CAIETSARCINI

CAIET DE SARCINI AMENAJ. INTERSECTIE STR. 1 DECEMBRIE 1918 CU STR. G.HE. PETRASCU, MUN. TECUCI, JUD.
GALATI
CAIET DE SARCINI
CAIET DE SARCINI AMENAJ. INTERSECTIE STR. 1 DECEMBRIE 1918 CU STR. G.HE. PETRASCU, MUN. TECUCI, JUD. GALATI
CUPRINS
1. LUCRRI DE TERASAMENTE
2. FUNDAII DIN BALAST
3.FUNDAII DE PIATR SPART I/SAU DE PIATR SPART AMESTEC
OPTIMAL
4.STRAT DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD
5. MBRCMINI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD
6. PAVAJE DE PAVELE PENTRU ALEI PIETONALE
7. BORDURI
8. ADUCERE LA COTA CAPACE CAMINE DE VIZITARE SI GURI DE SCURGERE
9. SEMNALIZARE RUTIERA
10. NORME DE PROTECIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
CAPITOLUL 1.
LUCRARI DE TERASAMENTE
CUPRINS
1.1. GENERALITI
1.1.1. DOMENIU DE APLICARE
1.1.2. PREVEDERI GENERALE
1.2. MATERIALE FOLOSITE
1.2.1. PMNT VEGETAL
1.2.2. PMNTURI PENTRU TERASAMENTE
1.2.3. APA DE COMPACTARE
1.2.4. PMNTURILE PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
1.2.5. VERIFCAREA CALITATII PMNTURILOR
1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
1.3.1. GROPI DE IMPRUMUT I DEPOZITE
1.3.2. FINISAREA PLATFORMEI
1.3.3. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL
1.3.4. INTRETINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARANIE
1.3.5. CONTROLUL EXECUIEI LUCRARILOR
1.4. RECEPIA LUCRARILOR
1.4.1. RECEPIA PE FAZE DE EXECUIE
1.4.2. RECEPIA PRELIMINAR
1.4.3. RECEPIA FINAL
1.1. GENERALITI
1.1.1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
construcia i reconstrucia drumurilor publice. El cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie s fie
ndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactare, nivelarea i finisarea
lucrrilor, controlul calitii i condiiile de recepie.
La executarea terasamentelor se respect prevederile din standardele i normativele n
vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitile proprii sau prin colaborare cu uniti de specialitate
efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului verificri suplimentare, fa de
prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice care s
conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a terasamentelor cu
rezultatele obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
n cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul Caiet de sarcini, Responsabilul tehnic cu
execuiava dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
1.2. MATERIALE FOLOSITE
1.2.1. PMNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafeelor ce urmeaz a fi nsmnate sau plantate se folosete pmntul
vegetal ales din pmnturile vegetale locale cele mai propice vegetaiei.
1.2.2. PMNTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile i tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243 88 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date n tabelul 1 a i 1 b.
Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice condiii climaterice i hidrologice, la
orice nlime de terasament, fr a se lua msuri speciale.
Pmnturile clasificate ca bune pot fi deasemenea utilizate n orice condiii climaterice,
hidrologice i la orice nlime de terasament, n compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvata.
Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre i nefavorabile vor fi folosite numai
cu respectarea prevederilor STAS 1709 75 privind prevenirea degradrilor provocate din nghe
dezghe.
n cazul terasamentelor n debleu sau la nivelul terenului, alctuite din pmnturi argiloase cu
simbolul 4e, 4f i a cror calitate conform tabelului 1.b este rea sau foarte rea (sau a celor n stare
uscata mai mica de 1,5 g/cmc), vor fi nlocuite cu pmnturi corespunztoare, pe o grosime minimum
de 20 cm n cazul pmnturilor rele i de minimum 50 cm n cazul pmnturilor foarte rele.
nlocuirea lor se va face pe toata limea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul
patului drumului i se va stabili n funcie de condiiile locale concrete, de ctre Reponsabilul tehnic
cu execuia.
Denumirea i caracterizarea principalelor tipuri de pmnturi
Sim
bol
Granulozitate
Coeficie
nt de
neunifor
mitate
Indice de
plasticitat
e lp pt.
fraciunea
sub 0,5
mm
Umflar
e libera
Calitate
material
pentru
terasam.
Coninutul n pari fine n % din masa
totala
d>0,005mi
n
d>0,05min d>0,25mi
n
Un UI%
1.PMNTuri necoezive grosiere
traciunea mai mare de 2 mm
reprezint mai mult de 50%
Blocuri, bolovni, pietri
Cu foarte puine pari fine, neuniforme
(granulozitate continua) insensibilitate
la nghe-dezghe i la variaiile de
umiditate
1a
<1 <10 <20
>5
0
Idem 1a, ns uniforme (granulozitate
continua)
1b <5 foarte
buna
2.PMNTuri necoezive medii i fine
(traciunea mai mica de 2 mm
reprezint mai mult de 50%).
Nisip cu pietri, nisip mare, mijlociu
sau fin
Cu pari fine, neuniforme (granulozitate
continua) posibilitate mijlocie la nghe-
dezghe, insensibile n variaiile de
umiditate.
2a
<0 <20 <10
>5
<10
foarte
buna
Idem 2u, ns uniforme (granulozitate
discontinua)
2b <5
foarte buna
3. Pmnturi necoezive medii i fine
(traciunea mai mica de 2 mm
reprezint mai mult de 50%) cu liant
constituit din pmnturi coezive.
Nisip cu pietri, nisip mare, mic sau
fin cu liant prfos.
Cu multe pari fine, foarte sensibile la
nghe-dezghe, fraciunea fina prezint
umflare libera (respectiv contracie)
redus
3a
>0 >20 >10
- buna
Idem 3a, ns fraciunea fina prezint
umflare libera medie sau mare.
3b >10 >10 mediocra
- >10 mediocra
NOTA: n terasamente se poate folosi i materialul provenit din drenuri, n condiiile artate n prezentul tabel.
Material pentru terasamente
Denumirea i caracterizarea principalelor tipuri de pmnturi Sim
bol
Granulozitate Indice de
plasticitate lp
pt. fraciunea
sub 0,5 mm.
Umflar
e libera
UI%
Calitate
material pentru
terasamente
Conform monogramei Casagrande
Pmnturi coezive:
Nisip prfos, praf
nisipos, praf argilos
nisipos, praf argilos,
argila prfoasa,
argila grasa.
anorganice cu compresibilitate i umflare liber
reduse, sensibilitate mijlocie la nghe-dezghe.

Indice de plasticitate
0
10
20
30
40
50
60
70
10 20 30 40 50 60 70 80 90
Limita de scurgere Mc%
<10 <10 Mediocra
anorganice cu compresibilitate mijlocie, umflare
libera redus sau medii, foarte sensibile la
nghe-dezghe.
<35 <70 Mediocra
anorganice (MO > 0%) cu compresibilitate i
umflare libera reduse i sensibilitate mijlocie la
nghe-dezghe.
<10 <10 Mediocra
anorganice cu compresibilitate i umflare libera
mare, sensibilitate mijlocie la nghe-dezghe.
<35 <70 Rea
anorganice (MO > 0%) cu compresibilitate i
umflare libera reduse sau medie, f.
sensibilitate la nghe-dezghe.
<35 <70 Rea
Anorganice (MO >5%) cu compresibilitate
mare, umflare libera medie sau mare foarte
sensibila la nghe-dezghe
- <10 Foarte rea
Materialele organice sunt notate cu MO.
Pentru pmnturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie nlocuirea, fie stabilizarea lor pe o
grosime de minimum 15 cm.
Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz pmnturi simbol 4d (anorganice) i
4e (cu materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca
alegerea soluiei de punere n opera i eventualele msuri de mbuntire s fie fundamentate cu
probe de laborator pe considerente tehnico economice.
Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, maluri, nmoluri, pmnturile turboase i
vegetale, pmnturile cu consistenta redus (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum i
pmnturile cu coninut mai mare de 5% de sruri solubile n apa. Nu se vor introduce n umpluturi
bulgari de pmnt ngheat sau cu coninut de materii organice n putrefacie (brazde, frunzi,
rdcini, crengi, etc).
Condiiile de utilizare a diferitelor pmnturi pot fi combinate la cererea Reponsabilul tehnic cu
execuia cu msuri specifice destinate a aduce pmntul extras n stare compatibil cu modalitile
de punere n opera i cu condiiile meteorologice.
Aceste msuri care cad n sarcina Antreprenorului privesc modalitile de extragere i de
corecii a coninutului n apa fr aport de liant sau reactiv.
1.2.3. APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactrii rambleelor nu trebuie s fie murdara i nu trebuie s conin materii
organice n suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul ,,Reponsabilul tehnic cu execuia n afara de
terasamentele din spatele lucrrilor de art.
Adugarea eventuala a unor produse, destinate s faciliteze compactarea nu se face dect cu
aprobarea consultantului (Reponsabilul tehnic cu execuia) n care se vor preciza i modalitile de
utilizare.
1.2.4. PMNTURILE PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleelor erodabile
trebuie s aibe calitile pmnturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile i
pietriurile aluvionare. Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100
mm.
1.2.5. VERIFCAREA CALITATII PMNTURILOR
Verificarea calitii pmntului consta n determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevzute n tabelul 2.
Tabel.2
Nr.
crt
Caracteristici care se
verifica
Frecvente minime Metode de determinare
conform STAS
1 Granulozitate n funcie de heteroganitatea pmntului
utilizat ns nu va fi mai mica dect o
ncercare la 5.000 mc
1913/5-85
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
3 Coeficientul de neuniformitate 1243-88
4 Caracteristicile de
compactare
Pentru pmnturile folosite n rambleele din
spatele zidurilor i pmnturile folosite la
protecia rambleelor o ncercare la 1.000
mc.
1913/13-83
(M-SR 3-86)
5 Umflare libera 1913/12-88
6 Sensibilitate la nghe,
dezghe.
Zilnic sau la fiecare 500 mc. 1709-75
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de
laborator.
1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
1.3.1. GROPI DE IMPRUMUT I DEPOZITE
n lipsa unor precizri n caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de mprumut i a
depozitelor este lsata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobrii ,,Reponsabilul tehnic cu
execuia. Acest acord va trebui s fie solicitat cu minimum 8 zile nainte de nceperea exploatrii
gropilor de mprumut sau a depozitelor.
Cererea trebuie s fie nsoita, dac Responsabilul tehnic cu execuiaconsidera ca este
necesar, de:
O justificare a calitii materialelor n spiritul prevederilor art.1.3.1. al prezentului caiet de sarcini, n
ce privete gropile de mprumut. Cheltuielile pentru sondaje i analize fiind n sarcina antreprizei.;
acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite i pentru extragerea de pmnt din gropile de
mprumut dat de proprietarul terenului.
La exploatarea gropilor de mprumut Antreprenorul va respect urmtoarele reguli:
Crestele taluzelor gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizaiei prealabile a ,,Reponsabilul
tehnic cu execuia, s fie la o deprtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
Spturile n gropile de mprumut pot fi efectuate n continuarea taluzelor de debleu cu condiia ca
fundul spturii s fie la terminarea extragerii, nivelat de aa maniera ca evacuarea apelor din
precipitaii s fie asigurata n bune condiii iar taluzele s fie ngrijit taluzate.
Spturile n gropile de mprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, n
profilele n debleu sau sub cota anului de scurgere a apelor n zona de rambleu;
n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi executate n avalul drumului amenajnd o
bancheta de 4,00 m lime intre piciorul taluzului drumului i groapa de mprumut.
Fundul gropilor de mprumut va avea o panta transversala de 1 3% spre exterior i o panta
longitudinala care s asigure scurgerea i evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de mprumut amplasate n lungul drumului se vor executa cu nclinarea de 1:1,5
1:3, cnd piciorul taluzului drumului i marginea gropii de mprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de spturi n zonele de debleu poate fi depozitat dup cum urmeaz:
fie n continuarea terasamentului n rambleu, fiind nivelate, compactate i taluzate, conform
prescripiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaa lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult
egala cu cota muchiei platformei rambleului;
fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor n execuie sau a celor
existente i n afara firelor de scurgerea apelor.
n ambele situaii este necesar s se obin aprobarea pentru ocuparea terenului i s se
respecte condiiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmri ca prin execuia lor s nu provoace nzpezirea
drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de mprumut i depozitele s nu fie compromisa
stabilitatea masivelor naturale nici s nu rite aternerea lor de ape sau s cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. n acest caz,
Anteprenorul va fi n ntregime rspunztor de aceste pagube.
Responsabilul tehnic cu execuiase va putea opune executrii gropilor de mprumut sau
depozitelor susceptibile de a nruti aspectul mprejurimilor i a scurgerii apelor, fr ca
Antreprenorul s poat pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despgubiri.
Achiziionarea sau despgubirea pentru efectuarea terenurilor afectate depozitelor de
pmnturi ca i celor necesare gropilor de mprumut rmn n sarcina Antreprenorului.
1.3.2. FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi ngrijit compactat, nivelat i complectat respectnd cotele n
profil n lung i n profil transversal, declivitile i limea prevzute n proiect.
n ce privete limea platformei i cotele de execuie abaterile limita sunt:
la limea platformei:
0,05 m fa de ax
0,10 m la limea ntreaga
la cotele proiectului
0,05 m fa de cotele de nivel ale proiectului
Dac construcia sistemului rutier nu urmeaz imediat terasamentele, platforma va fi nivelata
transversal urmrind profilul acoperi, constituit din doi versani plani, nclinai cu 4% spre marginea
acestora. n curbe se va aplica deverul prevzut n planuri fr s coboare sub o panta transversala
de 4%.
1.3.3. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL
Cnd acoperirea trebuie s fie aplicata pe un taluz, acesta este n prealabil tiat n trepte sau
ntrit cu coroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau
coroiaje sunt apoi umplute cu pmnt vegetal.
Terenul vegetal trebuie s fie frmiat, curat cu grija de pietre, rdcini sau iarba i umectat
nainte de rspndire.
Dup rspndire pmntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uor.
Executarea lucrrilor de mbrcare cu pmnt vegetal este n principiu, suspendata pe timp de
ploaie.
1.3.4. INTRETINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARANIE
n timpul termenului de garanie, Antreprenorul va trebui s execute n timp util i pe cheltuiala
s lucrrile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor i a rambleelor i s
corijeze tasrile rezultate dintr-o proasta execuie a lucrrilor.
n afara de acesta, Antreprenorul va trebui s execute n aceiai perioada i la cererea scrisa a
,,Reponsabilul tehnic cu execuia toate lucrrile complementare care vor fi necesare ca urmare a
degradrilor de care antrepriza nu va fi responsabila.
1.3.5. CONTROLUL EXECUIEI LUCRARILOR
Controlul calitii lucrrilor de terasamente consta n:
verificarea trasrii axului i amprizei drumului
verificarea pregtirii terenului de fundaie
verificarea calitii i strii pmntului utilizat
controlul grosimii straturilor aternute
controlul compactrii terasamentului
controlul caracteristicilor platformei drumului
controlul capacitii portante.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic n registrul de laborator a verificrilor
efectuate asupra calitii i strii (umiditii) pmntului pus i n opera i a rezultatelor obinute n
urma ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate.
Verificarea trasrii axului i amprizei drumului se va face nainte de nceperea lucrrilor de
execuie a terasamentelor urmrindu-se respectarea ntocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibila fiind de 0,10 m n raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregtirii terenului de fundaie.
nainte de nceperea executrii umpluturilor, dup cum s-a curat terenul, s-a ndeprtat stratul
vegetal i s-a compactat pmntul, se determina gradul de compactare i deformabilitatea terenului
de fundaie.
Verificrile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitii lucrrilor
ascunse specificndu-se i eventuale remedieri necesare.
Numrul minim de probe conform STAS 2914 84 pentru gradul de compactare este de 3
ncercri pentru fiecare 2000 mp suprafee compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin msurtori cu defectometru cu prghii conform
instruciunilor tehnice departamentale indicativ CD 39 77 publicate n Buletinul constructorilor nr.
7/1977.
Msurtorile cu defectometru se vor efectua n profile transversale amplasate la maxim 25 m
unul dup altul n 3 puncte. (dreapta, ax, stnga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru
poriunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 n 25 m.
La nivelul terenului de fundaie se considera realizat capacitatea portant necesara dac
deformaia elastica corespunztoare vehiculului etalon are valori mai mari dect cea admisibila n cel
mult 10% din punctele msurate.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundaii se va face n corelaie cu
msurtorile cu deflectometrul n punctele n care rezultatele acestora atest valori de capacitate
portant sczuta.
Verificarea calitii i strii pmntului
Verificarea calitii pmntului consta n determinarea principalelor caracteristici ale pmntului.
n cazul probelor extrase din gropile de mprumut se va determina i densitatea n stare uscata.
Verificarea grosimii straturilor aternute.
Grosimea fiecrui strat de pmnt aternut, la executarea rambleului va fi verificata, ea trebuie
s corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pmnt respectiv i utilajele
folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare
Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se face pentru fiecare strat de pmnt
pus n opera.
n cazul pmnturilor coezive se vor preleva cte 3 probe de la suprafaa, mijlocul i de la baza
stratului cnd acesta are grosimi mai mari de 25 cm i numai de la suprafaa i baza stratului cnd
grosimea este mai mica de 25 cm. n cazul pmnturilor necoezive se va preleva o singura proba din
fiecare punct care trebuie s aib un volum de min. 1000 cmc conform STAS 2914 -84 cap. 7.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitii n stare uscata a acestor
probe cu densitate n stare uscata maxim stabilita prin ncercarea Proctor STAS 1913/13 83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face n minimum trei puncte repartizate
stnga, ax, dreapta, n seciuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
Nu se va trece la execuia stratului urmtor att timp ct rezultatele verificrilor efectuate nu
confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind
posibila.
Poriunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu prghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dup terminarea execuiei terasamentelor
i consta n verificarea topografica a nivelmentului i determinarea deformabilitii cu ajutorul
deflectometrului cu prghie la nivelul platformei drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt 0,05 m fa de
prevederile proiectului.
Controlul topografic al nivelmentului va fi fcut pe profile din 20 n 20 m.
Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin msurtori cu deflectometrul cu prghie.
La nivelul platformei (patului) se considera realizat capacitatea portant necesara dac
deformaia elastica corespunztoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari dect cea
admisa conform tabel.
Tipul de pmnt conform STAS 1243/88 Valoarea admisibila a deformaiei elastice
1/100 mm
Nisip prfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prfoasa, argila nisipoasa, argila prfoasa, argila 450
Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor recepii pe parcursul execuiei (recepii pe faze de
execuie) unei recepii preliminare i unei recepii finale.
1.4.1. RECEPIA PE FAZE DE EXECUIE
n cadrul recepiei pe faze (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrri ce se
recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaii i de
prezentul caiet de sarcini.
n urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze, n care se confirma
posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faze se efectueaz de ctre ,,Reponsabilul tehnic cu execuia i Antreprenor, iar
documentul ce se ncheie ca urmare a recepiei s poarte ambele semnturi.
Recepia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
trasarea i ablonarea lucrrii
decaparea stratului vegetal
compactarea terenului de fundaie
n cazul rambleelor pentru fiecare metru din nlimea de umplutura i la realizarea umpluturii sub
cota stratului de forma.
n cazul spturilor la cota final a spturii.
Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispoziia organelor de control,
ct i a comisiei de recepie preliminar sau final.
1.4.2. RECEPIA PRELIMINAR
La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei pari din aceasta se va proceda la
efectuarea recepiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
concordanta lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini i caietul de sarcini speciale i a
proiectului de execuie
natura pmntului din corpul drumului
concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrrile nu se vor recepiona dac:
nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevzute n proiect
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului ct i pe fiecare strat n parte
(atestate de procesele verbale de recepie pe faze)
lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare
nu s-au respectat pantele transversale i suprafaarea platformei
se observa fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul terasamentelor, ravinri ale
taluzelor etc.
nu este asigurata capacitatea portant la nivelul patului drumului.
Defeciunile se vor consemna i se va stabili modul i termenul de remediere.
La recepia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au comportat i dac au fost
ntreinute corespunztor.
CAPITOLUL 2.
FUNDATIE DE BALAST
CUPRINS
2.1. GENERALITI
2.1.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
2.2. MATERIALE
2.2.1. AGREGATE NATURALE
2.2.2. APA
2.3.CONTROLUL CALITATII BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA
STRATULUI DE FUNDATIE
2.4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
2.4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
2.4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
2.5. PUNEREA N OPERA A BALASTULUI
2.5.1. MASURI PRELIMINARE
2.5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPERA A BALASTULUI
2.5.3. PUNEREA N OPERA A BALASTULUI
2.5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
2.6. CONDITII TEHNICE, REGULI I METODE DE VERIFICARE
2.6.1. ELEMENTE GEOMETRICE
2.6.2. CONDITII DE COMPACTARE
2.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
2.7.1. RECEPIA PE FAZA
2.7.3. GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini se refera la execuia i recepia straturilor de fundaie din balast si
balast optimal i sistemele rutiere ale drumurilor publice, strzilor i autostrzilor.
El cuprinde condiii tehnice care trebuie s fie ndeplinite de materialul folosit i stratul de
fundaie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica i la drumurile industriale i forestiere cu
acordul administratorului acestor drumuri.
Stratul de fundaie din balast sau balast optimal se realizeaz intr-un singur strat a crui
grosime este stabilita prin proiect i variaz conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 i 30 cm.
Antreprenorul este obligat s asigure masurile organizatorice i tehnologice corespunztoare
pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea ,,Reponsabilul tehnic cu execuia verificri
suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Responsabilul tehnic
cu execuia va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
2.2. MATERIALE
Pentru execuia stratului de fundaie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maxim
de 71 mm.
Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau nghe, nu trebuie s
conin corpuri strine vizibile (bulgari de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul i balastul optimal pentru a fi folosite n stratul de fundaie trebuie s ndeplineasc
caracteristicile calitative artate n tabelul 1.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE
BALAST
ADMISIBILITATE BALAST
OPTIMAL
METODE DE VERIFICARE
CONFORM STAS
Sort 0-71 0-71 -
Coninut de fraciuni%
maxim: sub 0,02 mm
sub 0,2 mm
07,1 mm
31,5..71 mm
3
15-70
>30
3
410
3045
2540
191 3/5-85
4606-80
Granulozitate continua Sa se nscrie intre limitele din
tabelul 2
4606-80
Coeficient de neuniformitate
(UN), min
15 730-89
Echivalent de nisip
(EN) min
30 30 730-89
Uzura cu maina tip Los Angeles
(LA)% max.
30 30 730-89
Balastul optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16,, 16-31 (40), 31 (40)-
71, fie direct din balast dac ndeplinete condiiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total n cazul balastului optimal sunt artate n tabelul 2.
Tabel 2.
Domeniu de
granulozitate
Limita Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de
0-71
inferioara 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
superioara 0
3
4
10
30
45
60
75
100
100
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp n depozit pentru a se asigura
omogenitatea i constanta calitii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n opera se va face
numai dup ce analizele de laborator au artat ca este corespunztor.
Laboratorul antreprenorului va tine evidena calitii balastului sau balastului optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise dimensionate n funcie de cantitatea
necesara i de ealonarea lucrrilor.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea acestora
se va face astfel nct s se evite amestecarea balasturilor.
n cazul n care la verificarea calitii balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare
pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
2.2.2. APA
Apa necesara compactrii stratului de balast poate s provin din reeaua publica sau din alte
surse, dar n acest din urma caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.
2.3.CONTROLUL CALITATII BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA
STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitii se face de ctre Antreprenor prin laboratorul sau, n conformitate cu
prevederile cuprinse n tabelul 3.
Tabel 3.
Aciunea, procedeul de verificare
sau caracteristici ce se verifica
Frecventa minima Metoda de
determinare
conform
STAS
La aprovizionare La locul de punere
0 1 2 3 4
1
Examinarea datelor nscrise n
certificatul de calitate sau
certificatul de garanie
La fiecare lot aprovizionat
-
-
2
Determinarea granulometrica O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru fiecare
sursa (dac este cazul
pentru fiecare sort)
- 4606-80
3
Umiditate
-
O proba pe schimb
(i sort) i ori de
cte ori se observa
o schimbare
cauzata de condiii
meteorologice
4606-80
4
Rezistente la uzura cu maina tip
Los Angeles (LA)
O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru fiecare
sursa (sort)
- 730-89
2.4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
2.4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de
ctre un laborator de specialitate nainte de nceperea lucrrilor de execuie.
Prin ncercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabilete:
Du max.P.M. = greutatea volumic n stare uscata, maxim exprimata n g/cmc
W
opt
P.T. = umiditate optim de compactare, exprimata n %.
2.4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul antierului pe probe
prelevate din lucrare i anume:
du
ef
= greutatea volumic , n stare uscata, efectiva, exprimata n g/cmc
W
ef
= umiditatea efectiva de compactare, exprimata n % n vederea stabilirii gradului de
compactare gc.
gc.= (pef/pdumax PM) x 100
La execuia stratului de fundaie se va urmrii realizarea gradului de compactare prescris prin
proiect.
2.5. PUNEREA N OPERA A BALASTULUI
2.5.1. MASURI PRELIMINARE
La execuia stratului de fundaie din balast se va trece numai dup recepionarea lucrrilor de
terasamente n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri.
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n
opera a balastului sau balastului optimal.
nainte de aternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole i
racordurile stratului de fundaie la acestea precum i alte lucrri prevzute n acest scop n proiect.
n cazul straturilor de fundaie prevzute pe ntreaga platforma a drumului este cazul la
autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzuta a se face printr-un strat drenant
continuu se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n orice punct al traseului la cel puin
15 cm deasupra anului sau n cazul rambleelor deasupra terenului.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua msuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n funcie de sursa folosita i care vor fi
consemnate n registrul de laborator.
2.5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPERA A BALASTULUI
nainte de nceperea lucrrilor antreprenorul este obligat s efectueze aceasta experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba n lungime de minimum 30 m i o lime de
cel puin 3,40m (dublul limii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe antier n condiii de execuie curente, componenta
atelierului de compactare i modul de acionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini precum i reglarea utilajelor de rspndire pentru realizarea grosimii din
proiect i o suprafaare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face n prezenta Reponsabilul tehnic
cu execuia, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord i
efectuate de un laborator de specialitate.
n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut, Antreprenorul va trebui s
realizeze o noua ncercare dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii i anume:
-grosimea maxim a stratului de balast pus n opera;
-condiiile de compactare ( verificarea eficacitii utilajelor de compactare i intensitatea de
compactare a utilajului).
-Intensitatea de compactare = Q/S
-Q = volum balast pus n opera n unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat n mc.
-S = suprafaa calculata la compactare n intervalul de timp dat , exprimat n mp.
n cazul cnd se folosete tandem de utilaje de acelai tip suprafeele clcate de fiecare utilaj
se cumuleaz .
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referina pentru
restul lucrrii.
Caracteristicile obinute pe acest sector se vor consemna n scris pentru a servi la urmrirea
calitii lucrrilor.
2.5.3. PUNEREA N OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul recepionat se aterne i se niveleaz balastul sau balastul optimal intr-unul
sau mai multe straturi n funcie de grosimea prevzuta n proiect i grosimea optim de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
Aternerea i nivelarea se face la ablon cu respectarea limii i pantei prevzute n proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de
laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundaie se face n atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia i
intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei,
acostamentele se completeaz odat cu straturile de fundaie astfel ca straturile de fundaie s fie
permanent ncadrate de acostamente asigurndu-se i masurile de evacuare a apelor conform
pct.7.3.
Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundaie sau rmn dup
compactare se corecteaz cu materiale de aport i se recilindreaz.
Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz i apoi
compacteaz din nou.
Este interzisa execuia din balast ngheat.
Este interzisa aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpada sau cu pojghia de
gheata.
2.5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
n timpul execuiei stratului de fundaie din balast sau balast optimal se vor face pentru
verificarea compactrii ncercrile i determinrile artate n tabelul 4 cu frecventa menionata n
acest tabel. Tabel 4
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristica care se verifica
Frecvente minime la locul de punere n
opera
Metode de
verificare
conform STAS
ncercare Proctor modificata - 1913/13-83
Determinarea umiditii de compactare Minim 3 probe la o suprafaa de 2.000 mp
de strat
4606-80
Determinarea grosimii stratului compact Minim 3 probe la o suprafaa de 2.000 mp
de strat
-
Verificarea realizrii intensitii de compactare
Q/S
Zilnic -
Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutii volumice n stare uscata
Minim 3 pct pt. suprafete < 2.000 mp i
minim 5 pct pt. suprafete>2.000 mp strat
1913/15-75
Determinarea capacitii portante la nivelul
superior al stratului de fundaie
n cte 2 pct situate n profiluri transversale
la distante de 100 m unul de altul pt.
fiecare banda cu lime de 3,5m
Normativ
CD 31-89
CD 31-77
n ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina
prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform Instruciunilor tehnice departamentale pentru
determinarea deformabilitii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu prghie indicativ CD 31-77.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compoziia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare , obinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim,
densitate maxim uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant).
2.6. CONDITII TEHNICE, REGULI I METODE DE VERIFICARE
Grosimea stratului de fundaie din balast sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strpunge stratul la
fiecare 200m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepiei.
Limea stratului de fundaie din balast sau balast optimal este prevzuta n proiect.
Abaterile limita la lime pot fi +/-5 cm.
Verificarea limii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundaiei de balast sau balast optimal este cea a mbrcminii prevzuta
n proiect.
Declivitile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundaiei din balast, fa de cotele din proiect pot fi de +/-10 mm.
2.6.2. CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundaie din balast sau balast optimal trebuie compactat pn la realizarea gradului
de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV i V 98% 100%
Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I III.
Pentru autostrzi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numr
de 5% din punctele msurate.
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie se considera realizat dac
valoarea nregistrata este mai mica dect valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.
2.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i nu pot fi mai
mari de +/-9 mm.
n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect i nu pot fi mai
mari de +/-9 mm.
n cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafeei fundaiei.
2.7.1. RECEPIA PE FAZA
Recepia pe faza se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaii sunt
complet terminate i toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile ART. 2.1.2, 2.2.1,
2.2.2, 2.2.2, 2.3. 2.4.2, 2.5, i 2.6.
Comisia de recepie examineaz lucrrile i verifica ndeplinirea condiiilor de execuie i
calitative impuse de proiect i caietul de sarcini precum i constatrile consemnate pe parcursul
execuiei de ctre organele de control.
n urma acestei recepii se ncheie Procesul verbal de recepie preliminar.
Recepia final va avea loc dup expirarea perioadei de garanie i se va face n condiiile
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Recepia final se prevede la drumurile la care stratul de balast sau balast optimal are caracter
de mbrcminte provizorie.
CAPITOLUL 3
FUNDAII DE PIATR SPART I/SAU
DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL
CUPRINS
3.1. GENERALITI
ART. 1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
3.2. CAP.I. MATERIALE
ART. 3. AGREGATE NATURALE
ART. 4. APA
ART. 5. CONTROLUL CALITII AGREGATELOR NAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDAIE
3.3. CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART. 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
ART. 7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
3.4. CAP.III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAIE
ART. 8. MSURI PRELIMINARE
ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUIEI STRATURILOR DE FUNDAIE
ART.10. EXECUIA STRATURILOR DE FUNDAIE
A. Fundaii din piatr spart mare 63-80 pe un strat de balast
B. Fundaii din piatr spart amestec optimal
ART.11. CONTROLUL CALITII COMPACTRII STRATURILOR DE FUNDAII
CAP.IV. CONDITII TEHNICE. REGULI I METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
ART.13. CONDIII DE COMPACTARE
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI DE FUNDAIE
3.5. CAP.V. RECEPIA LUCRRILOR
ART.15. RECEPIA PE FAZA DE EXECUIE
ART.16. RECEPIA FINAL, LA TERMINAREA LUCRRILOR
ART.17. RECEPIA FINAL
ANEX - REFERINE NORMATIVE
3.1.G E N E R A L I T I
ART.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind execuia i recepia straturilor
de fundaie din piatr spart sau piatr spart amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor
publice i ale strzilor.
El cuprinde condiiile tehnice prevzute n SR 667:2001 i SR 662:2002 care trebuie s fie
ndeplinite de materialele folosite i n STAS 6400-84 de stratul de piatr executat.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Fundaia din piatr spart amestec optimal 0-63 se realizeaz ntr-un singur strat a crui
grosime este stabilit prin proiect.
2.2. Fundaia din piatr spart 40-80, se realizeaz n dou straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast i un strat superior din piatr spart de 12 cm, conform prevederilor STAS
6400-84 (pct. 2.1.1 i tabelul anexat la STAS).
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de form sau realizarea unor
msuri de mbuntire a proteciei patului, iar acesta este constituit din pmnturi coezive, stratul de
fundaie din piatr spart amestec optimal 0-63 se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat de
fundaie care poate fi:
substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dup cilindrare;
substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dup cilindrare.
Cnd stratul inferior al fundaiei rutiere este alctuit din balast, aa cum se prevede la pct.2.2.,
acesta preia i funcia de substrat drenant, asigurndu-se condiiile necesare privind grosimea,
calitatea de drenare i msurile de evacuare a apei.
2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea Inginerului, verificri suplimentare fa
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
3.2. CAPITOLUL I
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execuia fundaiilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate:
a. Pentru fundaie din piatr spart mare, 40-80:
balast 0-63 mm n stratul inferior;
piatr spart 40-80 mm n stratul superior;
split 16-25 mm pentru mpnarea stratului superior;
nisip grunos sau savur 0-8 mm ca material de protecie.
b. Pentru fundaie din piatr spart amestec optimal 0-63 mm
nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cnd pmntul din patul drumului este coeziv
i nu se prevede execuia unui strat de form sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
piatr spart amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grunos sau savura ca material de protecie nu se utilizeaz cnd stratul superior este
de macadam sau de beton de ciment.
3.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghe.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile
de admisibilitate artate n tabelele 1, 2 i 3 i nu trebuie s conin corpuri strine vizibile (bulgri de
pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP - Condiii de admisibilitate conform SR 662:2002
CARACTERISTICI Condiii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protecie
Sort (ochiuri ptrate) 0-4 4-8
Granulozitate
- coninut de fraciuni sub 0,1 mm, %, max.
- coninut de fraciuni sub 0,02 mm, %, max.
- condiii de filtru invers
14
5 d15 p <d15 f < 5 d85 p
-
5
-
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10
-3
-
Tabel 2
BALAST - Condiii de admisibilitate pentru fundaii conform SR 662:2002
CARACTERISTICI Condiii de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate) 0-63
Coninut de fraciuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
- 0...63 mm
3
100
Granulozitate Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) %, max. 50
Tabel 3
PIATR SPART - Condiii de admisibilitate conform SR 667:2001
Sort Savura Piatr spart (split) Piatr spart mare
Condiii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80
Coninut de granule:
- rmn pe ciurul superior
(dmax), %, max.
5 5 5 5
- trec prin ciurul inferior
(dmin), %, max.
- 10 10 10
Coninut de granule alterate, moi,
friabile, poroase i vacuolare, %,
max.
- 10 10 -
Forma granulelor:
- coeficient de form, %, max.
- 35 35 35
Coeficient de impuriti:
- corpuri strine, %, max.
1 1 1 1
- fraciuni sub 0,1 mm,%, max. - 3 nu este cazul
Uzura cu maina tip Los Angeles, %,
max. - 30
corespunztor clasei rocii
conform tabelelor 2 i 3 din SR
667
Rezistena la aciunea repetat a
sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri,
%, max.
- 6 3 nu este cazul
3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25, 25-40 i 40-63, fie direct de la concasare, dac ndeplinete condiiile din tabelul 4 i
granulozitatea conform tabelului 5 i figurii 2.
Amestecul pe antier se realizeaz ntr-o instalaie de nisip stabilizat prevzut cu predozator
cu patru compartimente.
Tabel 4
PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL - Condiii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 40 0 - 63
Coninut de fraciuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
- sub 0,2 mm
- 0...8 mm
- 1640 mm
- 25...63 mm
3
3...14
42...65
2040
-
3
2...14
35...55
-
2040
Granulozitate s se nscrie ntre limitele din tabelul 5 i
conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar n cazul nisipului natural) (EN), min.
30
Uzura cu maina tip Los Angeles
LA) %, max. 30
Rezistena la aciunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5
cicluri, %, max.
6 pentru split
3 pentru piatr spart mare 40-63
Tabel 5
PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu de
granulozitate
Limita
Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm
0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
0 .... 40
infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -
super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -
0 .... 63
infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100
Condiiile de admisibilitate privind coeficientul de form, coninutul de granule alterate i
coninutul de impuriti pentru piatr spart amestec optimal sunt cele indicate n tabelul 3 (pentru
piatr spart).
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul antierului pentru a se asigura
omogenitatea i constanta calitii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n oper se va face numai dup ce analizele de
laborator au artat c acestea au calitatea corespunztoare.
3.6. n timpul transportului de la Furnizor la antier i al depozitrii, agregatele trebuie ferite de
impurificri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi i pstrate n condiii
care s le fereasc de imprtiere, impurificare sau amestecare.
3.7. Controlul calitii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu
prevederile tabelului 6.
3.8. Laboratorul antierului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de
laboratorul antierului.
3.9. n cazul n care la verificarea calitii amestecului de piatr spart amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se
corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
ART.4. APA
Apa necesar realizrii straturilor de fundaie poate s provin din reeaua public sau din alte
surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITII AGREGATELOR NAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDAIE
Controlul calitii se face de ctre Antreprenor prin laboratorul su n conformitate cu
prevederile cuprinse n tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACIUNEA, PROCEDEUL
DE VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFIC
FRECVENA MINIM METODE
DE
DETERMINARE
CONF.
la aprovizionare la locul de punere n
oper
Examinarea datelor nscrise n
certificatul de calitate sau certificatul
de garanie
la fiecare lot aprovizionat
- -
Corpuri strine:
- argil buci
- argil aderent
- coninut de crbune
n cazul n care se observ
prezena lor
Ori de cte ori apar
factori de impurificare
STAS 4606-80
Coninutul de granule alterate, moi,
friabile, poroase i vacuolare
O prob la max. 500 mc
pentru fiecare surs
- SR 667:2001
Granulozitatea sorturilor O prob la max. 500 mc
pentru fiecare sort i surs
- STAS 730-89
Forma granulelor pentru piatr spart
Coeficient de form
O prob la max. 500 t pentru
fiecare sort i fiecare surs
- STAS 730-89
Echivalentul de nisip (EN numai la
produse de balastier)
pentru fiecare surs
- STAS 730-89
Rezistena la aciunea repetat a
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri
pentru fiecare surs
- STAS 4606-80
Rezistena la sfrmare prin
compresiune la piatr spart n stare
saturat la presiune normal
pentru fiecare sort de piatr
spart i surs
- STAS 730-89
Uzura cu maina tip Los Angeles O prob la max. 500 mc
pentru fiecare sort i fiecare
surs
- STAS 730-89
3.2.C A P I T O L U L II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE
FUNDAIE DIN BALAST I PENTRU STRATUL DE FUNDAIE REALIZAT DIN PIATR SPART
AMESTEC OPTIMAL
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatr
spart se stabilesc de ctre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de
execuie.
Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabilete:
du max. P.M.- greutate volumic n stare uscat, maxima exprimat n g/cm
3
W
opt
P.M. - umiditatea optim de compactare, exprimat n %
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe probe
prelevate din lucrare i anume:
du
ef
- greutatea volumic n stare uscat efectiv, exprimat n g/cm
3
W
ef
- umiditatea efectiv de compactare, exprimat n %
n vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
du
ef
gc = ------------------ x 100
du
max
P.M.
7.2. La executia stratului de fundaie se va urmri realizarea gradului de compactare artat la
art. 13.
3.3. C A P I T O L U L III
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAIE
ART.8. MSURI PRELIMINARE
8.1. La execuia stratului de fundaie se va trece numai dup recepionarea lucrrilor de
terasamente sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrri.
8.2. nainte de nceperea lucrrilor de fundaie se vor verifica i regla toate utilajele i
dispozitivele necesare punerii n oper a straturilor de fundaie.
8.3. nainte de aternerea agregatelor din straturile de fundaie se vor executa lucrrile pentru
drenarea apelor din fundaie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole i racordrile stratului de fundaie la acestea - precum i alte lucrri
prevzute n acest scop n proiect.
8.4. n cazul straturilor de fundaie prevzute pe ntreaga platform a drumului, cum este cazul
la autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzut a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n afara suprafeei de lucru, n orice
punct al traseului, la cel puin 15 cm deasupra anului sau deasupra terenului n cazul rambleelor.
8.5. n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatr spart se vor
lua msuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n lucru, funcie de
sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de antier.
ART.9. EXPERIMENTAREA EXECUIEI STRATURILOR DE FUNDAIE
9.1. nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s efectueze experimentarea
executrii straturilor de fundaie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaie - strat de fundaie din piatr
spart mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundaie din piatr spart amestec optimal
0-63, cu sau fr substrat de nisip n funcie de soluia prevzut n proiect.
n cazul fundaiei din piatr spart mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast i separat pentru stratul superior din piatr spart mare.
n toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de prob n lungime de min. 30 m
cu limea de cel puin 3,50 m (dublul limii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, n condiii de execuie curent pe antier, a
componentei atelierului de compactare i a modului de acionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dac grosimea prevzut n proiect se poate
executa ntr-un singur strat sau dou i reglarea utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii
respective cu o suprafaare corect.
9.2. Compactarea de prob pe tronsoanele experimentale se va face n prezena Inginerului,
efectund controlul compactrii prin incercri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul, stabilite
de comun acord.
n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut, Antreprenorul va trebui s
realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a componenei utilajului de
compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii i anume:
grosimea maxim a stratului fundaiei ce poate fi executat pe antier;
condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare i intensitatea de
compactare a utilajului).
9.3. Intensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus n oper, n unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat n mc
S - suprafaa compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp
n cazul cnd se folosete tandem de utilaje de acelai tip, suprafeele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaz.
9.4. n cazul fundaiei din piatr spart mare 63-80, se mai urmrete stabilirea corect a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare uoare i rulouri compresoare mijlocii, a
numrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscat pn la fixarea pietrei sparte
63-80 i n continuare a numrului minim de treceri, dup aternerea n dou reprize a splitului de
mpnare 16-25, pn la obinerea ncletrii optime.
Compactarea n acest caz se consider terminat dac roile ruloului nu mai las nici un fel de
urme pe suprafaa fundaiei de piatr spart, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate
n faa ruloului nu mai ptrund n stratul de fundaie i sunt sfrmate, fr ca stratul de fundaie s
sufere dislocari sau deformri.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referin
pentru restul lucrrilor.
Caracteristicile obinute pe sectorul experimental se vor consemna n registrul de antier
pentru a servi la urmrirea calitii lucrrilor ce se vor executa.
ART.10. EXECUIA STRATURILOR DE FUNDAIE
A. FUNDAII DIN PIATR SPART MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
a. Execuia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul recepionat se aterne i se niveleaz balastul, ntr-un singur strat,
avnd grosimea rezultat pe tronsonul experimental astfel ca dup compactare s se obin 10 cm.
Aternerea i nivelarea se vor face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor prevzute n
proiect.
10.2. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se
stabilete de laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire.
Stropirea va fi uniform, evitndu-se supraumezirea local.
10.3. Compactarea straturilor de fundaie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectndu-se componena atelierului, viteza de compactare, tehnologia i
intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile la care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei,
acostamentele se completeaz i se compacteaz odat cu stratul de fundaie, astfel ca stratul de
fundaie s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat i msurile de evacuare
a apelor, conform pct.8.3.
10.5. Denivelrile care se produc n timpul compactrii stratului de fundaie sau care rmn
dupa compactare, se corecteaz cu material de aport i se recompacteaz.
Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz i apoi se
compacteaz din nou.
10.6. Este interzis execuia stratului de fundaie cu balast ngheat.
10.7. Este interzis de asemenea aternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de
zpad sau cu pojghi de ghea.
b. Executia stratului superior din piatr spart mare 63-80
10.8. Piatra sparta mare se aterne, numai dup recepia stratului inferior de balast, care,
prealabil aternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra sparta se aterne i se compacteaz la uscat n reprize. Pn la ncletarea
pietrei sparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care operaiunea se
continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numrul de treceri a atelierului de
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
10.10. Dup terminarea cilindrrii, piatra sparta se mpneaz cu split 16-25, care se
compacteaz i apoi urmeaz umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dup mpnare, cu savur
0-8 sau cu nisip.
10.11. Pn la aternerea stratului imediat superior, stratul de fundaie din piatr spart mare
astfel executat, se acoper cu material de protecie (nisip grunos sau savur).
n cazul cnd stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor i protecia stratului de fundaie din piatr spart mare.
B. STRATURI DE FUNDAIE DIN PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL
10.12. Pe terasamentele recepionate, realizate din pmnturi coezive i pe care nu se prevd
n proiecte mbunatiri ale patului sau realizarea de straturi de form, se va executa n prealabil un
substrat de nisip de 7 cm.
Aternerea i nivelarea nisipului se fac la ablon, cu respectarea limilor i pantelor
prevzute n proiect pentru stratul de fundaie.
Nisipul aternut se umecteaz prin stropire i se cilindreaz.
10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spart amestec optimal se aterne cu un
repartizor-finisor de asfalt, cu o eventual completare a cantitii de ap, corespunztoare umiditii
optime de compactare.
Aternerea i nivelarea se fac la ablon cu respectarea limilor i pantelor prevzute n
proiect.
10.14. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se
stabilete de laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire
uniform evitndu-se supraumezirea local.
10.15. Compactarea stratului de fundaie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia i intensitatea Q/S de compactare.
10.16. La drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a
platformei, acostamentele se completeaz i se compacteaz odat cu stratul de fundaie, astfel ca
acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat i msurile de evacuare a
apelor conform pct.8.3.
10.17. Denivelrile care se produc n timpul compactrii sau care rmn dup compactarea
straturilor de fundaie din piatr spart mare sau din piatr spart amestec optimal se corecteaz cu
material de aport i se recompacteaz.
Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se decapeaz dup contururi regulate, pe toat
grosimea stratului, se completeaz cu acelai tip de material, se reniveleaz i apoi se cilindreaz din
nou.
10.18. Este interzis execuia stratului de fundaie cu piatr spart amestec optimal ngheat.
10.19. Este interzis de asemenea aternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul
acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de ghea.
ART.11. CONTROLUL CALITII COMPACTRII STRATURILOR DE FUNDAIE
11.1. n timpul execuiei straturilor de fundaie din balast i piatr spart mare 63-80, sau din
piatr spart amestec optimal, se vor face verificrile i determinrile artate n tabelul 7, cu frecvena
menionat n acelai tabel.
n ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie aceasta se
determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie i deflectometrie a capacitii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i
semirigide, indicativ CD 31-2002.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ine urmtoarele evidene privind calitatea stratului
executat:
compoziia granulometric a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim,
densitate maxim uscat)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant).
Tabel 7
Nr.
crt.
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFIC
FRECVENE MINIME
LA LOCUL DE PUNERE
N LUCRU
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
1 ncercarea Proctor modificat
- strat balast
- strat piatr spart amestec optimal
- STAS 1913/13-83
2 Determinarea umiditii de compactare
- strat balast
minim 3 probe la o suprafa de
2000 mp de strat
STAS 1913/1-82
3 Determinarea grosimii stratului compactat
- toate tipurile de straturi
minim 3 probe la o suprafa de
2000 mp de strat
-
4 Verificarea realizrii intensitii de compactare Q/S
- toate tipurile de straturi zilnic
-
5 Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutii volumice pe teren
- strat balast
minim 3 pct. ptr. suprafee <
2000 mp i minim 5 pct. pt.
suprafee > 2000 mp de strat
STAS 1913/15-75
STAS 12288-85
6 Verificarea compactrii prin ncercarea cu p.s. n faa
compresorului
minim 3 ncercri la o suprafa
de 2000 mp
STAS 6400-84
7 Determinarea capacitii portante la nivelul superior
al stratului de fundaie
- toate tipurile de straturi de fundaie
n cte dou puncte situate n
profiluri transversale la distane
de 10 m unul de altul pt. fiecare
band cu lime de 7,5 m
Normativ
CD 31-2002
3.4.C A P I T O L U L IV
CONDIII TEHNICE. REGULI I METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundaie este cea din proiect.
Abaterea limit la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul,
la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafa de drum.
Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepiei.
12.2. Limea stratului de fundaie este cea prevzut n proiect.
Abaterile limit la lime pot fi 5 cm.
Verificarea limii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversal a stratului de fundaie este cea a mbrcminii sub care se execut,
prevzut n proiect.
Abaterea limit la pant este 4%, n valoare absolut i va fi msurat la fiecare 25 m.
12.4. Declivitile n profil longitudinal sunt aceleai ca i cele ale mbrcminilor sub care se
execut.
Abaterile limit la cotele fundaiei, fa de cotele din proiect pot fi 10 mm.
ART.13. CONDIII DE COMPACTARE
13.1. Straturile de fundaie din piatr spart mare 63-80 trebuie compactate pn la realizarea
ncletrii maxime a agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeai
natur petrografic, ca i a pietrei sparte utilizate la execuia straturilor i cu dimensiunea de circa 40
mm, aruncat n faa utilajului cu care se execut compactarea.
Compactarea se consider corespunztoare dac piatra respectiv este strivit fr ca stratul
s sufere dislocri sau deformri.
13.2. Straturile de fundaie din piatr spart amestec optimal trebuie compactate pn la
realizarea urmtoarelor grade de compactare minime din densitatea n stare uscat maxim
determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III
- 100%, n cel puin 95% din punctele de msurare;
- 98%, n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi i/n toate punctele de
msurare la drumurile de clasa tehnic II i III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV i V
- 98%, n cel puin 93% din punctele de msurare;
- 95%, n toate punctele de msurare.
13.3. Capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de fundaie se consider realizat
dac valorile deformaiilor elastice msurate, nu depesc valoarea deformaiilor elastice admisibile,
care este de 250 sutimi de mm.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI DE FUNDAIE
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se efectueaz cu ajutorul dreptarului de 3,00 m
lungime astfel:
n profil longitudinal verificarea se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i denivelrile
admise pot fi de maximum 2,0 cm, fa de cotele proiectate;
n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect i denivelrile
admise pot fi de maximum 1,0 cm, fa de cotele proiectate.
n cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini, se
va face corectarea suprafeei fundaiei.
3.5. C A P I T O L U L V
RECEPIA LUCRRILOR
ART.15. RECEPIA PE FAZA DETERMINANT
Recepia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind
controlul statului n fazele de execuie determinante, elaborat de MLPAT i publicat n Buletinul
Construciilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaie sunt complet
terminate i toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 i 14.
Comisia de recepie examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i
calitative impuse de proiecte i de caietul de sarcini, precum i constatrile consemnate pe parcursul
execuiei de ctre organele de control.
n urma acestei recepii se ncheie Proces verbal de recepie pe faz n registrul de lucrri
ascunse.
ART.16. RECEPIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR
Recepia preliminar se face la terminarea lucrrilor, pentru ntreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.
ART.17. RECEPIA FINAL
Recepia final va avea loc dup expirarea perioadei de garanie pentru ntreaga lucrare i se
va face n condiiile respectrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
ANEX
CAIET DE SARCINI GENERALE
FUNDAII DE PIATR SPART I/SAU DE PIATR SPART
AMESTEC OPTIMAL
REFERINE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiiile de
publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulaiei i de instruire a restriciilor de
circulaie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public i/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea i ntreinerea drumurilor i
podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu
mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de
ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i
podurilor.
II. NORMATIVE TEHNICE
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie i
deflectometrie a capacitii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple i semirigide.
III. STANDARDE
SR 662:2002 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier.
Condiii tehnice de calitate.
SR 667:2001 - Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de
drumuri. Condiii tehnice de calitate.
STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate i drumuri.
Metode de ncercare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditii.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. ncercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe
teren.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu
liani minerali. Metode de ncercare.
STAS 6400-84 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie.
Condiii tehnice generale de calitate.
96. STAS 12.288-85 - Lucrri de drumuri. Determinarea densitii straturilor
rutiere cu dispozitivul cu con i nisip.
CAPITOLUL 4
STRAT DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE
EXECUTATE LA CALD
CUPRINS
4.1. GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
4.2. CAP.I. MATERIALE
ART.5. FILER
ART.6. LIANTI
ART.7. ALTE MATERIALE
4.3. CAP.II. CONDITII TEHNICE
ART.8. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
ART.9.COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.10.CARACTERISTICILE FIZICO MECANICE ALE MIXTURII ASFALTICE
ART.11. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE.
4.4. CAP.III. EXECUTIA LUCRARILOR
4.5. CAP.III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.12. ACCEPTAREA UTILAJULUI
ART.13. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
ART.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
ART.15. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.16. CONTROLUL FABRICATIEI
4.6. CAP.III.2. PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
ART.17. TRANSPORT
ART.18. LUCRARI PREGATITOARE
ART.19. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
ART.20. COMPACTAREA
ART.21. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA
4.7. CAP.IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART.22. VERIFICAREA MATERIALELOR
ART.23. VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA
ART.24. VERIFICAREA COMPACTARII
ART.25. VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI
ART.26. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
ART.27.VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE ALE
MIXTURILOR ASFALTICE SI IMBRACAMINTILOR GATA EXECUTATE
ART.28. FRECVENTA VERIFICARILOR
4.8. CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR
ART.29. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
ART.30. RECEPTIA FINALA
4.1. GENERALITATI
ART 1.OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a stratului de baza
executat la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia
drumurilor de exploatare..
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza executate din mixturi
cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt caracterizate in functie de granulozitatea
agregatelor din care sunt preparate, astfel:
tip AB1 -mixturi asfaltice cu agregate mijlocii
tip AB2 -mixturi asfaltice cu agregate mari
Alegerea tipului de mixtura se face la proiectarea sistemului rutier,in functie de clasa tehnica
a drumului ( conform tabelului 12.1) si de resursele de materiale.
Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un suport care
trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.
Tabelul 12.1
Nr.
crt.
Tipul mixturii asfaltice Simbol
Clasa tehnica
a drumului
Tipul agregatelor
naturale peste 3,15 mm
1
Anrobat bituminos cu
agregate mari
AB2 I - V
I Cribluri
II Min.35%cribluri si pietris concas
III Pietris concasat
IV-V Pietris sortat
2
Anrobat bituminos cu
agregate mijlocii
AB1 II - V
II Min.35%cribluri si pietris concas
III Pietris concasat
IV-V Pietris sortat
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prezentului Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de baza, a
incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de specialitate va fi asigurata de o
firma cu experienta in aceste lucrari.
4.2.CAP.I. MATERIALE
Agregatele naturale prelucrate si neprelucrate care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice
destinate straturilor de baza, sunt urmatoarele:
- agregate naturale de cariera, conform SR EN 933-2 (serie noua de site) sau serie veche
conf. SR 667
- cribluri sort 4 -8; 8-16; 16-25;
- nisip de concasare sort 0-4;
- savura sort 0-8;
- agregate naturale de balastiera, conform STAS 662:
- pietris sort 7-31 sau 7-16 si 16-31;
- nisip natural sort 0-3; 3-7 sau 0-7;
- nisip si pietris, sorturi 0-3; 0-7; 3-7; 7-16; 16-25 sau 16-31rezultate din concasarea
agregatelor de rau, cu caracteristici corespunzatoare nisipului de concasare, respectiv
criblurilor prevazute de SR 667.
Obs: Setul de site si ciururi din vechiul standard sunt valabile in paralel cu seria noua de site
SR EN 933-2 pentru o perioada de 2 ani.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme
betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitatea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de
laborator care atesta calitatea acestora.
Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile cap.
IV din prezentul caiet de sarcini.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
ART.5. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 539,
respectiv:
- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max 1%
Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar
prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul de calcar, continutul in filer
de var stins poate fi de maxim 2 %.
Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui institut de specialitate pe
baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.
Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
ART.6 LIANTI
Pentru realizarea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se vor folosi urmatoarele tipuri de
bitum :
-bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda
-bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece
Tipul de bitum care se va utiliza se va preciza in caietul de sarcini special.
Delimitarea zonelor climatice este indicata in harta anexa la SR 174-1.
Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 12.2
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale,in cadrul studiilor preliminare se
va stabili necesitatea aditivarii acestuia.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la prepararea mixturii asfaltice trebuie
sa fie de:
- min.80% pentru agregate naturale de cariera, in cazul drumurilor de clasa tehnica I si II ;
- min.75% pentru agregate naturale de balastiera, in cazul drumurilor de clasa tehnica III si IV.
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire, sistem de
inregistrare a temperaturilor ( pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare.
Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida conform
STAS 8877 sau altor reglementari tehnice in vigoare.
Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curatate in
prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.
CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER
Tabelul 12. 2
Nr.
crt
Caracteristici UM
Bitum
Metode de determinare
D 60/80 D80/100
1 Penetratie la 25
0
C 1/10 mm 6080 80100 STAS 42
2 Punct de inmuiere inel si bila
0
C 4855 4449 STAS 60
3
Ductilitate la:
- 5
0
C, min. cm 4,0 5,0 SR 61
- 25
0
C, min cm 100 100 SR 61
4 Punct de rupere FRAASS, max
0
C -13 -15 STAS 113
5 Punct de inflamabilitate Marcusson,
min.
0
C 250 250 STAS 5489
6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 STAS 115
7
Stabilitate in film subtire a bitumului la
163
0
C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0.8 Instructiuni tehnice AND nr 535
Determinarea stabilitatii in strat
subtire a bitumului pentru drumuri
Incercarea TFOT
- penetratia reziduala, min. % 50 47
- cresterea punctului de inmuiere, max.
0
C 9 9
- ductilitatea reziduala la 25
0
C, min cm 50 75
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 Instructiuni tehnice AND nr.536
Determinarea stabilitatii in strat
subtire a bitumului pentru drumuri
Incercare RTFOT
- penetratia reziduala, min. % 50 47
- cresterea punctului de inmuiere, max.
0
C 9 9
- ductilitatea reziduala la 25
0
C, min. cm 50 75
8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 15
0
C g/cm
3
0,995 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80 STAS 10.969/3
* metoda a) sau b) in functie de dotare
** agregate etalon = agregate Chileni sort 5-8
ART.7. ALTE MATERIALE
Se pot utiliza produse speciale pentru:
- aditivarea bitumului
- amorsarea stratului suport
4.3.CAP. II. CONDITII TEHNICE
ART.8. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste prin calcul de
dimensionare, in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.
Grosimea minima constructiva totala a stratului de baza este stabilita conform STAS 6400,
avand urmatoarele valori:
- 5,0 cm,pentru mixturi asfaltice cu agregate mijlocii ( tip AB1)
- 6,0 cm pentru mixturi asfaltice cu agregate mari.( tip AB2)
In grosimea stratului de baza stabilita prin calculul de dimensionare nu se include si mixtura
necesara pentru egalizarea stratului suport.
Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei stratului de baza sunt
aceleasi ca si ale imbracamintii sub care se executa,conform SR 174 .
Abaterile limita locale admise de la grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat in parte
sunt de max.10%
Abaterile limita locale admise la latimea stratului sunt de 50 mm
Abaterile limita admise la cotele profilului longitudinal sunt de 20 mm, cu conditia respectarii
pasului de proiectare adoptat.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de 5 mm/m.
Denivelarile maxime admise in profil longitudinal sub dreptarul de 3,00 m sunt de max 10 mm.
ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
Compozitia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de baza se va stabili pe baza unui
studiu preliminar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet
de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la un
laborator autorizat.
Formula de compozitie stabilita, sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi
supusa aprobarii beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a
fiecarui material component;
- realizarea a cinci formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in
intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;
- determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall si pe
epruvete cubice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.
Dupa verificarea compozitiei propuse de antrepenor, beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau
propuneri de modificare, accepta formula propusa.
Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera,
din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera sau numai din agregate naturale de
balastiera, functie de clasa tehnica a drumului, conform tabelului 12.3.
Tabelul 12.3
Clasa tehnica
a drumului
Agregate naturale utilizate
I
(Autostrazi)
- Cribluri sort 4-8, 8-16, 16-25
- Nisip de concasare sort 0-4
- Nisip natural sort 0-3 sau 0-7 ( raport 1;1 cu nisipul de concasare)
- Filer
II
- Cribluri: min.35% ( recomandabil sort 16-25 sau 8-16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4 ( raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-3 sau 0-7)
- Pietris sort 7-16, 16-25 sau 16-31 rezultat din concasarea agregatelor de
rau
- Nisip natural sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Filer
III
- Pietris concasat sort 7-16 sau 16-31
- Nisip natural sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8 (raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-3 sau 0-7)
- Filer
IV-V
- Pietris sort 16-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31
- Nisip sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
- Filer
NOTE:
1.In cazul drumurilor de clasa tehnica III, daca nisipul sort 0-3 si 3-7 rezulta din concasarea
agregatelor naturale de rau, se poate renunta la utilizarea nisipului de concasare sort 0-3 sau a
savurii sort 0-8.
2.In cazul drumurilor de clasa tehnica IV V se poate utiliza si balast
3.In cazul in care exista resurse locale avantajoase si cand adoptarea acestei solutii s-s
facut pe baza unor calcule tehnico-economice, agregatele naturale de cariera sau pietrisurile
concasate se pot utiliza si la clasele tehnice de drum inferioare fata de prevederile din tabelul 12.3.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
prezentate in tabelul 12.4
Tabelul 12.4
Nr crt.
Fractiuni de aggregate din
amestecul total,
% de masa
Mixtura asfaltica
AB1 AB2
1
Filer si fractiuni din nisipuri sub
0,1(0,09)mm
414
( 412)
312
( 210)
2
Filer si nisip, fractiunea
0,14 (0,093,15) mm Diferenta pana la
100 %
3
Agregate naturale cu dimensiunea
peste 4 (3,15) mm
2247
(3055)
3666
(5075)
4
Agregate naturale cu dimensiunea
peste 25(31,5) mm
Max.10 Max 10
NOTA: Dozajul de filer conform STAS 539 trebuie sa fie de min.4 %
Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa in limitele din tabelul 12. 5 si
fig.1 si 2.

Tabelul 12.5
Nr.
crt.
Specificatii
Mixtura asfaltica tip:
AB1 AB2
1
Treceri, %, prin site cu ochiuri patrate de:
31,5 mm 100 100
25 mm 90100 90100
16 mm 80100 71100
8 mm 6791 5086
4 mm 5378 3463
1 mm 3058 1439
0,5 mm 2047 932
0,25mm 1034 525
0,1 mm 514 311
0,08mm 39 28
2
Treceri, %, prin site cu ciururi cu ochiuri cu ochiuri patrate si rotunde de
2
:
31,5 mm 90100 90100
25mm 85100 80100
16mm 77100 65100
8 mm 6488 4580
3,15mm 4570 2550
0,63mm 2252 1035
0,20mm 630 422
0,09mm 412 210
3
Zona granulometrica a amestecului
de agregate naturale
Fig. 1 Fig.2
1)
: conform SR EN 933-2

2)
: prevederi valabile numai pentru perioada 2000 2002 pana la dotarea
laboratoarelor cu seturi conform SR EN 933-2
Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform STAS
1338/1,2,3 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de specialitate .
In tabelul 12.6 sunt specificate limitele recomandate pentru continutul de bitum in functie de
tipul mixturii asfaltice si de continutul de agregate concasate din acestea. Se precizeaza ca limitele
continutului de bitum sunt orientative.
Tabelul 12.6
Tipul agregatului natural din
mixtura asfaltica
Continutul de liant,%din masa mixturii asfaltice tip:
AB1 AB2
-agregate naturale concasate 3,65,4 3,45.0
-agregate naturale de balastiera
neconcasate
3,55,0 3,34,8
Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul prescris trebuie sa
se incadreze in limitele din tabelul 12.7.
Tabelul 12.7
Elemente componente
ale mixturii asfaltice
Abateri admise fata de dozaj, %
Continut de bitum 0,3
Fractiuni de agregate naturale:
2531,5 5
1625 5
816 5
48 (3,158) 5
14 (0,633,15) 4
0,51 (0,20,63) 3
0,10,5 (0,090,2) 2
00,1 (00,09) 1,5
Continut de agregate concasate: 10
ART.10. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip
Marshall si pe epruvete cubice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru
stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, ( de la malaxor,
de la asternere sau din stratul gata executat), pentru verificarea calitatii mixturii.
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face conform
STAS 1338/1, STAS 1338/2, iar rezultatele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul
12. 8.
Tabelul 12.8
Nr crt. Caracteristici
Clasa tehnica
a drumului
Bitum tip
Mixtura Tip
AB1 AB2
1.Incercari pe epruvete Marshall
1.1 Stabilitatea Marshall la 60
0
C,
KN,min
I-III
D60/80
5,0 5,5
IV-V 4,5 5,0
I-III
D80/100
4,5 5,0
IV-V 4,0 4,5
1.2 Indice de curgere,mm I-III
D60/80
1,5-4,0 1,5-3,5
IV-V 1,5-4,5 1,5-4,0
I-III D80/100 1,5-4,5 1,5-4,0
IV-V 1,5-4,5 1,5-4,5
1.3
Densitate aparenta,kg/m
3
, min. I-V
D60/80
D80/100
2200 2200
1.4 Absorbtie de apa,% vol. I-V -- 28 28
2.Incercari pe epruvete cubice
2.1 Rezistenta la compresiune la
22
0
C,N/mm
2
,min
I-V
D60/80
D80/100
2,5 2,5
2.2 Reducerea rezistentei dupa 28
zile pastrare in apa,%,max.
I-V
D60/80
D80/100
30 30
2.3 Densitate aparenta,kg/m
3
, min.
I-V
D60/80
D80/100
2150 2150
2.4 Absorbtie de apa,% vol.
I-V
D60/80
D80/100
210 210
Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la
malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9
0
C mai mare
decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.
ART.11. CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT
Stratul de baza gata executat trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini atat din punct de vedere al caracteristicilor fizico mecanice cat si al gradului de
compactare si uniformitatii stratului.
Gradul de compactare trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 12.9.
Tabelul 12.9
Nr.
Crt.
Caracteristici
Tipul mixturii
AB1 AB2
1 Densitatea aparenta, kg/m
3
, min. 2150 2150
2 Absorbtia de apa, % vol. 210 210
3 Gradul de compactare, %,min. 96 96
Uniformitatea suprafetei stratului de baza se verifica cu dreptarul si pana conform SR 172-
2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3 m sunt de
max.10 mm atunci cand stratul de baza se acopera imediat cu imbracaminte bituminoasa si
conform tabelului 12.10 atunci cand stratul de baza se da in circulatie inainte de aplicarea
imbracamintii bituminoase.
Tabelul 12.10
Clasa tehnica a drumului Denivelarea admisibila, mm
I Max.3
II Max.4
III Max.5
IV-V Max.7
4.4. EXECUTIA LUCRARILOR
4.4.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART. 12. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la
realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
AR.13. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Statia de preparare a mixturilor asfaltice, va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute prin Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site sau ciururi care sa asigure
respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control al dozarii componentelor si de
blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Instalatiile sunt, de regula, in flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de predozare,
uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului, precum si de malaxare fortata a componentilor.
In cazul instalatiilor in flux continuu, dozarea agregatelor naturale se va realiza in doua
etape, astfel:
- pe sorturi, la fiecare predozator, care va fi dotat cu un sistem de extractie cu viteze
variabile etalonat sau cu un dozator gravimetric montat pe fiecare banda;
- global, cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului.
In acelasi caz, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural cu
cantitatea de bitum introdusa in uscator malaxor se va face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie sa fie dotata cu sisteme de inregistrare si
afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de variatia densitatii acestuia cu
temperatura, astfel incat la 150170 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de 1,091,1 litri.
Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a
caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna fiecare de o joja in
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire oricat de mica.
Toleranta admisa privind temperatura liantului este de +/- 3
0
C
Stocarea si dozarea filerului
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita dozarea filerului in
tolerantele de +/- 1.5%
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de
fabricatie.
Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare celor indicate
prin Caietul de sarcini, temperaturi care ar putea conduce la arderea liantului.
Dozarea liantului
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si
dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea dozajului prescris in
tolerantele de +/- 0,3 %
Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
Malaxarea
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata
timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum
segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea temperaturii
impuse a mixturii asfaltice.
ART.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare :
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant ;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna
aprobarii dirigintelui.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtiner.ea autorizatiei
de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
AR.15. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice este urmatorul:
- reglarea predozatoarelor instalatiei prin incercari, astfel incat curba granulometrica a
amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta
din tabelul 7.
- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator- malaxor), unde are loc
uscarea si incalzirea acestora;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in
flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece,
dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor, respectiv in uscator
malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii asfaltice si evacuarea in buncarul de stocare.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice se stabilesc in
functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale) si vor fi cele aratate in Tabelul 12.11, cu
observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se aplica la executia
imbracamintilor bituminoase in zone climatice reci.
Tabelul 12.11
Tipul liantului Agregate naturale
Bitum
Mixtura asfaltica la iesirea
din malaxor
Temperatura (
o
C)
D60/80 170 190 155 165 165 175
D80/100 165 185 150 160 160 170
Este interzisa incalzirea agregatelor si a bitumului peste valorile din tabelul 12.11, pentru a
evita degradarea liantului in procesul tehnologic.
ART.16. CONTROLUL FABRICATIEI
Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa, (in cazul
lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale), este cea indicata in tabelul 12.12
FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE
Tabelul 12.12
FAZA DE
EXECUTIE
NATURA CONTROLULUI SAU
A INCERCARII
FELUL *
)
CONTROLULUI
FRECVENTA CONTROLULUI
SAU A INCERCARII
A B C
STUDIU
Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura
Caracteristici fizico-mecanice X --- --- asfaltica
F
A
B
R
I
C
A
T
I
E
Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei
Incadrarea agergatelor in zona
granulometrica
X X --- La inceperea campaniei sau ori de
cate ori se schimba agregatele
Starea de curatenie a
agregatului
X X ---
Temperatura bitumului la
introducerea in malaxor
--- X --- Permanent
Temperatura agregatului la
iesirea din uscator
--- X --- Permanent
Functionarea dispozitivelor de
dozare si curatire
--- X --- La inceperea fiecarei zile de lucru
Granulozitatea amestecului de
agregate la iesirea din malaxor
inainte de adaugarea bitumului
--
X --- Zilnic sau ori de cate ori se
observa o calitate
necorespunzatoare a mixturii
asfaltice
Temperatura mixturii asfaltice
la preparare --
X --- La fiecare ora a fabricatiei
Incadrarea dozajului de bitum
in dozajul prestabilit --
X --- Zilnic
Compozitia mixturii asfaltice
--
X --- Zilnic
Pergatirea stratului suport
--
X --- Zilnic, la inceperea asternerii
Temperatura mixturii la
asternere si compactare --
X --- Permanent
Modul de compactare si
executie rosturi --
X --- Zilnic
Compozitia mixturii
--
Cate o proba de 20 kg la fiecare
Caracteristici fizice mecanice
--
200 .. 400 tone mixtura in functie
de productivitatea instalatiei
*
)
A incercari preliminare
B control de calitate
C control de receptie
Prevederile indicative din tabelul 12.12 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de
fabricatie cu dispozitive de control si de blocare.
4.4.2. PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
ART.17.TRANSPORT
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioane cu
bene metaice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca
cu acesta (motorina, pacura, etc.)
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de punerea in opera de asa maniera incat sa
nu existe intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la
terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.
ART.18. LUCRARI PREGATITOARE
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie bine curatat. Astfel se vor
degaja acostamentele cu lama autogrederelor si se va matura cu peria mecanica partea
carosabila.
In cazurile in care stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau prezinta
denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora, respectiv de aducere la cotele prevazute in
proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare.
Se vor remedia toate defectiunile existente conform reglementarilor tehnice in vigoare si se
vor rezolva problemele privind drenarea apelor.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport si rosturile de lucru se vor amorsa cu
emulsie bituminoasa. Amorsarea se va realiza mecanizat, cu autoraspanditorul de emulsie sau cu
alt dispozitiv special, astfel incat sa se asigure dozajele prescrise si sa se realizeze o pelicula
uniforma de emulsie, respectiv de bitum.( In functie de natura stratului suport, cantitatea de
emulsie raspandita trebuie sa asigure un dozaj de bitum rezidual de 0,30,5 kg/m
2
).
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.
ART.19. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in opera a mixturilor
asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea
lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii speciale.
Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C,
pe timp uscat, in perioada martie octombrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea
forului tutelar al Administratiei Drumului.
Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie sau vant puternic si se reiau numai dupa
uscarea suportului.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului 12. 13.

Tabelul 12.13
Tipul
liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
Temperatura mixturii asfaltice la
compactare
o
C, min
o
C, min inceput sfarsit
D 60/80 155 150 110
D 80/100 150 145 105
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12. 13 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata
locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca
urmare a unei pene.
Grosimea stratului de asternere
In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii asfaltice se face
intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:
a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie conform cap.12.4
b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut nu trebuie sa depaseasca 12 cm.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu pe fiecare strat, pe toata
lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul unor intreruperi
accidentale se va proceda conform indicatiilor din SR 172 2 pct.2.4.6.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este
posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a
se evita o raspandire neuniforma a materialului.
Rosturi longitudinale si transversale.
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura
sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma
rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in
asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de banda de
circa 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte
de realizarea benzii noi.
ART.20.COMPACTAREA
In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de compactare va
fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul
primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub
responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala
antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin caietul de
sarcini.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind
compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o compactitate superioara valorii de
95% din densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de
asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor respecta prescriptiile
din STAS 174-2.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau
cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata
se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, conform reglementarilor in vigoare,
atelierul de compactare este alcatuit din:
A. Compactor cu pneuri de 160 kN si compactor cu rulouri netede de 120 kN sau
B. Compactor cu rulouri netede de 120 kN.
In tabelul 12.14 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare
minim necesar.
Tabelul 12.14
ATELIER DE COMPACTARE
A B
Specificatii
COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE 120
KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120 KN
NUMAR DE TRECERI
Strat de baza 12 4 14
Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud
obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre aprobare
dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata
sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere sau a caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici sau cu maiul.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar corectandu-se
dupa prima trecere a compactorului.
La inceperea lucrului pe a doua banda sau la reluarea lucrului pe aceiasi banda, zonele
aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie
verticala care se amorseaza, procedandu se conform SR 174 2.
La executia lucrarilor in mai multe straturi successive, asternerea si compactarea se vor
efectua separat pentru fiecare strat in parte.In acest caz rosturile de lucru transversale si
longitudinale ale straturilor successive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se va urmari asigurarea
unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicandu-se la cel mult 24 de ore de la data
executiei primului strat a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata.In cazul in care cel de al
doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 ore, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica
a primului strat si amorsare conform pct. 12.5.2
ART.21. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA
Este recomandata aplicarea imbracamintii asfaltice peste stratul de baza imediat dupa
executia acestuia, in acelas sezon de lucru.In cazul in care acest lucru nu este posibil si stratul de
baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin
aplicarea unui tratament bituminos conform STAS 599 sau a unor straturi bituminoase foarte
subtiri la rece cu emulsie bituminoasa.
Alegerea solutiei de protejare a stratului de baza se face de catre proiectant la intocmirea
proiectului de executie, de comun accord cu beneficiarul si constructorul lucrarii.
4.5. CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART. 22. VERIFICAREA MATERIALELOR
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la cap.12.3 din
prezentul Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul de
santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de agregate,
respectiv din tancul de bitum.Verificarile constau in urmatoarele:
a) Bitum
penetratie la 25
0
C, STAS 42 ,SR 754;
punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;
ductilitatea la 25
0
C,SR 61,SR 754 (pentru drumuri clasa tehnica I si II)
b) Criblura
natura mineralogica STAS 6200/4
granulozitatea STAS 730 ,SR 667;
coeficient de forma STAS 730 , SR667;
continut de fractiuni sub 0,09 mm STAS 730 , SR 677;
continut de argila STAS 730 ,STAS 4606;
c) Pietris
granulozitatea STAS 730,STAS 662;
forma granulelor STAS 730,STAS 662;
continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730,STAS 662;
parte levigabila STAS 4606, STAS 662.
- natura mineralogical STAS 4606,STAS 662;
d) Nisipuri
granulozitatea STAS 4606,STAS 730, STAS 662, SR 667;
materii organice STAS 4606
continutul in corpuri straine STAS 4606, STAS 662; SR 667;
echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)
e) Balast
- granulozitatea STAS 4606, STAS 662;
- echivalentul de nisip STAS 730, STAS 662;
f) Filer
finetea STAS 539;
umiditatea STAS 539.
ART. 23. VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturii
asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 12.12 astfel:
Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la inceputul
fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;
Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent
Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
- tehnologia de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de
adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a
mixturilor asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si
asternere: zilnic.
ART. 24. VERIFICAREA COMPACTARII
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta :
cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor pe
pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru
a se asigura ca nu exista abateri semnificative ale rezultatelor obtinute, fie inopinant, fie ca urmare
a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrise, obtinuta in timpul studiului preliminar,experimental, dirigintele impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , sunt hotarate
alte conditii.
Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultatele initiale, se va considera ca
atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si, in acest caz, va putea fi aplicata pentru toata
perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive o penalitate, fara ca durata acesteia
sa poata depasi o saptamana.
Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau\si a
personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.
Verificarea gradului de compactare al stratului de baza
Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot
parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din
probe intacte (pe fiecare strat), prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote
conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura
asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare reprezinta raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice
din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator din aceeasi
mixtura asfaltica.
Valorile gradului de compactare trebuie sa corespunda celor aratate in tabelul 12.9.
In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit
masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se pot utiliza
numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.
Art. 25. VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI
a) Reglajul de suprafata
Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie egala
cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de 10%.
b) Reglarea nivelmentului
Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt de 1,5 cm
Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
ART. 26. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul
suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400.
Verificarea grosimii stratului de baza se face in functie de datele inscrise in buletinele
de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din stratul gata executat, iar la aprecierea
comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la 1 m de marginea
imbracamintii.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment.
Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu chipamente adecvate omologate.
ART. 27. VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO- MECANICE
ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI STRATULUI GATA EXECUTAT
Verificarea se face fie:
- pe mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg pentru
fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul mixturii, dar cel putin o
proba pe zi;
pe mixturi asfaltice prelevate din stratul gata executat: o placa de minimum 40x40cm
pentru fiecare 7000 m
2
suprafata executata sau carote .
in situ, pe stratul gata executat, prin metode nedistructive omologate.
Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la aproximativ 1 m
de la marginea drumului, incheindu-se un proces verbal .
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa reprezinte
cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
- masurarea grosimii stratului;
- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
- deteminarea caracteristicilor mixturii asfaltice ( compozitie, caracteristici fizico mecanice,
IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini al lucrarii.
Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice:
Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform STAS 1338/2
granulozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor
stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt prevazute in tabelul
12.15
Tabelul 12.15
Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, %
2531,5 5
1625 5
816 5
48 (3,158) 5
14 (0,633,15) 4
0,51 (0,20,63) 3
0,10,5 (0,090,2) 2
00,1 (00,09) 1,5
Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj trebuie sa fie cuprinsa in intervalul
(00,3)%.
Verificarea punctului de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut de mixtura asfaltica trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max.9
0
C
mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.In cazul utilizarii la
extractie a solventilor organici care contin clor ( ex. cloroform), care durifica bitumul, valoarea reala
a punctului de inmuiere se va obtine scazand cu 8
0
C valoarea IB obtinuta.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete Marshall si
epruvete cubice.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda conditiilor din
SR 7970 , respectiv din tabelul 12. 8 al prezentului caiet de sarcini
ART. 28. FRECVENTA VERIFICARILOR
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa verificarilor va fi
cea indicata mai jos:
- la fabricatie- in tabelul 12.12
- la executie in tabelul 12.16
Tabelul 12.16
FAZA DE EXECUTIE
NATURA CONTROLULUI
SAU A INCERCARII
CATEGORIA DE
CONTROL
FRECVENTA
CONTROLULUI
A B C
EXECUTAREA
LUCRARII
Temperatura de asternere X \permanent
Etalonarea atelierului de
compactare
X
La inceputul exec. lucrarilor apoi
un control ocazional de
compactare neconforma
CONTROLUL
PROFILELOR
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
X X O carota la fiecare 250 ml. de
drum
Reglajul de suprafata :
controlul cantitatii medii asternute X X
In fiecare zi si la sfarsit de
santier
Reglarea nivelmentului
X
In fiecare punct indicat de
diriginte
Controlul denivelarilor
X
In fiecare punct indicat de
diriginte
A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie
4.6. CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR
ART. 29. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in conformitate cu HG nr
273/1994 in doua etape :
- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului Caiet de Sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .
ART. 30. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul Caiet de Sarcini.
CAPITOLUL 5
MRCMINI BITUMINOASE CILINDRATE
EXECUTATE LA CALD
CUPRINS
5.1. GENERALITI
5.1.1. OBIECT I DOMENIU DE APLIC ARE
5.1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
5.1.3. SIMBOLURI
5.1.5. STANDARDE DE REFERINA
5.2. MATERIALE
5.2.2. FILER
5.2.3. LIANI
5.2.4. POLIMERI.
5.2.5. ADITIVI
5.2.6. FIBRE
5.3. CONDIII TEHNICE
5.3.2. CARACTERISTICILE SUPRAFEEI MBRAC AMINTII BITUMINOASE
5.2.3. COMPOZIIA I CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURII
ASFALTICE
5.4. EXECUIA LUCRRILOR
5.4.1.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
5.4.1.2. STAIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
5.4.1.3. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
5.4.1.4. REGLAREA STAIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
5.4.1.5. CONTROLUL FABRICAIEI
5.4.2. PUNEREA N OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
5.4.2.1. TRANSPORT
5.4.2.2. LUCRRI PREGTITOARE
5.4.2.3. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
5.4.2.4. COMPACTAREA
5.4.2.5. REGLAREA PROFILELOR
5.4.2.6. TRATAREA SUPRAFEEI
5.5. REGULI I METODE DE VERIFICARE A CALITII
5.5.1. VERIFICAREA MATERIALELOR
5.5.2. VERIFICAREA PREPARRII I PUNERII N OPERA
5.5.3. VERIFICAREA COMPACTRII
5.5.4. VERIFICAREA PROFILELOR N TIMPUL EXECUIEI
5.5.5. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
5.5.6. VERIFICAREA RUGOZITII
5.5.7. VERIFICAREA COMPOZIIEI I CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE
ALE MIXTURILOR ASFALTICE I IMBRACAMINTILOR EXECUTATE
5.5.8. FRECVENT A VERIFICARILOR
5.6. RECEPIA LUCRRILOR
5.6.1. RECEPIA LA TERMINAREA LUCRRILOR
5.1. GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice de calitate ale mbrcminilor
bituminoase cilindrate executate la cald, pentru drumuri i strzi.
Imbrcminile bituminoase cilindrate executate la cald sunt realizate din mixtur asfaltic:
cu bitum neparafinos pentru drumuri;
cu bitum modificat cu polimeri;
stabilizat cu fibre;
cu bitum aditivat.
Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabilete n funcie de clasa tehnic
a drumului i de categoria tehnic a strzii, conform tabelelor l i 2. Alegerea tipului de
mbrcminte bituminoas se stabilete prin proiectul de execuie, pe baza performanelor
necesare mixturii asfaltice i a studiului tehnico-economic.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica mbrcminilor executate din mixturi cu
nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase
5.1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
Imbrcminile rutiere bituminoase cilindrate la cald sunt alctuite, n general, din doua
straturi
stratul superior, de uzura sau de rulare,
stratul inferior, de legtura.
n unele cazuri, la propunerea proiectantului, mbrcmintea bituminoasa cilindrat se
executa intr-un singur strat, care trebuie s ndeplineasc condiiile stratului de uzura.
Tipurile de mixturi asfaltice prevzute pentru execuia stratului de uzur cuprinse n prezentul
caiet de sarcini sunt conform tabelului l i sunt clasificate n funcie de granulozitate i de
dimensiunea maxim a granulelor agregatelor.
Tabel 1
Nr.
crt.
Clasa tehnic a
drumului
Categoria tehnic
a strzii
Stratul de uzur
Tipul mixturii asfaltice
1)
1 I I
Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre. MASF 8, MASF 16
Beton asfaltic bogat n criblur cu bitum modificat BA 16m
Beton asfaltic rugos:
cu bitum modificat BAR 16m
cu bitum aditivat BAR 16a
2 II, III II, III
Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8, MASF 16
Beton asfaltic rugos.
- cu bitum modificat: BAR 16m
- cu bitum aditivat2): BAR 16a
- cu bitum: BAR 16
Beton asfaltic bogat n criblur:
- cu bitum modificat: BA 16m
- cu bitum aditivat21: BA 16a
- cu bitum: BA 16
3 IV, V IV
Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8, MASF 16
Beton asfaltic bogat n criblur:
cu bitum aditivat
2
': BA 8a, BA 16a, BA 25a
cu bitum: BA 8, BA 16, BA 25
Beton asfaltic cu pietri concasat:
cu bitum aditivat
2'
: BAPC 16a
cu bitum: BAPC 16
NOTE - l Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3
2 Bitumul aditivat se utilizeaz n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%.
Imbrcminile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri, se
execut conform SR 174-2.
Imbrcminile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre i respectiv cu
bitum aditivat se execut conform reglementrilor tehnice n vigoare.
Tipurile de mixturi asfaltice prevzute pentru execuia stratului de legtur, cuprinse n
prezentul standard, sunt conform tabelului 2 i sunt clasificate n funcie de granulozitate,
dimensiunea maxim a granulelor agregatului natural i de natura acestuia.
Tabel 2
Nr.
crt.
Clasa tehnic a
drumului
Categoria tehnic
a strzii
Stratul de legtur
1
1 UI I,II
Beton asfaltic deschis cu criblur:
-u bitum modificat. BAD 25m
-cu bitum aditivat
2
: BAD 25a
-cu bitum: BAD 25
2 III n
- cu bitum modificat: BAD 25m
- cu bitum aditivat
2
. BAD 25a
- cu bitum: BAD 25
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat:
- cu bitum aditivat
2
: BAD PC 25a
- cu bitum: BAD PC 25
3 IV, V IV
- cu bitum aditivat
2
: BAD 25a
- cu bitum: BAD 25
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat:
- cu bitum aditivat
2
: BAD PC 25a
- cu bitum: BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat:
- cu bitum aditivat
2
: BAD PS 25a
- cu bitum: BAD PS 25
NOTE - l Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3
2. Bitumul aditivat se utilizeaz n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%.
n cazul mbrcminilor bituminoase realizate cu bitum modificat cu polimeri, stratul de
legtur se poate executa din mixtur asfaltic preparat cu bitum neparafinos pentru drumuri, sau
cu bitum modificat cu polimeri n cazuri justificate din punct de vedere tehnic i economic. Clientul
/ administratorul drumului, mpreun cu proiectantul, vor stabili tipul de bitum utilizat la realizarea
stratului de legtur.
Imbrcminile bituminoase cilindrate se aplic pe:
straturi de baz bituminoase, conform SR 7970 i SR 1120;
straturi de baz din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, conform
STAS 10473/1 i reglementrilor tehnice n vigoare;
straturi de baz din macadam, conform SR 179;
mbrcminte bituminoas existent, n cadrul lucrrilor de ranforsare;
mbrcminte din beton de ciment existent.
n cazul mbrcminilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate
naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, pe mbrcminte din beton de ciment i pe
mbrcminte bituminoas existent, se recomand executarea unui strat antifisur peste stratul
suport.
5.1.3. SIMBOLURI
Mixturile asfaltice prevzute pentru execuia mbrcminilor bituminoase cilindrate la cald,
cuprinse n prezentul standard, au simbolurile prevzute n tabelul 3.
Tabelul 3
Nr.
Crt.
Tipul mixturii asfaltice Simbolul
1
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF8
MASF 16
2
Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri:
- beton asfaltic bogat n criblur BA 16m
- beton asfaltic rugos BAR16m
- beton asfaltic deschis cu criblur BAD25m
3
Mixturi asfaltice cu bitum aditivat:
- beton asfaltic bogat n criblur BA8a
BA 16a
BA25a
- beton asfaltic rugos BAR16a
- beton asfaltic cu pietri concasat BAPC 16a
- beton asfaltic deschis:
* cu criblur BAD25a
* cu pietri concasat BADPC 25a
* cu pietri sortat BADPS 25a
4
Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri:
- beton asfaltic bogat n criblur BAS
BA 16
BA 25
- beton asfaltic rugos BAR 16
- beton asfaltic cu pietri concasat BAPC 16
- beton asfaltic deschis:
* cu criblur BAD25
* cu pietri concasat BADPC 25
* cu pietri sortat BADPS 25
Antreprenorul este obligat s asigure masurile organizatorice i tehnologice corespunztoare
pentru respectarea strict a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor necesare aplicrii prezentului Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va asigura evidena zilnic a condiiilor de execuie a mbrcminilor
bituminoase, a ncercrilor efectuate i a rezultatelor obinute.
Pentru confirmarea calitii lucrrilor executate, consultanta de specialitate va fi asigurata de
o firma cu experiena n aceste lucrri.
5.1.5. STANDARDE DE REFERINA
STAS 42-68 Bitumuri. Determinarea penetraiei
STAS 60-69 Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel i bil.
SR 61: 1997 Bitum. Determinarea ductilitii.
STAS 113-74 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass
SR 174-2: 1997
Lucrri de drumuri, mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald.
Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recepia
mbrcminilor executate
SR 179: 1 995 Lucrri de drumuri. Macadam. Condiii tehnice generale de calitate
STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere
SR 662:2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de calitate
SR 667:2000 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de calitate
SR 754: 1999 Bitum neparafinos pentru drumuri
STAS 863-85 Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare
SR 1120: 1995
Lucrri de drumuri. Straturi de baz i mbrcmini bituminoase din macadam
semipenetrat i penetrat. Condiii tehnice de calitate
STAS 1338/1-84
Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald.
Prepararea mixturilor, pregtirea probelor i confecionarea epruvetelor
STAS 1338/2-87
Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Metode
de determinare i ncercare
STAS 1338/3-84
Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Tipare
i accesorii metalice pentru confecionarea i decofrarea epruvetelor
STAS 2900-89 Lucrri de drumuri. Limea drumurilor
SR 4032-1 :2001 Lucrri de drumuri. Terminologie
SR 7970:2000
Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi bituminoase cilindrate, executate la cald.
Condiii tehnice generale de calitate
STAS 8849-83 Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafeelor de rulare. Metode de msurare
STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrri de drumuri
STAS 10144/3-91 Strzi. Elemente geometrice. Prescripii de proiectare
STAS 10473/1-87
Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnturi stabilizate cu ciment.
Condiii tehnice generale de calitate
STAS 10696/3-84
Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda
de determinare cantitativ
SREN 933-2: 1998
ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2 -
Analiza granulometric. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor
SR EN 12697-1:2002
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 1 :
Coninutul de bitum solubil
SR EN 12697-3:2002
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 3:
Recuperarea bitumului: evaporator rotativ
SR EN 12697-4:2002
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 4:
Recuperarea bitumului: coloana de fracionare
SR EN 12697-27:2002
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea
27: Prelevarea probelor
SR EN 12697-28:2002
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea
28: Pregtirea probelor pentru determinarea coninutului de bitum, a coninutului de ap i
a compoziiei granulometrice
5.2. MATERIALE
Agregatele naturale care intra n alctuirea mixturilor asfaltice destinate mbrcminilor
bituminoase la cald sunt urmtoarele:
Agregate naturale de carier, conform SR 667, dup cum urmeaz:
cribluri sorturile 4-8, 8-16 i 16-25;
nisip de concasare sort 0-4;
Agregate naturale de balastier, prelucrate prin splare i sortare sau prin splare,
concasare i sortare, conform SR 662, dup cum urmeaz:
pietri concasat sorturile 4-8, 8-16 i 16-25;
pietri sorturile 4-8, 8-16 i 16-25;
nisip natural sort 0-4.
Clasa minim a rocii din care se obin agregatele naturale de carier, n funcie de clasa
tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3 i celorlalte
prevederi legale n vigoare.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenien a agregatelor naturale de carier
trebuie s fie conform SR 667, tabelul 2.
Fiecare tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat n padocuri prevzute cu
platforme betonate avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea amestecrii
i impurificrii agregatelor.
Sitele i ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale
au ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dup efectuarea analizelor de
laborator care atest calitatea acestora.
Controlul calitii agregatelor de ctre antreprenor i se face n conformitate cu prevederile
cap. IV din prezentul caiet de sarcini.
Labortorul antreprenorului va tine evidena calitii agregatelor astfel:
intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
5.2.2. FILER
Filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539, respectiv :
fineea ( coninutul n pri fine sub0,09 mm) min.80%
umiditatea - max. 2%
coeficient de hidrofilie max. 1%
n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund prevederilor
STAS 539 i condiiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%.
Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine recuperate de
la exhaustorul staiei de asfalt dect n cazul n care coninutul de argil determinat prin metoda
valorii de albastru (VA) conform SR 667 este maximum 2%. n cazul mixturilor asfaltice stabilizate
cu fibre i a betonului asfaltic rugos se interzice folosirea fraciunii fine recuperate de la
exhaustorul staiei.
Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal, sau n silozuri cu ncrcare
pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
5.2.3. LIANI
Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul standard, n
funcie de tipul mbrcmintii bituminoase cilindrate la cald, conform tabelului 6, sunt:
bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i tip D 80/100;
bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
bitum aditivat.
Tabel 6
Nr. crt. Tipul mbrcminii bituminoase Tipul liantului
1.
mbrcminte bituminoas din mixtur
asfaltic stabilizat cu fibre:
strat de uzur (cu adaos de fibre)
bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754. tip D 60/80
sau
bitummodificat cu polimeri, conform tabelului 8
- strat de legtur (fr fibre) bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754. tip D 60/80
2.
mbrcminte bituminoas cu bitum cu
polimeri:
- strat de uzur
bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8
- strat de legtur
Bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8
sau
bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80*
3.
mbrcminte bituminoas cu bitum
aditivat:
- strat de uzur i strat de legtur
Bitum aditivat, conform 8.5:
tip D 60/80a - zon climateric cald
tip D 80/100a - zon climateric rece
4.
mbrcminte bituminoas cu bitum
neparafinos pentru drumuri.
- strat de uzur i strat de legtur
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:
tip D 60/80 - zon climateric cald
tip D 80/100 - zon climateric rece
NOT - Zonele climaterice sunt delimitate conform hrii din anexa A.
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc
condiiile prevzute de SR 754 i o adezivitate de minimum 80% fa de agregatele naturale
utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz bitum aditivat. Caracteristicile bitumului
sunt artate n tabelul 7.
Bitumul modificat cu polimeri trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n tabelul 8.
Tabel 7
Nr crt Caracteristici UM
Metode de
determinare
D60/80 D80/100
1 Penetraie la 25C 1/10 mm 60... 80 80. ..100 STAS 42
2 Punct de nmuiere inel i bila C 48. ..55 44. ..49 STAS 60
3
Ductilitate la:
5C, min. cm 4,0 5,0 SR61
25C, min cm 100 100 SR61
4 Punct de rupere FRAASS, max C -13 -15 STAS 113
5 Punct de inflamabilitate Marcusson, min. C 250 250 STAS 5489
6 Solubilitate n solveni organici, min. % 99 99 STAS 115
7
Stabilitate n film subire a bitumului la 163C
*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0,8
Instruciuni
tehnice AND nr.
535
- penetraia reziduala, min. % 50 47
- creterea punctului de nmuiere, max. c 9 9
- ductilitatea reziduala la 25 C, min cm 50 75
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9
Instruciuni,
tehnice AND
nr.536
- penetraia reziduala, min. % 50 47
- creterea punctului de nmuiere, max. C 9 9
- ductilitatea reziduala la 25C, min. cm 50 75
8 Coninutul de parafina, max. o/o 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 15C g/cm3 0,995 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. 0.50
Instruciuni
tehnice
ANDnr.521
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80
STAS
10.969/3
* metoda a sau b n funcie de dotare
** agregate etalon = agregate Chileni
Tabelul 8
Nr.
crt.
Caracteristica
Condiii de
admisibilitate
Metoda de
verificare
1 Penetraie la 25C, 1/10 mm 55. ..70 STAS 42/68
2 Punct de nmuiere, C, min 55 STAS 60/69
3 Ductilitate la:
13C, cm, min
25C, cm, min
40
100
STAS 61/88
4 Punct de rupere Fraass, C, max -15 STAS 113
5 Revenire elastic la 13 C, %, min 60 Instruciuni tehnice
AND nr.535,536
6 Stabilitate la nclzire n film subire a bitumului la 163 C (metoda
TFOT sau RTFOT):
pierdere de mas, %, max
penetraie rezidual (Pf/Pi.100), %, min
creterea punctului de nmuiere, C, max
ductilitate rezidual la 13 C, cm, min
revenire elastic la 13 C, %, min
0,8
50
9
40
60
7 Omogenitate (microscop cu lumin fluorescent):
- particule sub 5 u, %, min 80
8 Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163 C:
- diferena ntre punctele de nmuiere, C, max 5
9 Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10696/3
Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 i
trebuie s corespund prevederilor SR 754 i condiiei suplimentare:
Indice de instabilitate coloidal: maximum 0,5
Bitumul aditivat tip D 60/80a i tip D 80/100a trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de
SR 754 pentru bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i respectiv tip D 80/100, cu
excepia adezivitii care pe agregatele naturale utilizate trebuie s fie de minimum 80%, indiferent
de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a strzii.
Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a i tip D 80/100a este
bitumul tip D 60/80 i respectiv tip D 80/100, care trebuie s corespund prevederilor SR 754.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform reglementrilor tehnice n vigoare.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de
bitum, astfel:
bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem
de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei i bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare;
bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipieni metalici verticali, prevzui cu sistem
de nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea separrii
componentelor, i sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomand ca perioada
de stocare s nu depeasc maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada
de depozitare trebuie s fie de minimum 140C;
bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei,
pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei i bitum), gur de
aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu depeasc 3 zile, iar temperatura
bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de (120... 140)C.
Emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid, pentru lucrrile de amorsare a stratului
suport, conform STAS 8877 sau altor reglementri tehnice n vigoare.
Emulsia bituminoas cationic se depoziteaz n rezervoare metalice verticale, curate n
prealabil, prevzute cu pompe de recirculare i eventual cu sistem de nclzire.
5.2.4. POLIMERI
Polimerii utilizai pentru prepararea bitumului modificat folosit la execuia
mbrcminilor bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul elastomerilor termoplastici
liniari i sunt conform celor prevzute n declaraia de conformitate a calitii emis de productor.
Polimerii trebuie s fie agrementai tehnic conform reglementrilor n vigoare.
Tipul de polimer i dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar
efectuat de un laborator autorizat, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice prevzute
n tabelul 8.
5.2.5. ADITIVI
Aditivii utilizai pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuia mbrcminilor
bituminoase din prezentul standard sunt produse tensioactive, cu compoziie i structur specific
polar-apolar, conform celor prevzute n declaraia de conformitate a calitii emis de
productor.
Aditivii trebuie s fie agrementai tehnic conform reglementrilor n vigoare.
Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de baz:
s fie compatibili cu bitumul;
s fie stabili termic pn la minimum 200C;
s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a afecta celelalte
caracteristici ale acestuia;
s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv i dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar
efectuat de un laborator autorizat, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice prevzute
la 8.5.
5.2.6. FIBRE
Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuia
mbrcminilor bituminoase prevzute n prezentul caiet de sarcini sunt fibre sau granule din
celuloz, bitumate sau nebitumate, care trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor
n vigoare. Se pot utiliza i alte tipuri de fibre cu condiia ca acestea s fie agrementate tehnic
conform reglementrilor n vigoare.
Tipul i dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar
efectuat de un laborator autorizat.
5.3. CONDIII TEHNICE
Elementele geometrice i abaterile limit la elementele geometrice trebuie s ndeplineasc
condiiile din tabelul 9.
Tabelul 9
Nr.
crt.
Elemente geometrice Condiii de admisibilitate
Abateri limit locale admise la
elementele geometrice
1
Grosimea minim a stratului compactat,
cm, min:
- strat de uzur din mixtur asfaltic
stabilizat cu fibre:
MASF8
MASF 16
- strat de uzur cu bitum modificat,
bitum aditivat, bitum
- strat de legtur.
cu criblur
cu pietri concasat sau pietri sortat
3,0
3,5
4,0
4,0
5,0
- maximum 10% n minus fa de
grosimea prevzut n proiect, pentru
fiecare strat
- abaterile n plus nu constituie motiv
de respingere a lucrrii
2 Limea prii carosabile conform STAS 2900 +50 mm
3
Profilul transversal:
- drumuri
n aliniament
n curbe i zone aferente
cazuri speciale
-strzi
sub form de acoperi
conform STAS 863
pant unic
conform STAS 10144/3
+5,0 mm, fa de cotele profilului
adoptat
+2,5 mm/m
4
Profil longitudinal:
Declivitate, %, max
-drumuri
mixtur asfaltic stabilizat cu fibre
beton asfaltic rugos
betoane asfaltice bogate n
criblur
beton asfaltic cu pietri concasat
- strzi
6,0
9,0
6,0
6,0
conform ST AS 10144/3
+5 mm, fa de cotele profilului
proiectat, cu condiia respectrii
pasului de proiectare adoptat
5.3.2. CARACTERISTICILE SUPRAFEEI MBRCMINTII BITUMINOASE
Imbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul 10.
Tabelul 10
Nr.
crt.
Caracteristica
Condiii de
admisibilitate
Metoda de ncercare
1
Planeitatea n profil longitudinal.
1
Indice e
planeitate, IRI, m/km:
- drumuri de clas tehnic I. . . II
- drumuri de clas tehnic III
- drumuri de clas tehnic IV
- drumuri de clas tehnic V
<2,5
<3,5
<4,5
<5,5
reglementri tehnice n vigoare
avnd msurtori cu analizorul e
profil longitudinal (APL)
2
Uniformitatea n profil longitudinal.15
Denivelri admisibile msurate sub dreptarul
de 3 m, mm
- drumuri de clas tehnic I i strzi de
categoria tehnic I. . . III
- drumuri de clas tehnic II i strzi de
categoria IV
- drumuri de clas tehnic IIII. . . V
<3,0
<4,0
<5,0
SR 174-2
3
Rugozitatea25 - Rugozitatea cu pendulul
SRT, uniti SRT: drumuri de clas tehnic
I ... II >80
STAS 8849
drumuri de clas tehnic III
>70
drumuri de clas tehnic IV. . . V
>60
Rugozitatea geometric, HS, mm.
drumuri de clas tehnic I ... II >0,7
STAS 8849
drumuri de clas tehnic III
>0,6
drumuri de clas tehnic IV... V
>0,55
- Coeficientul de frecare (GT):
drumuri de clas tehnic I ... II >0,95
Reglementri tehnice n vigoare cu
aparatul de msur Grip Tester
drumuri de clas tehnic III. . . V >0,7
4
Omogenitate. Aspectul suprafeei Aspect fr degradri sub
form de exces de
bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
lefuite.
vizual
NOTE -1 Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea
denivelrilor sub dreptarul de 3 m.
Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea rugozitii
geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT.
5.2.3. COMPOZIIA I CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
Compoziia mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzur i pentru stratul de legtur pot fi realizate integral
din agregate naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de carier i de balastier,
funcie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 11
Tabelul 11
Nr.
crt.
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
1 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
Criblur: sort 4-8, 8-16;
Nisip de concasare sort 0-4;
Filer
2 Beton asfaltic rugos
Criblur: sort 4-8, 8-16;
Filer
3 Betoane asfaltice bogate n criblur
Criblur, sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip natural sort 0-4 ;
Filer
4 Beton asfaltic cu pietri concasat
Pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
5 Beton asfaltic deschis cu criblur
Criblur: sort 4-8, 8-16, 16-25;
Filer
6 Beton asfaltic deschis cu pietri concasat
Pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-25;
Filer
7 Beton asfaltic deschis cu pietri sortat
Pietri sort 4-8, 8-16, 16-25;
Filer
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur i la betoanele asfaltice
deschise pentru stratul de legtur se folosete nisip de concasare sau amestec de nisip de
concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este n proporie de
maximum:
25% pentru B A 8, B A 16, BA 16m, BA 8a i BA 16a; 30% pentru BA 25 i BA 25a;
50% pentru BAD 25, BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25m, BAD 25a, BAD PC 25a, BAD PS
25a.
Tabelul 12
Nr.
crt
Fraciuni de agregate naturale din
amestecul total
Strat de uzur Strat de legtur
BAS
BA8a
BA 16
BA16m
BA16a
BA 25
BA25a
BAR 16
BAR16
m
BAR16a
MASF8 MASF16 BAPC16
BAD25
BAD25
m
BAD25a
BADPC
25
BADPC
25a
BADPS
25
BADPS
25a
1
9. ..13 9. ..13 6. ..13 9. ..11 11. ..14 10. ..14 9. ..13 2. ..7 2. ..7 2. ..7
Filer i fraciuni din nisipuri sub 0, 1 mm, %
2.
Filer i nisip fraciunea (0,1 .. .4) mm, %
Diferen pn la 100%
3
Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %
22... 45 34. ..58 39... 60 47 ..61 45... 60 63... 75 - 55... 72 - -
4
pietri concasat cu dimensiunea peste 8 mm, %
- - - - - - 18. ..34 - 39. ..58 -
5
Pietri sortat cu dimensiunea peste 8 mm, %
- - - - - - - - - 39. ..58
NOT: Coninutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimul 2
Tabelul 13
Mrimea ochiului
sitei, conform SREN
933-2
BAS BA8a
BA 16
BA16m
BA16a
BA 25
BA25a
BAR 16
BAR16m
BAR16a
1 MASF8 MASF16 BAPC16
BAD25, BAD25m,
BAD25a,
BADPC25,BADPC25a,
BADPS25,BADPS25a
Treceri prin site cu ochiuri ptrate - SR EN 933-2
%
25 mm - - 90... 100 - - - - 90... 100
16 mm - - 72. ..90 90... 100 - 90... 100 95... 100 73... 90
8mm 90... 100 66... 85 54. ..80 61. ..74 95. ..100 44. ..59 66... 82 42. ..61
4mm 56. ..78 42... 66 40. ..61 39. ..53 40. ..55 25. ..37 42... 66 28. ..45
2mm 30. ..55 30. ..55 30. ..50 30... 42 19. ..28 20... 25 30. ..55 20. ..35
1 mm 22... 42 22... 42 20.. .40 21. ..31 16. ..22 16. ..22 21. ..42 14. ..32
0,63 mm 18. ..35 18. ..35 15. ..35 18. ..25 13. ..20 13... 20 18. ..35 10.. .30
0,20 mm 11. ..25 11. ..25 8. ..25 11. ..15 12. .,16 11. ..15 11. ..25 5. ..20
0,10 mm 9. ..13 9. ..13 6. ..13 9. ..11 11. ..14 10. ..14 9. ..13 2. ..7
Zona de granulozitate a
amestecului de
agregate naturale
Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8
Coninutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 i MASF 16 variaz
n limitele (0,3... 1,0)% din masa mixturii asfaltice, n funcie de tipul fibrei utilizate.
Coninutul optim de fibre se stabilete prin studii preliminare de laborator, de ctre un
laborator de specialitate autorizat.
Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, conform STAS
1338/1, STAS 1338/2, STAS 1338/3 i prin alte metodologii prevzute de reglementrile tehnice n
vigoare, de ctre un laborator de specialitate autorizat.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, n vederea stabilirii
coninutului optim de liant, sunt prezentate n tabelul 14.
Tabelul 14
Nr.
cit.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Coninutul de liant
din masa mixturii
asfaltice %
Clasa tehnic
a drumului
Categoria
tehnic a
strzii
1 Strat de uzur
MASF 8
MASF 16
6,7... 7,5
6,5... 7,5
IV
IV
I.. . IV
I.. . IV
BAR 16m, BAR 16a
BAR 16
5,7... 6,2
5,7... 6,2
I .III
IIIII
I...III
IIIII
BA16m
6,0... 7,0
6,3... 7,3
III
III
III
III
BA 16,
BA 16a
6,0... 7,0
6,3... 7,3
6,5... 7,5
II
III
IV...V
II
III
IV
BA 8, BA 8a 6,5... 7,5 IV...V IV
BA 25, BA 25a 5,5... 7,0 IV.. .V IV
BAPC16,BAPC16a 6,0... 7,5 IV.. .V IV
2 Strat de legtur
BAD25m 4,0... 5,0 I...III IIII
BAD 25, BAD 25a 4,0... 5,0 IV I. . IV
BAD PC 25, BAD PC 25a 4,0... 5,0 IIIV III...IV
BAD PS 25, BAD PS 25a 4,0... 5,0 IV...V IV
Raportul filer: liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n prezentul
standard este conform tabelului 15.
Tabelul 15
Nr.
cit.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Raport filer: liant
(recomandat)
1 Strat de uzur
Betoane asfaltice rugoase 1,6.. .1,8
Betoane asfaltice bogate n criblur:
- cu dimensiunea maxim a granulei de 1 6 mm
- cu dimensiunea maxim a granulei de 25 mm
1,3. ..1,8
1,1. ..1,8
Beton asfaltic cu pietri concasat 1,6. ..1,8
2 Strat de legtur Betoane asfaltice deschise 0,5... 1,4
Compoziia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile mbrcminii bituminoase se
va stabili pe baza unui studiu preliminar, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice
impuse de prezentul caiet de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor n cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la un
laborator autorizat.
Formula de compoziie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, susinuta de
rezultatele studiilor i ncercrilor efectuate va fi supusa aprobrii beneficiarului. Aceste studii
comporta urmtoarele etape:
stabilirea proporiilor de agregate naturale i filer pe baza compoziiei granulometrice a fiecrui
material component;
realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci coninuturi de bitum ncadrate n intervalul
corespunztor tipului de mixtura asfaltica studiat;
determinarea caracteristicilor fizico - mecanice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini;
selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.
Dup verificarea compoziiei propuse de antreprenor, beneficiarul, dac nu are obieciuni sau
propuneri de modificare, accepta formula propusa.
Caracteristicile fizico-mecanice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob
confecionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime i din
probe prelevate pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la aternere, precum i din
stratul gata executat, pentru verificarea calitii mixturilor asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor, precum i din stratul
gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru
drumuri i cu bitum aditivat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 16 i 17.
NOTA:
Pentru caracterizarea comportrii n exploatare a mixturilor asfaltice, n prezentul caiet de
sarcini sunt introduse urmtoarele determinri:
a) Rezistena la deformare permanent, la nivelul stratului de uzur, exprimata prin:
Fluajul dinamic al mixturii asfaltice prin ncercarea repetat uniaxial a unei probe cilindrice din
mixtur asfaltica, conform reglementrilor n vigoare (Instruciuni AND nr. 543-98)
Viteza de deformaie la ornieraj nregistrat pe o plac din mixtur asfaltica, la un anumit numr
de treceri ale unui pneu cu caracteristici bine definite, conform reglementrilor n vigoare
(Instruciuni AND nr. 5 73 -2002)
b) Rezistena la oboseal, definit prin numrul de solicitri Nadm pe care le suport
mixtura asfaltica, nainte de a se rupe. Determinarea se bazeaz pe solicitarea repetat la
ntindere indirect a unei epruvete cilindrice, conform reglementrilor n vigoare
c) Modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice, utiliznd testul de ntindere indirect
prin solicitare repetat a unei probe cilindrice din mixtur asfaltica, conform reglementrilor n
vigoare ( Instruciuni AND nr. 542-98)
d ) Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe cilindri confecionai cu
presa de compactare giratorie, conform reglementrilor n vigoare ( Instruciuni AND nr. 541)
e) Testul Schellenberg pentru mixturile stabilizate cu fibre ( SR 174-1/2002)
Tabelul 16
Nr.
crt.
Tipul mixturii
asfaltice
Tipul bitumului
Clasa tehnic a
drumului
Categoria
tehnic a
strzii
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitatea (S)
la60C,kN, min
Indicele de
curgere (I), mm
Raportul S/I,
kN/mm
Densitatea aparent
kg/m3, minimum
Absorbia de ap, %vol
1
BAS
BA 25
BA8a
BA25a
D 60/80
D 60/80a
IV... V IV 6,0 1,5. ..4,5 1,3... 4,0
2300 2. ..5
D 80/100
D 80/100a
IV... V IV 5,5 1,5... 4,5 1,2. ..3,6
2
BA 16
BA16a
D 60/80
D 60/80a
II II 8,5 1,5. ..3,5 2,4... 5,6
2300 2. ..5
III III 7,5 1,5... 4,0 1,8... 5,0
IV... V IV 6,5 1,5. ..4,5 1,4. ..4,3
D 80/100
D 80/100a
II II 8,0 1,5... 4,0 2,0... 5,3
III III 7,0 1,5... 4,0 1,7... 4,6
IV... V IV.. .V 6,0 1,5. ..4,5 1,3. ..4,0
3
BAR 16
BAR16a
D 60/80
D 60/80a
I I 9,0 1,5. ..3,0 3,0. ..6,0
2300 3. ..5
II II 8,5 1,5. ..3,0 2,8... 5,6
III III 8,0 1,5. ..3,0 2,6... 5,3
D 80/100
D 80/100a
I. ..II I. ..II 8,5 1,5. ..4,0 2,1. ..5,6
III III 7,5 1,5. ..4,0 1,8. ..5,0
4
BAPC16
BAPC 16a
D 60/80
D 60/80a
IV... V IV 6,0 1,5. ..4,5 1,3. ..4,0
2300 2. ..5
D 80/100
D 80/100a
IV... V IV 5,5 1,5..4,5 1,2. ..3,6
5
BAD25
BAD25a
D 60/80
D 60/80a
L. .V I... IV 5,0 1,5. ..4,5 1,1. ..3,3
2250 2. ..5
D 80/100
D 80/100a
I. .V I. ..IV 4,5 1,5. ..4,5 1,0. ..3,0
6
BADPC 25
BADPC 25a
D 60/80
D 60/80a III... V III... IV 4,5 1,5. ..4,5 1,0. ..3,0
2250 2. ..5
D 80/100
D 80/100a
III.. .V III.. .IV 4,0 1,5. ..4,5 0,9... 2,6
7
BADPS 25 D 60/80
D 60/80a
IV... V IV 4,5 1,5. ..4,5 1,0. ..3,0
2250 2. ..5
BADPS 25a D 80/100
D 80/100a
IV... V IV 4,0 1,5. ..4,5 0,9. ..2,6
Tabelul 17
Nr.
crt.
Caracteristica
BAR16,BAR16a,B
A 16, BA 16a, BA
8, BA 8a,
BA 25, BA 25a
BAD 25,
BAD 25a,
BAD PC 25, BAD PC
25a, BAD PS 25,
BAD PS25a
1
Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giraii, %, max
5,0
-
9,5
2
Rezistena la deformaii permanente: Fluaj dinamic la 40C i 1800
pulsuri, 10"* mm, max
7600
3
Modulul de elasticitate la 15C, MPa, min:
- zon climateric cald
- zon climateric rece
4200
3600
3600
3000
4 Rezisten la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15C min - 4x1 05
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se
ncadreze n limitele din tabelul 18.
Tabelul 18
Nr.
crt.
Caracteristica
BA16m
BAR
16m
BAD
25m
1 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
Stabilitate (S) la 60C, KN, min
Indice de curgere (I) la 60C, mm
Densitate aparent, kg/m3, min
Absorbie de ap, % voi
10,0
2,0... 3,5
2350
2. ..5
10,0
2,0... 3,5
2350
3. ..5
8,0
2,0... 3,5
2300
3.. .6
2 Caracteristici pe cilindri confecionai cu presa de compactare giratorie:
5,0
-
5,0
-
-
9,5
3 Rezistena la deformaii permanente Fluaj dinamic la 40C i 1 800
pulsuri, W4 mm, max
2900 2800
4 Modulul de elasticitate la 15C, MPa, min 4500 4500 4000
5
Rezistena la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare, la 15C, min _ _ 4x10
5
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze
n limitele din tabelul 19.
Tabelul 19
Nr.
crt.
Caracteristica
MASF8 MASF16
1. Test Schellenbeig, %, max 0,2 0,2
2.
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60C, KN, min 7,0 7,0
Indice de curgere (I) la 60C, mm 1,5. ..3,5 1,5... 3,5
Densitate aparent, Kg/m3, min 2300 2300
Volum de goluri, % 3. ..4 3. ..4
3.
Rezistena la deformaii permanente: Fluaj dinamic la 40C i 1800
pulsuri, 10
-4
mm, max 10000 10000
Viteza de deformaie la ornieraj (VDOP), mm/h:
Numrul mediu de vehicule:
< 1500, max
1500... 3000, max
3000... 6000, max
>6000
Temperatura Temperatura
45C
2
60C
3
45C
2
60C
3
6,0
4,0
2,0
<2,0
8,0
6,0
3,5
<3,5
6,0
4,0
2,0
<2,0
8,0
6,0
3,5
<3,5
Adncimea fgaului, mm: Numrul mediu de vehicule
1
.
< 1500, max
1500... 3000, max
3000... 6000, max
> 6000
6,0 9,0 6,0 9,0
5,0 8,0 5,0 8,0
4,0 7,0 4,0 7,0
<4,0 <7,0 <4,0 <7,0
4. Modulul de elasticitate k 1 5C, MPA, min 3600 4000
5.
Deformaia permanent la oboseal (3600 impulsuri) la 15C, 10
-4
, max 1200 1000
NOTE -1 Vehicule de transport marf i autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de perspectiv.
2 Zon climateric rece
3 Zon climateric cald
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor
asfaltice cu bitum, bitum modificat i bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 i STAS 1338-2.
Pentru mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, epruvetele cilindrice tip Marshall se confecioneaz n
funcie de intensitatea de trafic, la temperatura de 1355C, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip
Marshall se fac conform STAS 1338-1 i 1338-2.
Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltic preparat cu bitum neparafinos pentru
drumuri sau cu bitum aditivat
Bitumul coninut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau
de la aternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9C mai mare dect bitumul
iniial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din
mixturile asfaltice tip MASF.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea probelor de mixtur
asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28.
Extragerea i recuperarea bitumului din mixtur pentru determinarea acestuia se face conform
SREN 12697-1, SR EN 12697-3 i SREN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura
prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-
2.
Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60
Caracteristicile straturilor mbrcminilor bituminoase executate
Gradul de compactare
Gradul de compactare se determin prin analize de laborator pe carote sau prin msurtori n
situ conform SR 174-2.
Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii
asfaltice compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n
laborator din mixtura asfaltic respectiv.
Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin msurtori n situ cu gamadensimetrul.
ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea
densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de (100... 200) mm, netulburate.
Condiiile tehnice pentru densitatea aparent, absorbia de ap i gradul de compactare al
mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul standard sunt conform tabelului 20.
Tabelul 20
Nr.
crt.
Densitate aparent,
kg/m3, min
Absorbie de ap,
%vol
Grad de
compactare, %, min
1
Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF8
MASF16
2300 2.. .6 97
2 Beton asfaltic rugos: BAR16m 2300 4.. .7
%
3 BAR16a BAR 16 2250
4 Beton asfaltic bogat n criblur: BA16m 2300 2. ..6
96
5
BA Sa, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA
16, BA 25, BA 25a, BAPC 16
2250
6
Beton asfaltic deschis: BAD25m 2250
3. ..8
%
7
BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a BAD 25,
BADPC 25, BADPS 25
2200
Rezistena la deformaii permanente
Rezistena la deformaii permanente se determin pe carote prelevate din mbrcmintea
bituminoas executat, respectiv din stratul de uzur.
Rezistena la deformaii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformaie la
ornieraj i/sau adncimea fgaului, la temperatura de 45C pentru zona climateric rece i respectiv
de 60C pentru zona climateric cald, conform metodologiei stabilite de reglementrile tehnice n
vigoare.
Valorile admisibile, n funcie de trafic, sunt prevzute n tabelul 21
Tabelul 21
Numrul mediu de
vehicule15
Viteza de deformaie la ornieraj (VDOP),
mm/h, max
Adncimea fgaului, mm, max
Temperatura Temperatura
45C 60C 45C 60C
<1500
1500... 3000
3000... 6000
>6000
6,0
4,0
2,0
<2,0
8,0
6,0
3,5
<3,5
6,0
5,0
4,0
<4,0
9.0
8,0
7,0
<7,0
NOT - Vehicule de transport marfa i autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de perspectiv
Caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase executate
Caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase i condiiile tehnice care trebuie s fie
ndeplinite sunt conform tabelului 10.
Determinarea caracteristicilor suprafeei mbrcminilor bituminoase se efectueaz n termen de
o lun de la execuia acestora, nainte de data recepiei la terminarea lucrrilor.
5.4. EXECUIA LUCRRILOR
5.4.1.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul va supune acceptrii dirigintelui lucrrii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea
lucrrilor.
Acceptul se va da dup instalarea acestuia, verificarea strii sale de ntreinere i aptitudinile de
a realiza performantele cerute prin documentaia contractuala.
5.4.1.2. STAIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Staia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui s prezinte caracteristici tehnice care s
permit obinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de mixturi prevzute n Caietul de sarcini
speciale precum i cu mijloacele de transport i de execuie prevzute de antreprenor.
Centralele de preparare s fie automatizate i dotate cu site care s asigure respectarea
dozajelor prescrise, precum i cu dispozitive de control a dozrii componentelor i de blocare a
preparrii n caz de abateri de la programul impus.
Stocarea i nclzirea liantului
Staia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de rezervoare de stocare a cror
capacitate s fie cel puin egala cu consumul mediu zilnic i s dispun fiecare de o joja n prealabil
etalonata i un dispozitiv capabil de a nclzi liantul pn la temperatura necesara, evitnd orice
supranclzire .
Toleranta admisa privind temperatura liantului este artata n tabelul 22.
Stocarea i dozarea filerului
Filerul trebuie s fie stocat la staia de prepararea mixturilor asfaltice n silozuri prevzute cu
dispozitive de alimentare i de extragere corespunztoare care s permit dozarea filerului conform
tolerantelor indicate n tabelul 22.
Cantitatea de filer stocat va trebui s permit alimentarea staiei cel puin pentru o zi de
fabricaie.
Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie s dispun de o instalaie de dozare capabila s introduc agregatele
potrivit proporiilor stabilite prin studiul preliminar.
Tolerantele dozajului agregatelor va trebui s fie conform prevederilor din tabelul 22.
nclzirea i uscarea agregatelor
Staia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie s dispun de mijloace mecanice
corespunztoare pentru introducerea uniforma a agregatelor n scopul obinerii unei producii
constante.
Se vor lua msuri care s evite nclzirea agregatelor la temperaturi superioare celor indicate
prin Caietul de Sarcini, care ar putea conduce la arderea liantului.
Dozarea liantului
Staia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie s dispun de un sistem de alimentare i dozare
a liantului fie n greutate, fie volumetric care s asigure realizarea dozajului prescris cu tolerantele
prevzute n tabelul 22.
Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui s poat asigura stocarea a cel puin o treime din agregatele destinate
antierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate
cu perei despritori pentru evitarea impurificrii lor.
Malaxarea
Staia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Dac cuva malaxorului nu este nchisa, ea trebuie s fie prevzuta
cu o capota pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.
Staia trebuie s fie prevzuta cu un sistem de blocare mpiedicnd golirea malaxorului atta timp
ct durata de malaxare nu a fost atinsa.
Stocarea i ncrcarea mixturilor
La ieirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care s limiteze la maximum segregarea
mixturii asfaltice la ncrcarea n mijloacele de transport.
Dac se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui s asigure meninerea temperaturii
impuse a mixturii asfaltice.
Tabelul 22
Toleranta admisa %max
Dozaj bitum 0,3
Dozaj agregate peste 3,15 mm 5
Dozaj agregate 0,63 -3, 1 5 4
Dozaj agregate 0,2 - 0,63 3
Dozaj agregate 0,09 -0,2 2
Dozaj filer 0 - 0,09 1,5
Temperatura liant 3C
5.4.1.3. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai n staii automate de asfalt.
O atenie deosebita se va da n special respectrii prevederilor privind coninutul de liant i se va
urmri prin observaii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurata intr-un mod
convenabil.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului i ale mixturilor asfaltice se stabilesc n funcie
de tipul liantului (precizat prin CS speciale), cu observaia ca temperaturile din partea superioara a
intervalului se aplica la execuia mbrcminilor bituminoase n zone climatice reci.
Tabelul 23
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la
ieirea din malaxor
Temperatura (C)
D60/80 170... 190 165 ... 175 160 ... 180
D80/100 160 ... 180 160 ... 170 155 ... 170
5.4.1.4. REGLAREA STAIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Dup acceptarea utilajului de ctre beneficiar prin dirigintele lucrrii, antreprenorul trece la
operaiuni de reglare i etalonare :
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant ;
a debitului privind filerul, precum i la verificarea funcionarii malaxorului.
Autorizaia de punere n exploatare va fi data de diriginte dup ce va constata ca debitele fiecrui
constituent permit s se obin amestecul prescris la limitele tolerantelor admise.
Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun aprobrii
dirigintelui.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau/ i a
personalului care-l deservete n tot timpul ct dureaz operaiunile pentru obinerea autorizaiei de
punere n exploatare, cu att mai mult n caz de refuz.
5.4.1.5. CONTROLUL FABRICAIEI
Mixturile asfaltice produse n staiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse ncercrilor
preliminare de informare, controlului de calitate i recepie, a cror frecventa, (n cazul lipsei de
dispoziiuni contrare Caietului de sarcini speciale), este cea indicata n tabelul 24.
Tabelul 24
FAZA DE
EXECUI E
NATURA CONTROLULUI SAU A
NCERCRII
FELUL *
CONTROLULUI
FRECVENTA CONTROLULUI SAU A
NCERCRII
A B C
STUDIU
Compoziia X Pentru fiecare tip de mixtura asfaltica
Caracteristici fizico-mecanice X
FABRICAIE
Reglarea staiei de asfalt X X naintea nceperii fabricaiei
ncadrarea agregatelor n zona
granulometrica
X X La nceperea campaniei sau ori de cte ori
se schimba agregatele
Starea de curenie a agregatului X X
Temperatura bitumului la
introducerea n malaxor
x Permanent
Temperatura agregatului la ieirea
din usctor
x Permanent
Funcionarea dispozitivelor de
dozare i curire
x La nceperea fiecrei zile de lucru
Granulozitatea amestecului de
agregate la ieirea din malaxor
nainte de adugarea bitumului
x Zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate
necorespunztoare a mixturii asfaltice
preparare
x La fiecare ora a fabricaiei
ncadrarea dozajului de bitum n
dozajul prestabilit
x Zilnic
Compoziia mixturii asfaltice x Zilnic
Pregtirea stratului suport x Zilnic, la nceperea aternerii
Temperatura mixturii la aternere
i compactare
x Permanent
Modul de compactare i execuie
rosturi
x Zilnic
Compoziia mixturii Cate o proba de 20 kg la fiecare
Caracteristici fizice mecanice 200 .. 400 tone mixtura n funcie de
productivitatea instalaiei
*) A - ncercri preliminare
B - control de calitate
C - control de recepie
5.4.2. PUNEREA N OPERA A MIXTURII ASFALTICE
5.4.2.1. TRANSPORT
Transportul pe antier a mixturii asfaltice preparate se efectueaz cu autocamioane cu bene
metalice care trebuie s fie curate de orice corp strin nainte de ncrcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu
acesta (motorina, pcura, etc.)
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea n opera este determinat de debitul de
funcionare a staiei de prepararea mixturii asfaltice i de punerea n opera astfel nct s nu existe
ntreruperi.
Autobasculantele sunt n mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi ntinsa la terminarea
ncrcrii, oricare ar fi destinaia de transport i condiiile atmosferice.
5.4.2.2. LUCRRI PREGTITOARE
Pregtirea stratului suport nainte de aternerea mixturii stratul suport trebuie bine curat.
n cazurile n care straturile suport au un profil transversal necorespunztor sau denivelri se vor
lua msuri de rectificare a acestora.
Suprafaa stratului suport trebuie s fie uscata.
5.4.2.3. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
n lipsa unor dispoziii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea n opera a mixturilor
asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fr s produc segregarea lor,
respectnd profilele i grosimile fixate prin caietul de prescripii speciale.
Temperatura de aternere
Aternerea mixturilor asfaltice se face n anotimpul clduros la temperaturi peste +10C, pe timp
uscat, n perioada martie - octombrie, n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
Execuia straturilor din mixturi dup aceste perioade nu se poate face dect cu aprobarea forului
tutelar al administraiei drumului.
Execuia trebuie ntrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie s aib la aternere i compactare, n funcie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului 25.
Tabelul 25
Tipul liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la aternere C,
min
compactare C, min
nceput sfrit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
Mixturile asfaltice a cror temperatura este sub cea prevzuta n tabelul 25 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie s fie imediat evacuate din antier, ele neputnd fi renclzite la fa
locului. n acelai fel se va proceda i cu mixturile asfaltice care se rcesc n buncrul finisorului ca
urmare a unei pene.
Grosimea stratului de aternere
Punerea n opera a mixturilor asfaltice se face att pentru stratul de uzura ct i pentru stratul de
legtura intr-o singura aternere i compactare.
Pregtirea stratului suport nainte de punerea n opera a mixturii asfaltice.
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de execuie.
n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcmini existente, aducerea acestuia la
cotele prevzute n proiectul de execuie se realizeaz dup caz fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scderea volumului
de mixtura al stratului de legtura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat
conform cotelor din proiectul de execuie.
n cazul stratului suport din macadam, acesta se cur i se matura, urmrindu-se degajarea
pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Amorsarea suprafeei stratului suport i a rosturilor de lucru.
Amorsarea stratului suport se realizeaz uniform cu un dispozitiv special care poate regla
cantitatea de liant pe mp n funcie de natura stratului suport.
Dup amorsare se ateapt timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv pentru
ruperea emulsiei bituminoase.
n funcie de natura stratului suport, cantitatea de bitum rmasa dup aplicarea amorsajului
trebuie s fie de (0,3 ... 0,5)kg/mp.
La mbrcminile bituminoase executate pe strat suport din beton de ciment sau macadam ,
cnd grosimea totala a straturilor rutiere de mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se
acoper pe o lime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul
n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi se recomanda executarea unui
strat antifisur peste stratul suport.
n cazul utilizrii materialelor geosintetice, acestea se aplica pe un strat nou de mixturi asfaltica n
grosime de minimum 2 cm.
Suprafaa stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie s fie uscata.
Aternerea
Mixtura asfaltica trebuie aternuta continuu, n mod uniform att din punct de vedere al grosimii,
ct i al afnrii.
Aternerea se va face pe ntreaga lime a caii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil,
antreprenorul propune dirigintelui limea benzilor de aternere i poziia rosturilor longitudinale.
Viteza de aternere cu finisorul trebuie s fie adaptata cadenei de sosire a mixturilor de la staie
i ct se poate de constanta ca s se evite total opririle.
n buncrul utilajului de aternere trebuie s existe n permanenta suficienta mixtura pentru a se
evita o rspndire neuniforma a materialului.
Rosturi longitudinale i transversale.
Rosturile longitudinale i transversale trebuie s fie foarte regulate i etane.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodat s se gseasc suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent dac acesta din urma este n stratul de legtura sau
n stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar i totodat s nu se gseasc sub urma roilor.
Rosturile separnd mixturile bituminoase aternute de la o zi la alta trebuie s fie realizate n aa
fel nct s asigure o tranziie perfecta i continua intre suprafeele vechi i noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel puin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe ntreaga s, lime eliminnd o lungime de banda de
circa 50 cm.
Suprafaa proaspt creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact nainte de
realizarea benzii noi.
5.4.2.4. COMPACTAREA
n lipsa unor dispoziiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de compactare va fi
propus de antreprenor i aprobat de dirigintele lucrrii dup ncercrile de etalonare n timpul primelor
zile ale punerii n opera. Aceste ncercri de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea
antreprenorului, dirigintele putnd cere s efectueze n acest scop, pe cheltuiala antreprenorului,
ncercrile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor ncercri, antreprenorul propune dirigintelui :
sarcina fiecrui utilaj;
planul de mers al fiecrui utilaj pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n
fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecrui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd varia intre 3 i 9 bari;
temperatura de aternere, fr ca aceasta s fie inferioara minimului stabilit prin caietul de sarcini.
Metoda propusa va fi satisfctoare dac ea permite s se ating n cel puin 95% din
msurtorile efectuate 100% valoarea densitii aparente obinute n timpul studiului privind compoziia
mixturii; celelalte 5% din msurtori trebuie s aib o compactitate superioara valorii de 95% din
densitatea aparenta.
Numrul atelierelor de compactare se va stabili n funcie de numrul punctelor de aternere.
Operaia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata nct s se obin valori
optime pentru caracteristicile fizico-mecanice i de suprafaare. Se vor respect prescripiile din
STAS 174-2.
Compactarea are loc n lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele n panta sau cu
panta transversala unica, se efectueaz de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie s lucreze fr ocuri, pentru a se evita vlurirea mbrcminii. Suprafaa
stratului se va controla n permanenta, micile denivelri care apar pe suprafaa se corecteaz dup
prima trecere a rulourilor compactoare pe toata limea.
Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere, se
compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Conform reglementarilor n vigoare pentru mbrcminile bituminoase, atelierul de compactare
este alctuit din :
A. Compactor cu pneuri de 160 KN i compactor cu rulouri netede de 120 KN;
B. Compactor cu rulouri netede de 120 KN.
n tabelul 26 este artat numrul minim de treceri pentru a obine gradul de compactare minim
necesar.
Tabelul 26
TIPUL STRATULUI
ATELIER DE COMPACTARE
A B
COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120 KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120 KN
NUMR DE TRECERI
STRAT DE UZURA 14 4 12
STRAT DE LEGTURA 12 4 14
Specificarea acestor ateliere i numrul minim de treceri a acestora nu exclud obligativitatea
antreprenorului de efectuare a ncercrilor de etalonare i supunere spre aprobare dirigintelui celor
specificate la nceputul acestui articol.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protecie. Ele nu trebuie niciodat s
se ndeprteze la mai mult de 50 m n spatele finisorului.
5.4.2.5. REGLAREA PROFILELOR
n lipsa unor dispoziii exprese ale Caietului de sarcini special se va efectua o reglare a niveletei
n raport cu anumii reperi legai de sosea.
Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau n prealabil reprofilat,
aternerea se va efectua pe baza unei cantiti medii de mixtura pe unitatea de suprafaa.
n cazul unei aplicri pe un suport neregulat, va fi oportun s se prevad utilizarea unei grinzi de
referina laterala legata de vechea sosea.
5.4.2.6. TRATAREA SUPRAFEEI
Pentru sectoarele ce se executa dup l octombrie, sau executate nainte de aceasta data n zone
umbrite i cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza, cu aprobarea beneficiarului, pe
baza constatrilor pe teren, nchiderea suprafeei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaz prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu
60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curat nealcalin) i
rspndire de nisip sort 0-4 n cantitile artate mai jos :
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- rspndire de nisip ( de preferina de concasaj ) 3 ... 5 kg/mp
b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum (diluata cu apa) 0,8 ... l kg/mp ,
- rspndire de nisip 3 ... 5 kg/mp
nchiderea suprafeei se aplica n mod obligatoriu la mbrcmini din beton asfaltic cu agregate
mari ( BA25 i BA25a), n prima luna de la darea n circulaie, printr-un tratament bituminos executat la
cald.
5.5. REGULI I METODE DE VERIFICARE A CALITII
5.5.1. VERIFICAREA MATERIALELOR
Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcminile bituminoase se verifica n
conformitate cu prescripiile din standardele respective i condiiile artate la cap. 5.3. din prezentul
Caiet de Sarcini.
Pe parcursul execuiei lucrrilor, verificrile i determinrile se executa de laboratorul de antier
pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum i sptmnal, din depozitele de agregate, respectiv
din tancul de bitum. Verificrile constau n urmtoarele:
a) Bitum i bitum aditivat:
penetraie la 25C, STAS 42 ,SR 754;
punct de nmuiere prin metoda inel i bila, STAS 60 , SR 754;
ductilitate la 25C,SR 61,SR 754
stabilitate n filmsubire ( metoda TFOT sau RTFOT) Instr.AND 535 sau 536
b) Bitum modificat
penetraie la 25C, STAS 42 ,SR 754;
punct de nmuiere prin metoda inel i bila, STAS 60 , SR 754;
ductilitate la 25C,SR 61,SR 754
stabilitate n film subire ( metoda TFOT sau RTFOT) Instr.AND 535 sau 536
revenire elastica la 13 C (
c) Cribluri
natura mineralogica STAS 6200/4, STAS 9110, SREN 932-3, SR 667
granulozitate STAS 730 ,SR EN 933-2, SR 667;
coeficient de forma STAS 730 , SR 667;
coninut de fraciuni sub 0,1 mm STAS730 , SR 677; -coninut de argila ( VA) SR 667
d) Pietri
granulozitate STAS 730,SR EN 933-2, SR 662;
coeficient de forma STAS 730,SR 662;
grad de spargere STAS 730,SR 662;
coninut de corpuri strine, STAS 4606,SR 662;
pri levigabile STAS 4606, SR662.
coninut de argila (VA) SR 667
e) Nisipuri
granulozitate STAS 730,SREN 933-2, SR 662, SR 667
coninut de impuriti (corpuri strine, coninut de fraciuni sub 0,1 mm,
argila ( VA) STAS 4606, STAS730, SR 667
echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)
f) Filer
fineea STAS 539;
umiditatea STAS 539.
5.5.2. VERIFICAREA PREPARRII I PUNERII N OPERA A ASFALTICE MIXTURII
n cadrul antierului trebuie s se verifice prepararea i punerea n opera a mixturii asfaltice, cu
frecventa menionata n tabelul 24, astfel:
Instalaia de preparare a mixturii asfaltice.
funcionarea corecta a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetrica la nceputul flecarei zile de
lucru; funcionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;
Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:
temperatura liantului la introducerea n malaxor, permanent;
temperatura agregatelor naturale uscate i nclzite la ieirea din usctor: permanent;
temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor: permanent
Procesul tehnologic de execuie a stratului bituminos:
pregtirea stratului suport zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv;
temperatura mixturii asfaltice la aternere i compactare: cel puin de doua ori pe zi;
tehnologia de compactare, zilnic;
modul de execuie a rosturilor: zilnic;
Respectarea compoziiei prestabilite a mixturii asfaltice:
granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer la ieirea din malaxor, nainte de adugarea
liantului: zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice;
compoziia mixturii asfaltice prin extracii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor i aternere:
zilnic.
5.5.3. VERIFICAREA COMPACTRII
Autocontrolul compactrii
n cursul execuiei compactrii, antreprenorul trebuie s urmreasc n permanenta :
cadena execuiei s fie cea reinuta la ncercrile experimentale;
utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe antier i n funciune continua i
regulata;
elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare intre finisor i primul compactor pe pneuri) s fie
respectate cu strictee.
Dirigintele lucrrii i rezerva dreptul, n cazul unui autocontrol insuficient, s opreasc lucrrile
pe antier pn cnd antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul execuiei lucrrilor, dirigintele i rezerva dreptul s efectueze ncercri pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obinute.
n cazul cnd un control ocazional da rezultate inferioare densitii de referina prescrisa,
obinut n cadrul studiului preliminar , dirigintele impune noi ncercri de compactare anulnd
modalitile de compactare iniial fixate.
Dac aceste ncercri noi nu permit s se ating densitatea de referina , se hotrsc modificri
ale tehnologiei de compactare.
Dac , din contra , aceste ncercri noi confirma rezultate iniiale, se considera ca atelierul nu a
funcionat n condiiile prescrise i, n aceste condiii, va putea fi aplicata o penalitate pentru toata
perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive fr ca durata luata n considerare s
poat depi o sptmna.
Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau i a personalului
aferent pe ntreaga perioada a realizrii noilor ncercri de compactare.
Verificarea gradului de compactare al mbrcminilor executate
Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de ctre constructor pe tot parcursul
execuiei mbrcminilor bituminoase, prin ncercri de laborator sau n situ.
Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete formate din probe
intacte (pe fiecare strat), prelevate din mbrcminte, prin determinarea densitii aparente pe plcute
sau carote conform STAS 1338/2 i raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiai tip de
mixtura asfaltica prelevat de la malaxor sau aternere (nainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din
strat i densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregtii n laborator din aceeai mixtura
asfaltica.
n cazul n care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit msurtori n
situ ale caracteristicilor de compactarea ale mbrcminilor , acestea se pot utiliza numai n condiiile
n care sunt avizate de organele abilitate.
5.5.4. VERIFICAREA PROFILELOR N TIMPUL EXECUIEI
(a) Reglajul de suprafaa
Cantitatea medie a materialului pus n opera pe unitatea de suprafaa trebuie s fie egala cu cea
fixata prin caietul de prescripii speciale cu o toleranta de 10%.
(b) Reglarea nivelmentului
Tolerantele, pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise sunt :
1,5 cm pentru stratul de legtura
Dac tolerantele sunt respectate n 95 % din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
5.5.5. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Verificarea elementelor geometrice include ndeplinirea condiiilor de calitate pentru stratul
suport, nainte de aternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400.
Verificarea grosimii mbrcminii se face n funcie de datele nscrise n buletinele de analiza
ntocmite pe baza ncercrii probelor din mbrcmintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de
recepie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la l m de la marginea mbrcminii.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa pentru drumuri i n axa i la rigole pentru
strzi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.
Verificarea uniformitii n profil longitudinal se face cu echipamente adecvate omologate, valorile
maxime admise fiind cele indicate n tabelul 10
5.5.6. VERIFICAREA RUGOZITII
Verificarea rugozitii mbrcminilor executate se face n conformitate cu STAS 8849 cu
aparatul SRT, sau prin metoda nlimii de nisip.
Verificarea rugozitii mbrcminilor se poate face i automatizat cu aparate adecvate
omologate ( exemplu aparat Grip Tester) Interpretarea rezultatelor se face conform instruciunilor de
lucru specifice aparatelor respective.
5.5.7. VERIFICAREA COMPOZIIEI I CARACTERISTICILOR FIZICO- MECANICE ALE
MIXTURILOR ASFALTICE I IMBRACAMINTILOR EXECUTATE
Verificarea se face pe:
mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau aternere : cte o proba de 20 kg pentru fiecare
400tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul mixturii, dar cel puin o proba pe zi;
mbrcminii gata executate: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafaa
executata;
pentru verificarea densitii, absorbiei i grosimii straturilor se pot preleva carote;
pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive omologate;
Probele se iau n prezenta delegatului executantului i al beneficiarului, la aproximativ l m de la
marginea mbrcminii, ncheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s reprezinte ct
mai corect aspectul calitativ al mbrcminii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate i izolate cu defeciuni vizibile stabilite de beneficiar
sau de comisia de recepie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o meniune speciala.
Verificarea compoziiei mixturilor asfaltice
Pentru verificarea compoziiei mixturilor asfaltice, se determina conform STAS 1338/2
granulozitatea agregatelor minerale i dozajul de bitum care trebuie s corespunda dozajelor stabilite
de laborator. Abaterile admise fa de granulozitatea prescrisa sunt prevzute n tabelul 27.
Pentru coninutul de liant abaterea admisa fa de dozaj poate fi cuprinsa n intervalul (0.. .0,3)%.
Tabelul 27
Fraciunea, mm Abateri admise fa de dozaj, %
25. ..31,5 5
16. ..25 5
8. ..16 5
3,15. ..8 5
0,63. ..3,15 4
0,2... 0,63 3
0,09... 0,2 2
O...0,09 1,5
Punctul de nmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Tipurile de ncercri, n funcie de tipul mixturii asfaltice i de clasa tehnic a drumului, respectiv
categoria tehnic a strzii, i frecvena acestor ncercri, sunt prezentate n tabelul 28.
Tabelul 28.
Nr.
cit.
Natura controlului sau
ncercrii i frecvena
ncercrilor
Caracteristici Tipul mixturii asfaltice
1
Studiu preliminar de
laborator pentru
stabilirea compoziiei
mixturii asfaltice
Caracteristici fizico-mecanice pe
epruvete Marshall
toate tipurile de mixturi asfaltice pentru
stratul de uzur i stratul de legtur
(tabelul 1 i 2), indiferent de clasa
tehnic a drumului sau categoria
tehnic a strzii
Caracteristicile:
- Volumul de goluri determinat cu presa de
compactare giratorie;
- Rezistena la deformaii permanente;
- Modulul de elasticitate;
- Rezistena la oboseal
MASF 8, MASF 16, indiferent de clasa
tehnic a drumului sau de categoria
tehnic a strzii;
Mixturile asfaltice destinate stratului de
uzur, pentru clasa tehnic a
drumului I,II i categoria tehnic a
strzii I,II (tabelul 1)
2
Verificarea
caracteristicilor mixturii
asfaltice prelevate n
timpul execuiei;
frecvena. 1/400 tone
de mixtura asfaltica
Caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete
Marshall
Toate tipurile de mixturi asfaltice
pentru stratul de uzur i stratul de
legtur, (tabelul 1 i 2)
3
Verificarea calitii
stratului bituminos
executat pe carote;
frecvena. 1 carot/7000
m2
Caracteristicile: Densitatea aparent
Absorbia de ap Gradul de compactare
Toate tipurile de mixturi asfaltice
pentru stratul de uzur i stratul de
legtur, conform tabelului 20
Rezistena la deformaii permanente
MASF 8, MASF 16;
Mixturile asfaltice destinate
stratului de uzur, pentru clasa
tehnic a drumului 1,11, i categoria
tehnic a strzii I,II (tabelul 1)
5.5.8. FRECVENTA VERIFICRILOR
n lipsa unor dispoziii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa verificrilor va fi cea
indicata mai jos:
-la fabricatie - n tabelul 28
-la execuie - n tabelul 29
Tabelul 29
FAZA DE
EXECUIE
NATURA
CONTROLULUI SAU A
NCERCRII
CATEGORIA DE
CONTROL
FRECVENTA CONTROLULUI
A B C
EXECUTARE A
LUCRRII
Temperatura de aternere X permanent
CONTROLUL
PROFILELOR
Etalonarea atelierului de
compactare
X
La nceputul executrii lucrrilor,
apoi un control ocazional de
compactare neconform
Controlul ocazional de
compactare prin carotare
X X
O carota la fiecare 250 ml. de
drum
Reglajul de suprafaa :
controlul cantitii medii
aternute
X X n fiecare zi i la sfrit de antier
Reglarea nivelmentului
X
n fiecare punct indicat de
diriginte
Controlul denivelrilor X n fiecare punct indicat de
diriginte
NOTA:
A - ncercri preliminare de informare
B - Controlul de calitate
C - Controlul de recepie
5.6. RECEPIA LUCRRILOR
5.6.1. RECEPIA LA TERMINAREA LUCRRILOR
Recepia mbrcminilor bituminoase cilindrate se efectueaz n conformitate cu HG nr
273/1994 n doua etape :
la terminarea lucrrilor
final, la expirarea perioadei de garanie
Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n
documentaii sunt complet terminate i toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Comisia de recepie examineaz lucrrile fa de prevederile proiectului privind condiiile tehnice
i de calitate ale execuiei precum i constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre organele de
control (I.S.C, beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
n urma acestei recepii se ncheie un proces verbal de recepie .
Recepia final va avea loc dup expirarea perioadei de garanie i se va face n condiiile
respectrii prevederilor legale n vigoare, precum i prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
CAPITOLUL 6.
BORDURI PREFABRICATE
Art. 1 - Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea trotuarelor, pistelor pentru ciclisti, bordurilor
pentru ncadrarea partii carosabile si trotuarelor.
Art. 2 - Prevederi generale
2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor ncercarilor si determinarilor
din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
Art. 3 - Cimenturi
3.1. Cimenturile pentru montare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor n vigoare n
Romnia.
3.2. La prepararea betoanelor si mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate.
- ciment II/A - S32,5R - (Pa 35) - conf. SREN 197-1
- ciment I42,5 - (P40) - conf. SREN 197-1
- ciment HII/A - S32,5 - Hz35 - conf. SR 3011
- ciment CD 40 - conf. STAS 10092
- ciment M 30 - conf. SREN 197 - 1
3.3. Domeniile de aplicare a acestor tipuri de ciment pentru betoane si mortare:
- pentru betoane
tipuri de ciment
- clasa de beton - C6/7,5 (B 100) Pa 35; Hz35
- clasa de beton - C8/10 (B150) Pa 35; Hz35; P40; CD40
- clasa de beton - C18/22,5 (BcR3,5; B300) Pa35; P40; CD40
- pentru mortare
- Mortare de completarea rosturilor dintre elemente prefabricate Pa35 / M30
- Mortar de zidarie de marca 100 M30 / Pa 35
3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
3.5. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,
vor fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea mortarelor sau betoanelor.
Art. 4 Agregate
4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0 - 3; 3 - 7 sau 0 - 7
- balast pt. betoane 0 -31
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile nealterabile la aer, apa sau nghet; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
4.3. Nisipul si pietrisul utilizat nu va contine:
- corpuri straine, resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri, carbune, argila n bucati
- pelicula de argila sau alt materiale aderent pe granulele agregatelor
- sulfati sau sulfuri
Partile levigabile n % max. 2% - nisip
0,5 % - pietris
4.4. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul n
granule care trec, respectiv ramn pe sitele sau ciururile ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce ramn pe ciurul superior nu trebuie sa
depaseasca 1,5 dmax.
4.5. Granulozitatea nisipului este data n urmatorul tabel:
Sortul de nisip Treceri, n % prin sita Sortul de nisip sau ciurul de:
0,2 0,5 1,0 2,0 3,15 7,0
0 - 2 min.
max.
-
-
0
50
45
85
90
100
-
-
-
-
0 - 3 min.
max.
5
30
-
-
35
75
-
-
90
100
-
-
0 - 7 min.
max.
2
21
-
-
20
70
-
-
56
87
100
100
4.6. n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii:
balast 0 - 31 mm
treceri n % prin sita sau ciurul de:
3,15 min. 20
max. 50
16 min. 55
max. 85
d.max min. 80
max. 100
4.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- ntr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator
Art. 5 - Apa
5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, care ndeplineste conditiile tehnice prevazute n STAS 790.
5.2. n timpul utilizarii pe santier se va evita ca cupa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
BORDURI PREFABRICATE
Art. 6 - Borduri pentru ncadrarea partii carosabile a strazii si a bordurilor de ncadrare a
trotuarelor,pistelor pentru ciclisti
6.1. Bordurile vor fi realizate din beton, conform STAS 1139 a caror dimensiuni trebuie sa
corespunda celor de mai jos:
Tip A, Marimea A1 - latimea 200 mm
naltimea 250 mm
lungimea 330; 1000 mmn
panta n 2 = 5 mm
Tip B, Marimea B2 - latimea 100 mm
naltimea 150 mm
lungimea 500; 750 mm
panta n 2= -
6.2. Caracterisiticile mecanice pe care trebuie sa le ndeplineasca bordurile sunt
urmatoarele:
Rezistenta la rupere medie la
ncovoiere pentru A si B, Kgf/cmp - 40
Rezistenta la uzura mm max
(cu nisip normal monogranular) 1,3
Rezistenta la nghet - dezghet - la 20 cicluri de nghet-dezghet fara sa apara fisuri
sau stirbituri
6.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate mai jos:
- Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm .......... Nu se admit
- Crapaturi ................................................................... Nu se admit
- Devieri la unghiul de 90, % max. ................ ............ 3
- Stirbituri, mm max .................................................... Nu se admit n muchiile rotunjite, la
celelalte se admit la 25% din proba cu lungimea de max. 3 mm si adnc.de max.2 mm
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Art. 7 - Controlul calitatii materialelor
7.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse ncercarilor preliminare de informare si
ncercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate n tabelul urmator:
Materialul
ncercari sau
caracterisitici care
se verifica
Metode
conform
Frecventa ncercarilor
ncercarea de informare
ncercarea nainte de
utilizare
Ciment Examinarea datelor din
certificatul de calitate
-
La fiecare lot
-
Constante de - volum SR 196/3 O determinare la fiecare lot
aprovizionat
-
Timpul de priza SR 196/3 -
Rezistente mecanice la 2
(7) zile
Rezistente mecanice la 28
zile
SR EN 196-1
O proba la 100 t sau la
fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul
-
Starea de conservare
numai daca s-a depasit
termenul de depozitare sau
au ntrziat factorii de
alterare
SR EN 196/3
-
Doua determinari pe
siloz sus si jos
Agregate Examinarea datelor din
-
La fiecare lot aprovizionat
-
Parte levigabila SR 667
-
O determinare pe lot de
100 m3
Humus
STAS
4606
La schimbarea sursei
-
Corpuri straine, argila n
bucati, argila aderenta,
continut de carburanti,
mica
STAS
4606
-
100 m3
Granulozitatea sorturilor
SR EN
933
O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si sursa
100 m3
Echivalentul de nisip
STAS
730
O determinare pentru
fiecare sursa
50 m3
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
STAS
730
O determinare la max.500
mc ptr. fiecare sort si sursa
-
Apa Analiza chimica
STAS
790
Pentru apa potabila nu
este cazul. Pentru apa
care nu provine din
reteaua publica de apa
potabila o analiza
ptr.fiecare sursa
Ori de cte ori se
schimba sursa sau cnd
apar conditii de
poluare
Borduri de
trotuare
din beton
Examinarea datelor din
-
La fiecare lot aprovozionat
Dimensiuni
STAS
1137
ncercari obligatorii daca
cantitatea este mai mare
de 500 ml pentru fiecare
sursa
O ncercare pe fiecare
lot de 500 m3
Rezistenta la ncovoiere
STAS
1137
Idem Idem
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
SI A BETOANELOR
Art. 8 - Compozitia si utilizarea mortarelor
8.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si ntrebuintare:
Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de prefabricate (borduri), umplerii
rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400 kg ciment M 30 sau Pa 35 la mc de nisip.
Art. 9 - Prepararea mortarelor de ciment
9.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat n ladite sau n roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
9.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata
plana si orizontala din scnduri sau panouri metalice pna la omogenizare perfecta. Se adauga n mod
progresiv, cu o stropitoare, amestecnd cu lopata, cantitatea de apa strict necesara.
Mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framntat cu mna, sa formeze un
bulgare usor umezit ce nu curge ntre degete.
9.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau
va ncepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
Art. 10 - Clasificarea si utilizarea betoanelor
Clasa C2,8/3,5 - Beton de egalizare Rbk = 3,5 min. 115 kg ciment/m3
Clasa C6/7,5 - Beton n fundatia bordurilor Rbk = 3,5 min. 180 kg ciment/m
trotuarelor, pistelor pentru ciclisti
Art. 11 - Compozitia betoanelor
11.1 La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN-012 lund n
considerare:
- dozajul minim de ciment prezentat la Art. 11
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat
Clasa betonului Apa, l/m3 pentru lucrabilitatea
L1 L2 L3
C2,8/3,5 ... C6/7,5 160 170 -
11.2 Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat +/-3%
- pentru ansamblul de agregate +/-2%
- pentru ciment +/-2%
- pentru apa totala +/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer n
momentul betonarii.
Art. 12 - Prepararea betonului
12.1 Betonul va fi preparat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor n malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse n betoniera n ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul
- nisipul
- agregatul cu cele mai mici dimensiuni;
- apa
12.2 Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 10 tururi
- malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa nclinata 30 tururi
Duratele maxime nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
12.3 La betoanele de clasa C8/10 si C18/22,5, cantitatea de apa introdusa n betoniera va fi
determinata tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin
o data pe zi.
12.4 Utilaje de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei.
12.5 Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului nainte de
executie.
Art. 13 - Punerea n opera a betonului
13.1 Betoanele pentru fundatiile bordurilor sunt puse n opera prin batere iar cele pentru fundatia
trotuarelor,a intrarilor n curti si pistelor pentru ciclisti, prin vibrare.
13.2 Betonul trebuie pus n opera nainte de a ncepe priza.
13.3 Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii n timpul transportului si n momentul punerii n
opera.
13.4 Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului n cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35C.
Temperatura minima care trebuie mentinuta n toate punctele betonului este de cel putin +10C
timp de 72 ore.
13.5 Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa.
Art. 14 - ncercarea si controlul betoanelor
14.1 n scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, n orice moment,
sa ordone ncercari de control.
14.2 Pentru controlul rezistentelor, va fi prelevat, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de
fiecare data cnd Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea urmatoarelor
ncercari:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- ntindere 3 3
14.3 Daca ncercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare
acestei vrste, Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare si de a proceda la o noua
ncercare de a relua lucrarile de betonare.
El poate subordonarea acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare n cauza, cu o refacere la un
cost total care poate sa atinga 20%.
14.4 Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea n cauza pe cheltuiela Antreprenorului.
14.5 Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul Abrams. Ea va trebui sa se situeze ntre 0,8
- 1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. n caz contrar cantitatea de apa va fi
modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
MONTAREA BORDURILOR DE INCADRARE CAROSABIL
ncadrarea prii carosabile cu bordurile noi :
Bordurile vor fi din beton de ciment cu seciunea de 20 x 25 cm aezate pe o fundaie din beton
clasa Bc 10 , adica C 8/10 cu seciunea de 15 x 30 cm.
Aducerea la cot a bordurilor comport urmtoarele operaiuni :
aternerea betonului pentru fundaie
aternerea pe poziie a bordurilor noi
corectarea nivelului acestora
rostuirea bordurilor cu mortar de ciment
Execuia ncadrrilor trebuie s respecte condiiile impuse de STAS 1139-87 care
reglementeaz tipurile de borduri utilizate, sistemul de notare, forme i dimensiuni, caracteristicile fizice
ale betonului.
Condiiile privind aspectul mbrcminilor la partea carosabil care trebuiesc ndeplinite sunt
urmtoarele :
Abaterea de la planeitate (sgeata maxim) a feelor vzute este de max. 3 mm
Deformri pe feele vzute mai mari de 2 mm nu se admit.
Abaterea de la unghiul drept de 3 mm/m i max. 10 minute n gradaia sexagesimal.
tirbituri de max. 3 mm la lungime i de 2 mm la adncime la 25% din lot.
La muchiile rotunjite nu se admit tirbituri.
Verificarea calitii bordurilor cade n sarcina productorului i este reglementat de STAS 1139-
87. Bordurile vor fi puse n oper de constructor numai n condiiile n care lotul este nsoit de
certificatul de calitate.
Bordurile se depoziteaz n rnduri, pe stive de max 1,5 m nlime. ntre rnduri se recomand a
se aeza ipci de lemn.
Bordurile se transport cu orice mijloc de transport, aezarea n vehicul trebuie s fie astfel nct
s asigure integritatea n timpul transportului.
Este interzis ncrcarea sau descrcarea lor prin rostogolire sau aruncare.
Se va avea n vedere ca la intrarea n curi i la intersecii bordurile de ncadrare s se monteze
n poziie semingropat, astfel ca s uureze trecerea autovehiculelor i a persoanelor cu handicap ce
se deplaseaz n scaune rulante conform detaliilor din plan.
NCERCARI SI CONTROALE
A. ncercari preliminare de informare
Aceste ncercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor si a asfaltului turnat sunt efectuate
naintea nceperii fabricarii betoanelor si a asfaltului turnat.
B. ncercari de control de calitate
Aceste sunt efectuate n cursul lucrarilor n conditii de frecventa specificate n tabel completat cu
dispozitiile caietului de sarcini speciale.
C. ncercari de control de receptie
Aceste ncercari sunt efectuate fie la sfrsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie n momentul
receptiei provizorii a lucrarii, n conditiile precizate n tabel, completate prin dispozitiile caietului de
sarcini speciale.
Denumirea
lucrarii
Natura ncercarii
Categoria
de control
Frecventa
A B C
Betoane > C8/10
-Studiul compozitiei
-ncercari la compresiune
-ncercari la ntindere
-
-
-
-
-
-

-
-
-Pentru betoane de
clase > C8/10
-Pe parti de lucrare
Betoane < C8/10
- ncercari la compresiune
- ncercare la plasticitate
-
-
Pe parti de lucrari la
cererea dirigintelui
Borduri de trotuare
- Amplasament
- Realizarea corecta a
fundatiei
- Respectarea cotelor
- -
-

-
-

-
A: ncercari preliminare de informare
B: ncercari de control de calitate
C: ncercari de control de receptie.
RECEPTIA LUCRARILOR
Art. 23 - Receptia pe faze
23.1 n cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie
si de prezentul caiet de sarcini.
23.2 n urma verificarilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze n care se confirma posibilitatea
trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
23.3 Receptia pe faza se efectueaza de Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se ncheie ca
urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
23.4 Receptia pe faze se face n mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- Pentru trotuare:
-trasarea trotuarului
-executarea sapaturii la cotele din proiect realizarea gradului de compactare prescris
-executarea stratului de balast, grosimi, latimi, grad de compactare
-executarea stratului de baza din balast stabilizat cu ciment, grosimi, latimi.
23.5 Registrul cu procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control ct
si comisiei de receptie preliminara sau finala.
Art. 24 - Receptia preliminara
24.1. La terminarea lucrarilor sau a unei parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificndu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;
- daca verificarile prevazute n caietul de sarcini au fost efectuate n totalitate;
- daca au efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate n cursul
executiei de catre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie preliminara si n care se consemneaza
eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de
tinere sub observatie unde sau constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Art. 25 - Receptia finala
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul n care s-au comportat lucrarile, daca au
functionat bine si daca au fost bine ntretinute.
CAPITOLUL 7.
PAVAJE DE PAVELE PENTRU ALEI PIETONALE
1. GENERALITI
1.1 OBIECT
Prezentul caiet de sarcini stabilete prescripiile privind realizarea pavajului de pavele de beton
prefabricate fasonate, realizate cu mrci superioare, destinate pentru strazi destinate traficului pietonal
.
1.2 DOMENIUL DE APLICARE
Pavajele de pavele se folosesc la parcri i strazi destinate traficului pietonal .
Elementele de paviment sunt realizate din granit sau andezit si sunt colorate in profunzime, ele
indeplinind cerintele de rezistenta si siguranta in exploatare precum si de durabilitate in timp .
1.3 PREVEDERI GENERALE SI OPERATII DE URMAT IN MONTAJUL PAVELELOR
1.3.1 Trasarea zonelor ce urmeaza a fi pavate si stabilirea pantelor de scurgere
1.3.2 Compactarea terenului
1.3.3 Realizarea patului suport al pavajului , functie de destinatia suprafetei pavate si intensitatea
traficului
1.3.4 Incadrarea pavajului cu rigole sau borduri din acelasi material , pentru asigurarea sigurantei
in exploatare .
1.3.5 Montarea pavajului se face prin asezarea pavelelor, bucata cu bucata , in modelul solicitat
de beneficiar . Daca este necesar se poate folosi ciocanul de cauciuc sau placa compactoare dupa
caz.
1.3.6 In timpul dispunerii pavelelor , se fac verificari ale pantelor de scurgere , pentru a se evita
formarea baltilor ce pot produce deteriorari ale suprafatelor pavate sau elementelor de paviment .
1.3.7 Dupa terminarea montajului pavelelor se presara un strat de nisip care se perie si se uda
pentru a se realiza astfel umplerea rosturilor ( operatiunea de rostuiere se face de doua sau trei ori
pana la umplerea completa a rosturilor ).
1.4 AVANTAJE
1. Montaj relativ usor
2. Cheltuieli de intretinere minime
3. Aspect deosebit
2. CONDIII TEHNICE
2.1 ELEMENTE GEOMETRICE
2.1.1. nlimea pavelelor, inclusiv grosimea substratului de nisip trebuie s corespunda cu datele
din tabelul urmtor:
Felul pavajului
nlimea pavelelor
(cm)
Grosimea substratului
De nisip dup pilonare
(cm)
Pavele 6 5
Pavele 8 5
2.1.2. Denivelri i abateri
Denivelrile maxime n lungul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de 8 mm.
Denivelrile maxime n profil transversal al drumului sub ablon sunt de 5 mm.
Nu se admit denivelri i abateri care favorizeaz stagnarea apei.
2.1.3. Pentru asigurarea scurgerii apelor s-au prevzut pante transversale i longitudinale.
AEZAREA PAVELELOR se va face n funcie de forma i instruciunile de utilizare ale
productorului.
3.PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE
3.1. AEZAREA PAVELELOR PE NISIP
Dup executarea ncadrrilor i verificarea fundaiei, se aterne un strat de nisip n grosime de 5
cm care se niveleaz i se piloneaz, apoi se aterne un al doilea strat de nisip afnat, n care se
aeaz pavelele fasonate, fixndu-le prin batere cu ciocanul.
Aezarea pavelelor se face cu 2 cm mai sus dect cota final a pavajului.
Dup aezarea pavelelor, se face prima batere cu maiul, fr s se stropeasc cu ap, btndu-
se bucat cu bucat, verificndu-se suprafaa cu dreptarul i ablonul, corectndu-se eventualele
denivelri. Se mprtie apoi nisip pe toat suprafaa pavajului, se stropete abundent cu ap i se
freac cu peria, mpingndu-se nisipul n rosturi pn la umplerea lor.
Dup aceasta operaie se execut a doua batere cu maiul dup ce s-a aternut un strat de nisip
de 1-1,5 cm grosime.
Neregularitile rmase dup aceasta operaie se suprim prin scoaterea pavelelor i revizuirea
grosimii stratului de nisip, adugndu-se sau scondu-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 25 kg.
3.2. DE EVITAT
1. Folosirea de ustensile metalice atunci cand suprafetele pavate trebuiesc curatate
2. Contactul cu acizi sau cloruri
4. VERIFICAREA LUCRRILOR N TIMPUL EXECUIEI
4.1. Materialele se verifica pentru a corespunde condiiilor tehnice de calitate prevzute n
standardele respective.
4.2. Verificarea i determinrile se execut la un laborator de specialitate atestat, pe probe luate
conform prescripiilor din standardele respective.
4.3. Controlul execuiei lucrrilor trebuie sa se fac n permanenta de organul de control tehnic.
4.4. Rezultatele verificrilor se trec n evidenele de antier (carnet de msurtori, registru de
laborator) care alctuiesc documentele de control i se cuprind n cartea construciei.
5. RECEPIA LUCRARILOR
5.1. Recepia preliminar a lucrrilor de pavele se face n condiiile respectrii prevederilor legale
n vigoare, a prevederilor din agrementul tehnic MLPAT pentru pavele de beton prefabricate fasonate,
realizate cu mrci superioare, destinate pentru execuia trotuarelor i a condiiilor de calitate prevzute
n certificatele de garanie ale furnizorului.
Pavelele se recepioneaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaie sunt complet
terminate.
5.2. Recepia final se face dup o perioad de un an de verificare n exploatare de la data
recepiei preliminare i se va efectua n conformitate cu dispoziiile legale.
CAPITOLUL 8.
ADUCERE LA COTA CAPACE CAMINE DE VIZITARE SI GURI DE
SCURGERE
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea aciunilor, fazelor tehnologice, utilajelor si materialelor
necesare pentru aducerea la cota a capacelor cminelor de vizitare si a gurilor de scurgere a
apelor pluviale, aflate in carosabil.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedura se aplica pentru lucrrile de aducere la cota a capacelor cminelor de
vizitare si a gurilor de scurgere a apelor pluviale, aflate in carosabil.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitii , Cerine, specifica
cerinele de management al calitii pentru organizaiile care este necesar sa demonstreze
capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerinele clienilor, precum si cerinele de
reglementare aplicabile , avnd drept scop creterea satisfaciei clientului.
STANDARD SR EN ISO 9000/2006 - Sistem de management al calitii Principii
fundamentale si vocabular care descrie noiunile fundamentale ale sistemului de management al
calitii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitii.
Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in construcii.
Hotrrea Guvernului Romniei Nr. 766/1997 - Anexa nr.2 - Regulamentul privind
asigurarea si conducerea calitii in construcii. Documentele de proiectare a lucrrilor ce urmeaz a
fi executate. Desene de detaliu . Specificaiile din caietele de sarcini. Standarde si norme tehnice
romaneti .
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
N.T.S .- Norme de securitatea muncii
C.T.C.C. - Control Tehnic de Calitate in Construcii
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1. Condiii prealabile
Asigurarea pe antier a documentaiei de execuie aferente lucrrii precum si a prezentei
proceduri.
Instruirea personalului care concura la realizarea lucrrilor de aducerea la cota a capacelor
cminelor de vizitare si a gurilor de scurgere a apelor pluviale in scopul nsuirii proiectelor de
execuie, caietelor de sarcini si procedurilor care se refera la faza respectiva de lucru.
Existenta formularelor tipizate si a nregistrrilor de calitate aferente lucrrilor.
Verificarea strii capacelor cminelor cminelor de vizitare si a gurilor de scurgere a apelor
pluviale existente in teren de ctre constructor si beneficiar
Recepia materialelor de ctre comisia de recepie.
Asigurarea pe antier a materialelor necesare execuiei lucrrilor.
Spatii de depozitare a prefabricatelor.
Existenta utilajelor si anume:
- Picamer
- Mijloace adecvate de transport pentru evacuarea sparturilor de beton si asfalt
- Maiuri mecanice si manuale - pentru compactarea straturilor de linga rame si capace
Panouri si indicatoare de semnalizare pentru circulaie conform planului de management al
traficului.
Asigurarea forei de munca (echipe de muncitori), a formaiei topo si supravegherii tehnice.
Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice: lopeti, casmale tirnacoape, etc. precum si cu
mijloace de msura necesare (metru, ruleta, teuri, sfoara).
Echipele de lucru vor fi dotate cu echipament de protecie specific: salopeta, casca, ochelari,
cizme de cauciuc, etc, conform N.T.S. in vigoare.
5.2. Masuri preventive
Se va urmri instruirea si respectarea de ctre executant a normelor de protecie a muncii a
normelor pentru execuia lucrrilor sub circulaie specifice lucrrilor desfurate.
5.3 Aciuni implicate
5.3.1. Aducerea la cota a capacelor cminelor de vizitare aflate in carosabil
Lucrrile de aducere la cota a capacelor cminelor de vizitare aflate in carosabil constau in:
-Demontarea ramelor si capacelor metalice existente.
-Spargerea betonului din caminul existent(sau desfacerea zidariei de caramida) pe
adancimea de la 40 - 60cm (sau pana la nivelul stratului de forma al sistemului rutier) sau in cazul in
care nu s-a prevazut sistem rutier nou se sparge in jurul capacului circa 20-30cm, se sapa lateral 30
cm si se scot capacul si rama.
-Dupa ce s-a eliberat zona adiacenta capacului se materializeaza cu aparate topo cota
proiectata pe capac.
-Se verifica starea capacului si in cazul in care este deteriorat se schimba cu un capac nou.
Pentru punerea la cota se vor utiliza piese prefabricate din beton armat de 10 cm sau 20 cm
inaltime. ultimii 20 de cm se executa din beton armat monolit, avand grosimea de 20 cm,
armaturile fiind confectionate din ob 37 diametrul 8 mm.
-Se executa un cofraj care sa urmareasca dimensiunile caminului cu partea superioara la
forma necesara amplasarii ramei. Grosimea peretilor de beton este de circa 20cm.(sau urmareste
grosimea tuburilor existente).
-Se armeaza peretii pe inaltimea de 60 cm si grosimea de 20 cm cu OB37 F8.
-Cu ajutorul unui esafosaj din otel-beton se mentine fixa rama capacului la cota
proiectata.
-Se toarna beton de clasa C12/16 (B200) lateral in cofraj .Se va avea grija ca rama sa fie
inglobata suficient in beton,daca nu se va completa cu mortar pe contur.
-Dupa terminarea turnarii betonului se va mai verifica o data cu statia cota proiectata pe rama
capacului.Daca se constata diferente se va proceda la corectarea acestora cu mortar de ciment
M100.
-Se va proteja zona caminului pe perioada de intarire a betonului.
-Dupa intarirea betonului se decofreaza .
-Se va avea grija ca utilajele mari de compactare sa treaca la circa 1.00-1.50 m de camin
pentru a nu periclita rezistenta si pozitia acestuia.
-In zona adiacenta caminului se va completa cu materialul granular prevazut si se va
compacta manual.
-Dupa executia straturilor granulare si compactarea acestora se trece la executarea straturilor
asfaltice.
-Se verifica paralelismul dintre planul fetei ramei si planul suprafeei caii; -dup minim 3 zile se
poate trece la turnarea straturilor de asfalt;
-Se va avea grija ca in apropierea capacului straturile de mixtura sa fie cu 1-2 cm mai ridicate
decat cota capacului astfel incat dupa compactare sa fie la acelasi nivel cu acesta.
-Avand in vedere tasarile ulterioare produse de trafic stratului de uzura in perioada de
exploatare si datorita unei compactari insuficiente se prevede ridicarea cotei de nivel a stratului de
uzura din zona capacului cu circa 0.5cm.
-se asigura protecia locului lucrrii, in trafic, minim 7 zile de la terminarea lucrrii. Lucrrile de
aducere la cota a cminelor aflate in carosabil se vor executa inainte de turnarea straturilor de
mixturi asfaltice.

5.3.2. Aducere la cota a gurilor de scurgere a apelor pluviale
Lucrrile de aducere la cota a gurilor de scurgere a apelor pluviale constau in:
- marcarea prealabila a pozitiei capacului;
- spargerea covorului de asfalt, cu protejarea prtii metalice a ramei;
- scoaterea capacului si ramei gurii de scurgere ;
- curatirea marginii gurii de scurgere;
- masurarea corecta a grosimii ramei si a denivelarii dintre cota caii si marginea buna,
rezistenta a gurii de scurgere;
- pentru a acoperi diferena intre cota caii si cota viitorului suport pentru rama grtarului se
pot folosi inele din beton armat prefabricate, acestea se aseaza peste marginea rezistenta a gurii de
scurgere pe un strat de mortar de ciment M 100;
- intre inele se asterne mortar M100;
- peste inel se aseaza un strat subtire de mortar si apoi rama cu gratarul;
- se verifica paralelismul dintre planul fetei ramei si planul suprafetei caii;
- Lucrrile de aducere la cota a gurilor de scurgere se vor executa "nainte de turnarea
straturilor de mixturi asfaltice.
5.4. Controlul lucrrilor pe parcursul execuiei
La execuie se verifica:
- existenta documentelor de calitate pentru materiale (inele prefabricate din beton armat,
mortar de ciment)
- compactarea corespunzatoare a straturilor din jurul capacul de camin, respectiv gura de
scurgere, si paralelismul dintre planul fetei ramei si planul suprafeei caii, eroare maxima 0,5 cm.
5.5. Depozitarea si manipularea elementelor prefabricate
Toate elementele prefabricate, acceptate la recepie, se vor depozita in locuri special
amenajate, asigurindu-se integritatea acestora.
Stivuirea se face prin intermediul unor reazeme speciale ( calaje) asigurindu-se stabilitatea
elementelor prefabricate.
Manipularea lor se efectueaz cu dispozitive ce nu afecteaz integritatea prefabricatului.
CAPITOLUL 9.
SEMNALIZARE ORIZONTALA
PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR
CAP.1. GENERALITATI
CAP.2. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE
CAP.3. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA
CAP.4. TIPURI DE MARCAJE
CAP.5. PREZENTAREA MASINII DE MARCAJ
CAP.6. PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ
CAP.7. EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER
CAP.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ
CAP.9. RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ
CAP.10. EXECUTIA PREMARCAJULUI
CAP.11. VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI
PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR
C A P I T O L U L 1
GENERALITATI
Prezentul caiet cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in
conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la
semnalizarea rutiera.
C A P I T O L U L 2
CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE
Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate intr-un singur component realiznd
pelicula prin uscare la aer. Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile. Vopseaua
de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia, a
microbilelor de sticla. Pulverizarea cu microbile se executa pe suprafata de vopsea proaspat
aplicata, pentru a asigura o buna fixare a microbilelor. Operatiile de pulverizare vopsea si
microbile se executa practic concomitent, cu aceeasi masina de marcaj.
Calitatea vopselei si peliculei de marcaj se apreciaza pe baza datelor din anexele 1 si 2.
C A P I T O L U L 3
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla, tratate la
suprafata. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj,
conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
C A P I T O L U L 4
TIPURI DE MARCAJE
1. Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din
linie discontinua simpla iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie
continua.
Marcaje longitudinale de delimitare se executa cnd latimea unei benzi de circulatie este
de minimum 3,0 m prin linii discontinue simple avnd segmentele si intervalele aliniate in profil
transversal pe sectoarele din aliniament.
In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble. Marcajele
longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrare, in exteriorul
limitei partii carosabile:
- linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;
- linii discontinue simple pe drumuri publice sau in intersectii.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum
cu vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue
care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue.
Pe drumurile cu cel putin patru benzi de circulatie, marcajul se executa ca si in cele
curente.
2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct locul de oprire sa fie
asigurata vizibilitatea in intersectie
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un
triunghi
c. de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60
cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicnd semnele de traversare.
d. de traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte
3. Marcaje diverse
a. de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le
urmeze in traversarea intersectiei;
b. pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o
linie continua
c. pentru interzicerea stationarii;
d. pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
-transversala pe axa sau marginea caii;
-inclinata fata de axa sau marginea caii;
-paralela cu axa sau marginea caii;
Curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de
marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m.
4. Marcaje prin sageti si inscriptii
Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat spre o
anumita localitate, limitari de viteza etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se
aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km sau mai mica sau egala cu 60
km/h.
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele
prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu
ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect
uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15o C astfel inct sa se asigure
functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vntului sa fie
suficient de redusa inct sa nu perturbe jetul de vopsea.
C A P I T O L U L 5
APLICAREA MECANICA
Vopselele cu un continut mic de solvent se aplica cu masini de marcaj capabile sa
realizeze performantele inscrise in anexele 1 si 2.
C A P I T O L U L 6
PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ
- Se stabileste itinerariul de marcaj si se caracterizeaza suprafata
- bituminoasa
- beton de ciment
- Suprafetele de marcaj murdare de grasime, se sterg cu toluen.
- Aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, avnd calitati tehnice conform
Capitol 2.
La inceperea lucrului si pe parcurs de cte ori se considera necesar, se fac verificari ale
dozajelor de vopsea proaspat aplicata si microbile, corelat cu masuratori de grosime de film
ud.
C A P I T O L U L 7
EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER
La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:
-Tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei
-Cartea marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului
-Grafic de executie
-Tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea)
-Dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile
-Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel:
- presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei
- asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masinii de marcaj viteza
de lucru corespunzatoare
- pozare conuri pentru protectia vopselei ude
- autovehiculul de incheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata, pna la
darea in circulatie si apoi recupereaza conurile
- esalonul semnalizeaza cu indicatoare si mijloace de avertizare luminoase
operatiunile de marcaj
- oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu pericliteze
continuitatea traficului rutier
- fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848/7-85
- in timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea
si microbile
- banda de marcaj trebuie sa aibe un contur clar delimitat, cu microbile repartizate
uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea
- in timpul efectuarii marcajului pot apare defecte de pelicule. Aceste defecte de
pelicula obliga personalul care executa marcajul, sa treaca la remedierea
imediata a cauzelor care le genereaza.
C A P I T O L U L 8
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ
Utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in conformitate
cu caietele de sarcini.
Probele martor sigilate, se pastreaza in locuri adecvate, conform timpului de viata in
ambalaj, recomandat de fabricant. In caz de litigiu, probele martor se analizeaza intr-un
laborator neutru, pentru obtinerea unui buletin de analiza necesar lamuririi litigiului.
Controlul cantitatilor si al calitatii marcajului va fi efectuat de Inginer. Antreprenorul va
trebui sa furnizeze in oferta sa un plan de asigurare a calitatii, preciznd organizarea
mijloacelor materiale si din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea
controlului.
Controlul calitatii vopselei si a microbilelor trebuie efectuat de un laborator calificat
desemnat de Beneficiar iar plata va fi suportata de Constructor.
In caz de nerespectare a conditiilor impuse de caietele de sarcini, materialele (vopseaua,
microbilele) vor fi refuzate fara ca Antreprenorul sa pretinda vreo indemnizatie.
De altfel, Inginerul va putea efectua controlul calitatii materialelor in orice moment,
cheltuielile intrnd in sarcina Antreprenorului.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, corectata in
functie de trafic, tipul si caracteristicile suprafetei drumului, tipul de vopsea utilizata si conditiile
de mediu. Laboratorul desemnat se va alatura controlului dozajului la fata locului.
In caz de nerespectare a dozajelor Antreprenorul va trebui sa refaca marcajul pe
cheltuiala proprie si in conditiile impuse de Inginer.
Inginerul este responsabil pentru calitatea controlului.
C A P I T O L U L 9
RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ
Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pna la 2 ani, se face
in 2 faze:
. Inginerul desemnat de Beneficiar va verifica reteta pentru vopsele, microbile si grosimea
stratului de vopsea executata.
. Se verifica geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7-85. Se verifica
constatarile privind dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude, facute in timpul
executiei
. Se determina Coeficientul de Retroreflexie, Factorul de luminanta, Coeficient SRT si grad
de uzura, care trebuie sa corespunda cu CEN/TC 226 WG-2
. Deficientele de calitate de tipul: aspect, proprietati optice, dozaje de vopsea si microbile, se
propun pentru remediere
C A P I T O L U L 10
EXECUTIA PREMARCAJULUI
Premarcajul va fi efectuat in conditiile urmatoare:
- pe un sector vizibil, adica la limita vizibilitatii
Va trebui determinat axul drumului care sa fie marcat in raport cu marginile drumului,
apoi se va face un control vizual al axului determinat. In cazul aliniamentelor lungi, daca
metoda vizuala nu este satisfacatoare se vor folosi metode topografice.
C A P I T O L U L 11
VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI
Premarcajul va fi efectuat de Antreprenor in conditiile prevazute la Cap. 10 si va fi
verificat de Inginer. In cazul respingerii premarcajului de catre Inginer, Antreprenorul va trebui
sa-l refaca pe cheltuiala proprie.
Executia marcajului va incepe numai dupa acordul Inginerului privind executia
premarcajului.
CAPITOLUL 9.
SEMNALIZARE VERTICALA
CUPRINS
CAP.I. GENERALITATI
ART.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2 PREVEDERI GENERALE
CAP.II. TIPURI DE INDICATOARE
ART.3 FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR
ART.4 CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR ART.5
DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
ART.6 METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE
ART.7 INDICATOARE RUTIERE DE CIRCULATIE
CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE
CAP.IV. CONTROLUL CALITATII PANOURILOR
C A P I T O L U L I
GENERALITATI
ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen
de lucrari.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum
si alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru
semnalizarea rutiera a drumurilor europene ce urmeaza a se reabilita.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective aflate in vigoare.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare
fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va
dispune refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
C A P I T O L U L II
TIPURI DE INDICATOARE
CONFORM STAS 1848/1-85
ART.3. FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR
A. Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme: de triunghiuri echilaterale
si de dreptunghiuri.
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentnd o figura desenata in culoarea
neagra pe fond alb.
Dreptunghiurile sunt de marimi diferite prezentnd pe fond alb sageti rosii care indica
sensul virajului sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila.
B. Indicatoare de reglementare
* de prioritate
Formele cele mai variate sunt intlnite la acest tip de indicatoare:
- sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar rosu;
- triunghi echilateral alb cu chenar rosu;
- octogon de culoare rosie avnd inscrisa inscriptia STOP;
- patrat galben prezentnd un chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
- indicator circular cu chenar rosu avnd pe fondul alb reprezentate doua sageti una rosie
si alta neagra;
- patrat pe fond albastru avnd reprezentate doua sageti rosie si alba.
* de interzicere sau restrictie
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri sunt de
forma circulara cu chenar rosu, in marea lor majoritate afisnd diverse inscriptii, desene pe
fond alb sau albastru.
* de obligatie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentnd sageti albe, reprezentari
schematice, valori pentru viteze de circulatie.
C. Indicatoare de orientare si informare
Indicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si
cea cu sageata, majoritatea avnd fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse
caractere, denumiri de localitati, etc., cu culoare alba.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare
albastra (fondul) pe care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere
a drumului european, cum ar fi: treceri pietoni, punct sanitar, autostrada, restaurant,
telefon, service si altele.
D. Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cteva exceptii si pe cea
patrata, sunt montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona
conducatorii autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum.
ART. 4. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel inct sa se realizeze cu
precizie formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m
si cele in forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min.
2,0 mm, avnd conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avnd latura cea mai mica de cel putin 1,0
m se executa din profile speciale imbinate pe verrticala.
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.
Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se
face dupa cum urmeaza:
- degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la
temperatura de aproximativ 25o C;
- inlaturarea urmelor de praf cu o crpa moale curata si stergerea cu o crpa
inmuiata in alcool;
- dupa zvntare se aplica folia reflectorizanta.
Aplicarea foliei reflectorizante
Folia ce se va utiliza este de tip clasa 2 (tip high intensity grade). Foliile trebuie sa
corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei
reflectorizante". Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cnd se foloseste folie cu
adeziv la presiune sau "la cald" atunci cnd se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
ART. 5. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile Comunitatii
Europene. Dimensiunile date sunt cele considerate mari in legislatia romana.
ART. 6. METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE
6.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste metodele de testare pentru folii
reflectorizante inainte de a fi folosite la confectionarea indicatoarelor de circulatie
rutiere permanente si temporare, precum si pentru indicatoarele de circulatie
retroreflectorizante, instalabile pe drumuri europene.
6.2. Generalitati
Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).
6.2.1 Materiale din clasa 2 (high intensity grade)
Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie.
Aceste folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica,
incapsulate de catre o suprafata plana la exterior.
6.2.2. Clasificarea vizuala
Foliile retroreflectorizante sunt marcate de catre producatorul lor. Semnele de
marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode
fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie. Modelul si
locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producatorului
si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala
pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cnd suprafata foliei reflectorizante este iluminata
perpendicular.
6.3. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a
caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de
calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii
retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
6.4. Folii retroreflectorizante
Foliile retroreflectorizante din clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de
circulatie retroreflectorizante se pregatesc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele
testarii si se testeaza conform urmatoarelor proceduri:
6.4.1 Pregatirea mostrelor
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de
aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu
Al.
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de
testare trebuie sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute
de producatorul de folie retro-reflectorizanta.
6.4.2 Conditionarea mostrelor
Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor
conditiona timp de 24 ore la temperatura de 23o C 2o C si 50 RH + 5%.
6.4.3 Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin
trei determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare.
6.4.4 Analize fotometrice
6.4.4.1 Coeficient de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al
vizibilitatii pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de
retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special
denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe
suport din aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5o , 30o , 40o in
raport cu normala si la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o , 1o , 2o , in raport cu
fascicolul incident.
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in
diferite puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta.
6.4.4.2 Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avnd dimensiunile de 5x5
cm, aplicate pe placute de aluminiu (pct.4.1).
Masurarea culorii se face cu Colormeter, proba fiind iluminata cu o sursa de
iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie
de masurare de 0o (Geometrie de masurare 45/0).
6.4.5 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport,
indepartarea prin jupuire neputnd fi posibila fara distrugerea materialului
retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avnd dimensiunile de 10x15 cm,
conditionate conform 4.2.
6.4.6 Teste de verificare a rezistentei la mediu
6.4.6.1 Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35o C 2o C,
a unei solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa
distilata. Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii
salina la min. doua cicluri de cte 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un
interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa
testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o psla in vederea
examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele
testate nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc.
6.4.6.2 Rezistenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun
in diferite zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45o .
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu crpa moale sau burete si apoi
se spala cu apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
- Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm
contractii, intinderi sau desprinderi de suport
6.4.7 Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in
laborator.
Mostrele de testat avnd dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga
suprafata de sus in jos, acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade
pe suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza
minim 90% din valoare.
ART. 7. INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA
7.1 Generalitati
7.1.1 Prezentele specificatii pentru indicatoare de circulatie rutiera, permit
instalarea de indicatoare de circulatie rutiera retroreflectorizante optime si durabilitate
in timp, pentru a fi utilizate pe drumuri.
7.1.2 Foliile retroreflectorizante din materiale destinate indicatorului de circulatie
rutiera, vor fi testate de catre un laborator specializat.
7.1.3 La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retroreflectorizante, foliile
retroreflectorizante trebuiesc aplicate corect, pe suport de aluminiu sau otel zincat.
Alte conditii de aplicare se vor realiza in conformitate cu recomandarile
producatorului de materiale retroreflectorizante.
7.1.4 Indicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe
spate, cu urmatoarele date:
o Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau
vnzatorului;
o Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie;
o Luna si anul de asamblare a panoului.
7.2 Metode de testare fotometrica
7.2.1 Determinarea coeficientului de retroreflexie
7.2.1.1 Coeficientul de retroreflexie R' exprimat prin CD/Lx.M2 , se poate
determina cu retroreflectometre fixe in laborator.
Scopul determinarii coeficientului R' este urmatorul:
- Determinarea nivelului de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte, pentru
panouri de semnalizare retroreflectorizante;
- Urmarirea nivelului de retroreflexie in timp;
7.2.1.2 Pentru testare se aplica metoda prezentata la punctul 4.4. Citirea se face
in mai multe puncte ale suprafetei indicatorului de circulatie.
7.2.2 Culoarea
Culoarea indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se determina conform
procedurii descrise la punctul 4.4.2.
7.3 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
7.3.1 Adeziunea la suport
Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre folia
retroreflectorizanta si suportul indicatoarelor de circulatie, indepartarea foliei de suport
nefiind posibila dect prin distrugerea foliei.
7.3.2 Rezistenta la soc
O mostra de folie retroreflectorizanta de 15x15 cm decupata din indicatorul de
circulatie este asezata pe o rama avnd laturile de 10x10 cm. De la o inaltime de 25 cm
cade o bila de otel cu diametrul de 51 mm, avnd greutatea de 540 gr.
Testul se considera corespunzator daca folia nu se separa de suport sau nu
prezinta crapaturi.
7.3.3 Rezistenta la caldura uscata
Mostrele de testare, avnd simendiunile 7,5x15 cm se mentin 24 ore in etuva, la
temperatura de 71o C 3o C. Se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se
interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator, daca mostra nu prezinta
defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
7.3.4 Rezistenta la frig
Mostrele de testare avnd dimensiuni de 7,5x15 cm se expun timp de 72 ore in
congelator, la temperatura de -35o C 3o C. Apoi se conditioneaza 2 ore la
temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator
daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
7.4 Teste de verificare a rezistentelor la intemperii
Indicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante trebuie
sa reziste 10 ani.
Tipul de folie utilizata trebuie sa fie insusit de Inginer in care scop ofertantul trebuie
sa prezinte un certificat de calitate eliberat de un laborator specializat.
C A P I T O L U L III
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE
CONFECTIONARE
Stlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se
confectioneaza dupa cum urmeaza:
a. Pentru stlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si
pentru cele in forma de patrat sau dreptunghi avnd latura cea mai mica sub 1,0 m, se
foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm
Se pot utiliza si alte tipuri de stlpi daca acestea sunt aprobate de Inginer.
b. Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu
se foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata
panoului, pe raspunderea ofertantului.
Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.
VOPSIRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau
plumb si se vopsesc in culoare gri.
C A P I T O L U L IV
CONTROLUL CALITATII PANOURILOR
Verificarea va fi facuta de Inginer.
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in
domeniu. Cheltuielile vor fi integrate in costul Antreprenorului.
Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii,
cuprinznd toate testele ce se vor efectua in uzina.
CONTROLUL CANTITATILOR
Controlul cantitatilor va fi facut de Inginer care va avea ca sarcina:
- receptia marfii
- verificarea prin sondaj in depozit inainte de instalare
- controlul testelor furnizate odata cu panourile
- respectarea programului de instalare si verificare a conditiilor de calitate dupa
instalare.
CAPITOLUL 8.
NORME DE PROTECIA MUNCII,
PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
NORME DE PROTECIA MUNCII, PREVENIREA SI
STINGEREA INCENDIILOR
La elaborarea documentaiilor tehnice s-a inut seama de normele de protecia muncii,
asigurnd conductorilor proceselor de munc precum i muncitorilor, msurile principale ce
trebuie aplicate n executarea oricrei activiti de construcie i reparaie, n condiii de deplin
securitate.
La toate lucrrile de munc pe cile de acces, pe drumurile de circulaie a mijloacelor sau
alte vehicule, precum i n locurile periculoase, trebuie s se afieze panouri (pancarte, tblie,
STAS-urile n vigoare) privind semnele de interzicere i avertizare STAS 1848/1,2,3,-86.
La execuia lucrrilor de art, a cilor rutiere, sprijiniri i consolidri de versani, se vor
respecta toate prescripiile legale n vigoare referitoare la tehnica securitii muncii, astfel:
Legea nr. 5 din 22 decembrie 1996 cu privire ia protecia muncii.
CAP. I - DISPOZIII GENERALE
Protecia muncii face parte integrant din procesul de munc i are ca scop asigurarea
celor mai bune condiii de munc, prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor
profesionale.
CAP. II - OBLIGAII SI RSPUNDERI
Conductorii societilor comerciale i Regiilor Autonome, vor stabili odat cu msurile de
realizare a planului de producie sau a sarcinilor de serviciu, msuri corespunztoare n
vederea asigurrii celor mai bune condiii de munc, a prevenirii accidentelor de munc i
mbolnvirilor profesionale.
CAP. III - NDRUMARE l CONTROL
Organele de control ale Ministerului Muncii i Proteciei Sociale solicit sprijinul
sindicatelor care - potrivit atribuiilor lor organizeaz controlul obtesc asupra aplicrii i
respectrii accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale.
CAP. IV. INFRASTRUCTURI
Nerespectarea, de ctre orice persoan, a msurilor luate cu privire la protecia muncii la
locurile de munc ce prezint un pericol deosebit, dac prin aceasta se creeaz posibilitatea
producerii unui accident de munc sau a unei mbolnviri profesionale, se pedepsesc cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani.
CAP. VII. DISPOZIII TRANZITORII SI FINALE
nclcarea dispoziiilor legale privitoare la protecia muncii atrage rspunderi: disciplinare,
administrative, materiale sau penale, dup caz, potrivit legii.
NORME REPUBLICANE DE PROTECIE A MUNCII
Elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale precum i de Ministerul Sntii.
Cap.l. CONSTRUCII l NCPERI UNDE SE DESFOAR PROCESELE DE
MUNC Pct. A - 1,2,3,4'l punctul B- 1
Cap.V. TEHNICA SECURITII MUNCII PRIVIND NCRCAREA, DESCRCAREA,
TRANSPORTUL l MANIPULAREA MATERIALELOR
Cap.VII. TEHNICA SECURITII MUNCII PRIVIND INSTALAIILE ELECTRICE
Cap. VIII. TEHNICA SECURITII MUNCII PRIVIND UNELTELE DE MN
Cap. IX. TEHNICA SECURITII MUNCII PRIVIND EXECUTAREA SPTURILOR LA
SUPRAFA
Cap. XI. NORME DE IGIENA MUNCII, PRIVIND EFORTUL FIZIC
Cap. XII. PREVENIREA MBOLNVIRILOR PROFESIONALE l ACCIDENTELOR DE
MUNC PROVOCATE DE VALORI l PULBERI
Cap. XIV. TEHNICA SECURITII MUNCII PRIVIND PREVENIREA i COMBATEREA
INCENDIILOR l A AUTOAPRINDERILOR
Cap. XVII. MIJLOACE INDIVIDUALE DE PROTECIE A MUNCII
Cap. XIX. NORME DE IGIENA MUNCII PRIVIND CONTROLUL MEDICAL LA NCA-
DRAREA N MUNC l CONTROLUL PERIODIC
Cap. XX. REPARTIZAREA PERSONALULUI LA LOCUL DE MUNC l INSTRUCTAJUL
DE PROTECIA MUNCII
a. instructajul introductiv
b. instructajul la locul de munc
c. instructajul periodic
Cap. XXI. PROPAGANDA PROTECIEI MUNCII
Nr. 1170 -1974 pentru aprobarea planului de msuri privind mbuntirea activitii de
protecia muncii n cadru! M.T. publicat n Buletinul Transporturilor Rutiere, Vamale i Aeriene
nr. 10 din 1974.
4. DECRETUL NR. 400 din 1.9-81, pentru nsuirea unor reguli privind exploatarea i
ntreinerea instalaiilor, utilajelor i mainilor, ntrirea ordinii i disciplinei n munca n uniti cu
foc continuu, sau care au instalaii cu grad ridicat de pericol de exploatare.
5. H.G. nr. 2894 din 22 decembrie 1966, privind declararea, cercetarea i evidena
accidentelor de munc i a bolilor profesionale publicat n Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4
ianuarie 1967).
6. H.G. nr. 2404 din 31 decembrie 1969, pentru stabilirea i sancionarea contraveniilor n
domeniul muncii i ocrotirilor sociale. Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4 ianuarie 1967).
7. H.G. nr.1622din 1974, privind planificarea, finanarea i raportarea cheltuielilor pentru
protecia muncii.
8. H.G. nr. 304-1975, privind acordarea, utilizarea i ntreinerea echipamentului de lucru,
precum i acordarea materialelor igienico-sanitare.
9. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8 din 21 mai 1982, privind normele de protecie a
muncii n activitatea de ntreinere i reparaii a drumurilor.
10. Decizia nr. 402 din 29 noiembrie 1986 al Consiliului Judeean Vrancea, cu privire la
normele de prevenire a incendiilor i dotarea societilor economice i social culturale din
judeul Vrancea.
11. Normativ P -118/1983. Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind
protecia la aciunea focului.
12. Normativ P - 36/1967, privind proiectarea de garaje i parcaje pentru autovehiculele
din cadrul cldirilor de locuit, a altor construcii precum i a spaiilor amenajate special.

Intocmit,
Ing. Gabriela Pavel

CAIETSARCINI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIETSARCINI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI AMENAJ. INTERSECTIE STR. 1 DECEMBRIE 1918 CU STR. G.HE. PETRASCU, MUN. TECUCI, JUD.

S-ar putea să vă placă și