranta fiind prezentate in tabelul de mai jos:

Fonduri CJ Braşov:

Nr. Pozitia kilometrica [km] Partea

Lungime
Denumire lucrare Inceput Sfarsit [stanga/
- [m]
crt. [km] [km] dreapta]
DJ 131 B
km 9+740 - km 9+840 stanga 100
km 8+950.00 - km 9+740.00 dreapta 790
km 8+950.00 - km 9+740.00 stanga 790
Parapet metalic zincat cu km 10+715 - km 10+755 stanga 40
1 lisa simpla tip semigreu km 10+755 - km 10+829 stanga 74
- nou proiectat km 10+829 - km 10+996 stanga 167

km 11+430.00 - km 11+450.00 dreapta 20

Parapet existent degradat km 11+880.00 - km 11+940.00 stanga 60

se inlocuieste cu parapet
km 11+880.00 - km 11+940.00 dreapta 60
2 metalic zincat cu lisa
simpla tip semigreu km 10+850.00 - km 10+910.00 dreapta 60
proiectat km 11+000.00 - km 11+090.00 dreapta 90
TOTAL 2251

Parapetele de siguranta sunt dispozitive de protectie a participantilor la trafic si a tertilor (protectia

vehiculelor si a pietonilor), montate pe drum.
Tipurile de parapete au fost alese tinand cont si de configuratia terenului si au fost prevazute in
scopul de a mentine si de a imbunatati siguranta circulatiei, parapetele de siguranta fiind proiectate pentru
a retine si redirectiona vehiculele in conditii bune de siguranta pentru ceilalti utilizatori ai drumului. Tipul
fundatiei se alege in functie de tipul parapetului, conform AND 593-02.11.2012-„Normativ pentru

Vol.1 Memoriu Tehnic 8

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei”.

CENTRALIZATOR CU ZONELE DE APLICABILITATE PENTRU PARAPETI TIP GREU

Nr. Denumire Tipul

Crt articol Km Pozitia U.M Lungime cheltuielilor
Parapet metalic
1 km 3+420 - km 3+630 dreapta ml 210
zincat cu lisa
simpla tip greu
(H2) - nou
2 proiectat km 10+120 - km 10+360 dreapta ml 240 neeligibile

TOTAL 450

POR:
Pozitia kilometrica [km] Partea Tipul
Nr.
Lungime cheltuielii
Denumire lucrare Inceput Sfarsit [stanga/
- [m]
crt. [km] [km] dreapta]
DJ 131
km 0+705 - km 0+805 dreapta 100 eligibile
km 0+910 - km 1+200 dreapta 290
km 1+610 km 1+910 stanga 300
km 6+000 - km 6+060 dreapta 60
km 6+140 - km 6+460 dreapta 320
Parapet metalic zincat cu km 6+010 - km 6+230 stanga 220
lisa simpla tip semigreu km 6+340 - km 6+400 stanga 60
1 proiectat montat pe
km 6+570 - km 6+730 stanga 160
terasament (N1)
km 6+560 - km 6+690 dreapta 130
km 6+705 - km 6+735 dreapta 30
km 6+790 - km 7+190 stanga 400
km 6+790 - km 7+230 dreapta 440
km 7+400 - km 7+650 stanga 250
km 7+450 - km 7+670 dreapta 220
TOTAL 2980
Parapet existent degradat se eligibile
inlocuieste cu parapet
metalic zincat cu lisa simpla km 4+945 - km 5+410 stanga 465
2 tip semigreu
proiectat -
TOTAL 465

Vol.1 Memoriu Tehnic 9

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

Parapet metalic zincat cu

lisa simpla tip semigreu
montat pe fundatie de beton
(H1) – 30 ML – se
monteaza in zona podetelor

DJ 131 B
km 0+395 - km 0+485 dreapta 90
km 1+600 - km 1+700 dreapta 100
km 1+900 - km 2+000 stanga 100
km 2+160 - km 2+210 dreapta 50
km 2+310 - km 2+400 dreapta 90
km 2+400 - km 2+520 dreapta 120
km 2+570 - km 2+610 dreapta 40
km 2+930 - km 3+030 stanga 100
km 3+030 km 3+310 stanga 280
eligibile
km 3+380 km 3+420 stanga 40
Parapet metalic zincat cu
lisa simpla tip semigreu km 4+830 - km 4+870 dreapta 40
1 - proiectat km 6+630 - km 6+650 dreapta 20
km 7+022 - km 8+400 dreapta 1378
km 7+022 - km 8+440 stanga 1418
km 8+400 - km 8+449 dreapta 49
km 8+440 - km 8+840 stanga 400
km 8+840 - km 8+950 stanga 110
km 8+900 - km 8+950 dreapta 50
km 11+940 - km 11+950 stanga 10
km 11+940 - km 12+040 dreapta 100
km 11+950 - km 12+040 stanga 90
TOTAL 4675

Parapet existent degradat se

inlocuieste cu parapet metalic km 8+449 - km
zincat cu lisa simpla tip 8+460 dreapta ml 11
semigreu
proiectat TOTAL 11

TOTAL GENERAL 4686

Parapet metalic zincat cu lisa simpla tip semigreu montat pe fundatie de beton (H1) – 54 ml – se
monteaza in zona podetelor.
Valorea 4686 reprezinta cantitatea totala de parapet dintre care: 4675 ml (eligibile)reprezinta

Vol.1 Memoriu Tehnic 10

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

parapet metalic zincat proiectat tip semigreu , iar 11 ml (neeligibile) reprezinta parapet existent degradat se
inlocuieste cu parapet metalic zincat cu lisa simpla tip semigreu proiectat.
In Avizul CFR nr. 715/1308/08.12.2018 emis de Ministerul Transporturilor Compania Nationala
de Cai Ferate ,,CFR’’ – S.A. Bucuresti, Romania se prevede ca in zonele de paralelism intre drumul
modernizat si calea ferata, pentru siguranta circualtiei sa se monteze parapeti de tip greu.

CENTRALIZATOR CU ZONELE DE APLICABILITATE PENTRU PARAPETI TIP

GREU
DJ 131
Tipul
Nr. Crt Denumire articol Km Pozitia U.M Lungime cheltuielilor
Parapet metalic
1
zincat cu lisa simpla km 4+440 - km 4+910 dreapta ml 470
eligibile
tip greu - nou
2
proiectat km 5+150 - km 5+700 dreapta ml 550
TOTAL 1020
Parapet existent
degradat se
inlocuieste cu
3 parapet metalic
zincat cu lisa simpla
tip greu
proiectat km 4+910 - km 5+150 dreapta ml 240 eligibile
TOTAL 240

TOTAL
GENERAL 1260

DJ131B
Tipul
Nr. Crt Denumire articol Km Pozitia U.M Lungime cheltuielilor
Parapet metalic km 2+640 - km
1 zincat cu lisa simpla 3+040 dreapta ml 400
eligibile
tip greu km 8+856 - km
2 proiectat 8+900 dreapta ml 44
TOTAL 444

Vol.1 Memoriu Tehnic 11

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

Parapet existent
degradat se
inlocuieste cu
km 8+460 - km
parapet metalic dreapta ml 396 neeligibile
8+856
zincat cu lisa simpla
tip greu
3 proiectat
TOTAL 396

TOTAL
GENERAL 840

Valorea 840 reprezinta cantitatea totala de parapet dintre care: 444 ml (eligibile)reprezinta parapet metalic
zincat proiectat tip greu , iar 396 ml (neeligibile) reprezinta parapet existent degradat se inlocuieste cu parapet
metalic zincat cu lisa simpla tip greu proiectat

Se vor respecta prevederile standardelor SR 13711 si 13713 din 2011 precum si SR 13712 din
2010 ,, Dispozitive de protectie la drumuri ’’.
Conform recomandarilor din cerinta nr. 21 din auditul de siguranta a circulatiei nr.
291/17.01.2017 pe zonele unde a fost proiectat sant ranforsat se vor amplasa parapeti de siguranta.
Amplasarea parapetelor de siguranta se va realiza conform ,, Normativului pentru sisteme de
protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi’’ ind AND 593/2012.
Pentru sporirea sigurantei rutiere se vor amplasa parapete de protectie pe sectoarele de drum in
rambleu cu taluzul avand panta de 2:3, marginite de santuri trapezoidale, in conditiile in care H>2,00m,
masurat de la baza santului. Parapetele de siguranta vor fi prevazute intotdeauna la extremitati, avand o
lungime de 4,00 – 6,00m peste lungimea minima necesara a sectorului de parapet.
La extremitatile parapetelor se vor prevedea elemente de capat pentru amortizarea socurilor la
impact si redirectionarea vehiculelor spre partea carosabila.
Capetele parapetului vor fi aduse la pamant sau vor fi prevazute cu dipozitive de amortizare a
socului omologate. Nu se vor proiecta sub nici o forma blocheti din beton la capetele parapetelor.
Conform recomandarilor din cerinta nr. 22 din auditul de siguranta a circulatiei nr.
291/17.01.2017 pe lisele parapetului metalic de siguranta se vor amplasa fluturasi
reflectorizanti/catadioptrii de culoare rosie pe partea dreapta a sensului de mers , respectiv de culoare alba
pe partea stanga, din 6 m in 6m pentru viteza mai mica sau egala cu 50 km/h, respectiv din 10,00m in
10,00m pentru viteza egala sau mai mare de 50km/h.

Vol.1 Memoriu Tehnic 12

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

CENTRALIZATOR CU ZONELE DE APLICABILITATE PENTRU PANOURI

ANTIORBIRE

DJ 131 B
1 Panouri antiorbire km 10+155 - km 10+280 dreapta 64 buc

Se vor respecta prevederile standardelor SR 13711 si 13713 din 2011 precum si SR 13712 din
2010 ,, Dispozitive de protectie la drumuri ’’.
Conform recomandarilor din cerinta nr. 21 din auditul de siguranta a circulatiei nr.
291/17.01.2017 pe zonele unde a fost proiectat sant ranforsat se vor amplasa parapeti de siguranta.
Pentru sporirea sigurantei rutiere se vor amplasa parapete de protectie pe sectoarele de drum in
rambleu cu taluzul avand panta de 2:3, marginite de santuri trapezoidale, in conditiile in care H>2,00m,
masurat de la baza santului. Parapetele de siguranta vor fi prevazute intotdeauna la extremitati, avand o
lungime de 4,00 – 6,00m peste lungimea minima necesara a sectorului de parapet.
La extremitatile parapetelor se vor prevedea elemente de capat pentru amortizarea socurilor la
impact si redirectionarea vehiculelor spre partea carosabila.
Capetele parapetului vor fi aduse la pamant sau vor fi prevazute cu dipozitive de amortizare a
socului omologate. Nu se vor proiecta sub nici o forma blocheti din beton la capetele parapetelor.
Conform recomandarilor din cerinta nr. 22 din auditul de siguranta a circulatiei nr.
291/17.01.2017 pe lisele parapetului metalic de siguranta se vor amplasa fluturasi
reflectorizanti/catadioptrii de culoare rosie pe partea dreapta a sensului de mers , respectiv de culoare alba
pe partea stanga, din 6 m in 6m pentru viteza mai mica sau egala cu 50 km/h, respectiv din 10,00m in
10,00m pentru viteza egala sau mai mare de 50km/h.
In Avizul CFR nr. 715/1308/08.12.2018 emis de Ministerul Transporturilor Compania Nationala
de Cai Ferate ,,CFR’’ – S.A. Bucuresti, Romania se prevede ca in zonele de paralelism intre drumul
modernizat si calea ferata, pentru siguranta circualtiei sa se monteze parapeti de tip greu.
În scopul asigurării siguranţei circulaţiei, pe stalpii parapetilor se vor monta panouri antiorbire din
plastic cu folie reflectorizantă. Aceştia au rolul de a opri fluxul luminos ce vine dinspre farurile
autovehiculelor spre privirea conducătorului locomotivei pe C.F.

Semnalizarea rutiera
Se va realiza o semnalizare a circulatiei prin completarea indicatoarelor rutiere care lipsesc,
inlocuirea celor deteriorate, completarea bornelor kilometrice sau hectometrice degradate sau lipsa
(conform SR 1848/1,2,3-2011) precum si realizarea de marcaje rutiere.
O prima etapa de realizare a sigurantei rutiere o constituie semnalizarea prin montarea de
indicatoare rutiere conform SR 1848/1-2011, si marcajul pe timpul executiei lucrarii.
În a doua etapa pentru a putea preveni accidentele rutiere si pentru o mai buna orientare se vor
realiza atât marcaje longitudinale, transversale cât si marcaje de orientare si informare, de atentionare, etc.,
conform SR 1848/7-2015, de asemenea se vor realiza insule de calmare a vitezei precum si benzi
rezonatoare pentru calmarea traficului in zonele ce prezinta pericol.
Se vor folosi indicatoare A5b „Curbă deosebit de periculoasă” respectiv A6b „Panouri succesive

Vol.1 Memoriu Tehnic 13

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

pentru curbe deosebit de periculoase” cu contur galben din folie reflectorizantă. De asemenea,
indicatoarele G2 „Trecere pentru pietoni” se vor realiza tot cu conturul din folie reflectorizanntă de
culoare galbenă fluorescentă, pentru asigurarea unei vizibilităţi sporite atat ziua cat si noaptea.
Pe laturile timpanelor podetelor se prevăd marcaje rutiere laterale; acelaşi tip de marcaje va fi
realizat şi pe lucrările de artă ale prezentului contract, parapeţi, ziduri de sprijin (daca este cazul), etc, conf.
STAS 1848/7-2015.
Pentru a scoate in evidenta conturul/profilul unor obstacole aflate in sau in apropierea caii de
rulare si pentru a evidentia zonele cu grad de pericol ridicat din structura drumului, se folosesc butoni
reflectorizanti. Acestia se monteza fie pe conturul obstacolului in sine (insula de trafic, insula circulara in
mijlocul unei giratii) fie direct in asfalt.
Butoni reflectorizanti omnidirectionali din sticla – se monteaza pe insulele de trafic (pe bordura
perimetrala) precum si pe zonele de hasuri dinaintea acestora (in spatele liniei de marcaj), pentru a permite
soferilor sa identifice din timp conturul si profilul obstacolului, permitandu-le o buna incadrare in calea de
rulare si aprecierea distantei pana la intrarea in intersectie sau zona de deviatie (cazul benzilor si a zonelor
de interdictie stationare premergatoare pentru devieri la stanga/dreapta).
Instalare – fixarea in substrat se va face prin frezarea unui locas adaptat geometriei partii inferioare
a butonului (a.i. sa se realizeze un pat de montaj adecvat) si lipirea cu adeziv. Functie de locatie, tip de
substrat si anotimp (conditii climaterice), se vor folosi fie adezivi pe baza de ciment (la montaj in borduri,
socluri de beton sau parapet New Jersey, etc.) fie adezivi elastici pe baza de bitum (montaj in asfalt).
Amplasare – pentru insulele de trafic, distantele de instalare sunt urmatoarele: la coltul unei insule,
se centreaza pe bisectoare 7 butoni cu distanta medie de 0.5 m intre ei (distanta poate varia in limitele 0.4-
0.6 m, functie de dimensiunea bordurilor prefabricate, a.i. sa nu se monteze butoni in interstitial dintre
doua borduri adiacente), dupa care distanta dintre doi butoni consecutivi este de 1 m. Pentru zonele
hasurate dinaintea unei insule de trafic sau in ax, in cazul delimitarii benzii mediane inainte de trecere de
pietoni respectiv marcarea benzii de incadrare pentru viraj stanga/dreapta, distanta dintre doi butoni
consecutivi este de 2 m.
Se prevăd butoni reflectorizanţi în locurile care necesită atenţie sporită, pentru creşterea
vizibilităţii şi atenţiei şoferilor în special pe timp de ploaie şi noapte (intersecţii – pe conturul insulelor
denivelate, şi treceri de pietoni).
Culorile elementelor reflectorizante ale butonilor pot fi diferite, dar trebuie alese astfel încât
conducătorul auto să se comporte similar ca în situaţiile obişnuite întâlnite pe drum, astfel:
• culoare albă pentru butonii ce completează marcajele ce separă sensurile de circulaţie (la
fel cu farurile vehiculelor ce circulă din sens opus)
• culoare galbenă pentru butonii ce completează marcajele de separare a benzilor de acelaşi
sens, inclusiv de separare a acestora de benzile de accelerare, decelerare sau viraj (de
atenţie). Aceştia sunt de tip unidirecţional (cu elemente reflectorizante pe o singură faţă,
montarea făcându-se cu faţa reflectorizantă orientată spre sensul căreia i se adresează). Tot
culoare galbenă vor avea şi butonii instalaţi înaintea marcajului de trecere pentru pietoni
ori pe drumul fără prioritate înaintea liniei de cedare sau oprire.
• culoare verde vor avea butonii ce completează marcajul de delimitare a părţii carosabile a
drumului principal în dreptul intrării pe un drum lateral, pe lungime a pe care accesul este
permis.
• culoare roşie pentru butonii ce completează marcajul de delimitare a părţii carosabile a

Vol.1 Memoriu Tehnic 14

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

drumului principal în dreptul ieşirii de pe un drum lateral, pe lungimea căruia accesul de pe

drumul principal este interzis. Aceştia, la fel ca şi butonii de culoare verde, vor fi
unidirecţionali sau bidirecţionali, după caz.
Trecerile de pietoni se vor trata cu atentie astfel ca traversarea sa fie facuta de catre pietoni cu o mai mare
siguranta. Astfel, semnalizarea se va face pe stalp si pe consola. Indicatoarele G2 vor fi realizate cu chenar
din folie galbena, indicatorul de pe consola va fi completat cu lămpi cu lumina galbena intermitentă,
alimentat cu panou fotovoltaic si cu lampa LED montata pe consola si comandata de radarul de
proximitate, pentru iluminarea suplimentara a trecerii de pietoni. Presemnalizarea trecerilor de pietoni se
va face cu figura A22 din SR 1848-1-2011. Trecerile de pietoni din zona scolilor se vor presemnaliza cu
indicatorul figura A23 din normativul mai sus mentionat.
Se vor amenaja sisteme moderne cu alimentare fotovoltaica, pentru trecerile de pietoni care trebuie
să intrunească urmatoarele funcţii:
• Detecţia pietonilor (cu funcţionare non-stop);
• Indicarea prezenţei- pietonilor pe trecere (cu funcţionare non-stop);
• Asigurarea unui iluminat suplimentar pe timp de noapte, faţă de iluminatul zonelor
adiacente;
• Două module adiţionale ce accentuează existenţa trecerii de pietoni.
De asemenea, intersectia sens giratoriu de la Maierus va fi prevazuta cu sistem de iluminat cu
panouri fotovoltaice.
In zonele curbelor, marcajul longitudinal pentru delimitarea partii carosabile se va realiza din
material cu efect rezonator. De asemenea, in apropierea curbelor si a locurilor cu risc sporit de accidente
se vor folosi benzi rezonatoare din material termoplastic cu efect rezonator, cu scopul calmarii traficului
pana la atingerea punctului periculos. Benzile vor avea efect rezonator doar in afara localitatilor.
Ca masura de siguranta se prevede reducerea in trepte a vitezei de la 90 km/h extravilan la 50
km/h in interiorul localitatilor, prin indicatoare de limitare a vitezei la 70 km/h inaintea intrarii in
localitatile traversate de drum, cu exceptia celor aflate la distante mici şi desigur a intrărilor în localităţile în
care se prevede limita de viteză de 70 km/h.
De asemenea, inaintea sectoarelor de drum aflate sub actiunea indicatorului C27 depasirea
autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara atas interzisa (linie continua), s-a folosit marcaj de tip 9-3-
9 cu sageti de repliere pentru atentionarea soferilor sa isi pastreze banda de mers ori sa nu se angajeze în
depăşiri cu grad de pericol ridicat.
În dreptul intersecţiilor cu drumuri laterale se va întrerupe marcajul continuu pentru a facilita
virajul la stânga fie pe drumul lateral fie de pe acesta pe drumul judetean. Marcajul de delimitare a părţii
carosabile va fi şi el de tip întrerupt în astfel de cazuri (linie discontinuă de tip „I” conf. SR 1848/7-2015),
pentru permiterea accesului pe si dinspre drumul lateral.
In vederea cresterii nivelului de siguranta a circulatiei se prevad urmatoarele lucrari:
• Semnalizare verticala prin indicatoare rutiere
• Se va reface in intregime semnalizarea verticala si marcajele. Indicatoarele se vor
confectiona din folie reflectorizanta pe tabla de fier zincat si stalpi din otel protejati
anticoroziv prin vopsire în câmp electrostatic si inchisi la capatulatul superior, pentru a
interzice patrunderii in interior a apei si corodarea stalpului
• Daca este cazul se vor monta panouri suplimentare. Nu se vor monta mai mult de 2

Vol.1 Memoriu Tehnic 15

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

indicatoare pe un stalp.
Marcajele rutiere axiale, de separatie a benzilor de circulatie, laterale si transversale se vor executa
conform proiect, respectând prevederile SR 1848/7 – 2015. La realizarea marcajelor rutiere să vor folosi
materiale cu durată lungă de viaţă, rescpecitv bicomponent care vor avea înglobate microbile de sticlă
pentru aigurarea retroreflexei şi sporirea vizibiltităţii pe timp de noapte, ceaţă sau ploaie. Este
recomandabilă folosirea materialelor cu durată lungă de viaţă, respectiv doi componenţi. Se vor aplica
marcaje pe suprafaţa părţii carosabile a drumului modernizat, de separare a sensurilor de circulaţie, de
delimitare a părţii carosabile, şi laterale aplicate pe lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de
sprijin,etc.), parapet, pe borduri, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor care servesc
la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic.
Inaintea marcajului rutier specific trecerii pentru pietoni se va realiza un ansamblu antiderapant,
care se va aplica pe partea carosabila sub forma de covor de culoare rosie continand umpluturi dure
(granit, bazalt, bauxite etc.) cu scopul de a reduce considerabil spatiul minim de franare, in conformitate
cu prevederile SR 1848-7/2015 - “Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere” capitolul 3.3.5.2. Covorul
antiderapant va fi precedat de un grup de sase benzi transversale din marcaj nerezonator, avand doar efect
vizual, de atentionare.
Se vor amplasa denivelări (limitatoare de viteză din metal de culoare galben - negru sau din
cauciuc negru cu inserţie galbenă reflectorizantă pentru o buna vizibilitate şi pe timp de noapte), în zonele
cu şcoli, gradiniţe, refugii şi treceri pentru pietoni, sectoare de drum ingustat, poduri, zone în construcţie,
etc., pentru a impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor şi creşterea siguranţei pietonilor.
Indicatoarele rutiere sunt alcătuite din panouri din otel, protejate împotriva coroziunii prin
vopsire, pe fata cărora se aplica folie retro-reflectorizanta din clasa 2 (high intensity grade).
Confectionarea indicatoarelor rutiere se va realiza cu respectarea prevederilor SR 1848-2/2011 -
"Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutiera. Partea 2: Conditii tehnice",
Nu se vor amplasa mai mult de două indicatoare rutiere pe acelaşi suport (stâlp).
Amplasarea indicatoarelor se va realiza astfel încât să nu fie obturată vizibilitatea acestora de către
vegetatia adiacentă, prezentă sau viitoare.
Marcajele rutiere se vor realiza in conformitate cu prevederile SR 1848-7/2015 - "Semnalizare
rutiera. Marcaje rutiere”;
Culorile utilizate la executia marcajelor rutiere vor fi: culoarea alba pentru marcajele longitudinale
si transversele si culoarea galbena pentru statiile de autobuz.
Se recomanda ca la realizarea marcajelor rutiere sa se foloseasca materiale cu durata lunga de viata,
respectiv de tip bicomponent, care vor avea inglobate microbile de sticla pentru asigurarea retroreflexiei si
sporirea vizibilitatii pe timp de noapte, ceata si ploaie.
In acest caz, marcajul rutier se va realiza cu o grosime de minim 2000 microni.
Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive
reflectorizante care trebuie să-şi păstreze proprietăţile de reflexie şi pe timp de ploaie sau ceaţă.
Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfaşurarea circulaţiei, iar suprafaţa acestora nu
trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă şi vor fi însoţite de
butoni cu elemente retroreflectorizante, în special în zonele cu vizibilitate redusă.
De asemenea in scopul facilizarii accesului persoanelor cu handicap in zona drumului, s-a prevazut
folosirea bordurii coborate in diferite locuri cum ar fi :
• drumuri laterale,

Vol.1 Memoriu Tehnic 16

 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national
DN 13 – format din DJ 131 km. 0+000 – km. 7+856 si DJ
131B km. 0+000 – km. 12+978 – FONDURI PROPRII CJ
BRASOV

• treceri de pietoni,
• in apropierea de scoli, gradinite, biserici, primarii, posturi de Politie.
Bordura coborata se va completa cu racordarea trotuarului (acolo unde exista), astfel incat cotele
acestuia sa fie aduse de la nivelul bordurii inalte la nivelul celei coborate, cu scopul inlesnirii accesului
persoanelor cu dizabilitati locomotorii si al prevenirii rasturnarii sau devierii de la sensul de mers al
acestora.

S.C. IRIMAT Cons,

Vol.1 Memoriu Tehnic 17