CAIET DE SARCINI

TERASAMENTE

GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
construc ia i reconstruc ia drumurilor publice. El cuprinde condi iile tehnice comune ce trebuie s
fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea i
finisarea lucr rilor precum i controlul calit ii i condi iile de recep ie.
PREVEDERI GENERALE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 i alte standarde i
normative în vigoare , la data execu iei, în m sura în care acestea completeaz i nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unit i de
specialitate, efectuarea tuturor încerc rilor i determin rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini .
Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea beneficiarului i alte verific ri suplimentare
fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat s in eviden a zilnic a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor i a celorlalte cerin e.
In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini. Beneficiarul poate
dispune întreruperea execu iei lucr rilor i luarea m surilor care se impun pe cheltuiala
Antreprenorului.
MATERIALE FOLOSITE :
PAMANT VEGETAL
Pamantul vegetal si zonele cu umplutura din deverse materiale de pe amplasament va fi
decopertat de pe intreaga suprafata pe grosimea medie de 1.40 m conform studiu geo .
Pentru acoperirea suprafe elor ce urmeaz a fi îns mân ate sau plantate se folose te p mânt
vegetal rezultat de la cur irea terenului i cel adus de pe alte suprafe e locale de teren.
PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile i tipurile de p mânturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date în tabelul de mai jos,
Capacitatea portant a terenului de fundare se va determina de c tre un laborator de
specialitate autorizat, din punct de vedere geologic, geotehnic i hidrogeologic în conformitate cu
STAS 1242 i STAS 1709/1,2,3.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice , la orice
inaltime de terasament , fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemeni utilizate in orice conditii climaterice ,
hidrologice si la orice inaltime de terasament , compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata .
mânturile pr foase i argiloase, clasificate ca mediocre pentru condi iile hidrologice locale
mediocre i nefavorabile , vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3, privind
ac iunea fenomenului de înghe - dezghe la lucr ri de drum

MATERIALE PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de p mânturi clasificate conf STAS 1243
 Coef Indice Um Calitate
Granulozitate neuni de flare mater pt
Denumire si caracterizare principale tipuri de Sim formi plast libera terasa
pamanturi bol Continut in p rti fine % din tate Ip pt U1% mente
masa totala frac
.sub
0,5mm
d 0,005 d 0,05 d 0,25 Un
min min min
1Pamanturi Cu fioarte poutine Foarte
necoezive grosiere parti fine,neuniforme buna
frac iunea mai mare (granulozitate
de 2mm reprezint continu )insensibilita >5
mai mult de50% te la înghet-dezghet si 1a
blocuiri, bolovanis, la variatiile de 1 10 20 0
pietri umiditate
-idem 1a, insa 5
neuniforme ( granulo 1b Foarte
zitate continu buna

2. Pamanturi Cu p rti fine, Foarte

necoezive medii si neuniforme(granulozi >5 buna
fine (fractiunea mai tate 2a
mica de 2mm continu )sensibilitate
reprezint mai mult mijlocie la inghet- 6 20 40
de 50%) nisip cu dezghet,insensibile la
pietris ,nisip mare variatiile de umiditate
mijlociu sau fin 5 Buna

Idem 2a,insa 2b
uniforme

3. Pamanturi Cu multe p rti fine,

necoezive medii si foarte sensibile la 3a
fine( fractiune mai inghet-dezghet, >10 40 Medio
mica de 2 mm fractiune fine cra
reprezint mai mult prezinta umflare 6 20 40
de 50% cu liant libera(respectiv
constituit din contractie) redusa
pamanturi
coezive.Nisisp cu 3b > 40
pietris, nisip mare, Medio
mijlociu sau fin ncu Idem 3a, insa cra
liant pr fos sau fractiunea fina
argilos prezinta umflare
libera medie sau mare

NOTA
In terasamente se poate folosi si material provenit din deroc ri, in conditiile ar tate in prezentul tabel.

MATERIALE PENTRU TERASAMENTE

Tabel 1b
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243
Denumirea si caracterizarea Simbol Granulozitate Indice de Umflare Calitate
principalelor tipuri de pamanturi plasticitate libera material pt
Ip pt Ui % terasamente
fractiunea
sub 0,5mm
4. Pamanturi -anorganice cu 4a 10 40 Mediocra
coezive: nisip compresibilitate
pr fois, praf si umflare libera
nisipos, nisip reduse,
argilos, praf, sensibilitate
praf mijlocie la
inghet-dezghet.
argilos nisipos, Anorganice cu 4b 35 70 Mediocra
praf argilos, compresibilitate
argila pr foas mijlocie si
nisipoasa, umflare libera
argila pr foas , reduse sau medii,
argila, argila foarte sensibile la
grasa inghet-dezghet
Anorganicew 4c 10 40 Mediocra
(MO>5%) cu
compresibilitate
si umflare liber
r4duse si
sensibilitate
mijlocie la
inghet-.dezghet
Anorganiuce cu 4d > 35 > 70 Rea
compresibilitate
si umflare libera
mare,
sensibilitate
mijlocie la inghet
dezghet

Anorganice 4e 35 75 Rea
((MO>5%) cu
compresibilitate
mijlocie si
umflare libera
reduse sau
medie, foarte
sensibile la
inghet-dezghet
Anorganice 4f > 40 Foarte rea
(MO>5%) cu
compresibilitate
mare, umflare
 medie sau mare,
foarte sensibile la
înghet-dezghet.

Materiile organice sunt notate cu MO.

.
In cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în p mânturi rele i foarte
rele sau a celor cu densitate în stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc, vor fo înlocuite cu
mânturi de calitate satisf toare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lian i (var, cenu a de furnal,
etc). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toat l imea platformei la o adâncime de minimum 20
cm în cazul p mânturilor rele i de minimum 50 cm în cazul p mânturilor foarte rele sau pentru
soluri cu densitate în stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub
nivelul patului drumului i se va stabili în func ie de condi iile locale concrete , de c tre Inginer.
Pentru p mânturile argiloase – simbol 4d- se recomand fie înlocuirea , fie stabilizarea lor cu
var, ciment , stabilizatori chimici, etc pe o grosime de minimum 15 cm sau când p mântul din patul
drumului are umiditatea relativ Wo 0,55 se va executa un strat de separa ie din geotextil rezistent i
permeabil.
W (umiditatenaturala)
W0 =
WL (lim itadecurgere)
Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizeaz , p mânturi simbol 4d (anorganice)
i 4e (cu materii organice peste 5%) a c ror calitate conform tabelului 1b, este rea, este necesar ca
alegerea solu iei de punerea în oper i eventualele m suri de îmbun ire s fie fundamentate cu
probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza în ramblee p mânturile organice , mâlurile, n molurile , turba i p mânturile
vegetale, p mânturile cu consisten redus (care au indice de consisten sub 0,75%) precum i
mânturile cu con inut mai mare decât 5% de s ruri solubile în ap . Nu se vor introduce în
umpluturi, bulg ri de p mânt înghe at sau cu con inut de materii organice în putrefac ie ( brazde
frunzi , r cini, crengi, etc).
APA DE COMPACTARE
Apa necesar compact rii rambleurilor nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s con in
materii organice în suspensie.
Apa s lcie va putea fi folosit cu acordul Beneficiarului cu excep ia compact rii terasamentelor
din spatele lucr rilor de art .
Eventuala ad ugare a unor produse destinate s faciliteze compactarea nu se va face decât cu
aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza i modalit ile de utilizare.

VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calit ii p mântului const în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
prev zute în tabelul de mai jos:

Nr Carcateristici care se Frecven e minime Metode de

crt verific determinare cf.
STAS
1 Granulozitate 1913/5
2 Limita de plasticitate In func ie de heterogenitatea 1913/4
3 Densitate uscata mântului utilizat îns nu va fi 1913/3
maxim mai mic decât o încercare
4 Coeficient de la fiecare 5000mp 730
neuniformitate
5 Caracteristici de Pentru p mânturile folosite în 1913/13
compactare rableurile din spatele zidurilor
6 Umflare liber i p mânturilor folosite la 1913/12
prot. rambleurilor ,o încercare la
1000mp
7 Sensibilitate la înghe , O încercare la fiecare 2000mc de 1709/3
dezghe mânt pt rambleuri i
- 250 ml de
drum în debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mp 1913/1

Laboratorul va avea un registru cu rezultatele tuturor determin rilor de laborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PICHETAJUL LUCRARILOR
De regul , la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin piche i cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton lega i de reperi amplasa i în
afara amprizei drumului. Pichetajul este înso it de o re ea de reperi de nivelment stabili, din borne de
beton, amplasa i în afara platformei carosabile.
Inainte de începerea lucr rilor de terasamente Antreprenorul pe cheltuiala sa trece la
restabilirea i completarea pichetajului detaliat .
Odat cu definitivarea pichetajului, în afara axei drumului Antreprenorul va materializa prin
ru i i abloane urm toarele:
- în imea umpluturii sau adâncimea s turii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersec ii ale taluzurilor cu terenul natural ( ampriza)
- înclinarea taluzelor
Antreprenorul este r spunz tor de buna conservare a tuturor piche ilor i reperilor i are
obliga ia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dac este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucr rilor este efectuat de Antreprenor pe
cheltuiala i r spunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a beneficiarului cu notificare cu cel pu in
24 ore în devans.
Cu ocazia efectu rii pichetajului vor fi identificate i toate instala iile subterane i aeriene,
aflate în ampriza lucr rilor în vederea mut rii sau protej rii acestora.

LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de începerea lucr rilor de terasamente se execut urm toarele lucr ri preg titoare în
limita zonei destinarete pentru investi ie :
defrisari
cur irea terenului de resturi vegetale i buruieni
decaparea i depozitarea p mântului vegetal
asanarea zonelor pentru indepartarea apelor de suprafata si adancime .
demolarea constructiilor existente
Decaparea p mântului vegetal se face pe întreaga suprafa a platformei carosabile si pietonale i a
gropilor de împrumut.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor , pomilor si arbustilor , sa scoata
radacinile si buturugile , inclusiv transportul materialului lemnos rezultat , in caz ca este necesar , in
conformitate cu legislatia in vigoare .
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu in rambleuri cu inaltime mai mica de 2.00 m
precum si la debleuri .
Curatarea terenului terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni si alte materiale
Decaparea pamantului vegetal se va face pe intreaga suprafata a amplasamentului investitiei si a
gropilor de imprumut .
mântul decapat i orice alte p mânturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate i
depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
mântul vegetal va fi pus în depozite provizorii în vederea reutiliz rii.
In general, dac se impune, se vor executa lucr ri de colectare, drenare i evacuare a apelor din
ampriza platformei .
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul
platformei terasamentelor
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor
precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora , vor fi evacuate in groapa publica cea mai
apropiata , transportul fiind in sarcina Antreprenorului .
Toate golurile cu puturi , pivnite , gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor , vor fi
umplute cu pamant bun pentru umplutura , compactate pentru a .obtine gradul de compactare prevazut
in caietul de sarcini , tabel 5.
Antreprenorul nu va trece la execu ia terasamentelor înainte ca Beneficiarul s constate i s accepte
execu ia lucr rilor preg titoare enumerate în prezentul capitol.
Aceast acceptare trebuie s fie în mod obligatoriu men ionat în registrul de antier.

MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efedtueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi , in
profile cu umplutura ale proiectului . La inceputul lucrarilor , Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusv un tabel de
miscare a terasamentelor ) precu si toate informatiilor cu privire la mutarea terasamentelor .
Excedentul de s tur i p mânturile din debleuri care sunt improprii realiz rii rambleurilor si
trebuie înlocuite , vor fi transportate în depozite definitive.
Necesarul de p mânt nu poate fi asigurat din debleuri si va proveni din gropi de împrumut.
Recurgerea la debleuri i rambleuri în afara profilului din proiect sub form de supral rgire trebuie s
fie supus aprob rii Beneficiarului.
Dac , în cursul execu iei lucr rilor natura p mânturilor provenite gropi de împrumut este
incompatibil cu prescrip iile prezentului caiet de sarcini i ale caietului de sarcini speciale sau ale
standardelor i normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea i condi iile de execu ie a
rambleurilor, Antreprenorul trebuie s informeze Beneficiarul i s -i supun spre aprobare propuneri
de modificare a provenien ei p mântului pentru umplutur , pe baz de m sur tori i teste de laborator,
demonstrând existen a real a materialelor i evaluarea cantit ilor de p mânt ce se vor exploata.
La lucrarile importante ,dac beneficiarul consider necesar, poate preciza, completa sau modifica
prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz Antreprenorul poate întocmi în cadrul unui caiet
de sarcini special „tabloul de coresponden a p mântului”, prin care se define te destina ia fiec rei
naturi a p mântului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
Transportul p mântului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, „Tabelul de mi care a
mântului” care define te în spa iu mi rile i localizarea final a fiec rei cantit i izolate de
mânt în debleu sau din groapa de împrumut. El ine cont de „Tabloul de coresponden a
mântului”, stabilit de Beneficiar, dac aceasta exist , ca i de punctele de trecere obligatorii ale
itinerarului de transport i de prescrip iile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprob rii
Beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începere a lucr rilor.

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

In cazul in care gropile de împrumut i depozitele de p mânt nu sant impuse prin proiect sau in caietul
de sarcini speciale , alegerea acestora o va face Antreprenorul , cu acordul Beneficiarului .
Materialul din gropile de împrumut va fi studiat din punct de vedere geologic si geotehnic .
Antreprenorul va alege groapa de împrumut cu acordul Beneficiarului , acordul fiind înso it de :
un raport privind calitatea p mântului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuiala pentru sondajele i analizele de
laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite i /sau
gropi de împrumut.
un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut i planul de refacere a
mediului
La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta urm toarele reguli:
mântul vegetal se va îndep rta i depozita în locurile aprobate i va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie în lipsa autoriza iei prealabile a
Beneficiarului, s fie la o dep rtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de împrumut pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu condi ia ca fundul s turii, la terminarea extragerii, s fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipita ii, iar taluzurile s fie îngrijit executate;
turile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicat în debleuri sau
sub cota an ului de scurgere a apelor, în zona de rambleu.
în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o banchet de 4,0 m l ime între piciorul taluzului drumului i groapa de
împrumut;
fundul gropilor de împrumut va avea o pant transversal de 1...3% spre exterior i o
pant longitudinal care s asigure scurgerea i evacuarea apelor;
taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea
1...1,5....1:3, când între piciorul taluzului drumului i marginea gropii de împrumut nu se
las nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de s tur din zonele de debleu poate fi depozitat în urm toarele moduri:
in continuarea amplasamentului proiectat sau existent in rambleu , surplusul depozitat fiind
nivelat , compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului ,
suprefata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nevelata la o cota cel mult
egala cu cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat .
la mai putin de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale
celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor , in ambele situatii este necesar sa se
obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse .
La amplasare depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se
provoace inzapezirea drumului .
Antreprenorul va avea grij ca gropile de împrumut i depozitele s nu compromit
stabilitatea masivelor naturale i nici s nu ri te antrenarea terasamentelor de c tre ape sau s cauzeze
din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunuri publice particulare. In acest caz
Antreprenorul va fi în întregime r spunz tor de aceste pagube.
Beneficiarul se va opune execut rii gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a
înr ut i aspectul împrejurimilor i a scurgerii apelor f ca Antreprenorul s poat pretinde pentru
aceasta fonduri suplimentare sau desp gubiri.
Achizi ionarea sau desp gubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de p mânt
ca i ale celor necesare gropilor de împrumut , r mân în sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA DEBLEURILOR
 Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de preg tire a amprizelor de
debleu precizat în prezentul caiet de sarcini i caietul de sarcini speciale s fi fost verificat i
recunoscut ca satisf tor de c tre Beneficiarul lucr rii.
turile trebuiesc atacate frontal pe întreaga l ime i pe m sur ce avanseaz se realizeaz
taluzarea urmând pantele taluzurilor men ionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. In cazul când în mod accidental apar asemenea situa ii
se va trece la umplerea lor conform modalit ilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucr rii i pe
cheltuiala Antreprenorului.
La s parea în terenuri sensibile la umezeal terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându-se permanent drenarea i evacuarea apelor pluviale i evitarea destabiliz rii echilibrului
hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea p mânturilor.
Lucr rile preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea s turilor, pentru a se
asigura c lucr rile se vor executa f a fi afectate de ape.
In cazul când terenul întâlnit la cota fixat prin proiect nu va prezenta calit ile stabilite i nu
este de portan a prev zut , se va putea prescrie realizarea unui strat de form pe cheltuiala
Beneficiarului.
Compactarea acestui strat de form se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal.
In acest caz se va limita pentru stratul superior al deblurilor, gradul de compactare la 97%
Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor depinde de natura terenului efectiv.
Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum
12,00 m sunt date în tabelul de mai jos:

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA

TALUZURILOR
mânturi argiloase, în general argile nisipoase sau pr foase, 1,0 :1,5
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
mânturi macroporice(loess i p mânturi loessoide) 1,0 :0,1

Taluzurile vor trebui s fie cur ate de pietre sau de bulg ri de p mânt care nu sunt perfect
aderente sau încorporate în teren ca i rocile dislocate a c ror stabilitate este incert .
Debleurile în terenuri moi, ajunse la cot , se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o
adâncime de 30 cm

.PREGATIREA TERENURILOR SUB RAMBLEURI

Lucr rile preg titoare sunt comune atât sectoarelor de debleu cât i celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare i se vor executa i alte lucr ri preg titoare.
Când linia de cea mai mare pant a terenului este superioar lui 20% Antreprenorul va trebui s
execute trepte de înfr ire având o în ime egal cu grosimea stratului prescris pentru umplutur ,
distan ate la maximum 1,0 m pe terenuri obi nuite i cu înclinarea de 4% spre exterior.

EXECUTIA RAMBLEURILOR
Prescrip ii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca preg tirile terenului indicate în caietul
de sarcini i caietul de sarcini speciale s fie verificate i acceptate de Inginer. Aceast acceptare
trebuie s fie în mod obligatoriu, consemnat în caietul de antier.
Nu se execut lucr ri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Execu ia rambleurilor trebuie s fie întrerupt în cazul când calit ile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
 Execu ia nu poate fi reluat decât dup un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul s u, la
propunerea Antreprenorului.

Modul de execu ie al rambleurilor

Rambleurile se execut în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga
ime a platformei i în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segreg rile i
varia iile de umiditate i granulometrie.
Dac dificult ile speciale recunoscute de Beneficiar impun ca execu ia straturilor elementare
fie executate pe l imi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi al turate ,
care împreun acoper întreaga l ime a profilului, urmând ca decalarea în în ime între 2 benzi
al turate s nu dep easc grosimea maxim impus .
mântul adus pe platform este împr tiat i nivelat pe întreaga l ime a platformei ( sau a
benzii de lucru) în grosimea optim de compactare stabilit , urm rind realizarea unui profil
longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
La punerea în oper a rambleului se va ine seama de umiditate optim de compactare. Pentru
aceasta laboratorul antierului va face determin ri ale umidit ii la surs i se vor lua m suri în
consecin pentru punerea în oper , respectiv a ternerea i necompactarea imediat , l sând p mântul
se zvânte sau s se trateze cu var pentru a- i reduce umiditatea pân cât mai aproape de cea
optim , sau din contra, udarea stratului a ternut pentru a-l aduce la valoarea umidit ii optime.

Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal,
conform tabelului de mai jos :

Zonele din P mânturi

terasamente
(la care se Necoezive Coezive
prescrie gradul
compactare) Imbr min i Imbr min i Imbr min i Imbr min i
permanente nepermanente permanente nepermanente
a)Primii 30 cm
ai terenului
natural sun un 100 95 97 93
rambleu, cu 95 92 92 90
în imea : h
2,00 m
h 2,00 m
b)In scopul
rambleurilor,
la adâncimea 100 100 100 100
sub patul 100 97 97 94
drumului : h 95 92 92 90
0,50 m
0,5 h 2,00
m
h 2,00 m
c)In debleuri
pe adâncimea 100 100 100 100
de 30 cm sub
patul drumului
 NOTA: Pentru p mânturile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în propor ie mai mare
de 50% i unde raportul dintre densitatea în stare uscat a p mântului compactat nu se poate
determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când dup
un anumit num r de treceri stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai
greu nu las urme vizibile la controlul gradului de compactare.

Antreprenorul va trebui s supun acordului Beneficiarului, cu cel pu in 8 zile înainte de

începerea lucr rilor, grosimea maxim a stratului elementar pentru fiecare tip de p mânt, care poate
asigura ob inerea ( dup compactare) a gradelor de compactare ar tate în tabelul de mai sus, cu
echipamentele existente i folosite pe antier.
In acest scop, înainte de începerea lucr rilor, va realiza câte un tronson de încercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de p mânt. Dac compactarea prescris nu poate fi
ob inut Antreprenorul va trebui s realizeze o nou plan de încercare dup ce va aduce modific rile
necesare grosimii straturilor i utilajului folosit. Rezultatele acestor încerc ri trebuie s fie men ionate
în registrul de antier.
Abaterile limit de la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbr min ile din beton de
ciment i de 4% sub celelalte îmbr min i i se accept în max. 10% din num rul punctelor de
verificare.

Controlul compact rii

In timpul execu iei terasamentele trebuie verificate dup cum urmeaz :
a) controlul pe fiecare strat;
b) frecven a minim a testelor trebuie s fie potrivit urm torului tabel:

Denumirea încerc rii Frecven a minimal a Observa ii

încerc rilor
Incercarea Proctor 1 la 5000 mc Pt fiecare tip de p mânt
Determinarea con inutului de ap 1 la 250 m de platform Pe strat
Determinarea gardului de 3 la 250 m de platform Pe strat
compactare

Laboratorul Antreprenorului va ine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind
încercarea Proctor, determinarea umidit ii i a gradului de compactare realizat pe fiecare strat i
sector de drum.
Antreprenorul poate s cear recep ia unui strat numai dac toate gradele de compactare
rezultate din determin ri au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceast recep ie va trebui în
mod obligatoriu men ionat în registrul de antier.

Profiluri i taluzuri
Lucr rile trebuie s fie executate de a a manier încât dup cilindrare profilurile din proiect s
fie realizate cu o toleran admis .
Taluzul nu trebuie s prezinte nici scobitori i nici excrescen e în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Taluzurile rambleurilor a ezate pe terenuri de funda ie cu capacitatea portant corespunz toare
vor avea înclinarea 1:1,5 pân la în imile maxime pe vertical conform tabelului de mai jos:

Natura materialului în rambleu Hmax (m)

Argile pr foase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietri uri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificat i asigurat numai dup realizarea gradului de compactare
indicat
Taluzurile rambleurilor a ezate pe terenuri de funda ie cu capacitatea portant redus , vor avea
înclinarea 1:1,5 pân la în imi maxime , hmax pe vertical indicate în urm torul tabel, în func ie de
caracteristicile fizico – mecanice ale terenului de funda ie:

Panta Caracteristicile terenului de fundare

Terenu- a)Unghiul de frecare intern în grade
lui de 50 100 150
funda- b)Coeziunea materialului KPa
ie 30 60 10 30 60 10 30 60 80
In imea maxim a rambleului, hmax (m)
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Toleran ele de execu ie pentru suprafa area patului i a taluzurilor sunt urm toarele:
- platform f strat de form +/-3 cm
- platform cu strat de form +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivel rile sunt m surate sub lata de 3 m lungime
Toleran a pentru ampriza rambleului realizat fa de cea proiectat este de +50 cm.

Prescrip ii aplicabile p mânturilor sensibile la ap

Când la realizarea rambleurilor sunt folosite p mânturi sensibile la ap , Beneficiarul va putea
ordona Antreprenorului urm toarele:
- ternerea i compactarea imediat a p mânturilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un
grad de umiditate convenabil;
- un timp de a teptare dup a ternere i scarificare, în vederea elimin rii aperi în exces prin
evaporare;
- tratarea p mântului cu var pentru reducerea umidit ii;
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidit ii p mânturilor cu exces de ap
Când umiditatea natural este mai mic decât cea optim se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste p mânturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorul m suri speciale pentru
evacuarea apelor.

Prescrip ii aplicabile rambleurilor nisipoase.

Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaz concomitent cu îmbr carea taluzurilor, în
scopul de a le proteja de eroziune. P mântul nisipos omogen (U ce nu poate fi compactat la gradul de
compactare prescris va putea fi folosit numai dup corectarea granulometriei acestuia, pentru
ob inerea compact rii propuse.
Straturile de p mânturi nisipoase vor fi umezite i amestecate pentru ob inerea unei umidit i
omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
Platforma i taluzurile vor fi nivelate admi ându-se toleran ele ar tate în tabel. Aceste toleran e
se aplic straturilor de p mânt care protejeaz platforma i taluzurile nisipoase
 Prescrip iile aplicabile rambleurilor din spatele lucr rilor de art ( ziduri de sprij )
In lipsa unor indica ii contrare caietului de sarcini, rambleurile din spatele lucr rilor de art vor
fi executate cu acelea i materiale ca i cele folosite în patul drumului, cu excep ia materialelor
stâncoase. Pe o l ime de maxim 1 metru, m surat de la zid rie, m rimea maxim a materialului din
carier , acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul va fi compactat mecanic, la gradul de compactare regulamentar i cu asigurarea
integrit ii lucr rilor de art .
Echipamentul /utilajul de compactare va fi supus aprob rii Beneficiarului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de art întinderea zonei lor de folosire.

Protec ia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat s asigure protec ia rambleurilor contra apelor pluviale i
inunda iilor provocate de ploi, a c ror intensitate nu dep te intensitatea celei mai puternice ploi
înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipita iilor de care se va ine cont va fi cea furnizat de cea mai apropiat sta ie
pluviometric .

FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi compactat nivelat i completat respectând cotele în profil
lung i în profil transversal declivit ile i l imea prev zut în proiect.
Gradul de compactare i toleran ele de nivelare sunt men ionate în tabelele anterioare.
In ce prive te l imea platformei i cotele de execu ie, abaterile limit sunt:
- la l imea platformei se admit :
+/- 0,05 m fa de ax
+/- 0,10 m pe întreaga l ime
- la cotele proiectului se admit :
+/- 0,05 m fa de cotele de nivel ale proiectului
Dac execu ia sistemului rutier nu urmeaz imediat dup terminarea terasamentelor platforma
va fi nivelat transversal urm rind realizarea unui profil acoperi , în 2 ape, cu înclinarea de 4% spre
marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prev zut în piesele desenate ale proiectului, f s
coboare sub o pant transversal de 4%.

ACOPERIREA CU PAMÂNT VEGETAL

Când acoperirea cu p mânt vegetal trebuie s fie aplicat pe un taluz acesta este în prealabil
iat în trepte sau înt rit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc destinate a le fixa. Aceste
trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu p mânt vegetal.
Terenul vegetal trebuie s fie f râmi at cur at cu grij de pietre, r cini sau iarb i umecatat
înainte de r spândire.
Dup r spândire p mântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou u or.
Executarea lucr rilor de îmbr care cu p mânt vegetal este în principiu, suspendat pe timp de
ploaie.
DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul este obligat s construiasc drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate
gravita ional.
Lucr rile de drenare a apelor subterane care s-ar putea s se dovedeasc necesare, vor fi
definite prin dispozi ii de antier de c tre Beneficiar i reglementarea lor se va face în lipsa unor alte
dispozi ii din caietul de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.

ÎNTRE INEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARAN IE

 In timpul termenului de garan ie, Antreprenorul va trebui s execute în timp util i pe cheltuiala
sa lucr rile de remediere a taluzurilor rambleurilor , s men in scurgerea apelor i s repare toate
zonele identificate cu tas ri datorit proastei execu ii.
In afara de acestea, Antreprenorul va trebui s execute în aceea i perioad la cererea scris a
Beneficiarului i toate lucr rile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este r spunz tor.

CONTROLUL EXECU IEI LUCR RILOR

Controlul calit ii lucr rilor de terasamente const în :
- verificarea tras rii axului accesului auto i a tuturor celorlal i reperi de trasare;
- verificarea preg tirii terenului de funda ie (de sub rambleu);
- verificarea calit ii i st rii p mântului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor a ternute;
- verificarea compact rii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
Antreprenorul este obligat s in eviden a zilnic , în registrul de laborator, a verific rilor
efectuate asupra calit ii umidit ii p mântului pus în oper i a rezultatelor ob inute în urma
încerc rilor efectuate privind calitatea tuturor lucr rilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execu ia urm torului strat dac stratul precedent nu a fost finalizat
i aprobat de Inginer.
Antreprenorul va între ine pe cheltuiala sa straturile recep ionate pân la acoperirea acestora cu
stratul urm tor.
Verificarea tras rii axului i amprizei platformei carosabilei i a tuturor celorlal i reperi
de trasare
Aceast verificare se va face înainte de începerea lucr rilor de execu ie a terasamentelor
urm rindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleran ele admise sunt de +/-0,10 m în
raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea preg tirii terenului de funda ie (sub rambleu)

Inainte de începerea execut rii umpluturilor dup cur irea terenului, îndep rtarea stratului
vegetal i compactarea p mântului, se determin gradul de compactare i deformarea terenului de
funda ie.
Num rul minim de probe conform STAS 2914 pentru determinarea gradului de compactare
este de 3 încerc ri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura i starea solului se va testa la minim 2000 mc umplutur
Verific rile efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calit ii lucr rilor
ascunse, specificându-se i eventualele remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin m sur tori cu deflectometru cu pârghii conform
Normativului pentru determinarea prin deflectometrie i deflectografie a capacit ii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide - CD.31-2002.
sur torile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max 25m
unul dup altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
La nivelul terenului de funda ie se consider realizat capacitatea portant necesar dac
deforma ia elastic corespunz toare vehiculului etalon de 10 KN se încadreaz în valorile normale
admi ându-se dep iri de cel mult 10% din punctele m surate.
Valorile admisibile de deform ri la nivelul terenului de funda ii, func ie de tipul p mântului de
funda ie sunt indicate în tabelul de pe pagina urm toare.
Verificarea gradului de compactare a terenului de funda ii se va face în corela ie cu
sur torile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atest valori de capacitate
portant sc zut .
 Verificarea calit ii i st rii p mântului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calit ii p mântului const în determinarea principalelor caracteristici ale
mântului i sunt prezentate la capitolul respectiv ( Verificarea calit ii p mânturilor).

Verificarea grosimii straturilor a ternute

Va fi verificat grosimea fiec rui strat de p mânt a ternut la executarea rambleului.
Grosimea m surat trebuie s corespund grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de p mânt respectiv utilajele folosite la compactare.

Verificarea compact rii umpluturilor

Determin rile pentru verificarea gradului de compactare al umpluturilor se fac pentru fiecare
strat de p mânt pus în oper .
In cazul p mânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafa a , mijlocul i baza
stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm i numai la suprafa a i baza stratului când
grosimea este mai mic de 25 cm . In cazul p mânturilor necoezive se va preleva o singur prob
pentru fiecare punct, care trebuie s aib un volum de min 1000 cmc conform STAS 2914. Pentru
mânturile stâncoase necoezive verificarea se va face potrivit notei din Caietul de sarcini.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densit ii în stare uscat a acestor
probe cu densitatea în stare uscat maxim stabilit prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat se va face în minim 3 puncte, distribuite la fiecare
2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului i la patul drumului în debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face la minimum trei puncte repartizate stânga, ax i dreapta. Aceste puncte
vor fi la cel pu in 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
In cazul când valorile ob inute la verific ri nu sunt corespunz toare, se va dispune fie
continuarea compact rii fie scarificarea i recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la execu ia stratului urm tor decât numai dup ob inerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioar a stratului ne mai fiind posibil .
Zonele insuficient compactate pot fi identificate u or cu penetrometrul sau deflectometrul cu
pârghie.

Controlul caracteristicilor patului drumului.

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dup terminarea execu iei terasamentelor i
const în verificarea cotelor realizate i determinarea deformabilit ii cu ajutorul deflectometrului cu
pârghie la nivelul patului drumului.
Verific rile de nivelment se vor face pe profiluri transversale la 25 distan .
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin m sur tori cu deflectometrul cu pârghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portant necesar la nivelul patului drumului se
consider realizat dac , deforma ia elastic , corespunz toare sub sarcina osiei etalon de 115 KN are
valori mai mari decât cele admisibile, în cel mult 10% din num rul punctelor m surate.

Tipul de p mânt conform STAS 1243 Valoarea adms.a

deforma iei elastice
1/100 mm
Nisip pr fos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, 400
praf
Argila pr foas , argila nisipoas , argila pr foas 450
nisipoas , argil
 Cand masurarea deforma iei elastice cu deflectometrul cu pârghie nu este posibil ,
Antreprenorul va putea folosi i alte metode standardizate sau agrementate acceptate de Inginer.
In cazul utiliz rii metodei de determinare a deformatiei liniare prev zute in STAS 2914/4-
frecven a încerc rilor va fi de 3 încerc ri pe fiecare sec iune de drum de maxim 250 m lungime.

RECEPTIA LUCRARII
Lucr rile de terasamente vor fi supuse unor recep ii pe parcursul execu iei ( recep ii pe faze
de execu ie) unei recep ii preliminare i unei recep ii finale.

RECEPTIA PE FAZE DE EXECU IE

In cadrul recep iei pe faze determinante (de lucr ri ascunse) se efectueaz conform
Regulamentului privind controlul de stat al calit ii în construc ii, aprobat cu HG 272/94 i conform
Procedurii privind controlul statului în fazele de execu ie determinante, elaborat de MLPAT i
publicat în Buletinul Construc iilor volum 4/1996 i se va verifica dac partea de lucr ri ce se
recep ioneaz s-a executat conform proiectului i atest condi iile impuse de normativele tehnice în
vigoare i de prezentul caiet de sarcini.
In urma verific rilor se încheie un proces verbal de recep ie pe faze în care se confirm
posibilitatea trecerii execu iei la faza urm toare.
Recep ia pe faze se efectueaz de Beneficiar i Antreprenor iar documentul ce se încheie ca
urmare a recep iei va purta ambele semn turi.
Recep ia pe faze se va face în mod obligatoriu la urm toarele momente ale lucr rii :
- trasarea i pichetarea lucr rii;
- decaparea stratului vegetal i terminarea lucr rilor preg titoare;
- compactarea terenului de fundare;
- în cazul rambleurilor pentru fiecare metru din în imea de umplutur i la realizarea
umpluturii sub cota stratului de form sau a patului drumului;
- în cazul s turilor la cota final a s turii;
Registrul de procese verbale de lucr ri ascunse se va pune la dispozi ia organelor de control cât i a
comisiei de recep ie preliminar sau final .
La terminarea lucr rilor de terasamente sau a unei p i din aceasta se va proceda la efectuarea
recep iei preliminare a lucr rilor, verificându-se :
* concordan a lucr rilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini i caietului de sarcini
speciale si a proiectului de execu ie;
* natura terenului din corpul drumului.
Lucr rile nu se vor recep iona dac :
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prev zute în proiect
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât i pe fiecare strat în
parte (atestate de procesele verbale de recep ie pe faze);
- lucr rile de scurgere a apelor sunt necorespunz toare;
- nu s-au respectat pantele transversale i suprafata platformei;
- se observ fenomenele de instabilitate , începuturi de cr turi în cor5pul terasamentelor,
ravin ri ale taluzurilor, etc;
- nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului;
Defec iunile se vor consemna în procesul verbal încheiat în care se va stabili i modul i termenele
de remediere.

RECEP IA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCR RILOR

Recep ia preliminar se face la terminarea lucr rilor pentru întreaga lucrare conform
Regulamentului de recep ie a lucr rilor de construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat cu HG
273.
 RECEP IA FINAL
La recep ia final se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele i dac acestea
au fost între inute corespunz tor în perioada de garan ie a întregii lucr ri, în condi iile respect rii
prevederilor Regulamentului aprobat cu HG.273.
DOCUMENTE DE REFERINTA
I ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI nr 411/1112/2000 - Norme metodologice privind cond de închidere a
Publicat în M.O. 397/24.08.2000 circula iei i de instituire a restric iilor de circula ie
în vederea execut rii de lucr ri în zona drumului
public i/sau pentru protejarea drumului
NGPM/1996 - Norme generale de protec ia muncii
NSPM nr 70/1998 - Norme privind exploatarea i între inerea
drumurilor i podurilor.
Ordin MI 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea
cu mijloace tehnice de stingere
Ordin AND nr 116/1999 - Instruc iuni proprii de securitatea muncii pentru
lucr ri de între inere, repararea i exploatarea drumurilor
i podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE :

CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie i

deflectometrie a capacit ii portante a drumurilor cu structuiri
rutiere suple i semirigide.
III. STANDARDE :
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucr ri de c i ferate i drumuri
Metode de încercare.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea i identificarea p mânturilor.
STAS 1709/1 - Ac iunea fenomenului de înghe - dezghe la lucr ri de
drumuri. Adâncimea de înghe în complexul rutier. Prescrip ii
de calcul.
STAS 1709/2 - Ac iunea fenomenului de înghe - dezghe la lucr ri de
drumuri. Prescrip ii tehnice.
STAS 1709/3 - Ac iunea fenomenului de înghe - dezghe la lucr ri de
drumuri. Determinarea sensibilit ii la înghe a p mânturilor
de funda ie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidit ii
STAS 1913/3 - Teren de fundare. Determinarea densit ii p mânturilor
STAS 1813/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozit ii
STAS 1913/12 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i
mecanice ale p mânturilor cu umfl turi i contrac ii mari.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare.Incercarea Proctor
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greut ii volumice pe
teren.
STAS 2914 - Lucr ri de drumuri. Terasamente. Condi ii tehnice
generale de calitate.

INTOCMIT
ING. D. PANTARU
 CAIET DE SARCINI
CONTROLUL CALITATII TERASAMENTELOR

1. Calitatea terasamentelor este definit de stabilitatea i rezisten a în timp a acestora , sub

influen a solicit rilor traficului rutier, în interdependen cu ac iunea factorilor climatici
2. Stabilitatea i rezisten a în timp a terasamentelor rutiere este asigurat prin :
a) respectarea elementelor geometrice;
b) utilizarea unor materiale de calitate adecvat ;
c) realizarea unei capacit i portante corespunz toare la nivelul terenului de fundare i la
nivelul patului drumului;
d) luarea unor m suri corespunz toare de asanare i protec ie;
3. Controlul calit ii terasamentelor rutiere are urm toarele faze principale:
- faza preg titoare executiei;
- faza de execu ie;
- faza de finisare i recep ie,
In accep ia prezentei metodologii de control a calit ii terasamentelor , accentul principal se pune pe
controlul efectuat în faza preg titoare i faza de execu ie, controlul în faza de recep ie final va avea un
rol subordonat.
4. Fiecare faz men ionat mai sus este structurat în modul urm tor:
a) descrierea lucr rilor
b) obiectivele controlului de calitate
c) metodologia de control
d) condi iile de admisibilitate
5. In vederea realiz rii unor lucr ri de calitate corespunz toare nu sunt suficiente numai
verific ri i determin ri punctuale, ci este necesar o supraveghere continu a executiei ,
pentru a putea interveni eficient în cazul apari iei unor neconformit i.
6. Personalul care execut i urm re te calitatea lucr rilor trebuie s aib o preg tire i o
instruire adecvat a sarcinilor ce îi revine.
7. Examinarea i interpelarea rezultatelor se efectueaz prin metodele statisticii matematice

VERIFICAREA SI CONFIRMAREA LUCRARILOR DE TRASARE PE TEREN

Descrierea lucr rilor :
1. Lucr rile de trasare pe teren constau în reperarea unor puncte caracteristice fixe la care vor fi
raportate elementele de execu ie.
Ele constau în :
identificarea reperelor fixe care au servit în timpul studiilor de întocmire a
proiectului;
efectuarea unui nivelment general pentru fixarea reperelor la nivelment;
fixarea amplasamentului definitiv pentru an uri, canale de scurgere, lucr ri de art ,
drumuri, camere de împrumut, depozite, etc.
pichetarea i ablonarea profilurilor transversale, pe baza planului de situa ie i a
profilului în lung, pentru realizarea corect a lucr rilor de terasamente i pentru
înlesnirea controlului execu ie;
2. Identificarea reperelor fixe i pichetarea general a lucr rii se va efectua prin grija beneficiarului
i a proiectantului, care au obliga ia pred rii prin proces verbal a acestor repere.
Pichetarea complementar i ablonarea se va efectua prin grija executantului.
Obiectivele controlului de calitate
Obiectivele controlului de calitate sunt :
- verificarea preciziei planimetrice i altimetrice a reperelor fixe în concordan cu prevederile
proiectului de execu ie;
- verificarea amplas rii corecte a lucr rilor în conformitate cu proiectul de execu ie;
Metodologia de control
- ridic ri topometrice;
- verific ri i m sur ri de distan e cu panglici sau rulete fa de repere fixe;
- verific ri i m sur ri de nivelment.
Condi ii de admisibilitate
- respectarea cotelor i distan elor în conformitate cu proiectul de execu ie;
- toleran ele la m sur tori de distan pe teren cu panta de 3 grade sunt :
Td = 0,003 D (m)
unde :
D- este distan a m surat în m,
Pentru distan ele m surate pe terenuri i pante mai mari , toleran ele se majoreaz cu 35%-
100%.
Toleran ele la m surarea cu theodolite a unghiurilor orizontale sunt :
Ta =6cc n
unde:
n – este num rul direc iilor m surate în tur de orizont.
Recep ia de faz se efectueaz conform capitolelor urm toare.

VERIFICAREA SI CONFIRMAREA LUCRARILOR DE CUR IRE

Descrierea lucr rilor
Lucr rile de cur ire constau în :
- opera iuni de defri are, scoaterea r cinilor, umplerea cu material corespunz tor a gropilor
i compactarea p mânturilor din aceste gropi;
- demontarea i demolarea structurilor vechi ale drumului i a instala iilor aferente
( dispozitive de semnalizare i securitate);
- înl turarea materialelor necorespunz toare care nu sunt în conformitate cu specifica iile
tehnice;
- orice alte lucr ri preg titoare prev zute de proiectant în proiectul de execu ie;
- evaluarea la timp i în locurile prev zute a produselor rezultate din aceste lucr ri;
- umplerea cavit ilor dup extragerea r cinilor, în special în zonele unde se vor executa
umpluturi ( ramblee).
Obiectivele controlului de calitate
- conformitatea executiei acestor lucr ri cu prescrip iile tehnice ( proiect, caiet de sarcini sau
dispozi ii de antier);
- respectarea m surilor prev zute în proiectul de execu ie privind protec ia mediului
înconjur tor;
Metodologia de control
- observa ii vizuale;
- verific ri privind concordan a cu proiectul de execu ie;
- sur ri,
Condi ii de admisibilitate
- respectarea prevederilor din proiectul de execu ie i caietele de sarcini;
- respectarea tuturor lucr rilor prev zute în proiect i urm rirea ca acestea s se fac pe
întreaga suprafa ocupat de ampriza drumului.
-
 VERIFICAREA SI CONFIRMAREA LUCRARILOR DE DECAPARE A
PAMÂNTULUI VEGETAL
Descrierea lucr rilor
Lucr rile constau din extragerea brazdelor i decaparea p mântului vegetal pe o grosime de
cca 50-70 cm , înc rcarea , transportul i depozitarea lor.
Depozitarea poate fi provizorie în vederea utiliz rii ulterioare sau definitive în depozite de-a
lungul zonei drumului.
Lucr rile de decapare ale p mântului vegetal se fac pe întreaga suprafa a amprizei drumului i
a gropilor de împrumut.

Obiectivele controlului de calitate

Obiectivele controlului de calitate sunt :
- conformitatea execu iei acestor lucr ri cu prescrip iile din caietul de sarcini:
- grosimea real a stratului vegetal în compara ie cu grosimea prev zut a stratului ce trebuie
decapat;
- condi iile de stocaj ale p mântului vegetal;
- condi iile de drenaj ale suprafetei decopertate;
Metodologia de control const în :
- verific ri;
- examin ri;
- sur ri;
Verific rile constau în :
stabilirea concordan ei lucr rilor executate cu prevederile proiectului;
verificarea dac aceste lucr ri au fost executate pe toat suprafata amprizei drumului i a
gropilor de împrumut, chiar i în cazul când acestea nu sunt precizate în caietul de sarcini;
respectarea conditiilor de stocare i drenaj;
intervalul de timp între opera iile de decapare i începerea lucr rilor de execu ie propriu-zise
, care trebuie s fie cât mai scurt.

Condi iile de admisibilitate :

Aceste condi ii sunt determinate de respectarea prevederilor de proiect .
In cazul în care în urma verific rilor examin rilor i m sur rilor se constat abateri peste limitele
admise sau neîncadrarea în prevederile proiectului i ale prescrip iilor tehnice, urmeaz a se proceda la
remedieri care s ascund prin acoperire sau prin înglobare, lucrarea defectuoas în cauz sau care s
împiedice accesul la ea.

VERIFICAREA SI CONFIRMAREA LUCR RILOR DE ASANARE I DRENARE

Descrierea lucr rilor
Lucr rile constau în realizarea unor dispozitive de colectare i evacuare a apelor ( an uri de
evacuare, an uri de gard , pu uri, drenuri) sau orice alt dispozitiv care s permit executarea în bune
condi iuni a terasamentelor.
Toate lucr rile de asanare - drenare trebuie executate din timp, înainte de începerea celorlalte
lucr ri, inând seama de faptul c , procesul de evacuare al apei i de uscare a p mântului, este în general
un proces lent.
Obiectivele controlului de calitate :
Obiectivele controlului de calitate sunt urm toarele:
- nivelul hidrostatic al pânzei de ap ;
- execu ia corespunz toare i pozi ionarea corect a dispozitivelor de colectare i de drenare
al apelor;
- forma i dimensiunile lucr rilor;
- calitatea materialelor utilizate;
 - pantele de scurgere;
- aprecierea timpului scurs pân la începerea execu iei propriu-zise a terasamentelor;

Metodologia de control
Metodologia de control const în observa ii, verific ri, m sur ri i anume :
- observa ii vizuale privind eficien a lucr rilor de drenaje;
- sur ri topometrice pentru pozi ionarea lucr rilor i verificarea pantelor de scurgere
- sur ri de teren pentru stabilirea formei i dimensiunilor lucr rilor executate;
- sondaje sau m sur ri cu piezometre pentru nivelul hidrostatic;

VERIFICAREA SI CONFIRMAREA LUCRARILOR DE PREGATIRE A TERENULUI

DE FUNDARE
Descrierea lucr rilor
Lucr rile de a terenului de fundare constau din :
- lucr ri de preg tire a amprizei i de executie a treptelor de înfr ire ;
- lucr ri de compactare;
- lucr ri de consolidare a terenului de fundare , dac este cazul.

Obiectivele controlului de calitate

concordan a lucr rilor executate cu prevederile proiectului;
- realizarea gradului de compactare;
- realizarea capacit ii portante;

Metodologia de control :
- examinarea vizual i prin m surare a elementelor componente ale lucr rii din punct de
vedere al pozi iei , formelor i dimensiunilor;
- metodologiile de determinare ale gradului de compactare ;
- metodologiile pentru determinarea capacit ii portante

Condi iile de admisibilitate

- îndeplinirea condi iilor tehnice din proiect i din caietele de sarcini
- gradul de compactare Proctor normal trebuie s fie de min.95%
- capacitatea portant trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:
coeficient de compresibilitate ME.....................min 10 N/mmp
indicele portant californian (CBR).....................min.5%
Deformabilitatea , caracterizat prin deforma ia elastic corespunz toare vehiculului etalon cu
sarcina pe osia din spate de 100 kN trebuie s fie de maxim 500/0,01 mm.
Num rul necesar de puncte de încercare privind gradul de compactare i capacitatea portant se
stabile te de la caz la caz, de c tre dirigintele lucr rii, dar nu trebuie s fie mai mic de 3 încerc ri pe o
suprafa de 2000 mp.
Condi iile de admisibilitate sunt respectate dac :
a) pentru o serie de 5 determin ri ale gradului de compactare, numai o singur valoare nu
îndepline te condi iile de mai sus, dar nu trebuie s fie mai mic de 90%;

b) pentru o serie de 5 determin ri ale capacit ii portante numai rezultatul unei singure
determin ri nu respect conditia de la punctul de mai sus, dar reprezint valori mai mari
de :
- 9 N/mmp pentru coeficientul de compresibilitate ME;
- 4% pentru indicele portant californian (CBR).
c) valorile deforma iei elastice sunt mai mari decât 500 /0,01 mm, în maxim 10% din
punctele de m surare.
Omogenitatea execu iei este corespunz toare dac coeficientul de variatie rezultat în urma prelucr rii
statistice a rezultatelor determin rilor are valori sub 50% „Instruc iunilor tehnice departamentale
privind metodologia de interpretare statistic a rezultatelor m sur torilor de laborator i de teren
pentru determinarea calit ii complexului rutier” AND nr 519/93.

VERIFICAREA SI CONFIRMAREA LUCRARILOR DE EXECU IE

Descrierea lucr rilor
1. In func ie de nivelul platformei drumului fa de linia terenului natural, terasamentele se
execut :
- în rambleu
- în debleu
- în profil mixt
2. O situa ie particular o constituie realizarea unor terasamente în condi ii speciale :
- în spatele culeelor unor lucr ri de art
- în casete i an uri
3. Execu ia terasamentelor comport urm toarea succesiune de opera ii : s pare, înc rcare,
transport, desc rcare, împr tiere, nivelare i compactareObiectivele controlului de calitate
Controlul de calitate const din urm toarele opera iuni principale:
a) Verificarea calit ii materialelor utilizate la execu ia terasamentelor;
b) Verificarea capacit ii portante i deformabilit ii
c) Verificarea compactit ii
Controlul de calitate se refer i la urm toarele aspecte ale procesului tehnologic de execu ie a
terasamentelor :
- umiditatea materialului în momentul compact rii;
- modul de a ternere în straturi i grosimea stratului a ternut;
- asigurarea pantelor transversale i a posibilit ilor de scurgere a apelor din precipita ii;
- corela ia dintre volumul de material pus în oper i num rul de utilaje de care dispune
executantul;
- înclinarea taluzelor.
Materiale pentru terasamente
1. Materialele pentru executia terasamentelor rutiere sunt:
- mânturi conform STAS 1243-83;
2. Calitatea p mânturilor coezive ca materiale pentru terasamentele rutiere conform capitolelor
urm toare. Verificarea calit ii p mânturilor are drept scop stabilirea concordan ei acesteia
cu prevederile proiectului de execu ie i se face atât la începerea lucr rilor, în depozitele i
gropile de împrumut, cât i pe parcursul execu iei terasamentelor.
3. Calitatea p mântului se verific pentru :
- mântul din debleuri pe o adâncime de min 50 cm sub nivelul viitor al patului drumului
- mântul din care se vor executa rambleuri ( din depozite, gropi de împrumut i debleuri)
4. Calitatea p mântului se stabile te prin determinarea urm toarelor caracteristici geotehnice:
compozi ia granulometric conform STAS 1913/5-85
coeficientul de neuniformitate conform STAS 1243/83
limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-76
umflarea liber conform STAS 1913/12-82 i stabilirea conformit ii acestora cu prevederile
proiectului sau caietului de sarcini
Se determin de asemeni :
- umiditatea natural a p mântului conform STAS 1913/1-83
- caracteristicile de compactare ale p mânturilor prin încercarea Proctor normal (PN) conform
STAS 1913/3-83;
Determinarea caracteristicilor geotehnice se efectueaz pe probele de p mânt prelevate .
 In cazul în care se constat abateri de la prevederile caietului de sarcini în ceea ce prive te
caracteristicile p mântului, beneficiarul împreun cu proiectantul va disputa luarea unor m suri specifice
i anume:
înlocuirea cu un p mânt de o calitate corespunz toare;
stabilizare mecanic ;
reducerea umidit ii p mântului prin depozitare provizorie prin opera iuni succesive de
amestecare sau cu tratarea cu var;

Verificarea compact rii materialelor

Verificarea compact rii materialelor din alc tuirea terasamentelor rutiere se verific în
urm toarele moduri:
- verificarea tehnologiei de compactare;
- controlul compact rii în timpul execu iei terasamentelor;
- Tehnologia de compactare i alegerea utilajelor este la latitudinea executantului.
-Beneficiarul are obliga ia verific rii tehnologiei de compactare propuse de executant;
-Verific rile se efectueaz înainte de începerea lucr rilor pe un poligon de încercare în
conformitate cu prevederile Normativului C.182/87 sau pe primele straturi puse în opera ale
terasamentului.
-Obiectivele principale ale acestor verific ri sunt:
- determinarea parametrilor de compactare i compararea acestora cu cei propu i de executant
i anume:
densitatea în stare uscat maxim , determinat prin încercarea Proctor normal ;
umiditatea optim de compactare Proctor normal ;
grosimea de a ternere a materialului i cea a stratului dup compactare;
num rul minim de treceri necesar realiz rii gradului de compactare prescris;
verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor de compactare;
sarcina pe roat a compactoarelor cu pneuri sau presiunea static pe unitatea de lungime a
compactoarelor cu rulouri netede;
viteza de lucru;
frecven a de vibrare i amplitudine în cazul compactoarelor vibratoare;
verificarea gradului de compactare realizat.
-Concomitent cu aceste verific ri, executantul de comun acord cu beneficiarul va stabili
metodologia de control a compact rii i capacit ii portante, modul de prelevare a probelor i
interpretarea rezultatelor în func ie de natura materialului utilizat la execu ia terasamentelor.
-Controlul compact rii în timpul execu iei se desf oar pe toat durata execu iei
terasamentelor i are urm toarele obiective:
- verificarea gradului de compactare în cazul alc tuirii terasamentelor din p mânturi coezive
i necoezive;
- verificarea grosimii straturilor compactate;
- verificarea intensit ii de compactare sau a num rului de treceri necesare pentru realizarea
gradului de compactare cerut.
-Metodologia de control a compact rii se stabile te de c tre executant în colaborare cu
beneficiarul lucr rii.
-Gradul de compactare se stabile te conform prevederilor STAS 2914/84 i reprezint raportul
dintre densitatea în stare uscat a materialului din lucrare i densitatea în stare uscat maxim a acestuia
determinat în laborator prin încercarea Proctor normal , conform STAS 1913/13-83.
-Densitatea în stare uscat a materialului se calculeaz cu rela ia :
 w
= g / cmc
w
1
100
în care:
d = densitatea in stare uscat a materialului ( g/cmc)
w = densitatea în stare umed a materialului (g/cmc)
w = umiditatea materialului ( %)
-Densitatea în stare umed se determin conform STAS 1913/3-83 prin urm toarele metode:
- metoda tan ei
- metoda prin imersare în mercur
- metoda cânt ririi cu balan a hidrostatic
- metoda cu volumetrul cu con i nisip conform STAS 12288-85.
Executantul poate utiliza i alte metode rapide de determinare a densit ii în stare umed , de
exemplu metoda prin înlocuire de volum:
- metoda balonului ( densimetrul cu membrana i ap );
- metoda cu folia de plastic i ap ;
- metoda înlocuirii cu nisip( densimetrul cu nisip)
-In cazul utiliz rii acestor metode rapide executantul trebuie s stabileasc corec ii ale densit ii
în stare umed pentru a ob ine valori comparabile cu cele determinate prin metodele standardizate.
Aceste corec ii se stabilesc la începutul lucr rilor pentru fiecare tip de material.
-Umiditatea se determin conform STAS 1913/1-82 prin metoda clasic a etuv rii la temperatura
de +1050C.
Executantul poate utiliza i alte metode rapide de determinare a umidit ii i anume:
metode chimice :
- cu umidimetrul cu carbid
metode prin uscare (STAS 1913/1-82):
- prin înc lzirea în tav ;
- prin ardere cu alcool;
- cu radia ii infraro ii, într-o etuv portabil ,
-In cazul utiliz rii acestor metode rapide, executantul trebuie s stabileasc corec ii ale umidit ii
pentru a se ob ine valori comparabile cu cele determinate prin metoda standardizat .
Aceste corec ii se stabilesc la începutul lucr rilor pentru fiecare tip de material.
-In cazul p mânturilor necoezive pentru care nu se pot determina caracteristicile de
compactare prin încercarea Proctor normal , conform STAS 1913/13-83 controlul compact rii în timpul
execu iei se efectueaz prin urm toarele încerc ri:
- încercarea cu placa Lukas( VSS) în 2 cicluri de înc rcare
- determinarea indicelui portant californian (CBR)
- determinarea tas rii.
-Condi iile de admisibilitate sunt în func ie de zona terasamentului i de tipul de p mânt
-Num rul de încerc ri de control va fi stabilit de c tre dirigintele de antier în func ie de
eterogenitatea p mântului , îns nu va fi mai mic de 3 încerc ri repartizate stânga, ax, dreapta, în
sec iuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime i strat.
-Gradul de compactare se consider corespunz tor când una din valorile dintr-o serie de 5 este
inferioar valorilor admisibile , îns aceast valoare nu poate fi mai mic cu 5% pentru gradul de
compactare cu 10% pentru ME sau indicele CBR i mai mare cu 1 mm fa de valorile tas rii.
- Omogenitatea execu iei pentru un tronson dat este satisf toare când coeficientul de varia ie
(Cv) rezultat în urma prelucr rii statistice a minimum 10 valori nu dep te 50%.
- In cazul când beneficiarul constat o compactare necorespunz toare a stratului va analiza
cauzele i va dispune continuarea compact rii sau alte m suri necesare dup care se va dispune
reverificarea compacticit ii ob inute.
Zonele de terasa- P mânturi
Mente la care se Necoezive Coezive Mg CBR Tasare
prescrie gradul de Imbr m Imbr m Imbr m Imbr m N/mmp % h/mmp
compactare Perman semiperm. perman semiperm.
a)primii 30cm si
terenului natural
de sub un
rambleu cu înal i-
mea h de :
h 2,00 m 100 95 97 93 10 6 5
h 2,00 m 95 92 92 90 10 6 5
b)in corpul ram-
bleelor la
adâncimea h sub
patul drumului :
h 0,50 m 100 100 100 100 20 8 3
0,5 h 2,0 m 97 97 97 94 15 6 5
h 2,00 m 92 92 92 90
c)în deblee pe
adâncimea de
0,30 m sub patul 100 100 100 100 20 8 3
drumului

- Nu se va trece la execu ia stratului urm tor pân nu se vor ob ine rezultatele corespun-
toare.
- Beneficiarul va determina grosimea de a ternere a materialului din straturile rambleurilor
Grosimea de a ternere a materialului se verific în urm toarele moduri:
- cu ajutorul unei tije gradate care se înfige în strat;
- prin s parea unei gropi pân la stratul compactat inferior i m surarea direct cu ruleta;
- Beneficiarul va urm ri pe parcursul execu iei respectarea num rului de treceri necesar pentru
: - realizarea gradului de compactare sau:
- verificarea intensit ii de compactare i anume, a raportului Q/S, în care:
Q- volumul de p mânt compactat într-o unitate de timp ( de regul o zi)
S- suprafata acoperit de compactare în aceea i unitate de timp ( de regul o zi) conform
Normativului privind executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri, indicativ C.182/87

Verificarea capacit ii portante sau a deformabilit ii

Verificarea capacit ii portante sau a deformabilit ii terasamentelor rutiere se efectueaz la
nivelul patului drumului dac nu este prev zut strat de form sau la nivelul superior al terasamentului
(PST) minus grosimea stratului de form , în cazul prevederii acestuia.
Capacitatea portant se determin prin :
- încercarea cu placa circular de înc rcare LUKAS(VSS)
- încercarea cu aparatul CBR
Deformabilitatea se determin cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman conform
„Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectometrie i deflectografie a
capacit ii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple i semirigide” indicativ CD 31-94.
Determin rile deflectometrice sunt utilizate în special pentru verificarea uniformit ii execu iei.
Capacitatea portant trebuie s îndeplineasc urm toarele conditii :
- coeficientul de compresibilitate Mg .........................min 15 N/mmp
 - indicele portant californian (CBR)............................min 6%
Deformabilitatea , caracterizat prin deforma ia elastic corespunz toare vehiculului etalon cu
sarcina pe osia din spate de 100 KN, trebuie s fie de maxim 400 x 0,01 mm.
Num rul de necesar de puncte de m surare se stabile te de la caz la caz de c tre dirigintele
lucr rii, dar el nu trebuie s fie mai mic de 3 puncte la 1500 mp suprafa a strat, pentru determin rile cu
placa Lukas, respectiv 100 puncte /km band (adic din 20m în 20 m în profile transversale (pentru
determin rile deflectometrice.
Condi iile de admisibilitate sunt respectate dac :
pentru o serie de 5 încerc ri pentru determinarea coeficientului de compresibilitate sau ale
indicelui portant californian CBR, una dintre valori este mai mic decât cea admisibil dar
nu este mai mic de :
- 13,4 N/mmp pentru coeficientul de compresibilitate Mg;
- 5,5 % pentru indicele portant californian CBR
pentru un sector de m surare a deformabilit ii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie tip
Benkelman, deforma ia elastic prezint valori mai mari decât cea admisibil în mai pu in
de 10% din punctele de m surare;
Un sector executat de terasament rutier se consider omogen, atunci când coeficientul de
varia ie ob inut în urma prelucr rii statistice a rezultatelor m sur torilor de deformabilitate cu
deflectometrul s u de capacitate portant cu placa Lukas nu dep te 50%.

Verificarea capacit ii portante prin metode neclasice

Capacitatea portant a terasamentelor rutiere se poate verifica cu acordul beneficiarului lucr rii
i prin alte metode.
In func ie de dotarea executantului pot fi utilizate urm toarele metode:
- penetrometrie dinamic cu penetrometrul dinamic u or (PDU)
- penetrometrie cu penetrometrul static Proctor manual, recomandat în cazul terasamentelor
alc tuite din p mânturi coezive;
- înc rcarea cu placa în 2 trepte recomandat în cazul terasamentelor din p mânturi necoezive,
din materiale stâncoase sau din de euri i subproduse industriale.
Executantului îi revine sarcina s stabileasc la începutul fiec rei lucr ri o valoare admisibil a
noi caracteristici de capacitate portant , în corela ie cu una dintre condi iile de admisibilitate.

CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI DRUMULUI

Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dup terminarea execu iei terasamentelor
cu sau f strat de form .
Acest control const în :
- verificarea pe nivelment a profilului longitudinal i al profilurilor transversale realizate, fa
de prevederile proiectului de execu ie;
- verificarea capacit ii portante;
- verificarea calit ii lucr rilor de finisaje;

1. Verificarea prin nivelment

Verificarea prin nivelment const într-un control topografic al profilului longitudinal în profiluri
transversale situate la 20 m unul de altul i în m surarea denivel rilor locale longitudinale.
a) Toleran ele de nivelment impuse sunt urm toarele:
- la l imea platformei :
* ± 0,05 m fa de ax
* ± 0,10 m la l imea întreag
* ± 0,50 m la ampriza rambleului
- la cotele proiectului
* ± 0,05 m fa de cotele de nivel ale proiectului
 - la suprafata platformei
- platforma f strat de form ± 3cm
- platforma cu strat de form ± 5cm
- taluz neacoperit ± 10cm
- denivel ri locale longitudinale sub la ime de 3 cm ± 5cm
b) Dirigintele va dispune corectarea profilurilor defectuoase i a imperfec iunilor locale prin
nivelare sau completare.

2 Verificarea capacit ii portante

Metodologiile de determinare a capacit ii portante la acest nivel sunt prezentate în
urm torul capitol.:

Valorile admisibile pentru capacitatea portant sunt urm toarele:

Caracteristica strat de Cu strat de form
form
Deforma ia elastic admisibil Max.400 Max.200
0,01mm
Coeficient de compresibilitate Min.15 Min.30
Mg N/mmp
Indicele portant californian Min.6 Min.8
(CBR) %

Num rul necesar de puncte de control al portantei se stabile te de la caz la caz de c tre
dirigintele lucr rii, dar el nu trebuie s fie mai mic de 3 puncte la 1500 mp, suprafata strat pentru
determin ri cu plac Lukas (VSS) si aparatul CBR de teren, respectiv 100 puncte/km band (adic din
20m în 20 m în profiluri transversale) pentru verificarea deformabilit ii cu deflectometrul cu pârghie.
Capacitatea portant se consider corespunz toare dac cel mult 10% din rezultatele încerc rilor
dep esc valoarea admisibil .
Uniformitatea execu iei este satisf toare la acest nivel dac coeficientul de variatie (CV)
determinat prin prelucrarea statistic a minimum 10 valori m surate, nu dep te 50%.
In cazul în care se constat abateri de la capacitatea portant prev zut în proiect, beneficiarul va
dispune în urma unei analize a situa iei de fapt , fie continuarea compact rii , fie luarea unor m suri
specifice în vederea îmbun irii capacit ii portante.
Verificarea calit ii execu iei lucr rilor de finisare
Lucr rile de finisare a terasamentelor constau în :
- acoperirea cu p mânt vegetal al taluzurilor , înierbarea sau plantarea cu arbu ti a acestora;
- asigurarea scurgerii apelor;
- repararea taluzurilor i a denivel rilor ;
- amenajarea gropilor de împrumut i a depozitelor de p mânt
Controlul calit ii execu iei const în :
a) În cazul protec iei taluzurilor
- verificarea conformit ii re etei de semin e pentru înierbare i a altor produse utilizate (
geotextile îns mân are, cleionare)
- verificarea calit ii nivel rii a fix rii i a compact rii p mântului vegetal i a celorlalte
lucr ri;
- verificarea calit ii cre terii vegeta iei îns mân ate sau plantate
- stabilirea împreun cu executantul a perioadei cele mai bune pentru efectuarea lucr rilor de
îns mân are
b) În cazul asigur rii scurgerii apelor
- verificarea protec iei i a eficien ei lucr rilor amenajate pentru scurgerea apelor
- verificarea conformit ii execu iei an urilor i a rigolelor cu prevederile proiectului;
 - verificarea calit ii materialelor utilizate la execu ia acestor lucr ri
- verificarea paralelismului lucr rilor de scurgere cu proiectul taluzului
- verificarea degaj rii lucr rilor de scurgere a apelor de îngr diri de p mânt sau bolovani,
care ar împiedica scurgerea normal a apelor din precipita ii
c) În cazul taluzurilor i denivel rilor
- verificarea în cazul când au ap rut degrad ri în urma unor precipita ii cu caracter toren ial a
modului de remediere i a calit ii acestor lucr ri;
- verificarea denivel rilor ap rute în urma circula iei pe antier i a remedierii acestora
d) In cazul gropilor de împrumut i a depozitelor
- regulile de urm rire a calit ii execu iei lucr rilor de terasamente în cazul debleelor i
rambleelor sunt valabile i în acest caz îns cu o rigurozitate mai redus ;
- verificarea respect rii tehnologiei de exploatare pentru gropile de împrumut i pentru depozite;
- verificarea execut rii corecte a lucr rilor de reamenajare a gropilor de împrumut si depozitelor.

RECEP IA LUCR RILOR

Lucr rile de terasamente vor fi supuse unor recep ii pe parcursul execu iei ( recep ii pe faze de
execu ie) unei recep ii preliminare i a unei recep ii finale.
Recep ia pe faze de lucr ri :
1.In cadrul recep iei pe faze ( de lucr ri ascunse) se va verifica dac partea de lucr ri ce se
recep ioneaz s-a executat conform proiectului i atest condi iile impuse de documenta ii i de
prezentele instruc iuni.
2. In urma verific rilor se încheie proces verbal de recep ie pe faze, în care se confirm
posibilitatea trecerii execu iei la faza urm toare.
3. Recep ia pe faze se efectueaz de c tre dirigintele lucr rii sau organismul de consultan i
conduc torul tehnic al lucr rii, documentul ce se încheie ca urmare a recep iei trebuind s poarte ambele
semn turi.
4. Recep ia pe faze se va face în mod obligatoriu în urm toarele momente ale lucr rii :
- trasare i ablonarea lucr rii
- decaparea stratului vegetal
- compactarea terenului de fundare
- în cazul rambleurilor pentru fiecare metru din în imea de umplutur i la realizarea
umpluturii sub stratul de form
- în cazul s turilor , la cota final a s turii
5. Registrul de procese verbale de lucr ri ascunse se ine la dispozi ia atât a organelor de control
cît i a comisiei de recep ie preliminar i final .
Recep ia preliminar
1. La terminarea lucr rilor de terasamente sau a unei p i din acestea se va proceda la efectuarea
recep iei preliminare a lucr rilor , verificându-se :
- concordan a lucr rilor cu prevederile prezentelor instruc iuni i a proiectului de execu ie;
- natura materialului din corpul patului;
- concordan a gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini;
2.Lucr rile nu se vor recep iona dac :
- nu sunt realizate cotele i dimensiunile prev zute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât i pe fiecare strat în
parte ( atestare de procese verbale de recep ie pe faze)
- lucr rile de scurgerea apelor sunt necorespunz toare
- nu s-au respectat pantele transversale i suprafata platformei
- se observ fenomene de instabilitate , începuturi de cr turi în corpul terasamentelor ,
ravin ri ale taluzurilor, etc
- nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului
Defec iunile se vor consemna în scris i se vor stabili modul i termenul de remediere.
 Recep ia final
La recep ia final a lucr rilor se va consemna modul în care acestea s-au comportat i dac au
fost între inute corespunz tor.

CONDITII DE CALITATE A PAMÎNTURILOR CA MATERIAL PENTRU

TERASAMENTE
I.Generalit i
mânturile reprezint materialul folosit în mod curent pentru execu ia terasamentelor rutiere.
mânturile sunt materialele naturale formate dintr-un amestec de particule de diferite m rimi,
în majoritate de origine minerale, provenite din dezagregarea natural a rocilor compacte.
Calitatea unui p mânt utilizat la execu ia terasamentelor rutiere este determinat de o serie de
parametri intrinseci i anume:
- compozi ia granulometric ;
- plasticitatea în cazul p mânturilor coezive sau echivalentul de nisip EN în cazul celor
necoezive ;
- con inutul de materii organice
Cunoa terea naturii p mântului permite înc de la început alegerea utilajelor , a metodelor de
execu ie i de control al calit ii.
Starea p mânturilor determinat de umiditatea lor natural (wn ) poate fi definit de 3 parametri
i anume:
- pozi ia wn determinat de fractiunea 0/20 în raport cu wopt PN;
- pozi ia wn în raport cu limitele m Atterberg (wL i wp ) exprimat prin indicele de
consisten :
W Wn
Ic = L
Ip
- indicele portant instantaneu (IPI) exprimat prin valoarea indicelui portant californian (CBR)
determinant pe o epruvet de p mânt compactat wn cu o energie Proctor normal (PN)
In func ie de ace ti parametri, starea p mântului poate fi umed , mijlocie sau uscat .
Starea de umiditate are o importan capital la execu ia terasamentelor în cazul utiliz rii
mânturilor sensibile la ap .
Cunoa terea st rii de umiditate permite stabilirea condi iilor de utilizare a acestor tipuri de
mânturi, în func ie de situa ia meteorologic din timpul execu iei.
mânturile întâlnite frecvent în natur sunt un amestec de p mânturi coezive i necoezive
caracteristicile lor geotehnice depinzând de propor ia în care se g sesc cele dou componente.
mânturile în stare natural sunt caracterizate în general printr-o umiditate apropiat de
umiditatea optim de compactare determinat prin încercarea Proctor.

2Clasificarea p mânturilor
Dup cum calitatea p mânturilor corespunde sau nu condi iilor de utilizare, acestea se pot
împ i în :
- mânturi naturale care pot fi utilizate ca atare
- mânturi îmbun ite
mânturile naturale utilizate ca atare :
Clasificarea p mânturilor care se folosesc la execu ia terasamentelor se face în conformitate cu
STAS 2914-84. în func ie de plasticitate i granulozitate.
O clasificare specific p mânturilor în func ie de comportarea asem toare la ac iunea apei i la
punerea în oper este prezentat astfel :
- p mânturi coezive - clasa A
- p mânturi necoezive – clasa B
 mânturile coezive au fost grupate în trei subclase (A1-A3) pe baza granulozit ii i plasticit ii.
mânturile necoezive au fost grupate dup granulozitate, con inutul de frac iuni fine ( sub 0,08
mm) i echivalentul de nisip în 9 subclase( B1-B3).
Comportarea asem toare a p mânturilor la ac iunea apei este determinat de con inutul de
frac iuni fine ( sub 0,08 mm) în general argiloase.
Un con inut critic în frac iuni fine este de cca 12% din acest punct de vedere p mânturile putând
fi :
mânturi sensibile la ap cu un con inut mai mare de 12% de frac iuni fine la care varia iile
hidrice i meteorologice au o influen important asupra calit ii lucr rilor;
mânturile insensibile la ap cu un con inut mai mic de 12% frac iuni fine, la care varia iile
hidrice i meteorologice au efecte neglijabile asupra calit ii lucr rilor
mânturile îmbun ite
Imbun irea calit ii p mânturilor se face :
- la nivelul terenului de fundare
- la patul drumului în cazul debleelor
- în cazul rambleelor
- în partea superioar a terasamentelor (PST)
- la stratul de form
pentru :
- ameliorarea portantei i viabilit ii infrastructurii i a terenului natural;
- asigurarea unui strat cu o portant suficient pentru a permite compactarea straturilor
rutiere(strat de form )
- protec ia unei suprafete sensibile de intemperii
- realizarea unui strat de reparti ie a înc rc rilor în cazul p mânturilor deformabile;
- îmbun irea stabilit ii rambleurilor
Imbun irea calit ii p mânturilor const în:
- modificarea granulozit ii
- modificarea umidit ii
- tratament ( stabilizare chimic sau mecanic )
a) Modificarea granulozit ii se poate face prin :
- eliminarea frac iunilor 0/d sensibile la ap i înghe
- eliminarea frac iunilor grosiere care pot împiedica un amestec i o nivelare corespunz toare a
materialelor
- fragmentarea i f râmi area frac iunilor grosiere pentru amenajarea corespunz toare a
amestecurilor
b) Modificarea umidit ii în cazul când p mânturilor au o umiditate în afara intervalului de
varia ie wopt de compactare const în :
- umezirea p mânturilor cu umidit i mai mici
- uscarea p mânturilor în cazul unor umidit i mai mari
b) Tratamentele p mânturilor în cazul reducerii umidit ii i îmbun irii plasticit ii i
îmbun irii caracteristicilor mecanice const în :
- tratamente cu lian i hidraulici – var i ciment
- tratamente cu lian i puzzolanici – zgur granulat , cenu i var
- tratamente cu caracter granular ( îmbun iri granulometrice sau stabiliz ri mecanice)

3 Conditii de admisibilitate a p mânturilor la execu ia terasamentelor

Condi iile de admisibilitate a p mânturilor difer în func ie de locul de utilizare i anume:
- în corpul rambleului
- la partea superioar a terasamentului (PST) în cazul rambleurilor i debleurilor ;
- în stratul de form , exigen ele calitative crescând de jos în sus
 In cazul utiliz rii p mânturilor în corpul rambleurilor nu sunt impuse restric ii deosebite
privind utilizarea p mânturilor.
Astfel conform STS 2914-84 în corpul rambleurilor nu pot fi utilizate p mânturi cu consisten
sc zut : mâluri, n moluri, p mânturi turboase cu un con inut de s ruri solubile în ap mai mare de 5%
sau cu substan e putrescibile.
In cazul utiliz rii p mânturilor la execu ia p ii superioare a terasamentelor ( în cazul debleurilor
i rambleurilor ) i a stratului de form , în afara de condi iile de calitate precizate mai apar o serie de
restric ii determinate de :
- dimensiunea maxim a granulelor
- compactibilitatea p mântului
- traficabilitate
- gelivitate
Dimensiunea maxim a granulelor nu poate dep i 100 mm în cazul p mânturilor utilizate ca
atare sau 50 mm în cazul p mânturilor tratate, restric ia fiind condi ionat de posibilit ile de nivelare a
suprafe ei stratului.
Compactibilitatea p mântului trebuie s fie corespunz toare, p mânturile cu un coeficient de
neuniformitate mai mic de 5, fiind greu de compactat, ele putând fi utilizate la acest nivel numai dup
îmbun irea granulometric care s conduc la o compactibilitate i încle tare corespunz toare a statului.
Traficabilitatea stratului este impus de circula ia de antier în condi ii meteorologice
defavorabile. In aceast situa ie p mânturile sensibile la ap pentru a putea fi utilizate trebuie
îmbun ite.
Gelivitatea. In general, partea superioar a terasamentelor i stratul de form se afl la adâncimi
situate în zona de înghe . In aceast situa ie p mânturile utilizate nu trebuie s fie gelive(s fie sensibile
la înghe ).
Gelivitatea p mânturilor se stabile te conform STAS 1709/3-90
Gelivitatea poate fi apreciat pe baza unor criterii granulometrice sau prin m surarea umfl rii
unor epruvete supuse la înghe .
Un p mânt este geliv când el îndepline te concomitent urm toarele 3 condi ii:
- limita de lichiditate wL 55
- umflarea liber UL 60
- frac iunea argiloas sub 0,002 mm 20%
Condi iile de utilizare ale p mânturilor la execu ia terasamentelor sunt determinate de natura i
starea de umiditate a p mânturilor în cazul p mânturilor sensibile la umiditate. Ele vor corespunde i
prevederilor STAS 2914-84, pct.2.4.
mânturile clasificate ca foarte bune conform STAS 1243-88 pot fi folosite în orice condi ii
climatice i hidrologice la orice în ime de terasament f a se lua m suri speciale. De asemenea ele
pot fi utilizate f restric ii la execu ia stratului de form i a PST i în cazul debleurilor i a
rambleurilor.
mânturile clasificate ca bune conform STAS 1243-88 pot fi folosite în orice condi ii climatice
i hidrologice la orice în ime de terasament punând îns unele probleme legate de compactibilitatea
i traficabilitatea datorit uniformit ii granulometrice , necesitând o tehnologie adecvat de punere în
oper .
mânturile clasificate ca mediocre în cazul când condi iile hidrologice locale sunt mediocre i
nefavorabile vor fi folosite în corpul rambleurilor numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/2-90
privind prevenirea degrad rilor provocate de înghe -dezhe .
Aceste p mânturile nu pot fi utilizate la execu ia stratului de form .
Utilaizarea lor la PST i în cazul debleurilor se va putea face numai dup luarea unor m suri de
îmbun ire.
mânturile clasificate ca rele i foarte rele pot fi utilizate în corpul rambleurilor numai
îmbun ite.
 In cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului la PST i în cazul stratului de form
aceste p mânturi nu pot fi utilizate fiind necesar înlocuirea lor cu p mânturi corespunz toare.
mânturile aflate la umidit i cu ± 4% fa de wopt de corec ie a con inutului de ap , f raport
de liant sau reactiv.
In cazul când pentru aducerea la unit i apropiate de wopt de compactare este necesar tratarea cu
lian i, aceasta se va face cu acordul beneficiarului i a proiectantului.

4 Controlul calit ii p mânturilor naturale utilizate la execu ia terasamentelor

Controlul calit ii materialelor utilizate la execu ia terasamentelor se face :

- la terenul de fundare
- la p mântul din patul drumului, în cazul debleurilor pe o adâncime de 50 cm
- la p mântul din gropile de împrumut i corpul debleurilor
- la p mântul utilizat la execu ia rambleurilor
Controlul calit ii const în:
- determinarea umidit ii naturale
- determinarea principalelor caracteristici geotehnice necesare identific rii i clasific rii
mânturilor i anume:
a) granulozitatea conform STAS 1913/5-85
b) limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-86
c) sensibilitate la înghe dezghe conform STAS 1909- 75 în cazul când p mântul este utilizat
la partea superioar a terasamentelor i la stratul de form
d) con inutul de materii organice mai mare de 5% materii organice :
- determinarea caracteristicilor de compactare prin încercarea Proctor conform STAS
1913/13-83
Determin rile caracteristicilor de mai sus se fac pe probe de p mânt de min 50 kg recoltate din
zonele men ionate la punctele de mai sus.
Rezultatele ob inute în urma determin rilor de laborator efectuate pe aceste probe sunt comparate
cu prevederile proiectului.
In cazul când calitatea i starea p mânturilor nu corespund cu prevederile proiectului,
beneficiarul va dispune m surile ce se impun fie de îmbun ire fie de înlocuirea lor cu p mânturi
corespunz toare.

MODUL DE PRELEVARE A PROBLEMELOR IN VEDEREA IDENTIFIC RII

PAMÂNTURILOR
Identificarea caracteristicilor p mânturilor folosite la execu ia terasamentelor rutiere se face:
a) înainte de începerea lucr rilor pentru p mântul din care se vor executa terasamente
( gropi de împrumut, alte surse);
b) în timpul execu iei la locul de punere în oper pentru p mântul natural de sub
rambleu pe o adâncime de minim 30 cm sau din debleu, pe o adâncime minim de 50
cm sub nivelul viitorului pat al drumului i se verific concordan a acestora, cu
prevederile din proiectul de execu ie.
Verificarea const în prelevarea unor probe de p mânt pe care se vor determina principalele
caracteristici geotehnice necesare identific rii i clasific rii acestora
Probele de p mânt se împart în :
probe netulburate
probe tulburate
Probele netulburate i tulburate se preleveaz din fiecare tip de p mânt întâlnit în sondaje, în
condi iile prev zute în STAS 1242/3-87 i 1242/4-85
Probele netulburate se consider cele la care p mântul î i p streaz intact structura (porozitatea
natural , umiditatea natural , leg turi structurale).
 Conform prevederilor STAS 1242/2-1983 probele netulburate se pot preleva :
a) sub forma de monoliti (cuburi cu l imea de minim 25 mm) din toate tipurile de p mânt
coezive;
b) în tu uri metalice cu în imea de 130 mm si diametrele de 125 mm ce se introduc în
mânt prin batere pentru toate determin rile mecanice
c) în tu uri metalice cu în imea de 180 mm si diametrul de 152 mm probele la care este
necesar s se determine indicele portant californian CBR
d) din p mânturile macroporice sensibile la umezire probele netulburate se preleveaz din
foraje cu dispozitive speciale sau sub form de monoliti din sondaje deschise.
Probele tulburate se recolteaz in diferite recipiente ( saci de plastic, bidoane, borcane)în care
mântul este introdus a a cum îl scot uneltele de s pat.
Extragerea, parafinarea, etichetarea , ambalarea i transportul probelor netulburate i tulburate
prelevate din zona constructiei terasamentului, pentru stabilirea în laborator a caracteristicilor fizico –
mecanice ale p mânturilor se face conform STAS 1242/3-87 i STAS 1242/4-85.
Cantitatea minim de p mânt necesar determin rilor este de 50 kg pentru fiecare tip de p mânt.
Frecven a de recoltare a probelor necesare încerc rilor enumerate mai sus este de minim o
prob la 5000 mc de p mânt în functie de profilul terenului i de gradul de neuniformitate al
mântului.
Caracteristicile geotehnice ce se determin pe probele recoltate pentru identificarea i
clasificarea p mânturilor sunt conform STAS 1242/2-83 urm toarele:
- granulozitatea conform STAS 1913/5-85
- umiditate natural conform STAS 1913/1-82
- indici de plasticitate conform STAS 1913/4-86
- densitate in stare natural si uscat conform STAS 1913/3-86
- echivalentul de nisip conform STAS 730-89
- unghiul de frecare intern i coeziunea conform STAS 8942/5.-82
- modululul de deformatie liniar conform STAS 8942/3-90
- rezistenta la penetrare static conform STAS 1242/6-76
- rezisten a la penetrare dinamic conform STAS 1242/5-88
- indicele de capacitate portant CBR cf anexa 7
- caracteristici de compactare conform STAS 1913/13-83

METODE RAPIDE DE TEREN PENTRU DETERMINAREA GRADULUI DE COMPACTARE

AL TERASAMENTELOR RUTIERE
I. Generalit i
Gradul de compactare se stabile te conform prevederilor STAS 2914/84 prin compararea
densit ii aparente în stare uscat ( d) exprimat în g/cmc, a p mântului din terasamente cu densitatea
aparent în stare uscat maxim ( dmax ) exprimat tot în g/cmc, ob inut în laborator prin încercarea
Proctor normal .
Gradul de compactare se calculeaz cu rela ia :
d
D= x100(%)
d max
Caracteristicile care intervin direct în verificarea gradului de compactare sunt :
- densitatea în stare umed (( w)
- umiditatea (w)
Pe baza densit ii în stare umed se determin densitatea în stare uscat conform STAS 1913/1-82
cu rela ia:
 w
= (g/mc)
w
1
100
precum i densitatea in stare uscat maxim (( dmax).
Densitatea în stare uscat maxim (( d max) i umiditatea optim de compactare se determin prin
încercarea Proctor normal conform STAS 1913/13-83
Metodele ce se pot utiliza în antier pentru determinarea caracteristicilor p mântului, care
intervin în controlul compact rii pot fi directe i indirecte.
Metodele directe sunt astfel denumire întrucât se aplic direct pe teren asupra stratului
compact.Ele au avantajul c sunt mai rapide , rezultatele ob inându-se imediat, fapt ce permite
efectuarea unui num r mare de încerc ri i implicit un cost redus al acestora.
Dezavantajul acestor metode este acela c , pentru stabilirea caracteristicilor p mântului (( w i
w)sunt necesare curbe etalon, ceea ce mic oreaz precizia determin rilor.
Num rul mare de încerc ri de acest fel, ce se pot face permite i o interpretare statistic a
rezultatelor .
Dintre metodele directe cu importan practic pentru controlul calit ii compact rii care pot fi
utilizate se men ioneaz :
- metodele penetrometrice
- cu penetrometrul dinamic u or PDU
- cu penetrometrul static PROCTOR
- metoda cu izotopi radioactivi –STAS 1242/9-76
Metodele indirecte se aplic fie în laborator , asupra unor probe prelevate din stratul compactat
fie pe teren.
Durata i costul acestor determin ri sunt mai mari decât în cazul metodelor directe de teren, îns
precizia rezultatelor ob inute este în general superioar .
In cazul acestor metode se dispune de aparatur i procedee de lucru bine puse la punct ( unele
standardizate) ele constituind în general metode eficiente de determinare a caracteristicilor
mântului.
Metodele indirecte , folosite in laborator sunt :
metodele de determinare a densit ii aparente conform STAS 191383
- metoda stan ei
- metoda de imersare în mercur
- metoda cânt ririi cu balan a hidrostatic
metode de determinare a umidit ii
- metoda prin uscare în etuv cu termostat conform STAS 1913/1-.82
- metoda cânt ririi cu balan a hidrostatic conform STAS 1913/3-76
- metoda picnometric conform STAS 1914-00
metode indirecte folosite pe teren :
Metodele de determinare a densit ii aparente
- metode de inlocuire de volum
- volumetrul cu con si nisip STAS 12288/85
- densimetrul cu membrana si ap (metoda balonului)
- metoda cu folia de plastic
Metode de determinare a umidit ii:
- metode chimice
- cu umidometrul cu carbiD
- prin uscare – cf STAS 1913/1-82
- pe tava
- prin ardere cu alcool
- într-o etuv portabil cu radiatii infraro ii înc lzit cu o butelie cu gaz lichefiat
 Acestea din urm se recomand într-o prim etap ca metode expeditive de teren pân la completa
dotare a unit ilor de control al calit ii terasamentelor cu aparatur modern adecvat care s satisfac
exigen ele actuale la nivel european.
Indiferent de metoda de determinare folosit , num rul de determin ri trebuie s fie suficient de
mare pentru a putea oglindi situa ia real a calit ii compact rii.

DETERMINAREA CAPACITATII PORTANTE A TERASAMENTELOR

L.Generalit i
1.1.Capacitatea portant a terasamentelor se exprim prin deformabilitatea acestora determinat
cu deflectometrul cu pârghie sau prin rezultatele încerc rile cu pl ci de înc rcare i se controleaz în
diferitele lor faze de execu ie, la diverse niveluri.
1.2. Capacitatea portant se determin :
- la nivelul terenului de fundare
- la nivelul p ii superioare a terasamentului
- la nivelul superior al stratului de form ( patul drumului)
1.3. Capacitatea portant se exprim printr-o serie de caracteristici de deformabilitate sau de
portant , care încearc s se apropie cât mai mult de modul real de comportare a p mântului sub
solicit rile sarcinilor de trafic.
1.4. Caracteristicile de deformabilitate sau de portant utilizate pentru controlul calit ii
terasamentelor se stabilesc prin urm toarele încerc ri:
- încercarea cu deflectometrul cu pârghie tip BENKELMAN
- încercarea cu placa LUKAS (VSS) în 2 cicluri de înc rcare
- determinarea indicelui portant californian (CBR)
Incercarea cu deflectometrul cu pârghie tip BENKELMAN este descris în „Instruc iunile tehnice
departamentale pentru determinarea prin deflectometrie i deflectografie a capacit ii portante a
drumurilor cu sisteme rutiere suple i semirigide” indicativ CD-31.
Incercarea cu placa LUKAS (VSS) cu 2 cicluri de înc rcare completeaz metoda înc rc rii într-o
singur treapt conform STAS 2914/4/75
Determinarea indicelui portant californian (CBR) – în situ – este descris de asemeni în
„Instructiuni”.
Determinarea indicelui portant californian (CBR) se efectueaz în laborator sau pe teren i se
reg se te în „Instruc iuni de utilizare a aparatului CBR” elaborate de INCERC în anul 1994.

METODOLOGIA DE CALCUL STATISTIC, UTILIZATA IN INTERPRETAREA

MASUR TORILOR DE TEREN I LABORATOR PENTRU VERIFICAREA CALIT II
TERASAMENTELOR RUTIERE
1. Generalit i
1.1 Prezenta metodologie se refer la interpretarea statistic a rezultatelor m sur torilor de teren
i laborator în vederea determin rii calit ii terasamentelor rutiere.
1.2 Prin calitatea terasamentelor rutiere se în elege un complex de date referitoare la
caracteristicile acestora i ale materialelor din alc tuirea lor.
2. Domeniul de aplicare
2.1. Calculul i interpretarea statistic ale rezultatelor m sur torilor de teren i laborator se
efectueaz în scopul ob inerii datelor tehnice privind calitatea execu iei terasamentelor rutiere, aceste
date putând fi ulterior introduse într-o banc central de date tehnice privind calitatea complexelor
rutiere.
3. Documente de referin
3.1. Instructiuni tehnice departamentale privind metodologia de interpretare statistic a
rezultatelor m sur torilor de laborator i de teren pentru determinarea calit ii
complexului AND indicativ 519-93.
3.2. STAS 2872-74 Erori de m surare
3.3. STAS 7122-72 Statistic matematic . Prezentarea i prelucrarea datelor experimentale i
de observa ie
3.4. STAS 11278-79 Identificarea rezultatelor aberante ale m sur torilor
3.5. STAS 2872-1-86 Prelucrarea rezultatelor m sur torilor .Tehnologie i reguli generale
pentru prezentarea rezultatelor.
3.6. STAS 2872/2-86 Prelucrarea rezultatelor m sur torilor.Evaluarea rentabilit ii i
reproductibilit ii metodelor de încercare prin determin ri interlaboratoare.
3.7. STAS 7122/1-86 Interpretarea statistic a datelor. Reguli generale.
3.8. STAS 7122/8-88 Interpretarea statistic a datelor. Teste asupra mediilor i dispersiilor.

4. Indicatori statistici utiliza i la interpretarea m sur torilor

4.1. surarea pe teren i în laborator a unei caracteristici pe probe diferite sau în puncte
diferite, conform prescrip iilor tehnice legale în vigoare , impune analizarea acesteia
prin intermediul unor indicatori statistici.
4.2. Pentru un num r de rezultate ale m sur torilor unei caracteristici aceasta poate fi definit
de urm torii indicatori statistici :
a) valoarea maxim ( xmax) a caracteristicii;
b) valoarea minim (xmin) a caracteristicii ;
c) valoarea medie ( x) a caracteristicii;
d) coeficientul de varia ie (C);
e) num rul de valori ale caracteristicii care respect condi ia de admisibilitate prev zut în
prescrip iile tehnice în vigoare (Nxa);
f) num rul de valori ale caracteristicii care nu respect condi ia de admisibilitate (Nx):
g) respectarea condi iei de admisibilitate (A);
h) probabilitatea cu care rezultatele m sur torilor respect condi ia de admisibilitate.
Pentru calcularea indicatorilor statistici sunt necesare minim 5 rezultate ale m sur torilor .
4.3. Pentru definirea în banca central de date tehnice rutiere a calit ii terasamentelor, se
utilizeaz doar unii indicatori statistici, în func ie de urm toarele criterii :
a) ponderea caracteristicii respective în definirea calit ii stratului rutier;
b) num rul disponibil de rezultate brute ale m sur torilor unei caracteristici pe un sector
omogen de strat rutier sau pe un lot omogen de materiale;
c) dac prescrip iile tehnice în vigoare prev d o valoare admisibil a caracteristicii respective;
d) modul de preluare statistic a rezultatelor m sur torilor de teren i laborator prev zut în
unele prescrip ii tehnice legale, în vigoare.
Astfel, indicatorii statistici utiliza i pentru definirea fiec rei caracteristici a terasamentelor rutiere
sunt reda i în capitolele urm toare.

5- Indicatori ce definesc calitatea terasamentelor rutiere

5.1. Caracteristicile care concur la definirea calit ii terasamentelor conform STAS 2914/84
„Lucr ri de drumuri.Terasamente. Condi ii tehnice generale de calitate”.
5.2. Pentru calculul unora din ace ti indicatori vor fi luate în considera ie urm toarele valori
admisibile, conform STAS 2914/84 i Instruc iuni –indicativ CD 31
Gradul de compactare
a) Valorile prescrise ale gradului de compactare sunt func ie de tipul p mântului i al
îmbr min ii rutiere, pentru diferite zone ale terasamentelor
b) Num rul de valori care nu respect condi ia de admisibilitate Nx este max.10%.
c) Abaterile limit la gradul de compactare sunt de 3% sub îmbr min ile din beton de ciment i
de 4% sub celelalte îmbr min i i se accept în max 10% din punctele de m surare.
Observa ii :
 1.În prelucrarea statistic a valorilor gradului de compactare nu vor fi incluse valorile
surate în zone necorespunz toare, pe care au fost adoptate m suri de îmbun ire a
compact rii. Vor fi utilizate doar valorile gradului de compactare considerate definitive .
2.Valorile gradului de compactare vor fi prelucrate global indiferent de tipul de p mânt i zona
amplasamentului, indicatorul statistic N implicând stabilirea num rului de valori care sunt mai
mic decât condi ia de admisibilitate , indiferent ce valoare are i de asemenea, num rul de
valori care se înscriu în abaterea limit .
Deformabilitatea la nivelul superior al terasamentelor
1. Valorile maxime ale deflexiunii la nivelul superior al terasamentelor (f strat de form )
sunt conform tabelului de mai jos, în func ie de tipul de p mânt.

Tipul de p mânt Clasificarea cf STAS 1243-88 dadms

0,01 mm
P3 Nisip pr fos, nisip argilos 350
P4 Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos, praf 400
P5 Argil nisipoas , argila pr foas , argila pr foas - 450
nisipoas , argila

Capacitatea portant necesar se consider realizat dac Nx 10%

Uniformitatea execu iei se consider satisf toare dac Cy 50%

VERIFICAREA CALITATII PRIN LABORATOARELE DE ANTIER

Generalit i
l. In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construc ii executantul este obligat s
asigure nivelul de calitate corespunz tor cerin elor din proiectul de execu ie, respectiv din caietul de
sarcini printr-un sistem de calitate. Acest sistem necesit existen a – pe toat durata execu iei – a unui
laborator de antier, autorizat pentru acest gen de lucr ri de c tre Inspec ia de Stat în construc ii, lucr ri
publice, urbanism i amenajare teritoriului.
Dotarea acestuia cu personalul de specialitate i aparatur de m sur i control atât de teren cât
i de laborator - este în func ie de volumul de lucr ri i de ritmul de execu ie al acestora, astfel încât s
poat asigura un control corespunz tor i eficient al calit ii execu iei lucr rilor de terasamente
permi ând desf urarea ritmic i în bune condi ii a lucr rilor.
Personalul de specialitate din laborator va fi atestat, iar aparatura de lucru nestandardizat , va fi
omologat de c tre organele competente .
De asemenea tot conform prevederilor Legii 10/1995 investitorul va asigura verificarea execu iei
corecte a lucr rilor prin dirigin i de specialitate sau agen i economici de consultan , specializa i pe
tot parcursul lucr rilor. Ace tia vor dispune de laboratoare dotate adecvat i atestat sau vor avea acces
la acestea, în conformitate cu necesarul i nivelul determin rilor aferente.
2.Laboratorul de antier al executantului destinat autocontrolului execu iei, prin sistemul propriu
de asigurare a calit ii va trebui s fie dotat cu aparatur i personal capabile s execute urm toarele
determin ri minimale:
Verificarea calit ii p mânturilor :
- analiza granulometric ( STAS 191315-85)
- umiditatea:
- prin etuvare (STAS 1913/1-82)
- prin metode bazate pe compactare în cilindrul Proctor (STAS 1913/13-
83, rev.86)
- densitatea aparent (STAS 1913/13-76)
- sensibilitate la înghe (STAS 170913-90)
- echivalentul de nisip (STAS 730-89)
- valoarea de albastru (STAS 730-89)
 - limitele de plasticitate (STAS 1913/4-86)
In cazul p mânturilor ce trebuie ameliorate prin adaosul unor materiale diverse (var, zgur ,
ciment, etc) se vor efectua în plus, de la caz la caz, verific rile acestora specificate în STAS 12253-84 i
anume:
- verificarea calit ii zgurii brute de furnal sau de hald , prin determinarea densit ii în stare
uscat i afânat (STAS 4606-80 M-SR 12/87).
- verificarea calit ii zgurii granulate de furnal prin determinarea granulozit ii ( STAS 4606-80,
M-SR 12/87)
- verificarea calit ii de eurilor de carier ( STAS 4606-80, M-SR 12/(/)
- verificarea calit ii lian ilor hidraulici (var hidratat i nehidratat , ciment) sau puzzolanici
(STAS 10473/2-86, STAS 9201-80, STAS 3910/1-76, STAS 8133-90, STAS 10092-78, rev
1986, SR 13298/95);
Verificarea gradului de compactare prin :
- înlocuirea unui volum de p mânt dezlocuit:
- cu nisip(volumetrul de nisip) STAS 12288-85
- cu ap ( densimetrul cu membran )
- trundere
- cu penetrometrul dinamic cu con de tip u or(PDU) Normativ
M.C.Ind.
C159-89 cap.3)
- cu penetrometrul Proctor
- compactare Proctor normal sau modificat STAS 1913/13-83
Verificarea capacit ii portante prin :
- determinarea modulului de compresibilitate prin încerc ri cu placa de înc rcare circular în 2
cicluri de înc rcare
- determinarea deforma iei elastice cu deflectometrul cu pârghie Benkelman, sub înc rcarea
unui vehicul etalon de 10 t.(Instruc iuni tehnice departamentale pentru determinarea prin
deflectografie i deflectometrie a capacit ii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple i
semirigide , indicativ CD 31.)
- Determinarea indicelui de capacitate portant californian (CBR)
2. Aparatura ce trebuie s existe în dotarea laboratorului de antier, necesar pentru realizarea
operativ i în bune condi ii a controlului i verific rilor din cadrul execu iei terasamentelor
rutiere, este urm toarea:
aparatura de laborator :
- set complet de site i ciururi din table perforate ( conform STAS 1078-73 reactualizat în 1982)
i din es turi de sârm ( conform STAS 1077-67)
- dispozitive de cânt rire – bascula cu sarcina de 100 kg, cântar zecimal cu sarcina de 20 kg de
precizie 5 grame, balan a tehnic 3, cu sarcina de 5 kg de precizie 5 grame, balan a
hidrostatic ( precizie 1 gram), balan a de precizie 0,01 g, toate cu seturile de greut i
respective;
- etuva termostat , reglabil la +1050C;
- aparat Casagrande pentru determinarea limitelor de plasticitate ;
- aparat pentru determinarea echivalentului de nisip ( conform STAS 730-89)
- aparat Proctor (conform STAS 1913/13-73)
- exicatoare
- aparat CBR de laborator ( eventual tip INCERC prev zut cu dispozitiv de adaptare i pentru
lucrul direct pe teren)
aparatura de determin ri directe pe teren, pentru
- recolt ri de probe netulburate, în scopul determin rii principalilor parametri geotehnici;
- foreza manual de 2”
Controlul gradului de compactare prin :
 - determinarea umidit ii cu umidimetrul cu carbid;
- determinarea densit ii cu :
- dispozitivul cu con i nisip ( STAS 12288-85)
- metoda tan ei (STAS 1913/2-76)
- p trunderea cu :
- penetrometrul Proctor
Controlul capacit ii portante cu :
- deflectometrul cu pârghie tip Benkelman
- instala ie de încercare cu placa de înc rcare cu diametrul de f30 cm
- aparat de teren pentru determinarea indicelui de capacitate portant (CBR)
Pentru controlul gradului de compactare pe teren se vor folosi i alte aparate ca de ex: umido-
densimetrele pe baz de izotopi radioactivi tip TROXLER, etc;
Utilizarea unor astfel de aparate necesit conform prevederilor Comisiei Nationale pentru
Energie Nuclear (CEN) declararea laboratorului ce le posed , ca unitate nuclear . Aceasta înseamn :
- o colarizare special a personalului ce le manipuleaz
- program redus ( 6 ore) a personalului deservent
- rirea cu 6-12 zile a concediului de odihn la personalul deservent ;
- atribuirea de sporuri b ne ti la salariu;
- asigurarea de antidot zilnic ( lapte, ½ l /zi/persoan )
- dotarea personalului deservent cu dozimetre portative individuale ce trebuie cump rate ,
alimentate ritmic cu baterii i filme speciale, duse periodic la control în centre specializate.
- Etalon ri frecvente de laborator
Regim special de p strare arelor de santier cu aparatura men ionat pentru alinierea la prezentele
instruc iuni, se pot folosi pentru determinarea umidit ii i densit ii p mântului pe teren i laborator
chiar în perioada execu iei terasamentelor , unele metode expeditive verificate în practic , ce presupune
o aparatur simpl i ieftin . Aceste metode sunt :
- pentru m surarea umidit ii – STAS 191312-82
- metoda arderii cu alcool
- metoda usc rii pe tav
- metoda picnometric
- pentru m surarea densit ii :
- metoda densimetrului cu membrana – metoda balonului-
- metoda cu folie de plastic
- volumetrul cu con i nisip – STAS 12288-85.

INTOCMIT
Ing. Dorica Pantaru
 CAIET DE SARCINI
STRAT DE FORMA
Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini stabile te condi iile tehnice generale de calitate pe care trebuie s
le îndeplineasc straturile de form din alc tuirea complexurilor rutiere , situate la partea superioar
a tersamentuelor drumurilor publice.
Caietul de sarcini se aplic la construc ia i modernizarea drumurilor publice.
Prevederi generale
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea tuturor m surilor tehnologice care s
conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea
tuturor încerc rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat s efectueze la cererea inginerului i alte verific ri suplimentare
fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in p eviden a zilnic a condi iilor de execu ie a rezultatelor
ob inute.
In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va
dispune întreruperea execu iei lucr rilor i luarea m surilor care se impun.
La execu ia stratului de form se va trece numai dup ce se constat în urma verific rilor c
sunt asigurate gradul de compactare i capacitatea portant a terasamentelor i c lucr rile respective
au fost recxep ionate pe faze de execu ie.
Elemente geometrice
Grosimea stratului de form se stabile te în conformitate cu cea prev zut în proiect.
Impietruirea existent poate alc tui stratul de form dac este pe toat l imea patului
drumului i dac are grosimea de minim 10 cm sau dac prin scareficare i reprofilare pe toat
imea patului drumului se ob ine o grosime de 10 cm.
Straturile de form se prev d pe toat l imea terasamentelor.
Pantele în profil transversal ale suprafe ei straturilor de form sunt acelea i cu ale suprafe ei
îmbr min ilor, administrându-se acelea i toleran e ca ale acestora , cu respectarea prevederilor
din STAS 12253
Suprafata straturilor de form trebuie s aib pante transversale de 10-12 % pe ultimii 80 cm
pân la taluzurile drumului, în vederea evacu rii rapide a apelor.
Declivit ile în profil longitudinal ale suprafe elor straturilor de form sunt acelea i ca ale
îmbr mintelor sub care se execut în conformitate cu standardele respective de îmbr minte.
Abaterile limit la l imea stratului de form sunt 0,10 m la l imea întreag iar la cotele
de nivel al proiectului de 0,05 m. Abaterile limit se admit în puncte izolate , care nu sunt
situate în acela i profil transversal sau în profiluri consecutive.

Materiale
Stratul de form se execut din p mânt stabilizat pe loc cu adios de materiale granulare
( balast).
Materialele din care se execut straturile de form trebuie s îndeplineasc condi iile de
calitate în conformitate cu prevederile standardelor respective de materiale.
In cazul prezentului proiect se vor respecta caracteristicile fizico-mecanice ale materialului
folosit pentru îmbun irea granulozit ii – balast- în conformitate cu STAS-urile referitoare la
acest material.
Propriet ile fizice ale materialelor ce alc tuiesc straturile rutiere stabilizate mecanic sunt:
- indicele de plasticitate Ip cuprins între 6-8%
- granulozitatea materialului
- umiditatea optim de compactare
- con inutul de elemente i gelive
Pentru execu ia stratului din p mânt stabilizat mecanic pe loc cu adaos de material granular –
respectiv balast – trebuie s aib granula ia maxim de 63 mm. Balastul trebuie s provin din roci
stabile, nealterabile la aer, ap sau înghe , nu trebuie s con in corpuri str ine vizibile ( bulg ri de
mânt, c rbune lemn, resturi vegetale) sau elemente moi alterate.
Balastul pentru stratul de form trebuie s îndeplineasc caracteristicile date în tabel 14 din
STAS 662 iar zona granulometric conform fig.2 din STAS 662.
Balastul se va aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea i
constanta calit ii acestui material. Aprovizionarea balastului la locul de punere în oper se va face
numai dup ce analizele de laborator au ar tat c este corespunz tor.
Laboratorul executantului va ine eviden a calit ii balastului astfel :
- într-un registru pentru încerc ri agregate , rezultatele determin rilor efectuate în laborator;
Depozitarea balastului se face în depozite deschise dimensionate func ie de cantitatea
necesar i de e alonarea lucr rilor.
In cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestuia se va face astfel încât s se evite amestecarea balsturilor.
In cazul în care la verificarea calit ii balastului aprovizionat granulozitatea acestuia nu
corespunde prevederilor din tabelul 2, acesta se va corecta cu sorturile granulometrice deficitare
pentru îndeplinirea condi iilor calitative prev zute.

Execu ia stratului de form :

Execu ia straturilor de form se începe numai dup recep ia terasamentelor, pe toat l imea
platformei drumului i recep ionarea acestora, conform prevederilor caietului de sarcini de
terasamente.
Terasamentele în rambleu se vor executa i recep iona la cota planului minus grosimea
stratului de form când acesta este realizat din p mânturi necoezive.
Straturile de form se execut conform progilului transversal proiectat, pe toat l imea
platformei drumului.

Execu ia stratului de form din p mânt coeziv stabilizat mecanic

Prin stabilizarea mecanic a p mânturilor se în elege complexul de opera iuni prin care se
realizeaz îmbun irea granulozit ii acestora. Stratul de form din p mânt stabilizat mecanic este
un strat de p mânt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din balasturi..
Amestecul realizat trebuie s aib urm toarele caracteristici :
- indice de plasticitate Ip = 6...8%
- echivalentul de nisip EN 30%
- granulozitatea între 0-63 mm conform limitelor din tabelul 1
- umiditatea optim de compactare Wopt conform STAS 1913/13;
- con inutul de elemente moi i gelive , max 5%;
- nu con in bulg ri de argil , resturi organice sau alte impurit i.
Tabel 1
Domenii de Treceri prin site sau ciururi în % din masa
granulozitate Limita Ochiuri p trate conform SR EN 933-2( tabel 2)
0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63
0-63 Min 6 8 12 18 31 53 65 100
Max 12 20 28 43 67 98 100 100
9
 Re eta de lucru (procentele de amestecare a materialelor) i caracteristicile de compactare
conform STAS 1913/13 prin încercarea Proctor modificat se vor stabili înainte de începerea
lucr rilor, de c tre un laborator de specialitate.
Execu ia stratului de form se va desf ura pe tronsoane de min 500 m lungime de drum, în
vederea asigur rii unei productivit i corespunz toare.
Execu ia se va putea face într-o repriz sau în dou reprize de lucru, în func ie de grosimea
stratului de form prev zut în proiect i de grosimea optim de execu ie corespunz toare utilajului
folosit.,
Grosimea optim de compactare, componen a atelierului de compactare i num rul de treceri
se va stabili de c tre Antreprenor la începutul lucr rilor, pe un tronson experimental.
Materialele componente se vor a terne în straturi de grosime uniform pe patul drumului, cu
ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pân la completa lor omogenizare, cu freze rutiere , cu
autogredere sau cu grapa cu discuri înso it de plug, concomitent. Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umidit ii optime de
compactare, dup caz, fie prin stropire cu ap , fir prin întreruperea lucr rilor l sând s se reduc
con inutul de ap prin zvântare.
Nivelarea amestecului se face în lung i în profil transversal cu autogrederul i cu rectificare
manual la ablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri i cilindrul compresor, cu rulori netede, cu
sau fara vibrare, respectând parametrii stabili i pe tronsonul experimental, pân la realizarea unui
grad de compactare de minim 98% din densitate în stare uscat maxim determinat prin încercare
Proctor modificat , conform STAS 1913/13, în cel pu in 95% din punctele de m surare i de minim
95% în toate punctele de m surare.
Repriza a doua în cazul straturilor de form executate în dou reprize de lucru, se va realiza
în acelea i condi ii ca i prima repriz , luându-se m suri ca pe ultimii 80 cm pân la taluze s se
realiuzeze o pant transversal de 10-12 %.
In zonele din vecin tatera taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu
poate fi folosit , compactarea stratului de form se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
La lucr ri importante, înainte de începerea lucr rilor de execu ie a stratului de form se va
realiza o plan e de încercare pe un tronson experimental lung de minim 30 m i pe toat l imea
patului drumului, prin care se vor stabili :
grosimea optim de compactare
umiditatea optim de compactare
componen a atelierului de compactare
num rul otpim de treceri i intensitatea de compactare (O/S) care s conduc la
ob inerea gradului de compactare men ionat mai sus.
Rezultatele încerc rilor consemnate în registrul de antier i aprobate de inginer se vor
respecta întocmai la execu ia lucr rilor
Execu ia straturilor de form din p mânt stabilizat mecanic pe loc cu adaos de materiale
granulare ( balast) comport urm toarele opera ii:
- decaparea terasamentului cu lama grderului i înl turarea lui de pe acostamente
- executarea patului drumului
- reducerea p mântului din patul drumului i întinderea lui în strat uniform
- râmi area p mântului inclusiv umezirea necesar
- ternerea în strat uniform a materialului de adaos aflat în zon
- amestecarea cu introducerea apei pentru realizarea umidit ii optime de compactare
- compactarea la „optimum proctor”
- între inerea suprafe ei stratului pana la executarea stratului urm tor superior.
 Controlul calit ii execu iei
Opera iunile de verificare a calit ii lucr rilor pe parcursul execu iei i frecven a cu care se
efectueaz acestea sunt ar tate pentru strat de form din p mânt coeziv stabilizat mecanic sunt:
Ac iunea, procesul de verificare sau Frecven a min. Metoda de verificare
caracteristicile care se verific conform:
Respectarea proceselor tehnologice Permanent -
Umiditatea materialelor granulare Zilnic ori de câte ori 1913/1
este necesar
Umiditatea p mântului dup Idem 1913/1
împr tiere
Umiditatea amestecului de p mânt Idem 1913/1
cu material granular
Granulozitatea amestecului de Cel pu in 3 probe la 1913/1
mânt cu materiale granulare 1000 mc
Gradul de compactare al stratului de În cel pu in dou 10473/21913/1
form puncte la 1500 mp 1913/15
Respectare uniformit ii grosimii Prin sondaj cel pu in -
stratului de form unul la 200 m drum

Verificarea capacit ii portante la nivelul straturilor de form si a uniformit ii execu iei se

efectueaz prin m sur ri cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie i deflectometrie a capacit ii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i
semirigide, indicativ CD 32.
Conform Normativului CD 31 capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de form
se consider corespunz toare dac valoarea admisibil a deflexiunii ( dadm 0,01 mm)
corespunz toare vehiculului etalon ( cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de
200 în cel mult 10% din punctele de m surare.
Uniformitatea execu iei se consider satisf toare dac valoarea coeficientului de varia ie
este sub 40%.
Toate opera iunile efectuate zilnic de laborator se vor înscrie într-un registru de laborator
care în afara de descrierea determin rilor i rezultatelor ob inute va include i :
datele meteorologice privind temperatura aerului i prezen a precipita iilor
suri tehnologice luate de constructor

suri dup execu ia stratului de form

Straturile de form se dau circula iei de antier .
In cazul în care prin circula ie se produc denivel ri accentuate ale stratului de form care
permite stagnarea apei din precipita ii pe suprafa a stratului, acestea vor fi remediate prin t ierea cu
lama autogrederului iar eventualele zone necompactate se compacteaz cu placa vibratoare sau cu
maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile caracterizate prin precipita ii abundente, este
contraindicat darea circula iei de antier a stratului de form proasp t executat. Acesta va fi supus
numai circula iei strict necesare execu iei stratului de funda ie.

Recep ia lucr rilor

Recep ia pe faze de execu ie :
Recep ia pe faze a stratului de form se efectueaz atunci când toate lucr rile prev zute în
documenta ie sunt complet terminate. Verific rile sunt efectuate în conformitate cu prevederile din
caietul de sarcini.
 Comisia de recep ie examineaz lucr rile i verific îndeplinirea condi iilor de execu ie i
calit ile impuse de proiect i caietul de sarcini precum i constat rile consemnate pe parcursul
execu iei de c tre organele de control.
In urma acestei recep ii se încheie „Proces verbal de recep ie pe faz ” în care sunt specificate
remedierile care sunt necesare, termenul de execu ie a acestora i eventualele recomand ri cu privire
la modul de continuare a lucr rilor.
Recep ia preliminar la terminarea lucr rilor
Recep ia preliminar a stratului de form se face odat cu recep ia preliminar a întregii
lucr ri conform normelor legale în vigoare.
Comisia de recep ie va examina lucr îrile fa de prevederile documenta iei tehnice
aprobate, fa de documenta ia de control, si procesele verbale de recep ie pe faze, întocmite în
timpul execu iei lucr rilor.
Recep ia final .
Recep ia final a stratului de form se face odat cu îmbr mintea , dup expirarea
perioadei de verificare a comport rii acesteia.
Recep ia final se va face conform prescrip iilor legale în vigoare.

INTOCMIT
ING. D. PANTARU
 CAIET DE SARCINI
EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATII DIN BALAST
CAPITOLUL 1
Principii generale
SECTIUNEA 1
Obiect si domeniul de aplicare

Art.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la tehnologia de executie a straturilor de fundatie din
balast, in conditiile asigurarii calit ii prescrise pentru lucr rile executate si a unei eficiente maxime.
Art,2, La redactarea prezentului caiet de sarcini s-a tinut seama de standardele si instructiunile
tehnice in vigoare la data elabor rii sale, mentionate in in caiet ,de continutul unor norme europene aflate
in curs de preluare, precum si de tendintele si practicile existente in rile cu o tehnologie avansat în
domeniul rutier.
Art.3. Utilizarea prezentului caiet de sarcini se va face cu respectarea prescrip iilor tehnice legal
aprobate la data realiz rii lucr rilor.

SECTIUNEA a 2-a
Notiuni generale si terminologie
Art.4.La proiectarea stratului de fundatie din balast prentru alegerea materialului utilizat si la
executie trebuie avute in vedere rolurile pe care acest strat rutier trebuie sau poate s le îndeplineasc i
anume:
- rol de rezisten
- stra drenant
- rol anticapilar
- rol antigel
- rol de izolator ( anticontaminant)
Art.5. Rolul de strat de rezisten este asigurat de capacitatea stratului de funda ie de a prelua
eforturile din trafic transmise de straturile rutiere superioare i de a le transmite si repartiza stratului
imediat inferior sau terenului de fundare , asigurând incadrarea eforturilor in limitele capacit ii portante a
acestora.
Capacitatea stratului de fundatie de a asigura rezisten a necesar se ob ine prin:
- prevederea prin proiectare a unei grosimi suficiente pentru repartizarea uniform a eforturilor
verticale;
- compactare ridicat în scopul ob inerii unei deformabilit i cât mai reduse.
- utilizarea de agregate cu rezisten e mecanice bune.
Art.6. Atuinci cand stratul superior de fundatie indeplineste i rolul de strat de baz se va asigura
prin proiectare i execu ie capacitatea acestuia de a prelua pe langa eforturile normale i alte eforturi
generate de trafic i transmise de îmbracamintea rutiera ( socuri, vibratii, eforturi tangentiale, etc)
Art.7. Rolul drenant este dat de capacitatea stratului de fundatiue executat din balast de a drena i
evacua apele infiltrate in structura rutiera impiedicând stagnarea acxestora la nivelul patului drumului.
Straturile drenante trebuie s aiba o grosime de min 10 cm dup compactare.
Art.8. Se consider c stratul de funda ie indepline te i rolul de strat anticapilar dac are
capacitatea de a întrerupe ascensiunea capilar a apelor subterane. In acest scop balastul trebuie s aib un
coeficient de permeabilitate k de min 3,5 x 10-3 cm/s i un coewficient de neuniformitate Un 15.
Grosimea stratului de balast s fie de min 15 cm dup compactare i mai mare decât înal imea capilar a
apei subterane.
 Art.9.Straturile rutiere executate din balast indeplinesc si rolul de strat antigel impiedicând
propagarea înghe ului la nivelul patului drumului i se iau in considerare la verificarea la înghe dezghe
a structurii rutiere.. In cazurile când se dore te o protec ie special împotriva înghe ului se poate prevedea
execu ia unui strat din materiale cu conductibilitate termic sc zut .
Art.10. Straturile de funda ie din balast pot îndeplini i rol izolator (anticontaminant) dac au
capacitatea de a opri p trunderea frac iunii fine din terenul de fundare spre straturile rutiere superioare.
Acest lucru se realizeaz numai în cazul in care balastul con ine peste 50% nisip care îndepline te
suplimentar urm toarele condi ii:
- con inut de frac iuni sub 0,1 mm 14%.
- coeficient de permeabilitate > 6 x 10-3 cm/s
- conditii de filtru invers fata de pamântul din terenul de fundare , respectiv :
5d15 p d15f 5d85 p i d50 f 25d50 p
unde :
-d15,p,d15,f, d50, p, d85,p – reprezint diametrele granulelor corespuinzatoare unor
treceri de 15%, 50% i respectiv 85% din curbele granulometrice ale materialelor;
p - pamantul din terenul de fundare
f -filtru respectiv balastul din stratul de fundatie
- conditia de similitudine intre curba granbulometric a pamânrtuluzi din terenul de fundare si cea
a balastului;
Art.11. Având în vedere condi iile de granulozitate impuse pentru balastul amestec optim i
prevederile art.10 straturile de funda ie executate din acest matzerial nu pot îndeplini rolul de strat
izolator.
Art.12. Dac straturile de funda ie nu pot realiza unul sau mai multe din rolurile men ionate se vor
realiza straturile de protec ie care s preia respectivele func ii.
Art.13. Terminologia utilizata este conform STAS 4032.-1.
Art.14. Principalii termeni de specialitate utiliza i in prezentul caiet de sarcini sunt:
a) balast – amestec de nisip si pietri cu dimensiunea maxim a granulei de 63 mm provenit din
sf râmarea natural a rocilor. Se livreaz în sorturile 0-8, 0-16, 0-25, 0-31, 0-63.
b) balast amestec optim- balast având curba granulometric inscris intr-un domeniu prescris,
considerat optim pentru ob inerea unei densit i maxime in urma compact rii.
c) strat de funda ie – strat ( straturi ) rutiere din materiale prelucrate corespunzator, situat sub stratul
de baz sau sub îmbr minte, destinat a prelua , diminua , repartiza uniform i transmite
terasamentelor solicit rile traficului.

Sec iunea a 3-a

Referin e
Art.15. Reglement rile la care se face referire în prezentul caiet de sarcini ;
a) Legea nr 10/1995 privind calitatea în constructii
b) Standardele europene adoptate ca standarde române:
SR EN 932/1-1998 - Incerc ri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor,
Partea I; Metode de esantionarte.
SR EN 932-1/2002 - Incerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor
Partea I Analiza granulometric prin cernere.
SR EN 933/2/1998 - Incerc ri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor
Partea 2 Analiza granulometric Site de control, dimensiuni nominale ale
ochiurilor.
SR EN 933/4/2002 - Incerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor
Partea 4- Coeficientul de form
SR EN 1097/3/2002 - Incerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
 agregatelor. Partea 3- Metoda pentru determinarea masei volumetrice in
vrac si a porozit ii intergranulare.
SR EN 45014/2000 - Criterii generale pentru declara ia de conformitate a durnizorului.
c) Standarde romanesti

SR EN 13450/2013 Agregate naturale pentru lucr ri de c i ferate i drumuri.

Metode de încercare
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pamanturilor.
STAS 1913/6/76 Teren de fundare. Determinarea permeabilit ii in laborator
STAS 1913/1 Teren de fundare- Determinarea umidit ii
STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea
Proctor.
STAS 2914/84 Lucr ri de drumuri.Terasamente.Conditii tehnice generale de calitate-
STAS 4032/1-200 Lucr ri de drumuri. Terminologie.

STAS 6400 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie. Condi ii tehnice generale de
calitate
STAS 12253/84 Lucr ri de drumuri. Straturi de form . Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12288/85 Lucr ri de drumuri. Determinarea densit ii straturilor rutiere cu dispozitivul cu
con i nisip

d) Instructiuni tehnice
CD 31.2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacit ii portante a structurilor suple si semirigidse.
AND 530-97 Instructiuni privind controlul calit ii terasamentelor rutiere.
e) Norme generale de protec ia muncii /2002 NGPM

CAPITOLUL II
CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
SECTIUNEA 1
Ac iuni preliminare
Art.16. Grosimile si elementele geometrice ale straturilor de fundatie, vor fi stabilite in
conformitate cu prevederile STAS 6400 si este precizata in documenta ia de proiectare.
Art.17. In functie de rolurile prev zute a fi indeplinite de stratul de funda ie, se vor stabili
conditiile pentru balastul utilizat la executie conform prevederilor normativelor in vigoare .
Art.18. Pe baza condi iilor stabilite pentru balast conform art 17 in conformitate cu Legea
10/1995, se va identifica un furnizor certificat pentru procurarea materialelor necesare.
Art.19. In cazul in care pe baza analizelor granulometrice efectuate rezult c balastul are un
continut redus de frac iuni fine, in scopul unei bune compact ri, vor fi luate masuri pentru corectarea
granulozit ii prin adaos de nisipuri pr foase, cenus de termocentral , etc in functie de materialele
disponibile in zona lucr rilor.

SECTIUNEA a 2- a
Materiale
Art.,20. Pentru verificarea conformit ii balastului cu cerin ele stabilite se vor efectua urm toarele
determin ri:
- determinarea granulozit ii conform SR EN 933 -1 i SR EN 933-2
- determinarea coeficientului de neuniformitate UN- conform STAS 730
 - determinarea echivalentului de nisip EN- conform STAS 730
- determinarea rezisten ei la uzura cu masina Los Angeles conform STAS 1913/6
Art.21. Dac este necesar se vor efectua suplimentar:
- determinarea coeficientului de permeabilitate – conform STAS 1913/6
- determinarea condi iei de filtru invers - pe baza curbelor granulometrice a balastului i a
mântului din stratul de fundare conform condi iei prezentate in art.10
Art.22. In cazul determin rilor efectuate de un laborator pe aceea i prob de balast, pentru
asigurarea repetabilit ii diferen a între rezultatele ob inute la dou încerc ri diferite trebuie s fie mai
mic de 4% din valoare. In cazul determin rilor efectuate de dou sau mai multe laboratoare pe acela i
balast pentru asigurarea reproductibilit ii, diferen a între rezultatele ob inute trebuie s fie mai mic de
8% din valoare.
Art.23. Recep ia cantitativ i calitativ a balastului se face de c tre personae împuternicite de
constructor în calitate de beneficiar. Ea se poate efectua fie la furnizor, fie la constructor la locul de
depozitare sau la punerea în oper .
Art.24. Recep ia cantitativ se efectueaz pe baz de mas volumic în vrac determinat în
prealabil conform SR EN 1097/3.
Art.25. Pentru certificarea calit ii balastului furnizorul va prezenta la livrare o declara ie de
conformitate pe baza rezultatelor determin rilor periodice i pe lot efectuate, consemnate în raportul de
încerc ri.
Art.26.Atunci când este cazul, depozitarea balastului pân la punerea sa în oper se face pe
platforme betonate care s împiedice impurificarea materialului.

CAPITOLUL III
EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN BALAST SAU DIN
BALAST AMESTEC OPTIM
SECTIUNEA 1- a
Preg tirea stratului suport
Art.27. Execu ia stratului de funda ie se începe numai dup recep ia terasamentelor conform
prevederilor STAS 2914 sau a substratului de funda ie conform prevederilor STAS 6400.
Art.28.In tabelul 1 sunt prezentate în func ie de tipul de p mânt valorile admisibile ale deflexiunii
corespunz toare vehiculului etalon, la nivelul terenului de fundare în cazul terasamentelor f strat de
form , conform “ Normativului pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacit ii
portante a structurii rutiere suple i semirigide”, ind.CD 31.
Tabel 1

Tipul de p mânt cf STAS 1242 Valoarea admisibil a

deflexiunii d adm.
Nisip pr fos,nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos, 400
praf
Argila pr foas , argil nisipoas , argila pr foas - 450
nisipoas , argila

SECTIUNEAa 2-a
Analize premerg toare punerii în oper
Art.29.La fiecare fiecare 400 de tone balast aprovizionat se vor efectua verific ri asupra calit ii
materialului conform art.20 i 21 din prezentul caiet de sarcini.
 Art.30.Se vor executa determin ri ale caracteristicilor de compactare ale balastului respective
umiditatea optim de compactare w opt. i densitatea maxim în stare uscat dmax.
Orientativ se poate aprecia c un balast având curba granulometric încadrat în domeniul
prev zut de normativele in vigoare are o umiditate optim de compactare variind între 4 i 6%.
Art.31(1) Deoarece granulozitatea materialului influen eaz puternic posibilit ile de compactare
i calitate final a lucr rii, se vor lua m suri de corectare a acestui parametru prin adaosuri de alte
materiale ori de câte ori analizele granulometrice efectuate indic abateri de la domeniile stabilite în
normative în func ie de utiliz ri.
(2 )Se va evita atât excesul de parte fin care conduce la compactarea dificil , instabilitate , i
rezisten sc zut la îngh - dezghe cât i existen a unei cantit i prea mici de p i fine care conduce la
tendin e de segregate i de asemeni la o compactare dificil .
Art.32. In cazul corect rii granulozit ii balastului cu materiale de adaos verific rile trevazute la
articolul 29 si 30 se vor efectua pe materialul nou ob inut.
Art.33. Pentru determinarea grosimii optime la a ternere i stabilirea num rului de treceri ale
compactorului , necesare atingerii gradului de compactare prescris, cu materialul care va fi pus în oper i
cu utilajele de compactare din dotare se va efectua un tronson experimental în lungime de 25 m.

SECTIUNEA a 3-a
Echipamente i utilaje
Art.34. Pentru realizarea lucr rilor din prezentul caiet de sarcini sunt necesare urm toarele
echipamente i utilaje:
a) echipamente de laborator
- set de site pentru analize granulometrice conform SR EN 933-2
- echipament pentru determinarea echivalentului de nisip conform STAS 730
- masina Los Angeles pentru determinarea rezistentei la uzur – conform STAS 730
- echipament Proctor modificat pentru determinarea caracteristicilor de compactare ale
balastului- conform STAS 1913/13
- echipament pentru determinarea densit ii în situ (con cu nisip) conform STAS 12288
- deflectometrul Benkelman pentru determinarea uniformit ii execu iei i a capacit ii portante
– conform CD 31
b) utilaj pentru transport materiale – autobasculante
c) utilaje pentru realizarea împr tierea i profilarea balastului
- buldozere
- autogredere
d) utilaje pentru corectarea umidit ii – autocistern cu stropitoare
e) utilaje de compactare
- compactor cu rulouri sau cu pneuri
- compactor cu vibrare

SECTIUNEA a 4-a
Execu ia straturilor de funda ie din balast
Art.35. Descarcarea balastului la locul de punere in oper se va face prin basculare de preferinta
din mers.
Art.36. Impr tierea i nivelarea balastului se face cu autogrederul sau buldozerul cu respectarea
caracteristicilor geometrice stabilite anterior(grisime strat, pante, etc) evitându-se pe cât posibil
manipul rile repetate în vederea evit rii segreg rii.
Art.37. Se determin umiditatea balastului asternut, inainte de compactare, in min 3 puncte la 250
m banda sau la 1000 mp suprafata si se compara valoarea obtinut cu valoarea umidit ii optime de
compactare stabilita in laborator. Sunt de preferat metode rapide pentru a scurta perioada dintre
prelevarea probei si inceperea compact rii, astfel putând avea loc varia ii mari ale umidit ii balastului
ternut sub efectul factorilor climatici.
Art.38. Umiditatea balastului determinat înainte de compactare trebuie s fie egal cu Wopt ± 1.
Umidit i mai mici conduc la compactarea dificil datorit situ rii balastului în apropierea umidit ii
critice iar la umidit i mai mari materialul devine instabiul, fiind de asemeni greu de compactat.
Art.39. In cazul în care valorile umidit ii balastului sunt mai mici decât limita inferioar ,
domeniul optim de umiditate de compactare, caz întâlnit în general în perioadele de timp cu insola ie
puternic i cu temperaturi atmosferice ridicate, este necesar s se adauge ap în vederea înscrierii
umidit ii în domeniul optim. In acest sens, func ie de debitul asigurat ,se vor stabili pentru cisterna
prev zut s execute opera ia , viteza de deplasare i num rul de treceri necesar.
Art.40.In cazul în care valorile umidit ii balstului sunt mai mari decât limita superioar a
domeniului optim, caz întâlnit dup perioada de precipita ii abundente, sau la utilizarea direct dup
extragerea din balastier , opera ia de compactare se va începe numai dup pierderea par ial a apei încât
umiditatea de compactare s se situeze în domeniul otpim.
Art.41 Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomand pentru balasturile cu
echivalent de nisip de 25…40% iar compactoarele vibratoare pentru balasturi cu echivalentul de nisip de
minim 40%.
Art.42.Acostamentele se completeaz i se compacteaz odat cu straturile de funda ie, astfel încât
acestea s fie în permanen încadrate de acostamente asigurându-se m surile de evacuarea apei.
Art.43. Compactarea va începe de la margini în sensul lungimii a ternute, avansând progresiv
tre axul drumului, prin treceri succesive. Fâ iile succesive trebuie s se suprapun pe minim 20 cm.
Inversarea sensului de mers al utilajelor de compactare trebuie astfel f cut lin pentru a evita v lurirea
suprafe ei ; de asemenea compactarea trebuie astfel f cut încât la terminarea ei fiecare punct al
suprafe ei s fie supus aproximativ aceluia i num r de treceri. Se vor evita mersul erpuit i întoarcerile
utilajelor de compactare pe suprafa a stratului.
Art.44. Dup primele treceri ale utilajului de compactare se verific uniformitatea suprafetei
stratului i realizarea pantelor transversale prev zute în proiect, f cându-se eventualele modific ri,
complet ri i înlocuiri de materiale în zonele de segreg ri , astfel încât dup terminarea compact rii s se
asigure grosimea i suprafa area corespunz toare a stratului.
Art.45. In cazul compact rii prin vibrare, pentru asigurarea calit ii suprafe ei stratului compactat,
în condi iile prev zute de STAS 6400 sunt necesare în final 2…4 treceri f vibrare, eventual precedate
de o u oar umezire a stratului ( cca 5 l ap /mp).
Art.46. In cazul compact rii prin comprimare este necesar ca prima trecere s se efectueze la
viteze care s nu dep easc 2,0…2,5 km/h iar urm toarele treceri s fie efectuate la viteze de 8…12
km/h.
Art.47. In cazul compact rii prin vibrare viteza de deplasare se recomand s se situeze între 2
km/h i 4 km/h.
Art.48.Compactarea se consider terminat dac la determinarea gradului de compactare se ob in
cel pu in valorile minime prescrise pentru acesta.
Art.49. Având în vedere importan a deosebit pe care o are comportarea corect a stratului de
frunda ie asupra calit ii de ansamblu a lucr rii rutiere executate, se recomand ca pe lâng metodele
standardizate, bazate pe înlocuire ( cu ap sau nisip STAS 12288) s fie utilizate metode de verificare
tehnologic continu sau pas cu pas pentru determinarea densit ii sau direct a gradului de compactare
pe stratul realizat. Se realizeaz astfel posibilitatea cre terii substan iale a num rului determin rilor
efectuate i se d posibilitatea unei interven ii prompte în scopul asigur rii uniformit ii calit ii lucr rilor
executate prtin semnalarea i înl turarea singularit ilor de calitate necorespunz toare.
Art.50 .Inainte de executia stratului rutier urm tor, eventualele denivel ri ale stratului de balast,
ca urmare a circula iei, vor fi remediate prin reprofilare cu autogrederul , umezire i compactare.
 SECTIUNEA a 5-a
Verificarea calit ii lucr rilor

Art.51.Calitatea balastului pus în oper se verific pe toat durata execu iei lucr rilor.
Art.52.Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect cu respectarea
prevederilor STAS 6400.
Art.53. Gradul de compactare al balastului trebuie s îndeplineasc condi iile ment ionate în tabel
2.
Tabel 2
Clasa tehnic Categoria str zii Gradul de compactare al balastului
a drumului În 95% din punctele de In toate punctele de
surare surare
I, II, III I, II, III Min.100% Min 98%
IV, V IV Min.98% Min.95%

NOTA : Gradul de compactare al balastului reprezint raportul dintre densitatea în stare

uscat a balastului din strat i densitatea maxim în stare uscat din domeniul “umed” al curbei
Proctor, determinata prin incercarea Proctor modificata, efectuata conform STAS 1913/13.
Art.54. La nivelul superior al stratului de fundatie din balast valoarea admisibil a deflexiunii
este functie de grosimea stratului de balast si de modul de alc tuire al stratului superior al terasamentelor,
conform tabelului 3.

Tabel 3
Grosimea
stratului Stratul superior al terasamentelor alc tuite din :
de funda ie din Stratul superior al terasamentelor alc tuit din :
balast sau Strat de form Tipul de p mânt conform STAS 1243
balast amestec conform STAS Nisip pr fos , Praf nisipos, Argila
optimal 12253 nisip argilos praf argilos argila nisipoas ,
h (cm) praf argila pr foas

dadm în 0,01 mm
10 185 323 371 411
15 143 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201

Art.55. Se consider realizata capacitatea portant necesara dac deflexiunea are valori mai mari
decat cea admisibil in cel mult 10% din punctele de masurare.
Art.56. Uniformitatea execut rii stratului de fundatie se consider satisfacatoare dac valoarea
coeficientului de variatie a deflexiunii este sub 35%.
Art.57. Toate operatiile care privesc controlul calit ii materialelor si al executiei lucr rilor vor fi
urm rite i verificate de beneficiar.
 Art.58. Rezultatele tuturor m sur torilor , determin rilor, si verific rilor specificate de prezentul
caiet de sarciuni si de STAS 76400 vor fi tinute la zi in documenta ia de executie a santierului ce va
constitui documenta ia de control in vederea receptiei lucr rilor.

CAPITOLUL IV
Recep ia lucr rilor
Art.59. Recep ia lucr rilor se efectueaz in conformitate cu legislatia in vigoare.

CAPITOLUL V.
M suri de tehnica securit ii muncii.
Art.60. La executia stratului de fundatie din balast se vor respecta prevederile din :
a) Normele generale de protectia muncii NGPM
b) Instructiuini proprii de securitatea muncii pentru lucr rile de intretinere, reparare si exploatare
a drumurilor i podurilor” aprobate prin Ordin AND nr 116/1999

Art.61. In scopul asigur rii circula iewi pe timpul executiei se vor aplica prevederile “ Normelor
metodologice privind conditiile de închidere a circula iei i de instituire a restric iilor de circula ie în
vederea execut rii de lucr ri în zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului” aprobate prin
Ordin MT/MI 411/1112/2000.

ANEXA

PARAMETRII DE EXECUTIE PENTRU COMPACTAREA STRATULUI DE FUNDATIE

DIN BALAST
CU COMPACTORUL GREU DE TIP VV 200
In aceasta anex sunt prezentati orientativ parametrii de executie pentru compactarea stratului de
funda ie din balast, cu compactorul greu de tip VV 200 caracteristicile tehnice ale utilajului, grosimea de
compactare i parametrii de compactare stabiliti pe baza unor incerc ri experimentale având la baz
prevederile acestui caiet de sarcini ..

1. Caractzeristici tehnice:
- masa total 20.800 kg
- masa ax fata 10.600 kg
- masa ax spate 10.200 kg
- masa /cm generatoare vibrant 46 kg
- forta perturbatoare 13.000- 5.000 daN
- frecventa vibratiilor 18 - 25 Hz
- viteza de translatie 0-4; 0-12 km/h
- latimea tamburului fata 2.300 mm
- diametrul tamburului fata 1.600 mm
- dimensiunea pneuri spate 26,5 x 25”
- presiunea pneuri spate 0,12- 0,16 MPa

2. Grosimea stratului compactat - 20 cm

3. Parametrii de compactare :
 Tipul balastului Domeniul Mod de Numar de
optim compactare treceri
umiditatii de recomandabil necesar
Compozitia granulometrica ( %) compactare
%
Compozitia granulometrica (%)
Fractiuni Fractiuni Fractiuni
sub 0,2 mm 0-8 mm 25-63 mm
1…..9 35….45 60….85 3,0….5,5 Fara vibrare 2….4
2…10 45….55 65….90 3,5…6,0 Fara vibrare 4…..8
2…15 55…65 75….95 4,0….8,00 Cu vibrare 2…4*

*) Pentru asigurarea suprafetei stratului, mai sunt necesare 2….4 treceri f vibrare, precedate
eventual de o u oar umezire a suprafetei cu cca 5 l/ap /m.

INTOCMIT,
Ing Dorica Pantaru
 CAIET SARCINI
PIATRA SPARTA

1 Obiect i domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile tehnice privind execu ia i recep ia straturilor
de funda ie din piatr spart din sistemele rutiere ale drumurilor publice i ale str zilor.
El cuprinde condi iile tehnice care trebuie s fie îndeplinite de materialele folosite i în STAS
6400 , de stratul de piatr executat.

2 Prevederi generale
1- Funda ia din piatr spart 40-80 se realizeaz în dou straturi, un strat inferior de minimum
10 cm de balast i un strat superior din piatr spart de 12 cm conform prevederilor STAS 6400..
4-Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor încerc rilor i determin rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
5- Antreprenorul este obligat sa efectueze , la cererea inginerului , verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini .
6- In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini , Inginerul va dispune
intreruperea rexecutiei lucrarilor si luarea mnasurilor care se impugn .

Materiale
Agregate naturale
1 - Pentru execu ia funda iilor din piatr spart se utilizeaz urm toarele agregate:
a - pentru funda ii din piatr spart mare , 40-80
balast 0-63 mm în stratul superior;
piatra spart 40-80 mm în stratul superior;
split 16-25 mm pentru împ narea stratului superior;
nisip gr un os sau savur 0-8 mm cu material de protec ie;
2-Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau înghe . Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
3- Agregatele folosite la realizarea straturilor de funda ie trebuie s îndeplineasc condi iile
de admisibilitate ar tate în tabelele 1,2 i 3 i nu trebuie s con in corpuri str ine vizibile (bulg ri de
mânt, c rbune, lemn, resturi vegetal)sau elemente alterate.
NISIP - condi ii de admisibilitate Tabel 1
Condi ii de admisibilitate pentru
Caracteristici :
Strat izolant Strat de
protec ie
. Sort (ochiuri p trate) 0-4 4-8
. Granulozitate :
con inut de frac iuni sub 0,1 mm % max 14 -
con inut de frac iuni sub 0,02mm % max - 5
condi ii de filtru invers 5d35p d35f 5d35p -
Coeficient de permeabilitate (K) cm/s,min 6x10-3
BALAST – condi ii de admisibilitate pentru funda ii Tabel 2
Caracteristici Condi ii de admisibilitate
Sort( ochiuri p trate) 0-63
Con inut de frac iuni % max
- sub 0,02 mm 3
- 0….63 mm 100
Granulozitate Conform figura 1
Coeficient de neuniformitate (Un) min 15
Echivalent de nisip (EN) min 30
Uzura cu ma ina tip Los Angeles(LA) % max 50

PIATRA SPARTA – Condi ii de admisibilitate Tabel 3

Savura Piatra spart ( split) Piatra spart mare
Sort Condi ii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40.63 63-80
Con inut de granule:
- mân pe ciurul superior (dmax)% max 5 5 5 5
- trec prin ciurul inferior (dmax)% max - 10 10 10
Con inut de granule alterate,moi,
Friabile,poroase, i vasculare % max - 10 10 -
Forma granulelor
- coeficient de form % max. - 35 35 35
Coeficient de impurit i :
- corpuri str ine % max. 1 1 1 1
- frac iuni sub 0,1 mm % max - 3 nu este cazul

Uzura cu masina Los Angeles % max - 30 Coresp.clasei

rocii
Rezisten a la ac iunea repetat a
sulfatului de sodiu –Na2SO4 5 cicluri % - 6 3 nu
max este
cazul

5- Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura

omogenitatea i constanta calit ii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în oper se va face numai dup ce analizele de
laborator au ar tat c acestea au calitatea corespunz toare
6 -In timpul transportului de la furnizor la antier i al depozit rii agregatele trebuie ferite
de impurit i. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi i p strate în
condi ii care s le fereasc de împr tiere, impurificare sau amestecare.
7-Controlul calit ii agregatelor de c tre Antreprenor se va face în conformitate cu
prevederile tabelului 6.
8-Laboratorul antierului va ine eviden a calit ii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate trimise de Furnizor
- într-un registru ( registru pentru încerc ri agregate) rezultatele determin rilor efectuate de
laboratorul antierului;.
-
Apa
Apa necesar realiz rii straturilor de funda ie poate s provin din re eaua sau din alte surse,
dar în acest din urm caz nu trebuie s con in particule în suspensie.

Con inutul calit ii agregatelor înainte de realizarea straturilor de funda ie

Controlul calit ii se face de c tre Antreprenor prin laboratorul s u în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 6.
Tabelul 6
Ac iunea, procedeul de Frecven a minim Metode de
verificare sau caracteristici determinare conf.
care se verific La aprovizionare In locul de punere în
oper
Examinarea datelor înscrise La fiecare lot - -
în certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garan ie
Corpuri str ine: In cazul în care se Ori de câte ori apar STAS 4606
- argila buc i observ prezen a lor factori de impurificare
- argila aderent
- con inut de c rbune
Con inutul de granule O prob la max. 500 - SR 667
alterate, friabile, poroase i mc pentru fiecare
vacuolare surs
Granulozitatea sorturilor O prob la max.500 - STAS 730
mc pentru fiecare sort
i surs
Forma granulelor pentru O prob la max. 500 t - STAS 730
piatra spart . Coeficient de pentru fiecare sort i
form fiecare surs
Echivalentul de nisip (EN) O prob la max. 500 - STAS 730
numai la produse de mc pentru fiecare
balastier ) surs
Rezisten a la ac iunea O prob la max 500 - STAS 4606
repetat a sulfatului de mc pentru fiecare
sodiu Na2SO4) 5 cicluri surs
Rezisten a la sf râmare la O prob la 500 mc - STAS 730
piatra spart în stare pentru fiecare sort de
natural la presiune normal piatra spart i surs
Uzura cu ma ina tip Los O prob la max. 500 - STAS 730
Angeles mc pentru fiecare sort
i fiecare surs

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Masuri preliminare
1 La executia tratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau
de strat de forma , in conformitate cu prevederi;le caietelor de sarcini pentru realizarea acestor
locrari
1 La executia tratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau
de strat de forma , in conformitate cu prevederi;le caietelor de sarcini pentru realizarea acestor
locrari locrari
1 La executia tratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau
de strat de forma , in conformitate cu prevederi;le caietelor de sarcini pentru realizarea acestor
locrari .
2-Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regal toate utilajele si dispozitivelor
necesare punerii in opera a straturilor de fundatie .
3 Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se voe executa lucrarile pentru drenarea
apelor din fundatie :
- drenuri transversale de acostament , drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole , si
nracordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect
4- In cazul straturilor prevazute pe intreaga platforma a drumului spre exemplu lucrarile la care
drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu , se va asigura in prealabil
posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru , in orice punt al traseului , la cel putin 15
cm deasupra terenului in cazul rambleelor .
5 In cazul cand mai multe surse de aprovizionare cu ballast sau cu piatra Sparta se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele , de a se delimita tronsoanele de drum in lucru , functie de sursa folosita
, acestea fiind consemnate in registrul de santier .

Experimentarea straturilor de fundatie

1 Inainte de inceperea lucrarilor , Antreprenorul este obligat sa efectuaze experimentarea executarii
straturilor de fundatie
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta
mare 63-80 mm pe un strat de ballast de min .10 cm, cu sau fara substrat de nisip in functie de
solutia prevazuta in proiect .
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din ballast si separate pentru stratul superior din piatra sparta mare .
In ctoate cazurile , experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30 m cu
latimea de cel putin 3.50 m ( dublul latimii utilajului de compactare )
Experimentarea are ca scop stabilirea , in conditii de executie curenta pe santier , a componentei
etelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia , pentru realizarea gradului de
compactare prin caietul de sarcini , daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un
singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire , pentru realizarea grosimii respective cu o
suprafata corecta .
2 Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta inginerului , efectuind
controlul compactarii prin oincercari de laborator sau pe teren , dupa cum este cazul , stabilita de
comun accord .
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut , antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit .
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :
- grosimea minima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier
- conditiile de compactare ( verificarea eficacitatrii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajelor )
3 Intensitatea de compactare
Q – volumul materialului pus in opera , in unitatea de timp (ore , zi , schimb ) exprimat in mc.
S - suprafata compactata in intervalul dtimp dat , exprimata in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip , suprafetele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaza .
4 In cazul fundatiei din piatra Sparta mare 63-80 se mai urmareste stabilirea corecta a
atelierului de compactare , compus din rulouri compactoare mijlocii , a numarului minim de treceri
ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a
numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprise a aplitului de impanare 16-25 pana la
obtinerea inclestarii optime .
 Compactarea in acest caz se considera terminate daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme
pe suprafata fundatiei de piatra sparta , iar alte pietre cu dimensiunea . de circa 40 mm aruncate in
fata ruloului nu mai patrund in stratul fundatiei si sat sfaramate , fara ca stratul de fundatie sa sufere
dislocari sau deformari .
5 Partea din tronsonul executat , cu cele mai bune rezultate , va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarilor .
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a
servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa .

Executia straturilor de fundatie

A FUNDATII DE PIATRA SPARTA MARE PE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST

a) Execu ia stratului inferior din balast
1 Pe terasamentul recep ionat se a terne i se niveleaz balastul, într-un singur strat, având
grosimea rezultat pe tronsonul experimental astfel ca dup comportare s se ob in 10 cm.
ternerea i nivelarea se vor face la ablon, cu respectarea l imilor i pantelor prev zute în
proiect.
2 Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidit ii optime de compactare se stabile te
de laboratorul de antier inând seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire.
Stropirea va fi uniform evitându-se supraumezirea local .
3 Compactarea straturilor de funda ie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectându-se componen a atelierului, viteza de compactare, tehnologia i
intensitatea Q/S de compactare.
4 Pe drumurile la care stratul de funda ie nu se realizeaz pe întreaga l ime a platformei
acostamentele se completeaz i se compacteaz odat cu stratul de funda ie astfel ca stratul de
fundatie s fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodat i m surile de evacuare a
apelor, conform pct. 3.- de la masuri preliminare
5 Denivel rile care se produc în timpul compact rii stratului de funda ie sau care r mân dup
compactare se corecteaz cu material de aport i se recompacteaz
Suprafe ele cu denivel ri mai mari de 4 cm se completeaz , se reniveleaz i apoi se
compacteaz din nou.
6 Este interzis execu ia stratului de funda ie cu balast înghe at.-
7 Este interzis de asemenea a ternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de z pad sau
cu pojghi a de ghea .

b) Execu ia stratului superior din piatra spart mare 63 – 80

8 Piatra spart mare se a terne numai dup recep ia stratului inferior de balast, care, prealabil
ternerii, va fi umezit.
9 Piatra spart se a terne, se compacteaz la uscat în reprize. Pân la încle tarea pietrei
sparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 to dup care opera iunea se
continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Num rul de treceri a atelierului de
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
10 Dup terminarea cilindr rii, piatra spart se împ neaz cu split 16-25 , care se
compacteaz i apoi urmeaz umplerea prin înnoire a golurilor dup împ nare, cu savura 0-8 sau cu
nisip.
11 Pân la a ternerea stratului imediat superior , stratul de funda ie din piatr spart mare
astfel executat , se acoper cu material de protec ie ( nisip gr un os sau savura ).

CONDITII TEHNICE , REGULI SI METODE DE VERIFICARE

12 Elemente geometrice
1 Grosimea stratului de funda ie este cea din proiect.
Abaterea limit la grosime poate fi de maximum 20 mm
 Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se str punge
stratul, la fiecare 200 m de drum executat la 1500 mp suprafa de drum.
Grosimea stratului de funda ie este media m sur torilor ob inute pe fiecare sector de drum
prezentat recep iei.
2 L imea stratului de funda ie este cea prev zut în proiect.
Abaterile limit de la l ime pot fi de 5 mm
Verificarea l imii executate se va face cu ajutorul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversal a stratului de funda ie este cea a îmbr min ii sub care se execut ,
prev zut în proiect.
Abaterea limit la pant este 4 % în valoare absolut i va fi m surat la fiecare 25 m.
3 Declivit ile în profil longitudinal sunt acelea i ca i cele ale îmbr min ilor sub care se
execut .
Abaterile limit la cotele funda iei, fa de cotele din proiect pot fi de 10 mm.

13 Condi ii de compactare
1 Straturile de funda ie din piatra spart mare 63- 80 trebuie compactate pân la realizarea
încle rii maxime a agregatelor , care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceea i
natur petrografic , ca i a pietrei sparte utilizate la execu ia straturilor i cu dimensiuni de cca 40
mm, aruncat în fa a utilajului cu care se execut compactarea.
Compactarea se considera corespunz toare dac piatra respectiv este strivit f ca stratul
sufere disloc ri sau deform ri.
3 Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate , nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care
este de 250 sutimi de mm .

14 Caracteristicile suprafe ei stratului de funda ie

Verificarea denivel rilor suprafetei funda iei se efectueaz cu ajutorul dreptarului de 3,0 m
lungime astfel:
- în profil longitudinal verificarea se efectueaz în axul fiec rei benzi de circula ie i denivel ri
admise pot fi de maximum 2,0 cm fa de cotele proiectate;
- în profil transversal verificarea se efectueaz în dreptul profilelor ar tate în proiect i
denivel rile admise pot fi de maximum 1,0 cm fa de cotele proiectate;
In cazul apari iei denivel rilor mai mari decât cele prev zute în prezentul caiet de sarcini, se
va face corectarea suprafe ei funda iei.

Recep ia lucr rilor

15 Recep ia pe faz determinant
Recep ia pe faza determinant stabilit în proiect, se efectueaz conform Regulamentului
privind controlul de stat al calit ii în construc ii aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii
privind controlul statului în fazele de execu ie determinante, elaborat de MLPAT i publicat în
Buletinul Construc iilor volum 4/1996 atunci când toate lucr rile prev zute în documenta ie sunt
complet terminate i toate verific rile sunt efectuate în conformitate cu prevederile art.5,11, 12, 13,
i 14.
Comisia de recep ie examineaz lucr rile i verific îndeplinirea condi iilor de execu ie i
calitative impuse de proiecte i de caietul de sarcini precum i constat rile consemnate pe parcursul
execu iei de c tre organele de control.
In urma acestei recep ii se încheie Proces verbal de recep ie pe faz în registrul de lucr ri
ascunse.
 Recep ia preliminar , la terminarea lucr rilor
Recep ia preliminar se face la terminarea lucr rilor pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de recep ie a lucr rilor de construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.

Recep ia final
Recep ia final va avea loc dup expirarea perioadei de garan ie pentru întreaga lucrare i se
va face în condi iile respect rii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

INTOCMIT
ING. D. PANTARU
 DOCUMENTE DE REFERINTA

I ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme Metodologice privind conditiile de inchidere
a circulatiei si instruire a restrictiilor de circulatie
Publicat in MO 397/24-08-2000 in vederea executarii de lucrari in zona drumului ublic
si/sau pentru protejarea drumului
NGPM /1996 - Norme generale de protectia mediului
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intetinerea drumurilor
Ordin MI nr 775/1998 - Norme de prevenirea si stingerea incendiilor si dotarea
cu mijloace tehnice de stingere
Ordin AND nr.116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
iIntretinere , reparare si exploatare a drumurilor si podurilor
II REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
rutiere supple si semirigide
III STANDARDE

STAS 730 Agregate naturale pentru lucr ri de c i ferate i drumuri.

Metode de încercare
STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidit ii
STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor
STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greut ii volumice pe teren
STAS 4606 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lian i minerali.
Metode de încercare.
STAS 6400 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie.
Condi ii tehnice generale de calitate.
STAS 12.288 Lucr ri de drumuri. Determinarea densit ii straturilor rutiere cu
Dispozitivul cu con i nisip.
 CAIET DE SARCINI
(AND 605/2016)

MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

CAP I: GENERALITATI
SECTIUNEA 1
Obiect i domeniu de aplicare
Art.1-.(1)Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice care trebuie s fie îndeplinite
de.mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calit ii materialelor
componente, prepararea, transportul, punerea în oper , precum i straturile rutiere executate din aceste
mixturi.
(2) Prezentul caiet de sarcini se adreseaz tuturor factorilor implica i în procesul investi ional:
produc tori de materiale pentru construc ii, proiectan i, executan i de lucr ri, speciali ti cu activitate în
domeniul construc iilor atesta i /autoriza i în condi iile legii, investitori, proprietari, administratori,
laboratoare de încerc ri în construc ii autorizate/acreditate, precum i organisme de verificare/control, etc.
Art.2.- (1) Caietul de sarcini se aplic la proiectarea, construc ia, modernizarea, reabilitarea, repararea i
între inerea tuturor claselor tehnice ale drumurilor/ categoriilor tehnice ale strazilor i a altor zone realizate
cu mixturi asfaltice la cald.
(2) Cerin ele din prezentul caiet de sarcini se aplic pentru toate mixturile asfaltice care intr în
componen a structurii rutiere.
(3) Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabil a podurilor, pasajelor i viaductelor se
vor executa în conformitate cu prevederile tehnice privind execu ia la cald a îmbr min ilor
bituminoase pentru calea pe pod.
Art.3. Modul de abordare a acestor specificatii tehnice pentru mixturile asfaltice realizate este cel
men ionat în seria SR EN 13108, primordial fiind realizarea performantelor mentionate în prezentul
caiet de sarcini.
Art.4. Mixturile asfaltice utilizate la execu ia straturilor rutiere vor îndeplini condi iile de calitate din
prezentul caiet de sarcini. Tipul mixturii se va stabili în func ie de clasele tehnice ale drumurilor/
categoriile tehnice ale strazilor, zona climatic i studiul tehnico- economic.
Art.5. Compozi ia i performan ele mixturilor asfaltice se stabilesc, studiaz , evalueaz i se verific în
laboratoare autorizate / acreditate.
Art.6. La execu ia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi
asfaltice ce respect cerin ele din prezentul caiet de sarcini i sunt în concordanta cu cerin ele
standardelor din seria SR EN 13108 în vigoare.

SECTIUNEA a 2 a
Defini ii i terminologie
Art.7. Mixtura asfaltic la cald este un material de construc ie realizat printr-un proces tehnologic ce
presupune înc lzirea agregatelor naturale i a bitumului, malaxarea amestecului, transportul i punerea în
oper , de regul , prin compactare la cald.
Art.8.Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizeaz pentru stratul de uzur (rulare),
stratul de leg tur (binder) precum i pentru stratul de baz .
Art.9. Imbr min ile bituminoase cilindrate sunt alc tuite in general din dou straturi:
- stratul superior denumit strat de uzur (rulare);
- stratul inferior, denumit strat de leg tur (binder).
(2) Îmbr min ile bituminoase cilindrate pot fi execute într-un singur strat, respectiv stratul de
uzur (rulare), în cazuri justificate tehnic.
Art.10. Stratul de baz din mixturi asfaltice este un strat ce intr în componen a structurilor rutiere i
peste care se aplic îmbr min ile bituminoase.
Art.11. Denumirea, simbolul i notarea mixturilor asfaltice prezentate în tabelul 1 este în conformitate cu
cerin ele seriei de standarde SR EN 13108.
Tabelul 1. Sinteza mixturilor asfaltice fabricate în România
Nr. Denumire i simbol Notare Notare conform Utilizare Clasa tehnic a Tip mixtur
crt seriei de standarde drumului / categoria în func ie
SR EN 13108 tehnic a str zii de
englez (francez )* dimensiune
a maxim a
granulei,
0 1 2 3 4 5 6
1 Beton asfaltic cu criblur BA AC (EB) Strat de III, IV, V / III,IV 8**
BA rul.liant rul.liant rulare / 11,2
uzur 16
2 Beton asfaltic cu pietri BAPC AC (EB) Strat de IV, V / 8**
concasat BAPC rul.liant rul.liant rulare / IV 11,2
uzur 16

3 Mixtur asfaltic MAS SMA Strat de I, II, III, IV / I, II, III, 11,2
stabilizat MAS rul.liant rul.liant rulare / IV 16
uzur
4 Mixtur asfaltic poroas MAP PA (ED,BBD) Strat de I, II, III /
MAP rul.liant rul.liant rulare / I, II, III 16
uzur

5 Beton asfaltic deschis cu BAD AC (EB) Strat de I, II, III, IV, V /

criblur BAD leg.liant leg.liant leg tur I, II, III, IV 22,4

6 Beton asfaltic deschis cu BADPC AC (EB) Strat de III, IV, V /

pietri concasat BADPC leg.liant leg.liant leg tur II, III, IV 22,4

7 Beton asfaltic deschis cu BADPS AC (EB) Strat de V / IV

pietri sortat BADPS leg.liant leg.liant leg tur 22,4

8 Anrobat bituminos cu AB AC (EB) I, II, III, IV, V / I, II,

criblur pentru strat de baz liant baz liant Strat de III, IV 22,4
baz AB baz 31,5

9 Anrobat bituminos cu ABPC AC (EB) III, IV, V / 22,4

pietri concasat ABPC baz liant baz liant Strat de II, III,IV 31,5
baz

10 Anrobat bituminos cu ABPS AC (EB) V / IV

pietri sortat ABPS baz liant baz liant Strat de
31,5
baz

* Notarea va fi urmat de date referitoare la eventuali aditivi

** BA8 nu se utilizeaz ca start de rulare / uzur în zona carosabil a drumurilor na ionale

Exemple de notare a mixturilor asfaltice:

Simbol: BADPS 22,4
Notare: BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate - beton asfaltic deschis cu pietri
sortat cu granula maxima de 22,4 mm, pentru strat de legatura, cu bitum 50/70 i cu
aditiv pentru adezivitate.
Simbol: MAS 11,2
Notare: MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate, fibre i granule polimer - mixtura
asfaltic stabilizat cu granula maxima de 11,2, pentru strat de uzura cu bitum 50/70
i cu aditivi pentru adezivitate, fibre i granule polimer.
Simbol: MAP 16
Notare: MAP 16 rul PMB 45/80 - mixtura asfaltic poroas cu granula maxima de 16 pentru
strat de uzura cu bitum modificat 45/80.
Art.12. Pentru execu ia straturilor de uzur (rulare), conform tabel 2, se vor avea în vedere urm toarele
tipuri de mixturi asfaltice, în func ie de clasa tehnic a drumului/categoria tehnic a str zii:
- beton asfaltic cu criblur , beton asfaltic cu pietri concasat, conform cu SR EN 13108-1;
mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu con inut ridicat de bitum i
aditivi de stabilizare - conform cu SR EN 13108-5;

- mixturi asfaltice poroase, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea
apei i reducerea nivelului de zgomot - conform cu SR EN 13108-7.

Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzur (rulare)

Nr.crt. Clasa tehnic a
drumului
1 I, II
2 III
3 IV
4 V
Categoria tehnic a Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea
str zii maxim a granulei de cel mult 16 mm.
Mixtur asfaltic stabilizat
I, II
Mixtur asfaltic poroas
Mixtur asfaltic stabilizat
III Beton asfaltic cu criblur
Mixtur asfaltic poroas
Mixtur asfaltic stabilizat
IV Beton asfaltic cu criblur
Beton asfaltic cu pietri concasat
Beton asfaltic cu criblur
-
Beton asfaltic cu pietri concasat

Art.13. Pentru execu ia straturilor de legatura (binder) se vor avea în vedere urm toarele tipuri de mixturi
asfaltice, conform cu SR EN 13108–1, în func ie de clasa tehnic a drumului/categoria tehnica a strazii
(tabelul 3):

Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de leg tur

Nr.crt. Clasa tehnic a Categoria Tipul mixturii asfaltice, cu
drumului tehnic a str zii dimensiunea maxim a granulei de cel
mult 22,4 mm.
1 I, II I Beton asfaltic deschis cu criblur
Beton asfaltic deschis cu criblur
2 III, IV II, III
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat
Beton asfaltic deschis cu criblur
3 V IV Beton asfaltic deschis cu pietri concasat
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat

Art.14. Pentru executia stratului de baz , se vor avea în vedere urmatoarele tipuri de betoane
asfaltice (anrobate bituminoase), conform cu SR EN 13108-1, în func ie de clasa tehnic a drumului /
categoria tehnica a strazii (tabelul 4).

Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de baz

Nr.crt. Clasa tehnic a Categoria tehnic a Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea
drumului str zii maxim a granulei de cel mult 31,5 mm.
1 I, II I Anrobat bituminos cu criblur
Anrobat bituminos cu criblur
2 III, IV II, III
Anrobat bituminos cu pietri concasat
 Anrobat bituminos cu criblur
3 V IV Anrobat bituminos cu pietri concasat
Anrobat bituminos cu pietri sortat

Art.15.- (1) Mixturile asfaltice se aplic pe:

- straturi de funda ie;
- straturi de baz ;
- îmbr min i rutiere existente.
(2) În cazul îmbr min ilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate naturale
stabilizate cu lian i hidraulici sau puzzolanici, pe îmbr mintea din beton de ciment sau pe
îmbr mintea bituminoas existent , se recomand executarea unui strat antifisur peste stratul suport.
Art.16. Mixturile asfaltice poroase se aplica pe un strat suport impermeabil (etans).
Art.17. Pentru aplicarea acestui caiet de sarcini se utilizeaz termenii i defini iile corespunz toare din:
SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 i SR EN 13108-20, SR EN
13043/2003+AC/2004 dintre care, în principal:
- criblura: agregat natural alc tuit din granule de forma poliedric obtinut prin concasarea,
granularea i selectionarea în sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regul
magmatice, bazice i semibazice;
- pietri concasat: agregat natural alc tuit din granule de forma poliedric ob inut prin
concasarea, granularea i selectionarea în sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din
balastier ;
- pietris sortat: agregat natural de balastier sortat în clase de granulozitate;
- nisip natural: agregat natural de balastier , neprelucrat sau prelucrat prin sortare i
spalare, cu dimensiunile 0...2 mm;
- nisip de concasaj: agregat natural de carier /balastier sf râmat artificial cu dimensiunile
0...2 mm.
SECTIUNEA a 3 a
Referin e normative :
Art.18. La utilizarea prezentului caiet de sarcini se aplic prevederile urmatoarelor documente de
referinta:

SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea

suprafe elor, utilizate la construc ia oselelor, a aeroporturilor i a
altor zone cu trafic.
SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea
suprafe elor utilizate în construc ia oselelor, a aeroporturilor i
a altor zone cu trafic.
SR EN 13808:2013 Bitum i lian i bitumino i. Cadrul specifica iilor pentru emulsiile
bituminoase cationice.
SR EN 14023:2010 Bitum i lian i bitumino i. Cadru pentru specifica iile bitumurilor
modificate cu polimeri.
SR EN 1428:2012 Bitum i lianti bituminosi. Determinarea continutului de apa din
emulsiile bituminoase. Metoda distilarii azeotrope.
SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilit ii.
SR EN 1429:2013 Bitum i lianti bituminosi. Determinarea reziduului pe sita al
emulsiilor bituminoase i determinarea stabilitatii la depozitare prin
cernere.
SR EN 12607-1:2015 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea rezisten ei la înt rire sub
efectul c ldurii i aerului.
Partea 1: Metoda RTFOT
SR EN 12607-2:2015 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea rezisten ei la înt rire sub
efectul c ldurii i aerului.
 Partea 2: Metoda TFOT
SR EN 12591:2009 Bitum i lian i bitumino i. Specifica ii pentru bitumuri rutiere.
SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafe ei drumurilor i aeroporturilor. Metode de
încercare.
Partea 1: M surarea adâncimii macrotexturii suprafe ei
îmbr mintei, prin tehnica volumetric a petei
SR EN 13036-4:2012 Caracteristici ale suprafe elor drumurilor i pistelor aeroportuare.
Metode de încercare.
Partea 4: Metode de m surare a aderen ei unei suprafe e. Încercarea
cu pendul.
SR EN 13036-7:2004 Caracteristici ale suprafe elor drumurilor i pistelor aeroportuare.
Metode de încercare.
Partea 7: M surarea denivel rilor straturilor de rulare ale drumurilor:
încercarea cu dreptar.
SR EN 13036-8:2008 Caracteristici ale suprafe ei drumurilor i pistelor aeroporturilor.
Metode de încercare.
Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversal .
SR EN ISO 13473-1:2004 Caracterizarea texturii îmbr mintei unei structuri rutiere plecând
de la releveele de profil.
Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii.
SR EN 933-1:2012 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 1: Determinarea granulozit ii. Analiza granulometric
prin cernere.
SR EN 933-2:1998 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 2: Analiza granulometric . Site de control, dimensiunile
nominale ale ochiurilor.
SR EN 933-3:2012 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare
SR EN 933-4:2008 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de form .
SR EN 933-5:2001 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 5: Determinarea procentului de suprafe e concasate i
sf râmate din agregate grosiere.
SR EN 933-5:2001/A1:2005 Incerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 5: Determinarea procentului de suprafe e sparte în agregate.
SR EN 933-7:2001 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 7: Determinarea con inutului de elemente cochiliere.
Procent de cochilii în agregate.
SR EN 933-8+A1:2015 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 8: Evaluarea p ilor fine. Determinarea echivalentului de
nisip.
SR EN 933-9 + A1:2013 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
Partea 9 - Evaluarea partilor fine. Încercare cu albastru de metilen.
SR EN 1097-1:2011
SR EN 1097-2:2010
SR EN 1097-5:2008
SR EN 1097-6:2013
SR EN 1367-1:2007
SR EN 1367-2:2010
SR EN 1744-1+A1:2013
SR 10969:2007
STAS 863:1985
STAS 10144/3-1991
SR 4032-1:2001
SR EN 196-2:2013
SR EN 12697-1:2012
SR EN 12697-2:2016
SR EN 12697-6:2012
SR EN 12697-8:2004
SR EN 12697-11:2012
SR EN 12697-12:2008
SR EN 12697-12:2008/ C91:2009
Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale
agregatelor.
Partea 1: Determinarea rezisten ei la uzur (micro-Deval).
Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale
agregatelor.
Partea 2: Metode pentru determinarea rezisten ei la sf râmare.
Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale
agregatelor.
Partea 5: Determinarea continutului de apa prin uscare în etuva
ventilata.
Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale
agregatelor.
Partea 6: Determinarea densitatii i a absorb iei de apa a granulelor.
Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor termice i de
alterabilitate ale agregatelor.
Partea 1: Determinarea rezisten ei la înghe -dezghe .
Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor termice i de
alterabilitate ale agregatelor.
Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu.
Încerc ri pentru determinarea propriet ilor chimice ale agregatelor.
Partea 1: Analiza chimica.
Lucr ri de drumuri. Determinarea adezivit ii bitumurilor rutiere i a
emulsiilor cationice bituminoase fa de agregatele naturale prin
metoda spectrofotometric .
Lucr ri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescrip ii de
proiectare. Elemente geometrice ale strazilor. Prescriptii de
proiectare .
Lucr ri de drumuri. Terminologie.
Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a
cimentului.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.
Partea 1: Con inut de liant solubil.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare.
Partea 2: Determinarea granulozit ii.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.
Partea 6: Determinarea densit ii aparente a epruvetelor bituminoase.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.
Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor
bituminoase.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.
Partea 11: Determinarea afinit ii dintre agregate i bitum
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.
Partea 12: Determinarea sensibilit ii la ap a epruvetelor
bituminoase.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.

SR EN 12697-13: 2002
SR EN 12697-17 + A1:2007
SR EN 12697-18: 004
SR EN 12697-22+A1:2007
SR EN 12697-23:2004
SR EN 12697-24:2012
SR EN 12697-25:2006
SR EN 12697-26:2012
SR EN 12697-27:2002
SR EN 12697-29:2003
SR EN 12697-30:2012
SR EN 12697-31:2007
SR EN 12697-33+A1:2007
SR EN 12697-34: 2012
SR EN 12697-36:2004
SR EN 13108-1:2006
SR EN 13108-1:2006/C91: 2014
SR EN 13108-5:2006
SR EN 13108-5:2006/ AC:2008
SR EN 13108-7:2006
SR EN 13108-7:2006/AC: 2008
Partea 12: Determinarea sensibilit ii la ap a epruvetelor
bituminoase.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.
Partea 13: M surarea temperaturii
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din
mixtur asfaltic drenant
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 23. Determinarea rezistentei la tractiune
indirecta a epruvetelor bituminoase
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 24: Rezisten a la oboseal .
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclic .
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor
bituminoase.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 30: Confec ionarea epruvetelor cu
compactorul cu impact.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 31: Confec ionarea epruvetelor cu presa cu
compactare giratorie.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 33: Confec ionarea epruvetelor cu
compactorul cu placa.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald.
Partea 34: Încercarea Marshall.
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor imbracamintii
asfaltice.
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
Partea 1: Betoane asfaltice
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
Partea 1: Betoane asfaltice.
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
Partea 5: Beton asfaltic cu con inut ridicat de mastic
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
Partea 5: Beton asfaltic cu con inut ridicat de mastic.
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
Partea 7: Betoane asfaltice drenante.
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.

SR EN 13108-20:2006
SR EN 13108-20:2006/ AC:2009
Partea 7: Betoane asfaltice drenante.
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
Partea 20: Procedur pentru încercarea de tip
Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip.

SR EN 13108-21:2006 Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.

Partea 21: Controlul produc iei în fabric .
SR EN 13108-21:2006/ Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale.
AC:2009/C91:2014 Partea 21: Controlul produc iei în fabric .

CD 155-2001 Reglementarea tehnic „Normativ privind determinarea starii

tehnice a drumurilor modern2” - aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor i turismului nr.625/2003, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I. nr.786 /07.noiembrie.2003.
PD 162-2002 Reglementarea tehnic „Normativ privind proiectarea autostrazilor
extraurbane” aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor i
turismului nr.622/2003, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I. nr.786/07.noiembrie.2003.
PCC 022-2015 Reglementarea tehnic „Procedura pentru inspec ia tehnic a
echipamentelor pentru punerea în oper a mixturilor asfaltice
la lucr ri de drumuri i aeroporturi” aprobat prin Ordinul
ministrului dezvolt rii regionale i administra iei publice nr.
821/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr.341
din 19 mai 2015;
PCC 019-2015 Reglementarea tehnic „Procedura de inspec ie tehnic a sta iilor
pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucr ri de drumuri i
aeroporturi”, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt rii regionale
i administra iei publice nr.91/2015, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I. nr.485 i 485 bis din 2 iulie 2015.

CAP: II: MATERIALE , CONDITII TEHNICE

SECTIUNEA 1
Agregate
Art.19. (1) Agregatele naturale care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul
caiet de sarcini sunt conform cerintelor standardului SR EN 13043.
(2) Agregatele naturale trebuie s provin din roci omogene, f urme de degradare, rezistente la
înghe – dezghe i s nu con in corpuri str ine.
Art.20. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie s fie conform cerin elor
prezentate în tabelele 5, 6, 7 i 8.

Tabelul 5. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Caracteristica Condi ii de Metoda de
crt. calitate încercare
1 Con inut de granule în afara clasei de granulozitate:
- rest pe sita superioar (dmax.), %, max. 1-10(Gc 90/10) SR EN 933-1
- trecere pe sita inferioar (dmin.), %, max. 10
2(1) Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3
3(1) Indice de form , %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
4 Con inut de impurit i
nu se admit vizual
– corpuri str ine
5 Coeficient de particule fine sub 0,63 mm., %, max. 1,0(f1,0)*/0,5(f0,5) SR EN 933-1
6 Rezisten a la fragmentare, cls.th.dr.I-III cls.th.str.I-III 20 (LA20)
cls.th.dr.IV-V cls.th.str.IV
SR EN 1097-2
coeficient LA, %, max. 25 (LA25)
7 Rezisten a la uzur (coef. cls.th.dr.I-III cls.th.str.I-III 15 (MDE15)
cls.th.dr.IV-V cls.th.str.IV
SR EN 1097-1
micro-Deval), %, max. 20 (MDE20)
8(2) Sensibilitatea la înghe -dezghe la 10 cicluri de
înghe -dezghe
SR EN 1367-1
- pierderea de mas (F), %, max. 2(F2)
- pierderea de rezisten ( SLA), %, max. 20
9(2) Rezisten a la ac iunea sulfatului de magneziu, %, 6 SR EN 1367-2
max.
10 Con inut de particule total sparte, %, min.
95(C95/1) SR EN 933-5
(pentru cribluri provenind din roci detritice)
* agregate cu granula de max. 8 mm.
(1)
forma agregatului grosier poate fi determinat prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de form
(2)
rezisten a la înghe poate fi determinat prin sensibilitate la înghe -dezghe sau prin rezisten a la ac iunea sulfatului
de magneziu SR EN 1367-2

Tabelul 6. Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice
Nr.crt. Caracteristica Condi ii de Metoda de
calitate încercare
1 Con inut de granule în afara clasei de granulozitate
10 SR EN 933
- rest pe sita superioar (dmax.), %, max.
2 Granulozitate continu SR EN 933
3 Con inut de impurit i
nu se admit vizual
- corpuri str ine
4 Con inut de particule fine sub 0,063 mm., %, max. 10 (f10) SR EN 933-1
5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.* 2 SR EN 933-9
* Determinarea valorii de albastru se va efectua numai în cazul nisipurilor sau sorturilor 0-4 a c ror frac iune 0-2 mm.
prezint un con inut de granule fine mai mare sau egal cu 3%

Tabelul 7. Pietri uri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Caracteristica Pietri sortat Pietri Metoda de
crt. concasat încercare
1 Con inut de granule în afara clasei de
granulozitate:
SR EN 933-1
- rest pe sita superioar (dmax.), %, max. 1-10 1-10
- trecere pe sita inferioar (dmin.), %, max. 10(Gc 90/10) 10(Gc 90/10)
2 Con inut de particule sparte, %, min. - 90 (C90/1)
3(1) Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) 25 (A25) SR EN 933-3
4(1) Indice de form , %, max. 25 (SI25) 25 (SI25) SR EN 933-4
5 Con inut de impurit i SR EN 933-7
– corpuri str ine nu se admit nu se admit i vizual
6 Con inut în particule fine sub 0,63 mm., 1,0(f1,0)*/ 1,0(f1,0)*/
SR EN 933-1
%, max. 0,5(f0,5) 0,5(f0,5)
7 Rezisten a la fragmentare, cls.th.dr.I-III - 20 (LA20)
coeficient LA, %, max. cls.th.str.I-III
cls.th.dr.IV-V
SR EN 1097-2
cls.th.str.IV 25 (LA25) 25 (LA25)
8 Rezisten a la uzur (coef. cls.th.dr.I-III
cls.th.str.I-III - 15 (MDE15)
micro-Deval), %, max. SR EN 1097-1
cls.th.dr.IV-V
cls.th.str.IV 20 (MDE20) 20 (MDE20)
9(2) Sensibilitatea la înghe -dezghe SR EN 1367-1
 - pierderea de mas (F), %, max. 2(F2) 2(F2)
(2)
10 Rezisten a la ac iunea sulfatului de
6 6 SR EN 1367-2
magneziu, %, max.
* agregate cu granula de max. 8 mm.
(1)
forma agregatului grosier poate fi determinat prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de form
(2)
rezisten a la înghe poate fi determinat prin sensibilitate la înghe -dezghe sau prin rezisten a la ac iunea sulfatului
de magneziu SR EN 1367-2
Tabelul 8 - Nisip natural sau sort 0-4 natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice
Nr.crt. Caracteristica Condi ii de Metoda de
calitate încercare
1 Con inut de granule în afara clasei de granulozitate
10 SR EN 933-1
- rest pe sita superioar (dmax.), %, max.
2 Granulozitate continu SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4 Con inut de impurit i SR EN 933-7
- corpuri str ine nu se admit i vizual
- con inut de humus (culoarea solu iei de NaHO), max. galben SR EN 1744
5 Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm., %, min. 85 SR EN 933-8
6 Con inut de particule fine sub 0,063 mm., %, max. 10 (f10) SR EN 933-1
7 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.* 2 SR EN 933-9
* Coeficientul de neuniformitate se determin cu rela ia: Un = d60/d10
unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozit ii
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozit ii

Pietri urile concasate utilizate la execu ia stratului de uzur vor îndeplini cerin ele de calitate din
tabelul 5.
Art.21. Fiecare tip i sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri / padocuri prev zute cu platforme
betonate, având pante de scurgere a apei i pere i desp itori, pentru evitarea amestec rii agregatelor.
Fiecare siloz va fi inscrip ionat cu tipul i sursa de material pe care îl con ine.
Art.22. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozit ii agregatelor naturale sunt conform din
SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie sa apartina seriei de baza plus seria 1 - conform SR EN 13043, la care
se adauga sitele 0,063 mm i 0,125 mm.
Art.23. Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi înso it, dupa caz, de:
declara ia de performan , marcaj de conformitate CE i certificat de conformitate a controlului
produc iei în fabric ;
sau
- declara ia de performan , marcaj de conformitate CE i rapoarte de încercare (emise de
laboratoare autorizate/acreditate) prin care s se certifice calitatea materialului.
Art.24. (1) In antier, se vor efectua verific ri pentru caracteristicile prev zute în tabelele 5, 6, 7 i 8, la
fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maximum:
- 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;
- 500 t pentru agregate cu dimensiunea 4 mm.
(2) In cazul criblurilor, verificarea rezisten ei la înghe -dezghe se va efectua pe loturi de max.
3000 t.

SECTIUNEA a 2 a
Filer
Art.25. Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cret sau
filerul de var stins, conform cerintelor standardului SR EN 13043. Este interzis utilizarea, ca înlocuitor al
filerului, a altor pulberi.
Art.26. Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie s fie conform cerin elor prezentate în
tabelul 9.
 Tabel 9. Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr.crt. Caracteristica Condi ii de calitate Metoda de
încercare
1 Con inut de carbonat de calciu 90% categorie cc90 SR EN 196-2
sita (mm.) treceri (%)
2 ....................... 100
2 Granulometrie SR EN 933-1-2
0,125 ................. min. 85
0,063 ................. min. 70
3 Con inut de ap max. 1% SR EN 1097-5
valoarea vbf g/kg
4 Particule fine nocive categorie 10 SR EN 933-9
vbf 10

Art.27. Filerul se depoziteaz în silozuri cu înc rcare pneumatic . Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
Art.28. Fiecare lot de material aprovizionat va fi înso it, dupa caz, de:
- declara ia de performan , marcaj de conformitate CE i certificat de conformitate a
controlului produc iei în fabric ; sau
- declara ia de performan , marcaj de conformitate CE i rapoarte de încercare (emise de
laboratoare autorizate / acreditate) prin care s se certifice calitatea materialului.
Art.29.- În santier se vor efectua verific ri privind granulometria i con inutul de ap la fiecare max.100
t aprovizionate.

SECTIUNEA a 3 a
Lian i
Art.30. (1) Lian ii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini
sunt:
- bitum clasa de penetra ie 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 i art. 31,
respectiv art.32 din prezentul caiet de sarcini;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetra ie 25/55), clasa 4 (penetra ie 45/80) sau clasa
5 (penetra ie 40/100), conform SR EN 14023 i art.32, din prezentul caiet de sarcini.
(2) Lian ii se selecteaz în func ie de penetra ie, în concordan cu zonele climatice prev zute în
anexa A, care face parte integrant din prezentul caiet de sarcini, i anume:
- pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile clasa de penetra ie 35/50 sau clasa de
penetra ie 50/70 i bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4;
- pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile clasa de penetra ie 50/70 sau clasa de
penetra ie 70/100 i bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5 dar cu
penetra ie mai mare de 70 (1/10 mm);
- pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zon , se utilizeaz bitumurile clasa de
penetra ie 50/70 sau bitumuri modificate clasa 4.
Art.31. Fa de cerin ele specificate în SR EN 12591 i SR EN 14023 bitumul trebuie s prezinte condi ia
suplimentar de ductilitate la 25 ºC (determinat conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetra ie 50/70 i 70/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetra ie 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetra ie 50/70 îmb trânit prin metoda
TFOT/RTFOT1;
- mai mare de 75 cm pentru bitumul clasa de penetra ie 70/100 îmb trânit prin metoda
TFOT/RTFOT1;
- mai mare de 25 cm pentru bitumul clasa de penetra ie 35/50 îmb trânit prin metoda
TFOT/RTFOT1.
Art.32. Bitumul i bitumul modificat cu polimeri trebuie s prezinte o adezivitate de minim 80% fa de
agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv . În caz contrar, se va aditiva cu agen i de adezivitate.
Art.33. Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativ descris în SR 10969 (cu spectrofotometrul)
i/sau prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11. În etapa ini ial de stabilire a
amestecului, se va utiliza obligatoriu metoda cantitativ descris în SR 10969 (cu spectrofotometrul) i se
va adopta solutia de ameliorare a adezivitatii atunci cand este cazul (tipul i dozajul de aditiv).
Art.34. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se va depozita separat, pe tipuri de
bitum, în conformitate cu specifica iile produc torului de bitum, respectiv specifica iile tehnice de
depozitare ale sta iilor de mixturi asfaltice. Perioada i temperatura de stocare vor fi alese în func ie de
specifica iile produc torului, astfel încât caracteristicile ini iale ale bitumului s nu sufere modific ri pân
la momentul prepar rii mixturii.
Art.35. Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapid realizate cu bitum
sau bitum modificat.
Art.36. Fiecare lot de material aprovizionat va fi înso it de declara ia de performan sau alte documente
(marcaj de conformitate CE i certificat de conformitate a controlului produc iei în fabric ).
Art.37. La aprovizionare se vor efectua verific ri ale caracteristicilor bitumului sau bitumului modificat,
conform art. 30, la fiecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase aprovizionate sau
fabricate în santier se vor efectua determinarile din tabelul nr.10 la fiecare 100 t de emulsie. Verificarea
adezivitatii, conform art. 33, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat dupa aditivare atunci când
se utilizeaza aditiv pentru imbunatatirea adezivit ii.

Tabel 10. Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase

Nr.crt. Caracteristica Condi ii de calitate Metoda de încercare
1 Con inutul de liant rezidual min. 58% SR EN 1428
2 Omogenitate, rest pe sita de 0,5 mm. 0,5% SR EN 1429

SECTIUNEA a 4 a
Aditivi
Art.38.- Pentru atingerea performan elor mixturilor asfaltice la nivelul cerin elor din prezentul caiet de
sarcini se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evalua i în conformitate cu legisla ia în vigoare.
Ace ti aditivi pot fi ad uga i fie direct în bitum, fie în mixtura asfaltic .
Art.39. – (1) Conform SR EN 13108-1, paragrafului 3.1.12 aditivul este “un material component care
poate fi ad ugat în cantit i mici în mixtura asfaltic , de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri,
pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”.
(2) În acest caiet de sarcini au fost considera i aditivi i produsele (agenti de adezivitate) care se
adaug direct în bitum pentru îmbun irea adezivit ii acestuia la agregate.
Art.40.- Tipul i dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de c tre un
laborator autorizat/acreditat, pentru indeplinirea cerin elor de performan specificate.
Art.41.- Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi înso it de documente de conformitate potrivit legisla iei
de punere pe pia , în vigoare.

CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE . CONDITII TEHNICE

SECTIUNEA 1
Compozi ia mixturilor asfaltice
Art.42.- Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt cele precizate la Capitolul II.
Art.43.- Materialele granulare (agregate naturale i filer) care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor
asfaltice pentru drumuri, sunt prezentate în tabelul 11.

Tabelul 11. Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr.crt Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
Criblur
1 Mixtur asfaltic stabilizat
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
 Filer
Criblur
2 Mixtur asfaltic poroas Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
Filer
Criblur
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
3 Beton asfaltic cu criblur
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
Pietri concasat
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
4 Beton asfaltic cu pietri concasat
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
Criblur
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
5 Beton asfaltic deschis cu criblur
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
Pietri concasat
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
6 Beton asfaltic deschis cu pietri concasat
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
Pietri concasat
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
7 Beton asfaltic deschis cu pietri sortat
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
Criblur
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
8 Anrobat bituminos cu criblur
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
Pietri concasat
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
9 Anrobat bituminos cu pietri concasat Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
Pietri sortat
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
10 Anrobat bituminos cu pietri sortat
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer

Art.44.- (1) La mixturile asfaltice destinate stratului de uzur i la mixturile asfaltice deschise destinate
stratului de leg tur i de baza se folose te nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de
nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural .
Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4, nisipul natural sau sortul 0-4 natural este în
propor ie de maximum:
- 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzur ;
- 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de leg tur i de baz .
(2) Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietri sortat, destinate stratului de baz , se
folose te nisip natural sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de
concasaj sau sort 0-4 de concasaj în propor ie variabil , dup caz.
Art.45.- Limitele con inutului de agregate naturale i filer din cantitatea total de agregate sunt conform:
- tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de
uzur /rulare i leg tur i pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate
straturilor de baz ;
- tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Art. 46.- Zonele granulometrice reprezentand limitele impuse pentru curbele ganulometrice ale
amestecurilor de agregate naturale i filer sunt conform:
 - tabelului 13 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de
uzur /rulare i leg tur i pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate
straturilor de baz ;

- tabelului 14 – pentru mixturile asfaltice stabilizate;

- tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice poroase.

Tabelul 12 – Limitele procentelor de agregate naturale i filer

Nr. Frac iuni de agregate Strat de uzur Strat de Strat de baz
crt naturale din amestecul total leg tur
BA8 BA 11,2 BA 16 BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5
BAPC 8 BAPC BAPC 16 BADPC ABPC 22,4 ABPC
11,2 22,4 31,5
BADPS 22,4 ABPS
31,5
Filer i frac iuni din
1 9 ...18 8 ...16 8 ...15 5 ...10 3 ... 8 3 ... 12
nisipuri sub 0,125 mm.,%
Filer i frac iunea (0,125...4
2 Diferen a pân la 100
mm),%
Agregate naturale cu
3 dimensiunea peste 4 mm., 22...44 34 ... 48 36 ... 61 55 ... 72 57 ... 73 40 ... 63
%

Tabelul 13 – Zona granulometric a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice i anrobate

bituminoase
rimea ochiului sitei BA8 BA 11,2 BA 16 BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5
conform SR EN 933-2, mm. BAPC 8 BAPC 11,2 BAPC 16 BADPC 22,4 ABPC 22,4 ABPC 31,5
BADPS 22,4 ABPS 31,5
45 - - - - - 100
31,5 - - - 100 100 90...100
22,4 - - 100 90...100 90...100 82...94
16 - 100 90...100 73...90 70...86 72...88
11,2 100 90...100 - - - -
8 90...100 75...85 61...82 42...61 38...58 54...74
4 56...78 52...66 39...64 28...45 27...43 37...60
2 38...55 35...50 27...48 20...35 19...34 22...47
0,125 9...18 8...16 8...15 5...10 3...8 3...12
0,063 7...11 5...10 7...11 3...7 2...5 2...7

Tabelul 14 – Limitele procentuale i zona granulometrica pentru mixturile asfaltice stabilizate

Nr. Caracteristica Strat de uzur
crt. MAS 11,2 MAS 16
1. Frac iuni de agregate naturale din amestecul total
1.1 Filer i frac iuni din nisipuri sub 0,125 mm.,% 9 ... 13 10 ... 14
1.2. Filer i frac iunea 0,125...4 mm.,% Diferen a pân la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm., % 58 ... 70 63 ... 75
2. Granulometrie
rimea ochiului sitei treceri, %
22,4 - 100
16 100 90 ... 100
11,2 90 ... 100 71 ... 81
8 50 ... 65 44 ... 59
4 30 ... 42 25 ... 37
 2 20 ... 30 17 ... 25
0,125 9 ... 13 10 ... 14
0,063 8 ... 12 9 ... 12

Tabelul 15 – Zona granulometric a mixturilor asfaltice poroase MAP16 *

Site cu ochiuri p trate, mm. Treceri, %
22.4 100
16 90 ... 100
2 8 ... 12
0.063 2 ... 4
*Limitele sunt orientative, se va urm ri respectarea condi iilor din tabelele 18 i 22.

Art.47.- Con inutul optim de liant se stabile te prin studii preliminare de laborator, de c tre un laborator
de specialitate autorizat/acreditat inând cont de valorile precizate în tabelul 16. În cazul în care, din
studiul de dozaj rezult un procent optim de liant în afara limitei din tabelul 16, acesta va putea fi acceptat
cu aprobarea proiectantului i a beneficiarului.

Tabelul 16 – Continutul optim de liant

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Con inutul de liant min. % în mixtur
MAS 11,2 6,0
MAS 16 5,9
BA 8
6,3
BAPC 8
Uzur (rulare) BA 11,2
6,0
BAPC 11,2
BA 16 5,7
BAPC 16 5,7
MAP 16 4
BAD 22,4
Leg tur (binder) BADPC 22,4 4,2
BADPS 22,4
AB 22,4
ABPC 22,4
Baz AB 31,5 4,0
ABPC 31,5
ABPS 31,5

Art.48. – (1) Valorile minime pentru con inutul de liant prezentate în tabelul 16 au în vedere o mas
volumic medie a agregatelor de 2.650 kg/m3 .
(2) Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele con inutului de bitum se calculeaz
prin corec ia cu un coeficient a = 2.650 / d, unde “d” este masa volumic real (declarat de produc tor i
verificat de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderat conform
frac iunilor utilizate la compozi ie), în kg/m3 i se determin conform 20 SR EN 1097-6.
Art.49.- În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferi i aditivi, ace tia se utilizeaz conform legisla iei
i reglement rilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art.50.- Studiul preliminar pentru stabilirea compozi iei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include
rezultatele încerc rilor efectuate conform art.51, pentru cinci con inuturi diferite de liant.
Art.51.- (1) Stabilirea compozi iei mixturilor asfaltice în vederea elabor rii dozajului de fabrica ie se va
efectua pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini.
Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu:
 - verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv
rapoarte de încercare);
- procentul de participare al fiec rui component în amestecul total;
- stabilirea dozajului de liant func ie de curba granulometrica aleas ;
- validarea dozajului optim pe baza testelor ini iale de tip conform tabelului 30 nr.crt.1.
(2) Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare dat când apare cel pu in una din
situa iile urm toare:
- schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant/calit ii liantului;
- schimbarea sursei de agregate;
- schimbarea tipului mineralogic al filerului;
- schimbarea aditivilor.
Art.52.- Validarea în produc ie a mixturii asfaltice în santier se va efectua, obligatoriu, prin transpunerea
dozajului pe sta ie i verificarea cerin elor acesteia conform tabelului 30, nr. crt. 2.
Art. 53.- Mixtura asfaltic va fi însotit , dup caz, de:
- declara ia de performan , marcaj de conformitate CE i certificat de conformitate a
controlului produc iei în fabric ;
- declara ia de performan , marcaj de conformitate CE i rapoarte de încercare (emise de
laboratoare autorizate/acreditate) prin care s se certifice calitatea materialului, inclusiv
documentele privind dozajele i conformitatea pentru materialele componente care vor
respecta cerin ele din prezentul normativ.
-
SECTIUNEA a 2 a
Caracteristici fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice
Art.54.- Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de prob
confec ionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încerc ri
ini iale de tip) i pe probe prelevate de la malaxor sau de la a ternere pe parcursul execu iei, precum i din
straturile îmbr min ilor gata executate.
Art.55.- Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execu iei lucr rilor, precum i din stratul
gata executat, se va efectua conform SR EN 12697-27.
Art.56.- Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic i anrobat bituminos
i mixtur asfaltica poroas trebuie s se încadreze în limitele din tabelele 17, 18, 19 i 20.
Art.57.-(1) Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determin conform SR EN 12697-6 i 21
SR EN 12697-34 i vor respecta condi iile din tabelul 17.
(2) Absorb ia de ap se va determina conform metodei din Anexa B la acest caiet de sarcini.
(3) Sensibilitatea la ap se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A i SR EN 12697-23,
conform condi iilor din tabelul 17.

Tabelul 17 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încerc ri pe cilindrii Marshall

Nr. Tipul mixturii Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
crt asfaltice Stabilitate la Indice de Raport S/I, Absorb ia de Sensibilitate la
600C curgere min. ap , % vol. ap , %
KN mm KN/mm
1 Beton asfaltic 6,5 ... 13 1,5 ... 4,0 1,6 1,5 ... 5,0 min. 80
2 Mixtur
asfaltic 5,0 ... 15 1,5 ... 4,0 2,1 - min. 60
poroas
3 Beton asfaltic
5,0 ... 13 1,5 ... 4,0 1,2 1,5 ... 6,0 min. 80
deschis
4 Anrobat 6,5 ... 13 1,5 ... 4,0 1,6 1,5 ... 6,0 min. 80
bituminos

Art.58. –(1) Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, în functie de strat (stratul de uzur ,
de legatur i de baz ), se vor încadra în valorile limit din tabelele 18, 19, 20, 21 i 22.
 (2) Încerc rile dinamice care se vor efectua în vederea verific rii caracteristicilor fizicomecanice
ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini sunt urm toarele:
a) rezisten a la deforma ii permanente (încercarea la compresiune ciclic i încercarea la ornieraj)
reprezentat prin:
viteza de fluaj i fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la
compresiune ciclic triaxial pe probe cilindrice din mixtur asfaltic , conform SR EN
12697-25, metoda B;
viteza de deforma ie i adâncimea f ga ului, determinate prin încercarea de ornieraj se
realizeaza pe epruvete confec ionate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate
prin t iere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer,
procedeul B;
b) rezisten a la oboseal , determinat conform SR EN 12697-24, prin încercarea la întindere
indirect pe epruvete cilindrice - anexa E sau prin una din celelalte metode precizate de SR EN 12697-24;
c) modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtur
asfaltic , conform anexei C la SR EN 12697-26;
d) volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confec ionate la presa
de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

Tabelul 18–Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzur determinate prin încerc ri dinamice
Caracteristic Mixtur asfaltic
pentru stratul de
Nr.
uzur
crt.
Clas tehnic drum I-II III – IV
Categorie tehnic strad I II - III
1. Caracteristici pe cilindrii confec iona i la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 gira ii, % max. 5,0 6,0
1.2. Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj dinamic)
- deforma ia la 500C, 300 Kpa i 10.000 impulsuri, µm/m, max. 20.000 30.000
- viteza de deforma ie la 500C, 300 Kpa i 10000 impulsuri, µm/m/ciclu, max. 1,0 2,0
1.3. Modulul de rigiditate la 200C, 124 ms, MPa, min. 4.200 4.000
2 Caracteristici pe pl ci confec ionate în laborator sau pe carote din îmbr minte
2.1. Rezisten a la deforma ii permanente, 600C (ornieraj)
- viteza de deforma ie la ornieraj, mm/1.000 cicluri, max. 0,3 0,5
- adâncimea f ga ului, % din grosimea ini ial a probei, max. 5,0 7,0

Tabelul 19- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de leg tur determinate prin încerc ri dinamice
Caracteristic Mixtur asfaltic
pentru stratul de
Nr.
leg tur
crt.
Clas tehnic drum I-II III – IV
Categorie tehnic strad I II - III
1. Caracteristici pe cilindrii confec iona i la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 120 gira ii, % max. 9,5 10,5
1.2. Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj dinamic)
- deforma ia la 400C, 200 Kpa i 10.000 impulsuri, µm/m, max. 20.000 30.000
- viteza de deforma ie la 400C, 200 Kpa i 10.000 impulsuri, µm/m/ciclu, max. 2,0 3,0
1.3. Modulul de rigiditate la 200C, 124 ms, MPa, min. 5.000 4.500
1.4. Rezisten a la oboseal , proba cilindric solicitat la întindere indirect : num r
400.000 300.000
minim de cicluri pân la fisurare la 150C
2. Rezisten a la oboseal , epruvete trapezoidale sau prismatice, 6 10-6, minim 150 100

Tabelul 20– Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baz determinate prin încerc ri dinamice
Nr. Caracteristic Mixtur asfaltic
crt. pentru stratul de
 baz
Clas tehnic drum I-II III – IV
Categorie tehnic strad I II - III
1. Caracteristici pe cilindrii confec iona i la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 120 gira ii, % max. 9 10
1.2. Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj dinamic)
- deforma ia la 400C, 200 Kpa i 10.000 impulsuri, µm/m, max. 20.000 30.000
- viteza de deforma ie la 400C, 200 Kpa i 10.000 impulsuri, µm/m/ciclu, max. 2,0 3,0
1.3. Modulul de rigiditate la 200C, 124 ms, MPa, min. 6.000 5.600
1.4. Rezisten a la oboseal , proba cilindric solicitat la întindere indirect : num r
500.000 400.000
minim de cicluri pân la fisurare la 150C
2. Rezisten a la oboseal , epruvete trapezoidale sau prismatice, 6 10-6, minim 150 100

Note:
1. Valorile modulilor de rigiditate determina i în laborator, prev zu i în tabelele 18, 19 i 20 sunt stabilite ca
nivel de performan minimal pentru mixturile asfaltice analizate în condi ii de laborator.
2. La proiectarea structurilor rutiere se utilizeaz valorile modulilor de elasticitate dinamic din
reglement rile tehnice în vigoare, privind dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide.

Art.59.- În cazul în care mixtura pentru stratul de uzur va fi o mixtur stabilizat , aceasta va îndeplini
condi iile din tabelele 18 i 21, volumul de goluri se va determina prin metoda densit ilor aparente i
maxime astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8.
Art.60.- (1) Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice stabilizate se vor confec iona
conform specifica iilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
(2) Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se va determina conform SR EN 12697-8.
(3) Sensibilitatea la ap va determina conform SR EN 12697-12, metoda A.
(4) Testul Shellenberg se va efectua conform SR EN 12697-18.

Tabelul 21 – Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Nr.crt Caracteristica
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3 ... 4
2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77 ... 83
3 Test Shellenberg, % max. 0,2
4 Sensibilitate la ap , % min. 80

Art.61.- În cazul în care mixtura pentru stratul de uzur va fi o mixtur poroas , aceasta va îndeplini
condi iile din tabelele 17 i 22.

Tabelul 22 – Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

Nr.crt Caracteristica
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % min. 12-20
2 Pierdere de material, SR EN 12697-17, %, max. 30

Sectiunea a 3-a
Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice
Art.62. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
- gradul de compactare i absorb ia de ap ;
- rezisten a la deforma ii permanente;
- elementele geometrice ale stratului executat;
- caracteristicile suprafe ei îmbr min ilor bituminoase executate.

Gradul de compactare si absorb ia de ap

Art.63.-(1) Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii
asfaltice compactate în strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall compactate în
laborator din aceea i mixtur asfaltic , prelevat de la a ternere, sau din aceea i mixtur provenit din
carote.
(2) Epruvetele Marshall se vor confec iona conform specifica iilor SR EN 12697-30 pentru toate
tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul caiet de sarcini, cu excep ia mixturilor asfaltice
stabilizate pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Art.64.- Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul
gata executat sau prin m sur tori în situ cu echipamente de m surare adecvate, omologate.
NOT :
Densitatea maxim se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparent se va determina
conform SR EN 12697-6.

Art.65.- Încerc rile de laborator efectuate pentru verificarea compact rii constau în determinarea
densit ii aparente i a absorb iei de ap pe pl cu e (100x100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de
100 mm, netulburate (media a trei determinari).
Art.66.- Condi iile tehnice pentru absorb ia de ap i gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 23.

Tabelul 23 – Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr.crt Tipul stratului Absorb ia de ap , Gradul de compactare,
% vol. %, min.
1 Mixtur asfaltic stabilizat 2 ... 6 97
2 Mixtur asfaltic poroas - 97
3 Beton asfaltic 2 ... 5 97
4 Beton asfaltic deschis 3 ... 8 96
5 Anrobat bituminos 2 ... 8 97

Rezisten a la deforma ii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Art.67.- Rezisten a la deforma ii permanente a stratului de uzur executat din mixturi asfaltice se va
verifica pe minimum dou carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel pu in dou
zile dup a ternere.
Art.68.- Rezisten a la deforma ii permanente pe carote se va determina prin m surarea vitezei de
deforma ie la ornieraj i adâncimii f ga ului, la temperatura de 60 ºC, conform SR EN 12697-22. Valorile
admisibile pentru aceste caracteristici, sunt prezentate în tabelul 18.

Elemente geometrice
Art.69.- Condi iile de admisibilitate i abaterile limit locale admise la elementele geometrice sunt cele
prev zute în tabelul 24.

Tabelul 24. Elementele geometrice i abaterile limit pentru straturile bituminoase executate
Nr. Elemente geometrice Condi ii de Abateri limit locale
crt admisibilitate* admise la elementele
geometrice
Grosimea minim a stratului
compactat, conform SR EN 12697-36 Nu se admit abateri în
- strat de uzur 4,0 cm minus fa de grosimea
1
- strat de leg tur 5,0 cm. prev zut în proiect
- strat de baz 22,4 6,0 cm. pentru fiecare strat
- strat de baz 31,5 8,0 cm.
Profil transevrsal
2 L imea p ii carosabile ± 20 mm
proiectat
 Profilul transversal
- în aliniament - sub form acoperi ± 5,0 mm. fa de cotele
3
- în curbe i zone aferente - conform STAS 863 profilului adoptat
- cazuri speciale - pant unic
Profil longitudinal, în cazul drumurilor ± 5,0 mm. fa de cotele
noi, declivitatea, % maxim profilului proiectat, cu
4 - autostr zi - conform PD 162 condi ia respect rii
- DN - conform STAS 863 pasului de proiectare
- drumuri / str zi - conform STAS 10144/3 adoptat
* Condi iile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor str zilor se coreleaz conform prevederilor pct. 2.3. din Normele
tehnice privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr.
1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017

Art.70.- La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere asigurarea
unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maxim a granulei de agregat utilizat . Nu se admit abateri în
minus fa de grosimea prevazut în proiect pentru fiecare strat.
Art.71.- Caracteristicile suprafe ei straturilor executate din mixturi asfaltice i condi iile tehnice care
trebuie s fie îndeplinite sunt conform tabelului 25.

Tabelul 25 – Caracteristicile suprafe ei straturilor bituminoase executate

Nr Caracteristica Condi ii de admisibilitate* Metoda de încercare
crt Strat Uzur (rulare) Leg tur , baz
Planeitatea în profil longitudinal, Reglement ri tehnice în
prin m surarea cu echipamente vigoare privind m surarea
omologate indicelui de planeitate.
Indice de planeitate, IRI, m/km: 1,5 sur torile se vor efectua
1
- drumuri de clas tehnic I...II 2,0 din 10 în 10 m., iar în cazul
2,5
- drumuri de clas tehnic III 2,5 sectoarelor cu denivel ri
- drumuri de clas tehnic IV 3,0 mari se vor determina
- drumuri de clas tehnic V punctele de maxim.
Planeitatea în profil longitudinal,
sub dreptarul de 3 m
Denivel ri admisibile, mm:
2
- drumuri de clas tehnic I...II 3,0
SR EN 13036-7
- drumuri de clas tehnic III 4,0 4,0
- drumuri de clas tehnic IV-V 5,0
3 Planeitatea în profil transevrsal, ± 1,0 ± 1,0 SR EN 13036-7
mm/m
Aderen a suprafe ei – unit i PTV
Încercarea cu pendul (SRT)
- drumuri de clas tehnic I...II 80
4.1. SR EN 13036-4
- drumuri de clas tehnic III 75 -
- drumuri de clas tehnic IV-V 70
Adâncimea medie a macrotexturii,
adâncime textur , mm Metoda volumetric
4.2. - drumuri de clas tehnic I...II 1,2 MTD
- drumuri de clas tehnic III 0,8 - SR EN 13036-1
- drumuri de clas tehnic IV-V 0,6
Coeficient de frecare (µGT)
- drumuri de clas tehnic I...II 0,67
4.3. AND 606
- drumuri de clas tehnic III 0,62 -
- drumuri de clas tehnic IV-V 0,57
5 Omogenitate. Aspectul suprafe ei Vizual: Aspect f degrad ri sub form de exces de bitum,
fisuri, zone poroase, deschise, lefuite
* Condi iile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor str zilor se coreleaz conform prevederilor pct. 2.3. din Normele
tehnice privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr.
1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017

Art.72.– (1) Determinarea caracteristicilor suprafe ei straturilor executate din mixturi asfaltice, se
efectueaz , pentru:
- strat uzur (rulare) - cu maxim 15 zile înainte de recep ia la terminarea lucr rilor i la
sfarsitul perioadei de garan ie;
- strat de leg tur i strat baz - înainte de a ternerea stratului urm tor (superior).
(2) Planeitatea în profil longitudinal se determin fie prin m surarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin m surarea denivel rilor sub dreptarul de 3 m.
(3) Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constat abateri de la profilul transversal,
apari ia f ga elor i se va determina cu echipamente electronice omologate sau metoda ablonului.
(4) Pentru verificarea rugozit ii se vor determina atât aderen a prin metoda cu pendulul SRT cât i
adâncimea medie a macrotexturii.
(5) Aderen a suprafe ei se determin cu aparatul cu pendul alegând minim 3 sectoare
reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sec iuni situate la distan a de 5...10 m între ele,
pentru care se determin rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea p ii carosabile (pe urma
ro ii) i la o jum tate de metru de ax (pe urma ro ii). Determinarea adâncimii macrotexturii se va efectua
în acelea i puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.

CAP: IV. PREPARAREA, TRANSPORTUL I PUNEREA IN OPER A MIXTURILOR

ASFALTICE
Sectiunea 1
Prepararea i transportul mixturilor asfaltice
Art.73.-(1) Mixturile asfaltice se prepar în instala ii prev zute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare i dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului i
filerului, precum i dispozitiv de malaxare for at a agregatelor cu liantul bituminos.Verificarea
func ion rii instala iilor de producere a mixturii asfaltice se va efectua în mod periodic de c tre personal
de specialitate conform unui program de între inere specificat de produc torul echipamentelor i
programului de verificare metrologic a dispozitivelor de m sura i control.
(2) Certificarea conformitatii instala iei privind calitatea fabrica iei i condi iile de securitate, se va
efectua cu respectarea procedurii PCC 019.
(3) Controlul produc iei în fabric se va efectua conform cerin elor standardului SR 13108- 21.
Art.74. – (1) Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului i ale mixturii asfaltice la ie irea din 27
malaxor se stabilesc în func ie de tipul liantului, conform tabelului 26 (sau conform specifica iilor
produc torului), cu observa ia c temperaturile maxime se aplic în toate punctele instala iei de preparare
mixturi asfaltice i temperaturile minime se aplic la livrare.
(2) În cazul utiliz rii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate
temperaturi diferite. În acest caz, aceasta trebuie s fie documentat i declarat pe marcajul reglementat.

Tabel 26- Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Betoane Mixturi asfaltice Mixturi asfaltice
Bitum Agregate asfaltice stabilizate poroase
Tip bitum
Mixtura asfaltic la ie irea din malaxor
Temperatura, 0C
35/50 150-170 140-190 150-190 160-200 150-180
50/70 150-170 140-190 150-190 150-190 140-175
70/100 150-170 140-190 150-190 140-180 140-170
Art.75.- Temperatura mixturii asfaltice la ie irea din malaxor trebuie reglat astfel încât în condi iile
concrete de transport (distan i mijloace de transport) i condi iile climatice s fie asigurate temperaturile
de a ternere i compactare conform tabelului 27.
Art.76.- Se interzice înc lzirea agregatelor naturale i a bitumului peste valorile specificate în tabelul 26,
cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Art.77.- Trebuie evitat înc lzirea prelungit a bitumului sau reînc lzirea aceleia i cantit i de bitum.
Dac totu i din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat reînc lzirea bitumului, atunci este necesar
verificarea penetra iei acestuia. Dac penetra ia bitumului nu este corespunz toare se renun la utilizarea
lui.
Art.78.- Durata de malaxare, în func ie de tipul instala iei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei
anrob ri complete i uniforme a agregatelor naturale i a filerului cu liantul bituminos.
Art.79.- Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, acoperite cu
prelate, imediat dup înc rcare, urm rindu-se ca pierderile de temperatur pe tot timpul transportului, s
fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate i uscate.
Art.80.- Mixtura asfaltic preparat cu bitum modificat cu polimeri se transport obligatoriu cu
autobasculante cu bena acoperit cu prelat .

Sectiunea a2-a
Lucr ri preg titoare
Preg tirea stratului suport înainte de punerea în oper a mixturii asfaltice
Art.81. – (1) Înainte de a ternerea mixturii, stratul suport trebuie bine cur at, iar dac este cazul se
remediaz i se reprofileaz . Materialele neaderente, praful i orice poate afecta leg tura între stratul
suport i stratul nou executat trebuie îndep rtat.
(2) În cazul stratului suport din macadam, acesta se cur i se m tur .
(3) În cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate repara iile se realizeaz conform
prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea i remedierea defec iunilor la
îmbr min ile bituminoase.
(4) Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafe ei acestuia cu impurit i datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejeaz sau nu se
acoper imediat cu stratul urm tor se impune cur area prin periere mecanic i sp lare.
(5) Dup cur are se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de
execu ie.
(6) În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice
existente, aducerea acestuia la cotele prev zute în proiectul de execu ie se realizeaz , dup caz, fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic , fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul
de execu ie.
(7) Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acela i tip de mixtur ca i stratul superior.
Grosimea acestuia va fi determinat în func ie de preluarea denivel rilor existente.

Amorsarea.
Art.82. – (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaz stratul suport i rosturile
de lucru.
(2) Amorsarea se realizeaza uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant.
(3) În functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramas dup aplicarea amorsajului
trebuie s fie de (0,3...0,5) kg/m2 .
Sectiunea a-3-a
A ternerea mixturilor asfaltice
Art.83.- A ternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului suport i temperatura
exterioar de minimum 10oC, pe o suprafa uscat .
Art.84.- În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, a ternerea mixturilor asfaltice se va
executa la temperaturi ale stratului suport i temperatura exterioar de minimum 15oC, pe o suprafa
uscat .
Art.85.- Lucr rile se întrerup pe vânt puternic sau ploaie i se reiau numai dup uscarea stratului suport.
Art.86. – (1) A ternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare
prev zute cu sistem de nivelare înc lzit care asigur o precompactare, cu excep ia lucr rilor în spa ii
înguste în care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceast opera ie. Mixtura asfaltic trebuie
ternut continuu, în grosime constant , pe fiecare strat i pe toat lungimea unei benzi programat a se
executa în ziua respectiv .
(2) Certificarea conformitatii echipamentelor de asternere a mixturilor asfaltice la cald se va
efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
Art.87.- În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la sc derea temperaturii mixturii asfaltice
mas necompactat , aceasta va fi îndep rtat . Aceast opera ie se va executa în afara zonelor pe care
exist , sau urmeaz a se a terne, mixtur asfaltic . Cap tul benzii întrerupte se va trata ca rost de lucru
transversal, conform prevederilor de la art. 94.
Art.88.- (1) Mixturile asfaltice trebuie s aib la a ternere i compactare, în func ie de tipul liantului,
temperaturile prev zute în tabelul 27. M surarea temperaturii va fi efectuat în masa mixturii, în bunc rul
repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
(2) În cazul utiliz rii aditivilor pentru m rirea lucrabilit ii mixturilor asfaltice la temperaturi
sc zute acestia vor avea la baz specifica ii tehnice conform legisla iei i reglement rilor în vigoare.
Art.89.- Pentru mixtura asfaltic stabilizat , se vor utiliza temperaturi cu 100C mai mari decât cele
prev zute în tabelul nr. 27.

Tabelul 27 – Temperaturile mixturii asfaltice la a ternere i compactare

Liant Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la
0
asfaltice la a terenere C, compactare 0C, min.
min. început sfâr it
Bitum rutier
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
Bitum modificat cu polimeri
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120

Art.90.- A ternerea se va executa pe întreaga l ime a c ii de rulare, ceea ce impune echiparea

repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare i precompactare de lungime corespunz toare.
Art.91- Grosimea maxim a mixturii a ternute printr-o singur trecere nu poate dep i 10 cm.
Art.92. – (1) Viteza optim de a ternere se va corela cu distan a de transport i capacitatea de fabrica ie a
sta iei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execu iei stratului i apari ia cr turilor / fisurilor la
suprafa a stratului proasp t a ternut.
(2) În func ie de performan ele finisorului, viteza la a ternere poate fi de 2,5...4 m/min.
Art.93.- În bunc rul utilajului de a ternere, trebuie s existe în permanen suficient mixtur , necesar
pentru a se evita o r spândire neuniform a materialului.
Art.94.- (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o aten ie deosebit se va acorda
realiz rii rosturilor de lucru, longitudinale i transversale, care trebuie s fie foarte regulate i etan e.
(2) La reluarea lucrului pe aceea i band sau pe banda adiacent , zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal i/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel încât s rezulte o muchie vie
vertical .
(3) În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execut în aceea i zi, t ierea nu mai
este necesar , cu exceptia stratului de uzura (rulare).
(4) Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum
10 cm fa de cele ale stratului de leg tur , cu alternarea lor.
 (5) Atunci când exist i strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa între esut.
Art.95.- (1) Leg tura transversal dintre un strat rutier nou i un strat rutier existent al drumului se
va executa dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil în func ie de grosimea noului
strat, astfel încât s se ob in o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%.
(2) În plan, liniile de decapare se recomand s fie în form de V, la 45o . Completarea zonei de
unire se va efectua prin amorsarea suprafe ei, urmat de a ternerea i compactarea noii mixturi asfaltice,
pân la nivelul superior al ambelor straturi (nou i existent).

strat rutier no u h
strat rutie r existent

se decapeaza
strat rutier nou h
strat rutier existent
h

a) Racordarea in profil longitudinal

axa drumului/strazii
45°

strat rutier nou strat rutier existent

45°

marginea partii carosabile

b) Racordarea in plan
Fig. 1 Racordarea stratului rutier nou cu stratul rutier existent

Art.96.- Stratul de baz va fi acoperit cu straturile îmbr mintei bituminoase, nefiind l sat neprotejat sub
trafic.
Art.97.- Având în vedere porozitatea mare a stratului de leg tur (binder), realizat din beton asfaltic
deschis, acesta nu se va l sa neprotejat. Stratul de binder va fi acoperit înainte de sezonul rece, pentru
evitarea apari iei unor degrad ri structurale.

SECTIUNEA a 4-a
Compactarea mixturilor asfaltice
Art.98. – (1) Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care s asigure
caracteristicile tehnice i gradul de compactare prev zute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic i fiecare
strat în parte.
(2) Opera ia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri netede, cu
sau f dispozitive de vibrare, i/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât s se ob in gradul de
compactare conform tabelului 23.
(3) Certificarea conformitatii compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
Art.99.- (1) Pentru ob inerea gradului de compactare prev zut, se va executa un sector de prob i se va
determina num rul optim de treceri ale compactoarelor, în func ie de performan ele acestora, tipul i
grosimea straturilor executate.
(2) Sectorul de prob se va realiza înainte de începerea a ternerii stratului în lucrare, utilizând
mixturi asfaltice preparate în condi ii similare cu cele stabilite pentru produc ia curent .
Art.100.- Alegerea num rului de treceri optim i a atelierului de compactare are la baz rezultatele
încerc rilor efectuate pe stratul executat în sectorul de prob , de catre un laborator autorizat / acreditat, în
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Art.101.- Metoda de compactare propus va fi considerat satisf toare dac , pe sectorul de prob , se
ob ine gradul de compactare minim men ionat în tabelul 23.
Art.102.- Pentru ob inerea gradului de compactare prev zut, num rul minim de treceri recomandat pentru
compactoarele uzuale este cel men ionat în tabelul 28. La compactoarele dotate cu sisteme de m surare a
gradului de compactare în timpul lucrului, se va ine seama de valorile afi ate la postul de comand .
Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.

Tabelul 28. – Compactarea mixturilor asfaltice. Num r minim de treceri.

Ateliere de compactare
A B
Tipul
Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
stratului
160 kN netede de 120 kN netede de 120
Num r de treceri minime
Uzur 10 4 12
Leg tur 12 4 14
Baz 12 4 14

Art.103.- (1) Compactarea se va executa în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat .
(2) Pe sectoarele în ramp , prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare.
(3) Compactoarele trebuie s lucreze f ocuri, cu o vitez mai redus la început, pentru a evita
lurirea stratului executat din mixtur asfaltic i nu se vor îndep rta mai mult de 50 m în spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de
scurgere sau ale c minelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare mai mici, cu pl ci vibrante sau cu
maiul mecanic.
Art.104.- Suprafa a stratului se va controla în permanen , iar micile denivel ri care apar pe suprafa a
stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe
toat l imea benzii.

CAPITOLUL V.
CONTROLUL CALIT II LUCR RILOR EXECUTATE
Controlul calit ii lucr rilor de execu ie a straturilor de uzur , de leg tur i de baz din mixturi
asfaltice se efectueaz în etapele prev zute mai jos:in sectiunile 1- 4
SECTIUNEA 1
Controlul calit ii materialelor
Art.105.- Controlul calit ii materialelor din care se compune mixtura asfaltic se va efectua conform
prevederilor prezentului caiet de sarcini, atat în etapa initiala, cat i pe parcursul execu iei, conform
capitolului II i art. 51 din capitolului III i vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerin ele
prevazute în acest caiet de sarcini.
SECTIUNEA a 2 a
Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice
Art. 106.- Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice const în urm toarele opera ii:
1. Controlul reglajului instala iei de preparare a mixturii asfaltice:
- func ionarea corect a dispozitivelor de cânt rire sau dozare volumetric : la începutul
fiec rei zile de lucru;
- func ionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate i înc lzite la ie irea din usc tor: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ie irea din malaxor: permanent.
3. Controlul procesului tehnologic de execu ie a stratului bituminos:
- preg tirea stratului suport: zilnic, la începerea lucr rii pe sectorul respectiv;
- temperatura exterioar : zilnic, la începerea lucr rii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la a ternere i compactare: cel pu in de dou ori pe zi la
compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de execu ie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, num r de treceri): zilnic.
4. Verificarea respect rii compozi iei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de
referin ) se va efectua dup cum urmeaz :
- granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer la ie irea din malaxor, înainte de
ad ugarea liantului ( arja alb ) conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori se
observ o calitate necorespunz toare a mixturilor asfaltice;
- con inutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiec rei zile de lucru;
- compozi ia mixturii asfaltice (compozi ia granulometric - conform SR EN 12697-2 i
con inutul de bitum - conform SR EN 12697-1) prin extrac ii, pe probe de mixtur
prelevate de la malaxor sau a ternere: zilnic.
5. Verificarea calit ii mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtur asfaltic , astfel:
- compozi ia mixturii asfaltice, care trebuie s corespund compozi iei stabilite prin studiul
preliminar de laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie s se încadreze în limitele din prezentul caiet
de sarcini (vezi tabelul 30) .
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execu iei pe epruvete Marshall i se va raporta la
limitele din tabelele 21 i 22, în func ie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile compozi iei mixturilor asfaltice fa de amestecul de referin prestabilit (dozaj) sunt
indicate în tabelul 29.

Tabelul 29. Abateri fa de dozajul optim

Abateri admise fa de dozajul optim, în valoare absolut
Agregate 31,5 ±5
Treceri pe sita de: 22,4 ±5
(mm.) 16 ±5
11,2 ±5
8 ±5
4 ±4
2 ±3
 0,125 ± 1,5
0,063 ± 1,0
Bitum ± 0,2

Art.107.- Tipurile de încerc ri i frecven a acestora, în func ie de tipul de mixtur i clasa tehnic a
drumului sunt prezentate în tabelul 30, în corelare cu SR EN 13108-20.

Tabelul 30 – Tipul i frecven a încerc rilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr. Natura controlului/încerc rii Caracteristici verificate Tipul mixturii asfaltice
crt i frecven a încerc rii i limite de încadrare
Toate tipurile de mixturi asfaltice
destinate stratului de uzur , de
conform tabelului 17
leg tur i de baz , cu excep ia
mixturilor asfaltice stabilizate
Toate tipurile de mixturi asfaltice
destinate stratului de uzur , cu
excep ia mixturilor poroase, pentru
conform tabelului 18
clasele tehnice ale drumului I, II,
III, IV i categoriile tehnice ale
str zii I, II, III
Toate tipurile de mixturi asfaltice
Încerc ri ini iale de tip
1 destinate stratului de leg tur i de
(validarea în laborator)
baz , conform prevederilor din
conform tabelelor 19 i
acest normativ, pentru clasele
20
tehnice ale drumului I, II, III, IV i
categoriile tehnice ale str zii I, II,
III
Mixturile asfaltice stabilizate,
conform tabelului 21 indiferent de clasa tehnic a
drumului
Mixturile asfaltice poroase,
conform tabelului 22 indiferent de clasa tehnic a
drumului
La transpunerea pe sta ia de asfalt a
dozajelor proiectate în laborator
idem punctul 1 vor fi prelevate probe pe care se
vor reface toate încerc rile
Încerc ri ini iale de tip
2 prev zute la pct.1 din acest tabel.
(validarea în produc ie)
La transpunerea pe sta ia de asfalt a
compozi ia mixturii
dozajelor proiectate în laborator se
conform art.106 pct.4 i
va verifica respectarea dozajului de
5
referin
Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice compozi ia mixturii Toate tipurile de mixtur asfaltic
prelevate în timpul execu iei: conform art.106 pct.4 i pentru stratul de uzur , de leg tur
- frecven a 1/400 tone mixtur asfaltic 5 i de baz
fabricat sau 1/700 tone mixtur fabricat în caracteristici fizico- Toate tipurile de mixturi asfaltice
cazul sta iilor cu productivitate mai mare de mecanice pe epruvete destinate stratului de uzur , de
80 tone/or , dar cel pu in o dat pe zi Marshall conform leg tur i de baz , cu excep ia
tabelului 17 mixturilor asfaltice stabilizate
3 conform tabelului 21 Mixturi asfaltice stabilizate
caracteristici fizico-
mecanice pe epruvete
Marshall conform
tabelului 17 i volum de Mixturi asfaltice poroase
goluri pe cilindrii
Marshall conform
tabelului 22
Verificarea calit ii stratului executat: Toate tipurile de mixtur asfaltic
4 - o verificare pentru fiecare 10.000 m2 conform tabelului 23 pentru stratul de uzur , de leg tur
executa i; i de baz
 - min.1/lucrare, în cazul lucr rilor cu suprafa
mai mic de 10.000 m2
Verificarea rezisten ei stratului la deforma ii
permanente pentru stratul executat:
- o verificare pentru fiecare 20.000 m2
Toate tipurile de mixtur asfaltic
executa i, în cazul drumurilor/str zilor cu mai conform tabelului 18
destinate stratului de uzur , pentru
mult de dou benzi pe sens; pentru rata de ornieraj
5 drumurile de clasele tehnice I, II,
- o verificare pentru fiecare 10.000 m2 i/sau adâncime f ga , cu
III, IV i categoriile tehnice ale
executa i, în cazul drumurilor/str zilor cu cel respectarea art. 67 i 68
str zii I, II, III
mult dou benzi pe sens;
- min.1/lucrare, în cazul lucr rilor cu suprafa
mai mic de 10.000 m2.
Verificarea modulului de rigiditate:
- o verificare pentru fiecare 20.000 m2
executa i, în cazul drumurilor/str zilor cu mai
mult de dou benzi pe sens;
6 - o verificare pentru fiecare 10.000 m2 conform tabelului 20 Stratul de baz
executa i, în cazul drumurilor/str zilor cu cel
mult dou benzi pe sens;
- min.1/lucrare, în cazul lucr rilor cu suprafa
mai mic de 10.000 m2.
Verificarea elementelor geometrice ale
7 conform tabelului 24 Toate straturile executate
stratului executat
Verificarea caracteristicilor suprafe ei stratului
8 conform tabelului 25 Toate straturile executate
executat
Verific ri suplimentare în situa ii cerute de
comisia de recep ie (beneficiar):
9 conform solicit rii comisiei de recep ie
- frecven a: 1 set carote pentru fiecare
solicitare

SECTIUNEA a 3 a
Controlul calit ii straturilor executate din mixturi asfaltice

Art.108.-(1) Verificarea calit ii straturilor se efectueaz prin prelevarea de epruvete, conform SR EN

12697-29, astfel:
- carote 200 mm pentru determinarea rezisten ei la ornieraj;
- carote 100 mm sau pl ci de min. (400 x 400) mm sau carote de 200 mm (în suprafa
echivalent cu a pl cii men ionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a
gradului de compactare i absorb iei de ap , precum i – la cererea beneficiarului, a
compozi iei.
(2) Epruvetele se preleveaz în prezen a delegatilor antreprenorului, beneficiarului i
consultantului/dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea p ii carosabile, încheindu-se un proces
verbal în care se va nota-informativ, grosimea straturilor prin m surarea cu o rigl gradat . Grosimea
straturilor, m surat în laborator, conform SR EN 12697-29 se va înscrie în raportul de încercare.
(3) Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de c tre delega ii
antreprenorului, beneficiarului i consultantului/dirigintelui din sectoarele cele mai defavorabile.
Art.109.- (1) Verificarea compact rii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de
compactare în situ, prin încerc ri nedistructive sau prin încerc ri de laborator pe carote.
(2) Încerc rile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compact rii constau în
determinarea densit ii aparente i a absorb iei de ap , pe pl cu e (100x100 mm) sau pe carote cilindrice
cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
(3) Rezultatele ob inute privind compactarea stratului trebuie s se încadreze în limitele din tabelul
23.
Art.110.- Alte verificari, în caz de litigiu, constau în m surarea grosimii stratului i a compozi iei
(granulometrie SR EN 12697-2 i con inut de bitum solubil conform SR EN 12697-1.).
Art.111.- Controlul pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de mixturi
asfaltice realizate se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calit ii în construc ii
aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 272/1994 i conform Procedurii privind efectuarea controlului de
stat în faze de execu ie determinante pentru rezisten a mecanic i stabilitatea constructiilor- indicativ
PCF 002, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i administra iei publice nr.1.370/2014,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 1 august.2014
.
SECTIUNEA a 4 a
Verificarea elementelor geometrice
Art.112.–(1) Verificarea elementelor geometrice ale stratului i a uniformit ii suprafe ei, const în:
- verificarea îndeplinirii condi iilor de calitate pentru stratul suport i funda ie, conform
prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, în func ie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la
încercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de recep ie, prin maximum dou
sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va efectua pe
probe recultate pentru verificarea calit ii îmbr min ii, conform tabelului 23 i conform tabelului 24;
- verificarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua în ax , cu ajutorul unui aparat topografic
de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
(2) Nu se admit abateri în minus fa de grosimea stratului prev zut în proiect, respectiv în
profilul transversal tip, condi ie obligatorie pentru promovarea lucr rilor la recep ie. În situa ia în care
grosimea proiectat nu este respectat stratul se reface conform proiectului.

CAPITOLUL IV
RECEP IA LUCR RILOR

SECTIUNEA 1
Recep ia la terminarea lucr rilor
Art.113.-(1) Recep ia la terminarea lucr rilor se efectueaz de c tre beneficiar conform Regulamentului
de recep ie a lucr rilor de construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.
273/1994 cu modific rile i complet rile ulterioare.
(2) Comisia de recep ie examineaz lucr rile executate în conformitate cu documenta ia tehnic
aprobat , proiect de execu ie, caiet de sarcini, precum i determin ri necesare în vederea realiz rii
recep iei la terminarea lucr rii, dup cum urmeaz :
a) verificarea elementelor geometrice - conform tabelului 24;
- grosimea;
- imea p ii carosabile;
- profil transversal i longitudinal;
b) planeitatea suprafe ei de rulare - conform tabelului 25;
c) rugozitate - conform tabelului 25;
d) capacitate portant - conform normativului CD 155;
e) rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 30.

SECTIUNEA 1
Recep ia final
Art. 114.- Recep ia final se va efectua conform Regulamentului de recep ie a lucr rilor de construc ii i
instala ii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modific rile i complet rile ulterioare, dup
expirarea perioadei de garan ie.
Art. 115.- Constructorul are obliga ia finaliz rii tuturor lucr rilor cuprinse în Anexa 2, precum i
remedierii neconformit ilor cuprinse în Anexa 3 la Procesul verbal de recep ie la terminarea lucr rilor, în
termenele prev zute în acestea.
Art.116.- În perioada de garan ie, toate eventualele defec iuni vor fi remediate corespunz tor de c tre
antreprenor.
Art.117.- În vederea efectu rii recep iei finale, pentru lucr ri de ranforsare, reabilitare, precum i
construc ii noi de drumuri, autostr zi i strazi, se vor prezenta m sur tori de planeitate, rugozitate i
capacitate portant efectuate la sfâr itul perioadei de garan ie.
Art.118.- În vederea efectu rii recep iei finale, pentru lucr ri de între inere periodic , se vor prezenta
sur tori de planeitate i rugozitate efectuate la sfâr itul perioadei de garan ie.

Întocmit,

Ing. DORICA PANTARU

 CAIET DE SARCINI –
DREN SUB AN

GENERALIT I Pentru eliminarea excesului de umiditate din partea dinspre amonte a

drumurilor, s-a prev zut execu ia unui dren longitudinal sub i pozi ia kilometric prev zut în
proiect.
La execu ia drenului, antreprenorul va face recep ia la urm toarele faze de lucr ri:
- recep ie pozare dren
- recep ie execu ie corp dren
La fazele determinante vor participa beneficiarul, Inspectia în construc ii, executantul,
proiectantul.
Drenurile sunt construc ii necesare pentru :
- colectarea i evacuarea organizat a apelor din infiltra ii;
- coborârea nivelului pânzei freatice când aceasta poate influen a defavorabil, comportarea
corpului drumului sau cea a altor lucr ri;
Drenurile în s tur deschis se pot executa manual în mod curent pân la adâncimea de 6,0 m
i mecanizat pân la adâncimea de 3,0 m. Adâncimile mai mari se justific prin proiecte.
Pentru a evita acumularea apei în spatele unei lucr ri de sprijin i reducerea intervalului de
varia ie a împingerii p mântului asupra acestora sub influen a factorilor externi, trebuie ca
întotdeauna s se prevad în spate un sistem de drenaj cu func ionare pe toat durata existen ei
lucr rii.
Lucrarea se m soar la metru cub de s tur .
Fazele de execu ie prezint particularit i func ie de solu ia adoptat :
- execu ia s turii;
- execu ia corpului drenului ( radier, tub drenaj, umplutur drenant , material geotextil capac).
- execu ia capului de dren;
- execu ia c minelor de vizitare;

CAP.1.DESCRIEREA OPERA IUNILOR

Execu ia s turii
S tura se execut mecanizat sau manual în sensul dinspre aval spre amonte.
Panta longitudinal a drenurilor cu radier elastic utilizat la lucrare se prevede în func ie de
condi iile de relief i func ionalitate între 0,2% i panta maxim admis pentru an uri i rigole
protejate prev zute în STAS 2916- pct.22, respective 10%.
Inainte de începerea lucr rilor se iau urm toarele m suri:
- semnalizarea zonei de lucru conform instruc iunilor în vigoare;
- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
- cur irea i r nguirea materialelor ce amenin s cad de pe taluze sau venrsan i în zona de
lucru sau pe platform
- identificarea unor eventuale instala ii aeriene sau subterane i a unit ii titulare în vederea
stabilirii de c tre aceasta a condi iilor în care se pot executa lucr rile în deplin siguran ;
- trasarea lucr rilor;
- organizarea i aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare în propor ie de 50%
In timpul execu iei s turilor se are în vedere:
- nu se pericliteze siguran a construc iilor i instala iilor existente vizibile sau îngropate
precum i a lucr rilor în execu ie aflate în vecin tate;
- se circule cu restric ie de vitez de 5 km/or în limita prismului de alunecare;
- zilnic, înainte de a începe lucrul i la încetarea lui se verific semnalizarea, sprijinirile i
starea terenului din jurul s turii pentru a se lua m surile ce se impun, pentru a evita
eventualele surp ri i pericole de accidente,
 turile se execut cu pere i verticali f sprijiniri, manual sau mecanizat în urm toarele
condi ii:
- terenul este stabil i cu umiditate natural ;
- terenul nu prezint fisuri i nu este expus vibra iilor;
- tura nu este inut deschis i opera iile de umplere se efectueaz în aceea i zi;
- în limita prismului de rupere posibil nu se circula , nu sunt construc ii deosebite sau alte
înc rc ri ce pot constitui o suprasarcin ;
- adâncimea s turii este relativ mic , respectiv 1,0 m în p mânturi plastic vârtoase i nisipuri
în stare îndesat i 1,5 m în p mânturi de consisten tare.
Când s tura se execut mecanizat i tehnologia realiz rii umpluturii drenante nu impune
coborârea muncitorilor în s tur , în condi iile men ionate mai sus, adâncimea se poate m ri pân
la cel mult 2,0 m.
Când adâncimea s turii dep te valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m , s turile se execut
taluzat f sprijiniri pân la maximum 2,0 m adâncime sau vertical , cu pere ii sprijini i pe toat
adâncimea.
turile cu taluz vertical , în teren stabil i consisten plastic vârtoas sau tare, se execut la
ad postul unor sprijiniri orizontale pe baz de proiect de execu ie care se adapteaz la condi iile
reale în teren.
In p mânturile afectate de fenomene de instabilitate , p mânturi dificile ( loess, argile
contractile, etc) afânate, p mânturi cu infiltra ii de ap sau condi ii locale deosebite, indiferent de
adâncime, sprijinirea se face pe baza de proiect de execu ie cu cadre i dulapi verticali
(palplan e) care s formeze un perete continuu i etan . Palplan ele i marciavantele se bat în avans (
0,5...0,75 m) fa de nivelul s turii.
mântul s pat se va depozita la cel pu in 1,0 m de peretele s turii iar materialele se vor
depozita la cel pu in 5,0 m .Aceste distan e se pot reduce la jum tate în cazul s turilor pentru
drenuri de asanare, care, de regul , au adâncimi sub 2,0 m.
In zonele în care sunt îngropate cabluri, conducte, terenuri arheologice , etc.s turile se
execut cu aten ie , cu respectarea instruc iunilor date în scris, de unitatea tutelar a instala iilor,
eventual sub supravegherea delegatului acestei unit i.
Dac în timpul executiei s turii se descoper instala ii subterane, lucr rile se opresc imediat
i se procedeaz la identificarea lor i sesizarea unit ii tutelare. Lucr rile sepot relua numai dup
eliminarea oric rui pericol i sub supravegherea delegatului unit ii tutelare.
turile pentru drneuri se execut pe cel mult trei tronsoane de 4..6 m lungime, din aval
tre amonte , asigurând permanent scurgerea apelor din s turi prin c dere liber .
Execu ia s turii la tronsonul urm tor se va ataca numai dup ce primul tronson este umplut
cel pu in pân la jum tate din adâncimea lui.
Demontarea sprijinirilor se face pe m sura execut rii corpului drenului.
In cazul s turilor executate mecanizat, lucr rile de s pare i umplere se succed astfel încât
nu r mân s turi deschise la sfâr itul zilei de lucru. Aceast tehnologie se aplic de regul la
drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate i corp drenant din pietri i balast ,
eventual filtru de geotextil (prezentul proiect).

Execu ia corpului drenurilor

Corpul drenului de captare a apelor de infiltra ie sau de coborâre a nivelului pânzei subterane
este alc tuit din radier, rigol , umplutur drenant , material geotextil i capac de închidere . Corpul
drenurilor de evacuare cuprinde acelea i componente cu deosebire c umplutura drenant poate fi
realizat pe o în ime redus .
Radierul drenurilor este elastic.
Radierul elastic se realizeaz dintr-un strat de balast de 20 cm grosime în cazul drenurilor
imperfecte.
 Colectarea i conducerea apelor în drenuri cu radier elastic se realizeaz prin tuburi de drenaj
cu talp i tuburi riflate, perforate din PVC a ezate pe un strat de balast de 20 cm grosime în cazul
drenurilor imperfecte.
ternerea filtrului geotextil se face astfel încât fâ iile s fie suprapuse pe min.20 cm pentru ca
mântul s nu p trund în corpul drenant. Se recomand ca la margini fâ iile s fie cusute
mecanic, în acest caz suprapunerea lor putând fi de numai (2-3 ) cm sau corespunz tor tehnologiei
fabricatului de geotextile.
Coborârea materialelor în s tur se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi. Balastul,
pietri ul i p mântul se poate coborî în s tur direct prin aruncare.
Corpul drenant se realizeaz prin compactare, în straturi de ( 30....40cm) grosime în cazul
umpluturii din balast sau prin împ narea pietrei brute pentru a se preîntâmpina tas ri ale capacului.
Umplutura în capac se compacteaz în straturi de 15-20 cm grosime la un grad de compactare
de 15- 20 cm.
Capacul de închidere se va realiza dintr-un pereu din beton C12/15 de 8 cm pe strat de nisip
de 5 cm(straturile an urilor).
Drenul se termin cu un cap de dren cu rol de evacuare la zi a apelor colectate în dren. Capul
de dren se execut dintr-un pereu de piatr brut pe pat de beton simplu.

mine de vizitare
Pentru controlul func ion rii i asigurarea condi iilor necesare de revizuire i între inere a
drenurilor pe traseul acestora se prev d “c mine de vizitare” amplasate la 50…70 cm distan între
ele. De asemenea se prev d c mine de vizitare la schimb rile de direc ie i la intersec ia a dou sau
mai multe drenuri.
La cap tul superior c minele de vizitare sunt prev zute cu goluri pentru ventila ia natural .
In c minul de vizitare cap tul tubului de drenaj amonte trebuie s fie cel pu in 10 cm deasupra
cap tului tubului de drenaj – evacuare aval.
Apa colectat din dren este evacuat la pode ele din zona drenului.

CAP.II. MATERIALE UTLIZATE

Pentru realizarea drenului se folosesc urm toarele materiale:
- piatra spart ( STAS 667/2001 sort 7...40 mm
- balast (STAS 662) sort0...71 mm
- geotextil cu greutatea g>400 g/mp
- tub polietilen Dn = 110 mm perforat care se întinde direct pe fundul drenului i se
protejeaz cu umplutur drenant din balast.
Accesul apei în tuburi se asigur prin fante de 1x5,0 mm.

CAP.III. VERIFICAREA CALITATII

Pentru executarea unei lucr ri corespunz toare din punct de vedere calitativ, pe parcursul
execu iei este obligatoriu s se fac verific ri la toate fazele de execu ie, dup cum urmeaz :
Execu ia s turii :
La aceast faz controlul de calitate const în :
verificarea amplasamentului lucr rilor;
recep ia terenului de fundare a radierului;
verificarea dimensiunilor i a pantei terenului de fundare a radierului;
verificarea sprijinirilor când sunt prev zute în proiect;
verificarea lungimii tronsonului s pat;

Executarea corpului drenului

 verificarea pantei longitudinale i transversale a radierului;
verificarea tipului i dimensiunilor tubului de captare a apelor i a ezarea lui pe radier;
verificarea geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ i a suprapunerii
marinilor necusute , control care const în :
identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;
determinarea masei unitare;
verificarea condi iilor de depozitare i manipulare;
verificarea a ez rii geotextilului astfel încât s se asigure continuitatea ( suprapunerea sau
coasere)
protec ia geotextilelor împotriva ac iunii vântului;
verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutur s nu se produc perfora ii ale
materialului geotextil

verificarea calit ii balastului sau pietri ului pe loturi de acela i fel de agregate i sort de
max.200 tone prin metoda verific rii de „lot”, urm rindu-se granulozitate, condi iile de filtru
invers, corpuri str ine, p i levigabile;:
verificarea compact rii umpluturii drenante;

Executarea capului de dren

Verificarea func ionalit ii drenului prin verificarea debitului timp de ( 5..10 zile). Dac debitul
mâne aproximativ constant înseamn c drenul a intrat într-un regim de func ionare continuu.
In cazul în care debitul scade continuu , drenul se poate colmata , poate pierde apa colectat sau
nu mai este ap liber în p mânt.Aceast verificare este eficient numai dac se monteaz tuburi
piezometrice pentru urm rirea varia iei nivelului apelor subterane în în zona activ a drenurilor.

Executarea c minelor de vizitare

La aceast faz controlul tubului de drenaj amonte care trebuie s fie cu cel pu in 10 cm
deasupra cotei cap tului tubular de drenaj aval:
- verificarea func ionalit ii drenului amonte.
Toate aceste verific ri se fac conform Indicativ NE 012-99 aprobat de MLPAT cu Ordinul
nr 59/N/24 august 1999 i în conformitate cu Legea nr.10/1995 i în baza unui “Program de control
al calit ii lucr rilor” de comun accord între proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste
verific ri se încheie un process verbal de recep ie calitativ sau proves verbal..

Intocmit,
Ing Dorica Pantaru
 REFERINTE NORMATIVE :

ACTE NORMATIVE :

- Ordin MT/MI nr.411/1112/2000

Publicat în MO 397/24.08.2000 - Norme metodologice privind condi iile de închidere a
circula iei i de instruire a restric iilor
de circula ie în vederea execut rii de lucr ri în zona
drumului public i/sau pentru protejarea drumului.
NPSM /1996 - Norme generale de protec ia muncii
MSPM 79/1998 - Norme privind exploatarea i între inerea
podurilor
Ordin MI 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a oncendiilor i
dotarea cu mijloace tehnice de stingere
Ordin AND 116/1999 - Instruc iuni proprii de securitatea muncii pentru
lucr ri de între inere, reparare i exploatare a
drumurilor i podurilor.
Legea nr 137/1995 - Legea protec iei mediului

NORMATIVE TEHNICE :
AND 513-2002 - Instruc iuni tehnice privind proiectarea,execu ia,
revizia i între inerea drenurilor pentru drumuri
publice.
C 56/85 - Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia
lucr rilor de construc ii i instala ii aferente

NE 012 partea A- aprobat de MLPAT - Cod de practic pentru executarea lucr rilor din
beton i beton armat

STANDARDE :
STAS 438/1-89 - Produse din o el pentru armarea betonului.
el beton laminat la cald. M rci i condi ii tehnice
de calitate.
.
STAS 790-84 - Ap pentru betoane i mortare.

STAS 889-89 - Sârm rotund trefilat din el, utilizat în scopuri

generale.
STAS 1275-88 - Incerc ri de betoane. Incerc ri pe betonul înt rit.
Determinarea rezisten elor mecanice.
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare
cu lian i minerali.
STAS 1759-88 - Incerc ri pe betoane.Incerc ri pe betonul proasp t.
Determinarea densit ii aparente , a lucrabilit ii, a
con inutului de aggregate fine i a începutului de priz .

STAS 1848/5 - Semnalizare rutier .indicatoare luminoase pentru

circula ie. Condi ii tehnice de calitate.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare.Determinarea granulozit ii
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare.Determinarea caracteristicilor
de compactare.Incercarea Proctor.
STAS 2916-87 - Lucr ri de drumuri i c i ferate.Protejarea
taluzurilor i an urilor. Prescrip ii generale de
proiectarte.
STAS 2917-79 - Lucr ri de zid rie.Zid rie din piatr natural .
Prescrip ii de alc tuire.
STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescrip ii pentru stabilirea
gradului de agresivitate al apei.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare i betoane
cu lian i minerali. Metode de încercare.
STAS 6675/2-92 - Tevi din policlorur de vinil neplastificat .
Dimensiuni.
STAS 10796/1-77 - Construc ii anexe pentru colectarea i evacuarea
apelor.Prescrip ii generale de proiectare.
STAS 10796/3-88 - Construc ii pentru colectarea apelor. Drenuri de
asanare. Prescrip ii de proiectare i amplasare.
SR EN 45014/2000 - Criterii generale pentru declara ia de conformitate
a furnizorului( Ghid ISO /CEI 22:1996)

Intocmit,
Ing Dorica Pantaru
 CAIET DE SARCINI
BETON
1 Generalit i
Aceast lucrare cuprinde ziduri de sprijin din beton armat de rambleu sau debleu.
Lucrarea se m soar la metu cub de beton pus în oper
Realizarea lucr rilor cuprinde urm toarele opera iuni:
1. execu ia platformei de lucru;
2. execu ia s turii i sprijinirea malurilor;
3. armarea lucr rii;
4. betonarea lucr rii;
5. execu ia drenului din spatele lucr rii.

2 Descrierea opera iunilor

Inainte de începerea lucr rii se va semnaliza i picheta corespunz tor zona de lucru pentru
asigurarea securitatii muncii
Platforma de lucru va avea dimensiunile conform proiect i va fi realizat din balast sau piatra spart .
2 Execu ia s turii i sprijinirea malurilor
tura funda iei se face pe intreaga lungime din proiect .
tura se execut manual, la ad postul sprijinirilor pentru evitarea posibilit ii de declan are a
unor fenomene de instabilitate.
In p mânturile cu infiltra ii de ap sprijinirile se execut continuu cu dulapi verticali suprapu i (al
doilea rand se suprapune peste rosturile primului rand de dulapi) sau cu palplan e astfel încât s se formeze
un perete etan .
La terminarea s turii se va întocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare i a naturii
terenului de fundare

3. Betonarea lucr rii

Principalele opera iuni sunt :
- cofrarea betonului
- turnarea betonului de clas specificat în proiect
La începerea turn rii betonului în cofraje se verific :
- dimensiunile în plan i cotele de nivel
- executarea corect a cofrajului;
- coresponden a cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect;
- verticalitatea cofrajelor i existen a m surilor pentru men inerea formei lor i asigurarea etan eit ii;
- starea de cur enie a cofrajelor, eventual cur irea lor când este cazul
Decofrarea se va face cu aten ie, astfel încât muchiile i fe ele s nu fie deteriorate. Func ie de tipul
cimentului folosit i temperatura mediului se stabile te timpul de decofrare.

Eexecu ia drenului din spatele lucr rii

Pentru protejarea lucr rii împotriva infiltra iilor de ap se realizeaz în spatele acesteia un dren ce
colecteaz apa i o evacueaz prin barbacane.
Drenul din spatele lucr rii se execut din material drenant învelit în filtru de geotextil.Se
recomand ca la partea superioar fâ iile de geotextil s se suprapun pe min 20 cm.
La partea superioar drenul se închide cu straturile componente ale sistemului rutier sau cu dop din
argil bine compactat .

5. Betoane
 Prevederi generale
Acest capitol trateaz condi iile tehnice generale necesare la proiectarea i execu ia elementelor sau
structurilor din beton simplu, beton armat i beton precomprimat.
Pentru asigurarea durabilit ii pode elor , la proiectare se va ine seama de regimul de expunere sau
natura i gradul de agresivitate a mediului, în conformitate cu Codul de practic NE 012 capitol 5 – Cerin e
privind caracteristicile betonului din care :
- subcapitol 5.1. pentru rezisten
- subcapitol 5.2. pentru durabilitate

Cimentul
Cimenturile vor satisface cerin ele din standardele na ionale de produs sau din standardele profesionale.
Cimenturile uzuale se clasific dup cum urmeaz :
- ciment Portland tip I conform SR 288-95
- ciment Portland compozit tip II conform SR 1500-96
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum i docmeniul i condi iile de utilizare
sunt precizate în Anexa I.1. i Anexa I.2. din Codul de practic NE 012 i NE 013.

a) Livrare i transport
Cimentul se livreaz ambalat în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule rutiere, vagoane de
cale ferat , înso it de documentele de certificare a calit ii.
In cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferat speciale tip Z, V, C cu desc rcare pneumatic .
Cimentul va fi protejat de umezeal i impurit i în timpul depozit rii i transportului.
In cazul în care utilizatorul procur cimentul de la un depozit ( baz de livrare) livrarea cimentului va fi
înso it de o declara ie de conformitate în care se va men iona:
- tipul de ciment i fabrica produc toare
- data sosirii în depozit
- num rul certificatului de calitate eliberat de produc tor i datele înscrise în acesta
- garan ia respect rii condi iilor de p strare
- num rul buletinului de analiz a calit ii cimentului efectuat de un laborator autorizat i datele
con inute în acesta inclusiv precizarea condi iilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de
garan ie a expirat
Obliga iile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor i
utilizator.

b) Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dup recep ionarea cantitativ i calitativ a cimentului
conform prevederilor din Anexa VI.1 din NE 012, inclusiv prin constatarea existen ei i examinarea
documentelor de certificare a calit ii i verificarea capacit ii libere de depozitare în silozuri destinate
tipului respectiv de ciment sau în înc peri special amenajate.
Depozitarea cimentului vrac se face în celule tip siloz în care nu au fost depozitate anterior alte
materiale , marcate prin înscriere vizibil a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci
trebuie s se fac în înc peri închise.Pe întreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine eviden a
loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnic a primirilor i a livr rilor.

c) Controlul calit ii cimentului

Controlul calit ii cimentului se face:
- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate /garan ie emis de produc tor sau
de baz de livrare;
- înainte de utilizare, de c tre un laborator autorizat
Apa
- trebuie s îndeplineasc condi iile STAS 790 dac nu provine din re eaua public .
 Cofrajele
- cofrajele utilizate trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii :
- s asigure ob inerea formei i dimensiunilor prev zute în proiect;
- s fie etan e pentru a nu pierde laptele de ciment;
- s fie stabile i rezistente sub ac iunea înc rc rilor care apar în timpul procesului de betonare;
- s fie prev zute cu piese de asamblare;
- s fie unse pe fe ele care vin în contact cu betonul;
- s permit la decofrare o preluare treptat a înc rc rii de c tre elementele executate.

Arm tura
- pentru armarea lucr rilor de sus inere i consolidare ( zid de sprijin) din beton armat se utilizeaz bare
din otel PC 52 sau OB 37 montate dup principiul „bar cu bar ”.
- Arm tura trebuie s corespund cerin elor STAS 438/1 sau SR 438-3.

Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparent normal cuprins între 2201 i 2500 kg/mc se
folosesc agregate grele provenite din sf râmarea natural i /sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerin ele prev zute în SR EN 12620+A1 ”Agregate naturale grele pentru
betonare i mortare cu lian i minerali” SR EN 12620/2013 “Agregate naturale i piatra prelucrat pentru
lucr ri de drumuri”Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabile te
astfel încât s se încadreze func ie de dozajul de ciment i consisten a betoanelor – în zona recomandat .
din Codul de practic NE 012 iar pentru realizarea elementelor prefabricate i în NE 013.

a) Producerea i livrarea agregatelor

De in torii de balastiere/cariere sunt obliga i s prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate
i certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Sta iile de producere a agregatelor (balastierele) vor func iona numai pe baz de atestat eliberat de o
comisie intern în prezen a unui reprezentant desemnat de4 ISC .

b)Transportul i depozitarea
Agregatele nu trebuie s fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozit rii.
Depozitarea agregatelor trebuie f cut pe platforme betonate având pante i rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu în imi
corespunz toare pentru evitarea amestec rii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort
depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe p mânt sau platforme balastate.

c ) Controlul calit ii agregatelor

Controlul calit ii agregatelor este prezentat în Codul de practic NE 012, iar metodele de verificare
sunt reglementate în STAS 4606.
Pentru elementele prefabricate se va respecta i Codul de practic NE 013/ Anexa 7.1.
Apa
Apa de amestecare utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din re eaua public sau din alt
surs , dar în acest ultim caz trebuie s îndeplineasc condi iile tehnice prev zute în STAS 790.

Cerin ele privind caracteristicile betonului

Compozi ia betonului va fi aleas în a a fel încât cerin ele privind rezisten a i durabilitatea acestuia
fie asigurate.

Cerin e pentru rezisten

 Rela ia între raportul A/C i rezisten a la compresiune a betonului trebuie determinat pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate i pentru o vârst dat a betonului. Adaosurile din beton pot interveni
în determinarea efectiv a raportului A/C.
In tabelul urm tor se prezint clasele de beton definite pe baza rezisten ei caracteristicie f.ck. cilindru sau
f.ck.cub i coresponden a orientativ privitor la clasele definite în NE 012..

Clasa de rezist a C 8/10 C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50
betonului
f.ck.cil N/mmp 8 12 16 20 25 30 35 40
k.ck.cub mmp 10 15 20 25 30 37 45 50

Cerin e de durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care s reziste expunerii la condi iile de mediu concrete din
amplasamentul pode ului care s protejeze arm tura împotriva coroziunii trebuie respectate urm toarele
cerin e :
- selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât s nu con in impurit i care pot d una
arm turii
- alegerea compozi iei astfel încât betonul :
satisfac toate criteriile de performan specificate pentru betonul înc tir;
poat fi turnat i compactat pentru a forma o structur compact pentru protejarea arm turii;
se evite ac iunile interne ce d uneaz betonului( exemplu : reactivi alcalii- agregate)
reziste ac iunilor externe cum ar fi influen ele mediului înconjur tor
- amestecarea , transportul , punerea în oper i compactarea betonului proasp t s se fac astfel încât
materialele componente ale betonului s fie uniform distribuite în amestec, s nu segrege i betonul
realizeze p structur compact ;
- tratarea corespunz toare a betonului pentru ob inerea propriet ilor dorite ale betonului i protejarea
corespunz toare a arm turii;
Cerin ele de durabilitate necesare protej rii arm turii împotriva coroziunii, precum i p strarea
caracteristicilor betonului la ac iunile fizico- chimice în timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate în
primul rând de permeabilitatea betonului.
In acest sens, gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit func ie de clasa de expunere în
care este încadrat pode ul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practic NE 012 ..
Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622.
Rezisten a la îngh e- dezghe a betonului caracterizat prin gradul de gelivitate func ie de num rul de
cicluri de înghe -dezghe trebuie s se încadreze în prevederile din Codul de practic NE 012 ..
Valoarea de baz a deforma iei specifice la 28 de zile a betonului datorit contrac iei pentru betoane
obi nuite în condi ii normale de înt rire este de 0,25%0 conform STAS 10107/0

Cerin e de baz privind compozi ia betonului

Prescrip iile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunz toare betonului a c rui compozi ie se
stabile te la sta ia produc torului printr-un laborator autorizat.

Condi ii generale
Alegerea componen ilor i stabilirea compozi iei betonului proiectat se face de c tre produc tor pe
baza unor amestecuri preliminare stabilite i verificate de c tre un laborator autorizat. In absen a unor date
anterioare se recomand efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz produc torul stabiler te
compozi ia betonului astfel încât s aib o consisten necesar , s nu segrege i s se compacteze u or.
Betonul înt rit trebuie s corespund cerin elor tehnice pentru care a fost proiectat i în mod special
aib rezisten a la compresiunea cerut . In aceste cazuri, amestecurile de prob ale betonului în stare
înt rit trebuie s fie supuse încerc rilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate.
Betonul trebuie s fie durabil, s realizeze o bun protec ie a arm turii.
Date privind compozi ia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urm toarele date de baz :
a) Clasa de rezisten
b) Dimensiunea maxim a granulei agregatelor
c) Consisten a betonului proasp t
d) Date privind compozi ia betonului

Sta ia de betoane i utilizatorul

Sta ia de betoane i utilizatorul au obliga ia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe baza
unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton i detalii privind compozi ia betonului conform celor
de mai sus, programul i ritmul de livrare precum i partea de structur în care se va folosi.

Livrarea betonului
Livrarea betonului trebuie înso it de un bon de livrare – transport beton.

Compozi ia betonului
Compozi ia betonului se stabile te i/sau se verific de un laborator autorizat; stabilirea compozi iei
betonului trebuie s se fac :
- la intrarea în func iune a unei sta ii de betoane
- la schimbarea tipului de ciment i/sau agregate
- la preg tirea execut rii unor elemente ale pode ului care necesit un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate sau de clas egal sau mai mare de C20/25

Proiectarea amestecului
Cerin e privind consisten a betonului
Lucrabilitatea reprezint capacitatea betonului proasp t de a putea fi turnat în diferite condi ii
prestabilite i a fi compactat corespunz tor.
Lucrabilitatea se apreciaz pe baza consisten ei betonului.
Consisten a betonului proasp t poate fi determinat prin urm toarele metode: tasarea conului,
remodelare VE- BE , grad de compactare i r spândire conform prevederilor Codului de practic
NE 012.

Cerin e privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile din Codul de practic NE 012 ..

Cerin e privind alegerea tipului, dozajului de ciment i raportului A/C

Recomand ri privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în Codul de practic NE 012 ..
Raportul A/C este stabilit func ie de condi iile de rezisten impuse betonului.
Valorile orientative sunt date în Codul de practic NE012 .
Alegerea compozi iei se face prin încerc ri preliminare urm rindu-se realizarea cerin elor.

Nivele de performan ale betonului

Betonul proasp t
Consisten a
Consisten a betonului proasp t ( m sur a lucrabilit ii) poate fi determinat prin urm toarele
metode: trasarea conului, remodelare VE-BE , grad de compactare i r spândire.
Clasificarea pe clase func ie de diferite metode poate fi f cut conform Cod de practic NE 012 i
NE 013/02.

Con inutul de aer oclus

Con inutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 folosind metoda gravimetric sau
metoda volumetric sub presiune.
 Densitatea aparent
Determinarea densit ii aparente pe betonul proasp t se efectueaz în conformitate cu STAS 1759-88

Betonul înt rit

Rezisten a la compresiune
Clasa betonului este definit pe baza rezisten ei caracteristice care este rezisten la compresiune
N/mmp determinat pe cilindri de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile.
Valorile acesteia sunt conform prezentului Caiet de sarcini

Sta ia de betoane
Sta ia de betoane este o unitate care produce i livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe
instala ii ( sec ii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calit ii betonului trebuie f cut prin grija
produc torului în conformitate cu metodlogia i procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calit ii în
construc ii din 1995 i a Regulamentului privind certificarea calit ii în construc ii.
Sta iile de betoane vor func iona numai pe baz de atestat eliberat la punerea în func iune conform
prevederilor Codului de practic NE 012 ..

Dozarea materialelor
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urm toarele abateri:
- agregate ± 3%
- ciment i apa ± 2%
- adaosuri ± 3%

Amestecarea i înc rcarea în mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecarea for at sau prin c dere liber . In
cazul utiliz rii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai betoniere cu c dere liber .
Prin amestecare trebuie s se ob in o distribu ie omogen a materialelor componente i o
lucrabilitate constant .
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonier se va face începând cu sortul de
agregate cu granula mai mare.
Amestecarea componen ilor betonului se va face pân la ob inerea unui amestec omogen. Durata
amestec rii depinde de tipul i compozi ia betonului, de condi iile de mediu i de tipul instala iei.
Durata de amestecare va fi de cel pu in 45 sec de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dup caz pentru :
- utilizarea de adaosuri;
- perioade de timp friguros;
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
- betoane cu lucrabilitatea redus (tasare mai mic de 50 mm)
Se recomand ca temperatura betonului proasp t la începerea turn rii s fie cuprins între 50C i 300C.
Durata de înc rcare a unui mijloc de transport sau de men inere a betonului în bunc rul tampon va
fi de maximum 20 minute.
In cazul betonului deja amestecat ( preparat la sta ii , fabrici de betoane) utilizatorul (executantul)
trebuie s aib informa ii de la produc tor în ceea ce prive te compozi ia betonului pentru a putea efectua
turnarea i tratarea betonului în condi ii corespunz toare pentru a putea evalua evolu ia în timp a rezisten ei
i durabilit ii betonului din structur .
Bonul de livrare trebuie s dea urm toarele date :
- clasa de rezisten
- clasa de consisten a betonului
- tipul, clasa, precum i dozajul cimentului
- tipul de agregate i granula maxim
- tipurile de adaosuri
 - date privind caracteristicile speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermerabilitate
impermerabilitate , gelivitate, etc.

Transportul i punerea în oper a betonului

Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luând m surile necesare pentru a preveni segregarea ,
pierderea componen ilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie s fie etan e pentru a nu permite pierderea lapetlui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare iar a betonului cu
tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu ben , amenajate corespunz tor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagone i, benzi transportoare,
jgeaburi i tomberoane.
Pe timp de ar sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km,
suprafata liber de beton trebuie s fie protejat , astfel încât s se evite modificarea caracteristicilor
betonului , urmare a modific rii con inutului de ap .
Durata maxim posibil de transport depinde în special de compozi ia betonului i condi iile
atmosferice. Durata de transport se consider din momentul înc rc rii mijlocului de transport i sfâr itul
desc rc rii acestuia i nu poate dep i valorile orientative prezentate în NE 012/2-2008.

Preg tirea turn rii betonului

Condi ii de turnarea betonului
Se recomand ca temperatura betonului proasp t la începerea turn rii s fie cuprins între 50 C i
300C. In perioada de frig se vor lua m suri de protec ie astfel încât betonul recent decofrat s se men in la
o temperatur de +100C .....+150C timp de minimum 3 zile de la turnare.
Existenta lucr rilor de betonare trebuie s înceap numai dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii:
a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauz i acceptarea
b) sunt realizate m surile preg titoare sunt aprovizionate i verificate materialele componente
(agregate, ciment, adaosuri)etc
c) sunt stabilite i instruite forma iile de lucru
d) au fost recep ionate calitativ lucr rile de s turi, cofraje i arm turi(dup caz)

Inceperea turn rii betonului

In baza verific rii îndeplinirii condi iilor de la mai sus se va consemna aprobarea începerii beton rii
de c tre : responsabilul tehnic cu execu ia, reprezentantul beneficiarului i în cazul fazelor determinante
proiectantul, reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile programului de control al calit ii
lucr rilor – stabilite prin contract.
Aprobarea începerii beton rii trebuie s fie reconfirmat pe baza unor noi verific ri în cazurile în
care :
- au intervenit evenimente de natura s modifice situa ia constant la data aprob rii (intemperii,
accidente, reluarea activit ii la lucr ri sistate i neconservate);
- betonarea nu a inceput în intervalul de 7 zile de la data aprob rii
Inainte de turnarea betonului trebuie verificat func ionarea corect a utilajelor de transport local i
compactarea betonului.
Se interzice inceperea beton rii înainte de efectuarea verific rilor i m surilor indicate .

Reguli generale de betonare

La turnarea betonului trebuie respectate urm toarele reguli generale:
- cofrajele de lemn , betonul vechi sau zid riile – care vor veni în contact cu betonul proasp t – vor fi
udate cu ap de 2-3 ori pe zi înainte i imediat înainte de turnarea betonului, dar apa r mas în
denivel ri va fi înl turat ;
- din mijlocul de transport , desc rcarea betonului se va face în : bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct în lucrare;
 - dac betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadreaz în limitele de consisten admise sau
prezint segreg ri, va fi refuzat fiind interzis punerea lui în lucrare; se admite îmbun irea
consisten ei numai prin folosirea de superplastifiant;
- betonul trebuie s fie r spândit uniform în lungul elementului, urm rindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50cm în ime i turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului
turnat anterior;
- se vor lua m suri pentru a evita deformarea sau deplasarea arm turilor fa de pozi ia prev zut ,
îndeosebi pentru arm turile dispuse la partea superioar a pl cilor din consol ; dac totu i se vor
produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turn rii;
- se va urm ri cu aten ie înglobarea complet în beton a arm turii respectându-se grosimea stratului de
acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permis cioc nirea sau scuturarea arm turii în timpul beton rii i nici a ezarea pe arm turi a
vibratorului;
- în zonele cu arm turi dese, se va urm ri cu toat aten ia umplerea complet a sec iunii, prin îndesarea
lateral a betonului cu ipci sau vergele de o el, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste
suri nu sunt eficiente , se vor crea posibilit i de acces lateral al betonului, prin spa iile care s
permit p trunderea vibratorului;
- se va urm ri comportarea i men inerea pozi iei ini iale a cofrajelor i sus inerilor acestora, luându-se
suri operative de remediere în cazul unor deplas ri sau ced ri;
- durata maxim admis a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor m suri
speciale la reluarea turn rii, nu trebuie s dep easc timpul de începere a prizei betonului; în lipsa
unor determin ri de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul
cimenturilor cu adaosuri – i respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor f adaosuri;
- în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turn rii este permis numai
dup preg tirea suprafetelor rosturilor, conform cap.,13”Rosturi de lucru” din Codul de practic
NE 012/2007
Instalarea podinile pentru circula ia lucr torilor i mojloacelor de transport local al betonului pe
zonele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau arm turi este permis dup
24-48 ore, în func ie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat ( de exemplu 24 de ore dac
temperatura este de peste 200C i se folose te ciment de tip I de clas mai mare de 32,5 ).

Compactarea betonului
Betonul va fi compactat încât s con in o cantitate minim de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie i se4 poate face prin diferite procedee, func ie de consisten a
betonului, tipul elementului, etc.-In general, compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manual ( cu maiul, vergele sau ipci, în paralel dup cioc nirea cofrajelor)
în urm toarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor sec iunii sau desimii
arm turii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern ;
- întreruperea func ion rii vibratorului din diferite motive caz în care betonarea trebuie s continue
pân la pozi ia corespunz toare a unui rost;
- se va prevedea prin reglement ri speciale ( beton fluid, betoane monogranulare);
În timpul compact rii betonului proasp t se va avea grij s se evite deplasarea i degradarea
arm turilor i /sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanicp sunt prezentate în Codul de practic NE 012 iar
pentru elementele prefabricate i în Codul de practic NE 013

6 Verificarea calit ii lucr rilor

Se va face verificarea la toate fazele determinante de execu ie ar tate anterior.
Platforma de lucru
Se verific :
 - respectarea elementelor geometrice în plan i profil transversal
- realizarea platformei cu materiale corespunz toare ( prev zute în proiect);
- asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execu iei;
- semnalizarea punctului de lucru.
parea i sprijinirea malurilor
Se va verifica în raport cu prevederile proiectului :
- m surile de protec ia muncii , de siguran a circula iei;
- pozi ia în plan i dimensiunile;
- natura i starea de consisten a terenului de fundare;
- verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fi ele tehnologice;
- concordan a între situa ia real pe teren i datele tehnice prev zute în proiect.
Armarea lucr rii
Se verific :
- dimensiunea arm turilor
- tipul i calitatea o elului utilizat conform STAS 438/1 sau SR 438-3
- existen a distan ierilor
Execu ia cofrajelor
Se verific :
- alc tuirea elementelor de sus inere i sprijinire
- încheierea corect a elementelor cofrajelor;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor
Betonarea lucr rii
- realizarea vibrarii betonului
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 50C
- calitatea betonului proaspat / prin recoltari de probe
- lucrabilitatea betonului
- la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb sip e tip de beton
- calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei efectuate asupra
rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei si a interpretarilor rezultatelor incercarilor
nedistructive sau pe carote
- se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperature si calitatea cimentului.
Decofrarea lucrarii
Se verifica:
- aspectul elementelor decofrate
- dimensiunile fundatiei
- pozitia barbacanelor
Drenul din spatele lucrarii
Se verifica :
- functionalitatea lui si a barbacanelor
- dimensiunile drenului
- calitatea materialelor
Toate verific rile se vor face conform indicative NE 012 aprobat de MLPAT cu Ordin nr 59/N din 24
august 1999 i în conformitate cu Legea nr 10/1995 în baza unui “Program pentru controlul calit ii
lucr rilor” de comun accord între proiectant, beneficiar i constructir,
La toate aceste verific ri se încheie un process verbal de lucr ri ascunse , process verbal de recep ie
calitativ sau process verbal.

INTOCMIT
ING. DORICA. PANTARU
 CAIET DE SARCINI
BETON
1 Generalit i
Aceast lucrare cuprinde ziduri de sprijin din beton armat de rambleu sau debleu.
Lucrarea se m soar la metu cub de beton pus în oper
Realizarea lucr rilor cuprinde urm toarele opera iuni:
1. execu ia platformei de lucru;
2. execu ia s turii i sprijinirea malurilor;
3. armarea lucr rii;
4. betonarea lucr rii;
5. execu ia drenului din spatele lucr rii.

2 Descrierea opera iunilor

Inainte de începerea lucr rii se va semnaliza i picheta corespunz tor zona de lucru pentru
asigurarea securitatii muncii
Platforma de lucru va avea dimensiunile conform proiect i va fi realizat din balast sau piatra spart .
2 Execu ia s turii i sprijinirea malurilor
tura funda iei se face pe intreaga lungime din proiect .
tura se execut manual, la ad postul sprijinirilor pentru evitarea posibilit ii de declan are a
unor fenomene de instabilitate.
In p mânturile cu infiltra ii de ap sprijinirile se execut continuu cu dulapi verticali suprapu i (al
doilea rand se suprapune peste rosturile primului rand de dulapi) sau cu palplan e astfel încât s se formeze
un perete etan .
La terminarea s turii se va întocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare i a naturii
terenului de fundare

3. Betonarea lucr rii

Principalele opera iuni sunt :
- cofrarea betonului
- turnarea betonului de clas specificat în proiect
La începerea turn rii betonului în cofraje se verific :
- dimensiunile în plan i cotele de nivel
- executarea corect a cofrajului;
- coresponden a cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect;
- verticalitatea cofrajelor i existen a m surilor pentru men inerea formei lor i asigurarea etan eit ii;
- starea de cur enie a cofrajelor, eventual cur irea lor când este cazul
Decofrarea se va face cu aten ie, astfel încât muchiile i fe ele s nu fie deteriorate. Func ie de tipul
cimentului folosit i temperatura mediului se stabile te timpul de decofrare.

Eexecu ia drenului din spatele lucr rii

Pentru protejarea lucr rii împotriva infiltra iilor de ap se realizeaz în spatele acesteia un dren ce
colecteaz apa i o evacueaz prin barbacane.
Drenul din spatele lucr rii se execut din material drenant învelit în filtru de geotextil.Se
recomand ca la partea superioar fâ iile de geotextil s se suprapun pe min 20 cm.
La partea superioar drenul se închide cu straturile componente ale sistemului rutier sau cu dop din
argil bine compactat .

5. Betoane
 Prevederi generale
Acest capitol trateaz condi iile tehnice generale necesare la proiectarea i execu ia elementelor sau
structurilor din beton simplu, beton armat i beton precomprimat.
Pentru asigurarea durabilit ii pode elor , la proiectare se va ine seama de regimul de expunere sau
natura i gradul de agresivitate a mediului, în conformitate cu Codul de practic NE 012 capitol 5 – Cerin e
privind caracteristicile betonului din care :
- subcapitol 5.1. pentru rezisten
- subcapitol 5.2. pentru durabilitate

Cimentul
Cimenturile vor satisface cerin ele din standardele na ionale de produs sau din standardele profesionale.
Cimenturile uzuale se clasific dup cum urmeaz :
- ciment Portland tip I conform SR 288-95
- ciment Portland compozit tip II conform SR 1500-96
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum i docmeniul i condi iile de utilizare
sunt precizate în Anexa I.1. i Anexa I.2. din Codul de practic NE 012 i NE 013.

a) Livrare i transport
Cimentul se livreaz ambalat în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule rutiere, vagoane de
cale ferat , înso it de documentele de certificare a calit ii.
In cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferat speciale tip Z, V, C cu desc rcare pneumatic .
Cimentul va fi protejat de umezeal i impurit i în timpul depozit rii i transportului.
In cazul în care utilizatorul procur cimentul de la un depozit ( baz de livrare) livrarea cimentului va fi
înso it de o declara ie de conformitate în care se va men iona:
- tipul de ciment i fabrica produc toare
- data sosirii în depozit
- num rul certificatului de calitate eliberat de produc tor i datele înscrise în acesta
- garan ia respect rii condi iilor de p strare
- num rul buletinului de analiz a calit ii cimentului efectuat de un laborator autorizat i datele
con inute în acesta inclusiv precizarea condi iilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de
garan ie a expirat
Obliga iile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor i
utilizator.

b) Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dup recep ionarea cantitativ i calitativ a cimentului
conform prevederilor din Anexa VI.1 din NE 012, inclusiv prin constatarea existen ei i examinarea
documentelor de certificare a calit ii i verificarea capacit ii libere de depozitare în silozuri destinate
tipului respectiv de ciment sau în înc peri special amenajate.
Depozitarea cimentului vrac se face în celule tip siloz în care nu au fost depozitate anterior alte
materiale , marcate prin înscriere vizibil a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci
trebuie s se fac în înc peri închise.Pe întreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine eviden a
loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnic a primirilor i a livr rilor.

c) Controlul calit ii cimentului

Controlul calit ii cimentului se face:
- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate /garan ie emis de produc tor sau
de baz de livrare;
- înainte de utilizare, de c tre un laborator autorizat
Apa
- trebuie s îndeplineasc condi iile STAS 790 dac nu provine din re eaua public .
 Cofrajele
- cofrajele utilizate trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii :
- s asigure ob inerea formei i dimensiunilor prev zute în proiect;
- s fie etan e pentru a nu pierde laptele de ciment;
- s fie stabile i rezistente sub ac iunea înc rc rilor care apar în timpul procesului de betonare;
- s fie prev zute cu piese de asamblare;
- s fie unse pe fe ele care vin în contact cu betonul;
- s permit la decofrare o preluare treptat a înc rc rii de c tre elementele executate.

Arm tura
- pentru armarea lucr rilor de sus inere i consolidare ( zid de sprijin) din beton armat se utilizeaz bare
din otel PC 52 sau OB 37 montate dup principiul „bar cu bar ”.
- Arm tura trebuie s corespund cerin elor STAS 438/1 sau SR 438-3.

Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparent normal cuprins între 2201 i 2500 kg/mc se
folosesc agregate grele provenite din sf râmarea natural i /sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerin ele prev zute în SR EN 12620+A1 ”Agregate naturale grele pentru
betonare i mortare cu lian i minerali” SR EN 12620/2013 “Agregate naturale i piatra prelucrat pentru
lucr ri de drumuri”Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabile te
astfel încât s se încadreze func ie de dozajul de ciment i consisten a betoanelor – în zona recomandat .
din Codul de practic NE 012 iar pentru realizarea elementelor prefabricate i în NE 013.

a) Producerea i livrarea agregatelor

De in torii de balastiere/cariere sunt obliga i s prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate
i certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Sta iile de producere a agregatelor (balastierele) vor func iona numai pe baz de atestat eliberat de o
comisie intern în prezen a unui reprezentant desemnat de4 ISC .

b)Transportul i depozitarea
Agregatele nu trebuie s fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozit rii.
Depozitarea agregatelor trebuie f cut pe platforme betonate având pante i rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu în imi
corespunz toare pentru evitarea amestec rii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort
depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe p mânt sau platforme balastate.

c ) Controlul calit ii agregatelor

Controlul calit ii agregatelor este prezentat în Codul de practic NE 012, iar metodele de verificare
sunt reglementate în STAS 4606.
Pentru elementele prefabricate se va respecta i Codul de practic NE 013/ Anexa 7.1.
Apa
Apa de amestecare utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din re eaua public sau din alt
surs , dar în acest ultim caz trebuie s îndeplineasc condi iile tehnice prev zute în STAS 790.

Cerin ele privind caracteristicile betonului

Compozi ia betonului va fi aleas în a a fel încât cerin ele privind rezisten a i durabilitatea acestuia
fie asigurate.

Cerin e pentru rezisten

 Rela ia între raportul A/C i rezisten a la compresiune a betonului trebuie determinat pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate i pentru o vârst dat a betonului. Adaosurile din beton pot interveni
în determinarea efectiv a raportului A/C.
In tabelul urm tor se prezint clasele de beton definite pe baza rezisten ei caracteristicie f.ck. cilindru sau
f.ck.cub i coresponden a orientativ privitor la clasele definite în NE 012..

Clasa de rezist a C 8/10 C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50
betonului
f.ck.cil N/mmp 8 12 16 20 25 30 35 40
k.ck.cub mmp 10 15 20 25 30 37 45 50

Cerin e de durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care s reziste expunerii la condi iile de mediu concrete din
amplasamentul pode ului care s protejeze arm tura împotriva coroziunii trebuie respectate urm toarele
cerin e :
- selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât s nu con in impurit i care pot d una
arm turii
- alegerea compozi iei astfel încât betonul :
satisfac toate criteriile de performan specificate pentru betonul înc tir;
poat fi turnat i compactat pentru a forma o structur compact pentru protejarea arm turii;
se evite ac iunile interne ce d uneaz betonului( exemplu : reactivi alcalii- agregate)
reziste ac iunilor externe cum ar fi influen ele mediului înconjur tor
- amestecarea , transportul , punerea în oper i compactarea betonului proasp t s se fac astfel încât
materialele componente ale betonului s fie uniform distribuite în amestec, s nu segrege i betonul
realizeze p structur compact ;
- tratarea corespunz toare a betonului pentru ob inerea propriet ilor dorite ale betonului i protejarea
corespunz toare a arm turii;
Cerin ele de durabilitate necesare protej rii arm turii împotriva coroziunii, precum i p strarea
caracteristicilor betonului la ac iunile fizico- chimice în timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate în
primul rând de permeabilitatea betonului.
In acest sens, gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit func ie de clasa de expunere în
care este încadrat pode ul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practic NE 012 ..
Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622.
Rezisten a la îngh e- dezghe a betonului caracterizat prin gradul de gelivitate func ie de num rul de
cicluri de înghe -dezghe trebuie s se încadreze în prevederile din Codul de practic NE 012 ..
Valoarea de baz a deforma iei specifice la 28 de zile a betonului datorit contrac iei pentru betoane
obi nuite în condi ii normale de înt rire este de 0,25%0 conform STAS 10107/0

Cerin e de baz privind compozi ia betonului

Prescrip iile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunz toare betonului a c rui compozi ie se
stabile te la sta ia produc torului printr-un laborator autorizat.

Condi ii generale
Alegerea componen ilor i stabilirea compozi iei betonului proiectat se face de c tre produc tor pe
baza unor amestecuri preliminare stabilite i verificate de c tre un laborator autorizat. In absen a unor date
anterioare se recomand efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz produc torul stabiler te
compozi ia betonului astfel încât s aib o consisten necesar , s nu segrege i s se compacteze u or.
Betonul înt rit trebuie s corespund cerin elor tehnice pentru care a fost proiectat i în mod special
aib rezisten a la compresiunea cerut . In aceste cazuri, amestecurile de prob ale betonului în stare
înt rit trebuie s fie supuse încerc rilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate.
Betonul trebuie s fie durabil, s realizeze o bun protec ie a arm turii.
Date privind compozi ia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urm toarele date de baz :
a) Clasa de rezisten
b) Dimensiunea maxim a granulei agregatelor
c) Consisten a betonului proasp t
d) Date privind compozi ia betonului

Sta ia de betoane i utilizatorul

Sta ia de betoane i utilizatorul au obliga ia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe baza
unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton i detalii privind compozi ia betonului conform celor
de mai sus, programul i ritmul de livrare precum i partea de structur în care se va folosi.

Livrarea betonului
Livrarea betonului trebuie înso it de un bon de livrare – transport beton.

Compozi ia betonului
Compozi ia betonului se stabile te i/sau se verific de un laborator autorizat; stabilirea compozi iei
betonului trebuie s se fac :
- la intrarea în func iune a unei sta ii de betoane
- la schimbarea tipului de ciment i/sau agregate
- la preg tirea execut rii unor elemente ale pode ului care necesit un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate sau de clas egal sau mai mare de C20/25

Proiectarea amestecului
Cerin e privind consisten a betonului
Lucrabilitatea reprezint capacitatea betonului proasp t de a putea fi turnat în diferite condi ii
prestabilite i a fi compactat corespunz tor.
Lucrabilitatea se apreciaz pe baza consisten ei betonului.
Consisten a betonului proasp t poate fi determinat prin urm toarele metode: tasarea conului,
remodelare VE- BE , grad de compactare i r spândire conform prevederilor Codului de practic
NE 012.

Cerin e privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile din Codul de practic NE 012 ..

Cerin e privind alegerea tipului, dozajului de ciment i raportului A/C

Recomand ri privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în Codul de practic NE 012 ..
Raportul A/C este stabilit func ie de condi iile de rezisten impuse betonului.
Valorile orientative sunt date în Codul de practic NE012 .
Alegerea compozi iei se face prin încerc ri preliminare urm rindu-se realizarea cerin elor.

Nivele de performan ale betonului

Betonul proasp t
Consisten a
Consisten a betonului proasp t ( m sur a lucrabilit ii) poate fi determinat prin urm toarele
metode: trasarea conului, remodelare VE-BE , grad de compactare i r spândire.
Clasificarea pe clase func ie de diferite metode poate fi f cut conform Cod de practic NE 012 i
NE 013/02.

Con inutul de aer oclus

Con inutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 folosind metoda gravimetric sau
metoda volumetric sub presiune.
 Densitatea aparent
Determinarea densit ii aparente pe betonul proasp t se efectueaz în conformitate cu STAS 1759-88

Betonul înt rit

Rezisten a la compresiune
Clasa betonului este definit pe baza rezisten ei caracteristice care este rezisten la compresiune
N/mmp determinat pe cilindri de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile.
Valorile acesteia sunt conform prezentului Caiet de sarcini

Sta ia de betoane
Sta ia de betoane este o unitate care produce i livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe
instala ii ( sec ii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calit ii betonului trebuie f cut prin grija
produc torului în conformitate cu metodlogia i procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calit ii în
construc ii din 1995 i a Regulamentului privind certificarea calit ii în construc ii.
Sta iile de betoane vor func iona numai pe baz de atestat eliberat la punerea în func iune conform
prevederilor Codului de practic NE 012 ..

Dozarea materialelor
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urm toarele abateri:
- agregate ± 3%
- ciment i apa ± 2%
- adaosuri ± 3%

Amestecarea i înc rcarea în mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecarea for at sau prin c dere liber . In
cazul utiliz rii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai betoniere cu c dere liber .
Prin amestecare trebuie s se ob in o distribu ie omogen a materialelor componente i o
lucrabilitate constant .
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonier se va face începând cu sortul de
agregate cu granula mai mare.
Amestecarea componen ilor betonului se va face pân la ob inerea unui amestec omogen. Durata
amestec rii depinde de tipul i compozi ia betonului, de condi iile de mediu i de tipul instala iei.
Durata de amestecare va fi de cel pu in 45 sec de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dup caz pentru :
- utilizarea de adaosuri;
- perioade de timp friguros;
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
- betoane cu lucrabilitatea redus (tasare mai mic de 50 mm)
Se recomand ca temperatura betonului proasp t la începerea turn rii s fie cuprins între 50C i 300C.
Durata de înc rcare a unui mijloc de transport sau de men inere a betonului în bunc rul tampon va
fi de maximum 20 minute.
In cazul betonului deja amestecat ( preparat la sta ii , fabrici de betoane) utilizatorul (executantul)
trebuie s aib informa ii de la produc tor în ceea ce prive te compozi ia betonului pentru a putea efectua
turnarea i tratarea betonului în condi ii corespunz toare pentru a putea evalua evolu ia în timp a rezisten ei
i durabilit ii betonului din structur .
Bonul de livrare trebuie s dea urm toarele date :
- clasa de rezisten
- clasa de consisten a betonului
- tipul, clasa, precum i dozajul cimentului
- tipul de agregate i granula maxim
- tipurile de adaosuri
 - date privind caracteristicile speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermerabilitate
impermerabilitate , gelivitate, etc.

Transportul i punerea în oper a betonului

Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luând m surile necesare pentru a preveni segregarea ,
pierderea componen ilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie s fie etan e pentru a nu permite pierderea lapetlui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare iar a betonului cu
tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu ben , amenajate corespunz tor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagone i, benzi transportoare,
jgeaburi i tomberoane.
Pe timp de ar sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km,
suprafata liber de beton trebuie s fie protejat , astfel încât s se evite modificarea caracteristicilor
betonului , urmare a modific rii con inutului de ap .
Durata maxim posibil de transport depinde în special de compozi ia betonului i condi iile
atmosferice. Durata de transport se consider din momentul înc rc rii mijlocului de transport i sfâr itul
desc rc rii acestuia i nu poate dep i valorile orientative prezentate în NE 012/2-2008.

Preg tirea turn rii betonului

Condi ii de turnarea betonului
Se recomand ca temperatura betonului proasp t la începerea turn rii s fie cuprins între 50 C i
300C. In perioada de frig se vor lua m suri de protec ie astfel încât betonul recent decofrat s se men in la
o temperatur de +100C .....+150C timp de minimum 3 zile de la turnare.
Existenta lucr rilor de betonare trebuie s înceap numai dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii:
a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauz i acceptarea
b) sunt realizate m surile preg titoare sunt aprovizionate i verificate materialele componente
(agregate, ciment, adaosuri)etc
c) sunt stabilite i instruite forma iile de lucru
d) au fost recep ionate calitativ lucr rile de s turi, cofraje i arm turi(dup caz)

Inceperea turn rii betonului

In baza verific rii îndeplinirii condi iilor de la mai sus se va consemna aprobarea începerii beton rii
de c tre : responsabilul tehnic cu execu ia, reprezentantul beneficiarului i în cazul fazelor determinante
proiectantul, reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile programului de control al calit ii
lucr rilor – stabilite prin contract.
Aprobarea începerii beton rii trebuie s fie reconfirmat pe baza unor noi verific ri în cazurile în
care :
- au intervenit evenimente de natura s modifice situa ia constant la data aprob rii (intemperii,
accidente, reluarea activit ii la lucr ri sistate i neconservate);
- betonarea nu a inceput în intervalul de 7 zile de la data aprob rii
Inainte de turnarea betonului trebuie verificat func ionarea corect a utilajelor de transport local i
compactarea betonului.
Se interzice inceperea beton rii înainte de efectuarea verific rilor i m surilor indicate .

Reguli generale de betonare

La turnarea betonului trebuie respectate urm toarele reguli generale:
- cofrajele de lemn , betonul vechi sau zid riile – care vor veni în contact cu betonul proasp t – vor fi
udate cu ap de 2-3 ori pe zi înainte i imediat înainte de turnarea betonului, dar apa r mas în
denivel ri va fi înl turat ;
- din mijlocul de transport , desc rcarea betonului se va face în : bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct în lucrare;
 - dac betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadreaz în limitele de consisten admise sau
prezint segreg ri, va fi refuzat fiind interzis punerea lui în lucrare; se admite îmbun irea
consisten ei numai prin folosirea de superplastifiant;
- betonul trebuie s fie r spândit uniform în lungul elementului, urm rindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50cm în ime i turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului
turnat anterior;
- se vor lua m suri pentru a evita deformarea sau deplasarea arm turilor fa de pozi ia prev zut ,
îndeosebi pentru arm turile dispuse la partea superioar a pl cilor din consol ; dac totu i se vor
produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turn rii;
- se va urm ri cu aten ie înglobarea complet în beton a arm turii respectându-se grosimea stratului de
acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permis cioc nirea sau scuturarea arm turii în timpul beton rii i nici a ezarea pe arm turi a
vibratorului;
- în zonele cu arm turi dese, se va urm ri cu toat aten ia umplerea complet a sec iunii, prin îndesarea
lateral a betonului cu ipci sau vergele de o el, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste
suri nu sunt eficiente , se vor crea posibilit i de acces lateral al betonului, prin spa iile care s
permit p trunderea vibratorului;
- se va urm ri comportarea i men inerea pozi iei ini iale a cofrajelor i sus inerilor acestora, luându-se
suri operative de remediere în cazul unor deplas ri sau ced ri;
- durata maxim admis a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor m suri
speciale la reluarea turn rii, nu trebuie s dep easc timpul de începere a prizei betonului; în lipsa
unor determin ri de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul
cimenturilor cu adaosuri – i respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor f adaosuri;
- în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turn rii este permis numai
dup preg tirea suprafetelor rosturilor, conform cap.,13”Rosturi de lucru” din Codul de practic
NE 012/2007
Instalarea podinile pentru circula ia lucr torilor i mojloacelor de transport local al betonului pe
zonele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau arm turi este permis dup
24-48 ore, în func ie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat ( de exemplu 24 de ore dac
temperatura este de peste 200C i se folose te ciment de tip I de clas mai mare de 32,5 ).

Compactarea betonului
Betonul va fi compactat încât s con in o cantitate minim de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie i se4 poate face prin diferite procedee, func ie de consisten a
betonului, tipul elementului, etc.-In general, compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manual ( cu maiul, vergele sau ipci, în paralel dup cioc nirea cofrajelor)
în urm toarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor sec iunii sau desimii
arm turii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern ;
- întreruperea func ion rii vibratorului din diferite motive caz în care betonarea trebuie s continue
pân la pozi ia corespunz toare a unui rost;
- se va prevedea prin reglement ri speciale ( beton fluid, betoane monogranulare);
În timpul compact rii betonului proasp t se va avea grij s se evite deplasarea i degradarea
arm turilor i /sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanicp sunt prezentate în Codul de practic NE 012 iar
pentru elementele prefabricate i în Codul de practic NE 013

6 Verificarea calit ii lucr rilor

Se va face verificarea la toate fazele determinante de execu ie ar tate anterior.
Platforma de lucru
Se verific :
 - respectarea elementelor geometrice în plan i profil transversal
- realizarea platformei cu materiale corespunz toare ( prev zute în proiect);
- asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execu iei;
- semnalizarea punctului de lucru.
parea i sprijinirea malurilor
Se va verifica în raport cu prevederile proiectului :
- m surile de protec ia muncii , de siguran a circula iei;
- pozi ia în plan i dimensiunile;
- natura i starea de consisten a terenului de fundare;
- verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fi ele tehnologice;
- concordan a între situa ia real pe teren i datele tehnice prev zute în proiect.
Armarea lucr rii
Se verific :
- dimensiunea arm turilor
- tipul i calitatea o elului utilizat conform STAS 438/1 sau SR 438-3
- existen a distan ierilor
Execu ia cofrajelor
Se verific :
- alc tuirea elementelor de sus inere i sprijinire
- încheierea corect a elementelor cofrajelor;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor
Betonarea lucr rii
- realizarea vibrarii betonului
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 50C
- calitatea betonului proaspat / prin recoltari de probe
- lucrabilitatea betonului
- la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb sip e tip de beton
- calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei efectuate asupra
rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei si a interpretarilor rezultatelor incercarilor
nedistructive sau pe carote
- se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperature si calitatea cimentului.
Decofrarea lucrarii
Se verifica:
- aspectul elementelor decofrate
- dimensiunile fundatiei
- pozitia barbacanelor
Drenul din spatele lucrarii
Se verifica :
- functionalitatea lui si a barbacanelor
- dimensiunile drenului
- calitatea materialelor
Toate verific rile se vor face conform indicative NE 012 aprobat de MLPAT cu Ordin nr 59/N din 24
august 1999 i în conformitate cu Legea nr 10/1995 în baza unui “Program pentru controlul calit ii
lucr rilor” de comun accord între proiectant, beneficiar i constructir,
La toate aceste verific ri se încheie un process verbal de lucr ri ascunse , process verbal de recep ie
calitativ sau process verbal.

INTOCMIT
ING. DORICA. PANTARU
 CAIET DE SARCINI
1 INSTALAREA STRUCTURILOR METALICE DIN OTEL ONDULAT

1. Introducere
Datorita durabilitatii, greutatii reduse si bunei rezistente, tuburile din otel ondulat pot fi
instalate rapid si fara dificultati folosind echipamente usoare. Conductele flexibile sunt proiectate in
asa fel incat sa distribuie sarcinile externe in rambleul din jurul acestora. De aceea instalarea trebuie
efectuata cu grija deosebita pentru a asigura functionarea corecta a acestora. O structura din otel
ondulat bine pozitionata, instalata pe o fundatie corect pregatita, asamblata in mod adecvat si
inconjurata de un rambleu alcatuit din material stabil compactat cu grija va functiona in mod eficient
si corect de-a lungul intregii durate de viata pentru care a fost proiectata.
Flexibilitatea structurii permite o toleranta mare in ceea ce privesc schimbarile dimensionale
sau de amplasare care in cazul unor structuri rigide cauzeaza adesea fisuri.
Structurile metalice din otel ondulat prezinta mai multe avantaje in comparatie cu structurile
clasice:
Viteza de instalare – beneficiile utilizarii acestor solutii cresc semnificativ atunci cand se ia in
considerare rapiditatea instalarii. Structurile sunt instalate intr-un interval de timp de ordinul
zilelor,si se lucreaza de cele mai multe ori fara intrerupere chiar si in perioade cu temperaturi
minime.
Durata de viata – sistemele de protectie sunt disponibile intr-o larga varietate de tipuri de
protectii care pot acoperi o durata de viata de peste 120 de ani.
O varietate de sectiuni si profile care suporta inaltimi de acoperire extreme si deschideri variate.
Costuri minime de intretinere – comparativ cu solutiile clasice,podetele metalice din otel
ondulat necesita semnificativ mai putina intretinere.Sunt necesare inspectii periodice insa nu
exista elemente costisitoare care necesita intretinere sau inlocuire.
Solutii ecologice – protectia habitatelor naturale si imbunatatirea calitatii mediului sunt alte
beneficii majore ale utilizarii structurilor metalice cu deschideri mari. In plus pot fi montate
diferite accesorii pentru asigurarea migrarii faunei.
Solutie constructiva moderna – aceste solutii elimina utilizarea rosturilor de dilatatie si a dalelor
de racordare, elemente care reprezinta puncte sensibile in componenta podetelor din beton.
De asemenea se diminueaza semnificativ aparitia tasarilor diferentiate la nivelul asfaltului prin
crearea unui mediu elastic,atat in rampele de acces la podet cat si in campul podetului.

2. Descrierea structurilor metalice

Structurile metalice din otel au ondulatiile si imbinarile dispuse elicoidal in jurul structurii si
sunt realizate prin metoda laminarii la rece a benzilor de otel intr-o forma tubulara ondulata, cu
sectiune rotunda [fig. 1]. Se vor folosi benzi din otel de calitatea S 250, cu grosimea de 2.5 mm, cu
protectie anticoroziva realizata cu Zinc 600 (strat de zinc de 42 mm atat la interior cat si la exterior)
– conform SR EN 10346. Producatorul structurilor metalice va aloca 0.5 mm in plus fata de
rezultatele obtinute din calculul de rezistenta, pentru a realiza o rezistenta suplimentara anti
coroziune si anti-sablare.
 [fig. 1] Structura metalica din otel ondulat realizata prin laminare la rece

In timpul modelarii benzilor de otel,se realizeaza o cusatura de fixare pentru a pastra

integritatea produsului final [fig. 2].

[fig. 2] Cusatura de fixare

Profilul corugatiei va fi obligatoriu de 125x26 mm [fig. 3].

[fig. 3] Profilul corugatiei

Dimensiunile structurii metalice vor fi urmatoarele :
Diametrul (D) = 2,29 m
Aria de scurgere = 4,15 m2
Grosimea structurii metalice (t) = 2,50 mm

3. Pregatirea bazei
Presiunea creat datorit greut ii rambleului i sarcinii utile este transmis atât umpluturii
laterale cât i stratului de sub structur . Umplutura de sub conduct , denumita funda ie sau pat de
fundare trebuie s ofere în acela i timp sprijin longitudinal i lateral. Se vor folosi numai agregate
naturale cu granulatia maxima acceptata de 63 mm. Gradul de compactare impus este de min. 98%
Proctor Normal.
Materialul pentru fundatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime :
Granulatie maxima acceptata 63 mm
Coeficient de neuniformitate CU > 4.0
Coeficientul de curbura 1 < CC <3
Grad de compactare 98% Proctor Normal
 Acea por iune din funda ie aflat în contact direct cu partea inferioar a structurii este
denumit strat talp . Stratul talp se va modela similar cu forma inferioara a structurii metalice,
folosindu-se raza inferioara (masurata la extradaos) a structurii din otel, R = 1,15 m. [fig. 4 si fig. 5].

[fig. 4] Modelarea stratului talpa dupa forma structurii metalice

[fig. 5] Modelarea stratului talpa dupa forma structurii metalice

D = 2,29 m
t = 2,5 mm
B = 5,56 m
hc = 3,91 m.

3.1. Teren de fundare cu portanta scazuta / nepotrivita

Zonele cu teren de fundare nesatisfacator reprezinta o suprafata de sprijin inegala si pot cauza
deplasarea conductei sau asezarea neuniforma a acesteia. Din aceasta cauza pentru a obtine o
fundatie continua care sa suporte in mod uniform presiunile la care este supusa, substraturile cu
portanta scazuta / nepotrivita trebuie indepartate si inlocuite cu umplutura compactata in mod corect.
Materialul de fundatie sarac trebuie indepartat pe o distanta egala cu jumatate din diametrul /
deschiderea arcului de ambele parti ale structurii (minim 0.6 m) si inlocuit cu material de calitate
superioara compactat.

3.2. Teren de fundare stancos

Daca la realizarea fundatiei se folosesc bucati de piatra acestea pot servi ca si puncte de
sprijin care tind sa concentreze sarcinile asupra conductei. De aceea bucatile sau lespezile de piatra
mari trebuie indepartate pe o distanta egala cu diametrul structurii pe ambele laterale ale acesteia
fiind inlocuite cu umplutura compactata in mod adecvat care sa se ofere un sprijin longitudinal destul
de uniform.

3.3. Stratul de fundare

Grosimea minima a stratului de fundatie este minim 30 cm. Materialul ce formeaza rambleul
trebuie compactat la o densitate de minimum 98% Proctor Normal. Materialul granular pentru
fundatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime :

• Granulatie maxima acceptata 63 mm

• Grad de compactare 98% Proctor Normal
Stratul talpa [5 cm] trebuie sa fie din nisip afanat pentru ca ondulatiile sa se poate aseza cat
mai bine pe acesta.

3.4. Materiale pentru rambleu

Pentru a obtine stabilitate in cazul unui sistem de interactiuni umplutura-otel este nevoie nu
doar de o proiectare adecvata a locasului structurii cat si de un rambleu bine constituit. Performanta
unui podet flexibil depinde si de selectia, amplasarea si compactarea invelisului de umplutura din
jurul structurii care distribuie presiuni in masele de umpluturi invecinate.
Materialul pentru rambleu trebuie sa fie granular, cu o curba granulometrica variata, pentru a
se comporta cat mai bine din punct de vedere structural. Granulatia maxima acceptata pentru profilul
ondulat de 125x26 mm, este de 32 mm .
Umplutura pentru rambleu trebuie sa aiba un coeficient de neuniformitate de CU>4.0 si un
coeficient de curbura 1<Cc<3.
Utilizarea umpluturilor din materiale coezive nu este recomandata.
Umpluturile pentru rambleu se executa in staturi succesive de 0.2-0.3 m (masurat inainte de
compactare), realizate si compactate concomitent pentru ambele parti ale structurii metalice [fig. 6].
Dac umplututra este constituita din material cu o granula ie foarte fin , acesta se poate
infiltra în structur i trebuie evitat mai ales când se cunoa te sau b nuie te existen a unui nivel
ridicat al pânzei de ap freatica.

[fig. 6] Umplutura realizata concomitent pentru ambele parti ale structurii.

4. Intinderea rambleului
 Rambleul trebuie sa se intinda transversal pe o distanta egala cu cel putin jumatate din
diametru de fiecare parte a conductei sau pana la marginea santului sau a liniei naturale a
pamantului, sau minimum 0,6 m iar vertical trebuie sa fie cel putin egal cu adancimea minima
necesara a acoperirii de deasupra cheii = 0,6 m [fig. 7]. Adancimea minima a acoperirii trebuie sa fie
mai mare decat :

[m] si 0,6 m

nde D este diametrul structurii [m].

Pentru conductele din otel ondulate in spirala, adancimea minima a acoperirii este de 0,60 m.
Adancimea acoperirii se masoara de la cheia structurii / conductei pana la nivelul drumului care va
trece peste structura [fig. 9].

[fig. 7] Amplasare structura metalica in rambleu

5. Transportul, descarcarea si manipularea structurilor metalice

Structurile din otel ondulat trebuie transportate corespunzator si manipulate cu grija. Conducta nu
trebuie aruncata direct din camion, ci ridicata cu masini de ridicat manuale, macarale sau maxim prin
rostogolire (daca nu se pot utiliza masinile de ridicat), pentru a proteja suprafata galvanizata sau
straturile de acoperire ale acesteia. Este INTERZISA descarcarea structurilor metalice prin
basculare. De asemenea târârea structurilor poate cauza deteriorarea straturilor de acoperire si reduce
durabilitatea acestora. Deoarece conductele din otel ondulat au o greutate relativ redusa, ele pot fi
manipulate si cu echipamente simple si usoare.
 [fig. 8] Transportul structurilor metalice.

Elementele trebuie s fie stocate in imediata apropiere a locului de instalare, într-un mod bine
organizat, pentru a facilita instalarea.
Pentru a le deplasa, se recomand a se evita tragerea lor pentru a nu risca deteriorarea
stratului de zinc care protejeaz o elul. Suprafa a de stocare a elementelor va trebui s fie plan ,
curat i rezistent . Acela i lucru se va urm ri i pentru suprafa a de asamblare.

6. Asamblarea
Sectiunile de conducte sunt imbinate cu ajutorul mansoanelor de cuplare (concetori; mufe),
realizate din otel S250. Acestea permit legarea capetelor conductelor unul de celalalt si suprapunerea
unei portiuni egale din fiecare capat, obtinandu-se astfel o structura integrala si continua. O parte a
mansonului este pozitionata la capatul unei sectiuni de conducta pregatita sa se cupleze cu
urmatoarea sectiune. Elementele de legatura vor avea corugatii identice cu elementele ce se imbina.
Se aduce apoi cea de-a doua sectiune. Dupa ce se verifica atat potrivirea mansoanelor de cuplare cat
si a sectiunilor de conducte se introduc suruburile si se strang.
Suruburile si piulitele folosite pentru strangerea elementelor de conectare, sunt de tip M12.
Producatorul structurilor metalice va realiza notatii pe fiecare tronson, respectiv element de
legatura (cu pozitia kilometrica si pozitia fiacarui tronson si element de imbinare), pentru a fovoriza
instalarea cat mai simpla pe santier [fig. 9].

[fig. 9] Element de legatura cu notatii din partea producatorului.

7 Amplasarea si compactarea rambleului

6.1. Echipamentul de compactare
6.1.1. Echipamentul manual
Pentru a realiza compactarea in golurile formate de ondulatiile structurii si pe flancuri este
nevoie de un pilon sau o barna din lemn (mai de mana). Batatoarele manuale folosite la compactarea
straturilor orizontale ar trebui sa cantareasca nu mai putin de 9 kg si sa aiba o suprafata de batere
care sa nu depaseasca 150 x 150 mm.

6.1.2. Compactoarele mecanice

Majoritatea tipurilor de compactoare mecanice sunt potrivite pentru aceasta sarcina si pot fi
folosite in toate zonele. Acestea trebuie folosite cu grija si trecute peste intreaga intindere a fiecarui
strat pentru a obtine compactarea dorita [fig. 10].

[fig. 10] Compactoare mecanice

 6.1.3. Cilindrii compresori
Acolo unde spatiul este destul de incapator pot fi folositi cilindri compresori tip picior de
oaie, cu roti de cauciuc sau alte tipuri de cilindri pentru compactarea rambleului din jurul structurii.
Daca se folosesc cilindrii, umplutura din imediata vecinatate a structurii trebuie compactata cu
echipamente manuale sau mecanice usoare. Asigurati-va ca cilindrii sau alte echipamente nu lovesc
sau ating structura! [fig. 11].

[fig. 11] Cilindri compresori.

6.1.4. Vibro-compactoarele
Vibro-compactoarele mari pot fi folosite la o distanta minima de 1,0 m fata de partile laterale
ale structurii metalice [fig. 12].

[fig. 12] Vibro-compactoare.

6.2. Amplasarea rambleului
6.2 Amplasarea rambleului
Zona de rambleu pregatit trebuie sa se intinda pe o distanta egala cu cel putin jumatate din
deschidere de fiecare parte a conductei sau pana la marginea santului sau a liniei naturale a
pamantului sau minim 0,6 m. Pentru a permite o compactare corecta materialul de rambleu din jurul
structurii trebuie amplasat in straturi cu o grosime de maximum 0,2-0,3 m (inainte de compactare).

[fig. 13] Sectiune.

 Umplutura este plasata pe ambele laterale ale structurii simultan sau alternand de la o laterala
a structurii la cealalta pentru ca in orice moment nivelul de ridicare pe ambele parti sa fie relativ
acelasi. In ceea ce priveste nivelul de ridicare nu trebuie permisa o diferenta mai mare de un strat
intre cele doua laterale. Fiecare strat trebuie compactat pentru a atinge gradul de compactare necesar
inainte de adaugarea urmatorului strat [fig. 14, a-e].

a Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.

b. Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.

c. Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.

d. Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale
structurii.

e. Compactarea finala.

[fig. 14 a-e] Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.
Compactarea se poate efectua manual sau cu echipament mecanic. Totusi desi in cele mai
multe cazuri se prefera compactarea mecanica a materialului de umplutura, mult mai important decat
metoda, este faptul ca aceasta etapa trebuie efectuata cu mare grija pentru a obtine un rambleu cu
grad de compactare prevazut si un grad de uniformitate cat mai ridicat.
Rambleerea si compactarea in spatiile libere formate intre structura si umplutura si pe laterale
sunt elemente importante in cadrul procedeului de rambleere. Intre materialul din spatiile libere si
intreaga suprafata a partii inferioare a conductei trebuie sa se realizeze un contact ferm si continuu.
De aceea, pentru a se asigura ca raman goluri in aceasta zona se recomanda compactarea
manuala
 .

[fig. 15] Compactarea manuala cu maiul.

Rambleul din imediata apropiere a conductei trebuie compactat cu echipamente operate

manual [fig. 15]. Echipamentul greu, de tipul cilindrului compactor-vibrator sau buldo-excavatorulul
poate fi folosit la o distanta de 1,0m de structura. Toate echipamentele trebuie conduse paralel cu
lungimea conductei pana cand nivelul de ridicare a rambleului ajunge la sfertul de cart al structurii.
Dupa ce umplutura a atins nivelul sfertului de cart al structurii este necesara folosirea unui
echipament usor pentru punerea si compactarea rambleului. Procedura de compactare in aceasta zona
trebuie efectuata in directie transversala fata de conducta, iar dupa ce umplutura de deasupra cheii
atinge nivelul corespunzator cerintelor de adancime minima pot fi utilizate si procedee de rambleiere
normale.
Materialul de rambleu trebuie compactat astfel la minimum:95% densitate Proctor Normal in zona
aflata la o distanta de 20 cm de structura 98% densitate Proctor Normal in restul zonelor
[fig. 16].

[fig. 16] Grad de compactare umplutura.

7. Sarcini in timpul fazei de constructie

Adancimea minima a acoperirii mentionate la punctul 4 trebuie neaparat respectata si pe
timpul executiei lucrarilor. Totusi, se poate dovedi insuficienta in timpul fazei de constructie,
datorita sarcinilor mari produse de rotile grele ale echipamentelor de mare tonaj utilizate, aceste
sarcini depasind adesea cele pentru care a fost proiectata sa reziste structura respectiva. In astfel de
situatii este nevoie de straturi de acoperire suplimentare pentru a impiedica deteriorarea conductei.
Se recomanda realizarea constructiei utilizand utilaje usoare.

8.Controlul formei
 Atat in timpul lucrarilor de imbinare cat si dupa ridicarea structurii este necesara efectuarea
unor verificari ale formei pentru a se asigura ca forma finala a structurii respecta tolerantele de
proiectare. Toleranta maxima admisa la nivelul structurii asamblate este de 2% fata de dimensiunile
proiectate (diametru).
Deformarea structurii in timpul rambleierii este normala. Exista insa doua timpuri de
deformare care cauzeaza adesea probleme:
Deformarea prin rostogolire in care conducta se roteste in jurul axei sale. Aceasta
este cauzata de faptul ca presiunea rambleului exercitata pe una din partile laterale
este mai mare decat pe cea corespunzatoare celeilalte parti. Pentru a evita acest tip
de deformare, distanta dintre nivelurile de umplere cu rambleu nu trebuie sa fie in
nici o etapa mai mare de un strat.
Deformarea prin tuguiere cauzata de presiunea orizontala exercitata de rambleu
inainte de ajunge la nivelul sfertului de cart al structurii. Fenomenul de alungire
[tuguiere] a cheii poate fi controlat fie prin reducerea efortului de compactare din
imediata apropiere a conductei fie prin punerea de material de rambleu deasupra
conductei
Metoda de monitorizare a deviatiei folosind firul cu plumb este in acelasi timp convenabila si
eficienta. Numarul de fire cu plumb depinde de marimea structurii. Pentru structuri cu diametrul
pana la 3.6 m, precum este cazul de fata, este suficient un singur fir cu plumb in sectiunea
transversala, dar pentru structuri mai mari se recomanda folosirea a trei fire cu plumb. In functie de
lungimea structurii, amplasare a firelor cu plumb pe directie longitudinala este urmatoarea [fig. 17] :
pentru L 20,0 m 1/3L<b 1/2L
pentru L>20,0 m b=8,0 m
Ca regula generala, dupa asamblare nu se admite in nici o directie o deviatie a formei mai
mare de 2%. Pentru conductele rotunde cu diametre mai mici s-a demonstrat practic faptul ca
prabusirea acestora datorata flambajului poate avea loc in momentul inregistrarii unei deviatii
verticale de aproximativ 20%.
De aceea se impune ca la finalul procedeului de rambleiere sa se verifice toti parametrii
structurii. Tolerantele maxime in ce priveste diametrul nu trebuie sa depaseasca 2% din marimea
acestuia proiectata pentru structura asamblata.

[fig. 17]

Pentru prepararea betonului pentru pereul din interiorul podetului si de pe taluz, se va tine
cont de Codul de Practica pentru Producerea Betonului CP 01/1-2007 iar pentru punerea in opera de
NE 012/2-2010, Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat. Partea 2:Executarea lucrarilor din beton.

Intocmit,
Ing. D. Pantaru
 CAIET DE SARCINI SANTURI

1. Prevederi generale
La execu ia lucr rilor pentru rigole se vor respecta prevederile standardelor în vigoare.
Antreprenorul este obligat s asigure m surile organizatorice i tehnologice corespunz toare
pentru respectarea strict a prevederilor caietului de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea efului de lot verific ri suplimentare fa de
prevederile caietului de sarcini.
Executantul va adopta m surile tehnologice i organizatorice care s conduc la respectarea
strict a caietului de sarcini.

2. Execu ia s turilor
Pietruirea lucr rilor pentru execu ia rigolelor const în materializarea lor, respectiv a limitelor
amprizelor în func ie de natura acestora legate de axul pichetat al drumului precum i de
implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucr rilor.
Pichetarea se face de c tre antreprenor pe baza planurilor de execu ie i se aprob de c tre eful
de lucru consemnându-se în registrul de antier.
Trasarea axului i marginilor rigolelor în zonele specificate mai sus, sau în conformitate cu
specifica iile din plan ele de trasare a proiectelor de execu ie.,
Trasarea marginilor este materializat prin întinderea unor sârme de trasare sau prin baterea
unor piche i la distan e de pân la 3 m.
Execu ia s turilor este realizat manual sau cu ajutorul unor utilaje mecanice care con in în
echipamentul de s pare dispozitive adecvate pentru a realiza forma specific rigolei în sec iune. Dup
pare, suprafe ele sunt finisate i compactate cu ajutorul unor pl ci vibrante manuale. In cazurile
când rigolele sunt prev zute a fi în solu ie neprotejate activitatea de execu ie se consider încheiat în
caz contrar activitatea se continu .
Execu ia protectiei rigolelor. Protec ia rigolelor se realizeaz prin pereere, în solu iile tehnice
prezentate, în planurile de detalii.
- dale de beton pe strat de nisip
Dup executarea s turii la profilul rigolei aruncarea p mântului s pat lateral i împr tierea
lui, se va finisa taluzele i fundul an ului precum i nivelarea terenului pe o l ime de 0,30 m de
fiecare parte a marginii an ului.
Surplusul de p mânt va fi transportat conform tabelului de terasamente întocmit i a notei care
cuprinde centralizarea cantit ilor.

3. Executie rigol pereat

Panta longitudinal a rigolelor urm re te în general linia ro ie a drumului
Ac iunea de evacuare i sp lare a apelor poate duce la distrugerea rigolelor, totodat dac
pantele de scurgere sunt mici, se produc infiltra ii în corpul drumului, ceea ce are ca urmare o
dimensionare a capacit ii portante a terasamentelor. De aceea, este necesar ca fundul i pere ii
rigolelor s fie proteja i împotriva eroziunii i a infiltra iilor.
Protejarea rigolelor se va realiza din :
- strat de beton
 - substrat de nisip uniform
Substratul de nisip constituie leg tura cu terenul i asigur transmiterea la teren sarcinilor
provenite din greutatea apei care circul prin rigol i greutatea betonului, asigur neformabilitatea de-
a lungul an ului.
Stratul de nisip se a eaz pe terenul natural care a fost adus la cot i finisat i execu ia
incorect a stratului de nisip are ca efect fisurarea dalei de beton permi ând p trunderea apei în
funda ie i accelerarea procesului de degradare a pereului.
Materialele utilizate pentru execu ia stratului de nisip vor respecta normele tehnice de calitate.
Cantitatea de nisip necesar se va aproviziona din timp numai dup ce analizele de laborator au
ar tat c este corespunz tor iar rezultatele de laborator au fost trecute într-un registru precum i toate
certificatele de calitate ale materialului.
Inainte de a ternerea stratului de nisip patul va fi cur at de resturi i materiale organice
precum i compactat. Forma i dimensiunile rigolelor sunt cele indicate în proiectul de execu ie.
Grosimea stratului de nisip este de 5 cm conform proiect iar panta longitudinal este cea a
fundului an ului. Dup recep ia substratului de nisip se execut stratul de beton în grosime de 8 cm (
conform proiect) avand clasa C8/10.
Betonul se prepar , dozeaz , transport , se pune în oper conform cap.din caietul de sarcini
referitor la betoane ( Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton indicativ NE 012/1999).
Stratul de beton se toarn sub form de dale executate cu rosturi pentru preluarea contrac iilor
i dilata iilor.
Perearea rigolelor cu dale de beton monolite pe strat de nisip se realizeaz pe sectoare de
lucru. In prima faz , executia impune realizarea de fâ ii din beton perpendiculare, pe în imea
suprafetelor laterale i a fundului, aceasta reprezentând sisteme de referin pentru betoane.
De obicei, aceste fâ ii au l imea unei dale rezultate dup t ierea rosturilor transversale.
Intreruperea a ternerii se realizeaz prin rosturi transversale tehnologice. Caracteristicile fizico-
mecanice ale betonului sunt : clasa C8/10, consisten a m surat prin trasarea conului max.5 cm ,
granula maxim 31 mm. Dup a ternere, finisarea i începerea prizei betonului , se procedeaz la
tratarea lui timp de 7 zile.cu nisip umed. Dup minim 8 sau 10 ore de la a ternere, se procedeaz la
ierea rosturilor.
Rosturile se taie pe toat grosimea betonului, perpendicular pe an i longitudinal, dup caz, la
distan e de maximum 1 m.
ierea se realizeaz cu un dispozitiv special mecanic. Imediat dup t iere toate rosturile se
umplu, în exces, cu bitum fierbinte.
In practic , executan ii adopt solu ii de execu ie proprii, func ie de condi ii naturale i
tehnologice. Astfel pereerea se poate realiza concomitent, pe toat sec iunea rigolei, sau se pozeaz în
prima faz , fundul rigolei urmat apoi de p ile laterale.
Pereerea rigolelor cu dale de beton din pl ci prefabricate presupune montarea acestora pe
stratul de nisip în grosime de aproximativ 5 cm. Pl ci prefabricate se monteaz pe sectoarele de lucru.
De asemeni pe toat suprafata sectorului la anumite distante stabilite în prealabil se monteaz pl ci
referen iale pentru montaj. In timpul montajului dac este necesar, în special pentru p rtile laterale ,
sub anumite pl ci se completeaz stratul de nisip. Rosturile dintre pl ci se realizeaz decalat i de max.
1 cm l ime.
Dup terminarea lucr rilor acestea sunt umplute în exces cu mastic bituminos sau cu mortar de
ciment.
Dup montarea tuturor pl cilor prefabricate pe ambele margini ale rigolei se realizeaz
coronamente din beton cu latura de minim 10 cm.
Cofrarea lor se realizeaz prin a ezarea unor scânduri sau panouri pe marginile rigolei. Clasa
betonului folosit la turnarea lor este aceea i clas cu clasa betonului din dale.
 Activitatea de execu ie a rigolelor este coordonat de eful de echip i verificat de eful
punctului de lucru.

4. Controlul calit ii
Controlul calit ii în execu ia rigolelor impune activit i de verificare i încerc ri, prezentate în
continuare :
Verificarea modului de trasare a rigolelor
Activitatea impune mai întâi o verificare a pozi ion rii rigolei la piciorul taluzului sau
marginea aleii pietonale.
In prima faz se verific linia care reprezint centrul rigolei, dup care distan ele dintre cele
dou linii care se delimiteaz marginile rigolei.
In aceast ac iune se verific i modul de materializare a tras rii. Activitatea de verificare
trebuie s se realizeze de seful punctului de lucru.
La baza verific rii ca sisteme referentiale stau plan ele din proiectul de executie.
Controlul calit ii cuvei rigolei
Activitatea const în verificarea dimensiunii s turilor, pantelor fundului rigolei, modului de
realizare a uniformit ii i compact rii suprafetelor. Ea este realizat de seful punctului de lucru, pe
anumite tronsoane de rigol , imediat dup finalizare în cazul rigolelor protejate.
Controlul executiei stratului de nisip
Activitatea const în verificarea modului de asternere, grosime , uniformitate si compactare pe
suprafata rigolei. Ea este realizat de seful punctului de lucru pe diferite tronsoane de lucru.
Controlul realiz rii protectiei rigolelor prin pereerea cu dale din beton monolit
In prima faz activitatea const în verificarea caracteristicilor fizico – mecanice ale betonului,
dup care urmeaz modul de punere în oper , tratare i t iere, colmatarea rosturilor.
La primirea fiec rui mijloc de transport , se verific bonul de transport, pentru a se determina
timpul necesar beton rii, dup care se determin consisten a betonului, prin metoda tas rii, la
laboratorul antierului. Rezultatele se consemneaz în condica de betoane si graficul de tas ri. In
timpul beton rii pentru a se verifica clasa betonului, laboratorul preleveaz proba de beton pe tronson
de casiu i execut corpuri de prob , mentinându-se apoi in condi ii standard pan la predarea c tre un
laborator de specialitate de grad superior care poate executa încerc ri mecanice i furniza buletine de
analiz . Activitatea de prelevare a corpurilor de prob este consemnat de laboratorul antierului în
borderoul de prelevare întocmit cu aceast ocazie.
In timpul beton rii se verific mai întâi pozitionarea suprafetelor de beton referentiale de-a
lungul rigolei, dup care se verific grosimea de a ternere, uniformitatea , modul de vibrare i
suprafatare a betonului.
Ac iunea este realizat nemijlocit de seful punctului de lucru.
Dup incetarea int ririi betonului se verific în fiecare zi modul de tratare a betonului umezit
timp de 7 zile
Ac iunea este realizat de seful punctului de lucru.
Dup cel putin 24 de ore de la betonare se verific anumite tronsoane de rigol , modul de t iere
a rosturilor. Activitatea este realizat de seful punctului de lucru pe anumite tronsoane i const în
verificarea distantelor dintre ele, coliniaritatea i adâncimea. Dup t ierea rosturilor urmeaz
verificarea modului de colmatare, adic verificarea umplerii lor cu bitum topit, în exces, pana la partea
superioar .
Controlul realiz rii protectiei rigolelor prin pereerea cu pl ci prefabricate din beton armat.

5. Rcep ia preliminar .
 La terminarea lucr rilor sau a unui tronson de rigol se va efectua recep ia preliminar a
lucr rii respectându-se:
- executia stratului de nisip
- executia stratului de beton
- executia rosturilor
- dac au fost efectuate recep iile si conditiile tehnice si de calitate ale
executiei
In urma acestei inspectii se incheie un proces verbal de recep ie preliminar în care se consemneaz
eventualele recomand ri.

Intocmit,
Ing Dorica Pantaru
 CAIET DE SARCINI
1 INSTALAREA STRUCTURILOR METALICE DIN OTEL ONDULAT

1. Introducere
Datorita durabilitatii, greutatii reduse si bunei rezistente, tuburile din otel ondulat pot fi
instalate rapid si fara dificultati folosind echipamente usoare. Conductele flexibile sunt proiectate in
asa fel incat sa distribuie sarcinile externe in rambleul din jurul acestora. De aceea instalarea trebuie
efectuata cu grija deosebita pentru a asigura functionarea corecta a acestora. O structura din otel
ondulat bine pozitionata, instalata pe o fundatie corect pregatita, asamblata in mod adecvat si
inconjurata de un rambleu alcatuit din material stabil compactat cu grija va functiona in mod eficient
si corect de-a lungul intregii durate de viata pentru care a fost proiectata.
Flexibilitatea structurii permite o toleranta mare in ceea ce privesc schimbarile dimensionale
sau de amplasare care in cazul unor structuri rigide cauzeaza adesea fisuri.
Structurile metalice din otel ondulat prezinta mai multe avantaje in comparatie cu structurile
clasice:
Viteza de instalare – beneficiile utilizarii acestor solutii cresc semnificativ atunci cand se ia in
considerare rapiditatea instalarii. Structurile sunt instalate intr-un interval de timp de ordinul
zilelor,si se lucreaza de cele mai multe ori fara intrerupere chiar si in perioade cu temperaturi
minime.
Durata de viata – sistemele de protectie sunt disponibile intr-o larga varietate de tipuri de
protectii care pot acoperi o durata de viata de peste 120 de ani.
O varietate de sectiuni si profile care suporta inaltimi de acoperire extreme si deschideri variate.
Costuri minime de intretinere – comparativ cu solutiile clasice,podetele metalice din otel
ondulat necesita semnificativ mai putina intretinere.Sunt necesare inspectii periodice insa nu
exista elemente costisitoare care necesita intretinere sau inlocuire.
Solutii ecologice – protectia habitatelor naturale si imbunatatirea calitatii mediului sunt alte
beneficii majore ale utilizarii structurilor metalice cu deschideri mari. In plus pot fi montate
diferite accesorii pentru asigurarea migrarii faunei.
Solutie constructiva moderna – aceste solutii elimina utilizarea rosturilor de dilatatie si a dalelor
de racordare, elemente care reprezinta puncte sensibile in componenta podetelor din beton.
De asemenea se diminueaza semnificativ aparitia tasarilor diferentiate la nivelul asfaltului prin
crearea unui mediu elastic,atat in rampele de acces la podet cat si in campul podetului.

2. Descrierea structurilor metalice

Structurile metalice din otel au ondulatiile si imbinarile dispuse elicoidal in jurul structurii si
sunt realizate prin metoda laminarii la rece a benzilor de otel intr-o forma tubulara ondulata, cu
sectiune rotunda [fig. 1]. Se vor folosi benzi din otel de calitatea S 250, cu grosimea de 2.5 mm, cu
protectie anticoroziva realizata cu Zinc 600 (strat de zinc de 42 mm atat la interior cat si la exterior)
– conform SR EN 10346. Producatorul structurilor metalice va aloca 0.5 mm in plus fata de
rezultatele obtinute din calculul de rezistenta, pentru a realiza o rezistenta suplimentara anti
coroziune si anti-sablare.
 [fig. 1] Structura metalica din otel ondulat realizata prin laminare la rece

In timpul modelarii benzilor de otel,se realizeaza o cusatura de fixare pentru a pastra

integritatea produsului final [fig. 2].

[fig. 2] Cusatura de fixare

Profilul corugatiei va fi obligatoriu de 125x26 mm [fig. 3].

[fig. 3] Profilul corugatiei

Dimensiunile structurii metalice vor fi urmatoarele :
Diametrul (D) = 2,29 m
Aria de scurgere = 4,15 m2
Grosimea structurii metalice (t) = 2,50 mm

3. Pregatirea bazei
Presiunea creat datorit greut ii rambleului i sarcinii utile este transmis atât umpluturii
laterale cât i stratului de sub structur . Umplutura de sub conduct , denumita funda ie sau pat de
fundare trebuie s ofere în acela i timp sprijin longitudinal i lateral. Se vor folosi numai agregate
naturale cu granulatia maxima acceptata de 63 mm. Gradul de compactare impus este de min. 98%
Proctor Normal.
Materialul pentru fundatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime :
Granulatie maxima acceptata 63 mm
Coeficient de neuniformitate CU > 4.0
Coeficientul de curbura 1 < CC <3
Grad de compactare 98% Proctor Normal
 Acea por iune din funda ie aflat în contact direct cu partea inferioar a structurii este
denumit strat talp . Stratul talp se va modela similar cu forma inferioara a structurii metalice,
folosindu-se raza inferioara (masurata la extradaos) a structurii din otel, R = 1,15 m. [fig. 4 si fig. 5].

[fig. 4] Modelarea stratului talpa dupa forma structurii metalice

[fig. 5] Modelarea stratului talpa dupa forma structurii metalice

D = 2,29 m
t = 2,5 mm
B = 5,56 m
hc = 3,91 m.

3.1. Teren de fundare cu portanta scazuta / nepotrivita

Zonele cu teren de fundare nesatisfacator reprezinta o suprafata de sprijin inegala si pot cauza
deplasarea conductei sau asezarea neuniforma a acesteia. Din aceasta cauza pentru a obtine o
fundatie continua care sa suporte in mod uniform presiunile la care este supusa, substraturile cu
portanta scazuta / nepotrivita trebuie indepartate si inlocuite cu umplutura compactata in mod corect.
Materialul de fundatie sarac trebuie indepartat pe o distanta egala cu jumatate din diametrul /
deschiderea arcului de ambele parti ale structurii (minim 0.6 m) si inlocuit cu material de calitate
superioara compactat.

3.2. Teren de fundare stancos

Daca la realizarea fundatiei se folosesc bucati de piatra acestea pot servi ca si puncte de
sprijin care tind sa concentreze sarcinile asupra conductei. De aceea bucatile sau lespezile de piatra
mari trebuie indepartate pe o distanta egala cu diametrul structurii pe ambele laterale ale acesteia
fiind inlocuite cu umplutura compactata in mod adecvat care sa se ofere un sprijin longitudinal destul
de uniform.

3.3. Stratul de fundare

Grosimea minima a stratului de fundatie este minim 30 cm. Materialul ce formeaza rambleul
trebuie compactat la o densitate de minimum 98% Proctor Normal. Materialul granular pentru
fundatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime :

• Granulatie maxima acceptata 63 mm

• Grad de compactare 98% Proctor Normal
Stratul talpa [5 cm] trebuie sa fie din nisip afanat pentru ca ondulatiile sa se poate aseza cat
mai bine pe acesta.

3.4. Materiale pentru rambleu

Pentru a obtine stabilitate in cazul unui sistem de interactiuni umplutura-otel este nevoie nu
doar de o proiectare adecvata a locasului structurii cat si de un rambleu bine constituit. Performanta
unui podet flexibil depinde si de selectia, amplasarea si compactarea invelisului de umplutura din
jurul structurii care distribuie presiuni in masele de umpluturi invecinate.
Materialul pentru rambleu trebuie sa fie granular, cu o curba granulometrica variata, pentru a
se comporta cat mai bine din punct de vedere structural. Granulatia maxima acceptata pentru profilul
ondulat de 125x26 mm, este de 32 mm .
Umplutura pentru rambleu trebuie sa aiba un coeficient de neuniformitate de CU>4.0 si un
coeficient de curbura 1<Cc<3.
Utilizarea umpluturilor din materiale coezive nu este recomandata.
Umpluturile pentru rambleu se executa in staturi succesive de 0.2-0.3 m (masurat inainte de
compactare), realizate si compactate concomitent pentru ambele parti ale structurii metalice [fig. 6].
Dac umplututra este constituita din material cu o granula ie foarte fin , acesta se poate
infiltra în structur i trebuie evitat mai ales când se cunoa te sau b nuie te existen a unui nivel
ridicat al pânzei de ap freatica.

[fig. 6] Umplutura realizata concomitent pentru ambele parti ale structurii.

4. Intinderea rambleului
 Rambleul trebuie sa se intinda transversal pe o distanta egala cu cel putin jumatate din
diametru de fiecare parte a conductei sau pana la marginea santului sau a liniei naturale a
pamantului, sau minimum 0,6 m iar vertical trebuie sa fie cel putin egal cu adancimea minima
necesara a acoperirii de deasupra cheii = 0,6 m [fig. 7]. Adancimea minima a acoperirii trebuie sa fie
mai mare decat :

[m] si 0,6 m

nde D este diametrul structurii [m].

Pentru conductele din otel ondulate in spirala, adancimea minima a acoperirii este de 0,60 m.
Adancimea acoperirii se masoara de la cheia structurii / conductei pana la nivelul drumului care va
trece peste structura [fig. 9].

[fig. 7] Amplasare structura metalica in rambleu

5. Transportul, descarcarea si manipularea structurilor metalice

Structurile din otel ondulat trebuie transportate corespunzator si manipulate cu grija. Conducta nu
trebuie aruncata direct din camion, ci ridicata cu masini de ridicat manuale, macarale sau maxim prin
rostogolire (daca nu se pot utiliza masinile de ridicat), pentru a proteja suprafata galvanizata sau
straturile de acoperire ale acesteia. Este INTERZISA descarcarea structurilor metalice prin
basculare. De asemenea târârea structurilor poate cauza deteriorarea straturilor de acoperire si reduce
durabilitatea acestora. Deoarece conductele din otel ondulat au o greutate relativ redusa, ele pot fi
manipulate si cu echipamente simple si usoare.
 [fig. 8] Transportul structurilor metalice.

Elementele trebuie s fie stocate in imediata apropiere a locului de instalare, într-un mod bine
organizat, pentru a facilita instalarea.
Pentru a le deplasa, se recomand a se evita tragerea lor pentru a nu risca deteriorarea
stratului de zinc care protejeaz o elul. Suprafa a de stocare a elementelor va trebui s fie plan ,
curat i rezistent . Acela i lucru se va urm ri i pentru suprafa a de asamblare.

6. Asamblarea
Sectiunile de conducte sunt imbinate cu ajutorul mansoanelor de cuplare (concetori; mufe),
realizate din otel S250. Acestea permit legarea capetelor conductelor unul de celalalt si suprapunerea
unei portiuni egale din fiecare capat, obtinandu-se astfel o structura integrala si continua. O parte a
mansonului este pozitionata la capatul unei sectiuni de conducta pregatita sa se cupleze cu
urmatoarea sectiune. Elementele de legatura vor avea corugatii identice cu elementele ce se imbina.
Se aduce apoi cea de-a doua sectiune. Dupa ce se verifica atat potrivirea mansoanelor de cuplare cat
si a sectiunilor de conducte se introduc suruburile si se strang.
Suruburile si piulitele folosite pentru strangerea elementelor de conectare, sunt de tip M12.
Producatorul structurilor metalice va realiza notatii pe fiecare tronson, respectiv element de
legatura (cu pozitia kilometrica si pozitia fiacarui tronson si element de imbinare), pentru a fovoriza
instalarea cat mai simpla pe santier [fig. 9].

[fig. 9] Element de legatura cu notatii din partea producatorului.

7 Amplasarea si compactarea rambleului

6.1. Echipamentul de compactare
6.1.1. Echipamentul manual
Pentru a realiza compactarea in golurile formate de ondulatiile structurii si pe flancuri este
nevoie de un pilon sau o barna din lemn (mai de mana). Batatoarele manuale folosite la compactarea
straturilor orizontale ar trebui sa cantareasca nu mai putin de 9 kg si sa aiba o suprafata de batere
care sa nu depaseasca 150 x 150 mm.

6.1.2. Compactoarele mecanice

Majoritatea tipurilor de compactoare mecanice sunt potrivite pentru aceasta sarcina si pot fi
folosite in toate zonele. Acestea trebuie folosite cu grija si trecute peste intreaga intindere a fiecarui
strat pentru a obtine compactarea dorita [fig. 10].

[fig. 10] Compactoare mecanice

 6.1.3. Cilindrii compresori
Acolo unde spatiul este destul de incapator pot fi folositi cilindri compresori tip picior de
oaie, cu roti de cauciuc sau alte tipuri de cilindri pentru compactarea rambleului din jurul structurii.
Daca se folosesc cilindrii, umplutura din imediata vecinatate a structurii trebuie compactata cu
echipamente manuale sau mecanice usoare. Asigurati-va ca cilindrii sau alte echipamente nu lovesc
sau ating structura! [fig. 11].

[fig. 11] Cilindri compresori.

6.1.4. Vibro-compactoarele
Vibro-compactoarele mari pot fi folosite la o distanta minima de 1,0 m fata de partile laterale
ale structurii metalice [fig. 12].

[fig. 12] Vibro-compactoare.

6.2. Amplasarea rambleului
6.2 Amplasarea rambleului
Zona de rambleu pregatit trebuie sa se intinda pe o distanta egala cu cel putin jumatate din
deschidere de fiecare parte a conductei sau pana la marginea santului sau a liniei naturale a
pamantului sau minim 0,6 m. Pentru a permite o compactare corecta materialul de rambleu din jurul
structurii trebuie amplasat in straturi cu o grosime de maximum 0,2-0,3 m (inainte de compactare).

[fig. 13] Sectiune.

 Umplutura este plasata pe ambele laterale ale structurii simultan sau alternand de la o laterala
a structurii la cealalta pentru ca in orice moment nivelul de ridicare pe ambele parti sa fie relativ
acelasi. In ceea ce priveste nivelul de ridicare nu trebuie permisa o diferenta mai mare de un strat
intre cele doua laterale. Fiecare strat trebuie compactat pentru a atinge gradul de compactare necesar
inainte de adaugarea urmatorului strat [fig. 14, a-e].

a Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.

b. Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.

c. Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.

d. Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale
structurii.

e. Compactarea finala.

[fig. 14 a-e] Realizarea umpluturii concomitent pentru ambele laterale ale structurii.
Compactarea se poate efectua manual sau cu echipament mecanic. Totusi desi in cele mai
multe cazuri se prefera compactarea mecanica a materialului de umplutura, mult mai important decat
metoda, este faptul ca aceasta etapa trebuie efectuata cu mare grija pentru a obtine un rambleu cu
grad de compactare prevazut si un grad de uniformitate cat mai ridicat.
Rambleerea si compactarea in spatiile libere formate intre structura si umplutura si pe laterale
sunt elemente importante in cadrul procedeului de rambleere. Intre materialul din spatiile libere si
intreaga suprafata a partii inferioare a conductei trebuie sa se realizeze un contact ferm si continuu.
De aceea, pentru a se asigura ca raman goluri in aceasta zona se recomanda compactarea
manuala
 .

[fig. 15] Compactarea manuala cu maiul.

Rambleul din imediata apropiere a conductei trebuie compactat cu echipamente operate

manual [fig. 15]. Echipamentul greu, de tipul cilindrului compactor-vibrator sau buldo-excavatorulul
poate fi folosit la o distanta de 1,0m de structura. Toate echipamentele trebuie conduse paralel cu
lungimea conductei pana cand nivelul de ridicare a rambleului ajunge la sfertul de cart al structurii.
Dupa ce umplutura a atins nivelul sfertului de cart al structurii este necesara folosirea unui
echipament usor pentru punerea si compactarea rambleului. Procedura de compactare in aceasta zona
trebuie efectuata in directie transversala fata de conducta, iar dupa ce umplutura de deasupra cheii
atinge nivelul corespunzator cerintelor de adancime minima pot fi utilizate si procedee de rambleiere
normale.
Materialul de rambleu trebuie compactat astfel la minimum:95% densitate Proctor Normal in zona
aflata la o distanta de 20 cm de structura 98% densitate Proctor Normal in restul zonelor
[fig. 16].

[fig. 16] Grad de compactare umplutura.

7. Sarcini in timpul fazei de constructie

Adancimea minima a acoperirii mentionate la punctul 4 trebuie neaparat respectata si pe
timpul executiei lucrarilor. Totusi, se poate dovedi insuficienta in timpul fazei de constructie,
datorita sarcinilor mari produse de rotile grele ale echipamentelor de mare tonaj utilizate, aceste
sarcini depasind adesea cele pentru care a fost proiectata sa reziste structura respectiva. In astfel de
situatii este nevoie de straturi de acoperire suplimentare pentru a impiedica deteriorarea conductei.
Se recomanda realizarea constructiei utilizand utilaje usoare.

8.Controlul formei
 Atat in timpul lucrarilor de imbinare cat si dupa ridicarea structurii este necesara efectuarea
unor verificari ale formei pentru a se asigura ca forma finala a structurii respecta tolerantele de
proiectare. Toleranta maxima admisa la nivelul structurii asamblate este de 2% fata de dimensiunile
proiectate (diametru).
Deformarea structurii in timpul rambleierii este normala. Exista insa doua timpuri de
deformare care cauzeaza adesea probleme:
Deformarea prin rostogolire in care conducta se roteste in jurul axei sale. Aceasta
este cauzata de faptul ca presiunea rambleului exercitata pe una din partile laterale
este mai mare decat pe cea corespunzatoare celeilalte parti. Pentru a evita acest tip
de deformare, distanta dintre nivelurile de umplere cu rambleu nu trebuie sa fie in
nici o etapa mai mare de un strat.
Deformarea prin tuguiere cauzata de presiunea orizontala exercitata de rambleu
inainte de ajunge la nivelul sfertului de cart al structurii. Fenomenul de alungire
[tuguiere] a cheii poate fi controlat fie prin reducerea efortului de compactare din
imediata apropiere a conductei fie prin punerea de material de rambleu deasupra
conductei
Metoda de monitorizare a deviatiei folosind firul cu plumb este in acelasi timp convenabila si
eficienta. Numarul de fire cu plumb depinde de marimea structurii. Pentru structuri cu diametrul
pana la 3.6 m, precum este cazul de fata, este suficient un singur fir cu plumb in sectiunea
transversala, dar pentru structuri mai mari se recomanda folosirea a trei fire cu plumb. In functie de
lungimea structurii, amplasare a firelor cu plumb pe directie longitudinala este urmatoarea [fig. 17] :
pentru L 20,0 m 1/3L<b 1/2L
pentru L>20,0 m b=8,0 m
Ca regula generala, dupa asamblare nu se admite in nici o directie o deviatie a formei mai
mare de 2%. Pentru conductele rotunde cu diametre mai mici s-a demonstrat practic faptul ca
prabusirea acestora datorata flambajului poate avea loc in momentul inregistrarii unei deviatii
verticale de aproximativ 20%.
De aceea se impune ca la finalul procedeului de rambleiere sa se verifice toti parametrii
structurii. Tolerantele maxime in ce priveste diametrul nu trebuie sa depaseasca 2% din marimea
acestuia proiectata pentru structura asamblata.

[fig. 17]

Pentru prepararea betonului pentru pereul din interiorul podetului si de pe taluz, se va tine
cont de Codul de Practica pentru Producerea Betonului CP 01/1-2007 iar pentru punerea in opera de
NE 012/2-2010, Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat. Partea 2:Executarea lucrarilor din beton.

Intocmit,
Ing. D. Pantaru
 CAIET DE SARCINI
BORDURI DIN BETON
GENERALITATI Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refer la montarea bordurile de beton cu fe ele aparente netede
sau cu model, în culoare natural sau colorate, utilizate pentru incadrare parte carosabila , trotuare,
spa ii verzi , alei de pietoni .
Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le îndeplineasc bordurile sunt ar tate în tabelul 1
Tabelul 1
CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezisten a la rupere medie la încovoiere pentru
tipurile A i B kgf/cmp 40
Rezisten a la rupere la încovoiere a unei
singure epruvete de prob pentru lungimile de 30
1000, 750 i 500mm kgf/ cmp
Rezisten a la uzur mm max. 1,3
Rezisten a la înghe - dezghe la 20 cicluri înghe - dezghet f s apar fisuri
sau tirbiri.

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 2

Tabelul 2

DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE

geata fetelor v zute ,0/0,00 max 3
Deform ri pe fetele v zute mai mari de 2 mm Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbiri mm max Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte
se admit la 25% din prob cu lungime de max. 3
mm i adâncimea de max. 2 mm
Cr turi Nu se admit

MONTAREA BORDURILOR
1 imea s turii va fi egal cu l imea elementului majorat cu 0,20. m.
2 Fundul s turii este adus cu grij la cotele prev zute în proiect i este compactat , dac
este nevoie, ca s ating la 95 % din densitatea optim Proctor normal.
In cazul unei s turi mai adânci fa de cota prescris , antreprenorul trebuie s compenseze
diferen a de cot prin cre terea grosimii bordurei i rigolei. Când lucr rile sunt montate pe pat de
nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau inginerul stabile te condi iile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a p mântului rezultat din s turi.
3 Bordurile prefabricate sunt montate pe o funda ie de beton de minimum 10 cm grosime .
Caietul de sarcini speciale sau planurile de execu ie stabilesc natura i dimensiunile funda iei, precum
i un eventual element de sprijinire a bordurii i a dispozitivului destinat s asigure scurgerea apelor
infiltrate în corpul drumului .
4 Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime i vor fi rostuite cu mortar M 50.
5 Bordurile prefabricate sunt montate urm rind cotele , aliniamentele i declivit ile stabilite
prin detaliile de execu ie.
6 Toleran ele admise la montarea bordurilor i rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fa de cele
precizate în profilele transversale corespunz toare i în profilul în lung.

INCERCARI SI CONTROALE

Controlul de calitate i recep ia lucr rilor

Independent de încerc rile preliminare de informare i încerc rilor de re et privind
calitatea materialelor elementare care intervin în constitu ia lucr rilor se va proceda la :

A. INCERC RI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste încerc ri care cuprind studii de compozi ie a betoanelor precum i încerc ri de studiu
sunt efectuate înaintea începerii fabric rii betoanelor.

B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE

Incerc rile de control de calitate sunt efectuate în cursul lucr rilor în condi ii de frecven
specificate în tabelul 33 completat cu dispozi iile caietului de sarcini speciale
.
C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incerc rile de control de recep ie sunt efectuate fie la sfâr itul execu iei uneia din fazele
lucr rii, fie în momentul recep iei provizorii a lucr rii, în condi iile precizate în tabelul 33,
completate prin dispozi iile caietului de sarcini speciale.

INTOCMIT,
Ing. Dorica Pantaru
 CAIET DE SARCINI
PARAPET METALLIC DEFORMABIL
1. Date generale
Parapetele sunt construc ii realizate de-a lungul drumului cu zone periculoase, curbe, pante mari,
por iuni de ramblee înalte. Parapetul proiectat se va construi în zona acostamentului pe lungimea
de drum conform proiect.
Parapetul proiectat pe lâng rolul de ghidare optic are i acela de asigurare a traficului rutier
împotriva ie irilor în décor.
In presentul proiect s-a prev zut parapet deformabil greu conform STAS1948 cu nivel de
protec ie H2 conform SR EN 1317-1,2 .datorit timpului efectiv scurt de montaj, manoper
redus i nu în ultimul rand al costului relative sc zut.
Parapetul se încadreaz în clasa de performan conform STAS 1948 pentru o mas a vehicului
de 900/13000 kg respective vehicul greu nearticulat i autoturisme.

2.Execu ia parapetul deformabil

Parapetul metalic flexibil deformabil este alc tuit din urm toarele p i distincte:
- lise
- stâlpi
- reazeme
Lisele i reazemele sunt realizate din tabl ambutisat , iar stâlpii sunt realiza i din profil
metallic tip A.
Tabla din care se confec ioneaz lisele i reazemele este de aproximativ 4 sau 5 mm
grosime i este tabl neagr .
Lungimea liselor este de aproximativ 6 m i num rul de stâlpi amplasa i pe o lis este de
3 a eza i la distan e egale. Prinderea reazemelor de stâlpi i apoi a liselor de reazeme se
realizeaz prin uruburi cu diametrul de aproximativ 18 mm. Montarea liselor pe reazeme în
lungul parapetului se realizeaz cap la cap. La marginea sec iunii de drum pe care se afl montat
parapetul, lisele sunt coborâte la nivelul acostamentului, fiind încastrate în dispozitive speciale
din beton de ciment.
Stâlpii de pe aceste liste sunt încastra i în acostament în betonul turnat în gropi de
funda ie s pate manual, iar ceilal i stâlpi din câmpul sectorului sunt încastra i în terasamentul cu
ajutorul funda iei din beton de 1,10 x 0,40m-
Dup montare toate piesele sunt vopsite .Lisele se vopsesc alternative în culori diferite,
de obicei galben i negru-.

3. Recep ia preliminar
La terminarea lucr rilor se va efectua recep ia preliminar a lucr rii respectându-se :
- verificarea dimensiunilor i finisarea gropilor
- verificarea pozi ion rii stâlpilor de referin în plan longitudinal i perpendicular
drumului
- verificarea panourilor de parapet( asamblare, strângere suruburi)
- verificarea mont rii panourilor la capetele sectorului ( solidarizare stâlpi, execu ie
dispozitiv monolit din beton )
- verificarea vopsirii parapetului metallic ( uniformitatea culorii)

INTOCMIT,
Ing Dorica Pantaru
 CAIET DE SARCINI
STRATURI DE SEPARATIE GEOTEXTILE PENTRU
DRUMURI SI STRAZI

GENERALITATI
Art. 1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica pentru re alizarea stratului de separatie geotextil la drumuri.
Caietul cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de
calitate si conditiile de receptie a acestor lucrari.
1.2. Realizând un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara
circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate natural granulare si un pamânt fin, umed, argilos,
prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor
si compactarii. Prin aceasta actiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua
naturi de materiale aflate in prezenta.
1.3. In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamânt, la
drumuri, prin rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din
solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamântului si
creste rezistenta la rupere a pamântului.
1.4. Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:
-separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamânt al drumului si invers,
a pamântului in fundatie prin a ctiunea mecatica a circulatiei vehiculelor;
-filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se
misca apa;
-ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre
geotextil, a solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri:
-cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor cu pat
rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu seadmite formarea fagaselor, iar eforturile si
deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici;
-ranforsare pe drumurile cu pat slab, când, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este supus mult
mai mult la intindere, interactiune a dintre patul deformabil si geotextil fiind mai insemnata si cu atât
mai eficienta, cu cât geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul drumurilor
provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si determina formarea fagaselor,
iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai solicitat la intindere.
1.5. Folosirea geotextilelor, intre patul de pamânt si materialul pietros, constituie un strat suport, care
prezinta si urmatoarele avantaje:
-previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamânt din
pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia, reducându-i
unghiul de frecare interioara. Fara geotextil, durata de exploatare a structurii rutiere este sensibil mai mica;
-actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeaza
consolidarea fundatiei si mareste durata de exploatare a structurii;
-asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamânt, determinând consolidarea in timp a patului.
Totodata, asigura drenarea libera a fundatiei si, impreuna cu consolidarea patului, mareste durata de
exploatare a structurilor rutiere sau a altor piste, la executia carora se folosesc geotextile.

Art. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La realizarea stratului de separatie se respecta prevederile din proiect, din standardele si
normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.
 2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati specializate
efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini care vor fi
inscrise in registrul de laborator
2.3. Antreprenorul este obligat ca, la cererea beneficiarului sau a reprezentantului acestuia, numit in
acest caiet de sarcini “Inginerul” lucrarii,sa efectueze verificari suplimentare fata de prevederile prezentului
caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si
tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru
de santier unde se vor inscrie dispozitiile de santier emise de “Inginer” si de alti reprezentanti ai
Administratiei Drumurilor.
2.6. Stratul de separatie nu se executa cand temperatura atmosferica este mai mica de 50C.
2.7. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de
executare a protectiei taluzurilor. Se va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme
uscata) etc.
2.8. La realizarea stratului de separatie se vor avea in vedere reglementarile
prevazute in “Normele tehnice privind utilizarea grotextilelor si geomembranelor la lucrarile de constructii”
ind. C 227 – 88, publicate in Bul. Constr. vol. 3 – 1988.
2.9. In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va
dispune, prin dispozitie de santier,intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAP. I. MATERIALE FOLOSITE

Art. 3. GEOTEXTILE. Se folosesc geotextilele netesute fabricate prin intertesere din fibre
originale de poliester sau polipropilena sau din fibre recuperate in amestec cu masa de 400...600 g/m2, care
se livreaza cu latimi pana la 6 m, au rezistenta la intindere 20...50 kN/m si coeficienti de permeabilitate, la
presiuni obisnuite, de 2,6...3,2.10-1...10-4 cm/sec. Geotextilele cu rezistenta mai ridicata pot fi confecionate
dintr-un geotextil nesut, cu rol de armatura, din fire sintetice de polipropilena dispuse în caroiaje cu ochiuri
patrate si câte un strat subtire de fibre sintetice de polipropilena sau fibre recuperate dispuse pe ambele parti
ale tesutului, fixate prin intertesere sau fara acest strat de fibre.
Geotextilele cu coeficientul de permeabilitate mare trebuie folosite la realizarea straturilor de
separatie pe terenuri cu umiditate ridicata, cum sunt cele mlastinoase sau carora, prin umezire, le creste
plasticitatea, cand nivelul apelor subterane este ridicat, situat in apropierea suprafetei terenului pe care se
executa structurile rutiere, unde este necesar sa fie filtrate cantitati mari de apa. Geotextilele cu oeficientul
de permeabilitate mic si trebuie folosite la realizarea straturilor de separatie pe terenuri cu umiditate mai
redusa, unde este necesar sa fie filtrate cantitati mici de apa. Tipul de geotextil necesar se poate stabili pe
baza de calcul prin vereificarea la criteriul de retinere a particulelor de pamant si la criteriul de
permeabilitate.

CAPITOLUL al II-lea. STRATURI DE SEPARATIE GEOTEXTILE

ART. 4. Pentru asigurarea comportarii in timp a structurilor rutiere, la niveluri
standard si pentru asigurarea duratei lor de exploatare indelungate, problema
fundamentala este impiedicarea penetrarii pamântului din patul drumului, in fundatia din materiale
pietroase, când are loc reducerea continua a grosimii fundatiei si a capacitatii sale portante. Folosirea
rationala a stratului de separatie geotextil da posibilitatea ca grosimea structurii rutiere sa nu depaseasca
valori
rezonabile (40...50 cm), chiar pe portiuni cu umiditate nefavorabila, mare.
Pentru sectoarele cu umiditate nefavorabila, se foloseste varianta A, in care geotextilul este prevazut
si pe acostament, iar pentru conditii mediocre, varianta B, in care se scot fâsii geotextile pâna la taluz, din
10 in 10 m sau din 15 in 15 m Aceste fâsii au latimea de 1 m.

CAPITOLUL al III-lea. EXECUTIA STRATULUI DE SEPARATIE

ART.5. Pregatirea terenului.
In majoritatea cazurilor, geotextilul poate fi intins direct pe suprafata terenului natural, dupa o prealabila
nivelare si indepartare a obiectelor ascutite sau cu muchii taioase, ca blocuri de piatra, bolovani etc. In
principiu, stratul suport
se va amenaja astfel incât sa asigure continuitatea geotextilului care se va intinde
deasupra. In unele cazuri, poate fi necesara distrugerea unei vegetatii care ulterior s-ar dezvolta sub
geotextil, perforându-l. De obicei, pe terenuri mlastinoase, vegetatia existenta se mentine intacta.
ART.6. Asternerea geotextilelor. Inainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a
geotextilelor, care cuprinde dispunerea benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in
lucrare. Se va tine seama de directia solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de
basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si de posibilitatile de evacua
re a apelor. Producatorul poate livra benzile geosintetice la lungimile cerute de baneficiar. Totodata,
producatorul poate livra fâsii geotextile cu latimea de 1...6 m sau benzi de numai 20...30 cm latime, folosite
la drenuri, tot la cererea beneficiarului. Pentru taie rea si ajustarea fâsiilor, se folosesc cutite bine ascutite,
sau foarfeci mari. In zone cu vânt sau pe timpul când actioneaza vântul, care
poate deplasa geotextilul, acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea fâsiilor si fixând fâsiile prin
lestare cu material din stratul superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorându-le la
margini, prin ingroparea lor.
Când trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va
face tinând seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va
interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile,
carutele, camele, precum si circulatia animalelor.
De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu
geotextile. In acest caz, suprapunerea saltelelor a samblate se poate face pe 0,5...2 m, astfel incât sa nu
ramâna portiuni neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra (anrocamente etc.).
ART7.. Imbinarea fâsiilor geotextile se poate face prin suprapunerea lor pe cel putin 20 cm, latime
care poate creste la 50 cm, când se lucreaza pe un teren mlastinos sau pe suprafete neregulate, urmarindu-se
evitarea intrarii pamântului, prin banda de suprapunere a fâsiilor, in stratul de agregate naturale. Cel mai
bine este ca imbinarea a doua fâsii geotextile sa se faca prin coasere. Stabilirea sensului suprapunerii se va
face tinând seama de directia si sensul bascularii agregatelor naturale granulare cu care se va executa
fundatia drumului, de declivitatea suprafetei terenului si de directia vântului, fixând fâsiile, din loc in loc,
prin lestare, cu material din stratul pietros superior sau cu tarusi etc.
In cazul imbinarii fâsiilor geotextile prin coase re, suprapunerea poate fi de numai
2...5 cm. Coaserea se poate face la locul de utilizare a geotextilelor, dupa pozarea lor, folosind masini de
cusut portative sau inainte de intinderea lor, cu masini de cusut fixe.
Cusatura trebuie sa aiba o rezistenta mecanica mai mare sau egala cu a geotextilului folosit: de aceasta
conditie se va tine seama la alegerea firului (a rezistentei acestuia) si a modelului cusaturii. Se recomanda
cusatura dubla, care nu se desira.
Se mai poate folosi imbinarea cu agrafe inoxidabile, dar aceasta nu asigura
rezistenta necesara la nivelul imbinarilor. Totodata, se mai pot folosi benzi aditive, diferite cleiuri,
termosudura sau alte metode de imbinare.
ART.8 . Controlului punerii in opera a geotextilelor. Se va verifica, in primul rând, modul in care au
fost indeplinite prevederile proiectului. Se vor mai avea in vedere urmatoarele aspecte:
- daca s-a facut pregatirea terenului;
- daca s-a evitat intinderea geotextilului pe suprafete innoroite, când poate avea loc colmatarea portiunilor
respective de geotextil;
- daca rezistenta imbinarilor este corespunzaoare si nu au ramas portiuni
neimbinate (portiuni de teren neacoperite, prin care intra pamint in fundatie);
- daca nu s-a produs degradarea sau ruperea unor portiuni de geotextil;
- când peste geotextil se descarca blocuri sau se va folosi piatra Sparta cu muchii
ascutite se va urmari ca prin caderea si compactarea lor sa nu se produca perforari, taieri, striviri, cazuri in
care trebuie folosite geotextile cu rezistente si grosime mai mari sau trebuie reglata experimental, inaltimea
de la care cad blocurile de piatra pentru a nu produce astfel de degradari;
- in functie de conditiile sectorului respectiv se vor avea in vedere alte conditii
particulare care au insemnatate pentru reusita lucrarilor ce se executa.
ART. 9 . Executarea fundatiei. Se curate si se niveleaza suprafata patului drumului, astfel incât
inclinarea stratului geotextil, spre taluzuri, sa fie de 4...5 %. Sulurile geotextile, aduse pe suprafata patului,
se deruleaza in lungul drumului, cu cel mult 30 m in avans si se imbina prin coasere sau prin alt procedeu.
Se verifica vizual ca geotextilul sa acopere intreaga suprafata a patului de pamânt. Pe timp de
vânt, colturile geotextilului se fixeaza cu bolovani sau tarusi. Materialele pietroase se descarca din
autocamioane din mers, prin procedeul “inainte”, prin basculare peste geotextil, fara ca rotile sa treaca peste
acesta. Imprastierea si nivelarea materialului pietros se face cu autogrederul, având grija ca lama acestuia sa
nu actioneze direct pe suprafata geotextilului, spre a se evita ruperea sa. Suprafetele pe care, dintr-un motiv
oarecare, geotextilul se rupe, se vor acoperi cu noi
fâsii, din acelasi geotextil. In functie de forma si granulozitatea materialului pietros, grosimea minima de
compactare a acestuia, sub care nu se produce perforarea geotextilului, se stabileste prin incercari efectuate
pe santier. Aceasta grosime poate avea valori de 15...40 cm. Când se foloseste piatra Sparta cu muchii
ascutite, intre aceasta si geotextil, se interpune un strat de 5...10 cm nisip, balast sau pietris.
Agregatele minerale se transportata cu autocamioane si se descarca din mers, trecând uneori si peste
geotextile, in straturi de 15...25 cm, fiind imprastiate si nivelate cu buldozerul sau cu autogrederul. Rotile
autocamioanelor nu rup geotextilele. In schimb lama autogrederelor, când ajunge pe suprafata textila, o
rupe. Suprafetele rupte trebuie acoperite cu geotextil de acelasi tip.
La compactare, geotextilele nu se rupt nici sub grosimi mici de balast sau pietris de 5...l0 cm, dar au fost
uneori perforate si sub grosimi de 25... 30 cm de piatra sparta ascutita. Din aceasta cauza, atunci când,
pentru executia fundatiei, se folosit piatra sparta, intre aceasta si geotextil, se va prevedea un stratde 5... 10
cm nisip sau balast.

CAPITOLUL al IV-lea.RECEPTIA LUCRARILOR

Straturi de separatie geotextile vor fi supuse la urmatoarele receptii:
Receptii pe parcursul executiei (receptia pe faze de executie).
Receptie preliminara.
Receptie finala.

Art. 10. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

La o receptie pe faze se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza (o lucrare ascunsa sau
o parte intermediara a lucrarii) s-a executat conform proiectului si conform prevederilor acestui caiet de
sarcini si eventual a caietului de sarcini speciale. Aceasta receptie se face de “Inginerul” lucrarii, seful de
santier, seful de lot si eventual de o comisie de receptie care semneaza im
preuna procesul verbal de receptie.
Se consemneaza:
- daca s-a facut pregatirea terenului;
- daca s-a evitat intinderea geotextilului pe suprafete innoroite;
-daca rezistenta imbinarilor este corespunzaoare si nu au ramas portiuni
neimbinate (portiuni de teren neacoperite);
-daca nu s-a produs degradarea sau ruperea unor portiuni de geotextil;
-alte aspecte.
Se incheie un proces verbal de receptie pe faze unde se confirma posibilitatea trecerii la faza
urmatoare a lucrarilor.
. Registrul de santier cu procese verbale de receptii pe faze si dispozitiile de santier se vor pune la
dispozitia organelor de control si a comisiilor de receptie preliminara si finala.
Art. 11 RECEPTIA PRELIMINARA
11. 1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti ale acestora se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lor verificându-se:
-concordanta lucrarilor cu proiectul si cu prevederile acestui caiet de sarcini si cu
cele din caietul de sarcini speciale;
11. 2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
Se costata fenomene de pierderea stabilitatii, curgeri, crapaturi etc.;
Se vor consemna defectiunile ce se constata si se va stabili modul si termenul de
remediere.

Art. 12. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face cu respctarea
prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul cum s-au comportat in perioada de garantie si daca au
fost intretinute corespunzator.

INTOCMIT,
ING DORICA PANTARU
 CAIET DE SARCINI
INDICATOARE RUTIERE

TIPURI DE INDICATOARE RUTIERE CONFORM STAS 1848/1 /2 - /3 -2011

FORMA, CULORILE SI SEMNIFICATIA INDICATOARELOR RUTIERE

. Panouri de semnalizare pentru avertizarea asupra pericolului

Acest tip de indicator rutier poate avea doua forme: triunghi echilateral sau dreptunghi
Triunghiurile echilaterale au o margine rosie si arata o imagine desenata cu negru pe fond alb.
Dreptunghiurile sint de marimi diferite si au un fond alb pe care se vad sageti rosii indicind
sensul de ocolire sau linii indreptate spre carosabil.
Panouri de semnalizare pentru reglementarea traficului

*) Indicatoare de prioritate
Acestea au forme variate:
· sageti pentru semnalizarea traversarii peste calea ferata, vopsite cu alb cu margine rosie;
· triunghi echilateral alb cu margine rosie;
· octogon rosu cu inscriptia: STOP;
· patrat galben cu margine alba pentru semnalizarea unui drum principal;
· cerc alb cu margine rosie si doua sageti: una rosie si cealalta neagra;
· patrat albastru cu doua sageti, una alba si alta rosie.

*) Indicatoare de interzicere sau restrictive

Cu exceptia unui indicator patrat, toate aceste indicatoare sint circulare, cu margine rosie si
majoritatea lor au inscriptii pe fond alb sau albastru.
*) Indicatoare de limitare
Toate aceste indicatoare sint circulare, cu sageti albe pe fond albastru si imagini schematice sau
valori indicind viteza limita.
Panouri de semnalizare de indicare de traseu si informative

Aceste indicatoare sint dreptunghiulare si cu forma de sageti, de obicei de culoare albastra, cu

numele localitatilor indicate cu alb.

Indicatoare informative
Aceste tipuri de indicatoare sint patrate sau dreptunghiulare, cu fond albastru si simbolurile
corespunzatoare utilitatilor din vecinatate, ca de exemplu: trecere de pietoni, statie de primajutor,
autostrada, restaurant, post telefonic, statie service etc.

B. Indicatoare suplimentare
Acest tip de indicatoare este dreptunghiular (cu exceptia citorva indicatoare patrate) si se
pozitioneaza sub indicatoarele mentionate mai sus, pentru prevenirea soferilor in privinta
anumitor aspecte specifice ale sectoarelor de drum.

FABRICAREA SI VOPSIREA PANOURILOR DE SEMNALIZARE

 Panourile de semnalizare se vor fabrica din aluminiu iar formele si dimensiunile vor fi
conforme specificatiilor tehnice.
Panourile de semnalizare triunghiulare, circulare si dreptunghiulare cu laturile mai mici de 1
m, ca si sagetile indicatoare, vor fi facute din foi de aluminiu cu o grosime minima de 2 mm iar
marginile lor vor fi consolidate printr-o indoitura dubla.
Panourile dreptunghiulare si patrate cu latura minima de 1 m se vor fabrica in forme speciale,
asamblate vertical.
Nu se admite sudarea sau nituirea.
Orice suruburi aplicate vor fi protejate impotriva coroziunii.
Fetele posterioare ale panourilor de semnalizare, ca si suportul, se vor vopsi in gri.
Foliile reflectorizante se vor aplica pe aluminiu.
Pregatirea suprafetei panoului de semnalizare pentru aplicarea foii reflectorizante se va face
dupa cum urmeaza:
· suprafata panoului se va curata de ulei (se vor indeparta petele de ulei) cu apa si detergenti la
temperatura maxima de 25oC;
· urmele de praf se vor indeparta cu o cirpa moale si prin stergere cu o cirpa imbibata in
alcool;
· dupa uscare, se va aplica folia reflectorizanta.

Aplicarea foliei reflectorizante

Se va utiliza tipul de folie de clasa 2 (cu grad inalt de intensitate a reflectiei). Foliile se vor
conforma calitativ cerintelor mentionate la capitolul Metode de testare pentru folia reflectorizanta.
Folia reflectorizanta se poate aplica la rece, cind se foloseste folie care adera prin presiune,
sau la cald, cind se folosesc folii cu adeziv activat la caldura.

MARIMEA PANOURILOR DE SEMNALIZARE

Marimea panourilor se va stabili in conformitate cu standardele si normele Comunitatii
Europene; urmatoarele marimi sint conforme cu standardele romanesti pentru dimensiuni mari.
A. Panouri de semnalizare pentru avertizare, reglementarea traficului si limitare de viteza
a) Panouri de semnalizare triunghiulare tipice
Latura triunghiului = 900
Latimea bordurii = 75
b) Panouri de semnalizare circulare
Diametru = 800
Latimea bordurii = 75
c) Panouri de semnalizare triunghiulare
Panou de semnalizare Acorda prioritate
Latura triunghiului = 1200
Latimea bordurii rosii = 150
Latimea bordurii albe = 13
d) Panouri de semnalizare octogonale
Inaltimea = 950
Latimea bordurii = 12
e) Panouri de semnalizare patrate
Latura patratului = 650
f) Panouri de semnalizare dreptunghiulare
Panou de semnalizare Curba periculoasa
Lungimea = 1200
Latimea = 650
Panou de semnalizare Trecere de nivel cu calea ferata
Lungimea = 1000
Latimea = 300
B. Panouri de semnalizare informative si de indicare de traseu
a) Forma poate fi patrata sau dreptunghiulara, cu un raport lungime-latime intre 2 si 2,5.
b) Marimea panourilor de semnalizare fara inscriptii scrise
Panou de semnalizare indicind rute de urmat pentru a vira la stinga.
Lungime = 650
Latime = 500
Panou de semnalizare Culoar pentru autobuze.
Indicator de ruta pentru anumite tipuri de vehicule.
Indicator de directie.
Lungime = 650
Latime = 500
Panou de semnalizare Identificare de drum.
Lungime = 550
Latime = 330
Panou de semnalizare Drum international.
Lungime = 550
Latime = 330
Panou de semnalizare Trecere de pietoni subterana, Politie sau Statie de prim ajutor.
Lungime = 650
Latime = 500
Sign panel “Motorway end”.
Lungime = 650
Latime = 500
Panou de semnalizare Asistenta, Telefon, Statie de alimentare, Hotel sau Motel,
Restaurant, Bar sau Cofetarie, Camping, Loc pentru rulote, Loc pentru camping si
rulote, Cazare pentru turisti, Parcare.
Lungime = 650
Latime = 500
Lungimea sectorului periculos si Cale ferata la trecere de nivel.
Lungime = 600
Latime = 200
Indica drumuri principale.
Lungime = 600
Controlul executiei si recep ia lucr rilor
Generalitati
Materialele retroreflectorizante vor fi de clasa 2 (de mare intensitate).
Materiale de clasa a 2-a (de mare intensitate)
Aceasta clasa de folie are o performanta retroreflectorizanta mare. aceste folii sint fabricate
dinmicrobile de sticla incastrate intr-o rasina sintetica si incapsulate intr-o suprafata exterioaraplana.
Clasificare vizuala
Foliile retroreflectorizante de clasele 1 si 2 sint marcate de producator.
Marcajele sint integrate in folii in timpul procesului de fabricare si nu pot fi indepartate prinprocedee
fizice sau chimice fara distrugerea sistemului retroreflectorizant.
Modelul si locul de aplicare a marcajelor pentru identificarea vizuala permite identificarea
fabricantului si a numarului de ani de garantie. Marcajele pentru identificare
vizuala vor fi vizibile in lumina retroreflectata, atunci cind suprafata foliei retroreflectorizante este
iluminata perpendicular.
Metodele de incercare pentru foliile retroreflectorizante si pentru traficatori constau in
metode de incercare fotometrica, metode de incercare pentru caracteristicile mecanice si
metode de incercare in conditii agresive. Cerintele de calitate, bazate pe incercarile de
calitate vor fi prezentate separat pentru foliile retroreflective si pentru traficatorii
retroreflectorizanti.
Folii retroreflectorizante
Foliile retroreflexive de clasa 2, fabricate pentru traficatorii retroreflectorizanti, sint pregatite si
testate dupa cum urmeaza:
Pregatirea probelor
Inainte de testare, probele de folii retroreflectorizante se aplica pe foi de aluminiu de 2 mmgrosime
sau pe aliaje de aluminiu de calitate similara lui Al2Mg2MnO3.
Suprafata foii de aluminiu trebuie sa fie plana, iar marimea si metoda de testare trebuie sa
fieconforma cu prevederile fabricantului foii retroreflectorizante.
Conditionarea probelor
Probele de folii retroreflectorizante de clasele 1 si 2 vor fi conditionate in 24 ore, la o
temperatura de 23oC + 2oC si la o umiditate relativa (RH) de 50 RH + 5%.
Rezultatele testelor sint exprimate ca o medie, de la cel putin trei determinari sau trei probe luate in
conditii similare.

Analize fotometrice
Coeficientul de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexie Ri permite determinarea nivelului calitativ al vizibilitatii pe timp de
noapte pentru indicatoarele retroreflectorizante. Coeficientul de retroreflexie Ri este exprimat in
CD/LX.M2.
Determinarea se face pe probe de 15 x 15 cm marime.
Valoarea coeficientului de retroreflexie Ri rezulta ca o medie a valorilor citite in diferite puncte pe
intreaga suprafata a probei de folie retroreflectorizanta.
Culoarea
Culoarea foliilor retroreflectorizante este determinata pe probe de 5 x 5 cm marime, aplicate pe foi
de aluminiu.
Culoarea este masurata cu colormetrul, proba fiind iluminata cu o sursa de lumina Standard D 65, la
un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0o (geometrie de masurare
45/0).
Incercari pentru verificarea caracteristicilor mecanice
Aderenta la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa aiba o buna aderenta la suport si trebuie sa fie imposibil de sters
srin zgiriere fara distrugerea materialului retroreflectorizant. Incercarea aderentei se face pe probe de
10 x 15 cm marime.
Incercari de verificare a rezistentei la mediul inconjurator
Rezistenta la coroziune
Incercarea pentru rezistenta la ceata salina este realizata prin pulverizarea unei solutii de 5 parti
clorura de sodiu dizolvata in 95 parti apa distilata, la 35oC + 2oC. Probele care urmeaza sa fie testate,
de 15 x 15 cm marime, sint supuse la actiunea cetii saline, pentru minim doua cicluri de 22 ore
fiecare.
Ciclurile vor fi separate de un interval de doua ore la temperatura camerei, timp in care probele pot fi
uscate. Dupa incercare, probele vor fi spalate cu apa distilata si uscate in
vederea examinarii.
Incercarea rezistentei la coroziune poate fi considerata adecvata daca probele testate nu au
imperfectiuni de suprafata ca . . . . . , decolorari etc.

Rezistenta la vreme nefavorabila

Cu exceptia celor portocalii si maro, probele de folie retroreflectorizanta se vor expune la diferite
zone climatice timp de doi ani, orientate spre sud si inclinate la 450.
Pentru incercare, probele vor fi spalate, uscate cu o cirsa moale sau un burete si apoi spalate din nou
cu apa distilata.
Rezultatele incercarilor sint considerate adecvate daca probele de folii reflectorizante sint dupa cum
urmeaza:
· nu au defecte de suprafata ca umflaturi, exfolieri, crapaturi sau maxim 0,8 mm contractare, alungire
sau detasare de pe suport;
· valorile cromatice nu vor iesi din aria coloristica indicata in tabelul B iar factorii de
luminozitate nu vor fi mai scazuti decit cei aratati in tabelul B.

Suprafata complet uda - determinarea coeficientului retroreflectorizant

Caracteristicile retroreflectorizante ale foliei in timpul perioadelor ploioase vor fi simulate in
laborator.
Probele care urmeaza sa fie incercate, cu marimea 15 x 15 cm, montate, vor fi acoperite cu o pelicula
de apa pe intreaga lor suprafata.
Aceasta se va realiza aplicind apa sub presiune cu furtunul.
Coeficientul de retroreflexie va fi determinat in timpul caderii apei pe suprafata foliei.
Rezultatul incercarii va fi considerat adecvat daca coeficientul de retroreflexie este de 90%.

CONTROLUL EXECUTIEI PANOURI LOR

Generalitati
Aceste specificatii cu privire la panourile de semnalizare a traficului rutier permit instalarea
indicatoarelor de trafic rutier cu folie retroreflectorizanta cu parametric retroreflectorizanti optimi si
perioade de aplicare lungi, pentru a fi folosite pe drumuri.
Foliile retroreflectorizante pentru indicatoare de trafic rutier vor fi testate la un laborator
specializat.
La fabricarea indicatoarelor de trafic cu folie retroreflectorizanta, aceste folii vor fi aplicate
in mod adecvat pe un suport de aluminiu sau otel zincat, nevopsit.
Alte proceduri de aplicare vor fi folosite in functie de cerintele fabricantului pentru
materiale retroreflectorizante.
Indicatoarele de trafic rutier definitivate vor fi curatate si marcate definitiv pe spate cu
urmatoarele informatii:
· simbolul sau marca fabricii sau alte date de identificare cerute de fabricant sau
vinzator;
· tipul de material retroreflectorizant folosit pentru panouri;
· luna si anul fabricarii panoului.

INTOCMIT
Ing. DORICA PANTARU
 CAIET DE SARCINI
MARCAJE RUTIERE

PREVEDERI GENERALE
Constructorul este obligat sa asigure concordanta marcajelor rutiere cu prevederile cestui aiet de
sarcini.
Consultantul il va informa pe Constructor sa intreprinda, pe cheltuiala proprie, orice fel de
verificare considerata a fi necesara pentru a asigura conformitatea lucrarilor cu specificatiile acestui caiet
de sarcini.
In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
Consultantul va respinge orice lucrare si va initia actiunile necesare ulterioare.
Pentru semnalizarea drumului se vor utiliza marcaje rutiere termolpastice . .

LISTA DE MATERIALE
CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ

Pentru marcajele rutiere vor fi folosite urmatoarele tipuri de materiale:

a) Benzi din material plastic imprimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa, cu uscare in aer
liber (fara solvent organic).
Aceasta vopsea va garanta vizibilitatea marcajelor indiferent de conditii.
Vopseaua se va aplica pe o amorsa corespunzatoare.
Marcajele se vor aplica cu instrumente potrivite de vopsit, amorsat sau bile din sticla, sau se vor
aseza manual, in functie de tipul de marcaj. Asigurarea unui service al marcajelor se va face pentru minim
18luni.
1 Calitatea vopselei se va aprecia in functie de datele tehnice prezentate in ANEXA
2 Calitatea amorsei se va aprecia in functie de datele tehnice prezentate in ANEXA.

b) Benzi marcate termo-plastice sau autoaderente, cu aplicare la cald sau la rece.

In cazul acestora se prevad aceleasi conditii tehnice ca cele pentru benzile din material plastic.
Asigurarea unui service al marcajelor se va face pentru minim 36 luni. La prezentarea ofertei,
ofertantul ii va furniza Constructorului si metodologia de aplicare insotita de specificatiile tehnice necesare
pentru realizarea acestui tip de benzi.
Materialele vor fi furnizate de catre compania aprobata de Constructor.
Pentru materiale vor fi eliberate certificate de calitate, emise de catre laboratoare certificate
international (cel putin echivalentul BAST sau LGA).

CONTROLUL CALITATII PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ

Probele de vopsea de marcaj se vor ridica direct din containerele sigilate originale si in concordanta
cu prevederile Indicatiilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere emise de AND-CESTRIN.
Laboratorul pentru asigurarea sigurantei circulatiei apartinand CESTRIN va efectua verificarile
necesare.
Daca rezultatele obtinute de CESTRIN nu sunt satisfacatoare, Constructorul va fi informat imediat
iar Administratia Nationala a Drumurilor va trimite vopseaua, in ambalajul original, catre LGA pentru o
noua evaluare.
GA (Landesgewerbeanstalt Bayern) este un laborator autorizat care va confirma calitatea vopselei
pentru marcaje rutiere.
Constructorul va sustine cheltuielile aferente transportului si expertizelor.
Daca LGA confirma faptul ca rezultatele nu sunt satisfacatoare, Constructorul va inlocui lotul
respectiv de vopsea.
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE MARI DE STICLA
Toate vopselurile pentru marcaje rutiere vor folosi un anumit tip de microbile sau bile mari de
sticla.
Fabricantul va propune tipul de bile de sticla precum si dozajul acestora, in concordanta cu raportul
BAST. Microbilele si bilele mari de sticla vor fi ambalate in saci sigilati.

TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

MARCAJE LONGITUDINALE
Generalitati
In general, marcajele longitudinale se clasifica dupa cum urmeaza:
- de separare a sensurilor de circulatie;
- de delimitare a benzilor;
- de delimitare a partii carosabile.
Aceste marcaje se executa prin:
- linie continua simpla sau dubla;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Linii de separare a sensurilor de circulatie
- Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de
conditiile drumului;
- Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua, semnalizand depasirea interzisa pe sensul
alaturat liniei continue;
- Linie dubla continua, se aplica in locurile unde se interzice incalcarea ei pe ambele sensuri.
Linii de delimitare a benzilor
- Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de
conditiile drumului.
Linii de delimitare a partii carosabile
- Linie simpla continua pe autostrazi, drumuri nationale si la exteriorul curbelor periculoase;
- Linie simpla discontinua pe celelalte tipuri de drumuri;
- Linie simpla discontinua pentru a delimita benzile de accelerare, decelerare sau viraj de benzile
curente de circulatie.

Aplicarea liniei discontinue

- Segmente scurte cu intervale libere lungi, in conditii normale;
- Segmente lungi cu intervale libere scurte in zone periculoase, inclusiv benzile marcate cu sageti
pentru selectarea sensului de circulatie (“intoarcere la banda…”).
Supralargirea in curbe
- Pentru supralargire <1,00 m, toata supralargirea se va amenaja la banda din interiorul curbei;
- Pentru supralargire >1,00 m, banda din interiorul curbei se va lati cu 1,00 m + 60% din valoarea ramasa
din supralargire, iar banda din exterior cu 40%.
MARCAJE TRANSVERSALE
Oprire
- Linie continua cu latimea de 400 mm.
Cedeaza trecerea
- Linie discontinua cu latimea de 400 mm.
Traevrsare pentru pietoni
- Linii cu latimea de 400 mm trasate paralel cu axul caii:
· cu lungimea de 3000 mm pentru viteze de apropiere <50 km/h;
· cu lungimea de 4000 mm pentru viteze de apropiere ³50 km/h;
. Linii transversale pe axul caii pentru oprire, late de 400 mm, trasate cu 600 mm inainte de marcajul
pietonal pe fiecare sens de circulatie.
Traversare pentru biciclisti
- Doua linii intrerupte.

MARCAJE DIVERSE
Ghidare
- Pentru materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei.
Spatii interzise
- Linii paralele, dispuse inclinat la marginea partii carosabile.
Parcari pe partea carosabila
- Linii dispuse la 90o fata de marginea caii;
- Linii inclinate fata de margine;
- Linii paralele cu marginea caii.
Curbe periculoase dupa aliniamente lungi
- Marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latimea de 400 mm.

APLICAREA MARCAJELOR
TIPURI SI MARIMI
Marcajele rutiere constituite din material plastic, cu vopsea alba ecologica (amestec cu apa) vor
avea vizibilitate optima indiferent de conditiile atmosferice.
Vopseaua va fi asezata pe amorsa corespunzatoare sub forma unui film in grosime de 2000
microni.
Marcajele rutiere constituite din material termo-plastic vor avea vizibilitate optima indiferent de
conditiile atmosferice.
Marcajele se vor aplica in stricta conformitate cu instructiunile fabricantului,
dupa acordul Consultantului.

APLICAREA MARCAJELOR RUTIERE

Generalitati
Lucrul poate incepe numai daca urmatoarele cerinte au fost indeplinite:
- la zona de lucru au fost aduse indicatoarele pentru semnalizarea traficului temporar, precum si conurile
de semnalizare rutiera;
- s-au obtinut aprobarile de la Consultant.
Executia marcajelor
- Punctele de aplicare a marcajelor se vor realiza pe carosabil folosind dispozitive adecvate;
- Aplicarea marcajelor se va face in conformitate cu prevederile din proiect;
- Consultantul va verifica punctele de referinta ale marcajelor inainte de aplicarea finala.
Aplicarea finala
- Suprafata carosabila va fi curatata in intregime inainte de inceperea aplicarii marcajelor;
- Suprafata carosabila pe care exista marcaje vechi va fi curatata mecanic;
- Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor fabricantului.

CONTROLUL CALITATII MARCAJELOR

GENERALITATI
Constructorul va pregati Planul pentru Controlul Calitatii, care va fi aprobat de Consultant.
Desi aproba planul pentru controlul calitatii inaintat de Constructor, Consultantul poate solicita
verificari suplimentare, dupa cum poate considera ca sunt necesare pentru a asigura concordanta cu
prevederile acestui caiet de sarcini.
Planul pentru Controlul Calitatii va contine urmatoarele, dar nu se va limita doar la aceste aspecte:
- masuri pentru a se asigura ca vopseaua va fi in intregime amestecata si trecuta prin site inainte de punerea
in opera;
- verificari periodice ale grosimii filmului de vopsea;
ANEXA 1

FISA TEHNICA – Benzi din material plastic imprimate cu vopsea ecologica,

de tip solubil in apa (fara solvent organic).
1. Denumirea: conform fabricant
2. Caracteristici ale materialelor plastice:
2.1 tip de binder acrilic
2.2 volum conform fabricant
2.3 solutii nevolatile [mase plastice] minim 85%
2.4 vascozitate conform fabricant
2.5 cenusi % 950o minim 66%
2.6 termen de garantie pentru depozitare minim 6 luni
3. Caracteristici ale filmului de vopsea:
3.1 testul BAST (minim 4 Mio) pentru film umed, grosime 2000 mm
raport BAST nr.
retroreflexie minim 150 mcd/Lx mp
factor de luminozitate minim 0,40
pendul STR minim 40
rezistenta la uzura minim 85%
grosime film umed 2000 mm
tip de microbile raport BAST
dozare microbile raport BAST
3.2 timp de uscare film umed raport BAST
rezistenta la ploaie dupa uscare conform fabricant
4. Garantie a materialului plastic si a microbilelor:
4.1 vopsea raport LGA
4.2 microbile certificare Lloyd
4.3 acordul MLPLAT – CATC nr.
5. Conditii de aplicare:
5.1 temperatura la aplicare
in aer conform fabricant
la sol conform fabricant
5.2 higrometrie conform fabricant
5.3 diluare conform fabricant
5.4 dispozitiv de marcare conform fabricant
6. Toxicitate si protectia mediului: conform stipulari 91/155/EWG
7. Reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare conform fabricant
ANEXA 2
FISA TEHNICA – Amorsa cu uscare in aer liber
Se foloseste pentru a asigura o buna adeziune a marcajului final la suprafata. Amorsa se va aplica pe
suprafete bituminoase vechi sau nou turnate, sau peste marcajele vechi.
1. Denumire vopsea: conform fabricant
2. Caracteristici amorsa umeda:
2.1 tip de binder acrilic
2.2 volum conform fabricant
2.3 vascozitate conform fabricant
2.4 termen de garantie pentru depozitare minim 6 luni
3. Conditii de aplicare:
 3.1 temperatura aer conform fabricant
3.2 temperatura suprafetei conform fabricant
3.3 umiditate relativa % conform fabricant
3.4 modalitate de aplicare conform fabricant
3.5 grosime film umed conform fabricant
4. Timp de uscare asa cum este sau umed: maxim 3-6 minute
5. Rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare: maxim 15 minute
6. Toxicitate si protectia mediului: conform stipulari 91/155/EWG
7. Reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare conform fabricant

INTOCMIT
ING. D. PANTARU
 CAIET DE SARCINI
PROTECTIA MUNCII
Executarea s turilor
suri generale
Personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru i de comportare la locul de
munc .
Se va ine seama în special de „Normele departamentale de protec ia muncii în transporturi
navale, auto i aeriene”.
Unit ile vor stabili instruc iuni proprii de protec ia muncii care vor cuprinde i m suri
suplimentare specifice condi iilor de lucru.
Pe toat durata execu iei lucr rilor se vor introduce restric ii de vitez . Lucr rile se vor
semnaliza atât ziua cât i noaptea, conform instruc iunilor Direc iei Lucr rilor .
Înainte de începerea lucr rilor se iau m suri pentru scurgerea apelor de pe amplasamentul
lucr rilor.
La punctul de lucru, se va g si o eviden a notelor i constat rilor cu privire la protec ia muncii
i a m surilor luate de conducerea antierului în acest sens.
Beneficiarul i constructorul vor sesiza orice nepotrivire între situa ia real din teren i
prevederile din proiect, anun ându-se proiectantul pentru a dispune .
În caz de pericol iminent, lucr rile se vor opri i orice activitate manual se va întrerupe pan la
anularea cauzelor care au provocat starea de urgen . În timpul execu iei s turilor se va avea în vedere
ca :
- nu se modifice sub nici o form starea natural a p mântului din i în jurul s turii;
- începerea execu iei s turilor s se fac dup organizarea i aprovizionarea punctului de lucru cu
materialele i utilajele necesare lucr rilor respective, fiind interzis s se in s turile deschise sau
nesprijinite.
Dac lucr rile urmeaz imediat dup executarea s turilor, acestea se vor opri cu minim 0,30 m
deasupra cotei de fundare. S tura la cot se va continua în preziua sau chiar ziua turn rii betonului de
funda ii.
turile se vor îngr di cu parapete vizibile ziua i noaptea, s turile executate în zona
drumurilor publice se vor semnaliza i prin indicatoare de avertizare i dirijare.
- este interzis depozitarea – fie chiar temporar a p mântului la mai pu in de 1m de muchia malului
iar a materialelor la mai pu in de 5m.
- zilnic înainte de începerea lucrului se va verifica terenul din jurul s turii i sprijinirile pentru a se
evita eventualele surp ri i pericole de accidentare;
- ori de câte ori în cursul execu iei s turilor, apare necesitatea sprijinirii acestora sau înt rirea lor,
lucrarea se va executa pe baza detaliilor date de executant;
- se vor executa pl ci avertizoare vizibile atât ziua cât i noaptea , în toate locurile periculoase ( gropi,
an uri, instala ii, depozite, etc);
- lucrul cu utilajele terasiere trebuie astfel organizat spre a evita r sturnarea , alunecarea sau
înfundarea utilajului;
- este interzis lucrul sau deplasarea cu utilaje terasiere sau de ridicat pe sub liniile electrice aeriene
dac nu exist spa iul de siguran prescris atât pe vertical cât i pe orizontal .
În cazul execut rii unor lucr ri în zonele traversate de I E A cu tensiuni peste 1 KV cu utilaje mecanice,
se vor respecta prevederile:
în timpul lucrului se interzice trecerea sau sta ionarea persoanelor pe sub s geata sau cupa
utilajului sau în zonele de rotire, marcându-se zona respectiv ;
se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare ale utilajelor înainte de începerea lucrului, se
interzic leg turi sau cârlige improvizate;
 desc rcarea materialului în autovehicul se face de la în imea redus i din spatele vehiculului;
pentru deservirea utilajelor cât i pentru lucru în zonele periculoase, sunt admi i numai lucr tori
califica i profesional pentru lucr rile respective cu instructajul f cut;
pentru executarea lucr rilor pe timp friguros , se va întocmi de c tre executant proiectul
corespunz tor care s prevad metodele i mijloacele ce urmeaz a se întrebuin a, calendarul
lucr rilor i m surilor corespunz toare de protec ia muncii;
to i angaja ii vor trebui s cunoasc obliga iile i r spunderile pentru realizarea deplin a
surilor de protec ie i igien a muncii, prevederea i combaterea incendiilor;
eful de antier i al locului de munc are obliga ia de a aplica m suri de protec ia muncii impuse
de condi iile specifice lucr rii respective;
lucr rile de beton sau beton armat , turnarea betonului de la în ime mai mare de 1,50 m se face
de pe podine special prev zute cu balustrade folosind jgheaburile sau burlanele telescopice bine
prinse de schele sau mal.
a lucr rile ce se execut în ape adânci se vor lua m surile necesare de salvare în cazul c derii în
ap i pericol de înec, asigurându-se antierul cu b rci, funii, centuri de salvare i vâsla i pe tot
timpul lucrului;

turi manuale

turile se pot executa cu taluz vertical când:

- mântul este stabil i cu umiditate natural normal ;
- tura nu este inut deschis ;
- terenul nu prezint fisuri;
- adâncimea s turii este relativ mic ;
- execu ia lucr rilor se va face numai cu muncitori instrui i;
- starea de echilibru a terasamentelor i terenurilor se va controla permanent;
- muncitorii vor fi dota i la punctul de lucru cu materiale de protec ie specifice lucr rilor
( centuri de circula ie , c ti, frânghii);
- arbori ag i pe taluze din zona drumului vor fi îndep rta i;
- în zonele grele se vor amenaja accese pentru muncitori;
- la utilizarea explozibililor se înfiin eaz posturi de paz la c ile de intrare i ie ire din zona de lucru
unde vor fi pu i muncitori instrui i;
- se interzice accesul muncitorilor în zona de ac iune a utilajelor;
- se vor lua m suri pentru prevederea incendiilor, respectându-se Normativul de paz i protec ie
împotriva incendiilor;
- sunt interzise focurile deschise în p dure.

INTOCMIT,
Ing Dorica Pantaru
 PROCES VERBAL DE AVIZARE C.T.E. nr. 685
Etapa final

1.DENUMIREA PROIECTULUI “MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 208H

VORONA – ONEAGA - PADURENI KM 21+450 – 34+150”
BENEFICIAR : DIRECTIA JUDETEANA DE DRUMURI PODURI BOTOSANI
Faza de proiectare P.T.E.
Nr proiect : 11952/2018
Sef proiect ING. DORICA PANTARU
Calificativul : F. bine
2. ETAPELE ANTERIOARE ALE ACTIVIT II DE AVIZARE
Con inutul etapei : Etapa final Data aviz rii – IULIE
2018

3. COMISIA DE AVIZARE:
- pre edinte - ing. Ionel Pantaru
- secretar - ing. Iulia Mardar
- membrii - ing Ionut Vamanu
- ing. Daniel Pinghireac
- arh Monica Bacinschi
- ing.Ioana Prisacariu
- ing Dorica Pantaru
- dr.ing Constantin Zaharia

4. CONSTAT RI:
În urma examin rii proiectului se constat c proiectul asigur :
- realizarea indicatorilor tehnico - economici prev zu i în actele normative în vigoare pentru
obiectul proiectat (construc ie , utilaj, instala ie tehnologic );
- coresponden cu tema de proiectare si respectarea avizelor anterioare;

5 .OBSERVATII SI RECOMAND RI:

Pentru lucrarea elaborat dreptul de autor este rezervat exclusiv pentru Societatea Comercial
“NORD PROIECT” S.A. Boto ani.

Este interzis utilizarea prezentei documenta ii pentru alte lucr ri precum si

multiplicarea i difuzarea documenta iei la al i beneficiari.

PRESEDINTE, SECRETAR,
Ing. Ionel Pantaru ing. Iulia Mardar
 LISTA SI SEMNATURA PROIECTANTILOR

SEF PROIECT - ing DORICA PANTARU

DRUMURI - ing. DORICA PANTARU

- sing. DAMIZIA DORNEANU

GEO - dr.ing. CONSTANTIN ZAHARIA

- ing. ROXANA IONITA

TOPO - sing. STRACHINESCU CONSTANTIN

DEVIZE- EDITIE - ing. IULIA MARDAR

- op. calc. LEFERMAN VIOLETA

- teh. GHEORGHITA BATERIUC

 BORDEROU PIESE SCRISE

- Foaia de cap t
- Aviz CTE
- Borderou piese scrise
- Borderou piese desenate
- Foaia de responsabilit i
- Dimensionare sistem rutier
- Caiete de sarcini :
- introducere .
- terasamente
- controlul calit ii terasamentelor
- strat de form
- strat funda ie din balast
- piatra sparta
- mixturi asfaltice executate la cald
- dren sub an
- beton armat
- pode e tubulare
- an uri
- borduri
- parapet metalic
- indicatoare rutiere
- marcaje rutiere
- protec ia muncii

INTOCMIT,
Ing Dorica Pantaru
 BORDEROU PIESE DESENATE

D0- plan de încadrare în teritoriu sc 1:20.000

D01- D 33 – planuri de situa ie – sc 1:500
D34 - D 66 – planuri de situa ie – semnalizare rutiera – sc 1:500
D67- D99 – profiluri longitudinale sc 1:500; 1:50
D100 – Simulare vehicul in intersectie
D101 - D135 – profiluri transversale sc 1:100
D136- transversal tip 1 sc 1:50
D137- transversal tip 2 sc 1:50
D138- transversal tip sc 3 1:50
D139- transversal tip 4 sc 1:50
D140- transversal tip 5 sc 1:50
D141 transversal tip 6 sc 1:50
D142 transversal tip 7 sc 1:50
D143 transversal tip 8 sc 1:50
D144 transversal tip sc 1:50
D145 detaliu largire pode dalat P1 sc 1:50 ; 1:100
D146 detaliu largire pode dalat P2 - P4 sc 1:50 ; 1:100
D147 detaliu largire pode dalat P9 sc 1:50 ; 1:100
D148 detaliu largire pode dalat P3 sc 1:50 ; 1:100
D149 detalii pode dalat drumuri laterale sc 1:50 ; 1:100
D150 detalii pode dalat accese gospodarii sc 1:50 ; 1:100
D151- detalii pode Dn 800 mm sc 1:50
D152- detaliu armare timpane pode e tubulare sc 1:50
D153- detaliu c min vizitare sc 1:50
D154- detaliu rigola cu placuta carosabila sc 1:10
D155- detaliu parapet sc 1:100
D156- detaliu structura sprijin sc 1:50
D157- detaliu amenajare albie sc 1:50
D158- detaliu rupere panta sc 1:50

INTOCMIT,
Ing Dorica Pantaru
 CAIET DE SARCINI

CAP.I. DATE GENERALE

Caietul de sarcini se refer la obiectivul “MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 208H
VORONA – ONEAGA - PADURENI KM 21+450 – 34+150” JUDETUL BOTOSANI i
cuprinde totalitatea lucr rilor de infrastructur i suprastructur care duc la îndeplinirea obiectivului
i care fac parte integrant din proiectul tehnic i din documentele de licita ie .
Caietul de sarcini reprezint o descriere a lucr rilor care fac obiectul prezentei investi ii,
descrierea solu iei tehnice i tehnologice folosite pentru a asigura exigen ele de performan
calitative.
Caietul s-a întocmit în vederea materializ rii pe teren a lucr rilor proiectate pentru ca
obiectivul de investi ii s func ioneze la parametrii normali de exploatare iar circula ia vehiculelor
se desf oare în condi ii de siguran .
Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu :
Ordinul 863/2 iulie 2008 pentru aprobarea „Instructiunilor de aplicarea unor prevederi din
Hotarârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea con inutului cadru al documenta iilor
tehnico-economice aferente investi iilor publice;
Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construc ii cu completarile ulterioare
Legea nr. 90/23 iulie 1996 - legea protec iei muncii
HG 766/1997 - Hot râre privind aprobarea unor Regulamente privind calitatea în
construc ii
Investi ia ““MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 208H VORONA – ONEAGA -
PADURENI KM 21+450 – 34+150” JUDETUL BOTOSANI în conformitate cu Regulamentul
privind stabilirea categoriei de importan a construc iilor din HG 766/1997 se încadreaz în
construc ii de importan normal "C"..
Constructorul este obligat s respecte toate normativele i STAS-urile care au leg tur cu
Caietul de sarcini .
Pentru executarea lucr rilor în cele mai bune condi ii tehnice, constructorul va efectua un
control tehnic de calitate permanent.
Constructorul va ine o eviden zilnic a condi iilor de execu ie , a probelor prelevate i a
rezultatelor acestora.
S-au prev zut urm toarele lucr ri :
- lucrari de terasamente ( supralargiri , podete ,santuri)
- execu ie podete transversale
- executie podete la drumuri laterale
- dren sub sant
- execu ie zid sprijin
- executie santuri pereate si santuri ranfort
- reparatii curente poduri si podete
- executie suprastructura drum
- executie suprastructura drumuri laterale
- executie podete la accese gospodarii
- executie marcaje rutiere si semnalizare rutier

Intocmit
Ing. Dorica Pantaru