Caiet de sarcini

Pavele ecologice din beton

1.   Generalităţi

1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la proiectarea, executarea, verificarea calităţii şi la recepţia

lucrărilor de pavaje din pavele prefabricate ecologice din beton.

1.2. Domeniul de utilizare

Pentru imbunãtãtirea considerabila a esteticii stradale, prezentul caite de sarcini prevede realizarea unui
strat de uzura din pavaj din pavele prefabricate ecologice din beton de ciment.
Pavelele ecologice sunt ideale pentru amenajarea parcurilor şi a locurilor de promenadă, a parcărilor şi
aleilor de intrare în curte etc. Acest tip de stabilizare nu este adecvat pentru trafic greu (camioane,
stivuitoare, etc.).

1.3. Terasamente şi fundaţii, strat suport

Trasarea si pichetarea zonei de pavat in aceasta etapa se masoara si apoi se delimiteaza suprafata de pavat
cu tarusi de lemn / metal si sfoara.
Indepartarea stratului vegetal de pe zona ce urmeaza a fi pavata se indeparteaza stratul de pamant de la
suprafata in grosime de 100÷350 mm.
In cazul platformelor industriale sau a zonelor cu trafic greu si foarte greu grosimea stratului de
decopertat se va stabilii in functie de natura terenului.
Daca suprafata este plata, pentru drenare, se va crea o usoara panta in timpul excavarii.
Se vor inlatura toate radacinile si buruienile.
Golurile se vor umple cu pietris / balast si se vor compacta, ulterior compactandu-se toata suprafata
platformei de pavat.
Pentru imbunatatirea capacitatii portante a solului si prevenirea patrunderii stratului de pietris in sol se pot
utiliza folii geotextile intre sol si stratul de baza.
Pentru zonele exclusiv pietonale este suficientă fixarea unui sol portant la înălţimea adecvată.
Micile neregularităţi vor fi egalizate cu nisip amestecat cu pământ.
Pentru suprafeţele destinate circulaţiei de vehicule, trebuie prevăzut un strat portant ca la orice tip de pavaj.
Se proiectează pentru suprafaţa de pavaj o pantă longitudinală 0.5-1 % şi o pantă transversală de 2-4 %,
necesare scurgerii apei pluviale.
La alei, căi de acces, drumuri şi parcari panta pleacă spre un sistem de drenaj.
Pornind de la înălţimea planificată a pavajului, se sapă o suprafaţă cu cca. 30 cm mai lată decât suprafaţa
finită a pavajului, până la o adâncime de min. 40 cm, în funcţie de adâncimea de îngheţ şi de
permeabilitatea solului.
Se compactează subsolul cu placa vibratoare sau cu ruloul compactor, până la atingerea gradului de
stabilitate necesar.
Stabilitatea este atinsă atunci când un autoturism greu sau un autocamion mai mic nu lasă urme.
Pentru suprafaţa nivelată a fundaţiei se va avea în vedere o pantă longitudinală de 1% şi o pantă
transversală de 2,5-4%. În cazul unui sol argilos se construieste un sistem de drenare subteran.
Pe suprafaţa nivelată a fundaţiei se va aşeza, în straturi succesive de aprox. 20 cm fiecare, aşa-numitul
strat portant, cu rol filtrant şi de protecţie anti-îngheţ.
Se va compacta corespunzător, pe straturi, până la atingerea gradului de compactare necesar.
Ca material pentru stratul portant se poate folosi pietriş cu granulaţii de la 0-45 mm până la 0-63 mm, cu
un aport de părţi fine (nisip) de max. 5%, pentru obţinerea unei permeabilităţi corespunzătoare. Suprafaţa
nivelată a stratului portant trebuie să aibă aceleaşi pante ca şi suprafaţa pavajului, adică o pantă
longitudinală de 1%, respectiv o cădere (pantă transversală) de 2,5-4%. Ultimul strat din alcătuirea
stratului portant, numit uneori şi stratul portant superior sau fin, având o grosime de 10- 20 cm, se poate
executa dintr-un pietriş cu granulaţii de la 0-22 mm până la 0-45 mm.
Pe stratul portant superior se aplică un strat de spărtură de piatră (split) cu granulaţia de 2-4 mm până la
5-8 mm şi se nivelează cu dreptarul.
Ţinând cont de tasarea materialului în urma compactării, grosimea patului de pavaj trebuie să fie, în stare
necompactată, cu cca. 1 cm deasupra înălţimii planificate.
Patul pavajului rămâne la început necompactat, pentru ca toleranţele de măsură ale pavelelor, rezultate în
urma procesului de fabricaţie, să fie egalizate la bătătorire.
Patul de susţinere al pavajului trebuie să aibă o grosime uniformă pe toată suprafaţa.

2.   Condiţii tehnice

2.1. Elemente geometrice

Din punct de vedere al structurii de rezistenţă, sunt prefabricate din beton normal vibropresat, realizate
prin îmbinarea intimă a două sraturi:
- A. - suprafaţa finisată, aspect natural, din beton de protecţie cu adaos de nisip cuarţos rezistent la uzură;
- B. - stratul de bază din beton cu rezistenţă ridicată la solicitări mecanice.

2.2. Date tehnice

Dimensiunile de fabricaţie ale 60 x 40 40 x 40

pavelelor de beton, incluzând
nervurile de distanţare (cm)
Grosimea pavajului (cm) 10 8
Canturi cu cant şi fără cant
Greutate (kg/buc.) 32.00 17.30
Greutate (kg/mp ) 137.00 111.00
Necesar (buc / mp ) 4.17 6.25
Culori usual gri, rosu

2.3. Proprietati fizico chimice

~ Rezistenţa caracteristică la min. 4,0 MPa SR EN 1338:2004

întindere prin despicare SR EN 1338:2004/AC:2006
Absorbţia de apă ≤ 6,0 % - clasa 2 (B)
Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ ≤ 1.0 kg/m2 - clasa 3 (D )
Rezistenţa la abraziune ≤ 18.000 mm3 / 5.000 mm2
clasa 4 (I)
Siguranţa la alunecare conform standardului de
referinţă
Avizul pentru circulaţie Imediat după compactare

2.4. Abateri
Anumite abateri de culoare şi structură nu pot fi evitate datorită variaţiei naturale a materiilor prime
utilizate în procesul de producţie.
Produsele colorate din beton conţin coloranţi rezistenţi la acţiunea razelor ultraviolete ale soarelui.
De-a lungul timpului, influenţele cauzate de uzură şi intemperii pot duce la modificări ale culorii
pavajelor şi a structurii de suprafaţă.
Eventual, în timp, diferenţele posibile se uniformizează datorită utilizării.
Pentru obţinerea unei suprafeţe cu aspect deosebit şi o textură uniformă se recomandă, ca la montaj, să fie
utilizate pavele luate din mai mulţi paleţi livraţi.

3.   Prescripţii generale de execuţie

3.1. Aşezarea pavelelor

Inainte de montare, se verifică pavelele pentru identificarea eventualelor defecte vizibile, iar pentru
eliminarea diferenţelor de culoare şi de textură se iau pavele, în acelaşi timp, din paleţi diferiţi (pe coloane
şi nu pe rânduri).
Se începe montajul dintr-un unghi drept şi din punctul cel mai de jos al suprafeţei de montat.
Pavelele se montează pe patul de susţinere „peste cap”, adică pornind de la suprafaţa deja acoperită înspre
înainte (la montajul „în cerc”, din centru spre margini), pentru a se evita călcarea patului de pavaj.
Alinierea rândurilor de pavele se verifică din 3 în 3 m, cu ajutorul unei sfori.
La montarea pavelelor se păstrează un rost de 3-5 mm, conform standardului.
Bordurile trebuie montate concomitent cu pavelele, în nici un caz înainte sau după.
Trecerile (legăturile) se realizează la joncţiunile laterale, cu ajutorul pavelelor întregi sau al pavelelor
tăiate, astfel încât cea mai scurtă latură a pavelei de legatură să nu fie mai mică decât jumatate din cea mai
lungă latură a pavelei întregi. Pentru tăierea pavelelor se poate folosi o maşină de tăiat sau un polizor
unghiular.
Principalele solicitări la care este supus pavajul, în special pe suprafeţele cu trafic intens, le reprezintă
cele la alunecare prin rostogolire.
Aceste sarcini dinamice acţionează asupra pavelelor individuale şi încearcă să le răstoarne.
Pavelele se opun acestei mişcări de rotire prin sprijinire reciprocă, prin intermediul rosturilor.
Devierea şi repartizarea uniformă a sarcinilor care rulează poate fi hotărâtor influenţată de modul de
aranjare al pavelelor.
De aceea, se recomandă aşezarea pavelelor astfel încât rosturile longitudinale continue să fie în diagonală
sau în unghi drept faţă de direcţia principală de circulaţie.
Înainte de montarea pavajului, se realizează o margine de delimitare, pentru a împiedica deplasarea
laterală a pavelelor şi pentru a obţine un plan de referinţă pentru urmatoarele rânduri de pavele

3.2. Umplerea rosturilor

Ochiurile şi rosturile se vor umple cu un amestec de nisip, sol vegetal, seminţe de iarba.
Se vor folosi seminţe de iarbă de un soi rezistent la secetă, scurt (soi sport).
Raportul nisip / sol vegetal trebuie să fie de la 1:3 până la 1:4, iar solul folosit trebuie să fie pe cât de
uscat posibil.
Necesar de material de umplere:
- pentru pavajul cu grosimea de 8 cm - cca. 34 l / mp;
- pentru pavajul cu grosimea de 10 cm - cca. 42 l/ mp.

3.3. Curatirea, intretinerea si deszapezirea pavelelor

Imediat după umplere se va stropi suprafaţa. În acest timp, în zonele unde s-a lăsat umplutura se va
completa încă o dată cu amestecul descris. Stropirea spaţiului verde trebuie efectuată în prima fază zilnic,
iar în cazul suprafeţelor expuse la soare, în mod regulat şi repetat. O eventuală îngrăşare a solului se poate
face primăvara. Pentru suprafeţele de drenaj, curăţarea se poate face fie în stare uscată, fie udă. La o
diminuare masivă a puterii de drenaj se recomandă îndepărtarea cu o maşină de aspirat a umpluturii de
piatră spartă.
Maşinile de îndepărtare a zăpezii (freză de zăpadă, pluguri cu lanţuri, etc.) trebuie reglate astfel încât să
nu se deterioreze suprafaţa pavelelor (zgârieturi, urme de şlefuire, etc.). Pentru dezgheţ nu se recomandă,
în general, utilizarea sărurilor de dezgheţ. Dacă este necesar, se vor utiliza materiale de împrăştiat inerte,
neagrasive (pe cât posibil).

3.4. Materiale

Materialele folosite la pavaje trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prescrise în standardele

respective sau să posede certificatul de calitate al furnizorului în conformitate cu agrementarea MLPAT
pentru cele din beton

4.     Verificarea lucrărilor în timpul execuţiei

4.1. Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în

standardele respective.

Verificările şi determinările care nu pot fi executate pe şantier vor fi executate de un laborator de

specialitate, pe probe luate conform prescripţiilor din standardele respective.

4.2. Controlul executării lucrărilor trebuie făcut în permanenţă de organul de control tehnic.

4.2.1. Înainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct.
1.3 din prezentul standard.

4.2.2.La pavelele din beton ecologice, datorita tehnologiilor moderne de execuţie, nu se mai pune
problema abaterilor dimensionale de Ia produsul etalon, in schimb sunt mari nereguli in ceea ce priveşte
marca betonului folosit, sau mai precis, a rezistentelor mecanice ale produsului

4.2.3. Se vor verifica profilurile transversale şi longitudinale, denivelările, abaterile, mărimea rosturilor,
încadrarea pavajelor conform prescripţiilor din prezentul standard.

4.2.4. În profil transversal, verificarea se face cu un şablon având profilul drumului sau străzii.
Verificarea se face din 25 în 25 m.

4.2.5. Verificarea cotelor în lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel.

4.2.6. Antreprenorul la primirea pavelelor de la furnizor, va verifica faptul ca, loturile respective sunt
însoţite de certificate de calitate care sa certifice calitatea ceruta. Antreprenorul va verifica, prin sondaj,
marca betonului in laboratoarele proprii sau pe baza de comanda la un laborator specializat.
Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipulării pavelelor pentru a se evita spargerea sau ciobirea
acestora.
4.2.7. Rezultatele verificărilor vor fi trecute în evidenţele de şantier (cartea construcţiei, carnet de
măsurători, registru de laborator etc.) care alcătuiesc documente de control.

5.   Recepţia lucrărilor

5.1. Recepţia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării prevederilor legale în

vigoare, a prevederilor din prezentul caiet de sarcini şi a datelor din proiectul lucrării.

Pavajele se recepţionează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate.