CAIETE DE SARCINI

PENTRU PROIECTUL

„REABILITARE STRĂZI, MIHAI EMINESCU ȘI PRUNDU

MARE, ORAȘ AVRIG”

FAZA : P.T.+D.E
BENEFICIAR: ORAȘUL AVRIG, JUD. SIBIU
PROIECTANT: SC GG TEHNIC PROIECT SRL
NR. PROIECT : 12/SB-2020
DATA : SEPTEMBRIE 2020
 BORDEROU CAIETE DE SARCINI

1. LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE

TERASAMENTE......................................................................................................................3
2. STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST...........................................................................20
3. STRAT DIN PIATRĂ SPARTĂ.......................................................................................26
4. ÎMBRĂCĂMINȚI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA
CALD.......................................................................................................................................41
5. EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON ȘI BETON ARMAT............................49
6. COFRAJE............................................................................................................................54
7. ARMĂTURI........................................................................................................................56
8. BETOANE...........................................................................................................................62
9. SEMNALIZAREA PE TIMPUL EXECUȚIEI.................................................................83
10. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI.........................................................................................88
11. INCADRAREA IMBRACAMINTILOR CU BORDURI.................................................94
12. PAVAJE DIN PIATRĂ NATURALĂ SAU DIN BETON...............................................97
13. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
(CANALIZARE PLUVIALĂ)...............................................................................................101
14. CONDUCTE PENTRU ALIMENTARE CU APĂ.........................................................105
15. REȚEA DE CANALIZARE............................................................................................143

2
 CAIET DE SARCINI
1. LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE
TERASAMENTE

CUPRINS
GENERALITATI
ART. 1. DOMENIU DE APLICARE
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. MATERIALE FOLOSITE
ART. 3. PAMANT VEGETAL
ART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
ART. 5. APA DE COMPACTARE
ART. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
ART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
CAP.II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 8. PICHETAJUL LUCRARILOR
ART. 9. LUCRARI PREGATITOARE
ART.10. MISCAREA PAMANTULUI
ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
ART.12. EXECUTIA DEBLEELOR
ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR
14.1. Prescriptii generale
14.2. Modul de executie a rambleelor
14.3. Compactarea rambleelor
14.4. Controlul compactarii
14.5. Profile si taluzuri
14.6. Prescriptii aplicabile pamânturilor sensibile la umezire
14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stâncos
14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor
14.10. Protectia impotriva apei
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
CAP.III. RECEPTIA LUCRARILOR
ART.21. RECEPTIA PE FAZE
ART.22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
ART.23. RECEPTIA FINALA
GENERALITATI
ART.1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce
trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea,
nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
3
 2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si
normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de
sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati
de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului/Inginerului
verificari suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
"Clientul/Inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.

CAPITOLUL I
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PAMANT VEGETAL
Pamantul vegetal existent va fi mutat si stocat departe de lucrarile de terasamente.
Toatele taluzele de la lucrarile de reabilitare vor fi acoperite cu pamant vegetal si
plantate cu iarba imediat dupa terminarea lucrarilor de terasamente corespunzatoare. Planul de
lucrari de terasamente dat de Inginer va detaila masurile luate pentru pamantul vagetal
existent.
Furnizorii de pamant vegetal vor alege pamant vegetal din partile locului, adecvat
vegetatiei.
ART.4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile si tipurile de pamânturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005
care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelul 1.a si 1.b.

4
Materiale pentru lucrari de terasamente
Tabel 1a
Denumirea si caracteristicile pricipalelor tipuri de pamanturi Simbol Continutul de Coeficient de Indicele de Umflare Calitate ca
granule fine in neregularitate plasticitate libera material pentru
% a masei Un pentru fractii U1% terasamente
totale sub 0.5mm
0.005mm
0.05mm
0.25mm
1.Pamanturi necoezive grosiere Cu foarte putine parti fine, 1a <1<10<20 >5 0 - Foarte buna
(fractiunea mai mare de 2mm reprezinta neuniforme (granulozitate
mai mult de 50% continua); insensibile la
inghet-dezghet si la variatiile
de umiditate
Idem 1a, insa uniforme 1b <5 Foarte buna
(granulozitate discontinua)
2.Pamanturi necoezive medii si fine Cu parti fine; neuniforme 2a <6<20<40 >5 <10 - Foarte buna
(fractiunea mai mica de 2mm reprezinta (granulozitate continua )
mai mult de 50% sensibilitate mijlocie la inghet-
dezghet insensibile la variatiile
de temperatura
Idem 2a, insa uniforme 2b <5 Buna
(granulozitate discontinua)
3.Pamanturi necoezive medii si fine Cu mai multe parti fine; foarte 3a >6>20>40 >10 <40 Mediocra
(fractiunea mai mica de 2mm reprezinta sensibile la inghet-dezghet;
mai mult de 50%) cu liant constituit din fractiunea fina prezinta
pamanturi coezive. Nisip cu pietris, nisip umflare libera (contractie)
mare, mijlociu sau fin cu liant prafos sau redusa;
argilos Idem 3a insa fractiunea fina 3b >40 mediocra
prezinta umflare libera medie
sau mare

5
 Tabel 1b
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de Simbol Granulozitate Indicele de Umflare Calitate ca
pamanturi plasticitate libera material
pentru fractii U1% pentru
Conform cu Casagrande sub 0.5mm terasamente
Nomogram

4. Pamanturi coezive: Anorganice cu compresibilitate si 4a <10 <40 Mediocra

nisip prafos, praf umflare libera redusa, sensibilitate
nisipos, nisip argilos, mijlocie la inghet-dezghet
praf, praf argilos Anorganice, cu compresibilitate 4b <35 <70 mediocra
nisipos, praf argilos, mijlocie, umflare libera redusa sau Ip=0.73(Wc-20)
argila prafoasa medie, foarte sensibile la inghet-
70
nisipoasa, argila dezghet
nisipoasa, argila organice, (MO>5%) cu compresibilitate 4c 60 <10 <40 mediocra
prafoasa, argila, si umflare libera reduse sau medie, 50
argila grasa sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet 4d
anorganice, cu compresibilitate si 4d 40 >35 >70 rea
4b
umflare libera mare sau medie, 30
sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet
20
organice, (MO>5%) cu compresibilitate 4e 4a <35 <75 rea
mijlocie si umflare libera reduse sau 10 4f
4c 4e
medie, sensibilitate mare la inghet- 0
dezghet
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
organice, (MO>5%) cu compresibilitate 4f - >40 Foarte rea
mare si umflare libera mare sau medie,
sensibilitate mare la inghet-dezghet

6
4.2. Pamânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
4.3. Pamânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitând o
tehnologie adecvata.
4.4. Pamânturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul când conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.
4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamânturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau
a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamânturi
corespunzatoare, pe o grosime de minimum 20 cm in cazul pamânturilor rele si de minimum
50 cm in cazul pamânturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei.
Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile
locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamânturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea
lor pe o grosime de minimum 15 cm.
4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamânturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este
rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire
sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamânturile organice, mâluri, namoluri, pamânturile
turboase si vegetale, pamânturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub
0,75%), precum si pamânturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se
vor introduce in umpluturi bulgari de pamânt inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
4.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamânturi pot fi combinate la cererea
Inginerului cu masuri specifice destinate a aduce pamântul extras in stare compatibila cu
modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in
sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa
fara aport de liant sau reactiv.
ART.5. APA PENTRU COMPACTARE
5.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul "Inginerului" in afara de terasamentele
din spatele lucrarilor de arta.
5.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va
face decât cu aprobarea Clientului/Inginerului in care se vor preciza si modalitati de utilizare.
ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor
erodabile trebuie sa aibe calitatile pamânturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse
fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamânturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
7.1. Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici
ale acestuia prevazute in tabelul 2.
NOTA: Materialele provenite din excavatia in stanca sau roci se vor folosi la terasamente cu
respectarea conditiilor din tabelul de mai jos.

7
Tabel 2
Nr Caracteristici care se Frecvente minime Metode de determinare conform
. verifica STAS
crt
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea 1913/5-85
pamântului
2 Limita de plasticitate utilizat insa cel putin 1913/4-86
3 Coeficientul de o incercare la 5.000 mc SR EN ISO 14688-2:2005
neuniformitate
4 Caracteristicile de Pentru pamânturile folosite in 1913/13-83
compactare rambleele din
spatele zidurilor si pamânturile
folosite
5 Umflare libera la protectia rambleelor 1913/12-88
6 Sensibilitate la inghet, o incercare la fiecare 1.000 mc. 1709/3 - 90
dezghet
7 Umiditate Zilnic si la fiecare 500 mc 1913/1-82

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor

determinarilor de laborator.

C A P I T O L U L II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRARILOR
8.1. De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar
vârfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului.
Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton,
amplasati in afara zonei drumului cel putin câte doi reperi pe km.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si
completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil
in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.3. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii in ax;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
8.4. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor
de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
8.5. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate sa fie efectuata decât dupa ce obtine aprobarea "Inginerului" in
scris, cu cel putin 24 de ore in devans.
8.6. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber
Antreprenorului.
8
 ART.9. LUCRARI PREGATITOARE
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamântului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adâncime;
- demolarea constructiilor existente;
- aprobarea de catre Inginer a Procedurilor tehnice de Executie pentru lucrarile de
terasamente.
9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si
arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile.
Doborârea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se
face pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai
mica de 2 m precum si la deblee.
9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
9.4. Decaparea pamântului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si
a gropilor de imprumut.
9.5. Pamântul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv, evitând orice amestec sau impurificare a acestora. Pamântul vegetal va putea fi pus
intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.
9.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze
apa in afara amprizei drumului.
9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pâna la adâncimea de 1,00 m
sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grija pentru a fi reutilizate
conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi
evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamânt bun pentru umplutura conform prevederilor art.4 si
compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "Inginerul" sa
constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

ART.10. MISCAREA PAMANTULUI

10.1. Miscarea pamântului se efectueaza prin utilizarea pamântului provenit din
sapaturi in profilele cu umplutura a proiectului.
10.2. Excedentul de sapatura ca si pamânturile din deblee care sunt improprii realizarii
in ramblee in sensul prevederilor din art.4 precum si pamântul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie inlocuite in sensul art.4 vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pamânt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
imprumut.
10.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii "Inginerului".
10.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamânturilor provenind din
deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si
ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor,
9
Antreprenorul trebuie sa informeze "Inginerul" si sa-i supuna spre aprobare propuneri de
modificare a provenientei pamântului pentru umplutura.
10.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa
sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului
de sarcini speciale "Tabloul de corespondenta a pamântului" prin care se defineste destinatia
fiecarei naturi a pamântului provenit din deblee sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pamântului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor-
"Tabloul miscarii pamântului" care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui
volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine
cont de "Tabloul de corespondenta a pamântului" stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si
de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de
sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii "Inginerului" in termen de 30 de zile de la
notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
Tabloul miscarii pamantului trebuie sa fie dat spre aprobare Inginerului in termenul specificat
in Caiete de sarcini, Specificatii Generale.
ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
11.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de
imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii
"Inginerului". Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca
"Inginerul" considera ca este necesar, de:
- o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului
caiet de sarcini, in ce priveste gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si
analize fiind in sarcina antreprenorului;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamânt din
gropile de imprumut dat de proprietarul terenului.
11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele
reguli:
- Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
"Inginerului", sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu cu
conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca
evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie
ingrijit executate.
- Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al
drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de
rambleu;
- In albiile majore ale râurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului
amenajând o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
- Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
- Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu
inclinarea de 1:1,5...1:3, când intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de
imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum
va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate
conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi
nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;

10
 - fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se
respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea
drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu
compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
11.5. "Inginerul" se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor
susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul
sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor
de pamânturi ca si celor necesare gropilor de imprumut ramân in sarcina Antreprenorului.

ART. 12. EXECUTIA DEBLEELOR

12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca
satisfacator de catre "Inginerul" lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza,
se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale.
Adancimea stratului rutier existent trebuie sa fie verificata pe santier in timpul lucrarilor de
terasamente iar adancimea sapaturii de-a lungul drumului va fi ajustata pentru a se garanta ca
stratul rutier existent este drenat adecvat.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi in debleu. In cazul când in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie
"Inginerul" lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. In cazul când terenul intâlnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, "Inginerul" va putea prescrie realizarea unui strat de
forma pe cheltuiala clientului.
12.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta "Inginerului" care va
putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului
terasamentelor.
12.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru
adâncimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor
existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR
Pamânturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, 1,0 : 1,5
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamânturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide) 1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si 1,0:1,5...1,0:1,0
de adâncimea debleelor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1

11
 Roci stâncoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila de la 1,0:0,1 pâna la pozitia verticala
in ce priveste stabilitatea sau chiar in consola
12.7. Daca pare ca stabilitatea pamânturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebuie sa
ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat "Inginerul".
12.8. Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi
executata de asa maniera incât sa se obtina pe o adâncime de 30 cm un grad de compactare de
cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 5.
12.9. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub
lata de 3 m sunt date in tabelul 4.
Tabel 4
Profilul Tolerante admise
Roci Roci compacte
necompacte
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii
12.10. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la
umezire "Inginerul" va prescrie:
- in perioada ploioasa: extragerea verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pâna la orizontul a carui continut in apa
va fi superior cu 10 procente umiditatii optime Proctor normal.
12.11. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de
asa maniera ca pamânturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie
degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de
debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util
santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art.8 lucrari care sunt comune atât
sectoarelor de debleu cât si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte
lucrari, pregatitoare dupa cum urmeaza:

13.1. In completarea pregatirilor prevazute la art.9, pamântul din terenul de sub

rambleu, va fi compactat pe o adâncime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de
compactare Proctor normal conform tabelului 5. Gradul de compactare verificându-se cu
frecventa de 3 determinari la 250 m de banda de drum.
ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR
14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului
indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de
"Inginer". Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul când calitatile lor
minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi
compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decât dupa un timp fixat de "Inginer" sau reprezentantul
sau la propunerea Antreprenorului.
12
 14.2. Modul de executie a rambleelor
14.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil
orizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de "Inginer", o impun straturile elementare pot
fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din
benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre
doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
14.2.2. Pamântul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a
platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil
longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de
mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor alte precizari aceste
pante vor fi de minimum 5%.
14.2.3. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasând pamântul sa se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea
cât mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la
valoarea umiditatii optime.
14.3. Compactarea rambleelor
14.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevazute in STAS 2914 - 84 conform tabelului 5.
Tabel 5
Pamânturi
Zonele din terasamente
necoezive coezive
la care se prescrie gradul
de compactare imbracaminti imbracaminti imbracaminti imbracaminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
a. Primii 30 cm ai
terenului natural sub un 100 95 97 93
rambleu cu inaltimea h 95 92 92 90
de h: < 2,00 m
h: > 2,00 m
b. In corpul rambleelor
la adâncimea (h) sub
patul drumului:
h: < 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h: < 2,00 m 100 97 97 94
h: > 2,00 m 95 92 92 90
c. In deblee pe
adâncimea de 30 cm sub 100 100 100 100
patul drumului

14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "Inginerului" cu cel putin opt zile
inainte de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de
pamânt pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 5 cu
utilajele folosite pe santier.
In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza câte un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamânt. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta Antreprenorul va trebui sa ralizeze un nou tronson de proba dupa ce va aduce
13
modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari
trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.
14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 4% si se accepta in max.
10% din numarul punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata prin supravegherea "Inginerului" pe masura executiei in
urmatoarele conditii:
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din
tabelul 6 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.
Tabel 6
Denumirea incercarii Frecventa minimala a Observatii
incercarilor
Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de pamânt
Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 ml de platforma pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate
rezultatele privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare
realizat pe straturi si sectoare.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat decât daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod
obligatoriu mentionata in registrul de santier.
14.5 Profile si taluzuri
14.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incât dupa cilindrare profilele
din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de
sarcini speciale prin metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor
rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
14.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pâna la inaltimile maxime pe verticala - date in
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu H
max m
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

14.5.3. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta

redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pâna la inaltimile maxime h max. pe verticala date in tabelul
8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

14
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta a) Unghiul de frecare interna in grade
terenului 5o 10o 15o
de b) coeziunea materialului KPa
fundatie
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, hmax, in m
0 3,00 4,0 3,00 5,00 6,0 4,00 6,0 8,00 10,00
0 0 0
1:10 2,00 3,0 2,00 4,00 5,0 3,00 5,0 6,00 7,00
0 0 0
1:5 1,00 2,0 1,00 2,00 3,0 2,00 3,0 4,00 5,00
0 0 0
1:3 - - - 1,00 2,0 1,00 2,0 3,00 4,00
0 0

14.5.4. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt

urmatoarele:
- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pamânturilor sensibile la umezire
14.6.1. Când la realizarea rambleelor sunt folosite pamânturi sensibile la apa si nu sunt
masuri speciale in caietul de sarcini speciale, "Inginerul" lucrarii va putea prescrie
Antreprenorului:
- Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamânturilor din gropi de
imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.
- Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
- Tratarea pamântului cu var pentru reducerea umiditatii;
- Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut
excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si reluarea
ulterioara a compactarii.
Pentru aceste pamânturi "Inginerul" va putea impune Antreprenorului prescriptii
speciale in ce priveste evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.7.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea
taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.
14.7.2. Vor fi stropite pâna la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe
intreaga grosime a stratului elementar.
14.7.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitându-se tolerantele aratate la art.12
tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamânt care protejeaza platforma si taluzele
nisipoase.
15
 14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor la limita lucrarilor de arta
14.8.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi
constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma. Pe o latime minima de 1
metru, plecând de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.
14.8.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectând integritatea lucrarilor
permitând obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.5.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii "Inginerului" sau reprezentantului acestuia care
vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.
14.9. Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice
ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai
apropiata statie pluviometrica.
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la axul strazii.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta
sa fie taiate.
La sfârsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi curatate.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat
respectând cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in
proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in
tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma
va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis cu inclinarea de 4% spre margine. In
curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Când acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in
trepte. Aceste trepte sunt apoi umplute cu pamânt vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie farâmitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspândire.
Dupa raspândire pamântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamânt vegetal este in principiu, suspendata pe
timp de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decât in masura in care
acestea pot fi evacuate prin gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre "Inginer".
ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

16
 In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a
rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea
scrisa a "Inginerului" toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a
degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului si amprizei drumului
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- verificarea calitatii si starii pamântului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante.
20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a
verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamântului pus in opera si a
rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
20.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea
lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor
proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
20.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a
indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamântul, se determina gradul de compactare si
deformabilitatea terenului de fundatie.
20.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse specificându-se si eventuale remedieri necesare.
20.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare
este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
20.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu
pârghie Benckelman conform instructiunilor tehnice departamentale - indicativ CD 31-02.
20.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la
max. 20 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de
drum nou.
20.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon se incadreaza in valorile
din tabelul 9, admitându-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile
admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamântului de
fundatie sunt conform tabelului 9.
20.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in
corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta
valori de capacitate portanta scazuta.
20.11. Verificarea calitatii si starii pamântului
Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamântului conform tabelului 2.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in
starea uscata.
20.12. Verificarea grosimii straturilor asternute
Grosimea fiecarui strat de pamânt asternut la executarea rambleului va fi verificata, ea
trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamânt
respectiv si utilajele folosite la compactare.
17
 20.13. Verificarea gradului de compactare
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamânt pus in opera.
In cazul pamânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si
de la baza stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului când grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamânturilor necoezitive se va
preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS
1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte
repartizate stânga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
20.14. In cazul când valorile obtinute nu sunt corespunzatore celor prevazute in tabelul
5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
20.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atât timp cât rezultatele verificarilor
efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a
stratului nefiind posibila.
20.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive sau cu
deflectometrul cu pârghie.
20.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea
deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.
20.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/-
0,05 m fata de prevederile proiectului.In ce priveste suprafatarea platformei si nivelarea
taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art.12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din proiect.
20.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu
deflectometrul cu pârghie.
La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului si la nivelul
superior al terasamentelor sub stratul de forma se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91kN are valori
mai mici decât cea admisa conform tabel 9.
Tabel 9
Tipul de pamânt conform SR EN ISO 14688-2:2005 Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa,
argila 450
Atunci când masurarea deformatiei elastice nu este posibila, cu aprobarea Inginerului,
se pot utiliza alte metode de determinare a capacitatii portante standardizate sau agrementate.
In cazul utilizarii metodelor de determinare a deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4-
89) frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe sectiuni de drum de maximum 250 m.

18
C A P I T O L U L III
RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe
faze de excutie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
21.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre "Inginer" si Antreprenor, iar documentul
ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
21.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare
- terenului de fundatie
- in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor
de control, cât si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

ART.22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

22.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda
la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificându-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de
executie
- natura pamântului din corpul drumului
- concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini
2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat
in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzelor, etc.
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
ART.23. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna si modul in care s-au comportat
terasamentele in perioada de garantie si daca au fost intretinute corespunzator.

19
 CAIET DE SARCINI
2. STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST

GENERALITATI
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din
balast din sistemele rutiere ale strazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si
stratul de fundatie realizat.
Terminologie, conform SR 4032/1-2001.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este
stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul"
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE
3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima de 63
mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate (SR EN 13242+A1:2008).
3.3. Balastul utilizat pentru straturi anticapilare trebuie sa fie conform tabelului 1:
Tabel 1.
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Sort 0-63
Continut de fractiuni :
-sub 0.02 mm Max. 3
-0…8 mm 40…80
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate (Un), min 15
Coeficient de permeabilitate (k),cm/s, 3.5 x 10-3
min
Inaltimea capilara maxima (H)cm, max Grosimea stratului

3.4. Balastul pentru a fi folosit in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile

calitative aratate in tabelul 2:

Tabel 2.
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI FUNDATII
RUTIERE
Sort 0-63
Continut de fractiuni I
20
 maxim: sub 0,02 mm 3
sub 0,2 mm 3-18
0-1 mm 4-38
0-4 mm 16-57
0-8 mm 25-70
0-16 mm 37-82
0-25 mm 50-90
0-50 mm 80-98
0-63 mm 100
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate 15
(Un), min
Echivalent de nisip
(EN) min 30
Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA) I max. 30

3.5. Agregatul se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea

si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
3.6. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate
de laborator.
3.7. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
3.8. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel incât sa se evite amestecarea balasturilor. Se interzice
amestecarea sorturilor de balast in santier sau la locul de punere in opera.
3.9. In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea
acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 , aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA
STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3:
Tabel 3.
Actiunea,procedeul de Frecventa minima Metoda de
verificare sau caracteristici La aprovizionare La locul de punere in determinare
ce se verifica opera conform
STAS
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise in certificatul de aprovizionat - SR EN
calitate sau certificatul de 13242+A1:2008
garantie
Minim o proba la cel
2 Determinarea putin 400 to pentru
granulometrica fiecare sursa (daca este
cazul pentru fiecare - 4606-80
sort)
21

3 Umiditate
Rezistente la uzura cu
4 masina tip Los Angeles
(LA)
O proba pe schimb (si
sort) si ori de câte ori se
- observa o schimbare
cauzata de conditii 4606-80
meteorologice
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru - SR EN
fiecare sursa (sort) 13450:2013

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un
laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in I.
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul
santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in I
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
 d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
 du max.pM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare
aratat la art.13.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului .
8.3. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si
latime de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,
componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspândire
pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
"Inginerului", efectuând controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun
acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
22
 Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea optima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc
S= suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.
10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai
multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane cota
stratului rutier din proiect in axul drumului.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
ramân dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.
10.5. Este interzisa executia din balast inghetat.
10.6. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.
11.CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi
tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul Metode de
caracteristica care se verifica de punere in opera verificare
conform
STAS
1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata
de 2.000 mp de strat 4606-80
3 Determinarea grosimii stratului compact minim 3 probe la o suprafata
de 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S
zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare prin minim 3 puncte pentru
determinarea greutatii volumice in stare uscata suprafete < 2.000 mp 1913/15-75

23
 In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie conform "Instructiunilor tehnice
departamenteale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor
cu pârghie - indicativ CD 31-02.
In cazul benzilor de supralargire, când latimea acestora este mica si nu pot fi efectuate
masuratori deflectometrice, se pot utiliza alte metode pentru determinarea capacitatii portante,
cu aprobarea Inginerului. Daca se utilizeaza metoda determinarii deformatiei relative sub
placa (STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3 determinari la 250 m de banda.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta.
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 10 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in
proiect.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in puncte
izolate de +/- 10 mm.
13. CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pâna la realizarea gradului de
compactare de 98% Proctor Modificat in cel putin 93% din punctele de masurare si de 95% in
toate punctele masurate pentru strazile de categoria IV de 100% Proctor Modificat in cel putin
95% in punctele de masurare si 98% in toate punctele de masurare pentru strazile de categoria
I,II si III.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca deformatiile elastice inregistrate (CD 31-02) sunt mai mici decât valoarea admisibila
care este conform Tabelului 5.
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast.
Tabel 5.
Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
stratului de fundatie din balast Strat de forma Pamânturi de tipul conf. SR EN ISO 14688-2:2005
h.cm conf. Nisip prafos Praf nisipos Argila
STAS 12253-84 Nisip argilos Praf argilos Argila nisipoasa
Praf Argila prafoasa
15 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190
14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

24
 Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
15. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatie
pentru stratul de fundatie din balast sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate
in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie Antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verifica
indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum
si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa.

16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast se efectueaza o
data cu receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de drum.
Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de
calitate si modul de executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca
si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei.
Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul
verbal de receptie la terminarea lucrarilor.
17. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de fundatie din balast va avea loc o data cu receptia finala a
unui sector, terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini.

25
 CAIET DE SARCINI
3. STRAT DIN PIATRĂ SPARTĂ

GENERALITĂŢI
Art.l. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia
straturilor de fundaţie din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal din sistemele rutiere
ale drumurilor publice şi ale străzilor.
El cuprinde condiţiile tehnice prevăzute în SR EN 13242 – “Agregate din materiale
nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri”
care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite şi în STAS 6400 de stratul de piatră
executat.
Art.2. Prevederi generale
2.1. Fundaţia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a
cărui grosime este stabilită prin proiect.
2.2. Fundaţia din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast şi un strat superior din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor
STAS 6400.
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor
măsuri de îmbunătăţire a protecţiei patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive,
stratul de fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe
un substrat de fundaţie care poate fi:
-substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
-substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.
Când stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast, aşa cum se prevede la pct.2.2.,
acesta preia şi funcţia de substrat drenant, asigurându-se condiţiile necesare privind grosimea,
calitatea de drenare şi măsurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări
suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale
3. Pentru execuţia fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
a. Pentru fundaţie din piatră spartă mare, 40-80:
-balast 0-63 mm în stratul inferior;
-piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;
-split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;
-nisip grăunţos sau savură 0-8 mm ca material de protecţie.
b.Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm
-nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul
drumului este coeziv şi nu se prevede execuţia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru
substratul drenant;
-piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grăunţos sau savura ca material de protecţie nu se utilizează când stratul
superior este de macadam sau de beton de ciment.
26
3.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească
condiţiile arătate în tabelele de mai jos şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări
de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.4. Toate agregatele trebuie notate cu clasa de granulozitate d/D și trebuie să fie conforme
cu cerințele de granulozitate din SR EN 13242.
3.5. Clasele de granulozitate trebuie stabilite prin utilizarea sitelor prezentate în tabelul 1 și
trebuie să conțină seria de bază, sau seria de bază plus seria 1, sau seria de bază plus seria 2.
Nu este admisă combinarea dimensiunilor sitelor din seria 1 și din seria 2.
3.6. Raportul dintre cea mai mare dimensiune D și cea mai mică dimensiune d a claselor de
granulozitate nu trebuie să fie mai mic de 1,4.
3.7. Este posibilă combinarea a două sau mai multe clase de granulozitate alăturate ale
agregatelor.
Tabelul 1 - Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate conform SR EN
13242
Serie de bază Serie de bază + seria 1 Serie de bază + seria 2
mm mm mm
0 0 0
1 1 1
2 2 2
4 4 4
- 5,6 (5) -
- - 6,3 (6)
8 8 8
- - 10
- 11,2 (11) -
- - 12,5 (12)
- - 14
16 16 16
- - 20
- 22,4 -
31,5 (32) 31,5 (32) 31,5 (32)
- - 40
- 45 -
- 56 63
63 63 80
- - -
- 90 -
NOTĂ 1 – Dimensiunile sitei mai mari de 90 mm pot fi folosite în aplicațiile particulare
NOTĂ 2 – Dimensiunile rotunjite dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea
simplificată a claselor de granulozitate
Tabelul 2 - Condiţii generale de granulometrie conform SR EN 13242
Agregat Dimensiune Procent de trecere (în masă) % Categorie
mm G
2 Da 1,4 Db c Dd dc e d/2 b c

d=1 100 98 la 100 85 la 99 0 la 15 0 la 5 Gc 85-15

Agregat grosier
și D > 2 100 98 la 100 80 la 99 0 la 20 0 la 5 Gc 80-20

d=0 100 98 la 100 85 la 99 - - GF 85

Fin
și D = 6,3 100 98 la 100 80 la 99 - - GF 80

27
 - 100 85 la 99 GA 85
d=0
Amestec agregat 100 98 la 100 80 la 99 - - GA 80
și D > 6,3
100 - 75 la 99 GA 75
a Pentru dimensiuni ale agregatelor în care D este mai mare de 65 mm (ex 80 mm și 90 mm) se aplică numai cerințele
referitoare la sita de 1,4D, deoarece nu există site de seria ISO 565/R20 mai mari de 125 mm.
b Atunci când sitele calculate ca 1,4 D și d/2 nu se regăsesc ca mărimi de sită în seria ISO 565/ R20, se vor adopta
următoarele dimensiuni de sită mai mari respectiv mai mici.
c Pentru utilizări speciale pot fi stabilite cerințe adiționale.
d Procentul de trecere D poate fi mai mare de 99%, dar în astfel de cazuri, producătorul trebuie să documenteze și să
declare sortarea tip inclusiv sitele D, d, d/2 și sitele din setul de bază plus setul 1 sau setul de bază plus setul 2,
intermediare între d și D. Sitele cu un raport de 1,4 ori mai mic decât următoarea sită mai mică pot fi excluse.
e Limitele pentru procentul de trecere d pot fi modificate de la 1 la 15 pentru Gc 85-15 și de la 1 la 20 pentru Gc 80-20 ,
când este necesar să se obțină un agregat bine sortat.

Când se solitică, pentru agregatele grosiere sortate la care d/D = 2 se aplică următoarele
cerințe comolementare pentru procentul de trecere prin sita de dimensiune medie:
- toate sorturile trebuie să se încadreze între limitele generale date în tabelul 3;
- producătorul trebuie să documenteze și, la cerere, să declare tipul sortării care trece
prin sita mijlocie. Abaterile limită trebuie să respecte cerințele categoriilor selectate în tabelul
3, în concordanță cu o anumită aplicație sau de utilizarea finală.
Tabelul 3 – Categorii ale limitelor generale și toleranțelor agregatelor grosiere pentru site
mijlocii
conform SR EN 13242
Limitele generale și toleranțe pentru sitele Categorie
mijlocii G
(procentul masei care trece)
Site mijlocii
Unde D/d ≥ 2
D/d
Limite generale Toleranțe ale
mm
granulozității tip
declarate de către
producător
25 la 80 ± 15 GTc25/15
<4 D/1,4
20 la 70 ± 15 GTc20/15
≥4 D/2 20 la 70 ± 17,5 GTc
25/17,5
nu se solicită GT NR
Când sitele mijlocii calculate mai sus nu sunt cuprinse în seria ISO565/ R20, se va folosi
cea mai apropiată sită din serie.

Deviațiile limită pentru agregatele fine și mixte trebuie să respecte cerințele categoriilor
menționate în tabelul 4 conform cu o anumită aplicație sau cu utilizarea finală.
Tabelul 4 – Categorii de toleranțe ale sortării tip declarate de producător pentru agregate fine
și agregate mixte conform SR EN 13242
Abateri limită
Categoria
Procent de trecere exprimat ca masă
Agregat fin Agregat mixt
D D/2 0,063
GTF GTA
±5 ± 10 ± 3a GTF 10 GTA 10
±5 ± 20 ± 4b GTF 20 GTA 20
± 7,5 ± 25 ± 5c GTF 25 GTA 25
Nu se solicită GTF NR GTA NR
Când sita mijlocie calculată ca mai sus nu este cuprinsă în seria ISO565/R20 se va folosi
28
 cea mai apropiată sită din serie.
NOTĂ – Abaterile limită ale sitelor D sunt limitate suplimentar în tabelul 2.
a Excepție pentru categoria f3 (vezi tabelul 8).
b Excepție pentru categoria f3 și f7 pentru agregate fine și f3, f5 și f7 pentru agregate mixte
(vezi tabelul 8).
c Excepție pentru categoria f3 și f7 pentru agregate fine și f3, f5, f7 și f9 pentru agregate
mixte (vezi tabelul 8).

3.8. Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25, 25-40 şi 40-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplineşte condiţiile de granulozitate.
Amestecul pe şantier se realizează într-o instalaţie de nisip stabilizat prevăzută cu predozator
cu patru compartimente.
3.9. Forma agregatelor grosiere trebuie determinată în termenii indicelui de aplatizare, așa
cum este stabilit în EN 933-3 și a indicelui de formă, așa cum este stabilit în EN 933-4.
Indicele de aplatizare trebuie să respecte încercarea de referință pentru determinarea formei
agregatelor grosiere. Indicele de aplatizare și indicele de formă trebuie declarați conform cu
categoria relevantă din tabelul 5 și 6.
Tabelul 5 – Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de aplatizare conform SR EN
13242
Indicele de aplatizare Categorie
FI
≤ 20 FI20
≤ 35 FI35
≤ 50 FI50
> 50 FIDeclarat
Nu se solicită FINR
Tabelul 6 – Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de formă conform SR EN 13242
Indicele de formă Categorie
SI
≤ 20 SI20
≤ 40 SI40
≤ 55 SI55
> 55 SIDeclarat
Nu se solicită SINR

Procentul de particule sfărâmate sau sparte și totalul particulelor rotunjite din

agregatele grosiere, determinat conform EN 933-5, trebuie declarat conform cu categoria
relevantă din tabelul 7.
Tabelul 7 – Categorii pentru procentul de particule sfărâmate sau sparte și totalul particulelor
rotunjite din agregatele grosiere conform SR EN 13242
Fracțiunea de masă Fracțiunea de masă de Categorie
de particule particule total rotunjite
sfărâmate sau % C
zdrobite
%
de la 90 până la 100 de la 0 până la 3 C90/3
de la 50 până la 100 de la 0 până la 10 C50/10
de la 50 la 100 de la 0 până la 30 C50/30
- de la 0 până la 50 CNR/50
29
 - de la 0 până la 70 CNR/70
Valoare declarată Valoare declarată CDeclarat
Nu se solicită Nu se solicită CNR

Conținutul de părți fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt, trebuie declarat conform
cu categoria relevantă din tabelul 8.
Tabelul 8 – Categorii pentru valorile maxime ale conținutului de părți fine conform SR EN
13242
Agregat Fracțiunea de masă care trece Categorie
prin sita de 0,063 mm % f
Grosier ≤2 f2
≤4 f4
>4 fDeclarată
Nu se solicită fNR
Fin ≤3 f3
≤ 10 f10
≤ 16 f16
≤ 22 f22
> 22 fDeclarată
Nu se solicită fNR
Mixt ≤3 f3
≤5 f5
≤7 f7
≤9 f9
≤ 12 f12
≤ 15 f15
> 15 fDeclarată
Nu se solicită fNR
Observație: Când conținutul de părți fine dîntr-un agregat fin depășește o fracțiune de masă de
3% și există o dovadă de utilizare satisfăcătoare, nu mai este necesară o încercare
suplimentară.

Rezistența la fragmentare a agregatului grosier trebuie determinată în termenii

coeficienului Los Angeles, așa cum este stabilit în EN 1097-2:1998, capitolul 5. Coeficientul
Los Angeles trebuie declarat conform cu categoria relevantă din tabelul 9 în concordanță cu o
anumită aplicație sau utilizare finală.

Tabelul 9 – Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de formă conform SR EN 13242
Indicele de formă Categorie
LA
≤ 20 LA20
≤ 25 LA25
≤ 30 LA30
≤ 35 LA35
≤ 40 LA40
≤ 50 LA50
≤ 60 LA60
> 60 LADeclarat
Nu se solicită LANR
30
 Rezistența la fragmentare prin impact a agregatului grosier trebuie determinată
conform EN 1097-2:1998, capitolul 6, și trebuie declarată conform cu categoria relevantă din
tabelul 10 în concordanță cu o anumită aplicație sau utilizare finală.

Tabelul 10 – Categorii pentru valorile maxime ale rezistenței la impact conform SR EN 13242
Valoarea încercării la impact Categorie
% SZ
≤ 18 SZ18
≤ 22 SZ22
≤ 26 SZ26
≤ 32 SZ32
≤ 35 SZ35
≤ 38 SZ38
> 38 SZDeclarat
Nu se solicită SZ NR

Când se solicită, rezistența la uzură a agregatului grosier (coeficientul micro-Deval,

MDE), determinată conform EN 1097-1, trebuie declarată conform cu categoria relevantă din
tabelul 11 în concordanță cu o anumită aplicație sau utilizare finală.

Tabelul 11 – Categorii pentru valorile maxime ale rezistenței la uzură conform SR EN 13242
Coeficientul micro-Deval Categorie
MDE
≤ 20 MDE 20
≤ 25 MDE 25
≤ 35 MDE 35
≤ 50 MDE 50
> 50 MDE Declarat
Nu se solicită MDE NR

Densitatea granulelor trebuie determinată conform EN 1097-6 :2000, capitolele 7, 8

sau 9, funcție de mărimea granulei și de rezultatele declarate.

Absobția apei trebuie determinată conform EN 1097-6 :2000, capitolele 7, 8 sau 9,

funcție de mărimea granulei și de rezultatele declarate.

Rezistența la îngheț dezgheț

Dacă absobția de apă, determinată conform EN 1097-6 :2000, capitolul 7 nu este mai
mare decât una din valorile alese din categoriile stabilite în tabelul 12, agregatul trebuie
considerat rezistent la îngheț - dezgheț.

Tabelul 12 – Categorii pentru valorile maxime ale absorbției de apă conform SR EN 13242
(EN 1097-6:2000, capitolul 7)
Absorbția de apă Categorie
Procente de masă WA24
%
≤1 WA24 1
≤2 WA24 2
31
Dacă absobția de apă, determinată conform EN 1097-6 :2000, Anexa B nu este mai mare
decât o valoarea maximă de 0,5%, atunci agregatul trebuie considerat rezistent la îngheț -
dezgheț (vezi tabelul 13).

Tabelul 13 – Categorii pentru valorile maxime ale absorbției de apă conform SR EN 13242
(EN 1097-6:2000, Anexa B)
Absorbția de apă Categorie
Procente de masă WA24
%
≤ 0,5 WA24 0,5
> 0,5 WA24 Declarată
Nu se solicită WA24 NR

Rezistența la îngheț - dezgheț determinată conform EN 1367-1 sau conform cu EN

1367-2, trebuie declarată în conformitate cu categoria relevantă din tabelul 14 sau tabelul 15.

Tabelul 14 – Categorii pentru valorile maxime ale rezistenței la îngheț - dezgheț conform SR
EN 13242
Îngheț-dezgheț Categorie
Procente de masă (%) F
≤1 F1
≤2 F2
≤4 F4
>4 FDeclarată
Nu se solicită FNR

Tabelul 15 – Categorii pentru valorile maxime ale condiției de maxim a sulfatului de

magneziu, conform SR EN 13242
Îngheț-dezgheț Categorie
Procente de masă (%) MS
≤ 18 MS18
≤ 25 MS25
≤ 35 MS35
>35 MSDeclarată
Nu se solicită MSNR

3.10. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul şantierului pentru a se asigura
omogenitatea şi constanta calităţii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de
laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.
3.11. În timpul transportului de la Furnizor la şantier şi al depozitării, agregatele trebuie
ferite de impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi
păstrate în condiţii care să le ferească de imprăştiere, impurificare sau amestecare.
3.12. Controlul calităţii agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu
prevederile tabelului 6.
3.13. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;

32
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de
laboratorul şantierului.
3.14. În cazul în care la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă amestec optimal
aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelele de mai sus,
acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor
calitative prevăzute.

Art.4. Apa
Apa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reţeaua publică sau din alte
surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

Art.5. Controlul calităţii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundaţie

Producătorul trebuie să respecte verificările impuse prin următorul tabel:
Caracterisitici Note/referințe Metodă de Frecvența minimă
încercare a încercării
1 Granulozitate EN 933-1 1 pe săptămână
2 Forma agregatului Frecvența încercării se aplică la agregatele sfărâmate EN 933-3 1 pe lună
grosier sau sparte. Frecvența încercării pentru pietriș de râu EN 933-4
depinde de origine și poate fi redusă.
3 Procent de particule Numai pentru pietriș brut. EN 933-5 1 pe lună
sfărâmate
4 Conținutul de părți EN 933-1 1 pe săptămână
fine
5 Calitatea părții fine EN 933-8 1 pe săptămână
EN 933-9
6 Rezistența la EN 1097-2 2 pe an
fragmentare
7 Rezistența la uzură EN 1097-1 2 pe an
8 Densitatea granulelor Metoda de încercare depinde de mărimea granulelor EN 1097-6 1 pe an
agregatului.
9 Absorbția de apă Metoda de încercare depinde de mărimea granulelor EN 1097-6 1 pe an
agregatului.
10 Rezistența la îngheț - EN 1097-6 1 la 2 ani
dezgheț EN 1367-1
EN 1367-2
11 Substanțe periculoase - - Când se solicită

Producătorul trebuie să efectueze încercările de tip inițiale și controlul producției de

agregate pentru a se asigura că produsul este conform cu standardul european SR EN 13242.
Notarea agregatului:
Agregatul trebuie identificat în modul următor:
- sursa și producătorul - dacă materialul a mai fost manevrat într-un
depozit, trebuie declarate și sursa și depozitul;
- tipul agregatului (EN 932-3);
- clasa de granulozitate;
Marcarea agregatului:
Borderoul de livrare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:
- denumirea;
- data expediției;
- numărul de serie al borderoului;
- referire la standardul european SR EN 13242.

Controlul calităţii se face și de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu

prevederile cuprinse în tabelul de mai jos.

33
 Acţiunea, procedeul de verificare Frecvenţă minimă Metode de
sau caracteristicile care se verifică la aprovizionare la locul de determinare
punere în operă conf.
Examinarea datelor înscrise în la fiecare lot --- ---
certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garanţie
Corpuri străine : In cazul în care se Ori de câte ori STAS 4606
- argilă pucăţi observă prezenţa lor apar factori de
- argilă alterată impurificare
- conţinut de cărbune

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră
spartă se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor
de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
du max. P.M. - greutate volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm
Wopt P.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe
prelevate din lucrare şi anume:
duef- greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm3
Wef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de
34
 compactare, gc.

7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la

art. 13.

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE

Art.8. Măsuri preliminare
8.1. La execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de
terasamente sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor de fundaţie se vor verifica şi regla toate utilajele şi
dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie.
8.3. Înainte de aşternerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările
pentru drenarea apelor din fundaţie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale
sub acostament sau sub rigole şi racordările stratului de fundaţie la acestea - precum şi alte
lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este
cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face prîntr-un
strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara
suprafeţei de lucru, în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau
deasupra terenului în cazul rambleelor.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se
vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru,
funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.

Art.9. Experimentarea execuţiei straturilor de fundaţie

9.1. Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea
executării straturilor de fundaţie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaţie - strat de fundaţie din piatră
spartă mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundaţie din piatră spartă amestec
optimal 0-63, cu sau fără substrat de nisip în funcţie de soluţia prevăzută în proiect.
În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din balast şi separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu
lăţimea de cel puţin 3,50 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a
componentei atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se
poate executa într-un singur strat sau două şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru
realizarea grosimii respective cu o suprafaţare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenţa Inginerului,
efectuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul,
stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componenţei utilajului de
compactare folosit.
35
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului fundaţiei ce poate fi executat pe Şantier;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului).
9.3. Intensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc
S - suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp în cazul când se foloseşte
tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează.
9.4. În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreşte stabilirea corectă a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare uşoare şi rulouri compresoare
mijlocii, a numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la
fixarea pietrei sparte 63-80 şi în continuare a
numărului minim de treceri, după aşternerea în două reprize a splitului de împănare 16-25,
până la obţinerea încleştării optime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roţile ruloului nu mai lasă nici un fel de
urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de cea. 40 mm
aruncate în faţa ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfărâmate, fără ca stratul
de fundaţie să sufere dislocări sau deformări.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă
pentru restul lucrărilor.
Caracteristicile obţinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de şantier
pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

Art. 10. Execuţia straturilor de fundaţie

A. FUNDAŢII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST

a. Execuţia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul, într-un singur strat, având
grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obţină 10 cm.
Aşternerea şi nivelarea se vor face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în
proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se
stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin
stropire. Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza de compactare,
tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile la care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a
platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie,
astfel ca stratul de fundaţie
să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a
apelor, conform pct.8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau care rămân
după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se
compactează din nou.
10.6. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu balast îngheţat.
10.7. Este interzisă de asemenea aşternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de
zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

36
b. Execuţia stratului superior din piatră spartă mare 63-80
10.8. Piatra spartă mare se aşterne, numai după recepţia stratului inferior de balast, care,
prealabil aşternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat în reprize. Până la încleştarea pietrei
sparte, compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operaţiunea se
continuă cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numărul de treceri a
atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
10.10.După terminarea cilindrării, piatra spartă se împănează cu split 16-25, care se
compactează şi apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu
savură 0-8 sau cu nisip.
10.11. Până la aşternerea stratului imediat superior, stratul de fundaţie din piatră spartă mare
astfel executat, se acoperă cu material de protecţie (nisip grăunţos sau savură).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor şi protecţia stratului de fundaţie din piatră spartă mare.

B. STRATURI DE FUNDAŢIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL

10.12. Pe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive şi pe care nu se prevăd
în proiecte îmbunătăţiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în
prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute
în proiect pentru stratul de fundaţie. Nisipul aşternut se umectează prin stropire şi se
cilindrează.
10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se aşterne cu un
repartizor-finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantităţii de apă, corespunzătoare
umidităţii optime de compactare.
Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în
proiect.
10.14. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se
stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin
stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.15. Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a
utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.16. La drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a
platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie,
astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile
de evacuare a apelor conform pct.8.3.
10.17. Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea
straturilor de fundaţie din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se
corectează cu material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4
cm se decapează după contururi regulate, pe toată grosimea stratului, se completează cu
acelaşi tip de material, se renivelează şi apoi se cilindrează din nou.
10.18. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec optimal îngheţată.
10.19. Este interzisă de asemenea aşternerea pietrei sparte amestec optimal, pe parul acoperit
cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

Art. 11. Controlul calităţii compactării straturilor de fundaţie

11.1. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se determină
prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie şi deflectometrie a capacităţii Portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi
semirigide, indicativ CD 31.
37
Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului
executat:
- compoziţia granulometrică a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimă, densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate densitate, capacitate portantă).
Nr. Determinarea, procedeul de Frecvenţă minime la locul Metode de
crt verificare sau caracteristicile care de punere în lucru determinare
se verifică conf.
1 Incercarea Proctor modificată: --- STAS 1913/13
- strat balast
- strat piatră spartă amestec
optimal
2 Determinarea umidităţii de minim 3 probe la o suprafaţă STAS 1913/1
compactare: de 2000 mp de strat
- strat balast
- strat piatră spartă amestec
optimal
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafaţă ---
compactat: de 2000 mp de strat
- toate tipurile de straturi
4 Verificarea realizării intensităţii zilnic ---
de compactare Q/S
- toate tipurile de straturi
5 Determinarea gradului de minim 3 pct pentru STAS 1913/15
compactare prin determinare a suprafeţe <2000 mp şi STAS 12288
greutăţii volumice pe teren: minim 5 pct pt suprafeţe
- strat balast >2000 mp de strat
- strat piatră spartă amestec
optimal
6 Verificarea compactării prin mnim 3 încercări la o STAS 6400
încercarea cu p.s.în faţa suprafaţă de 2000 mp
compresorului
7 Determinarea capacităţii portante în câte 2 puncte situate în Normativ CD 31
la nivelul superior al stratului de profiluri transversale la
fundaţie distanţe de 10 m unul de
- toate tipurile de straturi de altul pe fiecare bandă cu
fundaţie lăţime de 7,5 m

CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

12.1. Grosimea stratului de fundaţie este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi
de maximum ± 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu
care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafaţă de drum.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.
12.2. Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul
profilelor transversale ale proiectului.
38
12.3. Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută,
prevăzută în proiect. Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută şi va fi măsurată
la fiecare 25 m.
12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt aceleaşi ca şi cele ale îmbrăcăminţilor sub care
se execută.
Abaterile limită la cotele fundaţiei, faţă de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

Art.13. Condiţii de compactare

13.1. Straturile de fundaţie din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până la realizarea
încleştării maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de
aceeaşi natură petrografică, ca şi a pietrei sparte utilizate la execuţia straturilor şi cu
dimensiunea de circa 40 mm, aruncată faţa utilajului cu care se execută compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să
sufere dislocări sau deformări.
13.2. Straturile de fundaţie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la
realizarea următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată
maximă determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13:
— pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III
• 100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
• 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de măsurare
la
drumurile de clasa tehnică II şi III;
— pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V
• 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
• 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundaţie se consideră realizată dacă
valorile deformaţii lor elastice măsurate, nu depăşesc valoarea deformaţiilor elastice
admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
Art.14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie
Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m
lungime astfel:
— în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi
denivelările admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, faţă de cotele proiectate;
— în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi
denivelările admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, faţă de cotele proiectate.

In cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se
va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Art.15. Recepţia pe faza determinantă
Recepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului
privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii
privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată
în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în
documentaţie sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu
prevederile Art. 5, 11, 12, 13 şi 14.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi
calitative impuse de proiecte şi de caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe
parcursul execuţiei de către organele de control.

39
În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal" de recepţie pe fază în registrul de lucrări
ascunse.
Art.16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu
HG 273/94.
Art. 17. Recepţia finală
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se
va face în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

REGLEMENTĂRI TEHNICE
CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide.
STANDARDE
SR EN 13242 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare
în inginerie civilă și în construcții de drumuri.
SR EN 933-1 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică prin cernere.
SR EN 933-3 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare.
SR EN 933-4 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de formă.
SR EN 933-5 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din
agregate grosiere.
SR EN 933-8 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.
SR EN 1097-1,2,6 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi
fizice ale agregatelor.
Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval)
Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare
Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
STAS 1913/13 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.
Metode de încercare.
STAS 6400 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice
generale de calitate.
STAS 12288 - Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con şi nisip.

40
 CAIET DE SARCINI
4. ÎMBRĂCĂMINȚI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE
EXECUTATE LA CALD

CAPITOLUL I
GENERALITĂTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind îmbrăcămintile
bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate
naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevăzute în
Normativ AND 605, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă
si controlul calitătii materialelor si straturilor executate.
1.2. Caietul de sarcini se aplică la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor
publice si a străzilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare.
1.3. Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileste în proiect de
către Proiectant.
1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcămintilor executate din
mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

2.1. Îmbrăcămintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice
cilindrate executate la cald, fiind alcătuite, în general, din două straturi si anume:
• stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
 MAS11,2 si MAS 16, mixturi asfaltice stabilizate;
 MAP16 Mixturi asfaltice poroase
 BA8, BA11,2, BA16, betoane asfaltice bogate în criblură,
 BAPC8, BAPC11,2 SI BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.
• stratul inferior, de legatură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
 BAD22,4 beton asfaltic deschis, cu criblură;
 BADPC22,4 beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;
 BADPS22,4 beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.
• straturi de baza din mixturi asfaltice la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi
asfaltice:
 AB22,4 si AB31,5 -anrobat bituminos cu criblura pentru strat de baza
 ABPC 22,4, ABPC 31,5 -anrobat bituminos cu pietris concasat pentru strat de
baza
 ABPS 31,5 -anrobat bituminos cu pietris sortat pentru strat de baza
2.2. În cazurile în care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur
strat, acesta trebuie să îndeplinească toate conditiile cerute pentru stratul de uzură.
2.3. Îmbrăcămintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru
drumuri se vor executa conform Normativ AND 605

41
C A P I T O L U L II
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
ART.3. AGREGATE
3.1. Pentru îmbrăcăminti bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie să îndeplinească, conditiile de calitate în
conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează:
− cribluri sort 4-8, 8-16 (11,2)sau 16-31,5(22,4), conform AND 605, tabelul 5;
− nisip de concasaj 0-4, conform AND605, tabelul 6;
− nisip natural sort 0-4, conform AND605, tabelul 8;
− pietris sortat si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16(11,2) si 16-31,5(22,4), conform AND605,
tabelul 7.
Agregatele naturale artificiale vor respecta prevederile SR EN 13043.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate,
înainte de a fi introduse în instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu
platforme betonate, având pante de scurgere a apei si pereti despărtitori, pentru evitarea
amestecării si impurificării agregatelor.
3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de
conformitate care atestă calitatea acestora.

ART.4. FILER
Filerul care se utilizează la îmbrăcăminti rutiere bituminoase este de calcar, de cretă,
sau din var stins, conform SR EN 13043 si/sau STAS 539.
Filerul se depozitează în silozuri cu incarcare pneumatica, f. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat, sau a altor tipuri de pulberi decât cele precizate mai sus.

ART.5. LIANTI
5.1. Liantii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul
caiet de sarcini sunt:
− bitum de clasa 35/50; 50/70 sau 70/100;conform SR EN 12591 şi art. 31, respectiv art. 32
din AND605;
− bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) sau clasa
5 (penetratie 40/100), conform SR EN 14023+ Anexa Natională NB şi art. 32.

Liantii se selectează în functie de penetratie, în concordantă cu zonele climatice din

anexa A, şi anume:
− pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 sau 50/70 şi bitumurile modificate 25/55
sau 45/80;
− pentru zonele reci se utilizează bitumurile 50/70 sau70/100 şi bitumurile modificate 45/80
sau bitumul modificat 40/100 dar cu penetratie mai mare de 70 (1/10 mm) ;
− pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 şi
bitumuri modificate 45/80;

Fată de cerintele specificate în SR EN 12591 + Anexa Natională NB, şi SR EN 14023

+ Anexa Natională NB, bitumul trebuie să prezinte conditia suplimentară de ductilitate la 25
ºC (determinată conform SR 61):
• mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1);
42
• mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1);
• mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1);
Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o
adezivitate de minim 80% fată de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz
contrar, se aditivează cu agenti de adezivitate.
Adezivitatea se determină obligatoriu atât prin metoda cantitativă descrisă în SR
10969 (cu spectrofotometrul) cât şi prin una dintre metodele calitative - conform SR EN
12697-11.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat,pe
tipuri de bitum, în conformitate cu specificatiile producătorului de bitum, respectiv
specificatiile tehnice de depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de
stocare vor fi alese în functie de specificatiile producătorului, astfel încât caracteristicile
initiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii.
Pentru amorsare se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform
SR 8877-1 şi SR EN 13808.
La aprovizionare se vor verifica datele din declaratia de performantă sau, după caz,
certificatul de conformitate cu performantele produsului şi se vor efectua verificări ale
caracteristicilor produsului, conform art. 30 (pentru bitum şi bitum modificat) şi art. 33
(pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
− 500 t. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment,
− 100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.

ART.6. ADITIVI
Nota 1) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR
EN 12607-1. 16
În vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice la nivelul cerintelor se pot
utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluati în conformitate cu legislatia în vigoare.
Aceşti aditivi pot fi adăugati fie direct în bitum (de exemplu: agentii de adezivitate sau aditivii
de mărire a lucrabilitătii) fie în mixtura asfaltică (de exemplu: fibrele minerale sau organice,
polimerii, etc.)
Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este ”un material component care poate
fi adăugat în cantităti mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de
asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea
mixturii asfaltice”.
Fată de terminologia din SR EN 13108 - 1, în acest normativ au fost considerati aditivi
şi produsele care se adaugă direct în bitum şi care nu modifică proprietătile fundamentale ale
acestuia.
Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către
un laborator autorizat sau acreditat, fiind aleşi în functie de realizarea cerintelor de
performantă specificate.
Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un
agrement tehnic european(ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor
reglementat pe plan national, cum ar fi agrementul tehnic.

43
 Zonele climaterice.

ART.7. CONTROLUL CALITĂTII MATERIALELOR ÎNAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămintile bituminoase,
se verifică în conformitate cu prescriptiile din standardele în vigoare ale materialelor
respective si AND605, pentru asigurarea conditiilor arătate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul
caiet de sarcini.

C A P I T O L U L III
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
ART.8. COMPOZITIA MIXTURILOR
8.1. Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât si pentru stratul de legătură, pot
fi realizate integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de
carieră si de balastieră, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.
Tabelul 2
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
- criblură
Mixturi asfaltice stabilizate - nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- filer
-- criblură
Mixturi asfaltice poroase - nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- filer

44

Betoane asfaltice cu criblură
Beton asfaltic cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu criblură
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Anrobat bituminos cu criblura
Anrobat bituminos cu pietris concasat
Anrobat bituminos cu pietris sortat
- criblură
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sau sort 0-4 natural
- filer
- pietris concasat
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sau sort 0-4 natural
- filer
- criblură
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sau sort 0-4 natural
- filer
- pietris concasat
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sort 0-4 natural
- filer
- pietris sortat
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sort 0-4 natural
- filer
- criblură
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sort 0-4 natural
- filer
- pietris concasat
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sort 0-4 natural
- filer
- pietris sortat
- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
- nisip natural sort 0-4 natural
- filer

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat,

tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate în prescriptiile tehnice impuse de
caietul de sarcini.
Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său autorizat, sau îl comandă la un
laborator autorizat.
8.2. Formula de compozitie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, sustinută de
studiile si încercările efectuate împreună cu rezultatele obtinute se supune aprobării
Inginerului si proiectantului.
Aceste studii se vor face conmform AND 605 si vor respecta conditiile impuse de
normativ pentru clasa tehnica II.
8.3. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator si
trebuie să se încadreze între limitele recomandate in Tabelul 16 din and 605.

45
 Continutul de Clasa tehnică Categori
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice liant din masa a drumului a tehnică a
mixturii străzii
asfaltice min %
MASF 11,2 6,0 I…IV I…IV

MAS 16, 5,9 I…IV I…IV

Strat de uzură BA 8, BAPC8 6,3 I…IV I…IV

BA 11,2, 6,0 IV...V IV…IV

BAPC11,2

BA 16, 5,7 III...V III...IV

BAPC16 5,7 IV…V IV

MAP16 4 I…III I...III

Strat de legătură ( BAD 22,4 4,2 I…V I…

binder) BADPC 22,4 III... IV
BADPS 22,4 VV III...I
V IV
Strat de baza AB22,4 ;AB 31,5 4,0 I...II I..II
ABPC22,4; BPC31,5 III... III...I
ABPS31,5 VV V IV

8.4 Raportul filer: liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform
AND 605.

ART.9. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE
9.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de
probă confectionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei,
precum si din straturile îmbrăcămintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrărilor, precum si din
stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
9.2. În lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru
drumuri, trebuie să îndeplinească, în timpul studiului de laborator si în timpul controalelor de
fabricatie, conditiile arătate în tabelele 17 si 18, 19 si 20 din AND 605.
Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin
metodologii prevazute de reglementarile tehnice în vigoare, de catre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat.
46
 Materialele si mixturile preparate, prelevate de la asterne, maloxor sau din
imbracamintile gata executate vor respecta toate cerintele impuse de AND 605 pentru clasa
tehnica a drumului sau catogoria tehnica a starzii impuse prin proiect.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor
de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face conform SR
EN 12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia, se face
conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. În cazul în care nu se dispune
de aparatura prevăzută de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4.

ART.10. CARACTERISTICILE STRATURILOR GATA EXECUTATE

Conform AND 605 – Sectiunea 3. pentru strazi de categoria tehnica III si drumuri de
clasa tehnica V.

ART.11. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ

Conform AND 605 – cap.IV, Sectiunea 1,2,3,4. pentru strazi de categoria tehnica III
si drumuri de clasa tehnica V.

ART.12. CONTROLUL CALITĂTII LUCRĂRILOR EXECUTATE

Conform AND 605 – cap.V, Sectiunea 1,2,3.4. pentru strazi de de categoria tehnica III
si drumuri de clasa tehnica V.

RECEPTIA LUCRĂRILOR
ART.13. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de
legatură si de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al
calitătii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului
în fazele de executie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul
Constructiilor volumul 4 din 1996.

ART.14. RECEPTIA PRELIMINARĂ (LA TERMINAREA LUCRĂRILOR)

Receptia la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform
Regulamentului de receptie a lucrărilor de constructii şi instalatii aferente acestora, aprobat
prin HG 273/94 cu modificările şi completările ulterioare.
Comisia de receptie examinează lucrările executate în conformitate cu documentatia
tehnică aprobată, proiect de executie,caiete de arcini,precum şi determinări necesare în
vederea realizării receptiei la terminarea lucrării, după cum urmează:
• Verificarea elementelor geometrice - tabel 24 din AND 605 − grosimea;
− lătimea părtii carosabile;
− profil transversal şi longitudinal;
• Planeitatea suprafetei de rulare - tabel 25 din AND 605
• Rugozitate - tabel 25; din AND 605
• Capacitate portantă, conform normativ CD155
• Rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabel 30
din AND 605

ART.15. RECEPTIA FINALĂ

47
 Constructorul are obligatia finalizării tuturor lucrărilor cuprinse în Anexa 2, precum şi
remedierii neconformitătilor cuprinse în Anexa 3 la Procesul verbal de receptie la terminarea
lucrărilor, în termenele prevăzute în acestea.
În perioada de garantie, toate eventualele defectiuni vor fi remediate corespunzător de
către antreprenor.
Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi constructii noi de drumuri, starzi
şi autostrăzi, în vederea
Receptiei Finale, antreprenorul va prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate şi
capacitate portantă, efectuate la sfasitul perioadei de garantie, pentru confirmarea comportării
în exploatare a lucrărilor executate.
Receptia finală se va face conform Regulamentului de receptie a lucrărilor de
constructii şi instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificările şi
completările ulterioare, după expirarea perioadei de garantie.

48
 CAIET DE SARCINI
5. EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON ȘI BETON ARMAT

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor de beton
pentru lucrari de beton simplu si beton armat.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de betonare se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de
referinta:
 NE 012-99 : Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat si beton precomprimat.
 SR 438/3-12: Plase sudate.
 SR 438/1,2,3,4: Produse de otel pentru armarea betonului.
 ST 009-96: Specificatie privind cerinte si criteriide performanta pentru
armaturi.
 SR EN 197-1:2011: Cimenturi partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale.
 P 100-92: Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale.
 SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor din beton.
 STAS 5511-89: Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura.
 SR EN 12390-6:2010: Incercari pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere
prin despicare
 149-87: Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a
defectelor pentru elemente de beton si beton armat.
 C 170-87: Instructiuni tehnice de protectia elementelor din beton armat
si beton precomprimat supraterane situate in medii agrsive
naturale si industriale.
 P59-86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu
plase sudate.
 C 56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii.
 C 26-85: Incercari nedistructive ale betonului
 C 16-84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii
 SR EN 1008:2003: Apa de preparare pentru beton
 C 54-81: Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul
carotelor.
 SR EN 12620+A1:2008:Agregate pentru beton.

3. MATERIALE
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul de
utilizare sunt precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99.
Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor comform prescriptiilor din
capitolul 4.2.6 din NE 012-99.
Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta sursa dar
respectand conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.
49
 Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni
sunt conform anexei din NE 012-99 (OB.37-STNB).
Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE:

Executarea lucrarilor de betonare cuprinde lucrari specifice urmatoarelor domenii:
4.1. Prepararea betoanelor:
Prepararea betoanelor se va face conform NE012-99 si legislatiei in vigoare.
4.2. Transport si punere in opera:
- In timpul transportului trebuie sa se evite: a)segregarea,
b)pierderea componentilor,
c)contaminarea betonului;
- Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru prevenirea pierderii
laptelui de ciment;
- Transportul betoanelor cu tasare > 50 mm se va face cu autoagitatoare iar
pentru cele cu tasare <50 mm cu autobasculante cu bena;
- Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, jgeaburi sau
tomberoane;
- Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare nu va depasi:
Temperatura amestec Durata maxima de transport (minute )
de beton ( 0 C) Ciment clasa 32.5 Ciment clasa >42.5
10 0 C<T<30 0 C 50 35
T<10 0C 70 50
- In cazul transportului cu autobasculante durata maxima se reduce cu 15
minute.
4.3. Pregatirea turnarii betonului:
Pregatirea turnarii comporta indeplinirea urmatoarelor conditii:
- Intocmirea procedurii si acceptarea de catre beneficiar;
- Sunt aprovizionate si verificate materialele componente si sunt in stare de
functionare utilajele si dotarile necesare;
- Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia
de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
- Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi;
- In cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii au trecut peste 6
luni este necesara o inspectare a starii armaturii de o comisie alcatuita de
beneficiar, executant, proiectant si reprezentant IC;
- Suprafetele de beton turnat anterior si intarit vor fi curatate de pojghita de
lapte de ciment;
- Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in
opera a betonului;
- Sunt stabilite masurile de continuare a betonarii in caz de situatii
accidentale;
- Sunt asigurate masuri de recoltare a probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat;
- Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care sunt
refuzate;
- In baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de
catre:
- responsabilul tehnic cu executia , reprezentantul beneficiarului;
- in cazul fazelor determinante se adauga reprezentantul IC si al
proiectantului;
50
 - In cazul neinceperii betonarii in termen de 7 zile de la data aprobarii
aceasta trebuie reconfirmata.
4.4. Reguli de betonare:
- Betonarea va fi condusa de catre conducatorul punctului de lucru prezent
permanent si care va respecta prevederile NE012-99 si procedura de
executie;
- Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile vor fi udate cu apa cu 2-3 ore
inainte si imediat inainte de turnarea betonului iar apa din denivelari va fi
evacuata;
- Suprafele in contact cu betonul sunt pregatite cu substante decofrante
(decofrol);
- La turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la maxim 2m. pentru a
asigura respectarea grosimilor prevazute in proiect;
- Inaltimea de cadere libera va fi maxim 3m. pentru elemente cu latime max.
1,00m. si 1,50m. pentru celelalte cazuri;
- Betonarea pentru elemente mai mari de 3m. se va face prin ferestre laterale;
- Betonul va fi turnat uniform in straturi de max. 50cm, grosimea acestuia
calculandu-se in functie de tipul vibratorului folosit;
- Se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton;
- Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul
betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi;
- In zonele cu armaturi dese este permisa indesarea laterala cu sipci sau
vergele de otel;
- Se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor;
- Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat; circulatia se va face pe podini;
- Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
sau in procedura de executie (Cap.13 NE 012-99).
- Rosturile de turnare se vor pregati astfel (,,Rosturile de lucru “ - Cap.13 din
NE 012-99):
- suprafata va fi curatata si frecata cu peria de sarma
- betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa
dupa regula,,betonul trebuie saturat dar suprafata zvantata”;
Paragrafele urmatoare trateaza recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de turnare:
- la placi rostul de lucru va fi situat la 1/3-1/5 din deschiderea placii
- in cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare se vor prevedea
rosturi verticale (pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea
frontului de lucru) dispuse la maximum 15 m intre ele si realizate din
cofraj interior cu sicane( din lemn sau tabla);
- Durata maxima admisa la intreruperi nu va depasi timpul de incepere a
prizei betonului (2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu
adaosuri si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri) in caz contrar
trebuie pregatite suprafetele rosturilor prin spalare cu jet de apa si aer sub
presiune dupa sfarsitul prizei (cca. 5 ore de la betonare functie de
rezultatele incercarilor de laborator);
- Compactarea se va face de preferinta prin vibrare in scopul obtinerii unei
cantitati minime de aer oclus si tebuie aplicata atat timp cat betonul este
lucrabil;
Pentru betoanele turnate prin pompare se va tine seama de urmatoarele reguli suplimentare:
- dimensiunea maxima a agregatelor va fi 1/3 din diametrul conductei de
refulare;
51
 - clasele recomandate pentru acest procedeu de punere in opera sunt
C8/10…C20/25;
- tasarea betonului proaspat nu va depasi:
- 120mm pentru betoane cu aditivi plastifianti;
- 180mm pentru betoane cu aditivi superplastifianti;
- continutul in parti fine(ciment+agregate <0,2 mm.) va fi minim 350
kg./mc.;
- fractiunea fina <0,2 mm.se recomanda sa fie in proportie de 15-30I fata de
masa betonului;
- la prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor
plastifianti si superplastifianti ce au urmatoarele efecte sau combinatie de
aditivi cu conditia unor studii preliminare conform NE012-99;
- inainte de inceperea pomparii conductele de pomapare vor fi amorsate cu
lapte de ciment cu compozitia : 2 parti ciment si o parte apa (in unitati de
masa);
- inaltimea maxima libera de cadere a betonului va fi de maxim 0,5 m;
- grosimea stratului de beton va fi de maxim 40 cm;
- betonul va fi compactat prin vibrare.
4.5. Tratarea betonului dupa turnare:
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature datorita
radiatiilor solare si vantului si o masura de prevenire a efectelor:
- scurgerii(antrenarii)pastei de ciment datorate ploii;
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
- temperaturi scazute sau inghet;
Tratarea si protectia betonului va cuprinde masuri de:
- mentinere in cofraje;
- Acoperire cu materiale de protectie mentinute in stare umeda;
- Stropire periodica cu apa: incepe dupa 2-12 ore de la turnare, functie de
ciment si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient
de intarit pentru a nu fi antrenata pasta de ciment; stropirea se va repeta la
intervale de 2-6 ore; in general inceteaza la obtinerea unei rezistente de 5
N/mm2;
- Aplicarea de pelicule de protectie (reglementari speciale).
5. CONTROLUL CALITATII
Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza dupa anexa VI.3 din NE 012-99 si se
consemneaza intr-un registru al betoanelor, ţinut de executantul lucrarii, care periodic se
verifică prin control de responsabilul atestat al antreprenorului si al investitorului, incheiat
printr-un proces verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea tehnică a
construcţiei.
Decofrarea elementelor se va face conform regulilor cuprinse in anexa V.1 NE 012-
99. Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurile ce se
impun. In normativul NE 012-99 anexele II sunt prevazute toate verificarile si modul de
stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru
betonare. Verificarea calitatii lucrarilor de cofrare tine seama de precizarile cuprinse in NE
012-99 punct 10.4.Lucrarile de betonare pot prezenta abaterile admise conform anexei III.1 si
III.2 din NE 012-99 (extras C 56-85).Sunt admise urmatoarele defecte care vor fi remediate
conform C149/87 pana la receptionarea lucrarii:
- defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari): daca au adancimea de
maxim 1 cm. si suprafata de maxim 400 cm 2 iar totalitatea acestora este
limitata la 10 I din suprafata fetei elementului

52
 - defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri, segregari ) cu
adancimea mai mica decat stratul de acoperire in lungime de maxim 5 cm.
iar totalitatea acestora este limitata la 5 I din lungimea muchiei
respective/Receptia lucrarilor de betonare se vor face conform caiet V din
normativul C.56-85, iar incadrarile in abaterile admise se fac conform
anexei X.3 din NE 012-99.

6. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de betonare va avea în vedere următoarele acte normative, ce
reglementează această activitate :
 norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a
construcţiilor, C167/77 (BC 12/77);
 normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente,
C56-85 (BC 1-2/86);
 instrucţiuni pentru verificare calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii
aferente, C56/85 (BC 4/76);
 Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată (M.Of.nr.689.2015);

7. MĂSURI NTS ŞI PSI.

La executarea lucrărilor de confecţionare şi montare a oţelului beton se vor avea în
vedere urmatoarele acte normative ce reglementează aceste cerinţe :
 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii ord. MLPAT 9/N/15.III
1993.
 Norme tehnice de proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului
P118/99, (BC 10-96).
 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93.
 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii
şi instalaţii, C300-94, (BC 9-94).
 Orice alt act/protocol care reglementează şi stabilesc măsuri NTS şi PSI stabilit între
antreprenor şi investitor pentru lucrările ce se execută în incinte de folosinţă comune.
8. OBSERVATII
Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentru
operativitatea consultarii, continand tolerante, abateri admisibile, extrase din ,”Normativ
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C56-85.

Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet in conditiile

oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare si insusite, precum si in
cazul implementarii in timp util a altor solutii noi, eficiente economic.

53
 CAIET DE SARCINI
6. COFRAJE

1.1. DATE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care
montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât
cofrajele propriu-zise cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, ţevile, tiranţii,
distanţierii, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite.
Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi
de proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum şi a
Normativului NE 012/2/2010.
Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:
- să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect,
pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile
admisibile prevăzute în Normativ pentru producerea si executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat– Partea 2: Executarea lucrarilor din beton indicativ
NE 012-2-2010 Anexa C.
- să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
- să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie.
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton
cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
- să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se
decofrează;
- să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;
- să permită închiderea cu uşurinţă - indiferent de natura materialului din care este alcătuit
cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor
uzate, înainte de începerea turnării betonului;
- să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte defecte;
Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite, de
obicei, la o singură lucrare.
- cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit număr de turnări;
- cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura
turnării betonului: cofraje glisante sau păşitoare;
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate se deosebesc:
- cofraje din lemn sau căptuşite cu lemn;
- cofraje tego;
- cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL îmbinate sau tratate cu răşini;
- cofraje metalice.

54
1.2. PREGĂTIREA, CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE
Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi
numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:
- curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire; când spălarea se
face în amplasament apa va fi drenată în afară (nu este permisă curăţirea cofrajelor
numai cu jet de aer);
- tratarea suprafeţelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie să
uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care se
folosesc substanţe lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea să vină în contact
cu armăturile.
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări
etapizate astfel:
- preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile
de cofraje şi susţineri;
- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de
fixare a elementelor;
- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese
verbale, pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse";

1.3. MONTAREA ŞI SUSŢINERILE COFRAJELOR

1.3.1 Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
1.3.2 Susţinerile cofrajelor
În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura
repartizarea solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere,
astfel încât să se evite producerea tasărilor.
În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va
face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.

55
 CAIET DE SARCINI
7. ARMĂTURI

1.1. GENERALITĂŢI
Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea,
fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat şi beton precomprimat
pentru poduri, precum şi condiţiile tehnice ce trebuie îndeplinite de armăturile existente care
urmează să fie înglobate în lucrare.
Pentru condiţiile specifice privind fundaţiile, suprastructurile din beton armat şi din beton
precomprimat se vor respecta şi prevederile din capitolele conexe.
1.1.1 OŢELURI PENTRU ARMĂTURI
Se vor utiliza oţeluri conforme cu Norma tehnica ST 009-2005 si standardele SR EN
1992, SR EN 1994, SR EN 1996 si SR EN 1998, impreuna cu anexele lor nationale.
Tipurile de oțel utilizate curent în elementele de beton armat și precomprimat și
domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul următor și corespund prevederilor din
normativele NE012-99 partea I și II, C140-86 și C21-85.

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

Otel beton rotund neted STAS OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi

438/1- 89 constructive
Sarma trasa neteda pentru beton STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
armat STAS 438/2-91 constructive, numai sub forma de plase sau
carcase sudate
Plase sudate pentru beton armat STNB Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa
STAS 438/3-89 cel putin Bc 15

Otel beton cu profil periodic B500S Armaturi de rezistenta la elemente cu

STAS 438/1-89 betoane de clasa cel putin Bc30
Armaturi pretensionate sarme SBP I si Armaturi de rezistenta la elemente cu
netede STAS 482/2-80, STAS SBP II SBPA betoane de clasa cel putin Bc 30
6482/3-80 I si SBPA II
Toroane TBP
Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat oţelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de
utilizare.
În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de
laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.
1.1.2 LIVRAREA ŞI MARCAREA OŢELULUI BETON
Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de
un document de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după
certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate.
Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă durabila, bine
legată, care va conţine:
56
  denumirea producatorului;
 tipul si clasa produsului;
 numărul lotului şi al colacului sau legăturii;
 marcajul de conformitate;
 stampila controlului de calitate.
Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină
următoarele informaţii:
- numele si adresa producatorului;
- numarul certificatului de conformitate, atasat;
- referinte la caracteristicile produsului;
 numarul standrardului de produs;
 tipul si clasa produsului (profil neted / profil periodic sau amprentat, caracterizat
prin factorul de profil);
 dimensiunea;
 limita de curgere;
 rezistenta la rupere;
 alungirea la forta maxima si la rupere;
 continutul de carbon echivalent pe otel lichid;
- date de identificare a sarjei / lotului / colacului sau legaturii.

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea

produselor, care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul
oţelului beton.
1.1.3 TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA
Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură, vor fi
transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot
afecta armătura şi/sau betonul, sau aderenţa beton – armătură.
Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în spaţii
amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:
 evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;
 evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
 asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
1.1.4 CONTROLUL CALITĂŢII
Antreprenorul va verifica caracteristicile geometrice pentru fiecare lot de livrare.
Incercarile fizico - mecanice se for furniza de prelucrator/ producator pentru fiecare lot livrat
impreuna cu declaratiile de conformitate.
Controlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 8 din
NE 012/2/2010 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013-2002.

1.2. FASONAREA, MONTAREA ŞI LEGAREA ARMăTURILOR

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în
strictă conformitate cu prevederile proiectului.

57
 Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile
proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de
aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar se va solicita
reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:
- deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri);
- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;
- contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce
procese de coroziune.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor
îndepărta:
- eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;
- îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin
sudură.
După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile
prevăzute în standardele de produs.
Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a se
proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea
maximă nu va depăşi 1 mm/m).
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic
cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în
Anexa D.5. din Normativul pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat NE 012/2/2010 şi cap 10 din Codul de practică pentru executia
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat NE 013/02.
Prevederile generale privind confecţionarea armăturii pretensionate
La pregătirea tuturor tipurilor de armături pretensionate se vor respecta următoarele:
- se va verifica existenţa certificatului de calitate al lotului de oţel din care urmează
a se executa armătura; în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra
respectării condiţiilor de transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate),
se vor efectua încercări de verificare a calităţii în conformitate cu prevederile din
SR EN 206/1/2002 (STAS 1799/88), pentru a avea confirmarea că nu au fost
influenţate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armăturilor (rezistenţa
la tracţiune, îndoire alternantă, etc.).
- suprafaţa oţelurilor se va curăţa de impurităţi, stratul de rugină superficială
neaderentă şi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare
în blocaje, beton sau mortarul de injectare;
- oţelurile care prezintă un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât
pe baza unor probe care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil
caracteristicile fizico - mecanice.
- armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din
acelaşi lot;
58
 - zonele de armătură care au suferit o îndoire locală rămânând deformate nu se vor
utiliza, fiind interzisă operaţia de îndreptare. Dacă totuşi în timpul transportului
sau al depozitării, barele de oţel superior au suferit o uşoară deformare, se vor
îndrepta mecanic, la temperaturi de cel puţin +10C.
- pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
către un laborator de specialitate, în conformitate cu SR EN 13369/2004 (STAS
6605/78) "Încercarea la tracţiune a oţelului, a sârmei şi a produselor din sârmă
pentru beton precomprimat".
- în cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reală a modulului de elasticitate se va
determina pe şantier, o dată cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armăturilor pretensionate, confecţionarea, montarea şi depozitarea
armăturilor, tensionarea, blocarea şi injectarea lor se va ţine seama de prevederile constructive
cuprinse în Normativul pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat NE 012/2/2010 în cap. 9 si in anexa E şi din Codul de practică pentru
executia lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat NE 013/02, cap 10.

1.3. Toleranţe de execuţie

În Normativul NE 012/2/2010 sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi montarea
armăturilor.
Dacă prin proiect se indică abateri mai mici se respectă acestea.

1.4. PARTICULARITăţI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori de
câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor STAS
10107/0-90.
Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările
tehnice în vigoare.
Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul sau
cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate
corespunzător.
Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitându-se
izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii
sudării nodurilor se vor efectua conform SR 438/3-98.
În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia
prin periere.
După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să
depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

1.5. REGULI CONSTRUCTIVE

Distanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru
armăturile din beton armat monolit sau preturnat în funcţie de diferitele tipuri de elemente se
vor considera conform STAS 10111/2-87.
59
1.6. INNĂDIREA ARMĂTURILOR
Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi
prevederilor SR EN 1992-2-2006/NA:2009 „Proiectarea structurilor de beton. Partea 2:
Poduri de beton – proiectare si prevederi constructive”. De regulă înnădirea armăturilor se
realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură funcţie de diametrul/tipul barelor;
felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potenţiale ale elementelor
participante la structuri antiseismice).
Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:
- suprapunere;
- sudură;
- manşoane metalo - termice;
- manşoane prin presare.
Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu
prevederile SR EN 1992-2-2006/NA:2009 „Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri
de beton – proiectare si prevederi constructive”.
Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare
electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu
arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric - sudare în
cochilie, sudare în semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon) conform
reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel - beton (C 28/1983
şi C 150/1999), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi
condiţiile de execuţie.
Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au
fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la sudurile
prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de
spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat.
Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo -
termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice
specifice sau agrementelor tehnice.
La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte
prevederile SR EN 1992-2-2006/NA:2009 „Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri
de beton – proiectare si prevederi constructive”.
1.7. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor şi protecţia armăturii contra
coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton
armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a stratului se
determină funcţie de tipul elementului, categoria elementului, condiţiile de expunere,
diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc. Grosimea stratului de
acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică
se va stabili conform prevederilor SR EN 206/1/2002, SR EN 1992-1 si SR EN 1991-2,
impreuna cu Anexele Nationale.
60
 Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o
dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice. Este interzisă utilizarea
distanţierilor din cupoane metalice sau din lemn.

1.8. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se
poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distanţele minime, respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime
adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din SR EN 1992-2-2006/NA:2009 „Proiectarea
structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton – proiectare si prevederi constructive” sau din
alte reglementări specifice.
Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea construcţiei.

61
 CAIET DE SARCINI
8. BETOANE

1.1. PRODUCEREA BETONULUI

Prezentul capitol este elaborat pe baza prevederilor codului de practica NE 012-1/2007
referitor la betonul destinat structurilor turnate in-situ si structurilor prefabricate.
Betonul poate fi fabricat (preparat) pe santier, beton gata de utilizare sau beton fabricat
intr-o unitate de productie a elementelor prefabricate.
Prezentul capitol specifica cerintele pentru:
- materialele componente ale betonului.
- proprietatile betonului proaspat si intarit si verificarile lor.
- limitarile impuse compozitiei betonului.
- specificatiile betonului.
- livrarea betonului proaspat.
- procedurile de control al productiei.
- criteriile de conformitate si evaluarea conformitatii.
Toate prevederile se refera la prepararea betonului cu proprietati specificate.

1.2. MATERIALELE COMPONENTE ALE BETONULUI

Materialele componente necesare prepararii betonului nu trebuie sa contina substante
nocive in cantitati care pot avea un efect daunator asupra durabilitatii betonului sau provoaca
coroziunea armaturilor, ele trebuie sa fie apte pentru utilizarea preconizata a betonului.
1.2.1 Ciment
Cimentul este un liant hidraulic si anume un material anorganic fin macinat care
amestecat cu apa formeaza o pasta care face priza si se intareste datorita reactiilor si
proceselor de hidratare si care, dupa intarire, isi mentine rezistenta si stabilitatea chiar si sub
ap.
Cimentul conform EN 197 - 1 denumit ciment CEM, dozat corespunzator si amestecat
cu agregate si apa trebuie sa fie capabil sa produca beton sau mortar care sa-si mentina
lucrabilitatea pentru o perioada de timp suficienta, si dupa perioade de timp definite, trebuie
sa atinga niveluri de rezistenta specificate si sa prezinte de asemenea stabilitate de volum pe
termen lung.
Din cele 27 de produse din familia cimenturilor uzuale cuprinse in EN 197 - 1 in
prezenta documetatie vor fi folosite cimenturi din grupa:
- CEM I - ciment Portland, fara adaosuri din clasele de rezistenta 32,5 N, 32,5 R,
42,5 N si 52,5 R in functie de clasa de beton utilizate care va fi nominalizata in
capitolele urmatoare. Rezistenta notata cu "N" inseamna o clasa de rezistenta
initiala uzuala iar "R" inseamna o clasa de rezisetnta initiala mare.
- CEM II - ciment Portland cu zgura de tip A - S cu adaos de zgura de furnal in
proportie de 6 - 20% si clincher in proportie de 80 - 94 % din clasele de
rezistenta 32,5 N, 32,5 R, 42,5 N si 42,5 R.
1.2.2 Agregate
Pentru prepararea betoanelor cu masa volumica normala dupa uscare in etuva este mai
mare de 2000 kg/mc, dar inferioara sau egala cu 2600 kg/mc se folosesc agregate naturale de
62
origine minerala care nu au suferit decat o prelucrare mecanica in conformitate cu prevederile
SR EN 12620+A1:2008 - "Agregate pentru betoane".
Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betoanelor este
desfrisa prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri patrate cu
dimensiuni de 0,125 mm; 0,25 mm; 0,5 mm; 1 mm; 2 mm; 4 mm; 8 mm; 16 mm; 22 mm
respectiv 32 mm si 63 mm, conform Anexei K (normativa) din NE 012-1/2007.
Pentru toate betoanele folosite in prezenta documentatie agregatele trebuie sa se
gaseasca in zona favorabila de granulozitate functie de dimensiunea maxima a agregatelor
conform urmatorului tabel:

Trece prin sita cu ochiuri de:

0.125mm 0.25mm 0.5mm 1 2mm 4mm 8mm 16mm 31.5mm
mm
Dimensiunea maxima a agregatelor 8 mm
min - 5 14 21 36 61 100 - -
max - 11 25 42 57 74 100 - -
Dimensiunea maxima a agregatelor 16 mm
min - 3 8 12 21 36 60 100 -
max - 8 20 32 42 56 76 100 -
Dimensiunea maxima a agregatelor 32 mm
min - 2 5 8 14 23 38 62
max - 8 18 28 37 47 62 80 -

Agregatele folosite la betoanele specificate in prezenta documentatie trebuie sa fie

rezistente la inghet - dezghet.
Atunci cand absorbtia apei determinata conform Standardului European EN 1097 - 6,
nu depaseste 1% agregatul poate fi considerat ca rezistent la atacul ciclic al inghetului si
dezghetului. Coeficientul de absorbtie a apei este definit ca raportul de crestere a masei unui
esantion de agregat fata de masa sa uscata, dupa trecerea in etuva, lasand sa patrunda apa in
porii deschisi.
La agregatele alcatuite din mai multe clase granulare este necesar sa se imparta
esantionul in clase diferite: de la 0.063 mm la 4 mm, de la 4 mm la 31.5 mm si de la 31.5 mm
la 63 mm inainte de a pregati proba pentru incercare.
1.2.3 Apa de amestec
Aptitudinea generala este stabilita pentru apa de amestec si apele de spalare recuperate
de la productia betonului trebuie sa respecte prevederile SR EN 1008.
Apa potabila este considerata drept corespunzatoare pentru utilizare in beton fara nici
o alta incercare.
De asemeni poate fi folosita la prepararea betonului:
- apa recuperata din procese (tehnologice) din industria betonului conform Anexei A din
SR EN 1008.
- apa din surse subterane poate fi corespunzatoare pentru utilizare in beton, dar trebuie
incercata.
- apa de suprafata naturala si apa uzata industriala dar trebuie incercata.
63
1.2.4 Aditivi
Aptitudinea generala de utilizare pentru aditivi este stabilita conform prevederilor SR
EN 934-2.
Aditivii nu trebuie sa determine schimbari semnificative ale contractiei sau
expansiunii betonului intarit.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
- imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi
dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare.
- punerea in opera a betoanelor prin pompare.
- imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru betoanele expuse la intemperii sau
situate in medii agresive.
- imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet.
- realizarea procesului de intarire, intarzierea sau accelerarea prizei in functie de cerintele
tehnologice.
- cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa respecte cerintele din SR EN 934 - 2 si agrementele tehnice.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in
tabelul urmator:
Tabel - Conditii de utilizare a aditivilor
Nr. Tip beton, tehnologie si Aditiv
Observatii
crt. conditii de turnare recomandat
Betoane de rezistenta avand
dupa caz:
1. clasa cuprinsa intre C 8/10 si plastifiant
- superplastifiant
C 30/37 inclusiv
Betoane supuse la inghet -
2. antrenor de aer
dezghet repetat
dupa caz:
Betoane cu permeabilitate reducator de apa / - intens reducator de
3.
redusa plastifiant apa/superplastifiant
- impermeabilizator
dupa caz:
Betoane expuse in conditii de
reducator de apa / - intens reducator de
4. agresivitate intensa si foarte
plastifiant apa/superplastifiant
intensa
- inhibitor de coroziune
superplastifiant /
Betoane executate monolit
5. intens reducator de
avand clasa ≥ C 35/45
apa /
6. Betoane fluide superplastifiant
Betoane masive
(plastifiant)
Betoane turnate prin
7. superplastifiant +
tehnologii speciale
intarzietor de priza
(autocompactare)

64
 intarzietor de priza
Betoane turnate pe timp
8. + superplastifiant
calduros
(plastifiant)
Betoane turnate pe timp antiinghet +
9.
friguros accelerator de priza
Betoane cu rezistente mari la acceleratori de
10.
termene scurte intarire fara cloruri

1.2.5 Adaosurile
Adaosurile sunt materiale fine utilizate in beton pentru imbunatatirea unor proprietati
sau pentru a-i conferi proprietati speciale.
Adaosurile folosite vor fi adaosuri practic inerte (tip I) conform prevederilor SR EN
12878.
1.2.6 Proprietatile betonului proaspat si intarit si verificarile lor
1.2.6.1. Proprietatile betonului proaspat
Clase de consistenta
Conform prevederilor CP 012/1-2007 consistente betonului este clasificata in:
- clase de tasare;
- clase Vebe;
- clase de compactare;
- clase de raspandire.
Clase de tasare
Clasa Tasarea in mm
S1 de la 10 pana la 40
S2 de la 50 pana la 90
S3 de la 100 pana la 150
S4 de la 160 pana la 210
S5* ≥ 220

Clasa Vebe
Clasa Tasarea in mm
V 0* ≥ 31
V1 de la 30 pana la 21
V2 de la 20 pana la 11
V3 de la 10 pana la 6
V4* de la 5 pana la 3

Clase de compactare
Clasa Tasarea in mm
C 0* >1.46
C1 de la 1.45 pana la 1.26
C2 de la 1.26 pana la 1.11
C3 de la 1.10 pana la 1.04
65
Clase de raspandire
Clasa Tasarea in mm
F 1* ≤340
F2 de la 350 pana la 410
F3 de la 420 pana la 480
F4 de la 490 pana la 550
F5 de la 560 pana la 620
F6* ≥630

Consistenta betonului se determina prin una din urmatoarele metode:

- incercarea de tasare conform SR EN 12350-2. Betonul proaspat este compactat
intr-un tipar cu forma de trunchi de con. Se ridica tiparul printr-o miscare
constanta care dureaza intre 2s si 5s. Imediat dupa indepartarea tiparului se
masoara tasarea fata de inaltimea initiala.
- incercarea Vebe, conform SR EN 12350-3. Betonul proaspat este compactat intr-
un tipar de tasare. Tiparul se rididca deasupra betonului si peste fata superioara a
betonului se amplaseaza cu disc transparent care se coboara cu grija pana ce intra
in contact cu betonul. Se inregistreaza tasarea betonului. Se porneste roata
vibratoare si se masoara timpul necesar pentru ca suprafata inferioara a discului
transparent sa fie in intregime in contact cu mortarul (timpul Vebe).
- determinarea gradului de compactare. Conform SR EN 12350 - 4 betonul proaspat
este asezat cu grija intr-un recipient, cu ajutorul unei mistrii, evitand orice fel de
compactare pe toata durata umplerii. Cand recipientul este umplut, suprafata
superioara este rasa la nivelul partii superioare a recipientului. Betonul este
compactat prin vibrare si distanta de la suprafata betonului compactat si pana la
marginea superioara a recipientului este utilizata pentru determinarea gradului de
compactare determinat cu formula
h1
h1−s in care:
h1 = inaltimea interioara a recipientului, in milimetri
s = este valoarea medie, masurata cu exactitate de un
milimetru a celor patru distante de la suprafata
betonului compactat pana la marginile betonului
compactat pana la marginile superioare ale
recipientului. Recipientul are baza patrat cu latura de
200 mm.
- incercarea cu masa de raspandire. Conform SR EN 12350-5 aceasta incercare
determina consistenta betonului proaspat prin masurarea raspandirii betonului pe o
masa plana care este supusa unui soc brusc.
* Nota
Din ratiuni de lipsa de sensibilitate a metodelor de incercari, de la anumite valori, se
recomanda a se utiliza incercarile indicate mai sus numai pentru:
- inaltimea tasarii ≥ 10 mm si ≤ 210 mm
66
 - timp de incercare Vebe ≤ 30s si > 5s
- grad de compactare ≥1,04 si < 1,36
- diametru de raspandire > 340 mm si ≤620mm
Cand trebuie determinata consistenta betonului, aceasta cerinta se aplica in momentul
utilizarii betonului sau in cazul betonului gata de utilizare si in momentul livrarii.
Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor
Clasificarea dupa dimensiunea maxima este facuta conform prevederilor SR EN 12620
plecand de la dimensiunea nominala maxima a agregatului.
1.2.7 Proprietatile betonului intarit
1.2.7.1. Clase de rezistenta la compresiune
Betonul intarit este clasificat dupa clasa de rezistenta la compresiune.
Valoarea fck.cil este rezistenta caracteristica ceruta la 28 de zile, masurata pe cilindri de
150 mm diametru si 300 mm inaltime.
Valoarea fck.cub este rezistenta caracteristica ceruta la 28 de zile, masurata pe cuburi cu
latura de 150 mm.
Conform NE 012/1- 2007 clasele de rezistenta la compresiune pentru betoanele de
masa volumica normala si betoane grele sunt urmatoarele:
Rezistenta
Rezistenta
caracteristica
Clasă de caracteristica
minima pe
rezistenţă la minima pe
cuburi
compresiune cilindri
fck.cub.
fck.cil. N/mmp
N/mmp
C 8/10 8 10
C 12/15 12 15
C 16/20 16 20
C 20/25 20 25
C 25/30 25 30
C 30/37 30 37
C 35/45 35 45
C 40/50 40 50
C 45/55 45 55
C 50/60 50 60
C 55/67 55 67
C 60/75 60 75
C 70/85 70 85
C 80/95 80 95
C 90/105 90 105
C 100/115 100 115

In prezenta documentatie se folosesc urmatoarele clase de betoane minime :

- C 16/20 - beton de egalizare
- C 20/25 - beton simplu in fundatiile pilelor, culeelor, zidurilor de sprijin si ale scarilor
67
- C 25/30 - beton armat in fundatiile pilelor, culeelor, zidurilor de sprijin si ale scarilor de
acces
- C 25/30 - beton armat in elevatiile pilelor, culeelor si zidurilor de sprijin expuse
stropirii cu apa care nu contin agenti de dezghetare
- C 35/45 - beton armat in elevatiile pilelor, culeelor si zidurilor de sprijin care sunt
supuse stropirii cu apa cu agenti de dezghetare precum si pentru suprastructura
pasajului, betonul din grinzile de fixare a dispozitivelor de dilatatie si a
parapetelor pentru siguranta circulatiei
1.2.7.2. Cerinte pentru durabilitatea betonului
O structura durabila trebuie sa satisfaca cerintele de aptitudine, de exploatare si de
stabilitate pe intreaga durata de utilizare din proiect, fara vreo pierdere semnificativa de
functionalitate, nici lucrari de intretinere neprevazute excesive. De aceea o importanta
deosebita o are alegerea compozitiei betonului tinand cont de conditiile de mediu in care se va
afla betonul in constructia respectiva.
Betonul poate fi supus la mai multe din actiunile descrise in tabelul de mai jos.
In acest caz, conditiile de mediu inconjurator la care este supus, pot sa fie exprimate
sub forma de combinatii de clase de expunere.
Clasele de expunere conform SR EN 206 - 1 sunt urmatoarele:
XO - clasa de expunere pentru absenta riscului coroziunii sau atac.
XC - clase de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare.
XD - clase de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri, altele decat cele din apa de
mare
XS - clase de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri din apa de mare
XF - clase de expunere pentru atacul prin inghet - dezghet
XA - clase de expunere pentru atacul de origine chimica
XM - clase de expunere pentru solicitarile mecanice a betonului prin uzura.
Conform prevederilor normativului NE 012-1/2007 sunt stabilite urmatoarele clase de
expunere:
Denumirea Descrierea mediului Exemple informative ilustrand alegerea
clasei de inconjurator claselor de expunere
expunere
1. Nici un risc de coroziune sau atac
Beton simpli si fara
piese metalice inglobate.
Toate expunerile, cu Beton de umplutura si beton de egalizare
XO exceptia cazurilor de
inghet - dezghet, de
abraziune si de atac
chimic
Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice inglobate, este expus la aer si
umiditate, expunerea este clasificata in modul urmator:

Nota: Conditiile de umiditate luate in considerare sunt cele din betonul care acopera
armaturile sau piesele metalice inglobate, dar in numeroase cazuri , aceasta umiditate poate
68
fi considerata ca reflecta umiditatea ambianta. In acest caz, o clasificare fondata pe diferite
medii ambiante poate fi acceptabila.. Situatia nu poate fi aceeasi daca exista o bariera intre
beton si mediul sau inconjurator (acoperirea betonului cu un material de protectie)
2. Coroziune datorata carbonatarii
Beton in interiorul cladirilor unde gradul de
XC 1 Uscat sau permanent umiditate a mediului ambiant este redus
umed (inclusiv bucatariile, baile si spalatoriile
cladirilor de locuit).
Beton imersat permanent in apa
Suprafete de beton in contact cu apa pe
XC 2 Umed, rareori uscat termen lung (de exemplu elemente ale
rezervoarelor de apa).
Un mare numar de fundatii
Beton in interiorul cladirilor unde
umiditatea mediului ambiant este medie sau
ridicata (bucatarii, bai, spalatorii
XC 3 Umiditate moderata profesionale altele decat cele ale cladirilor
de locuit).
Beton la exterior, insa la adapost de
intemperii (elemente la care aerul din
exterior are acces constant sau des, de
exemplu: hale deschise).
Suprafetele expuse contactului cu apa, dar
XC 4 Alternanta umiditate care nu intra in clasa de expunere XC 3
uscata (elemente exteri-oare expuse intemperiilor)
3. Coroziunea datorata clorurilor avand alta origine decat apa de mare
Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice inglobate, este in contact cu apa
avand alta origine decat cea marina, inclusiv din sarurile pentru dezghetare, clasele de
expunere sunt dupa cum urmeaza:
Nota: In ce priveste conditiile de umiditate, a se vedea de asemenea sectiunea 2 din acest
tabel.
Suprafetele de beton expuse la cloruri
transportate de curenti de aer (de exemplu
XD 1 Umiditate modesta suprafetele expuse agentilor de dexghetare
de pe suprafata carosabila pulverizati si
transportati de curentii de aer, la garaje,
etc.).
XD 2 Umed, rar uscat Piscine, rezervoare
Beton expuse apelor industriale continand
cloruri
Elemente de pod expuse la stropire cu apa
XD 3 Alternativ umed si uscat care contine cloruri.
Dale de parcaje pentru stationare vehicule
4. Coroziunea indusa de cloruri prezente ina pa de mare
69
 Expus la aer vehiculand Structuri pe sau in provimitatea unei coaste
XS 1 sare marina dar fara
contact direct cu apa de
mare
XS 2 Imersat in permanenta Elemente de structuri marine
XS 3 Xone de maree, zone Elemente de structuri marime
supuse la stropire cu
bruma
5. Atac inghet / dezghet
XF 1 Saturatie, moderata in Suprafetele verticale de beton expuse ploii
apa, fara agent de si inghetului
antipolei
Saturatie moderata in Suprafete verticale de beton in lucrari
XF 2 apa, cu agent antipolei rutiere expuse inghetului si aerului
vehiculand agenti de dezghetare
XF 3 Saturare puternica in Suprafete orizontale de beton expuse la
apa, fara agent antipolei polei si inghet
Drumuri si tabliere de pod expuse la agenti
XF 4 Saturate puternic in apa, de dezghet.
cu agent antipolei sau Suprafete de beton verticale direct expuse la
apa de mare stropirea cu agenti de dezghet si la inghet.
Zone ale structurilor marine supuse la
stropire si expuse la inghet
6. Atacuri chimice
Mediu cu slaba
XA 1 agresivitate chimica Soluri natruale si apa in sol
dupa EN 2006,
tabel 2
Mediu cu agresivitate
XA 2 chimica, moderata, dupa Soluri naturale si apa in sol
EN 206 - 1, tabel 2
Mediu cu agresivitate
XA 3 chimica ridicata, dupa Soluri naturale si apa in sol
EN 206-1, tabel 2

Clasele de expunere la solicitarea mecanica a betonului prin uzura nu sunt luate in

considerare intrucat betonul utilizat la aceasta documentatie nu este supus solicitarilor
mecanice care produc uzura acestora.
1.2.7.3. Cerinte privind adancimea de patrundere a apei sub presiune
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturilor impotriva coroziunii, precum
si pastrarea caracteristicilor betonului la actiuni fizico - chimice in timpul duratei de serviciu
proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.
In acest sens gardul de impermeabilitate a betonului este stabilit functie de clasa de
xpunere in care este incadrat pasajul conform pct. 2.2.2.2. al prezentului caiet de sarcini.
70
1.2.7.4. Cerinte privind rezistenta la inghet - dezghet a betonului
Elementele structurale ale pasajului realizate din beton armat sunt supuse actiunii
inghetului si dezghetului repetat in stare uscata sau umeda si pe timpul iernii si la actiunea
agentilor contra poleiului concomitenta cu inghet - dezghet repetat.
Gradul de gelivitate al betonului:
G 50 - supus la 50 de cicluri de inghet - dezghet
G 100 - supus la 100 de cicluri de inghet - dezghet
G 150 - supus la 150 de cicluri de inghet - dezghet
1.2.7.5. Controlul de conformitate al betonului cu proprietati specificate
a) Controlul de calitate al rezistentei la compresiune
Pentru betonul de masa volumica normala apartinand claselor de rezistenta cuprinse
intre C 8/10 si C 55/67 incercarile de conformitate trebuie facute pe fiecare compozitie de
beton luata individual, sau pe familii de beton (grup de compozitii de beton pentru care exista
o relatie fiabila intre proprietatile principale; aceasta relatie este demonstrata prin incercari si
este consemnata in scris si pastrata), determinate de producator.

1.3. PRODUCEREA BETONULUI

1.3.1 Personalul de conducere si control al betonului
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea
cunostinte si experinte necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile art. 9.6.1. din Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-1/2007.
1.3.2 Malaxoare
Malaxoarele trebuie sa fie capabile sa asigure un amestec omogen al materialelor
componente si o consistenta uniforma a betonului pentru un timp si o capacitate de
amestecare date.
Camioanele malaxoare si cuvele agitatoare trebuie sa fie echipate astfel incat sa poata
livra betonul perfect omogen. In plus, camioanele malaxoare sa fie dotate cu echipament de
masura si de distributie, potrivite, in cazurile in care aditivii, sub responsabilitatea
producatorului, trebuie sa fie adaugati pe santier.
1.3.3 Dozarea materialelor componente
La locul de dozare a materialelor componente ale betonului, trebuie sa fie disponibila
o procedura documentata de dozare, care sa dea instructiuni detaliate despre tipul si cantitatea
materialelor componente.
Tolerantele la dozarea materialelor componente nu trebuie sa depaseasca limitele date
in tabeluolul de mai jos, pentru toate cantitatile de beton de 1 m3 sau mai mari.
Materiale componente Tolerante
Cimenturi
Apa
Toate agregatele ±3% din cantitatea ceruta
Adaosuri utilizate in cantitate >5%
din masa cimentului
Aditivi si adaosuri utilizate in ±5% din cantitatea ceruta
cantitate <5% din masa cimentului
71
1.3.4 Amestecarea betonului
Amestecarea materialelor componente trebuie efectuată în malaxoare şi continuata
conform cap. 9 punctul 9.6.2.3 din Codul NE 012/1/2007, până la obţinerea unui amestec de
beton cu aspect uniform.
Malaxoarele nu trebuie încărcate peste capacitatea lor nominală de amestecare.
In cazul în care se utilizează aditivi, aceştia trebuie adăugaţi în timpul procesului
principal de amestecare, exceptând aditivii mari reducători de apă sau aditivii reducători de
apă care pot să fie adăugaţi, după amestecarea principală. În ultimul caz, betonul trebuie
amestecat din nou până la dispersarea completă a aditivului în amestec şi până ce el a acţionat
complet.
Intr-un malaxor, durata de re-amestecare după adăugarea aditivilor trebuie sa se
stabilească în funcţie de tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie să fie mai mică de 1
min/m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mică de 5 m3.
Pentru betonul uşor preparat cu agregate nesaturate cu apă, perioada între amestecarea
iniţială şi sfârşitul amestecării finale (de exemplu amestecarea într-un camion malaxor)
trebuie prelungită până ce absorbţia de apă de către agregat şi evacuarea cvasicompletă a
aerului indus în agregatele uşoare nu mai are nici o acţiune cu impact negativ asupra
proprietăţilor betonului întărit.
Compoziţia betonului proaspăt nu trebuie să fie modificată după descărcarea din
malaxor.
1.3.5 Livrarea, transportul la santier si receptia betonului proaspat
Livrarea betonului proaspăt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1-
2007. In plus, producătorul de beton trebuie să menţioneze pe bonul de livrare durata
maximă de transport recomandată pentru care nu se modifică performanţele şi caracteristicile
betonului comandat.
Transportul betonului proaspăt va fi efectuat cu luarea măsurilor necesare pentru
menţinerea caracteristicilor acestuia în stare proaspătă, precum şi pentru prevenirea
segregării, pierderii componenţilor sau contaminării betonului. Mijloacele de transport
trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Recepţia betonului proaspăt livrat pe şantier se efectuează pe baza bonului
(documentului) de livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt şi a verificărilor
caracteristicilor acestuia prin încercări, conform prevederilor din anexa H, din Codul NE 012-
2-2010.
În cazul betonului preparat lângă locul de punere în operă, examinarea vizuală şi
verificarea caracteristicilor se efectuează ca pentru betonul proaspăt livrat pe şantier.
Datele privind livrarea betonului proaspăt, inclusiv cel preparat în staţii proprii sau pe
şantier, vor fi înregistrate în condica de betoane.
1.3.6 Turnarea si compactarea betonului
Executarea lucrărilor de betonare nu poate să înceapă dacă nu este verificată
îndeplinirea, în detaliu, a următoarelor condiţii prealabile:
a) întocmirea procedurii pentru punerea în operă a betonului (planul de turnare)
pentru obiectul în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor:
b) asigurarea livrării sau prepararea betonului în mod corespunzător;
72
 c) stabilirea şi instruirea formaţiilor de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de punere
în operă şi măsurile privind igiena, protecţia muncii şi PSI;
d) recepţionarea calitativă a lucrărilor de săpături, cofraje şi armături (după caz).
Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi
piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranţelor acoperirii cu beton
compactat, şi că betonul va atinge rezistenţa şi durabilitatea prevăzute.
Trebuie realizată o compactare adecvată în zonele de variaţie a secţiunii transversale,
în secţiunile înguste, în nişe, în secţiunile cu aglomerare de armătură şi la nodurile dintre
elementele structurilor.
Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea
rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor
şi susţinerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din stratul anterior se
întăreşte înainte de turnarea şi compactarea următorului strat de beton.
Pot fi stabilite condiţii suplimentare de executare- a lucrărilor cu privire la metoda şi
viteza de turnare, în cazul în care există prevederi suplimentare pentru finisarea suprafeţei.
Trebuie evitată segregarea în timpul turnării şi compactării betonului.
Pe durata turnării şi compactării, betonul trebuie să fie protejat împotriva radiaţiei
solare nefavorabile, vânturilor puternice, îngheţului, apei, ploii şi zăpezii.
Betonul trebuie să fie pus în lucrare imediat după aducerea lui la locul de turnare, fară
a-i afecta caracteristicile.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a) cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile - care sunt în contact cu betonul
proaspăt - trebuie să fie udate cu apă atât cu 2...3 ore înainte cât şi imediat înainte
de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări trebuie să fie înlăturată;
b) descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct în cofraj;
c) refuzarea betonului adus la locul de turnare şi interzicerea punerii lui în operă, în
condiţiile în care nu se încadrează în limitele de consistenţă prevăzute sau prezintă
segregări; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin utilizarea unui aditiv
superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1-2007;
d) înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0 m în cazul
elementelor cu lăţime de maximum 1,0 m şi 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii etc);
e) turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de
formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se
betonează;
f) răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de
începerea prizei betonului turnat anterior;
g) corectarea poziţiei armăturilor în timpul turnării, în condiţiile în care se produce
deformarea sau deplasarea acestora faţă de poziţia prevăzută în proiect (îndeosebi
pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă);
73
 h) urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea grosimii
acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectului şi ale reglementărilor tehnice
în vigoare;
i) nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului;
j) urmărirea atentă a umplerii complete a secţiunii în zonele cu armături dese, prin
îndesarea laterală a betonului cu ajutorul unor şipci sau vergele de oţel,
concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente,
trebuie create posibilităţi de acces lateral, prin spaţii care să permită pătrunderea
vibratorului în beton;
k) luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale
poziţiei iniţiale a cofrajeior şi susţinerilor acestora;
l) asigurarea desfăşurării circulaţiei lucrătorilor şi mijloacelor de transport în timpul
turnării pe podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia armăturii; este
interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;
m) turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în
procedura de executare;
n) durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară
luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de
începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se
consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi
1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri;
o) reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai
mare, numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor;
p) permiterea instalării podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de
transport local al betonului pe planşeeîe betonate, precum şi depozitarea pe acestea
a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 ... 48 ore, în funcţie
de temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dacă
temperatura este de peste 20°C şi se foloseşte ciment de tip î, având clasa mai
mare de 32,5).
Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează: betonul trebuie astfel
compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.
Turnarea betonului in elemente verticale, (elevatii pile, elevatii culei) se face
respectându-se următoarele prevederi suplimentare:
a) în cazul elementelor cu înălţimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu
este stânjenită de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se
admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi turnarea pe la partea
superioară a elementului;
b) în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul
elementelor cu înălţime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluţiile:
(i) cofrarea unei feţe pe maximum 1,0 m înălţime şi completarea
cofrajului pe măsura turnării;
(ii) turnarea şi compactarea prin ferestrele laterale.

74
 c) în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga
înălţime, iar pe cealaltă faţă, pe înălţime de maximum 1,0 m, completându-se pe
măsura turnării;
d) primul strat de beton trebuie să aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin
procedura de executare a lucrărilor şi trebuie să nu depăşească grosimea de 30 cm;
e) nu se admit rosturi de iucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.
Turnarea betonului in grinzi si placi se face cu respectarea urmatoarelor prevederi
suplimentare:
a) turnarea grinzilor şi a plăcilor începe după 1... 2 ore de la terminarea
turnării stâlpilor sau pereţilor pe care reazemă, dacă procedura de
executare a lucrărilor nu conţine alte precizări;
b) grinzile şi plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în acelaşi
timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 ... 1/3 din deschiderea
plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia;
c) la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distanţe de maximum 2,0
m, pentru a asigura respectarea grosimii plăcilor prevăzute în proiect
Turnarea betonului structuri în cadre se face acordând o deosebită atenţie zonelor de la
noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora.
Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică
dimensiune este cel puţin egală cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele particulare
prezentate în continuare:
a) adoptarea de măsuri speciale la stabilirea compoziţiei betonului şi a tehnologiei de
turnare, în vederea asigurării calităţii lucrării. În scopul reducerii eforturilor din
temperatură şi contracţie, la stabilirea compoziţiei şi preparării betonului se
urmăreşte:
- adoptarea unui tip de ciment cu căldură de hidratare redusă (corelat cu
clasa betonului) şi a unui dozaj cât mai scăzut, utilizând în acest scop un
aditiv reducător de apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari;
- asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt,
reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificială, utilizarea de apă
rece, fulgi de gheaţă etc;
b) turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte,
conform detaliilor din fig. 2. Aceste prevederi se aplică şi în cazul elementelor cu
grosimea de 0,8 ... 1,5 m, daca volumul acestora depăşeşte 100 m3;
c) detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face în mod obligatoriu, prin caiete
de sarcini sau proceduri de executare a lucrărilor, ţinând seama de:
- capacitatea de turnare a betonului Cb exprimată în m3/h, respectiv cea mai
mică dintre valorile capacităţii de preparare şi a capacităţii de transport de
la staţie sau de la locul preparare la cel de punere în operă;
- durata de timp Ta maximă admisă pentru turnarea unui nou strat sau treaptă
de beton;
- grosimea stratului sau treptei, care nu poate depăşi 50 cm;
- numărul necesar de trepte suprapuse.
Durata de timp, Ta, se stabileşte cu ajutorul relaţiei: Ta = T-Tt-Ts,
75
în care:
T - durata de timp până la începerea prizei betonului;
Tt - durata de transport, între terminarea încărcării mijlocului de transport al betonului la
staţia de
preparare şi terminarea descărcării la locul de turnare;
Ts - durata de staţionare şi de transport local, până la turnarea betonului.
Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de
specialitate autorizat.
In lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile orientative
prezentate în tabelulurmator:
T (ore) pentru temperatura medie de:
Beton
<10°C 10°... 20°C >20°C
Fără aditivi întârzietori 3 2½ 2
Cu aditivi întârzietori 6 5 4
Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (lăţime - B, grosime - H) se stabilesc prin
respectarea următoarelor condiţii (a se vedea figura de mai jos) privind:
- grosimea stratului (H):
H<Cb-Ta / B·L
H < 50 cm
- dimensiunile treptei:
H·L<Cb-Ta / n·B în care:
Cb şi Ta - conform celor arătate mai înainte;
n - intervalul maxim de suprapunere a treptelor (în exemplul din figura, rezultat
pentru treptele 8/4 şi următoarele).

Turnarea betonului in elemente masive, in strat continuu, sau in trepte

(directia de turnare este de la stanga spre dreapta)

Finisarea suprafeţei prin netezire cu rigla sau mistria se efectuează la intervale şi într-
o manieră care sa permită obţinerea finisării specificate.
La finisarea suprafeţei nu trebuie să rămână lapte de ciment.
In timpul finisării nu se adaugă apă, ciment, agenţi de întărire a suprafeţei sau alte
materiale, decât în cazul în care se specifică altfel.
76
1.3.7 Tratarea şi protecţia betonului după turnare
Tratarea şi protecţia betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura
atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, în funcţie de domeniul de utilizare
şi de condiţiile de mediu din această perioadă.
Caracteristicile avute în vedere sunt:
a) rezistenţele şi deformaţiile betonului;
b) evitarea efectului contracţiei betonului, a producerii fisurilor şi, după caz,
impermeabilitatea;
c) durabilitatea, în funcţie de clasele de expunere.
Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratării şi protecţiei
betonului, de:
i) împiedicarea evaporării apei din beton;
ii) evitarea, după caz, a acţiunilor mecanice dăunătoare (vibraţii, impact etc), a
îngheţului sau a contaminării cu substanţe dăunătoare (uleiuri, agenţi agresivi etc).
Prevederile privind tratarea şi.protecţia betonului nu se referă la:
a) tratarea termică accelerată prin încălzire internă sau externă care, dacă este cazul,
trebuie să facă obiectul unor prevederi speciale;
b) aplicarea unor produse care se înglobează în stratul de suprafaţă al betonului pentru
a-i conferi proprietăţi speciale (de exemplu, sclivisire);
c) tratarea suprafeţei văzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu,
agregate monogranulare aparente).
Tratarea suprafeţei betonului, conform punctelor (b) şi (c), dacă este cazul, trebuie să
facă obiectul caietelor de sarcini întocmite de proiectant pe baza cerinţelor beneficiarului
lucrării.
Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare şi protecţie a betonului
sunt:
a) stabilirea, pe baza cunoaşterii domeniului de utilizare, a condiţiilor specifice
privind unele caracteristici ale betonului şi, după caz, a suprafeţei acestuia (lipsa
fisurilor, duritate, porozitate, impermeabilitate etc);
b) cunoaşterea comportării betonului utilizat, în ceea ce priveşte evoluţia rezistenţei
în timp, în funcţie de tipurile de ciment, agregate şi aditivi, precum şi caracteristici
ale betonului proaspăt (raport A/C, temperatură etc), în perioada de întărire şi cea
după întărire;
c) cunoaşterea influenţei condiţiilor de mediu (temperatură, umiditate, viteza
curenţilor de aer în contact cu betonul etc.) asupra comportării betonului respectiv
în perioada de întărire şi cea după întărire;
d) cunoaşterea mijloacelor şi produselor care se pot utiliza, pentru tratarea şi protecţia
betonului, în funcţie de tipul betonului şi de condiţiile de mediu preconizate.
Prevederile specifice privind protecţia şi tratarea betonului trebuie să fie cuprinse
în proiect, în funcţie de următoarele situaţii:
a) necesitatea unor măsuri deosebite, situaţie în care aceste măsuri trebuie stabilite
pe baza unor determinări, printr-un laborator de specialitate;
b) aplicarea unor măsuri generale, comune, conform prevederilor de mai jos.

77
 Pentru protecţia betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat sau
combinat:
- păstrarea cofrajului în poziţie;
- acoperirea suprafeţei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la
margini şi la îmbinări pentru a preveni uscarea;
- amplasarea de învelitori umede pe suprafaţă şi protejarea acestora împotriva
uscării;
- menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udare cu apa;
- aplicarea unui produs de tratare corespunzător.
Utilizarea produselor de tratare pentru protecţie la îmbinările constructive, pe
suprafeţele ce urmează a fi tratate sau pe suprafeţele pe care este necesară aderarea altui
material, este permisă numai dacă acestea sunt îndepărtate complet înainte de următoarea
operaţie, sau dacă se dovedeşte că nu au nici un efect negativ asupra operaţiilor ulterioare.
La stabilirea duratei de tratare şi de protecţie a betonului trebuie să fie avuţi în vedere
următorii parametri:
a) condiţiile de mediu din perioada de exploatare a construcţiei exprimate prin
clasele de expunere stabilite în NE 012-1-2007.
b) sensibilitatea betonului la tratare, în funcţie de compoziţie. Cele mai
importante caracteristici ale compoziţiei betonului, care influenţează durata
tratării betonului, sunt: raportul apă/ciment (A/C), tipul şi clasa cimentului,,
tipul şi proporţia aditivilor. Betonul cu un conţinut redus de apa (raport A/C
mic) şi care are în compoziţie cimenturi cu rezistenţă iniţială mare (R) atinge
un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decât betonul preparat cu
un raport A/C ridicat şi cu cimenturi cu rezistenţă iniţială uzuală (N),
rezultând durate ale tratării diferite.
De asemenea, având în vedere că, în funcţie de clasa de expunere, betoanele
preparate cu cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decât
betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip I, în cazul utilizării aceluiaşi raport A/C,
se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.
c) procentul din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, la
care trebuie să ajungă rezistenţa betonului în perioada de tratare. Pentru acest
procent sunt stabilite trei clase: 35%, 50% şi 70%. În cazurile în care
procentul necesar este mai mare de 70%, se vor prevedea măsuri speciale.
d) viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului, care poate fi stabilita în funcţie de:
- raportul (r) dintre valoarea medie a rezistenţei la compresiune după 2 zile
(W) şi valoarea medie a rezistenţei la compresiune după 28 zile (fcm28),
determinate prin încercări iniţiale sau bazate pe performanţele cunoscute
ale unui beton cu compoziţie similară (a se vedea NE 012-1-2007).
e) condiţiile de mediu în timpul tratării: temperatura şi expunerea directă la soare,
umiditatea, viteza vântului sau curenţilor de aer, după caz.
Nota: Durata tratării betonului funcţie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia
este specificată în reglementări specifice de execuţie, precum prezentul normativ. Duratele
minime prezentate în anexa M a normativului NE 012-1-2007 (tabelul M.l) sunt prezentate cu
titlu informativ.
78
 Durata de tratare a betonului stabilită în funcţie de parametrii prezentaţi mai sus, se
determină după cum urmează, pentru:
a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiţii privind tratarea: perioada
minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiţia ca priza să nu dureze mai
mult de 5 ore şi temperatura la suprafaţa betonului să nu fie sub 5 °C;
b) elemente structurale din construcţii ce urmează a fi expuse unor condiţii
corespunzătoare altor clase de expunere decât X0 sau XCl:
- dacă acestea nu sunt supuse altor condiţii prevăzute în proiect: conform
condiţiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistenţei la
compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul urmator:
Dezvoltarea Rapida Medie Lenta Foarte lenta
r= fcm2/fbetonului
rezistentei cm28 (1) (R≥0,50) (R≥0,30) (R≥0,15) (R≥0,15)
Temperatura suprafetei Durata minima de tratare in zile (2)
betonului t in oC
t≥25 1 2 2 3
25>t≥15 1 2 4 5
15>t≥ 10 2 4 7 10
10>t≥5(3) 3 6 10 15
(1) Este permisa interpolarea liniara a valorilor lui r.
(2) Se va extinde cu o durata echivalenta in cazul in care lucrabilitatea este
mentinuta mai mult de 5 h.
(3) In cazul in care temperatura este sub 5 oC, tratarea trebuie prelungita cu durata in care

In cazul in care parametrii care determina durata tratarii nu pot fi cunoscuti in detaliu,
se recomanda aplicarea indicatiilor din figura urmatoare:

Parametrii si durata de tratare a betonului

79
 Temperatura suprafeţei betonului nu trebuie să scadă sub 0°C înainte ca suprafaţa
betonului să atingă o rezistenţă care poate suporta îngheţul fără efecte negative (de regulă, în
cazul în care rezistenţa atinsă de beton, fc, este mai mare de 5 N/mm2).
1.3.8 Rosturi de lucru la turnarea betonului
Rosturile de lucru sunt suprafeţele pe care se întrerupe turnarea betonului în
elementele în care, la proiectare, secţiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face
ca stabilirea poziţiei acestora, precum şi tratarea corespunzătoare a zonei, pentru continuarea
turnării betonului, să fie deosebit de importante.
Pentru construcţii cu caracter special, elemente de mare deschidere, pozitia rosturilor
de lucru trebuie indicată în proiect precizându-se şi modul de tratare (benzi de etanşare,
prelucrare etc).
Rosturile de lucru vor fi realizate ţinând seama de următoarele:
a) suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi, de regulă, perpendiculară pe
axa acestora, iar la plăci şi pereţi perpendiculară pe suprafaţa lor;
b) tratarea rosturilor de lucru:
- spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5
ore de la betonare sau în funcţie de rezultatele, incercărilor de laborator,
pentru cazuri conform paragrafului anterior.
- inainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată
îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria
de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare alte
impurităţi, după care se va uda;
- înaintea betonării, suprafaţa betonului existent trebuie udată şi lăsată să
absoarbă apa, după regula: betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa
zvântată.
La structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea, realizate
impermeabile.
1.3.9 Condiţii prealabile şi condiţii necesare la punerea în operă a betonului
Condiţiile prealabile, precum şi cele necesare la punerea în operă a betonului sunt, în
principal, următoarele:
a) existenţa, pe şantier, a proiectului, cu toate datele necesare, menţionate în acest
capitol;
b) îndeplinirea condiţiilor prealabile privind aprobarea începerii turnării betonului
prevăzute.
c) asigurarea condiţiilor specifice punerii în operă a betonului.
Condiţiile specifice punerii în operă a betonului sunt, în principal, următoarele:
a) dotări tehnice pentru transportul şi turnarea betonului, pentru compactarea
betonului şi, după caz, pentru tratarea şi protecţia betonului;
b) facilităţi necesare: energie electrică, apă, aer comprimat etc;
c) personal calificat pentru activităţile respective;
d) materiale corespunzătoare (spre exemplu, produse de tratare pentru protecţia
betonului).

80
 Pentru a evita întreruperi ale turnării betonului în afara rosturilor de lucru prevăzute,
din cauza nefuncţionării mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor întreruperi
accidentale, se vor lua măsuri de a exista alternative în asigurarea dotărilor tehnice, a
faciiităţiior respective, precum şi a personalului calificat.
1.3.10 Decofrarea
La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi:
a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenţă suficientă
pentru a putea prelua, integral sau parţial, după caz, solicitările pentru care acestea
au fost proiectate.
Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie care, după decofrare,
suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul.
b) se recomandă următoarele valori ale rezistenţei ia compresiune la care se poate
decofra:
- părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o
rezistenţă la compresiune de minimum 2,5 N/mm2, astfel încât să nu fie
deteriorate feţele şi muchiile elementelor;
- cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se pot îndepărta, menţinând sau
remontând popi de siguranţă, numai în condiţiile în care rezistenţa la
compresiune a betonului a atins, faţă de clasă, următoarele procente:
- 70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
- 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;
c) îndepărtarea popilor de siguranţă se face la termenele stabilite în proiect.
Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat sub
altul care se cofrează sau la care se toarnă betonul.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie, în vederea decofrării, se
face prin încercarea epruvetelor de control, confecţionate în acesţ/cop şi păstrate în condiţii
similare elementelor în cauză (a se vedea anexa H, tabelul H 1 din Codul NE 012-2-2010). La
aprecierea rezultatelor obţinute pe epruvetele de control trebuie să se ţină seama de faptul că
poate exista o diferenţă între aceste rezultate şi rezistenţa reală a betonului din element
(evoluţia diferită a căldurii în beton în cele două situaţii, tratarea betonului etc), precum şi faţă
de rezistenţa determinată prin încercări conform SR EN 206-1-2002 şi SR EN 12390-3-2009.
În cazurile în care există dubii în legatură cu aceste rezultate, se recomandă încercări
nedistructive. În tabelele urmatoare se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de
decofrare şi îndepărtare a popilor de siguranţă, precum şi la termenele orientative de încercare
a epruvetelor de beton în vederea stabilirii rezistenţei betonului. În funcţie de temperatura
mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului.
Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a feţelor laterale, în funcţie
de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului, sunt date după cum
urmează:
a) pentru feţele laterale
Evoluţia rezistenţei Temperatura mediului (°C)
betonului +5 + 10 + 15
Durata de la turnare (zile)
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
81
 b) pentru feţele inferioare ale cofrajelor, cu menţinerea popilor de siguranţă
Temperatura mediului (°C)
+5 +10 | +15 +5 +10 +15
Dimensiunile deschiderii
Evoluţia rezistenţei betonului
elementului
Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,0 m 6 5 4 5 5 3
≥6,0m 10 8 6 6 5 4

c) pentru îndepărtarea popilor de siguranţă

Temperatura mediului (°C)

+5 +10 +15 +5 +10 +15
Dimensiunile deschiderii
Evoluţia rezistenţei betonului
elementului
Lentă Medie
Durata de Ia turnare (zile)
< 6,0 m 18 14 9 10_ 8 5
i0
6,0.-32,0 m 24 . 18 12 14 11 7
> 12,0 m 36 28 18 28 21 14

Nota :
- Duratele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza
procedurilor de executare (în funcţie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului
exterior) în momentul în care elementele au atins rezistenţele minime indicate în funcţie de
tipul de element şi dimensiunile deschiderilor;
- Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5° C, atunci durata
minima de decofrare se prelungeşte cu durata respectivă.
În cursul operaţiei de decofrare trebuie respectate următoarele reguli:
a) desfăşurarea operaţiei trebuie supravegheată „direct de către conducătorul
punctului de lucru; în cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone
segregate) care pot afecta stabilitatea construcţiei decofrate, se sistează
demontarea elementelor de susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau
consolidare;
b) susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii
elementelor şi continuând simetric către reazeme;
c) slăbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat, fără şocuri;
d) decofrarea se face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către
elementele care se decofrează, precum şi ruperea muchiilor betonului sau
degradarea materialului cofrajului şi susţinerilor acestuia.

82
 Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12,0 m, precum şi pentru
descintrarea eşafodajelor care susţin cintrele bolţilor, arcelor, plăcilor subţiri etc, proiectul
trebuie să conţină precizări în legătură cu executarea acestor operaţii: numărul de reprize de
descintrare, înălţimile de coborare etc.
În termen de 24 de ore de la decofrarea oricărei părţi de construcţie se face o
examinare amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă ale structurii, de către conducătorul
punctului de lucru, reprezentantul investitorului şi de către proiectant (dacă acesta a solicitat
să fie convocat), încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor,
precum şi eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de
efectuarea acestei examinări.
1.3.11 Receptia lucrărilor de punere în operă a betonului
Recepţia lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente sau
părţi de construcţie, dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar, după decofrarea
elementelor sau părţilor de construcţie respective.
Această recepţie are la bază:
a) proiectul lucrării;
b) documentele privind calitatea betonului proaspăt livrat şi condica de betoane;
c) verificarea existenţei corpurilor de probă, conform anexei H, tabelul HO şi a
trasabilităţii acestora;
d) evaluarea stării betonului, prin sondaj, prin examinare vizuală directă, mai ales în
zonele deosebite (înguste şi înalte, în apropierea intersecţiilor de suprafaţe orientate
diferit etc);
e) măsurarea dimensiunilor (ale secţiunilor, ale golurilor etc.) şi a distanţelor (poziţia
relativă a elementelor, a pieselor înglobate, a golurilor etc), prin sondaj.
La această recepţie participă reprezentantul investitorului şi este invitat proiectantul, în
urma verificărilor încheindu-se un proces verbal de recepţie calitativă.
În cazurile în care se constată neconformităţi (la dimensiuni, poziţii, armături aparente
etc), defecte (segregări, rosturi vizibile etc.) sau degradări (fisuri, porţiuni dislocate etc), se
procedează la îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea întregii suprafeţe vizibile,
consemnând în procesul verbal toate constatările făcute.
Remedierea neconformităţilor, defectelor şi/sau degradărilor nu se va efectua decât pe
baza acordului proiectantului, care trebuie să stabilească soluţii pentru fiecare categorie dintre
acestea.

CAIET DE SARCINI
9. SEMNALIZAREA PE TIMPUL EXECUȚIEI

Sectorul de lucru va fi semnalizat la ambele capete cu indicatoare pentru circulația

rutieră, confecționate și montate conform STAS în vigoare. În mod obligatoriu se va respecta
instrucția de semnalizare a lucrărilor de drumuri.
Tot ca sectoare în lucru se considera sectoarele de drumuri pe care se execută lucrări
de întreținere și reparații pe platforma drumului, precum și cele pe care se execută operații de

83
ridicari topografice și de măsurători ce se efectuează pe platforma drumului în cadrul
lucrărilor de proiectari sau de recepții ale lucrărilor de drumuri.
Dacă lucrările de proiectare, receptive, etc. au un caracter mobil în lungul drumului,
indicatoarele de circulație rutieră pot fi și ele mobile.
Muncitorii care execută lucrări pe drumuri împietruite cu materiale de întreținere
neaglomerate și cei care lucrează în defileuri vor purta casca și ochelari de protecție împotriva
pietrelor aruncate de roțile autovehiculelor, precum și a pietrelor căzute de pe versanți.
Personalul care lucrează pe platforma drumului ori pe acostamente sau în apropierea
acestora trebuie:
a) Să aibe continuu în vedere circulația rutieră ce se desfășoară în apropierea sa;
b) Să fie la curent cu sensul de circulație și să cunoască bine indicatoarele rutiere și
modul de împrejmuire a locului de muncă. Unitățile se vor îngriji să doteze pe conducătorii
locului de muncă cu instrucțiile de semnalizare în vigoare, precum și cu seturile de
semnalizare necesare;
c) Să considere ca în orice moment poate sosi un vehicul față de care trebuie să se
asigure;
d) Să poarte echipamentul de avertizare a conducătorilor mijloacelor de transport,
participanți la traficul rutier.
Nici un muncitor nu trebuie să stationeze pe drum în afara zonei împrejmuită și
semnalizată. Circulația muncitorilor pe drumurile publice se va face pe partea stangă, cu fața
spre sensul din care vine circulația, pe acostament, iar în lipsa acostamentelor cât mai aproape
de marginea drumului.
Înainte de plecare la punctul de lucru, șeful formației și de district este obligat să
verifice existența tuturor indicatoarelor de semnalizare necesare pentru lucrările din ziua
respectivă. Cele necorespunzatoare vor fi înlocuite imediat.
Este interzisă încărcarea în mijloacele de transport a indicatoarelor de semnalizare
defecte, sau așezarea lor într-o poziție care ar putea să le deterioreze în timpul transportului.
Descărcarea din mijlocul de transport a indicatoarelor și materialelor de semnalizare se
face numai prin spatele vehiculului sau prin partea laterală dinspre acostamentul drumului.
Așezarea acestora pe acostament se face cu multă atenție pentru ca ele să nu se deterioreze. Pe
durata lucrărilor de descărcare, șoferul mijlocului de transport va menține în funcțiune lampa
girofar.
Este interzisă descărcarea indicatoarelor de semnalizare pe partea carosabilă a
drumurilor.
Semnalizarea sectorului de lucru se va face sub directa îndrumare și supraveghere a
șefului locului de muncă. Înainte de începerea lucrărilor, șeful punctului de lucru este obligat
să se convingă personal dacă semnalizarea a fost executată corect și dacă prezintă stabilitate la
curenții de aer produși de vehicule în mers sau vânt.
Toate autoutilajele tehnologice de întreținere care execută lucrări pe drum, în mers sau
în staționare de scurtă durată, vor fi semnalizate cu:
a) Lămpi girofar;
b) Indicator nr. 70 din STAS 1848/71 (ocolire obligatorie spre stânga);
c) Indicator nr. 20 din STAS 1848/71 (lucrări);

84
 d) Table avertizare “Gabarit depășit” pentru utilajele care depășesc gabaritul normal în
lățime (față și spate).
Aliniatele a, b și c se referă și la autovehicului A.R.D.
Conducatorul direct al locului de muncă va fi deosebit de atent la circulație și va lua
măsuri ca personalul să nu se găsească pe partea de drum în circulație în cazurile executării
lucrărilor pe timp de ceață, viscol, ploaie, ninsoare, când vizibilitatea este sub 150 m.
Pentru prevenirea accidentelor de circulație, instalarea semnalizării sectorului de lucru
se va face în urmatoarea ordine:
a) Se instaleaza indicatoarele prevăzute în instrucția de semnalizare pentru lucrarea
respectivă. Muncitorul va circula pe acostament pe partea stângă, având circulația în față;
b) Se fixează bariera (alb-roșu) la capătul sectorului de lucru, pe care au fost montate
în prealabil indicatoarele de restricție, apoi se montează a doua barieră la locul indicat;
c) Se plantează indicatorul pentru terminarea tuturor restricțiilor;
d) Se fixează “conurile colorate” pe porțiunea paralela cu axul drumului, operația
făcându-se din interiorul barierelor cu atenție permanentă la circulație.
La ridicarea semnalizării, se va proceda astfel:
a) Se iau conurile colorate din cauciuc sau mase plastice, având atenția marită față de
circulație;
b) Se ia bariera alb-roșu din zona indicatorului “terminarea tuturor restricțiilor”;
c) Se ia bariera alb-roșu împreună cu indicatoarele de circulație care au fost montate
pe barieră;
d) Ultima operație se face prin ridicarea tuturor indicatoarelor montate pentru
semnalizarea punctului de lucru respectând modul de circulație a muncitorilor pe drumurile
publice.
În caz de vizibilitate redusă, precum și atunci când lucrările se execută pe porțiuni de
drum care prezintă pericol de accidentare din cauza circulației, conducatorul direct al locului
de muncă este obligat să posteze piloți pentru dirijarea circulației, instruiți în acest scop.
Piloții vor fi dotați cu mijloace de semnalizare și echipamente de protecție: vesta avertizoare,
palate roșu-verde, fanioane galbene și roșii, fluier și după caz, cască de protecție. Piloții de
circulație vor fi prinși în documentația economică a lucrării.
Piloții de circulație vor fi plasați la capetele sectorului de lucru, în interiorul barierelor,
pe partea în lucru și pe acostament, pe sectorul în circulație, în spatele indicatorului de
“Atenție” nr. 25 din STAS 1848/1/71, astfel încât aceștia să fie vizibili la comenzile pe care le
efectuează între ei și văzuți de conducătorii autovehiculelor.
În curbe și pe sectoare cu vizibilitate redusă, piloții pentru dirijarea circulației vor fi
dotați și cu aparate de comunicații (radiotelefoane portabile).
La semnalizarea sectorului de drum în lucru cu semafoare luminoase automate, se va
aplica întocmai presemnalizarea prevazută în instrucția de semnalizare a lucrărilor de
drumuri.
Montarea semafoarelor luminoase la locul de muncă se va face astfel încât acestea să
fie asigurate împotriva răsturnării cauzate de curenții de aer produși de vehiculele în mers sau
de vânt.

85
 Stâlpul de susținere a semaforului poate fi metallic sau din mase plastice, destinat
special acestui scop, montat rigid de carcasă semaforului, în vederea fixării stabilității
semaforului în funcție de teren.
Carcasa corpului de iluminat trebuie să fie etanșă, prevazută cu un sistem de
deschidere pentru control, usor manevrabil și asigurat la închidere cu o cheie specială.
Semaforul trebuie să aibă montate obligatoriu lentilele la lămpi, după urmatoarea
succesiune a culorilor: roșu sus, galben la mijloc și verde jos. Este interzisă schimbarea
ordinii culorilor la lentil.
Lampile semafoarelor vor fi folosite numai cu lentil în perfectă stare tehnica și o bună
vizibilitate. Este interzisă folosirea semafoarelor necorespunzatoare.
Tensiunea de alimentare a becurilor la semafor este de 24 V. Este interzisă folosirea
tensiunii electrice mai mari de 24 V. Instalarea semafoarelor automate se va executa numai de
personal instruit și autorizat în acest scop.
Lucrările care se execută pe timp de noapte vor fi semnalizate prin semafoare
automate, iar muncitorii vor purta veste avertizoare reflectorizante. Este interzis a se folosi
semafoare fără aparatoare (cozoroc) pentru umbrirea lentilei. Lumina fiecărei lămpi trebuie să
fie de o intensitate corespunzatoare (60 W) și difuzată uniform pe întreaga suprafață a lentilei.
Redresoarele pentru încărcarea acumulatoarelor care deservesc semafoarele luminoase vor fi
fi asigurate cu instalație de legare la priza de pământ.
La manevrarea, întreținerea și repararea acumulatoarelor, se vor respecta normele de
protecție a muncii specific acestor lucrări. Remorcile monoax cu instalațiile automate pentru
dirijarea semafoarelor se vor monta pe partea sectorului de drum în lucru împrejmuit. În cazul
când instalația nu mai functionează corect cu elementele de semafor, se trece automat pe
lămpile de avertizare sau dirijare manuală a aparatului. Dacă nici în acest caz nu functionează,
conducatorul locului de munca va lua măsuri pentru scoaterea instalației de pe platforma
drumului și va dispune semnalizarea sectorului de drum conform prezentelor norme.
Instalațiile de semafoare automate se dau în exploatare numai după ce sincronizarea
semnalelor luminoase este asigurată în concordanță cu programul de dirijare, proiectat și
inscriptionat pe panoul de comanda al automatului. Confirmarea trebuie constatată de șeful
punctului de lucru.
Toate autoutilajele care lucrează pe platforma drumului vor fi vopsite în culoare
galben-portocaliu, cod 5001. Autoutilajele tehnologice și autovehiculele vor avea vopsite atât
limitele laterale exterioare, cât și marginile din spate pe 400 mm (lățime) în dungi alb-roșu, cu
o lățime de 150 mm, înclinate descendent la 45o față de verticală.
Unitățile de bază au obligația să stabilească și să marcheze căile de acces din incintele
unităților (secții, formații, districte) și să amenajeze locuri de parcare pentru autoutilaje. La
aceste locuri se va monta indicatorul “P”. Este interzisă parcarea autoutilajelor sub rețele
electrice.
Căile de circulație vor fi amenajate astfel încât, lățimea, declivitatea, curbele,
ramificaiile etc. să permită circulație în bune condiții. Căile de circulație vor fi marcate vizibil
pe margini și vor fi menținute în bună stare și libere.
Barierele, balustradele și împrejmuirile care folosesc la dirijarea circulației, pe
drumurile publice, în incinta unităților și la formațiile de asfalt la intrarea vehiculelor sub
buncăre, vor fi vopsite alternativ cu culoarea alb-roșu.
86
 Toate lucrările care se execută pe o jumatate din lățimea părții carosăbile, precum și
procesul tehnologic, se vor desfășura de regulă respectând sensul de circulație pentru care este
destinată banda respectivă.
În perioada de inactivitate, utilajele de întretinere (constructii) vor stationa pe aceiași
parte pe care se execută lucrări (în sectorul semnalizat) și pe cât posibil în afara părții
carosabile. Este interzisă staționarea acestor utilaje în curbe.
Locurile periculoase din cadrul punctelor de lucru vor fi avertizate prin placarde
independente de semnalizarea pentru reglementarea circulației.
Pe drumurile proprii din incinta grupurilor social-administrative, a bazelor de
producție, a gropilor de împrumut, a balastierelor etc. se va aplica semnalizarea rutieră în
funcție de caracteristicile drumului conform reglementarilor în vigoare.

87
 CAIET DE SARCINI
10. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI

Prevederi generale
Lucrările prezentate în acest caiet de sarcini cuprind procurarea și instalarea
indicatoarelor rutiere, dar și marcajele rutiere, în conformitate cu cerintele prevazute în
plansele de execuție și cu normativele în vigoare.
Marcaje
Produse utilizate pentru realizarea marcajelor ruiere
Vopsea pe baza de solvent organic cu uscare la aer de culoare alba sau galbena, care
formeaza pelicula prin uscare la aer. Vopseaua de marcaj se aplica pe partea carosabila,
urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia a microbilelor sau a bilelor mari de
sticla. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se executa pe suprafata de vopsea proaspat
aplicata, pentru a asigura o buna fixare a acestora. Calitatea vopselei și timpul de uscare a
marcajelor se apreciaza pe baza datelor furnizate de producator.
Vopsea pe baza de solvent - apa ( ecologica) cu uscare la aer, de culoare
alba sau galbena, care formeaza pelicula prin uscare la aer.Vopseaua de marcaj se aplica pe
partea carosabila, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia a microbilelor sau a
bilelor mari de sticla. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa în grosimi ale peliculei ude
de 400 pana la 600 microni. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se executa pe suprafata
de vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a acestora. Calitatea vopselei și
timpul de uscare a marcajelor se apreciaza pe baza datelor furnizate de producator.
Vopsea tip masa plastica pe baza de solvent-apa (ecologica) cu uscare la aer de
culoare alba, pentru marcaje în pelicula continua sau în model structurat (profilat) cu aspect
dantelat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua și noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua
se aplica, ca atare sau pe amorsa în grosimi ale peliculei ude de 2000μm. Microbilele se
pulverizeaza pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a
acestora. Marcajul se executa cu masina echipata cu dispozitive speciale de aplicat vopsea.
Calitatea vopselei, a amorsei și timpul de uscare a marcajelor se apreciaza pe baza datelor
furnizate de producator și are o durata de viata minimum 2 ani.
Produse în doi componenti aplicabile la rece
Cantitatile procentuale ale celor doi componenti care se amesteca, sunt recomandate
de fabricant. Microbilele se pulverizeaza pe suprafata neintarita a peliculei rezultata din
amestecul celor doi componenti (compomentul A-vopsea și componentul B-intaritor).
Vopseaua în doi componenti se poate utiliza la execuția marcajelor rutiere, cu grosimi de
pelicula uda cuprinse intre 250 - 4000 μm, aplicata în pelicula continua sau structuri în diferite
modele. Aplicarea acestui tip de vopsea se face în aceleasi conditii de mediu ca și vopselele
cu uscare la aer.
Montarea indicatoarelor
Indicatoarele livrate pentru a fi utilizate în lucrări nu se vor depozita direct pe sol și
vor fi protejate prin acoperire. Indicatoarele deteriorate, decolorate sau sterse în timpul
transportului, depozitarii sau montarii pot fi respinse sau reparate în mod corespunzător.
Certificatul de calitate al producătorului

88
 Se va prezenta certificatul de calitate al producatorului, în concordanta cu legislatia
romaneasca, și se va păstra pe santier ca făcând parte din documentele de Control al Calitătii.
Panourile indicatoare metalice care nu depăsesc 1,2 m înaltime și 2,4 m lătime vor fi
confectionate dintr-o singură tolă. Atunci când se utilizează mai multe tole pentru obtinerea
unui panou indicator, numărul tolelor utilizate se va reduce la minimum, tolele fiind de formă
dreptunghiulară și profilate aproximativ la fel și la aceeasi dimensiune.
La panourile indicatoare din placaj până la 3m lătime nu se admit îmbinări pe
verticală. Panourile vor avea o singură îmbinare, iar îmbinările de pe panouri adiacente nu
trebuie să coincidă.
Capetele libere ale fiecărui panou indicator vor fi prevăzute cu capace protectoare.
Montarea indicatoarelor
Stalpii indicatoarelor trebuie montati vertical și la cotă pentru ca semnul sau semnele
indicatoare să fie la acelasi nivel, în unghiul corect cu carosabilul, și cu joc minim, conform
planselor de executie. Stalpii cu plăci suport fixate cu bolturi vor fi montati vertical cu
ajutorul a doua piulite și saibe pentru fiecare bolt de ancorare. Spatiul dintre placa de bază și
fundatia de beton trebuie umplute cu mortar expansiv după montarea corectă a semnului.
Marginile de mortar vizibile trebuie finisate pentru a prezenta o suprafata curata. Suprafata
indicatoarelor montate trebuie sa fie neteda și plană, cu o tolerantă de max. 9mm de la 1,2m
fată de linia dreapta de control care se pozitionează pe suprafata semnului după montare.
Panourile de pe indicatoarele rutiere montate pe stalpi și stâlpii de iluminat se vor
monta cu ajutorul dispozitivelor de fixare tip etrier sau clemă conform planselor de executie.
Controlul calitatii pentru receptive
Controlul calitătii se va desfăsura astfel:
- Prin implementarea planurilor de testare și inspectare care fac parte integrantă din
Sistemul de Control al Calitătii utilizat pe santier;
- Prin revizuirea (examinarea) certificatelor de conformitate a calitătii emise de
producător;
- Prin asigurarea conformitătii sistemelor temporare de semnalizare cu planul de
control al traficului și intretinere;
- Prin verificarea zilnică a sistemelor de semnalizare și marcaj rutier utilizate pe
santier. Indicatoarele de semnalizare și marcajele rutiere deteriorate, murdare sau sterse se vor
curăta sau se vor înlocui conform cerintelor.

Marcaje rutiere
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice și conditiile obligatorii de
realizare a marcajelor rutiere, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, precum și a
reglementarilor tehnice privind circulatia pe drumurile publice.
Marcajele rutiere, la solicitarea beneficiarului, se executa cu caracter permanent sau
temporar. Indiferent de caracterul marcajelor, din considerente de siguranta rutiera, acestea se
realizeaza obligatoriu cu microbile pentru a fi vizibile pe timp de noapte.
Marcajele permanente sunt marcaje cu durata de viata functionala, pentru care se
acorda garantie de execuție și se realizeaza cu produse de marcare de culoare alba. Marcajele
temporare sunt marcaje fără durata de viata functionala, pentru care nu se poate stabili
garantie de execuție și se realizeaza, de regula cu produse de marcare de culoare galbena.
89
 Marcajele rutiere temporare se executa:
- In perioada cand se fac lucrări de reabilitare, reparare, intretinere drumuri, sau în alte
situatii de necesitate;
- Completari și refaceri de marcaje în perioada 1 noiembrie – 31 martie;
- Pe suprafete bituminoase sau de ciment, noi, date imediat în exploatare;
- Pe suprafete cu rugozitate mai mare de 1,00 mm (HS);

Conditii tehnice pentru microbile, bile mari de sticla și granule antiderapante

Microbilele de sticla sau bile mari sunt particule transparente, sferice destinate sa
asigure vizibilitatea nocturna a marcajelor rutiere prin retroreflexia fasciculelor incidente ale
farurilor unui vehicul spre conducatorul vehiculului. Granule antiderapante sunt destinate
cresterii caracterului antiderapant al marcajului rutier. Fiecare produs de marcare, utilizeaza
un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla.
Tipul și dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul
de produse utilizate pentru marcaje rutiere și confirmate de buletinul BAST.
Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla, ca atare sau în amestec cu granule
antiderapante se face în saci etansi. Prescriptiile tehnice privind microbilele, bilele mari de
sticla și granulele antiderapante trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 1423/2012 și vor fi
descrise și garantate calitativ de fabricant.
Clasificarea marcajelor rutiere
Marcajele longitudinale de:
- Separare a sensurilor de circulatie;
- Separare a benzilor de acelasi sens;

Marcaje de delimitare a partii carosabile;

Marcaje transversale de:
− Oprire;
− Cedare a trecerii;
− Traversare pentru pietoni;
− Traversare pentru biciclisti.

Marcaje diverse pentru:

− Ghidare;
− Spatii interzise;
− Interzicerea stationarii;
− Statii de autobuze, troleibuze, taximetre;
− Locuri de parcare;
− Sageti sau inscriptii.

Marcaje laterale aplicate pe:

− Lucrări de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin)
− Parapete
− Stilpi și copaci situati pe platforma drumului
− Borduri
90
 Dimensiunile și modurile de pozare a marcajelor, functie de diverse situatii, se executa
conform prescriptiilor SR 1848-7:2015. în intelesul prezentului caiet de sarcini, marcajele de
delimitare a partii carosabile se considera marcaje longitudinale.
Parapeți
Confecționarea parapetelor, calitatea materialelor din care sunt confecționate trebuie
sa corespundă prevederilor Caietului de Sarcini Tehnice.
Furnizorul va asigura prin mijloace proprii efectuarea tuturor încercarilor și
determinărilor rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini Tehnice. Furnizorul este
obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificări suplimentare față de cele prevăzute în
prezentul caiet de sarcini. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
sarcini, producatorul va înlocui pe cheltuiala sa produsele necorespunzatoare.
Parapet simplu
Asigură protecția dintr-o singură parte și este un parapet elastic, alcatuit din elemente
metalice, cu un singur rand de elemente de glisare (glisiere sau lise), asamblate intre ele cu
buloane, fixate pe un stalp metalic desustinere, printrun etrier din profil metalic și amortizor
de soc. Glisierele sunt confectionale din tabla de 3 mm grosime și 2 lungimi standard de 4.20
m și 6.20 m. Stalpii de sustinere, din profil metalic tip “I” 120 se monteaza la distanta de 2.00
m, respectiv la distanta de 3.00m. în cazuri speciale cand parapetul se monteza pe ziduri de
sprijin, beneficiarul vasolicita furnizorului elementele specifice de prindere pe fundatie.
Glisierele, stalpii de sustinere, prezoanele de fixare în beton, placa de baza și
celelalteaccesorii, vor fi zincate la cald.
Conditiile tehnice de calitate și amplasare a parapetelor pentru sporirea sigurantei
circulatiei pe drumuri trebuie sa corespunda conform standardului STAS SR 1948/1.
Parapetele permit în general alunecarea sau ghidarea în lungul lor a jantei
autovehiculelor și revenirea acestora pe partea carosabila. Comportarea și rezistenta
parapetelor la socurile produse prin eventuala lovire a lor de către unele autovehicule, depinde
de unghiul de incidenta la impact.
Materiale
Parapetele deformabile elastice de tip semigreu simple se executa din elemente
metalice și vor fi zincate.
Parapetii propusi pentru instalare vor respecta Normativele aflate în vigoare, detaliile
de execuție ale producatorului, prezentul caiet de sarcini în care este inclusa lista de cantitati,
motiv pentru care autoritatea contractanta prin procedura initiata urmareste prezenta unor
firme specializate în domeniu, cu experienta relevanta, capabile sa execute lucrări de calitate.
Materialele care fac parte din compunerea și instalarea parapetului constau in:
− lisa metalica din tabla ambutisata;
− etrier din profil metalic;
− amortizor de soc;
− stalpi metalici;
− elemente de capat ,,laba de urs”;
− organe de asamblare standardizate (suruburi, saibe, piulite).

Amplasarea
91
 Amplasarea parapetelor în lungul drumului se face tinind seama de:
− elementele geometrice ale traseului;
− inaltimea rambleului sau inclinarea versantilor;
− impadurirea terenului inconjurator;
− existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
− vecinatatea unor ape;
− vecinatatea altor cai de comunicatie;
− necesitatea inchiderii perspectivei în exteriorul unor curbe;
− in unele intersectii;
− conditii meteorologice locale nefavorabile (ceata frecventa);
− platforma drum ingust.

Parapetul prin forma, mod de realizare și amplasare trebuie sa nu fie mai agresiv decat
obstacolul care se doreste a fi izolat.
Comportamentul corect al parapetului de siguranta depinde de:
− continuitatea rezistentei sirului de elemente de glisare, la solicitarea longitudinala la
tractiune care apare în timpul impactului cu un autovehicul;
− inaltimea corecta a sirului de elemente de glisare și lungimea suficienta a parapetului
pentru a asigura izolarea longitudinala necesara unei eficiente corespunzatoare;
− incastrarea ferma a stalpilor, în special a celor din apropierea extremitatilor
parapetului;
− existenta unei legaturi flexibile (amortizor soc) intre glisiera și stalp.

În timpul socului stalpii se indoaie, se desprind de distantieri și glisiera se deformeaza,

vehiculul fiind astfel redirijat de către glisiera, care se comporta ca o curea.
În cazul parapetului simplu, atunci cand inclinarea stalpului depaseste 450, capul
surubului fixat pe suport trece prin tabla distantierului, care ramane solidar cu glisiera.
Amplasarea parapetelor deformabile elastice de tip semigreu simple se va realiza prin
batere, după punerea în aplicare a ordinului de incepere emis de autoritatea contractanta.
Benefiaciarul va inainta executantului procesul-verbal de predare primire al
amplasamentului pentru drumul în care se amplaseaza.
Parapetele metalice se vor amplasa prin batere strict numai în locuri unde partea
carosabila a fost afectata de fenomene meteo și drumul s-a ingustat, avand rol de protectie și
suplimentare pe langa semnalizarea rutiera de pe verticala.
Instalarea stalpilor
Stalpii se vor fixa prin batere în conformitate cu specificatiile producatorului,
standardelor și normativelor în vigoare.
Instalarea liselor
Lisele se vor monta astfel incat bolturile de la rosturile de dilatare sa fie amplasate în
centrul gaurilor. Lisele se vor asambla cu rosturile de inadire suprapuse în sensul traficului.
Ele trebuie fixate pe stalpi cu bolturi, saibe și piulite zincate.
Bolturile de la rosturile de dilatare trebuie stranse atat cât este necesar pentru a permite
elementelor de lisa sa alunece longitudinal unele peste altele. Instalarea liselor se face astfel

92
incat elementele fixe și stalpii sa fie protejati de trafic tot timpul, prin fixarea liselor și a
tuturor accesoriilor metalice aferente.
Nu se admit poansonarea, gaurirea, debitarea sau sudarea în teren fără un acord obtinut
în prealabil de la producator.
Recepția lucrărilor
Masuratoarea cantitatilor efectuate va contine obligatoriu: denumirea drumului
judetean pe care se vor regasi pozitiile kilometrice cu metrii liniari de parapete metalice de tip
semigreu simplu instalate, inclusiv elementele de capat unde a fost cazul.
Se vor examina vizual pozitiile kilometrice și se vor masura (ml) instalati de parapete
metalice pentru decontarea lucrarilor.
Decontarea privind cantitatile de lucrări se va face pe baza situatiilor de lucrari, la
sfarsitul lunii sau la sfarsitul lucrarilor.
In situatiile de lucrări cheltuielile de transport vor fi decontate la distanta reala de
transport, în baza tarifului unitar cuprins în oferta financiara de ofertantul castigator.
Prin distanta reala de transport se intelege km parcursi cu materiale de la sediul
autoritatii contractante pana la punctele de lucru.
Amplasarea parapetelor metalice de tip semigreu simplu din elemente metalice va fi
consemnata intr-un proces verbal de receptie a lucrarilor.
Recepția la terminarea lucrărilor și recepția la expirarea perioadei de garantie, se
efectueaza în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Marcajul se
receptioneaza la maximum 15 zile de la terminarea unuia sau mai multor trasee de pe raza de
activitate a unui tronson de drum pe care s-au aplicat marcaje, distinct pentru fiecare tip de
marcaj ( longitudinal, transversal sau diverse).
Marcajele longitudinale și transversale se executa concomitent pe un sector de drum,
acceptandu-se un decalaj de maximum 5 zile intre aplicarea celor doua tipuri de marcaje
(longitudinale, respectiv transversale și diverse). Executantul trebuie sa comunice
beneficiarului data terminarii lucrarilor, iar acesta demareaza inceperea receptiei lucrarilor.
Recepția finala la expirarea perioadei de garantie se executa în apropierea expirarii
termenului de garantie, cu maximum 15 zile inainte de expirarea perioadei de garantie, dar nu
mai tarziu de 15 zile după expirarea perioadei de garantie. Se admit abateri de la aceste
termene în situatii speciale (conditii meteo nefavorabile).

93
 CAIET DE SARCINI
11. INCADRAREA IMBRACAMINTILOR CU BORDURI

 
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de incadrarilorcu borduri
de beton a imbracamintiilor rutiere.
1 .Domeniul de utilizare
Conform prescriptiilor din proiectele de executie ,a normelor tehnice si STAS-urilor
specificate in documentatie .

2 . Tipuri de bordurI
2.1. Functie de locul de utilizare :
 -tip A, utilizate la trotuarele adiacente partii carosabile , precum si la incadrarea partii
carosabile a strazii cu borduri denivelate ( cind trotuarele sunt separate prinfisii verzi de
partea carosabila sau cind nu se prevad trotuare ) ;-
 
-tip B , utilizate ca borduri ingropate la marginea aleelor de pietoni si a fisiilor careincadreaza
trotuarele , la chenarele spatiilor verzi ;-
 
-tip P , utilizate la partea centrala a intrarilor carosabile ;-
 
-tip I , utilizate la partile laterale ale intrarilor carosabile .

2.2. Functie de materialul din care sunt executate :

 
- varianta I, executate in intregime din acelasi beton cu agregate din roci dure ;
- varianta II, executate din doua straturi , cel de baza din beton obisnuit , cel de uzura minim
30mm din beton cu agregate din roci dure .

 2.3. Functie de modul de prelucrare a fetelor vazute :

 -nefinisate, la care fetele vazute sunt asa cum rezulta din turnare , fara nici-o prelucrare
ulterioara ;
-finisate, la care dupa turnare , fetele vazute se prelucreaza prin spalare si frecare .

2.4. Functie de modul de colorare a fetelor vazute :

 -necolorate ;
-colorate .

2.5. Functie de modul de prezentare a fetelor vazute :

 -fara model ;
-cu model .
 
 2.6. Functie de latime si forma, conform tabelului de mai joS :

94
 

Exemplu de notare pentru o bordura tip A , marimea 1 , lungime 1000 , varianta I, nefinisata ,
necolorata si fara model : Bordura A1 x 1000 / I / nefinisata

3 .Materiale componente :
 ciment conform SR EN 197
agregate naturale de balastiera , sort 0…..25 (31,5) mm SR 662 - 2002 ;
agregate concasate din roci dure SR 667 - 2000 ;
apa , conform SR EN 1008 : 2003 .

4 . Caracteristici fizice ale bordurilor :
rezistenta la incovoiere :
* tip A 5 N / mm
  * tip B 4 N / mm

 clasa betonului : C 25 / 30 ( Bc 30 ) pentru bordurile cu sectiunea 20x25 si 10x15 cm ;

C 35 / 45 ( Bc 40 ) pentru bordurile inalte ;
culoarea : verzuie uniforma pe aceeasi bordura si cu mici diferente de noanta intre bordurile
aceluiasi lot
;sageata maxima a fetelor vazute : max. 3 mm / m ;
deformari pe fetele vazute : nu se admit ;abateri de la unghiul de 90:  max. 3 mm / m ;
stirbituri :
* lungime 3 mm ;
* adincime 2 mm ;
* muchile rotunde nu se admit .

5 . Verificarea calitatii bordurilor :
Verificarea calitatii pe loturi de maxim 3000 de borduri de aceleasi dimensiuni ,
format ,varianta si finisare prin :
  verificari de lot:
- verificarea formei si dimensiunilor ;
- verificarea aspectului .
verificari periodice:
- verificarea rezistentei la incovoiere pe minim 3 borduri ;
- verificarea clasei de beton ;- verificarea rezistentei la inghet-dezghet pe minim 3 borduri ;
- verificarea uzurii pe minim 3 epruvete .
Bordurile se livreaza la virsta de 28 zile sau daca au atins rezistenta corespunzatoarela
incovoiere.
Bordurile se transporta cu orice mijloc de transport ,asezarea in vehicul trebuie sa fieastfel
incit sa se asigure integritatea in timpul transportului a acestora .
95
Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau aruncare .
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii ,intocmit
conform dispozitiilor in vigoare .

6 . Tehnologia de montare a bordurilor :
 Bordurile se vor monta la cotele din proiect pe fundatii din beton sau mortar de ciment .
Rosturile dintre borduri vor fi de maxim 1,5 cm si se vor umple cu mortar de ciment .
Inainte de umplere bordurile vor fi udate in dreptul rosturilor pentru a preintimpina absortia
apei din mortar de cate betonul din borduri .

7 . Receptia lucrarilor :
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei ( pe faze , preliminare ,finale )
conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul Judeteanin
Constructii.
Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute indocumentetia scrisa ,
desenata in caietul de sarcini sau dispozitii de santier pentru oanumita etapa sunt terminate si
se cere aprobarea pen -tru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese
verbale de lucrari ce devin ascunse , procese verbale dereceptie calitativa sau de faze
determinante.
Receptia pe faze nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestarecalitativa ,
adica :a) documente – furnizori ( dupa caz ) :
- certificate de calitate ;
- certificate de garantie ;
- buletine de analiza ;
- dosar al produsului ;
- agrement tehnic . 
b) documente – executie ( dupa caz ) :
- ordin de incepere a lucrarilor ;  
 - proces verbal de predare – primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
- proces verbal de trasare a lucrarilor ;
- proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare ;
- proces verbal de verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de receptie calitativa .

Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin

decizia investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie laterminarea lucrarii
.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va face
inconditiile prezen -tului caiet de sarcini pe baza verificarii starii lucrarii , a
eventualelor probleme specificate de comise la terminarea lucrarilor in procesul verbal .

96
 CAIET DE SARCINI
12. PAVAJE DIN PIATRĂ NATURALĂ SAU DIN BETON

1. GENERALITĂŢI
1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la proiectarea, executarea, verificarea calităţii şi la
recepţia lucrărilor de pavaje fie din piatră naturală (pavele normale, pavele abnorme sau
calupuri), fie din pavele prefabricate din beton.

1.2. Domeniul de utilizare

Pavajele din pavele normale şi abnorme se folosesc:
 pe sectoare de drumuri sau străzi cu trafic intens şi greu, cu ramblee înalte când
sistematizarea traseului nu este încă definitivată (de ex. reţelele subterane nu sunt încă
executate) sau când condiţiile tehnicoeconomice justifică folosirea lor;
 la rampele de încadrare, depozitare sau locuri de parcare unde staţionează vehicule
grele;
 la pasajele de nivel şi pe zonele de circulaţie cu tramvaie sau căi ferate urbane, când pe
aceste zone circulă şi autovehicule.
Pavajele din calupuri se folosesc îndeosebi:
 pe străzi magistrale cu funcţie de tranzit şi pe străzile oraşelor;
 la locurile de parcare;
 ca pavaje decorative.
Pavajele din pavele de beton se folosesc îndeosebi la:
 platforme industriale sau publice în localităţi;
 locuri de parcare şi staţionare pentru autovehicule de orice fel;
 staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule (staţii de benzină).

1.3. Terasamente şi fundaţii

Terasamentele se execută conform STAS 2914-84. Pavajele din pavele se aşează pe
fundaţii pregătite conform proiectelor de execuţie respectând condiţiile generale din STAS
6400-84. Pavajele din pavele se aşează pe fundaţie prin intermediul unui substrat de nisip. În
cazuri speciale (pavaje decorative, pavaje în rigole, pavaje în staţii de autobuze, etc) pavajele
se pot aşeza pe un substrat de mortar marca M100.

2. CONDIŢII TEHNICE
2.1. Elemente geometrice
Înălţimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar de ciment
trebuie să corespundă tabelului 1 din SR 6978-95, adică:
Felul pavajului Înălţimea pietrelor [cm] Grosimea stratului de nisip [cm]
Pavele normale 12...14 3...5
Pavele abnorme 11...13 2...5
Calupuri 8...10 2...3
Pavelele din beton sunt de diferite forme şi dimensiuni funcţie de furnizor. Pentru
folosirea acestor tipuri de pavele furnizorul trebuie să posede agrementare de la Ministerul
Lucrărilor Publice si Amenajarea Teritoriului (MLPAT).
Pavele din beton prin forma lor sunt de două tipuri:
• pavele autoblocante;
• pavele care nu sunt autoblocante.

97
Grosimile minime sunt:
• 8 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi carosabile;
• 6 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi pentru trotuare (accidental carosabile).
Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare şi curţi
unde nu circulă vehicule grele.
În profil transversal bombamentul se realizează conform SR 6978-95, iar în profil
longitudinal conform STAS 863-85.
Pantele transversale sunt:
• pentru pavaje din pavele normale şi abnorme: 3%;
• pentru pavaje din calupuri şi din beton: 2,5%;
• în pieţe, platforme şi locuri de parcare: 1...2,5%.

2.2. Denivelări şi abateri de la cotele prescrise în proiect

Denivelări maxime în lungul
Abateri limită la pantele
Felul îmbrăcăminţii drumului sub dreptar de 3 m
transversale [mm/m]
[mm]
Pavaj din pavele normale 12
Pavaj din pavele abnorme 15
4
Pavaj din calupuri 10
Pavaj din beton 8
Se admit denivelări în lungul drumului şi la pante transversale după cum urmează: 12

Încadrarea pavajelor de piatră se face cu borduri de piatră naturală (SR 667- 01) sau cu
două rânduri de pavele aşezate pe fundaţii de beton conform detaliilor din SR 6978-95. Pe
sectoarele de străzi cu trotuare, încadrarea va fi constituită din bordurile trotuarelor. Bordurile
se aşează pe o fundaţie de beton şi se rostuiesc cu mortar de ciment.
Între pavaj de orice fel şi borduri se intercalează 1-2 şiruri de pavele aşezate în lung cu
1-2 cm mai jos decât pavajul, formând rigolă de scurgere a apelor. Această rigolă se execută
pe fundaţie de beton şi rosturile se umplu obligatoriu cu Cap.5 pag.2/5 mortar de ciment sau
cu mastic bituminos. Trotuarele se execută la nivelul bordurilor spre rigolă.

2.3. Aşezarea pavelelor

Aşezarea pavelelor fasonate se face funcţie de tipul lor conform SR 6978-95. Aşezarea
pavelelor din beton se face conform schiţelor din proiecte cu rosturile ţesute care depind de
forma specifică a pavelelor autoblocante sau nu.

2.4. Materiale
Materialele folosite la pavaje trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prescrise în
standardele respective sau să posede certificatul de calitate al furnizorului în conformitate cu
agrementarea MLPAT pentru cele din beton
Astfel:
− Piatră naturală pentru drumuri: SR 667-01;
− Agregate naturale neprelucrate pentru drumuri STAS 662-89;
− Filer de calcar STAS 539-79;
− Ciment Portland cu adaos de zgură SR 1500-96;
− Bitum pentru drumuri SR 754-99;
− Borduri din beton pentru trotuare STAS 1139-87;
− Masticuri bituminoase STAS 183-72.

3. PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE

3.1. Pavajele nu se vor executa pe fundaţii îngheţate
98
 Fundaţia pavajelor se verifică înainte de aşezarea pavelelor conform STAS 6400-84.
Pe fundaţiile din beton pavajele se execută numai după ce betonul atinge cel puţin 80% din
rezistenţa sa la 28 zile conform STAS 1275-88.

3.2. Aşezarea pavajelor pe nisip

După executarea încadrărilor şi verificarea fundaţiei, se aşează un strat de nisip care se
nivelează şi se pilonează, apoi se aşterne un al doilea strat de nisip afânat, în care se aşează
pavelele sortate, fixându-le prin batere cu ciocanul.
Aşezarea pavelelor normale şi abnorme se face cu cel puţin 3 cm mai sus decât cota
finală a pavajului şi cu 1.5 cm mai sus în cazul pavajului de calupuri şi a celor de beton.
După aşezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la uscat,
bătându-se bucată cu bucată, verificându-se suprafaţa cu dreptarul şi şablonul şi corectându-se
eventualele denivelări. Pentru calupurile din beton se foloseşte placa vibratoare.
Se împrăştie apoi nisip pe toată suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cu apă şi se
freacă cu peria, împingându-se nisipul în rosturi până la umplerea lor.
După această operaţie se execută a doua batere cu maiul şi se cilindrează cu un
cilindru compresor de 6,,,8 tone, după ce s-a aşternut un strat de nisip 1,,,1,5 cm grosime.
Neregularităţile rămase după această operaţie, se suprimă prin scoaterea pavelelor şi
revizuirea grosimii stratului de nisip, adăugându-se sau scoţându-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la pavele
normale şi abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile din beton se
foloseşte obligatoriu placa vibratoare.

3.3. Aşezarea pe mortar de ciment

Pavelele şi calupurile aşezate pe mortar de ciment marca M100 se împlântă cu mâna
înainte de începerea prizei mortarului, bătându-se cu ciocanul la cota prescrisă.

3.5. Umplerea rosturilor

3.5.1. Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se execută cu nisip argilos care este periat şi
udat.

3.5.2. Umplerea cu amestecuri bituminoase

Se poate face cu:
− mastic cu bitum (preparat conform SR 183/1-95; SR 183/2-98);
− mortar cu suspensie de bitum filerizat;
− mortar cu emulsie cationică.
Dozajele mortarelor de suspensie din bitum sau cu emulsie cationică se stabilesc prin
încercări într-un laborator de specialitate.
Operaţia de umplere se poate face:
− prin introducerea masticului sau mortarului în rosturi.
După ce s-au golit rosturile pe adâncimea indicată în proiect, s-au curăţat cu apă şi s-
au zvântat, se amorsează şi se toarnă masticul sau mortarul, pe jumătate din adâncimea lor,
apoi se completează şi cealaltă jumătate.
Amorsarea se face fie cu bitum tăiat (0,5kg/m2 ), fie cu suspensie de bitum filerizat
(1kg/m2 ) sau cu emulsie cationică (0,5kg/m2 ).
Masticul cu bitum se toarnă atunci când acesta are temperatura de 160,,,180°C.
− prin răspândirea masticului sau mortarului, (cu suspensie de bitum sau emulsie cationică)
pe toată suprafaţa pavajului.

99
 Înainte de această operaţie, se curăţă rosturile şi se amorsează în condiţiile arătate mai
sus.
Operaţia de răspândire a mortarului cu suspensie de bitum sau emulsie cationică se
face conform prevederilor actelor normative în vigoare.
După terminarea operaţiei de rostuire (după răcirea masticului sau după ruperea
suspensiei din bitum sau emulsiei cationice) se presară pe toată suprafaţa pavajului un strat de
nisip grăunţos curat, în grosime de 5 mm.

3.5.3. Umplerea cu mortar de ciment

Rosturile se vor curăţa în prealabil, ca şi rosturile umplute cu mastic.
Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100.
Drumul poate fi dat în circulaţie numai după cel puţin 14 zile de la data terminării
rostuirii; în acest timp suprafaţa pavajului se va uda cu apă.
Pavajele din calupuri de beton nu se rostuiesc cu excepţia rigolelor de lângă borduri.

4. VERIFICAREA LUCRĂRILOR ÎN TIMPUL EXECUŢIEI

4.1. Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate
prevăzute în standardele respective. Verificările şi determinările care nu pot fi executate pe
şantier vor fi executate de un laborator de specialitate, pe probe luate conform prescripţiilor
din standardele respective.

4.2. Controlul executării lucrărilor trebuie făcut în permanenţă de organul de control

tehnic.

4.2.1. Înainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte

condiţiile prevăzute la pct. 3.2 din prezentul standard.
4.2.2. Se vor verifica profilurile transversale şi longitudinale, denivelările, abaterile,
mărimea rosturilor, încadrarea pavajelor conform prescripţiilor din prezentul standard.
4.2.3. În profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, aşezat
pe axa drumului sau străzii şi pe primul rând de pavele de lângă bordurile de încadrare sau de
lângă rigolă.
4.2.4. În profil transversal, verificarea se face cu un şablon având profilul drumului
sau străzii. Verificarea se face din 25 în 25 m.
4.2.5. Pentru măsurarea denivelărilor, se va folosi o pană gradată având lungimea de
30 cm, lăţimea de max. 3 cm şi grosimea la capete de 1,5 cm şi 9 cm. Pana are înclinarea de
1/4.
4.2.6. Verificarea cotelor în lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel.
4.2.7. Rezultatele verificărilor vor fi trecute în evidenţele de şantier (cartea
construcţiei, carnet de măsurători, registru de laborator etc.) care alcătuiesc documente de
control.

5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
5.1. Recepţia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării prevederilor
legale în vigoare, a prevederilor din prezentul standard şi a datelor din proiectul lucrării.
Pavajele se recepţionează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt
complet terminate.

5.2. Recepţia finală va avea loc după o perioadă de doi ani de la data recepţiei
preliminare şi se va evalua în conformitate cu dispoziţiile legale.

100
 CAIET DE SARCINI
13. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
(CANALIZARE PLUVIALĂ)

I. GENERALITATI

1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuare a
apelor de suprafata si anume:
 lucrari de canalizare pluvială;
 dispozitive de colectare si evacuare a apelor pluviale;
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie îndeplinite la realizarea acestor
dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor
proiectelor de executie.

2. Prevederi genrale
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor încercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

II. MATERIALE FOLOSITE

1. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere, se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute în STAS 2308-81, respectiv 3272-80.

2. Tuburile din PPMI și PAFSIN

.
Amplasarea retelelor de canalizare va respecta prevederile SR 8591:1997 " Retele
edilitare subterane. Conditii de amplasare".
Distanta minima prevazuta de STAS-ul sus mentionat fata de canalizarea menajera:
- retea apa 3 m;
- linia copacilor 1,5 m;
- fundatia cladirilor 2 m.
Executia lucrarilor de canalizare va incepe dinspre aval spre amonte. Conform STAS
3051-91 patul de fundare trebuie astfel amenajat incit sa asigure un contact intre baza tubului
si patul de fundare pe o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de min.90 grade.
Modul de realizare a patului de fundare se stabileste prin proiect, in functie de natura
terenului si de solicitarile exterioare.
Manipularea si transportul materialelor din PPMI si PAFSIN se va face cu grija pentru
a le feri de lovituri si zgirieturi. Pentru transport, tevile vor fi asezate orizontal. Transportul
materialelor in perioada de vara trebuie efectuat astfel incit sa se evite actiunea razelor solare.
In perioade reci se necesita masuri speciale,datorita faptului ca la temperaturi scazute
materialul devine casant si de aceea trebuie evitate loviturile si zgirieturile.
101
 Materialele se vor depozita in magazii inchise sau locuri acoperite, ferite de soare.
Locul de depozitare va fi curat si uscat, fixat la cel putin 2,0 m distanta de orice sursa de
caldura.
Tevile se vor aranja in rastele orizontale, pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe
inaltimi de maxim 0,75 m. Fitingurile se vor aranja pe rafturi pe sortimente si dimensiuni.
La manipularea conductelor, se foloseste franghie de canepa sau din material plastic,
fiind interzise utilizarea carligelor si a cablurilor metalice. Garniturile de cauciuc se
depoziteaza in ambalajul de fabricatie.
Inainte de punerea in opera a tuburilor si fitingurilor acestea se verifica.
La examinarea cu ochiul liber, tevile trebuie sa fie drepte, culoare uniforma si de
aceeasi nuanta, suprafata interioara si exterioara trebuie sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau
cojeli. Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii.
Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri,
zgirieturi, incluziuni, crapaturi.
Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor tevilor se va face in depozit la receptia
marfii, cat si inainte de punerea in opera.
Pe ambalajele care adepostesc garniturile de cauciuc, trebuie sa fie specificate
dimensiunile garniturii.
Conductele se pozeaza in patul de fundatie sau pe fundul pregatit al santului. Este
interzisa asezarea conductelor pe caramizi sau pietre in vederea executarii imbinarilor.
Executarea imbinarilor incepe prin curatirea eventualelor impuritati a mufei si a capatului
conductei. Se aseaza in locasul din mufa garnitura de cauciuc. Trebuie sa se verifice daca
garnitura s-a asezat corespunzator in locas si daca nu este torsionata. Suprafata interioara a
mufei se unge cu materialul lubrifiant, iar conducta se impinge cu ajuroul unei bare pana la
atingerea pragului de contact. Decalarea axiala este interzisa. Imbinarea conductelor se
realizeaza usor, manual, fara echipamente mecanice.
Pentru schimbari de directie, se vor utiliza coturile sau daca pozitia permite, curbe din
teava uzinata. Pentru ramificatii si reductii, se vor folosi numai teuri si reductii uzinate. Pentru
efectuarea probelor de presiune, se vor utiliza, pentru inchiderea capetelor, capace
corespunzatoare tipului de conducta.
Se recomanda ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de cca.100-150 m.
Conductele de PPMI si PAFSIN vor fi umplute cu apa la presiunea de 0,5 bar masurata
din punctul cel mai de jos in care se face proba.Verificarea dureaza 15 minute. Proba se face
dupa ce in prealabil intregul tronson de conducte pe care se efectueaza verificarea a fost
acoperit cu pamint, facind exceptie mufele care vor fi descoperite pentru a observa eventualele
pierderi.
Retelele de canalizare din PPMI si PAFSIN se pot combina cu camine de vizitare din
beton sau din PVC. Caminul de vizitare din beton se executa conform STAS 2448/82 din
elemente obisnuite, prefabricate, cu partea inferioara din beton monolit. Partea superioara este
prevazuta cu rama si capac din fonta.

III. MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR

1. Pichetarea si executia sapaturilor

102
 Pichetarea lucrarilor consta în materializarea axei si limitele fundatiilor sau a
amprizelor lucrarilor, în functie de natura acestora legate de axul pichetat al drumului, precum
si de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie pe care le va
respecta întocmai si se aproba de catre diriginte consemnându-se în registrul de santier.
Sapaturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente
acestea cad în sarcina antreprenorului în limitele stabilite în caietul de sarcini speciale.
Pamântul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus în depozitul stabilit de diriginte la o
distanta, care nu va putea depasi un kilometru decât în cazul unor prevederi în acest sens în
caietul de prescriptii speciale.
În cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru
a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizând sustineri joantive sau cu
interspatii, în functie de natura terenurilor, care însa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
Pamântul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietrele a caror dimensiune
depaseste 15 cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat
elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm.

2. Canalizarea
2.1. Deschiderea sapaturilor
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea având latimea egala cu diametrul
exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. Fundul sapaturii este
adus cu grija la cotele prevazute în proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera
încât densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal.
Când în transee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu
cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si înlocuite pe aceasta grosime cu pamânt fin, nisip sau
balast.

2.2. Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare

Tuburile trebuie coborâte cu grija în transee unele în prelungirea celorlalte, facilitând
alinierea lor cu ajutorul calelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzisa. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate si cu o
panta regulata respectând prevederile proiectului de executie. Îmbucarea când exista, este
totdeauna dirijata spre amonte.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia
acestora indicata în proiect, cota radierului si cota de racordare.

IV. RECEPTIA LUCRARILOR

1. Receptia pe faza

103
 În cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse), se va verifica daca partea de lucrare ce
se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia
de executie si de prezentul caiet de sarcini.
În urma verificarilor se încheie proces verbal de receptie pe faza în care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de lot, documentul
se încheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.

2. Receptia finala
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrarile,
daca au functionat bine si daca au fost bine întretinute.

NOTA IMPORTANTA
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (STAS- uri,
Normative, Instructiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborarii proiectului.
Orice modificari ulterioare în continutul prescriptiilor indicate în cadrul caietului de
sarcini, ca si orice prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar
daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

104
 CAIET DE SARCINI
14. CONDUCTE PENTRU ALIMENTARE CU APĂ

CUPRINS:
1. CAPITOLUL 1. RETELE DE CONDUCTE
2. CAPITOLUL 2. ARMATURI SI ACCESORII
3. CAMINE PENTRU CONDUCTE
4. LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

CAPITOLUL 1. RETELE DE CONDUCTE

1.1. GENERALITATI
1.1.1. Domeniul lucrarilor
Aceasta sectiune a Specificatiilor cuprinde toate lucrarile referitoare la furnizarea,
livrarea, pozarea, imbinarea si testarea retelelor de conducte. Toate elementele si lucrarile vor
fi conform Specificatiilor din aceasta sectiune si din alte sectiuni relevante ale Specificatiilor.
Respectarea prevederilor din acest caiet, la executia instalatiilor hidraulice, este
obligatorie pentru Antreprenor, urmarirea pe santier a modului de executie de catre Inginer si
Angajator/Beneficiar facandu-se in baza acestor prevederi.
Abaterile la executie, din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calitatii
materialelor folosite, se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.

1.1.2. Asigurarea calitatii

A. Certificare
Antreprenorul va asigura certificarea, indeplinind cerintele indicate in Specificatii:
- certificatul producatorului;
- certificatul testarii de laborator.
Conductele vor fi testate in fabrica si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact
(obiect in cadere). Numarul si alegerea esantioanelor pentru testare, procedura de testare si
cerintele vor fi cele din standardele in vigoare.
Toate bunurile importante vor avea certificate de conformitate, stabilite de legislatia
romaneasca, anterior utilizarii acestora in Romania.
Costurile esantioanelor, transportul lor la laborator si testarea se considera incluse in
preturile unitare si nu vor fi platite separat.

B. Inspectia Angajatorului/Beneficiarului
Angajatorul/Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii autorizati ai acestora vor avea
dreptul sa inspecteze conductele sau sa asiste la producerea si la testele de control al calitatii
conductelor. Astfel de inspectii nu vor scuti Antreprenorul de responsabilitatile sale de a
asigura produse care respecta standardele aplicabile din cadrul Specificatiilor.
Alternativ, Antreprenorul poate prezenta Inginerului certificate emise de laboratoare
autorizate prin care se arata ca materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar
rezultatele sunt satisfacatoare. In acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de a
renunta la alte teste.

105
 Daca Angajatorul/Beneficiarul doreste sa asiste la producerea, testarea sau finisarea
conductelor, nu inseamna ca el aproba produsele sau testele respective.

C. Raportari
Antreprenorul va include in oferta sa, pe langa articolele specificate, date suficiente
pentru evaluarea globala a conductei propuse. Aceste date vor include, minimal, urmatoarele
informatii specifice:
- detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresa
furnizorului;
- detalii referitoare la materialele de imbinari, specificatiile producatorului si adresa
furnizorului;
- detalii referitoare la alte materiale necesare (vane, hidranti, alte materiale si echipamente
hidraulice).

1.2. MATERIALE
1.2.1. Generalitati
Aceasta sectiune a Specificatiilor acopera toate lucrarile cu privire la furnizarea si
livrarea conductelor.

A. Aprobarea materialelor
Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari
permanente, Antreprenorul va prezenta Inginerului datele de identificare ale producatorului
sau furnizorului propus in Oferta, va supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale
locului de origine sau de productie. Daca se cere de catre Inginer, Antreprenorul va furniza
acestuia pentru pastrare o copie a oricarei astfel de comenzi facute.
Toate materialele folosite in lucrarile permanente trebuie sa fie noi, in afara cazului
cand folosirea materialului existent este permis in mod expres de catre Angajator/Beneficiar.

B. Probe
Antreprenorul va furniza Inginerului probele de material necesare sau supuse deja
testarii in conformitate cu Contractul. Daca nu este in mod expres scutit, Antreprenorul va
furniza si probe ale tuturor articolelor fabricate, cerute pentru Lucrarile permanente, sau
atunci cand este cazul, Antreprenorul va prezenta din literatura de specialitate, dovezile
privind excluderea de la efectuarea probelor (cu acordul Beneficiarului). Toate probele
aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de catre Antreprenorul pe durata contractului, si
orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la locul de montaj pentru incorporare in
Lucrarile permanente, vor fi de o calitate cel putin egala cu proba aprobata.

C. Materiale in contact cu apa

Materialele folosite in lucrari, care sunt, sau pot fi in contact cu apa tratata sau
netratata nu vor contine nici o substanta care ar putea da gust, miros sau toxicitate, sau sa fie
in alt mod daunator sanatatii, sau sa afecteze negativ apa transportata.

106
 Materialele si echipamentul vor fi conforme specificatiilor proiectului si acolo unde
sunt alte materiale folosite trebuie obtinuta aprobarea prealabila a Inginerului si daca este
necesar a Ministerului Sanatatii sau a altor organisme abilitate.
Instalatiile hidraulice prevazute in proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din
Listele de cantitati de lucrari si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.
Materialele folosite (tevi, armaturi, flanse) vor avea caracteristicile prevazute in
standardele de stat si se vor verifica daca corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului
respectiv, sa nu prezinte defasonari, blocari la armaturi. Se va verifica starea sudurilor, a
flanselor, functionarea pompelor, armaturilor si aparatelor.
Antreprenorul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele si alte materiale
necesare, dupa cum este indicat in Plansele desenate si dupa cum este cerut pentru executarea
corespunzatoare a Lucrarilor.
Daca este necesara furnizarea de catre Antreprenor a unor conducte, vane, fitinguri sau
alte materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificatii sau alte Specificatii
detaliate, care ar putea fi solicitate de catre Inginer.
Toate conductele vor avea clasa de presiune nominala minima PN10 (in conformitate
cu ISO R161) conform planselor desenate, daca nu se specifica altfel.
Materialele conductelor vor respecta urmatoarele criterii:

1. Conducte din polietilena de inalta densitate (PEID)

Antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca fabricantul propus de el pentru realizarea
conductelor si fitingurilor este capabil sa respecte conditiile de calitate impuse de ISO 9001
sau EN 29001.
La marcarea tevilor din grupele MFR 003, 020 si 022 se va verifica valoarea MFR (de
exemplu prin adeverinta de fabricatie). In afara zonelor hasurate precum si pentru tipul de
materie prima PE 100 adeverinta de conformitate se va obtine in urma efectuarii probei de
stabilitate la tractiune conform normelor in vigoare.
Materialul utilizat pentru tuburi si fitinguri vor fi conform ISO 2531, ISO 9002, EN
29002.

Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Inginerului. Inainte de a

comanda orice material cu orice prezentare destinat pentru Lucrari permanente, Antreprenorul
va prezenta Inginerului datele de identificare ale producatorului sau furnizorului propus in
Oferta, va supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale locului de origine sau de
productie. Antreprenorul nu va putea inlocui vreunul din furnizorii materialelor pentru
lucrarile permanente fara aprobarea Inginerului. Antreprenorului i se va putea cere sa predea
Inginerului pentru uzul acestuia o copie pentru fiecare comanda de produse inaintata
Furnizorilor.
Aprobarea materialelor din punct de vedere sanitar este strict necesara.
Toate conductele din polietilena vor fi din plastic negru de inalta densitate (denumit in
continuare PEID). Conductele din PEID vor fi fabricate in conformitate cu SR EN 13244 -2,
SR EN 12201-2, SR ISO 3607, SR ISO 4427; ISO 2506 sau echivalent. Conductele PEID vor
fi PN10 SDR 17 PE 100 (in conformitate cu ISO R161, Partea 1) daca nu este specificat altfel

107
in alte sectiuni ale caietului de sarcini prezent. Conductele vor fi rezistente din punct de
vedere chimic, in conformitate cu standardele ISO/DATA 8. Testarea se va realiza in
conformitate cu standardele in vigoare.
Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla),
diametrul nominal, literele “PE”, clasa de calitate si clasa de presiune.
Conductele de distributie din PEID cu diametre mai mari sau egale cu 110 mm, vor fi
livrate numai "bara" cu lungimi conform standardelor comerciale ale producatorului, dar nu
mai mari de 12m.
Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea
peretilor va fi conform ISO R161, Partea 1 - dimensiuni metrice. Tolerantele pentru diametrul
conductei si grosimea peretilor vor fi conform ISO 3607.

2. Alte materiale
Pot fi propuse si alte materiale, cu conditia de a fi potrivite pentru apa bruta/tratata.
Vor fi, insa, acceptate de catre Inginer numai daca se poate demonstra ca sunt echivalente sau
superioare materialelor preferate, in termeni de siguranta si longevitate.

1.3. EXECUTIA
1.3.1. Generalitati
Antreprenorul va trimite certificatele producatorului si certificatele care atesta testele
de laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfacatoare, conform standardelor specificate.

Manipularea si depozitarea conductelor

Din cauza proprietatilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu
usurinta. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sa fie manipulate, transportate
si depozitate cu grija.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru imbinare
se va face cu vehicule adecvate, incarcate si descarcate sub supraveghere atenta. Pe durata
transportului, conductele nu vor depasi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si in acest
caz vor fi legate intre ele pentru a elimina balansarea lor. Incarcaturile de conducte nu vor
depasi inaltimea de depozitare de 2 m.
Tevile livrate in bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevazute cu
platforme. Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, in asa fel ca
acestea sa nu alunece si sa nu fie deteriorate.
Cand conductele sunt transportate una in interiorul celeilalte, se va acorda atentie ca:
- conductele sa fie curate, fara pietris;
- sa fie asigurata acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrisului pe durata
transportului;
- conductele din stratul inferior sa nu fie incarcate cu sarcini care ar putea sa le deterioreze
sau deformeze.
Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la incarcare si descarcare. Antreprenorul
va fi responsabil de calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii. Se va evita
manipularea brutala a conductelor. Pe durata depozitarii si transportului, conductele vor avea
suport continuu pe cat este posibil si se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascutite,
108
cuie etc. Tararea conductelor pe sol nu este permisa si este un motiv suficient pentru a se
respinge o conducta.
Conductele vor fi depozitate in zone ferite de lumina directa a soarelui si conform
recomandarilor producatorului. Depozitarea tevilor pe santier se va face pe platforme bine
nivelate. La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre. Pe timpul stocarii se vor lua
masuri astfel incat conductele sa nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie protejate
impotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solventi sau alte lichide
similare. Nu sunt admise zgarieturi sau striatiuni cu o adancime mai mare de 10% din
grosimea peretelui conductei.
Antreprenorul trebuie sa aiba capacitatea de supervizare, forta de munca, utilajele de
executie, materialele si depozitele necesare pentru a preveni in orice mod deteriorarea oricarui
material folosit la lucrarile permanente. Antreprenorul va prezenta Inginerului propunerile
sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata transportului si instalarii in transee.
Antreprenorul va avea grija pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata
coborarii in transee, a pozarii si imbinarii.
Manipularea tevilor se poate face manual cind dimensiunile tevilor si greutatea lor o
permit, sau cu ajutorul utilajelor de ridicat (incarcator cu furca, macara, etc.).
Pentru evitarea deteriorarii tevilor in cazul manipularii cu ajutorul utilajelor, cablul
(lantul) de ridicat de la utilaj, va fi obligatoriu prevazut cu o banda de cauciuc sau pasla care
sa protejeze tevile.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor
dintr- un singur punct.
Inginerul va verifica conductele pe santier, iar Antreprenorul va marca toate
conductele defecte sau deteriorate identificate de catre Inginer, le va scoate imediat de pe
santier si le va inlocui cu unele corespunzatoare, pe cheltuiala proprie. In Lucrari se vor
incorpora numai conductele marcate de Inginer ca fiind corespunzatoare.
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte si alte
materiale din care s-au extras exemplare deteriorate, sau poate cere testarea la presiune in
afara retelei de conducte, chiar daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au fost
manipulate necorespunzator. Toate costurile aparute in acest fel vor fi suportate de
Antreprenor.

Pozarea conductelor
Lucrari preliminare
Inainte de a incepe lucrarile de constructie, executantul, pe baza proiectului, trebuie sa
procedeze la operatiile de trasare care permit:
- sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;
- sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente cum ar fi retelele de
canalizare, termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Trasarea pe teren a retelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile
STAS 1924/5.
Se vor respecta planurile cu coordonatele punctelor caracteristice din cadrul
proiectului. Executantul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si
conditiile de executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura
109
solului, conditiile de pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile
proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul general.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele
caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de
intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte etc).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului,
la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii
pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.

Conducte ingropate
Dupa excavarea si pregatirea unei sectiuni de transee, aceasta va fi inspectata de
Inginer. Nu se vor poza conducte inainte ca excavatiile sa fie aprobate de catre Inginer.
Transeea trebuie sapata pana la nivelul cerut prin proiect, astfel incat sa se respecte
acoperirea minima a conductei la inghet si totodata sa corespunda profilului hidraulic
proiectat.
Transportul si taxele aferente depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din dezafectari
cum ar fi: structuri si elemente de zidarie, betoane si structuri din beton, fundatii si elemente
de fundare, invelitori, imprejmuiri, pavaje de orice tip, revine Antreprenorului.
Pentru materialele periculoase (ex. azbociment) ce necesita conditii speciale de
depozitare, transport, distrugere etc se va respecta legislatia refceritoare la acestea,
prezentandu-se Inginerului un plan de indepartare si autorizatiile legale.
Imediat inainte de pozare, fiecare conducta si fiting vor fi examinate in interior si
exterior pentru deteriorari si se vor curata de praf si impuritati. Conductele se vor pastra
curate pe durata pozarii. Pentru verificarea neobturarii conductelor, daca este cazul, Inginerul
va solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat in conducta pozata si
imbinata anterior si care este tras, cu ajutorul unei franghii, pe intreaga lungime a conductei
nou pozate.
Pentru a evita patrunderea pietrelor, prafului sau a animalelor in conducta, capatul
ultimei conducte va fi astupat in momentele in care nu sunt pozate conducte. Inainte de
receptionare de catre Beneficiar, conductele vor fi spalate cu apa potabila si dezinfectate.
Este necesara realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Patul conductelor se
va realiza conform Planselor desenate. Gropile de pozitie realizate pentru facilitarea imbinarii
conductelor, dupa cum sunt descrise anterior, vor fi excavate in baza, patul si peretii transeei,
dupa cum este necesar. Nu se vor poza conducte pana cand suprafata transeei sau a patului
gropii de pozitie nu a fost inspectata de catre Inginer si aprobata pentru pozare.
Alegerea tehnologiei optime de montaj depinde de posibilitatile locale, de starea
vremii, etc.
Tronsoanele de tevi cu diametre mari pot fi asamblate pe lungimi mari, din tuburi, pe
marginea santului si apoi lansate in sant cu ajutorul automacaralelor.
Cand se lanseaza conducta in sant se vor respecta urmatoarele reguli:
Este interzisa rostogolirea tronsoanelor de teava, datorita aparitiei unor forte taietoare
in tevi si in suduri, care pot slabi calitatea executiei.

110
 Prinderea tronsoanelor de teava la distante prea mari, pot provoca alungiri nedorite,
motiv pentru care aceasta operatie se va face cu mare atentie iar prinderile se vor face cit mai
des.
Tevile trebuiesc protejate in locurile de prindere cu materiale plastice sau cauciuc.
Prinderile rigide pot produce deteriorari locale si vor fi evitate.
Trebuie avut grija ca dupa asezarea definitiva a tevilor, acestea sa nu fie in contact
direct cu peretii santului.
Conductele nu vor fi, in nici un caz, aruncate in transee. Coborarea lor se va realiza
manual sau cu ajutorul franghiilor. Inainte de coborarea in transee, conducta se va curata si
examina de defecte. Daca nu prezinta deteriorari, se va plasa in pozitia de imbinare.

Conducte PEID
Capetele de conducta si elementele de retea trebuie curatate inainte de instalare si
partile defecte trebuie inlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinala a
acestora cu ajutorul unui echipament adecvat.
Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate. Capetele taiate
sunt apoi pregatite in functie de tipul de asamblare folosit. Modificarile de directie in profilul
retelei se pot realiza utilizand curbarea conductei.
Razele minime de curbura admisibile nu trebuie sa fie mai mici decat valorile: 20D (la
20°C), 35D (la 10°C) si 50D (la 0°C).
Nu se pun in opera conducte din polietilena daca temperatura exterioara atinge nivelul
minim specificat de producator.
Daca schimbarea de directie nu se poate realiza prin flexibilitatea naturala a conductei
din PEID, se vor utiliza coturi prefabricate uzinate. Amplasarea exacta va fi convenita cu
Inginerul, la fata locului.

1.4. Imbinarea conductelor

1.4.1. Generalitati
Toate imbinarile vor avea clasa de presiune egala sau mai mare decat cea a
conductelor la care se branseaza. In nici un caz clasa de presiune a imbinarii nu va fi mai mica
de PN 10, iar clasa de presiune va fi mai mare in cazurile specific indicate in Părțile desenate
sau cand Inginerul considera necesar.
Taierile din conducte vor fi reduse la minim. Daca pana la sfarsitul Contractului raman
materiale nefolosite, Antreprenorul nu va putea solicita decontarea lor suplimentara.
Antreprenorul va include in preturile unitare si pierderile tehnologice sau cele cauzate de
risipa.
Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul
unei masini de taiat, astfel incat capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa
conductei.
In toate situatiile, capetele conductelor vor fi curatate cu atentie, atat in interior cat si
in exterior, inainte de a incepe imbinarea. Imbinarile vor fi lasate descoperite pana la
finalizarea testului de presiune, daca nu este stabilit altfel de catre Inginer.

111
 Ca regula stricta, capetele libere ale conductelor vor fi inchise cu capace etanse de
siguranta, pana la realizarea imbinarii.

A. Conducte PEID
Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara
recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte.
Conductele prevazute prin proiect se imbina prin urmatoarele procedee:
- sudura cap la cap (imbinare nedemontabila);
- electrofuziune (imbinare nedemontabila);
- imbinare cu flanse (imbinare demontabila)
Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem
integrat din PEID, capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor.
Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata metoda, totusi electrofuziunea ar putea fi
preferata prioritar, din cauza lipsei de spatiu.
Imbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente
adecvate si prin metoda corespunzatoare materialelor de asamblat. Procedurile corecte de
asamblare a elementelor realizate din materiale diferite si avand grosimi diferite ale peretilor
sunt indicate in figura de mai jos.
Imbinarile conductelor PEID (sudura cap la cap si electrofuziune) se vor executa
numai de sudori autorizati iar toate echipamentele utilizate vor fi verificate metrologic.
Constructorul va prezenta Inginerului spre aprobare lista cu personal, insotita de
autorizatiile aferente, inainte de inceperea lucrarilor.

112
 A.1. Sudarea cap la cap
Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale
similare si avand aceeasi grosime a peretelui.
Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu
diametre mai mari de 63 mm.
Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la
cap si cu ajutorul echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.
Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu
ajutorul tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand
ciclu dublu de functionare.
Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita.
La aceasta tehnologie este esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata.
Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID - PE100 si PEID - PE80 se vor
respecta instructiunile producatorului echipamentelor de sudura.
Mai jos sunt enuntate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala:
a) Se verifica daca echipamentul este complet, curat, fara defectiuni si in stare de
functionare. Prima sudura va fi una de incercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se
executa doua suduri de incercare. Astfel se asigura faptul ca placa de incalzire este curata.
b) Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au
acelasi diametru interior, presiune de calcul si sunt realizate din acelasi material.
c) Se curata tuburile (sau tubul si fitingul ) care urmeaza sa fie asamblate.
d) Se separa complet colierele de fixare si se pozitioneaza echipamentul de taiere.
e) Se pozitioneaza tuburile (sau tubul si fitingul) chiar in dreptul lamei echipamentului
de taiere si se strang colierele de fixare.
f) Se pune in functiune echipamentul de taiere si se preseaza capetele tuburilor (sau ale
tubului si fitingul) contra lamei dispozitivului, pana ce extruziunea incepe sa se detaseze
continuu din ambele componente de asamblat.
g) Se continua taierea, pe masura ce tuburile
(sau tubul si armatura) se separa. Se opreste
echipamentul de taiere si se indeparteaza, dupa ce
lamele de taiere s-au oprit.
h) Se indeparteaza bavurile. Nu se ating
capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului). Se
verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.

113
 i) Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica
daca intre ele nu este un interstitiu vizibil. Piesele se reajusteaza, daca este necesar. Se
verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.Se verifica nivelul combustibilului in
generatorul electric. Capetele sunt in contact strans (fara joc).
j) Se pune in functiune generatorul si se asteapta ca placa de incalzire sa ajunga la
temperatura de operare.
k) Se selecteaza regimul adecvat de crestere a presiunii de sudare. Se preseaza piesele
contra placii de incalzire utilizand acest nivel de presiune.
l) Se verifica dimensiunea initiala a bordurii de sudat.
Dupa bordurarea initiala, presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul corespunzator
termofuziunii. Capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) trebuie sa ramana in contact cu
placa de incalzire pe o durata corespunzatoare timpului de termofuziune.

Se deschid colierele, se indeparteaza

placa de incalzire si se verifica daca pe ea a
ramas material topit. Daca se constata existenta acestuia, nu se efectueaza imbinarea. Daca
placa de incalzire este curata, cele doua capete se aduc imediat in contact, timp de 10 secunde,
printr-o miscare lina. Materialul topit trebuie sa se ruleze in mod uniform inapoi, fata de linia
de contact.
Se lasa imbinarea sa se raceasca pe durata specificata, mentinand-o in tot acest timp la
presiunea de racire.

114
 Dupa racire (temperatura sudurii trebuie sa fie mai mica de 40°C), se desfac colierele.
Se scot din coliere tuburile asamblate.Se verifica imbinarea. Daca este necesar, dupa racire se
indeparteaza materialul in exces. Se indeparteaza orice impuritate de pe fetele de incalzire.
A.2. Imbinarea prin electrofuziune
Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile,
precum si a unui echipament special.
Atunci cand acestea sunt conectate la o sursa de curent corespunzatoare, mansonul se
topeste in tub fara a fi nevoie de echipamente suplimentare de incalzire.
Echipamentele de sudura moderne sunt unitati portabile total automatizate care permit
un control precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie, temperatura,
timp etc.). Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor
parametrii:
 identificarea operatorului;
 numarul operatiei;
 data si ora efectuarii acesteia;
 originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;
 parametrii ciclului de sudare.
Este foarte important ca cei care efectueaza asamblarea sa acorde o mare atentie
procedurilor astfel incat:
Suprafata oxidata a tubului peste adancimea mansonului sa fie inlaturata;
Toate partile imbinarii trebuie mentinute curate si uscate inainte ca acestea sa fie
asamblate, deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. Daca se
foloseste procedeul de stergere, este foarte important sa existe asigurarea ca suprafata care
urmeaza sa fie asamblata este uscata.
Dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect pentru a nu exista deplasari in
timpul procesului de imbinare si a ciclului de incalzire si racire.
Protectiile pentru sudura sunt utilizate astfel incat praful si ploaia sa nu contamineze
imbinarea.
Elementele de cuplare prin electrofuziune ajung in mod uzual pana la dimensiuni de
400mm.
Uneori tevile livrate in colaci pot avea o ovalizare prea mare pentru a se potrivi in
elementele de cuplare (mansoane electrosudabile), sau coturile tuburilor pot face ca alinierea
capetelor sa fie imposibila. Solutiile de abordare in acest caz pot fi:
(i) Utilizarea sculelor mecanice de indreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau
fitinguri;
(ii) Imbinarea prin fuziune a unui tronson drept de tub in capatul colacului, inainte de
imbinare.
Imbinarea prin electrofuziune a conductelor si fitingurilor parcurge urmatoarele etape:
Et.1 Stabilirea reperelor de prelucrare
Se indreapta prin taiere capetele de conducta in vederea imbinarii;
Se curata capetele tubului pe o portiune de aprox. 500 mm folosind o carpa curata;
Se marcheaza zona, de pe care stratul oxidat de suprafata trebuie inlaturat, prin
plasarea mansonului necesar fixarii, de-a lungul capatului de tub unde va avea loc imbinarea.
Se traseaza o linie in jurul circumferintei la o distanta adecvata de capatul tubului, folosind un
marker potrivit;
In acest stadiu, nu se scoate inca mansonul din ambalajul sau.
115
 Et.2 Pregatirea capetelor conductelor
Cu ajutorul unui dispozitiv de aschiere mecanic se indeparteaza in mod uniform
materialul aflat in exces fata de adancimea de insertie de pe suprafata identificata a tubului,
pana la o adancime de 0,2 - 0,4 mm.
Se asigura faptul ca tot materialul de polietilena in exces a fost indepartat. Nu se ating
suprafetele aschiate.
Cu ajutorul unei oglinzi se verifica daca si suprafetele inferioare de la extremitatea
tubului fix au fost aschiate complet.
Et.3 Alinierea conductelor de imbinat
Se scoate mansonul electrosudabil din ambalaj si se verifica eticheta, ca asigurare a
faptului ca a fost aleasa dimensiunea corecta;
Se potriveste acesta pe extremitatea tubului mobil. Se marcheaza pe tub adancimea de
penetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc;
Se pozitioneaza din nou pe extremitatea tubului fix. Se marcheaza pe tub adancimea
de penetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc.
Se pozitioneaza, fara a o strange, clema de fixare, pe tubul fix; Se pozitioneaza tubul
mobil in dispozitivul de cuplare;
Dupa ce se verifica faptul ca dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare si
ca tuburile sunt introduse in dispozitiv cu adancimea de penetrare, se strange clema complet.
Se roteste usor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica daca tuburile sunt corect
aliniate.

Et.4 Procesul de electrofuziune

Se verifica daca exista suficient combustibil in generator, pentru intreaga perioada de
fuziune. Se verifica dispozitivul de control si cablurile pentru a nu prezenta defectiuni.
Se indeparteaza, capacele terminalelor electrice de pe dispzitivul de cuplare; Se
conecteaza cablurile generatorului la bornele dispozitivului de cuplare.
Se verifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce in timer-ul
dispozitivului de control.
Se apasa butonul de pornire al dispozitivului de control si se asigura faptul ca ciclul de
fuziune este parcurs in intregime.

116
 La sfarsitul ciclului de incalzire, indicatorii de topire trebuie sa aiba o valoare crescuta.
Daca nu se constata nici o modificare vizibila a acestora, imbinarea trebuie taiata si se va
executa o noua imbinare.
Se asteapta ca ansamblul sa se raceasca, respectandu-se timpul de racire indicat pe
eticheta.
Se indeparteaza cablurile si clemele de fixare.

A.3. Fitinguri de bransament pentru electrofuziune

Fitingurile de bransament pentru electrofuziune sunt disponibile pentru majoritatea
dimensiunilor principale pana la 400 mm. Ele sunt indicate pentru conducte la presiuni de 10
si 16 bar (PEID - PE100).
Aceste fitinguri de tip „sa” cuprind o suprafata suport de fuziune, o ramura prevazuta
cu capac filetat (utilizata numai pentru dirijarea cutitului de gaurire a conductei pe care se
monteaza fitingul) si ramura efectiva de racord.
Pentru imbinarea lor prin electrofuziune se vor parcurge urmatoarele etape:
Et1. Marcarea suprafetei de fuziune a tubului (conducta principala) la care se face racordul
Se curata impuritatile de pe tub cu o carpa curata.
Fara a scoate fitingul din ambalaj, se pune in pozitia recomandata pe conducta
principala. Se marcheaza conturul in mod clar si continuu in jurul suportului fitingului de
bransament.
Et. 2 Pregatirea suprafetei de fuziune a tubului la care se face racordul
Se utilizeaza o racleta pentru a indeparta un strat de 0,2 -0,4 mm, de pe suprafata
marcata; Se asigura ca toate resturile de polietilena au fost indepartate. Nu se atinge suprafata
curatata.
Et. 3 Verificarea fitingului de bransament
Se scoate fitingul din ambalaj, fara a se atinge suportul de contact; Se verifica pe
eticheta daca marimea corecta a fost aleasa;
Se indeparteaza capacul si se asigura ca ramura de taiere este rectilinie;
Et. 4 Pregatirea pe pozitie a fitingului de bransament
Se asigura ca surubul de prindere dispozitivului de fixare este complet desurubat;
Se verifica daca pe suprafata curatata nu apar impuritati. Nu se atinge nici o zona de
fuziune;
117
 Se pozitioneaza fitingul in dispozitiv;
Se fixeaza fitingul pe suprafata pregatita a tubului (conducta principala); Se invarte
surubul de strangere pana cand e indicata presiunea corecta; Capacele terminalelor electrice se
indeparteaza.
In aceasta etapa se va pregati si conducta de racord care respectand operatiile descrise
anterior pentru imbinarea conductelor prin electrofuziune. Apoi conducta se pozitioneaza in
ramura de racord a fitingului bransament.
Et. 5 Procesul de electrofuziune
Se verifica daca exista combustibil suficient in generator pentru intreaga perioada de
fuziune. Se verifica de asemenea si cutia de control si cablurile pentru eventuale defecte.
Cablurile se conecteaza la terminale pe suport.
Se verifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce acest timp in timer-ul
cutiei de control.
Se apasa butonul de pornire al cutiei de control. asigurandu-se ca ciclul (JR fuziune)
Se indeparteaza cu grija cablurile fara a se deranja fitingul.
Se respecta timpul de racire indicat pe etichete.
Et. 6 Operatii finale
Se indeparteaza sculele;
Se inspecteaza vizual imbinarile, asigurandu-se ca indicatorii de fuziune nu sunt in
relief; Se gaureste conducta pe care s-a montat fitingul dupa care se reaseaza capacul pe
ramurade taiere a acestuia;
Se trece la finalizarea bransamentului.

A.4. Imbinare cu flanse

Acest tip de imbinari se practica pentru montajul armaturilor pe retea (vane de
separare, hidranti).
Toate flansele vor fi gaurite si vor fi in concordanta cu EN 4504. Presiunea nominala a
flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau
fitingurilor la care sunt atasate, dar nu mai mica de PN 6. Toate flansele vor fi prevazute cu
suruburile, piulitele, saibele si garniturile de etansare aferente, conform specificatiei de fata.
Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei
piese speciale (adaptor pentru flanse) care se racordeaza la conducta printr-una dintre
imbinarile fixe amintite.
Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept contraflansa
pentru fixarea armaturilor.
Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor
strange initial cu mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange cu cheia alternandu-
le pe cele diametral opuse.
Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de
adaptor.
Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele
temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
Suruburile, piulitele si saibele vor fi zincate la cald.
Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul
utilizarii lor.

118
 Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea
sunt stranse cu piulitele sa ramana cel putin un pas peste piulita.
In situatia in care trecerea de la PEID la otel se face in pamant, de exemplu in cazul
supratraversarilor, imbinarea se va face tot cu stut adaptor, flansele fiind protejate impotriva
coroziunii.

1.5. Fitinguri
1.5.1. Generalitati
Prin “fitinguri” se intelege: coturi, teuri, cruci, reductii, racorduri, stuturi, cuplaje si
alte asemenea repere.
Fitingurile vor fi din PEID, fonta ductila sau otel asa cum este specificat in Plansele
desenate si vor avea clasa minima de presiune egala cu cea a conductei pe care se monteaza.
Piesele de legatura si accesoriile vor fi din Seria A in conformitate cu EN545/1994 si
ISO2531/91 si vor fi livrate impreuna cu conductele in cantitatile specificate in listele de
cerinte pentru fiecare grupa in parte.
Protectia exterioara si interioara a pieselor de legatura metalice se va face conform
specificatiilor EN 545/1994 si ISO 8179- partea I/1995
Testele pentru piesele de legatura si accesorii se vor face conform EN545/1994 si
ISO2531-91 sau echivalent.
Piesele de legatura vor fi cu flanse dupa cum este specificat in fiecare lista in parte.
La schimbarile de directie si la ramificatii, imbinarile cu garnituri din elastomeri
conform EN545/1994 si ISO 4633-83 vor fi imbinari zavorate, la legatura cu tuburile din
amonte si/sau aval, pentru eliminarea masivelor de ancoraj.
Imbinarile cu flanse vor corespunde cu dimensiunile si cu detaliile de gauri specificate
conform ISO 1092-2/93.
Furnizorul trebuie sa dea toate detaliile despre caracteristicile materialelor si tehnica
de aplicare a protectiei anticorozive interne si externe prin invelisuri la imbinari sau in
locurile in care invelisurile sunt deteriorate.
Toate fitingurile din PEID vor avea caracteristici identice cu cele ale conductei de
legatura.
Toate fitingurile din fonta vor avea urmatoarele caracteristici de baza:
 protectia exterioara va fi realizata prin aplicarea unui strat din aliaj Zn- Al si
protejat final cu vopsea epoxidica conform EN 545.
 protectia interioara va fi realizata prin aplicarea unui strat de vopsea epoxidica;
 grosimea peretelui va fi mai mare dacat cea a peretelui conductei echivalente ca
diametru si preiune nominala
De asemenea, fitingurile din fonta vor avea aplicate la exterior urmatoarele date:
 Diametrul nominal;
 Presiunea nominala;
 Materialul sau standardul de fabricatie;
 Sigla producatorului.
Pentru o facila demontare a vanelor, fitingurile adiacente vor avea flanse mobile.

1.5.2. Reductii
Toate reductiile vor fi de tip concentric si confectionate din fonta ductila conform SR
EN545,PEID sau otel asa cum este specificat in Plansele desenate. Reductiile vor fi incluse in
119
linia de conducte cu acelasi tip de imbinari utilizate intre sectiunile de conducte sau dupa cum
recomanda producatorul conductelor si fitingurilor si conform aprobarii Inginerului.

1.5.3. Coturi
Toate coturile vor fi confectionate din fonta ductila conform SR EN 545, PEID sau
otel asa cum este specificat in Plansele desenate. Coturile vor fi incluse in linia de conducte cu
acelasi tip de imbinari utilizate intre sectiunile de conducte sau dupa cum recomanda
producatorul conductelor si fitingurilor si conform aprobarii Inginerului. Coturile vor fi
asigurate dupa necesitati.

1.5.4. Teuri
Toate teurile, egale sau reduse, vor fi de tip 90° si confectionate din fonta ductila
conform SR EN 545, otel sau PEID pe care se monteaza dupa cum este specificat in Plansele
desenate. Teurile vor fi incluse in linia de conducte cu imbinari cu flanse sau dupa cum
recomanda producatorul fitingurilor si conform aprobarii Inginerului.

1.5.5. Flanse oarbe

Flansele oarbe vor fi instalate la capetele conductelor, fie ca sunt sau nu indicate pe
Plansele desenate. Se vor utiliza o garnitura de etansare si buloane din otel galvanizat,
aprobate de Inginer. Dimensiunile flanselor vor fi in conformitate cu STAS 7451-88 sau EN
1092-1-2001.
Nu se accepta garnituri din cauciuc pentru etansarea flanselor oarbe.

1.5.6. Adaptor cu flansa

Adaptoarele cu flanse vor fi instalate la imbinarile demontabile din camine sau
rezervoare, fie daca sunt sau nu indicate pe desene. Vor avea acelasi diametru si clasa de
presiune egala sau mai mare ca a conductei pe care se monteaza.

1.5.7. Fitinguri pentru bransarea ramificatiilor

Bransamentele de ramificatii de la conducta principala la punctele de distributie,
bransamente de serviciu se vor realiza dupa cum urmeaza:
a) pentru bransamentele mai mici sau egale cu 63 mm, fitingurile vor fi de tip teu de
electrofuziune cu colier. Teurile de bransare vor fi din PEID, si se vor monta pe
conducta conform aprobarii Inginerului.
b) pentru ramificatiile cu diametrul mai mare de 63 mm, fitingurile de racordare a
ramificatiilor vor fi de tip teu imbinat prin sudare cap la cap.
Imbinarea si montarea vanelor, adaptoarelor, conectorilor si a altor piese in aceste
bransamente de ramificatie se va realiza cu imbinari prin electrofuziune, imbinari cu filet, cu
comprimare sau o combinatie intre acestea.
Dimensiunile pentru toate fitingurile pe ramificatii se vor deduce din dimensiunea
conductei principale si din bransamentul necesar pe ramificatie.

1.5.8. Cuplaje speciale

Cuplajele speciale pot fi necesare in urmatoarele situatii:
 tranzitia de la un material la altul;

120
  montarea vanelor, vanelor de golire, ventilelor de aerisire si in puncte de
distributie;
 imbinari intre conducte cu dimensiunea in sistem metric si respectiv in sistem
britanic
(imperial);
 instructiuni speciale ale Inginerului.
Aceste imbinari pot sa nu fie indicate in Specificatii sau in Plansele desenate, dar
aceasta nu il elibereaza pe Antreprenor de responsabilitatea de a realiza aceste imbinari.
Antreprenorul va prezenta Inginerului spre aprobare specificatiile producatorului pentru
imbinarile speciale, cu cel putin doua saptamani inainte de instalare.
La racordarea bransamentelor existente din otel la conductele reabilitate din PEID se
vor folosi cuplaje mixte din otel - PEID. Capatul din PEID al cuplajului dinspre teava de
PEID se va racorda prin conectori, iar capatul din otel al cuplajului se va racorda la teava din
otel doar prin sudura. Sudarea va fi urmata in mod obligatoriu de izolare anticoroziva la cald.

1.5.9. Fitinguri din fonta cu flanse

Fitingurile din fonta turnate vor avea flanse sudate, in conformitate cu Standardul
ISO2531- 1991.
Imbinare cu flanse:
Garnitura imbinarii cu flanse are o grosime minima de 3 mm; materialul utilizat pentru
garniturile de imbinare cu flanse este un elastomer EPDM sau echivalent, in conformitate cu
Standardul International SREN 598/2005.
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite
prin Standardul International ISO 2230/1973.
Rezistenta minima la tractiune este de 400 N/mm; limita conventionala de
elasticitate de 0,2 % este de minim 300 daN/ mm.
Alungirea minima la ruptura este de 5%.

Manevrarea:
Manevrarea cu grija a fitingurilor in timpul transportului, descarcarea si montajul,
reprezinta conditii esentiale pentru o durata de viata lunga.De aceea fitingurile trebuie sa fie
descarcate si pozate numai sub supravegherea personalului calificat.
Este necesar sa se respecte anumite dispozitii de baza, cum sunt:
-se folosesc echipamente de ridicat de putere adecvata,
-se manevreaza cu grija,
-se evita balansurile, socurile sau frecarile fitingurilor de pereti, sol sau ghidaje.

Transportul:
Este necesar sa se respecte câteva reguli simple de ancorare pentru a reduce riscurile
de deteriorare in timpul transportului:
 târârea fitingurilor pe sol, aceste miscari riscând sa degradeze izolatia exterioara
 transportarea fitingurilor in locuri cu factori cu risc
 depozitarea tuburilor pe pietre mari sau instabile
 interzicerea oricui contact intre fitinguri si suprafete metalice (pentru a evita
deteriorarea izolatiilor)

121
  asigurarea incarcarii si descarcarii fitingurilor in conditii de siguranta (se folosesc
chingi textile sau cârlige adaptate; se interzice folosirea de sufe metalice neizolate)
 asigurarea stabilitatii incarcaturii in timpul transportului
 folosirea de vehicule sau remorci prevazute cu un echipament lateral obligatoriu
pentru stabilizarea incarcaturii
Depozitare si conservare:
Depozitarea fitingurilor pe santier trebuie sa permita o buna gestiune a pieselor si sa
usureze eventualele reparatii.
Pentru aceasta se impune repectarea unor dispozitii de baza:
 suprafata de depozitare trebuie sa fie plana
 trebuie sa se evite terenurile mlastinoasa, solurile corozive
 la sosirea lor la locul de depozitare, fitingurile trebuie sa fie controlate si daca
prezinta avarii, ele trebuie sa fie reparate inainte de a fi depozitate,
 fitingurile se depoziteaza pe diametre in stive omogene si stabile,
 se folosesc suporti sau distantieri din lemn suficient de rezistente si de buna
calitate.
Depozitarea garniturilor de imbinarea trebuie sa se faca având in vedere caracteristicile
elastomerilor.
In vederea asigurarii stabilitatii imbinarilor este esential sa se foloseasca numai
garnituri care sa corespunda specificatiilor de calitate si se recomanda sa fie livrate de
producatorul fitingurilor.
Conditiile de depozitare vor tine seama de:
 temperatura de depozitare
 umiditatea sau uscaciunea mediului
 expunerea la lumina, aceasta insemnând ca trebuie pastrate la loc racoros, uscat si
nedeformate. Se va evita expunerea lor directa la razele soarelui
Temperaturi de montare pe santier:
Se recomanda ca depozitarea sa se faca la o temperature mai mica de 25º.
Trebuie sa se evite deformarea garniturilor la temperatura scazuta, deoarece la
temperatura sub 0 º rigiditatea garniturilor poate creste pâna pâna la un anumit punct.
De aceea, când montarea fitingurilor se realizeaza la temperature sub 0 º, garniturile
trebuie sa fie depozitate pe cât posibil la temperatura peste 10 º C, in vederea usurarii
imbinarii.
Garniturile nu trebuie scoase din depozit decât in momentul realizarii imbinarii.
Inainte de montaj, temperatura garniturilor trebuie sa fie adusa la 20 º C timp de câteva
ore, pentru ca acestea sa-si regaseasca supletea initiala.
Se considera optima utilizarea garniturilor de imbinare intr-un termen de 6 ani dupa
fabricarea lor, acestea fiind depozitate in conditii prevazute prin Norma ISO 2230. Imbinari
cu flanse:
Imbinarea cu flanse , este constituita din 2 flanse, garnitura de imbinare si buloane ale
caror numar si dimensiuni depind de Pn si Dn.
Etanseitatea este asigurata prin compresiune axiala a garniturii, obtinuta prin
strângerea buloanelor.

Caracteristicile principale ale imbinarii cu flanse sunt:

 precizia de asamblare,
122
  posibilitatea montarii si demontarii in linie.
 Imbinarile cu flanse sunt de 2 tipuri:
 imbinari cu flanse orientabile,
 imbinari cu flanse mobile,
Imbinarea cu flanse orientabile este constituita din 2 flanse mobile montate pe corpul
piesei.
Rotirea flanselor usureaza orientarea pieselor si montarea buloanelor. Imbinarea cu
flanse fixe are flanse care fac parte integranta din corpul piesei. Aceste flanse sunt obtinute
direct prin turnare.
Acestor imbinari corespund 2 tipuri de garnituri:
 garnituri plate fara insertie
 garnituri cu insertie metalica
Garnitura plata fara insertie este indicata pentru situatiile curente.
Norme ce trebuie respectate:
-SR EN 545/2003 Tuburi, racorduri si accesorii din fonta ductila pentru retea cu
presiune
-SR ISO 7005-2/2001 Flanse din fonta
Montarea imbinarilor cu flanse
Montarea imbinarii cu flanse prin garnituri plate traditionale, necesita respectarea
urmatoarelor operatiuni:
curatarea si alinierea flanselor,
• se controleaza aspectul si curatenia flanselor si garniturii de imbinare,
• se aliniaza piesele de montat
• se lasa intre cele doua flanse de asamblat un mic interval permitând trecerea
garniturii de imbinare.
Pozitionarea garniturii:
 se introduce garnitura de imbinare intre flanse si se aseaza la locul lor suruburile
 se centreaza garnitura intre proeminentele celor 2 flanse.
Strângerea buloanelor
 se monteaza piulitele
 se strâng buloanele incrucisat
Strângerea buloanelor este destinata doar pentru a asigura compresia imbinarii si nu
are ca obiect exercitarea de forta de tractiune asupra elementelor conductelor

1.5.9. Verificarea, testarea si dezinfectarea conductelor

1.5.9.1. Generalitati
Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la
inlocuire de conducte. Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de
investitie, sau pe tronsoane de conducte ce pot fi puse in functiune.
Inainte de punerea in opera, fiecare conducta va fi curatata si se va verifica starea ei.
Conductele care au fost deteriorate si care, in opinia Inginerului nu mai pot fi remediate in
mod satisfacator, vor fi respinse si indepartate de pe santier.
Dupa ce conductele sunt in pozitia finala si imbinate, transeea se va umple la un nivel
care depaseste cu putin partea superioara a conductei, lasandu-se imbinarile neacoperite.
Imbinarile se vor lasa neacoperite pana la finalizarea urmatoarei liste de actiuni, iar Inginerul
acorda permisiunea de acoperire:
123
  inspectarea vizuala;
 testarea de presiune.
 spalarea si dezinfectarea.
Toate testele se vor derula in prezenta Inginerului.
Cu cel putin o luna inainte de inspectarea si testarea primei sectiuni de conducta,
Antreprenorul va prezenta Inginerului, spre aprobare, o planificare detaliata si metodele de
lucru pentru realizarea inspectiilor, a testului de presiune, dezinfectarii si predarii spre
exploatare. Orice modificari solicitate de Inginer fata de detaliile prezentate vor fi aplicate de
Antreprenor pe cheltuiala proprie.
Daca Inginerul considera ca un anumit numar de tronsoane de conducta inacceptabil
nu a raspuns in mod corespunzator la testele de presiune, Antreprenorul este obligat sa refaca
probele pe santier inainte de montaj. In acest caz, rezultatele trebuiesc prezentate Inginerului
spre aprobare inainte de reluarea montajului. Costul acestor probe va fi suportat in intregime
de Antreprenor.
Punerea in functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a
lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul
componentelor din contract (tronsoane de conducte intre camine), toate lucrarile aferente
acestui obiectiv vor fi testate, urmand apoi punerea in functiunea a obiectivului.

1.5.9.2. Verificarea conductelor

Pe parcursul executarii lucrarilor, in afara verificarilor pe care le va efectua Inginerul
(prin dirigintele de santier), Antreprenorul va efectua verificari de calitate prin persoane
autorizate de I.S.C. (responsabilul tehnic cu executia si responsabilul cu controlul tehnic de
calitate in constructii) dupa cum urmeaza:
 calitatea materialelor utilizate, dupa certificatele de calitate
 respectarea tehnologiei de montaj
 respectarea traseelor conductelor, amplasarea caminelor etc.
Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca sunt conform prevederilor din
proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca in cursul manipularii nu au suferit
deteriorari.
Inspectarea vizuala va fi realizata de Inginer, care va verifica inclinatia, directia,
liniaritatea, aspectul suprafetei interioare, adancimea si imbinarea corecta. Orice modificari
cerute de Inginer vor fi realizate inainte de testul de presiune si dezinfectare.
La conductele sudate vor fi verificate prin sondaj cordoanele de sudura folosindu-se
metode nedistructive (de exemplu gamagrafiere) respectandu-se prescriptiile tehnice specifice
in vigoare.
Verificarea debitului de apa efectiv transportata este recomandat sa se faca odata cu
spalarea totala a conductei.
Verificarile, incercarile si probele se executa coform Legii 10/1995, cu completarile si
modificarile ulterioare, privind calitatatea constructiilor, Regulamentul de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), STAS 4163 si a altor
reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
 Concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
 Caracteristicile robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor de aerisire-
dezaerisire, reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armaturi etc.;
124
  Pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;
 Pozitia si executia caminelor, echiparea acestora;
 Protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul;
 Calitatea sudurilor si a altor tipuri de imbinari;
 Executia masivelor de ancoraj.

1.5.9.3. Proba de presiune a conductelor

Retelele de distributie nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de
darea in functiune.
Scopul probei este verificarea etanseitatii conductelor, imbinarilor acestora si a tuturor
accesoriilor etc, precum si a stabilitatii conductelor la regimul maxim de presiune.
Probarea retelelor de presiune se face pentru fiecare tip de conducta conform
prevederilor producatorului, a standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare,
dupa o spalare prealabila.
Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor SR 4163 si SR 6819
precum si a normativului NP 133/2013.
Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa potabila. Nu se admite proba
de presiune pneumatica.
Tronsonul de proba nu va depasi 500 m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la
propunerea Antreprenorului, cu acordul Inginerului. Tronsoanele de proba pot fi mai scurte in
cazul terenurilor in panta sau pentru portiunile de retea pentru care conditiile locala impun
inchiderea rapida a transeelor.
Tronsoanele de proba trebuie sa cuprinda portiuni de retea cu aceeasi presiune de
functionare (nominala).
La inceperea probei de presiune tronsoanele de retea trebuie sa aiba montate toate
armaturile. Inchiderea capetelor tronsoanelor se face cu blinduri, flanse oarbe, capace.
Probarea tronsoanelor de retea se face cu conductele de bransament montate pana la
robinetele de concesie.
Umplerea conductelor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de jos al
tronsonului de probat si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului.
Dupa umplere se recomanda o aerisire finala, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pana la
eliminarea totala a bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de
aerisire.

1.5.10. Continutul probelor hidraulice

1.5.10.1. Generalitati
Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua in
prezenta
Inginerului si vor fi conforme cu SR 4163-3.
Dupa atingerea presiunii de proba, se mentin tronsoanele de proba sub presiune circa 2
ore, pentru stabilizare.
Pentru efectuarea probei de presiune se folosesc:
 pompe pentru ridicarea presiunii;
 manometre cu domeniu de masurare care acopera presiunea de proba si cu diviziuni
de 0,1 bar.
 clapete de retinere
125
  dispozitive de aerisire
 armaturi de inchidere;
Presiunea de proba este de regula 1,5 x Pregim. P regim pentru reteaua proiectata este
de 10 bari. Durata probei este 1 ora.
Desfasurarea probei de presiune, cu toate datele din masurarile efectuate se inscriu in
fise speciale. Aceste fise trebuie sa cuprinda si toate defectiunile constatate pe perioada probei
si remedierile efectuate.
Scaderea presiunii, dupa incheierea probei, se face in trepte. Antreprenorul va furniza
toate materialele necesare testelor.
Manometrele care vor fi folosite la probe vor trebui sa fie acceptate de Beneficiar.
Acestea pot fi mecanice sau electronice iar domeniul lor de masura trebuie sa acopere
valoarea presiunii de proba.Toate aparatele de masura vor fi etalonate si vor avea verificarile
metrologice impuse de lege in termenele de valabilitate, inainte de inceperea probelor si la
intervale regulate dupa aceea, conform solicitarilor Inginerului.
Testul de presiune se considera reusit daca dupa trecerea intervalului de o ora de la
atingerea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul testat nu depaseste 0,2 bari si
nu apar scurgeri vizibile de apa.
In cazul in care testul de presiune nu a reusit, Antreprenorul va localiza pierderile si va
repara, inlocui sau reface tronsonul/imbinarea defecta si va relua probele hidraulice pe
cheltuiala sa.
Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune
Dupa testul de presiune se vor efectua urmatoarele:
 Intocmirea procesului verbal al probei de presiune;
 Executarea marcarii traseului retelelor in vederea reperarii ulterioare conform
STAS9570/1.
 Umplerea transeii;
 Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
 Refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
 Refacerea trotuarelor;
 Refacerea spatiilor verzi;
 Inainte de executia umpluturilor la cota finala se efectueaza ridicarea topografica
detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor
(echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor etc.
 Releveele retelelor se anexeaza Cartii Constructiei si se introduc in Sistemul
Geografic
Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de
alimentare cu apa a localitatii.
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform
normelor specifice. Punerea in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de
exploatare a retelelor, asistat de Antreprenor conform prevederilor SR 4163 -3.
La proiectarea, executia, darea in functiune, exploatarea si intretinerea retelelor se vor
respecta normele de protectie a muncii.
Spalarea si dezinfectarea conductelor
Dupa ce proba de presiune a fost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici
un fel de reparatii, se procedeaza la spalarea conductelor. Spalarea se face de catre
Antreprenor, cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500 m.
126
 Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din
interiorul conductei. Spalarea se face din amonte in aval.
Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei si cu
bransamentele inchise conform SR 4163 – 3.
Toate tronsoanele de conducta vor fi dezinfectate inainte de a fi racordate la sistemul
de distributie existent.
Solutia dezinfectanta si apa se introduc in retea prin hidranti sau prin prize special
amenajate si se verifica daca a ajuns in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii.
Verificarea se face prin hidranti sau cismelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind
considerata terminata in momentul in care solutia dezinfectata apare in toate aceste puncte de
verificare.
Dezinfectarea se face de regula cu clor sau cu o alta substanta dezinfectanta, sub forma
de solutie, care asigura in retea miminum (25 – 30) mg clor activ la 1 l apa.. Solutia va trebui
sa ramana in retea 24 de ore sau mai mult conform indicatiilor Inginerului dupa care se
evacueaza prin robinetele de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare.
In aceasta perioada, vanele din sistem vor fi actionate cel putin o data.
La sfarsitul perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru masurarea reziduurilor
de clor.

Testele se vor face in capatul cel mai departat de locul in care a fost introdus clor.
Clorul
rezidual trebuie sa fie de cel putin 10 mg/l. In caz contrar se mareste concentratia
dezinfectantului pana la obtinerea acestei valori.
Antreprenorul trebuie sa obtina de la Beneficiar aprobarea pentru metoda de eliminare
a apei clorinate precum si momentul in care va avea loc aceasta la sfarsitul probelor finale. Se
recomanda ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea retelei in reteaua de canalizare sa
se faca cu luarea masurilor necesare de neutralizare a clorului.
Spalarea conductelor dupa dezinfectie se va face pana dispare mirosul de clor. Dupa
terminarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico chimice si bacteriologice.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de
timp mai mare de 3 zile si in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul
respectiv nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectia se
repeta.
Operatiunile de proba de presiune si dezinfectare se pot face concomitent, daca in
prealabil a fost realizata spalarea conductei si numai daca exista acordul Inginerului. Receptia
lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care Beneficiarul accepta si preia lucrarea, aceasta
putand fi data in functiune, certificandu-se faptul ca Antreprenorul si-a indeplinit obligatiile
conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie.
Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se
efectueaza atat la lucrari noi cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte.
Receptia se face conform Legii nr.10/1995, cu completarile si modificarile ulterioare
privind calitatea in constructii, „Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora„ (HG nr. 273/94) si altor reglementari specifice.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
1) Receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
127
 2)Receptia finala - dupa terminarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.
3)Receptia retelelor de alimentare cu apa şi canalizare ale localitatilor se efectueaza in
conformitate cu prevederile normativului NP 133/2013 si a reglementarilor in vigoare
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate
cu prevederile din proiect, a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente,
precum si a instructiunilor de montaj ale producatorului de echipamente.
Verificarea se refera atat la elementele de constructii, cat si la instalatiile hidraulice,
mecanice, electrice, etc., efectuandu–se cu respectarea standardelor in vigoare si a actelor cu
caracter normativ.
La receptie se verifica si executarea tuturor lucrarilor conexe retelei. Se vor avea in
vedere in special conditiile tehnice privind:
 Echiparea cu aparate corespunzatoare;
 Folosirea echipamentelor prevazute in proiect;
 Respectarea traseelor conductelor, a diametrelor si tipurilor de materiale stabilite in
proiect;
 Montarea si functionarea corespunzatoare a armaturilor aferente retelei si a tuturor
echipamentelor auxiliare;
 Rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii;
 Asigurarea dilatarii libere a conductelor;
 Modul de amplasare a aparatelor de reglare, masura si control si accesabilitatea
acestora;
 Echiparea si functionarea corespunzatoare a instalatiilor pentru stingerea cu apa a
incendiilor, conform prevederilor din proiect si a indicatiilor producatorului echipamentelor;
 Calitatea izolatiilor si vopsitoriilor;
 Aspectul estetic general al instalatiilor;
 Realizarea in conditiile proiectului tehnic a instalatiilor de alimentare cu energie
electrica a punctelor de consum de pe traseul retelelor;
 Finalizarea lucrarilor speciale stabilite de Inginer
Intre conditiile obligatorii de efectuare a receptiei se numara si punerea la dispozitia
Inginerului a tuturor documentelor de executie necesare intocmirii Cartii Constructiei si care
trebuie sa contina cel putin:
a) documentele de calitate si de garantie a materialelor, utilajelor, aparatelor si
echipamentelor folosite in executie;
b) cartile tehnice de punere in functiune si exploatare a utilajelor, aparatelor,
echipamentelor mecanice si electrice;
c) planurile conforme cu executia pentru toate obiectivele investitiei.
Scopul receptiei este sa verifice:
d) Realizarea lucrarilor de constructii-montaj in conformitate cu documentatia
tehnico- economica si cu prescriptiile tehnice;
e) Indeplinirea conditiilor pentru exploatarea normala;
f) Realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobati.
g) Receptia obiectivelor de investitii se desfasoara in urmatoarele etape:
h) Receptia lucrarilor de constructii-montaj care se efectueaza pe parcursul executarii
lucrarilor sau la terminarea obiectelor sau grupelor de obiecte care pot functiona independent;
i) Receptia punerii in functiune a capacitatii finale a obiectivului de investitii;

128
 j) Receptia definitiva a obiectivului, care se efectueaza la termenul prevazut pentru
realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobati.
k) Comisia de receptie examineaza respectarea prevederilor din autorizatia de
construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente.
Examinarea se va face prin:
 cercetarea vizuala a lucrarii;
 analiza documentelor aferente cartii tehnice a constructiei sau a utilajului;
 executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei
de executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale conform legii;
 analizarea referatului de prezentare intocmit de proiectant, cu privire la modul in
care a fost executata lucrarea. Beneficiarul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in
contractul de proiectare;
 terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre Beneficiar si
executant si in documentatia anexata la contract.
In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a
constructiei sau a utilajului, comisia poate cere expertize, alte documente, incercari
suplimentare, probe si alte teste.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-
verbal de receptie si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare Beneficiarului impreuna cu
recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau de respingere a ei.
Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei, in cazul in care nu exista obiectii
sau cele consemnate nu sunt de natura sa afecteze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale.
Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:
1. se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare
a lucrarilor din punct de vedere al exigentelor esentiale;
2. lucrarea prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facuta,
ar diminua considerabil utilitatea ei;
3. exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de
incercari de orice fel pentru a le clarifica;
4. se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare
a utilajului, echipamentului si a instalatiei tehnologice sau capacitatea de productie prevazuta
sau nu permit punerea in functiune;
5. nu au fost respectate conditiile cerute de catre organele de avizare abilitate in acest
scop.
Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei, daca constata vicii care nu pot fi
inlaturate si care, prin natura lor, impiedica realizarea uneia sau a mai multor exigente
esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari, etc.
Presedintele comisiei de receptie va prezenta Beneficiarului procesul-verbal de
receptie cu observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal
de receptie, Beneficiarul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica
hotararea sa, in interval de 3 zile lucratoare, Antreprenorului, impreuna cu un exemplar din
procesul-verbal.
In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie
se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de
remediere se vor conveni cu Antreprenorul, dar ele nu vor depasi, de regula, 90 de zile

129
calendaristice de la data receptiei, daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt
termen.
Receptionarea lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde
in mod obisnuit:
 Verificarea transeei si patului conductelor;
 Verificarea conductei montate in sant;
 Verificarea cotelor conductelor;
 Verificarea respectarii prescriptiilor de montaj si functionare corecta a vanelor,
aparatelor de masura, ventilelor de aerisire;
 Respectarea dimensiunilor si a cotelor prevazute in proiectele de executie;
 Asigurarea etanseitatii conductei;
 Verificarea la presiune;
 Verificarea capacitatii de transport (debitului);
 Verificarea umpluturilor, refacerii pavajelor si strazilor betonate;
 Respectarea masurilor de protectie si de securitate a muncii;
 Respectarea masurilor de protectie a mediului sau a celor stabilite de autoritatile
locale.
Marcaje aferente retelelor de apa
Sunt utilizate placute de marcaj doar pentru caminele de vane, vane ingropate si
hidrantii de incendiu subterani.

CAPITOLUL 2. ARMATURI SI ACCESORII

2.1. GENERALITATI Domeniu de lucrari

Aceasta sectiune cuprinde furnizarea si instalarea vanelor, bransamentelor de serviciu,
hidranti si alte anexe pentru transportul apei si retelele de distributie.
Daca nu se specifica altfel, toate armaturile care se vor livra si monta pe reteaua de apa
vor avea clasa de presiune PN 10 bari.
Planse desenate
Detalii cuprinzand desenele de executie aplicabile caminelor, hidrantilor, vanelor si
bransamentelor de serviciu sunt prezentate in Plansele desenate. Amplasamentele
bransamentelor de serviciu se vor stabili pe durata fazei de constructie.
Informari si rapoarte
Antreprenorul va prezenta, la momentul licitarii, detalii complete (incluzand
specificatiile si desenele producatorului) pentru toate vanele si instrumentele de masura pe
care intentioneaza sa le furnizeze, incluzand toate vanele cu clapeta, vanele de inchidere,
vanele de aerisire/dezaerisire, vanele de izolare, vanele de golire, , rezervoare si instrumentele
de masura necesare.

2.2. MATERIALE
2.2.1. Generalitati
Antreprenorul va furniza armaturi care indeplinesc specificatiile tehnice prevazute in
acest capitol, numai de la fabricanti autorizati ale caror produse sunt folosite in instalatii
similare.
Antreprenorul va pune la dispozitia Inginerului spre aprobare cate o mostra din fiecare
tip de armatura si accesorile acesteia ce vor ramane ca martor in proprietatea beneficiarului.
130
 Fisele tehnice de calitate prezentate de furnizor vor fi intocmite in conformitate cu
Standardele Internationale recunoscute (ISO, EN), normele si caietele de sarcini de omologare
a produsului.
Produsele vor fi agrementate tehnic si acceptate de catre Ministerul Sanatatii pentru
vehicularea apei potabile.
Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, suruburi, garnituri, etc.)
trebuie sa reziste conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care face
parte (presiune, temperatura).
Vanele actionate manual vor fi prevazute cu roata de manevra din fonta turnata sau cu
tija. Sensul de miscare al rotii de manevra va fi cel al acelor de ceasornic pentru inchiderea
vanei.
Vanele fluture vor fi prevazute cu indicatoare de pozitie inchis-deschis.
Fiecare armatura va avea gravat pe corpul sau numele producatorului, anul de
fabricatie, diametrul nominal, presiunea nominala, standardul de conformitate si acolo unde
este cazul, o sageata care va indica directia de curgere a fluidului.
Utilizarea altor tipuri de armaturi in afara celor specificate se va putea face numai cu
avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare.
Conditiile de garantie pentru toate armaturile si accesoriile livrate conform contract
trebuie sa acopere o perioada de min. 12 luni de la punerea in functiune si min 18 luni de la
livrare.
La livrare, se vor prezenta urmatoarele documente:
 certificatul de calitate al produsului;
 Declaratie de conformitate;
 Certificat de garantie;
 buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si
dimensiunile de legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristice);
 instructiuni de montaj si exploatare.
Se vor furniza urmatoarele tipuri de armaturi:
Vane sertar cu corp scurt
Toate vanele sertar vor fi de tipul cu flanşe. Fac excepţie vanele sertar montate
îngropat care trebuie să fie cu racorduri pentru prindere directă pe conductele de PEID,
prevăzute cu inel de etanşare rezistent la tracţiune.
Vanele sertar vor fi fabricate conform EN 1074-1 şi 2, vor avea regimul de presiune de
lucru de minim 10 bar si vor avea flanşe în conformitate cu ISO 7005 partea 2 (EN 1092-2:
1997, DIN 2501).
Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care să dovedească faptul că
vanele au fost testate hidraulic în conformitate cu EN 1074-1 şi 2 / EN 12266. De asemenea
furnizorul va pune la dispoziţie un certificat de probe care să confirme faptul ca vanele au fost
testate şi au rezistat la presiunea de încercare.
Vanele cu sertar vor fi de tip „fără întreţinere” şi vor avea următoarele caracteristici :
 corpul şi capacul vor fi din fontă ductilă conform DIN 1693.
 sertarul vanei va fi din fontă ductilă şi va fi incapsulat interior si exterior în cauciuc
de tip EPDM avizat pentru apa potabilă.
 piuliţa sertarului pană va fi din aliaj de alama.
 axul vanei va fi neascendent şi va fi confecţionat din oţel inoxidabil roluit la rece.
sistemul de etanşare de pe tijă va fi de tipul „fără întreţinere”şi va cuprinde:
131
  garnitură hidraulică din cauciuc EPDM
 garnituri tip O-ring din cauciuc care să nu permită contactul metal-metal dintre tijă
şi capac.
 inel raclor rezistent la radiaţii ultraviolete care va preveni pătrunderea murdăriei
dinspre exterior.
În cazul îngropării directe se vor folosi tije extensibile şi cutii de suprafaţă. Cutiile de
suprafaţă vor avea următoarele caracteristici:
- corpul va fi din poliamidă rezistentă la temperaturi de până la 250°C.
- capacul din fontă GG.
Robinet automat aerisire-dezaerisire
Constructiv, se vor folosi robineti de aerisire-dezaerisire specializati pentru apa
potabila, cu functionare ingropata sau supraterana. Cele supraterane vor avea asigurata
protectia impotriva inghetului.
Vanele de aerisire-dezaerisire vor avea o presiune nominală de lucru corelata cu cea a
retelei , vor fi cu triplă acţiune si se vor conecta la instalatia aferenta prin flanse conforme
ISO7005-2 (EN1092-2, DIN 2501). Cele cu diametre mai mici de 50 mm se pot cupla si prin
filetare.
Vanele vor permite: Admisia aerului la golirea retelei; Eliberarea aerului la incarcarea
retelei;
Eliberarea aerului sub presiune in timpul functionarii retelei.
Aceste dispozitive vor avea capacitatea de evacuare/admisie corelata cu dimensiunea
retelei.
Atât corpul cât şi angrenajul sistemului trebuie să fie protejate împotriva coroziunii şi
să nu existe pericol de blocare sau deteriorare.
Vanele de aerisire-dezaerisire vor trebui să aibă forme netede şi volume şi greutăţi
reduse pentru o usoară manipulare şi montare.
Fiecare vană de aerisire-dezaerisire va fi montata impreuna cu un ventil de separare cu
acelasi diametru si presiune nominala.
Corpul acestora va fi din fontă ductilă conform DIN 1693 si va fi acoperita la interior
si exterior cu pulberi epoxidice aplicate electrostatic.

Vana cu reglaj automat de presiune

Vanele trebuie sa fie actionate hidraulic, cu o singura diafragma (membrana), in
executie dreapta sau in colt. Vanele trebuie sa fie dublu flansate si sa aiba 3 componente
majore: corpul, cu scaunul instalat; capacul, cu lagare instalate; si ansamblul diafragmei.
Vanele nu trebuie sa aiba pistoane care sa actioneze vana sau sistemul pilot. Nu trebuie
sa existe camera separate intre capacul si corpul vanelor. In procesul de fabricatie nu trebuie
sa se efectueze suduri.
Vanele trebuie sa contina un disc elastic din cauciuc sintetic, cu o sectiune
rectangulara cuprins in trei parti si jumatate de un suport de disc. Nu vor fi permise ca si
suprafata de asezare discuri tip O-ring (circular, patrat). Ghidajul discului trebuie sa fie de tip
conturat pentru a permite tranzitia usoara a curgerii si trebuie sa mentina ferm discul in
pozitie. Suportul de disc trebuie sa fie rigid, dintr-o singura bucata, capabil sa reziste socurilor
aparute la deschidere/inchidere. Trebuie sa aiba margini drepte si marginile superioare sa fie
rotunjite pentru a preveni uzura excesiva a diafragmei cand aceasta se curbeaza deasupra
132
acestei suprafete. Nu vor fi permisi suporti de disc in forma de clepsidra si nici suporti de disc
in forma de V sau suporti de disc cu fante.
Ansamblul diafragmei(membranei) ce contine un ax din otel inoxidabil cu diametru
suficient pentru a rezista la presiuni hidraulice mari trebuie sa fie complet ghidat la ambele
capete de un lagar in capacul vanei si un lagar integral in scaunul vanei. Axul trebuie sa fie
gaurit si filetat in capatul capacului pentru a primi o adaugare daca va fi considerate necesara.
Ansamblul diafragmei(membranei) trebuie sa fie singura componenta mobila si
trebuie sa formeze o camera etansa in partea superioara a vanei, separand presiunea de
operare de presiunea din conducta.
Diafragma(membrana) flexibila trebuie sa fie confectionata din tesatura de nylon
combinata cu cauciuc sintetic compatibil cu lichidul vehiculat. Gaura din centru pentru
trecerea axului vanelor trebuie sa fie etansata prin proces de vulcanizare sau cu ajutorul unei
garnituri inelare din cauciuc, etansand gaura din centrul membrane pentru trecerea axului in
zona presiunii de operare. Diafragma(membrana) nu trebuie sa fie folosita ca suprafata de
reazem. Diafragma (membrana) se va rezema in totalitate in corpul vanelor si in capac pe
suprafete prelucrate ce sprijina nu mai putin decat o jumatate din suprafata totala a
diafragmei(membrane) in pozitia complet deschisa sau complet inchisa.
Scaunul vanelor si lagarul axului din capacul vanelor trebuie sa fie demontabil. Pentru
vanele DN 150 si pentru vanele cu dimensiuni mai mici, lagarul capacului si scaunul trebuie
sa fie filetate in capac si in corpul vanelor.
Pentru vanele DN 200 si pentru vanele de dimensiuni mai mari scaunul vanelor trebuie
sa fie fixat cu suruburi prelucrate cu cap plat.pentru a usura mentenanta.
Lagarul din partea de jos a axului vanelor trebuie sa fie asezat concentric in scaun si
trebuie sa fie expus curgerii pe toate partile pentru a evita depunerile. Pentru a asigura
alinierea corecta a axului vanelor, corpului vanelor si capacul vor fi prelucrate cu umar de
ghidaj. Lagarul capacului, suportul discului si scaunul vor fi confectionate din acelasi
material.
Toate reparatiile necesare si/sau modificari, altele decat inlocuirea corpului vanelor
trebuie sa fie posibile fara demontarea vanelor din retea.
Producatorul de vane trebuie sa ofere o garantie de 2 ani de la data livrarii cu conditia
montariii vanelor si exploatarii vanelor in concordanta cu documentatia furnizata de catre
producator in ceea ce priveste aparitia defectelor cauzate de materiale si de procesul de
fabricatie.
Producatorul de vane trebuie deasemenea sa asigure un grafic al cavitatiei
computerizat care va arata debitul, presiunea diferentiala, procentajul de deschidere al vanei,
factorul Cv, viteza sistemului si daca vor aparea defecte datorate efectului de cavitatie.
Hidranti
Hidrantii supraterani vor avea urmatoarele caracteristici:
 Corpul va fi din fonta ductila;
 Ventilul de inchidere-etansare va avea miezul din fonta ductila si va fi acoperit
complet cu elastomer. Acesta va fi compatibil cu apa potabila si va avea garantia revenirii la
forma initiala in cazul deformarii datorate particolelor solide de pe suprafata de asezare.
 Tija de actionare va fi confectionata din otel inoxidabil prelucrat prin roluire.
 Niplul de golire va fi din poliamida si va asigura golirea completa si automata a
hidrantului.

133
  Corpul va fi acoperit interior si exterior cu pulberi epoxidice rezistentă la radiaţii
ultraviolete;
 Racordurile si capacele hidrantilor supraterani vor fi din aluminiu conforme cu
DIN 14318 si DIN 14319
Fiecare hidrant suprateran va dispune de doua racorduri tip B si unul tip A. Hidrantii
supraterani vor fi prevazuti cu sistem de protectie la rupere;
Garnituri de etansare
Garniturile de etansare se vor executa din cauciuc natural omologat pentru apa
potabila (EPDM W 270).
Garniturile pentru flanse vor fi de tipul circular interior, daca nu este specificat altfel,
si vor respecta prevederile in vigoare. In niciun caz acestea nu vor fi realizate din cauciuc.
Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele
temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
Acestea nu vor veni in contact cu substante lubrifiante altele decat cele recomandate
de producatorul garniturilor. Acesti lubrifianti nu vor contine nici un constituent solubil, vor
trebui sa corespunda conditiilor de mediu existente la locul de montaj si vor trebui sa contina
un bactericid aprobat prealabil.
Suruburi, piulite, saibe
Daca nu este specificat altfel, suruburile, piulitele si saibele vor fi conform
prescriptiilor standardelor in vigoare si vor fi executate din otel zincat sau galvanizat.
Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul
utilizarii lor.
Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea
sunt stranse cu piulite sa ramana cel putin un pas peste piulita, dar nu mai mult de 7 pasi.
Flanse plate, flanse oarbe
Daca nu este specificat altfel, suruburile, piulitele si saibele vor fi conform
prescriptiilor standardelor in vigoare (STAS 8013/84, 8014/84, 7541/88) si vor fi executate
din otel zincat sau galvanizat.

2.3. EXECUTIA Vane de separare

Vanele de separare vor fi prevazute pe intreg parcursul sistemului de alimetare cu apa,
dupa cum este indicat in Plansele desenate. Vanele de separare vor fi de tip sertar , conform
specificatiilor anterioare. Vanele de separare vor fi montate intr-un camin de vane.
Dimensiunile vanelor vor corespunde cu dimensiunile conductelor in care sunt
montate, daca nu este altfel specificat in Plansele desenate sau in cerintele Inginerului.
Vane de golire
Vanele de golire pentru reteaua de conducte se vor monta in toate punctele joase din
sistemul de transport al apei si in locatiile indicate in Plansele desenate.
Vanele de golire vor fi montate conform detaliilor de constructie prezentate in Plansele
desenate.
Instalatia de golire va consta dintr-o derivatie cu teu, o vana sertar (conform
specificatiilor) instalata intr-un camin de vane (conform specificatiilor).
Vanele si conductele pentru golire vor avea dimensiunile indicate in Plansele desenate.

Vane automate de aerisire - dezaerisire

134
 Vanele de aerisire - dezaerisire pentru reteaua de conducte se vor monta in toate
punctele inalte din sistemul de transport al apei si in locatiile indicate in Plansele desenate.
Vanele de aerisre - dezaerisire vor fi montate conform detaliilor de constructie
prezentate in Plansele desenate.
Instalatia de aerisire - dezaerisire va consta dintr-o derivatie cu teu, o vana sertar
(conform specificatiilor) si robinetul automat de aerisire – dezaerisire instalata intr-un camin
de vane (conform specificatiilor).
Vanele si conductele pentru aerisire – dezaerisire vor avea dimensiunile indicate in
Plansele desenate.
Vane de reglaj automat de presiune
Vanele de reglaj automat de presiune vor fi prevazute pe parcursul sistemului de
alimetare cu apa, dupa cum este indicat in Plansele desenate. Vanele de reglaj automat de
presiune vor fi conform specificatiilor anterioare. Acestea vor fi montate intr-un camin de
vane.
Rolul vanelor de reglaj automat de presiune este de a reduce presiunea in conducte in
punctele respective, de a imparti sistemul de alimentare cu apa in zone de presiune si de a
predefini districtele de masurare.
Dimensiunile vanelor vor corespunde cu dimensiunile conductelor specificate in
Plansele desenate.
Vanele de reglaj automat de presiune vor fi instalate intre vane de izolare si cu un
filtru tip „Y”. Deasemenea, se va instala o conducta de by-pass, recomandat pentru
functionarea retelei in caz de urgenta. La instalarea vanelor de reglaj automat de presiune se
va observa sageata de pe corpul vanei ce indica sensul de curgere al apei.
Vanele de reglaj automat de presiune vor fi instalate numai de catre personal calificat,
cu pregatire de specialitate.

Hidranti de incendiu
Deschiderea si inchiderea hidrantului suprateran trebuie sa se realizeze cu ajutorul
cheii pentru hidranti, conform STAS 696-80.
In pozitia inchis hidrantul trebuie sa intrerupa complet curentul de apa in conditiile
incercarii la etanseitate.
Corpul hidrantului si cutia ventilului trebuie sa reziste la presiunea hidraulica de
min.10 bar.
Incercarea de etanseitate consta in:
 verificarea etanseitatii imbinarilor prevazute cu garnituri
 verificarea inchiderii ventilului la hidrantul inchis
 verificarea inchiderii orificiului de golire la hidrantul deschis.
Incercarea se face asupra hidrantului asamblat complet, cu apa, la proba de presiune pe
retea.
Fiecare hidrant se va marca pe corp, in relief, din turnare cu:
 marca de fabrica
 diametrul nominal
Se va livra cate o cheie de manevra pentru 10 hidranti montati.
Pozitia fiecarui hidrant ingropat va fi macata printr-o tablita indicatoare montata
vizibil.
2.4. Protectia la coroziune
135
 Camine de apa
Se vor monta camine din beton monolit, necarosat/carosat, prevazute cu placa din
beton, capace metalice cu rama., cilindrice, cu H=1.50m pentru adancimea de inghet 0.80m
ce vor avea urmatoarele caracteristici:
 Etans la apa freatica
 Protectie impotriva inghetului
 Rezistenta la solicitari mecanice

Suporti
Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe
suporturi metalici daca nu este specificat altfel in plansele desenate. Suporturile pentru
conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata de un unghi de 90º.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzisa rezemarea
punctiforma direct pe profile de diverse forme.
Se vor confectiona suporturi din profile, ansamblate prin sudura, urmat de protejarea
anticoroziva.
Cu referire la executia sudurilor se vor respecta prevederile din prezentul caiet de
sarcini. Protectia suportilor se va realiza prin grunduire - vopsire cu vopsea perclorvinilica,
dupa o
prealabila curatire a suprafetelor cu peria de sirma si degresare.
Vopsitorii
In vederea vopsirii elementelor metalice ale instalatiei hidraulice, fiecare piesa va fi
frecata cu peria de sirma pina la indepartarea totala a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe
conducta. Se vor indeparta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grasimi, dupa care
se vor lasa sa se usuce.
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, in grosimea de minim
20 microni, avind in vedere realizarea unei pelicule uniforme.
Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilica in doua straturi, grosimea
totala fiind cca. 60 microni.
Instalatiile se vor vopsi in culoarea albastru.
Fiecare circuit va fi marcat cu o sageata, indicind directia normala de curgere a
fluidului.
Montajul armaturilor in instalatii
Vanele care se vor instala pe linia de conducta vor fi prevazute cu imbinari
demontabile sau adaptoare cu flanse care sa permita demontarea facila.
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa
constituie punct de sprijin pentru conducta.
In mod normal, robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie. La robinetele tip fluture se va
evita instalarea robinetului cu axul clapetei in pozitie verticala, iar la robinetele cu sertar, se
va evita montarea pe conducta cu axul vertical in jos.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel strinse incit :
 sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon; se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice;
 sa asigure etanseitatea imbinarii;

136
  sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor sau a altor cauze.
La robinetii de retinere cu clapa, inainte de montaj, se va controla daca miscarea
clapetei nu este impiedicata. Se va verifica daca exista corespondenta intre miscarea clapetei
si pozitia indicatorului de cursa.
La montarea robinetilor de retinere cu clapeta se va acorda o deosebita atentie montarii
corecte in raport cu sensul de curgere. Sageata marcata pe robinet va corespunde sensului de
curgere al apei pe conducta tehnologica.
Robinetii de aerisire-dezaerisire vor fi cu flanse respectiv cu vane de separare.
Cuplajele flexibile vor fi prevazute la ambele capete ale fiecarei sectiuni aeriene,
pentru a permite miscarile longitudinale.
Montajul fitingurilor in instalatii
Toate imbinarile cu flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse vor fi astfel stranse incat:
 sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice;
 sa asigure etanseitatea imbinarii;
 sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor sau a altor cauze.
Stuturile, reductiile, coturile si alte piese vor avea diametrul conductei pe care se
monteaza si se vor asambla cu ajutorul flanselor si buloanelor.
Dispozitii finale
La predarea lucrarilor Beneficiarului, toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui sa
functioneze silentios, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati, pentru
intregul ansamblu al lucrarilor. Inginerul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de
confectii, Antreprenorul asigurand facilitatile pentru acestea.

Controlul Inginerul nu diminueaza cu nimic responsabilitatea Antreprenorului privind

calitatea executiei lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de Antreprenor, trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate si declaratie de conformitate. Este interzisa utilizarea materialelor care nu sunt insotite
de certificatul de calitate si declaratia de conformitate a producatorului.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai
cu avizul Inginerului, care va stabili conditiile de acceptare.
Beneficiarul, poate dispune oprirea lucrarilor daca se constata abateri sau nerespectari
ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrari sau instalatii executate
necorespunzator.
Antreprenorul va pune la dispozitia Inginerului, la cererea acestuia, documentele din
care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera, sau a calitatii lucrarilor executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor, puse in opera fara
acordul
Inginerului, se vor remedia prin grija si pe cheltuiala Antreprenorului.

137
 CAPITOLUL 3. CAMINE PENTRU CONDUCTE

3.1. GENERALITATI
In cadrul acestui capitol se vor trata specificatii legate de caminele proiectate pe
reteaua de alimentare cu apa potabila.
Domeniul de lucrari
Pentru a permite izolarea unui tronson de conducta, s-au prevazut camine pentru vane.
Caminele se vor instala pe toate conductele de apa in nodurile ramificate, pe conducte
principale la distanta de maxim 600 metri si pe conductele de serviciu, la distante de maxim
300 m in cazul in care nu sunt racorduri.
Toate caminele de vane vor fi numerotate individual in conformitate cu un sistem
indicat de Inginer. Numarul va fi gravat in clar pe placa de identificare a caminului. Cartea
constructiei si inregistrarile vor indica numarul de vane instalate.
Se vor monta camine din beton monolit, necarosat/carosat, prevazute cu placa din
beton, capace metalice cu rama, cilindrice, cu H=1.50m pentru adancimea de inghet 0.80m ce
vor avea urmatoarele caracteristici:
Lucrarile de beton legate de conducte (camine de vane, blocuri de ancorare etc.) vor fi
realizate in conformitate cu „Caietul de sarcini pentru constructii” mentionat in Specificatii.
Planse desenate
Detaliile generale de constructie pentru tipurile diverse de camine de vizitare sunt
prezentate in Plansele cu detalii de executie. Daca Antreprenorul alege alta solutie tehnica, va
trimite Inginerului desene de executie pentru aprobare.
Date prezentate
In proiect se regasesc calcule de proiectare detaliate si desene de constructie pentru
camine. Calculele vor demonstra capacitatea caminelor de a suporta toate incarcarile de trafic
si ale solului. Desenele de constructie vor include toate detaliile, inclusiv listele cu armaturi.

3.2. MATERIALE
Capace de camine
Capacele si ramele pentru camine vor fi circulare si vor avea o deschidere minima de
600 mm. Acestea vor fi din fonta ductila, carosabile tip D 400, pentru zone de circulatie cu
trafic intens, care sa suporte o sarcina de 400 KN (40 tf). Capacele vor fi de culoare neagra.
Capacele vor avea caracteristicile in conformitate cu SR EN 124/1996.
Capacele vor fi etanse si bine fixate in cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor.
Capacele si ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau miscarea cand se
circula peste ele.
In toate situatiile, ramele si capacele de camin vor fi construite astfel incat sa permita
reglarea in functie de cota drumului.

3.3. MASIVE DE ANCORAJ

Betonul pentru blocurile de ancorare va fi conform specificatiilor din „Caiet de sarcini

pentru constructii”.

3.3.1. Executia
Cotele ramelor caminelor
138
 Cotele pentru capacele caminelor vor fi dupa cum urmeaza:
- trotuare, drumuri sau alaturat acestora: marginea superioara a capacelor va fi
stabilita la cota finala a drumului sau trotuarului;
- zone deschise, in afara drumurilor si trotuarelor: marginea superioara a capacelor va
fi stabilita la cotele finale ale drumurilor si trotuarelor sau deasupra cotei naturale a solului,
dupa cum stabileste Inginerul.

Masive de ancoraj
Masivele de ancoraj vor fi instalate pe conductele cu diametru mai mare de 200 mm, la
fiecare teu montat in conducta si la fiecare schimbare de directie cu mai mult de 22°30’, sau
dupa cum este indicat de Inginer, indiferent daca sunt sau nu prezentate pe Plansele desenate.
Toate blocurile de rezistenta se vor turna pe sol compactat corespunzator.

3.3.2. Excavare si reumplere

Masive de ancoraj
Excavatiile pentru blocurile de rezistenta se vor realiza inainte de pozarea conductei,
cu exceptia unei margini mai mari de 150 mm, care se va sapa manual, pentru a se obtine o
priza ferma pe sol stabilizat.
Aceasta margine se va indeparta dupa pozarea si imbinarea conductelor, iar betonul
pentru blocul de rezistenta se va turna in aceeasi zi in care se indeparteaza marginea. In sol
nisipos, in care unghiul de taluz natural nu permite taierea unei fete verticale, Antreprenorul
va reumple blocurile de rezistenta cu material compactat la o densitate mai mare sau egala cu
cea a solului inconjurator.
La suprafata de contact dintre blocul de rezistenta si fiting, se va indeparta mansonul
de protectie, daca exista, pana la primii 50 mm in beton.

Testarea caminelor
Antreprenorul va asigura apa, forta de munca si echipamente necesare pentru
realizarea testelor si nici un camin sau alta lucrare nu se va acoperi inainte de verificarea si
aprobarea Inginerului.
Testele care se vor aplica caminelor vor consta din umplerea lor cu apa pana la 10 cm
sub placa de acoperire sau nivelul solului si, dupa alocarea a 24 de ore pentru saturarea
betonului, se reumplu pana la nivelul initial.
Astfel, pierderea de apa trebuie sa fie mai mica decat echivalentul a 2 cm pentru
intreaga suprafata a caminului, in 24 de ore. In cazul neindeplinirii acestei conditii, se va
proceda la repararea caminului si la repetarea testelor pe cheltuiala Antreprenorului.
CAPITOLUL 4. LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

Materialele si calitatea bunurilor ce urmeaza a fi furnizate in cadrul contractului, vor fi

in concordanta cu Standardele Internationale adecvate (ISO).
Toti furnizorii pentru materialele si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei
de cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptand cazurile in care se specifica altfel, toate utilajele, materialele si forta de
munca vor corespunde standardelor si normativelor valabile in Romania.

139
 Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egala sau mai ridicata decat
standardele si codurile specificate, vor fi supuse analizei si aprobarii prealabile in scris de
catre Beneficiar.
Diferentele dintre standardele specificate si standardele alternative propuse vor fi
descrise amanuntit in scris de catre Antreprenor si trimise Beneficiarului cu cel putin 28 zile
inainte de data la care Antreprenorul cere aprobarea Beneficiarului.
Antreprenorul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a Standardelor si
codurilor de utilizare la care se refera specificatia si oricare alt standard care se aplica la
materialele care urmeaza a fi furnizate sau care se refera la calitatea lucrarilor ce urmeaza a fi
executate.
Un Antreprenor care isi propune sa foloseasca versiuni alternative ale codurilor si
standardelor specificate va trimite versiunea alternativa Beneficiarului pentru aprobare.
Toate materialele si calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un
standard aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerintele oricarei specificatii sau reglementari standard contravin
cerintelor acestei specificatii, sau oricarui articol din Plansele desenate, Antreprenorul va cere
Beneficiarului clarificari inaintea inceperii lucrarilor.
Aceste standarde sunt descriptive si nu restrictive. Antreprenorul poate furniza bunuri
care sa se conformeze si altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel putin
egala cu standardele mentionate.
STAS, SR Standarde Romanesti
ISO Standarde Internationale
DIN Standarde Internationale Germane
EN Standarde Internationale Europene
I Normativ pentru lucrari de instalatii
C Normativ pentru lucrari de constructii
PE Normativ pentru lucrari de instalatii electrice
P Normativ pentru lucrari de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP Normativ pentru lucrari de rezistenta

STAS 4163-88 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie.

Prescriptii fundamentale de proiectare.
SR 4163-1: 1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
SR 4163-3: 1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie
si exploatare.
STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
vizitare.
STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si
industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 7335/3,6,7,8,9 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate
STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate
STAS 4791/85 Flanse din otel. Flanse rotunde, libere pe teava
STAS 8804/3–92 Fitinguri din otel nealiat si aliat pentru sudare cap la cap. Coturi
cu raza 30o, 45o, 60o, 90o. Dimensiuni.
STAS 2550/90 Armaturi industriale din fonta. Robinete de inchidere cu sertar.
140
 STAS 10617-2/84 Tevi din PEID de inalta densitate.
SR ISO 4427/01 Tevi de polietilena (PEID) pentru distributia apei.
STAS 1882/74 Tuburi si piese de legatura din fonta pentru conducte de
presiune.
STAS 1875/76 Piese de legatura pentru conducte sub presiune. Cot cu picior,
cu flansa si mufa pentru hidranti.
SR EN 14387/2006 Echipamente de stingerea a incendiilor. Hidranti supraterani.
STAS 3932/88 Bratari pentru tevi de instalatii.
STAS 1180–90 Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete de inchidere cu
sertar si robinete de inchidere cu ventil.
ISO 9001, EN 29001 Sistemele calitatii. Modul pentru asigurarea calitatii in
proiectare,dezvoltare
ISO 9002, EN 29002 Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj
ISO 9003, EN 29003 Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si incercarea finala
ISO 5966 Vane de inchidere din fonta
ISO 2531–91, EN 545Conducta din fonta ductila, fitinguri, accesorii
EN 545 Tuburi, piese de legatura si accesorii de fonta ductila si
imbinarea lor la retelele de apa.
STAS 10933/1 Armaturi industriali din fonta si otel. Robinete cu clapa
fluture.Conditii tehnice speciale de calitate.
STAS 10933/2 Armaturi industrial din fonta si otel. Robinete cu clapa fluture.
STAS 1180 Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete de inchidere
cu sertar si robinete de inchidere Conditii tehnice speciale de calitate.
STAS 2250 Armaturi industriale din fonta. Robinete de inchidere cu sertar
Pn2,5, Pn 4, Pn 6, PN 6, Pn 16. Dimensiuni principale
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente.
NP 001/1996 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor
fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari
NP 133/2013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor
de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor
GP-043-1999 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu. apa si canalizare utilizand conducte din. PVC si polietilena
SR 4163-3:1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Partea a 3-a. Prescriptii
de executie si exploatare.
SR 1343:2006 Alimentari cu apa
SR 10898:1985 Alimentari cu apa si canalizari
SR 8591:1997 Retele edilitare subterane
SR 6819:1997 Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si
de executie

Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia

muncii) Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319 din 2006

141
 Codul Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de
22 decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in
Publicata in Monitorul Oficial, nr. 52 din 22 ianuarie 2015
Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, cu modificarile si
completarile ulterioare
Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000
privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia
persoanelor incadrate in munca
Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii
nr.90/1996
„Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii” (conform cu H.G. nr.
456/1994 si aprobat de M.L.P.A.T. )
Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I nr. 11/1996;
„Normele republicane de protectia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975
„Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” aprobate de M. C.
Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.

142
 CAIET DE SARCINI
15. REȚEA DE CANALIZARE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde instructiunile tehnice pentru montarea subterana a

conductelor din PPMI sau PVC cu mufa, pentru canalizare cu diametre între Dn 150 mm si
Dn 500 mm.

NOTE IMPORTANTE
a) Prezentul caiet de sarcini se va citi împreuna cu instructiunile date de
furnizorul conductelor pentru :
- Transportul conductelor si pieselor de legatura din PPMI sau PVC
- Stocarea si manipularea lor, la locul de punere în opera
- Pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc pentru montare
- Lansarea în sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.
- Proba de etanseitate
- Instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante
accentuate, etc.)
b) Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de
conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma
furnizoare.

CAP. 1 GENERALITĂŢI
La fabricarea produselor PPMI SAU PVC se prepara un amestec corespunzator, contine
diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucrari optime (fiind cunoscut faptul ca,
felul si cantitatea aditivilor influenteaza proprietatile produsului).

Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.

La viteza mica de deformare (încarcare treptata) , PPMI sau PVC-ul se comporta plastic, iar la
viteza mare de deformare (încarcare cu socuri) ca un material cu comportare elastica. În
privinta termodependentei PPMI sau PVC-ului se poate afirma ca acesta are o comportare
plastica la temperaturi înalte si elastica la temperaturi joase.
Limita inferioara a temperaturii de utilizare este +10C (sub aceasta temperatura, PPMI sau
PVC-ul dur este casant, devenind sensibil la solicitari sub forma de lovituri).
Limita superioara de temperatura este de 60C. Între 40°C si 60°C caracteristicile mecanice
scad. Peste 60°C se poate solicita 2 – 3 min, iar peste 80°C PPMI sau PVC-ul dur devine
moale.
Rezistenta la intemperii: câteva luni se pot depozita în aer liber, într-un loc ferit de razele
solare. PPMI sau PVC-ul nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare.
Este rezistent fata de saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale
sau minerale), rezistenta la agentii chimici depinzând de temperatura si încarcarea mecanica.

1.2. CARACTERISTICILE CONDUCTELOR ŞI PIESELOR DE LEGĂTURĂ PENTRU

CANALIZAREA DIN PPMI sau PVC
Durata de viata.
În cazul unei utilizari optime durata de viata este de 50 de ani.
Greutate mica.
143
Fiind de 20 de ori mai usor decât betonul, se poate transporta si manevra mai usor.
Montare rapida.
Datorita greutatii mici si simplitatii îmbinarii, se pot executa în timp scurt, retele de
canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.
Lungimi mari de montare.
Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5-6m lungime.
Reteaua de conducte realizate din tuburi PPMI sau PVC este perfect etansa la apa si la
patrunderea radacinilor. Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin îmbinari,
neavînd loc nici infiltratii si nici exfiltratii.
Proprietati de rezistenta.
Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.
Rezistenta la coroziune.
Conductele de canalizare împreuna cu garniturile de etansare rezista bine la actiunea
substantelor aflate în apele uzate, menajere si freatice.
Rezistenta la uzura.
Substantele solide în apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PPMI sau
PVC decît asupra conductelor de beton si azbociment.
Perete interior neted.
Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este
mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.

CAP. 2 CONDUCTE ŞI PIESE DE LEGĂTURĂ,PENTRU CANALIZARE DIN PPMI sau

PVC
MOD DE PREZENTARE ŞI DOMENIU DE UTILIZARE
Conductele din PPMI sau PVC pentru canalizare sunt executate din PPMI sau PVC si au rolul
de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice.
Conductele de PPMI sau PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1, 2, 3, 5
si 6 m. Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etansarea lor se executa cu inele de cauciuc
(inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn > 200
mm).
Conductele de canalizare din PPMI sau PVC împreuna cu garniturile de etansare au o
rezistenta buna la actiunea substantelor aflate în apele meteorice si menajere si la actiunea
coroziva a solului.

CAP. 3 PRELUCRAREA CONDUCTELOR DIN PPMI sau PVC

La montarea conductelor din PPMI sau PVC, de cele mai multe ori este necesesara
prelucrarea acestora:
3.1. prelucrarea prin aschiere
3.1.1. pilire, rectificare.
Ţevile din PPMI sau PVC se pot prelucra bine cu scule atît manual cît si mecanic. La
prelucrarea manuala cu bune rezultate se va folosi pila, în timpul operatiei de pilire
impunîndu-se ca din cînd în cînd sa se curete de pilitura suprafata acesteia.
Operatiile de pilire si rectificare, se pot executa cu masina de rectificat cu diametrul pietrei de
250 mm, cu turatie de circa 300 – 400 rot/min, în conditii asemanatoare prelucrarii metalelor
usoare.
144
Trebuie evitata apasarea puternica a tevii pe piatra, deoarece din cauza încalzirii rapide, PPMI
sau PVC-ul se întinde pe piatra.
Operatia trebuie executata cu întreruperi repetate astfel ca temperatura materialului sa nu
depaseasca 6oC.
3.1.2. debitare cu fierastraul
Ţevile din PPMI sau PVC dur se pot debita atît manual – cînd se foloseste fierastraul în coada
de vulpe – cît si mecanic, cînd se foloseste fierastraul din industria lemnului. În cazul debitarii
cu fierastraul, se vor îndeparta periodic aschiile formate.
3.2. deformare la cald
Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PPMI sau PVC-
ului care, în urma solicitarilor mecanice la o temperatura mai mare decît cea de vitrificare, se
deformeaza plastic, ireversibil. Cu eceasta metoda se realizeaza largirea capetelor tevilor si
curbarea tevilor drepte.
Temperatura optima pentru deformare la cald este între 130 – 140 C. Daca temperatura de
deformare este sub aceasta valoare sau neomogena, iau nastere tensiuni în sectiunea tevii, care
deterioreaza teava în aceste portiuni.
Se recomanda ca aceste operatii sa fie executate de firma producatoare sau sa se preia
tehnologia de executie cu prescriptiile corespunzatoare.
3.3. lipirea

Cea mai buna metoda de îmbinare nedemontabila a tevilor dure este lipirea. La montare,
tevile PPMI sau PVC cu piesele de legatura se asambleaza fara lipire si se marcheaza între
ele, iar pe o axa paralela cu axa conductei se vor marca lungimile de intrare. În acest fel se
controleaza lungimea de intrare a capatului tevii si zona de ungere cu solutia de lipit.
Înainte de asamblare, capatul tevii se va taia la un unghi drept, se va elibera de resturi, iar
muchiile se tesesc la 45C. Se vor îndeparta impuritatiile de pe suprafata exterioara a
capatului tevii de îmbinat, dupa care se degreseaza cu vata îmbibata în spirt tehnic,
diclormetan, etc.
Aceasta vata se foloseste numai o singura data dupa care se arunca. Dupa evaporarea solutiei
de degresat se va unge cu solutia de lipit atît interiorul piesei de legatura cu un strat subtire cât
si capatul tevii, cu un strat mai gros, ungerea facîndu-se cu pensula în directia axei ,
eliminindu-se astfel pericolul de formare a unor noduri.
ATENŢIE! La ungerea cu solutie de lipit se va folosi numai pensula de par si coada de lemn.
Pensula se îmbiba bine cu solutie de lipit.
Suprafetele unse cu solutie de lipit trebuie asamblate repede pentru a nu se evapora solventul
din solutie.
Dupa ungere cu solutia de lipit, cele doua piese se monteaza dupa semne fara sa fie rotite,
capatul tevii introducîndu-se în mufa piesei de legatura pîna cînd atinge umarul. În aceasta
pozitie nemiscata trebuie tinuta cîteva secunde. De pe exteriorul tevii, cu vata speciala, se
sterge solutia de lipit care a curs în afara.
Daca solutia de lipit în timpul lucrului capata o culoare alb-laptoasa, lucrarea trebuie oprita,
deoarece va fi necorespunzatoare, cauza fiind producerea condensului, datorat umiditatii mari
a aerului si evaporarii solutiei de lipit, urmare a efectului de racire.
Acest fenomen poate sa pericliteze rezistenta de legatura a pieselor îmbinate.
Piesele îmbinate se pot scoate din încapere doar dupa minimum 30 minute de la lipire, putînd
fi expuse la solicitari mici de tractiune si minimum 45 de minute, daca sînt folosite la
145
temperaturi joase. Încercarea la presiune dupa lipire ( punerea sub presiune) a conductelor, la
temperatura de 20°C se poate face dupa un numar de ore egal cu valoarea presiunii de
încercare. Pensula folosita se sterge de solutia de lipit cu sugativa uscata sau vata speciala.
conditii de lipit:
Lipirea conductelor din PPMI sau PVC la o temperatura mai mica de 5C este interzisa.
Operatia de lipire trebuie executata în atmosfera cu umiditate normala. În solutia de lipit nu
este voie sa ajunga apa deoarece se depreciaza. Se interzice reducerea timpului de lipire prin
încalzire.
Materialele de lipit PPMI sau PVC-ul sînt materiale inflamabile, de aceea în timpul montarii
trebuie respectate instructiunile si normele de prevenire a incendiilor. Se interzice ca interiorul
piesei de legatura sa fie uns cu un strat gros din solutia de lipit, deoarece dupa îmbinare si
uscare, surplusul de material care iese din mufa la capatul tevii produce sectiuni de curgere a
apei si conduce la sedimentarea suspensiilor.
Depozitarea solutiei de lipit se va face într-un loc uscat si racoros, pentru a mentine densitatea
si capacitatea de ungere.
Cutiile cu solutia de lipit se pot deschide si se tin deschise atîta timp cît se lucreaza cu ea.
Dupa folosire trebuie imediat închisa, evitînd astfel evaporarea solventului si îngrosarea
solutiei de lipit.
Materiale folosite la lipire:
Adezivul , este un adeziv cu solvent pe baza de PVC, care datorita proprietatii de
solvabilitate si a cantitatii mari a materialului uscat se poate folosi la lipirea pieselor, prin
umplerea golului dintre ele. Numai atunci se poate asigura o buna lipire , daca grosimea
stratului de adeziv uns pe suprafete umple golul de o anumita dimensiune bine precizata.
Daca adezivul devine mai vîscos, acesta se solidifica datorita evaporarii solventului. Se
interzice diluarea si folosirea lui în continuare.
Cutiile cu adeziv trebuie sa fie însotite de certificatul de calitate al adezivului si conditiile de
pastrare si utilizare a acestuia.
Adezivul trebuie pastrat în loc racoros.
Adezivul este inflamabil, în cazul depozitarii trebuind respectate normele de tehnica
securitatii, referitoare la prevenirea incendiului.
La depozitare ca si la utilizare, trebuie asigurata o ventilatie corespunzatoare stiind ca vaporii
adezivului sînt toxici si mai grei ca aerul.
Solutia de lipit în contact cu pielea produce eczeme, de aceea la lipire se vor folosi manusi de
cauciuc.

CAP . 4 TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

-in timpul transportului tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice
încarcarea lor folosind piese cu muchii ascutite.
-in cazul depozitarilor tevilor si fitingurilor în aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni,
acestea se vor proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea în vrac, înaltimea
de asezare în stiva nu va depasi 1,5 m.
-La depozitarea tevilor trebuie asigurata asezarea acestora pe toata lungimea lor.
-Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteaza în locuri uscate si ferite de lumina soarelui
si se protejeaza sa nu vina în contact cu substante chimice, uleiuri, combustibili.
-Produsele din PVC sunt livrate în ambalaj special de protectie recomandându-se depozitarea
lor pe suprafete plane si rigide.
146
CAP. 5 TEHNICA MONTĂRII ÎN ŞANŢURI
Antreprenorul trebuie sa deschida front de lucru pe o lungime care sa permita, ca pâna la
sfârsitul zilei de lucru sa poata umple santul deasupra conductei montate cu pamânt
compactat, pâna la nivelul fundatiei sistemului rutier.
Tehnica montarii în santuri deschise a conductelor din PPMI sau PVC comporta
urmatoarele faze si operatiuni:
a) Faze premergatoare:
a.1. Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a
lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor)
a.2. Marcarea traseului si fixarea de reperi în afara amprizei lucrarilor, în vederea executiei
lucrarilor.
a.3. Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia
lucrarilor. b) Faza de executie:
b.1. Saparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect. b.2.
Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
b.3. Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc. necesare.

b.4. Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi.
b.5. Îmbinarea tuburilor din PPMI sau PVC cu mufa si inel de cauciuc.
b.6. Umplerea partiala a transeei cu pamânt (lasând mufele sau zonele de lipitura descoperite).
b.7. Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
c) Faza de probe si punere în functiune
c.1. Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la
rezistenta proiectata, înainte de executia finala a umpluturilor se executa încercarea de
etanseitate a canalelor, închise pe portiuni.
c.2. Prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate.
c.3. Efectuarea probei de etanseitate, executata în conformitate cu normativele în vigoare. c.4.
Înlaturarea defectiunilor (în caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei.
c.5. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a îmbracamintii rutiere (conform
destinatiei initiale).
c.6. Punerea în functiune.
c.7. Receptia generala a canalului.

CAP. 6 INSTRUCŢIUNI DE MONTAJ

6.1. Trasarea si nivelmentul
Având în vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita în
asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de
nivel de referinta.Operatia de trasare se executa în urmatoarea ordine:
1) – se picheteaza axul canalului;
2) – se executa un nivelment de precizie în raport cu reperele topografice permanente
(capace, camine, constructii, etc).
3) – se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului.
4) – se monteaza o scândura asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin.
Scândura numita si rigla se fixeaza pe doi stâlpi de lemn, fixati în pamânt, prin nivelment

147
de precizie si se verifica din timp în timp, si în special înainte de turnarea fundatiei canalului.
Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut.
În cazul în care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa
terminarea lucrarilor cu utilaje, dar înaintea începerii finisajului sapaturii, care se face manual.
Tot în cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor
canalului ce se executa cu alte retele existente în zona.
Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje în prezenta
delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor.
În timpul executiei canalului se vor respecta întocmai de catre antreprenor conditiile
prevazute în avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a se evita
deteriorarea sau producerea de accidente.
6.2. Desfacerea si refacerea pavajelor:
Starea, natura si caracteristicile pavajului se stabilesc de catre constructor împreuna cu
dirigintele si reprezentantul ADP sector, de asemenea se stabilesc masurile care trebuie luate
pentru a fi refacut.
Refacerea pavajului se va face conform proiectului de specialitate.
6.3. Executia sapaturilor:
Sapaturile se executa în transee deschise, taluzarile verticale se vor sprijini cu sprijiniri simple
din elemente metalice de inventor.
Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel încât sa se asigure adâncimile pentru
realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv.
Şanturile sapaturilor vor fi împrejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc în loc
se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
Srijinirile pentru sapaturile la reteaua de canalizare se vor executa din sprijiniri simple din
elemente metalice de inventar indiferent de natura terenului pana la adancime de 5m. Daca
adancimea sapaturi depaseste 5 m se vor cere solutii de sprijinire de la proiectant.

Executantul este obligat sa foloseasca sprijiniri omologate (panouri metalice) cu marca CE.
Aceste sprijiniri vor fi insotite de cartea tehnica data de producator ce va cuprinde instructiuni
de utilizare traduse in limba romana respectiv fisa tehnologica semnata de catre responsabilul
cu protectia muncii (intocmita in baza instructiunilor de utilizare ale producatorului si
aprobate de director).
Sapaturile vor fi astefel executate incat sa previna prabusirea peretilor, la adancimi de transee
mai mari de 1,0m fiind obligatorie indiferent de terenul de fundare. Pe fundul sapaturii se vor
executa rigole si gropi de epuisment, iar apa subterana sau meteorica se va evacua rapid din
sapatura.Sapatura se va executa numai sub supraveghere autorizata si va fi ingradita cu
parapeti de cel putin 1 m fiind semnalizata. Pamantul provenit din sapatura va fi asezat la o
distanta de cel putin 1,5 m de la margine peretilor sapaturii iar daca distanta nu permite,
acesta va fi transportat intr-un loc de depozitare. Se interzice intrarea muncitorilor in santul
sapat pana acesta nu este sprijinit corespunzator. Pentru coborarea muncitorilor in sapatura se
vor folosi scari metalice de inventar. Muncitorii vor fi echipati cu echipamente de protectie
conform legislatiei in vigoare. Nu se vor depozita materiale si nu se vor rezema oameni pe
spraituri.
In mod obligatoriu vor fi utilizate sprijiniri la executarea santurilor, in cazul in care
datorita naturii terenului, cazurilor speciale din zona sau oricaror altor conditii integritatea
muncitorilor este periclitata.
148
6.4. Executia canalului
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara
pietre si radacini, se realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1... 7 mm,
compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactitate 90%). PROCTOR
Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara a tubului de
PPMI sau PVC. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 20 cm grosime.
Astuparea transeei si compactarea mecanizata a paman2tului se pot face de la o acoperire de
peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PPMI sau PVC.

Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia

este influentata de felul in care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie
intre 90º si 180º.

Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de pozare este prevazuta pentru un unghi
de ingropare de 120º.
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in
contra sensului de curgere a apei.
Conductele se pot asambla si pe marginea santului.
Montarea conductelor se va realiza în concordanţă cu standardele in vigoare.
Conductele vor fi aduse pe şantier cu piesa de îmbinare aferentă fiecarui tub (mufă, flanşă
etc.).

149
Îmbinările în lungul traseului pot fi făcute în paralel pe mai multe tronsoane. Programul de
montaj va fi aprobat de către proiectant. Nu se permite manevrarea conductelor cu
echipamente metalice sau atingerea lor de obiecte grele. Conductele vor fi manevrate numai
cu chingi de postav, cauciuc, sau piele Coborarea conductelor in sant sa va realiza cu funii de
canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure.

Nu se permite utilizarea de lanţuri, cabluri sau orice alte echipamente care pot zgâria conducta
sau izolaţia. Orice deteriorare a izolaţiei va fi remediată. Se vor lua măsuri pentru a nu intra în
tuburi sau fitinguri materiale strâmte.
Înainte de îmbinare, conductele şi fitingurile vor fi curăţate cu grijă. Conductele vor fi aşezate
în conformitate cu liniile şi nivelele indicate pe planşe cu o toleranţă de ± 5 mm. Executantul
va obţine de la producător toate informaţiile speciale legate de manipularea conductelor şi de
realizare a îmbinărilor şi el va trebui să fie pe deplin informat în legătură cu fazele de instalare
înainte de a-şi depune oferta. Tuburile se verifică bucată cu bucată înainte de coborârea lor în
şanţ, îndepărtându-se cele care au defecţiuni.
Conductele vor fi coborâte în şanţ manual sau prin folosirea utilajelor specializate (lansatoare)
acţionate manual sau mecanic . Coborârea în şanţ se face bucată cu bucată. Conducta va fi
suspendată în chingi cu lăţime de cel puţin 15 cm, care să nu deterioreze izolaţia şi să reziste
la greutatea conductei. Nu se vor târî conductele pe fundul şanţului. Tuburile trebuie să se
rezeme pe pământ în mod conţinuu si cat mai uniform, pe un pat de nisip de 10 cm grosime.
Acest strat se va realiza şi în terenuri stâncoase, unde conducta nu trebuie să vină în contact
direct cu
proeminenţele stâncii.
În cazul terenurilor cu capacitate portantă redusă săpătura şanţului se face cu 35 - 40 cm mai
adâncă, executându-se pe fundul şanţului, sub conducta, un pat de bolovani de 20 - 25 cm
grosime şi deasupra acestuia un pat de nisip de 10 – 15 cm grosime.
Capetele conductelor care rămân libere, inclusiv ramificaţiile, se acoperă cu dopuri sau flanşe
oarbe pentru a împiedica pătrunderea corpurilor străine în conductă la întreruperea montajului
de la o zi la alta.
Conductele se montează cu pantele explicitate în profilele în lungul conductelor de
canalizare. Este necesar a se asigura realizarea pantelor pentru o funcţionare corectă a reţelei
de canalizare. Controlul pozării conductei se va face cu rigle şi cruci de vizare.
Executantul va solicita de la furnizorii tuturor materialelor instrucţiuni de montaj, caiete de
sarcini şi orice fel de informaţii privind montarea şi îmbinarea lor, fiind deplin edificat asupra
fazelor de lansare şi îmbinare a conductelor.
Montarea conductelor din PEID se realizează conform instrucţiunilor date de fabricant. De
asemenea, se vor utiliza fitinguri de îmbinare specifice tuburilor din PEID şi indicate de
fabricant.
6.5. Siguranţa săpăturilor şi a construcţiei
Executantul va prevedea toate sprijinirile şi susţinerile necesare pentru asigurarea
stabilităţii şanţurilor, a drumurilor, construcţiilor adiacente, a conductelor sau cablurilor
intersectate la săpătură.
Srijinirile pentru sapaturile la reteaua de canalizare se vor executa din sprijiniri simple din
elemente metalice de inventar indiferent de natura terenului pana la adancime de 5m. Daca
adancimea sapaturi depaseste 5 m se vor cere solutii de sprijinire de la proiectant.

150
Executantul este obligat sa foloseasca sprijiniri omologate (panouri metalice) cu marca CE.
Aceste sprijiniri vor fi insotite de cartea tehnica data de producator ce va cuprinde instructiuni
de utilizare traduse in limba romana respectiv fisa tehnologica semnata de catre responsabilul
cu protectia muncii (intocmita in baza instructiunilor de utilizare ale producatorului si
aprobate de director).
Sapaturile vor fi astefel executate incat sa previna prabusirea peretilor, la adancimi de transee
mai mari de 1,5m fiind obligatorie indiferent de terenul de fundare. Pe fundul sapaturii se vor
executa rigole si gropi de epuisment, iar apa subterana sau meteorica se va evacua rapid din
sapatura.Sapatura se va executa numai sub supraveghere autorizata si va fi ingradita cu
parapeti de cel putin 1 m fiind semnalizata. Pamantul provenit din sapatura va fi asezat la o
distanta de cel putin 1,5 m de la margine peretilor sapaturii iar daca distanta nu permite,
acesta va fi transportat intr-un loc de depozitare. Se interzice intrarea muncitorilor in santul
sapat pana acesta nu este sprijinit corespunzator. Pentru coborarea muncitorilor in sapatura se
vor folosi scari metalice de inventar. Muncitorii vor fi echipati cu echipamente de protectie
conform legislatiei in vigoare. Nu se vor depozita materiale si nu se vor rezema oameni pe
spraituri.
In mod obligatoriu vor fi utilizate sprijiniri la executarea santurilor, in cazul in care
datorita naturii terenului, cazurilor speciale din zona sau oricaror altor conditii integritatea
muncitorilor este periclitata.
In partea de jos este exemplificat un tip de sprijinire.

Sisteme sprijinire santuri Tip boxă-model

Sisteme pentru sprijinirea șanțurilor, malurilor se comporta bine în teren conservând
geometria șanțurilor, a malurilor, protejand spatiu de lucru, materialele si muncitorii eventual
aflati intre panouri. Sistemele metalice sau scuturile de sprijinit săpăturile sunt alcătuite din
două panouri metalice, fiecare panou are in componenta o structura de bare formata din
structura de rigidizare, rigle verticale si orizontale modelate ca bare si 2 foi de tabla care
invelesc structura de rezistenta, asfel fiecare panou dobandeste structura unei placi compozite,
rezistenta la presiuni mari de apasare a solului.
Panourile sunt sprijinite cu spraituri metalice extensibile dela 0,7 m până la 1,2 metri.
Dimensiunile panourilor metalice sunt de 3 metri lățime și 2 metri înălțime pentru modelul
standard, cu supraanaltare de 3m latime si 1,2 m inaltime, însă în funcție de cerințe acestea
pot fi modificate și făcute cu sisteme de prindere pentru a mări suprafața de mal sprijinită.
Aceste panouri de șant sunt sisteme modulare pentru protecția malurilor excavate pentru a se
evita accidentele de prăbușire a solului.
Panourile pentru sprijinirea șanțurilor sunt integral metalice, greutatea estimativă a unui
sistem complet este de cca 1,5 tone. Modelele de panouri sunt prezente în imaginile de mai
jos:

151
Spraițuri reglabile
Eficiența Sistemelor de sprijinit moderne, bazate pe structuri metalice permite economie
maximă la utilaje și forță de muncă ușurând munca cât și eficientizarea timpului necesar,
asigurand in acelasi timp protectia lucratorilor.
Sistemele de acest tip sunt utile și absolut necesare în orice construcție ce necesită îndiguire
de maluri, construcții canalizări, cămine canalizare, cămine rețea apă etc.

152
153
6.6. Instalarea conductelor - controlul cotelor de montaj
Criteriile pentru controlul cotelor de montaj privind instalarea conductelor sunt următoarele:
- se vor respecta planşele cu detalii de execuţie, acoperirea minimă la conducte .
- panta de montaj va fi conform profilelor în lungul conductelor de canalizare.
Patul conductelor va fi realizat conform planşelor de detaliu şi recomandărilor studiului
geotehnic, folosindu-se un strat 10 cm nisip sub conducte.
Patul va fi realizat în funcţie de diametrul conductei, dar nu mai mult de 0,4 m lăţime; în zona
îmbinărilor se vor realiza gropi de mufă astfel încât conducta să aibă o pantă liniară. Alte
specificaţii privind patul conductelor impuse de către furnizor, vor fi în prealabil acceptate de
către şeful de proiect
6.7. Materiale pentru conducte a. Consideraţii generale
154
Tipurile de conducte şi fitinguri ce vor fi utilizate vor avea certificat de agrementare
tehnică de la MLPAT - ÎNCERC şi aviz sanitar de la Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală
a Medicinii Preventive şi Promovare a Sănătăţii. Toate conductele vor avea certificat de
calitate şi de garanţie, cu probe de încercare la presiune şi etanşeitate, verificare aspect
(zgârieturi, excrescenţe, fisuri, rugozitate interioară şi exterioară, ovalizări, grosime perete
etc.).
Conductele şi fitingurile aduse pe şantier vor fi păstrate în condiţii perfecte de curăţenie
urmărindu-se ca în timpul transportului sau al montajului să nu apară corpuri străine în tuburi.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui (ţevi de
material plastice, materiale de izolaţii) se depozitează sub şoproane sau în magazii.
6.8. Îmbinările
Îmbinarea conductelor va fi făcută în conformitate cu recomandările şi specificaţiile
producătorului. Instrucţiunile de utilizare de la producător vor fi puse la dispoziţia
executantului.
Executantul va asigura personal specializat corespunzător la lucrările de îmbinare a
conductelor şi va folosi şi echipament adecvat, costul total al acestora fiind inclus în ofertă. La
îmbinările conductelor sau fitingurilor, abaterea nu o va depăşi pe cea recomandată de
furnizor.
Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare. Capatul tubului
care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15º.
D[mm] 200 315 400 500
B[mm] 17 29 37 46

Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va
realiza cu un fierastrau cu pasul dintelui d 2-3 mm. Capatul debitat se teseste cu ajutorul pilei,
respectandu-se urmatoarele dimensiuni:
La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de

furnizorul tuburilor.
Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care
garnitura de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza
asezarea in canelura.

155
Se unge cu un strat subtire de sapun capatul tubului ( nu se vor folosi produse derivate
titeiului).

Capatul tubului pregatit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura ( tuburile trebuie sa
fie coaxiale). Pentru diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseste dispozitivul de imbinare
( cricul cu parghie).
Pe traseul reţelei de canalizare se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 la
schimbarea pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta de max. 60 m.
Racordarea tubului PPMI sau PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin
intermediul unei piese speciale din PPMI sau PVC care asigura o etanseitate corespunzatoare.
Suprafata exterioara a “piesei de acces la camin”(sablata exterior) face priza cu betonul, iar
între suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc.
Aceasta piesa asigura si o deviatie de 30 de la ax. La montare, capatul interior al piesei
trebuie sa fie în acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar
la capatul exterior.
Racordarea imobilelor la canalizarea publica din tuburi PPMI sau PVC se realizeaza prin
intermediul racordurilor tip ramificatie din PPMI sau PVC sau cămine de vizitare.

6.9 .Executia caminelor de vizitare

Executia caminelor de vizitare se vor face concomitent cu montarea tuburilor de canalizare.

Etansarea elementelor componente ale caminului se realizeaza cu ajutorul garniturilor pentru

1000 mm iar etansarea intre inelul de beton si camin se face cu ajutorul garniturilor de
630mm.

6.10. Executia umpluturilor

Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului,
executia umpluturilor se va efectua în doua etape dupa cum urmeaza:
- etapa (1): umpluturi partiale în straturi de 15-20 cm. grosime compactate (modul de
compactare si gradul de compactare au fost prezentate la 6.4.) pentru a nu produce deplasari
ale corpului canalului, pâna la o înaltime de 50 cm. deasupra generatoarei superioare a
tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor deîmbinare, în vederea efectuarii probei de
etanseitate.

156
- etapa (2): dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, în
straturi de 20 – 30 cm. grosime bine compactate pâna la nivelul de realizare a refacerii
sistemului rutier initial al strazii.
Umpluturile transeei se vor face cu pamânt maruntit neadmitându-se bulgari de pamânt
sau bolovani. Nu se va folosi pământul îngheţat pentru umpluturi.

6.11. Încercarea de etanseitate

Se va realiza pe tronsoane, între 2 camine conform detaliului de mai jos.
În vederea încercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:
- umpluturi de pamânt partiale, lasând îmbinarile libere
- închiderea etansa a tuturor orificiilor
- blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul
probei
Încercarea la presiune interna se face cu apa (conform furnizor tuburi PPMI sau PVC).
Tronsoanele de conducte, se umplu cu apa între doua capete si se mentin cel putin 2 ore la o
presiune medie de 2 m coloana de apa. Se marcheaza nivelul pâna la care a fost umplut
tronsonul .
Dupa 2 ore nivelul apei în punctul de observatie nu are voie sa coboare mai mult de 5 cm.

În cazul când rezultatele încercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de

remediere, dupa care se reface proba.

6.12. Verificarea calităţii lucrării

Verificarea calităţii lucrărilor se face pe toata durata lucrării de către constructor si de către
antreprenor si proiectant, in conformitate cu graficele întocmite, prezentate ca piese la proiect.
Se verifica:
- execuţia săpaturilor: natura terenului de fundare; nivelmentul fundului transeei pentru
asigurarea cotelor si pantelor prevăzute prin proiect;
- execuţia patului de fundare a canalului;
- pozarea canalului: nivelmentul canalului executat, modul de etansare a tuburilor. Se
întocmeşte proces verbal pentru lucrări ascunse:
157
- modul de realizare a probei de etanşeitate: modul de realizare a umpluturilor parţiale si a
compactării cat mai uniforme, efectuarea probei de etanşeitate si menţionarea punctelor unde,
eventual, au apărut scurgeri de apa dupa probele de presiune;
- realizarea umpluturilor finale si a modului de monolitizare a grătarelor si a ramelor acestora.
Se intocmeste proces verbal de constatare a calităţii in prezenta delegaţilor.
6.13. Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor pentru canalul colector de serviciu se va face în conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele înscrise în “Regulamentul de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii” aprobat prin H.G. nr. 273/14.06.1994 si
publicat în Monitorul Oficial nr. 193 partea I/28.07.1994.
Recepţia definitiva se efectuează dupa un an de la recepţia provizorie si consta in verificarea
modului de comportare a lucrărilor recepţionate provizoriu si daca acestea au fost bine
întreţinute.
Cartea construcţiei, întocmita de antreprenor si prezentata la recepţie va fi documentul
principal pe baza căruia se va realiza recepţia finala.
6.14. Masuri de protectia muncii
Prezentul proiect a fost întocmit cu respectarea tuturor normelor de protecţie a muncii în
vigoare la data proiectării, respectiv “NORMELE GENERALE DE PROTECŢIE A
MUNCII” ediţia 1996 şi toate celelalte norme specifice de securitate a muncii care au
tangenţă cu tipul de lucrări ce se execută în baza prezentei documentaţii.
Executantul şi beneficiarul răspund de realizarea lucrărilor de construcţii care să asigure
evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. În acest scop au obligaţia de a
analiza documentaţia din punct de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul, să se facă
obiecţiuni solicitând proiectantului modificările necesare conform prevederilor legale.
După însuşirea documentaţiei, executantul şi beneficiarul vor trece la executarea lucrărilor
proiectate. Pe toată perioada execuţiei, executantul şi beneficiarul au obligaţia de a aplica
toate prevederile cuprinse în legislaţie şi normele de securitate a muncii precum şi
prescripţiile din prezentul proiect, răspunderea pentru neaplicarea lor revenindu-le în totalitate
acestora.
Se atrage atenţia în mod deosebit asupra următoarelor prevederi:
- înainte de începerea excavaţiilor, beneficiarul va pune la dispoziţia executantului permisul
de spargere şi celelalte avize ale deţinătorilor de gospodărie subterana;
- la începerea lucrărilor de săpătură vor fi convocaţi toţi reprezentanţii deţinătorilor de
gospodărie subterană care au condiţionat de această prezenţă eliberarea avizului cât şi
reprezentanţii celorlalţi deţinători de gospodărie subterană a căror prezenţă e considerată
necesară de constructor sau de beneficiar;
- zona săpăturii va fi împrejmuită şi marcată cu elemente de semnalizare certificate, vizibile
atât ziua cat şi noaptea la o distanţă de 150 m;
- săpăturile vor fi astfel executate încat să prevină prăbuşirea pereţilor, la adancimi de transee
mai mari de 1,00 m fiind obligatorie, indiferent de natura terenului, sprijinirea malurilor;
- se va urmări în mod deosebit respectarea prevederilor cap.3 din “Norme specifice
de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procese
tehnologice”ediţia 1995;
- toate lucrările vor fi executate numai de personae autorizate

158
Prezenta enumerare nu are caracter exhaustiv, beneficiarul şi constructorul urmând să ia în
completare orice alte măsuri de protecţie a muncii şi siguranţa circulaţiei care le vor considera
necesare, ţinand cont de particularităţile specifice acestei lucrări.
6.15. Masuri PSI
Pe parcursul execuţiei se vor respecta cu stricteţe Normele generale de prevenire şi stingere a
incendiilor şi normelor specifice de prevenire a incendiilor pentru activităţi cu factor de risc
ridicat privind producerea incendiilor sau exploziilor (lucrări de sudură, lucrări în spaţii în
care pot
apărea degajări de gaze imflamabile). De asemenea, vor fi respectate prevederile Decretelor
232/74, 420/75, 290/77 si HG 51/92.

Standarde de referinta
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atât proiectarea, cât si executia
lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
-I 22 - 99 Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de
alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor;
-I 1 - 78 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare din PPMI sau PVC ;
- C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente;
-Legea securitatii si sanatatii in munca Legea 319/2006;
- Norma metodologica de aplicare a legii 319/2006-HG 1425/2006;
- Hotararile de guvern care transpun directivele armonizate ale Uniunii Europene in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
- Legi, Hotarari de guvern, Ordonate de urgenta care reglementeaza anumite cerinte legate de
munca si de securitatea si sanatatea in munca;
- H.G. nr. 1146/2006 privin cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca;
- H.G. nr. 1091/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca;
- H.G. nr. 1048/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
- Standarde de securitate si sanatate in munca;
- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca intocmite de catre angajator pentru
locurile/posturile de lucru;
- Norme generale de protecţia muncii aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale nr. 508 din 20 noiembrie 2002 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii şi
Familiei nr.
933 din 25 noiembrie 2002.
- Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
- Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.
- STAS 9824/5 - 75 - trasarea pe teren a reţelelor
- STAS 816-80 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu;
- STAS 1481 - 86 - canalizări, studii şi criterii de proiectare
- STAS 1846-90 - Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare
- STAS 2308-81 - Capace si rame pentru camine de vizitare
- STAS 2448-82 - Canalizari. Camine de vizitare
159
- STAS 3051-91 - Canalealeretelelorexterioaredecanalizare.Prescriptii de proiectare.
- STAS 3272-80 - Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere.
- STAS 6701-82 - Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit.
- SR 8591-97 - Amplasarea în localitati a retelelor edilitare subterane executate în sapatura.
- STAS 10898 - 85- Alimentare cu apă şi canalizare, tehnologie;

NOTA IMPORTANTA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente cu excavatii in mal obligatoriu se vor realiza
santuri transversale de sondaj executate manual pentru: identificarea tuturor lucrarilor
subterane existente: conducte de apa, canale, conducte de gaze, cabluri electrice, cabluri de
telefonie.
In functie de existenta acestor lucrari antreprenorul va stabili tehnologia de executie a
excavatiilor, va convoca pe santier proprietarii tuturor lucrarilor subterane depistate si va
documenta privind modul de lucru.

Antreprenorul este raspunzator de deteriorarea lucrarilor subterane existente si le va reface pe

cheltuiala sa.

Intocmit: Ing. GÎRDAN Bogdan

160