DEZVOLTARE SI REABILITARE ARTERA FUNCTIONALA SUD

CAIETE DE SARCINI GENERALE PROIECT NR 1/2010

ORIGINAL VOLUMUL 2

IANUARIE 2010

DEZVOLTARE SI REABILITARE ARTERA FUNCTIONALA SUD

CAIETE DE SARCINI GENERALE PROIECT NR 1/2010

COPIE VOLUMUL 2

IANUARIE 2010

BORDEROU

CAPITOLUL 1. LUCRARI TERASAMENTE CAPITOLUL 2. STRAT DE FORMA DIN BALAST CAPITOLUL 3. STRAT DE FUNDAIE DIN BALAST CAPITOLUL 4. STRAT DIN PIATR SPART CAPITOLUL 5. MBRCMINI BITUMINOASE CAPITOLUL 7. TROTUARE DIN PAVELE AUTOBLOCANTE CAPITOLUL 8. LUCRARI DE BETOANE CAPITOLUL 9. MARCAJE RUTIERE CAPITOLUL 10. SEMNALIZARI RUTIERE

Terasamente

PREVEDERI GENERALE 1 1.1 1.2 1.3 1.4 2 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 2.10 3 3.1 3.2 MATERIALE Stratul vegetal Pamnturi pentru terasamente Apa Verificarea calitii pmnturilor EXECUIA TERASAMENTELOR Trasarea lucrrilor Lucrri preliminare Micarea terasamentelor Gropi de mprumut i depozite de pmnt Execuia debleelor Pregtirea terenului sub ramblee Execuia rambleelor anuri i rigole Finisarea patului drumului Acoperirea cu pmnt vegetal CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR Controlul execuiei lucrrilor Recepia lucrrilor

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplic lucrrilor de terasamente pentru construcia drumurilor publice i cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite pe parcursul execuiei terasamentelor n ce privete excavarea, transportul, compactarea, nivelarea i finisarea lucrrilor, precum i controlul de calitate i criteriile de recepie a lucrrilor. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor de terasamente, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Tehnologia de Execuie a terasamentelor, care va conine, printre altele: o programul detaliat de execuie a terasamentelor; o utilajele folosite pentru excavare, transport, mprtiere, udare, compactare i finisare; o gropile de mprumut i depozitele de pmnt (temporare i permanente), inclusiv metoda de lucru n acestea i cile de acces la fiecare din ele; o variantele provizorii pentru circulaia public pe durata execuiei lucrrilor; o Diagrama de Micare a Pmntului. Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va executa, pe cheltuial proprie, sectoare de prob, a cror dimensiuni i locaie vor fi stabilite mpreun cu Consultantul. Dup executarea sectoarelor de prob, Tehnologia de Execuie va fi completat cu informaii privind tehnologia de compactare: - caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, vitez); - numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentei Specificaii Tehnice; - grosimea stratului de pmnt nainte i dup compactare. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.

1 1.1

MATERIALE Stratul vegetal

Stratul vegetal considerat ca bun pentru vegetaie va fi folosit pentru acoperirea suprafeelor care trebuie nsmnate i plantate. Pmnturi pentru terasamente

1.2

Categoriile de pmnt folosite pentru execuia terasamentelor, sunt indicate n Tabelele 1a i 1b. Dac pmntul pe care urmeaz s se execute lucrrile de terasamente este de calitate rea sau foarte rea (vezi Tabelul 1b) acesta va fi nlocuit cu un pmnt de calitate corespunztoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul lianilor (var nestins, cenua de termocentral, etc.) nlocuirea sau stabilizarea pmntului se va face pe ntreaga lime a platformei, pe o adncime de minim 20 cm pentru pmntul de calitate rea i de minim 50 cm pentru pmntul de calitate foarte rea sau pentru cel avnd o densitate n stare uscat sub 1,5 g/cm3. Pmntul argilos, categoria 4d, va fi nlocuit sau stabilizat pe o adncime de cel puin 15 cm. Pmnturile argiloase de calitate mediocr, pot fi folosite, cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90, cu privire la prevenirea degradrilor provocate de nghe-dezghe. Este interzis folosirea n ramblee a pmnturilor anorganice de calitate rea i foarte rea, precum i a pmnturilor organice, mluri, nmoluri, pmnt vegetal, pmnturi de consisten sczut (indice de consisten sub 0,75) i pmnturi cu mai mult de 5% sruri solubile n ap. De asemenea este interzis folosirea materialelor care: - sunt ngheate; - conin materii organice n putrefacie (iarb, crengi, rdcini, etc.). Pmntul cu coninut de sulfat solubil n ap peste 1,9 g/l (exprimat ca SO3), nu va fi depozitat sau folosit ca umplutur la distan mai mic de 1 m de lucrrile de beton.

1.3

Apa

Apa pentru compactarea lucrrilor de terasamente trebuie s fie limpede i s nu conin suspensii organice sau anorganice.

1.4

Verificarea calitii pmnturilor

naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va determina calitatea i va estima cantitatea materialelor din gropile de mprumut, pe care le va supune aprobrii Consultantului. Materialele folosite n execuia terasamentelor vor fi supuse aprobrii Consultantului nainte de nceperea lucrrilor.

Pincipalele tipuri de pmnt denumire, caracteristici

Categorie (Simbol)

Tabelul 1a - Categoriile de pmnt (pmnturi necoezive) Coninutul n pri Indice de Calitatea fine, (% din masa Coeficient de plasticitat Umflar ca material total) neuniformitat e pentru e pentru e fraciune liber <0,0 <0,0 <0,2 terasament Un a sub 0,5 UL (%) 05 5 5 e mm Ip mm mm mm foarte bun 5 foarte bun

grosiere : fraciunea > 2 mm peste 50% din mas Blocuri, bolovni, pietri medii i fine: fraciunea < 2 mm peste 50% din mas Nisip cu pietri, nisip mare, mediu sau fin medii i fine cu liant din pmnturi coezive fraciunea < 2 mm peste 50% din mas; liant din pmnturi coezive Nisip cu pietri; nisip mare, mediu i fin, cu liant constituit din nmol

foarte puine pri fine, neuniforme (granulozitate continu); insensibile la nghe-dezghe sau la variaiile de umiditate. idem 1a, granulozitate discontinu cu pri fine, neuniforme (granulozitate continu); sensibilitate medie la nghedezghe, insensibile la variaiile de umiditate. idem 2a, granulozitate discontinu cu multe pri fine; foarte sensibile la nghedezghe; fraciunea fin are capacitate de umflare liber redus idem 3a, fraciunea fin are capacitate de umflare liber medie sau mare

1a <1 1b < 10 < 20

>5

2a <6 2b < 20 < 40

>5

10

foarte bun bun

3a 6 3b 20 40 > 10

40

mediocr

> 40

mediocr

Denumirea i caracteristicile principalelor tipuri de pmnt Pmnturi coezive: o nisip prfos o praf nisipos o nisip argilos o nisip prfos argilos o argil prfoas o praf o argil nisipoas prfoas o argil nisipoas o argil o argil gras anorganice: - C i U reduse - S -d medie anorganice: - C medie - U redus sau medie - S -d foarte mare organice (MO>5%): - C i U reduse - S -d medie anorganice: - C i U mari - S -d medie organice (MO>5%): - C medie - U medie sau redus - S -d foarte mare organice (MO>5%): - C mare

Simb ol

Tabelul 1 b - Categoriile de pmnt (pmnturi coezive) Indice de Calitatea Umflar plasticitate Ip ca material e Granulozitatea conform nomogramei Casagrande pentru pentru liber fraciunea sub terasament UL% 0,5 mm e < 10 < 40 mediocr

4a

4b

Indicele de Plasticitate - Ip

< 35

< 70

mediocr

70 4c 60 50 Wc = 30% 4d 40 30 20 4e 4f < 35 < 75 rea 4a Wc = 50% 10 4d < 40 mediocr

> 35

> 70

rea

4b

10 4f 4c 4e 40 foarte rea

- U mare sau medie - S -d foarte mare

10

20

30

40

50

60

10 0 Limita de Curgere -

70

80

90

Wc (%) Diagonala: Ip = 0,73 x (Wc 20)

Legend:

MO C U S -d

= Materie organic = compresibilitate = umflare liber = sensibilitate la nghe-dezghe

Tabelul 2 - Testele de verificare a pmntului la surs Caracteristici Frecvena minim Granulozitatea Funcie de neomogenitatea pmntului utilizat, cel puin un test la fiecare 5000 m3. Limitele de Funcie de neomogenitatea pmntului utilizat, cel puin un test la fiecare 5000 m3. plasticitate Funcie de neomogenitatea pmntului utilizat, cel puin un test la fiecare 5000 m3. Caracteristici de Pentru umpluturi n spatele lucrrilor de art i pentru pmnturi n straturile de protecie, compactare la fiecare strat executat. Coeficientul de Funcie de neomogenitatea pmntului utilizat, cel puin un test la fiecare 5000 m3. neuniformitate Pentru umpluturi n spatele lucrrilor de art i pentru pmnturi n straturile de protecie, Umflarea liber cel puin un test la fiecare 1000 m3. Sensibilitatea la n terenul natural sub rambleu i la debleu, cel puin un test la fiecare 250 m de drum. nghe-dezghe Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500 m3. Densitatea maxim n Funcie de neomogenitatea pmntului utilizat, cel puin un test la fiecare 5000 m3. stare uscat

STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/13-83 730-89 1913/12-88 1709/3-90 1913/1-82 1913/3-76

Nota: 1. La aprobarea sursei de pmnt este necesar i prezentarea testelor privind materiile organice (conform STAS 7107/1-76), sruri solubile (conform STAS 7107/3-74) i compresibilitate (conform STAS 8942/1-84). 2. Antreprenorul poate supune Consultantului spre aprobare alte norme i metode de ncercare cu Agrement Tehnic n Romnia.

2 2.1

EXECUIA TERASAMENTELOR Trasarea lucrrilor

Consultantul va preda Antreprenorului reeaua de borne amplasate n afara amprizei lucrrilor (cel puin 2 borne pe kilometru) i o list cu coordonatele principalelor puncte ale traseului i ale bornelor. naintea nceperii lucrrilor, pe propria cheltuial, Antreprenorul va restabili reeaua de borne (dac este cazul) i va picheta seciunile transversale. n plus fa de marcarea axului lucrrilor Antreprenorul va materializa prin rui i abloane, urmtoarele: - nlimea umpluturii; - punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural; - nclinarea taluzurilor. Pe toat durata execuiei lucrrilor, Antreprenorul va executa, pe propria cheltuial, ntreinerea tuturor picheilor, bornelor i reperelor, inclusiv restabilirea i re-amplasarea acestora, dac este cazul. n timpul pichetajului, toate instalaiile existente, n ampriza lucrrilor sau n imediata vecintate a acesteia, vor fi identificate i marcate vizibil, n vederea mutrii sau protejrii. 2.2 Lucrri preliminare

nainte de nceperea lucrrilor de terasamente, se vor executa urmtoarele: o defriarea: doborrea i transportul tuturor arborilor i arbutilor (inclusiv scoaterea i transportul rdcinilor acestora) n locaii aprobate de Consultant; o nlturarea frunzelor, crengilor, ierbii i buruienilor i transportul acestora n locaii aprobate de Consultant; o nlturarea i depozitarea pmntului vegetal n locaii aprobate de Consultant; o asanarea terenului; o demolarea construciilor existente. Pe sectoarele de drum unde apele de suprafa pot curge ctre ampriza lucrrilor, Antreprenorul va executa, pe cheltuiala proprie, anuri de drenare pentru colectarea i evacuarea apei n afara amprizei lucrrilor. Lucrrile de colectare i evacuare a apelor de suprafa vor fi executate oriunde este necesar i vor fi prevzute cu mijloace adecvate de reinere nainte de deversare. Construciile supraterane sau subterane existente n ampriza lucrrilor vor fi demolate pn la 1,00 m sub nivelul terenului de fundare. Dup demolare, golurile rmase vor fi curate i umplute cu material corespunztor. Pmntul nefolosit, anurile, canalele colectoare, cablurile i conductele, precum i orice mprejmuire, vor fi ndeprtate pn la cel puin 1,00 m de ampriza lucrrilor. Drenurile, canalele i anurile existente n ampriz i care devin nefuncionale vor fi etanate n vederea prevenirii ptrunderii apei sub ampriza lucrrilor.

Materialele rezultate n urma demolrilor vor fi transportate n locaii aprobate de Consultant. Orice gol (fntni, pivnie i gropi - inclusiv cele rmase dup scoaterea rdcinilor) va fi deschis, curat i umplut dup cum urmeaz: dac se afl n ampriza lucrrilor, cu material corespunztor pentru umpluturi i compactat la gradul de compactare indicat n Tabelul4; dac se afl n afara amprizei lucrrilor, cu material similar terenului nconjurtor i compactat la gradul de compactare al acestuia.

Antreprenorul poate ncepe lucrrile de terasamente numai dup ce lucrrile preliminare au fost verificate i aprobate de Consultant. Antreprenorul va folosi numai metode i echipamente corespunztoare materialelor de umplutur folosite. El este responsabil de meninerea n bune condiii a materialelor acceptate, astfel nct atunci cnd sunt puse n oper i sunt compactate, s ndeplineasc condiiile stabilite n prezentul Caiet de Sarcini. Execuia lucrrilor de terasamente va fi ntrerupt atunci cnd condiiile cerute n prezentul Caiet de Sarcini sunt compromise de vremea nefavorabil. Execuia lucrrilor de terasamente n condiii de vreme rece, sub +5C, poate fi realizat prin luarea unor msuri speciale prevzute de normativele tehnice n vigoare (C16-84). Se interzice execuia umpluturilor atunci cnd pmntul este ngheat, conine ghea sau zpad, sau umiditatea nu este n limitele corespunztoare compactrii optime. 2.3 Micarea terasamentelor

Unul din obiectivele micrii pmntului este de a permite utilizarea materialului provenit din excavaii pentru umplutura n ramblee. La execuia lucrrilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare Diagrama de Micare a Pmnturilor funcie de sursele de pmnt aprobate. Materialul n exces i pmnturile necorespunztoare pentru execuia umpluturilor, vor fi transportate n depozite definitive, n locaii propuse de Antreprenor i aprobate de Consultant. Dac volumul necesar pentru umplutur nu poate fi acoperit din deblee, materialul suplimentar necesar va fi luat din gropile de mprumut propuse de Antreprenor i aprobate de Consultant. Dac n decursul lucrrilor, natura pmntului provenit dintr-un debleu sau o groap de mprumut devine necorespunztoare pentru umpluturi, Antreprenorul va suspenda imediat utilizarea pmntului respectiv n umpluturi i va informa cu promptitudine Consultantul. n cazul unui debleu, lucrul poate continua cu transportarea materialului excavat ntr-un depozit aprobat; n cazul unei gropi de mprumut aprobarea de exploatare a gropii respective se suspend. Groapa de mprumut se supune aprobrii Consultantului urmnd procedura iniial.

Transportul pmntului n ramblee sau alte zone de depunere va ncepe atunci cnd un numr suficient de utilaje de mprtiere i compactare opereaz la locul de depunere. 2.4 Gropi de mprumut i depozite de pmnt

Amplasarea gropilor de mprumut i a depozitelor de pmnt, provizorii sau permanente, va fi propus de ctre Antreprenor i supus Consultantului pentru aprobare. Propunerea va fi prezentat Consultantului cu cel puin 7 zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor respective i va fi nsoit de: o raportul asupra calitii pmntului din gropile de mprumut, nsoit de rezultatele testelor de laborator, analizelor i sondajelor efectuate; o cantitatea estimat (pentru gropi de mprumut); o programul de excavaii (n gropi de mprumut) sau de depunere (n depozite); o planul de amenajare a zonei, dup ncheierea lucrrilor; o acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de mprumut; o acordul autoritii de mediu; o alte avize sau acorduri necesare, dup caz. Proiectarea, precum i toate investigaiile, testele, chiriile i taxele necesare exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor de pmnt, precum i a drumurilor de acces, vor fi suportate de Antreprenor. n timpul excavrii gropilor de mprumut, Antreprenorul va respecta urmtoarele: o stratul vegetal va fi ndeprtat i depozitat n depozite aprobate; o fundul gropii de mprumut nu va fi mai cobort dect fundul anului de scurgere a apei; o fundul gropii de mprumut va avea o pant transversal de 1-3% spre exterior i o pant longitudinal care s asigure scurgerea apelor; o n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi amplasate n avalul drumului, cu o banchet de cel puin 4 m lime de la piciorul taluzului drumului; o taluzurile gropilor de mprumut amplasate de-a lungul drumului vor avea o pant de 1:1,5 1:3; dac nu este nici o banchet lsat ntre piciorul taluzului drumului i marginea gropii de mprumut, panta taluzului gropii de mprumut va fi de 1:3. Spturile la groapa de mprumut pot fi efectuate n continuarea taluzurilor de debleu. Depozitele de pmnt vor satisface urmtoarele condiii: o n cazul depozitului ataat de rambleu, primii 5 m ai depozitul de lng rambleu, trebuie s ndeplineasc aceleai condiii ca pentru execuia rambleului (compactare, nivelare, finisare); o nlimea depozitului trebuie s nu depeasc nlimea rambleului drumului; o amplasarea depozitelor va fi aleas astfel nct s se evite nzpezirea drumului. Gropile de mprumut i depozitele trebuie s nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente i nici s produc eroziuni sub efectul apelor de suprafa sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fa de persoane i orice daune aduse proprietii publice sau private, ca urmare a execuiei acestor lucrri.

Consultantul poate refuza aprobarea executrii gropilor de mprumut sau depozitelor de pmnt n cazul n care acestea influeneaz negativ peisajul sau scurgerea apei. 2.5 Execuia debleelor

Spturile vor ncepe frontal pe ntreaga lime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate conform profilelor transversale. Se va evita supra-adncirea debleului. Dac acest lucru se ntmpl totui, debleul se va umple pn la nivelul proiectat, pe cheltuiala Antreprenorului i conform cerinelor pentru umpluturi din prezentul Caiet de Sarcini. Spturile care necesit umplere vor fi nchise imediat ce stadiul lucrrilor n sectorul respectiv permit aceasta. Cnd se excaveaz n pmnturi sensibile la umezeal, lucrrile vor fi executate progresiv, asigurndu-se scurgerea i evacuarea rapid a apei de ploaie i evitndu-se dereglarea echilibrului hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane. Cnd spturile descoper o combinaie de materiale corespunztoare i necorespunztoare, dac nu este specificat altfel prin proiect, Antreprenorul va realiza spturile de aa manier nct materialele corespunztoare s fie excavate separat pentru folosirea n lucrrile permanente, fr a fi contaminate de materialele necorespunztoare. Dac pmntul ntlnit la nivelul proiectat nu prezint calitatea necesar i capacitatea portant cerut prin proiect, Consultantul poate hotr o soluie de mbuntire a capacitii portante. n cazul n care natura pmntului prezint diferene semnificative fa de prevederile proiectului, Antreprenorul poate nainta Consultantului spre aprobare, o propunere de modificare a nclinrii taluzurilor. nclinarea taluzului pentru un debleu de maximum 12 m adncime este prezentat n Tabelul 3. Tabelul 3 - nclinarea taluzurilor Natura pmntului n debleu Pmnt argilos: n general argile nisipoase sau argile prfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pmnturi marnoase Pmnturi macroporice (loess i pmnturi loessoide) Roci stncoase degradabile: nclinarea n funcie de gradul de alterabilitate i de adncimea debleului Roci stncoase stabile (nealterabile) Roci stncoase stabile cu stratificare favorabil

nclinarea taluzului 1:1,5 1:1. 1:0,5 1:0,1 1:1,5 1:1 1:0,1 1:0,1 poziie vertical sau chiar n consol

Pentru deblee n pmnt argilos cu adncimi mai mari de 12 m, sau n condiii hidrologice nefavorabile (umezeal , infiltrri de ap, etc.) pentru orice adncime, declivitatea taluzului va fi stabilit printr-o analiz de stabilitate.

Bulgrii de pmnt, pietrele i fragmentele de roc instabile vor fi ndeprtate de pe taluz i depozitate mpreun cu materialul rezultat din debleere. Dac n timpul lucrrilor se observ pierderea stabilitii lucrrilor, Antreprenorul va suspenda imediat lucrrile, va ntiina Consultantul i va lua msuri de consolidare a acestora. Fundul debleului va fi compactat pn la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, msurat la adncimea de 30 cm. Dac pmntul ntlnit la cota proiectat nu are calitatea necesar i portana cerut de proiect, Consultantul poate cere execuia unui strat de form. n acest caz stratul superior al debleului sub stratul de form se va compacta la un grad de compactare Proctor Normal de 97%. n timpul lucrrilor, taluzurile i zona de deasupra taluzurilor trebuie verificate n mod frecvent, n special dup explozii i ploi toreniale sau de lung durat, pentru observarea timpurie a oricrui semn de pierdere a stabilitii. Procedura de nivelare a patului drumului n teren stncos va fi propus de Antreprenor, Consultantului, spre aprobare. Nivelarea va fi executat pe cheltuiala Antreprenorului. Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru prevenirea deteriorrii sau nmuierii pmntului excavat din debleu, care urmeaz s fie folosit n umpluturi. 2.6 Pregtirea terenului sub ramblee

Pmntul natural sub rambleu va fi compactat pn la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, msurat la adncimea de 30 cm. Dac declivitatea terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de nfrire cu o nlime egal cu grosimea straturilor pentru umplutur. Panta transversal de 4% va fi ndreptat spre exterior. Execuia rambleelor

2.7

n cazul n care vremea nefavorabil compromite calitatea rambleului stabilit de acest Caiet de Sarcini i de reglementrile n vigoare, lucrrile vor fi ntrerupte. Lucrrile vor fi reluate cu aprobarea Consultantului, dup restabilirea condiiilor pentru executarea lucrrilor n conformitate cu prezentul Caiet de Sarcini. Rambleele vor fi executate n straturi uniforme, paralele cu linia proiectului, pe ntreaga lime a platformei i pe o lungime conform procedurilor de execuie aprobate; se va evita separarea, denivelarea i variaiile de umiditate. n situaii deosebite, cu acordul Consultantului, limea straturilor de pmnt poate fi redus. n acest caz, rambleul va fi executat din mai multe benzi alturate. Diferena de nlime dintre dou benzi alturate trebuie s nu depeasc grosimea unui strat. Materialul adus pe platform va fi mprtiat i nivelat la grosimea optim de compactare, stabilit pe sectorul experimental, urmrind profilul longitudinal proiectat.

Suprafaa terenului de fundare i a fiecrui strat, va fi uniform i cu pant transversal de 4% spre exterior. n cazul rambleelor mai nalte de 3 m, baza poate fi executat din blocuri de piatr sau beton cu dimensiunea maxim de 50 cm. Dup aezarea blocurilor, se va executa mpnarea acestora cu pmnt. Grosimea stratului de blocaj se va stabili astfel nct grosimea umpluturii omogene de deasupra acestuia s fie de cel puin 2,00 m. Umplutura i compactarea trebuie realizate la umiditatea optim. Antreprenorul va lua msurile corespunztoare pentru a aduce gradul de umiditate la valoarea optim, prin: o scarificare i amestecare; o tratare cu var; o scarificare, mprtiere i udare. Compactarea fiecrui strat va fi realizat conform parametrilor stabilii pe sectorul experimental, n funcie de caracteristicile pmntului utilizat. Prin alegerea echipamentului de compactare, Antreprenorul va asigura realizarea tuturor cerinelor de compactare pentru fiecare strat i tip de pmnt. Valorile gradului de compactare Proctor Normal care trebuie realizat, sunt cele din Tabelul 4. Tabelul 4 - Gradul de compactare Zonele n terasament Primii 30 cm de pmnt natural sub rambleu, cu nlimea: h 2,00 m h > 2,00 m b) n corpul rambleului, la o adncime sub patul drumului: h 0,50 m 0,50 < h 2,0 m h > 2,0 m c) n deblee, la 30 cm adncime sub patul drumului Pmnt Necoeziv 100 95 Pmnt Coeziv 97 92

100 100 95 100

100 97 92 100

Antreprenorul poate solicita recepia unui strat atunci cnd n toate punctele msurate, gradul de compactare este la nivelul sau peste nivelul cerut. Frecvena minim a testelor va fi conform Tabelului 5. Tabelul 5 - Frecvena testelor Test Frecvena minim Umiditatea optim de La fiecare 5000 m3 compactare (Testul Proctor) 6 teste la fiecare 2000 m2 de Umiditatea platform 6 teste la fiecare 2000 m2 de Gradul de compactare platform

Observaii Pentru fiecare tip de pmnt Pe fiecare strat de pmnt Pe fiecare strat de pmnt

Profile i taluzuri Lucrrile vor fi executate astfel nct dup compactare i curare, taluzurile s se ncadreze n toleranele admise. Profilul taluzurilor trebuie realizat fr reumplere. nclinarea taluzurilor depinde de natura pmntului folosit n rambleu i natura i capacitatea portant a pmntului de sub rambleu. Panta taluzurilor va fi de 1:1,5, cu nlimea maxim, indicat n Tabelul 6. Tabelul 6 - nlimea rambleului Natura materialului din rambleu Argil prfoas sau nisipoas Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietri sau balast

H max. (m) 6 7 8 10

Dac exist diferene ntre materialele prevzute n proiect i cele prevzute n STAS 291484, Tabel 1a si 1b, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, o propunere bazat pe investigaii n teren, de modificare a pantei sau nlimii taluzului. Profilul taluzului va fi verificat dup compactare i finisare. Rambleele pn la 12 m nlime vor avea panta taluzului de 1:1,5 pentru nlimea artat n Tabelul 6, de la patul drumului n jos, i de 1:2 pe nlimea rmas pn la baz. Pentru ramblee mai nalte de 12 m i pentru cele situate n albiile majore ale rurilor, n vi i n bli sau n mlatini, cu teren de fundaie alctuit din pmnturi fine sau foarte fine, nclinarea taluzurilor va fi stabilit pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 1,5, conform STAS 2914-84 i innd seama de Tabelul 7.

Tabelul 7 nlimea maxim a rambleului funcie de caracteristicile pmntului de fundaie unghiul de frecare intern (grade ) 5 10 15 Panta terenului coeziunea materialului (Kpa) de fundaie 30 60 10 30 60 10 30 60 80 nlimea maxim a rambleului h max. (m) 0 3 4 3 5 6 4 6 8 10 1:10 2 3 2 4 5 3 5 6 7 1:5 1 2 1 2 3 2 3 4 5 1:3 1 2 1 2 3 4 Ramblee din pmnturi sensibile la ap n Tehnologia de Execuie, Antreprenorul va lua n considerare msuri speciale care trebuie luate n cazul pmnturilor sensibile la ap, printre care: o aternerea i scarificarea pmntului; o tratament cu var;

o execuia de drenuri deschise. Ramblee din material stncos Atunci cnd este utilizat n ramblee, materialul stncos va fi mprtiat n straturi i nivelat pentru a obine o umplutur omogen, cu un numr minim de goluri. Grosimea straturilor va fi stabilit conform dimensiunii materialului i capacitii utilajului de compactare, dar nu va fi mai mare de 80 cm. Ultimii 30 cm sub patul drumului trebuie s nu conin blocuri cu dimensiunea maxim mai mare de 20 cm. Dac rmn goluri dup compactare, stratul va fi nchis cu un material granular aprobat, astfel ca toate golurile de la suprafa s fie umplute. n taluzurile neacoperite, blocurile trebuie s fie fixate pe cel puin 2/3 din grosimea lor. Umplutura din spatele lucrrilor de art (ziduri de sprijin, culei, aripi, etc.) n lipsa unor indicaii contrare ale caietului de sarcini speciale, umplutura din spatele lucrrilor de art va fi realizat utiliznd acelai material ca pentru ramblee, cu excepia materialului stncos. Dimensiunea maxim a materialului care poate fi folosit este de 1/10 din limea umpluturii. Umplutura se va executa n straturi uniforme, cu grosimea de maxim 25 cm. Umplutura va fi compactat mecanic pn la gradul de compactare conform Tabelului 4.

Protecia mpotriva aciunii apei Antreprenorul va asigura protecia rambleelor mpotriva eroziunii provocate de apele ploilor (se va lua ca referin cea mai puternic ploaie nregistrat n ultimii 10 ani). 2.8 anuri i rigole anurile i rigolele vor fi construite paralel cu piciorul taluzului. 2.9 Finisarea patului drumului

Patul drumului va fi compactat, nivelat i finisat respectnd cotele, pantele i limile prevzute n proiect. Antreprenorul va limita accesul utilajelor pe patul drumului dup compactare i finisare. 2.10 Acoperirea cu pmnt vegetal

Taluzurile ce urmeaz a fi acoperite cu strat vegetal, trebuie anterior tiate n trepte sau ranforsate cu caroiaje din brazde, nuiele sau elemente prefabricate.

Dup acoperirea cu strat vegetal, taluzurile vor fi fertilizate i nsmnate. Dup nsmnare, taluzul va fi udat de mai multe ori, pn la intrarea n vegetaie a seminelor de iarb. n perioada de vegetaie, taluzurile nierbate vor fi cosite de dou ori pe an. Materialul rezultat va fi adunat i ndeprtat, n locuri aprobate de Consultant. 3 3.1 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR Controlul execuiei lucrrilor

Controlul calitii lucrrilor de terasamente const n: o verificarea trasrii lucrrilor; o verificarea calitii, condiiei i pregtirii terenului de fundare; o verificarea calitii i condiiei pmntului folosit n umplutur; o controlul caracteristicilor straturilor executate; o controlul caracteristicilor platformei drumului; Antreprenorul nu va ncepe execuia nici unui strat nainte ca stratul inferior s fie terminat, verificat i recepionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuial, ntreinerea straturilor recepionate pn la acoperirea cu urmtorul strat. Recepia oricrui strat va fi refcut atunci cnd ntre recepia iniial i acoperirea cu stratul urmtor, au trecut mai mult de 7 zile sau cnd, n interiorul acestui interval, n opinia Consultantului, stratul recepionat nu mai corespunde condiiilor pentru a fi acoperit. Msurtorile deflectometrice vor fi efectuate cu deflectometrul cu prghie, conform Normativului CD 31-94. Frecvena minim a verificrilor gradului de compactare va fi conform Tabelului 5. Verificarea calitii pmnturilor const n determinarea parametrilor acestora, conform Tabelului 2. Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare folosirea unor metode alternative de ncercare. Verificarea trasrii lucrrilor Execuia lucrrilor de terasamente poate ncepe numai dup ce trasarea lucrrilor a fost verificat i aprobat de Consultant. Toleranele n poziionarea elementelor pichetrii generale sunt de 50 mm. Verificarea caracteristicilor terenului de fundare Pentru verificarea calitii terenului de fundare, se vor analiza probe de pmnt din amplasamentul lucrrilor, minim 3 probe la 100 m lungime de drum, distribuite astfel nct s acopere ntreaga ampriz. Analizele i ncercrile se vor face conform prevederilor Tabelelor 1 i 2.

Msurtorile deflectometrice se vor face pe 6 fire (4 benzi de circulaie i 2 benzi de oprire de urgen) n seciune transversal, oriunde se va considera necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect. Capacitatea portant a terenului de fundare se consider realizat dac deformaia elastic msurat conform prevederile normativului CD 31-94, este mai mic dect valoarea admisibil corespunztoare din Tabelul 8 n cel puin 90% din punctele msurate i mai mic de 600 1/100 mm n celelalte puncte msurate. Uniformitatea execuiei este considerat satisfctoare dac coeficientul de variaie este < 50% Tabelul 8 Deformaia elastic admisibil a terenului de fundare Tipul de pmnt conform STAS 1243-88 Nisip prfos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prfoas, argil nisipoas, argil prfoas nisipoas, argil Deformaia elastic admisibil 1 /100 mm 350 400 450

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face cu respectarea prevederilor Tabelelor 4 i 5, i n corelaie cu punctele unde msurtorile deflectometrice indic o capacitate portant redus. Tolerana n limea amprizei rambleului este de +50 cm.

Verificarea caracteristicilor straturilor executate Pe straturile aternute i compactate, se vor face urmtoarele determinri: o verificarea gradului de compactare pe fiecare strat, n profile transversale, n minim 6 teste la 2000 m2 de strat, conform STAS 2914-84; n cazul pmnturilor coezive, n fiecare punct vor fi prelevate 3 probe (suprafaa, mijlocul i baza stratului) dac acesta are o grosime mai mare de 25 cm i 2 probe (suprafaa i baza stratului) dac grosimea este mai mic de 25 cm; n cazul pmnturilor necoezive, va fi prelevat o prob din fiecare punct de la mijlocul stratului; o verificarea grosimii i pantei transversale a stratului pe fiecare strat; o msurtori deflectometrice la fiecare al treilea strat, dup ploaie, la ultimul strat; msurtorile se vor face n seciuni transversale la maxim 25 m una de alta, pe 6 fire. Valorile admisibile ale gradului de compactare sunt date n Tabelul 4. Panta transversal a straturilor, dup compactare, trebuie s fie de 4%, cu toleran de 1%. Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului const din msurtori topografice, deflectometrice la nivelul patului drumului i asupra gradului de compactare realizat. Dimensiunile i cotele patului drumului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n profilele transversale din proiect. Toleranele n dimensiunile i cotele patului drumului sunt dup cum urmeaz: Limea: 5 cm de la axul drumului; 10 cm pe toat limea platformei; Cotele: ntre +2,5 i 5,0 cm. Panta transversal a patului drumului, dup compactare, trebuie s fie de 4%, cu toleran de 1%. Deformaia elastic la nivelul patului drumului se msoar pe 6 fire n seciune transversal, oriunde se consider necesar dar cel puin n profilele transversale proiectate Capacitatea portant a patului drumului se consider realizat dac deformaia elastic msurat are valoare mai mic dect valoarea admisibil corespunztoare din Tabelul 8. Controlul caracteristicilor patului drumului va fi nsoit de verificarea de ansamblu a lucrrilor de terasamente executate: verificarea dimensiunilor i uniformitii suprafeei patului drumului i taluzurilor. Toleranele n uniformitatea suprafeei platformei drumului i a taluzurilor, msurate sub lata de 3 m sunt conform Tabelului 9.

Tabelul 9 - Uniformitatea suprafeei Profil Platform fr strat de form Platform cu strat de form (*) Taluz neacoperit 10 cm Not (*) atunci cnd pe platform urmeaz s se execute strat de form. 3.2 Recepia lucrrilor Roci compacte 5 cm 10 cm Tolerane Roci necompacte sau pmnturi 3 cm 5 cm

Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrile executate vor fi supuse aprobrii Consultantului, naintea aternerii stratului urmtor. Inspectarea lucrrilor care devin ascunse, naintea acoperirii lor, trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate conform proiectului i prezentului Caiet de Sarcini. n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea la faza urmtoare de execuie.

Fazele de execuie supuse recepiei sunt stabilite de Proiectant, prin Programul de Recepii pe Faze de Execuie, care nsoete Detaliile de Execuie i se refer, fr a se limita, la urmtoarele: o trasarea lucrrilor; o cota i profilul final n cazul spturii; o natura i compactarea terenului de fundare; o n ramblee, pentru fiecare strat aternut, dup compactare.

Strat de forma din balast CUPRINS

PREVEDERI GENERALE .......................................................................................... 1 1.1 1.2 1.3 1.4 MATERIALE ............................................................................................................... Agregate naturale ...................................................................................................... Material geotextil ........................................................................................................ Apa ............................................................................................................................. Controlul calitii agregatelor .................................................................................. EXECUIA STRATULUI DE FORM Transportul ............................................................................................................... Condiii preliminare ................................................................................................. Sectorul de prob ..................................................................................................... Punerea n oper ...................................................................................................... CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR Verificarea elementelor geometrice ........................................................................ Verificarea compactrii i capacitii portante ....................................................... Verificarea caracteristicilor suprafeei .................................................................... Recepia pe faze de execuie ................................................................................... 4 4 5 5 5

2 2.1 2.2 2.3 2.4

5 5 6 6 6

3 3.1 3.2 3.3 3.4

7 7 7 8 8

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplic la execuia stratului de form din balast din structurile rutiere. Cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de materialele folosite, prevzute n SR 662-2002 i de stratul de fundaie realizat, prevzute n STAS 6400-84. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Cu 7 zile naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorull va prezenta spre aprobare Consultantul, procedura de execuie a statului de form, care va conine, printre altele: o programul de execuie a stratului de form; o utilajele folosite pentru transport, mprtiere, udare, compactare i finisare; o sursele (balastiere sau furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la fiecare; Pentru definitivarea procedurii de execuie, Antreprenorul va executa sectoare de prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi sabilite mpreun cu Consultantul. Dup executarea sectoarelor de prob, procedura de execuie va fi completat cu informaii privind tehnologia de compactare: o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, vitez); o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini; o grosimea stratului de balast nainte i dup compactare. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor. Stratul de form din balast se va aterne pe un material geotextil cu caracteristicile precizate n prezentul Caiet de Sarcini. 1 1.1 MATERIALE Agregate naturale

Pentru execuia stratului de form din balast, se va folosi balast natural care respect caracteristicile din Tabelul 1. Fiecare surs de balast (balastier, furnizor) care se intenioneaz a se folosi, va fi propus de Antreprenor i supus aprobrii Consultantului. Propunerea va fi prezentat Inginerului cu cel puin 7 zile nainte de deschiderea balastierei sau nceperea aprovizionrii, dup caz, i va fi nsoit de:

o raportul asupra calitii agregatelor, nsoit de rezultatele testelor de laborator, analizelor i sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 i a prevederilor SR 662-2002 (Tabelul 19); o analiza conformitii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini; o cantitatea estimat; o programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, dup caz; o ruta de transport; o planul de amplasare a depozitelor; o planul de amenajare a zonei, dup ncheierea exploatrii (n cazul balastierei) sau lichidarea depozitelor; o acordul proprietarilor cu privire la ocuparea i exploatarea terenurilor ; o acorduri, avize, autorizaii cerute de legislaia n vigoare. Toate investigaiile, testele, chiriile i taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi suportate de Antreprenor. Balastierele i depozitele trebuie s nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente i nici s produc eroziuni sub efectul apelor de suprafa sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fa de persoane i orice daune aduse proprietii publice sau private, ca urmare a execuiei acestor lucrri. Transportul i depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel nct s se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel nct s se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevzute cu pante si rigole n vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de aa natur nct s mpiedice amestecul sau contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care s indice sursa i dimensiunea agregatului. Antreprenorul trebuie s asigure o zona de depozitare temporar a agregatelor refuzate. In cazul exploatarii balastului de sub nivelul apei, Antreprenorul va asigura suprafetele necesare pentru depozitare provizorie pana la pierderea apei in exces. Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau nghe i fr corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale. Agregatele care depesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru , nu vor fi depozitate sau folosite ca material de umplutur lng lucrrile care conin ciment (beton, balast stabilizat); distana minima fa de acestea este de 1,0 m.

Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor Caracteristici Sort Coninut de fraciuni % - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0-1 mm - 0-4 mm - 0-8 mm - 0-16 mm - 0-25mm - 0-50 mm - 0-63 mm Coeficient de neuniformitate (Un), (%) min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu maina tip Los Angeles (LA), (%) max. Valori admisibile 0-63 max. 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS

4606-80

730-89 730-89 730-89

1.2

Material geotextil

Alegerea materialului geotextil se va face n conformitate cu prevederile normativului C 227/2001 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor i geomembranelor la lucrrile de construcii. Tipul materialului geotextil va fi propus de Antreprenor spre aprobare Consultantului. Aternerea materialului geotetil se va face nainte de aternerea balastului pentru stratul de form. Modul de aternere al materilului geotextil, suprapunerea fiilor etc. vor fi cele prevzute n Agrementul Tehnic. Materialul geotextil se aterne pe toat limea stratului de form i va depi cu minim 50 cm limea platformei, att pe partea stng ct i pe partea dreapt. 1.3 Apa Apa pentru corectarea umiditii trebuie s fie limpede, s nu conin particule in suspensie. 1.4 Controlul calitii agregatelor Prelevarea probelor i controlul calitii agregatelor vor fi efectuate conform Tabelului 2. Tabel 2 - Teste asupra agregatelor Caracteristici care se verific Granulozitatea, Echivalentul de nisip, neomogenitatea Rezistena la uzur (testul Los Angeles) Frecvena minim O prob pentru fiecare surs, la fiecare 400 t O prob pentru fiecare surs, la fiecare 5000 t

STAS 730-89 4606-80 730-89

2 2.1

EXECUIA STRATULUI DE FORM Transportul

Antreprenorul va lua toate msurile ca pe durata ncrcrii i transportului la locul de punere n oper, balastul s nu-i modifice semnificativ compoziia (segregare, scderea sau creterea coninutului de ap, parte fin, etc.). 2.2 Condiii preliminare

Execuia stratului de form poate ncepe numai dup ce lucrrile de terasamente din sectorul respectiv, inclusiv lucrrile pentru drenarea apelor din fundaie (drenuri transversale i longitudinale, rigole, anuri), au fost verificate i recepionate de Consultant. Este interzis aternerea pe acelai sector de lucru, a balastului provenind din depozite diferite. 2.3 Sectorul de prob

n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i compactare, nainte de nceperea lucrrilor, cu aprobarea Inginerului, Antreprenorul va executa cte un sector de prob pentru fiecare surs de agregate. Sectorul de prob va avea cel puin 50 m lungime i va ocupa cel puin jumtate din limea platformei. Cantitatea de ap care trebuie eventual adugat pentru obinerea umiditii optime de compactare va fi stabilit de laboratorul de antier. Apa va fi adugat prin stropire, astfel nct s aduc balastul la umiditatea optima de compactare, uniform distribuit n masa amestecului. Toleranele admisibile n umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate. Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de form se vor stabili efectund ncercarea Proctor Modificat n conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83: max.PM = densitatea maxim n stare uscat (g/cm3); W opt.PM = umiditatea optim de compactare (%) . Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate n prezena Consultantului. Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. Partea din tronsonul de proba cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi ca sector de referinta la definitivarea procedurii de executie. 2.4 Punerea n oper

Aternerea stratului de form poate ncepe numai dup ce patul drumului a fost verificat i aprobat de Consultant.

Materialul geotextil se aterne pe toat limea stratului de form i va depi cu minim 50 cm limea platformei, att pe partea stng ct i pe partea dreapt. Compactarea se va face ct mai curnd posibil dup ce balastul a fost aternut i nivelat, n conformitate cu cerinele procedurii de execuie definitivat n urma executrii sectorului de prob. Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare: ef = densitatea efectiv (g/cm3); = umiditatea efectiv pentru compactare (%). ef Gradul de compactare gc = -------------- x 100 max.PM W ef Este interzis aternerea stratului de form atunci cnd: o umiditatea balastului este nafara limitelor specificate la punctul 2.3; o balastul este ngheat sau conine ghea; o patul drumului nu rspunde cerinelor pentru a fi acoperit. 3 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR

Testele din timpul execuiei stratului de fundaie, vor fi fcute conform Tabelului 3. Tabel 3 - Testarea stratului de form Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care trebuie verificate Umiditatea optim de compactare (ncercarea Proctor Modificat) Grosimea stratului Caracteristicile de compactare - umiditatea - densitatea Gradul de compactare Capacitatea portant

Frecvena minim la locul de punere n oper pentru fiecare surs i oricnd se consider necesar 3 determinri la fiecare 2000 m2 6 probe la fiecare 2000 m2 n fiecare zi, n minim 6 puncte la fiecare 2000 m2 n fiecare profil transversal din proiect, pe 6 fire (3 pentru fiecare cale)

STAS 1913/1383 1913/1-82 1913/5-85 12288-85 1913/1575 12.288-85 Normativ CD 31-94

Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de form va fi determinat cu deflectometrul cu prghie, n conformitate cu Instruciunile tehnice departamentale CD 3194.

3.1

Verificarea elementelor geometrice

Grosimea stratului de form va fi verificat oriunde se consider necesar dar cel n cel puin 3 puncte la 2000 m2 de strat executat; tolerana este de 2 cm. Limea stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect; tolerana a limii stratului msurat din ax este de +5 cm. Limea materialul geotextil va depi cu minim 50 cm marginea platformei, att pe partea stng ct i pe partea dreapt. Limea materialului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect. Panta transversal a stratului de form este aceeai cu panta proiectat a mbrcminii rutiere i va fi msurat oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect; tolerana este de 0,4%. Cotele stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect; tolerana este ntre +2,5 i 5,0 cm. 3.2 Verificarea compactrii i capacitii portante

Stratul de form va fi compactat pn la atingerea gradului de compactare de 98 % pentru cel puin 95% din punctele msurate i a gradului de compactare de min. 95%, n toate punctele de msurare. Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de form se consider realizat dac valoarea deformaiei elastice (msurate conform prevederile normativului CD 31-94) este cel mult 290 1/100 mm n cel puin 90% din punctele msurate i cel mult 360 1/100 mm n celelalte puncte msurate. Uniformitatea execuiei este considerat corespunztoare dac coeficientul de variaie este mai mic de 50%. 3.3 Verificarea caracteristicilor suprafeei

Verificarea denivelrilor suprafeei stratului de form se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se consider necesar, dar cel puin: o n profil longitudinal, n axul fiecrei benzi de circulaie; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 2 cm; o n profil transversal, n seciunile transversale din proiect; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 1 cm; 3.4 Recepia pe faze de execuie

Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrille executate vor fi supuse aprobrii Consultantului, naintea aternerii stratului urmtor. Inspectarea lucrrilor care devin ascunse trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate conform proiectului i prezentului Caiet de Sarcini.

Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor ncercrilor precum i examinarea efectiv a lucrrilor. n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea la faza urmtoare de execuie.

Strat de fundaie din balast sau balast amestec optimal

CUPRINS

PREVEDERI ............................................................................................ 1 1. 1 1. 2 2 2. 1 2. 2 2. 3 3 3. 1 3. 2 3. 3 3. 4 4 4. 1 4. 2 4. 3 4. 4

GENERALE 3

MATERIALE ...................................................................................................... 4 Agregate naturale 4 ......................................................................................................... Apa 5 ............................................................................................................................... PREPARAREA BALASTULUI OPTIMAL .......................................................... Staia de preparare a balastului optimal ....................................................................... Prepararea amestecului ................................................................................................ Controlul calitii amestecului ....................................................................................... EXECUIA STRATULUI DE FUNDAIE ......................................................... Sectorul de prob.......................................................................................................... Condiii preliminare ....................................................................................................... Transportul................................................................................................................ ..... Punerea n oper .......................................................................................................... CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR .................................. Verificarea elementelor geometrice .............................................................................. Verificarea compactrii i capacitii portante .............................................................. Verificarea caracteristicilor suprafeei stratului ............................................................. Recepia lucrrilor ......................................................................................................... 5 5 6 6

7 7 7 7 8

8 9 9 1 0 1 0

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplic la execuia straturilor de fundaie din balast i balast optimal din structurile rutiere i cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de materialele folosite, prevzute n SR 662-2002 i de stratul de fundaie realizat, prevzute n STAS 6400-84. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor la stratul de fundaie, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuie a statului de fundaie, care va conine, printre altele: o programul de execuie a stratului de fundaie; o utilajele folosite pentru producerea i transportul agregatelor; o utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal; o utilajele folosite pentru transportul, mprtierea, udarea i compactarea amestecului; o sursele (balastiere, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la acestea. Pentru definitivarea procedurii de execuie, Antreprenorul va executa sectoare de prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul. Dup executarea sectoarelor de prob, procedura de execuie va fi completat cu informaii privind tehnologia de aternere i compactare: o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, vitez); o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini; o numrul de sub-straturi n care se va executa stratul de fundaie (atunci cnd gradul de compactare cerut nu se poate realiza prin aternerea ntr-un singur strat); o grosimea stratului (sub-straturilor) nainte de compactare; Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor. Antreprenorul va realiza verificri suplimentare, dac acestea sunt solicitate de Consultant.

1 1.1

MATERIALE Agregate naturale

Pentru execuia stratului de fundaie din balast sau balast optimal, se va folosi balast natural sau balast optimal obinut din amestec de sorturi din agregate naturale, care respect caracteristicile din Tabelul 1. Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau nghe i fr corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale. Fiecare surs de agregate (balast natural sau sorturi pentru balast optimal) va fi propus de Contractor i supus aprobrii Consultantului. Propunerea va fi prezentat Consultantului cu cel puin 7 zile nainte de deschiderea balastierei sau nceperea aprovizionrii, dup caz, i va fi nsoit de: o raportul asupra calitii agregatelor, nsoit de rezultatele testelor de laborator, analizelor i sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 i a prevederilor SR 662-2002 (Tabelul 19); o analiza conformitii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini; o cantitatea estimat; o programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, dup caz; o ruta de transport; o planul de amplasare a depozitelor; o planul de amenajare a zonei, dup ncheierea exploatrii (n cazul balastierei) sau lichidarea depozitelor; o acordul proprietarilor cu privire la ocuparea i exploatarea terenurilor ; o acorduri, avize, autorizaii cerute de legislaia n vigoare. Toate investigaiile, testele, chiriile i taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi suportate de Contractor. Balastierele i depozitele trebuie s nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente i nici s produc eroziuni sub efectul apelor de suprafa sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fa de persoane i orice daune aduse proprietii publice sau private, ca urmare a execuiei acestor lucrri. Transportul i depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel nct s se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel nct s se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevzute cu pante si rigole n vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de aa natur nct s mpiedice amestecul sau contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care s indice sursa i dimensiunea agregatului. Antreprenorul trebuie s asigure o zona de depozitare temporar a agregatelor refuzate. n cazul exploatrii balastului de sub nivelul apei, A va asigura suprafeele necesare pentru depozitare provizorie, pn la pierderea apei n exces.

Agregatele care depesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru , nu vor fi depozitate sau folosite ca material de umplutur lng lucrrile care conin ciment (beton, balast stabilizat); distana minima fa de acestea este de 1,0 m. Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor Valori admisibile Balast Balast optimal Sort 0-63 0-63 max. 3 max. 3 Coninut de fraciuni %: < 0,02 mm 4-10 3-18 < 0,2 mm 12-22 4-38 0 - 1 mm 26-38 16-57 0 - 4 mm 35-50 25-70 0 - 8 mm 48-65 37-82 0 - 16 mm 60-75 50-90 0 25 mm 85-92 80-98 0 - 50 mm 100 100 0 - 63 mm Granulozitatea Fig. 2 SR 662 Fig. 2 SR 662 Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15 Echivalent de nisip (EN), min. 30 30 Uzura cu maina tip Los Angeles, %, 50 30 max. Caracteristici STAS -

4606-80

4606-80 730-89 730-89 730-89

Balastul optimal se poate obine prin amestecul sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, conform SR 662. Dup constituirea depozitelor, acestea vor fi supuse aprobrii Consultantului. Verificrile asupra agregatelor dintr-un depozit, vor fi fcute conform Tabelului 2. Tabel 2 - Testele fcute asupra agregatelor Aciunea, procedeul de verificare Frecvena minim la aprovizionare sau caracteristici care se verific Certificatul de calitate La fiecare transport Granulozitatea Echivalentul de nisip O prob pentru fiecare 400 t Neuniformitatea Rezistena la uzur cu maina tip Los O prob pentru fiecare 5000 t Angeles

STAS 730-89 460680 730-89

1.2

Apa

Apa pentru corectarea umiditii trebuie s fie limpede, s nu conin suspensii organice sau anorganice, s nu aib miros pronunat.

2 2.1

PREPARAREA BALASTULUI OPTIMAL Staia de preparare a balastului optimal

Staia de preparare a balastului optimal va avea urmtoarele echipamente i faciliti: o Zone separate de depozitare a agregatelor pe platforme de beton, cu pante pentru scurgerea apelor; platformele vor fi prevzute cu separatoare verticale, pentru evitarea amestecrii agregatelor; fiecare zon va avea indicat tipul agregatului. o Dispozitiv de dozare i amestec; o Mijloace adecvate pentru prevenirea segregrii amestecului la descrcarea n mijloacele auto; o Laborator de staie autorizat; o Faciliti pentru sigurana lucrtorilor i echipament de stingere a incendiilor; o Instalaii i materiale pentru curarea dispozitivelor de dozare i amestec, a buncrelor i a mijloacelor de transport. Dozarea agregatelor se va face gravimetric. Se vor respecta urmtoarele tolerane pentru dozarea gravimetric: o Agregate 3%; o Apa 2%. Dup instalarea, verificarea i obinerea tuturor autorizaiilor legale cerute de autoritile competente, staia de preparare va fi supus aprobrii Consultantului. Toate cheltuielile legate de autorizarea i funcionarea staiei vor fi suportate de Contractor. Pe parcursul funcionrii, pe cheltuiala sa, Antreprenorul va asigura verificrile necesare n vederea producerii amestecului la parametrii aprobai. 2.2 Prepararea amestecului

naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va efectua ncercrile n funcionare ale staiei de preparare n vederea obinerii amestecului aa cum a fost determinat n laborator. Aceste ncercri vor stabili de asemenea, durata minim de amestec, durata care s asigure o omogenitatea amestecului. Orice modificare a proporiilor amestecului, n afara ajustrilor impuse de umiditatea agregatelor din stoc, va fi tratat ca schimbare a formulei de compoziie i supus aprobrii Consultantului. Cantitatea de apa necesar va fi determinat n funcie de umiditatea agregatelor, lund n considerare pierderea de ap n timpul transportului de la staia de preparare la locul de punere n oper. 2.3 Controlul calitii amestecului

Prelevarea probelor i controlul calitii amestecului vor fi efectuate conform Tabelului 3. Tabel 3 - Teste efectuate la staia de preparare

Metoda de verificare sau caracteristici care trebuie Frecvena minim la staia de preparare verificate pentru fiecare studiu de compoziie Umiditatea optim de compactare (Testul Proctor Modificat) Granulozitatea amestecului la fiecare 500 m3, o dat pe zi, la schimbarea condiiilor meteo, o dat pe Umiditatea agregatelor (1) zi Note: (1) - pentru stabilirea cantitii necesare de ap n amestec.

STAS 1913/1383 4606-80 1913/1-82

Toleranele la realizarea amestecului sunt urmtoarele: o Sort 0- 8 mm 5%; o Idem fraciunea de 4 mm 2% Pentru celelalte sorturi nu se admit tolerane. Limitele formulei sunt calculate pornind de la granulozitatea formulei propuse, prin aplicarea toleranelor admisibile. n cazul folosirii balastului natural, transportul, depozitarea i controlul vor fi fcute n aceleai condiii ca pentru balastul optimal. 3 3.1 EXECUIA STRATULUI DE FUNDAIE Sectorul de prob

n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i compactare, nainte de nceperea lucrrilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa cte un sector de prob pentru fiecare surs de agregate. Sectorul de prob va avea cel puin 50 m lungime i va ocupa cel puin jumtate din limea platformei. Cantitatea de ap care trebuie eventual adugat pentru obinerea umiditii optime de compactare va fi stabilit de laboratorul de antier. Apa va fi adugat prin stropire, astfel nct s aduc amestecul la umiditatea optim de compactare, uniform distribuit n masa amestecului. Toleranele n umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate. Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaie se vor stabili utiliznd ncercarea Proctor Modificat n conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83): max..PM = densitatea maxim n stare uscat (g/cm3); W opt..PM = umiditatea optim de compactare (%) . Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate n prezena Consultantului. Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

Partea din tronsonul de prob cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi ca sector de referin la definitivarea procedurii de execuie. 3.2 Condiii preliminare

Execuia fundaiei de balast poate ncepe numai dup ce lucrrile de terasamente din sectorul respectiv, inclusiv stratul de form (dac este cazul) sau substratul de fundaie i lucrrile pentru drenarea apelor din fundaie (drenuri transversale i longitudinale, rigole, anuri), au fost verificate i aprobate de Consultant. Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundaie, baza stratului va fi cu minim 15 cm deasupra nivelului maxim al apei n anurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru evacuarea apelor n timpul execuiei. Este interzis aternerea ntr-un acelai sector de lucru, a balastului / balastului optimal provenind din depozite diferite. n cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota n Jurnalul de antier, limitele sectoarelor i sursele folosite. 3.3 Transportul

Antreprenorul va lua toate msurile ca pe durata ncrcrii i transportului la locul de punere n oper, balastul / balastul optimal s nu-i modifice semnificativ compoziia (segregare, scderea sau creterea coninutului de ap, parte fin, etc.). 3.4 Punerea n oper

Aternerea stratului de fundaie poate ncepe numai la aprobarea Consultantului, dup ce patul drumului a fost verificat i aprobat de acesta. Balastul / balastul optimal va fi aternut pe terasamentul recepionat, ntr-unul sau mai multe straturi, n funcie de grosimea prevzut n proiect i grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Antreprenorul nu va ncepe execuia nici unui strat nainte ca stratul inferior s fie terminat, verificat i recepionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuial, ntreinerea necesar pentru straturile recepionate, pn la acoperirea cu urmtorul strat. Recepia oricrui strat va fi refcut atunci cnd ntre recepia iniial i acoperirea cu stratul urmtor, au trecut mai mult de 7 zile sau cnd, n interiorul acestui interval, n opinia Consultantului, stratul recepionat nu mai corespunde condiiilor pentru a fi acoperit. Compactarea se va face ct mai curnd posibil dup ce materialul a fost aternut i nivelat, n conformitate cu cerinele procedurii de execuie, aa cum a fost definitivat n urma executrii sectorului de prob. Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare: ef = densitatea efectiv (g/cm3); W ef = umiditatea efectiv pentru compactare (%).

Gradul de compactare gc =

ef -------------- x 100 max..PM

Acolo unde stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele vor fi completate i compactate simultan cu execuia stratului de fundaie, astfel nct stratul de fundaie s fie permanent ncadrat de acostamente, cu asigurarea evacurii apei din stratul de fundaie. Pentru evitarea degradrilor accidentale, Antreprenorul va lua toate msurile pentru limitarea circulaiei pe stratul compactat i finisat. Este interzis aternerea stratului de fundaie atunci cnd: o umiditatea balastului este n afara limitelor specificate la punctul 3.1; o balastul este ngheat sau conine ghea; o condiiile meteo determin ca patul drumului / stratul de form (dac este cazul) s nu mai rspund cerinelor pentru a fi acoperit. 4 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR

Testele din timpul execuiei stratului de fundaie, vor fi fcute conform Tabelului 4. Tabel 4 - Testele asupra stratului de form Determinarea, procedeul de verificare Frecvena minim la locul de punere sau caracteristicile care trebuie STAS n oper verificate Examinarea documentelor de la fiecare transport transport Umiditatea optim de compactare pentru fiecare surs i oricnd se 1913/13(Testul Proctor Modificat) consider necesar 83 2 Grosimea stratului 3 determinri la fiecare 2000 m de fundaie Caracteristicile de compactare 1913/1-82 6 probe la fiecare 2000 m2 de strat - umiditatea 1913/5-85 aternut - densitatea 12288-85 Gradul de compactare 1913/15n fiecare zi, 6 probe la fiecare 2000 (prin determinarea greutii 75 m2 de strat aternut volumetrice n stare uscat) 12.288-85 n fiecare profil transversal din Normativ proiect, pe la fiecare 25 m pe fiecare CD 31-94 Capacitatea portant band, inclusiv benzile de staionare de urgen Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie va fi determinat cu deflectometrul cu prghie, n conformitate cu Instruciunile tehnice departamentale CD 3194.

4.1

Verificarea elementelor geometrice ale stratului

Grosimea stratului de fundaie va fi verificat oriunde se consider necesar dar n cel puin 3 puncte la 2000 m2 de fundaie executat; tolerana admisibil este de 2 cm. Limea stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect; tolerana admisibil este de +5 cm. Panta transversal a stratului de fundaie este aceeai cu panta proiectat a mbrcminii rutiere i va fi msurat oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect; tolerana admisibil este de 0,4%. Cotele stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal proiectat; tolerana admisibil este de 1 cm. 4.2 Verificarea compactrii i capacitii portante

Stratul de fundaie va fi compactat pn la atingerea gradului de compactare de 100 % Proctor Modificat pentru cel puin 95% din punctele msurate i a gradului de compactare de minim 98%, n toate punctele de msurare. Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie se consider realizat dac valoarea deformaiei elastice (msurate conform prevederile normativului CD 31-94) este mai mic de 180 1/100 mm Uniformitatea execuiei este considerat satisfctoare dac valoarea coeficientului de variaie este sub 35%. 4.3 Verificarea caracteristicilor suprafeei stratului

Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se consider necesar, dar cel puin: o n profil longitudinal, n axul fiecrei benzi de circulaie; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 2 cm; o n profil transversal, n seciunile transversale din proiect; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 1 cm; 4.4 Recepia lucrrilor

Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrile executate vor fi supuse aprobrii Consultantului, naintea aternerii stratului urmtor. Inspectarea lucrrilor care devin ascunse trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate conform proiectului i prezentului Caiet de Sarcini. Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor ncercrilor precum i examinarea efectiv a lucrrilor. n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea la faza urmtoare de execuie.

Strat din piatr spart sau piatr spart amestec optimal CUPRINS

PREVEDERI GENERALE 1 1.1 1.2 1.3 1.4 MATERIALE Agregate naturale.................................................................................................... Apa ......................................................................................................................... Material geotextil .................................................................................................... Controlul calitii agregatelor................................................................................... EXECUIA STRATULUI DE FUNDAIE Stabilirea caracteristicilor de compactare................................................................ Sectorul de prob ................................................................................................... Condiii preliminare ................................................................................................. Punerea n oper..................................................................................................... CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR Verificarea elementelor geometrice ........................................................................ Verificarea compactrii i capacitii portante ........................................................ Verificarea caracteristicilor suprafeei .................................................................... Recepia lucrrilor ..................................................................................................

3 4 4 6 7 7

2 2.1 2.2 2.3 2.4

7 7 7 8 8

3 3.1 3.2 3.3 3.4

9 9 10 10 10

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se refer la execuia i recepia straturilor de fundaie, din piatra spart sau piatr spart amestec optimal, din sistemele rutiere ale drumurilor publice i strzilor i cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de materialele folosite i de stratul de fundaie executat. Pentru acest proiect, fundaia din balast constituie i stratul inferior de fundaie pentru stratul de piatr spart, conform STAS 6400 84. Deci pentru stratul de fundaia din piatr spart nu se execut un strat suplimentar din balast de minim 10 cm grosime. Conform STAS 6400-84.straturile de fundaie din piatr spart mare, sort 63-80 i piatr spart amestec optimal, au n componen un strat inferior din balast i un strat superior de piatr spart mare sau piatr spart amestec optimal ale cror grosimi minime constructive sunt de 10 cm pentru stratul inferior i 12 cm pentru stratul superior. Acolo unde nu se prevede realizarea unui strat de form sau a altor msuri de mbuntire a terenului de fundare, iar acesta (terenul de fundare) este constituit din pmnturi coezive, stratul inferior de fundaie se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat izolant care poate fi realizat din 7 cm (dup cilindrare) din nisip sau sau geotextil. Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor la stratul de fundaie, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuie a statului de fundaie, care va conine, printre altele: o programul de execuie a stratului de fundaie; o utilajele folosite pentru producerea i transportul agregatelor; o utilajele folosite pentru transportul, mprtierea, udarea i compactarea amestecului; o sursele (cariere, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la acestea; Pentru definitivarea procedurii de execuie, Antreprenorul va executa sectoare de prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul. Dup executarea sectoarelor de prob, procedura de execuie va fi completat cu informaii privind tehnologia de compactare: o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, vitez); o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini; o numrul de sub-straturi n care se va executa stratul de fundaie (atunci cnd gradul de compactare cerut nu se poate realiza prin aternerea ntr-un singur strat); o grosimea stratului (sub-straturilor) nainte de compactare; Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare.

1 1.1

MATERIALE Agregate naturale

Pentru execuia fundaiilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate: a. Pentru fundaie din piatr spart mare, 63-80: o nisip 0-4 mm pentru substratul izolant n cazul n care nu se face strat de form; o balast sort 0-63 mm pentru stratul inferior o piatra sparta 63-80 mm; o split 16-25 mm pentru mpnare; o nisip grunos sau savur 0-4 mm pentru mpnare i protecie. b. Pentru fundaie din piatr spart amestec optimal 0-63 mm: o nisip 0-4 mm pentru substratul izolant n cazul n care nu se face strat de form; o piatr spart amestec optimal 0-63 mm. Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau nghe i fr corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale. Este interzis folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase. Cu cel puin 14 zile nainte de nceperea exploatrii sau aprovizionrii, dup caz, fiecare surs de agregate va fi supus aprobrii Consultantului. Propunerea va fi nsoit de: o raportul asupra calitii agregatelor, nsoit de rezultatele testelor de laborator, analizelor i sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelelor 1, 2, 3 i 4, precum i a prevederilor SR 662-2002 i SR 667-2001; o analiza conformitii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini; o cantitatea estimat; o programul de exploatare sau de aprovizionare, dup caz; o ruta de transport; o planul de amplasare a depozitelor; o planul de amenajare a zonei, dup ncheierea exploatrii (n cazul balastierei) sau lichidarea depozitelor; o acordul proprietarilor cu privire la ocuparea i exploatarea terenurilor ; o acorduri, avize, autorizaii cerute de legislaia n vigoare; o Proiectul i avizele pentru drumurile tehnologice. Toate investigaiile, testele, chiriile i taxele legate de exploatarea agregatelor vor fi suportate de Antreprenor. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fa de persoane i orice daune aduse proprietii publice sau private, ca urmare a exploatrii, transportului sau depozitrii agregatelor. Transportul i depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel nct s se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel nct s se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, din beton sau asfalt, prevzute cu pante si rigole n vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de aa natur nct s mpiedice amestecul

sau contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care s indice sursa i dimensiunea. Antreprenorul trebuie s asigure o zona de depozitare temporar a agregatelor refuzate. Tabel 1 - Nisip pentru stratul izolant - condiii de admisibilitate conform SR 662

CARACTERISTICI Sort Granulozitate Continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. Condiia de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.

Conditii de admisibilitate pentru: 0 -4 Continu 14 5 d15 p < d15 f < 5 d85 p 6 x 10-3

Tabel 2 Balast - condiii de admisibilitate conform SR 662

CARACTERISTICI Sort Coninut de fraciuni %: < 0,02 mm < 0,2 mm 0 - 1 mm 0 - 4 mm 0 - 8 mm 0 - 16 mm 0 25 mm 0 - 50 mm 0 - 63 mm Granulozitatea Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu maina Los Angeles, %, max.

Valori admisibile 0-63 max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 2 din SR 662 15 30 50

Not: La aprobarea sursei se vor prezenta toate determinrile din SR 662 (Tabelul nr. 19)

Tabel 3 Piatr spart - condiii de admisibilitate conform SR 667 Caracteristici Savur 0-8 Piatr spart (split) 8-16 16-25 2540 5 Piatr spart mare 40-63 63-80

Coninut de granule: - rmn pe ciurul superior 5 5 5 (d max.), (%), max. - trec prin ciurul inferior 10 10 10 (d min.), (%), max. Coninut de granule alterate, moi, friabile, poroase i 10 10 vacuolare, %, max. Forma granulelor 35 35 35 - coeficient de form, %, max. Coninut de impuriti: 1 1 1 1 - corpuri strine, (%), max. - fraciuni sub 0, 1 mm, (%), 3 nu este cazul max. Uzura cu maina tip Los corespunztor clasei rocii, 30 Angeles, %, max. conf. SR 667 Rezistena la aciunea nu este 6 3 repetat cazul a sulfatului de sodiu (Na2SO4) Not. La aprobarea sursei se vor prezenta toate determinrile prevzute n SR 667 (Tabel 12). Piatra spart amestec optimal se poate obine prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 i 40-63, sau direct din concasare, dac ndeplinete condiiile din Tabelul 4. Tabel 4 Piatr spart amestec optimal - condiii de admisibilitate Caracteristici Sort Coninut de fraciuni, %, max. : - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0...8 mm - 20 ... 63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (EN), min. (1) Coeficient de activitate (2) Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) %, max. Rezistena la aciunea repetat a sulfatului de sodiu (Na SO ), 5 cicluri, %, max. Condiii de admisibilitate 0-63 <3 4.. .10 30. ..45 25. ..45 s se nscrie ntre limitele din Tabelul 5 30 1,5 / 2 30 6 pentru split 3 pentru piatra spart mare 40-63

Note: 1 atunci cnd n amestec se folosete nisip natural

2 atunci cnd n amestec se folosesc numai agregate de carier: 1,5 - atunci cnd trecerea prin sita de 0,1 mm este sub 8%, 2 - atunci cnd trecerea prin sita de 0,1 mm este peste 8%. Tabel 5 - Piatr spart amestec optimal - granulozitate Domeniu de granulozitate 0 .... 63 Limita Inferioar Superioar Treceri (% din greutate) prin sitele ... 0,2 8 25 31,5 4 30 45 70 10 45 70 85

0,02 0 3

63 90 100

Condiiile de admisibilitate privind coeficientul de form, coninutul de granule alterate i coninutul de impuriti pentru piatra spart amestec optimal, sunt cele indicate n Tabelul 3. La locul de punere n oper se vor transporta numai agregate din depozite aprobate. 1.2 Apa

Apa pentru corectarea umiditii trebuie s fie limpede i s nu conin suspensii organice sau anorganice. 1.3 Materialul geotextil Materialul geotextil va fi de tipul neesut i neimpregnat i se va verifica conform normativului C 227 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor i geomembranelor n lucrri de construcii. 1.4 Controlul calitii agregatelor

Frecvenele minime ale determinrilor pentru fiecare tip de agregat sunt: o prob la 2000 t pentru fiecare sort de piatr spart i piatr spart amestec optimal; o prob la 1000 t pentru savur o prob la 500 t pentru nisipul de concasare; o prob la 400 t pentru balast; o prob la 200 t pentru nisipul natural.

2 2.1

EXECUIA STRATULUI DE FUNDAIE Stabilirea caracteristicilor de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului i stratului de piatr spart / amestecului optimal se stabilesc n laborator, nainte de nceperea lucrrilor. Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabilete: du max. PM - greutate volumetric n stare uscat maxim (g/cm3) Wopt. PM - umiditatea optim de compactare (%)

Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe probe prelevate din lucrare i anume: du ef - greutate volumetric n stare uscat efectiv (g/cm3) W ef - umiditatea efectiva de compactare (%) du ef Gradul de compactare, gc = ----------------- x 100 du max. PM 2.2 Sectorul de prob

n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i compactare, nainte de nceperea lucrrilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa cte un sector de prob pentru fiecare surs de agregate. Sectorul de prob va avea cel puin 50 m lungime i va ocupa cel puin jumtate din limea platformei. Experimentarea are ca scop stabilirea pe antier, n condiii de execuie curent, componena atelierului de compactare, modul de acionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare, dac grosimea prevzut n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau dou, reglarea utilajelor de rspndire pentru realizarea grosimii respective i o suprafaare corect. Compactarea pe tronsoanele experimentale se va face n prezena Consultantului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul. n cazul fundaiei din piatr spart mare 63-80, se urmrete stabilirea corect a atelierului de cilindrare compus din rulouri compresoare uoare i rulouri compresoare mijlocii, a numrului minim de treceri al acestor rulouri pentru cilindrarea pana la fixare a pietrei sparte 63-80 i, n continuare, a numrului minim de treceri dup aternerea n dou reprize a splitului de mpnare 16-25 pan la obinerea ncletrii optime. Cilindrarea n acest caz se consider terminat dac roile ruloului nu mai las nici un fel de urme pe suprafaa fundaiei de piatr spart iar alte pietre de aceeai mrime 63-80 puse n faa ruloului nu mai ptrund n stratul de fundaie i sunt sfrmate. Cantitatea de ap care trebuie eventual adugat pentru obinerea umiditii optime de compactare va fi stabilit de laboratorul de antier. Apa va fi adugat prin stropire, astfel nct s aduc amestecul la nivelul optim de umiditate, uniform distribuit n masa amestecului. Toleranele n umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate. Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate n prezena Consultantului.

Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referin pentru restul lucrrilor. Caracteristicile obinute pe acest sector se vor consemna n scris pentru a servi la urmrirea calitii lucrrilor viitoare. 2.3 Condiii preliminare

Execuia fundaiei de piatr spart / amestec optimal poate ncepe numai dup ce stratul inferior de fundaie din balast din sectorul respectiv, au fost verificate i recepionate de Inginer. Este interzis aternerea ntr-un acelai sector de lucru, a agregatelor provenind din depozite diferite. Acolo unde stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele vor fi completate i compactate simultan cu execuia stratului de fundaie, astfel nct acesta s fie permanent ncadrat de acostamente. Pentru evitarea degradrilor accidentale, Antreprenorul va lua toate msurile pentru limitarea circulaiei pe stratul compactat i finisat. Este interzis aternerea stratului de fundaie atunci cnd: o Umiditatea agregatelor este n afara limitelor specificate la punctul 2.2; o Agregatele sunt ngheate sau conin ghea; o Condiiile meteo determin ca patul drumului / stratul de form (dac este cazul) s nu mai rspund cerinelor pentru a fi acoperit.

2.4

Punerea n oper

A. Fundaii din piatr spart mare 63-80 pe strat de balast a.Execuia stratului inferior de balast Stratul de balast se aterne pe stratul de form sau n lipsa acestuia pe un strat izolant din nisip de 7 cm grosime sau geotextil. Balastul se aterne i se niveleaz ntr-un strat astfel ca dup compactare s se obin grosimea de 10 cm. Compactarea stratului de fundaie se va face cu respectarea procedurii de execuie definitivat n urma execuiei sectorului de prob. b.Execuia stratului superior din piatr spart mare 63-80

Piatra spart se aternere, numai dup recepia stratului inferior de balast, umezit n prealabil. Dup terminarea cilindrrii, piatra spart se mpneaz cu split 16-25, dup care se acoper cu savur 0-8 sau nisip. Pentru protecia mpotriva degradrii accidentale, pn la aternerea stratului urmtor, stratul de fundaie din piatr spart compactat i finisat, se acoper cu un strat de protecie din nisip grunos sau savur. B. Straturi de fundaie din piatr spart amestec optimal Execuia substratului izolant i a stratului inferior de fundaie din balast se realizeaz conform 2.4.A.a. Pe stratul de balast amestecul optimal din piatr spart se aterne cu un utilaj repartizator. Compactarea stratului de fundaie se face cu respectarea tuturor parametrilor stabilii pe sectorul de prob. 3 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR

n timpul execuiei straturilor de fundaie din piatr spart mare 63-80, sau amestec optimal, verificrile i determinrile se vor face conform Tabelului 6. Capacitatea portant a stratului se va determina prin msurtori cu deflectometrul cu prghie, conform Instruciunilor tehnice departamentale CD 31-93.

Tabel 6 Determinri asupra stratului de fundaie Determinarea, procedeul de verificare Frecvene minime la locul de sau caracteristicile care se verific punere n oper Pentru fiecare surs sau la Umiditatea optim de compactare observarea schimbrii (ncercarea Proctor Modificat) Determinarea umiditii de compactare granulozitii 6 puncte la 2000 m2 - balast i piatr spart amestec optimal Determinarea grosimii stratului 3 puncte la 2000 m2 compactat - balast, piatr spart mare i piatr Determinarea gradului de compactare 6 puncte la 2000 m2 (prin msurarea greutii volumetrice) Verificarea compactrii (prin strivirea 6 puncte la 2000 m2 pietrei sub cilindrul compactor)

STAS 1913/13-83 1913/1-82

1913/15-75 12288-85 6400-84

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verific Determinarea capacitii portante la nivelul superior al stratului de fundaie 3.1

Frecvene minime la locul de punere n oper n fiecare profil transversal pe 6 fire (3 pentru fiecare cale)

STAS Normativ CD 31-94

Verificarea elementelor geometrice

Grosimea stratului de fundaie va fi verificat oriunde se consider necesar dar n cel puin 3 puncte la 2000 m2 de strat executat; tolerana este de 2 cm. Limea stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal proiectat; tolerana pentru limea stratului, msurat din ax, este de +5 cm. Panta transversal a stratului de fundaie este aceeai cu cea a mbrcminii rutiere prevzute n proiect i va fi msurat oriunde se consider necesar, dar cel puin la fiecare 25 m. Tolerana este de 0,4%. Cotele stratului se msoar n punctele caracteristice ale profilelor transversale din proiect; tolerana fa de cota proiectat este de 1 cm. 3.2 Verificarea compactrii i capacitii portante

Straturile de fundaie din piatr spart mare 63-80 trebuie compactate pn la realizarea ncletrii maxime a agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeai natur petrografic ca piatra spart din strat i cu dimensiunea de circa 4 cm, aruncat n faa cilindrului compactor. Compactarea se consider realizata dac piatra respectiv este strivit fr ca stratul s sufere dislocri sau deformri. Straturile de fundaie din piatr spart amestec optimal trebuie compactate pn la realizarea gradului de compactare de 100% n cel puin 95% din punctele msurate i a gradului de compactare de minim 98% in toate punctele masurate. Gradul de compactare va fi determinat ca densitate n stare uscat prin ncercarea Proctor Modificat, conform STAS 1913/13-83. Capacitatea portant a stratului de fundaie se consider realizat dac valoarea deformaiei elastice msurate, nu depete 120 1/100 mm n nici unul din punctele msurate. Uniformitatea este considerat satisfctoare dac valorile coeficientului de neuniformitate < 35%. 3.3 Verificarea caracteristicilor suprafeei

Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se face cu lata de 3 m lungime, dup cum urmeaz: o n profil longitudinal, msurtorile vor fi fcute oriunde va fi considerat necesar, dar cel puin n axul fiecrei benzi de circulaie; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 2 cm;

o n profil transversal, msurtorile vor fi fcute oriunde va fi considerat necesar, dar cel puin n dreptul seciunilor transversale din proiect; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 1 cm; 3.4 Recepia lucrrilor

Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrile executate vor fi supuse aprobrii Consultantului, naintea aternerii stratului urmtor. Inspectarea lucrrilor care devin ascunse trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate conform proiectului i prezentului Caiet de Sarcini. Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor ncercrilor precum i examinarea efectiv a lucrrilor. n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea la faza urmtoare de execuie.

mbrcmini Bituminoase

CUPRINS

PREVEDERI GENERALE 1 1. 1 1. 2 1. 3 1. 4 1. 5 2 2. 1 2. 2 3 3. 1 3. 2 3. 3 4 MATERIALE Agregate ....................................................................................................................... Filer ............................................................................................................................... Bitum ............................................................................................................................. Emulsie bituminoas ................................................................................................... Fibre.......................................................................................................................... ... STABILIREA COMPOZIIEI ......................................................................................... Coninutul de fibre active n mixturi asfaltice ............................................................... Raportul filer / bitum .................................................................................................... CARACTERISTICILE FIZICO MECANICE ............................................................... Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre ................... Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ............................................................. Caracteristicile straturilor mbrcminilor bituminoase ................................................ CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI EXECUTAT ................................... PREPARAREA I PUNEREA N OPER A MIXTURILOR ASFALTICE ..................... Prepararea mixturilor asfaltice ...................................................................................... Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice ................................................................. Punera n oper a mixturilor asfaltice ........................................................................... CONTROLUL EXECUIEI i ACCEPTAREA LUCRRILOR Verificarea elementelor geopmetrice

3 4 4 4 4 5 6 6 8 8

9 1 0 1 0 1 1 1 1 1 3 1 3 1 4 1 6 1 8 1

5 5. 1 5. 2 5. 3 6 6.

1 6. 2 6. 3

............................................................................ Caracteristicile suprafeei mbrcminii bituminoase .................................................. Acceptarea lucrrilor ..................................................................................................... Anexa A ....................................................................................................................... Anexa B ....................................................................................................................... Anexa C ....................................................................................................................... Anexa D ....................................................................................................................... Anexa E ....................................................................................................................... Anexa F ....................................................................................................................... Anexa G .......................................................................................................................

8 1 8 1 8 1 9 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini stabilete condiiile tehnice generale de execuie i verificare a mbrcminilor bituminoase. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuie a mbrcminilor, care va conine, printre altele: o programul de execuie a mbrcminilor; o utilajele folosite pentru producerea i transportul materialelor; o utilajele folosite pentru transportul, aternerea i compactarea mixturii; o sursele (cariere, productori, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la acestea; o reteta de fabricatie (dozajele optime). Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aternere i compactare, se vor executa sectoare de prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul. Dup executarea sectoarelor de prob, Procedura de Execuie va fi completat cu informaii privind tehnologia de compactare: o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, vitez); o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini; o temperatura la care se ncepe i la care se termin compactarea. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.

Tipuri de mixturi mbrcminile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald. Acestea sunt alctuite din 2 straturi, Strat de uzur conform anexei C: Strat de legtur - conform anexei D. Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate n anexa E.

1 1.1

MATERIALE Agregate naturale

Funcie de surs, agregatele naturale se clasific n: agregate naturale de carier (conform SR 667): cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25; nisip de concasare, sort 0-4; agregate naturale de balastier, prelucrate prin splare i sortare sau prin splare, concasare i sortare (conform SR 662); nisip natural, sort 0-4. Clasa minim a rocii Clasa minim a rocii din care se obin agregate naturale de carier pentru execuia mbrcminilor bituminoase se stabilete conform SR 667 (Tabel 3). Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenien a agregatelor de carier trebuie s respecte prevederile SR 667 (Tabel 2). Depozitare Fiecare tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, n padocuri prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea amestecrii agregatelor. 1.2 Filer

Filerul care se utilizeaz este de calcar sau cret n conformitate cu prevederile STAS 539 n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s ndeplineasc n plus condiia ca minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20 % . Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine recuperate de la exhaustorul staiei de asfalt. Filerul se depoziteaz n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 1.3 Bitum

Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu excepia MASF 16 pentru care se va folosi bitum D60-80. Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua i reface trimestrial, toate determinrile prevzute n SR 754 i Normativ AND 537. La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinrile prevzute n SR 754, cu excepia coninutului de parafin si a densitii. Bitumul trebuie s ndeplineasc cerinele specificate n tabelul 1.

Tabelul 1 Caracteristicile bitumului Caracteristici Penetraia la 25C, (1/10 mm) Punctul de nmuiere IB, (C) Ductilitatea la 25C, (cm), min. Ductilitatea la 5C, (cm), min. Punct de rupere Fraass, (C), max. Punct de inflamabilitate Marcusson, (C), min. Solubilitatea n solveni organici, (%), min. Stabilitatea prin nclzire n film subire la 163C - pierderea de mas, (%), max. - penetraia rezidual la 25C, (%), min. - creterea punctului de nmuiere, (C), max. - ductilitatea rezidual la 25C, (cm), min. Coninut de parafin, (%), max. Densitatea la 15C, (g/cm3), min. Adezivitate pe agregat etalon, (%), min. Adezivitate pe agregatul folosit Indicele de instabilitate coloidal, (), max. Bitumul aditivat n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale utilizate, determinat conform STAS 10969/3, este mai mic de 80%, este necesar aditivarea bitumului. Aditivii trebuie s ndeplineasc condiiile de baz : - s fie compatibili cu tipul de bitum utilizat; - s fie stabili termic pn la minimum 200C. - s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Aditivii care se intenioneaz a se utiliza, vor fi supui aprobrii Consultantului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic i certificatul de conformitate a calitii. Bitumul aditivat trebuie s respecte condiiile din tabelul 1, cu excepia adezivitii care se va determina fa de agregatele naturale utilizate. Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie s fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe durata depozitrii va fi n intervalul 120140C. Determinrile i frecvenele sunt cele prevzute n agrementul tehnic al fiecrui produs. Valori admisibile 60-80 48-55 100 4.0 -13 250 99 80-100 44-49 100 5,0 -15 250 99 STAS 42-68 60-69 SR 61-96 SR 61-96 113-74 5489-80 115-80

0,80 50 9 50 2.0 0,995 80 80 0.5

0,80 47 9 75 2.0 0,992 80 80 0.5 8098-68 35-81 10969/3 - 83 10969/3-83 8099-74 Metoda II

1.4 Emulsie bituminoas Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoas cationic cu rupere rapid, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Sursa de la care se intenioneaz aprovizionarea cu emulsie, va fi supus aprobrii Consultantului. Emulsia bituminoas se depoziteaz n rezervoare metalice verticale, curate prevzute cu pompe de re-circulare i sistem de nclzire.

1.5 Fibre Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuia mbrcminilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate. Tipul i dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza studiului preliminar efectuat de un laborator autorizat. Tipurile de fibr care se intenioneaz a se utiliza, vor fi supuse aprobrii Consultantului. Pentru fiecare tip de fibr la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic i certificatul de conformitate a calitii.

STABILIREA COMPOZIIEI

Mixturile asfaltice pentru mbrcmini bituminoase se realizeaz integral din agregate de carier sau din amestec de agregate naturale de carier i de balastier. Tabelul 2 Agregate naturale pentru mbrcmini bituminoase Tipul mixturi asfaltice mixturi asfaltice stabilizate cu fibre beton asfaltic rugos Agregate naturale utilizate criblur : sort 4-8 i 8-16 nisip de concasare sort 0-4 filer criblur : sort 4-8 i 8-16 nisip de concasare sort 0-4 filer criblur : sort 4-8, 8-16 i 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4 filer pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 nisip natural sort 0-4 filer criblur : sort 4-8, 8-16 i 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4 filer pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 nisip de concasare sort 0-4

betoane asfaltice bogate cu criblur beton asfaltic cu pietri concasat beton asfaltic deschis cu criblur beton asfaltic deschis cu pietri

concasat beton asfaltic deschis cu pietri sortat

nisip natural sort 0-4 filer pietri sort 4-8, 8-16, 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4 filer

Limitele dozajelor agregatelor naturale i filer, pentru fiecare tip de mixtur asfaltic sunt cele din tabelul 3.

TABELUL 3 II.1 Nr. Fraciuni i agregate naturale din amestecul total crt. Strat de uzur Tipul mixturii asfaltice BA16 BAR16 BA8 BA25 BA16m BAR16m MASF8 MASF16 BA8a BA25a BA16a BAR16a BAPC16 BAD25 BADPC25 BADPS25 BAD25m BADPC25a BADPS25a BAD25a 2-7 2-7 2-7 Strat de legtur

1 2 3 4 5

Filer i fraciuni de nisipuri sub 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 0,1 mm (%) Filer i nisip fraciunea (0,1 4) Diferen pn la 100 % mm (%) Cribluri cu dimensiunea peste 4 2234-58 39-60 47-61 45-60 63-75 mm (%) 45 Pietri concasat cu dimensiunea 18-34 peste 8 mm (%) Pietri sortat cu dimensiunea peste 8 mm (%) Nota : Coninutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %

55-72 -

39-58 -

39-58

TABELUL 4 Tipul mixturii asfaltice Mrimea ochiului sitei conform SREN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0.63 mm 0,20 mm 0,10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale BA8 BA8a BA16 BA16m BA16a 66-85 42-66 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 Figura 2 BA25 BA25a BAR16 BAR16m BAR16a MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25,BAD25m , BAD25a, BADPC25 , BADPC25a, BADPS25 ,BADPS25a 90-100 73-90 42-61 28-45 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 8

90-100 56-78 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 Figura 1

90-100 72-90 54-80 40-61 30-50 20-40 15-35 8-25 6-13 Figura 3

treceri prin site cu ochiuri ptrate SREN 933-2 (%) 90-100 90-100 95-100 61-74 95-100 44-59 66-82 39-53 40-55 25-37 42-66 30-42 19-28 20-25 30-55 21-31 16-22 16-22 21-42 18-25 13-20 13-20 18-35 11-15 12-16 11-15 11-25 9-11 11-14 10-14 9-13 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este cuprins n limitele prezentate n tabelul 4 i figurile de la 1 pn la 8 din Anex. La execuia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legtur se folosete nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, n care nisipul natural poate fi max. 50%. 2.1 Coninutul de fibre active n mixturile asfaltice

Coninutul de fibre active n mixturile asfaltice cu fibre MASF8 i MASF16 va fi cuprins n limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel s se asigure un echilibru ntre limita inferioar a dozajului de bitum, a dozajului de fraciune fin i a dozajului de fibr activ. Coninutul optim de bitum, de fraciune fin i fibr activ se stabilete prin studiul preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 i 3, de un laborator de specialitate. Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, n vederea stabiliri coninutului optim de bitum sunt prezentate n tabelul 5. Tabelul 5 Coninutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice Coninutul de liant din Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice masa mixturii asfaltice (%) 6,7-7,5 MASF8 MASF16 6,5-7,5 5,7-6,2 BAR16m, BAR16a 5,7-6,2 6,0-7,0 BA16m 6,3-7,3 Strat de uzur 6,0-7,0 BA16, BA16a 6,3-7,3 6,5-7,5 BA8, BA8a 6,5-7,5 BA25, BA25a 5,5-7,0 BAPC16, BAPC16a 6,0-7,5 BAD25m 4,0-5,0 BAD25, BAD25a 4,0-5,0 Strat de BAPC25, BAPC25a 4,0-5,0 legtur BADPS25, 4,0-5,0 BADPS25a 2.2 Raportul filer / bitum

Clasa tehnic a drumului I-V I-V I-III II-III I-II III II III IV-V IV-V IV-V IV-V I-III I-V III-V IV-V

Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 6.

Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant (recomandat) 1,6-1,8

Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate n criblur - cu dimensiunea maxim a granulei 16 mm Strat de uzur - cu dimensiunea maxim a granulei 25 mm Beton asfaltic cu pietri concasat Strat de Betoane asfaltice deschise legtur 3 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE

1,3-1,8 1,1-1,8 1,6-1,8 0,5-1,4

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob cilindrice confecionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime i din probe prelevate pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la aternere, precum i din stratul gata executat , pentru verificarea calitii mixturilor asfaltice. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor, precum i din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri i cu bitum aditivat, trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 7 i 8. Tabelul 7 Caracteristicile mixturii asfaltice pentru mbrcmini bituminoase Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Clasa tehnic Stabilitate Indicele Raport Densitatea Tipul Tipul Absorbia a mixturii a (S) la 60 de S/ aparent bitumului de ap drumulu asfaltice C (KN) curgere ( / (Kg / mc) (%) volum i min (I) (mm) mm) minim BA8;BA25 D 80/100 BA8a; D IV-V 5.5 1.5-4.5 1.2-3.6 2300 2-5 BA25a 80/100a II 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3 D 80/100 BA16 D III 7,0 1,5-4,0 1,7-4,6 2300 2-5 BA16a 80/100a IV-V 6,0 1,5-4,5 1,3-4,0 D 80/100 I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6 BAR16 D 2300 3-5 BAR16a III 7,5 1,5-4,0 1,8-5,0 80/100a D 80/100 BAPC16 D IV-V 5,5 1,5-4,5 1,2-3,6 2300 2-5 BAPC16a 80/100a D 80/100 BAD25 D I-V 4,5 1,5-4,5 1,0-3,0 2250 2-5 BAD25a 80/100a BADPC25 D 80/100 BADPC25 D III-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5 a 80/100a

BADPS25 BADPS25 a

D 80/100 D 80/100a

IV-V

4,0

1,5-4,5

0,9-2,6

2250

2-5

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru mbrcmini bituminoase Tipul mixturii asfaltice BAD25, BAD25a, BAR16, BAR16a, BADPC25, Caracteristica BA16, BA16A, BADPC25a, BA8, BA8a, BA25, BADPS25, BA25a BADPS25a Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare giratorie 5,0 - volum de goluri la 80 de giraii , % max. 9,5 - volum de goluri la 120 de giraii % max. Rezisten la deformaii permanente - fluaj dinamic la 40C i 1800 pulsuri 10-4 mm 7600 max. Modulul de elasticitate la 15 C MPa min.: 4200 3600 - zona climatic cald - zona climatic rece 3600 3000 Rezisten la oboseal : - numrul de cicluri pn la fisurare la15C -4x105 min. 3.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9 Tabelul 9 Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre Caracteristica Test Schellenberg, % max. Caracteristici pe epruvete cilindrice - stabilitate (S) la 60C KN, min. - indice de curgere (I) la 60C mm - densitate aparent kg / m3 , mm - volum de goluri % Rezisten la deformaii permanente - fluaj dinamic la 40C i 1800 pulsuri 10-4 mm max. - viteza de deformaie la ornieraj (VDOP), mm /h Numrul mediu de vehicule (1) < 1500 1500-3000 3000-6000 >6000 Adncimea fgaului , mm Tipul mixturii asfaltice MASF8 MASF16 0,2 0,2 7,0 1,5-3,5 2300 3-4 7,0 1,5-3,5 2300 3-4

10000 10000 2 Temperatura ( ) 45C 60C 45C 60C 6,0 8,0 6.0 8.0 4,0 6,0 4,0 6,0 2,0 3,5 2,0 3,5 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5

< 1500 6,0 9,0 6,0 9,0 1500-3000 5,0 8,0 5,0 8,0 3000-6000 4,0 7,0 4,0 7,0 >6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0 Modulul de elasticitate la 15 C Mpa, min. 3600 4000 Deformaia permanent la oboseal (3600 impulsuri) 1200 1000 la15C, 10 4 max. Note : 1) vehicule de transport marf i autobuze n 24 h calculat pentru traficul de perspectiv 2) 45C - zona climatic rece; 60C - zona climatic cald 3.2 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice

Numrul mediu de vehicule (1)

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum i bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 i STAS 1338 / 2. Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confecioneaz n funcie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5C, conform reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2. Caracteristicile prevzute n tabelele 7, 8 i 9 se determin conform reglementrilor tehnice n vigoare. Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei B. Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltic Bitumul coninut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul execuiei lucrrilor de la malaxor sau de la aternere trebuie s prezinte un punct de nmuiere inel i bil cu maximum 9C mai mare dect bitumul iniial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se excepteaz verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN 12697-28.

3.3

Caracteristicile straturilor mbrcminilor bituminoase

Gradul de compactare Gradul de compactare se determin prin analize de laborator pe carote sau prin msurtori in-situ conform SR 174 / 2 i reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturi asfaltice compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall confecionate n laborator din mixtura asfaltic respectiv. Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin msurtori in-situ cu gamma-densimetrul . ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau n determinarea densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x 100 ) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.

Condiiile tehnice pentru densitatea aparent, absorbia de ap i gradul de compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10. Tabelul 10 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru mbrcmini bituminoase

Tipul mixturii asfaltice Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre MASF8, MASF16 Beton asfaltic rugos BAR16m BAR 16a BAR16 Beton asfaltic bogat n criblur BA16m BA8a, BA16a, BA25a, BAPC16a, BA8, BA16, BA25, BAPC16 Beton asfaltic deschis BAD25m BAD25a, BADPC25a, BADPS25a, BAD25, BADPC25, BADPS25

Densitatea aparent kg / m3, min 2300 2300 2250 2300

Absorbia de ap % volum 2-6 4-7

Grad de compactare % min. 97 96

2-6 2250 2250 3-8 2200

96

96

Rezistena la deformaii permanente Rezistena la deformaii permanente se determin pe carote prelevate din stratul executat, respectiv din stratul de uzur. Valorile admisibile, n funcie de trafic sunt prezentate n tabelul 9. 4 CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI EXECUTAT

Caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase i condiiile tehnice care trebuie s fie conform tabelului 11 Tabelul 11 Caracteristicile suprafeei stratului executat Nr. crt. Caracteristica Planeitatea n profil longitudinal 1) Indice de planeitate, IRI, m / km - drumuri de clasa tehnic I-II - drumuri de clasa tehnic III - drumuri de clasa tehnic IV - drumuri de clasa tehnic V Condiii de admisibilitate Metoda de ncercare

< 2.5 < 3.5 < 4.5 < 5.5

CD 155/2001 i AND 563/2000

Nr. crt.

Caracteristica Uniformitatea n profil longitudinal 1) Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m , mm - drumuri de clasa tehnic I i strzi de categorie tehnic I-III - drumuri de clasa tehnic II i strzi de categorie tehnic IV - drumuri de clas tehnic III- V Rugozitatea 2) Rugozitatea cu pendulul SRT, uniti SRT - drumuri clas tehnic I-II - drumuri clas tehnic III - drumuri clas tehnic IV-V Rugozitatea geometric, HS, mm - drumuri clas tehnic I-II - drumuri clas tehnic III - drumuri clas tehnic IV-V Coeficient de frecare ( GT) - drumuri clas tehnic I II - drumuri clas tehnic III - IV

Condiii de admisibilitate

Metoda de ncercare

< 3.0 < 4.0 < 5.0

SR 174 / 2

> 80 > 70 > 60 > 0.7 > 0.6 > 0.55 0.95 0.7 Aspect fr degradare sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschis, lefuite

STAS 8849

STAS 8849 Reglementri tehnice n vigoare cu aparatul de msur Grip Tester

Omogenitate. Aspectul suprafeei

vizual

Nota : 1) Planeitatea n profil longitudinal se determin, prin msurarea indicelui de planeitate IRI, sau a denivelrilor sub dreptarul de 3m; 2) Rugozitatea se determin prin msurtori cu pendulul SRT, sau prin msurarea rugozitii geometrice HS. Determinarea caracteristicilor suprafeei mbrcminilor bituminoase se efectueaz n termen de o lun de la execuia acestora. Reguli i metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevzute n tabelele 7, 8, 9, 10, 11 i 12 se determin n urmtoarele etape: o elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compoziiei mixturii asfaltice; o verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate n timpul execuiei lucrrilor; o verificarea caracteristicilor stratului de mbrcminte bituminoas executat.

Tipurile de ncercri, funcie de tipul mixturii asfaltice i clasa tehnic a drumului, precum i frecvenele acestor ncercri sunt prezentate n tabelul 12. Tabelul 12 Tipuri de ncercri Natura controlului sau ncercrii i frecvena ncercrilor Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Studiul preliminar pentru determinarea compoziiei mixturii asfaltice

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate n timpul execuiei - frecvena: 1/400 tone de mixtur asfaltic Verificarea calitii stratului de mbrcminte bituminoas executat pe carote: -frecvena : 1 carot / 7000 m2

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzur i stratul de legtur (tabel 1 si 2) indiferent de clasa tehnic a drumului sau categoria tehnic a strzii Caracteristicile : MASF8, MASF16, - Volumul de goluri indiferent de clasa determinat (cu presa de tehnic a drumului sau compactare giatorie) de categoria tehnic a - Rezistena la deformaii strzii permanente Mixturile asfaltice - Modul de elasticitate destinate stratului de - Rezistena la oboseal uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II i categoria tehnic a strzii I, II. Caracteristici fizicoToate tipurile de mecanice pe epruvete mixturi asfaltice pentru Marshall stratul de uzur i stratul de legtur (tabelul 1 i 2) Caracteristicile : Toate tipurile de - densitatea aparent mixturi asfaltice pentru - absorbia de ap stratul de uzur i - gradul de stratul de legtur compactare conform tabelului 10 Rezistena la deformaii MASF8, MASF16 permanente Mixturile asfaltice destinate stratului de uzur pentru clasa tehnic a drumului I, II i categoria tehnic a strzii I, II ( tabelul 1) Caracteristici fizicomecanice pe epruvete Marshall

5 5.1

PREPARAREA I PUNEREA N OPER A MIXTURILOR ASFALTICE Prepararea mixturilor asfaltice

Compoziia mixturii asfaltice ce urmeaz a fi utilizat la realizarea mbrcminii bituminoase va fi stabilit de ctre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar innd cont de respectarea condiiilor tehnice precizate n acest caiet de sarcini. Studiul preliminar privind compoziia mixturii asfaltice, trebuie fcut ntr-un laborator autorizat. Reeta pentru fiecare tip de mixtur asfaltic susinut de studiile i rezultatele ncercrilor obinute n laborator inclusiv toate documentele corespunztoare trebuie prezentate Consultantului n vederea aprobrii acestora. Raportul privind compoziia mixturii asfaltice prezentat spre aprobare trebuie s includ cel puin urmtoarele documente: analiza complet a materialelor utilizate n programul de ncercri ( agregate naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.) ncercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte i de alta a dozajului de bitum reinut. Epruvetele Marshall se vor compacta n laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte. Parametrii care trebuie determinai pe epruvete Marshall sunt cei prevzui n tabelele 7, 8 i 9. Certificatele de Conformitate a Calitii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre, polimeri, aditivi, etc.). Toate dozajele pentru agregatele naturale i filer trebuie s fie stabilite funcie de greutatea total a materialului granular uscat, inclusiv prile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit funcie de greutatea mixturii asfaltice. Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtur asfaltic trebuie s se nscrie n limitele indicate n tabelele 4 i 5 i n figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 i 8. Reeta propus va fi aplicat pe sectorul de prob. 5.2 Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se vor prepara n staii autorizate, operate de personal atestat. Staia de asfalt va trebui s fie dotat i s prezinte caracteristici tehnice care s permit obinerea performanelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevzute n Caietul de sarcini. Staia de asfalt trebuie s fie automat i dotat cu dispozitive de pre-dozare, uscare, resortare i dozare gravimetric sau volumetric a agregatelor cu liantul bituminos. Re-sortarea este obligatorie pentru instalaiile n flux discontinuu. n cazul instalaiilor n flux continuu, corecia de umiditate, respectiv corelarea cantitii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor se face automat.

Indiferent de tipul instalaiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare i afiare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale i a mixturii asfaltice i s asigure precizia dozrii. n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va ine seama de faptul c densitatea acestuia variaz cu temperatura astfel nct la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09-1,11) litri. Stocarea i nclzirea bitumului Staia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantiti de bitum mai mare sau cel puin egal cu media zilnic de consum. Rezervoarele trebuie s aib un indicator de nivel i un sistem de nclzire a liantului pn la temperatura necesar evitndu-se supranclzirea acestuia. Se interzice nclzirea agregatelor naturale i a bitumului peste 190 C , n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului n procesul tehnologic. Stocarea filerului La staia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare i extragere corespunztoare (pneumatic). Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Stocarea, uscarea i re-sortarea agregatelor naturale Condiiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevzute la Capitolul 1 Materiale punctul 1.1. Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor naturale astfel nct s se asigure o producie constant. Agregatele naturale trebuie s fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform reetei aprobat de Consultant privind compoziia mixturii asfaltice cu abaterile admise fa de granulozitatea pe fraciuni din tabelul 13 Tabelul 13 Abateri limit n dozarea agregatelor Componentele mixturii Agregate 16 25 8 16 48 24 12 0,63 1 0,2 - 0,63 0,1- 0,2 < 0,1

Abateri admise fa de dozaj % +5 +5 +5 +4 +4 +3 +3 +2 + 1.5

Componentele mixturii Bitum Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice -

Abateri admise fa de dozaj % + 1,0 pt. MASF +0,3

reglarea pre-dozatoarelor instalaiei prin ncercri astfel nct granulozitatea amestecului de agregate naturale s corespund celei prescrise, n limitele de toleran din tabelul 13 introducerea agregatelor naturale n usctor sau (usctor-malaxor) unde are loc uscarea i nclzirea acestora re-sortarea agregatelor naturale i dozarea gravimetric pe sorturi ( n cazul instalaiilor n flux discontinuu) introducerea agregatelor naturale calde n malaxor unde se amestec cu filerul rece, dozat separat dozarea bitumului cald i introducerea acestuia n malaxor sau n usctor-malaxor amestecarea componentelor mixturii asfaltice i evacuarea acesteia n buncrul de stocare durata de malaxare, n funcie de tipul instalaiei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete i uniforme a agregatelor naturale i a filerului cu liantul bituminos pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu fibra trebuie s fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei n mixtura mineral i implicit omogenitatea acesteia n mixtura asfaltic), iar dup introducerea liantului bituminos malaxarea s mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie s fie cuprins ntre 65-80 secunde.

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, funcie de tipul de bitum, trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 14. Tabelul 14 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice Materialele i faza de execuie - agregate naturale la ieire din usctor -bitum la intrare n usctor - mixtur asfaltic * la iesire din usctor * la aternere * la nceputul compactrii * la sfritul compactrii Temperatura C n funcie de tipul bitumului D 60 / 80 D 80 / 100 170-190 165-185 155-165 150-160 165-175 min 155 min. 150 min. 110 160-170 min 150 min. 145 min. 105

Temperaturile situate la partea superioar a intervalului se aplic n cazul execuiei lucrrilor n zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minim admis de + 10C i de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre. Stocarea i ncrcarea mixturilor asfaltice

La ieire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii i / sau la ncrcarea n mijloacele de transport. Controlul fabricaiei Controlul calitii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare i n timpul execuiei, cu frecvena din tabelul 12 5.3 Punerea n oper a mixturilor asfaltice

Sectorul de prob n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i compactare, nainte de nceperea lucrrilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa un sector de prob, de cel puin 200 m lungime, pe toat limea cii. Pe durata execuiei sectorului de prob, se va efectua i verificarea n condiii de exploatare a funcionrii staiei de preparare a mixturii, precum i obinerea constanei caracteristicilor mixturii stabilite n laborator (reetei de fabricaie), aa cum a fost aprobat de Consultant. Pregtirea, execuia lucrrilor i efectuarea testelor pe sectorul de prob, inclusiv a testului de orineraj, se vor face n prezena i cu aprobarea Consultantului. Pregtirea, execuia lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

Schimbarea reetei implic execuia unui nou sector de prob. Rezultatele obinute pe sectorul de prob vor servi la definitivarea procedurii de execuie, document de referin n executarea stratului. Pregtirea stratului suport nainte de aternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curat, utilizand o perie mecanic, aer comprimat sau cnd este cazul prin splare cu ap sub presiune. La asternerea mbrcminilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru i stratul suport cu emulsie de bitum cationic cu rupere rapid, pulverizat n film subire. Cu aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, n cazul n care stratul se execut la interval mai mic de 3 zile de la execuia stratului anterior. Amorsarea stratului suport se va face mecanizat. Cantitatea de bitum rezidual trebuie s fie de (0,3-0,5) kg / mp. Suprafaa stratului suport pe care urmeaz a fi aternute straturile asfaltice trebuie s fie uscat.

Punerea n lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform cerinelor agrementelor tehnice ale acestora. Transportul mixturilor asfaltice Mixtura asfaltic se transport cu autobasculante cu benele curate i uscate, prevzute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatur. Punerea n oper a mixturilor asfaltice Punerea n oper a mixturilor asfaltice trebuie s fie efectuat cu repartizatoarefinisoare prevzute cu sistem de nivelare i cu asigurarea pre-compactrii. Aternerea mixturilor asfaltice trebuie fcut cand temperatur a mediului ambiant este de peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15C. Aternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie. n timpul aternerii i compactrii, mixturile asfaltice trebuie s aib temperatura conform prevederilor din tabelul 14. Punerea n oper a mixturilor asfaltice se face ntr-un strat, pe ntreaga lime a cii de rulare. Preparare, transportul i punerea n oper a mixturilor vor fi astfel coordonate, nct s se previn crearea rosturilor de lucru. n cazul unor ntreruperi care conduc la scderea temperaturii mixturii asfaltice rmas necompactat n amplasamentul repartizatorului pn la 120C, se procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat, suprafaa nivelat i se ndeprteaz resturile de mixtur asfaltic rmas n captul benzii. La reluarea lucrului pe aceeai band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal i / sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal cnd benzile adiacente se execut n aceeai zi, tierea nu mai este necesar. Suprafaa nou creat prin tiere va fi amorsat. Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale straturilor se vor decala ntreesut fa de rosturile stratului anterior, cu cel puin 10 cm. Compactarea Operaiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri i compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel s se obin caracteristicile tehnice minime prevzute n tabelul 10. Compactoarele trebuie s lucreze fr ocuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea mbrcminii.

Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu oruri de protecie i nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului finisor. 6 6.1 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR Verificarea elementelor geometrice

Elementele geometrice i abaterile limit la elementele geometrice trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul 15 Tabelul 15 Elementul msurat grosimea stratului limea stratului panta profilului transversal cotele profilului longitudinal i transversal denivelrile (msurate sub lata de 3 m sau similar)

Abaterea limit admis 10 % 5 cm 0,4 % 0,5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) 0,3 cm

6.2

Caracteristicile suprafeei mbrcminii bituminoase

mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n tabelul 15. 6.3 Recepia lucrrilor

Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrile executate vor fi supuse aprobrii Consultantului, anterior aternerii stratului urmtor. Inspectarea lucrrilor care devin ascunse, trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate conform proiectului i Caietului de Sarcini. Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor ncercrilor, precum i examinarea efectiv a lucrrilor. n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea la faza urmtoare de execuie.

Aexa B

Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre Testul Schellenberg

1 Principiul metodei Se determin procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, tip MASF8 i MASF16, n prezena temperaturilor ridicate. 2 Aparatura etuv care asigur temperatura de 170 C + 2C; balan cu precizia de 0,1 g; pahar Berzelius; capsul de porelan; sticl de ceas.

3 Mod de lucru Se prepar n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtur asfaltic tip MASF, la temperatura de 150 C Proba de mixtur asfaltic se cntrete 0,1g i se introduce ntr-un pahar Berzelius, nclzit n prealabil la temperatura de 170 C. Paharul Berzelius cu proba de mixtur asfaltic se acoper cu o sticl de ceas, se introduce n etuv, nclzit n prealabil la temperatura de (170+2)C, i se menine la aceast temperatur timp de 1h. Se scoate paharul Berzelius din etuv i mixtura asfaltic se rstoarn n capsula de porelan. Se cntrete capsula de porelan cu mixtur asfaltic i se determin, prin diferen, cantitatea de material fixat pe pereii paharului Berzelius.

4 Exprimarea rezultatelor Se calculeaz procentul (p) de material fixat pe pereii paharului Berzelius cu relaia: m1 m2 p = -------------------- x 100 (%) m1 n care : m1 masa mixturii asfaltice introdus n paharul Berzelius, (g); m2 masa mixturii asfaltice din capsula de porelan, (g). Se poate folosi i procedeul alternativ, de cntrire a paharului Berzelius nainte de nclzire ( m ) i dup rsturnarea mixturii asfaltice (m) i a masei iniiale a probei de mixtur asfaltic (m1) . Procentul de material aderent la pereii paharului Berzelius se calculeaz cu relaia: m m p = -------------------- x 100 (%) m1 Rezultatul este media a dou determinri. 5 Interpretarea rezultatelor n funcie de valoarea procentului (p) de material rmas pe pereii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaz astfel : p < 0.2 %: p = 0.2 %: ANEXA C Nr. crt. bun acceptabil Tipuri de mixturi pentru startul de uzur Clasa tehnica a drumului Clasa tehnic a strzii Stratul de uzur Tipul mixturii asfaltice (1) Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre MASF8, MASF16 Beton asfaltic bogat n criblur cu bitum modificat BA16m Beton asfaltic rugos - cu bitum modificat BAR 16m - cu bitum aditivat BAR 16a Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre : MASF8, MASF16 Beton asfaltic rugos : - cu bitum modificat BAR16m - cu bitum aditivat (2) BAR16a - cu bitum BA16 Beton asfaltic bogat n criblur : - cu bitum modificat BA16m - cu bitum aditivat (2) BA16a - cu bitum BA16 Mixturi stabilizate cu fibre ; MASF8 si MASF16

II, III

II, III

IV, V

IV

Beton asfaltic bogat n criblur - cu bitum aditivat (2) BA8a, BA16a, BA25a - cu bitum BA8, BA16, BA25 Beton asfaltic cu pietri concasat (3) - cu bitum aditivat BAPC16a - cu bitum BAPC16 Not : 1. Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3 2. Bitumul aditivat se utilizeaz n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agreagatele naturale utilizate este sub limita de 80 %. 3. Cu acordul administratorului drumului Tipuri de mixturi pentru startul de legtur Clasa tehnica a drumului I, II Clasa tehnic a strzii I, II Stratul de legtur Tipul mixturii asfaltice (1) Beton asfaltic deschis cu criblur : - cu bitum modificat BAD25m - cu bitum aditivat BAD25a - cu bitum BAD25 Beton asfaltic deschis cu criblur : - cu bitum modificat BAD25m - cu bitum aditivat (2) BAD25a - cu bitum BAD25 Beton asfaltic deschis cu pietri concasat : - cu bitum aditivat (2) BADPC25a - cu bitum BADPC25 Beton asfaltic deschis cu criblur : - cu bitum aditivat(2)BAD25a - cu bitum BAD25 Beton asfaltic deschis cu pietri concasat : - cu bitum aditivat (2) BADPC25a - cu bitum BADPC25 Beton asfaltic deschis cu pietri sortat : - cu bitum aditivat (2) BADPS25a - cu bitum BADPS25

ANEXA D Nr. crt.

III

III

IV, V

IV

ANEXA E Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevzute pentru execuia mbrcminilor bituminoase cilindrate executate la cald Nr. crt. 1. Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri - beton asfaltic bogat n criblur - beton asfaltic rugos - beton asfaltic deschis cu criblur Mixturi asfaltice cu bitum aditivat - beton asfaltic bogat n criblur Simbolul MASF8 MASF16 BA16m BAR16m BAD25m BA8a BA16a BA25a BAD16a BAPC16a BAD25a BADPC25a BADPS25a BA8 BA16 BA25 BAR16 BAPC16 BAD25 BADPC25 BADPS25

2.

3.

beton asfaltic rugos beton asfaltic cu pietri concasat beton asfaltic deschis : - cu criblur - cu pietri concasat - cu pietri sortat Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri - beton asfaltic bogat n criblur -

beton asfaltic rugos beton asfaltic cu pietri concasat beton asfaltic deschis : - cu criblur - cu pietri concasat - cu pietri sortat

ANEXA F

UTILIZAREA ELEMENTELOR ANTI-FISUR (Geogrile, Geotextile, Geo-compozite)

Inainte de aternerea materialului geocompozit vor trebui luate msuri de pregtire a suprafeei suport. Suprafaa drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregulariti. Denivelrile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate n urma msurtorii acestora cu lata de 3 m lungime, vor fi corectate prin aplicarea unui mortar asfaltic sau a altor materiale corespunztoare. Fisurile i crpturile vor fi colmatate cu emulsie bituminoas, mastic bituminos sau mortar asfaltic, in funcie de deschiderea lor, conform indicaiilor date de Consultant. Suprafaa suport astfel obinut va trebui s fie perfect curat n urma ndeprtrii materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

Aternerea materialului geocompozit Aternerea materialului geocompozit se va face n conformitate cu specificatiile furnizorului. Caracteristicile materialului geocompozit Caracteristicile materialului geocompozit trebuie s rmn nemodificate dup contactul cu mixtura fierbinte asternut peste acesta. Geogrilele trebuie s ndeplineasc urmtoarele caracteristici tehnice: rezistena la traciune a geogrilei pe direcie longitudinal i transversal va fi de minimum 20kN/m alungirea maxim la rupere a materialului va fi de 13%. Se recomand folosirea unor materiale care, pe lng rolul anti-fisuri s aib i capacitatea de a constitui o armare a structurilor bituminoase. n acest scop, se vor prefera materiale cu rezisten mare la traciune ( 50KN) i alungire la rupere mic (3-5%). ochiurile vor fi dreptunghiulare sau ptrate i vor avea acceai grosime pe ambele direcii vor fi realizate din poliester sau polipropilen Geotextilul trebuie s ndeplineasc urmatoarele caracteristici tehnice: rezistena la traciune va fi de minimum 3 kN/m Alungirea maxim la rupere a materialului va fi de 80% va fi realizat din polipropilen sau poliester i va avea o structur neesut Documentele prezentate Consultantului privind caracteristicile tehnice ale materialelor aprovizionate vor include si felul n care rezist materialele respective la sarcini repetate, pe baz de teste. Aternerea elementelor anti-fisur Toate rosturile materialului anti-fisura trebuie sa aiba o suprapunere de nu mai putin de 20 cm, daca nu este specificat altfel de catre producator. ANEXA G

Pentru situatiile in care este necesara largirea sistemului rutier, straturile asfaltice se vor asterne decalat, prin frezarea imbracamintii existente pe o latime de minim 50 cm. Fiecare rost longitudinal astfel rezultat va fi tratat cu geocompozit de 1.00 m latime asezat simetric pe rost.

TROTUARE DIN PAVELE SI MONTARE BORDURI

CUPRINS

1. 2.

PREVEDERI GENERALE MATERIALE

2.1. PAVELE 2.2. BORDURI DE BETON 2.3. APA 2.4. CIMENT 2.5. AGREGATE NATURALE 2.6. BETONUL 3. 4. 5. EXECUTIA LUCRARILOR VERIFICARI, LIVRARE, TRANSPORT PREFABRICATE MASURI DE PROTECTIA MUNCII

1.PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la realizarea trotuarelor din pavele de beton montate pe pat de nisip si incadrarea acestora cu borduri prefabricate din beton, montate pe fundatie din beton simplu. Caietul de sarcini se aplica la lucrarile de constructie a stazilor noi si la lucrarile de modernizare a strazilor existente. El cuprinde conditiile tehnice si de calitate care trebuie sa le indeplineasca materialele, controlul de calitate al lucrarilor si criteriilede receptie a lucrarilor.

2. MATERIALE

2.1. Pavele din beton

Avantajele folosirii pavajelor: -aspect estetic deosebit; -rezistenta la uzura foarte buna datorita materialului dens, omogen, obtinut prin vibrare; -refacerea rapida a suprafetelor pavate dupa investitii la retelele subterane; -recuperarea integrala la desfiintarea pavajului.

Informatii utile Pavajul este perfect drept, declaratiile de conformitate garantand marca Betonului B400,garantie confirmata de incercarile de laborator. pavajele din beton se fabrica intr-o gama larga de grosimi, modele si culori, alegerea facandu-se de autoritatea contractanta. grosimea pavajului se alege functie de destinatia acestuia, astfel:

Greutati admise pentru circulatie pe pavajele autoblocante asezate: Pe un pat de nisip: -3.5 tone pentru pavajele cu o grosime de 3.5cm. -7tone pentru pavajele cu o grosie intre 4.8-5.5cm -20 tone pentru pavajele cu o grosime intre7-8 cm Pe sapa de beton:

-pavaje pietonale, cu o grosime intre 2.2-2.8cm -10 tone pentru pavajele cu o grosime intre 3.5 cm -40tone pentru pavajele cu o grosime intre 7-8 cm -pavajele cu grosimi mai mici de 3.5 cm sunt numai pentru trafic pietonal si se pun numai pe un pat format din sapa de beton.

2.2. Borduri de beton

Bordurile de beton se folosesc pentru incadrarea imbracamintilor, trotuarelor si aleilor. Bordurile prefabricate din beton se aprovizioneaza insotite de certificat de conforitate emis de producator.

Acestea au formele si dimensiunile prezentate in tabelul urmator confor STAS1139-87:

TIP

Marimea Latimea Inaltime b2 h2

Lungime Panta n2

c2

d2

(inalt.prag) (latime prag)

A1 A3

200 240 100 100 150 300 600

250 250 150 150 150 300 300

100 330 750;500; 1000

4 5

B1 B2 B4

I P

I P

600 400

100 100

60 60

2.3. Apa

Poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 1008/2003. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un laborator de specialitate in conformitate cu precizarile din repectivul standard.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc.

2.4. Cimentul

Caracteristici Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu :SR EN 197-1/2002, SR EN 196-1/95SR EN 196-4/95, SR 227/2-94, SR 227/5-94, NE 012-1999. Cimentul utilizat este specificat pe plansele de executie in conforitate cu Norativul NE 012/1999. Controlul calitatii -la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate /garantie emis de producator sau de baza de livrare; -inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

Livrarea In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conforitate, in care se va mentiona: -tipul de ciment si fabrica producatoare; -data sosirii in depozit; -nr.certificatului de calitate eliberat de producator; -nr buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat

Depozitarea

Depozitarea cimentului se poate face: -in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale; -ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispose cu interspatii pentru a asiguracirculatia aerului. Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare

2.5. Agregatele naturale

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului si a drenului structurii de sprijin (balast, nisip, pietris, piatra sparta) trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile STAS 1667/76, STAS 4606/80.

Controlul calitatii agregatelor

In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate. Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, confor prevederilor din anexa VI.1 pct.A2 si VI. 1pct B2 din NE 012/1999, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: -intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor; -intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. Transpotul agregatelor Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. fiecare transport va fi insotit de foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate. Depozitarea agregatelor Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor.pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii amestecarii sorturilor.

Nu se admite depozitarea directa pe pamant sau pe platformele balastiere.

2.6. Betonul

Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform Cod de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat Indicativ NE 012-99. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere (tabel 5.1-NE 012-99)

Clasa de expunere, clasa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt specificate in plansele din proiect.

Betonul proaspat Copozitia betoanelor Copozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor. La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retelei)se admit urmatoarele abateri. -agregate 3%; -ciment si apa 2%; -adaosuri 3%; - aditivi 5% Determinarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta tabelul 2.4.1.1. Tabel 2.4.1.1.

Caracteristici Lucrabilitate: -prin metoda tasarii -prin metoda gradului de compactare Densitatea aparenta Continutul oclus(% vol) Tasarea conului Grad de compactare Raspandirea betonului de

Conform STAS

Valoarea admisibila

3622-86

1759-88 aer 5479-88

Conform cu NE 012/1999

206-1/2002 1759-88 ISO 9812

Prepararea si transportul betonului precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012/1999 cap .16.4.3.

Betonul intarit

Clasa betonuluieste definita pe baza rezistentei caracteristica fck cil (f ck cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm determinata pe cilindri de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28 zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5%din rezultate. Betoanele prevazute in proiect vor fi grele avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28 de zile, cuprinsa intre 2201-2500kg/mc. Definirea clasei are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. Controlul

calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza confor STAS 1275-88, STAS 1759-88, STAS 2320-88, STAS 2414/91.

3. EXECUTIA LUCRARILOR

3.1. Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrarile pregatitoare: - semnalizarea zonei de lucru; -verificarea existentei si pozitiei eventualelor utiliti in ampriza sau in vecinatatea acesteia; se vor lua toate masurile pentru executatrea lucrarilor in siguranta; - trasarea lucrarilor; - asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.

3.2. Sapatura

La executarea sapaturilor se vor respecta prevederile corespunzatoare din Caietul de Sarcini pentru Terasamente. Cand executia sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze, electrice etc)ce raman in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea ecestora impotriva deteriorarii. Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii, se vor opri lucrarile si se va anunta Consultantul pentru a lua masurile necesare.

3.3. Montare pavele

Pentru inceput, trebuie inlaturat un strat de 10-30 cm de pamant de pe suprafata pe care dorim sa realizam pavajul. Aplicam apoi un strat de pietris pe care il copactam cu utilaje mecanice. Aplicam apoi stratul de egalizare. Aceasta consta dintr-un strat de nisip uscat (sort 0-3 mm) de 2-4 cm grosime aplicat deasupra pietrisului in cazul pavajului autoblocat, sau in cazul dalelor patrate dintr-un strat din sapa de beton. Urmeaza apoi montarea pavajelor, ce consta in asezarea lor pe stratul de egalizare in forma dorita. planeitatea lor se asigura prin baterea cu un ciocan de cauciuc. pentru o buna stabilire a pavajului acesta se monteaza intre borduri de beton. In final presaram un strat de nisip fin (spalat si uscat) peste suprafata pavata pe care apoi o curatam prin maturare.

Intretinere Pavajul se va proteja de substante chimice (clor acizi, sare) Nu se vor folosi unelte si utilaje cu lame etalice pentru dezapezire. Se va respecta gabaritul recomandat de catre producator.

3.4. Montare borduri

Bordurile de beton se aseaza pe o fundatie pozata la cota necesara, din beton de ciment C 8/10. dimensiunile fundatiei sunt: -20x10cm pentru borduri cu latime de 10 cm -25x15 cm pentru borduri cu latime de 13 cm -30x15 cm pentru borduri cu latimea de 15-25 cm si cele inclinate I 300x300x600 60x15 cm pentru borduri pana tip P 600x300x400

Abaterile admisibile de la montaj sunt de max.3mm/m de la planeitate.

3.5. Turnarea si protectia betonului Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE 012/1999 cap .16.4.4 si din NP 093-03 normativ de proiectare a elementelor

compuse din betoane suprabetonari.

de varste diferite si aconectorilor pentru lucrari de camasueli si

Turnarea betonului trebuie realizata dupa : -terminarea sapaturilor; -receptia cotei si naturii terenului de fundare; In baza verificarii conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse si/sau de faze determinate se va aproba inceperea betonarii.betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea dimensiunii fundatiei pentru borduri. Inaltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5m. Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar in cazul in care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99.

4. VERIFICARI, LIVRARE, TRANSPORT PREFABRICATE

Pentru lucrarile de montare borduri se vor face urmatoarele verificari: a)verificarea formei si diensiunilor-vizual si cu instrumente obisnuite de masura b) verificarea aspectului- culoare, abateri de la planeitate, deformarea fetelor vazute, abateri de la unghiul drept, stirbituri. c)verificarea cotelor bordurilor precum si a diferentei de nivel fata de cota trotuarului, aleii ori imbracamintii rutiere pe care le incadreaza. d)in mijlocul de transport bordurile trebuie asezate istfel incat sa nu se poate deplasa si lovi e)depozitarea se face in randuri sau stive de cel mult 1.5m inaltime, cu sipci intre randuri Pentru lucrarile de montare pavele din beton se vor face verificari ale planeitatii si pantelor impuse de proiect, cu mijloace clasice.

5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Pe parcursul executiei lucrarilor de trotuare din pavele incadrate cu borduri din beton se vor respecta prevederile cuprinse in: -Norme de PM specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale, precum si intretinere si reparatii drumuri aprobate prinOrd TTC nr 8 si 9/1982 -Regulament pentru igiena muncii ord mlpat nr9/1993

-Normativ de stingere a incendiilor c300/1994 -Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de intretinerea restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public-ord.MT MI nr.1112/411/2000

LUCRARI DE BETON Seciunea 1. 1.1 1.2. 2 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7. 4.8. 4.9. 4.10. 4.11. 4.12. 4.13. 4.14.

Descriere

Pagina 503-2 503-2 503-3 503-3 503-3 503-4 503-5 503-6 503-7 503-10 503-10 503-10 503-11 503-11 503-11 503-12 503-12 503-13 503-14 503-14 503.14 503-15 503-15 503-15 503-16 503-17 503-18 503-20 503-21 503-21

Generaliti Descriere Documente de referina Materiale Cimentul Agregatele Apa Aditivii Betonul de ciment Portland Utilaje Instalaia de preparare Malaxoarele instalaiilor de preparare Vibratoare Cofraje Eafodaje Metode de execuie Prepararea betonului Transportul betonului Pregtirea fundaiei Ancorarea fundaiilor directe, de roca de fundare Pregtirea suprafeelor de sprijin si dispunerea buloanelor de ancorare Strat de protecie a betonului Armarea Eafodaje Cofraje ndeprtarea cofrajelorsi eafodajelor Turnarea betonului Pomparea betonului Turnarea betonului sub apa Betonarea pe timp r'riguros

4.15. 4.16. 4.17. 4.18. 5.

Rosturi Protecia betonului pana la intarire Finisarea suprafeelor de beton Bornarea Controlul calitii pentru receptie

503-22 503-23 503-23 503-25 503-26

1 Generaliti 1.1 Descriere 1. Aceste lucrri constau n execuia eafodajelor si cofrajelor si prepararea, transportul, manipularea, turnarea, protejarea si finisarea betonului de ciment Portland pentru poduri, podee dalate, podee boltite, ziduri ntoarse, beton de etansare, ziduri de sprijin si scri, fundaii, infrastructuri si diverse structuri. Termenul de "beton" folosit aici si mai departe n acest document, va desemna mereu betonul de ciment Portland, asa cum este menionat mai sus. Toate lucrrile trebuie efectuate n conformitate cu acest caiet de sarcini si planele de execuie. 2. De asemenea in aceast caiet de sarcini sunt incluse toate lucrrile necesare pentru adaptarea structurilor existente pentru supralrgire sau reconstrucie. 1.2 Documente de referina 1. CP 012/1-2007 Codul de practic pentru executarea betonului si lucrrilor de beton armat 2. NE 013-2002 Codul de practica pentru beton prefabricat 3. C41-86 Norme pentru concepie, producere si finisarea panourilor de cofraje glisante 4. C 162-73 Norme pentru concepie, producere si folosirea panourilor cofrajelor de metal plate pentru execuia pereilor de beton la structuri 5. C11-74 Instructii tehnice pentru concepia si folosirea panourilor de cofraje din lemn 6. C56-85 Normativ pentru controlul calitii lucrrilor de construcii si a instalaiilor aferente 7. C156-89 Instruciuni pentru aplicarea STAS 6657/3-89. Elemente de beton prefabricate, beton armat si beton precomprimat. Metode si dispozitive pentru verificarea elementelor geometrice.

8. C149-87 Instruciuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat 9. C16-84 Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros. 10. STAS 1799-88 Construcii din beton, beton armat si beton precomprimat. 11. Tipul si frecventa verificrilor materialelor si betoanelor destinate executrii lucrrilor de construcii 12. STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare 13. ENV 206 Specificaii tehnice. Beton-terminologie, cerine, nivele de performanta 14. Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea in construcii 15. Toate standardele si normele in vigoare menionate mai departe de acest caiet de sarcini 2. Materiale 2.1. Cimentul Cimentul trebuie sa satisfac cerinele standardelor naionale sau profesionale. Tipurile de ciment uzuale pot fi clasificate dup cum urmeaz: Ciment Portland (Tipul I), in conformitate cu SR 388-1995 Ciment Portland compozit (Tip II), in conformitate cu SR 1500-1996.

Tipurile de ciment uzuale, parametrii acestora.domeniul si condiiile de aplicabilitate sunt descrise in Anexa 11 si Anexa 12 a Codului Practic CP 012/1-2007. Livrare si transport Cimentul va fi livrat n vrac sau n saci de hrtie si trebuie nsoit de certificate de calitate. Cimentul vrac este transportat in vehicule speciale sau in vagoane c.f., dotate cu echipament de descrcare pneumatic. Cimentul va fi transportului. In caz ca Contractantul primete cimentul de la un furnizor in loc de la un productor, livrarea cimentului va fi nsoita de o declaraie de conformitate, menionnd: Tipul cimentului si numele productorului protejat impotriva umezeli si impuritilor pe perioada depozitarii si

 Data de sosire la depozitul furnizorului Numrul certificatului de calitate emis de productor si datele incluse in acesta. Documentul de garantio pontru depozitare adecvata Numrul si data certificatului de calitate, emis de un laborator autorizat, incluznd toate datele menionate in acesta si condiiile de folosire in caz ca perioada de garanie este expirata. Obligaiile furnizorului in ceea ce privete garantarea calitatatii cimentului vor fi menionate in contractul dintre furnizor si Contractant. Probele de ciment pentru livrare, trebuie luate in prezenta productorului (furnizorului) si reprezentantul Contractantului, In conformitate cu SREN 196-7. Probele de ciment pot fi astfel luate in prezenta reprezentantului Contractantului si o persoana nominalizata, care este impariala si trebuie sa fie recunoscuta de amndou prile. Luarea de probe se face in general dup sau in timpul furnizrii. Daca este necesar, probele pot fi luate mai trziu, dar nu mai trziu de 24 de ore dup livrare. Depozitare Cimentul trebuie depozitat in silozuri adecvat dimensionate, depozitat dup tip, cnd este livrat in vrac, sau in spatii de depozitare special protejate, cnd este livrat in saci. Sacii trebuie aranjai pa randur, in stive aezate pe scnduri de lemn, cu spatii intre stive si lasand o distanta de 50 cm de la pereii exteriori la stive, pentru a asigura circulaia aerului. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapusi. Pe perioada de depozitare, trebuie inuta o evidenta a balanei zilnice de cantiti intrate si livrate, dup tipul de ciment. Cimentul a crui perioada de garanie a fost depita, trebuie verificat, privitor la calitate si daca este gsit sub clasa sa, trebuie ndeprtat din zona, intr-un depozit aprobat. Acost ciment poate fi folosit pentru lucrri care necesita o clasa de ciment mai mica , doar cu aprobarea Proiectantului. Controlul calitii cimentului

Controlul calitii cimentului se efectueaz: la recepie, prin verificarea certificatului de garantare a calitatpp, emis de productor sau de furnizor, in conformitate cu Anexa VI.1 punctul A Idin Codul de practica CP 012/1-2007. inainte de utilizare in beton, prin aprobarea de ctre laboratorul Contractantului, in conformitate cu Anexa VI.1 punctul B1 din Codul da practica CP 012/1-2007. Metodele de determinare sunt stipulate de SREN 196-1/95, SREN 196-3/95, SREN 1963/95/AC-1997.SREN 196-7/95, SREN 196-21/94, STAS 227/1-86 si SR 227/2-1994. 2.2. Agregate

Generaliti Agregatele pentru beton trebuie sa fie sparte sau natirale si trebuie sa fie originare din roci care au densitatea aparenta intre 2201 si 2500 kg/m3. Agregatele trebuie sa ndeplineasc cerinele tehnice ale STAS 1667-76 sau , dup caz, STAS 662-89 si SR 667-2001. Pentru prepararea betonului, cantitatea de agregate de mixat este stabilita depinznd de dozajul de ciment si lucrabilitatea betonului - in conformitate cu Anexa 14 din Codul Practic CP 012/1-2007.

Producie, livrare si depozitare Sursele de agregatele de rau sau de cariera trebuie aprobate de Proiectant si trebuie asigurate cantiti suficiente pentru a acoperi necesitile de execuie, la nivele de calitate constante si pentru o perioada de timp rezonabil de lunga. Staiile de producere a agregatelor de cariera sau balastiera, trebuie aprobate de Proiectant si trebuie sa fie conforme cu toate reglementrile romaneti referitoare la operarea acestor instalaii.

Balastierele si carierele sunt obligate sa emit certificate de calitate si declaraii sau certificate de conformitate a calitii pentru toate agregatele livrate pentru activitile de execuie a lucrrilor, in conformitate cu cerinele legale romaneti Agregatele trebuie splate la sursa si livrate curate in antier. Agregatele nu trebuie sa fio contaminate pe perioada transportului sau depozitarii. Contractantul trebuie sa fie capabil sa spele toate materialele furnizate, daca acestea sunt contaminate pe perioada transportului sau depozitarii pentru perioade lungi. Suprafatele de depozitare trebuie sa fie betonate sie. Diferitele tipurile si sorturi de agregate trebuie separate prin perei de beton. Pereii vor avea o inaltime suficienta pentru a evita amestecarea de agregate de dimensiuni diferite. Fiecare compartiment de mrime va fi etichetat vizibil. Este interzisa depozitarea agregatelor direct pe pamant sau pe platforme de balast. Controlul calitii pentru agregate Cerinele controlului calitii pentru agregatele folosito in beton sunt indicate in Anexa VI 1 din Codul de Practica CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt indicate in STAS 4606-84.

2.3.

Apa

Apa folosita pentru prepararea amestecului de beton poate proveni din surse potabile publice sau din alte surse acceptabile. In ultimul caz, apa trebuie sa fie conforma tot timpu cu cerinele STAS 790-84.

2.4. Aditivi Aditivii sunt materiale, altele dect cimentul Portland, agregate sau apa, adugate betonului de ciment Portland, pentru a-i schimba caracteristicile cum ar fi lucrabilitatea,

rezistenta, impermeabilitatea, punctul de inghet si protejare pana la intarire. Aditivii trebuie sa se conformeze cerinelor din reglementrile specifice sau certificate tehnice. Aditivii nu trebuie sa conin componente care pot avea influenta negativa asupra caracteristicilor betonului sau pot coroda armatura. Principalele tipuri de aditivi uzuali, care sunt difereniai dup efectul lor asupra betonului, sun dai mai jos: Reducatori de apa Reducatori de apa, inalta rezistenta Intarzietori Accelerarori de priza si pentru rezistente iniiale mari Antrenori de aer Protectori imootriva inghetului Impermeabilizatori Inhibatori de coroziune Folosirea aditivilor la prepararea betonului este oblgatorie pentru urmtoarele situaii (Tabelul 1) Tabelul 1 Art. 0 1 2 3 4 5 6 Categoria de beton 1 Betoane supuse la cicluri Beton cu permeabilitate Beton expus lin condiii de Clasa do beton C12/15 la C 30/37 Ciasa de beton > C35/45, Beton fluid - cu tasare T5 Aditivul recomandat 2 antrenor de aer reducator de apaplastifiant reducator de apaplastifiant Plastifiant sau superplastifiant superplastifiantintens reducator de superplastifiant Observaii 3 dup ca2, poate fi: intens - dup caz, poate fi: intens Tasarea betonului: T3-T3/T4 sauT4/T5-5

Betoane masive, betoane Beton turnat pe timp clduros Beton tunat pe timp friguros Beton cu dezvoltare mare la termene mai scurte

(plastitlant) sausuperplastifiant, intar/ielor de priza + supe'plastifiant,(plasiifiant) Protecie mpotriva inghetului Accelerator de priza Accelatori de ntrire

10

Atunci cnd este necesar, Contractantul va propune folosirea aditivilor specifici, menionnd tipul, dozajul, numele comercial si specificaiile suplimentare necesare sau prevederile speciale pentru folosirea acestora. Produsul trebuie aprobat de Proiectant, nainte de folosirea acestuia in amestecul de beton. Contractantul sau productorul betonului va tine cont de recomandrile din tabelul Anexa I.3 si I. 4, punctul 3.2.2. din Codul de Practica CP 012/1-2007. In cazurile cnd se utilizeaz concomitent, doua tipuri de aditivi, a cror compatibilitate si comportare, mpreuna, nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate, combinaia necesitnd certificarea oficial in conformitate cu reglementrile romaneti. 503.2.5. Betonul de ciment Portland Betonul trebuie sa constea din agregate, ciment Portland, apa, antrenori de aer si ali aditivi sau materiale puzzolanice aprobate, asa cum este cerut sau permis de acest caiet de sarcini si amestecate in proportile aprobate Clasa de expunere 13 agresiunea mediului Cerinele de calitate pentru beton depind de clasa de expunere la agresiunea mediului pentru structura proiectata. Aceasta clasificare este data de Codul de Practica CP 012/12007, Capitolul 5, Tabel 5.1. Clasa de expunere trebuie sa fie indicata in planele de execuie sau dispusa de Proiectant, pentru fiecare structura din contract.

Grade de agresivitate a apei Gradele de agresivitate ala apei, mpotriva structurilor de beton executate, sunt definite de tabelul 5.2 si 5.3 din Codul de Practica CP 012/1-2007, capitolul 5. Gradul de agresivitate a apei trebuie sa fie indicat in planele de execuie sau dispus de Proiectant. Clasa de rezistenta a betonului Betonul este definit dup nivelul de performanta si in principal pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil/fck.cub la compresiune, prin care se definete sub-clasa de rezistenta a betonului, asa cum este prezentata in tabelul 2 de mai jos:

Tabelul 2

Clasa de rezistenta a betonului f.ck.cil N/mm2 fck.cub N/mm2

*C 2,8/3,5 2.8 3,5

C4/5 4 5

*C6/7,5 6 7,5

C8/10 8 10

C12/15 12 15

Clasa de rezistenta a betonului f.ck.cil N/mm2 fck.cub N/mm2

C16/25 16 20

*C18/22,5 C20/25 18 22,5 10 25

C25/30 25 30

'C28/35 28 35

Clasa de rezistenta a betonului f.ck.cil N/mm2 fck.cub N/mm2

*C32/40 32 40

C35/45 35 45

C40/50 40 50

C45/55 45 55

C50/60 50 60

*clase care nu au corespondenta cu codurile Europene s: surii provizorii pana la emiterea codurilor Romaneti unde: f.ck.cil este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cilindrice 1507300mm si exprimata in Newtoni pe mm ptrat. fck.cub este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cubice cu latura de 150mm si exprimata in Newtoni pe mm ptrat. Clasa betonului va fi specificata in planele de execuie sau precizata de proiectant. Rezistenta Ia penetrarea apei In Tabelul 3 de mai jos, sunt indicate gradele de impermeabilitate, in funcie de inaltimea po care ptrunde apa in epruvetele de beton, in condiii standard. Nivelele de performantaale betoanelor, in funcie de gradul do impermeabilitate sunt stabilite de STAS 3622-86. Tabelul 3

Adncimea limita de ptrundere a apel 100 200 Gradul de impermeabilitate P410 P420 P810 P1210 P820 P1220

Presiunea apei (bari)

4 8 12

Gradul de impermeabilitate mpotriva apoi al betonului va fi specificat in planele de execuie sau va fi data ndrumarea de Proiectant. Rezistenta la inghet-dezghet STAS 3622-85 definete de asemenea gradul de geliditate pentru boton, determinat sub cicluri repetate de inghet-dezghet, asa cum este in Tabelul 4 de mai jos:

Tabelul 4

Gradul de gelivitate al betonului G50 G100 G150 fi data ndrumarea de proiectant. Reeta de beton

Numrul de cicluri inghet-dezghet 50 100 150

Gradul de gelivitate de referina al betonului va fi specificat in planele de execuie sau va

Reeta do beton trebuie sa se bazeze pe volume absolute pentru clasa de beton specificata, de o consistenta potrivita pentru turnarea satisfctoare a betonului. Contractantul trebuie sa supun aprobrii Proiectantului, reeta de beton, care trebuie sa includ toate ingredientele ce vor fi folosite in amestec. Reeta de beton trebuie sa includ date suport ale rezistentei la compresiune. Proiectantul poate sa ceara trei dvariante de dozaje si poate sa ceara corecii in compoziia betonului, pentru a obine lucrabilitatea si coninut de aer, specificate. Corecii in compoziia betonului vor fi fcute de ctre contractant, intr-o maniera pentru a mantine factorul de ciment specificat, bazat pe volumul absolut. In timpul procesului de lucru, nu trebuie aduse schimbri in proporiile de dozare ale componenilor, fara aprobarea Proiectantului. In cazul nu poate fi produsa o compoziie satisfctoare de beton, cu o lucrabilitate ceruta, fara dapasirea cantitii maxime de apa, dozajul de ciment trebuie crescut, astfel incat raportul a/c maxim, sa nu fie depit. Contractantul nu trebuie sa primeasc compensaii pentru cimentul necesar in plus, din cauza unor asemenea corecii. Cantitatea de ciment trebuie sa se situeze in limita a 2 procente, din cantitatea specificata de ciment pe metru cub de beton. In timpul procesului de lucru, Proiectantul trebuie sa verifice randamentul si sa ceara corecii in proporiile de dozare, daca este necesar, pentru a asigura coninutul de ciment necesar in limitele admise.

Dozajele acceptate de Proiectant se aplica numai pentru materialele din aceeai sursa si avnd aceleai caracteristici ca si materialele folosite in reeta de amestec. Materialele din oricare alte surse trebuie folosite doar cu aprobarea proiectantului si numai dup ce a fost stabilita o noua reeta de beton, pentru fiecare clasa de beton, unde noile materiale sunt incluse in reeta de amestec. Cnd rezultatele sunt nesetisfacatoaro sau alte condiii o fac necesar, Contractantul trebuie sa stabileasc o noua formula de mixare pentru a obine rezultatele dorite. La stabilirea dozajelor de reet, trebuie folosite dozajele cele mai mici de nisip si apa de amestec, care va asigura betonului lucrabilitatea ceruta, pentru condiiile de turnare. Orice modificare a dozajelor (in masa) pentru agregate fine sau apa do amestec, fcuta cu scopul de reglare a lucrabilitatii, trebuie sa fie compensata cu dozajele de la ceilali componeni, in sensul de a menine masa totala a compoziiei betonului si raportul apa-ciment. Doua caracteristici sunt decisive in obinerea unoi compoziii a betonului, in conformitate cu cerinele pentru rezistenta si durabilitate a betonului, asa cum este prevzut de Codul de Practica CP 012/1-2007. Aceste caracteristici sunt raportul maxim apa-ciment si coninutul minim de ciment pentru o clasa de beton specificata. In tabelele 5.4 si 5.5. din Codul de Practica CP 012/1-2007, Capitolul 5, Cerine pentru caracteristicile betonului, se prevd raporturile maxime de apa-ciment si coninutul minim de ciment, in funcie de clasa de rezistenta si de tipul de ciment. Codul CP 012/1-2007, capitolul 6, Cerine de baza privitoare la compoziia betonului, da toate informaiile necesare despre: consistenta betonului - consistenta betonului va fi indicata in planele de execuie sau data indrumareaa de proiectant; compoziia granulometrica a agregatelor tipul de ciment

raportul apa-ciment si tipul si dozajele de aditivi. respectarea acestor caracteristici si ndeplinirea cerinelor caracteristicilor

Pentru

betonului, in Codul CP 012/1-2007. Capitolul 7, sunt date nivele de performanta ale betonului, dup cum urmeaz:

A. betonul proaspt Consistenta Aer oclus Densitatea aparenta B. betonul ntrit Rezistenta la compresiune Evoluia rezistentei in timp Impermeabilitate la apa Rezistenta la mediu Densitatea La stabilirea compoziiei betonului, Contractantul trebuie sa respecte cerinele Codului de Practica CP 012/1-2007, Anexa 1.4, Stabilirea compoziiei betonului - parametri de compoziie, si Anexa 1.5, Stabilirea compoziiei betonului - Executarea ncercrilor preliminare.

3. Utilaje 3.1. Instalaia de preparare Instalaia de preparare trebuie sa fie de o capacitate suficienta pentru a acoperi cerinele contractului in producerea unui boton de calitate de toate clasele necesare, asa cum este indicat in planele de execuie sau data indrumarea de Proiectant. Instalaia de preparare trebuie sa includ buncare, cntare, dozatoare pentru agregatele fine si pentru fiecare sort de agregate grosiere. Daca cimentul este folosit in vrac, trebuie inclus un siloz si un cntar separat pentru ciment. Dozatoarele in greutate trebuie sa fie etalonate si ventilate pentru a nu permite depunerea de material in timpul operaiilor.Toate mijloacele de control, msurare, contoare privind rotaiile, etc.trebuie sa funcioneze exact. Silozurile de depozitare pentru ciment trebuie sa fie bine ventilate intimpul umpleri sau folosiri. Daca un sistem presurizat este folosit pentru descrcarea cimentului, acest sistem

trebuie sa fie nzestrat cu trape de umezeala cat si pentru reducerea turtiri materialului in timpul depozitarii. Contractantul trebuie sa prevad documente de evidenta, pentru Proiectant, privitor la faptul ca instalaia de preparare produce beton de calitate si ca funcioneaz permanent in parametrii cerui. Instalaia de preparare trebuie sa fie conforma cu cerinele legale romaneti, dup cum este cazul. Instalaia de preparare si dozatoarele ei, trebuie inspectate si certificate att de des cat crede Proiectantul necesar, pentru a asigura acurateea acestora dar nu mai rar de 6 luni. 3.2. Malaxoarele Malaxoarele trebuie inute curate, tot timpul. Ele trebuie sa aibe o capacitate individuala suficienta si sa fie in numr suficient, pentru a asigura o continuitatea turnrii betonului la cele mai multe structuri din contract, potrivit procedurii stabilite, aprobate si in conformitate cu cerinele de calitate. Lamele de amestecare din toba trebuie reparate sau inlocuite cnd sunt uzate cu 1/6 sau mai mult, din limea originala a lamei.

3.3.

Vibratoare

Vibratoarele pot fi interne sau externe. Vibratoarele interne pot fi tuburi imersate sau de tip sapaliga, cu nu mai puin de 5000 mpulsuri pe minut, pentru vibratoarele cu tuburi si nu mai puin de 7000 impulsuri pe minut centru vibratoarele sapaliga. Acestea trebuie sa fie de diametre diverse pentru a opera in naa de beton sau pentru a penetra printre armatura deasa cnd este nevoie. Vibratoarele externe pot fi placi vibrante pentru finisarea suprafeelor deschise larg, cum ar fi placa podurilor sau de tip ataat de cofraj. Vibratoarele externe trebuie sa aibe o frecventa de vibrare, nu mai mica de 3500 impulsuri pe minut.

3.4. Cofraje Cofrajele trebuie proiectate si construite, astfel incat sa poat fi inute la aliniamentele si nivelurile indicate in planele de execuie st sa poat fi indepartate fara a deteriora betonul. Materialul care se folosete la cofraje, pentru suprafee expuse, trebuie dimensionate si imbracate in cherestea, zidrie, placaje sau ceva asemntor sau metal, in care toate uruburile si capetele niturilor sa fie necate, asa incat in orice caz sa se obtina o suprafaa plana si neteda. Cheresteaua nefinisata poate fi folosita pentru suprafee din spate sau alte suprafee neexpuse Nu trebuie folosite pentru cofraje, aluminiul sau alte materiale care au reacii adverse cu betonul.

4. Metode de execuie Contractantul trebuie sa execute structurile de beton, potrivit planelor de execuie sau asa cum este data indrumarea de proiectant. 4.1. Prepararea betonului Contractantul trebuie sa pregteasc sau sa identifice staia care va furniza beton, cu 14 zile inainte de folosire si sa fie respunzator pe deplin, pentru calibrarile acesteia. Betonul de ciment Portland comercial trebuie furnizat doar de acele staii dererminate de Proiectant a fi conforme cu cerinele legale si profesionale de calitate din Romnia. Contractantul trebuie sa aibe un laborator de antier dotat. In cazul, cnd betonul este obinut de la un furnizor comercial, furnizorul trebuie sa aibe un laborator de incercari dotat, la locul unbe este produs betonul. Timpul de malaxare trebuie sa fie de cel puin 45 secunde de la introducerea ultimului component. Timpul de mixare trebuie determinat iniial si oricnd se observa ca malaxarea betonului, a fost neadecvata.

Contractantul trebuie sa-i furnizeze Proiectantului, program sptmnal de turnare a betonui, car va fi actualizat dup cum este necesar. Proiectantul poate observa oricare sau toate procedurile si trebuie sa aibe acces la toate datele nregistrate in timpul producerii si turnrii betonului. Orice neconcordanta trebuie raportata supraveghetorului lucrrii si notata in jurnalul Proiectantului. Bonurile de transport trebuie pregtite asa cum este prescris in Codul de Practica CP 012/1- 2007. Agregatele din surse diferite trebuie stocate separat. Producerea de agregate si calitatea betonului sunt subiecte de aprobat de ctre proiectant. Agregatele minerale grosiere trebuie saturate uniform cu apa inainte de folosire. Udarea trebuie inceputa cu 24 de ore inainte de prepararea betonului pentru a permite saturaia completa. Cimentul trebuie depozitat separat dup tip.ctasa si sursa. Cimenturile similare din surse diferite nu vor fi amestecate sau depozitate mpreuna sau folosite alternant, in acelai loc de turnare de beton. Atunci cnd acelas dozator este folosit pentru a determina masa si a altor materiale hidraulice, masa cimentului Portland trebuie detreminata prima. Lianii hidraulic trebuie depozitai in buncare nchise ermetic. Malaxoarele de beton trebuie sa aibe practicata cate o gaura cu diametrul de 6mm, la mijlocul fiecrei lame de amestec, amplasate la punctele recomandate de productor. Cantitatea de apa trebuie determinata de ctre Contractant. Se va folosi cantitatea minima de apa, necesara pentru a produce lucrabilitatca betonul, ceruta. Daca raportul apa/ciment variaz cu mai mult de I procent, trebuie fcute determinri privind coninutul de aer si confecionai cilindrii, pentru a determina daca betonul este acceptabil.

Apa adugata la orice amestec, trebuie sa treac printr-un dispozitiv de msurare a apei aprobat si reglabil. Nu trebuia introdusa apa adiionala, in autobetoniera, pe perioada transportului betonului sau la locul de turnare. Orice combinaie de agregate care necesita folosirea uneui raport apa/ ciment mai mare dect cel maxim specificat, pentru lucrabilitate, pentru clasa si tip de ciment care v> folosete, va fi considerata nesatisfacatoare si toate aceste combinaii vor fi respinse. Contractantul poate alege sa foloseasc aditivi reducatori de apa, pentru a imbunatatii lucrabilitatea unui beton, daca valoarea apei de amestec se ncadreaz in raportul apa/ciment. Cantitatea de apa care se va folosi, trebuie determinata de Contractant. Aceasta nu trebuie sa fie modificata, fara consimmntul Proiectantului. Pentru alte masuri de precauie nementionate aici, trebuie respectat Codul de Practica NE 012-99, capitolul 9. Atunci cnd se dozeaz elementele componente ale betonului, urmtoarele abateri sunt admise: agregate: ciment si apa adaosuri: 3% 2% + 3%

Betonul transportat in automalaxoare sau autobetoniere trebuie descrcate in 90 minute dup introducerea cimentului in agregate. In vreme calda, sau sub alte condiii, care contribuie la ntrirea betonului, un timp scurt trebuie considerat de ctre contractant si aprobat de ctre proiectant. Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fata agitatoare. 4.6. Strat de protecie din beton

Atunci cnd se indica in planele de execuie sau cnd sunt ntlnite condiii care fac imposibila sau impracticabila ndeprtarea apei din patul fundaiei, intr-o maniera satisfctoare, nainte de turnarea betonului, Contractantului i se va cere sa execute un strat de proiecie din beton, pe talpa fundaiei, de asemenea dimensiuni, cat poate fi necesar. Betonul pentru astfel de straturi de protecie, trebuie sa fie conform cu cerinele pentru betonul turnat sub apa, asa cum este prescris in paragraful 13 din aceasta Subsectiune. Dup ce stratul de protecie a fost turnat, la cel puin 72 de ore de la turnarea competa, batardoul trebuie curat de apa. Protecia trebuie sa fie capabila sa elimine apa de dedesubt, asa incat echilibrul structurii sa fie ndeplinit. Pomparea din interior oricrei mprejmuiri de fundaie trebuie fcuta intr-o asa mariera incat sa se evite posibilitatea de ptrundere a apei in betonul proaspt. Nu va fi permisa pomparea, in timpul turnrii betonului si 24 de ore dup aceea, dacat daca este efectuata, dintr-un put deversor, adecvat, separat de lucrrile de beton, printr-un zid caro retine apa sau prin mijoacc. Pomparea pentru scoaterea apei, dintr-un batardou de protecie, nu trebuie sa inceapa pana cnd stratul de protecie nu a fost turnat, pomparea putnd ncepe dup cel puin 72 de ore, dup terminarea ultimei turnri. 503.4.7. Armarea Armaturile trebuie amplasate asa cum este prescris in Subsectiunea 504.

4.9. Cofraje Cofrajele pentru beton trebuie sa respecte dimensiunile, liniile si cotele indicate in planele de execuie. Ele trebuie sa fie rezistente, nedeformabile si etane. De asemenea, trebuie sa fie suficient de rigide pentru a preveni deformrile datorate presiunii betonului, vibrrii si altor incarcari secundare ale operaiunilor de executie.

Sunt interzise sudurile la ancorarea cofrajelor sau altor piese metalice ale flanselor sau gringilor. Betonul pentru suprafeele vzute va fi turnat in cofraje cu suprafee ale panourilor, finisate, care sa asigure o suprafaa uniforma, textura si aspect, cel puin egale cu cele obinute prin folosirea panourilor de cofraje din placaj de condiie buna. Cofrajele care nu pot asigura o astfel de suprafaa, trebuie cptuite. Panourile adiacente trebuie orientate si aliniate, astfel incat rosturile si fibra sa dea o aparenta continua si uniforma. Captusirea cofrajelor trebuie fcute cu placaj, rezistent la apa sau cu alte materiale aprobate. Doar un tip de cofraj cptuit trebuie folosit pentru toata structura. Captusirile trebuie sa fie uniforme si de deschiderea necesara. Rosturile trebuie strnse si tiate neted.

Cofrajele trebuie sa aib toate colturile expuse, teite, pe aproximativ 20 mm. Legaturile metalice sau ancorajele din cofraje trebuie amplasate astfel incat sa fie posibila indepartarea lor, la o adncime de cel puin 15 mm de la suprafaa, fara a deteriora betonul. Cavitile ramase de la legaturi si ancore trebuie umplute cu mortar de ciment, iar suprafaa lsata curata, neteda, nivelat si uniforma la culoare. Capetele ramase proeminente ale legaturilor de plastic vor fi ndeprtate neted, din suprafaa betonului. Cofrajele trebuie montate si meninute la poziia proiectata, fara folosirea de lefaturi interne temporare. Suprafaa cofrajelor trebuie tratata cu un ulei anti-aderent sau cu alt material aprobat. Nu va fi folosit nici un material care adera sau decoloreaz betonul. Armatura si cofrajele pentru lucrrile urmtoare pot fi montate pe betonul intarit, dup 12 ore dup turnarea betonului.

Se tie ca pentru a ncepe cofrarea, va fi necesara indepartarea pnzelor de sac ude de pe suprafeele specifice unde se va instala cofrajul. Suprafeele expuse trebuie sa fie cat mai mici si trebuie inute umede. Elemente de beton tipice, care vor fi executate intr-o asemenea meniera, includ perei la podee dalate pe radier, coloane in elevatia infrastructurilor, borduri de pod si balustrade de beton. Utilaje si dispozitive de execuie vor fi permise pe planseul podului, dup 5 zile de la turnarea betonului, cnd acesta are o rezistenta la compresiune de cel puin 21 Mpa, obinut pe epruvete din beton, luate din antier.

4.10.

ndeprtarea cofrajelor si eafodajelor

Se va da atentia necesara, la indepartarea cofrajelor. Uneltele de metal nu trebuie sa ating direct betonul proaspt. Turnarea betonului trebuie reglata pentru a controla presiunile exercitate. Se va da atenie deosebita, lucrrilor de beton cu agregate grosiere, la contactul cu fetele cofrajelor pentru a nu fora betonul in jurul barelor de armatura, evitnd deplasarea lor. Dup ce betonul a luat forma sa inutiala, trebuie data atenie, pentru a evita vibraii ale cofrajelor sau tensiuni la capetele barelor. Cu aprobarea Proiectantului, pot fi folosite jgheaburi si tuburi pentru conducerea betonului in cofraje. Poziionarea dispozitivelor de turnare a betonului trebuia sa fie astfel incat sa nu apar segregri. Cnd sunt necesare jgheaburi, acestea trebuie echipate cu placi de dirijare sau trebuie sa fie compuse din seciuni mici, pentru a permite dirijarea betonului. Dup turnarea betonului in cofraje, elementul de beton nu trebuie mutat lateral mai mult de 2 m. Cofrajele trebuie umplute uniform.

Toate jgheaburile trebuie sa fie de metal, metal acoperit cu plastic, cauciuc sau din alte materiale care nu reacioneaz cu betonul. Jgheaburile trebuie inute curate si fara cruste de beton. Aluminiul sau aliajele de aluminiu care reacioneaz cu betonul nu trebuie folosite pentru jgheaburi. Cderea libera a betonului nu trebuie sa depeasc inaltimi de 1,5 m. Aceasta include cderea libera in tubul de turnare a betonului. Betonul trebuie descrcat in flux continuu, fara goluri de aer, astfel incat sa fie meninut o jresiune constanta. Betonul trebuie turnat in straturi orizontale continui, nu mai mari de 450 mm grosime. Fiecare strat trebuie turnat si compactat inainte ca stratul anterior sa intre in priza. Cnd un strat care se toarn nu poate fi terminat intr-o singura operaie, acesta trebuie ntrerupt cu un rost vertical. Cnd turnarea betonului este intrerupta temporar, betonul trebuie curat de materialele in pius la o adncime suficienta pentru a ajunge la beton sntos. Pentru a evita rosturile vizibile de pe fetele vizibile, suprafaa de deasupra a betonului adiacenta cu cofrajul trebuie nivelat cu o mistrie. Daca se produce o "pana de beton" la rosturile de lucru, cum se intampla la suprafaa nclinat de sus a aripilor de pod, se va prevedea o inserare, pentru a mpiedica formarea de astfel de pene, astfel incat grosimea betonului care se toarn, sa nu fie mai mica de 150 mm. Imediat dup turnarea unui strat de beton, toate cderile de mortar imprastiate pe armatura sau pe suprafaa cofrajelor trebuie indepartate. Se va feri betonul proaspt turnat de resturile de mortar uscat si praf.

Se va da atenie deosebita, pentru a nu avaria sau deteriora legarea armaturii, langa suprafaa betonului, in timpul currii armaturii de otel. Baluastadele de beton monolit nu trebuie turnate pe dalele de beton ale podului, pana cnd eafodajul ce susine dalele nu a fost ndeprtat. Turnrile succesive de beton pot fi fcute dup ce turnarea precedenta este completa si rezistenta la compresiune a betonului turnat precedent a atins 14 Mpa, rezistenta determinata pe epruvete luate din antier.

4.12.

Pomparea betonului

Pomparea betonului se efectueaz in curent continuu si fara goluri de aer. Betonul din tub trebuie descrcat, in asa maniera incat sa nu se produc contaminri sau sogrogari alo betonului. Tuburile de descrcare ale pompei trebuie sa fie proiectate pentru a menine o presiune pozitiva asupra betonului, iar distanta de cdere libera, sa nu depeasc 1,5 m la descrcare. Determinrile de aer oclus, tasare si confecionare de epruvete se fac din betonul de la punctul final de descrcare. Compactarea betonului Contractantul trebuie sa compacteze tot betonul la o densitate uniforma. Compactarea trebuie realizata cu vibratoare mecanice, in timpul si imediat dup turnarea betonului, asa cum este prescris in aceasta Subsesciune. Se va folosi vibrarea interna. Vibratoarele trebuie aprobate de Proiectant. Frecventa de vibrare trebuie sa fie mai mare de 3500 impulsuri pe minut. Intensitatea de vibrare trebuie sa fie vizibila, prin observarea micrii masei de beton, pe o raza de 450 mm.

Contractantul trebuie sa asigure un numr suficient de vibratoare pentru o compactare adecvata a fiecrei arje de beton, imediat dup turnarea in cofraje. Contractantul trebuie sa aibe un tahometru disponibil pentru a verifica viteza vibratoarelor.

Vibratoarele trebuie manipulate in asa fel incat intreaga cantitate de beton din jurul armaturii din colturi si din colturile cofrajelor sa fie bine vibrat. Vibratoarele trebuie introduse si scoase incet din beton. Vibratoarele nu trebuie sa produc segregri. Aplicarea vibratoarelor trebuie sa fie in punctele uniform dispuse si nu prea departe, pana la o dublul razei zonei, unde se vede ca se vibreaz. Vibratoarele nu trebuie sa fie aplicate direct pe armatura sau pe seciunile de straturi de beton care au fost finisate la nivel. Nu se vor aplica vibratoarele de interior, pe cofraje, pentru deplasarea betonului. 4.13. Betonarea pe timp friguros Urmtoarele cerine trebuie sa guverneze turnarea betonului cnd temperatura mediului este mai mica de 5C. Temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de 10C imediat dup ce a fost turnat. Contractantul trebuie sa asigure echipamente de nclzire si/sau sa inchida sau sa protejeze structura intr-o asa maniera, incat betonul si aerul inconjurator sa fie meninut la o temperatura intre 10 C si 40C pentru primele 72 de ore, dup ce betonul a fost turnat, si la o temperatura cuprinsa intre 5C si 40 C pentru urmtoarele 48 de ore. Temperatura aerului care inconjoara betonul trebuie redusa treptat la temperatura exterioara cu un ritm, nu mai rapid de 3C/h. Trebuie meninut umiditatea.

Folosirea de mijloace de nclzire cu foc deschis este interzisa. Trebuie prevzut un scut de protecie, pe echipamentul de nclzit, asa incat nici un metal expus sa nu fie in contact cu sursa de cldura. Contractantul poate folosi izolatoare de cofraje pentru a menine temperatura betonului la cea indicata in specificaii. Temperatura betonului in timpul preparrii poate fi ajustata pentru a se asigura ca temperatura betonului nu va fi mai mare de 38C datorita cldurii produse de hidratare. Cofrajele izolate trebuie sa ramana pe loc timp de 5 zile. Cofrajele pot fi desfcute uor, daca este necesar, pentru a controla temperatura betonului mai coborta dect valorile maxime specificate. Daca desfacerea cofrajelor este necesara, trebuie obinut, nainte, aprobarea Proiectantului. Cnd cofrajele se ndeprteaz dup cele 5 zile specificate, scderea temperaturii betonului nu trebuie sa fie mai rapida de 3C/ ora. Contractantul trebuie sa prevad 4 tuburi de otel galvanizat de 25 mm diametru si 300 mm lungime, prin care se msoare temperatura, pentru fiecare aplicare a cofrajelor izolatoare Aceste tuburi trebuie prevzute cu opritori de cauciuc satisfctori. Tuburile trebuie plasate in beton asa cum este dispus de Proiectant si trebuie folosite pentru a lua temperatura betonului. Dup ce timpul de protejare a expirat, tuburile trebuie ndeprtate si gurile ramase trebuie tencuite. Contractantul trebuie sa-si asume toate riscurile, in legtura cu turnarea betonului pe timp friguros si permisiunea data de Proiectant pentru turnarea betonului in aceasta perioada nu ii absolv, in nici un fel, pe Contractant de responsabilitatea pentru rezultate nesatisfacatoare. Orice beton care prezint deteriorri din cauza ngheului trebuie respins.

4.1.

Rosturi

Rosturile trebuie sa fie perpendicular pe cofraje, prevazandu-se umplerea lor, exceptnd rosturile orizontale. Rosturile de construcie nu trebuie sa permit micri ale suprafeei de rezemare. Acestea trebuie fcute doar unde sunt prevazte in planele de execuie sau indicate in diagrama de turnare, in afara de cazul cnd este altfel prevaztt in aceste Specificaii si aprobat de ctre proiectant. Rosturile deschise, de dilatare si fixe, opririle ce apa si bancheta de rezemare trebuie construite in conformitate cu detaliile indicate in planele de execuie. Rosturile deschise trebuie amplasate si ndeprtate, fara a ciupi sau rupe colturile betonului. Cnd sunt specificate rosturi prefabricate, umplute sau de dilatare, materialul trebuie amplasat in poziie corecta, pe msura ce betonul de pe o parte a rostului este turnat. Cnd cofrajul este ndeprtat, trebuie turnat beton si pe cealalt parte. Plcile, colturile sau alte componente structurale ale rosturilor de otel trebuie modelate cu acuratee la atelier pentru a fi conforme cu seciunea plcii de beton. Trebuie utilizate metode precise, pentru plasarea rosturilor de otel, pentru a le tine in poziia corecta cnd se toarn betonul. Dup turnarea unui nou beton sau la betonul care s-a intarit, cofrajele trebuie restrnse si suprafaa betonului trebuie curata in ntregime de materiale strine si resturi. Turnarea betonului trebuie fcuta continuu de la rost la rost. Fata muchiilor tuturor rosturilor trebuie finisata cu atenie la liniile si cotele indicate.

4.15.

Protejarea betonului pana la intarire

Suprafeele expuse de beton care nu necesita o finisare trebuie protejate prin umezire sau cu o membrana. Suprafeele de pe care cofrajele nu au fost ndeprtate nu vor necesita acoperire si protejare pana cnd cofrajele sunt ndeprtate. Nici o acoperire sau protejare adiionala nu este necesara dup ce cofrajele au fost ndeprtate, daca acestea au stat in amplasament cel puin 72 de ore. Suprafeele de beton neintarite care vor primi o finisare trebuie protejate prin umezire. O protejare prin umezire necesita ca imediat dup finisare, betonul expus sa fie acoperit cu o grosime dubla de pnza de sac, care trebuie inuta cu apa, pentru cel puin 72 do oro. Membranele de protecie necesita ca imediat dup finisare, betonul expus sa fie stropit, pentru acoperirea cu o pelicula continua si unifora, cu pigment alb, formnd compus de protecie. Compusul de protecie nu trebuie aplicat la rosturile de construcie, pe armaturi, sau pe suprafee care au primit o finisare cauciucata. Orice component aplicat pe astfel ce suprafee sau articole trebuie ndeprtat prin suflare cu aer. Membranele de protctie trebuie protejate si meninute, pentru o perioada de 72 de ore. Orice deteriorare a membranei in aceasta perioada trebuie reparata imediat. Finisarea suprafeelor de beton

4.16.

Contractantul trebuie sa finiseze toate suprafeele de beton, exceptnd platformele podului, in conformitate cu cerinele acestor specificaii.

Toate suprafeele de beton formate trebuie sa fie mai intai finisate obinuit. Suprafeele care necesita o finisare prin lefuire sunt indicate in planele de execuie.

O suprafaa finisata ''prin curire cu pasta de ciment" va fi considerata o altarnativa acceptabila fata de o finisare prin lefuire. Betonul turnat mpotriva cofrajelor metalice sau netede, cofraje grele, ca si zidriile, metalul, sau fibrele de sticla, pot avea o finisare a suprafeei "prin curire cu pasta de ciment". Suprafeele de beton care nu sunt finisate prin lefuire trebuie finisate cu drisca.

Finisarea obijnuita a suprafatelor Imediat dup indepartarea cofrajolor, toate proeminentele fine si iregulare trebuie ndeprtate de pe toate suprafeele. Cavitile produse de legaturile cofrajelor si toate golurile, colturile sau marginile rupte si alte defecte trebuie curate in intregime, saturate cu apa si apoi plombate si rectificate. Mortarul trebuie fcut din ciment si agregate fine amestecate in aceeai proporie ca si in betonul de clasa celui finisat. Mortarul folosit la rectificri nu trebuie sa fie mai vechi de 1 ora. Peticele de mortar trebuie protejate asa cum este prescris in aceasta Subsectiune. Toate rosturile de construcie si de dilatare din lucrarea completa trebui curate cu atenie de mortar si beton. Umplurura de rosturi trebuie sa se vad pe ntreaga lungime a rosturilor, cu margini curate si exacte. Finisarea prin lefuire Cotrajele trebuie sa stea in amplasament cel putin 12 ore, nepunand la socoteala timpul cnd temperatura este sub 5 C, nainte de a fi ndeprtate pentru a permite o finisare a suprafeei prin lefuire. Daca cofrajele sunt ndeprtate nainte ca intarrea sa fie completa, pentru aplicarea finisrii suprafeei prin lefuire, betonul trebuie inut umed pe timpul expunerii. Cnd lefuirea este terminata, suprafaa trebuie acoperita si pstrata umeda, pana la terminarea perioadei de 72 de ore.

Suprafaa betonului ce urmeaz a fi finisata trebuie saturata cu apa. Locurile cu armatura rmasa descoperita si defectele trobuie apoi tencuite si lsate sa se intareasca. Suprafaa trebuie lefuita cu un strat mediu de piatra carborundum, folosind o mica calitate de mortar in fata acestuia. Mortarul trebuie sa fie compus din ciment si nisip fin amestecate in aceleai proporii, folosite in care se finiseaz. lefuirea trebuie sa continue, pana cnd toate urmele de cofraje, proeminente si iregulariti au fost indepartate, toate golurile sunt umplute si a fost obinut o suprafaa uniforma. Pasta produsa de aceasta lefuire trebuie lsata pa loc. Rnisarea finala trebuie obinut prin lefuirea cu o piatra de carborund si apa. Aceasta lefuire trebuie cantinuata pana cnd intreaga suprafaa are o textura neteda si o culoare uniforma. Dup ce finisarea finala este ncheiata si dup ce suprafaa s-a uscat, trebuie efectuata o lefuire cu o pnza groasa de sac pentru a indeparta pudra rmasa si suprafaa trebuie lsata libera de pete, pasta, pudra si semne objectionabile. Finisarea prin curire cu pasta de ciment Suprafaa care urmeaz a fi finisata trebuie periata cu perii de sarma, pentru a indeparta laptele de ciment si sedimentele si pentru a sparge gurile bulelor de ciment. Denivelrile de la rosturile de cofrare trebuie netezite Suprafaa trebuie umezit si acoperita cu un compus din o parte ciment si 1,5 parti nisip fin cu suficienta apa pentru a produce o pasta consistenta subire. Imediat dup aplicarea pastei, suprafaa trebuie curita cu un material de pluta sau alt material potrivit. Pasta trebuie sa umple complet toate gurile si alte iregulariti din suprafaa.

Cnd pasta ajunge la o plasticitate, ca nu va putea fi scoasa din guri, surplusul se va indeparta cu o pnza de sac. Candpasta este complet uscata, suprafaa trebuie lefuita viguros cu o pnza de sac uscata pentru a indeparta complet orice pasta uscata. Nu trebuie sa ramana nici o pelicula de pasta uscata. Curarea pastei de pe suprafaa betonului trebuie fcuta cnd temperatura este de cel puin 5 C si este in cretere. Toata curarea de pe suprafaa trebuie terminata in aceeai zi, in care a inceput. Cimentul pentru pasta trebuie sa fie ciment Portland alb, adugat att cat este necesar pentru a produce culoarea dorita. Finisarea cu drisca Suprafeele de beton expuse trebuie finisate cu un dispozitiv din lemn. Trebuie suficient beton in exces, meninut in fata dispozitivului de finisare, asa incat agregatele sa fie forat sa apar in suprafaa. Suprafaa trebuie in ntregime lucrata cu o drisca de lemn, pentru a produce o suprafaa neteda si fin rugoasa. Marginile, coltluiile si rosturile trebuie finisate cu atenie, cu unelte adecvate.

5. Controlul calitii pentru recepie Contractantul trebuie sa pregteasc si sa trimit spre aprobare Proiectantului Planul de control al calitii pentru lucrrile de beton, cu o luna nainte de nceperea lucrrilor de betonare din antier. Planul trebuie sa se refere la toate determinrile si ncercrile are se vor face pe beton si pe componentele acestuia, spacificand punctele cheie, unde construcia nu poate evolua fara aprobarea Proiectantului. Frecventa lurii de probe si ar vor fi fcute trebuie sa fie, cel puin cele indicate in Codul de Practica CP 012/1-2007.

Pe langa sistemul de control menionat mai sus trebuie data atenie controalelor vizuale care pot atrage atenia, din timp, despre comportri anormale ale betonului pe perioada preparrii, transportului sau turnrii. Daca compoziia betonui este excesiv de umeda, cauznd segregri sau alte condiii neacceptabile, betonul trebuie respins. Determinarea tasarii trebuie fcuta la locul de turnare, in prezenta Proiectantului, pentru a determina consistenta.

Marcaj rutier CUPRINS

PREVEDERI GENERALE 1 1.1 1.2 MATERIALE .. Condiii tehnice privind marcajele............................................................................... Controlul calitii vopselei pentru marcaje.................................................................. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE Marcaje longitudinale.................................................................................................. Marcaje transversale.. ............................................................................................... Alte marcaje............................................................................................................... APLICAREA MARCAJELOR .. CONTROLUL EXECUIEI I RECEPIA LUCRRILOR . ANEXA 1 Fia tehnic. Vopsea de marcaj alb ANEXA2 Fia tehnic: Amorsa cu uscare la aciunea aerului

3 4 4 4

2 2.1 2.2 2.3

4 4 5 5

8 9

PREVEDERI GENERALE Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine condiiile tehnice pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor. 1 1.1 MATERIALE CONDIII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE

Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale: o Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent, solubila in ap (fr solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat. Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a marcajelor este de 18 luni. Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa 1. Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in Anexa 2. Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alba, cu aplicare la rece sau la cald, care sa indeplineasca aceleasi conditii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masa plastica de la paragraful anterior. Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minim 36 luni. Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic. Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)]. CONTROLUL CALITII VOPSELEI PENTRU MARCAJE

1.2

Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform prevederilor Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.

In cazul obtinerii unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent anteprenorul, iar beneficiarul va trimite la analiza la LGA vopseaua in ambalajele originale. L.G.A. (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si confirma calitatea vopselei de marcaj rutier. Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antrepenor. In cazul confirmarii de catre LGA a unor rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea. 1.3 Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea, conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda datelor din fisele tehnice. 2 2.1 TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

MARCAJE LONGITUDINALE

Marcajele longitudinale sunt: o de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi; o de delimitare a benzilor; o de delimitare a prii carosabile. Aceste marcaje sunt reprezentate prin : o linie simpl sau dubl continu; o linie simpl sau dubl discontinu; o linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu. Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi o Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului; o Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite depirea numai pentru sensul cu linie discontinu; o Linie dubl continu, care nu permite depirea. Marcaje de delimitare a benzilor o Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului. Marcaje de delimitare a prii carosabile o Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor periculoase; o Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i de viraj fa de benzile principale de circulaie. Marcaje pentru supralrgirea n curbe

Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei; Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din diferena peste 1m, iar banda de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de peste 1 m. 2.2 MARCAJE TRANSVERSALE

Marcajul de oprire o Linie continu cu limea de 400 mm. Marcajul Cedeaz trecerea o Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi. Marcaje pentru trecerile de pietoni o Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului: - linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or; - linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza 50 km/or. o Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm naintea trecerii de pietoni pentru fiecare band de circulaie. In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa, marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicand semnele de traversare. Marcaje de traversare pentru biciclete o Dou linii discontinue.

2.3

ALTE MARCAJE

Marcaje de ghidare o Folosite la materializarea traiectoriei pa care vehiculele trebuie sa o urmeze in traversarea intersectiei. Marcaje pentru locuri interzise o Linii paralele nclinate, care pot fi sau nu ncadrate de o linie de contur continu. Marcaje pentru zone de parcare o la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului; o nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului; o paralele cu linia de delimitare a marginii drumului. Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi o marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm. Marcaje pentru interzicerea stationarii. Marcaje prin sgei i inscripii o Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri de vitez, etc. si au dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km /h sau mai mica sau egala cu 60 km/h. o Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb.

o Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele prin sgei, inscripii, figuri precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot executa manual, cu ajutorul abloanelor corespunztoare. 3 APLICAREA MARCAJELOR nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim 200m. Trecerea la execuia propriu-zis a lucrrilor se va face doar dup aprobarea Consultantului. Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Vopseaua va fi aplicata la rece sau pe amorsa corespunztoare in grosime de pelicula uda de 2000 microni. Grosimea filmului marcajului va fi de 600m. La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura mediului ambiant s fie de min. +150C astfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de liant iar intensitatea vintului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea. Lucrri pregtitoare Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor legale. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare; o Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului; o Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic; o Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului. Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final. La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele: o Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei; o Cartea marcajului (filmul marcajului); o Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea) o Dozaj de vopsea, dozaj de microbile Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel: o o o o pre-semnalizarea sectorului marcarea pozare conuri pentru protecia vopselei ude protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;

o recuperarea conurilor. Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase. Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului rutier. Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848 / 7 85. n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile. Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de vopsea. 3.1 Executia premarcajului o se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata parti carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corecta a marcajelor. o Premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcandu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate; o Corectitudinea realizari premarcajului de catre executant, va fi verificata co ocazia supravegherii realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa; o Pe sectoarele de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate; o Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea suprafetei drumului sau prin spalare Indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate se pot face in urmatoarele situatii: - 1. Cand modificarile impuse de conditiile de teren necesita stergerea marcajului existent. - 2. Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament. 4 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR

Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii Consultantului, Procedura de Execuie a marcajului. Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele: o msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei; o verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei microbilelor. Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul i caracteristicile suprafeei drumului, i condiiile de mediu. Recepia lucrrilor de marcaj n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri: geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;

dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.

Anexa 1 FIA TEHNIC - Vopsea de marcaj alb, ecologic, mono-component, diluabil cu apa (fr solveni organici), reflectorizant pe suprafee uscate i ude Caracteristicile vopselei lichide tipul de liant acrylic densitate conform productorului substane nevolatile minimum 85% vscozitate conform productorului cenu (%) la 450oC conform productorului durata de depozitare minimum 6 luni Caracteristicile peliculogene Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud: grosimea filmului de 2000 m (test de uzur) raport BAST nr. retro-reflexie min. 150 mcd/Lx/m2 pe suprafa uscat factor de luminan min. 0,40 coeficient SRT min. 40 rezistena la uzur min. 85% grosimea peliculei neuscate 2000 m tipul microbilelor buletin BAST dozajul microbilelor g/m2 buletin BAST Timpul de uscare a peliculei buletin BAST Efectul ploii dup uscare conform productorului Garania vopselei i a microbilelor Vopsea buletin LGA - BAST Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar Condiii de aplicare Temperatura pe durata aplicrii aer conform productorului sol conform productorului Higrometrie conform productorului Diluie conform productorului Maina de marcaj conform productorului Toxicitate i protecia mediului Reguli de transport, prelucrare i depozitarea n siguran conform prevederii 91/155/EWG conform productorului

Anexa 2 FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la aciunea aerului Este folosit pentru a asigura aderena la suprafaa drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi aplicat pe suprafee bituminoase noi i vechi sau pe marcajul rutier vechi. Caracteristicile amorsei Tipul de liant Densitate Vscozitate Durata de depozitare Condiii de aplicare Temperatura aerului Temperatura suprafeei Umiditate relativ (%) Modul de aplicare Grosimea peliculei neuscate

acrylic conform productorului conform productorului minimum 6 luni conform productorului conform productorului conform productorului conform productorului conform productorului

Timp de uscare max. 3-6 minute Efectul ploii dup uscare max. 15 minute Toxicitate i protecia mediului conform prevederii 91/155EWG Reguli de transport, prelucrare si depozitarea n siguran conform productorului

SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM PLANTAREA STALPILOR CAP.II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

3 4 4

CAP. III. INSTALAREA STALPILOR DE GHIDARE SI A CATADIOPTRILOR PE DRUM 5 CAP. IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI,COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL 5 1.AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE 2. SEMAFOARE 3. BUTOANELE PIETONALE 4. STALPII 5. AMPLASARE SE FUNCTIONARE ANEXA- REFERINTE NORMATIVE 6 6 7 7 7 8

CAPITOLUL I GENERALITATI

INSTALAREA INDICATOARELOR DE DRUM Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumuluiin sensul de mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora. OBS.In cazuri speciale cand siguranta circulatiei o impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau pe console. Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 80 fata de axa caii cu exceptia indicatoarelor fig.92a, 92b, 93, 94, 95a, 95b, 96a, 96b si 111 din STAS 1848/1-86 care se instaleaza perpendicular sau paralel cu axa caii in functie de configuratia intersectiei. Indicatoarele din fig.67,.68, 69a, 69b, 127a, 127b se instaleaza perpendicular sau paralel cu axa drumului, dupa caz. La instalarea indicatoarelorcu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele: -unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5 la indicatoarele de avertizare si de 10 la cele de localizaresi de presemnalizare. -inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 2 . Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este: -la 1.30-1.80m fata de cota caii in ax, in afara localitatilor, cu exceptia panourilor suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferata, pentru care inaltimea este de 0.50m -la 1.80-2.20m fata de cota trotuarului in orase -la 0.60-1.20m pentru indicatoarele instate pe spatii verzicentrale, pe insule de dirijare in localitati sau in afara acestoraprecum si pe refugiile din statiile de tramvai. Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie: -de 1.50 m pentru indicatoarele triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse -de 1.30 m pentru indicatoarelede localitate si presemnalizare pentru orientare intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati iportante. -de 0.60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare. Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltiemea de libera trecere a autovehicolelor de min. 5.50 m. Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea platformei sau bordurii trotuarului pana la marginea indicatorului este de cel

putin 0.50 m si cel mult 2.00 m. Amplasarea stalpilorse face in afara marginii exterioare a santurilor sau rigolelor. In cazul rambleelor inalte, stalpii se monteaza la merginea exterioara a acostamentului stabilind in od corespunzator lungimea lor. Montarea in ramblee inalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face incepand de la marginea exterioara a acostamentului, completandu-se in acest scop rambleul cu o platforma corespunzatoaresau folosind stalpi ai lungi pe taluz.

PLANTAREA STALPILOR Lungimea stalpilorse stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40 cm in fundatia de beton de clasa Bc 10 conform STAS3622, respectiv min. 80cm cand sunt plantati direct in pamant. Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionati conform pct.3.4 din SR 1848-2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor Dispozitivele si odul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.

CAPITOLUL II REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei. Verificarile ce se efectuiaza sunt: -fora si dimensiunile, in conformitate cu SR 1848-1. La dimensiuni se admit tolerante de 1% pentru indicatorele metalice. -planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice -verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi. -aspectul si exactitateaexecutarii simbolului -aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu aiba incretiturisi umflaturi. -aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de1mmpentru inaltimiale literelor pana la 130mm si o toleranta de2mm pentru inaltimi mai mari;la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o toleranta de 0.5mmiar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de 1mm. Verificarea dupa montare a indicatoarelor conta in: -respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute. -modul de prindere pe stalpi -este interzisa montarea reclamelorsi a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicole. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelorpe stalpi se va face confor anexei B

CAPITOLUL III INSTALAREA STALPILOR DE GHIDARE SI A CARADIOPTRILOR PE DRUM Stalpii de ghidare si catadioptrii se amplaseaza pe drumuri pentru ghidarea optica a vehiculelor, in special in timpul noptii, prin dispozitive reflectorizante( conform STAS 1948/1) Montarea stalpilor de ghidare se face pe acostamente in pozitie verticala, aliniati pe platforma la distanta de 0.25 m de la marginea exterioara a acesteia, astfel incat dispozitivele reflectorizante sa fie vizibile din ambele sensuri de circulatie. Amplasarea stalpilor de ghidare se face pe ambele parti ale platformei, in toate cazurile cand nu sunt necesari parapeti. In acest caz, stalii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte si de cealalta, in profile transversale diferite (in zig-zag). Amplasarea stalpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum atunci cand pe cealata parte a platformei sunt necesari parapeti montandu-se pe acestia catadioprii la aceleasi distante ca si stalpii de ghidare. CAPITOLUL IV STRUCTURA SISTEMULUI DE SEAFORIZARE AUTOMAT, PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL Sistemul de semaforizare pentru trecerile de pietoni, comandat de pietoni prin intermediul butoanelor de cerere a culorii de verde, se compune din urmatoarele elemente: 1) automat de semaforizarepentru trecerile de pietoni; 2) semafoare bicolore(rosu /verde)pentru reglarea permisiunii de trecere a pietonilor; 3) semafoare tricolore (rosu/galben/verde) de diverse marimi, pentru reglarea permisiuniide trecere a autovehicolelor; 4) Butoanele antivandalism, de cerere a permisiuniide trecere a pietonilor, numite butoane pietoni; 5) Indicatoare rutiere fig.105b trecere pentru pietoni 6) Stalpi de sustinere a elementelor sistemului; automat de semaforizare, semafoare de pietoni, semafoare de vehicole, butoane pietoni, indicatoare rutiere. 7) Instalatia electrica de alimentare si comanda a semafoarelor, cablajul electric, pozat prin tevi de PVC sau metal, subterane sau pozat aerian sustinut de un cablu portant de otel. 1.AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE Este montat intr-o cutie matalica cu grad de protectie prevazut in STAS 1848/6 aplasata pe unul din stalpii de sustinere.pentru a se evita stanjenirea circulatiei pietonale in jurul stalpului de catre dimensiunile agabaritice a cutiei in raport cu diametrul stalpului, acesta se monteazala o inaltime de cel putin 2.20m de la sol la latura inferioara. Accesul cablurilor de alimentare, comanda a semafoarelorsi de comanda in interiorul cutieise face prin intermediul a 4 presetupe ammplasate pe latura inferioara. Se recomanda utilizarea a cinci cabluri: unul pentru alimentare(3x2.5 mm), cate unul pentru comanda seafoarelor amplasate pe stalpi de la capetele trecerii pentru pietoni(6x1.5m)si cate unul pentru fiecare buton pietonal (2x1mm).

Cutia gazdueste unitatea centrala, un modul electronic de comanda a semafoarelor de vehicole si pietoni, borne de jonctiune, o siguranta automata generala si o priza. Circuitele de comanda a becurilor semafoarelor sunt protejate la suprasarcina prin fuzibili. Automatul respecta urmatoarele cerinte de securitate in dirijarea semaforizata a traficului: a)Program de capat la pornirea semaforizarii, format din regimurile: galben intermitent, galben fix si rosu general; b)Protectie la aparitia permisiunilor de trecere antagoniste, cunoscuta sub denumirea verde antagonist c)Protectie la intreruperea circuitului de comanda a becurilor de rosu ale semafoarelor de vehicole, cunoscuta sub denumirea de rosu defecte d)Circuite de protectie, interne unitatii centrale, menite sa manitorizeze buna functionare a acesteia si sa comande instalatia de semaforizare in regim de galben intermitentla aparitia unei disfunctionalitati. Functionarea tricolora cu/fara restrictii este aciclica. Se acorda verde pentru trecerea de pitoni numai daca unul din butoanele pietoni a fost actionat. Verdele apare imediat (respectandu-se timpii de securitate impusi de tranzitia de la o faza de circulatie la alta) numai daca s-a scursintervalul minim programat intre permisiunile succesive de trecere a pietonilor. Durata de verde acordata pietonilor este programabila si se alege numai pentru a permite acestora sa se angajeze in traversare (nu sa ajunga pe cealalta parte a trecerii). Pentru a nu se stanjeni foarte tare circulatia auto, de urmareste formarea la capetele trecerii grupuri de pietoni carora li se acorda un timp minim de verde, necesar angajarii in traversarea si ajungerea pana in apropierea de axul drumului, dupa care, prin culoarea verde intermitent sunt avertizati cei care nu s-au angajat in traversare ca nu trebuie sa traverseze, iar pe cei surprinsi in traversare ca trebuie sa se grabeasca. Chiar daca butoanele de cerere ar fi actionate in permanenta verdele pentru pietoni se acorda numai dupa expirarea unui timp minim de verde pentru vehicole, programabil, astfel incat sa nu produca perturbatii majore fluxurilor de vehicole. 2. SEMAFOARE Sunt necesare cel putin doua semafoare de pitoni si doua semafoare de vehicole. Pentru arterele cu mai mult de doua benzide circulatie pe sens se recomanda, din motive de siguranta,instalarea unor semafoare de vehicole repetitoare. Acestea se amplaseaza fie pe partea stangaa drumului sau pe consola, daca stalpul e prevazut cu consola. Pentru semafoarele aplasate in consola se recomanda ca diametrul lentilei de rosu ( culoarea restrictiva)sa fie de 300mm semafor cu rosu majorat, iar daca directia este pe axa est-vest un panou de contrastface mai vizibil semaforul la rasarit si asfintit. Dimensiunile panoului de contrast sunt: 900x1350mm(latime xinaltime). Semafoarele de vehicole cu diametrul de 90mm, semafoare de prim vehicol, sporesc confortul conducatorului auto asezat primul la semafor. Dimensiunile si forma lentilelor dispersoare pentru semafoare vor fi cele prevazute de STAS 1848/6 3.BUTOANELE PIETONALE Butoanele sunt antivandalism, amplasate ingropat in stalp. Placa de aluminiu pe care sunt montate imbraca stalpul si este placata cu folie reflectorizanta.

4.STALPII Daca nu sunt in consola, au diametrul exterior de min.100mm( conform SR1848-4). Se recomanda sa fie confectionati din teava galvanizatala cald. Cablajul electric trece prin interiorul lor. Un capac detasabil la 40cm de sol, usureaza accesul la cabluri si faciliteaza conexiunile electrice. Seafoarele se monteaza pe stalp cu suruburi M6. Partea superioara a semafoarelor de vehicole se de pietoni trebuie sa fie aliniata. Distanta minima de la sol la partea inferioara a semaforului de vehicole trebuie sa fie de 2.2m. Butonul de pietoni se monteaza pe partea opusa semaforului de vehicul, la aproximativ 1.1m de sol. 5.AMPLASARE SI FUNCTIONARE Amplasarea si functionarea semafoarelor, functionarea semnalelor luminoase, receptia si exploatarea semafoarelor se face conform SR1848-4. Vor fi respectate prevederile STAS1848/6 pentru -Conditii tehnice de calitate; -Conditii constructive; -Gradul de protectie; -Caracteristicile fotometrice si colorometrice ale semafoarelorpentru dirijarea circulatiei; -Rezistenta la temperatura; - Acoperirile de protectie; -Functionarea de durata; -Marcaje; -Regulile pentru verificarea calitatii; -Metodele de verificare; -Marcaze, amplasare, livrare, transport si depozitare; -Termen de garantie.

DISPOZITIVE SI MODUL DE PRINDERE A INDICATOARELOR PE STALPI B.1 Stalpii metalici de sustinere a indicatoarelor se prevad cu gauri astfel incat sa permita prinderea indicatoarelor instalate individual sau cuplate cate doua pe acelasi stalp precum si a semnelor aditionale. Pozitia si numarul gaurilor se aleg din schema fig. 129, in functie de indicatoarele ce urmeaza a fi montate pe stalpi.

Fig. 129

B.2 Dispozitivele de prindere a indicatoarelor sunt alcatuite din corniere L30x30x3 sudate pe spatele indicatoarelor si din platbande prevazute cu gauri pentru suruburi, indoite in mod special pentru a permite sudarea de aripile orizontale ale cornierelor conform fig. 130.

B.3 Modul de realizare a dispozitivelor de prindere pe spatele indicatoarelor sunt exemplificate in fig. 131 153, pentru indicatoarele curente si in fig. 154 pentru panourile de presemnalizare instalate pe console.

REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordin MT/MI nr.411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 -Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. - Norme generale de protectia muncii

NGPM/1996

Ordin MI nr.775/1998 - Norme de prevedere si stingere a incendiilor si ( abrogat de art.3 din Ord.163/2007 ) dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Ordin AND nr.116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor

II. STANDARDE SR1848-1 -Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare simboluri si amplasare. -Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice. -Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei.Conditii tehnice de calitate. - Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate. - Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. -Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice generale de calitate

SR1848-2

SR1848-3

SP1848-4

STAS 1848/5

STAS 1848/6

Intocmit ing. Zaharia Eduard