Prin amestecare trebuie sa se obtina 0 distributie omogena a --1.

::==='
lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul
de agregate cu granula cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen.
Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul
instalatiei.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri;
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre
5°C si 30° C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul
tampon va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe 0 durata mai mare de
o ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa amestecata cu pietris si
apoi imediat golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane) utilizatorul
(executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului in
conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii
betonului din structura.
Aceste inforrnatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare sau la livrare.
Producatorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele
informatii:
denumirea statiei (fabrica) producatorului de beton;
denumirea organismului care a efectuat certificarea de conforrnitate a betonului,
seria inregistrarii certificatului si actul doveditor al atestarii statiei din Codul de
practica NE 012/1-2007 ;
data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul precizarea orei
la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa);
numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
cantitatea de beton (mc);
Betonullivrat trebuie sa dea urmatoarele date:
clasa de rezistenta;
clasa de consistenta a betonului;
tipul, precum si dozajul cimentului;
tipul de agregate si granula maxima;
tipul de aditivi si adaosuri.
 i--In-~p~-~~ratul I

Aeeste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beto11 d2t¥6E(t\9~~' ~t . ~l\B
informatii eu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte iWlPtT - )'(j£l
betonului. l -

De asemenea trebuie consemnat in bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de
lucru, confirmarea de prim ire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului
ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un
certificat de calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare obtinute pentru probe Ie de beton intarit vor fi comunicate
utilizatorului in term en de 30 zile de la livrarea betonului.
Aceasta conditie va fi obligatorie in contractu I incheiat intre parti.

5.4. TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

5.4.1. Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Transportul betonelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face eu autoagitare, iar a
betonelor cu tasare maxima de 50 mm, eu autobasculante eu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efeetua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jghiaburi sau tomberoane.
Pe timp de arsita sau ploaie, cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3
km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel ineat sa se evite modifiearea
caraeteristicilor betonului urmare a modificarii eontinutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de eompozitia betonului si conditiile
atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si
sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos,
pentru cimenturi de clasa 32.5/42.5 decat daca se utilizeaza aditivi intaritori. Durata maxima de
transport a betonului cu agitatoare.
Temperatura amestecului de Durata maxima de transport (minute)
beton (0C)
cimenturi de clasa 32.5 cimenturi de clasa ~ 42.5
10° < 1 < 30° 50 35
1 < 10° 70 50
In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie
cuprinsa intre (5 - 30)°C.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri suplimentare
preeum stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii
adeevate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi
intarzietori eficienti etc.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute fata de
limite Ie din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu betQlJ junill9,-=a=e=e.o..- lo~r_ __
de transport depaseste 0 ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea olrmf.OOl\matai . " ~'ii1~sfruclii I

Inspectoratul R g' II lin (, ,l'1 stl'uCiii Centru

VIZAT fUJR ES IMBARE
M 6~
iar in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa si se vor roti cu vi eza maximi
timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa.

5.5. Pregatirea turnarii betonului

5.5 .1. Conditiile pentru turnarea betonului
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea tumarii sa fie cuprinsa intre
5°C si 30°C. In perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie astfel incat betonul recent
decofrat sa se mentina la 0 temperatura de +10°C ...l5°C, timp de minimum 3 zile de la turnare.
In toate cazurile se va tine seama si de recomandarile din Normativul NE 012/1-2007.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre
investitor;
b) sunt realizate mas uri pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente
(agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare,
in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;
c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si
masurile privind securitatea muncii si PSI.
d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut 0 perioada indelungata
(peste 6 luni) este necesara 0 inspectare a starii armaturii de catre 0 comisie alcatuita din beneficiar,
executant, proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii) care va decide
oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va
dispune efectuarea ei, in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente,
armatura - dupa curatire - nu trebuie sa prezinte 0 reducere a sectiunii sub abaterea minima
prevazuta in standardele de produs, se va proceda apoi la 0 noua receptie calitativa;
f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor
fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati), suprafetele nu trebuie sa prezinte zone
necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi
intre cele doua betoane;
g) sunt asigurate posibilitatile de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
h) sunt stabilite, dupa caz, si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii
in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva,
sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a ·
unui rost de lucru etc.);
i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna, etc.);
j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a ape lor provenite din precipitatii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;
I) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile
tehnice stabilite si sunt refuzate.
5.5.2. Inceperea turnarii betonului
 In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul de mai sus, se va
aprobarea inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, repr
beneficiarului si in cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, in conformitate cu
prevederile programului de control al calitatii lucrarilor - stabilite prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in
cazul in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constanta la data aprobarii
(intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru
transportullocal si compactarea betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor de la punctul
de maijos.

5.6. Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turn are si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor
prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.
Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat-
vor fi udate cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari
va fi inlaturata;
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta
admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare, se admite
imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;
d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3.00 m - in cazul
elementelor cu latime de maximum 1.00 si 1.50 m, in celelalte cazuri, inc1usiv elemente de
suprafata (placi, fundatii, etc.);
e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul
inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaza;
f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turn area noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior;
g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola, daca totusi
se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
i) nu este permisa ciocanirea sau scurtarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului;
 I ~~~~~E:~~I:!:=~
j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea cqmpleta a sect tw" .pr n
deplasarea laterala a betonului cu sipci sau verge Ie de otel, concomitent cu 'v16rareaJui, i - c-a-z-='u""'
l +-- -- - -
care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului rin spat" I
care sa permita petrunderea vibratorului;
k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor cestora,
luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;
l) ·circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii, este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe
zone Ie cu beton proaspat;
m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura
de executie;
n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului,
in lipsa unor determinari de laborator, acesta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului -
in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1.5 ore, in cazul cimenturilor fara adaosuri;
0) in cazul in care s-a produs 0 intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform Codului de practica NE 012/1-2007;
p) instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului
pe zonele de betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa
numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu
24 ore daca temperatura este de peste 20°C si se foloseste ciment de tip I de c1asa mai mare de
32.5).

5.7. Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat incat sa cantina 0 cantitate minima de aero
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica a betonului se face
prin vibrare.
Se admite compactarea manula (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu
ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii
sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa
continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost;
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si
degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in Codul de practica NE
01211-2007 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.

5.8. Rosturi de lucru si decofrare

In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre Q01LTl,=~~ttm~~~~~~~E~=1
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor va fi stabilit~ p~~.
de executie si se vor respecta prevederile Codului de practica NE 012I1 t\f}!Z7Al i ClNliClt ~~~

I ~ _ _ _ __ ---t?~-----~-,..-J
 I nsp~-a~a1u l'd"-- ' a '-"n -C-6nstrLictii
Inspector:ltui Regl ii Centru
VIZAT SPRE BARE
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins 0 anum it &. lstenta
care este prezentata in documentatia de executie tinand cont de preveden e odului de practica NE
012/1-2007.

5.9. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

5.9.1. Generalitati
In vederea obtinerii proprietatilor potentia Ie ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si
protejata 0 anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu
din momentul tumarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat 0 suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este 0 masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular,
datorita radiatiilor solare si vantului.
Protectia betonului este 0 masura de prevenire a efectelor:
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
eventualele socuri sau vibratii care ar putea conduce la 0 diminuare a aderentei beton-
armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.

5.9.2. Durata tratarii

Durata tratarii depinde de:
sensibilitatea betonului la tratare;
temperatura betonului;
conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;
conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile Codului de practica NE 012-1-2007.
5.10. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Acest capitol prevede masuri minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor
din beton si beton armat. Controlul de calitate se poate face astfel:
controlul interior (executat de catre producator si/sau executant);
controlul exterior (executat de catre un organism independent) ;
controlul de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru
efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosite) .
Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul roductie L sLex.e_QU.~,=
i.-:--__
lIi t:lt;leQtomtu ~-'nnCOnstTLictii
Inspectorlltul R;,; ion~ 1 in cpiCentro
VIZAT SPR... MBARE
-------------------------~
 ;---i~p8ct~ratu'FfQ'SYann- Construc\TI-
Inspectr'lratul Region~1 \ on ruc\i1 Contru
VlZAT SP~~ N SC ARE
Acesta include: .6
controlul prepararii betonului;
controlul punerii in opera a betonului;
verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat si pe betonul intarit.
5.11. EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETATI SPECIALE SI BETOANE
PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE
La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite se folosesc:
betoane rezistente la penetrarea apei;
betoane cu rezistenta mare la inghet - dezghet si la agenti chimici de dezghet;
betoane rezistente la atacul chimic;
betoane cu rezistenta mare la uzura.
De asemenea, 0 serie intreaga de elemente ale podurilor se executa prin procedee speciale
de punere in opera cum ar fi:
turnarea betonului sub apa;
turnarea betonului prin pompare;
turnarea betonului in cofraje glisante;
turn area betoanelor ciclopiene.
Pentm aceste betoane cu proprietati speciale si procedee speciale se vor respecta prevederile
din Codul de practica NE 012/1-2007.

Intocmit,
ing. Daniel MORLOV A
CAIET DE SARCINI
09 - ARMA TURI

-- _. .. _-- -- = =-.
p...
hs... ec~·r-or~at~ul,....,·a/':'"·e'"l-<Slaflfil;olistruc~r ·
·....;i....
Inspectoratul Heglo I in Construc\ii Centru
VIZAT SP E N IMBARE
 CUPRINS E

1. PREVEDERl GENERALE ..... ......................... .. .................................................................................................. 3

2. OTELURl PENTRU ARMATURl ................................................................ .... .... ............ ................................... 3
3. LIVRAREA SI MARCAREA .............................................................................................................................. 3
4. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA ............. ........ .............................................................. ............................... 3
5. CONTROLUL CALITATII .............................................................................. .................................... ............... 4
6. FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURlLOR .......................... ..... .... ................. ............ ............ .4
7. TOLERANTE DE EXECUTIE ............................................................................................................................ 5
8. REGULI CONSTRUCTIVE ..................... .... ................................................................. ........ .... .... ........... ........... 5
9. INNADIREA ARMATURlLOR .......................................... .................................................. .... .......................... 5
10. STRATUL DE ACOPERlRE CU BETON .......... ............................. ................................... .............................. 6
11. INLOCUIREA ARMATURlLOR ............................ ........................................................... ....................... ....... 6
1. PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea,
fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.
Pentru conditiile speciale privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile din
beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din capito lui respective.
~. OTELURI PENTRU ARMATURI
Produsele din otel pentru armatura nepretensionata trebuie sa fie in conformitate cu
prevederile STAS 438-1:2012, STAS 438-2:2012 si SR 438-3:2012, iar utilizarea lor trebuie sa se
conformeze prevederilor aplicabile din standardele SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN
1998 impreuna cu anexele nationale al acestora, pre cum si prevederile din normativul NE 012/2-
2010.
Pentru otelurile din import (de exemplu otelul BST 500 SeC)) este obligatorie existenta
certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic
cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel, echivalarea fiind facuta
prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul
va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul
scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.
La aprovizionare, produsele din otel vor fi verificate in conformitate cu standardele in
vigoare si planul propriu de calitate, verificari si incercari.
3. LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate), dupa certificarea
produsului de un organism acreditat, si de 0 copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea lotului;
greutatea neta;
valorile determinate privind criteriile de perforrnanta;
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta 0 eticheta, bine legata care sa
contina:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
semnul eTc.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi in sot it de un certificat privind calitatea
produselor care va contine toate datele din documentele de cali tate eliberate de producatorul
otelului beton.
4. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
 Barele de armatura, plase sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi tran.I8l ate I
depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte sub stante-care poT-afecta armatura
si/sau betonul sau aderenta beton - armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
evitarea murdaririi acestora cu pam ant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
CONTROLUL CALITATll
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 8 din
"Normativul pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 2 : Executarea lucrarilor din beton.", indicativ NE 01212-2010 si capitolul 5
din "Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat", indicativ NE 013-2002.
6. FASONAREA MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR
Prevederile generaie privind confectionarea armaturii nepretensionate:
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, pre cum si de aspecte
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de
catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armatura trebuie taiata, manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunii barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
Otelul beton livrat in colaci sau barete indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se
proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul alungirea maxima nu
va depasi 1 mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, astfel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curatenia lor pana in momentul montarii. · Se
interzice fasonarea armaturilor sub -10°C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25
mm se vor fasona la cald.
Recomandarile privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in
capitolul 8 din normativul NE 012/2-2010.
 se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de ote! din care urmeaza a se
executa armatura, in !ipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799-88, pentru a
avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale
armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si
se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura 0 buna ancorare in blocaje, beton sau
mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi uti!izate decat pe baza
unor probe care sa confirme ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico -
mecamce;
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi
lot;
zone Ie de armatura care au suferit 0 indo ire locala ramanand deformate nu se vor utiliza,
fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii,
barele de otel superior au suferit 0 usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi
de cel putin + lODe;
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina
pe santier, odata cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
Inadirea armaturilor se poate realiza prin suprapunere, sudare, mansoane metalo-termice si
mansoane prin presare. Nu se permite folosirea sudurii la nodurile sarmei trase, cu exceptia plaselor
executate industrial.
rI. TOLERANTE DE EXECUTIE
In cazul in care nu sunt specificate prin proiect, se vor respecta prevederile Normativului
NE 012/2-2010 privind tolerantele admisibile.
Pentru rezistenta si durabilitate este necesar a se realiza un strat minim de acoperire de
beton conform proiect.
8. REGULI CONSTRUCTIVE
Distantele minime intre armaturi pre cum si diametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat mono lit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente sunt conform SR EN
1992 si sunt indicate in proiect.
9. INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor SR
EN 1992. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin
sudura functie de diametrul/tipul bare!or, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice
potentiale ale elementelor la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
suprapunere;
sudura;
conectori mecanici;
mansoane metalo - termice;
 L .._ _____ . _ _~----_+--.l

mansoane prin presare.

10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelorlstructurilor si protectia armaturii contra
coroziunii si 0 conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat
sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina
functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor,
clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton este
stabilita prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii cu agresivitate chimica este precizata in
reglementari tehnice speciale.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata 0 dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice. Este interzisa utilizarea distantierilor din
cupoane metal ice sau din lemn.
11. INLOCUIREA ARMATURILOR
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul scris al Proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime
adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 1992.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.

Intocmit,
ing. Daniel MORLOV A

/
. ~ ,;... . I. ."

BARE
------..----...;+---+__ -1
 CAIET DE SARCINI
10 - CONSOLIDARI STRUCTURALE

i;,spectoratuide Stafii1·CCiri"structii i
Inspectoratul 101 In Consl.i'Uc~ i Centro
VIZAT SP E . IMBARE
r
,.-
. -
- -- - - .- -1r--r--+--l-- ---l
 IMil'eeTo-rQh~ -ac-'Stat'rn:onsfruqii
InGpecloratiil RllglollAll " ntru
CUPRINS VIZAT SPRE N
.. 6

1. GENERAL IT ATI .... .. ...... .................................... ... .. ...... ... ...... ..... ........ .... ...... ......... ... ........................ ... .... ......... 3
2. CONSOLIDARE PRIN CAMASUIRE CU BETON ARMA T.. .. .. .... ..................................... .. ....... ........... .. ...... ... ... 3
3. CONSOLIDAREA CU FIBRE DE CARBON ......... ....... .. ......... .... .......... .. ...................... ..... .... .... .. .. .. ....... ..... ....... 3
3.1. Generalitati ......... .. ...... .. .. ................ ..... ...... .................. ....................... ..... .... ... ..... .. .. .. .. ....... .. ... ... ....... .. .... .. ..... 4
3.2. Executarea si controlul executiei ......... .... ... .... ... .... ... .. .......... ......... ... .... .. ... .. ...... .. .... .... ............................. .......... 5
3.3. Caracteristici tehnice ale materialelor ... ... ...... .. .. ...... .. ... .. ................... .. ... .. ........ .. ...... .. .................... ........ ........ .. .. 8

, , 1 ~ :' i' .. ~_;- .. ~ '1

_ - -.- ;::'\ , ssa;'

. •!;'
;'
'. r:.,

... lnsp~ct.or-ameSfat ln Construc\ii \

Inspectoratul R Ion in Con$tru~~i Centru
VIZAT Sp, e C BARE
\ -----. -_._.._._- 6 .. ....-" ...-
1. GENERALITATI
In cazul necesitatii cresterii sau refacerii capacitatii de rezistenta
structura de beton sau beton armat precomprimat se poate realiza consolidarea structural a a
acestuia.
Consolidarile structurale pot include:
e Consolidarea armaturii
e Camasuirea cu beton armat
e Placi sau materiale lipite la exterior
e Placi precomprimate lipite la exterior
e Camasuirea cu otel
e Consolidarea cu fibre de carbon
Consolidarea se face numai pe baza unui proiect care sa aiba la baza 0 expertiza tehnica a
constructiei.
Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Consultant, inainte de aprovizionare. Niciun
material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inaine de a fi aprobate de catre Consultant. Toate
materialele propuse a se utiliza trebuie sa corespunda cerintelor legislative in vigoare.
Aplicarea materialelor se va face respectand fisele tehnice ale producatorului si seria de
standarde SR EN 1504 "Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton"
Partea 4 - Specificatii legaturi structurale si Partea 10 - Informatii cu privire la aplicarea locala a
produselor si controlul calitatii pentru lucrari.

2. CONSOLIDARE PRIN CAMASUIRE CU BETON ARMAT

Metoda clasica de consolidare pentru restabilirea capacitatii portante a elementelor se
realizeaza prin sporirea dimensiunilor elementelor esentiale de beton fie prin extindere fie prin
camasuirea lor.
Aceasta solutie duce la marirea dimensiunilor elementelor structurii ceea ce poate afecta
fundatia si poate conduce la un aspect neplacut allucrarii.
Lucrarile pregatitoare constau din:
eindepartarea betonului necorespunzator, din structura existenta;
e executarea perforarii si curatirea prin suflare cu aer, udarea gaurilor, umplerea lor cu mortar,
introducerea si fixarea ancorelor conform normativ ST 042/0 l.
e curatirea zonei cu jet de aer;
e umezirea betonului pana la saturare.
Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:
e amorsarea suprafetei de contact;
e montarea armaturii si cofrajului care permite introducerea vibratorului in interior;
e betonarea;
e decofrarea se va face dupa minim 24 de ore si imediat se va indeparta betonul in exces prin
spituire usoara.
Compozitia si prepararea betonului se stabileste conform prevederilor Codului de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012/ 2007,
pentru clasa de beton stabilita de proiectant.
Darea 'in exploatare a elementelor de beton remediate se face conform prevederilor din NE
01212-2010.

3. CONSOLIDAREA CU FIBRE DE CARBON 'C ' structii

tii Centru
BARE
'-----------~-' ---
 , -1~~P~~t6~~tarai~1atlrni5'o~~lf(J§Irl
' InspectoratulR I in Couc\il Centru
\I VIZAT SPF C I ARE
I

3.1. Generalitati
I
Consolidarea cu fibre se face conform NP 117/2004 "Normativ privind consolidarea cu
fibre a elementelor structurale de beton".
Executantul lucrarilor de consoli dare cu materiale compozite polimerice armate eu fibre
(P AF) trebuie sa faca dovada:
• Competentei si dotarii in ceea ce priveste procedeele de instalare a sistemului de consolidare pe
baza pregatirii cu reprezentantii firmei de la care se procura sistemul;
• Competentei si dotarii in ceea ce priveste tehnicile de pregatire a suprafetei;
• Existenta procedurilor de control a lucrarilor executate.
Executarea lucrarilor depinde de tipul de produs utilizat:
- Produse prefabricate ale caror forme, rezistente si rigiditati sunt finale (aceleasi In timpul livrarii
si aplicarii), care se aplica pe sau In stratul suport prin fixare cu ajutorul adezivilor epoxidici si se
prezinta sub forma de:
• benzi (lamele) din fibre de carbon, cu grosimi cuprinse intre 1,2 mm si 3 mm;
• piese de forma "L" (coltare) din fibre de carbon, cu doua brate de lungimi diferite si unghi de 90°
intre ele, cu grosimea de 2 mm;
• bare de sectiune circulara din fibre de carbon, cu diametre cuprinse intre 6 mm si 12 mm.
- Produse care se apJica prin procedee uscate sau umede, a caror impregnare se realizeaza in-situ
dupa pozarea pe stratul suport, folosind atat pentru lipire, cat si pentru laminare acelasi tip de
adeziv epoxidic si se prezinta sub forma de:
• panze (tesaturi) din fibre de carbon, cu grosimi nominale cuprinse intre 0,129 mm si 0,478 rnm,
care prin impregnare cu adeziv ajung la 0 grosime laminata de min. 1 mm.
Instalarea produselor

PRE-TRATATE TR:\TATE IN-SITU

(PREFABR ICATE) (APUCARE USC:\ TASAU MEOA)

Fonna Benzi (l anr le), piese ~ L" sau bare.

produsului

grosirnea - benzi: 1,2... 3,0 mm - (y.1U7.e: 0 , 129.. .0,478 mm (in roHi) ~i min.
t mm (dupa impregnare)
- piese "L": 2 mm

diametrul - bare: 6...12 mm

aplicarea rrin lipire eu adeziv epoxjdic Prin lipire ~ impregn are eu r3§inaepoxidici

in cazul in care nu au 0 fo rina speciaHi Pol fi aplicaLe pe ariee suprafaIii eu condipa

de fabricare, lamelele §i barele se aplica
num:u pe suprafe~ plane liniare sau
circulare, dupa caz. Plesele ~ L" necesita
rotunjirea prealabilli a muchiilor
suportuiui. Se pot asocia cu ancore sau
coneclori din fibre de carbon.
evitiirii fTangerilor (dupa C-rrL. este necesarn
rotunjirea muchiilor suportu)ui inainte de
apticare sau ancorarea ori conectarea
suplimentara eu fibre de carbon).
 i"-inSpecfofarurcre.;Sfatiifc671sireictli i
Inspectoratul Regional inCo uc\ii Centru
VIZAT SPRE NE i RE
·6
. _ _ _ _ _ _ _ _---,1--

1n unul sau mm mulle str'..tturi i n unul sau mill mulle straturi

Daca ne planeiLale a suportuJui cste De regula necesila apl k~area unui mate ri
ac.centuata este neCCSdfa apl icare a unui' ni\l"e]are a suprafelei suportului
material de nivelare a suprafetei

Simpl5., prin Iipirea uniJorma §i continua Simpl5., prin Ii pi rea contin ua a librelor de
a fi brelor de carbon pe stratul suport, pe carbon IX! str..ttul suport ~i impregnarea
intre.aga supmfata de contact unifonna a intregii suprafete a acestom
Larnelele inguste (de Ia.!ime ma~. 20
mm) §J bare le ciICulare se monte aza In
~ liJuri taiate in beton (In stratul de
acoperire), prin fixare cu adez.ivi
epoxidici.

Conlrolul de calitate: pentm prevenirea aplicarii gre.§ite sau ulili7..arii fOJ1Ci de munca necalificate,
pie rderea aderentei dintre PAF~ i stratuJ suport., de.teriorarea integrilapi sistemului

13.2. Executarea si controlul executiei

Conditii preliminare:
Inainte de aplicarea sistemului de consolidare P AF se va veri fica daca:
• Rezistenta minima la intindere a betonului este de min. 1 N/mm2 ;
• S-a realizat repararea si protectia armaturii (in cazul in care armatura era corodata);
• S-a realizat repararea zonelor degradate de beton (zone cu segregari, beton carbonatat);
• S-a realizat injectarea fisurilor. Orice fisura cu deschidere mai mare de 0,2 mm se injecteaza cu
rasina epoxidica;
• S-a realizat verificarea continutului de cloruri care nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0,3%
din greutatea cimentului;
• Sunt indeplinite conditiile de temperatura si umiditate;
• In cazul aplicarii la structuri noi, consolidarea cu fibre de carbon se executa pe betoane cu varsta
de minim 28 de zile.

Pregatirea supra(ete[or:
In vederea realizarii unei bune aderente cu adezivul se parcurg urmatoarele etape:
a) Este necesara verificarea prealabila a aspectului suprafetei betonului. Suportul de beton trebuie
sa fie in stare buna, compact, fara imperfectiuni majore (zone segregate, fisuri), fara acoperiri,
tratatmente sau pelicule de suprafata aplicate anterior, fara praf, impuritati, particule friabile ori
pete de rugina, fara urme de grasimi, uleiuri sau carburanti.
b) Stratul suport de beton se va pregati cu mijloace mecanice, polizare cu disc diamantat taietor sau
disc pentru slefuire cu freza rotativa diamantata, pana se ajunge la agregat ori prin sablare abraziva.
Astfel vor fi indepartate bavurile, resturile de mortar, micile proieminente, ca si orice alta
neregularitate a suportului. Pregatirea este obligatorie pe intreaga suprafata de aplicare a fibre lor de
carbon, pe 0 latime cu cca. 2 - 5 cm mai mare decat cea a fibre lor ce urmeaza a fi aplicate. Praful si
particulele neaderente se vor indeparta prin suflare cu aer comprimat sau prin aspirare cu un
aspirator industrial. .
c) Nivelarea suportului de beton in scopul asigurarii ori refacerii planeitatii sale va fi efectuata
folosind sisteme de mortare cimentoase de reparatii cu rezistente mecanice mari (mortare Cll clasa
de rezistenta R4, conform SR EN 1504-3), aplicate in sistem ud pe ud. Aplicarea fibre lor de carbon
se executa dupa minim 7 zite de la repararea betonului, pe suportul perfect us.c~.>"!r:f- "',. ; :::-:;-;t'··'·,·'C
··· · ·,"'t· r'
InSpectOrioIUU 111 Cl f1~ ruc~1I

Inspector!! Regional j Construc~1 Centro .

VIZAT S S IMBARE
 ': l~ior'afulde'ti-';:'~~nCon'structii
Inspectofatul R<lgiona in C
1

A
j
VIZAT SPRE N
d) Reparatiile necesare in scopul nivelarii suprafetelor suport pot fi ex cutate _de _ asem@r6!a.
I_._~
si
--;;"""':---;;-_-+_-.J
mortare epoxidice, aplicate pe beton uscat. In acest caz aplicarea fibre lor de carbon se poate face la
1-3 zile dupa nivelare, dind mortarul epoxidic nu mai este lipicios la atingere.
e) Reprofilarea muchiilor care se imbraca cu panze sau profile "L" (coltare) de carbon ale caror
fibre sunt dispuse perpendicular pe muchii, se va realiza la 0 raza minima de 2 cm.
f) Referitor la planeitatea suprafetei reparate si nivelate pe care urmeaza a fi aplicate fibre de
carbon, aceasta nu trebuie sa prezinte neuniformitati mai mari de 0,5 mm. Planeitatea suprafetei va
fi verificata cu 0 rigla metalica. in cazul panzelor din fibre de carbon, toleranta este de max. 2 mm
la 0,3 m lungime (sau max. 4 mm la 2 m lungime), iar in cazullamelelor, de max. 1 mm la 0,3 m
lungime (sau max. 5 mm la 2 m lungime).
g) in cazul consolidarii cu lamele inguste (latimi de max. 20 mm) sau cu bare circulare din fibre de
carbon, montate in slituri taiate in stratul de acoperire de beton, nu este necesara sau obligatorie 0
pregatire prealabila a suprafetei betonului.
h) Este necesara verificarea rezistentei stratului suport, prin efectuarea de teste la smulgere.
Rezistenta minima la smulgere pe suportul de beton reparat trebuie sa fie de minim 1 N/mm2 •
i) Pe suprafata stratului suport se va face marcarea traseului consolidarii, respectand dispunerea
fibrelor de carbon data in proiectul de executie.

Punerea in opera a materialelor:

a) Fibrele de carbon, indiferent de tipullor - lamele, panze, profile "L" ori bare, se taie pe un banc
de lucru la dimensiunile indicate in proiect, cu foarfeci speciale, cutter sau flex (indoierea
materialului fiind interzisa) si se curata pe ambele fete cu 0 carpa inmuiata in solvent, pentru
indepartarea prafului de carbon rezultat in urma taierii sau a oricaror altor eventuale contaminari.
b) Pregatirea adezivului ori a rasinii de impregnare (bicomponent pe baza epoxidica) ce se foloseste
la aplicarea fibrelor de carbon consta din amestecarea mecanica a celor doua componente A si B in
proportiile specificate pe ambalaj, pana la omogenizarea completa.
c) inainte de aplicarea fibre lor de carbon, pe suportul reparat si nivelat se va aplica un strat de
adeziv epoxidic, de grosime si latime corespunzatoare tipului de fibre utilizat.
d) Dupa uscarea solventului de pe cele doua fete, fibre Ie de carbon se aplica pe pozitie si se fixeaza
pe suport prin roluire pe intreaga suprafata, executand miscari exclusiv in lungul lor cu ajutorul
unor role pre so are speciale. in cazul aplicarii de panze din fibre de carbon, se va executa
impregnarea (laminarea) uniforma cu rasina a acestora. in cazul lamelelor este necesara aplicarea
suplimentara de adeziv si pe suprafata de contact a acestora cu suportul.
e) in cazul aplicarii mai multor straturi suprapuse de fibre de carbon, intre fiecare dintre acestea se
va apJica cate un strat de adeziv peste stratul aplicat anterior, repetand operatiile.
f) Suprapunerile la capetele fasiilor de fibre de carbon se vor face doar pe directia fibrelor si vor fi
de min. 10 cm. Pentru aplicarea de fasii alaturate, suprapunerea nu este necesara, cu exceptia
situatiilor in care acest lucru este specificat clar in proiectul de executie.
g) Lamelele inguste (cu latimi de max. 2 cm) si barele circulare se monteaza in slituri taiate in
stratul suport (in grosimea stratului de acoperire de beton), dupa umplerea prealabila a acestora cu
adeziv epoxidic.
h) Temperatura ambientala si a suportului de beton la aplicarea adezivilor epoxidici va fi cuprinsa
intre 10 si 35°C (temperatura ambientala in timpul aplicarii trebuie sa fie cu cel putin +3°C peste
punctul de roua). Umiditatea stratului suport trebuie sa fie sub 4%.
i) Straturile exterioare de fibre de carbon pot fi acoperite cu mortare cimentoase pentru refacerea
tencuielilor. Pentru asigurarea unei bune aderente intre fibre si mortarele cimeritoase ce se aplica
ulterior, pentru obtinerea unui suport rugos necesar ancorarii mecanice, pe f~_m - - ~ ",
'-=---n-s-
t r-uc-t-ii-

Inspectoraw! egiooal' tli Centro .

VIZAT SP BARE
.. _._----_.. _--"._---
 ! Inspector ul d Stat in Constructii

I Inspectora I Regi nC nstruc(ii Centru

IVIZAT PR NE IMBARE
se va aplica un strat suplimentar de adeziv epoxidic peste care se imprastie I . . .____.___
cuart, prin aruncare. Nisipul se imprastie peste stratul de adeziv, imediat dupa aplica ea aeestuia,
/
atiita timp dit adezivul nu este intarit. Mortarele cimentoase de tencuiala se vor aplica umai dupa
intarirea adezivului epoxidic, atunci ciind nisipul cu care acesta a fost peliculizat u se mai
desprinde, iar adezivul nu mai este lipicios la atingere (se recomanda la 2 - 3 zile dupa intarirea
peliculei de adeziv cu nisip, acest termen fiind insa influentat de conditiile ambientale: temperatura,
umiditate, vant, curent, etc.).
j) In afara de mascarea sub un strat de mortar cimentos, sistemele de consolidari structurale eu fibre
de carbon pot fi protejate de asemenea, prin peliculizare, vopsire ori montare de panouri, fie care
dintre aceste obtiuni necesitiind obligatoriu verificarea compatibilitatii materialelor de finisare cu
materialul compozit tip PAF.
k) Lucrarile de consolidari structurale cu fibre de carbon vor fi executate exclusiv de personal
specializat si certificat de catre furnizorul de sistem pentru acest domeniu de lucrari.
I) Executia lucrarilor se va realiza conform specificatiilor si recomandarilor tehnice ale
producatorului.

Controlul calitatii:

Produsele ce se vor aplica vor fi verificate vizual pentru a constata stare a acestora. Nu se
vor accepta deformatii, denivelari, ondulatii ori nealinieri ale fibre lor.
Produsele trebuie sa fie livrate insotite de documente care sa cuprinda urmatoarele
informatii:
• Date generale (denumirea, tipul si utilizarea materialului, componentele sistemului, numele si
adresa producatorului, numarullotului si data expirarii);
• Certificate de calitate - Agremente Tehnice, Declaratii de Performanta sau Declaratii de
Conformitate, dupa caz;
• Informatii privind manipularea, transportul, depozitarea, punerea in opera;
• Date privind siguranta operatorilor.
a. Controlul calitatii materialelor
• Numarul de determinari se va stabili in functie de importanta lucrarii. Se vor efectua cel putin 3
deterrninari de intindere pentru materialul tip PAF si 6 determinari de compresiune pentru adeziv.
b. Controlul calitatii conditiilor de aplicare
• Este obligatoriu verificarea stratului suport. Rezistenta minima la intindere a betonului trebuie sa
fie 1 - 1,5N/mm2 .
• Se verifica planeitatea suprafetei betonului
Ti p de PAF Suprafap. betonului

Neunifomlitate admisa ]a 0 Neuni fonnilatc admisa la 0

bazii de 2,00m (mm) baza de O,3m (mrn)

Benz.i (lawele) sau profile "L" 5 I

Pl1nze (~saturi ) tratate in-si tu 4 2

• Se veri fica umiditatea si temperatura aerului si betonului pentru aplicarea adezivului

c. Controlul calitatii in timpul executiei
• Se verifica respectarea procedurilor de executie cu aplicarea PAF pe directia corespunzatoare si
cu folosirea cantitatilor de materiale indicate in proiect;
- Inspec -u--.c~7~taffii·t-onstructii l
\ Inspect ratul R I onstruc~i Centru
VIZAT CHIMBARE
t
L _ _ _~L---+-·- -.- . - - - - -.
 ! Inspectoratul Regional inC
\V'ZAl SPRE NES
• Verificarea uniformitatii suprafetei materialului compozit si a grosinh~
· i ~a~d~ez~i~v~ul!
lu!!iJdUD;;lRJijUJ.Ca,~7"-­
PAF.
d. Controlul calitatii aderentei dupa executarea lucrarilor
• Controlul aderentei este obligatoriu. Se efectueaza prin metode nedistructive si partial distructive
(invercarea la smulgere). Determinarea calitatii aderentei se face conform prevederilor din cap
8.4.3 .5 din NP 11712004.
e. Inspectia in timpul duratei de viata si mentenanta
Este obligatorie specificarea instructiunilor de urmarire, inspectie si intretinere pentru toate
lucrarile consolidate cu P AF.

3.3. Caracteristici tehnice ale materialelor

Lamele de carbon
Modul de elasticitate: min. 160000 N/mm 2 ;
Rezistenta la rupere: min. 2400 N/mm2 ;
Alungirea la rupere: min. 1,3%.

Tesatura din fibra de carbon

Modul de elasticitate: min. 200000 N/mm2 ;
Rezistenta la rupere: min. 2800 N/mm2 ;
Alungirea la rupere: min. 1,5%.

Suplimentar fata de cele prevazute in prezentul Caiet de Sarcini, se vor respecta cu

strictete Fisele Tehnice ale produselor utilizate (fibre, tesatura, adezivi, materiale ajutatoare),
instructiunile si tehnologia de aplicare oferite de producator/furnizor.

Intocmit,
ing. Daniel MORLOV A
 ~~~
je ·::-.·"
1 I " .. ,~.h"
,_ . . I .! (". r..,!
, -t ...... '·':"'f!··; {"-...-,,,,.-,.,'-~tQ"i
'-', . , I 1 ._ ' .. :

II' ',." .. ':--- , ', • '/: : t~' :. ,J

j'r: ~'l ';~' .'~. , ':'

"-' J. ; H: ~~.: :
i
!- .. _._--_ ........ _.... ., ... .,.. -_.,_____ ..__.1

CAIET DE SARCINI
11- REP ARATIl CU MORTARE SPECIALE. PROTECTIE ANTICOROZIVA
 i"
\ . ..
'
'. :.

l ___ ....._., .., __ ...... .

CUPRINS

1. GENERALITATI .... .......... ............... ...................................................................... ....................... ........................ 2

2. REPARATII CU MORTARE SPECiALE ..................................................... ............... ................. ............. ........ ... 3
3. TEHNOLOGIA DE REPARARE ............................. ............................................................................................ 3

.- -. ---
lfl~Y: ,}()::~' !i c::: :"" :--ll~:(::;:, .·:·~·:.::il
t·,~::;..X\··;; " ' . , '. , I
t~·~i " '~:;':-;< ' , .... ;-~~I
.·-----.. -". . . . . "'-....J
1. GENERALITATI
 .,._._ -.i~-,· IA-·~_·:::-","'·"'<I· :r."..(,"'''''·S!
.-.h. ;;X."./;t";I.,)t:." '(' ,', .,. """ " .... "'\" I
'r ":"" ::::'C:, ,:"." .,."~ C', :". :1
Remedierea degradarilor si defectelor de executie, constatate la
\
~~~:~!~i~:'~i.~_·_~ ~~~~:r~at, ,. -~. -~ \
se face In functie de tipul acestora si anume:
• daca degradarile afecteaza capacitatea portanta a un or elemente importante ale structurii de
rezistenta, se va efectua 0 expertiza tehnica prin care se vor stabili solutiile de remediere, pe baza
caruia se va elabora proiect de remediere, care va sta la baza executiei acestei lucrari;
• daca degradarile nu afecteaza capacitatea de rezistenta, atunci pentru remediere se vor respecta
prevederile din acest capitol.

~. REPARATII CU MORTARE SPECIALE

Pentru repararea elementelor structurale aferente podurilor mortarele speciale folosite pot fi
sub forma de masa de ~paclu care se aplica atat manual, cat ~i prin torcretare sau sub forma fluida
care impune turnarea In cofraje locale. De regula masele de ~paclu se utilizeaza la repararea
defeetelor structural de suprafata (segregari, exfolieri, zdrobiri locale, etc.), iar mortarele turnabile,
fluide se utilizeaza la repararea defectelor de profunzime (goluri, caverne, concavitati). Mortarele
utilizate la reparatiistructurale indiferent de amploarea lor (de suprafata sau de adancime) pot fi pe
baza de ciment sau pe baza de ra~ina epoxidica.
Mortarele speciale cimentoase pentru repararea structurala a defectelor de suprafata ale
betonului au ca materiale principale cimentul Portland, agregate, filer, fibre sintetice de armare si
aditivi chimici si polimerici.
Mortarele pe baza de ciment utilizate pentru reparatia structurala a betoanelor care prezinta
degradari ori defecte de suprafata trebuie sa corespunda Clasei de rezistenla R4, conform SR EN
1504-3:2005.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarelor cimentoase pentru reparatii structurale de
suprafata
sunt:
- rezistenta la compresiune min. 45 N/mm 2 la 28 zile (dupa SR EN 12190)
- conlinutul ionilor de clor max. 0,05%
- forta de aderenla min. 2 N/mm 2
- rezistenta la carbonatare dk ~ betonul martor (MC(0,45))
- modulul de elasticitate min. 20 N/mm 2
- compatibilitatea termica Inghet-dezghet min. 2 N/mm 2
- absorbtia capilara max. 0,05 kg x m-2 x h-O,5
- clasa de rezistenla la foc Al
Mortarul se aplica cu mistria iar suprafata mortarului proaspat este prelucrata cu drisca.
Amestecul pentru prepararea mortarului special se livreaza In saci sau cutii metal ice pe care se va
Inscrie clar termenul de garantie. Amestecul nu poate fi folosit decat pana la expirarea termenul de
garantie. Suprafetele reparate eu mortar special vor fi protejate anticoroziv cu materiale la culoarea
elementului din care fac parte.

3. TEBNOLOGIA DE REPARARE
Tehnologia de reparare cu betoane si mortare speciale cuprinde urmatoarele operatii
principale:
1. Luerari pregatitoare:
• Diagnosticarea defectelor;
• Marcarea zonelor degradate;
• Inlaturarea betonului degradat;
2. Lucrari de reparatii:
• Curatarea armaturilor, stabilirea gradului de coroziune al acestora si eventual suplimentarea cu
armaturi noi;
• Tratarea suprafetelor de beton ce trebuie reparate;
• Tratarea armaturilor;
• Aplicarea betonului sau mortarului special de reparare.
3. Lucrari de protectie anticoroziva.

4.1. Lucrari pregatitoare:

Diagnosticarea defectelor se realizeaza prin observare directa si prin ciocanirea suprafetelor
betonului sau cu ajutorul aparaturii speciale pentru identificarea zone lor de beton carbonatat, a
armaturilor corodate, a grosimii stratului de acoperire, etc.
Marcarea zone lor degradate se face cu creta colorata prin delimitarea zonei si hasurarea
suprafetei delimitate.
Inlaturarea betonului degradat se face cu ajutorul dispozitivelor de dislocat mecanice,
electrice, de taiat, gaurit. Aceste dispozitive vor avea puterea si actiunea corespunzatoare dislocarii
betonului degradat, fara a produce deranjamente structurii in ansamblu.
Antreprenorul va evita folosirea unor pieckhammere de mare putere, ce ar produce vibratii
si eventual degradari majore asupra structurii. Dislocarile de betoane vor fi numai locale si vor
antrena numai betonul degradat pana la betonul sanatos, sau pe grosimea prevazuta in proiectul de
detalii.
Betonul nu va fi inlaturat pana cand Executantul nu va obtine acordul Consultantului cu
privire la zonele pe care acesta va fi inlaturat si nu va fi prezentat acestuia propunerile cu privire la
etapele de lucru si de sprijiniri temporare necesare.

4.2. Lucrari de reparatii

Curatarea armaturilor se va face prin sablare sau cu perii de sarma. Este admisa si curatarea
chimica, daca procesul tehnologic si materialele corespunzatoare sunt agrementate in tara. In cazul
in care se considera ca sectiunea armaturii de rezistenta s-a redus cu peste 5%, se vor prevedea
armaturi suplimentare, care se vor imbina cu cele existente pe 0 lungime minima de petre cere
conform prevederilor SR EN 1992-1-112004.
Tratarea suprafetelor de beton se va face prin curatare cu aer comprimat si eventual prin
umezire sau cu un strat de amorsare, inainte de aplicarea betonului special, conform instructiunilor
de utilizare specifice ale materialului respectiv ce va fi utilizat. Armaturilor dezgolite dupa curatare,
se vor trata prin vopsire cu 0 vopsea speciala ce asigura protectia anticoroziva a armaturilor si 0
mai buna aderenta a betonului fata de armaturi. Substanta de protective se procura odata cu
materialele pentru betoane speciale, se prepara conform instructiunilor specifice si se apJica prin
pensulare.
Aplicarea betonului special de reparare (inclusiv prepararea sa) se face conform
instructiunilor specifice. Prin aceasta operatie, se refac dimensiunile initiale ale elementului reparat,
iar prin intarire se restabileste intreaga capacitate portanta.

4.3. Protectia anticoroziva a suprafeteior de beton

Protectia anticoroziva a suprafetelor de beton se aplica cu scopul realizarii unei mai bune
rezistente a elementelor din beton armat impotriva degradarii prin actiunea apei si a sarurilor din
atmosfera, sporindu-le astfel durabilitatea in timp.
Protectia anticoroziva se aplica pe toate elementele de beton atat la infrastructura cat si la
suprastructura. Pentru elementele din beton armat, care au fost remediitel p~j~ 4t!;U.~~r~~ ~7to~nelQr_._._
...
il,","-_G,(~","I",
' .,
1 ,.'1 ', " L ..
.' • l.-~ . Ii:
("~~i "' I
' ....;. , .• -,fI~Cfil

/"',:; :,:;,r" •. ',' ''-

'.1: '," . .
',,:
~f '
,'. -' ' .-
j: ",' :; l.. • ~J ~ •

1. ,'.,-,':' ~'" "':", ::': ,.'./' ," •• :• ,:J,, " ~I-:II

Y' I' " . . 4' • "

" J. '\ ' , • ,';" ,~,

L
 I ...
I"··
- -." , ::'-i:-: i·' :-: '~ ' i:;":::: ;~-'~'t 'l i-
t! i~ , .) rI • :(,-'j,1I ....-'1_• ••': Ii ;;~:
te·' .....
~ .
' . I:" ~ ,! I . ,.. ! :"....1 UI,~. . :
~

\
\':::'P;~~~" ' ~:,;( ~..::':r\" :~,: :', ;~, ' . ', ;' .:' :,;'I;.'llr. : \
'iiIU~.:.\~ ,,~,,::~:!':.L;:, t'<'" ,.',: Lt:".~ ,,? .. ~ " \
\
speciale de reparatii, protectia anticoroziva a suprafetelor este neceSar.a-atat-pentr~:- "ei lizrr..--e a- ,--
protectiei betonului cat si pentru uniformizarea culorii suprafetelor lor. In acest caz rotectia
elementelor reparate se face pe to ate suprafetele de beton aparente (atat in zone Ie reparate cat si in
zonele nereparate). Protectia anticoroziva poate avea si un rol decorativ atunci cand se folosesc
produse colorate.
Protectia anticoroziva are in vedere 2 operatii si anume:
• finisarea suprafetei care are scopul de a inchide porii si de a uniformiza suprafata;
• aplicarea protectiei anticorozive care are si rol estetic;
Proprietatile minime impuse protectiei anticorozive a suprafetelor de beton sunt:
• Stabilitate la variatiile climatice;
• sistemul aplicat sa fie elastic si sa aiba capacitatea de a inchide fisuri cu deschiderea de max, 0.3
mm;
• sa impiedice patrunderea apei si a agentilor daunatori (de exemplu C02, S02) si sa franeze
carbonatarea;
• permeabilitate la difuzia vaporilor de apa;
• aderenta buna la stratul suport;
• modulul de elasticitate, coeficientul de dilatare termica si de permeabilitate la vapori de apa,
comparabile cu cele ale betonului de calitate superioara (min. C30/37).
Dintre caracteristicile tehnice minime precizam:
• temperatura de aplicare min. 5°C;
• rezistenta la impact > 20 N/mm2
• rezistenta la fisurare > 1300 Ilm
• aderenta > 2 N/mm 2
• alungirea la rupere > 100 %
• rezistenta la difuzia vaporilor de apa >0,5 m
• rezistenta la difuzia C02 >80m
Materialele de protectie anticoroziva pot fi aplicate cu pensula, cu ruloul sau sub forma de
spray.

Intocmit,
ing. Daniel MORLOV A

....... ,,-:::.-------:.--....
... 1.1 ~
 CAIET DE SARCINI
12 - INJECTARE FISURI CU RASINI EPOXIDICE

'. -·t
In!::ip8 ',I' ~
r.; I '. v t !. i.!':.
C:',""; ;- ,
-,J.< '. ",
r'r··rld·ur··t·
v.. -,-, ".,
!·!

\ ~'I 'f'" ':. ~

I
: 'f. ~ :" " , ':

I
i .. ...... - ~- ..----. --' .' - ' - .....
 --f1 1.~, r)~::~ ,h~; ! .,:l,l J1{J
1 I. ' •. ,-.... ." ( ' " .' , . . .

I~.;:~.~~'~~;:.' ~,~; .;~;::.: , '.'~' '.

I ."
L___.___...____._. ...__ ._ .~~. ~:.--:----- . ---.. _._--,
CUPRINS

1. GENERALITATI ............................................................................................................................................... 2
2. MATERIALE ....... .... .... ... ........ ... .................. ....... ................ ................... ............ ...... ........................ ...... ........ ... 3
3. APLICAREA PRODUSELOR DE INJECTARE ................................................................................................... 3

1. GENERALITATI
 II !. I..I I,r .....r:.. \"l
• . , . ' , ",. ~
,.~!'
' \.:." - c:.' . '1 'ii;. . r -":~,;.rUdiiJ
'. .;

\'':;"';'," ';, :::"'. :,:;'~~j

\_ .-._._- - --_. - -
Acest caiet de sarcini se refera la reparatiile prin injectie a fisurilor de la cele mai mici la
cele de dimensiuni medii din structurile de beton.
Pentru remedierea fisurilor la elementele din beton armat, se vor respecta prevederile din
seria de standarde SR EN 1504 "Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de
beton" : Parte a 5 - Specificatii pentru injectarea cu beton si Parte a 10 Informatii cu privire la
aplicarea locala a produselor si controlul calitatii pentru lucrari.
Procedeele de injectare sunt diferentiate dupa criteriile urmatoare:
• Marimea deschiderii fisurilor;
• Natura materialului utilizat pentru injectare.
Produsele pentru injectii conform SR EN 1504- se clasifica astfel:
• Produse de injectie pentru umplutura care transmite eforturile fisurilor, golurilor si interstitiilor in
beton (categoria F) sunt produse care lipesc suprafata betonului si transmit eforturile de-a lungul
acestora;
• Produse de injectie pentru umplerea ductila a fisurilor, golurilor si interstitiilor in beton (categoria
D);
• Produse de injectie pentru umplerea expansiva a fisurilor, golurilor si interstitiilor in beton
(categoria S).

2. MATERIALE
a. Amestecuri pe baza de ciment
Se aplica la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +5°C, inclusiv.
b. Amestecuri pe baza de amestecuri epoxidice
Conditiile de aplicare sunt urmatoarele:
• temperatura mediului ambiant si a elementului va fi de min. +5°C iar umiditatea relativa a aerului
va fi de max. 60 %;
• suprafete1e betonului sa fie uscate;
• fisurile sa fie stabilizate;
• temperatura materialelor sa fie cuprinsa intre + 10°C si +30°C;
Pentru injectarile pe baza de ciment se va utiliza, de preferinta, acelasi ciment utilizat 'in
elementul ce trebuie injectat.
Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Consultant, 'inainte de aprovizionare. Niciun
material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inaine de a fi aprobate de catre Consultant. Toate
materialele propuse a se utiliza trebuie sa corespunda cerintelor legislative in vigoare. Aplicarea
materialelor se va face respectand fisele tehnice ale producatorului.

3. APLICAREA PRODUSELOR DE INJECTARE

Aplicarea produselor de injectare se va face in conformitate cu anexa A din SR EN 1504-

10:2004.
Remedierea fisurilor prin injectare se desfasoara 'in 3 (trei) faze si anume:
• Pregatirea substratului;
• injectarea propriu-zisa;
• verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare.

3.1. Pregatirea substratului

 ... . .. - - ·. . '· . . r ";. \'. ':-', -j ;r 'c: 4u;·ti
~'(C};: i'.!,i\~ ~:: I, i'" .'..i ... I' ,..-1.,1,.1 .J}
\
\ ~,:t:~~~,::."i: /.: .. , r,.:: ! •• ~~. ~~:.' : ' ; :.' j U
\ ~:..:~~Lr-\"( ~~>J:. ;;\"; ~!: ~'.,", ,".,.."1., ~~. . J

i
Substratul se va curata pentru a se indeparta praful, materia'lul-desprins'-s '-c'ofifa-inu1ant I
astfel 'indit sa se 'imbunatateasca lipirea/aderenta 'intre suprafata curatata a substratului si material 1
aplicat.
Suprafata trebuie examinata vizual pentru a constata eventuala prezenta de:
• ciment 'intarit;
• eflorescente;
• pulbere sau nisip;
• praf;
• dezvoltare organica;
• impuritati, cum ar fi ulei,grasimi sau parafina;
• produse de dezlipire, prod use de 'intarire sau alte reziduuri de la acoperiri anterioare;
Inainte de operatia de curatare a suprafetei, se va realiza deschiderea fisurilor 'in forma
literei "V" ( cca. 1 cm latime la fata betonului si 1 cm adancime).
Curatarea se poate realiza prin asperizare cu apa, curatare cu aer comprimat sau prin
aspirare.
Curatarea suprafetelor de beton fara 'indepartarea betonului se realizeaza 'in mod normal cu
o presiune care nu depaseste 18MPa.
Asperizarea cu apa, utilizand tehnici cu apa la presiune 'inalta, se utilizeaza pentru curatarea
sau 'indepartarea superficiala a betonului pana la 0 adancime de 2mm.
Fisurile se vor curata cu jeturi de apa, prin spalare cu 0 cantitate mare de apa sau cu aer
comprimat dar trebuie avut grija ca acesta sa fie curat si sa nu contamineze substratul cu ulei.

3.2. Aplicarea produselor si a sistemelor utilizate pentru reparatii

Inainte de 'a incepe umplerea fisurilor, se vor indeparta contaminantii precum uleiul sau alti
contaminati.
Cantitatea acceptabila de umiditate sau apa din fisuri depinde de proprietatile materialului
de umplere.
Aplicarea produselor depinde de marimea fisurilor si de specificatiile materialului utilizat.
Presiunea de injectie trebuie alesa astfel incat sa nu se produca alte fisuri sau sa aibe alte
efecte negative asupra substratului.
Materialul de umplere si etansare in surplus se va indeparta.
Echipamentul pentru imbibare trebuie sa asigure 0 curgere adecvata, neintrerupta a
materialului de umplere a fisurii pana la inceperea absorbtiei.
In cazul in care, pe durata realizarii umplerii si a intaririi apar variatii semnificative in
latimea fisurii,atunci timpul de injectie trebuie astfel ales astfel incat sa se permita reinjectia in
locul un de latimea fisurii este maxima si in timpul de lucrabilitate al produsului ales pentru
realizarea injectarii.

3.2. Controlul calitalii

Lucrarile de reparare se vor executa de un executant agreat de catre producatorul produselor
de injectie si consolidare sub asistenta tehnica a unui reprezentant autorizat al producatorului care
la sfarsitul lucrarilor va emite un proces verbal in care va atesta:
- ca lucrarile s-au executat sub asistenta tehnica a producatorului produselor de injectarel
consolidare.
- ca s-au folosit produse certificate si marcate CE in conformitate eu SR EN 1504-1...10, indicate:
• pentru etansarea fisurilor cu deschidere <0,1 mm,
 r~I::',';':,<'T:,;;,;': 1~:" c;ii~~: I
• pentru inj eetarea fisllrilor ell desehidere de la 0, L 0,3 mm ti~;:~~:~ !,~,'1~' -,', .-:c.>:.: j
• pentru consolidarea fisurilor pentru a preveni redeschiderea lor si de a prelua lunecaril in lungul
acestora ce se pot produce din actiunile ce vor solicita grinzile ulterior pretensionarii Sl injectarii
acestora (manipulare, transport, montaj, turnare si intarire placa de monolitizare dintre grinzi,
executia caii, trotuarului si parapetelor, actiuni din traficul de pe pod)
- ca lucrarile s-au execuat respectandu-se prevederirile din specificatiile tehnice aferente produselor
utilizate
Inainte de inceperea operatiilor de remediere a fisurilor executantul va intocmi fisa
tehnologica de executie pentru procedeele adoptate. Lucrarile de remediere a fisurilor se vor
executa cu personal instruit in prealabil in scopul respectarii cu strictete a prevedrilor fiselor
tehnologice.
Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face numai dupa verificarea si
consemnarea de catre Consultant a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare specificate. De
asemenea Consultantul va urmari modul de executare a remedierilor si va consemna corecta
realizare a lor.
Pe santier se vor realiza incercari pentru a se determina daca caracteristicile si calitatea
materialelor sau a sistemelor de reparare corespund cerintelor si se vor verifica performantele lor in
timpul si dupa aplicarea lor.

Intocmit,
ing. Daniel MORLOVA
 CAIET DE SARCINI
13 - ECHIP AMENTE TABLIER
 CUPRINS

1. GENERALITATI ... .. ........ .................... ......... ....... ... .. ... ..... ....... .. ............................. ....... ... ..... ... , .................... .... 2
2. CONDITII PENTRU MA TERIALELE COMPONENTE ...... .... .... ................ ......................... ..... ...... .. . .. ... ........... .. 3
3. DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII, HIDROIZOLATIA ....... ..... ........ ................... .. .... .. ..... .. 3
3.1. Generalitati ........... ........ ...... ....... ....... .. .. ......... ..... ... .............. .... ........... ... ....... .. ... ...... ... ..... .. .... .... ... ...... ... .... 3
3.2. Caracteristici tehnice ........... ... .... ............. .. ........ .. ... ...... .. .... .. .. .... .. .. ....... ..... ......... ...... ... ........ ... . .. ....... .. ... .. .. 4
3.3. Stratul suport ..... ... ... .. .... ............ ..... ................... .. ... ....... .... .. .... .... .......... ........... ....... ...... .......... ......... .... ... .. 5
3.4. Stratul de amorsaj .. ............. .. .......... ........ ... ....... .......... .......... .. .. .... .... .... ...... ........ .... ................... ........ ........ 5
3.5. Stratul hidroizolator ..... ... .... ........ ........... .. ...... .. .. .................................... .... .. .. ........................... ........ .......... 5
3.6. Stratul de protectie .. .. ............................. .......... ............ .................... ........... ... .... ........... ............................. 6
3.7. Controlul calitatii lucrarilor de executie ..... ........... ... ..... .......... .... .... ... .. ...... ........... ..... ............... ................. ... 6
4. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE ..................... ..... .. .. ........ .... .... .............. ......... 6
4.1. Generalitati ....... .... .. ................................ ...... ... .............................................................. .. ............... ......... .. 6
4.2. Caracteristici tehnice ................................... ..... .. ......................................... ... ... .. .......... ....... .... ......... ......... 7
4.3. Betoane speciale ....... .............................. .......... ........... .. ... ... ..................... .......... .. .............................. ....... 8
4.4. Mortare speciale .. ........ ..... ..... ........ ... .. .... ... .. ....... .... ......... ... ... ...... ... .. ...... ................. .... ............. .. ......... ....... 8
4.5 . Elementele elastomerice ....... ... ..... ....... ... ... .. ............ ..... ... ....... ..... ......... ........... .... .. .... .. .... .................... ..... ... 9
4.6. Elemente metalice de fixare .. ......... ............... ........... .. ..... ................. ..... .. .... ... ........... .... ....... .. ...... .. ... ........... 9
4.7. Alte recomandari. ... .. ..... ....... ......... ..... ... .. .. ...... .......... ... ..... ........... ..... ..... .......... ... ....... ................ .... .. ....... ... 9
5. APARA TE DE REAZEM .................................... ... .. .. .................................................................................... .. 10
6. DISPOZITIVE DE EV ACUARE A APELOR ............. ................. ................... ... ......... .. ... ............................ .. ..... 10
7. PARAPETE ........................................................ .. ... .. .. ... .... ...... .................... ...... ........ ... ...... ............................ 11
8. BORDURILE DE TROTUAR .......................................................... .................. ........... .... .... .......................... .. 11
9. DISPOZITIVELE ANTISEISMICE ...... ...... .. ....... ..... .................... ................... ....... ... ..... .... ............. .... .. .... ....... . 11

1. GENERALITATI
 Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si elemente necesare conservarii lucrarilor 1
asigurarii unui nivel de exploatare satisfacator pentru toti cei ce folosesc drumul pentru circulatie.
Capitolul se refera la urmatoarele:
dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;
dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie;
aparate de reazem;
parapeti de siguranta si parapeti pietonali;
borduri pentru trotuare;
dispozitive antiseismice;

~. CONDlm PENTRU MATERIALELE COMPONENTE

Materialele care intra in compunerea echipamentelor vor corespunde din punct de vedere
calitativ conditiilor precizate din proiect si anume:
otelurile vor corespunde celor prevazute in proiect sau vor fi calitati apropiate si-n orice
caz vor fi sudabile;
betoanele prefabricate vor avea c1asa precizata prin proiect;
vopselele utilizate pentru protectia parapetelor vor avea aprobarea beneficiarului.

3. DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITAm HIDROIZOLATIA

Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:
hidroizolatia;
protejarea hidroizolatiei;
imbracamintea asfaltica din doua straturi.
Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin proiect si vor trebui sa asigure
impermeabilitatea.
Antreprenorul va da 0 atentie deosebita hidroizolatiei:
stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proeminente mai mari de 2 mm;
la planeitate se admit abateri de max. + 5 mm verificata cu un dreptar de 3.00 m metalic
pe orice directie;
este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru aplicarea
sapei;
nu este permisa aplicarea sapei propriu-zise la temperaturi de +5°C;
este interzisa circulatia personalului de santier peste straturile sapei.
Pentru executia hidroizolatiei se va respecta "Normativul privind executia si controlul
hidroizolatiei la poduri." - Ind. AND 57712002.
Antreprenorul poate propune beneficiarului si alte solutii decat cele din proiect, in care caz,
va intocmi 0 documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile
materialelor componente, cat si ale imbracamintii in ansamblu, ce se va supune aprobarii
beneficiarului si care vor respecta cerintele caietului de sarcini pentru hidroizolatii.
3.1. Generalitati
Acest capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea
hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
 _ . .

~
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre urile de
scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din sapa hidroizolatoare.
Termenul de "sapa hidroizolatoare" utilizat in continuare include toate straturile
componente si anume: stratul suport, stratul de amorsa, stratul de lipire, stratul hidroizolator de
baza, stratul de protectie.
Sapa se executa in camp continuu si se racordeaza acesteia in marginea elementului care
este hidroizolat.
Racordarea se face si la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor
de dilatatie.
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in
hidroizolatii.
Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:
folie lichida cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare.
Tehnologia de aplicare poate fi:
prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin lipirea cu supraincalzirea membranelor.
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice.
3.2. Caracteristici tehnice
Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 8 ani de exploatare
normala a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure din
efort propiu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de
apa la structura de rezistenta.
Materialele incluse in elementele sapei hidroizolatoare trebuie sa fie imputrescibile si sa fie
pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri in exploatare, la care lucrarile se
executa pe 0 jumatate de cale, iar pe cealalta jumatate se desfasoara circulatia normal a, asigurandu-
se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si
astemare a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau
superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico -
mecanice, conform SR 137:1995:
rezistenta la rupere > 800 N/5 cm;
alungirea la rupere +20°C 2: 40%;
poansonarea statica 2: 25daN pe bila 010mm, clasa de rezistenta L4 neperforata;
absortia de apa in 24 ore::; 0,5%;
aderenta la betonul amorsat 2: 0,5Mpa;
rezistenta la inghet-dezghet - fara modificari;
 ~i~~~~:-;;i~),:~:t'-:' II:i';", .•,",::11' ,:,-,: :'~;;:~;til

l------.----
l vr~~'j~:". ':,; ~. ,"j : ,; \'~i"
iI.l-.i ,,0 ,\-Yt; ~,~,~, ;, " , .'
' ,,' ' , .'
,,,H! '"
, -~ .",;
.\.I.L ... ,~
, ..
'I..!..~~ ~
...

,". I
--::.~=:-~- - - .-.--_-1
permeabilitate la apa 72h, la 100 mm coloana de apa: 0;
rezistenta la sfasiere: longitudinala> 200N; transversala > 200N; ,
rezistenta la acizi, baze, produse petroliere, uleiuri minerale si mucegai;
temperatura minima la care membrana este stabila: 120° C;
temperatura asfaltului tumat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste fara
diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice: 180° C;
domeniul de exploatare curenta: -20°-;- 70° C;
Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare este: +5° -;-
+30° C;
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. 1011995.
3.3. Stratul suport
Stratul suport al hidroizolatiei este reprezentat de placa de suprabetonare din beton armat.
Suparafata sa nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 2 mm.
Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3.0m lungime pe orice direetie. Se
admite 0 singura denivelare de ± 5 mm la 0 verificare.
Pregatirea suprafetei suport se face astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton,
petele de grasime si orice alte corpuri straine;
se aplica stratul egalizator;
stratul suport intarit se curata cu jeturi de apa si aer comprimat in vederea aplicarii
straturilor aplicarii straturilor urmatoare, pe 0 suprafata curata si uscata.
3.4. Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a falicita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetiee.
Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonui.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin
pulverizarea cu mijloace mecanice.
Amorsa se aplica pe suprafata useata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de
peste +5°C.
Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau eu utilaje de orice fei.
Stratul de amorsaj trebuie sa satisfaca urmatoarele caraeteristici fizico - mecanice:

aderenta bun a pe stratul suport (~0,5MPa);

uscare rapida (sub 2ore);

stabilla umezeala si variatii de temperatura (-30°C la 40°C);
aderent la stratul hidrizolator.
3.5. Stratul hidroizolator
Stratul hidrizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de
membrana utilizata.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care
se aplica. Nu se admit umflaturi sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea
prin lip ire in camp continuu a membrane lor livrate in fasii.
. . La r~~turil~ de dilata~ie, tratarea. hidr~izola~iei se va face cont o rP.;'~~Bt9\~r.,~ ..' , ., Jj1P\\\i~:P.·~:~"I,;~0\
ttpul dlSPOZlttvulUl de acopenre a rostulUl de dilatatte. !i">~:r,\,.(~! '<.!'.:t:'(~ ~,~ ,', ~:.lr: ,'I, ,: ,~:'~, ::,', ;~~!j:'~~; \
w .~.1 .~ :l
•\Y,Oi'·" ,'" .~:,
:'''''i. ..,I,
. t· " ~
10 ,
", ,
". '. L
~ ,t '.-''''','
,, ~
J "I _ \
L__._,.__ ._.__ .___._::_J~ ·~:.. _, -..-.- .- ---
 • ,. '· i .· . • ······~.:~~ -7It
..
hl;·.p :·" I !~(\I: .f\· "d ""! ...,;. '. II I (1.'.1 Uqll II
\

\
\"

, '.1
..' .... ...';1':;'1
..I. '~'~I"I.·'J'
'

r-'" ~
' .. ' ..
If
.,~.:,
;.'
• f'
. :. ~ ..... ,
.'
r ! I .- I.:~"
~
~j' ~\',
, ._'
•

I
• 1.... 11
~ ,.:

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoak;~t~;;':e"';'; -"~·':: :"J

In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperarura sursei de caldura nu trebuie sa
fie mai mare de 250°C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi
modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant de cel putin +5°C,
dupa minimum 28 zile de la data turnarii betonului de ciment sau mortarului (indicativ AND 577-
2002).
3.6. Stratul de protectie
Stratul de protectie al hidroizolatiei va fi realizat din beton asfaltic cu cribluri BA8 de 3cm
grosime.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe etape, dupa cum urmeaza:
dupa aplicarea membranei se va face in mod obligatoriu testul de adezivitate conform
"Normativ AND 577-2002, Cap. Incercari in situ;
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se
procese verba Ie de lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces verbal.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul
unor constatari nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra
etanseitatii prin inundarea pe 0 inaltime de min. 5 cm pe suprafetele limitate, pe durate de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.
In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune
refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se efectueaza in
conformitate cu urmatoarele standarde:
- SREN ISO 527:1-00 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Partea I
principii genera Ie"
Rezistenta si alungirea la rupere:
- SR 137-95 "Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare."
- STAS 5690-80 "Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa"
- Ordin MT 497/98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drum uri"
- SR-ISO 2409:94 "Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj"
- STAS 661511-74 "Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii"
- STAS 9199-73 "Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari".
3.7. Controlul calitatii lucrarilor de executie
Se vor face conform indo AND 577-2002, prin masuratori "in situ".
In situ se verifica aderenta stratului hidroizolator de stratul suport. Masuratorile vor fi
efectuate de catre institutii abilitate, prin procedee agrementate in Romania. Pentru verificarea
calitatii lipirii membranei de stratul suport se face cel putin 0 incercare la 20 de ml cale de pod de
sens. Rezultatele obtinute vor fi consernnate intr-un proces verbal ce va insotii receptia de baza.
Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care rezultatele obtinute nu corespund
valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului de executie ale hidroizolatiei.

1:1. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE

4.1. Generalitati
 .'~ 1,-:-.~7\ . ~_";'~\. , :i."-:- '!
., '-' \,. ,-'
ii i \~F'~\Jr:\! :,j:;1IY'
. 'r· ....... '··
(;, . . I !. I ! ' , II.(,~I I I
.. . . .
! .'~P~)..""h.,·!,.,··\\1 ;t/r.;;' '.,dj:' '. ~~. ~j( ,.aU \
\
'V-1 ";1
~i'.. I i ..' . ' •

1.,,,·,'K.f' h: e. f r ,:;"', t,

\_~~_~_':~.~~~._~ ~~~~__.~.'~_.~J
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie utilizate la poduri rutiere asigur :
deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturile las ate in acest scop;
continuitatea suprafetei de rulare a caB in zona rosturilor;
etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive etanse.
In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:
elemente elastomerice care asigura deplasarea;
elemente metal ice suport, fixate pe structuri;
betoane speciale in zona prinderii pieselor metal ice;
mortare speciale de etanseizare;
benzi de cauciuc pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in
alcatuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in
exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.
Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor
pe 0 jumatate a partH carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului
fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.
Termenul de "dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie", prescurtat "dispozitiv" utilizat
in continuare, include toate elementele componente si anume:
betonul in care sunt fixate elementele metalice. Acesta trebuie sa aiba in compozitie
cimenturi si agregate speciale care in general sunt livrate de producator odata cu elementele
elastomer ice (nu se va utiliza beton din statia santierului).
elementele metalice de prindere;
elementul elastomeric;
elementul de etanseizare din caucic;
mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.
Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigura continuitatea suprafetei de rulare - in
bune conditii de confort - intre tablier si culei sau intre diverse travei ale tablierului.
Caracteristicile dispozitivului de acoperire a rosturilor de dilatatie, sunt precizate in proiect.
Antreprenorul, respectand caracteristicile necesare propune tipul de rost, pentru care va
trebui sa obtina aprobarea beneficiarului si a proiectantului.
Pentru reducerea numarului de rosturi s-a procedat la continuizarea pe pile a deschiderilor
tablierului.
4.2. Caracteristici tehnice
Termenul de garantie a dispozitivului este de minimum 10 ani de exploatare normala a
podului.
Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este
minimum 5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort propiu
repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca urmare a
defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
livrarea elementelor intersanjabile, la cerere;
 asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesar
opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice in domeniul de
temperaturi -35°C, +80°C:
asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;
elementele metal ice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
sa fie etans;
sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand actiunile verticale si orizontale.
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
Duritate, grade Shore A 60± 5
Rezistenta la rupere prin intindere 12N/mm2
Rezistenta la rupere prin conpresiune 75 N/mm 2
Tasarea sub sarcina verticala maxima max. 15%
Alungirea minima la rupere 350 %
Rezistenta la ulei
Variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
- duritate grade Shore A max. -5
- pierdere de rezistenta la rupere max. % -15
- alungirea la rupere max. % -15
Nefragibilitatea la temperaturi scazute:
- temperatura minima
Rezistenta la imbatranire accelerata:
- pierdere din rezistenta la rupere % max. -15
- scaderea alungirii la rupere % max. -30
- cresterea duritatii grade Shore A max. 10
Rezistenta la ozon dupa 100 de ore sa nu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania, conform
Legii nr. 1011995.
4.3. Betoane speciale
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare, iar
cimentul folosit va fi I 42.5 R conform SR 388:95.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide
circulatia la varsta de 10 zile.
In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza
aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 20/25.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32.5 conform SR 388:95.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator
pe fata care vine in contact cu pneurile astfel incat sa se realizeze aceeasi culoare cu imbracamintea
asfaltica.
4.4. Mortare speciale
 \. i'1,;:.·.,:,r.:~(3·~:JI ~c\~~(:Til~-cons~rU~~J
i
\~ !i"~:;!0", '~~~',. ";':" ' ;~; i: ~ ':~::,"':;' ;~ •.~ ~ -' :,':' ";~.~/'. ~ ~;
I I"' !
'.: ~ . :"",.. ' ; \. "" I :,' :
:.;: . il' \. \
~.'~" " ' ........ .... , ~ I
' ."" >c '.--,r • • • E
~ ~ ~
\
Pentru egalizare, sub unele tipuri de dispozitive de acoperire_ a .. rostului- de- datatie-s-ar -.-
pentru etanseizarea laterala a elementului din elastomer, se utilizeaza mortare speciale, e baza d
rasini sintetice.
Tolerantele dimensionate la montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de
disopozitive.
Mortarele utilizate trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului si tipului
de dispozitiv.
4.5. Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:
panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere avand caracteristicile (tip, dimensiuni) specificate in
proiect. La prim ire se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a confectiilor.
4.6. Elemente metalice de fixare
Elementele metal ice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza
in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu
prevederile proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face
prin fixarea la pozitie eu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in acesta
pozitie pana la intarirea betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea
dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea 0 singura inadire vulcanizata in proiect. Pe
zona vulcanizata se admite 0 toleranta la grosime de ± 10% din grosimea nominala a benzii.
In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se
va urmari ca:
geometria sa fie cea prevazuta in proiect;
asfaltul sa nu prezinte denivelari;
sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;
sa se indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau
imbracamintii din asfalt turnat.
4.7. Alte recomandari
Se vor efectua:
receptii pe faze de executie care au in vedere constatarea executari corecte a elementelor
suport sau de prindere a elementului elastomeric;
receptia finala.
La receptia finala se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu
inaltimea lamei de apa de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.
Verificare caracteristicilor fizico - mecaniee si chimice specifice se efectueaza in
conformitate cu urmatoarele standarde:
- SR ISO 7619:01 "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade de duritate Shore A
"- SR ISO 37:97 "Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea caraeteristicilor de efort -
deformatii la tractiune" - "3-"' - :- .. ~'
.,.Ie l 'P l uLl:
(· (-'·r~~t u't ~tfi .
II d ~".1 ~
l Ii
J ••• , . .... , ' ; .
.. ~'! \ \.......

- SR ISO 1817:00 "Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii I cllld'Hor" '~ -: .' ', '. . .. ..," " l"U
I GP!~C'I:(ii:"~!l :~ ~( ' I ' ;il" I L '~ .;J·~\~~'.1I1 .,{U
 '~ -, '0 ' 1' -("=(" '( OX" - ,.... ':~:cr~ t l·","';ii
I -I' ":;~' r' :'nr"'t: l ! (l'" ,',1':\'1. n1 ."(.I,k,,,! . v ~ ,

\ ~,;:~: : ; ;_.'~:;~: ':;~~,~,~; ':,: : <,:::;: :i":'~\:,~:~I~~, ,!

" 7'
\
\/!;i":"'\~ "')1"';",1 ' ,',;:, " '. JJ:5,) - "t;.;;
... " ~,~
- SR ISO 188:01 "Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accererahi:;;- ..- -'-·.. · -------- -"""-
- SR ISO 812:01 "Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate"
- STAS R 9449:74 "Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la fisurare datorita
ozonului, in conditii statice"
- SR ISO 815+A 1:95 "Caucic vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente
dupa compresiune la tempereturi ambiante, ridicate sau scazute"
- SR EN 10002-1 :95 "Materiale metal ice. Incercarea la tractiune. Partea I Metoda de incercare (la
temperatura ambianta)"
- SR 13170:93 "Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc. Epruvete speciale si metode
de evaluare"
- SREN 10045-1:93 "Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete Charpy.
Partea I. Metode de incercare".
5. APARATE DE REAZEM
Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile si culei - pe de 0 parte - si
tablier, pe de alta parte (sau traveele tablierului) destinate transmiterii sarcinilor si care sa permita
deformatiile din temperatura, cotractie si curgere lenta ale betonului din tablier si seism.
Pentru realizarea aparatelor de reazem se vor folosi detaliile din proiect si "Normativul
pentru proiectarea aparatelor de reazem la podurile de sosea din beton armat." - Ind. P15-2000 si
"Norrnativul privind proiectarea si folosirea aparatelor de reazem din neopren la podurile de sosea."
- Ind. CD 63-2000.
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor
satisface coditiile prevazute in SR EN 1337-3:2005.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect.
Aparatele de reazem trebuie sa sprijine pe intreaga suprafata si sa fie asigurate impotriva
lunecarii.
La asezarea aparatelor de reazem, trebuie sa se acorde 0 atentie deosebita obtinerii
paralelismului intre planul superior (intradosul grinzii) si cel inferior (bancheta de rezemare),
asigurandu-se in acest fel 0 incarcare uniforma a aparatului de reazem.
In cazul in care, montarea aparateior de reazeme din elastomeri si / combinate se efectueaza
la alta temperatura decat cea prevazuta in proiect, este necesara repozitionarea lor.
Repozitionarea se va executa la temperatura structurii, prevazuta in Proiect. Operatia de
repozitionare a aparatului de reazeme se va efectua obligatoriu inainte de mont area dispozitivelor
pentru acoperirea rosturilor de dilatatie.
Antreprenoru\ va propune tipul de aparat de reazem care sa corespunda caracteristicilor date
in proiect si pentru care va obtine aprobarea beneficiarului si proiectantului.
In cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de antreprenor, acesta va suporta si costul
eventualelor adaptari necesare.
Antreprenorul va propune tipul de aparat de reazem care sa corespunda caracteristicilor date
in proiect si pentru care va obtine aprobarea beneficiarului si proiectantului.

6. DISPOZITIVE DE EVACUARE A APELOR

Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcatuite din guri de scurgere destinate evacuarii
apelor pluviale ce cad pe suprafata podului.
Numarul si pozitia lor sunt precizate in proiect.
Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafata suprastructurii sunt, in general,
prefabricate, conform STAS 4834-86 si se monteaza pe suprastructura, astfel incat sa permita
evacuarea apelor fara infiItratii in corpul structurii.
 I

-lllt.'I·~'r.lu
..... r- ...... -·i ,.;;'L;II (~..
I • • l .• ,,- ... \
\
'''~ I";'", ~.:. J.;h~U
J ,.,: f.·
I
h:..J' . f '••,' ... .
-.. :
'i, ,'I " :'
oJ.I, . , ~ "
.. , ... "G·,'
,. • ••
.. ,.
I

proiect,I ~~;~;.~ .~;~~~ '~~

\

Antreprenorul poate propune si alte solutii decat cele din 'apelo; , ... :;... ·;.:1
dar numai cu aprobarea beneficiarului si a proiectantului.

if. PARAPETE
Parapetele sunt pietonale si de siguranta circulatiei.
Realizarea lor se va face in coformitate cu proiectul, prevederile STAS 194811-91 si SR
194812:95.
Parapetele din otel se vor proteja prin vopsire, calitatea si culoarea vopselei fiind aprobate
de beneficiar.
Parapetele directionale vor fi de tip foarte greu H4B, sau borduri inalte prefabricate,
conform specificatiilor din proiect.

8. BORDURILE DE TROTUAR
Bordurile pentru trotuar vor fi elemente prefabricate de beton conform SR EN 1340:2004.
Calitatea betonului, modul de tratare a suprafetei si dimensiunile sunt precizate in proiect.
Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului in lung si tranversal al caii.
Bordurile prefabricate de beton se vor realiza cu beton de clasa minim C 35/45 realizat cu
ciment I 42,5 avand grad de impermeabilitate minim si va rezista cel putin 150 de cic1uri de inget-
dezget.
9. DISPOZITIVELE ANTISEISMICE
Lucrarile de arta sunt prevazute cu dispozitive de asigurare impotriva deplasarilor din
seism.
Aceasta se poate realiza prin folosirea unor aparate de reazem speciale sau prin realizarea
unor dispozitive care sa indeplineasca acest rol.
Deplasarile din seism vor fi atenuate prin prevederea de opritori antiseismici pe fiecare
infrastructura, conform proiectului.

Intocmit,
ing. Daniel MORLOV A
 CAIET DE SARCINI
14 - IMBRACAMINTI RUTIERE
 CUPRINS

1. PREVEDERl GENERALE ....................... ..................................... ........ ............... .............................................. .2

2. CONDITII TEHNICE ................................................................................ .. ....................................................... 3
2.1. ELemente geometrice ........................... ........................... ................. ............ ................ ................. .............. 3
2.2. Abateri Limita ............................................................... ......................................... ..................................... 3
3. BETON ASFALTIC CILINDRAT TIP BA 8 CA STRAT DE PROTECTIE AL HIDROIZOLATIEI ......................... 3
4. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTAT A LA CALD DIN BETON ASF AL TIC
CILINDRAT TIP BAP ............................................................................................................................................... 4
3.1. MateriaLe ................................ ............................................................................. .. .................................... 4
3.2. Compozitia si caracteristiciLe fizico-mecanice aLe betoanelor asfaLtice tip BAP16 ........ .. ......... ........................... 5
3.3. Prescriptii generaLe de executie .............................................................................. ..... ................................. 6
5. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN MIXTURA ASFAL TICA
ST ABILIZA TA TIP MAS ........................................................................................................................................ 1 0
6. RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................................ ....... .. ....... .. ............ 10
5.1. Receptia La terminarea LucrariLor ..................................................................................... .. .. .. ..................... 1 0
5.2. Receptia finaL a ........................................... .............................................................................................. 10

1. PREVEDERI GENERALE
 ... , -", "' /.I')~:~t;'i~\';--:--:l{':·i0.·T
!nSpf; , ;l\
(Ird~~~\
, ;,, '.. .~ '" :'. "" .,' • ,.. " . ,.:, ;,.

\
\
•
l\,.!:·.,,·.:u" ~""·'· •. ,.'," ,," .: ,'....,-.
~'\1'1~~,~~.:,u
' 1 ~"'l~" .,,\.,
.)t '
r{\ ....... ~.f,. ' ~' .; ;;-'r .. ~':'. J (; :r't..J. · ,,.~h.' :I,~\..·.l U

::.: :-"',, .iiI' i,~l.l_ '\~.d'''' :-,JlJi..~w.J-'\'(

. ' •. ; , ,
,\ fa;
..:.L,...' l
I
._~
\ . ,. it:; ,p ___ _

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce tr~oiiie' i'ii&~pl1nft~ " -''' ~~~lizarea
imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, filer
si bitum neparafinos pentru drumuri si vor respecta prevederile normativului AND 546 - 2013 -
"Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod",
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe pod uri, pre cum imbracamintii din beton de ciment
nu se vor aplica decat pe baza unor studii si cercetari efectuate de institutii de specialitate si numai
cu acordul proiectantului si beneficiarului.
Nr.
Tipul mixturii asfaltice Simbol Domeniul de aplicare
crt.
1. Beton asfaltic BA8 Sapa de protectie a hidriozolatiei
Beton asfaltic pentru
2. BAP16 Cale pe pod - strat inferior
poduri
Mixtura asfaltica
3. MAS 16 Cale pe pod - strat superior
stab ilizate
Adaptarea tipului de strat de protectie al hidroizolatiei, se va face la fiecare lucrare, cu
aprobarea proiectantului si a beneficiarului.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP se executa in
perioada mai - octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minimum +1 O°C;
imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri se
executa in perioada mai - septembrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minimum
+15°C;
Diferitele tipuri de imbracaminti utilizate la poduri vor respect a perioadele recomandate de
turnare si temperaturile minime recomandate conform reglementarilor aferente fiecaruia.

2. CONDlm TEHNICE
2.1. Elemente geometrice
Grosimea straturilor realizate pe pod au grosimile specificate in plansele din proiect si
respecta prevederile Normativului AND 594 din 2013.
Grosimea totala a imbracamintii pe poduri este:
Sapa de protectie a hidroizolatiei BA 8: 3,Ocm;
Strat inferior din beton asfaltic pentru poduri BAPI6: 4,Ocm;
Strat superior (uzura) din mixtura asfaltica stabilizata MAS 16: 4,Ocm;
Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului.
Grosimea reala a imbracamintii bituminuase este indicata in documentatia tehnica.

2.2. Abateri Iimita

Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de ± 10%.
Abaterile limita la panta profilului trasversal sunt de ± 2,5 mmlm pentru imbracaminti
turnate mecanizat si de ± 5 mm/m la imbracaminti turn ate manual.
Denivelarile maxime admise in lungul caii de poduri sub dreptarul de 3,00m sunt de 3 mm
in cazul executiei macanizate si de 5 mm in cazul asternerii manuale.
BETON ASFALTIC CILINDRAT TIP BA 8 CA STRAT D
 HIDROIZOLATIEI
4.1. Materiale
Materialele eomponente vor respeeta prevederile Normativul AND 605 si Normativul AND
546 din 2013.
4.2. Compozitia si caracteristicile fIzico-mecanice ale betoanelor asfaltice tip BA 8
Compozitia si earaeteristicile fizico-meeanice ale betoanelor asfaltice tip BA 8 vor respecta
prevederile Normativul AND 546 din 2013, tabelul18 si tabelul19.
4.3. Prescriptii generale de executie
Se vor respecta prevederile Normativului AND 546 din 2013 : "Normativ pentru executia la
cald a imbraeamintilor bituminoase pentru calea pe pod" precum si prevederile din prezentul Caiet
de sarcini, capitolul 3.3.
Betonul asfaltic cilindrat tip BA 8, ea strat de protectie al hidroizolatiei sau ca strat de
egalizare, se aplica de regula, dupa amorsarea suprafetelor pregatite cu emulsie cationica eu rupere
rap ida. In cazul tipurilor noi de hidroizolatii, agrementate tehnie, se vor respecta prevederile
agrementelor tehnice privind amorsarea acestora.
4.4. Controlul calitatii lucrarilor
Se vor respecta prevederile din Normativul AND 605 si Normativul AND 546 din 2013, si
anume:
a. Verificarea materialelor si verificari pe parcursul executiei se face conform
prevederilor standardelor de materiale la elaborarea dozajelor, ca 0 mixtura asfaltica
cilindrata;
b. Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-meeanice, pe probe luate de la
malaxor si/sau de la asternere:
• Verificarea continutului de bitum;
• Verificarea granulozitatii agregatului total de mixtura;
• Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.
c. Verificarea stratului suport;
d. Verificarea ealitatii imbracamintii executate prin verifiearea respectarii elementelor
geometrice pe parcursul executiei.

~. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN

BETON ASFALTIC CILINDRAT TIP BAP
3.1. Materiale
Cerintele pentru materialele componente (agregate, filer si bitum) vor corespunde
prevederilor din urmatoarele norme:
Normativul AND 605 - capitolul II;
SR EN 13043 - pentru agregate si filer;
STAS 539 - pentru filer;
SR EN 12591 + Anexa Nationala NB - pentru bitum;
SR EN 14023+ Anexa Nationala NB - pentru bitum modificat.
Agregatele naturale utilizate:
Cribluri sort 4-8 si 8-16, conform SR 13043, SR 667 si SR 662. Criblurile utilizate la
fabricarea mixturilor asfaltice va respecta prevederile Normativului AND 546-2013 - tabel
2.
 \
I

\
\ ,• ., .• I
\ :." , ' .

Nisip de concasare sort 0-4, conform SR 13043, SR 667 si;.SR. 662-;-Nisip~tti '
utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice va respecta prevederile Normativului
2013 - tabel3.
Nisip natural sort 0-4, conform SR 13043, SR 667 si SR 662. Nisipul natural utilizat la
fabricarea mixturilor asfaltice va respecta prevederile Normativului AND 546-2013 - tabel
4.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie sa fie depozitate separat, in silozuri proprii si/sau pe
platforme betonate, amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii.
Agregatele vor respecta conditia privind continutul maxim de granule alterate, moi, friabile,
poroase si/sau vacuolare de maxim 5%.
Totodata, agregatele de balastiera, trebuie sa fie curate si spalate in totalitate.
Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform SR 13043 si/sau STAS 539.
Filerul se depoziteaza in silozuri sau in incaperi acoperite ferite de umezeala. Nu se admite
folosirea filerului aglomerat.
Bitumul utilizat pentru prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP este de urmatoarele
tipuri:
• Bitum modificat clasele 3 (25/55), 4 (45/80), in conformitate cu SR EN 14023 Anexa
Nationala NB;
• Bitum pur clasele 20/30, 35/50, 50/70, in conformitate cu SR EN 12591 + Anexa Nationale
NB.
Alegerea tipului de bitum se va face se va face in functie de zona climatica, numai cu
acordul Proiectantului.
Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitum modificat care nu prezinta 0 adezivitate de
minim 80% determinata prin metoda cantitativa, conform SR 10969 si SR 12397-11, se va aditiva
cu aditivi tensioactivi de ameliorare a adezivitatii.
Alte materiale utilizate:
• Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida conform SR 8877-1 si SR EN 13808 sau
Normativ AND 552 utilizata la amorsarea stratului suport.
• Aditivi tensioactivi pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului la agregatele naturale care
trebuie sa fie agrementati tehnic si sa indeplineasca urmatoarele conditii:
o Sa fie compatibili cu bitumul;
o Sa fie stabili termic pana la minimum 200°C;
o Sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale (minimum 80%) la
un adaos de maximum 1% aditiv in bitum, fara a afecta celelalte caracteristici ale
acestuia.
Tipul de aditiv si procentul acestuia in bitum se stabilesc prin incercari preliminare
de catre producatorul mixturii asfaltice printr-un laborator autorizat, astfel inacat sa fie
realizata conditia de adezivitate.
• Cordon de etansare pe baza de chit tiocolic, conform STAS 8622, pentru colmatarea
rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si imbracamintii bituminoase cu elemete
de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere etc), conform Normativului GE
047. In acelasi scop se poate folosi si celochitul, conform STAS 661 sau alte materiale
agrementate tehnic.
3.2. Compozitia si caracteristicile fIzico-mecanice ale betoanelor asfaltice tip
 BAP16
Betonul asfaltic cilindrat tip BAP se inscrie in abordarea generala "asphalt concr te" din SR
EN 13108-1.
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baz unui studiu preliminar de laborator,
tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de Normativul AND 605 si Normativul
AND 546 - 2013.
Limitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru betoanele
asfaltice tip BAP 16 vor respecta prevederile din Normativul AND 546 din 2013 .
Continutul optim de bitum in betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabileste prin studii
preliminare de laborator, in conformitate cu SR EN 13108, SR EN 12697-23 si SR EN 12697-6,
astfel incat, pentru amestecul rezultat, sa se obtina caracteristicile fizico-mecanice statice si
dinamice sa respecte prevederile Normativului AND 546 din 2013 . De asemenea, indiferent de
tipul de bitum utilizat, caracteristicile minime sa fie respectate.
Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate de tip BAP 16 trebuie sa
indeplineasca conditiile din Normativul AND 605 - sectiunea 2 si prevederile din Normativul AND
546 din 2013 - tabelul 7 si tabelul 8.
3.3. Prescriptii generale de executie
Se vor respecta prevederile Normativului AND 546 din 2013: "Normativ pentru executia la
cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod".
Utilaje si echipamente
La exec uti a imbracamintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur
(BAP) se folosesc, conform SR 174, urmatoarele utilaje si echipamente principale:
a) Instalatie automatizata de preparare a mixturii asfaltice, dotata cu echipamente de
alimentare si dozare a componentilor. Se recomanda ca instalatia sa fie prevazuta cu uscator
de filer si sa fie dotata cu buncar de stocare a mixturii termoizolat sau cu sistem de incalzire
a acesteia;
b) Rezervoare de stocare a bitumului, magazie sau siloz pentru filer, padocuri sau agregate;
c) Repartizator finisor dotat cu palpator si sistem de incalzire a grinzii vibratoare care asigura
asternerea uniforma, la grosimea prescrisa si precomprimarea mixturii asfaltice;
d) Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120-160 kN, un compactor
cu rulouri netede de 100-120 kN sau un compactor mixt si un compactor de 1,2 kN pentru
compactari marginale;
e) Autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau cu bena acoperita cu prelata;
f) Autoraspanditor sau dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii cu emulsie bituminoasa.
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie bine curatat.
In cazurile in care stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau prezinta
denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora, respectiv de aducere la cote Ie prevazute in
proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare.
Se vor remedia toate defectiunile existente conform reglementarilor tehnice in vigoare si se
vor rezolva problemele privind drenarea apelor.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
 Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport si rosturile de lucru se vor amorsa cu
emulsie bituminoasa. Amorsarea se va realiza mecanizat, cu autoraspanditorul de emulsie sau cu alt
dispozitiv special, astfel incat sa se asigure dozajele prescrise si sa se realizeze 0 pelicula uniforma
de emulsie, respectiv de bitum. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie
raspandita trebuie sa asigure un dozaj de bitum rezidual de 0,3 ... 0,4 kg/m 2 .
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice cilindrate de tip BAP 16
Se vor respecta prevederile Normativului AND 605 si Normativului AND 546 din 2013.
Prepararea mixturii asfaltice cu bitum cald se realizeaza in instalatii automatizate, conform
Normativului AND 546 din 2013. Mixtura asfaltica cilindrata se prepara conform Normativului
AND 605 cu respectarea temperaturii agregatelor naturale, bitumului si a mixturii asfaltice la
iesirea din malaxor, in conformitate cu tabelu19 din Normativul AND 546-2013.
Transportul mixturii asfaltice la punctul de lucru se realizeaza in autocamioane basculante
cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu pre lata. Se interzice transportul mixturii asfaltice cu
autobasculante cu bena neacoperita, intrucat pierderea de temperatura prin limite Ie stabilite prin
prezentul normativ conduce la nerespectarea temperaturilor de asternere si compactare si deci la 0
imbracaminte bituminoasa neetansa, improprie pentru calea pe podurile rutiere.
Asternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste lODe. Executia se
intrerupe pe timp de ploaie sau vant puternic si se reia numai dupa uscarea suportului.
Asternerea mixturii asfaltice cilindrate numai mecanizat, cu repartizator finisor, care sa
asigure precompactarea mixturii asfaltice.
Repartizatorul trebuie sa fie capabil de a asterne mixtura asfaltica fara sa se produca
segregarea acesteia, respectand profilele si grosimile fixate prin proiectul de executie.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continu, in mod uniform atat din punct de vedere al
grosimii cat si al afanarii.
Viteza de asternere cu repartizatorul trebuie sa fie adaptata conditiei de sosire a mixturii
asfaltice de la instalatia de preparare, si cat se poate constata pentru a evita total intreruperile in
timpul executiei stratului bituminos in ziua respectiva.
In buncarul repartizatorului trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se
evita 0 raspandire neuniforma a materialului.
Imbracamintea bituminoasa pe calea podului se executa prin asternerea mixturii asfaltice pe
cate 0 banda de circulatie, pe straturi.
Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executa imediat dupa asternere, astfel incat sa
obtina valorile optime ale caracteristicilor fizico-mecanice si de suprafatare.
Atelierul de compactare va fi constituit in conformitate cu specificatiile din Normativul
AND 546-2013, art. 35. Numarul si tipul compactoarelor va fi stabilit in functie de cantitatea de
mixtura ce se asterne si de timpul necesar de compactare pentru inscrierea in limita minima a
temperaturii de compactare.
Numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste prin incercari pe un sector de
drum, inainte de a se trece la executia imbracamintii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai
mic de 12.
Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sa se incadreze in limitele
prezentate in tabelullO din Normativul AND 546-2013.
 ... 'r -;-'I

\.,';::V~:J~C,~(' '1":,;,·,; ,: .': ~o;:u:i~1

Compactarea se executa in lungul caii podului, de la margine spre ~~2iJ~2~~~~:;-s~~=~;~'ii
va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere
a compactorului pe toata latimea benzii.
Pentru ca suprafata stratului sa fie uniforma, denivelarile maxime admisibile sub dreptarul
de 3m, in profillongitudinal trebuie sa fie de max. 3rnm.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeaza conform prescriptiilor
Normativului AND 645 , iar rosturile care separa mixtura asfaltica asternuta de la 0 zi la alta trebuie
sa fie astfel realizate incat sa asigure 0 tranzitie intre suprafetele vechi si noi. Se recomanda ca pe
poduri, asternerea mixturii bituminoase sa se realizeze continuu, fara rosturi de lucru.
Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase pe calea podurilor
rutiere, se executa pe faze, astfel:
a) Controlul calitatii materialelor;
b) Controlul stratului suport ca faza determinanta;
c) Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice;
d) Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate.
Controlul calitatii materialelor
Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate in conformitate cu
prescriptiile din standardele respective la elaborarea dozajelor, de catre un laborator autorizat
pre cum si prevederilor din prezentul Caiet de sarcini.
Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de catre un laborator
autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat eonstau in urmatoarele:
Bitum, conform SR EN 12591 + Anexe Nationale NB:
• Penetratie la 25°C;
• Punet de inmuiere IB;
• Ductilitate la 25°C.
Criblura:
• Natura mineralogica (examinare vizuala);
• Granulozitate;
• Coeficient de forma;
• Continutul de fractiuni sub 0,063mm;
Nisip de coneasare, sort 0-4:
• Granulozitate;
• Continutul de fractiuni sub 0,063mm;
Nisip natural, sort 0-4:
• Granulozitate;
• Continutul de fractiuni sub 0,063mm;
• Corpuri straine si materii organice.
Filer:
• Finete;
• Umiditate.
Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice _, "'< " ., ,', ~~. ;t,,~trl~c;ilii
"--If' \ ~' I'''' '.'<. ' . l '. , . ,
. . . 1 ,.'
; \..:.o I"J 1(1' .\ v 1\ . • 1

\\ 'mp8;;l":.'t~::·. :').';,; ':'::: ,i.: :"'." :.oj ~

: ....... "f~ ~
... ... " I .. '... . . ~,'.1: . ,I'
.;":.' '~I;~j-:
\,; ......... 10
\
E I!
\ ,;,'U,;.J4.:; .;-. c' .• ...,\' ... . -

! • ".-- .••. _. • -
 ...- ••• "_'''-.-r' .'~'''''; '."':-"- " I'~' r ,e t:'
\' !il;'ipe;",t,vrJlUi C';' . ·:~.:~:l1;1 .;rJns~rUC) !
1\ "I"~li!r'-: "';'
~. ' .. :
)i"t!' ' ;: '1(, :
~ . .. , ' , ... ! ~, . .. \ ,-
"'r!
'. •
:\.j.:. /. :;';11 ;i~ \Jddl:'ll
. - ' ...

in conformitate cu Normativul AND 605 si Normativul AND 546 din 2013.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator
autorizat si constau in urmatoarele:
a) Determinarea granulozitatii si umiditatii amestecului de agregate naturale;
b) Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate;
c) Controlul sistemelor de dozare a materialelor la instalatia de preparare a mixturii asfaltice;
d) Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii asfaltice
la iesirea din malaxor, la astern ere si compactare;
e) Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: conti nut de bitum si granulozitatea agregatului
total, conform SR EN 12697 - 1 si respectiv SR EN 12697 - 6;
f) Verificarea calitatii mixturii asfaltice in timpul executiei imbracamintii, din mixturi
prelevate de la instalatia de preparare sau de asternere.
Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice se determina granulozitatea agregatelor
naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar
de laborator.
Abaterile admise fata de compozitia prescrisa sunt conform tabelului 11 din Normativul
AND 546 din 2013.
Frecventa verificarilor si determinarilor efectuate pentru controlul calitatii fabricatiei este
data in tabelul 11 din Normativul AND 546 din 2013.
Calitatea mixturlor asfaltice preparate va fi atestata prin declaratia de conformitate si prin
buletinul de incercari elaborat pe baza incercarilor si analizelor de laborator.
Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate
Imbracamintea bituminoasa gata executata va fi supusa urmatoarelor verificari:
a) Verificarea gradului de compactare;
b) Verificarea elementelor geometrice.
Gradul de compactare se verifica preferabil prin incercari nedistructive (cu gamadensimetru
conform instructiunilor aprobate) sau pe carote.
In cazul in care nu pot fi aplicate metode nedistructive de verificare a gradului de
compactare sau apar neconformitati, la cererea scrisa a comisiei de receptie a lucrarilor pot fi
prelevate carote. Acestea vor fi investigate conform SR EN 13108, SR EN 12697-23 si SR EN
12697-6, in ceea ce priveste:
a) grosimea stratului;
b) densitatea aparenta si absorbtia de apa conform tabel 4 pe probe intacte;
c) gradul de compactare;
d) compozitia mixturii (continut de bitum si curb a granulometrica);
e) alte incercari fizico-mecanice, solicitate de comisia de receptie, efectuate direct pe carote
(ex. stabilitatea Marshall sau incercari dinamice) sau pe corpuri de proba confectionate in
laborator de mixtura reincalzita.
 • .. ' I '~' '~" , '. "",'~;~~ ( ~ _ ~"~ .., .+ ", ., ... -,:.:': . ..
~H SpE:G(O i LtT;j , (\ ':~ '~)I.::-' " i! ! '...... U' \' : L!·.... ~II

:g:';!l;;u\;r;: (): '(~

\:.'''i:/ ;:~
~.;:.":;" ...:;-r,d[rU
1 !f ':"-'7/':\ .,' IJ;'i' "i. ': ~ r'd, :".~ ' ~ I,,' ';-T:/' :~. L-:-;
"-if ~~~&1. ~~ .~> ~ ~ {. :,- ~ ~\: - ,. I.:.~, .' ~ '; l ¥-•. ~ ~~"
. ~

I~ Ii.·.. :...
1_ _ _ _ • . ____ __ _ _ ._ ••..• . _ • • • _-_. ~ - -- •• • •-- . - _•• -

Carotele vor fi astfel prelevate incat sa nu fie afectata hidroizolatia si stratul de protectie a
acesteia, iar locurile de unde au fost prelevate carotele vor fi acoperite imediat cu mixtura asfaltica
de acelasi tip cu cel de realizare a caii.
Gradul de compactare se calculeaza prin raportarea procentuala a densitatii aparente a
mixturii din strat (determinata cu gamadensimetrul sau pe carote in laborator) la densitatea aparenta
a epruvetelor Marshall confectionate din aceeasi mixtura (la elaborarea dozajelor, la verificarea
executiei sau din carotele reincalzite in laborator, in caz de litigiu se aplica ultima varianta).

s. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN

MIXTURA ASFALTICA STABILlZATA TIP MAS
Materialele, compozitia si caracteristicile fizico - mecanice statici si dinamice ale mixturile
bituminoase de tip MAS pentru calea pe pod vor respecta prevederile Normativul AND 605 si
Normativul AND 546 din 2013.
Caracteristicile specifice ale mixturii asfaltice de tip MAS sunt prezentate in Capitolul 4 din
Normativul AND 546 din 2013 : "Normativ pentru executia la cald a imbracamintilor bituminoase
pentru calea pe pod" si anume:
Caracteristicile granulometrice ale mixturilor asfaltice sunt prezentate in Tabelul 13;
Caracteristicile specifice ale misturilor asfaltice sunt prezentate in Tabelul14;
Temperaturile de lucru sunt prezentate in Tabelul 15.

6. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se efectueaza in conformitate, in conformitate cu legislatia in viguoare, in
doua etape:
la terminarea lucrarilor;
finala, la expirarea perioadei de garantie.
5.1. Receptia la terminarea lucrarilor
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului Caiet de Sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control (Beneficiar, Proiectant, Diriginte, etc.).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
5.2. Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul Caiet de Sarcini.

Intocmit,
ing. Daniel MORLOVA
CAIET DE SARCINI
15 - GABIOANE
 CUPRINS

1. GENERALITATI .... .. ..... .. ... .. ...................... .... ... ... ... ... .. ..... ... .. ... ... .. .............. ...... .... .. ..................................... ... 2
2. EXECUTIA LUCRARILOR ........ .... ........ ..................... ................................. ... .... .. .................................... .. ..... 3
2.1 . Lucrari pregatitoare .. .............. .. ................... ...... .... ..................................... ..... .... ... ............................... ..... 3
2.2. Descrierea operatiunilor ................................ ... .... .. .. ...... .. ... ................ ........ .. ... ... ..... .. ................ ................. 3
2.3. Pregatirea platforrnei de lucru pentru depozitarea materialelor si confection area cutiilor de gabioane .. ...... .. .... ... .4
2.4. Pregatirea si compactarea terenului pentru structura de sprijin din gabioane.... .. .... .. ..... ..... ... .................... .. .. .... .4
2.5. Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii ......... ......... .. .. .... ..... ... .... .. ........ ... .... .. ... .. ............. .... .. .. .. .. ..4
2.6. Realizarea fundatiilor din salteIe de gabioane ............ ......... .. ............... .. ...... .......... .. .. ... .. ................ .. .. .. .... .. .. .4
2.7. Executia elevatiei .... .................. .. ............ .. ... .... .. .. .... .. .... .. .. ......................... .... ....... ... ................ .. ............... 4
2.8. Confectionarea cutiilor de gabioane din cadre rigide din bare de otel beton ...... ... .. ... ........................................ 5
2.9. Umplerea gabionuluilsaltelei cu piatra, aranjarea manuala a pietrei pe fatada gabionului (la interior) si
inchiderea gabionului ..... .................................... ... .. .......... ....... .. ..... .... ............ ....... ... .. ... ... .... .... ... ... ............ ........... 5
3. MATERIALE UTILIZATE .............. .................... ........ ... ... ... ...................... ........... .... .... ..................................... 5
3.l. Piatra bruta pentru zidaria uscata ......................................................... .... ...... ..... .. .. ............... .. .................... 5
3.2. Geotextilul ... ... ... ........ .. ... ......... ...... ........... ..... ... ... ...... .................. .......... .. ...... ..... .... .. .. ................ ... .......... . 6
3.3. Piasa din sarma ... ... ...... .... ... .... .. .. .... .. .. .... .. ....... .. .... ........... ............. ........... ......... ...... ....... .. ........... .. ........... .6
3.4. Confectionarea cutiilor de gabioane ........ .. .... .. ...... .. .. ... .... .............. .. ....... ...... .... .. .. .................... ....... .. ....... .. . 7
4. UTILAJE .. ............ ... .. ... .... ........ ... .... ........ ......... ... .... .... .. .. ..... ..... .. ..... ...... ............. ..... ........ .. .... .. .... ... ..... ... .. ... .. ... 7
5. VERIFICAREA CALITATII - CONTROLUL EXECUTIEI ..................... .. ............... ......... ...... ............. .......... .... .. 7
5.1. Controlul calitatii lucrarilor se efectuaza urmarind : ................ .. ...................... ....... .. .. ... .. .................... ............ 7
5.2. Platforma de lucru .... .. ......................................... ...................................... ...... ... .. .. .. .. ............... ..... .. ... .... ... 7
5.3. Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii ........ ... .. .... ..... .................................. ....... ..................... ................... 7
5.4. Realizarea saltelei si a elevatiei din gabioane .... .. ..... ................................. ...... ........ .. .................... ... .... ... ... .... 8
5.5. Tolerante ............ .. ........... .. ............................ .. .... .. .. ....................... .. .... ....... ........ ....... ........ ... ....... ............. 8
5.6. Defectiuni si mod de remediere ................ ... ...... ....... .............................. .. .. ........ .... .. .. ............................. .... . 8
5.7. Receptia lucrarilor ... ................................... ... .... .... .... ...... ... ...... .................. ..... ....... .... ... .... .... ..................... 9

_._.. - - --_._- - .
~--rfisr;E~·ct6h)tul c!'~ · S~}:: ~· 'fp Constructii \
I

1"13p£e'l-::i :'~H! :J:.: ·'j, :~~~n(.)~:,~·..Ll..:;rlC\'O~(jlJ I

1. GENERALITATI
 Gabioanele au urmatoarele caracteristici:
sunt structuri elastice, capabile sa reziste in bune conditii la oricare tip de solicitare;
sunt structuri la care deformatia limitata nu este un defect, ci un factor functional, care
confirma conlucrarea tuturor elementelor constructiei fara sa reduca rezistenta acesteia;
sunt structuri drenante.
Gabioanele sunt cutii umplute cu piatra bruta, fiind confectionate din piasa de sarma de otel
moale zincata masiv, dublu rasucita, cu ochiuri hexagonale. Piasa este prinsa cu sarma moale pe un
sche1et metalic din bare de otel beton. Cutiile se umplu cu piatra bruta in amplasamentullucrarii.
Caietul de sarcini cuprinde conditiile tehnice si de calitate care trebuie sa Ie indeplineasca
materialele, controlul de calitate allucrarilor si criteriile de receptie a lucrarilor.
De asemenea, se va tine cont de Normativele si Standardele romanesti si europene valabile
in prezent.
Constructorul are obligatia de a intocmi procedura de executie in conformitate cu plansele
de executie, cu caietul de sarcini, normativele, instructiunile si standardele nominalizate in acest
caiet de sarcini, cu detalierea modului de executie si a documentelor de receptie. Procedura de
executie va fi inaintata ConsultantuluilDiriginteului lucrarii spre aprobare inainte de mceperea
lucrarii.
Toate materialele care intra in lucrarile permanente vor fi supuse aprobarii
ConsultantuluilDirigintelui. Inainte de aprovlzlOnare, Contractorul va supune aprobarii
ConsultantuluilDirigintelui sursele / furnizorii acestor materiale.
Niciun material nu va fi utilizat in lucrarile perrnanente inainte de a fi aprobat de
ConsultantlDiriginte.
Executia lucrarilor de sustinere din gabioane comporta urmatoarele operatiuni:
lucrari pregatitoare si executia platforrnei de lucru;
executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturilor;
executia fundatiei din saltea de gabioane;
executia elevatiei;

EXECU11ALUCRAJULOR
2.1. Lucrari pregatitoare
Lucrarile pregatitoare constau din:
sernnalizarea zonei de lucru;
curatirea terenului;
pichetarea terenului;
devierea cursului de apa, daca este cazul;
masuri de monitorizare a debitelor si nivelurilor;
verificarea existentei si pozitiei eventualelor utilitati in vecinatatea amprizei si va lua
to ate masurile pentru executarea lucrarilor in siguranta.

2.2. Descrierea operatiunilor

pregatirea unei platforme de lucru in santier, pentru urmatoarele operatiuni:
o descarcarea si depozitarea materialelor pentru gabioane;
o descarcarea si depozitarea pietrei pentru umplutura;
.--- ,
o asamblarea gabioanelor.
pregatirea si compactarea terenului suport al structurii;
 -- -+ - - -- - ------ -

instal area gabionului in structura;

umplerea gabionului cu piatra;
aranjarea manuala a pietrei in asize la fatada si mecanizat in zona centrala;
inchiderea gabionului.
Operatiile au caracter repetitiv (cu exceptia pregatirii platformei de lucru, a descarcarii si
depozitarii materialelor), pana la finalizarea structurii.
Dimensiunile structurii sunt stabilite in faza de proiectare si executantul are obligatia sa
respecte strict prevederile proiectantului.
2.3. Pregatirea platformei de lucru pentru depozitarea materialelor si
confectionarea cutiilor de gabioane
Se alege amplasamentul platformei tehnologice pentru inceperea lucrarilor. Daca nu exista
deja, se construieste un drum de acces catre platforma tehnologica.
Se trece la decaparea solului vegetal si transportarea acestuia catre 0 zona de depozitare. Se
realizeaza compactarea si nivelarea platformei. Dimensiunile si amplasarea platformei se stabilesc
in functie de cerintele proiectului, dimensiunile lucrarii si conditiile locale specifice.
2.4. Pregatirea si compactarea terenului pentru structura de sprijin din gabioane
Dupa realizarea mecanizata a sapaturii in amplasamentul lucrarii, se pregateste terenul
suport prin curatarea acestuia si nivelarea la panta corespunzatoare prevederilor
proiectului;
In continuare se compacteaza patul suport pana la atingerea gradului de compactare
prevazut in proiect;
Geotextilul, in cazul in care este prevazut in proiect, se monteaza in conformitate cu
detaliile de executie.
2.5. Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii
Sapatura se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, in ordinea stabilita prin
proiect.
Saparea pamantului - se executa mecanizat si manual, necesitand si sprijinirea malurilor
pentru evitarea posibilitatilor de declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din
lemn sau metal ice si se executa odata cu saparea.
In pamanturi cu infiltratii de apa sprijinirile se executa continuu cu dulapi verticali
suprapusi (al doilea rand de dulapi se suprapune peste rosturile primului rand de dulapi) sau cu
palplanse astfel incat sa se formeze un perete etans.
Cand executarea sapaturilor implica dezvelirea unor rete Ie subterane existente (apa, gaze,
electrice, etc.) ce raman in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva
deteriorarii. Daca aceste rete Ie nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii, se vor opri
lucrarile si se va anunta ConsultantullDirigintele pentru a lua masurile necesare.
La terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fund are si a
naturii terenului de fundare.
2.6. Realizarea fundatiilor din saltele de gabioane
Zidurile din gabioane se vor aseza pe 0 saltea din gabioane.
Dimensiunile si pozitiile saltelelor vor fi in conformitate cu plansele de detaliu.
2.7. Executia elevatiei
Operatiunile principale pentru realizarea elevatiei din gabioane sunt:
confectionarea cosurilor pentru gabioane;
montarea cutiilor in amplasament;
 realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate.

2.8. Confectionarea cutiilor de gabioane din cadre rigide din bare de otel beton
Cutiile pentru gabioane se confectioneaza din pIasa de sarma zincata 02,8 mm cu ochiuri
hexagonale.
Cadrele care asigura nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate conform detaliilor de
executie din bare din otel beton netede sau/si profilate 0(12 ... 16)mm (cadrele laterale),
0(lO ... 12)mm (cadrele intermediare si agrafele) protejate sau nu cu vopsea anticoroziva, conform
specificatiilor proiectului.
Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata.
Barele se pot fasona intr-un atelier de santier, pe platforma de lucru sau direct in
amplasamentul lucrarii. Prinderea sarmei zincate de cadre se recomanda, pe cat posibil, sa fie
efectuata cat mai aproape de amplasamentullucrarii, astfel incat structura cutiei sa nu fie deranjata
la transport.
Cand gabioanele sunt confectionate in afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul
trebuie, inainte de jnceperea executiei lucrarilor, sa sup una aprobarii reprezentantului
ConsultantuluilDiriginteluiului mijloacele de incarcare, transport, de ridicare si asezare pe
amplasament a gabioanelor.
2.9. Umplerea gabionului/saitelei cu piatra, aranjarea manuala a pietrei pe fatada
gabionului (la interior) si inchiderea gabionului
Umplerea se face tin and cont de urmatorii factori:
- realizarea fatadei gabionului cu un aspect continuu, vertical si nu bombat. In acest scop,
odata cu asezarea pietrei, este obligatorie dispunerea un or distantieri din sarma intre peretii din
fata si din spate ai gabionului.
- aranjarea pietrelor la fatada gabionului se face manual, in asize, pentru obtinerea unui
aspect vizual placut. Pentru aceasta este necesara executia acestei operatiuni de catre personal
calificat. Restul umplerii se poate face mecanizat cu un utilaj adecvat acestei operatiuni
(incarcator, excavator, instalatie tip greifer, etc.).
- la executarea zidariei uscate pietrele se aseaza pe lat, astfel ca sa reazeme intre ele pe 0
suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai mic.
- pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici de forma corespunzatoare care se
introduc in goluri; asezarea pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata tasarea rosturilor verticale
pe minimum 10 cm.
- pietrele care se intrebuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai uniforme ca
rezistenta si densitate.
Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mari.
Se va acorda 0 atentie deosebita umplerii zonelor de colt a gabioanelor.
Umplerea cu piatra se face cu putin peste marginea superioara a gabionului (2,5 - 5 cm),
pentru a compensa tasarile ulterioare si pentru pastrarea formei geometrice predefinite a gabionului.
Dupa umplere gabionul se inch ide cu acelasi sistem cu care s-a efectuat si prinderea de
gabioanele adiacente.
Materialul de umplutura din spatele structurii de sprijin se compacteaza in straturi succesive
de 25 - 30 cm grosime, conform proiect.

3. MATERIALE UTILIZA
3.1. Piatra bruta pentru zidaria uscata
 'H
r.J~O
,';!
,t'.~ .i.'l·
.'''''~\r.": ,:~-:. ",,;,t~::
'.,1 " ..... .::~ '>.:
~" !";;" "," ,,~" •. Y.-:;:
(. , \,' '1' '...:!
l'~~).,,~ ..... :

(\ .._ _. ._
,L -... _ _ _ _ _ _ _..' _ •• ~._.~_ :t .~.
:
Conditii tehnice
La executia umpluturii se va folosi piatra obtinuta din depozite de roca omogena, compacta, .
nedislocata, fara fisuri sau sistuozitati.
Nu se ad mite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase.
Pentru executia umpluturii din gabion se va folosi numai piatra de cariera. Se recomanda ca
piatra sa fie extrasa ina in tea iernii care precede punerea ei in lucru.
Forma pietrei brute este neregulata, apropiata de cea paralelipipedica.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa Ie satisfaca piatra sunt urmatoarele: piatra trebuie sa
fie dura, avand marca minimum 100, uzura Los Angeles max. 30%, negeliva, prezentand muchii vii
la cioplire si dand un sunet dar la lovire cu ciocanul; nu se admit crapaturi, zone alterate, strivite
sau cuiburi de materii minerale care se dezagrega usor.
Piatra nu va contine noroi, nisip, argila sau pietre fine de roca.
Este obligatoriu ca dimensiunile pietrei sa fie minim egale cu D si maxim egale cu 2,5 x D,
unde D este latimea ochiului plasei.
Sortimentul utilizat va fi cel cuprins intre 5 - 20 kg/buc pentru a putea fi manevrata manual.
Controlul calitatii pietrei brute:
Verificarile se vor face pe loturi de maximum 2000 tone.
Fiecare lot trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii. Numarul
certificatului de calitate se va inscrie in procesul verbal de receptie al lotului.
Incercari:
Natura rocii se va determina conform SR EN 932-3 si SR EN 12407. Piatra bruta definita
conform SR EN 12670, trebuie sa corespunda conditiilor din SR EN 12620 +A1, SR EN 13043, SR
EN 13242+Al.
3.2. Geotextilul
Materialul geotextil folosit ca filtru la umplutura de material din cutiile de gabioane va fi de
tipul netesut si neimpregnat si se va verifica conform Normativului NP 075 - "Normativ pentru
utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" si va trebui sa aiba urmatoarele
caracteristici:
rezistenta la tractiune: min. 7 KN/m;
alungirea la rupere:<70%;
coeficient de permeabilitate transversal a KT> 1x 10-4 rnIs;
poansonarea cu CBR> 1000 N;
dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de
geotextil: d90<0,15 mm;

3.3. Piasa din sarma

Cutiile de gabioane sunt executate din pIasa de sarma zincata 02,8 mm.
Sarma folosita la fabricarea gabioanelor este din otel moale cu acoperire cu zinc 95% si
aluminiu 5% in conformitate cu SR EN 10223-3.
Sarma trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) Rezistenta la rupere: sarma folosita la realizarea gabioanelor trebuie sa aiba 0
rezistenta la rupere cuprinsa intre 350 si 500 N/mm2;
b) Alungirea: nu trebuie sa fie mai mica de 9 %, conform SR EN 10223-3. Testul trebuie sa
se efectueze pe un esantion de cel putin 25 cm lungime;
 _.... -... _._.._-
: ,., .. (·-'-cj\'8·{·~ ~!. ~·1~.'~-·StS\t T··~-C~n~~tnlctii

\ ; '!i~~)\;~:~:'~:i: ~.; ~~-?("·;.,:.~t. ~;,.:~,:': .;i~;'.· ;::.~ ;,~'I'~~Ur.~ \

\ ·if~ .1 -1'H' ·,,<T:...dl'· h;~) .,ubl··..,.) _. ~I~,
c) Aderenta acoperirii: aderenta stratului de acoperire pe sarma trb:>:a';'~ d~'~s~-~at;;;.---·--_J
incat, atunci cand firul este infasurat de sase ori pe un dorn cu diametrul de patru ori rna mare
decat sarma, nu se scorojeste sau crapa daca se freaca firul cu degetele.

3.4. Confectionarea cutiilor de gabioane

Cutiile pentru gabioane se confectioneaza din piasa de sarma zincata dublu rasucita.
Cadrele care asigura nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate conform detaliilor de
executie din bare din otel beton netede sau/si profilate 0(12 ... 16)mm (cadrele laterale),
0(lO ... 12)mm (cadrele intermediare si agrafele) protejate sau nu cu vopsea anticoroziva, conform
specificatiilor proiectului.
Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata.

4. UTILAJE
Utilajele necesare pentru executia lucrarilor nu sunt specificate in caietul de sarcini, acestea
vor fi adoptate in functie de cerintele prezentului Caiet de Sarcini si in functie de tehnologia de
executie a Antreprenorului aprobata de catre ConsultantlDiriginte.

5. VERIFICAREA CALITATll - CONTROLUL EXECUTIEI

5.1. Controlul calitatii lucrarilor se efectuaza urmarind:
calitatea materialului de umplutura din gabioane: fara continut de parte fina si sa
fie rezistent la ciclurile de inghet - dezghet;
integritatea gabioanelor si a prod use lor derivate din gabioane, inainte de
punerea in opera;
gradul de compactare la platforma tehnologica si la terenul suport al structurii
(sa respecte indicatiile din proiect);
controlul vizual al amplasarii corecte a gabionului;
controlul vizual al umplerii gabioanelor si al prinderilor la gab ion si intre
gabioane;
compactarea corespunzatoare a materialului de umplutura din spatele structurii
de sprijin.

5.2. Platforma de lucru

Se veri fica:
respectarea elementelor geometrice in plan si profil transversal;
realizarea platformei cu materiale corespunzatoare (prevazute in proiect);
semnalizarea punctului de lucru.

5.3. Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii

Se va verifica in raport cu prevederile proiectului:
pozitia in plan;
dimensiunile fundatiilor;
masurile de protectia muncii, de siguranta a circulatiei;
 ·~--- - -
inS(1cCt01Cl(L;\ d'~ StE..t In C. nshuc;tii ,
'\
t
t ' ... ,' .. -
.\I::;pe~L·'" " ,,<:.
.,-.,,! . . . . " ., "',, " .:.f· ,r'\"'l
',,'(.I'l " -i i· ,I tt ~ .(I.:~' (~ ,. 1 '-.. -" ' ''~'
"",,<v ,~.. " .
I,
."" ..' .)'(t. " .,.-<".,' ,.", :,:. I • 'i:~: \
\\"Jiij{~'i'"
(.) il.r...(fl
'
\
';:;' :'. ':'j "~ ,~I\~
~otV" .,, "" ,
·,~l.l·J~','~k ' ,;- .. ~'"'t
'

verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice;

concordanta intre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect.

5.4. Realizarea saltelei si a elevatiei din gabioane

Se vor verifica cosurile din pIasa, ca dimensiune, confectionare si asezare pe saltea si
montare in elevatie, in conformitate cu prevederile proiectului de executie.
Pentru asigurarea calitatii si functionalitatii lucrarilor de sprijinire cu gabioane, pe tot
parcursul executiei se vor verifica dimensiunile in plan si sectiune, calitatea materialelor puse in
opera.
Toate aceste verificari se fac in baza unui "Program pentru controlul calitatii lucrarilor" de
comun acord intre proiectant, ConsultantuluilDirigintelui, constructor. La toate aceste verificari se
incheie: proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa sau proces verbal.
5.5. Tolerante
Toleranta reprezinta diferenta dintre valoarea specificata si valoarea masurata.
Tolerantele pentru pIasa de sarma a gabioanelor sunt indicate la punctul 3.3 din prezentul
Caiet de sarcini.
5.6. Defectiuni si mod de remediere
In cazul in care 0 parte a structurii sau intreaga structura nu corespunde prevederilor
proiectului si prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile
necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de
remediere, Antreprenorul propune ConsultantlDiriginteului programul de reparatii, spre aprobare.
Reparatiile intra in sarcina Antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta
si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:
- intocmirea releveului detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule suplimentare;
- evaluarea consecintelor posibile pe term en scurt sau mai lung.
In functie de constatarile si de studiile efectuate, ConsultantullDirigintele poate sa
procedeze astfel:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
- sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari.
Moduri de remediere ale defectiunilor structurilor de sprijin din gabioane:
In cazul in care se constata ca in timpul lucrului, umplerea gabionului sau amplasarea
acestuia este defectuoasa (dimensiunea pietrei este necorespunzatoare, umplerea este insuficienta,
aspectul fatadei nu este plan, pozitionarea fata de celelalte gabioane este gresita), se trece la golirea
manuala a gabionului, reamplasarea (daca este cazul), reumplerea si inchiderea gabionului.
In situatiile in care se constata gaurirea plasei prin vandalizare sau distrugere accidentala, se
aplica 0 alta pIasa la exterior, ale carei dimensiuni sa depaseasca dimensiunile gaurii cu (3-5) x
Diam. si se prinde de pIasa existenta cu acelasi sistem de prindere folosit la constructia gabionului.
Dupa efectuarea reparatiilor, acestea vor fi supuse unor noi verificari conform criteriilor de
mai sus.
Reparatiile care trec testul vor fi declarate admise si se va trece la executia in continuare a
lucrarii (daca lucrarea nu este deja terminata).
 II InGpSC((I'·:.!i.L
. ,>, .rA!t'\:Ji
. '" . ,.' .. ,',
,tl \ ,: ..x '.\' '
· irlsfJE:ctU!>:1 tu\ d':; ::)::,;'" ';. (1 COnStfUC~1I
. ',. , i\" "
"lit,
1

i
I .-" ... .,' ; .... I"" -;:', '·G~·!'· :.~ I 1'~~I
:':1
1 t~.-.:.-·\i! ~:~,~.)\,~I!..:;' ~~.I;! .~..Il~"'"-r:-. ~ "'~~ ~h '"

Daea nu sunt indeplinite eonditiile de testare, se va repara din.nou-zGna-resp~ tiva-si-vi :-fi'~

supusa testelor pana eand se obtine un rezultat favorabiL
Daea in urma aeestor verifieari nu s-au eonstatat degradari si defeete, struetura e sprijin
este coreet exeeutata.
5.7. Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor se va face esalonat intocmindu-se pentru fiecare etapa "Proees verbal de
verificare a calitatii lucrarilor".
Reeeptia finala a lucrarilor se va face eu intocmirea unui "Proees verbal de receptie la
terminarea luerarii".

Intocmit,
ing. Daniel MORLOV A