!I!IM(!)\d OPID i! 2'a Ple\ d Pl1!1!

:.I~=a~_=.a~=..i =.i:l=.a~_:l=.a!!!!:1
i!=.I::l:.l:a!!:!!'l=.a!J
liJill
_:.1:&:.1:.1
_:.1:&
D 1i'e\Plj"l1!1! _:.I d e \1i'e\a D ~~ya S ID a
_ =.a!!!:l:a!!!!l_:.I=.I:.I~~!I _:a~=.a=_=
~

:IIlPla S I(!)\Y
~=.a _ =~ ~!I (i;a Ple\
~ _:a=.a e ' :fa ~ eI l!
=..a _= (i;e\ e\ ft'~a 1i'1!1!
=..a!!!!l~ PIa
_==.1
_::.I =.I _= i! D 1i'Ple\
=..i:.l=.a:l:'e- d_==.1
Pl1!1! Dill1!1!
_::1:&== l!
. . . =::.1

BENEFICIAR :

~J~~~
I'U1!:mIB SO 1 a

iMBARE
 SC IRIMA T CONS SRL

BORDEROU

• CAIET DE SARCINI NR.l ZID DE SPRIJIN DE DEBLEU CU

GABIOANE PE FUNDATIE DIN BETON
• CAIET DE SARCINI NR.2 PILOTI FORATI DIN BETON ARMAT
• CAIET DE SARCINI NR.3 RADIERE DIN BETON ARMAT
A> SC IRIMAT CONS SRL

ID~~T( I~ IDI~ti~J~ ~Jl ~

IOJ I~ 1~1l1~~J I~ ImlUUJ IUJ tiltilDJJ~
t~ BUJ~JIDJ~tiE Iti~J I~~'I~J

lAi)pl':ltl ora'f ,r-,'- -S{§tTn C6nstrUCii~

i l
n,
I"" actor"wl ',on , lr : ' ns.",;
Centru
VIZAT SPR ~; ~ r~ ! IMBARE
"II 6 ...
--"--- -- -- - 1 - - -
 SC IRIMAT CONS SRL

I calitatii materialelor ~i a

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice ~i teh

a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor Tncercarilor ~i determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Notiunea "Inginerul" semnifica pe Reprezentantul Beneficiarului .
Gabioanele au urmatoarele caracteristici:
- sunt structuri elastice, capabile sa reziste in bune conditii oricarui tip de solicitare si in particular de a putea prelua
si tensiuni importante;
- sunt structuri la care deformatia nu este un defect ci un factor functional, care confirma lucrul tuturor elementelor
constructiei fara sa reduca rezistenta structurii;
- sunt structuri drenante.
Executia zidurilor de sprijin comporta urmatoarele operatiuni:
a) executia platformei de lucru; platforma de lucru va fi amplasata la baza taluzului conform planului de situatie si
profilelor transversale cuprinse in proiect.
b) exec uti a sapaturii pentru fundatii si sprijinirea malurilor sapaturii; saparea pamantului se executa mecanizat, cu
finisare manuala. La terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii
terenului de fundare. Pamantul sapat se va evacua din zona.
c) executia fundatiei ; betonarea fundatiei se face imediat dupa terminarea sapaturilor, inclusiv receptia, betonul
turnandu-se aderent la peretii sapaturii rezultate. Turnarea betonului de clasa C20/25 se realizeaza fara intrerupere, in
straturi de 20-50cm pana la cota din proiect, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn, sau cu pompa. Caderea
libera a betonului va fi asigurata sub 1,5 m inaltime. Se vor evita rosturile de lucru . Fundatiile se executa alternativ (unc
da ,una nu).
d) executia elevatiei. Operatiunile principale pentru realizarea elevatiei din gabioane sunt: confectionarea cutiilor
pentru gabioane si realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate.

PARTEA 1- NATURA $1 CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

CAP. 11- MATERIALE PENTRU MORTARE $1 BETOANE

CIMENTURI
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate Tn conformitate cu SR EN 197-1, SR EN 196-1, SR EN 196-4, SR EN 196-6
SR EN 196-8. Cimentul utilizat este CEM 1, CEM A-S, CEM 11 B-S, CEM 11 H-S, CEM 11 A-LL, CEM 11 A-M Tr
conformitate cu SR 13510 Tabel F.3.1 ~i Tabel F.3.2.
Fiecare lot de material va fi Tnsotit de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE ~i, dupa caz, certificatul dE
conformitate a controlului productiei Tn fabrica sau rapoarte de Tncercare prin care sa se certifice calitatea materialului
eli berate de un laborator acreditatlautorizat ~i se va verifica obligatoriu finetea ~i timpul de priza pe lot sau pentru maxin
100 tone.
Cimentul se va livra de catre furnizori Tn saci sigilati ~i se va depozita Tn Tncaperi acoperite, ferit de umezeala, Tn conditi
reci, uscate. Fiecare sac de ciment va avea inscriptionat marcajul de conformitate CE, numarul de identificare
organismului de certificare ~i informatiile insotitoare. Daca pe sac nu figureaza to ate informatiile, ci doar 0 parte, atur
trebuie ca documentele comerciale insotitoare sa cuprinda informatii complete.
AGREGATE
Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile SR EN 1262'
~i NE 012/1.
 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Co~.9;.6,r~S8,~~f~c~-:;;-F . ..
legatura intre drumul national Df·1f~OOQjr\flM' ~ I 'wafT61iar DtfJnfl!:!..Cill
format din DJ 131 km. 0+000 - rme~ ~p.$J~t~i 1'r1j3 f)Q U~~B~lL
km. 12+978 Vrl.A1. SP i~.t N r,.~S H ' RE
Agregatele naturale vor fi certificate pentru controlul productiei Tn fabrica (CPF) i .J:...maFC-ajttI- "' • • ticatp t1 e a,
ambalaj sau pe documentele comerciale de Tnsotire, conform SR EN 13043.
Statiile de producere a agregatelor vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de 0 comisie interna Tn pre enta unui
reprezentant desemnat de ISC (conform NE 012/1).
Controlul calitatii agregatelor
in cazul procurarii ca atare a agregatelor acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face la fiecare lot aprovizionat Tn conformitate cu prevederile din
NE 012/1, iar metodele de verificare vor tine cont de SR EN 12620+A1.
Laboratorul !?antierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
Tntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificate Ie de calitate emise de furnizor
Tntr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Transportul agregatelor
Agregatele vcr fi expediate cu mijloace de transport curate ~i bine Tnchise. Fiecare transport va fi Tnsotit de foaia de
expeditie Tn care se vor arata: numarul ~i data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul ~i sortul
agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.
Depozitarea agregatelor
Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante !?i rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu Tnaltimea corespunzatoare Tn vederea evitarii
amestecarii sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
APA.
Apa utilizata la prepararea betoanelor ~i mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar Tn acest
din urma caz trebuie sa Tndeplineasca conditiile tehnice prevazute Tn SR EN 1008.
Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la Tnceperea lucrarilor sau ori de cate ori se schimba sursa
sau cand apar conditii de poluare.
in timpul utilizarii pe ~antier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
BETON SIMPLU
Compozitia betonului clasa C20/25 se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se
va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile
si nelasand locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza
cimenturi cu priza rapida sau cand betonul proaspat are 0 temperatura peste 40 grade C. Betonul adus in vederea
turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa
in beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de
lucru .
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare, respectiv vibratoare de adancime .
MORTAR
Mortarele vor avea urmatoarea compozitie ~i Tntrebuintare: ortar M 100 - destinat tencuielilor de ciment sclivisit avand un
dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.
 ,-- SC IRI MAT CONS SRL Modern i~are d ru m interj ~detean .C9vas~~~asp_v.-:far~:.fa~~r
legatura mtre drumul natlon§ : \~l;mi~drWrtfufJ " Ja~r~~Uf31 -
format din DJ 131 km. 0+00 lO~~~to~At~~~i : ,*, . ~:a:( • . ~(if\t~ -
km. 12+978 ' . 101:.',\ NES" i BARE
VlZAT Sn~. .
.. 6 . _
CAPITOLUL 111- ELEVATIE DIN GABIOANE
---"
COSURI PENTRU GABIOANE
Gabioanele se confectioneaza din piasa de sarma zincata dublu rasucita cu <t>2.7mm si ochiuri de 6 x 8cm.
Pentru a asigura indeformabilitatea plasei sau gabionului, el se Intareste cu cadre laterale si cadre intermed are (inclusiv
agrafe pentru asigurarea distantei intre fete) din OB <t>16 mm ; aceste oteluri trebuie sa Indeplineasca conditiile tehnice
prevazute In SR 438/1. Barele sunt protejate cu vopsea anticoroziva.
La livrare otelul beton va fi Insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Controlul otelului beton va consta din:
greutatea neta;
examinarea aspectului;
marca produsului, tipul armaturii, semnul controlului de calitate;
verificarea Indoirii la rece;
- verificarea caracteristicilor mecanice *(rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).
Otelurile vor fi stocate In locuri speciale clasate pe categorii ~i diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi In contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile
de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate ~i asamblate vor fi transportate In asa fellncat nici un element sa nu sufere deformatii
permanente In timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate ~i sortiment aprovizionat.
Plasele, cadrele ~i gabioanele se leaga Intre ele cu sarma moale zincate ~3,Omm.
UMPLUTURA DIN GABIOANE
Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensiuni cuprinse Intre 120-250 mm zidita
uscata, bine Impanata.
Umplerea gabioanelor este facuta, de regula pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a bolovanilor in cosurile de sarm~
care sunt dispuse alaturat si legate unele de altele cu sarma.
La aranjarea pietrei In gabioane, se va cauta In masura posibilitatii, ca paramentul sa fie realizat cu piatra cu dimensiunile
mai mari.
La executia zidariei se va folosi piatra proven ita din roci cu structura omogena, compacta. Nu se admite folosirea pietrei
din roci argiloase sau marnoase. Pentru executia zidariilor uscate se va folosi numai piatra de cariera. Se recomanda Ce
piatra sa fie extrasa inaintea iernii care precede punerea ei in lucru.
Forma pietrei brute este neregulata, apropiata de cea paralelipipedica.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa Ie satisfaca piatra sunt urmatoarele: piatra trebuie sa fie dura, avand marCe
minimum 100, negeliva, prezentand muchii vii la cioplire si dand un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crapaturi,
zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagreaga usor
GEOTEXTIL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor "Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor'
aprobate de ICCPDC indicativ NP 075 .
Materialul folosit va avea greutatea mai mare de 150g/m2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mul
10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor Inlatura la punerea In opera.

PARTEA II - MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR

CAPITOLUL IV- PICHETAREA ~I EXECUTIA sApATURILOR

PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor consta In materializarea axei ~i limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, In functie de natura
acestora, legate de axul pichetat al drumului precum ~i de implementarea unor repere de nivelment In imediata apropiere
a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care Ie va respecta Intocmai ~i se aproba de
catre Inginer consemnandu-se In registrul de ~antier.
EXECUTIA SAPATURILOR
 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetea
legatura intre drumul national D
format din DJ 131 km. 0+000-
km . 12+978

Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate "Bun '. Ele vor
fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil in uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului
in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Sapatura se executa mecanizat si se finiseaza manual.
Inainte de inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri :
asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluze sau versanti in zona de lucru sau pe
platforma;
identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitatii titulare in vederea stabilirii de catre
aceasta a conditiilor in care se pot executa lucrarile in deplina siguranta;
trasarea lucrarilor;
organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proportie de 50 %.
In timpul executiei sapaturilor se are in vedere ca:
sa nu se pericliteze siguranta constructiilor si a instalatiilor existente. vizibile sau ingropate. precum si a lucrarilor
in executie aflate in vecinatate;
sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/h in limita prismului de alunecare;
zilnic. inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se vor verifica semnalizarea. sprijinirile si starea terenului din
jurul sapaturii pentru a se lua masurile ce se impun. pentru a evita eventualele surpari si pericole de accidente.
Pamantul sapat se va depozita temporar la baza versantului, dincolo de drumul de acces. Ulterior va fi evacuat ~i pus
in depozitul stabilit de Inginer.
Daca in timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii subterane. lucrarile se opresc imediat si se procedeaza la
identificarea lor si la sesizarea unitatii tutelare. Lucrarile se pot relua numai dupa eliminarea oricarui pericol si sub
supravegherea delegatului unitatii tutelare.
Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul tronson este betonat.
In cazul sapaturilor executate mecanizat. lucrarile de sapare si betonare se succed a stfe I incat sa nu ramana sapaturi
deschise la sfarsitul zilei de lucru .
in cazul in care este nevoie de sprijiniri. Antreprenorulle va executa pentru a evita ebulmentele ~i a asigura securitatea
personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depa~i dublul
latimii medii a elementelor de sustinere.
EXECUT AREA ELEVA TIEl
Pe betonul din fundatie intarit -Ia minimum 7zile de la turnare se asterne mortarul de panta (2%) si se scliviseste. In
mortarul proaspat se amprenteaza cosurile pentru elevatia din gabioane. Dupa intarirea mortarului se poate trece la
executia umpluturii din piatra bruta.
Pentru executia protectiei de taluz se executa trepte pe care se asterne geotextile. Asternerea filtrului geotextil se face
astfel incat fasiile sa fie suprapuse la margini pe 10 cm .

CAP. V - COMPOZITIA ~I UTILIZAREA MORTARELOR ~I A BETOANELOR

COMPOZITIA ~I UTILIZAREA MORT ARE LOR
Mortarele vor avea urmatoarea compozitie ~i intrebuintare:
Mortar M100 - destinat tencuielilor de ciment sclivisit avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.
PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
Pentru dozarea compozitiei mortarului. nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport
simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
~> SC IRIMAT CONS SRL
.
Modernizare drum interjUde,e~~M-E;lf?s~ c'
.(i1i"5- ~----tonstrucW-"
~trut"AAlntru
legatura intre drumul nation",1 {Rij~~0rs~~(1/;\qUl~\~afi lQCi -
format din OJ 131 km. o+OO~V, .tftft5~~ N. ~ .Bl .
km . 12+978 \ . .. ~=----T-
~i
Mortarul este preparat manual , amestecul nisip ciment se face la uscat, pe 0 ~;;~-~~~i rizontala din canduri
sau panouri metal ice pana la omogenizare perfecta. Se adauga in mod progresiv, cu 0 stropitoare, mestecand q lopata,
cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. /
in toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare u~or
umezit ce nu curge intre degete.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va in cepe sa faca priza
trebuie sa fie aruncat ~i nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
CLASIFICAREA ~I UTILIZAREA BETOANELOR
Cerintele de baza pe care trebuie sa Ie indeplineasca betoanele vor fi conform NE 012/1.
Oupa modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabile~te clasa
de expunere.
Cerintele minime pentru asigurarea durabilitatii lucrarilor functie de clasa de expunere: clasa de rezistenta a betonuli ,
dozajul minim de ciment (kg/mc), tipul cimetului ~i raportul apa/ciment (max.) sunt specificate in plansele din proiect.
COMPOZITIA BETOANELOR
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantulu
pentru un metru cub de beton gata executat ~i volumul apei. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului VOl
fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor:
La dozarea materialelcr componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri :
- agregat ± 3%
- ciment _i apa ±2%
- adaosuri ±3%
- aditivi ±5%.

DETERMINARILE CARACTERISTICILOR FIZICE ALE BETONULUI PROASP AT PRECUM ~I LIMITELE ADMISIBIU

ALE V ALORILOR ACESTORA VOR RESPECT A PREVEDERILE T ABELULUI 4.
Tabel4:
Caracteristici Conform standard Valoarea admisibila
Consistenta
- prin metoda tasarii SR EN 12350-2
-prin timpul Vebe SR EN 12350-3 Conform cu NE 012/1 ~i
Grad de compactare SR EN 12350-4 SR EN 206'
Raspandirea betonului SR EN 12350-5
Oensitate SR EN 12350-6
Continutul de aer oclus (% vol.) SR EN 12350-7

CAP.VI· BETON
PREPARAREA BETONULUI
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei.
Agregatele vcr fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
agregatele cu exceptia nisipului;
cimentul;
nisipul;
apa.

E
 ~
-- SC IRIMAT CONS SRL Modernizare dru m interjudetean S.(~Y.'!§!la-a!aSffi'_~.\Ililliii\ii
legatura mtre drumul natlonalfMf4t;lBlrSMiii\1~ . W~I'I:~W~: 1 j -
r
format din OJ 131 km. 0+000 i~~ee~ £\~~\ I ~. , '1{1¥1\il~~
km. 12+978 VlZAT SPRE ,'" "" . i; RE
~
... ~

PUNEREA iN OPERA A BETONULUI ~- ----

Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor in vigoare.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a in cepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in
opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va
dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din ~antier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Oaca in timpul transportului nu a fost amestecat,
el poate sa fie amestecat manualla locul de folosire inainte de turnare.
Oaca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare ~i modul
cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul ~i bine curatata. Suprafata este abunden1
udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele ~i pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reg late ~i
finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei ~i fara aport de mortar. Orice aport de beton efectua1
pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vi brat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt,
daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.
Turnarea betonului ~i tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE 012.
Turnarea betnului trebuie realizata dupa:
terminarea sapaturii
receptia cotei de fundare ~i naturii terenului de fundare
in baza verificarii conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse ~i/sau de faze determinante se
va aproba inceperea betonarii.
iNCERCAREA~ICONTROLULBETOANELOR
in scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control.
Oefinirea clasei de beton are in vedere pastrarea epruvetelor conform SR EN 12390-6. Controlul calitatii lucrarilor de
betoane turnate pe ~antier, se va realiza conform SR EN 12390-6, SR EN 12390-1, SR EN 12930-7.
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fckcil (fCk cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm
determinata pe cilindri de 150/300 mm, conform SR EN 12390-3 (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28
zile, sub ale carei valori se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate.

CAP. VII- RECEPTIA LucRARILOR

Lucrarile privind captarea ~i evacuarea apelor subterane vor fi supuse de regula unei receptii preliminare ~i unei receptii
finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate ~i receptionate, inainte de a se trece la faza
urmatoare de lucru acestea vor fi supuse ~i receptiei pe faza de executie.

RECEPTIA DE FAZA PENTRU LUCRARI ASCUNSE

in cadrul receptiei de faze pentru lucrari ascunse se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executa1
conform proiectului ~i atesta conditiile impuse de documentatia de executie ~i de prezentul caiet de sarcini.
in urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze determinante, in care se confirma posibitatea trecerii
executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze determinante se efectueaza de catre Inginer, Antreprenor, Proiectant, cu participarea reprezentantului
Inspectiei in Constructii iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta semnaturile factorilor participanti.
in prealabil se intocmesc procese verbale de receptie calitativa pentru diverse faze intermediare de lucru, aceste
documente fiind intocmite ~i semnate de Inginer ~i Antreprenor ~i fiind puse la dispozitia comisiei care face receptia
fazelor determinante.
Receptia de faze pentru lucrari ascunse se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
Pentru lucrari din beton: fundatie zid debleu

7
 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national ON 12 si drumul national ON 13-
format din OJ 131 km. 0+000 - km . 7+856 si OJ 131 B km. 0+000-
km. 12+978 -~-;r;,~:-::t::'~-' o-nstructii

~
I'\SPeCTorenlll \,.Ie 8 In ,.
trasarea; InspeclQTi\tU\ i(~ion \ 10 e lf. C\il1en
tru
executia sapaturilor la cote;; VIZAT ~~PR.E , . ,~@ HIMBA E
Pentru gabioane .6 .._ _
trasarea si amplasarea gabioanelor -,- -------
executa rea sapaturii treptelor la cota
la realizarea umpluturii
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie
preliminara, sau fin ala.

RECEPTIA LA TERMINAREA LucRARILOR

Receptia la terminarea lucrarilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii ~i instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 ~i modificat ~i completat cu HG 940 !?i HG 1303.

RECEPTIA FINALA.
Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii.
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat dispozitivele de scurgere a apelor ~i daca
acestea au fost Tntretinute corespunzator Tn perioada de garantie a Tntregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HGR 273 ~i modificarilor ~i completarilor aprobate cu HG 940 ~i HG 1303.

ANEXA

Iii Centru
I BARE
 SC IRIMAT CONS SRL
legalurainlre drumul national D 1(,\ 5~~ ~\1iI'li'l:~:
format din DJ 131 km. O+OOO-k . Il?lt.~ . Sl 'i~ 13~s<~ ..
km. 12+978 VIZAT SP ~E 1\ ~ i
l -6- /
I. ACTE NORMATIVE '- ' -r
Directiva 89/655/30 .XI.1989 Privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru
a CEE (Comitetul Economic folosirea de catre lucratori a
echipamentului de lucru la European) locul de munca I
HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora

HG 300/2006 [Nonne de securitate ~i sanatate pe ~antiere

HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a

produselor pentru constructii

HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea ill

constructii modificata ~i completata cu HG 675/2002 ~i
HG 123112008

HG nr. 940/2006 pentru modificarea ~i completarea Regulamentului de

receptie a lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente
acestora, aprobat prin Hotararea Guvemului nr.
273/1994

HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a

lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat prin Hotararea Guvemului nr. 27311994

HG 1425/2006 [Nonne metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu

modificari ~i completari

Legea 10/ 1995 privind calitatea In constructii

Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 1011995 -

calitatea in constructii

Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea lrnpotriva incendiilor

Legea nr. 31912006 Legea securitatii ~i sanatatii ill munca

Ordinul MT nr. 43 /1998 Nonne privind Incadrarea In categorii a drumurilor de

interes national

Ordinul MT nr. 45/1998 [Nonne tehnice privind proiectarea, construirea ~i

modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr. 4611998 [Nonne tehnice privind stabilirea clasei tehnice a

drumurilor publice
 1ir\ieiert5i;~tur-m;.rit~i-n"C . nstructii

~
SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetea GdvaSn §l~,13X'ilSOn\(\\~la ~11ift, · 1\ entru
legatura intre drumul national N I~f<tW~mo~!~ at!d \ B E
format din DJ 131 km. 0+000 - ZA1!~ ~ f1 m. -
- 6 - \
km. 12+978
- - -- - ~- - . . - - -

Ordinul MTIMI nr. 4111111212000 onne metodologice privind conditiile de inchidere a

publicat In MO 397/24.08.2000 circulatiei ~i de instruire a restrictiilor de circulatie in
vederea execuUirii de lucrari In zona drumului public
~i/sau pentru protejarea drumului

OG nr. 4311997 Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile ~i

completarile ulterioare

OUG nr. 195/2005 Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile

ulterioare

II REGLEMENT ARI TEHNICE

NE 01211 -2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton annat ~i beton precomprimat. Partea 1: Producerea
betonului
NE 012/2-2010 [Nonnativ pentru producerea ~i executarea lucrihilor din
beton, beton annat ~i beton precomprimat. Partea 2:
Executarea lucrarilor din beton
NE 013-2002 Cod de practica pentru executia elementelor
prefabricatelor din beton, beton armat ~i beton
IPrecomprimat
NP 075-2002 lNormativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucrarile de constructi

III STANDARDE
SR l3510:2006 Beton. Parte a 1: Specificatie, perfonnanta, productie ~i conformitate.
Document national de aplicare a SR EN 206
SR EN 196-1 :2006 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Detenninarea
rezistentelor mecanice.
SR CEN/TR 196-4:2008 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 4:
Determinarea cantitativa a componentelor
SR EN 196-6:2010 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii .
SR EN 196-8:2010 Metode de Incercari ale cimenturilor. Partea 8: Caldura de hidratare.
Metoda prin dizolvare.
SREN 197-1:2011 Ciment Partea 1: Compozitie, specificatii ~i criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
SR EN 206:2014 Beton. Specificatie, performanta, productie ~i conformitate
SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare ~i
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inc1usiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
SR EN 12350-2 :2009 Incercare pe beton proaspiit. Partea 2: incercarea de tasare
SR EN 12350-3 :2009 Incercare pe beton proaspat. Parte a 3: Incercare Vebe
SR EN 12350-4 :2009 Incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare
SR EN 12350-5 :2009 Incercare pe beton proaspat. Partea 5: Incercare cu
masa de raspiindire

1C
 SC IRIMAT CONS SRL

SR EN 12350-6 :2009 Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate

SR EN 12350-7 :2009 Incercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin
presiune
SREN 12390-1:2013 Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni ~i alte conditii
pentru epruvete ~i tip are
SR EN 12390-3 :2009 Incercare pe beton intarit. Parte a 3: Rezistenta la compresiune a
epruvetelor
SR EN 12390-6:2010 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare
a epruvetelor
SR EN 12390-7:2009 Incercare pe beton intarit. Partea 7: Densitatea betonului intarit
SR EN 12620+Al :2008 Agregate pentru beton

11
. ..", SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudete n. ....""',' '''''

~Al~lr DJ~ s!AiRl~NJ~ NJ& ~

P~tOJlf~ ~'(JJmlf~ DJ~NJ BJ~lf'(]NJ AiRMllr
- . , SC IRIMAT CONS SRL

CAIET DE SARCINI PENTRU

PILOTI FORATI

CUPRINS

1. Generalitati

2. Materiale
2.1. Betonul
2.2. Armatura

3. Planse

4. Construirea pilotilor
4.1. Generalitati
4.2. Obstacole
4.3. Diametru
4.4. Lungime
4.5. Armatura
4.6. Acoperirea cu beton
4.7. Legatura pilotilor cu radierul

5. Executia pilotilor forati

5.1. Echipamentul pentru executia pilotilor
5.2. Metoda de forare cu tubaj recuperabil
5.3. Curatarea bazei forajului pilotului
5.4. Betonare
5.5. Nivelul de turnare al betonului la capul pilotului peste nivelul de demolare si pregatirea capului pilotului

6. Controlul calitatii pentru receptie

6.1. Tolerante
6.2. Controlul calitatii in timpul executiei
6.3. Controlul calitatii dupa executie

7. Solidarizarea capetelor radierelor

 .g'~~111'" SC IRIMAT CONS SRL

---..:::.......\------'-----\--'
LlSTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA:

Romanesc European
EN Descriere
STAS STANDARD
TERASAMENTE
Teren de fundare.
Stas 3300/1-85 Principii generale de calcul
rreren de fundare.
Stas 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

SR EN 1536+A1:2015 Executia lucrarilorgeotehnice s~eciale. Piloti forati

Romanesc European
EN Descriere

STAS STANDARD MATERIALE - Armaturi

Prod use de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
SR 438/1 :2012 Icald. Marci si conditii tehnice de calitate
Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda
SR 438/2:2012 refilata
Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma cu profil
SR 438/4:2012 iperiodic obtinuta prin deformare plastica la rece
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.
SR EN 10025-1 :2005 Partea 1: Conditii tehnice generale de livrare
Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea2:
SR EN 10025-2:2004 Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii nealiate

STAS STANDARD MATERIALE - Agregate

ncerd3ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice §i fizicE
SR EN 1097
Jc!le a~r~atelor
Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale
SR EN 932-1:1998 ~gregatelor. Partea 1: Metode de esantionare
Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale
~gregatelor. Partea 3: Procedura si terminologie pentru
SR EN 932-3: 1998 ~escriere petrografica simQlificata
Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 2: Metode de reducere a unui esantion de
SR EN 932-2:2003 laborator
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura
SR EN 1097-1:2011 micro-Deval)
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton

STAS STANDARD MATERIALE - Ciment

Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 9:Caldura de
SR EN 196-8:2010 hidratare. Metoda prin dizolvare
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1:Determinarea
SR EN 196-1 :2016 rezistentei
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea
SR EN 196-3:2017 impului de priza si a stabilitatii
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea
SR EN 196-6:2010 inetii
Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 7: Metode de
SR EN 196-7:2008 jprelevare si pregatire a probelor de ciment
Metode de incercare ale cimenturilor., Partea 2: :£!l~jza.cr.rM 5n\truciii
SR EN 196-2:2013 a cimenturilor J..nspemoratu '-(f~~
i,vdir.!tntru
InspecLOralUi "t:H 'U'~1 ': ~ni ~~
VIZAT SPRE E »t;~h.... ." . I' ''''
__._~"_. , __._ _~,~ ~""""__ ",",=-.,,",,,L --
..,.41it::~~ SC IRIMAT CONS SRL

Materiale. Ciment Portland. Compozitie, specificatii si criterii de

SR EN 197-1:2011 conformitate ale cimenturilor uzuale
SR 7055: 1996 Ciment Portland alb
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton. Metode de incercari. Determinarea coeficientului de
SR EN 1770:2001 dilatare termica
Romanesc European Descriere
EN
STAS STANDARD STRUCTURI DIN BETON

SR EN 206+A1:2017 Beton. Specificatie, performanta' ..Eroductie si conformitate

Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si
SR 13510:2006 conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1
Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si
Stas 5511-89 armatura. Metoda J)rin smulgere
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
SR EN 1766:2002 beton. Metode de incercari. Beton de referinta pentru incercari
Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma,dimensiuni si alte
SR EN 12390-1:2013 ~onditiiJ~entru e..eruvete si tJj:)are
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet
SR 3518:2009 dezghet
Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adtmcimea de patrundere
SR EN 12390-8:2009 a apei sub presiune
Incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si pastrarea
SR EN 12390-2:2009 epruvetelor pentru incercari de rezistena
SR EN 12350-2:2009 Incercare pe beton proaspat. Grad de compactare si incercare
SR EN 12350-4:2009 de tasare (densitate aparenta, lucrabilitate, ~gr~ate fin~
Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, prod uctie si
conformitate
Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton Definitie,conditii, control de calitate si evaluarea
SR EN 1504-1 :2006 conformitatii. Partea 1: Definitii
Incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea
SR EN 12390- epruvetelor pentru incercari de rezistenta. Partea 3: Rezistenta
2,3,4:2009 la compresiune a epruvetelor. Partea 4: Rezistenta la
SR EN 12390-6:2010 compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare. Partea 6:
Rezistenta la intindere prin despicare a probe lor
Romanesc Publicare Descriere
Norme,
Instructiuni,
Normative
NP 123:2010 Normativ privind ..Qroiectarea..9.eotehnica a fundatiilor..Qe piloti
Normativ privind documentatiilor geotehnice pentru constructii
NP 074/2014 MO.391/2007)
Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru
P 100-1/2013 cladiri
Normativ pentru producerea betonului si executa rea lucrarilo
din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Pro-
NE-012-1 :2007 ducerea betonului
Buletinul Constructiilor Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
C 16-84 6/86 constructii si a instalatiilor aferente
Buletinul Constructiilo Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton
C 28/83 7183
Buletinul Constructiilo Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor
C 130-78 8/79 si betoanelor ': ~.v....: .7-'- '~':" + in Construciii
: ' ' ''' V~ ~ W ' ~ :l. :~ ,~ ., r- .
""p"0'.'.'" ;~n~r~llr
VIZAT SP ~ ~ ?;H ARE
... :~,., .
.• lS -
....·- """"' '' '' · ''' '''- I.'''-","""," .~·.=.~,'': :'",,:: ';'::'~':: ::--:~
'('~G ·· ;; ~~~ :- :- .,..:~
 - ~
SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudete n
r'~;;-~aCJrarUiCi;;~ 'ir~7CCinstiuctii
~VrcS\9fl~~&fj!Fe~~centr
legatura intre drumul national t/QS,:t ~r' ru ' )flW<l
r~
~~~~\~~9~~ 131 km. 0+000 WiMi-~~~: ~'f.~I!8~~~
- \
Buletinul Constructiilo Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defE;)ctelor
C 149-87 5/87 pentru elemente de beton si beton armat
Buletinul Constructiilo Instructiuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex ADeOM
C 237-92 1/93 la prepararea betoanelor de ciment
Reglementari inCod de proiectare pentru structuri si cadre din beton armat
constructii
NP 007-97 INCERC No 70/99
Buletinul Constructiilor Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
C 56-85 1-2/86 K;onstructii
Buletinul Constructiilor Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
C 26-85 8/85 and 2/88
Buletinul Constructiilor Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul
C 54-81 2/82 arotelor
Buletinul Constructiilor Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la
C 200-81 6/82 r.onstructii ingineresti ingropate, prin metoda carotajului sonic
ISO 9812 Consistenta betonului. Metoda imprastierii.
ISO 7031 Testarea impermeabilitatii betonului.
Eurocod 2 Calculul structurilor din beton.
Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca
ST 009-2011 armaturi: cerinte si criterii de performanta.
 SC IRIMAT CONS SRL

l.GENERALITATI
Planurile de testare ~i inspectie ale implementarii vor fi pregatite in avans pentru fiecare element al lucrarii. Aceste
documente vor fi pastrate pe ~antier ca parte a Documentatiei de Control al Calitatii. '
Aceasta lucrare consta din construirea structurilor de consolidare din piloti de beton armat care trebuie realizate in
conformitate cu caietele de sarcini ~i plan~ele de executie.
Orice schimbari ulterioare ~i necesare datorate conditiilor de teren intalnite vor fi conform acestui caiet de sarcini.
Executia si testarea pilotilor proiectati va fi in general conform SR EN 1536+A 1:2015 si NP 123:2010 modificate de
catre cerintele acestui caiet de sarcini.

2. MATERIALE
2.1. Beton
Betonul va indeplini, in general, conditiile din Caietul de sarcini pentru radiere din beton armat, va avea clasa minima
C25/30 in pilotii forati si va fi tratat obligatoriu cu aditivi de impermeabilizare care sa reduca pierderea de rezistenta
din inghet-dezghet si adancimea maxima de patrundere a apei sub presiune.
Cimentul, agregatele, adaosurile ~i apa vor fi conform Caietului de sarcini pentru radiere din beton armat.
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, a~a cum este specificat in desenele de executie, compozitia betonului
trebuie sa respecte prevederile SR 3011/96 ; SR EN 206+A1 :2017 ~i SR 13510 :2006
Tasarea betonului pentru pilotii forati va fi de 18cm ± 3cm conform SR 12350-2 :2009. Raportul maxim apiVciment
nu va fi mai mare de 0,6 conform SR EN 1536+A1:2015 alin.6.3.1.5. tabelul 1. Pentru obtinerea lucrabilitatii dorite
poate fi utilizat un aditiv adecvat care sa permita reducerea cantitatii de apa.
Pentru metoda cu tubaj recuperabil folosita la sapare poate fi utilizatun aditiv intarzietor de priza adecvat pentru
beton. Daca se utilizeaza un intarzietor de priza pentru prepararea betonului, constructorul trebuie sa efectueze teste
~i 0 analiza suficienta ~i completa, pentru a determina in ce masura afecteaza intarzietorul de priza timpul de priza
~i tasarea probei de beton. Aceaste determinari se vor efectua pe epruvete de incercare din ~arja, in conditii de
~antier.

Cand temperatura depa~e~te 25°C va fi utilizat un aditiv reducator de apa adecvat sau un aditiv intarzietor de priza
pentru betonul din pilotii forati.
Temperatura betonului care urmeaza sa fie turnat in forajul pilotului nu va depa~i 30°C conform NE 012-1 :2007.
Alegerea tipului de ciment utilizat va avea in vedere teste Ie de laborator, clasa de beton ceruta ~i agresivitatea
mediului. Pentru conditii diferite de forare ~i expunere, continutul minim de ciment ~i rezistenta acestuia vor fi
conforme cu Caietul de sarcini pentru radiere din beton armat.
Dozajul minim de ciment va fi dupa cum urmeaza:
- 350 kg/m3 in cazul betonarii in uscat;
- 400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub alt suport fluid;
Agregatele vor indeplini cerintele din Caietul de sarcini pentru radiere din beton armat, iar dimensiunea maxima va
fi cea mai mica din urmatoarele valeri:
- 0,25 x dimesiunea minima a ochiului retelei carcasei de armatura sau
- 0,5 x grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (80 mm) sau
- 0,25 x diametrul interior al palniei de betonare sau 32 mm.

2.2. Armatura
Armatura va indeplini conditiile din Caietul de sarcini pentru radiere din beton armat. Armatura pentru piloti se va
realiza din otel PC 52 si OB 37 ..

3. PLAN$E
Plan~ele trebuie sa indice :

.
~ .
~-- ~-.--."'- ' --.~-- .... -...
~- ... -
 .....fI6' SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Braso\f-C9I~e~'ctlr
legatura intre drumul national ON-~W~§,t~1{mmm~ 'SJl~'NO~ ~
format din OJ 131 km . 0+000 - ~m .' 'i+8,5 ~ j\ ()1~\1ifil(' mtr~OO'tru
- km . 12+978 \ \n~pccto ( I ' - RE
V1ZAl Sf) E NES
Dispozitia In plan (coordonatele) ~i numarul pilotilor, .._._---:....~--=:
6_--t-~17
Lungimea minima a pilotului,
Diametrul nominal proiectat,
Unghiul de 'inclinare (verticalitatea) - daca este cazul,
Detaliile de armare.

4. CONSTRUIREA PILOTILOR
4.1. Generalitati
Acest caiet de sarcini se refera la pilotii forati si turnati pe loc, care fac parte din structuri de sprijinire a terasamentelor
~i se executa prin metoda cu tubaj recuperabil.

Constructorul specializat in fundatii trebuie sa intocmeasca un referat privind metoda de constructie a pilotiilor,
detaliind printre altele tehnicile de forare, betonare si montare a armaturii, ce va fi aprobat de beneficiar, prin
reprezentantul acestuia.
Saparea se va executa cu utilaje specializate, adaptate la stratificatia intalnita.
Materialul sapat din foraj va fi depus intr-un mod controlat ~i adecvat, astfel incat sa nu afecteze alte activitati din
cadrul lucrarii.
Pentru fiecare pilot se va completa fi~a forajului cu stratificatia intalnita, conform modelului din SR EN 1536+A1:2015.
Orice abatere semnificativa fata de conditiile de teren specificate in referatul geotehnic, vor fi inregistrate ~i raportate.
In astfel de cazuri va fi luata in considerare reproiectarea fundatiilor sau extinderea investigaliilor geotehnice daca
este cazul. Orice reproiectare necesara va trebui sa aiM acordul proiectantului. 0 situatie tipica ar fi nivelul terenului
de fundare situ at la 0 adancime mai mare decat cea a~teptata .
Pe toata perioada executiei, pana la turnarea radierului, se protejeaza zona de lucru prin ingradire pentru evitarea
accidentelor cauzate de golurile ramase deasupra pilolilor betonati.

4.2. Obstacole
Un obstacol este definit ca blocul sau extremitatea acestuia care sunt excesiv de dure sau ca orice alt obiect natural
ori artificial, cum este metalul care nu po ate fi sapat prin forare cu mijloacele ~i tehnicile normale. Utilaj normal este
considerat a fi burghiul cu sau fara sapa de foraj , sapa graifar, trepanul, indiferent de marimea forajului ce trebuie
sapat. Se va inregistra natura obstacolelor.
In cazul in care sapatura nu mai poate continua din cauza obstacolelor, se informeaza proiectantulin vederea gasirii
soluliei.

4.3. Diametru

Oiametrul nominal va fi cel din documentatia de executie. Diametrul pilotilor nu va fi mai mic decat diametrul nominal
proiectat. Diametrul burghiului sau al dispozitivului de forare va fi verificat ~i inregistrat pentru a avea certitudinea ca
diametrul proiectat a fost obtinut.

4.4. Lungime

Lungimea proiectata a pilotilor este precizata in plan~ele de execulie. Daca se intalnesc conditii de teren
neprevazute, actiunile intreprinse vor fi conform articolului 4.1, ultimul paragraf.

4.5. Armatura

Armarea pilotilor forati se face cu carcase compuse din bare longitudinale, freta, i ljlQ\~~W.~~
pentru ghidare. Carcasa de armatura va fi fabricata conform plan~elor.
 Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national D~m If~U;;C\ir .
format din OJ 131 km. 0+000 - kim . ·{ "f"5~6'sntn 3 . , . O+O,nn
_ km . 12+978 Inllpe tOfstu: 1'~~\I)fl!· iii Co truC\,fC"el1tru
I
VIZAT SPRE ESC ARE
Carcasa va fi sudata fara a afecta aria sectiunii transversale a barelor sudate. ~ ~
-- ----
Executia carcaselor se va face conform plan~elor de detaliu care cuprind: diametrul barelor, pozitia inadirilor, tip I!?i
lungimea sudurilor, etc ..
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 2.00 min lungul carcasei. Oimensiunea ~i pasul
fretei vor corespunde specificatiilor din plan~e .

Constructorul trebuie sa ia to ate masurile necesare asigurarii stratului de acoperire !?i pozitionarii corecte a armaturii.
Oaca lungimea pilotilor!?i drumurile tehnologice de acces impun transportul carcasei pe tronsoane, inadirea acestora
se va face pe un banc de lucru amplasat in apropierea coloanei forate, inainte de ridicarea acesteia la verticala !?i
introducerea in gaura forata .
Carcasa terminata trebuie sa fie suficient de rigida pentru a permite manipularea ~i amplasarea fara degradari.
Carcacasa trebuie suspendata pentru a preveni inclinarea ~i a reduce deformarile in timpul turnarii betonului ~i
extragerii tubului. Inainte de inceperea betonarii trebuie verificata verticalitatea carcasei ~i asigurarea stratului de
acoperire.
Constructorul va stabili tehnologia de ridicare la verticala ~i de introducere a carcasei de armatura in gaura forata, in
functie de mijloacele de ridicare de care dispune, precum ~i de dispozitivele de prindere ale carcasei de armatura.
Cota carcasei va fi verificata inainte de turnarea betonului ~i vor fi luate toate masurile in vederea impiedicarii
modificarii ei in timpul betonarii .
Limita acceptata la montarea carcasei de armatura va fi de +/- 50 mm fata de nivelul proiectat din plan~ele de
executie.

4.6. Acoperirea cu beton

Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se monteaza
distantieri sub forma unei patine din otel beton , cate 4 bucati in sectiune ~i la distante de 1.50 m in lung la fiecare
inel de rigidizare.
Acoperirea cu beton a armaturii trebuie sa fie conform planselor de executie date de proiectant.

4.7. Legatura pilo\ilor cu grinda de solidarizare

Capul pilotului se va introduce in radier pe lungimea prevazuta in plan~ele de executie fara a lua in considerare
grosimea betonului de egalizare. Barele longitudinale ale carcasei armaturii se vor ancora in grinda de solidarizare
conform detaliilor de executie.

5. EXECUTIA PILOTILOR FORATI

Lucrarile de executie vor fi conform normei SR EN 1536+A1 :2015. Executia pilotilor se va face astfel incat sa nu se
deterioreze pilotii executati deja. Se va respecta 0 distanta de foraj suficient de mare fata de alti pi loti care prezinta
beton proaspat (Iucrabil) sau care nu a facut inca priza, pentru a se evita inducerea unui flux de beton de la ace~tia
sau deteriorarea pilotilor adiacenti.

5.1. Echipamentul pentru execu\ia pilo\ilor

Pentru a corespunde cerintelor Sistemului de Control al Calitatii, Constructorul trebuie sa intocmeasca documentatia
de control al calitatii pentru echiparea pilotilor inainte de inceperea lucrarilor.
 ~~=-~ SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura .intre drumul national DN 12 si drumuLnatio I QN..7:.-3 :~
format din OJ 131 km. 0+000 1"'Wp;e\%%h~I (D ,:,1 . ,11B ~fiTf!~%~b
- km. 12+978 \ Inspector(\tu\ R~9\on~\ j I (:on i1'UC I Centru

5.2. Metoda de forare cu tubaj recuperabil

VIZAT SPRE N SC A E
~6 ~_II--.-+--J
Se vor avea in vedere prevederile SR EN 1536+A1:2015 art. 8.1.2 si 8.1 .3. TubaTUiT~porar trebuie sa fie din m tal
~i cu grosimea ~i rezistenta peretelui adecvate pentru a rezista eforturilor din manipulare ~i for re ~i presi nii
exterioare a pamantului ~i/sau a apei ~i va trebui sa fie etan~. I
Primul tronson al tubajului recuperabil va fi echipat cu dispozitiv de taiere adaptat naturii terenului, pentru a permite
avansarea forarii in straturile solului. Tubajul va fi neted ~i se va prelungi deasupra cotei terenului natural. Oiametrul
exterior al tubului nu va fi mai mic decat diametrul nominal al pilotului forat. Oiametrul interior va trebui sa nu
incomodeze montarea carcasei de armatura prevazuta cu patinele necesare. In cazuri execeptionale daca
extragerea sa nu este posibila, acesta poate fi pierdut, luandu-se masuri de continuare a executiei pilotului fara
intreruperi.
In timpul betonarii, nivelul superior al betonului turnat va fi mentinut intotdeauna deasupra bazei tubului recuperabil,
astfel incat sa se asigure continuitatea betonului turnat (evitarea incluziunilor de pamant in zona betonata) .
Tubulatura de protectie va fi introdusa pana la baza forajului. In functie de duritatea straturilor interceptate precum ~i
a eventualelor obstacole, utilajele de forare / sapare vor fi adaptate corespunzator.
Se excaveaza pilotul, iar betonul ~i armatura vor fi puse in opera fara intarzieri care ar duce la diminuarea
performantelor pilotului. Oeclaratia construdorului referitoare la metoda folosita va include informatii referitoare la
timpul real necesar excavarii pilotului ~i turnarii betonului. Atunci cand este anticipata 0 perioada mai indelungata,
specialistul constructor trebuie sa informeze in legatura cu posibilele efecte privind performanta ~i capacitatea
portanta a pilotului datorate extinderii perioadei de executie a pilotului.

5.3. Curatarea bazei forajului pilotului

Operatia de curatare va fi conform cerintelor din SR EN 1536+A1:2015. Inainte de montarea armaturii ~i turnarea
betonului, forajul va fi curatat de pam ant afanat sau inmuiat sau alte materiale, cu utilizarea unor dispozitive de
curatire tip cupa. Metoda folosita va trebui sa reduca posibilitatea perturbarii terenului.
Numai dupa curatarea bazei forajului se poate trece la introducerea carcasei de armatura.

5.4. Betonare

Operatia de betonare va corespunde SR EN 1536+Al:2015.

Betonul va fi turnat cat mai repede posibil dupa terminarea sapaturii ~i introducerea eareasei de armatura ~i va avea
o astfel de luerabiliate ineat nu va mai fi nevoie de vibrare sau compactare. Asigurarea eontactului betonului eu
terenul preeum ~i compacta rea betonului se realizeaza prin mi~earile de luvoaiere ~i ridieare / eoborare a tubulaturii
de proteqie.
Dupa terminarea betonarii, partea superioara a pilotului se va acoperi pentru proteqie, in cazul unor temperaturi
seazute (sub 5° C), iar zonele de imbinare ale eonstruqiei vor fi tratate eorespunzator.
Turnarea betonului sub apa va fi efectuata numai atunci cand este eazul ~i in stricta conformitate eu procedurile de
mai jos pentru turnarea betonului sub apa.

Betonare in uscat
Toate turnarile de beton in uscat vor fi efectuate prin palniii rigide si adecvate sau prin pompare utilizand un tub rigid
in vederea preveniri segregarii materialelor. Palnia va fi compusa dintr-un tub rigid cu diametrul de cel mult 35 cm
~i cel putin 25 cm. Baza palniei sau a tubului de pompare trebuie sa ramana tot timpul mai jos decat nivelul betonului.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu aprox. 2m sub nivelul betonului.
 "'_IIP'" SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national ON 12 si drumul national ON 13 -
format din OJ 131 km . 0+000 - km. 7t85.6.;.SiD,J·itJflfMbrQ,t~~i \
- km . 12+978 ~Sr5iCffi7aturae .. ~
Inspectorutul R!:910 I i n Co structll Centru
Turnarea betonului sub apa VlZAT SPRE NESe 1M ARE
Betonul turnat sub apa va fi conform SR EN 1536+A1:2015, paragrafuI8.3.3. ____ .--------!?-- -- -
Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil se face cu metoda palniei pentru a evita contactul intre
betonului turnat ~i apa.
Oiametrul tubului de betonare se alege in funqie de dimensiunile agregatelor betonului ~i de diametrul pilotului.
Betonarea sub apa se organizeaza ca 0 operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza, la un debit de
betonare specificat in fi~a in funqie de diametrul ~i lungimea pilotului dar de cel putin 4 mc/h. Sarja initiala de beton
trebuie sa asigure dislocarea apei, iar cantitatea de beton trebuie stabilita inainte de inceperea fazei de betonare.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai
mult de 4 m.

5.5. Nivelul de turnare al betonului la capul pilotului peste nivelul de demolare ~i pregatirea capului pilotului
Turnarea pilotilor la un nivel situat deasupra nivelului proiectat de demolare trebuie sa fie in acord cu conditiile
genera Ie din SR EN 1536+A1:2015, articolele 8.3.1.19 ~i 8.3.1.20. Acest nivel depinde de tehnica de executie a
pilotilor ~i profilul terenului.
Cand se sparge betonul din piloti la nivelul de demolare specificat, se va avea grija sa se evite sfaramarea sau
deteriorarea pilotului finit. Orice lapte de ciment sau beton contaminat, fisurat sau cu defecte va fi indepartat iar
pilotul se remediaza in a~a fel incat sa se asigure 0 seqiune plina, intacta pana la nivelul de demolare.
Betonarea capului pilotului se executa la 0 cota superioara fata de nivelul de demolare al capului pilotului inglobat in
grinda de solidarizare, dupa cum urmeaza:
• La pilotii forati in uscat, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la
pilotii cu fi~a pana la 20 m ~i de cel putin 0,75 m la pilotii cu fi~a peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului.
• La pilotii forati sub apa inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la
pilotii cu fi~a de pana la 20 m ~i de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fi~a peste 20 m.

6. CONTROLUL CALITATIl
Controlul calitatii se face prin implementarea Planurilor de Testare ~i Inspeqie care sunt parte integranta a Sistemului
de Control a Calitatii aplicat la lucrare .

6.1. Tolerante
Vor fi in conformitate cu SR EN 1536+A1:2015, art. 7.2.1

Pentru Tnregistrarea abaterilor de executie, se considera centrul pilotului ca fiind punctul central al armaturii
longitudinale.
Variatia la cota bazei pilotului, alta decat tolerantele este permisa numai cand conditiile geotehnice/de teren difera
semnificativ fata de cele estimate Tn proiect. Motivul acestei schimbari va fi documentat.
6.2. Controlul calitatii in timpul executiei
Principalele cerinte de verificare a calitatii sunt conform SR EN 1536+A1:2015.
Metoda de executie a pilotilor
Constructorul care executa lucrarile va furniza 0 documentatie credibila de Control a Calitatii pentru tehnica de
executie a pilotilor specificata in proiect. Documentatia va fi supusa revizuirii ~i accceptarii inainte de inceperea
lucrarilor.
Controlul betonu/ui
In t impul turnarii betonului vor fi efectuate urmatoarele incercari :
Inspectora
VIZAT
 SC IRIMAT CONS SRL

-Incercarea de tasare la 10 m3 de beton turnat In pilot conform normei SR EN 1

- Incercarea pe cub, conform SR EN 12390-6:2010 ~i SR EN 12390-2:2009, se
beton turnat ~i cel putin una pentru fiecare pilot executat
- turnarea betonului pentru executia fiedirui pilot va fi urmarita din punct de vedere al consumului anormal
beton
Contro/u/ armaturii
Carcasa armaturii va fi verificata conform Caietului de sarcini pentru radiere din beton armat Inainte de coborarea sa
In foraj. Toate cerintele referitoare la controlul calitatii fabricarii ~i montarii armaturii vor fi In conformitate cu Caietul
de sarcini pentru radiere din beton armat.
6.3. Controlul calitatii dupa executie
Controlul calitatii pilotilor dupa executie va fi In general conform SR EN 1536+Al:2015 ~i va cuprinde :
• verificarea pozitiei In plan ~i verticalitatea pilotilor
• controlul calitatii betonului din pilot se refera la verificarea continuitatii corpului pilotului
Continuitatea corpului pilotului se verifica prin control ultrasonic. Toti pilotii sunt echipati cu cate 3 tevi prin care se
pot introduce, pe rand, emitatorul si receptorul de ultrasunete. Alegerea pilotilor pentru control se face urmarind
fisele de forare-betonare si depistarea, conform acestora, a incidentelor aparute in timpul executiei.
In cazul in care nu se depisteaza piloti susceptibili de deficiente se vor verifica 4 pi loti cu lungimea de 15m (cate 1
pe fiecare radier din zona de consolidare), 3 piloti cu lungimea de 10m si 2 oiloti cu lungimea de 5m, alesi aleatoriu
din zonele cu lucrari pentru asigurarea latimii platformei drumului. In total se vor verifica 9 piloti.
• monitorizarea deplasarilor In exploatare prin masuratori topografice

7. SOLIDARIZAREA CAPETELOR PILOTILOR CU RADlER DE BETON

Dupa incheierea operatiunilor de verificare a calitatii pilotilor, precum l?i a celor de remediere necesare, se va trece
in cel mai scurt timp posibilla executia radierului de solidarizare.
Nu se executa niciodata in acelal?i timp doua tronsoane de radier adiacente.
Nivelul inferior al sapaturii pentru radierul de solidarizare va fi cu 10 cm mai jos decat nivelul inferior al radierului,
pentru a se putea turna un beton de egalizare de cia sa C12/15.
Gropile pentru radierele de solidarizare se vor sapa numai atunci cand exista certitudinea ca operatiunile de pregatire
capete piloti, arm are radier l?i betonarea acesteia se pot executa rapid, fara intreruperi. Se vor lua masuri de colectare
l?i evacuare a apelor atat din sapatura cat l?i de pe zonele adiacente.
Radierele de solidarizare a capetelor pilotilor vor fi executate conform detaliilor din proiect l?i vor fi in conformitate
cu Caietul de sarcini pentru radiere din beton armat.
"'ilIII~fII' SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national DN 12 si drumul national ON 13-
format din OJ 131 km. 0+000 - km. 7+856 si DJ 131 B km. 0+000
- km . 12+978

IA1~J( DJ~ S!A1Ii(j~I~ 1& 3J

OO])J~mB DJ~I DUOJI OOM~T1
 SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov care face
legatura intre drumul national ON 12 si drumul natio o.gL:DNd~_ -- .. t

format din OJ 131 km . 0+000 - l m 'rv~ 6tDl~tIDJl~~~ ~~oo:ll1

- km . 12+978 Inspectoratul Region!! nC nstruc!1I Centru
VIZAT SPRE I ES RE
CAIET DE SARCINI PENTR .--------~---\--Y- __
RADIERE DE BETON ARMAT

()
2. MATERIALE '< 0.;
A 00..... .
'" L.- ..:. -<-
Apa ~~lry / ,' IG \ ~ q
~~ C ATO
Poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa inaep sca conditiile din SR
EN 1008/2003. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un laborator de specialitate
in conformitate cu precizarile din respectivul standard.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile
etc.

Cimentul

CARACTERISTICI

Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2011, SR EN 196-1:2016, SR EN 196-

2:2013, SR EN 196-3:2017, NE 012/1-2007.

Cimentul utilizat este specificat pe plansele de executie in conformitate cu clasele de expunere specificate in
Normativul NE 012/1-2007 pentru betoanele turnate mono lit.

CONTROLUL CALITATII

procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de

munca necesare;

la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de furnizor;

inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

UVRAREA

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de 0
declaratie de conformitate, in care se va mentiona:

tipul de ciment si fabrica producatoare;

data sosirii in depozit;

nr. certificatului de calitate eliberat de producator;

OEPOZITAREA
 iQ:;;:;;:'ItI!' SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean Covasna-Brasov-.9_<3@.-fa~e.-..:::_. ___,~ ,
legatura intre drumul national D fi~tamlm~1 dat~arrri~fj1~t[JJclll ~.
~ormat di: DJ 131 km . 0+000 - \rTjns1;e~~~i~~O~~ 1ra: \1efOOOtru
km . 12 978 VIZAT SPRE N S HI ARE
Depozitarea cimentului se poate face: t . __ _ ._ · - -
~ - - - - -

in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materia Ie;

ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia
aerului.

Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare.

Aqreqatele naturale

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betoanelor trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile SR EN
12620+A1:2008 si NE 012/1-2007.

CONTROLUL CALITATlI AGREGATELOR

In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate.

Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor Tabelului 22 din NE 012/1-
2007, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificate Ie de calitate de la furnizor;

intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

TRANSPORTUL AGREGATELOR

Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de foaia de
expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii fOii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul
agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.

DEPOZITAREA AGREGATELOR

Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor
sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii amestecarii sorturilor.

Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

Betonul

Cerintele de baza pe care trebuie sa Ie indeplineasca betoanele vor fi conform Tabel 6.4, Partea 1: Producerea
betonului, Indicativ NE 012/1-2007. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie
de conditiile de mediu, se stabileste c1asa de expunere (Tabel 1 - NE 012/1-2007) pentru beton monolit.

Clasa de expunere, c1asa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt specificate in plansele din
proiect.

BETONUL PROASPAT

Compozitia betoanelor
 - _... -_.- - --,.-- -:

..".~~~ SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean c~""J~tfitg~Ji§~rrcar nl~Con$truc!ir

legatura intre drumul national ON 12 I§p~{!ll ~iemi is . ' i eentru
format din OJ 131 km . 0+000 - km ~t~SSIP1 f} '@BARE
- km. 12+978

Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate u5cate, greu atea
liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Compozitia betoanelor va fi determinata inainte
de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor si va fi supusa aprobarii Inginerului. I

La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri:

agregate ± 3%;

ciment si apa ± 3%;

adaosuri ± 3%;

aditivi ± 5%

Oeterminarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor
respecta tabelul 2.4.1.1.

TabeI2.4.1.1.

Ca racteristici Conform STAS Valoarea admisibila

Lucrabilitatea: SR EN 12350-2:2009
- prin metoda tasarii Conform
Oensitatea SR EN 12350-6:2009 NE 012-2007
Continutul de aer oclus (% vol.) SR EN 12350-7:2009

Prepararea si transportul betonului

Precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012/1-2007 si NE 012/2-2010.

BETONUL INTARIT

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la compresiune in
N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28 zile, sub ale carei
valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Betoanele prevazute in proiect vor fi "grele" avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28 de zile, cuprinsa intre
2201-2500 kg/mc.

Controlul calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza conform NE 012/2-2010, Anexa H.

Metodele de determinare a caracteristicilor betonului sunt cuprinse in seria de standard SR EN 12350 si SR EN 12390.

Armaturi

OTEL BETON

Otelul beton folosit va fi PC 52 si OB 37 trebuind sa respecte SR 438-1 :2012.

Confectionarea si montarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate emis de producator. Controlul otelului beton va
consta din:

verificarea dimensiunilor sectiunii; \~~\~~cfo:tatJf''''e' S t 'in Construciii

. " p tru
 I Insped oraw _. e-staTlfi"Constructii I
#~~I!II'" SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjudetean ~OlfS~~\}jI ~ ~r~ lfijli).ft!'Ucti i Centru
legatura intre drumul national ON \1.lSJ
ki.Q.l Q;! eli a "R ARE
format din OJ 131 km. 0+000 - k . ,+g~6 '§1 '1 . . 10'0
-km.12+978 ..__.,_ __. _____ _. - _____1

examinarea aspectului;

marca produsului, tipul armaturii;

verificarea indoirii la rece;

verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).

Oepozitarea otelului pentru armaturi se va face separat pe tipuri, astfel incat sa se asigure conditii care sa nu produca
corodarea armaturii, murdarirea cu pamant sau alte materiale si sa poata fi identificat usor fiecare sortiment si
diametru.

Innadirea barelor se face conform prevederilor proieetului si prevederilor SR EN 1992-1-1:2004. Oe regula innadirea
armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura obisnuita (electrica prin puncte, cap la cap
prin topire intermediara, manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise).

Cofraje si sustineri

Cofrajele se pot confectiona din lemn sau prod use pe baza de lemn, metal sau prod use pe baza de polimeri.

Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conform urmatoarelor STAS-uri:

bile - manele de rasinoase: STAS 1040-85;

grinzi - rigle de fag si rasinoase SR EN 1313-1/2010, SR EN 1313-2+AC:2010

placaj tego de 8, 15 si 22mm: SR EN 313-1/2003 si SR EN 314-1:2005;

cuie: STAS 2111-90.

La confectionarea cofrajelor se vor respecta NE 012/2-2010 cap.11.

Tipare metalice

Tiparele metalice pentru elemente prefabricate - daca exista - trebuie sa respecte prevederile specificate in STAS
7721-90.

Aditivi

Aditivii sunt prod use chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta fata de masa
cimentului in scopul modificarii / imbunatatirii betonului in stare proaspata si / sau intarita.

La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012/1-2007, pet. 5.2.6 si pct. 5.1.5 si anexa 1.3 .

Adaosuri

Adaosurile sunt materia Ie anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata
de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.

La folosirea adaosurilor se vor respeeta prevederile NE 012/1-2007 pet. 5.1.6.

Alte materia Ie

CARTON BITUMAT
 " f.j ' tQI'tttU\ - ~ St~,t ;~tOnSfrU~{ff\
S'liiftaIZ3llll..... SC IRIMAT CONS SRL Modernizare drum interjUdetean~C~~~SR~f~B(~ . ?'\1~u~<fff~ f~ ·1Centru \
legatura intre drumul national D trnP§P\9fBW, ~atlo b I ~ RE
format din DJ 131 km. 0+000 - iVt~$Sf f'S .
- km. 12+978
- ----
~6 -
-- !

Cartonul bitumat se foloseste pentru rosturi de separatie intre tronsoanele de radier din beton turnat monolit,
conform SR 138 : 1994.

3. EXECUTIA LUCRARILOR

sapatura

La executa rea sapaturilor se vor respecta prevederile corespunzatoare din Caietul de Sarcini pentru Terasamente.

Turnarea betonului se va face imediat dupa terminarea sapaturilor si montarea carcaselor de armatura, aderent la
peretii excavatiei. Demontarea sprijinirilor se va face concomitent cu umplerea sapaturii cu beton.

In cazul in care se constata ca nivelul panzei freatice este superior cotei de nivel inferior al radierului sau ca apar
infiltratii/izvoare de apa in urma executiei sapaturilor pentru executia radierului, sa va proceda astfel:

Se va executa 0 basa pentru evacuarea apelor la unul dintre capetele radierului ( sau la ambele capete)
la 0 distanta de minim 1.00 m fata de perimetrul excavatiei si cu adancimea de minim 1 m fata de cota
nivelului inferior al sapaturii pentru realizarea radierului;
Longitudinal pe marginile sapaturii se vor executa santuri de preluare si dirijare a apelor cu panta de
scurgere spre basa executata in afara excavatiei;
Apa acumulata in basa va fi evacuata prin pompare in afara amprizei lucrarii;
Epuismentele se vor efectua pe toata durata executiei excavatiei, a montarii carcasei de armatura si
minim 0 zi dupa turnarea betonului in radier si intrarea acestuia in priza;
La terminarea lucrarilor basele vor fi curatate de material necorespunzator si, daca baza se afla in ampriza drumului
se vor executa umpluturile de pamant in conformitate cu caietul de sarcini - terasamente iar daca basa se afla in
afara amprizei drumului, aceasta se va umple cu acelasi tip de material ca cel excavat, in straturi ce vor fi compactate.

Cofrarea

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfe I alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din NE 012/2-2010, cap. 7.

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza
a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile (pentru lungimea elementelor de cofraj ±15mm,
pentru latime ±6mm, inaltime ±10mm);

sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;

sa fie stabile rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie.

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care yin in contact cu
betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care Yin in contact
cu betonul imediat inainte de montare.

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

trasarea cofrajelor;

asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

 --",II1II"" SC IRIMAT CONS SRL

Se vor efectua verificari etapizate astfel: _ _I

preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj ~I sustineri;

/

in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor;

final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale.

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si
armaturi.

Fasonarea si montarea armaturilor

Fasonarea armaturilor se face, conform planselor de armare din proiect.

Turnarea si protectia betonului

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE 012/2-2010 cap. 11

Turnarea betonului trebuie realizata dupa:

terminarea sapaturii;

receptia cotei nivelului inferior al radierului;

montarea si receptia cofrajelor;

montarea armaturilor;

montarea cartonului bitumat sau a placilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane;

In baza verificarii conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse si/sau de faze determinante
se va aproba inceperea betonarii.

Betonul in radiere se toarna aderent la peretii sapaturii.

Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi de maximum 50cm
inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.

Inaltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar in cazul
in care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu "Codul de practica pentru executa rea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012/2-2010, cap. 11.

Decofrarea

La decofrare se vor respecta prevederile din NE 012/2-2010, cap. 11.

4. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Verificarea calitatii lucrarilor

Pe parcursul executiei lucrarilor, se vor face urmatoarele verificari:

w==============r===============l=lm~~~w~rat~~onstructii
Faza
Sa aturi
 . .,., SC IRIMAT CONS SRL

:::~~~~:f~;~~~~i =~~~e!fE~~~:~~~~~~\
Betonarea radierului
intenului
a \
- verificarea betoanelor proaspete ~i a cuburilor de proba
)

5. L1STA DOCUMENTELOR DE REFERINTA

Indicativ Titlu
Instruqiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor ~i
C 130-78
betoanelor
Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
C 149-87
elementele de beton si beton armat
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
C 16-84
instalatiilor aferente
C 28-83 Instructiuni tehnice pt sudarea armaturilor din otel-beton
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii
C 56-85
aferente constructiilor
Normativ pentru producerea betonului ~i executa rea lucrarilor din beton,
NE 012/1-2007
beton armat ~i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonulu
Normativ pentru producerea betonului ~i executa rea lucrarilor din beton,
NE 012/2-2010 beton armat ~i beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrarilor din
beton.
Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, produqie ~i conformitate.
SR 13510:2006
Document national de aplicare a SR EN 206-1
Agregate din materia Ie nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in
SR EN 13242+Al:2008
inginerie civila si in constructii de drumuri
Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare ~i
SR EN 1008:2003 evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ~i fizice ale
SR EN 1097
agregatelor
SR EN 12350 Incercari pe beton proaspat
SR EN 12620+Al:2008 Agregate pentru beton

SR EN 13055:2016 Agregate u~oare.

SR EN 1536+A1:2015 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati

SR EN 196 Metode de incercari ale cimenturilor
Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii ~i criterii de conformitate ale
SR EN 197-1:2011
cimenturilor uzuale
SR EN 206+A1:2017 Beton. Specificatie, performanta, produqie ~i conformitate
Prod use de otel pentru armarea betonului. Partea 1 :Otel beton laminat
SR 438-1:2012
la cald. Marci ~i conditii tehnice de calitate

U Pagina 8 din 8