Tehnologia si planul de lucru pentru: "MODERNIZAREA

STRAZILOR PENTRU IMBUNATATIREA CONFORTULUI ,,.

Semnalizarea punctului de lucru.

Trasarea lucrrilor.
Este prima faza nainte de nceperea propriu zisa a executarii lucrarii. Trasarea pe teren se va face,cu reperi din beton armat fixati n afara acestora pentru a nu fi influentat de executarea lucrarilor. Se vor trasa pe teren cu aparatul topo: axele constructiilor, zona de decopertare, axul lucrarilor. Se vor fixa reperi de nivel i cote 0,00 pentru fiecare obiect.

Terasamente.
Transportul apei la punctul de lucru, Nivelarea patului autogrederul Udarea mecanica cu autocisterna Compactarea patului cu rulou compresor Sunt materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii.Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zonei strazii cel putin cate doi reperi pe km. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profol in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axului drumului, se materializeaza prin tarusi si sabloane urmatoarele: -inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; -punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); -inclinarea taluzelor.

Pamntul adus pe platforma este mprastiat si nivelat pe ntreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) n grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe ct posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior.

FUNDATIE DIN BALAST Transportul apei la punctul de lucru Strat de fundatie din balast Transportul balastului cu autobasculanta

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe strazile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor . Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

STRAT DE PIATRA SPARTA MODUL DE LUCRU FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL. Fundatia din piatr spart amestec optimal 0-63 se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosime este cea din proiect. Fundatia din piatr spart 40-80, se realizeaz n dou straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatr spart de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84 . Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de form sau realizarea unor msuri de mbunttire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pmnturi coezive, stratul de fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dup cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dup cilindrare. Pentru executia fundatiilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatr spart mare, 40-80: balast 0-63 mm n stratul inferior; piatr spart 40-80 mm n stratul superior; split 16-25 mm pentru mpnarea stratului superior; nisip gruntos sau savur 0-8 mm ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cnd pmntul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de form sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant; piatr spart amestec optimal 0-63 mm. Nisipul gruntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaz cnd stratul superior

este de macadam sau de beton de ciment. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 1625, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare. Piatra sparta mare se asterne, numai dup receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se compacteaz la uscat n reprize. Pn la nclestarea pietrei sparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care operatiunea se continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Dup terminarea cilindrrii, piatra sparta se mpneaz cu split 16-25, care se compacteaz si apoi urmeaz umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dup mpnare, cu savur 0-8 sau cu nisip. Pn la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatr spart mare astfel executat, se acoper cu material de protectie (nisip gruntos sau savur). n cazul cnd stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatr spart mare.

Anrobat bituminos AB2. Agregate Se va folosi un amestec de agregate concasate sau agregate naturale, care vor fi amestecate in proportii determinate. Conditiile de admisibilitate pentru diferite sorturi de agregate sunt stabilite de urmatoarele documente de referinta: SR 662/2002, tabel 5 pentru nisip natural si tabelul 10 pentru pietris natural
concasat

SR 667-2001, tabelul 10 pentru nisip de concasare si tabelul 8 pentru criblur. Cerintele pentru verificarea calitatii, cat si pentru caracteristicile agregatelor care trebuie verificate, periodic sau la fiecare expeditie, inainte de a fi aprovizionat pe santier, sunt stabilite prin urmatoarele documente de referinta: SR 662/2002, capitolul 3, pentru nisip si pietris natural SR 667-2001, capitolul 3, pentru nisip de concasare si criblura Tipurile si sorturile de agregate care se utilizeaza la straturile de baza bituminoase, sunt date mai jos: Agregate de balastiera Nisip natural, sort 0 4 sau 0 8 Nisip natural, sort 4 8 Pietris, sort 8 31.5 Agregate de cariera Nisip de concasare, sort 0 3 Criblura, sorturile 8 16 si 16 25 Granulatia se determina prin utilizarea sitelor cu ochiuri patrate, conform prevederilor SR EN 933-2/1998. Conditiile pentru verificarea calitatii, la fel, ca si caracteristicile care se verifica la agregate, in afara de cele deja mentionate, mai sus, sunt prevazute de SR 7970/2001. Filer Mineral Prin filer, se intelege, in general, toate particulele minerale, mai mici de 0,09 mm, care sunt incluse in mixtura asfaltica. Totusi, acest paragraf se refera la filerul de calcar sau la creta macinata, numit, de asemenea, in acest caiet, filer de aport, care este prelucrat, prin mijloace specifice si aprovizionat pe santier, pentru a fi inclus in compozitia mixturii. Filerul de aport, trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 539/79.

Conditiile de verificare a calitatii, la fel ca si caracteristicile care se verifica la filer, periodic sau la fiecare lot aprovizionat, sunt, de asemenea, prevazute in STAS 539/79. Trebuie respectate si conditiile SR 7970/2001. Lianti bituminosi Liantii bituminosi care se utilizeaza la straturile de baza bituminoase, sunt: . Bitum neparafinos pentru drumuri, tip D 60/80; . Bitum aditivat tip D 60/80a;

A. Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile de calitate prevazute de SR 754/1997 B. Bitum aditivat tip D 60/80a sau D 80/100a, se bazeaza pe bitumul neparafinos pentru drumuri, tip D 60/80 sau D 80/100, in care, in general, este adaugat un produs anti decojire.

Compozitia Mixtuilor A. Reteta mixturi asfaltice si reteta de amestec.Se stabileste de un laborator autorizat. AB2 agregate de tip grosier, corespunzand Tipului C de mixtura, al SR 7970/2001 Mijloacele de transport Camioanele vor avea o capacitate minima de incarcare de 22,0 metri cubi si un numar suficient de axe pentru a evita deteriorarea drumurilor existente. Camioanele folosite pentru transportul mixturilor asfaltice trebuie sa aibe bene curate, netede si bine reglate, care au fost acoperite cu o cantitate minima de solutie de sapun, solutie de var sau alt material aprobat , pentru a preveni ca mixtura sa adere la suprafetele de asezare. Solutia antiaderenta nu trebuie sa formeze balti pe suprafata de asezare a benei camionului. Folosirea de solutii care contin carburant diesel sau alti solventi contaminatori, nu va fi permisa. Fiecare camion trebuie sa aibe o prelata din panza de cort sau din alt material potrivit cu dimensiui potrivite pentru a proteja mixtura de conditiile atmosferice. Prelatele vor fi folosite de fiecare data cand se transporta mixturi asfaltice. Repartizatoarele de asfalt Repartizatoarele (finisoarele) de asfalt trebuie sa fie utilaje de sine statatoare cu container, dotate cu un ecran automatizat sau ansamblu de tragere, incalzit daca este nevoie, si capabil sa imprastie si sa finiseze betonul asfaltic pe latimile de banda, potrivit profilelor transversale tip aplicabile si la grosimea din detaliile de executie. Finisorul trebuie sa fie echipat cu buncar de stocare, avand o capacitate suficienta pentru o raspandire uniforma. Buncarul trebuie ca fie echipat cu un sistem de distributie pentru a plasa mixtura uniform in fata grinzii repartizatoare. Pentru extensia grinzii repartizatoare, cu mai mult de un picior (300mm), grinda se va prelungi in concordanta. Grinda sau dispozitivul de asternere trebuie sa produca efectiv o suprafata finisata, de uniformitatea ceruta si cu textura fara rupturi, impingeri sau scobituri in mixtura. La asternerea mixturii, finisorul trebuie sa fie capabil sa opereze la vitezele inainte, constante, cu o asternere satisfacatoare a mixturii. Echipamentul folosit pentru acostamente si pentru constructii similare trebuie sa fie capabil

sa imprastie si sa finiseze straturile la latimile indicate in plansele de executie. Utilajele de compactare Toti compactorii lisi, compactorii vibratori sau alte utilaje folosite la compactarea mixturilor asfaltice trebuie sa fie in conditii de lucru satisfacatoare. Toti compactorii trebuie sa fie capabili sa se intoarca fara a lasa urme, iar tamburii de otel trebuie sa fie echipati cu razuitor. Compactorii pe pneuri trebuie sa fie auto-propulsati, de tip oscilator si echipati cu pneuri netede de marimi egale, cu diametru si rata a deformarilor egale, toate mentinute la aceeasi presiune de umflare. Contractantul trebuie sa tina evidenta referitoare la marimea pneurilor, presiune si incarcare. Compactorii avand tamburi lisi trebuie sa aibe un sistem pentru umezirea fiecarui tambur. Compactorii trebuie sa fie de marimi adecvate si in numar suficient pentru a asigura compactarea specificata. Transportul Capacitatea de transport trebuie sa fie corelata cu productivitatea finisorului de asfalt si cu distanta de transport, astfel incat, odata inceputa asternerea, finisorul sa fie alimentat continu cu mixtura. Mixtura trebuie sa fie livrata pe drum, la temperatura specificata, benele camioanelor va fi izolate si prelatele vor fi fixate sigur. Asternerea si nivelarea Conditii atmosferice Mixtura asfaltica nu trebuie asternuat: (1) cand temperatura aerului sau temperatura suprafetei pe care se asterne mixtura sunt mai mici de 10 0 C , (2) pe orice suprafata uda sau inghetata, (3) cand conditiile de vreme impiedica o asternere sau finisare adecvata a mixturii, sau (4) intre 1 Octombrie si 1 Aprilie. Asternerea Suprafata amorsata sau stratul anterior executat trebuie curatat de toate mizeriile, gramezile de pamant sau orice alt material strain, inainte de asternerea mixturii asfaltice. Mixtura, cand este livrata la finisorul de asfalt, trebuie sa aibe o temperatura, care sa se incadreze in valorile de temperatura din Tabelul de mai jos. Tabelul
Tipul de liant
D60/80 D60/80a

Temperatura minima de asternere 0C

140 145

Temperatura minima la compactare 0C

INCEPUT SFARSIT

135 140

100 110

Daca sunt prezenti bulgari sau s-a format o crusta de mixtura, intreaga incarcatura trebuie respinsa. Finisorul trebuie sa opereze la viteza care da cele mai bune rezultate. Rata de livrare a mixturii la finisor trebuie sa fie coordonata pentru a asigura, unde este practicabil, o rata uniforma de asternere fara intreruperi in functionarea finisorului. Grosimea si latimea fiecarui strat trebuie sa fie in conformitate cu profilul transversal tip din plansele de executie. Contractantul poate alege sa execute fiecare strat din mai multe reprize; dar nici un strat individual nu trebuie sa aibe o grosime compactata mai mica de 5 cm si mai mare de 120 mm, iar stratul urmator nu se va aplica mai devreme, decat 24 ore, dupa terminarea primului strat. Pentru parti carosabile avand latimea de 5 la 7 m inclusiv, imbracamintea de beton asfaltic

trebuie asternuta in benzi de aproximativ o jumatate din latimea totala a partii carosabile, iar latimea completa trebuie sa fie terminata cat mai carand posibil. Daca nu este altfel permis, o singura banda din oricare strat trebuie cexecutata la lungimea, care poate fi terminata la intreaga latime a carosabilului, intr-o zi operationala. Nu vor fi admise segregari la manipularea mixturii la statie, in camion sau in timpul operatiei de asternere pe patul drumului. Toate straturile trebuie racordate corespunzator, chiar si manual daca este necasar, in tranzitia de la cotele stratului bituminos ce se executa, la cotele de pe poduri sau de la sfarsitul proiectului, pentru a realiza o suprafata de racordare uniforma, neteda, fara neregularitati. Atunci cand numai stratul de deasupra se continua peste pod, straturile inferioare trebuie racordate. Daca mixtura asfaltica a stratului de baza se asterne in mai mult de un singur strat, fiecare strat trebuie compactat asa cum este specificat si lasat sa se raceasca la temperatura mediului ambiant, inainte de asternerea urmatorului strat. Contractantul trebuie sa tina traficul inchis pe betonul asfaltic, pana cand acesta s-a racit suficient pentru a preveni iesirea liantului bituminos la suprafata, amprentarea sau deformarea suprafetei sau ruperea marginilor si in orice caz, pana cand suprafata betonului asfaltic are mai putin de 60 0C. Rosturi Rosturile transversale trebuie sa fie realizate cu orice metoda care poate produce o sectiune dens, verticala, care s fie asigurat, la reluarea asternerii. Atunci cand ramane o margine transversala verticala in acest stadiu si se deschide circulatia, trebuie sa se execute o pana de tranzitie, potrivit aprobarii date de Inginer. Rostul format, cand mixtura noua este asternuta, trebuie sa fie compact, bine inchis, iar inclinarea, linia si textura suprafetei nou asternute trebuie sa fie conforma cu cea a suprafetei cu care se leaga. Daca Inginerul considera necesar, rosturile transversale vor fi colmatate cu un strat usor de bitum lichid. Manipularea manuala a mixturii trebuie redusa la minimum, pentru a evita o textura nefinisata n suprafata. Asternerea mixturii asfaltice trebuie sa fie pe cat posibil continua, iar compactorii nu vor trece peste capete neprotejate, decat daca se va intarzia asternerea de mixturi in plus, cu un timp suficient pentru a permite mixturii sa se raceasca. Rosturile longitudinale trebuie realizate folosind o placa de margine fixata pe ambele parti ale finisorului. Aceste placi trebuie sa fie reglabile si placa din afara trebuie asezata la un unghi de aproximativ 45 grade fata de suprafata patului drumului si intr-o pozitie, astfel ca sa compacteze usor mixtura. Placa din interior sau alte materiale asternute pentru rosturile longitudinale, trebuie sa fie perpendiculare pe patul drumului. Cand se asterne prima banda, daca mixtura de la rostul longitudinal tinde sa cada, se va crea o margine verticala printr-o compactare usoara cu spatele greblei. Trebuie data atentie obtinerii unui rost longitudinal legat si inchis, prin asternerea mixturii calde, intr-o modalitate care sa asigure compactarea maxima in aceasta zona. Daca se considera necesara, o inchidere a rostului longitudinal, se va aplica o peicula subtire din material bituminos, pe fata expusa a rostului, inainte de executia rostului. Densitatea minima a tuturor straturile bituminoase de pe partea carosabila, in limita a 150 mm de la rostul longitudinal, inclusiv zona din partea carosabila marginala, de la rostul cu acostamentul, nu va fi mai mica decat densitatea specificata. Neregularitatile din marginile benzii asternute trebuie corectate prin indepartare sau adaos de mixtura, inainte ca suprafata sa fie compactata. Rosturile longitudinale din fiecare strat trebuie sa fie decalate cu aproximativ 150 mm fata de rostul din stratul de dedesubt; oricum, rosturile din stratul de rulare, trebuie sa se gaseasca pe linia care desparte benzile de circulatie sau pe o alta latime ceruta, din afara benzi de circulatie. Latimea trebuie ajustata astfel incat marcajul drumului sa nu cada pe rosturile longitudinale.

Compactarea Dupa de mixtura asfaltica a fost asternuta si neregularitatile suprafetei corectate, aceasta va fi compactata in profunzime si uniform, prin cilindrare. Pe sectiunile de proba, mijloacele de compactare, etalonul de compactare si efortul folosit pe sectiunea de proba pentru a stabili efortul de compactare, nu trebuie sa fie diminuate, in nici un fel, decat daca o noua sectiune de proba este ceruta de Contractant si sunt stabilite rezultate satisfacatoare. Compactarea trebuie sa inceapa, cat mai repede, dupa asternerea mixturii. Tipul si numarul compactorilor trebuie sa fie suficient pentru obtinerea gradului de compactare cerut, in intervalul cat mixtura poate fi lucrata. Un compactor pe pneuri trebuie folosit ca mijloc de compactare initial sau intermediar, pe orice strat asternut ca strat de margine sau de nivelare. Compactarea trebuie terminata inainte ca temperatura suprafetei de mixtura sa scada sub 80 0C. Trebuie evitata orice inlocuire, care poate surveni din cauza pornirii, opririi sau schimbarii directiei compactorului sau din alte cauze. Suprafetele de rulare trebuie sa fir corectate imediat prin folosirea de greble si adaosuri de mixtura proaspata, cand este nevoie. Trebuie data atentie, pentru ca compactarea sa nu modifice linia sau inclinarea marginilor betonului asfaltic. Daca este necesar sa se previna aderarea mixturii la compactori, rotile compactorului vor fi mentinute umede cu apa sau cu apa amestecata cu cantitati mici de detergent sau alte materiale aprobate. Excesul de lichid nu va fi permis. Nu se va folosi ca agent de udare, carburanti disel, ulei sau alte produse daunatoare. In lungul cofrajelor, bordurilor, conductelor, peretilor sau altor locuri neaccesibile pentru compactor, mixtura trebuie compactata puternic cu maiuri de mana incalzite, grinda finisoare sau cu maiuri mecanice. In spatiile inguste inaccesibile pentru utilajele cu latimi obisnuite se va folosi un compactor de santuri. Orice mixtura care nu este bine fixata si este fisurata, amestecata cu mizerie sau care este deteriorata in vre-un fel, va fi indepartata si inlocuita cu mixtura fierbinte noua, care trebuie compactata in conformitate cu suprafetele inconjuratoare. Orice suprafata care prezinta un exces sau deficit de liant bituminos trebuie indepartata si inlocuita. Exceptand cazul cand nu este specificat altfel, compactarea trebuie sa continue, pana cand toate urmele lasate de compactori sunt eliminate si densitatea minima ceruta prin acest caiet de sarcini este atinsa. Densitatea aplicabila va fi determinata de Inginer pentru a corespunde cu metoda de determinare de la reteta de lucru.

STRAT DE UZURA DIN BA16/BAR16 Curatirea partii carosabile in vederea asternerii stratului din beton asfaltic BA16 Amorsarea suprafetei cu emulsie Imbracaminte de beton asfaltic de 6cm grosime cu asternere mecanica Procurare beton asfaltic BA 16 Procurare dressing pentru inchiderea suprafetelor Transport beton asfaltic BA16 + dressing Transport rutier emulsie bituminoasa cationica

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu

bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator: se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ; se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ; se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor ; se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile. se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere ; grosimea constanta a stratului asternut ; parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de executie senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii). trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform sr 174. Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

Grosimea stratului de asternere Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie . Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;

Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.

COMPACTAREA Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. . La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte. Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare: sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului . Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului. Lucrari de betoane . La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli generale : - cofrajele de lemn care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu ap cu 2 3 ore nainte de turnarea betonului , dar apa rmas n denivelri va fi nlturat ; - din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct n lucrare ; - dac betonul adus la locul de pus n lucrare nu se ncadreaz n limitele de consisten admis sau reprezint segregri, va fi refuzat , fiind interzis punerea lui n lucrare, se damite mbuntirea consistente numai prin folosirea unui superplastifiant ; - nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,0 m n cazul elementelor cu nlime de maxim 1,0 1,5 m ; - betonul trebuie s fie ntins uniform n lungul elementului urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime i turnarea unui strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior ; - se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerea acestora , lundu se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri ; - betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute ; - durata maxim admis a ntreruperilor de betonare , pentru care nu este necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului ; n lipsa unor determinri de laborator aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu adaosuri respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos ; - n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, eroarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor, conform cap. Rostul de lucru ; - instalarea podinilor pentru circulaia lucrrilor i mijloacelor de transport local al betonului pe planeele betonate precum i depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau armturi este permis numai dup (24 - 48) ore, n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat ( de exemplu : 24 ore dac temperatura este de 20 0C i se folosete ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 ) ; - betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus ; - compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, funcie de consistena betonului, tipul cimentuluietc. n general compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manual ( cu maiul , vergele sau ipci, n paralel dup caz cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri : - introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern ; - ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonarea trebuie s continue pn la poziia corespunztoare a unui rost ; - se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ; - betonul trebuie compactat numai atta timp ct este lucrabil.

- n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizndu se execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilatare. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate poziia lor trebuie restabilit prin proiect sau procedura de execuie. - Numrul rosturilor trebuie s fie minim pentru c ele pot avea rezisten mai mic la ntindere i forfecare n comparaie cu restul structurii n cazul n care rosturile sunt tratate necorespunztor. De asemenea exist riscul de diminuare a impermeabilitii n rost . - Rosturile de lucru vor fi realizate inndu-se seama de urmtoarele cerine : a) suprafaa rosturilor de lucru b) tratarea rosturilor de lucru : - splarea cu jet de ap i aer sub presiune dup sfritul prizei betonului (cca. 5 ore de betonare, funcie de rezultatele ncercrilor de laborator) ; - nainte de betonare suprafaa rostului de lucru va fi bine curat ndeprtnduse betonul ce nu a fost bine compactat i/sau se va freca cu peria de srm pentru a nltura pojghia de lapte de ciment i oricare alte impuriti dup care se va uda ; - naintea betonrii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafa i lsat s absoarb apa dup regula betonul trebuie s fie saturat dar suprafaa zvntat . Cerinele enunate trebuie s fie ndeplinite i n cazul rosturilor neintenionate ce au aprut ca urmare a condiiilor climaterice, din cauza unor defeciuni, nelivrri la timp a betonului.
REALIZARE MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU INTRERUPERI SAU CONTINUE EXEC MEC VOPSEA EMAIL,MICROBILE STICLA.

nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim 200m. Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare. La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura mediului ambiant s fie de min. +15 0C. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare; Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului; Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic; Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului.

Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final. La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele: Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;

Cartea marcajului (filmul marcajului); Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea) Dozaj de vopsea, dozaj de microbile

Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel: pre-semnalizarea sectorului marcarea pozare conuri pentru protecia vopselei ude protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare; recuperarea conurilor.

Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase. Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului rutier.
n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile .

Betoane trotuare si borduri. La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli generale : - cofrajele de lemn care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu ap cu 2 3 ore nainte i imediat de turnarea betonului , dar apa rmas n denivelri va fi nlturat ; - din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct n lucrare ; - dac betonul adus la locul de pus n lucrare nu se ncadreaz n limitele de consisten admis sau reprezint segregri, va fi refuzat , fiind interzis punerea lui n lucrare, se damite mbuntirea consistente numai prin folosirea unui superplastifiant - nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,0 m n cazul elementelor cu nlime de maxim 1,0 1,5 m ; - betonul trebuie s fie ntins uniform n lungul elementului urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime i turnarea unui strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior ; - se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerea acestora , lundu se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri ; - betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute ; - durata maxim admis a ntreruperilor de betonare , pentru care nu este necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului ; n lipsa unor determinri de laborator aceasat se va considera de 2 ore de la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu adaosuri respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos ; - n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, eroarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor ; - instalarea podinilor pentru circulaia lucrrilor i mijloacelor de transport local al betonului pe planeele betonate precum i depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau

armturi este permis numai dup (24 - 48) ore, n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat ( de exemplu : 24 ore dac temperatura este de 20 0C i se folosete ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 cm ) ; - betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus ; - compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, funcie de consistena betonului, tipul cimentuluietc. n general compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manual ( cu maiul , vergele sau ipci, n paralel dup caz cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri : - introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern ; - ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonarea trebuie s continue pn la poziia corespunztoare a unui rost ; - se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ; - betonul trebuie compactat numai atta timp ct este lucrabil. - n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizndu se execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilatare. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate poziia lor trebuie restabilit prin proiect sau procedura de execuie. - Numrul rosturilor trebuie s fie minim pentru c ele pot avea rezisten mai mic la ntindere i forfecare n comparaie cu restul structurii n cazul n care rosturile sunt tratate necorespunztor. De asemenea exist riscul de diminuare a impermeabilitii n rost cu consecine n reducerea gradului de protecie n potriva coroziunii armturii. b) tratarea rosturilor de lucru : - splarea cu jet de ap i aer sub presiune dup sfritul prizei betonului (cca. 5 ore de betonare, funcie de rezultatele ncercrilor de laborator) ; - nainte de betonare suprafaa rostului de lucru va fi bine curat ndeprtnduse betonul ce nu a fost bine compactat i/sau se va freca cu peria de srm pentru a nltura pojghia de lapte de ciment i oricare alte impuriti dup care se va uda ; - naintea betonrii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafa i lsat s absoarb apa dup regula betonul trebuie s fie saturat dar suprafaa zvntat . Cerinele enunate trebuie s fie ndeplinite i n cazul rosturilor neintenionate ce au aprut ca urmare a condiiilor climaterice, din cauza unor defeciuni, nelivrri la timp a betonului. Lucrari pregatitoare la executia montajului bordurilor se va face numai dupa efectuarea urmatoarelor operatii: Receptionarea lucrarilor de terasamente ( patul de fundare bordurii din piatra sparta ), in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucruri. Verificarea topo la cota finala a patului de pozare a betonului, intocmirea inregistrarilor de calitate (procese verbale de receptie calitativa pe faze de lucrari conform caiet de sarcini ). Transportul bordurilor. Bordurile se transporta cu autocamioane . Bordurile se vor depozita in spatii amenajate, se vor incarca si descarca din autovehicule cu mijloace mecanice ,fara a fi rostogolite sau aruncate. Asternerea si nivelarea betonului . Asternerea si nivelarea betonului pentru fundatia bordurii se executa in conformitate cu caietul de sarcini . .

Betonul trebuie sa respecte reteta stabilita si vizata de consultanta, tasarea stabilita in caietul de sarcini, pentru a fi usor manevrabil si pentru a permite compactarea mecanica . Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laborator tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea. Responsabilul topo va verifica si transmite cotele si trasarea longitudinala a betonului de poza si a bordurilor . Montarea bordurilor . Transportul bordurilor din deposit la locul de punere in opera se executa mecanizat avand grija pentru a pastra integritatea acestora . Pe tronsoane delimitate cu ajutorul sforii se pozeaza bordurile la cota si se va respecta linearitatea fetei vazute a bordurii . In situatia in care burdura nu se aseaza corespunzator se mai completeaza cu beton de aceeasi marca , care se compacteaza corespunzator . Pentru pazarea bordurii se vor folosi ciocane , rangi mici si bucati de cauciuc , pentru protejarea muchiilor si a fetei vazute . Maistrul coordinator va verifica permanent linearitatea si incadrarea in cotele transmise de responsabilul topo . Rosturile dintre borduri se vor mata cu mortar de ciment M100 conform caietului de sarcini . .Betonul de poza si mortarul M100 in special pe timpul verii va fi udat in permanenta pana la atingerea marcii din proiect.