Sunteți pe pagina 1din 160
BIBLIOTECA DE FILM A fi regizor de film este céteodaté o adevé- rata fericire : ca atunci cénd pe fata unui per- song} apare © expresie neexersaté in prealabil, iar camera o inrégistreazd. Acest lucru s-o in- tdmplat ostézi. Pe neasteptate si fard sa repete, Alexander devine foarte palid, pe fat i se poate citi durere adevaraté. Camera imorta- lizeozé clipa. Dureres, inefobila durere o fost prezenté pentru céteva secunde, pentru a nu se moi intoarce niciodaté. Eo a existat door atunci, pentru o singuré clipa pe care pelicula a prins-o. Astfel de momente ma fac si cred €& toate acele zile si luni de riguroasé ploni- ficare nu au fost in zadar. Este posibil ca eu 88 tiese pentru aceste scurte momente. Intocmai ca un pescuitor'de-perle. INGMAR BERGMAN MARI CINEASTI ISBN 973-33-0305-4 LANTERNA MAGICA Iagmar Bergman Ingmar Bergman _ LANTERNA MAGICA EDITURA MERIDIANE Coperta: Ingmar Bergman ROMS ‘ibénis Redector LUDMILA PATLANIOGLU Tehnoredacir: ELENR'CORNELIA UTA LANTERNA MAGICA In roméneste de DAN SHAFRAN, ELENA FLOREA, CARMEN BANCIU EDITURA MERIDIANE Pe copes + BUCURESTI, 1994 INGMAR. BERGMAN Comondés de. stot Prejul cu aménuntul este cel imprimat pe coperté © 1987 Ingmar Bergmon Norstedts Forlag, Stockholm Toote drepturile asupra prezentel,editii in limba roménd sunt rezervate Editurii Meridione ISBN 973-33-0305-4 Cand m-am n&scut, in julie 1918, tiama avea sripf spaniol& si, intrucdt mu prea erau sperante Gol supravicful, am fost botezat de. grabi, chiar in spital. fntr-una din zile, bitranul nostra medic de familie, venind la noi in viziti si vi- zAndu-mi a spus: .Micuful este pe cale si moar de subnutrifie’. Bunica a decis atunci si ma duc cu ea la locuinfa noastri de vari din pro- vineia Dalarna. In timpul cAlitoriei cu trenul, care dura pe atunci o zi intreagi, bunica ma indopat cu pandispan mujat in ap’. Cind am ajuns, eram aproape mort. Bunica mi-a gisit insk 0 doick — o fati drigut’ si blond’, din- trun sat invecinat. Starea sinitifii mele sa imbuniitayit treptat desi continuam si vomit $i aveam in permanenti dureri de burt. In afara de aceasta am mai suferit si de 0 seam& de boli neidentificate cea ce m& deter- mina si nu stiu cu precizie dacd vreau sau nu sh trdiesc. Din strifundurile memoriei mele imi revin uneori senzatii de atunci: miasmele se- erefiilor corporale, imbricimintea umed& 31 aspri care mi rodea, lumina bland& a veiozei, usa intredeschis’ spre camera de-al&turi, respi rafia adinci a bonei, pasii inibusiti si vocile soptite din jurul meu, reflexele razelor de soare in carafa cu api. Din toate acestea imi pot aminti, nu insé si daci eram stipanit de team’. Lucrul acesta s-a produs mai tArziu. 5 Sufrageria idea inspre o curte {ntunecat& aflati in spatele casei, inconjurat’ de un zid inalt de céramida. In curte se aflau un closet ‘imitiv, Tizi de gunoi, sobolani grasi si o bara Be biter covesrels. Stiicam tn poala ctiva care mi indopa cu gris moale. Farfuria se afla pe musama de culoare gri cu borduré rosie. Smalful farfurici, alb cu flori albastre, reflecta lumina slab ce patrundea prin fereastra. Ma tot aple- cam, cind dintr-o parte intr-alta, cind in fat’, incercind s& gisesc cel mai bun unghi de obser vare. La fiecare migcare a capului, reflexele de pe farfuria cu terci se schimban formind modele noi. Pe neasteptaté am vomitat, improscind totul in jural meu. Accatea au fost probabil primele mole amin tiri despre familia mea, Locuiam la etajul intii al unei case aflati pe Skeppargatan colf cu Storgatan, in Steckholm. Ym toamna anului 1920, ne-am mutat intr-o Jocuinti de pe Villagatan 22, in cartierul Oster- maim. Mirosea a vopsea proaspiti si a_parchet proaspit ceruit. In camera copiilor, un linoleum galben ca soarele si perdele deschise la culoare desenate cu castele si flori de camp. De mama imi amintesc ci avea miinile moi $i c& igi facea mereu timp ca si ne povesteasci basme. Tata, trezindu-se intr-o dimineati, di din greseali cu Piciorul in oala de noapte si exclami: ,Ce por- Garie!". In bucatirie trebaluiesc dow’ fete din Dalarna, care cinti mai tot timpul. La acelasi etaj cu noi locuieste 0 tovarisi de joaci de ace- easi varsti cu mine, pe care 0 cheama Tippan. Este plina de fantezie si de initiativa. Ne com- parim trupurile si gisim deosebiri interesante. Cineva ne surprinde, dar nu ne trideazi. Se naste sora mea; eu am patru ani si situa- fia se schimba radical: o creaturi gras, diformi care incepe, dintr-o dat, s& joace rolul principal. Sunt alungat din patul mamei, tata radiazi de fericire ori de cite ori priveste ghemotocu! care 6 # urli, Demonul geloziei isi infige ghearele” in inima mea, turbez de furie, plang, imi fac ne- voile pe podea si m& manjese tot. Fratele meu mai mare gi cu ‘mine, dusmani de moarte pind atunci, facem pace si niscocim tot felul de pla- nuri pentru ao omort pe creatura cea dezgusti- toare. Din nu stin ce motiv, fratele meu este de pltere <& cu af fi cel mai indicat pentru a duce la indeplinire hotirdrea aoastra. MA simt mi- gulit si amandoi asteptiim momentul potrivit. Intr-o dupa-amiazi insorit’ si linistit’, cre= zandu-ma singur acasi, mi furisez, in dormitorul Parinfilor, unde, in ‘cosal stu roz, creatura doarme. fmi trag mai aproape de ea un scaun pe care ma catir si rimAa acolo privindu-i fata umflaté si gura biloast. Fratele meu imi diduse indicatii clare asupra modului in care urma si actionez. Infelesesem insi gresit instructiunile Ini, In loc s-o strang de git pe sora mea, incere ‘sé-i strivesc cosul pieptulai. Se trezeste imediat cu un fipit strident, ochii ei aposi, de un al- bastru spalicit, mi ‘privesc crucis; fac un pas inainte ca si o pot apuca mai bine dar imi pierd echilibrul si cad, pe pode. Imi amintesc ci cea ce s-a intamplat mi-a produs 0 intensi senzatie de pliccre, tranafor- mat’ subit in groazi. MA concentrez asupra fotografiilor din copi- Wrie si studiez cu lupa iata mamei, incercind si reinvin sentimente de-acum alterate. Oh, da, © iubeam, iar tn pozele acelea ea este foarte atrigitoare: pirul bogat, pieptinat cu cirare pe mijloc, peste fruntea-i largi gi joasi, ovalul delicat al fefei, gura de o senzualitate plicuti, privirea sinceri “si caldi de sub sprancenele Inchise Ia culoare si biae conturate, mAinile mici dar puternice, Mi-amintesc cX inima mea de patru anisori era mistuiti de o dragoste de caine. Relat noastrii nu era totusi deioc lipsiti de compli- capi: devotamentul meu 0 irita uneori, dovezile mele de tandrefe precum si efuziunile ‘mele im- petuoase 0 deranjau. Mi’ indepirta descori cu 7 c&te o observatie rece, ironick. Plangeam de mnie si dezamigire, Relatia ei cu fratele meu era mai simpli, intrucit lui trebuia si-i ia per- manent aplrarea in fafa tatilui meu, cared e- duca cu severitate riguroasi si care considera ch pedeapsa corporal bratald constituie mij~ Jocul cel mai eficient de educatie, Mi-am dat seama treptat ci admirafia mea pentru mama nu ducea la nimic bun, Am in- ceput asadar foarte devreme s& exersez un mod de a mi comporta care si-i faci plicere si si-i atrag atentia. Cand unul dintre noi se imbol- n&vea, putea fi sigur de toat% compasiunea gi grija ei. Eu, find bolnivicios de felul meu, mi-am gisit ‘calea sigur spre tandrefea ei si- muland uneori diferite suferinte, Simularile erau tsi deseori descoperite — mama fiind de pro- fesie infirmier’ — si pedepsite exemplar. Mai era si un alt mod de a-i atrage atenfia, dar mai periculos. Descoperisem ck mama nu putea suporta indiferenta si dezinteresul din partea altora: acestea crau armele de care se fo- Josea numai ea. Am invafat astfel si-mi infranez suferinfa si am inceput un joc nou, ale cirui componente principale erau aroganta si amabili tatea rece. Nu mai stiu exact cum mA com- portam pe atunci, dar dorinfa-de ai atinge scopul te face inventiv astfel c&, destul de repede, am obfinut ce-am vrut. Problema mai dificili era aceea ci nu mi se didea niciodati posibilitatea si renunt la acest joc, simi dau masca jos si si ma bucur totusi de dragostea ci. Mulfi ani mai tarziu, cdnd mama zicea in spital dup’ un al doilea infarct, cu un tub in nas, am ajuns si vorbim, in sfarsit, unul cu celalalt despre viata noasiri. I-am povestit a- tunci suferinfele copiliriei mele $i ea mi-a m&r- turisit cX si-a dat seama de friméntirile mele, nu credea ch sunt atit de mari pe cit credeam eu si sunt. Preocupati totusi de aceast& problems, se adresase unui renumit pediatra, care a sfi- 8 tuit-o intr-un mod foarte serios s& resping’ cu fermitate ceea ce el numea ,tentativele mele patologice de apropiere”. Oriée indulgent’ m-ar fi putut marca pentru tot restul vietii. Tmi_amintesc vag de o viziti la pediatrul respectiv. Motivul princigal era acela ci, desi aveam sase ani, refuzam totugi si merg la scoala. Zi dup’ zi eram dus sau chiar tarat in clasa, urlind de frick. Vomitam tot , lesinam sau sufeream de pierderi de echilibru. In cele din urmi am iesit invingitor si mersul meu la scoali a fost amanat pe o perioad’ nedetermi- nati De vizita la cunoscutul pediatru nu am putut totusi si mi eschiver. Dectorul avea o barb’ mare, un guler inalt siera feapin si mirosea puternic a trabuc. Mi-a tras pantalonit in jos, mi-a apucat cu o mand micul meu organ specific sexului in timp ce, cu arit&torul de‘la cealalti mana mi-a desenat pe pubis un triunghi. Apoi s-a adresat mamei, care stitea putin mai irtz-o parte, in spatele meu, in mantoul ei garnisit cu bland si cu pali- ria-i de catifea verde inchis, cu voaleta: ,,Aici se vede limpede ci este inc&’ un copil*. Dupi ce ne-am intors acasi de la doctor, am fost imbricat cu sorfuleful meu galben deschis cu borduri rosie, pe buznnarul caruia era bro- dati 0 pisici. Am primit o cani cu ciocolat’ calda si o tartin& cu brand. Apoi m-am dus in camera copiilor, in sfarsit recuceriti, fiindc& fratele avand scarlatin’ accesul meu era interzis, pani la vindecarea lui. Speram, desigur, ci va muri, scarlatina find pe atunci’o boaltpericu- Joasi. Mi-am luat din dulapal cu jucirii ciruta de lemn cu roti rosii si spite galbene, la care am atasat si un cal de lemn, Scoala cea amenin{i- toare devenise de-acum 0’ imagine palidi, de vrene ce nu mai eram obligat si am de-a face cu za Intr-o 2i viforoasi de iarni, pe la inceputul anului 1965 mi-a telefonat la teatru mama, spunindu-mi ci tata se alli in spital, unde ur- meazi si fie operat de 0 tumoare malign’ 1a 9 esofag. Vroia si-i fac tatei o viziti. Lam ris- puns ci nam nici dispozifia necesara si nici timp, c& tata si cu mine nu aveam ce s ne spu- nem, c& el nu era pentru mine decit o persoand oarecare si ck, vizitindw-l cand se afla pe patul de moarte n-as fi facut decit si-l spzrii $1 si-l stanjenesc. Mama s-a supirat. Nu a cedat. M-am infierbantat atunci si eu, interzicindu-i, orice santaj afectiv. Santajul era mereu acdlasi: ,f%- cel putin pentru mine’. Mama s-a infuriat atunci riu de tot sia inceput si pling’. I-am amintit c& lacrimile nu m-au impresionat niciodati. Dup care am pus telefonul in furci. In seara aceea a trebuit si riman la teatru. M-am plimbat peste tot prin culise, am stat de Vorb cu actorli, i-am varat in sal pe specta- tori care intarziaseri din cauza viscalului. Am stat mai mult in biroul meu si am lucrat la sce nariul piesei lui Peter Weiss, _,,Investigatia” Suni telefonul si fata de ‘la’ central imi spune c& ling’ ea se afli doamna Bergman care cere si vorbeasci. cu domnul director. Avand in vedere c& existan mai multe ,,doamne Berg- man’ despre care ar fi putut fi vorba, am intrebat enervat despre care naiba doamni Bergman este vorba. Usor speriati, fata de la central mi-a spus c& este vorba de mama domnului directo care vrea sici vorbeasci fiului ei — imediat. M-am dus s-o iau pe mama, care se laptase di greu cu viscolul ca s& ajungé pana la teatru. Isi pierduse aproape cu totul risuflarea, att din cauza efortului si a supirarii, cit si din cauza inimii ei slibite: Am rugat-o si ia Toc si am i trebat-o dack doreste 0 ceasci cu ceai. Mi-a rispuns ci nu are nici cea mai mict intentie si se aseze si in nici un caz si bea ceai. Un singur Iucru dorea din toati inima: si mai aud& inci © dati din gura mea toate grosoliniile, toate cuvintele lipsite de sensibilitate si toate infa- Iniile pe care i Te spusesem la telefon chiar in acea dupi-amiazi. Vroia sk m& poat& privi drept in fafa in timp ce imi renegam si-mi in- sultam parinfii. WwW Zipada de pe hainele ei tncepuse si ‘se to- pease, formand pete intunecate pe covor. Man era foarte palid’, cu ochii apringi de manic, cu nasul inrosit. Am incercat si o tmbratigez si si o strut, dar m-a impins si mi-a tras o palma. (Tehnica de palmuit a mamei era de neintrecut). Lovitura imi fusese aplicati cu ména stingi si cu viteza fulgerului iar doud verighete grele m-an facut sa simt bine tiria pedepsei. Am izbucnit in ras in timp ce mama incepu si plang in holiote, Se Tis sd cadi — nu fir o anume dibicie — pe un scaun de ling’ masa de conferingi si tsi as- cunse fafa in mana dreapt® in timp ce cut cealalti cSuta in poset’ o batisti : Mam agezat lang ea gi am asigurat-o cA 0 si m& duc, bineinteles, sii fac tatei o viziti la spital, e& imi pate riu de tot co-am spus si c& 0 tog din toata inima si ma ierte. Ea mi imbritisi cu putere si imi spuse c& nu vrea si mi refini nici un minut in plus, Am baut totusi ceai impreuni si ne-am intretinut prieteneste pina la ora dou’ noaptea. Lucrul acesta se intmpla intr-o marfi. Du- minica urmAtoare, in curyul diminetii. am pri mit un telefon de la un cunoscut al familiei noastre care locuia la mama pe durata intern&rii tatei in spital gi care m-a rugat si ma duc ime- diat acasd intrucdt mama se simte foarte riu. Medicul mamei, profesorul Nanna Schwartz urma s& soseascd si ea acolo dintr-o clipa in alta iar pe moment, criza trecuse. M-am gribit si ajung acasi, pe Storgatan 7. Mi-a deschis doctorita care m-a anunfat imediat ci mama-murise de citeva minute. Spre propria-mi uimire am inceput si pling in hohote, nest&panit. Mi-am revenit repede, batrina doctorifi rimisese incremeniti finn du-mi mana in mina ei. Dupi ce m-am Linistit mia povestit ci totul a decurs foarte repede, crisa avand faze de cAte dowizeci de minute fiecare. 1 mai tArziu mi aflam singur in aparta- mentul linigtit al mamei. Ea zicea in patul ei, imbricati cu o cimagi de noapte de flanel, de’ culoare albi iar pe de- asupra avea o jachetici bleu, tricotati. Capul {i era pufin inclinat intr-o parte, gura usor intre- deschisi, Era palidi, avea umbre in jurul ochi- Jor, pirul ei inc’ negru era pieptinat cu grija — ba nu, plrul nu-i mai era negru, ci de un cenusin metalic si in ultimii ani il ‘purtase tliat scurt, dar in imaginea pe care i-am pistrat-, parul ei era negru, poate cu citeva suvife cemusii. Mai- nile i se odihnean pe piept. Pe arititorul de Ja mana sting avea un mic plasture. Inciperea fu brasc invadati de lumina pu- temic a iernii tarzii. Micul desteptitor de pe huplicad lickia uw acl. Aveam sentimentul cX mamia respiri, mi se pirea c& pieptul i se ridic& si coboar’, ch aud ‘un respirat usor, ci vid chiar si-o trestrire a leoapelor, aveam senzafia ci ea dormea, de fapt, gi cl se va scula dintr-o clip fa alta? in- geliiorul joc al stercotipiilor viefii. ‘Am rimas acolo cateva ore. Clopstele bise- ii Hedvig-Eleonora anunfau slujba, de undeva se auzea cineva cintind la pian. Nu ered c& je- leam si nici nu cred ch m& gindeam la ceva anume, nu cred nici m&car ch m& observa, ck incercam si mii obiectivez — ceea ce era o mala- die profesional& care m-a_urmirit implacabil prin viaf gi care mi-a furat deseori triirile mele cele mai_ intense. Nu-mi amintesc prea mult din orele petre- cute atunci in camera mamei. Cea mai puternic’ amintire rimdne micul plasture de Ja aratitorul miinii ci stingi. In dupi-amiaza accleiagi zile Lam vizitat pe tata la spital gi i-am povestit despre moartea mamei. Trecuse printr-o operatic, urmati de o pneumonie. Stitea acum fntr-un fotolin albastrn din camera de spital, imbracat cu vechiul Ini halat, era bine ras, arta ingrijit gi se sprijinea cu mana Iui lung si osoasi pe mAnerul bastonului. M-a privit fix. Avea ochii 12 limpezi, linistifi, larg deschisi. Cand i-am co- tmunicat cele intimplate a dat doar din cap si m-a rugat sil las singur. Educatia noastra se baza in principal pe no- fiuni ca plcat, confesare, pedeapst, iertare si toleranta — stalpi de bazi in relafiile dintre pirinti i copii, precum si raportul cu Dumnezeu. Era aici o logic& pe care o acceptam si pe care credeam ck o infelegem. Poate ci acest fapt a fost acela care a contribait la naivitatea cu care am acceptat nazismul. Nu auziserim niciodaté vorbindu-se despre libertate si cu atat mai pafin nu-i cunosteam gustul. Intr-un sistem ierarhic toate pirfile laterale sunt inchise. Pedepscle erau astfel ceva de la sine infeles, ele nici nu intran in discutie. Puteau fi si rapide, ca de exemplu cteva perechi de palme sau bitaie la fund, dar puteau fi gi din cale afar de complicate, devenind tot mai rafinate de la 0 generafie la alta, Dack Ernst Ingmar ficea pipi in pantaloni, ceea ce se intampla mult prea des si mult prea usor, el trebuia si poarte pentru Testul zilei o fustifA rosie si scurt& pan’ la ge- nunchi. Era o pedeaps inofensiva, dar care reugea ‘si-l fack de ris. lictele mai grave erau pedepsite in mod exemplar: totul incepea cu descoperirea delic- tului. Riuficitorul ficea o marturisire in fafa ‘unei prime instante, adici in fata bonei, a mamei saua uneia dintre’ nenumiratele rude’ de genul feminin, de obicei, care locuian aproape perma- nent in casa parohiall. Ca urmare imediati a m&rturisirii, fptagul era complet ignorat. Nimeni nu vorbea cu el, nimeni nu-i rispundea. Dact infeleg bine, aceasti situafic trebuia si-l delsrmine pe vinovat si-gi accepte pedeapsa si si-si doreascd iertarea. Dupi masa de prinz si dupi cafea, pirfile erau convo- cate in camera tatei. Acolo se reluau interogato- rille $i m&rturisirile. Dupi aceea era adus batt- tocul de covoare $i trebuia si indici singur cate lovituri credeai ci merifi. Dupi ce pedeapsa era stabilit&, se aducea o perni tare si verde, B fptagul igi didea jos pantalonii gi chilofii, era pus pe burt’ peste pern, cineva il tinea de gat si ise aplicau loviturile respective. Nu pot si spun c& bitaia te dure: in mod dcosebit, intreg ritualul si umilirea find de fapt cele mai dureroase. In ceea ce-1 Irivegte pe fratele meu, lucrurile st&teau mai ria, Mama rimdnea deseori langi patul Ini ca si rico- reasci_ prin comprese umede spinarea, unde, pe alocuri, din cauza loviturilor i se luase pielea, Yisfind dare de singe. Deoarece il uram pe fratele meu si mi temeam de furia lui care se aprindea repede, faptul ci era atht de dur pedepsit imi producea o deosebiti satistactie E Dupi_ce ifi erau administrate loviturile, trebuia si sérufi ména tatei gi astfel fi se acorda fertarea. Povara picatelor era ridicat&, cunosteai ast- fel eliberarea gi indurarea si, desi trebuia si mergi a culeare fiir masa de sear $i ffir binecuvan- tarea obisnuiti, te simfeai totusi considerabil usurat. Mai exista totodatt si un gen de pedeapst mai prompt si mai simpli, extrem de aeplicutl pentru un copil care se temea de intuneric gi anume fnchiderea intr-un sifonier, pe o duratt mai lung sau mai scurtl. Dupit cate xe spunea Alma, bucdtareasa, in acel sifonier locu'a o mick fing care ménca copiilor rai degetele de la picioare. Puteam deslusi cu claritate cum acolo, in intuneric, se’ misca intr-adevir ceva. Eram cumplit de ingrozit. Numi mai amintese precis, ce anume ficeam atunci. Probabil e mi cifi- ram pe rafturi si m& atérnam de cuierele dini- untru, ca si-nu-mi fie mancate degetele de la picioare. Mai tarziu am gisit inst 0 solufie, asa ‘ch aceasti pedeapsa nu m& mai infricosa: ascun- sesem, intr-un colf o lantern de buzunar cu lu- min& rosic si verde. De indat& ce eram inchis acolo inkuntru, imi ciutam:lanterna, indreptam fascicolul de Iumin& spre perete, inchipuindu-mi c& meas afla Ta cinema. Odati, clind sa deschis usa, ziceam intins pe jos, cu ochii inchigi, “4 facindu-m’ ci mi-am pierdut cunostinfa. Toti s-au speriat, in afari de mama care a banuit ci e doar o simulare dar, pentru c& acest Jucru nu a putut fi dovedit, nu mi s-au mai aplicat nici- odati astfel de’ pedepse. Mai existau si alte podepse: interdictia de a merge la cinema, infometarea, obligafia de a merge devreme la culcare, erai consemnat si Himai in camer, s& faci exercitii suplimentare a aritmetic&, primeai lovituri cu vergeaua peste maini, crai tras de pir, trebuia si faci de scr viciu Ja bucktirie (cea ‘ce putea fi chiar plicut uneori), erai un timp ozolit de tofi ceilalfi si asa mai departe. Astizi infeleg disperarea pirintilor mei. O familie de preot triieste de parch ar fi expusi pe un platon, la discretia tuturor privirilor din afard. Casa trebuia si riméni mereu deschist Critica si comentariile celor din parohie nu in- cetau niciodati. Atdt tata cit si mama se numi- yaut printre acei perfectionisti care nu putea rezista cu ustrinf unei astfel de presiunt insu portabile. Ziua lor de Iucru era nesfarsiti, cis nicia Jor nu era deloc simpla, propria lor dis- ciplin& era de fier. In ambii lor fii se oglindeau trisituri de caracter pe care insisi parintii in- cercau necontenit si si le corijeze, Fratele meu nu reusea s8-si infrineze firea de rizvritit. Tata si-a folosit toati puterea sa de vointi pentru a-1 infringe, ceea ce aproage i-a reusit. Sora mea era iubit’ de ambii pirinti cu o dragoste exage- rath si posesiva. Reactia ei era de autoaban- donare si de docili resemnare. In ceea ce mi priveste, cred ch sunt cel care a scipat mai ieftin, ficéndu-mi din minciuni 0 arma de protectie. Am mimat trisiturile unei persoane care nu avea nimic comun cu ceea ce cram in realitate. Intrucdt nu mi impicam prea bine cu acest efort de dedublare, de fapt sufeream, lucru care a avut urmari si mai tirziu, cind cram demult matur, si care a adus neindoielnic prejudicii chiar gi creativitiii, wb CAteodati trebuia si m& consolez cu gindul c&, exist situagii cind poti s& iubesti adevarul, dar s& trMiesti mintind. Prima mea minciun& constient& imi este incl foarte treazi in memorie. Tate devenis: preot. de spital. Locuiam intr-o vili galbeni 1a marginea unui parc mare, care se invecina cu padurea Lill-Jans, Era o zi rece de iarni. Fratele meu cu prietenii Ini de joack dar si cu mine aruncaserim cu bulgiri de zipadi inspre sera aflata la marginea parculni, S-au spart astfel multe geamuri. Gridinarul ne-a binuit imediat pe noi si l-a anunfat pe tata. Au urmat intero- gatoriile. Fratele meu a marturisit numaidectt si tot aga au facut si prietenii Iui, Eu ma aflam in bucitirie unde beam un pahar cu lapte. Ala fiindula un aluat de prajitura pe masa din bucttirie. Prin fereastra aburiti puteam intreziri partea de sus, acum deteriora‘ a serci. Siri veni in bucitirie si incepu si prevesteasci Broaznicele pedepse care desigur yor urma. Mi intreba dac& fusesem si eu impreuni cr ceilalfi, cea ce negasem deja la un prim interogatoriu (din lipsi ‘de dovezi fusesem deocamdat’ dis- culpat). Cand Siti m& intreb& in glumi si parc intr-o doar, dack reugisem si eu si sparg cAteva geamuri, mi-am dat seama imediat c& wrea si-mi intinda 0 cursi, asa c& i-am rispuns cu 0 voce Tinistit& ck rimisesem si eu acolo putin ca si mi uit la ei, c& aruncasem chiar si céfiva bulg&ri fn fratele meu, dar ci, dupi aceea, am plecat deoarece imi inghetaserd picioarele. fmi am intesc cu exactitate c& in acel moment mi-a trecut prin minte urmitorul gind: ,,Ce bine prinde o min- iui". Aceasta a fost o descoperire decisivi in com- portamentul meu ulterior. Aproape la fel de rece si de calculat ca Don Juan al lui Moliére m-am decis si devin Un Ipocrit. N-ag putea si spun ci am reusit intotdeauna. Uneori eram descoperit din cauza lipsei mele de experienfi, alteori in- terveneau factori externi. 16 In familia noastri era o rudi extrem de bo- gat cireia ii placea s& faci cu noi acte de cari- tate, pe nume tanti Anni. Ea organiza petreceri mari pentru copii, cu spectacole de scamatorii stracfii, ne ficea intotdeauna de Créciun cadouri foarte scumpe si mult ravnite de noi, iar in fiecare primavard ne ducea la premiera circului Schumann din Djurgirden. Acest eveni ment imi crea o stare de surescitare febrild pro- vocati de cAlatoria cu automobilul condus de soferul in livrea al mitusii Anna, intrarea in miretul edificiu din lemn’al circului feeric lu- minat, miresmele misterioase, enorma palirie a mitusii Anna, orchestra cantind zgomotos, ma- gia pregitirilor spectacolului, rigetele-animale- lor silbatice din spatele cortinelor rosii ale co- ridoarelor. Dintr-o data cineva a optit ci, intr-o nisi de sub cupola circului, a apirut un Jeu care i-a insplimfntat din cale afari pe clovni, iar eu inchizAnd ochii de fricd am afipit si m-am trezit la auzul unei muici fermecdtoare: am vazut atunci o tanira femeie, toati in alb, ci- lirind pe un armisar negru, puternic. Brusc m-am indrigostit de accasti femeie. Am introdus-o in jocurile fanteziei mele, nu- mind-o Esmeralda (poate & aga oc 9i numea). Incele din urma fanteziile mele au facut un pas mult prea riscant in viaja mea reali, Am mers pani acolo incit i-am povestit colegului meu de clas’, Nisse, pe care I-am pus si jure ci va pistra secretul, ci’ pirintii mei ma vndusera circului Schumann, c& cei de acolo vor veni cAt de curand si mi ia de acasi si c& mA vor invafa si devin acrobat, impreuni ‘cu Esmeralda, cea mai fru- moasi femeie din lume. A doua zi fabulatia mea se afla pe buzele tuturo:, profanind visul pe care credeam ci-l triiese. Tnvafitoarea mea a luat lucrurile intr-atat de serios, incit i-a scris mamei o scrisoare plin’ de indignare. S-a ajuns la o situafie teribila. Am: fost umilit, batjocorit si pus la stalpul in- famiei, atat la scoali cAt si acast. ry Cincizeci de ani mai trziu am {ntrebat-o pe mama daci isi mai amintea de episodul privitor la cumpirarea mea de citre circ. Isi amintea perfect. Am intrebat-o de ce la vremea respectiva, am Jat Iucrurile in seios ¢! nu s-au manifestat ca faf& de un copil care s-a lsat prada fanteziei. S-ar mai fi putut pune intrebarea cum oare un copil de sapte ani a ajuns si viseze si abandoneze casa pitinteascS pentru a fi vandut unui circ. Mama mi-a replicat ci minciunile si fantasma- goriile mele o ingrijoraserd in realitete de ne~ numarate ori. Impins\ de griji I-a consultat in acest sens chiar si pe tenumitul pediatcu. Acesta a demonstrat convingitor cit de impertant este pentru copil si invefe de timpuriu si fact dis- tinctie intre fantezic si realitate. Ayénd tn ve- dere faptul ci de data aceasta se afleu evident in fata unei minciuni sfruntate, chiar dacks-a niscut din fantezie, se impunea imediat 0 pe- deapsi exemplar’. ‘Am fost exmatriculat din scoal& si am primit b&t&i cu nemiluita. Mai tarzin falsul meu pris ten sa imbolnivit de poliomeliti si a muri ceea ce m-a bucurat nespus. Intreaga clasi a primit, ca de obicei, o vacan{’ de trei siptiméni, dup’ care totul a fost dat wit&rii. Eu am conti- nuat inst si cultiv fanteziile mele in legitura cu Esmeralda. Aventurile noastre devenem tot mai periculoase, iar dragostea noastri tot mai pasio- nal. Intre timp eram preocupat si mi logodese cu o fati din clasa mea, pe nume Gladys. Cu ea © inselam pe Tippan, credincioasa mex tovarigi de joaca. Parcul sanatoriului Sofia este foarte mare, partea sa anterioari se invecineazi cu Valhal- Jav-gen, una din laturi cu stadionul Olimpic, cealalt& cu Politehnica iar in spate pitrundea adanc in padurea Lill-Jana. Clidirile, pe atunci nu chiar atat de numeroase, erau rispandite pe un vast teren deluros Aici puteam hoiniri liber incoace $i incolo, astiel ch am avut posibilitatea s& trdiesc 0 serie de intimpliri deosebite. M& interesa mai cu sea~ 18 $28 pavilionul mortuar, 0 constructie mick, de GBrimidi, aflati_in inime parcului. Impriete- Rindu-mi cu ingrijitorul de la spital care efectua ‘zansportul mortilor intre spital si pavilion, am avut ocazia si ascult multe povesti interesante Si totodati si vid numerosse cadavre in diverse Stadii de descompunere. O alti cladire, in care accesul cra de fapt interzis, era hala masinilor unde se aflau patra cuptoare enorme incinse paternic, Carbuncle era transportat in vagonete de lemn si aruncat in foc de c&tre patra arkttri negre. Carufele, bine incircate, erau trase de cai puternici din Ardenne si veneau de mai multe ori pe siptiman’. Sacii crau tariti inspre fe- restruicile din ofel, de citre birbati cu glugi din pinzi de sac. Din cind in cAnd soseau 5i transporturi secrete cu organe insingerate $i bucifi de membre thiate, care se ardeau tot in aceleasi cuptoare. In fiecare a doua duminici din lun’ tatal meu oficia o slujb& in capsla spitalului. Biser cufa se umplea atunci de infirmiere, in unifor- mele lor negre, de duminick, cu sorfuri albe, bine apretate si cu bonetele specifice sanatoriu- lui Sofia, purtate peste parul pieptinat cu multi griji. Chiar in fata case! paroniale se afta Ciminul Soarelui unde lecujau surorile foarte bitrine care isi petrecuser’ viafa intreagi in spital. Ele se comportau ca si cum ar fi ficut parte dintr-un ordin de cilugirife cu severe re- guli monahale. Tofi cei ce locuiau in Céminul Soarelui puteau privi nestingherifi in interiorul curfii locuinfei parohiale. $i aga $i fficeau. Trebuie si marturisesc ci m4 gandesc cu pla- cere i interes la primi mei ani petrecuti acolo. Fapiezia si trdirile mele au fost alimentate abun- dent si nu-mi amintesc si mi fi plictisit vreo- dati, Dimpotrivi, zilele si orele erau incircate de intimplari neobisnuite, evenimente neastep- tate, momente magice. Readuc mereu din me- morié peisajul. copiliriei mele si reujesc i fac s& reapari lumina, miresmele, oamenii, inci- 19 perile, anumite momente, gesturi, tonalit&i sau obiecte. Rarcori sunt episoade despre care sar putea povesti cAte ceva, ci mai curind sunt un fel de filme, scurte sau iungi, facute neorganizat si far un punct culminant. Privilegiul copiliriei: acela de a te migca nestanjenit intre magie si amalgamul._ trdirilor cotidiene, intre groaza nemfrginiti si bucuria exuberanti. Nu existau nici un fel de certitudini in afari de interdictii si reguli, care erau ins’ aseminitoare unor sentinfe, incomprehensibile de cele mai multe ori. Astfel stiu ci nu infele- geam ce inseamni timpul: ,trebuie odati si- odat& si invefi si tu si fii punctual, doar fi-am iruit gi un ceas, stil sd citesti orele", Cu toate acestea timpul nu exista pentru mine. Intarziam Ja scoali, intarziam 1a masa. Colindam cu ne- pisare prin parcul spitalului, priveam de jur- imprejur si fabulam, timpul nu mai exista, cate ceva imi amintea la un moment dat cd pro- babil imi era foame si apoi urma_scandalul. Fanteziile mele puteau fi desparfite cu greu de ceea ce era de fapt real. Daci mi-as fi dat silinga ag fi reusit poate si fac in aga fel’ ca rea litatea si-mi apard ca atare, dar existau in ca si fantome si spirite. Cu ele cum trebuia s& pro- cedez? Tar basmele isi aveau izvorul in realitate? Dar Dumnezeu satt ingerii? Isus Hr'stos? Adam si Eva? Potopul lui Noe? Cam a fost de fapt cu Abraham si cu Isaac? a vrut el intradevar si-i taie gatul fiului stu? Emotionat, p:iveam de nele Iui Doris, identificandu-mi cu Isaac, si aceasta era realitatea: Tatdl vroia st-i taie gitul lui Ingmar, ce se va intimpla dack ingerul apare prea tirziu? Vor plange atunci cu tofii. Sangele Se va scurge si Inginar surdde, palid, Ar fi putut fi 5i realitate. ‘A urmat apoi cinematograful. Erau siptimanile de dinaintea Criciunului. Domnul Jansson, soferul arhibogatei ma&tusi Anna, invesmantat in livrea, ne adusese deja 0 multime de cadouri de Créciun, care fuseser’ puse, ca de obicei, in debaraua de sub treptele 20 ce duccau la etajul intdi. Unul dintre pachete imi trezea in mod special 0 curiozitate excesiva: era maron si dreptunghiular, iar pe hartia in care era impachetat scria ,Fersners". Accasta era 0 firmi de materiale foto, aflati pe Hamn- gasbacken. Acolo nu se vindeau numai aparate de fotografiat, ci si adevarate aparate de pro- iectie. | ‘Mai mult decat orice altceva imi doream un aparat de proiectie. Cu un an inainte fusesein pentru prima oard la cinema si vizusem un film despre un cal, cred c& se numea Frumosul murg. care fusese turnat dupi o renumiti carte pentru copii. Filmul rula Ia cinema Sture si am stat in primul rand in loja. Acesta a fost pentra mine inceputul. De atunci m-a cuprins un fior de care su mam mai Iccuit. Umbrele silentioase {gi indreptau spre mine fefele lor palide, adresin- du-se cu vocile lor neauzite celor mai tainice sentimente ale mele. Au trecut saizeci de ani, nimic nu s-a schimbat, 2 rimas acelasi fior. Mai tarziu, spre toamn?, m-am dus in viziti Ia un coleg de clas. Acesta avea un projector si cateva filme si ne-a invitat, pe Tippan si pe mine, ‘asa cum se cuvenea, la un’spectacol. Mi s-a per- mis si invartesc cu manivela, in timp ce gazda fi ffcea curte lui Tippan. Craciunul insemna pentru noi o explozie de distractii. Mama, cu o mani ferm&, se ingrijea de regie. In spatele acestei orgii de ospitalitate, prinzuri, rude sosite in vizit’, cadouri de Criciun si evenimente religioase trebuie si se fi aflat 0 cert. activitate organizatoric’. Ajunnl era la noi o sarbitoare destul de 1i- nigtiti, care incepea pe la ora cinci in biserict, ea rugieiunea de Criciun si continua cu o cink de oveselie abia tinut& in fru; erau apoi aprinse luminirile din bradul de Criciun, se citeau is- toricare religioase, dupi care eram trimisi la culcare din timp, deoarece a doua zi de dimi- neaf{ trebuia si mergem la slujba din zori, care pe atunci avea loc, in adeviratul sens al cuvan- tului, la ivirea zorilor. Inc nu se impirtiserk 21 darurile, dar era o seari vesel’, un palpitant prolog al festivititilor de Criciun. Dupa slujba din zori urma micul dejun de Criciun, cu lumé- niti aprinse si sunet de trompete. Tata, care-si indepliuise.obligafille protesionale, ‘gi chime roba sacerdotala cu haina de casi. ‘Era foarte Dinedispus si tinea un discurs improvizat in fafa oaspetilor, cinta un cintec compus de el insusi, toasta cu un pahar de rachiu, imitandu-si confratii si facindu-ne pe tofi si radem, Ma gin- dese deseori la jovialitatea si, lipsa lui de griji, a duiosia, amabilitatea gi exuberanta lui. Toate acestea puse att de usor in umbri de momentele in care era taciturn, grav, brutal, indiferent. Cred ci, mai tirziu, in amintirile mele, am fost, descori mult prea nedrept fat de tall meu. » Dupi micul dejun mergeam cu tofii Ta enleare gi dormeam cAteva ore. Preparativele interne trebuie si se fi desfigurat insi in continuare; la ora dow, cand incepea sk amurgeasci, era momentul cafelei de dupi-amiaz’. Usile ‘erau deschise pentru tofi cei care aveau plicerea si vini in casa parohiald ca si ne faci uriri de sir- batori, Mulfi dintre prietenii casei erau muzi- cieni de meserie, astfel ci, printre festivititile din dupi-amiaza Criciunului se afla de cele mai multe ori si un concert improvizat, Se apropia momentul -culminant al sirbatorii Criciunului si anume cina. Aceasta era serviti in spatioasa bucitirie, iar ordinea social era, provizoriu nerespectati. Toate felurile de mancare erau ase~ zate pe servante si rafturi acoperite cu fete de si. In timpul mesei erau imp&rtite darurile masi, de Criciun. Se aduceau cogurile pline cu daruri, tata se afla in exercitiul functiunii, cu trabucul si cu paharul de punci, se inmanau cadourile, se citeau poezii, care erau aplaudate si comentate, fiecare dar fiind insotit de 0 poezic. Acum vine povestea cu aparatul de proiec- fic: fratele meu a fost acela care L-a primit uu am inceput imediat si urlu, am fost bruf- tuluit, am dispirut sub mas&, unde am continuat si m& zvarcolesc si si tip. Mi s-a:spus ch macar 22 ‘Ssmi fin gura. Am dat fuge in camera copiilor, Gnjurand si blestemind, m-m gindit la un mo- ‘ment dat si fug de-acasi der, in cele din urmi, eatita supirare, am ado-mit. Petrecerea a continuat. Mam trezit seara, tirziu. De jos o auzeam pe Gertrud cAntand un’cAntec popular, veioza era aprinsé. Pe comoda inalt& strélucea usor un trans- perant cu ieslea si inchinarea magilor. Pe masa plianti, de culoare alba, printre celelalte cadouri Primite de fratele meu, se alla si aparatul de pro- ectie cu hornul lui indoit, ca lentila sa de alami, dine fasonati gi cu suportul pentru rolele de film. ‘Am luat 6 hotirare rapidi, lam trezit pe fratele meu si i-am propus un tirg. Lam oferit in schimbul aparatului de proiectie cei o suti de soldati de plumb pe care {i aveam. Deoarece Dag era posesorul-tmei mari armate de soldati de plumb, find permanent implicat in tot felul de actiuni rizboinice cu prietenti shi, am incheiat ‘un acord, spre satisfactia ambelor parti. Aparatul de proiectie era de-acum al meu. Nu era nicidecum o masinarie complicati. O Jampi de petrol constituia sursa de lumina, iar manivela se afla in legituri cu o roati dinfatt si cu o cruce maltezi. Pe muchia posterinark a carcasei de tabl& era fixati o oglinda reflectoare simpl&. In spatele lentilei se afla un suport pen- tra dispozitivele color. Tot din aparat- mai ficea parte gio cutie violetd. Confinea cAteva imagini pe sticla si o peliculi color sepia (35 mm). Filmul avea o lungime de aproximativ trei metri si era lipit la cele dow capete, formand un fel de banderol mare. Pe ram era 0 indicatie filmul se intitula Frau Holle. Cine era aceasté Frat Holle, nimeni mu stia, dar mai tarziu ne-am Limurit ci era vorba de o replick popular’ a zei- fei mediteraneene a iubirii A dowa zi dimineata am intrat in garderobul incipitor din camera copiilor, am asezat apara~ tul de proiectie pe o cutie de zahir, am aprins Jampa cu petrol si am indreptat sursa de lumind inspre peretele alb. Dupi aceea am pus filmul. 23 Pe perete apiru imaginea unei pajigti, Pe pajiste dormea o tAnirk’ femeie, imbricati in mod evident intr-un costum natioral, Am ince- put si invirt manivela. Acel moment nu poate fi descris; n-a putea si explic prin cuvinte surescitarea mea de atunei, dar imi pot aminti de mirosul metalului incins, de accla de nafta- lin& gi praf din garderob, de manivela din mana mea si de dreptunghiul tremurind de pe perete. ‘Am invartit manivela. Fata se ttezi, se ridica palin apoi se sculd incet in picioare, Ibi intinse wratele, se intoarse cu spatele si dispira inspre dreapta. Dack fnvarteam in continuare mani- vela, fata se afla din nou intinsk acolo jos, re- petand apoi cu exactitate aceleasi migciri dina- inte. ‘Se misca. Copilaria petrecuti in casa parohialfi a sana~ toriului Sofia: ritmul vieii cotidiene, aniyer- sirile, strbatorile religioase, duminicile. Obliga- fii, jocuri, libertate, ordine si sigurent&. Drumul Tung, intunecat,spre scoala, jocul cu bile 5i plim- barile cu bicicleta, prim&vara, serile de duminicd cu lecturile lor in fata semineului, toamna. Na stiam ci mama traia o iutire pling de Pasiune’ pentru un alt birbat si nici ch tata suferea de 0 grea depresie. Mama efa pé punctul de a desface cistitoria, tata ameninja cf isi ia viafa. Apoi sau impicat, hot&ranc si Amani fmpreun& ,,de dragul copiilor“, cum se spunea pe atunci. ‘Noi nu am observat’ nimic. din toate acestea sau foarte pufin. Intr-o sear de toamn’ m& aflam in camera lor, ocupat cu aparatul men de filmat. Sora mea adormise in camera mamei, jar fratele meu era afari pentru un exercitiu de tir. Deodati am auzit 0 cearti violent’ de la parter. Mama plingea iar tata vorbea cu o voce supirati. 24 Erau niste sunete inspimantitoare pe care nu Te auzisem niciodati pani atunci. M-am repezit pe trepte in jos si i-am vizut acolo, in hol, pe mama si pe tata discutind aprins. Mama’ in- cerca si-si apuce mantoul pe care tata il finea inch strdns. Dupi chtova clipe ea dkdu drumal -mantoului gi alergi inspre usa coridorului. Tata veni_in fafa ei, 0 impinse intr-o parte si se agezi in fata usii. Mama se repezi asupra hui gi incepuri si se Jupte. Mama il lovi pe tata peste fat iar cl o imbranci, izbind-o de perete. Ea fgi_pierdu echilibrul si cizu. In acel moment am fipat tare. Sora mea, trezit de atata giligie, api in capul scdrilor. Incepu imediat si pling’. fama si tata incetari bruse cearta. . _ imi amintesc insi desiul de vag de ceca ce sa Intamplat ulterior. Mama sedea pe sofa in camera ci; fi curgea singe din nas. fncerca s-o linisteasc&’ pe sora mea. Eu, stand in picioare, in ‘camera copiilor, cu ochii la aparatul de Proiectie, apoi cizind patetic in genunchi si Ppromitandu-i lui Dumnezsy ci-i voi aduce ca ofrandi att filmul cft si aparatul, daci mama si tata vor fi iardsi prieteni, Rugimintea mi-a fost ascultata. Interveni pastorul-sef, superioral tatei din parohia Hedvig-Zleonora, Parintii mei se impiicari astfel, iar arh/bogata noastra matusd Anna fi Ind cu ea in vacenfi intr-o lung’ cili- torie prin Italia. Bunica le finu locul si asa au fost_restabilite ordinea ji siguranta iluzorie. Bunica locuia mai tet timpul la Uppsala dar avea si o frumoasi casi de vari in provincia Dalama. Cand, la varsta de treizeci de ani, rimase Viduvi, impirti in dou’ apartamente Tuxoasa ei locuinfi de pe Tiddgardsgatan si ‘ocupi cinci camere, 0 bucitirie si o camera penira servitoare. Cand eram mic ca_locuia acolo impreuni cu domnisoara Ellen Nilsson, un fel de monument fir Varsti din provincia Smiland, care gitea bine, era exagerat de reli- giozsi iar pe noi, copiii, ne risfaja. Cand muri bunica, Ellen, iubitd si temuta totodata, con- tinvi si 0 serveasci pe mama. La varsta de sapte- 25 zeci si cinci de ani se imbolntvi de cancer la laringe, isi fficu testamentul, -igi arcnj camera, {gi schimba’ biletul de clasa a dova, cumpirat de mama, cu unul de clasa a treia si plect Ia sora ei Ja’ Pataholm, unde muri céteva luni mai tarziu. Ellen Nilsson, pe care noi, copii o numeam Lalla, a triit 1a familiile’ bunicii sj mamei mele mai mult de cincizeci de ani. Bunica i Lalla convietwiau int:-o simbiozi perfect din care nu lipseau greseli, morale, 51 impaciri, dar care nu era pusi niciodati in dis- cutie. Pentru: mine, acea locuint mare (poate nu chiar aga de mare) din linistite T¥dgards- gatan era intruchiparea siguranfei si a magiei. Numeroase ceasuri misurautimpul, lumina soarelui se plimba peste uriasele covoare verzi. Tovul dus subele de faian(a raspancea um mites plicut, un fel de vuiet se auzea in hornuri, iar usifele sobelor z4ngineau. Din cand in cfnd tre- cea pe stradi cite o sanie cu zurgilAi. Clopotal Domului bitea pentru slujbi sau pentru vreo fumorméntare. -Dimincafa si seart se auzea Sndepartat $i stins, clopotul de la biserica Gu nilla. Mobili striveche, draperii grele, picturi intii- necate. La capitul coridorului lung 3i intunecos se afla o incipere interesant’, cu patra’ giuri ficute in usi la niveltl podelei, cu_tapiserii rosii si un fron din mahon si plus, sculptat si smpodobit cu ornamente din alam?. Dowd sci- rife, acoperite cu cite un covor moale duceau fnspre tron. Dact ridicai capacul greu al scau- nului, puteai privi in jos inspre un abis de intu- neric $i mirosuri. Trebuia si ai curaj cash te agezi pe tronul bunicii. In hol se afla o sob& inalté de fier care ris pandea un miros special de cirbune ars si metal incins. Lalla, Yin bucitirie, pregtitea masa. de prinz, 0, hrinitoare supi de varzi. Mirosul pi- trundea, cald si intens in tot apartamental, contopindu-se, intr-o sintez4 total’, cu vagile miresme din camera misterioasi. 26 Pentru 6 persoani mick de staturi, care-gi plimba nasul incoace gi incolo aproape de podea, covoarele emanau un miros proasp&t $i puternic de naftalin’ care disparea in timpul lunilor de vari, cind stiteau strains rulate. In fiecare vineri, Lalla lustruia podelele parchetate cu o ceari alba si cu terebentin. Era un miros ame- titor. Podelele de lemn noduros, cu aschii, miro- seau a sipun de sodiu. Linoleumul era curdtat cu un amestec riu mirositor de lapte smAntAnit si apa. De cele mai multe ori oamenii se van- tur de colo pani colo ca infuzii de mirosuri: pudri, parfum, sipun, gudronat, ‘uring, sex, sudoare, pomada, murdiri} si miasme de manca- rari. Multi miros la modul cel mai general a fiinf& uman’, uni au mires linistitor, alfii dim- pulsiva, unul ameningiitor, Matusa cea grasi a tatei, Emma purta 0 peruch pe care si-o fixa cu un lipici special, pe chelic, Mitusa Emma mi rosea toati a lipici. Bunica mirosea a gli- cerini si api de trandafiri", un fel de api de colonie, care se cumpira de’ la farmacie. Mama emana ‘un miros dulce ca vanilia. Ori de cate ori se supira puful ci de tmastcioar& i se umezea putin si atunci ca emana xn miros metalic abia perceptibil. Favorita mea in privinta mirosnrilor era 0 bon tinari, usor schioap’i, rotofeie, cu pi- rul rogu, pe nume Marit. Nimicinu era mai fru: mos pentru mine decat si stau in pat in braféle ei ‘si simi lipesc nasul de cimaga ei aspri de noapte. O Tume de lumini, miresuri, sunete, cu totul disparuti. Cénd stiteam nemigcat in pat, inainte dea adormi, puteam si ma plimb dintr-o camera in alta. Observam fiecare aminunt, il stiam, il simteam. fn linistea din casa bunicii mi s-au trezit toate simfurilc si am hotirat si _pastrez pentra totdeauna toate acele senzatii. Unde a Himas totul? Vreunul din copiii ci mi-au mos- tenit senzatiile? Dar oare se pot mosteni senza- fille, tr&irile, judecigile? Foate ci zilele, siptimanile si Innile petrecute la bunica rspundeau permanentei mele dorinte de Iniste, regularitate, ordine. Imi jucam soli- ar tarcle mele jocuri, fri a stinjeni dapi vireo companie. Bunica stitea in suflageriz, la masa de scris, imbricata intr-o rochie neagri si cu sort larg cu ‘dungi albastre. Citea 0 carte, facea soco- feli sau scria scrisori. Penita scirtiia usor. In bucktirie se auzea Lalla trebiluind si fredonand ceva doar pentru ea. M& aplecam peste teatrul meu de pipusi, ridie&nd cu voluptete cortina din spatele careia apirea padurea intunecata a Scufifei Rosii sau salonul plin de lumina al Cenugiresei. jocul men punea stipinire peste scena populatii de imaginatia mea Intr-o duminick am avut dureri in git, am fost scutit de-a merge la biserici 1a slujbi si am rimas acasi, singur in tot apertamentul. Tarma era pe sfaigite si lumina soarelui apirea pi disparea cu miscirl rapide si. silentloase pe deasupra draperiilor si a tablourilor. In dreptul capului men se inil{a imensa masi din. sufra~ geri. Mi-am sprijinit spatele de urul din pi- cioarele arcuite ale mesei. Scaunele din jurul mesei precum si peretii aveau o tapiterie de piele aurie, innegriti de timp, emanand un miros de ceva vechi. In spatele meu o servanti se finilfa ca un castel, carafele de sticli si cupele de cristal sclipeau in lumina migcitoare. Pe perete, in partea stingi, atarna un ‘tablow mare cu case galbene, rosii si albe. Case risireau din apa albastri pling de birci mari Orologiul din sufragerie, care ajungea aproape pani la plafonul de stucatura, vorbea cu el insusi morocinos $i nepasitor. De ‘acolo de unde sti- team puteam privi in salonul in care totul era verde: pereti, covoare, mobile, draperii chiar ferigi si palmieri crescdnd acolo tot in vase ve © cimosteam pe doamna alb& yi goala, cu bra tele thiate. Stitea putin aplecata in fafi, privin- du-mi en un suras vag. Pe comoda pintecoasi cu feronerii i picioare aurii tickia un ceas aurit, sub un clopot de sticli. Un tanar cAntind la flaut, se sprijinea de cadran. Aproape lipit de ¢l se afla 0 doamn’ micuti, ca 0 palirie mare si 0 rochie scurt& $i infoiat’. Ambele figurine 28 érau aurite. Cénd bitea ora dowdsprezece, tani- ul cAnta Ja flaut iar fata dansa. Lumina soarelui strilucea puternic, fécind si scAnteie prismele in candelabrele de cristal, alunecdnd peste picturilz cu casele ce cresteau din apa, dezmierdand albul statuii. $i din now Bateau clopotele, si din nou fata de aur dansa jar b&iatul cAnta, doamna cea goali intorcea capul si-mi ficca ‘semn, Moartea isi tara coasa pe linoleumul de pe coridorul intunecat, o pre simjeam, fi vedeam craniul galben si surdsul, silueta neagri, desirati, conturanduse de cea alti parte a geamurilo: de la usa exterioara. ‘Vroiam s& privesc fafa bunicii $i_am inceput ‘s& scotocesc ca s& gisesc ¢ fotografie. In ea aparea bunicul meu, inginerul, bunica si ci trei fii vitregi, Bunicul “isi_privea cu méndrie tandra mireasi, barba lui inchist la culoare era bine ingrijiti, pince-nez-ul cy rama de aur, gulerul inalt, costumul de dimineapi. impecabil. Baie aveau o finut’ rigid’: tineri cu priviri nesigure sicu trisituri moi. Am Iuat o lupa si am inceput s4 studiez trisiturile fefei bunicii. Privirea ii era clark si thioast, fafa plinuti, barbia puter nic si gura energic’, in ciuda zmbetului com- plezent din fotografie. Avea paral des, de cu- loare inchis, pieptinat cu guija. Nu se poate spune ci era frumoast, dar intreaga ei infatigare radia 0 voinfi puternici, inteligenfé si umor. Nowa pereche de cisitoriti creea impresia unei puternice constiinfe de sinc: am acceptat aceste roluri si avem intentia sk ni le jucim pana la sfarsit. In schimb, fiii par dezorientati, Oprimafi, poate réevrititi. Bunicul si-a construit 0 locuinfa de vari in apropicre de Dufnas, unul dintre cele mai fru- moase locuri din Dalarma, cu vedere inspre rit, cdmpie, stine si inspre cupolele dealurilor cu licdririle lor albastrui. Deoarece iubea trenurile, a acceptat ca un drum de cale ferat& si stribatit Proprietatea Iui, pe un versant aflatcam la 0 sutl de metri mai jos de casi. Stitea deseori pe verandi mormiind daci trenurile treceau cu 2 punctualitate, tn fiecare directie cite patra, dintre care dowd erau marfare. "De acolo putea si vadi si podul de cale ferati de peste riu, 0 capodopets arhitectonicd, de care) era foarte indru. Trebuie si fi. stat si eu de multe ori acolo, in brafele lui, dar nu-mi mai amintese. De la el am mostenit degetele mele mici inco- voiate, poate si entuziasmul pentru locomotivele cu aburi. Bunica, dup% cum am mai spus, rimase viduvi de’tiniri. Se imbrica in negru iar pirul ise albise. Copiii se clisitoriri si plecari de acasi. Ea rimase singuri cu Lalla. Mama spunea odati ci bunica n-a iubit pe nimeni niciodata, fn afari de unicul ei fiu, Ernst. Mama incercase Si-i cAstige dragostea, striduindu-se si-i semene cit mai mult cu putingi, dar intrueAt ea erao fire mai slabi, incercarea ef egua. Tata o caracteriza pe bunica mea ca pe o muiere avid’ de putere. Nu era fireste, singural care_o judeca astfel. Cu toate acestea eu am petrecut la bunica cele mai frumoase zile din copiliria mea. Fat de mine avea 0 afectiune sever si o infelegere care se baza pe o buna intuifie. Aveam, printre altele, un ritual al nostru pe care bunica fl res- pecta’cu strictete. Inainte de cin ne asezam amndoi pe sofaua ei cea verde. Acolo ,discu- tam" timp de aproape o ori. Bunica povestea despre Lume, despre Viata, dar si despre Moarte (care pe mine ma preocupa in mod deosebit). Vroia si afle ceea ce gindeam, mA asculta cu atentie, trecea cu vederea micile mde minciuni sau uneori le denunja cu cate o ironie binevoi- toare. Mi ficea si m& simt persoani fireasct, adevirati, fri masci. " »Discutiile noastre” imi apireau Invaluite intr-um val de penumbri, intr-o senzatie de_inti- mitate pe care fi-o creeazi dupi-amiezele de iad. Bunica mai avea inci o calitate fermect- toare. fi plicea si meargi la cinema si, dact fil- maul nu era interzis copiilor (pe baza anunturilor 30 din pagina a treia a ziarului ,Uppsala Nya Tid ning’), ne ducea la film in acceast 2i far s& mai asteptim pana s&mbati sau duminict dup’- amiazi cum era obiceiul in familie. Bucuria noastr cunostea un singur impediment: bunica avea o pereche de galosi ingrozitori, din cauciuc si nu agrea deloc scenele de dragoste care mie, in schimb, imi plicean teribil. Ori de cite ori eroul si eroina isi exprimau sentimentele mult prea indelungat si mult ore gales, galosii bunicii incepeau si sclrfdie. Era un 2gomct oribil care se auzea in toata sala. Ne citeam unul altuia, ne povesteam istori- care inventate de noi insine si care, cel mai ade- ‘sea, erau povesti cu stafii sau cu tot felul de alte orori sau desenam ,omulefi", un fel de co- mics, Uinul dintre noi intepea si deseneze o ima- gine. Celflalt trebuia si continue cu o alt’ i gine si astfel sé contura actiunea. Desenam zile in sir asemenea ,actiuri",’ ajungind la patru- zeci sau cincizeci de imagini. Intre o imagine si alta scriam texte explicative. . . Obiceiurile din Tradgrdsgatan erau tot acelea din secolul al optsprezecelea (din timpul lui Ca- rol al XII-lea). Ne sculam de indat& ce focul incepea si duduie in sobele de faiant&. Era cam pe la ora sapte. Urma spilatul intr-o cada de tinichea plin& cu apa rece ca gheata, apoi micul dejun cu terci de ovaz si paine din Rin’ de se- cara. Veneau la rand efectuarea temelor date de 1 pentru acasi sub supravegherea bunicii. a ora unu, ceainl de dupi-amiazi, cu tartina cu unt. Apoi, indiferent de vreme, ieseam afar’, la aer. Plimbarea obisnuiti prin fata vitrinelor cinematografelor: Skandia, Fyris, Réda-Kvarn, Sloos, Edda. La ora cinci se servea masa. Dupi aceea erau scoase jocurile vechi pastrate din copi- Yiria unchiului Ernst. Urma lectura, Apoi rugi- ciunea de sears, cind se auzea bitind clopotul de la biserica Gunilla. La nou era deja noapte. Venise momentul s& stai intins si s& asculti linistea. Sd urmiresti luminile si’ umbrele pe care felinarul’ din stracé le arunca pe tavan. BY Cand furtuna de zipadi mitura sesul Uppsalei, felinarul se clitina; umbrele se migcau, in sobi focul duduie si lemnele trosneau. Duminicile mAncam la ora patru. Atunci venea la noi tanti Lotten. Locuia intr-un cimin pentru batrini misionari si fusese colegi de gimnaziu cu bunica; amndova s-au numirat printre primde studente din fari. Tanti Lotten plecase in China ca misio- nari, isi pierdu frumusetea, dinfii si un ochi. Bunica stia ci eu o giseam dezgustiitoare pe tanti Lotten, dar era de pirere ci trebuie simi * clesc. De accea eram agezat, in fiecare duminicd, Vangi tanti Lotten. Puteam si-i privese direct {in n&rile paroase de unde se vedea un muc gal- en, verzui. In afari de asta mai si mirosea a pipi uscat. Cand vorbea, proteza fi ckimpanea, isi tinea farfuria foarte aproape de fat si ples- chia cind minca. Uneori, din stomacul ei se auzea in surdini un ghioriit. : Aceasté persoani ‘respingitoare poseda to- tusi o comoari. Dup& cini si dup’ cafea, ea scdtea dintr-o cutie galben& de lemn un joc chi- nezesc de umbre. Se punea un ceasaf la usa dintre salon si sufragerie, se stingea lumina $i tanti Lotten isi incepea jocul de umbre (trebuie sf fi fost tare indeminatici): manevra mai multe figuri in acelagi timp $i interpreta tocte rolurile pe neasteptate totul’ devenea verde iar pesti stranii se migcau in adancul mirii. CAdeodati veneau in vizitk unchii mei, cu inspdimAntoarele lor sofii. Barbafii erau grasi, purtau birbi si vorbeau tare. Femeile aveau palirii mari si miroseau a zer si sudoare. MA fineam ‘cAt mai departe posibil. Trebuia s& te lasir ridicat in brate, strans, strutat, strivit’ si ciupit. Te vedeai expus chiar si celor mai indis- crete intimitafi: a seXpat micuful de fusta rosie siptiimina asta? S-a scipat totusi destul de des pe el in ultima s&ptimana. Deschide gura, lasi- mi s& pipii pufin sk vid dac& se misc ‘vreun dinte, da, iath c& e unul aici, daci reusesc si-] scot imediat capefi zece banuji (re). Am impre- sia. ck micuful se with crucig, priveste la degetul 32 meu, da, evident, unul din ochi scapt pe de 1i- turi, trebuie si ‘umbli cu o banda neagri, ca Pirafii. Inchide odati gura, fancule, prea alergi mai tot timpul de colo-colo cu gura deschisi, ai polipi, probabil, cine fine gura ciscati astfel arati ‘ca un protinac, bunici-ta trebuie sk te duci la operatie, nu-i bine s% alergi aga, eu gura deschisi, incoace gi incolo. Migcirile lor,erau baste, privirle nesigure. Femeiie fumau. fn apropierea bunicii transpirau de frick, vocile le deveneau stridente si agi- tate. Aveau fetele mackiate. Desi erau mame, nu aritau deloc a mame. Unchiul Carl era totusi altfel Imi amintesc de unchiul Carl stand pe sofaua cea vorde a bunicii $i cscultandu-i reprosurile. Era un birbat inalt,' masiv, cu o frunte largi, incruntati de suparare, in acele clipe. AVea 0 chelie pronunfat&, cu pete maronii. Pe ceafi ii atdmman citeva bucle rate. Urechile lui piroase erau rosii. Pantecul rotund {i atarna greu pe coapse, lacrimile ivite brusc ti abusiverd uli lari impaienjenind privirea lui blajin’ de un albastru inchis. [si tinea stranse intre genuncl mainile grisufe si moi Bunica, micufi si dreapti ca o luménare, stitea in fotoliul de larg& masa din salon. In- vartea intrana un degetar aflat pe arititornl de la mina ei dreapti. ‘Din cand in cand accentua cdte un cuvant, bitind cu degetarul in tiblia Incioasi a mesei. Fra tmbricati, ca de obicei, in negru siavea un guler alb prins cu o bro cu camee. Sorful, pe care-] purta zilnic, era alb cu dungi albastre. Parul ci alb si des strilucea in lumina soarelui. Era o zi rece de iar’, focul duduia in sob’ si ferestrele erau acoperite cu flori de gheafi. Ceasul din clopotul de sticl’ batu grébit doutsprezece lovituri si pistorita 33 dansa pentru pastorul ei, O sanie treeu. prin fata porfii: zurgSliii sunau, talpile saniei scdr- {dian pe’ pavajal de platra, ce auzean risundnd puternic copitele grele ale cailor. Stiteam intro camer alituratl, jos, pe podea. Unchiul Carl si cu mine tocmai termi- naserim de montat sinele pentru trenulefele mite de Criciun de la arhibogata tanti Anna. eodata in usd isi facu aparitia bunica si, cu un ton sec gi rece, il chem& la ea pe unchiul Carl. Acesta s-a ridicat oftind, gi-a imbricat jacheta si ia aranjat vesta peste’ pantec. Se asezari amndoi in salon, Bunica a inchis usa, dar aceasta se deschise iarisi. Puteam ur- urmiri totil ca pe scen’. Bunica vorbea, iar unchiul Carl asculta, stringindw-si buzcle groase si vinefii. Isi vari capul mare fot mai adanc intre umeri. Unchiul Carl imi era de fapt numai pe jumitate unchi, find fiul vitreg cel mai mare al buniel — doar cu cifiva ani mai tanir decat ca. Bunica era tutorele Iui. Era debil mintal, »nu prea in reguli la cap", incapabil si-si poarte singur de grijé. Mergea uneori Ia ospiciu dar, cel mai adesea locuia la doui doamne de varsti mijlocie care se striduiau din risputeri s&-1 ingrijeasci. El era devotat si afectuos ca un cine mare dar 0 data mers prea departe: intr-o dimineafa a iegit buzna din camera lu: rk pan- taloni si fa1& chiloti si sa repezit Ja tanti Beda, imbrifigind-o cu inflicirare sub un potop de popituri umede si cuvinte indecente. Tanti jeda nu a intrat nicidecum in panicd, ci cu mult calm, l-a strins tare pe uncbiul Carl de partea care trebuia, exact cum re:omandase medicul. Dup& aceea’a sunat-o pe bunica. Unchiul Carl era plin de cAinfi si gata de a izbueni in plans. Era de felul lui un om pasnic care mergea in fiecare duminici la biserica mi- sionaré, impreun’ cu tanti Aster si cu tanti Beda. In clegantal lui costum de culoare inchisi, cu privirea sa blajin& si cu frumoasa-i voce bari tonali, aproape ci ar fi putut fi unul dintre pre 34 icatori. Se oferea imediat s& dea’ o mani de ajutor ori de cite ori era ceva de facut, trecea drept un fel de paracliser ffir salariu, ‘invitat cu plicere la cafea in cercurile de prietene care se adunau laolalt& s& ccase impreund, si, in timp ce el citea cu glas tare, doamnele se dedican lu- crului de mana. De fapt unchiul Carl era un inventator. Luase cu asalt Oficiul Regal de Brevetare a Patentelor cu diverse desene si descrieri, insi firi prea mare succes. Din cele aproximativ o suti de pro- puneri doar dou’ fi fuseser’ acceptate: 0 masini care tXia cartofi in mod egal si o perie automat de closet. Unchiul Carl era extrem de suspicios. Se te- mea, mai cu seami, ci cineva ar putea si-i fure ultimele invengii. De de rost al replicilor, Actorii lenesi i-au adoptat evanghelia cu moti- vatia ci, pe parcursul repetifiilor, textul ar urma si ‘se dezvolte organic. Accasta ducea_in- totdeauna Ia situatii haotice: wii actori igi canosteau textul, altii na. Privirile gi gesturile nu se armonizau, intreaga coordonare a jocului devenind «un fel de chrpacealt. ‘Cea mai important sircin’ a unui actor este, ‘dup’ cum se tie, aceea de a se armoniza cu parte- nerul de joc. Firé un To nu existé un Eu, cum sa exprimat © persoani inteligent& Citese insemnirile dia jurnalul meu, datand dix perioada in care am hucrat la Un joc al vi- sults, 0 lecturi deloc incurajatoare. M& aflam inir-o stare proasti. Nelinigtit, ab&tut, obosit, mi durea goldul sting, durerea era permanent, diminetile deosebit de chinuitoare. Stomacul mi sabota si el, cu crampe gi diaree. O plictiseala ‘vein cu dezgustul imi acoperea sufletul ca 0 zdreanta jilava. a Ficeam insi tn aga fel incit nimeni si nv observe nimic din toate acestea. Ar fi o mare ereeall profesional si dai la iveala toate ne- mulfumirile personale in timpul lucrului. Tre- buie si ai o dispozitie sufleteascd constant si si fii plin de elan. Dimpotriva, surplusul de pli- cere creativé nedefinit’ nu poate fi objinut la comand’. Trebuie si te bazezi pe pregitire minufioasi $i si speri in timpuri mai bune. Cam cu 0 lund inainte de inceperea repetiti- ilor, Lena Olin mi-a solicitat o intrevedere. ‘Unma s& joace in rolul Fiicei lui Indra. Aflu ch se contaminase si ea de fertilitatea care bantuia teatrul. La premiera va fi ,probabil” cam in Juna a cincea. Copilul urmeazi si viri pe lume in august. Piesa nu mai poate deci fi jucati in etagiunea de toamn§ si, infmeAt necesita o distri- Dutie at&t de numeroasi, nu sunt oricum sanse nici pentru primavara urmitoare. N-am putea da decit cel mult patruzeci de spectecole. Situatia este intrucitva comick. Piesa mea tru televiziune Dupa repetifie relateazi despre tAlnirea nei tinere actrite (jucata de Lena Olin) — care acum trebuie s& interpreteze rolul Fiicei Ini Indra — cu un regizor in varst&, care monteazi Un joc al visului penta a ‘patra card. Ba anunt& c& asteapti un copil. Batranul regizor, care de fapt se apucase de lucru tocmai in’ vederea colaboririi cu tantra Bruise recunose in persoana lui pe redactoral cultural de la Svenska Dagbladet", care este si critic teatral totodati. Adaug atunci cu amabilitate fortati c& trebuie si inteleagt si sii se conformeze. In acelasi timp mi euprinde o dorinfa.irezistibila si-] brntalizez: vrea si fie profesional si vine la spectacol cu atatea minute intirziers. In_ plus mai are si lipsa de tact si-l asalteze pe’ regizorul spectacolului, cu pretentia de a fi introdus in sali, Se indepirteaz’; directorul teatrului, pre- viziind o lung& persecutie in pagina cultural din ,Svenska Dagbladet, aleargi dup birbatul indignat i-l trage in sali. Un episod insignifiant care-mi confirm’ de- finitiv ins& senzafia de proasti dispozitie total. Uleerul gi dezertarca primului sccnogmf, sarcina Lenei Olin, solufiile la care am recars contra vointei mele, jocul banal din timpul sepetitiilor, gtipa pe care am avut-o si starea de depresiune care a urmat, dificultatile noastre de naturi tehnici, ‘distributia rolurilor pentru Hamlet; ofensarea‘redactorului cultural. $i pe deasupra $i asasinarea lui Palme, ‘care, temporar sau poate chiar pentru totdeauna pune stridantle noastre intr-o. lumina diferita. Tot acest ansamblu de intimpliri, mai mici sau mai mari, mi ffceau si intuiese care va fi sfargitul. ‘Dupa repetitia general ne-am adunat intr-una din silile. de repetitié aflate “deasupra“Scenei Mici.” Am mancat tartine si am but sampanie. Atmosfera era veseli dar’ si melancolic tot- odati. Este greu si te desparti de cineva eu care ai petrecut un timp mai indelungat. Simt o afec~ fiume neputincioast fafi de acesti oameni.. Ti- ierea cordonului ombilical s-a produs, dar inc& se mai simte o durere in tot corpul. Vorbim despre Dirijorul ui Wajda, un film in care re- gizorul demonstreazii ci fara dragoste nu se poate face muzic&. In tensiunea emotional’ a momentu- lui suntom de acord cu tofii ci, desigur, se poate 60 face teatru fri dragoste, dar nti un teatru viu, care sk respire. Fart dregoste nu merge. Fark un Tw ou exist un Eu. Este adevarat cham triit momente de teatra strilucit, generat de o orgiastict, dar si ura inseamn& contact, iar dra- gostea este tot atat de lucid ca si ura. Am re- flectat impreuni la toate acestea gi am ciutat exemple, Luménirile de pe mask ard acum pélpaind, steatina picuri. A venit clipa si ne despirtim| Ne imbritisim gi ne strutim ca si cum mu ne vom mai intalni niciodati. Ce naiba; doar ne vedem si maine, ne spunem rizind. Maine este premiera. Pentru prima dati in viata mea profesional am deplans un insucces mai mult de patruzeci $1 opt de ore. In general te poti consola gin du-te ci s-au vandut toate biletele. Cele patru- zeci de reprezentafii de po Scena Mict au avut destui spectatori, dar aceasta n-a fost deajuns. Absurdul ranjeste sardonic! Atata cfort, durere, neliniste, oboseali, speranfi, pentru a ‘nu avea in cele din urm& nici o bucurie, Nici un folos. Vv Locuinfa de vari din- Dalama se numea »Vbroms"; ccea ce in dialectul regiunii Orsa in- semna_,a noastri”. Am sosit acolo in prima mea luni de via{X si _contimai si locuiesc acolo in amintirile mele. Este mereu vari. Uriagul mes- teacin cu trunchiul dublu fosneste, argifa se intinde tremuritoare peste munfi, oameni in haine usoare se plimbi de colo-colo pe tera: fecestrele sunt larg deschise, cineva cfnta Ia pian, Dilele de crochet se rostogolesc, trenul de marfil face manevre gi locomotiva puftie gros, in vale Jagara din Dafnas. Raul curge misterios de negra chiar gi in cele mai insorite zile, Jemnul de plat avanseazi ct miseiri circulate, cand domol, ind vijelios, miroase 2 lcrmioare, a m 61 roaie de furnici si a fripturi de vifel. Noi copiii, plini de zgarieturi la genunchi si la coate, ne scildim in ru sau in lacul din apropiere, Svarts- jon, invitand de mici de tot s& inotim, deoarece atAt raul e&t gi lacul au bancuri de nisip ingela- toare si fundul argilos fn care te pofi scufunda cu usurinfi. fae ‘Mama angajase ca boni o fatX de prin parfile Jocului. Se numea Linnéa, si, desi pufin cam tcut, era simpatica, plini de duiosie gi obis- nuith cu frafi gi surori mai mici. Eu aveam pe atunei sase ani si eram indragostit de zAmbetul ci vesel, de tenul ei alb si de p&rul ei bogat, blond-roscat. Ascultam de cel mai mic semn din partea ei si, ca si mi fac iubit, ii culegeam fragi pe care i le ofeream fngirate pe un fir de iarbi. Linnéa mi invitace of inot, fiind ea insisi o exeelentt inotitoare, Cand totam singari, doar ea gi cu mine, nu-gi mai punea costumul de baie, de altfel negru si urat, ceea ce apreciam in mod deosebit. Era inalti gi slab, cu umeri largi, pistruiafi si cu sini mici. Parul pubien fi era osu ca focul. Nicicind nu m-am scildat atat de mult ca in vara aceea. Imi clingineau dinfii si mi se fnvinefeau buzele. Atunci ea ficea un cort dintr-un cearsaf mare de baie, in care ne incil- zeam améandoi. . Intr-o sear de septembrie, pufin irainte de a ne intoarce la Stockholm, am intrat in bucati- rie, Linnéa stitea asezat% léngi_masi. Nici micar nu-gi diduse silinfa si aprind’ lampa cu petrol. In fata ei se afla 0 ceagca cu cafea. [si finea fruntea sprijinita in mAini si plangea amar- nic, dar in linigte. M-am speriat si am imbri- tisat-o, dar ea m-a indepirtat, Nu mi se mai intamplase asa ceva pind atunci si am inceput 51 en si plang, deoarece total mi se pArea foarte trist. As fi vrut si inceteze cu plansul si s& mi consoleze. Dar ma ficut-o. Ma ignora pur $i simplu. : Cand am plecat din Varoms, citeva zile mai tarziu, ea nu ne insoti si la Stockholm. Am 62 intrebat-o atunci pe mama de ce nu vine si Linnéa ca noi, ca intotdeauna, Am primit un raspuns evaziv. Patruzeci de ani mai térziu am intrebat-o pe mama ce se intimplase de fapt atunci cu Lin- néa. Am aflat c& era insircinat’ si ci birbatul fgi megase paternitatea. Intrucit o familie de preot nu putea cu nici an chip si find in servi- ciul ei 0 servitoare insircinati, tata s-a vazut constrans sk 0 concedicze, in pofida protestelor energice ale mamei. Bunica a vrut st intervin’ gi si 0 ajute, dar inte timp fata. dispiruse. Peste clteva luni a fost gisitd lingi podul de cale ferati. Era infepenita sub un tranchi de co- pac scufundat si la frunte avea o rani adinci. Politia credea ci se rinise cind s-a aruncat de pod. Statia Dufnas consta dintr-un edificiu de earimid’ rosie, cu colfuri albe, un closet cu dow’. usi, pe care era scris ,Barbati" si respectiv »Femei, dowk semafoare, dou’ lini moarte, un depozit de marfi, un Peron pavat si o pivnita de pimint, pe al cirei acoperis cresteau fragi. Linia ferat& principalk ducea, intr-o curbi usoari, pani in varful indltimilor Djurmo, tre- cind pe Mngi Véroms, care se putea vedea de la gard. Cam la 0 sut& de metri inspre sud, raul ficea 0 curb& ampli, numiti Gridan, un loc periculos, cu vartejuri adanci de apa si cu stanci Inalte i ascufite, Dearupra cotului pe care il ficea rhul se inil{a podul de cale ferati, avand pe partea dreapti un trotuar strimt. Era inter: sk treci pe pod. Nimeni ins nu tinea seama de interdictie, acesta find drumul cel mai scurt pan Ja Svartsjén, cu apele lui bogate in_ peste. Seful de gar se numea Ericsson. Locuia in clidirea Biri de douazeci de ani, impreund cu sofia lui, are avea gust. Erau privifi in sat drept nou. venifi si ca atare tratati cu neincredere. Exista © ticere misterioast in jural Unchiului Ericsson Primisem de la bunica permisiunea_si-mi yetree 0 parte din timp la gai. Pe Unchiul Eriesson nu-] intrebase nimeni, dar el mi trata ci o amabilitate distrati. In biroul Iui mirosea 63 afum de pip’. Muste adormite bazdiau pe la fe- restre, cand si cind se auzea zgomotul telegra~ fului care scotea. cite 0, band& subtire’ plin& de puncte $i linii. Unchiul Ericsson statea aplecat Ta masa lui de lueru, scriind ceva in nigte c&rti hegre sau sortind frabturile. Din cind in cand, cineva din sala de asteptare batea la fereastra ghigeului, corind si cumpere un bilet de cAlito- Tie pana’ la Repbacken, Insjin sau Borlange Era 0 liniste aseminitoare celei eterne si cu si guranfi tot la fel de solemn’. Aveam gnja si nu deranjez cu vorbe de prisos. Telefonul suna pe neasteptate: 0 scurt co- municare. Trenul de la Krylbo plecase din Lann- heden, Unchiul Ericsson bombinea ceva drept vispuns, isi punea sapca de la uniforms, igi lua steguletul rosu, iegea afark si invartea manivela semaforului dinspre sud. Nu se zirea nic: fipente. Lumina puternict a soarelui incingea peretele depozitului de marfi si liniile de cale ferat’, in aer era un miros de catran si de fier. De jos, dinspre pod, se auzea raul vuind. “Arsita tremura peste traversele p&tate de ule pietrele scinteiau. Liniste 5i asteptare. Pisica diforma a unchiului Ericsson se tolinea comod pe drezini. Locomotiva se auzea_pufsind in departare, a curba de dinainte de Langsjén, trenal aparea la orizont ca 0 pati neagri pe verdele intens, mai inti faré nici un zgomot, dup’ care, ime- diat, cu un_vuict care devenea din ce in ce mai puternic. Trecea apoi peste pod, iar bubuitul devenea mai profund. Macazele’ trosteau, pi- mantul se cutremura, locomotiva trecea cu 0 vitez’ tot mai mare, vajaind pe ling peron si scotand ritmic nori ‘de fam pe cog. De la pis- toane se indlfau aburi. Vagoancle’ huruiaw, 1é- sind curenti de acr in urma Tor, rofile se loveau cu zgomot de incheicturile sinelor, pamdntul se cutremura. Unchiul Ericsson il saluta pe meca- jcul de locomotiva, care ii nispundea Ja randul sku. Dupi citeva clipe 2gomotul se atenua. Tre- nul se afla acum la curba, de langi Varoms, 64 dispirind sub munte si fluierand Ling’ fabrica de cherestea. Apoi linistea se astemea din nou, Unchiul Ericsson invartea manivela. telefonului si spunca: ,,Plecat din Dufnis la doua si treizeci si trei. Linigtea era acum deplini. Nici m&car mustele nu se mai auzeau baztind la fereastri. Unchiul Ericsson se retrigea sus in locuinfa lui ca si ia pranzul gi si tragi un pui de somn pani cand, cam intre patru st cinci, urma s& treack marfarul de sud. Nu venea niciodati la ora fix’, fintrucat schimba vagoanele aproape in fiecare ark. Pe drumul in pant’ urcind inspre statia de cale ferati se afla o fiesirie al cirei proprietar seamjni cu 0 c&petenie mongol. Este cisitorit cu femeie inc’ frumoasi dar epuizati de munca, pe nume Ilelga. Au miul}i copii si locuiesc in dowd, cimfrufe deasupra fieritiei, Desi este mereu dez- ordine, te simfi bine lk ei, Fratele meu si cu mine ne jucim cu plicere cu copiii fierarului Helga il ‘alipteaz pe cel mic. Cand baiefelul este situl, ea il cheam? pe celilalt fi al ei, Prietenul ‘meu de joacd, care este de aceeasi varstd, cu mine: Haide, Jonte, vino si-fi ici porfia". Imi privesc plin ‘de invidie prietenul care so ageazi_gribit inte genunchii mamei ui. Aceasta ii intinde sdnii ei Voluminosi, iar el se apleack sugand cu lMcomie. Intreb daci pot si cu si gust dar Helga rade si-mi spune ci trebule mai inti si-i cer voie doamnei Akerblon. Doam- na Akerblom este bunica. Imi dau seama, ru- sinat, c& mi izbesc din nou de una dintre acele Teguli de neinfeles care, in num&r din ce in ce mai mare, imi sti in drum. O imagine de o clipi! Stau intins in patul mez cu tdblid inalte.. Este seari, ‘veioza’ este aprinsi. Mi joc, plin de voluptate, cu un carat pe care il aps cu toati puterea. Il string intre maini, Este moale, flexibil si cu un miros fami- iaz. {1 arunc apoi brusc pe podea si o strig cu insistenf& pe Linnéa, bora noastri. Usa se des- chide si apare tata,’ mare si intunecat in fafa luminii de pe hol. Arati inspre cirnat si mi 65 fntreab’ ce a intimplat. Ridic privirea sii rispund — in timp ce inima imi tremurk ~ ci nn s-a intémplat absolut nimic. Scena urma- toare m-am scipat pe mine si acum stau pe oala de noapte aflatd pe podea, in mijlocul camerei, urland cat ma fine gura. Lumina este aprinsi si Linnéa schimb& lenjeria din patul meu, cu misc&ri netvoase. Secrete. Taceri bruste. Vagi indispozitii fi- zice. Sunt toate acestea mustriri de constiinf&? Precum spune Fiica Iui Indra in Un joc al visw- lui! Ce-am facut? m& intreb ingrozit. Sti tu Snsufi mai bine decat oricine altcineva, rispunde Autoritatea. Da, desigur, am pacatui:, exista intotdeauna cite 0. vin’ nedescoperit’, care-fi mistuie sufletul. Ne-am ghemuit léngé closet ca sf spionam pe la spate. Am furat stafide diu dulapul cu mirodenii. Ne-am scildat in varte- jurile adnci de lang’ podul de cale ferata. Am farat maruntis din paltonul tatei. L-sm hulit Dumnezeu, schimbandu-i numele cu cel al Batanei, cand spuneam rugiciunea: Satana bine- cuvanteazi-ne si apiri-ne, intoarce-{i privirea inspre noi si di-ne nov’ de... i", adick fra- tele meu $i ct mine, unifi din cand ‘in cand in actiuni comune dar, ‘cel mai adesea, separafi de 6 uri mistuitoare. Dag era de parere ci eu mint, mi eschivez, si reugesc si scap nepedepsit. Tot- odati mai spunea cX sunt un risfajat, fiind, favo- ritul tate. La randul meu, consideram ci fra~ tele meu, cu patru ani mai mare decit mine, se bucura de privilegii nejustificate: astfel elavea voie si stea pant seara tarziu, putea si vizioneze filme interzise copiilor sau putea sh m8 bat’ ori de cAte ori avea chef. Abia mai tarziu am infeles c& el era permanent expus aversiunii pline de gelozie din partea tatei. Ura dintre frafi a dus aproape la fratricid. Dag m& maltrata brutal iar eu am jurat si ma r&zbun. Cu orice pref. ‘Am luat o carafi grea de sticla si m-am urcat pe un scaun in spatele usii de Ia camera noastri din Varoms. Cand fratele meu a deschis usa, Lam lovit zdravin cu carafa in cap, Aceasta s-a 66 spart, fratele meu s-a piibugit la podea in timp ce sangele fi iegea siroaie dintr-o rani adAnct. Camo unk mai ‘tirziu sa nipustit asupra mea, ludndu-m& prin surprindere si rupandu- sai doi dingi din fa, Am teactionat mai tArziu dandu-i foc la pat in timp ce dormea. Focul sa stins singur dupi_ care, temporar, ostilititile dintre noi incetari. In vara anului 1984 fratele meu impreun’ cu sofia lui grecoaici, au venit si-mi fack o viziti la locuinfa noastri de pe insula Faro. Avea 69 de ani gi se pensionase din funcfia de consul general. Isi mentinuse serviciul cu tenacitate, in pofida unei grave paralizii care il lovise cu ‘ani in-urm’, Acum isi mai putea misca doar capul, respira. gdffind, iar cind vorbea era grea sii infelegi. Am petrecut zile intregi impreuni, a- mintindu-ne de copilirie. t El tsi aducea aminte mult mai multe intam- pliri decat mine, vorbea de ura lui fati de tata si de atasamentul puternic fafi de mama. Pentru el, ci crau inci piringi: fiinte mitice, \caprici- case, dificil de infeles, gigantesti. Incercam s& parcurgem din nou, cu ochii minfii, c&rari aban- donate si ne priveam corsternati: doi domni in varst’, plimiditi de avclayi pautec, uflali acum la o distanfi de neparcurs unul de cel&lalt. Antipatia noastri reciproci disparuse dar Hisase Jocul unui vid. Nu exist intre noi nici un fel de contact, nici un fel de efinitate. Fratele meu dorea si moard dar in acelasi timp se temea de moarte. O bund dorinta ce viafi ii mentinea plimanii si inima in stare de functionare. Mai sublinia si faptul c& oricum n-ar avea nici o sangi ca si se simicid& intrucdt nu-gi mai putea migca mAinile. Acest om puternic, arogant, inte- ligent, care a infruntat mereu ‘pericolul sia clutat Iupta, acest birbat care a stiut si guste din plin plicerile vietii, fiind un ‘pescar pasio- nat, un mare colinddtor de piduri, s-a dovedit totodati un om dur, lipsit de scrupule, egoist dar si plin de umor. Servil faf& de tata, cu toate 67 cA fl detesta. Legat de mama, in cluda incercd~ rilor de-a se clibera gi a extenuantelor conflicte dintre ei. Pentru mine boala fratelui meu este de inte les: paralizat de furia sa, paralizat de dou’, per~ sonajé coplesitoare, umbrind totul in jurul Jor, sufocante si de nepitruns: tata si mama. Poate ci ar trebui mentionat aici si dispreful sin absolut fat de arti, psihanaliaa, religie si orice valt& realitate spiritual’. Era un birbat intru totul rational, vorbea curent sapte: limbi si citea cu precidere opere istorice 3i biografi politice. Pe lingt aceasta igi inregistra auto- biografia pe band’ de magnetofon. Am pus si se transcrie acest material : au rezultat opt sute de agin serise in intregime intr-un stil sec, 20. fetaitor, academic. Sunt si edteva excepfii: despre sofia lui povesteste in cuvinte simple, directe. La fel sunt gi alte c&teva pagini despre mama. In rest totul este superficialitate, sar- casm, indiferenfa joviala : viafa este ca un roman de aventuri firi nici un suspans. In toate cele t sute de pagini nu se giseste nici m&car un Singur rand despre boala lui. Nu se lamenteazi niciodati dar isi disprefuieste propria soarti. Sia infruntat durerea si umilinja fizici cu 0 heribdare furioasi si a avut grija si se fact sufi cient de antipatizat, incdt niminui si nu-i mai treack prin minte ‘sil compitimeasc’. Gi-a sirbitorit cea de a saptezezea aniver- sare dind o petrecere la ambasada din Atena. Deoarece era foarte slAbit, sofia lui il sfituise S& contramandeze petrecerea. El a refuzat sia tinut in onoarea oaspetilor un discus strilucit. Cateva zile mai tArziu a fost dus la spital unde isa aplicat un tratament gresit; a murit dup& Jungi crize de sufocare. In tot acest timp a fost lucid, fir inst a putea sk vorbeascii, deoarece i se ficuse 0 traheotomie: Neputind comunica, a murit farios si redus la mufeni Cu sora mea, Margareta, ma impiicam foarte bine, Desi era cu patru ani mai micd decat mine, 68 ne jucam amandoi cu mare plicere cu papusile, inventand intampliri complicate care se derulau in teatrul ei de pipusi, ingenios construit. Intr-o fotografie din albumui de familie vad o figuri rotunjoars, cu pirul foarte blond si cu 0 larg deschisi, speriati. Toatt fiinfa ‘ei exprima sensibilitate, de la gura catifelat’ pana Ja nesi- guranfa mAinilor. Era iubiti cu ardoare de ambii parinfi si incerca si raspundi acestei adorafii, striduindu-se si fie copila dulce, capabili si-i compenseze pentru cei doi fii greu de strunit. Amintirile mele din copilirie despre Mar- gareta sunt palide si destul de greu de prins. Am construit un teatru de pipusi. Ea cosea rochiile, cu vopscam decorurile. Mama era 0 spectatoare plink de ribdare si de interes si ne diruise 0 cortini. de catifea frumos brodati. Ne jucam cumingi si linistifi. M3 simgeam mult mai bine cu sora mea decat-cu fratele meu. Nu cred si ne fi b&tut sau mfcar si ne fi certat vreodati. ‘Cand aveam unsprezcce ani, iar sora mea sapte, am locait intr-o varl la Lingangen, lang Stockholm. Mama suferise o operatie grea $i trebuia si rimani pentru citeva luni Ja spitalul Sofia, unde fusese internalg. Tata vroia si ne aibé in preajma lui, asa cé angajase pentru noi © guvernanti blind’, ‘care do fapt era inva{’- toare. Sora mea si cu mine eram lisati singuri, cea mai mare parte a timpalui, tinandu-ne reci- proc companie. De vili mai apartinea si 0 casi veche, pentru baie, care didea spre ap’. Era compusi dintr-un vestiar si o inckpere exteri- oara fri acoperis, dar cu un bazin de inot. Stiteam acolo ore in sir jucindu-ne jocurile noastre vag vinovate. Brusc, fri nici o expli- catie si fAri si ni se punt nici 0 intrebare, ni sa interzis sé mai ramanem singuri in acel loc. Margareta a devenit din ce in ce mai acapa- rati de relatia ei cu pirintii si astfel am pierdut jul cu ea. La nowasprezece ani am plecat de acasi si de atunci am vazut-o rar. Margareta sustiae ci mi-ar fi aritat odata o incercare lite- rara de a ei pe care, in juvenila mea lipst de 69 judecatt, i-am desfiinfat-o cu criticile mele. De fapt nu-mi amintesc deloc de aceasti intamplare. In prezent Margareta scrie din cind in cind cate carte. Daci am infeles-o bine, viafa ei trebuie sh fil fost un iad. Vorbim ocazional la telefon si odat’, absolut intamplitor, ne-am intAlnit la un concert. Fata ei chinuit& si vocea ei stranie, lipsiti de orice nuan{i, m-am speriat si m-au indispus profund. Mise intémpli uneori si m& gandesc la sora mea cu scurte, dar durcroase mustrari de constiint’. Incepuse si scrie in secret. Nimeni nu avea voie si vada ce crease. In ccle din urma gia luat inima in dinfi si mi-a dat mie si citesc. ‘Eu insumi aveam mari ezitari: ca tanir regizor, ‘care promitea, fusesem primit favorbil, dar ca reriitor fuceeem pur 1a 2id. Seriam prost, afectat sub evidenta influent a Jui Hjaltar Bergman si Strindberg. Descopeream acum acelagi stil for- fat si acceasi manieri bombastici in. incercarile literare ale’ surorii mele si i Je-am condamnat Ja moarte fiiri si mi gindese cX acesta era unicul ei mod de a se exprima. Dupi spusele ei, din acel moment a incetat simai scrie. Nu stiudact a facut-o ca si m& pedepseasc’, sau ca si se auto- pedepseasc&, sau pur si simplu din lipsi de curaj. Vi Deciaia mea de a Misa deoparte aparatul de filmat a fost lipsiti de dramatism si la ea am ajuns in timp ce lucram la Fanny si Alexander. Nu stiu daci trupul i-a dictat sufletului ce tre Duie’ si faci sau daci sufletul a fost accla care mi-a influentat trapul, cert este faptul c& handi- capurile fizice deveneau tot mai greu de invins. In prim&vara anului 1985 mi-a venit o idee ademenitoare — sau cel puin aga mi se plrea pe atunei — pentru un film. Voiam sk m3 apropii de filmul mut, aveam de gind si realizez sec- 7 vente lungi, fark dialog $i fara alte efecte acus- tice si consideram ci am gisit astfel, in sfargi omodalitate de a termina cu filmele mele sonore. ‘Am inceput imediat si scriu scenariul. Melo- dramatic spus, Inspiratia se pogorise inc o dati asupri-mi, plicerea era din nou prezenti, Zilele imi erau’pline de acea satisfactie secret care ‘constituie. dovada unei viziuni solide. ‘Dupa trei siptimani de munci intensi m-am imbolnivit grav. Corpul imi reactiona cu tulbu- vari de echilibru si crampe. Eram parci otrivit, coplesit de anxietate si de dispret fat’ de starea mea jalnicd. Mi-am dat seama ci mu voi mai putea si fac vreun film niciodat’, ci trupul ‘meu refuza si mai colaboreze in acest scop $i ch permanenta tensiune care insofeste munca la un film devenise ceva de neimaginat si cl era deci un lucru care tinea deja de trecut. Am lisat deoparte manuscrisul scetariulai meu despre cavalerul Finn Konfusenfej (cel_,ce colinda de colo-colo $i giseste mereu calea"’, un personaj din cdrfile pentru copii, transformat de mine intr-un bitrén producitor de filme mute, necu- noscut de nimeni si ale cfiri filme, pe jumatate distruse, sunt descoperite in nenumérate casete de tabla cu ocazia restauririi unei vile de Ja fara. Intre secventele din film exist u Tegatura care cu greu poate fi stabiliti. Un expert in limbejul surdo-mutilor incearc& Si citeasci pe buzele actorilor cea ce spun, pentru a le interpreta replicile. Secvenfele sunt apoi asezate in’diverse succesiuni, obfinandu-se astfel’ intrigi diferite ale actiunii, Proiectul implic& din ce in ce mai multe persoane, ia amploare, se extinde, devenind tot mai costisitor, tot mai greu de utilizat, de manevrat. Intr-una din zile ia foc totul, ard atat originalele de nitrat cit si copiile de acetat, un depozit intreg se preface in fum, Usurare general’ Toati viata m-am chinvit cu ceea ce se nu- meste un stomac nervos, o neplicere pe cAt de Fidicoli pe atdt de umilitoare. Viscerele mele mi-at sabotat stridaniile cu 0 ingeniozitate 1 inepuizabili, adesea sofisticat8. Sccala_a fost ast{cl entra mine un chin nefntrerupt, intrucdt nu puteam si prevéd niciodat& cind ma vor apuca crizele. Sk te scapi tn pantaloni pe-ne- asteptate este 0 experient& traumatizanti. Nu este nevoie sh {ise intample de mei multe ori pentru ca si-{i faci permanent griii In decursul anilor am invifat ritditor si-mi inving durerile, astfel incdt si-mi pot vedea de lucru fark tulburliri prea cvidente. Este ca si cum a5 adaposti un demon riuvoiter in partea cea mai sensibili a trapnlui meu. Cu severe ri- tualuri il pot tine sub control. Puterea Ini a fost zdruncinati: tocmai datoriti faptului ci ew am fost acela care a decis asupra acfiuni‘or mele, nu el. Medicamentele nu ajuta pentru ci orl pro- voaci 6 stare de apatie ori actioneazt cu intar- ziere. Un medic inteligent mica reoomandat si imi accept handicapul si si incerc s& m3 adaptez. Asa am §i flicut. In toate tcatrele in care am lu- crat 0 perioadi mai indelungat’ am solicitat si mi se punt Ja dispozifie o foaletd personals Aceste toalete constituic, poate, contributia mea cea’ mai durabil% la istoria, teatrului, De mai bine de doutizeci de ani sufir de insom~ nii cronice. Nimic dauniitor in sine, poi si o scofi la capit chiar si cu un somn mult mai scurt decat crezi cX fi-ar fi necesar. In orice caz cinei ore de somn imi sunt mai mult decat suficiente. Ceea ce te epuizeazi de fapt este vulnerabilitatea. Ia care eti expus in timpul nopfii, propor{iile modifieate, faptul ca iti vuieste continua capul gindindu-te la situafii stugide sav umilitoare si regretand riutifi involuntare sau deliberate. Deseori stoluri de pisiri negre vin si-mi fini companie: anxietate, furic, rusine, regrete $i plictiseald pani la dezgust. Exista ritualuri $i pentru insomnie: schimbi patul, aprinzi lumina, citesti o carte, asculti muzict, m&nanci biscuiti si ciocolata, bei api minerali.O tablet, de valium luati la timp peate avea un efect extra- 72 ordinar, dar poate fi si aociv’, provocindu-ti irascibilitate si o spaim& accentuata. O a treia cauzi a deciziei mele a constituit-o varsta, fenomen pe care nt-l privese nici cu re- gret nici cu ‘plicere. Rezolvarea problemelor devine un Iucru foarte complicat, scenariile iti creeazi nelinisti tot mai mari, luarea de decizii necesiti un timp indelungat, dificultitile prac~ tice neprevizute te paralizeazi. - O dat’ cu starea de extenuare devin tot mai pedant. Cu cit sunt mai obosit cu atat sunt mai greu de multumit si devin mai morociinos..Sim- furile mi se ascut la maximum $i peste tot des- coptr gregeli si neglijenti. Examinez la singe filmele si producfiile mele scenice din ultimii ani si descopar ici si colo cum dorinja mea de perfecfiune a ucis viafa $i spi- ritul. In teatru pericoul nu este atat de mare, acolo imi pot supraveghea slibiciunile si, in cel mai niu caz, actor mf po sei corecta, tn film totul este irevocabil. Fiecare zi-de turnare in- seamni inci trei minute terminate dintr-un film. Totul trebuie si prind’ viati, sh respire, si fie © creatie. Uncori simt cu certitudine, aproape fizic, cum un monstru dit -vremuri imemoriale, pe jamitate animal, pe jumitate om, se miscl inl&untrul meu si cum sunt pe cale’si-i dau nas- tere: intr-o dimineati mestec 0 barb& aspri si dezgust&toare, Si simt in corpul meu ‘membrele slabe si tremurdnde si ii aud respiratia gafaita. Presimt un amurg care nu are nimic de-a face cu stingerea. Visez uneori ci imi cad dinfii si ci scuip resturi de colti gaibeni, stricati. ‘MA retrag mai inainte ca actorii si colabora- torii mei si’ poath descoperi monstrul si si fie enpringi de dezgust san de compasiune, “Am vi- zut prea mulfi colegi cizdnd in mane} asemenea uunor saltimbanci sfarsifi, plictisifi de plictiseala pe care o rispandesc in jurul lor, fluierati sau {Aréti afari din lumina rampei de citre ingri- jitorii circului, compatimitori sau dispretuitori. Imi iau p&liria, cici inci mai pot si ajung Ja etajera pe care se afldeceasta si inci imi mai B pot face iesirea singur desi mi doare goldul. Cand ai ajuns la bitrinete creativitatea inceteazd si mai fie un lucru de la sine infeles. Ea actioneazi periodic si nu o posezi la nesfarsit ca si sexuali- tatea care dispare incetul cu incetul. Aleg 0 zi de filmare in ianuarie 1982. Conform insemnarilor din jurnalul meu este o zi geroasi — minus donzeci de grade Celsius. Ma trezesc ca de obicei la ora cinci, adic sunt trezit, sunt smuls ca dintr-o spirali, din somnvl meu cel mai adane, de un spirit riu. Acum sunt complet treaz. Pentru a combate isteria. si sabotajul Viscerelor, m8 ridic imediat in picioare si réman cAteva clipe nemigcat pe podea, cu ochii inchigi. Trec in revista starea mea actual: cum imi simt corpul, cum stat cu spiritul, dar mai ales ce trehuie sk reroly astizi. Constat ck am nasul fnfundat (din cauza aerului uscat), testicolul sting ma doare (probabil cancer), imi d& de furck $i incheietura soldului (ca de obicei), aad un tiuit in urechea mea bolnavi (neplicut dar_nimic ingrijorator). Inregistrez si faptul cA isteria este sub control, ci teama de o eventual crampi de stomac nu este prea mare, cli activitatea acelei zile consti in realizarea scenei dintre Ismael si Alexander, ci m& tem ca nu cumya scena Tespece tiv sh nu depliseascd capacitatea de interpretare a. tinfrului si indriznetului meu protagonist, Bertil Guve. ‘Iminenta colaborare cu Stina Ek- Dlad imi di inst o senzatie de plicuta asteptare. Prima inspectie a zilei se incheie astfel, cu un mic dar pozitiv profit: daci Stina este la’ nivelul asteptarilor mele, atunci mA descurc si cu Bertil- Alexander. “Am pus deja Ia punct dout strategi: ‘una cu actori de aceeasi valoare gi o alta cu un actor principal si cu unul secundar. Totul depinde acum de felul in care reugeam st ne pistrim calmul. La ora sapte sofia, mea, Ingrid gi cu mine ne Ivim micul dejun intr-o ticere afectuoast. Stomacul imi este linistit si mai are la dispozitie inc 45 de minnte ca si-mi fac viata un iad. In timp ce astept s& vid cum are de génd s& reac- 4 fioneze, mi apuc si risfoiesc ziarele de dimi- neafi. La ora opt fari un sfert soseste o magin’ ca sh mi duct la studio, care, la aceea vreme, se afla la Sundbyberg si cra proprietatea firmei Enuropafilm. Aceste studiouri, cindva att de renumite, se afléacum'in declin. Ele produc in principal casete video. Personalul rimas din perioada in care se facea film este dezorientat si descurajai Studioul propriu-zis este murdar, cu 0 izolatie fonici defectuoasi, prost intrefinuti. Sala de spectacol, care la. prima vedere apare comic de luxoasi, se dovedeste 2 fi, de fapt, inutilizabild, Proiectoarele sunt ‘mizerabile si nu asiguri nici claritatea nici stabilitates imaginii, sunetul lasi de dorit, ventilatia nu funcfioneaz’ iar mocheta este plin’ de pete La ora noua fix incepem filmfrile, Este im- portant si fim eu tofii punctuali. Discufiile si incertitudinile trebuie si rman in afara acestui cere interior de concentrare. Incepind din acest moment suntem -o masiairie complicati, dar care funcfioneaz’ uniform, eu scopul de a produce imaginii vii. Activitatea intr repede intr-un rtm Ii tit; intre noi domnesc relatii de inctedere di- recti si lipsiti de complicayii. Singurul luera care ne deranjeazi in aceast& zi este proasta izo- lafie fonica gi lipsa de respect a celor aflafi afard, fati de Himpile rosii aprinse pe coridor si prin alte inciperi. In rest, 0 zi de bucurie temperati. Chiar in primul moment am simfit cu tofii extra~ ordinara afinitate a Stinei Ekblad cu personajul Ismael, cel bitut de soartt. Dar cel mai grozav fapt a fost acela ck Bertil-Alexander a intrat imediat in. rol. In maniera singular’, caracte- ristic& copiilor, el exprima cu o emofionanta autenticitate o| complex stare sulleteasci, al- cituiti din curiozitate si spaim’. Repetitiile avanseazi cu usurinfS, domneste bura dispozitie si calmul. Creativitatea noastrd zburda in voie. Mai ales ci Ana Asp ine-a_con- struit un decor care ne stimuleaz, iar Sven Nyk- p vist a aranjat luminile cu acea intuitie greu de descris care constituie titlul sau de noblete, ficindul unal dintre cei mai mari ingineri--de lumina din lume, dack nu chiar cel mai mat Daca fi intrebi cum procedeaza, ifi erumer’ teva reguli fundamentale simple (din care. eu sonal am tras mari foloase in activitatea mea teatrala), dar secretul propriu-zis nu vrea — sau nu poate — si-l descrie. Dack, dintr-un mo- tiv oarecare, se simte deranjat; tensionat sau prost dispus, atunci totul merge pe dos ‘i lucrul tre- buie luat de la inceput. In colaborarea dintre noi domnesc inerederea si siguranta absoluta. ‘M& intristeazd uneori géndul ci. nu vam mai co- Jabora niciodata. Ma simt mahnit cind imi amin- tesc de zilele asemanitoare celei descrise mai sus. Existi 0 satisfactie senzuali intr-a calahorare striinsi cu oameni puternici, autonomi, ereativ actori, tehnicieni, clectricieni, direct ductie, recuzitori, machieuri,’ costumi aceste personalititi care iti populeas’ ziua si care 0 fac si treaci mai usor. MA cuprinde uncori un dor nesfarsit de toi si de toate. Infeleg ce vrea si spunt Fellini cand afirm’ ci, pentru el, a face filme reprezint& un mod de a trai. Infeleg gi istorioara sa despre Anita Ekberg. Ultima scena din La Dolce Vita se des- fasoara intr-un automobil instalat. in studic Dupi ce a fost filmata gi scena respectiva, tumri- levincheindu-se astfel in ccea ce 0 priveste, ea a inceput si pling, refuzénd si iasi din masina. Se agi{ase strains de volan. A trebuit si fie scoast cu forfa de acolo, evident, intr-un mod delicat. Afi regizor de’ film este cAteodat’ c adevarati fericire: ca atunci clnd pe fafa unui personaj apare 0 expresie neexersati in prealabil, iar ca- mera o fnregistreazi. Acest lucru s-a intimplat astizi. Pe neasteptate si fri sk repete, Ale- xander devine foarte palid, pe fati i se’ poate citi o durere adeviraté. Camera imortalizeaz’ clipa. Durerea, inefabila durere a fost prezenté pentru cfteva secunde, pentru a mu se mai in- toarce niciedati, Ea a existat doar atunci, pen- 16 tru_o singur& clip pe care pelicula a prins-o. Astfel de momente ma fac si ered e& toate ace zile si luni de riguroasi planificare nu aw fost inzadar. Este posibil ca eu sa traiesc doar pentru aceste scurte momente. Intocmai ca un pescuitor. de_perle. In anul 1944 eram directorul Teatrului Muni- cipal din Helsingborg.. De mai multi vreme mé& angajasem ca. scenarist Ia Svensk Filmin- dustri. Fusese filmat urul din scenariile mele (Frenezia in regia lui Alf Sjoberg) si eram con- siderat talentat dar cam dificil. Aveam un fel de contract exclusiy cu Svensk Filmindustri, care nu-mi prea oferez avantaje materiale, impiedicindu-mi totodati si colaborez si cu alte case de film. Oricum nu m& pistea un asemenea Terieol. Im pofida unui oarecare succes cu Fre- nezia, nimeni nu diduse nici un semn de viat in afari de Lorens Marmstedt, care mi suna din cand in cand, intrebinda-mi pe un ton. persi flator dar amical, cit timp cred cu ci va mai merita efortul de a rimane Ia Svensk Filmindustri si spundndu-mi ci cei de acolo mi vor da gata mai mult ca sigur, dar e el, Lorens, ar putea face din mine un regizor de’ film cu adevirat valoros. Eram nchotirat si totodata dependent, aga ch m-am decis si rimin in contindare Ja Carl Anders Dymiling, care mi trata patern si cu un usor aer de superioritate. Intr-una din zile aterizi pe diroul meu o piesi de teatru. Se numea Instinctul matern Autorul era un seriitoras danez. Dymling mi-a sugerat si scriu un scenariu dupa piesa respectiva, dacii cra aprobat ar fi urmat si fac primul ment film. Am citit piesa si am gisit-o de-a dreptul Iingrozitoare, -Pe atunci insi, dack mi’sat fi cerut, mai mult ca sigur cA a5 fi turnat un film char si dupi cartea de telefon. In consecinti am: seris scenariul in paisprezece nopti si acesta a fost aprobat. Filmul urma si fie turnat in vara analui 1945,.Pana aici tctul era bine si frumos. Erm nebun de bucurie, motiv pentru care nu vedeam realitatea in adevarata ei lumini. Re- Tt gultatul a fost acela ci m-am aruneat eu capul fnainte, val-vartej, in nenumératele gropi sApate de alfii, dar si de mine insumi. Studiourile de film de Ja Rasunda rau o adevirati fabrieK de filme. In anii 40 ele produ- ceau intre douizeci si treizeci de filme anual Giseai acolo un imens rezervor de competent profesional’, de traditie artizanal’, de rutind gi de viat& boema. fn acei ani in care am muncit ‘ca un sclav ficdnd pe scenaristul, mi-am petrecut timp indelungat in studiouri, in arhiva de film, in laborator, in silile de montaj, in sectia de sonorizare si la cantin§, asa incit ajunsesem si cunose destul de bine, atdt locurile cit si per- soanele de acolo. De altfel eram convins, in starea mea de surescitare de atunci, o& ma voi firma eAl de cudud va uch mai bun regizor de film din lume. Ceea ce nu stiam era faptul cl se avea in ve~ dere producerea unui film ieftin, de serie B, pentru a da de lucru mai ales actorilor cu contract. Dup’ discufii interminabile am primit permisiu- nea s& trag cAteva probe cu Inga Landgré si cu Stig Olin. Gunnar Fischer era cameraman. Eram amandoi de aceeasi virstt, plini de entuziasm i ne infelegeam bine. Am tras o lung’ pelicul’ de proba. Dupa ce am vizut-o, bucuria’ mea nu mai avea margini. I-am telefonat sctici mele, care rimisese la Helsingborg, strigind emotionat in receptor ci de-acum inainte lui Sjéberg, Molander si Dreyer nu le rimane decdt si se spanzure. Acum a venit randul lui Ingmar Bergman. fn timp ce nu-mi mai incipeam in piele de atta incredere in mine, pe la spatele meu se f&- ceau demersuri pentru a-l schimba pe Gunnar Fischer cu Gésta Roosling, un bitrin samurai care ‘gi cucerise o oarecare faimi ou o serie de seurt-metraje in care filmase nori splendid: lu- minafi, plutind pe un cer far& margini. Era/un operator tipic de filme documentare $i nu lucrase aproape niciodati intr-un studio. In materie B de lumini era relativ lipsit de experient& si, pe Vangi aceasta, dispretuia filmele artistice, ‘ne- simfindu-se in largul lui cand se afla. intr-un spatiu inchis. Ne-am detestat reciproc chiar din prima clipk, Cum amAndoi sovaiam, incercam s& ne ascundem ipsa de siguranta ‘in spatele uneiatitudini pline de sarcasm si de insolenfi. Primele zile de filmet au fost un adevirat cosmar. Am injeles imediat c& am aterizat intr-o masinirie pe care nu o pateam, eu nici un chip, stipdni. Mi-am dat seama, de asemenea, ci Dagny Lind, pe care cu mare greatate reusisem s-o obfin pentru rolul principal, na era de fapt o actrifi de film si nu avea deci experienfi in materie. Cu o profunda luciditate mi-am ‘dat seama cd tofi se witau la mine ca la un incompetent, Am rispuns nefnerederii lor eu accese de furie $i eu insulte, Rezultatele au fost deplorabile, Mai mult, aparatul de filmat nu functiona cum trebuie, unele scene erau lipsite de claritate, sunetul era prost si doar cu greu puteai si infelegi replicile actorilor. _In acest timp, pe la spatele meu se desfaigura © intensi activitate. Conducerea studioului con- sidera c& ori trebuie oprit filmul ori trebuiau schimbafi att regizorul vat yi avirija care de- finea rolul principal. Dupi ce trudisem timp de trei siptiméni, am primit o scrisoare de 1a Carl Anders Dymling care se afla in vacanti. Imi seria c& vizuse materialul si c& desi nu il consi- dera ca deosebit de bun, il gisea totusi promifa- tor. Imi sugera si reluam totul de la capt. Am acceptat, fiindu-i recunoseator, fari si observ insk cat de subtire era pojghita de gheafa pe care mergeam. _ Ca din iatimplare mi-a apirut in cale Victor Sjéstr6m. M-a apucat ferm pe dup gat si am in- ceput s8 ne plimbim de colo-colo pe trotuarul asfaltat din fafa studioului. Un timp ne-am pli bat in ticere, dar dintr-o dat a inceput si-mi spund lucruri pe care nu mi-a fost greu s& le in- jeleg: ,Faci scene prea complicate. tu gi 1% nici’ Roosling nu vi descurcati cu ele. Incearct ceva mai simplu. Filmeazd actorii din fata, Lor le place asta gi in plus ies lucrurile mai bine, s nu te mai certa cu toti. Asta fi enerveaza si-i face si lucreze prost. Nu transforma totul in subiecte principale. Publicul incepe s& bombine. Un mic detaliu trebuie tratat ca atare, fara s& pari neapirat astfel. Am tot mers incoace si in colo, de jur imprejurul asfaltului. Mi tinea de dup’ gat si-mi tot vorbea, concret, 1a obiect, fri sh fie deloc furios pe mine, cu toate c& eram, dezagreabil. 4 ‘Era o vara fierbinte. Zilele petrecute in stu- dioul acdperit cu sticli era de nesuportat. Lo- cuiam in pensiune undeva in zona veche a ora~ sului. In fiecare sear mi trimiteam in pat unde Piceam wn timp, paralizat de nelinigte $i ragina, dup’ care mergeam la un lacto-bar ca si iau cina. ‘Mergeam apoi la cinema, intotdeauna la cinema. Vedeam filme americane si ma gandeam: ,,Asta-i un lucru pe care ar trebui si-l retin. AceastS migcare a aparatului de filmat este simpla. PAnd si Roosling s-ar pricepe la asta. A fost un clip reusit. N-o si uit. ‘Sambita ma imbitam, ciutam cele mai ‘proaste companii, m& luam la ceart& gi in cele ‘din urmi iesea cu btaie si eram dat afari. CAte- ‘odat& sofia mea venea in viziti. Era insarcinata. Reuseam si mA cert si cu ea si pleca suplrati. Mai'cram ocupat si cu citirea pieselor pentru stagiunea de la Teatrul Municipal din Helsing- borg. ‘Dintre toate locurile pe care as fi putut s& le aleg pentru film&ri m-am hotirat tocmai pentru Hedemora. Nu stiu pentru care motiv. Poate c& simfeam nevoia si ma laud in fata parintilor ‘mei care in acea vara locuiau cAteva mile mai la nord, la Varoms. Am pornit-o la drum. In acele zile ‘aceasta insemna o adevarat’ caravan’ de masini, utilaje, autobuze cu reflectoare, oameni. Am fost cazafi la hotelul din centrul orasului Hedemora. Doui lucruri ne-au dat peste cap planurile: 80 Vremea s-a schimbat bruse gia inceput si plow fri contenire si firi nici o speranfi. ci va inceta. Roosling, caruia in sfarsit i s-a permis si filmeze in aer liber, n-< putut gasi nici un nor ct de cit interesant, ci doar un cer plumburiu. S-a inchis in camera lui de la hotel unde s-a im- batat, refuzind si mai filmeze. Mi-am dat seama destul de repede ci in studio fusesem, fart i doiali un sef de echip’ mizerabil, dar ch ai la Hedemora cea ploioasi eram si mai riu. Majoritatea personalului stitea in hotel, jucind clrfi sau fininda-se de betii; ceilalfi erau descurajati si deprimafi. Cu tofti erau inst de acord ci regizorul era acela care se face vino- vat de vremea infect&. Unii regizori au noroe de vreme, alfii nu, Eu mi incadram in grupul celor din uri. De citeva ori pirindu-ni-se ch sth ploaia, ne-am nipustit afar, am, ridicat suportul apa: ratului de filmat, am’ pottivit reflectoarele noas- tre modeste, am scos generatoarcle si echipa- mentul de suet, am fixat pani si aparatul nos- tru cel greu, Debric, am tepetat eu actorii, si ... a inceput si plot’ din nou. Ne refugiam sub portaluri, ne repezeam spre masini sau ne adunam, grimada in vreo cofetirie in timp ce ploaia cidea din beljug, iar-Iumina zilei sckdea. Apoi venea timpul ‘si ne intoarcem la hotel, pentru cink, Cand, foarte rar reugeam totusi si filmim cate © sceni, in cele cdteva clipe de soare, eram atat de incurcat gi de surescitat inet — dupt spusele martorilor hicizi — m4 comportam ca tm nebun: tipam, injuram si urlam, ii jigneam pe cei ve- nifi si priveasc’ si blestemam Hedemora. Deseori seara, in jurul hotelului se isca scan- dal si giligie, Intervenea atunci polifia. Direc- toral hotelului ne ameninta ci ne d& afar. Ma~ rianne Léfgren dansa can-can pe masi in resta- uurant (cu multi pricepere si mult haz, de altfel), dar cidea pe podea strizind parchetul. Dupi trei siptimani autorititile oragului sau siturat de noi, au luat contact cu Svensk Filmindustri si au cerut de urgenf% conducerii a1 ca, pentru Dumnezeu, si-i recheme acasi pe acesti nebuni. A doua zi am primit dispozitia s& fatrerupem Jucrul gi sine intoarcem. In cele douiizeci de zile de filmare reugisem si facem patru scene din doukzeci. ‘Am fost chemat la Dymling. Mi-a tras 0 si- puneali zdravani si m-a ameninfat deschis c&-mi va retrage filmul. Se poate si fi fost mana lui Victor Sjéstrm. Nu stin precis. Eram intr-o situafie grea si lucrurile aveau s& se complice si mai mult. In film apérea un salon de coafuri care, conform scenariului, se invecina cu un teatru de revisti. Seara, dinsy teatru se auzeau in salon risete si muzici. sugerat ca strada si fie improvizati, intrucit nu gisisem nici un loc potrivit in Stockholm. Era o afacere costisitoare, lucru de case Imi di- deam seama, cu toati starea mea de surescitare. Cu ochii mingii vedeam deja capul insingerat al Jui Jack, sub un ziar, firma teatralui, cu lu- minile’ei care se aprindeau sise stingeau, feres- trele luminate ale salonului de coafura cu fetele de ceari sub perucile Iucrate cu art2, asfaltul spilat de ploaie, —peretii de céramidi din fundal. Imi doream portiunea mea de stradi. Spre propria-mi surprindere, proiectul a fost acceptat fri discutie. Un imens gantier de con- structie a luat fiinfa pe un_teren viren, cam la © suti de metri de Marele Studio. Mergeam des la santier si eram mandra de succesal meu in demararea acestei costisitoare activitifi. Am pre~ supus ci, in pofida tuturor discutiilor contradi torii sia numeroaselor dificultifi, conducerea avea fneredere in filmul meu. Ceea ce nu intele- sesem atunei era ci strada aceea a mea avea si fie folositi ca o armi excelenti in mainile unei conduceri avide de putere, cum era cea a studiou- lui, impotriva mea si a lui Dymling care pani atunci m& protejase. Dintotdeauna existaser’ tensiuni uriase intre atotputernica Administra tie Centrali gi conducerea studioului care produ- 82 cea filmele. Portiunea mea de strad&, atat de costisitoare si total inutili, urma si fie debitata in contul. filmului meu, cea ce insemna ci era imposibil ca acesta sk aduci vreun cAstig. Filmarea ingigi a Inat 0 intorsiturd ingrozi- toare. Prima sceni s-a turnat intro sear de toamni, dup ciderea nopfii. Era un cadru ge- neral. Aparatul de filmat se afla cocofat pe un rt inalt de trei metri. Luminile teatrului clipeau, Jack se impuscase si Marianne Léigren era intins’ peste cadavrul lui, fipind de-fi in- ghefa singele in vine. Masina salvarii se apropia din ce in ce mai mult, asfaltul lucea, iar ppusile din salonul de coafuri priveau cu ochii holbafi. Eu stiteam findndu-ma strans de suport, cuprins de verij, dar beat de sentimental puterii; toate acestea crau cieafia aca, erau o realitate antici pata, plinuiti si realiati de mine insumi. Adevirata realitate a lovit insi repede gi necru- jXtor. Aparatul de filma: trebuia demontat gi un asistent se ajezase pr marginea suportului acestuia impreund cu un coleg. Aparatul s-a des- prins, iar omul a cfzut la pamant cu capul ina- inte, cu camera cea grea prabugindu-se peste el. Nusni amintese exact cum sa intimplat. Masina salvarii se afla deja la fata locului si ea I-a trans oviat imediat pe rinit ls Spitalal Karolinea- oti au insistat si intrerupem filmarile, convingi fiind s& respectivul coleg murise sau ci era pe moarte, ‘Am fost cuprins de panict si am refuzat si intrerup filmérile urland ci omul fusese beat, c& tofi erau befi 1a ora filmarilor de sear& (cea ce era perfect adevirat), ch eram inconjurat de © gloat de oameni de nimic si cd yom continua filmirile pani cind vom fi anunfafi de la spital ci xinitul a murit. Mi-am invinuit colaboratorii de neglijenta si de lene, reprosindu-le ci fac totul de mantuial&. Nimeni n-a replicat in vreun fel. O liniste surda, tipic suedez’, mi inconjura. Filmirile au continuat conform programului sta- bilit, dar toate detaliile pe care mi le imagina- sem: legate de expresia fejelor, de obiecte si de 83 gesturi, au fost climinate. N-am mai avut pute- Tea si o fac. M-am retras in intunerie gi am plfins de furie si de dezamigire. Intdmplarea a fost trecuti sub ticere, Omul anu fusese chiar aga de grav rinit si pe deasupra fusese si biut. Zilele treceau greu. Roosling {si manifesta ostilitatea deschis, luand in deradere toate su- gestiile mele privind asezarea a tului_ de filmat. Laboratoral ne prelucra filmele ori in~ tro nuanfi mult prea deschisi ori mult prea inchist. Operatorul principal, care era de aceeasi varst4 cu mine gi facuse deja un film, ridea mult si obisnuia si mi’ bati pe spate. Ma certam mult cu electricianul sef in Keeitars cu pauzele si cu orele de Iucru. Cea mai mic uma de disciplina dispkrusc fn intuncric si oamenii veneau 9i ple cau dupi bunul lor plac. Inghetasem. $i totusi_aveam un prieten care refuzase si le cdnte inistruni celorlalfi. Era Oscar Rosander, monteurul filmului. Chiar i semana cu 0 foar- feck: totul la el era ascufit si trangant. Vorbea cu-un ,,r" gutural ceea ce-i didea 0 oarecare dis- tinctie’si era destul de-arggant, in stilul engle- zese, manifestindu-si acelasi. dispre; amabil atat fai de regizori $i de conducerea studioului, c&t si fati de corifeii Administrafiei Centrale. Era un om citit si poseda o colectie impresio- nanti de opere pornografice. Punctul culminant in viata lui $1 constituise colaborarea cu printul Wilhelm care, din cind in cAnd, facea cate un film de scurt metraj la Svensk Filmindustri Tuturor le era frick de Oscar pentru ci ma stiai niciodat& cand era amabil si cand diabelic. Trata femeile cu o politefe cavalereasci desueti, ti- nandu-le totdeauna la distanja. Se spunea despre el c& frecventa aceeasi prostituati de dowizeci si trei de ani incoace, de dov’ ori pe siptimand si vara si iarna. Cand, dupa incheierea filmarilor, m-am dus la el, dezamigit si furios, m-a primit cu o obiecti- vitate pe cat de brutali pe at&t amabili. Fart si mA crute el mi-a aritat ce era prost sau de-a 84 dreptul inacceptabil in filmul meu. Ma Hvudat ins pentru pirtile bune ale acestuia, Totodat’ mea inifiat in secretele mentajului, invafandu-ma printre altele, un adevir fundamental: montajul se face deja in momentul filmirilor, ritmul se crecazi fm momentul serienit scenariului. $tiu ch mulfiregizori_ procedeazti exact invers. ‘Pentru mine, indicafiile lui Oscar Rosander au fost deosebit de pretioase. Ritmul filmelor mele este in momentul scri- erii scenariului 12 birou si apoi prinde viaja in fafa aparatului de filmat. Orice forma de impro- -vizatie imi este striimi. Daci vreodata sunt obli- gat st iau misuri in prip m& trec toate sudorile $i paralizez de groazi. A face un film inseamni pentra mine a planifica o iluzie pan in cel mai iuic delaliu, juseamm’ reflectarea unei realitifi pe care, cu c&t 0 triiesc mai mult cu atat mi se pare mai iluzorie. Filmul, cand nu este cocument, este vis. De accea Tarkovski este cel mai mare dintre to}i. El se migci in camera vitelor cu naturalete nu explick nimic si in definitiv, ‘ce-ar putea: si explice? El este un vizionar care a reugit-si-si ink in scend viziunile, folosind cel mai greu, dar totodati cel mai suplu dintre procedee. Toatt viafa am b&tut 1a usile camerelor in care el se mige cu atta naturalefe. Doar rareori am. reugit simi furigez acolo. Eforturile mele congtiente au sfarsit, in cea mai mare parte, in eqeeuri Jenante: Onl de sarpe", .Atingerea”, pPaji-n fafa" si aga mai departe. ‘ellini, Kurosawa si Bunuel' se misca in aceleasi zone.ca si Tarkovski. Antonioni se afla pe drumul cel bun, dar a murit sufocat de pro- pria-i plictiseald. Méllids sa aflat tot timpul acol, fari ca miicar si se gindeasci Ja asta. Era un magician al profesiei, Filmul ca vis, filmul a muzici. Nici o alti art% nu reuseste, asa cum 0 face cinematograful, s& ocoleasci congtiinta neastri diarnd si si se indrepte direct ‘spre sentimentele noastre, in profunzimea casei -crepuscilare a sufletului. O 85 ugoari convulsie a nervului nostru optic, un & fect de soc: dowizeci gi pattu de cadre luminate pe secund’, cu spatii intunecate intre ele, pe care nerval optic este incapabil si le inregistreze. Cand ma afl la masa de montaj si derulez fil- mul, parcurgindu-l cadru cu cadru, m& mai simt inci’ stapAnit de acel sentiment ametitor de ma- gic, sentiment, pe care il simteam deseori in copi- Tarie: in intunericul din sifonier derulam incet cadru dupi cadru, vedeam schimbirile abia per- ceptibile, apoi derulam mai repede: 0 migcare. Mute sau vorbitoare, umbrele se intorc, far% ocoluri, spre camerele' melo cele mai secrete Mirosul de metal incins, imaginea care se clatin& si lictreste, zinginitul ‘crucii malteze, manivela din mana mea. vil Mai inainie ca intunericul primar al puber- t4{ii s% coboare asupra mea si simi tulbure corpul si simfurile, am avut ocazia si aflu ce este dragoste fericité. Era in vara in care am locuit singur cu: bunica la Varoms. Nu -imi mai-amintesc cum de s-a ajuns la acest aranjament, dar imi aduc aminte c& eram feticit si mulfumit si ci ma simfeam in siguranta. Din cand in cand veneau musafiri. Stateau ci teva zile, apoi plecau, fapt care imi sporea senti- mentul de bund dispozitie. Desi eram inc& copi- Iiios gi aritam ca un copil si nici vocea nu mi se schimbase, bunica si cu Lalla m& considerau drept un Tandr Domn, tratindu-ma ca atare. In afari de ajutorul pe care eram obligat 4-1 dau la treburile casei (taiatul lemnelor, culesul de conuri de pin, stersul vaselor sau’ cératul apei) cram Misat liber, putind si colind in voi Eram mai tot timpul singur, bucuréndu-mi din plin de aceasti singuritate. Bunica ma lisa in pace cu visurile mele. Conversatiile noastre in doi si lecturile de seark cu voce tare continuau, 86 dar nu ca obligatie. Ca niciodatt inainte, mi se permitea si iat hotérari in coea ce privesie pro- priacmi viajA. Nici punctualitatea nu mai éra considerat& afa de important. Dact intarziam la mast, gAseatti intotdecuna un sandvig si un pahar cu lapte {h c&mari. Singura regulé de neincilcat era scularea di- mineaja devreme. La ora sapte suna desteptarea atat duminica cit si in celelalte ile. Masajul cu api rece era supravegheat personal de bunica. Obligatia de a avea unghiile curate si urechile bine spilate constituia o incilcare a libert&tii mele, incilcare pe care o suportam cu calm dar fara “intelegere. Cred ci bunica igi imagina c& © curitenie exterioari contribuia la menfinerea si la intdrirea curdteniei interioare. In cazul mea aceact& problem’ inch nu se punea. Fanteziile mele sexuale erau difuze, poate vag vinovate. Pacatul Ingrozitor al Tineretii inci nu mi afectase. Eram total nevinovat. Mantia de minciuni care mA inviluise in casa parohial& fusese dat& Ja o parte si traiam acum, de la o zi la alta, fara necazuri, fird nelinisti si frk © congtiinfA incircaté. Lumea devenise in teligibila, iar eu imi controlam visurile $i reali tatea. Dumnezeu ticea, iar Hristos nu ma chi nuia cu singele si cu invitafiile Ini dubioase, Nu-mi este prea clar cam de a aparut Mart in acest context. De mai multe veri Ia rand, © familie cu mai multi copii din Falun’ inchiria ¢tajul superior al localului Ordinal Teimplierilor, folosit in comun de cei din Duinas si din Djurmo, in timpul iernii cind aici se tineau cursuri i se prezentau filme. La cAtiva_metri depiitare de clidire trecea linia ferati, Terenul mai avea si un lac, iar la capatul poteci se afla o tAictorie de Iemae, actionata de apa :dului Gimén, inainte de @ se varsa in fluviu. Mai era acolo si o mlas- tind adinc%, plini de lipitori, care erau prinse si vAndute 'farmaciei din apropiere, Peste tot plutea o mireasmi de busteni incilziti de soare, prosspit thiafi, agezati in stive in jurul halelor de masin&rii, dirapinate si cenusii. 87 Cu mult& vreme in urmi fratele meu igi gi sise prieteni de joaci de varsta lui priatre frafii Martei. Erau indriznefi, agresivi, gata de harfé gise uneau cu copiii misionarului care locuia i artea de sud a satului, provocindw-i pe golanii ecului sa se bata pe o pant’ abrupt, acoperit fn intregime cu ferigi. Taberele igi faceau apa- ritia de fiecare dat& din acelagi loc, se vanau apoi unii pe alfii si se luau la bataie cu pietre si cu befe. Eu ma {ineam departe de aceste lupte rituale pentru ci aveam gi asa destuld bitaie de cap ca s& mi apr de fratele meu care m& lovea ori de cate ori i se ivea prilejul. Intr-o zi caldi din toiul veri, Lalla m-a trimis pana la 0 colibi ce se afla pe partea ce: lalti a réului, dincolo de mlastin’. Acolo locuia fot timpul anului o bXtrind pe nume Liss-Kulla dar cireia i se spunea Mitusa. Era © persoan’ mistici, care-si castigase o bunk reputatie dato- rit pricoperii ei la medicina populara si la pre- paratul branzei. Cafiva ani fusese bolnava de nervi. In loc s& fie trimisi la spitalul de nebuni, din Sater, fapt privit ca o tusine pentru familie, a fost inchist intr-un grajd de la ferm3. Céteodati urletele ei se auzeau in tot satul. Intr-o dimi- neafi devreme a fost gisita la Vroms. Tinca in mani o batisti intinsS ca o tava si i-a cerut Dunicii si pun’ acolo patra coroane. Dack nu-i idea banii, a ameninfat ci va strange crengi pe care le va pune de-a curmezigul drumului, fa- cand astfel ca si se adune vipercle gi si-i muste pe copii de picioarele goale. Bunica z invitat-o pe Liss-Kulla in casi, ira dat de mancere precum si Danii cerufi. LissKulla ne-a binscuvantat, 2 scos apoi limba la fratele meu, dupa care a plecat tiptil. Intr-o 2i rece de iarni a incercat sk se inece in lacul Grédan de lingi Besna, Au vazut-o insi cativa oameni de pe feribot si au salvat-o. Mai tirziu s-a calmat gi a devenit rezonabili dar nu vorbea prea mult. S-a retras intr-o colibé unde avea grijé de animale in timpul veri. Tarna tesea pinzeturi si fiicea esente din plante 88 medicinale, con: preparatele medicilor din district, _~ Cum spuneam, era o zi fierbinte. MA scldam in apele negre ale Svartsjénului, in care nuferii se ridicau din adancimi pe un hatis de tulpini Apa era totdeauna rece ci gheata, iar lacul con: siderat fara fund, cu un canal subteran, necer- cetat, care ducea 1a ru. Un baiat care se inecase in Svartsjon fusese gisit cdteva luni mai tarziu pe niste busteni langé Solbacken. Avea stomacul plin de fipari, care ii iescau pe guri §i pe fund, Am apucat-o pe drumal peste mlastini, Fra interzis, dar cunosteam bine poteca aceea. Se simfea ‘o duhoare infepitoare si apa. maronie iesea in basici printre degetele de la picioare. Mi insofea un norigor de muste si tauni tnsiittha, 2, afla 1a marginea pidurii sub deal. Inspre sud coborau in valuri pésunile, iar in par. tea de nord pidurea urca spre deal. Grajdutile, hambarele si casa de locuit erau bine intretinute, vopsite in rosu, acoperisurile de fight erau noi, straturile de flori erau frumos ingrijite. Rudele Jui Liss-Kulla eran tirani instirifi $i acum, cdnd Mitugii fi venise mintea la cap, mu mai exista nimic care s& le stirbeasc4 onoarca. Bitrana era inaltd, cu pirul cirunt, piepti- nat cu cirare la mijloc. Privirea ii era de un al- bastru inchis. Avea 0 fafi barbiteasci, o guré larg’, nasul mare, fruntea lata si urechile ca de magar. Stitea in curte cu bratele si picioarele goale si tija lemme, Marta finea’de celilalt capital feristriului _ Aflasem ci Marta se mutase la colibi ca si o ajute pe Liss-Kulla la animale si la alte treburi, contra unei modeste sume de bani. Am fost asezat la 0 masi pliant& din fafa fe- restiei si am fost tratat cu suc de coacize negre si sendviguri, Liss-Kulla si Marta stitean lang’ magina de gitit si sorbeau cafea din farfuriufe. Camera, stramti $i inibusitoare, mirosea a lapte actu iar mustele se tArau si bazdiau peste tot. Hariiile de muste lipicioase plreau un terci ne- gmu, miscitor. 89 Liss-Kulla m-a intrebat cum o mai due cu sa- n&tatea domnisoara Nilsson si doamna Akerblom Tam rispuns c& se simt bine: Mi s-a pus in rucksac © bucata mare de branz, am dat mang cu aman- dou’, am ficut 0 mick’ pleciciune, J:-am mul- tumit_pentru ospitalitate si mi-am luat rimas bun. Din nu stiu ce motiv Marta m-a insofit 0 bucataé de drum. i eram de aceeasi varsté, Marta era cu un cap mai inalt& decit mine. Era Itireaf’ gi cio- linoas%, pirul ei drept era taiat scurt si era a- roape albit de atata soare si atat scaldat. Avea Bazele subjiri si o gurl mare, care, atunci cind radea, mi se parea ci ii ajunge pani la urechi, dezvelindu-idintii albi, Ochi erau de un al- bastru deschis, iar privirea ti parea surprinsd, sprancenele {i erau blonde ca parul, iar nasul lung gi drept cu o mick pat& in varf. Avea umeri puternici, solduri nu avea aproape deloc, brafele $i picioarele fi erau lungi gi arse de soare, acope- Tite cu un puf auriu. Mirosea a grajd, la fel de infepitor ca mlastina, Rochia ei, cindva al- bastri, era acum spalaciti si destrimata de prea mult spalat. La subtioar% gi intre omoplafi era udi de transpiratie. A fost o dragoste la prima vedere — ca cea dintre Romeo si Julicta. Deosebirea a constat totusi in aceea ci now nici macar nu ne-a trecut prin cap sk ne atingem, cu att mai pufin si ne sérutim. Sub pretextul unor indatoriri caremi rapeau timpul, dispiream de la Varoms dimineata devreme si mi intorceam abia dupi ce se insera. ‘Am continuat astfel cateva zile la rand, pani cind unica m-a intrebat direct despre, ce era vorba $i atunci i-am spus adevirnl. In intelep- ciunea ei mi-a dat permisiunea si fac ce vreau de la nou’ dimineafa pind la nowt seara. Mi-a mai spus ci Marta putea si vind oricind dorea la Viroms, invitafie cAreia i-am dat curs foarte rar, pentru c& fratii mai mici ai Martei aflaseri repede de pasiunea noastri. Intr-o dup’-amiaz’, cind am cutezat si coborim la Gimén ca s& pes- 90 cuim si ne-am agezat foarte aproape umul de altul fara ins sine atingem, de dup o tuffi a apart 0 hoard’ de pustani cintind cat ii tinea gura tot felul de maseiri. M-am repezit asupra lor lo- vindu-i pe cétiva, dar am fost bitut zdravin: Marta nu mi-a sirit in ajator. Probabil c& voia sh vadi cum reugese si mi descurc. Eu vorbeam mai tot timpul, iar ea técea. Nu ne atingeam niciodat’, dar stiteam jos, in- tingi sau in picioare foarte aproape unul de celi- lalt, ne lingeam rinile de la micile taicturi, ne scirpinam reciproc musciturile de fanfari $i inotam impreuni pe orice fel de vreme, dar 0 ficcam jenati, evitand si ne privim goliciunea. Eu ajutam cit puteam gi la treburile gospodi- resti de la coliba, desi imi era cam frici de vaci. Ogarul ma privea gelus si m& adulmeca pe la picioare. Cateodati Marts era certaté, M&tuga era foarte pretentioas’ cad era vorba de nein- deplinirea sarcinilor pe care i le dadea si odat& Marta a incasat o palma si a plans de furie. Mi-a fost imposibil si 0 consolez. Ea t&cea si eu vorbeam. J-am spus cf tatil nu era cel adevirat, ch eram de fapt fiul unui cunoscut actor, pe nume Anders de Wabl. Pas- torul Bergman mi ura si m& persecuta. Iucru usor de infeles. Mama inci il mai iubea pe Anders Wahl si mergea la toate premierele lui. Mi se ingiduise si mic si-l vid odat’ in fafa teatrului. Ma privise cu lacrimi in ochi si mA sirutase pe frunte. Apoi mi-a spus cu vocea lui melodioasa: »Dumnezeu si te binecuvanteze, copile!" Marta, i-am spus, il poti asculta la radio de Anul Nou! Anders de Wabl este tatal meu si de indati ce termin scoala mi fac si eu actor la Teatrul Regal.” Taram vechea biciclet& a bunicii peste podul de cale ferat’. Mergeam in zig-zag pe ciirile si drumurile desfundate din pidure. Marta pedala iar eu-stiteam la spate, pe portbagaj, tinindu-ma& cu degetele infepenite de arcurile de la ga. Mer~ geam lao adunare religioasi la Lannheden. a1 Marta era o credincioast adevarati si canta cu voce: puternic’ imnuri pline de credinfa. Eu fncercam fri si reusese, si-mi ascund avers nea. 11 uram si pe Dumnezeu $i pe Isus, in special pe Isus cu acel mod al lui de a vorbi care imi re- pugna, cu comuniunea lui sentimentala si cu singele lui, Dumnezeu nu existi, Nimeni na pu- tea dovedi c& existi. Daci ar fi existat, atunci era cu siguranfi un dumnezeu oribil, meschin, neindurator si pirtinitor, asta era sigur! E su- ficient si citesti Vechiul Testament ; acolo apare in toati splendoarea lui! Si acesta trebuie si fic Dumnezeul dragostei, cel care ii iubeste pe toti oamenii. Lumea este o latrini, cum bine spunea Strindberg! Luna plink strilucea alb’ deasupre colinclor. Coafa care co ridicare deacupra mlaztinii, otttea nemigcati. Linistea ar fi fost desivarsita daci eu n-ag fi vorbit asa de mult. Trebuia neapirat si-i spun Martei cl-mi era frict de Moarte. Un batran pastor dintr-o parohic murisc subit. In ziua inmorméntirii zicea in cosciugul deschis in timp ce oamenii veniti acolo beau vin si ron- {Kiau biscuifi in camera alfiturati. Era. cald, mustele bazdiau in jurul cadavrului. Fata ii era acoperité cu o batisti alba pentru ch boala fi méncase maxilarul inferior si buza superioarl. Printre miresmele grele ale florilor se simtea 0 duhoare dulceagi. $i deodat afurisitel de pastor s-a ridicat in sezut, si-a smuls batista pitat’, descoperindu-si fata in putrefactie, apoi a claut intr-o parte, t8gand cosciugul dupa el si pribu- sindu-se cu totul pe podea. Atunci sa putut ve- dea ci nevasti-sa fi pusese un inel de aur in jurul membrului si ii bigase un degetar in fund. Este adevarat, Marta. eu insumi am fost acolo sidact mu mi crezi poti si-l intrebi pe fratele meu care a fost si el acolo dar care, bineinfeles, a lesinat. Da, Moartea este oribili. Nu stii ce urmeazi. dupi aceea. Nu cred in povestea aia pe care o spune Isus si anume ci fn casa Tatilui exist: multe lcaguri. $i oricum, nici n-am pofta s-o cred. Daci am reusit eu eu chiu eu vais scap 92 de Wicasurile tatilui meu, au am chef sm mut acum in ale altcuiva care este, probabil si mai Tu. Moartéa este o .oroare de: nerezolvat, nu pentru ci provoaca durere, ci pentru ca este plind de vise groaznice, din care nu te mai poti trezi.” ‘Tn ziua aceea ploua. Ploaia curgea in suvoaie si cu bolboci, Miitusa plecase si Vada o' vecind care avea dureri de burti. Eram singuri in in- cAperea stramti si caldi. Amurgul lumina bland, ploaia siroia de-a lungul ferestrelor mici si ra- paia pe acoperis. ,.Dupi ploaia asta ai sii vezi c& vine toamna de-a binclea", a spus Marta. Si deodati mi-am dat seama ci zilele sunt numirate c& cternitatea avea un sfirsit, cA despirtirea se apropia. Marta s-a aplecat peste mast ; suflarea fi mirosea a lapte dulce. ,,La ora sapte pleacd un. maifar din Borlange. 1 cud cand porneste. In clipa aceea o si ma gandese Ja tine. Il auzi si tu giel vezi cind trece pe langi Varoms. In clipa aceea si te gandesti la mine,“ ¢mi spuse ca. Apoi si-a intins mana lat& gi afsi de soare, cu unghiile degetelor murdare si toase, Mi-am pus ména intr-a ei. Mi-a strins-o. Am ticut in cele din urmi pentru ci suferinta coplesitoare mA amu- tise. A yenit_toamna, obligindn-ne si pnrtim pantofi i ciorapi. Am ajulat la culesul napilor, merele se copseserii, a venit ingheful si totul s-a vitrificat in cer si pe pimént. Lacul din preajma Jocalufai Ordinal Templielor prinsese un strat subtire de gheaf& si mama Martei incepu si im- pacheteze. Soarele cra cali in miezul zilei, dar inspre seari se ricea mult. Ogoarele era sece~ rate, iar in soproane duduian masinile de treie- rat. Mai dideam si noi céte o mani de ajutor, dar de cele mai multe ori dispiream. fntr-o zi am imprumutat barca Jui Berglund si ne-am dus la pescuit de stinci. Am prins una mare care m-a muscat de deget. Cand Lalla a thiat-o, a gisit in ca un inel. Cu o lupi bunica a putut vedea numele Karin gravat in iateriorul inelului. Cu clfiva ani inainte, tata i pierduse inelul in 93 apele Gimmen-ului. Nu insemna neapirat c& era vorba de acelasi inel. Antr-o dimineaf& rece si umedi, banica ne-a rugat s& mergem pan& la magazinul din sat, aflat la jum&tatea drumului dintre Dufoas si Djurmo. Fiul lui Berglund ne-a luat in céruta lui, avand acelasi drum. Se ducea si vinda un cal batrin, Ne-am asezat pe bancheta din spate. ‘Am mers incet si anevoios pe drumal plin de gropi, facute de ploaie. Am numirat masinile care au trecut pe lang’ noi. Au fost in total trei, in timp de dowd ore. La magazin ne-am umplut rucsacurile si ne-am intors acasi pe jos. Cand am ajuns la vechiul bac, ne-am agezat pe un Dustean negru de pe mal, am biut suc de mere si am mincat sandviguri. Am vorbit cu Marta Gespre Feonfa Dragnstei Team pus eX en nn cred in dragostea etern&, c& dragostea omencasci nu inseamni decit egoism, asa cum spusese Strindberg in Pelicanul. Mi-am exprimat pi- yerea c& dragostea dintee un barbat si o femeic este cel mai adesea, doar plicerea simfurilor. T-am povestit despre o doamna frumoasi dar grasi care ficea dragoste cu tatil meu in sacristie in fiecare joi, dupa slujba de comuniune. Dupi ce am terminat sucul de mere, Marta a aruncat sticla in rau, Eu continuam si vorbesc despre cuplurile tragice din literaturé, facand warad& —- cu oarecare precautie — de cunostin- fele mele in domeniu. Deodati m-am simfit de- primat si am intrebat-o pe Marta, jenat, daci gisea c& vorbesc prea mult. ,Nu, nu, deloc’, mi-a rispuns Marta, dind cu gravitate ‘din cap. ‘Am facut cAteva clipe Tungi gindincu-m& daci near trebui s& povestesc ceva despre propriile-mi experiente erotice, dar incepuse si-mi fie tot mai ru, M intrebam dack nu cumva sucul fusese otrivit, A trebuit Vest. Existi cu sign- ranfa aici tot ceea ce se cere in materie de institti- tii sociale gi de reglementiri de asistenf’ social’ ca nimeni si nu sufere, si ca nimic si nu incomo- deze constiinta german’ si ura rasial cu greu de retinut, Mesajul este limpede: ticdlosii Astia o duc oricum mai bine aici decit oriunde altundeva acasi la ei. Locul de intalnire pentru tinerii narcomani il constituie Bahnhof Zoo, de unde, din cand in cind sunt impristiati de vreo razi N-am vézutt niciodati 0 mizerie trupeasch si spi- ritual etalat’ atit de deschis ca aici. Nemtii nu o vad, ori daci o vad se infurie gi spun c& pen- tru astfel de oameni ar tiebui si existe lagire In cazul Kreuzbergului, socoteala este pe cit 11g de simpli, pe atit de cinic&: dact dusmanul aflat in cealalt% parte a zidului vrea si treack in vest, trebuie mai intdi printramn zid de corpuri negerman Studiourile Bavaria” din Manchen se dove- desc a fio institutie decent cu dowksprezece ateliere si patra mii de angajafi. In Miinchen se afld dowa opere, treizeci si dou’ de teatre, trei orchestre simfonice, nenumirate muzee, parcuri imense si strizi framoase cx magazine universale. Vitrinele expun un lux sofisticat ce cu greu mai poate fi gisit in alt mare orag din Europa. Oamenii sunt prietenosi_ si ospitalieri gi ne hotirim si ne stabilim aici, mai ales ci fsasem invitat s% pun in seen’ Us joo al sieved la ,,Residenztheater”, corespondentul bavarez. al Teatrului Regal Dramatic din Stockholm. Am fost distins totodati cu un prestigios premiu, anume Premiul Goethe, care urma si mi se decerneze in toamni, la Frankfurt Am gisit in cele din urmi un apartament Juminos i spafios intr-un bloc urit angi ,,En- glischer Garten. De pe terasi vedam lantul Alpilor gi partea cea veche a oragului, cu turlele lui Pentru ci apartamentul se elibera de abia in septembrie, ne-am intors la Los Angeles pentru a petrece vara acolo. In California tocmai incepuse cea mai inspiimantitoare canicula din ultimile decenii. Am ajuns acolo cu dow zile inainte de sinziene si mu am pirisit récoarea de mormant a camerei de hotel cu aer condifionat, uitandu-ne la televizor la meciurile de box, Sewra am ine cercat si iegim Ia un cinematograf din apropiere. Caldura ne-a izbit ca un perete de beton care se pribuseste. A doua zi dimineaja nea sunat Barbara Streisand, intrebandu-ne dac& nu aveam chef si ne Iwim costumele de baie si si mergem la o petrecere la piscind. J-am mulfumit pentru ama- 120 Dilitate, am. pus-receptorul in -furei si: mam. intors spre Ingrid spundneu-i c& ne vom intoarce pe loc acast Ja Paré unde ne vom petrece vara. N-aveam deceit sk suportim ironiile gi rasetele disprefuitoare. CAteva ore mai tirzin exam por- nifi la dram. Am ajuns la Stockholm in chiar ziua solsti- iului de vari spre scar. Ingrid La sunat pe tat8il ci care invitase rude gi prieteni acasi Ie el, in apropiere de Norrtilje. A insistat si ne ducem Precuse de ora unsprezece si era Totul era minunat i plin de mi: a aceea a seri Spre dimineaji mi aflam intr-un pat alb, intr-o camer care miresea a locuinta de vard si a_podele proaspit spilate. In fafa ferestrei se afla un mesteacin inalt, a cérui umbrd desena modele migeZtoare pe jalwelele de culoare des~ chisi si care fognea si soptea necontenit. Lunga cilStorie dispiruse undeva in ceaft, tragedia vietii mele devenise un vis visat de alt cineva. Am vorbit in souptk cu Ingrid despre viata care ne astepta si care nu era deloc usoara. m spus atunci: ori'o si mor ori totul o si fie al dracului de stimulant, resme, Era o duminici dup’-amiazii; in casa parohi ala, Eram singur acasti, crinuindu-ma cu 0 pro- DlemA- de miatematict’ imposibil de rezolvat. Clopotele de Ja biserica Engelberkt: batean de ‘intare, fratele mea era la cinema, ‘sora mea era internata-in spitel- pentru o opera.ié de apeadicité, iar pirintii s: servitoarele erau ple- cafi cu tofi 1a capela pentru comemorarea regi- nei Sofia, fondatoarea spitalului. Soarele de pri- mivari cidea pe biroul meu, b&tranele miicufe de la:Sothemmet-treceau in-gir indian in umbra pomilor de pe-cealalth parte ‘a strizii. Aveam laa treisprezece ani i mi se interzisese si merg la cinema deoarece, cu o seari inainte mumi feu sem tema la matematick pentru ca st m& due Si viid Ragnarok. Pradh plictiselii si frimantirii desenam pe caiet o femeie goal. Intracat nu am_ fost niciodatX un bun desenator, se poate imagina in consecinfi cum arta: sfnii enormi, seul exa- erat. Nu stiam nimic despre femei, nu stiam nimie despre sexualitate. Fratele meu a Lisat si-i scape cateva aluzii dispretuitoare, pirintii si profesorii au ticut, Femei goale puteau fi vizute la Muzeul Nafional sau in Tstoria Artelor a lui Lauri. Vara mai puteai 2iri uneori e@te un fond sau un piept gol. Aceasti lipsi de informafi’ nu consti: tuia o problema; am fost scutit de tentafii si nu eram chinuit’ de curiozitate, Un episod lipsit de important a ficut asu- pra mea o anumit% impresie. La familia mea venea in viziti o viduva de varsti mijlocie care se numea Alla Petreus. Era o suedezi miscutd i Finlanda si participa activ la viata biseric Din cauza’unei epidemii ce se abituse temporar asupra parohiei, am locuit efiteva siptimani la tanti Alla, Stitea intr-un apartament imens pe Strandvagen, cu vedere spre Skeppsholmen, unde se aflau nenumfrate birei. Zgomotul strizii nu jungea pink la camerele linistite si insorite, invadate de un lux Jugendstil, care ifi stimula fantezia Despre Alla Petrus nu se putea spune, in nici un caz ci era o femeie frumeasi. Purta ochelari de vedere grosi gi avea un mers birbitesc, Cand idea, ceea ce se intimpla destul de des, saliva i se aduna in coltul gurii. Se imbrica elegant gi puta pilirii mari, pe care trebuia si si le dea jos cind era la cinema, Avea o piele fini, ochi ci- prui calzi si mAini catifelate. Pe gat avea maj multe semne din nastere, de diferite forme Mirosea toati a parfum bun, exotic. Avea 0 Voce adinci, barbiteasci. mi plicea- foarte’ mult sh locuiesc 1a ea $i pe deasupra, drumul spre 42a scoala era scurtat la jumitate. Servitoarea si Ducitéreasa ei vorbeau doar finlandeza, mi ris- fijan gi m& ciipean de obraz si de fund. Intr-o sear a trebuit si fac baie. Servitoaréa umplut cada, turnithd apoi in api ceva plécut mirositor. Am intrat in apa fierbinte si m-am simtit cuprins de o plicat toropeali. Alla Pe- treus a batut Ja usd, fatrebindu-mi deck am adormit. N-am rspuns si atuncieaa intrat. Era imbricati infr-un halat de baie verde pe care si La scos imediat. Mi-a spus ci vroia si mi frece pe spate. M-am intors, ea a intrat in cadi, m-a sipunit, m-a frecat cut peria si apoi m-a spilat cu miinile ei catifelate. Dup& aceea mi-a luat mina, mi-a tras-o spre ca sia bagat-o intre pi- cioare. Imi simfeam inima in git, in timp ce ea imi risfira degetele gi le impingea tot mai adnc. Cu cealalti mini mi-a cuprins penisul care, Juat prin surprindere a teactionat viguro tras cu gi ja si m-4 curditat de o substanta alba care se stransese acolo, Totul era foarte pli- cut, fri si fie cit de putin inspiimantator. Mi’ finea strins intre coapsele ei puternice si moi si eu m-am Misat leginat far nici o teama si {818 sh opun vreo revistenf&, intr-o placcre rea, aproape durcroast. ‘Aveam opt sau poate nou ani. O intalneam pe tanti Alla deseori in gridina parohiei, dar niciodaté nu am adus vorba de asta. Uneori m& privea prin ochelarii ei grosi si ridea usor. Aveam un secret impreuni. Trecuser’ cinci ani si aceasti amintire aproape c& mi s-a sters din memorie, dar ea avea si se transforme mai tirziu intr-o imagine obsesiva timp plicut’, incireatt de vinovafic, asemanatoare scenei derulat’ con- tinuy pe filmul aparattlui meu de proiectie, deosebirea fiind ci de data aceasta manivela era invartitd de un demo care mi ura gi dorea simi chinnie, si mi faci si eufir. Desenam deci in caietul meu albastru o fe- meie goal, soarele m& incdlzea, iar maicile tre- 123 cea in sir indian, MA frecam incel intre pi- cioare, m-am_desficut la pantaloni gi mi-am Tisat sexul, vinefiu si usor tremuritor, & stea ridicat, liber gi m&rit. Din cind in cAnd i! frecam cu precautie gi asta imi didea o plicere neobis- nuitA si putin insplimAntitoare. Intre timp con- tinuam s% desenez. A iesit 0 alti femeie goal’, ceva mai indrizneafa decit prima. Am desenat apoi un penis, Iam decupat, am tint o gaurk intre picioarcle femeii si i Lam bigat acolo. Deodati am simfit cum corpul imi este gata simi explodeze, iar ceva anume, ce au reuseam si controlez era pe cale de a fagni din mine. ‘Am fugit Ja toaleta care se afla in’cealalt parte a-holului, si m-am incuiat acolo. Plicerea se transformase in durere fizici, puta m: fnainte 0 priveam oarecum ‘absent, far’ -v interes deosebit care pulsa $i enzatii de durere, in sus spre stomac, si in jes spre coapse. Na stiam ce trebuie si fac impotriva acestui dusman pu- temic. Lam strins bine in mani si in acclasi moment sa produs explozia. Spre groaza mea, un lichid necunoscut a {Agnit peste maini, panta- lon, seaunul (oaetei, perdesua de Ie fereasta, pereti si pe covorul ‘albastru de pe podea. In. spaima_ care mi cuprinsese credeam ch gi eu si tot ceea ce se gisea in jurul meu eram murdari{i de aceasti mizerie care fagnea din corpul meu, Nu stiam nimic, nu infelegeam nimic, nu avuise- sem niciodati ejaculdri nocturne, erectile mele apizeau brusc, dispirind Ja fel de repede. Sexualitatea m-a surprins ca o Ioviturk de trisnet, de neinteles, ostili si chinuitoare. Nici astizi nu stiu cum de sa putut intdmpla astfel, de unde aceastt schimbare a corpului venith atat de bruse, fark avertizare, de ce-a fost asa de dureroask si incdreati de vinovitie inck din primul moment. Oare (cama de sexualitate a runs in noi copiii prin piele, sau se afla deja in camera noastri de copii, ca un gaz otrivitor, imperceptibil. -Nimeni nu ne spusese nimic, 124 nimeni nu ne avertizase, nici m&car nu ne inspai- mantase. |, A. ite ge Aceast’ ‘boali, sau obsesie Sa ab&tut-asupra mea fara mili, actul sa repetat continua, aproape obligatoriu. In lipsa alteuiva, lam intrebat pe fratele ‘meu daca gi el avusese experienfe asemanatoare. Mi-a ranjit amabil si mi-a povestit ci el, care avea 17 ani, ducea 0 viata sexuald normal si Satisfacdtoare, grafie nei profesoare care ii didea lectii suplimentare de german. N-avea chef st asculte despre poreariile mele bolnivi- civase, Dar dac& doream si afluam&nunte de- spre masturbatie puteam si citesc in Agenda medical a familie. Coca ce am si facut. Acolo era explicat in cuvinte clare ci mias- twbujie se iumea in suedezi o anomalie, cd era un vicin de tinerefe, impotr ‘uia ‘trebuie luptat cu_toate mijioacedes boala producea paloare si transpiratic, tremurituri, cearcine in jurul ‘ochilor, difieultate de concentrare si pierderi de echilibru. In cazurile grave, boala ducea la estomparea activitatii creierului, afec- fiuni ale miduvii spinisii, ctize de. epilepsic, pierderea cunostinfei gi la 0 moarte prematur’. Cu asemenea ‘perspective de. viitor in. fata ochilor mi-ain continuat actul de groazd si pla- cere Nu_aveam pe nimeni en care s& vorbesc, nimeni pe care sal intreb, trebuia si fiu atent in permanent, si-mi ascund mereu ingrozitorul secret. Cuprins de disperare m-am indreptat spre Isus si Lam rugat pe tata si-mi ingiduie si ian parte la orele de confirmare cu un an mai de- vreme decit ar fi trebuit. Dorinta mi-a fost indeplinita si, prin exercifii spirituale si rugi- civni, am incercat si -mé eliberez de blestemul meu. In noaptea de'dinaintea primei comuniuni am incercat din risputeri si lupt’ cu demonul din mine. M-am luptat cuel pin& spre dimineata, dar am pierdut lupta, Tsus m-a pedepsit cu un 125 enorm furuncul infectat, aptrat ‘chiar ta mij- Jocul frunfii. mele palide, Cand am primit cumi+ necitura stomacul' mi sa contractat de era a- proape si vomit Toate acestea par ast’zi putin. comice, dar atunci erau cruda realitate. Consecintele nu s-au lasat asteptate. Zidul care separa viafs mea real de cea secret s-a inflfat tot mai mult, devenind curand insurmontabil. Minciuna a devenit din co im’ ce mai necesari, Lumea mea imaginard a suferit un scurt-circuit si mi-au trebuit multi ani si multi oameni prictenosi_pentra a repara situatia. Izolarea mea a devenit ermetic& si ain inceput si cred c& 0 si-mi pierd minfile. Am gisit o oarecare consolare in tonul zeflemitor si anarhic al ciclului de nuvele Cisdtorifii de Strind- Derg, iar povestirca despre vesclul viveur care a supravietuit fratelui respectabil, m-a remontat Dar cum dracu si reugesc s% pun si eu mana peo femeie, oricare ar fi fost ea? ‘Toti isi rezolvan problema, numai eu mi masturbam, eram palid, transpiram, aveam cearcine la ochi si greutiti in a mA ‘concentra $i in afari de asta mai eram gi slab, capul imi atérna, cram irascibil, vesnic furios, certi- ref, ulm 31 ipa, luam note proasie si nenu- anfate palme, Cinsinatografele st galeria a teeia lateral de la Teatrul Dramatic erau singurele mele refugii. Tn vara aceea nu_ne-am mai dus Ia Varoms ca de obicei, in schimb ne-am_instalat intr-o cast galbeni,’intr-un golf cu o vegetatie bogatt, insula Smadalard. Acesta era rezultatul unei indclungate si indArjite lupte duse in spatele fatadei din ce in ce mai diripinate a casei paro- hiale. Tata ura Viroms-ul, pe bunica gi ctldura sufocanti a locului, Mamei nu-i plicea marea, arhipelagul si vantul, care ii provocau dureri reumatice 1x umeri. De data aceasta, dintr-un motiv necunoscut, cedase: Ekebo, de pe insula Smadalaré, a devenit pentra multi ani de atunci incolo resedinfa noastri idilick de vari. 126 Pentru mine arhipelagul a reprezantat experienfi, uluitoare. Acolo se aflau sezonieri cu copiii lor, dintre cars mulfi de varsta mea. Erau dornici’de aventuri, frumosi si cruzi. Eu eram plin de cosuri pe fafa, eam prost imbricat, mi balbaiam, rideam zgomotos si firi motiv, eram stdngaci in toate sporturile, nu aveam cura} si sar in ap cu capul inainte, in schimb conver- sam bucuros despre Nietzsche, un talent de au prea mare ajutor pe stincile printre care, ne seldam. Fetele aveau toate siai, solduri, funduri si radeau vesele si dispretuitoare. In gind, m& culcam cu toate in cimirufa mea din pod, le torturam si le disprefuiam. Simbita seara era_cans in sopronul de la conac. Totul era ca in Dommiigoara Julia de Strindberg: lumina noptii, agitafia, mizosul greu de crini si de liliac, vioara care se tinguia, acceptarea si respingeres, jocurile si cruzimea. Datoriti lipsei de parteneri, am intrat in gra- fille fetelor, pe care insi nu indrizneam si le ating, deoarece imediat rai excitam. In afari de aceasta mai cram si un prost dansator $i ueptat am inceput si fiu ocolit. Amérat si furios, Ofen- sat gi ridicol. Ingrozit si inchis in mine insumi. Respingitor si plin de coguri. Pubertate in stil burghez, vara anului 1932. Citeam neincetat, aiesca firi si infeleg, dar eram sensibil 1a rezonanfele numelor: Dos- toievski, Tolstoi, Balzac, Defoe, Swift, Flau- bert, Nietzsche gi, cum am mai spus Strindberg. *Nu-mi mai gaseam auvintele, mi balbiiam si imi rodeam unghiile. Dispretul faft de mine insumi si fati de viata m& sufoca. Mergeam cozosat $i cu capul inainte, prile] de reprosurt pemanente. Straniu mi ‘se pare faptal’ ci nu am pus niciodat sub semnul intrebirii viata mea cea mizerabila. Credeam ci asa trebuie si fie. 7 x Anna Lindberg si cu mine aveem acecasi virsti, Eram in clasa a noua, care reprezenta ultima clasi inainte de licew. Scoala se numea Palmgrenska Samskola si se afla la intersectia dintre Skeppargatan si Kommendérsgatan. Cei 350 de elevi erau plasati in incaperil? agreabile dar inguste ale unci case particulare. Se spunca despre profesori ci ar reprezenta o pedagogie mai modem si mai avansati decat cea din gim- naziile normale. De fapt nu era chiar aga, intru- cit mulfi dintre ei predau si Ja girnaziul de stat din Ostermaim, care se’afla docr la cinci minute depirtare de Palmgrenska. Erau_aceiasi profesori ciciciosi si aceleasi gooli cicicioase de ambele pai[i. Sirgura dife- Tenf& 0 constituia probabil taxa scclari care, Ja Palmgrenska era considerabil mai ridicati In plus, aceasta era o scoala mixti. In clasa noastri erau 21 de biiefi si opt fete. Anna era una dintre ele. Elevii sttiteau doi cite doi in binsile demo- date. Profesorul ocupa catedra care se afla pe un postament, intr-un colf. In fata noastri se in- tindea pe perete tabla neagri. Afar, de ce lalti parte a celor trei ferestre ale clesei, plowa mere. In clask domnea semiintunericul. Sase Decuri electrice se luptau plictisite eu lumina incerti a zilei. Mirosul de pantofi amezi, de lenjerie de corp nespilatt, de transpirafie $i de urin& se impregnase adinc si pentru totdeauna in pereti si in mobilier. Acesta era un agezimant infiinfat pe baza unci alianfe, deloc sfanta, intre autorititi si familie. Duhoarea pe care'o rispandea, plicti- seala deveneau uncori penetrante, alteori sufo- cante. Clasa era o reflectare in miniatura a socie- {fii antebelice: indolenta, indiferenti, opor tunism, linguseali, amenintiri precum $i chteva ‘bucniti confuze de revolt, idealism $i curio- zitate. Anathistii erau inst finuti in ‘frau de 128 societate, scoali si familic. Pedepsele crau exemplare si ele aveau deseori o influenti deci- siv pentra tot restul vietii delincventului res- pectiv. Metodele de predare constau in principal din pedepse si premii, plus cultivarea unei constiinfe incircate. Mulji dintre profesori erau national-socialisti, unii dintre ei din cauza pros- tiei si amirdcitunli de anu fi reusit si faci 0 carieri universitar’, alfii din idealism gi venc- ratie fai de bitrina Gemanie, ,,popor de pocti si de ganditori". Existau desigur si exceptii de Ja aceasti resemnare cenusic care = infiltrase in binci si la catedri: oameni inzestrati si integri, capabili si deschidi usi si feresire prin care’ si intre aerul si lumina. Nu erav.multi. Directorul nos- de putere, lingusitor si_un faimos triigitor de sfori in cadrul comuniti misionare. li plicea sk organizeze intrunirile pentru rugiciunile de dimineafi, amestec onc- tuos de lamentiri sentimentale ‘despre cit de trist s-ar fi simfit Isus dac& ar fi vizitat chiar in acea zi Palmgrenska si de predici diabolice despre politick, traficul ratier sau despre muzica de jazz ce se Mispindea precum o epidemie. Lecfii neinvatate, inselitorii, chiul, lingu- siri, furie indbusita sau Vautusi duhuitoare fi ceau parte din ‘plictisitorul program cotidian Fetele se adunau in. grupuri ca sk conspire, 8% gusoteasci sau si se hlizasct. Baietii urlau cu vocile lor sparte, sc biteau, jucau mingea, pu- neau la cale tot felul de inselaciuni, se pregitean si copieze’ la Iucriri sau isi’ scriau cu grabi temele. Eu stiteam undeva in mijlocul clasei. Anna stitea in faja mea dar pe diagonal, ling’ fe- reastri. La fel ca tofi ccilalfi, o gaseam urati. Era o fat& inalt&, gras, cu umeri rotunzi, tinuta uréta, sini mari, coapse puternice si cu fese unduitoare. Parul ii era blond-cem i rare intr-o parte, tiiat scurt. Ochii crau sagii, unul ciprui iar celilalt albastru, pometii obra jilor inalfi, buzcle cimosse, pronunfate, obraj 12) erau rotunzi ca de bebelus iar in birbia bine modelati avea o gropiti. Din sprinceana dreaptit si pan’ la linia pirului se intindea o cicatrice care i se inrosea ori de cfte ori plangea ‘sau se infuria. Avea’ palme pitrate cu degete groase si scurte, in schimb picioarele fi erau lungi si frumoase, cu t&lpi mici si scobitura adanci. De a unul’ din picioare ti lipsea degetul mic. Mirosea a fat& sia sipun de copii. Chignuia si se imbrace in fuste de culoare maro, care ii ve- neau prost si bluze de culoare roz sau albastru deschis. Bra isteafi, amabili si avea permanent rispuns la toate. Dupi cum spuneau gurile rele tatal ei fugise cu una daia”. Se mai spunea c& mama ei triia cu un comis-voiajor cu pirul rosu, care Je bitea, atit pe mami cit si pe fiied, sick Anna plitea’la scoali 0 taxi mdnet Atat eu cAt si Anna eram singuratici: ew eram ciudat, ea era urdti, Colegii ne Misau in pace, nu ne deranjau in nici un fel si nu ne per- secutau, Intr-o duminick ne-am int4lnit la un matiney, la cincmatografull Karla. Am constata: ci amin: doi mergeam frecvent $i cu mare plicere la ci- nema. Spre deosebire ‘de mine, Anna avea 0 grimadi de bani de buzunar, aga ci am Hisat-o si pliteasck si pentru mine. Cu timpul, am inceput si o ‘conduc acasi. Apartamentul era spatios, dar prost intretinut. Se afla la etajul intai al unui bloc de pe Nybrogatan, colf ca Valhallavagen. Camera Annei era lungi si intunecoas’, mobili de diverse stiluri, un covor uzat sobi de teracoti. Langi fereastri se afla’ un birou pe cate il mostenise de la bunicadin partea tatilui. Patul, extensibil, era acoperit ct 0 cu- verturi si peme cu modele turcesti. Mama Annei_mva intampinat cu politete, dar far caldurk, Semina cu fiica ei, dar gura fi era acri, pielea gilbuie, pirul subtire albit si piep- tinat spre spate. Comis-voiajorul roscat nu se wirea nickieri. cu 430 Anna si cu mine am inceput sk ne facem lee- ile impreund. Am prezentat-o la parohie si, spre surprinderea mea, 2 fost acceptati. Pro- abil c& o consideran atit de uriti incit sk nu poati constitui nici cel mai mic pericol pentru virtutea mea. A fost primiti in familie cu bund- vointi, duminica venea si serveasci dejunul cu noi, fripturd de vitel cu castraveti. Fratele meu © examina cu priviri ironice si dispretuitoare, €a rispundea prompt si deschis la toate intro- baile care i se puneau si lua parte la multe din reprezentafiile teatrului nostru de pipusi. Drigilisenia gi sincesitatea Annei aw fécut si scadi tensiunea dintre mine si restul fami- liei. Ceea ce nu stiau ai mei era faptul ci mama Annei stitea rar acasi in timpul serii si ci pre- gatitul lecfiilor sa tiansformat treptat in exercifii stingace, dar perseverente in patul care sedr{aia puternic. Eram singuri, avizi curiosi, si absolut nestiutori. Tnocerfa’ Annei opunea rezis- tenf&, iar patul stricat, ca fund de hamac, ficea operafiunea si mai grea. N-am indriznit’ ni dati sk ne ezbricim, ci exersam imbricati, mai putin pantalonii de ‘ana ai Annei. Bram i prudenti si neatenti in acelasi timp, iar cAte- odati ejaculam intre partjartierul ei tore <4 durta catifelati. Anna, care era curajoasi $i isteati, a fost de pirere si ne agezim mai bine pe podea, in fata sobei, aga cum vazuse ea intr un film, ‘Am aprins cdteva befe si ziare si ne-am dat jos hainele, care ne sténjeneau. Anna tipa ‘idea, eu mi afundam in ea intr-un fel mis- ierios. Anna a tipat din nou, o durea, dar mi finea strains, Am incercat si ini eliberez dar ea mi apisa cu picioarele de la spate, am pitruns si'mai adanc. Anna plangea, lacrimi si muci i se prelingeau pe fa{%, m sirutam, apsindu-ne bucele: ,,Acum rémén insircinati", mi-a soptit ea, ,simt cX rimin fnsircinat&"’ Plingea si ridea. Am fost cuprins de o groazi cumplita, am incercat si o fac sa-si revin’, trebuia si se spele imediat, si pe ea, dar gi covorul, Eram ast amandoi plini de singe si cursese singe si pe cover. Chiar in acel moment sa deschis usa gine-am trezit in camer cu mama Annei. Anna era inck pe podea incercind si-si punk chilofii si si-si bage sani mari sub cimasi. Eu mi-am tras in jos puloverul, ca si ascund petele intunecate din jurul slifulu Doamna Lindberg mi-a tras o palm’, m-a luat de urechi si m-a alergat doud tururi de cameri, apoi s-a oprit si mi-a spus cu un 2mbet ameninfitor ca mu cumva si o las insircinata puteam face ce vroiam, numai si nu o amestecim $i pe mi-a intors spatcle $i a Noo iubeam pe Anna pentiu traiam gi respiram eu nu exista iubire. Cu sigu- ranfi c& fusesem inconjurat de multi dragoste in copilarie dar uitasem ce gust avea. Nu sim- team dragoste pentru nimeni si pentru nimic, nici m&car pentru mine insumi. Seatimentele Annei eran probabil mai putin tocite. Ea avea pe cineva pe care putea si-l imbritiseze si stil Sirute, cu care se putea juca, o pips riuti- cioasi, capricioasé si dificili,’ care vorbea firi Sncetare, spundnd lucruri c&teodata amuzante, alteori ins& de-a dveptul stupide sau infantile, incdt te puteai intreba daci fldciul acela al ei avea cu adevarat paisprezece ani. Uneori el nici nu vroia si meargé cu ea pe strad%, spunand c& era prea grasi iar el prea slab si ci impreund erau ridicoli. Uneori, cand tensiunea de la casa parohial’ devenea prea mare, 0 loveam. Ea replica. Eram améndoi la fel de puternici dar ew cram mai furios, De aceea cetturile noastre se terminau cu lacrimile ei si cu plecarea mea vijelioasi. Ne impicam intotdeama. O dati s-a ales cu un ochi invinetit, alt& data cu buza rupti. Se distra aritindwsi la gcoali rinile. Dack cineva o intreba cine a maltratat-o astfel, rispundea ci 132 inbitul ci. Tofi radeau pentru c& nimeni nu credea ca fiul cel costeliy $i balbtit al pastorului era_in stare de ascmenea izbueniri de tempera- ment si birbifie. Intt-o duminicd, inainte de slujbi, Anna m-a sunat $i mi-a spus urlind ci Palle este gata si o omoare pe maici-sa. Am dat fuga si le ajut. Misa deschis Anna, In acelasi moment am primit in gurl o lovituré amortitoare si am cizut pe spate peste raftul ew pantofi. Comis-voiajorul roscat, imbraicat doar ca cimasa de noapte si in gosete, Je piruia pe mama sipe fica, urland ci le omoara si ci acum, in sfarsit, o s% punt capit la toate’ afurisitele’ de ingelitorii, cd a situl si mai intrefini 0 curva si pe fiica ei, O apucase pe femeie de git, fata acesteia-se inv {Wse, iar gura ii era deschisi larg. Anna gi cu am ‘Incercat si-t ptindem mainile cu forta In cele din urm& Anna a dat fuga la bucitirie ca si aduci un cuit si fipa cio si-l injungl Imediat el a dat drumul femeii, m-a pocnit in fafa, eu am replicat, dar nu Lam nimerit, Apoi s-a imbricat in liniste, a pus piliria pe o ureche, fra Indesat “mAinile ‘in buzunarele paltonuli i dus a fost Mama Annei ne-a ofevit cafea si sandviciuri © vecin& a sunat ca si intrehe ca Se intamplase. Anna m-a tras in camera ei ca si-mi examineze Tinile, Imi strise 0 portiune din smalful unui dinte din fata (cdnd seria aceste rinduri fi simt si acum, cu limba, lips). Toate aceste lucruri ma interesau, dar mi se Pareau ireale. Totul in jurul meu era parci alcituit din fragmente de film, impreunate la intimplare, fragmente uneori grea de inteles, alteori pline de tristete. Spre surprinderea mea ‘au descoperit c& simfurile mele inregistran reali- Yatea exterioari, dar c impulsurile mele nu ajungeaw niciodati pin’ 1a sentimentele mele. Acestea din urmi locuiau intr-o camer inchis’, si erau folosite la comand’ si intotdeauna cu premeditare, Realitatea mea era atat de profund scindati, inet nu mai fineam seama de ea. 133 Am insistat asupra descrierli acestei b&t&i din apartamentul siricicios din Nybrogatan pentru ci imi adue aminte fiecare moment, Hiecare migcare, fipetele si replicile, lumina re- flectati in ferestrele de pe cealalta parte a stri xii, mirosul de_prajeal si murdirie, de cel al pomezii de pe parul rosu si lipicios al birbatului acela. Imi amintesc totul in celemai mici am: munte. Dar intre simfurile i sentimentele mele nu exista nici o legituri. Mi-era teama, eram furios, stAnjenit, curios sau pur si simplu isteric? No stiu, Acam, cind am rispunsul la introbiri, end cunose solufia problemei stiu ci mi-cu trebuit mai mult de patruzeci de ani pentra ca senti- mentele mele si se elibereze din camera aceea inchist unde fuseser& izolate. Trdiam din amin- tirea sentimentelor. Stiam foarte bin: cum se produceau emofiile dar expresia lor spontand nu era niciodati spontant. Exist& intotdeauna © microsecundi intre experienfa mea intuitiva si exprimarea ei emotional. Astizi cind presupun ci sunt, mai mult sau mai putin vindecat, ma intreb dact existi sau daci ‘vor exista vreodati instrumente care si poat’ m&sura si defini o nevrozi ce a reusit sh dea aparenfi att de eficient& nei normalitigi iluzorii. Cand mi-am sirbuitorit a cineispreecea ani- versare in casa cea galbeni de pe Smidalard, a fost invitati gi Amma. A fost cazati intr-o ca~ ‘meri de la mansard%, impreunf eu sora mea. La Hisiritnl soarelui, am trezit-o, ne-am furigat pan’ Ja golf si am vaslit fn larg, printre insule, vaslind {in ace! ‘spatiu imobil in sclinteierca soarelui si in valurile lenese Visate in wma lui de vaparul care fsi ficea cursa matinali intre Ut6 si Dalard. Am ajuns inapoi Ja timp pentru micul dejun si felicittirile de rigoare. Eram arsi de soare pe umeri si pe spate, buzele ne erau uscate si aveau gust de soare, ochii pe jumitate orbifi de toatt lumina aceea. 134 ‘Triiser’im fmpreuni mai mult de jumétate de an, dar-abia atunci ne-am vizut goi, unul pe altul ‘pentru prima det XI _1n vara in care am implinit 16 ani am fost trimis in Germania ca Austauschkind. Asta insemna cA urma si locuiesc timp de sase sipti- méni intr-o familie german caro avea un biiat de seama mea. Cand incopea vacanta lui de vari urna sé vind el cu mine in Suedia, s& locuiascd la noi pentru o perioadi de timp’ echivalenta. _ Am nimerit la familia unni preot din Turin. gia, intr-o mic localitaie care se numea Haina, undeva intre Weimar si Eisenbach. Satul, ase zat intr-o vale,-era inconjurat de un peisaj care respira bunlstare, Printre case serpuia un rau domol si mélos. In sat se afla o biserici uriasi, © piafa cu un monument al eroilor si o statie de autobuz. , Familia era numerocsi: trei biieti si trei fete, preotul cu sofia, precum gio rudi mai in varsti, care era ydienende Schwester” si se i grijea de bolnavii si stracii paruhiel, Aca mus- fafa, transpira abundent si conducea treburile casei cu o mana de fier. Stapinul casei era un barbat zvelt, cu o barbi de tap, ochi albastri, prietenosi, dopuri de vat in urechi si o bascd heagr, trasi mult pe frunte. Era cult si mare amator de muzici, canta la céteva instrumente si avea 0 voce dulce de tenor. Sofia lui era grasi. munciti si supus’, stites mai mult la bucktir sim& mingtia pe obraz. Probabil ci voia in felul acrsta si-gi ceari scuze pentru siricia lor. Prietenul meu, Hannes, pirea decupat dintr- un ziar de propaganda najional-socialista : blon inalt si cu ochi albastri, cu un zimbet deschi: urschi foarte mici si cto barbil abia mijit Faceam eferturi reciproce si ne infelegem dar nu era deloc usor. .Germana mea era rezultatul 135 cum se obignuia pe atunci eventualitatea tocelii_grama programa scolaré ‘mu prevedea ca o limba si fie gi vorbit’. Zilele erau plicticoase. La ora gapte dimi- neata copii plecau la scoal%, iar eu rimaneam singur eu bitrinii. Citeam, ma plimbam gi-mi era dor de casi. Preferam si staw in biroul preo- tului sau si-l urmez in vizitele lui prin parohic. Conducea 0 rabli veche cu capota inalt’, In caldura imobila, praful umplea drumurile gi la tot pasul te izbeai de gaste grase si isterice. L-am intrebat pe preot dack trebuia si ridic mani gi si tic Heil” Hitler" Ia fel ce toti cei- lalti. Mi-a réspuns: ,Jieber Ingmar, das wird mehr als cine Héflichkeit betrachtet’. Am ri- dicat braful si am zis ,Heil Hitler. Mi sa parut ciudat. Peste citva timp Hannes mi-a propus si merg cu el la scoala si si ian parte Ia lectii. Fiind ne~ voit si ‘aleg intre ciumi si holeri, am ales scoala, care se afl intr-un sat mai mare, unde se putea ajunge de la Haina parcurgind cafiva kilometri cu bicicl n fost primit cu o cordialitate entuziastt si mi sa dat voie s stau Hing Hannes. Clasa era spatioas, i cioast, rece si umeda, in ciuda cildurii de vari care domnea de cealalté parte a ferestrelor finale. Obiectul era ,,Religionskunde"*, dar Met Kampf a lui Hitler ‘era pe toate bancile. Profe- sorul citea ceva dintr-un ziar care se numea der Stirmer". Mi-adue aminte doar de o fraz& care mi s-a piyut ciudata. A repetat de mai multe ori cu un ton accentuat: von den Juden vergiftet”®, Am intrebat mai tirziu despre ce era vorba. Hannes a ris: ach Ingmar, das alles ist nicht fiir Auslander“!. 4 dragi Ingmar, lucrul acesta este considerat mai ‘mult ea un act de politete (n. tr) 2 cunestinte religioase (n. tr). > otraviti de evrei (n. tr). “ah, Ingmar, asta nu este pentru strdini (n. tr). 436 Duminici, toati familia a mers la slujba. M-a surprins predica preotului, care n-a inceput eu_un comentariu din Evanghelie, ci cu citeva cliate din Mein Kampf. Dap sujba =a servit cafea intr-o cameri aliturati. Mulfi dintre c prezen{i eran in uniform’, aga incdt am avut nenumirate ocazii si ridie mina si si zic Heil Hitles*. Toti copii din casi faceau parte din di rite organizatii: biietii din ,Hiderjugend", iar fetele “din ,Bund Deutscher Mades*. Dupi- amiaza se instruiau cu lopeti in loc de pusti say practicau sporturi pe stalion, iar seara ascultau prelegeri si vedeau filme, cntau sau dansan, Cu greutate puteam si facem Daie in ru, pentru cA fundul acestuia era mélos, iar apa riw mirosi- toare. Pansamentele pentru ‘menstruatie ale fe- telor, crosetate din fir gtos de bumbac, atiinau puse la uscat in spalitoria primitiv’, fari api caldi saw alte facilitigi La Weimar urma si aibi Joc o intrunire de partid, 0 manifestatie gigantici, prezidatt de Hitler in persoan’. In curtea parohiali era for- fot mare: se spilau si se cilcan cimisi, si truian cizme si curele. Tinerii au porn drum de indati ce s-a ctipat de ziua. Urma ca cu mine si plecam cu masina, Familla se mandrea cu faptul cA reusise si fack rost de bilete in apropierea tridunei oficiale. Cineva spusese in gluma ci onoarea se datora prezenfei mele. Chiar in acca diminesfi plin’ de agitatie a sunat telefonul. Era pentru mine, de acasi, Undeva, in departare, anzeam vocea sonori a mitusii Anna. Averea ei imensd ii permitea si fack aceasta convorbire ‘elefonici ‘ se gribea deloc gi numai intr-un tarziu a ajuns Si-mi spun’ adeviratul motiv pentra care tele- fonase: avea o prietent care locuia la Weimar si care era cisitoriti cu un director de bane’, aflase de la mama ci sunt in apropiere de ei si isi sunase imediat prietem si-i propusese s ma duc pe la ei in vizita. Matusa Anna a vorbit 137 apoi cu preotul intr-o germani fluenti, a re- Tuat convorbirea cu mine, spunandu-mi cat de tare se bucuri cio voi intalni pe prietena ei gi pe frumosii copii ai acesteia. Am_ajuns la Weimar in jur de ora dowispre- zece. Ceremonia — defilarea si cuvantarea lui Hitler — urma si inceapi la’ ora trei. Oragul fierbea deja de emotie, oamenii umblau pe strizi in haine de sirbitoare sau in uniforme. Se auzeau peste tot orchestre cintand, casele erau impodo- bite cw ghirlande de flori si cu steaguri. Bateau clopotele, atat cele ale intunccatelor biserici protestante cAt gi cele ale veselor biserici cato- lice. In una din pietele vechi fusese montat un mare parc de distracfii. La oper era in program Rienzi de Wagner ca spectacol de gali, urmaté de focuri de artificii. . Eu $i familia preotului am fost plasati in apropierea tribunei oficiale. In timp ceasteptam in cAldura sufocant’, beam bere si mfncam sandviciuri dintr-m ‘pachet unsuros, pe care sofia preotului il tinuse strins la pieptul ei yoluminos, pe tot parcursul ciliitoriei. ‘Cand ceasul a bitut ora trei, s-a auzit ceva semfindind cu un uragan care se apropix. Zgomo- tul sumbru si insplimantitor s-a rispAndit pe strizi risunand in zidurile caselor. fn depirtare, la capatul piefii se zirea un cortegit de auto- mobile negre, decapotabile. Vuietul ciestea aco- perind tunetele care se dezlinfuiseri si incepu si cadi ploaia, ca o perdea transparent, cu detunituri, peste locul festivititilor. Nimeni nu lui in scam vremea rea, toatd atenfia, tot entuziasmul si toati Lucuria erau concentrate asupra unei singure persoane. El stitea nemigcat in Imensa masini neagri care trecea incet prin pia{i. S-a intors i s-a uitat la mulfimea care il aciama, la oamenii care plangeaw gi pareau posedafi. Ploaia ii siroia pe fafa iar uniforma, din cauza umezelii, i se inchisese la culoare. A pisit incet pe covorul rosu gi s-a indreptat spre tribuna oficial, Insofitorii sti.se fineau la dis- tanta. 138 Deodat& s-a ficut liniste, se auzea doar Ploaia batand in pietrele strazii si pe balustrade. Féhrerul vorbea. A fost o cuvintare scurti, din care n-am fnfeles mare Iucru. Vocea fi era une= ori inalt&, alteori zeflemitoare, gesturille se sin- cronizau, ‘se potriveau cu ea. Cand cuvantarea sa terminat, tofi au strigat Heil Hitler", ploaia sa oprit iar lumina fierbinte a soarelui $a revigsat printre norii plumburii. O- imensi orchestrA canta, iar parada a inceput si curg% de pe strizile laterale intre piafa rotund’ din jurul tribunei oficiale si mai departe, pe lang’ teatru si catedrala. Niciodat& nu mai vieusem ceva care s&s mene cut aceast% formidabilé explozie de fort. Tipam si eu impreund cx toti ceilalfi, ridicam rafna ca sof! cellalsi, urlam ca tof ceilati, adoram ca tofi ceilalti. In timpul conversafiilor noastre nocturne Hannes imi explicase rzboiul din Abisinia si At de important fusese faptul ck Mussolini i-n bagat in seam pe bastinasii care trudeau in fntuneric si ck le-a oferit si lor cu generozitate ceva din ‘strivechea culturi italiani, El mi-a mai explicat apoi ci noi, acolo sus in indepartata Scandinavie, nu infelegeam cum evreii exploa- taserd poporul german. Mi-a mai spus c& nemfii construiseri un bastion impotriva comunismului, c& evieii au sabotat constant acest bastion gi ci noi tofi trebuie sil iubim pe omul care ne-a creat un destin comun si care, cu hottirire, ne-a unit intr-o singuri voinf%, 0 singuri putere, un singur popor. De ziua mea am primit din partea familiei o fotngralie 4 lol Hitler, Hamnes nia athcuat-o deisupra patului si mi-a spus c& ,intotdeauna trebutie scl am pe acest om in fafa’ ochilor", ci ar trebui si inva si-1 iubesc in acclagi fel in care il iubeau el 5i familia Haid. 1 iubeam si eu, Mulfi ani am fost de partea lui Hitler, m-am Ducurat de succesele Jui si am suferit la infran- gerile Ini. 193 ratele meu a-fost unul din fondatorii parti- dului- national-socialist suedez. Tatal-meu ina votat de citeva ori pe national-socialisti. Profé= sorul nostru de istorie adora.,,vechea Germanie”, profesorul nostra de sport cAlitorea in ficcare vari in Bavaria pentru a participa la intrunirea ofiferilor, citiva dintre pastorii. din parohia noastri erau pe ascuns nazisti, iar pretenii cei mai apropiafi ai familici isi| exprimau simpa- tiile puternice fafi de ,noua Germanic’. Marturiile despre lagirele de concentrare au constituit pentru mine o adevarati lovitura ; Ja inceput mintea mea nu putea accepta ceca ce ochii vedeau. La fel ca multi alfii spuneam si eu ch fotografiile erau mincinni manipulate de propaganda. Cand, in cele din urmi, adevarul mi-a invine revistenta, am fost cuprins de dez~ nidejde, iar dispreful fafi de mine insumi, care deja era o povard grea, s-a accentuat, depisind granifele suportabilului, A trebuit ‘si treack multi vreme pani si-mi dau seama ci, in fond, eram_vinovat. Ca_,Austauschkind", am plonjat nevaccinat si nepregitit intr-o realitate strilucind de idea- lism $i de cult al eroilor. In afara de asta, am fost expus unei agresiviti{i care, in mare misura, era in ton cu a mea. Orbit de stralucirea Iuminii de afaré, nu am vizut intunericul, Cand, la un an dup’ sfarsitul rizboiului, am sosit Ia featrul municipal din Goteborg, am fost martorul unci_adanci si singeroase sciziuni in foaierul artistilor. De o parte se aflau comenta- torul ziarului german ,,Ufa"", organizatorii, unci Camere Nationale de Cinema gi obisnuifii lor simpatizant, Tar de cealalth parte, ea evreii, partizanii Iui Segerstedt! si actorii care aveau pricteni norvegieni sau danezi, Stiteau toti acolo, mestecindw-si sandvigurile aduse de acasi gi band din posirea de cafea de la cantini. Ura dintre ci era aiat de groast ci o puteai taia cu cufitul. * redactorul principalului ziar antinazist (a. tr.). 140 Dar cand soneria anunja sfargitul pauzei, actorii se urcau din nou pe scen4 si redeveneau cea mai bund si cea mai omogeni trupi de tea- tru din tara. m_stflat 0 vorb{ despre aberafiile gi despre disperarea mea. Treptat insi, 0 decizie cindat& a inceput s% se contureze: niciodata n-o si mai fac politici! Desigur, nu aceasta cra hotirlirea pe care ar fi trebuit s-o ian, Festivititile de la Weimar au continuat toat& seara $i toati noapiea. Preotul m-a condus cu masina Iui la vila directorului de banca, 0 clidire impozanti de marmura, in Jugendstil, inconjurat& de un pare inmiresmat. Strada, de un calm aristocratic, era mirginiti pe ambele lirti de case de acelasi tip. Am urcat scirile jargi gi am sunat la ust, Mi-a deschis o servi- toare imbricat&, in negru si cu o bonetici alba de dantel&, pe care 0 purta peste 0 coafuri ciu- dati. M-am balbAit {spundndu-mi numele si scopul vizitei. A ras si mea tras in hol. . Prietena mitusii Anra era blonda, voinica si de o cordialitate sincerk, Se numea Anni; mama ei fusese sucdezi itr tatil american. Vor- bea suedeza cu accent str2in gi era extrem de cle- gant, intrucat ea si sotul ci urmau si asiste la spectacolul de gal de Ja operi, din acea seara 1m fost condus in sufrgerie, unde se servea ceaiul de seari cu ,kalter Aufschnitt', In jurul mesei, care fusese aranjati cu mult gust sti- teau cele mai frumoase finte pe care Ie-am vi zut vreodata. Directorul de bancd era un domn inalt, brunet, cu o barba bine ingrijiti si cu o privire ironic in spatele ochelarilor de vedere Langi el stitea fiica cea mai miei, care se numea Clara si pe care lumea, cind o alinta ii spunca Clarchen. Semana cu tatil ci, bruneta, inalti, cu pielea albi, ochii de caloare inchisi, aproape negri, cu gura palidi, dar cimoas&. Avea 0 pri: ire usor sasie, fapt care, intr-un fel inexplicabil sporea farmecul. * mezeturi (n. tr). 141 Fratii mai mari erau bruneti, la fel ca gi ca, dar cu ochi albagtri. Aveau brafe lungi, pe care le miscau, intr-an mod elegant si purtat sacouri exleset! en eablema ‘universitard .pe buzuna- rul de la piept. ‘Am luat loc pe un scaun langi tanti_ Anni care mea servit cu ceai si cu sandviguri. Pretu- tindeni rau tablouri, argintirie, covoare moi peste parchetul nesfirsit, cologne omamentale de marmuri, draperii grele. In suftagerie, fereastri in formi de rozet% scinteia in lumina apusului de soare: ‘Dupi cc am terminat masa, am fost condus in camera mea, care se afla la etajul al doilea, in rand cu camerele baietilor. Foloseam impreun’i © baic cu mai multe chiuvete gi cu o cada ingro- pati. Dup& ce Anni mi-a ardtat tot Ivxul acesta si-a luat rimas bun. Soferul stitea geta de ple- care in hol, iar directorul de banca agtepta pe sciri Apira si Clarchen, care purta pantofi cu tocuri mari (cea ce o ficea si fie mai inalti decit mine) si 0 rochie de casi de un rogu inchi cu pirul desficut, revarsindu-se pe umeri. T nea degetul Ia guri intr-un gest glume cons pirativ. M-a Iuat de m&ni si m-a condus printr-un coridor Jung intr-o camera care se gasea_intr-un turn si care in mod cvident, nu ere folosit’, intrucat mobilele erau acoperite iar candelabrul de cristal era infigurat in tul. Cateva Tuméndri aprinse se reflectau in oglinzile mari de pe pe- refi. Frafii Iui Clarchen se aflau deja acolo si fumau figiri turcesti plate si sorbeau cognac. Pe © misufi anriti era un gramofon portabil, gata intors si pregatit. David, fratele mai mic, a varat o pereche de ciorapi in pilnia gramofo- nului, Pe aparat era fixati o placi cu o eticheta albastri pe care scria Telefunken, Odat& coborat acul din cutia neagrS incepu sf risune uvertura la Opera de trei parale”, cu accentele ci aspre dar infundate. Dupd cuvintele sarcastice ale 143 speakerului, care explica de ce Opera de trei parale se numea astlel, a usmat Balada [ui Mackie Sis: Und Machbeth, der hat ein. Messer/Doch das Messer sieht man nicht", Kanonen-Song, Die Ballade von angenckmen ‘Leben? si apoi Pirata Jenny ca Lotie Lenya: vocea accea ri- nit et tonul disprofuitor si arogant si apoi kind si zeflemitor nd wenn der Kopf fallt, sag ich: Hoppla !"# © lume necunoscuti, pe care nici miicar nu mico. imaginasem vreodsti: disperare fri la- ctimi, disperme care ride! ,Versuch es nur, von deinem Kopf/Lebt hichstens eine Laus", Am luat cAteva inghitituri de cognac, am fumat. fighri turcesti si am simtit cX mi se face ri. De ce atta mister in jurul unui concert nocturn, usi inchise. gosete varite in difuzoare! Este Musick interzist", imi spuse Horst. Brecht si Cee eee a aaire Be asculta $i Glarichen."" ry Aiea SNe Peete Horst alege placa urmXtoare. R&suni or- chestra lui Lewis Ruth ca finalul Operei de iret parale: , Was ich méchte, ist es viel?/Ein mal in dem tristen Leben/Einém Manh mich. hinzu- geben/Ist das cin zu hohe: hohes Ziel?®", Se aude apoio voce sonordi si funebra de bas: din guter Mensch sein? Ja, wer war's nicht gern?"¢ Ne invaluie fumul de figard acrisor si par- fumat, luna straluceste deasupra copacilor din pare. Clarchen igi ine capul pe jumitate intors, isi fixeaz’ fafa in oglinda mare dintre ferestre gi 4 Si Mackie care avea un cufit / care to!usi nu se vede (n. tr). a _— TbSlada despre viafapldeat (tr, (oth Bete ci 8 en 0 ca: Hoppa “Hal, tnceares, col mult tn pidiche poate tat pa aces pllduche poate ti p este prea mult ce-m doresc? / Odata 1p vista asta tsi /'sf'ma diruees wud barely Este Us fel prea inalt? (n. tr), peu * SU 'un om bun? Cine nar vsea (nt, 143 igi pune oman’ pe ochi. David imi umple paharul. Glipa se destrami cao membran’ subfire, “iar eu plutese fart a opune rezistenta spre clipa care urmeari si care si ca, Ja randul ei, se destram& si asa mai departe. Finalul Operei detrei parale: Und man sichet die im Lichte/Die im’Dunkeln sieht man nicht", Nu intelegeam cuvintele, oricum mu multe din cle, dar intotdeauna, asemenea unui animal inteligent, am ingeles cadenfa. $i accasta sa infipt adanc in constiinta mea mine acolo, ca o parte din mine insim’ Dowazeei de ani mai tirziu, am arut in sft git ocazia sk montez Opera de trei purale, pe o Scen& suedezi. Ce compromis ingrozitor, cc pa- rodie a marilor ambifii, ce lagitate, ce lipsé de Jojalitate fat de niste’ cunostinge ‘ceja doban- dite, M1 se pusesera La dispozitie toate resurscle, atat cele artistice ct si cele materiale gi am dat greg pentru ci am fost prost si vanitos, 0 combi- nafie imbatabilé atunci cand regize7i. Uitasem fata pe jumatate luminati a lui Clarchen, asprul clar de luni, figiile turcesti si gramofonul cel negru peste care stitea aplecat David. ‘Doar avusesem posibilitatea si ascaltim acele plici 2gariate Telefunken dar am facul-o distrati si am c&zut de acord: aranjamentele muzicale trebuiau reficute. Idiofi provinciali, genii de la fara! Asa era pe vremea accea, Dar ati cum este care? Concestul a continuat cu Louis Armstrong, Fats Waller si Duke Ellington. Am adormit de exaltare si de cognac dar m-am trezit din now peste cateva momente. Eram in patul meu mare. Zorile palide‘se ivisera la fereastra gi la celalalt capit al patului stitea Clarchen, infigurati infr-un capot larg si cu pirul pe moaje. Ma pri- vea neincetat si cu mare curiozitate. Cand a vagut cd mi trezesc, a dat din cap-zambind gi a dispfirut in tacere. + Si se vad cei din lumina / Cei din tntuneris, fu, (0. tr). 144 Sase luni mai tArziu am primit 0 scrisoare pe al ite plic am recunoseut scrisul indrdzne} gt generos al Iui Clarchen. Era expediat din Elve- fia. Imi aducea aminte, pe un ton de glum, ck promisesem si ne scriem reciproc, dar ci era clar ci witasem infelegerea noastri. imi spunea ci se reintorsese la pension, ck parinfii se aflau la nite prieteni in Canada gic, dupa ce {yi termina studiile dorea sk urmeze cursurile Scolii de art& din Paris. Frafii ei primiser§ permisiunea si se intoarct la universitate, datoriti interventici ambasadorului britanic. Nu credea ci. familia ei se va mai intoarce vreodat’ la Weimar. ‘Asa arita prima pagina a scrisorii, Cea dea doua’suna in felul urmator: nin realitate nu m& aumesc Clara, ci Thea numiai ca asta nu sene in pasaportul meu. Du cum fi-am mai spus, educatia mea a fost strict religioas& si corespund cu siguran{a ideii pe care piringli mei gi-au fcut-o despre ce inseamnd si iio fiick bun’. Am cunoscut deja multe suferinfe fizice. Cea mai rea a fost o mancizime care m-a chinuit ca un cosmar, timp de doj ani. Un alt chin pro- Vine de Ta aceea ci sim{urile mele sunt mult prea dezvoltate. Reacfionez viclent 1a zgomote brusce, lao lumini foarte puternici (sunt oarbi la un ochi) si la mirosuri neplicute. De exemplu, dack © rochie mi strange cit de putin, simt ci. imi pierd mingile de durere, La varsta de cinci- sprezece ani, m-am miritat cu un tinir actor austriac. Doteam si debutez in teatra, dat cisi- toria noastra a fost nefericiti. Am avut un copil care a murit si m-am intors la pension, in Elvetia. In momentul de fata lumina uscati a amurgului ‘remurd peste capul copilului, Nu mai pot con- tinna. Tati c& ochiul meu de email plinge $i el. Ma joc de-a sfanta sau de-a martira. Pot sedca ore intregi la masa mare din camera inchisi (acolo unde am ascultat plicile de patefon in tertise), pot sedea ore intregi privindu-mi podul palmelor. Odaté, in palma sting mi-a apirut 0 rosafi, dar n-a singerat. MA joc citeodatt ci 145 mi sacrific pentru fratii mei, ci-i salvez dintr-un pericol de moarte, M4 joc de-a extazul s1 m& joc c& vorbesc cu Sfanta Fecioar’. Mi joc de-a credinfa si dea necredinta, mi joc ct sfidez si cham indoieli. Ma joc ci sunt 0 picitoasi dam- nati, ci_m& apasi greutatea unei vinovafii in- suportabile. Brusc imi regret vinovatia si mi iert. Totul ‘este un joc. MA joc. Iniuntrul jocului sunt intotdeauma aceeasi, cd, pan’ la extrem, alteori de 0 ‘M-am destdinuit unui doctor veselie fara granit (am consultat atatia medici!). Mi-a explicat ci Viafa mea visitoare si inactivi imi diuncazi psihienlui. Mi-a prescris anumite Incrari care si mi oblige si ies din inchisoarea egocentrismului meu: ordine, autodisciplina, actiune, un corset. Jatal meu, care este aga de bland, asa de infe- lept si de ‘calculat, imi spune c& nu trebuie sk mi nelinistesc, c& in toate sunt de toate si ch a trai este un chin pe care il stipanesti cu resem- nare dar, de preferinfi, fart cinism, Nu sunt dispusi si fac acest efort, aga incit ma gandese si merg mai departe cu jocurile mele, st le iaw mai in’ serios, daci infelegi ce vreau si spun. Scrie-mi urgent si povesteste-mi tot, in ce limba vrei, in afari de suedez’, pe care probabil, ar trebui so invaf si ew intr-o bun’ zi. Scrie-mi gi povesteste-mi despre tine, care esti cel mai mic frate al meu si de care mi-e dor” Urmeazi apoi citeva indicatii despre adrescle i viitoare si o incheiere prietenoast dar formal si semnitura, Clara: ,Mein lieber Ingmar, ich umarme Dich fest, bist Du noch so schrecklich inn? Clara.” . > Nu i-am rispuns niciodat’ Ia scrisoare. Gréu- tafile de limba erau insurmontabile si nu voiam si mi fac ridicol. Cu toate acestea i-am pistrat serisoarea. Am folosit-o aproape cuvant cucu- vant in filmul meu Ritut din 1969. * Dragul meu Ingmar, te imbrdtigez cu putere, esti ‘de cumplit de slab ? (n. 146 Dupi alte ‘citeva zile Ja Weimar si 0 sipti- mani de groazi la Haina, am intrat intro dis- put religioasi cu ..dienende Schwester", femeia cea in varsta care fi ingrijea pe bolnavi si pe séraci. Ea descoperise ci il citeam pe Strind- berg si sustinea ca acesta este un anarhist, un misogin si un blasfemitor, Mi-a aritat cat de nefaste pot fi asemenea lecturi, intrebandu-se daci este bine ca Hannes al lor'si locuiasci la © familie care tolera astfel de literatura. am rispuns intr-o germani stélcith ci in fara mea nof aveam inch libertat religioasi si libertate de expresie (dintr-o daii democratia imi con- venea de minune). Furtana s-a domolit. Améin- doi, Hannes 51 cu mine, am pornit-o spre Suedia. ‘Trebuia si ne intalnim cu tofii la Berlin, de unde un tren special urma sine duck la Stock- holm. Am fost cazafi la un cimin de tineret, de dimensiuni uriase, aflat la marginea orasului. Dispunind de Bani de buzunar, dafi cu diseretie de matuga Annie, ca sii am in timpul calato- riei, mam eschivat de Ia turul monumentelor si al altor obiective turistice din oras. ‘Am luat in schimb un autobuz de lingi ci- min gi am mers cu el pind la capt. Era intr-o dupi-amiaza fierbinte de julie, pe la ora gase. Stiteam uluit si pierdu: in zgomotul si migca- rea care-mi blocau toate simfurile. Aun ales Ta intamplare o strada lateral’, am dat peste un trafic si mai intens, am mers in directia lui pana la un’ pod impozant, namit Kurfirstenbriicke. Pe celalalt mal al apei seridica un castel. Am stat citeva ore rezemat de dalustradi si am privit cum se lisa amurgul, cum se intunecau umbrele care cddeau peste apa riu mirositoare a raului. Zgomotul devenea tot mai intens. Am mai traversat un pod, peste un rau mai ingust, cx cheinri joase si cu stalpi, care erau ba tufi in ap&, intr-un zgomot asurzitor, cu aju- torul unei sonete. Putin mai departe era ancorat un slep in care, pe scaune ficute din coguri sti- tent doi oameni care pescuiau si beau bere. M-am_ pomenit atras tot mai adanc de forfota tot mai Ww intensi a orasului. Nu mi s-a intamplat nimic, nici micar n-am fost acostat de vreo prostituati, ctt toate ci incepuser’ si-si faci aparifia, ocupin- disi locurile de sear&. Imi era si foame si sete dar nam indrSznit si intra in nici un local ca si-iau cova. Se ficuse noapte. Tot nu se intim- plase nimic. Epuizat si dezamigit, am Iuat un taxi inapoi la cimin, ccea ce mi-a golit buzuna- rele. Cand am apirut la cimin, cei de acolo erau pe punctul de a suna la polific. ‘A doua zi dimincata am plecat spre Stock- holm cu un tren special, un tren nesflogt cu va- goane vechi, cu binci din lemn si plailorme ne- acoperite. Ploua cu gileata. Am stat in ploaie gi in zgomot urland si ficind pe nebunul ca si mA bage si pe mine cineva in seam, de prefe- Tin(X o fat. Am finut-o: asa citeva ore in sir. Pe ferryboat mom géndit chiar e& sar in mare, dar mi-a fost frich si nu ma agit n elice. Cand s-a lsat noaptea am ficut pe beatul, m-am trin- tit pe jos si am incercat si vomit. In cele din urmi o fetiscani durdulic si cu pistrui m-a luat in primire, m-a tras de pir, m-a scuturat zdravin si mi-a spus cu severitate si incetez s m& mai fac de ras. Am terminat imediat, mam asezat intr-un colf, am mifncat o portocalé si am adormit. Cind m-om trezit ajunseserim la Sodertalje. Yn visele mele de noapte am fost adesca la Berlin. Nu de Berlinul cel adevarat este vorba, ci de o punere in scen’i: un orag nesfarsit, greoi, cu clAdiri monumentale innegrite de fum, cu turle de biserici gi cu statui, Ma rit&cesc strabatind un trafic ce se scurge necontenit, totul imi pare necunoscut, dar in acelasi timp familiar. Simt groazi si incintare, stiu destul de bine incotro merg: caut cartiernl de dincolo de peduri, acea parte a orasului unde ceva se va intampla. Urc 0 coast’ abrupti, un avion amenint&tor trece peste ‘case $i ajung in sfirsit la rau. Din apa care inunda trotuarul este scos un cal mare cit o balend. Curiozitatea si groaza ma imping mai departe. Trebuie s& ajung acolo la timp pentru execufiile 148 publice. O intalnesc apoi pe sofia mea care a ‘murit, ne imbri{fsim cu tandrete si ciutim:o cameri la hotel unde s4 putem face dragoste. Merge cu pasi gribiti si ugori alituri de mine, eu {i fin o mand pe sold. Strada este puternic lumi- nati, in ciuda faptului ci soarcle straluceste. Cerul este negru $1 se misc violent, Acum $tin c& am ajuns in’ sffrsit’ in cartierul interzis. Acolo se afli teatrul cu imaginabila punere in scen’. De trei ori am fncercat si recreez orasul din visele mele. Prima dati am scris 0 piesi radiofonict care se numea Orasul. Era vorba de Jun mare oras in decidere, cu case in ruine si straizi care se surpau. CAfiva ani mai tarzin am facut Ticerea, in care dow’ sarori si un baiefel erau gbandonate intr-nn orag mare, aflat in rizbol si in care se vorbea o limb neinteligibilé. Ultima incereare am ficut-o cy Qul de sarpe. Esecul artistic al filmului s-a catorat in principal fap- tului ci am numit acel crags Berlin gi dam ho- {arit ca acfiunea si aibé loc in anil '20. A fost un lucru imprudent si prostesc din partea mea. Dac ag fi creat Oragul din visele mele ‘Onaga care nu exist si totusi se manifest cu acuitate, cu mirosul si larma lui, caci as fi creat acel ors, hu numai cd m-ag fi putac migca intro absoluta libertate cu sentimentul ck ii apartin pe deplin, dar in plus, — si acesta este Iucrul cel mai im: portant — i-as fi introdas pe spectatori intr-o lume striini ins’ tainic familiari, Din pacate, mam lsat sedus de acca plimbare a mea prin Berlin intr-o sear& de vari a anilor ‘30, sari in care nu s-a intimplat absolut nimic, fn Oul de farpe am creat un Berlin, pe care nimeni mul recunostea, nici miicar ou insumi, Xil Dupi o lupti incrdncenatd, tata a reusit st fie numit preot in parohia Hedvig leonora din Stockholm unde a slujit ca vicar incepind din 149 anul 1918, Familia noastr’ s-a mutat tn aparta- mentul ce i se cavenea dupi aceasti neu numire fa tatei, la etajul al treilea al casei de pe Storgatan 7, vis-a-vis de biseric&. Mie mi-a revenit 0 ca- mera mare inspre strada Jungfru ale casei ferestre dideau spre una din’ aripile restaurantului Ostermalmskallaren, construit insecolul al XVITI- ea, gi mai departe spre piata Ostermalm, Dru- mul pani la scoali era mai scurt, aveam intrare separati si ca urmare o libertate de migcare mai mare. ; Tata era un predicator iubit si biserica era vegnic pliné atunci cind slujea el. Era un pastor de suflete grijuliu si avea un talent de neprefuit: memoria sa in ceea ce priveste persoanele era fara margind, De-a luagul anilor botczase, con firmase, cununase si ingropase pe multi dintre acei patruzeci de mii de enoriasi dia parohie. fi tinea minte pe toti, dupa fafi, dapi_nume, dupa imprejuririle in care ii cumoscuse. Cel care intrase in sfera lui de interes simfea ci nu a fost uitat si se considera, asticl, un ales al sorfii."A iesi Ja plimbare cu tata era un ritual complicat. Se oprea tot timpul, saluta si vorbea, se advesa fieclruia pe nume, se interesa de copii, de ne~ poti, de rude. Acest dat i-a rimas intact pind la ‘© varsti foarte inaintati. _ Era desigur un preot iubit de enoriagi. Ca administrator si sef era sever, dar, in acelagi timp, conciliant $i diplomat. Nu avusese post- bilitatea de agi’ alege singur colaboratorii $i unii dintre accstia, care concuraseri 1a_postul de paroh, erau lenesi, ipocriti si servili. Tata Teugea cu maiestrie si-si find activitatca departe de conflicte deschise sau intrigi clericale. casa pastorului era deschist tuturor. Mama dirija cu 0 mani de stapin toata aceasta organizare considerabili, Pe lingi a~ ceasta mai lua parte si la actiunile parohici si era sufletul asociatiilor si reuniunilor de bine- facere. Avea o functie de reprezentare, alaturi de tata, stitea cuviincioast in banca din fafa 150 la biseric&, indiferent cine predica,,participa 1a conferinte $i organiza dineuri. Fratele men avea doutizeei de-ani gi studia la Uppsala. Sora mea avea doisprezece, iar eu saisprezece. Libertatea noastra relativa ‘se datori in intregime uriasei poveri care ii apisa pe plrinti, dar eta o libertate otravith, ‘cici ‘tot timpul domnea o atmosfers incordati. Ceca ce, privit din exterior, parea si fie o imagine ireprosabili-a unci familii unite, era de fapt.mizerie si conflicte incrancenate. Negresit, tata avea un incontestabil talent acto- ricese. In afara scenei inst, era nervos, irascibil, avea stiri de deprimare. Se nelinistea ci nu-gi indeplineste datoria dest! de bine, isi tot seria gi rescria predicile, nu se simfea ‘in Jargul lui in fafa numeroaselor sarcini administrative. Era © fire chinnity si violent irascibila, reactionand Ja lucruri neinsemnate: nu aveam voie s& fluie- xim, sk mergem’ctt mAiniJe in buzunare. Se ho- tira, pe neasteptate, si me asculte la cite o lec- fie; cel ce se-impotmiolea, era pedepsit. fn afard de aceasta mai stferea $i de 0 exacerbare a auzu- lui, zgomotele puternice scofandu-l din mini. Perefii dormitorului si ai biroului sku eran izo- laji gi totusi se plangea ingrozitor de traficul, destul de putin zgomotos, de altfel, la acea vre~ ime, de pe Storgatan. Mama, care avea sarcini sporite de munci, era foarte stresati si avea insomnii, De aceea folosea medicamente puternice care aveau ca ¢fecte secundare nelinistea si angoasa, Ca 9i tata cra stipinitd de teama de a nu reugi s& faci faf solicitarilor excesive. Chinul ei cel mai mare era probabil sentimentul ci, treptat va_pierde contactul cu noi, copiii, tn ‘disperarea ci chuta si se apropie de Sora niea, care avea tin compor- tament, blind si supus. Fratele meu, dupa o in- cercare de sinucidere, so mutase la Uppsala. Eu insumi mi refugiam tot mai adine in lumea mea Liuntric’. S-ar putea sk exagerez deseriind in. negru tozte aceste scene. Nimeni nu puinea sub semnul fntrebirii rolul care fi fusese atribuit si absur- 151 ditatea intrigii: aceasta era realitatea dati, Viata. Nu exista nici o alt alternativ3, $i chiar daca ar fi existat, nu o luam in considerare. Tata isi exprima cAteodati plirerea ci ar {i preferat sé fie pastor de tard gi cl o astfel de sarcink i svar fi potrivit probabil mai bine gi Lar fi facut si se simt4 mai in Tui, Mama seria in jur- nalul ei secret ck maf bine ar fi rupt cisStoria gi sar fi stabilit in Italia. Intro seard mi s-a ingtduit s-o insofese pe mama la un bun prieten care era seful editurii diaconice. I se spunea ,unchiul"’ Per, Fusese clsitorit, divortase si locuia intr-un apartament mare gi intunecat din Vasastaden, Sore surprin- derea ‘mea, acolo se afla si ,unchitl” Torsten, »Unchiul” ‘Torsten era prieten din copilirie al | tatel, era episcop, cfektorit gi avea De data asta mi s-a dat voie si folosesc gra- mofonul cel mare al ,unchiului" Per, care’ se afla in sufragerie; ecoul amplifica toate sunctele. Era, in mare parte, muzicd de operi: Mozart gi Verdi. ,Unchiul” Per disparuse in biroul stu. Mama $i ,unchiul' Torsten au rimas in fata semincului din salon. Parca i vad §: acum prin usile intredeschise, stnd fiecare in fotoliul stu, in parte luminati de fliciri, ,unchial" Torsten finand-o pe mama de mink. Vorbeau incet, nu Je puteam auzi cuyintele, muzica imi résuna in urechi. O vid si acum pe mama plangand, munchiul” Torsten,” plecat in fati continua si © find de mand, CAteva minute mai tareiu, ,unchiul Per ne-a condus acasi cu magina Ini ‘mare, neagr’, cu scaune de piele gi paneluri de lemn fnchis 1a cu- loare. $i vara, si iarna, serveam masa principala la ora cinci, In momentul cand ceasul din salon bitea aceasti ori, ne aflam tofi, spilafi si piep- nai, lngi scauncle noastre, ne ficeam rugé- ciunea, dupi care ne ajezam la mas: tata si mama la cate un capit al mesei, sora-mea i cu 152 mine-de o parte a mesei, fratele mou si domni- soura Agda, de-cealalti parte. Domnigoara Agda ea o doantnk inalth si blind} care atunci cind mergea,: parca pltea. Erd de dapti invaitoare. Mai multe veri la rand fusese institutoarea noas- tri cea ribdAtoare. Apoi devenise prietena in- tim a mamei. Becurile electrice ale lampadarelor_réspin- deau peste masi o luming galben’, slabi. Lang’ usa camerei de servit se afla bufetul greoi, in- circat cu obiecte de argint; in partea opus era pianul, cu partitura deschist Ja lectia de zi. Pe Podeatta de parchet se afla un covor oriental. La icrestre, perdele grele, pe pereti, tablouri intune- cate, de Arborelius, Masa incepea cu scumbii marinate $i cartofi sau cu heringi si eartofi ‘au sunck gratinata si cartofi, Tata insotea aceste feluri de mancare cu un snaps cu bere. Mama apisa pe o sonerie ce se afla ascunsi sub maia si imediat igi facea aparitia servitoarea, imbrtcaté in negru. Stran- gea farfuriile si tacdmurile si apoi scrvea felul doi, in-cel mai bun caz chittelute, in cel mai riu, budines de macaroane. Ne ne deranja nici cand aveam sarmale sau cArnati de porc, pestele era insti detestabil, dar tofi cram dectul de prudent i fn a ne exprima nemul{umirea. Trebuia si mi- nanci tot, pani la ultima imbucituri. In mo- mentul in care se servea felul doi, tata golea gi restul de snaps. Pe frunte ti aptirea o rosea{a usoari, Tofi mAncam in liniste. Copii nu aveau voie si vorbeasci la masi. Raspundeam numai daci cram fntrebati. Verea intotdeauna intre- barea obligatorie: ,Cum a fost astiizi la scoali?”, urmata de rispunsal la fel de obligatoriu: , Bine" ; nou dat ceva de sc »Num, Ce intrebiri {i sau pus? Ai stiut si raspanzi?", Da, desigur” ; »L-am sunat pe ditiginte; ai obfinut satisfacttor Ja matematicd, Nici nu se putea altfel !". Tata ridea sarcastic. Mama isi lua medica- mertul. Suferise 0 operatie grea gi trebuia si ia mecicamente tot timpul. Tata se intorcea spre 153 fraielp medio Imitél pe -idiotal. dle Nilssou" Frafele meu,.care era. un imitator:taentat, Iisa imediat,si-i cadd maxilarul inferior, iyi didea ochii peste cap 5i isi tuttea nasul,.Murmura cu © voce groasi ceva incoerent. Tata ridea, mama zambea forfat. .Per-Albin Hansson ar’ trebui impuscat*, izbuchea tata, ar trebui impuscat’ toati clica socialist’. ,.N-ai dreptal si ‘spui aga_ceva™ — vocea mamei era stlpiniti. Ce a-am dreptul si spun? Si nu spun c& suntem condusi de 0 gloati de banditi/ Capul tatei tremura usor; ,,Trebuie si stabilim ordinca de zi la sedinfa comitetuliti de conducere’, spunea mama, ca si schimbe vorba. ,Mi-ai mai spus asta, dac& siu'tha ingel, de cAteva ori, rispandea tata, si rogeafa.din frunte ii reaptirea. Mama lisa privirea in jos si einta cit furenlita in farfuries Lilian mai este bolnava? intreba ea bland intor- cindwse spre sora-mea. 0 si vink la coal mAine”, rispundea Margareta cu_o Yoce joasi i ch ar putea st vin Ia noi la mast, dumi- .Mestecan. Fureuli- le se loveat de ‘portelen. Lumina galbenX: Obiectele de argint de pe bafet strilu- ceau:Ceasul din hol tickia. Tata zicea: ,Tath ci Law numit pe Beronius in Iocul lui Algard, care fusese tecomandat de Adunarea Generali”. Asta este situafia gi asa va fi gi de aici inainte: incompetent, idiofenie". Mama didea din cap: cexpresia fefei ei era usor disprefuiteare: ,Este adevirat ci Arborelins va predica in Vinerea Mare? Nu auzi nici un cuvint din ce spune". »Poate ci este mai bine asa", replica tata razdnd. ._ Imediat dupi examenul de bacalaureat, Anna Lindberg 2 plecat in Fratita si-si_perfectioneze cunostinjele de, francezti, Dupi ‘cifiva ani s-a cisk{orit acolo, 4 avut'doi copii gi s-a imbolnivit de poliomiclith. -Birbatul ei a cimt -pe: front chiar a déua zi dup’ inceperea rézboiului. Am pierdut orite contact’ cu ea, Am jceput “upoi si fac curte unei alte colege de clast, Cecilia von Gotthard. Avea parul rostt, era desteapti, gata 154 sh sari oricind Ja bitaie.si mult mai coapti decdt admiratorul ei, De ce m-a ales tocmai mine dintre curtezanii ci, mane un mister. €a amant nu-era mare Iueru’éc eapul meu, ca dan- sator eram chiar si mai prost, iar ca partener de conversatie vorbeam neincetat despre mine in- sumi. Ne-am logodit si apoi, imediat ne-am in- selat reciproc. Cecilia a pus capit relafici noastre cu argumentul ci n-o s& se aleagi niciodati ni- mic de mine, pirere implirtigita si de parintii mei, de mine insumi, precam si de majoritatea celor din jurul meu. Cecilia locuia cu mama ei’ intr-un aparata- ment sumbru din Ostermalm. Tatal ei ocupa un post important in administratie. Intr-o zi.a venit de Ja slujbi mai devreme ca de obicei, sa dus In culate yi a dou zi a Teluzat si se mai scoale. A stat un timp intr-un spital de boli nervoase, a avut un copil cu o-sori medical, dupi care sa mutat intr-o mic& fermi din Jamtland. ‘Mamei.Ceciliei i-a fost atat de'Tusine de catas: trofa ei soil, incat s-a mutat intr-o camera de serviciu fritunecati,.aflati in spatele bucitirie’ Isi facea aparitia rarcori, de obicei in- amurg, fata ei; strident machiatd atat cat se 2lrea de sub peruci, trida suferin% gi-chin. Vorbea clon- elnind si cu o voce atat de joasiincat era grew si infelegi ce spune. fsi misca.involuntar umerii si capul, ‘intr-un. mod> ciudat. fn -frumusetea tinereasci a Ceciliei se Intteztreau-deja umbre ale ‘comportamentului: mamei. sale. Acest -lucra m-a condus mai trziu la concluzia ci Mumia si Doronigoara din Sonata fanlomelor de Strindberg ar trebiti sifie jucate de una si aceeasi actrité. Eliberat de corsetul de fier al scolii, am in- seput sialerg ‘ca un cal a%ravas, sii nu mam. oprit timp de sase ani, cénd‘am devenit seful Teatrulai Municipal din Helsingborg. Aici am studiat istoria literaturii cu Martin Lamm. Vor- bea despre Strindberg pe un ton jovial care fase cina publicul si rinea dragostea mea necriticé fa{& de scriitor. C& analiza lui Lamm era genial, am infeles abia mult mai tarziu. Am venit in 155 contact cu un centru al tinerilor din Oragul Vechi, care se numea Master-Olofsgirden si am avut in felul acesta marele privilegin de a ma ocupa de o migcare teatrala activa si in expan- siune. De acolo a pornit teatrul’ studenfese. Foarte curfnd am inceput si studiez la Univer sitate, doar de form%, teatrul ocupaindu-mi de fapt tot timpul care imi mai imine cind nu ma culcam cu Maria. Ea juca rolul Mamei din Pelicanul si era o celebritate in asociatia stu denfilor. Era bondoac, avea umerii Rsati, piep- tul inalt, soldurile si’ coapsele putemice. Fata fi era plati, cu un nas lung si bine conturat, frunte largé si och albagtri, expresivi. Gura era delicata, cu colfurile lasate in jos, intr-un mod aristocratic. Avea parul moale, de un ros intens. Poseda un deoacbit dar al vorbirii gi pur blicase 0 culegere de poezii care fusese Iudata de Artur Lundkvist. Serile si le petrecea la 0 mask dintr-un colf ‘al Casei Studentilor, bind cognac si fumand neintrerupt un soctiment de figiri americane numite ,Goldflake*, ambalate inir-un pachet galben inchis, cu un sgiliu rosa singeriu. faria mi-a oferit multe gi felurite éxperiente devenind un stimulent contra leneviei mele in- telectuale, dezordinei mele spirituals gi senti- mentalismului méu confuz. In afari de aceasta a avut grija de apetitul meu sexual, Ea a deschis cusea sia dat drumul unui nebun. Locuiam intr-o camerk strimt& in Cartierul de Sud al Stockholm-ului. In ea se aflau un raft de clrfi, dou’ scaune, un birou cu o veioz’, dow, saltele cu asternuturi. Mancarea se gétea iatr-un dulap, iar chiuveta serves at@t pentru spélatul vaselor cit si al nostru, Stiteam fiecare pe sal- teaua sa si'lucram. Maria fuma neincetat. Ca sk mi salvez am pornit la contraatac. Destul de curtind am devenit i eu fumitor destul de ine wait, Paringii mei au observat repede ¢& lipseam noptile de acasi. Au inceput investigatiile, Ade- varul a iesit 1a lumin& si am fost tras la rispun- 156 dere. Aceasta a dus la un violent schimb de cu- vinte Intre mine $1 tata. L-am avertizat si. nu dea in mine, A ffcut-o, am ripostat, s-a elitinat 31.4 clout in fund, pe-podea. Mama era de fata. Cand plangea, cdnd faces apel 1a ceea ce rimasese din ratiunea noastra. Am impins-o cu grosolanie deoparte si ea a inceput si fipe. In aceeasi sear’ le-am seris © scrisoare in care le spuneam ci nu vreau sici mai vad niciodati. Am pirasit casa parohiali cu un sentiment de usurare. M-am Sinut departe de ea cAiva ani bunt, Fratele meu. a incercat si se sinucidd, sora mea a fost silita, din cousideratie pentru familie, Si fack un avort, iar eu am fugit de acasi. Pic rinfii trdiau o crizk sfisietoare, fari-inceput fir sfrgit. Se stri i indeplineasc’ sarcinile. Se rugau Domaului si aibe milX de ei. Principiile, valorile si traditiile lor nu-i ajutau, Nimic nu-i-ajuta. Drama noastri se desfagura pe scena puternic luminati a casei parohiale, in fafa privirilor tuturor. De ceea ce le era teams, eau scipat. Am primit citeva oferte plitite: Brita von Horn si studioul ci dramatic mi-au ingtduit si Iuctez cu actori_ protesionisti.. Administratia parcurilor publice mi-a dat wa suiciui si uigee nizez reprezentafii pentm copii gi am pus bazele unni mic teatru in Medborgarhuset. Jucam in special pentru copii, dar am fncercat $4 punem in scend $i Sonata’ Fanfomelor de Strindberg. Actorii erau profesionisti si primeau 2ece coroane pe seari. Dupi sapte’ reprezentafii aventura a luat sfargit Un actor de teatru m-a ciutat si m-a invitat Si regizez piesa Ini Strindberg Tatdd, cu el in rolul principal. Unma si plec in turneu ca recu- aiter si macstru de lumini, Aveam de fapt in tenfia de a da un examen amfnat la istoria li+ teraturii, dar tendinfa era prea mare: am aban- donat studiile, am rupt-o cu Maria gi am pornit-o ca trupa lui Jonatan Esbjérsson. Premiera a avut loc intr-un orisel din sidul Suediei, La apelul 457 nostru au _rspuns saptesprezece spectatori cu bilete platite: spectacolului din ziaral local a fost usturitoare. Trupa s-a dizolvat «a doua zi dimineata. Nu mai urma altecva decit si ne intoarcem la cascle noastre, fiecare cum putea. In ccea ce mi-priveste, tot ceea ce posedam in momentul acela era un ou, 0 jumitate de paine de secari si sase coroane Nici cise putea o reintoarcere mai_umili- toare. Maria mu si-a ascuns satisfactia: mi aver- tizase doar si n-o fac. Nu mi-a ascuns nici noul iubit. Cateva nopti am locuit toti tre impreund in locuinfa cea stramti. Dup& un timp am fost dat afart cu un ochi invinetit. si cu-un deget zdrobit. Maria se siturase de smenajul nostra i iar rivalul’ meu era mai puternic si perioadé am fost angajat la Operi ca asistent “de regie, practic neplatit. O fata drigufa din corpul de balet mi-a dat mancare si adipost timp de cAteva siptimani. Mama ei imi cArpea si imi spila lenjeria de corp, ulceral mi s-a Vindecat si am primit si fiu sufleur pen- tru. treisprezece coroane pe seari, la spectacolul Orjeu in infern. Am putut astfel si mi mut intr-o ‘tamerd cu chirie in Lill-Jansplan gi si-mi asigur @ masi ca lumea o dati. pe zi, «Una dupi alta am scris dowisprezece piese gio opera. Claes Hoogland directornl Teatrului Studentesc lea citit pe toate gi a hot&rat si pu- nem in scen’ Moartea lwi Pécalé — un plagiat meruginat dupi Pacald la lisatul seculwi, a lui Strindberg s1 dup modalitiile din secoll XV, ceea ce nu ma facut si mi simt deloc. jenat. Premiera a avut succes. apirind chiar gi 0 tecenzie in Svenska Dagbladet". In ultima seard de spectacol, in fotolii se aflau Carl Aners Dy- milng, recent numit sef la Svensk Filmindustri, i Stina Bergmann, vaduva Ini Hjalmar Bergmann si sefa sectiei de manuscrise. A doua zi am fost chemat la Stina Bergmann unde am primit un angajament pe un an, 0 cameri de lucru perso- . 158 tall, ou birou, scaut, telefon si, cw vedere spre acoperipurile. caselor din jurul lui Kungsgatan 30. Salarial.éra de cinci sute de coroane pe lund Eram acum 0, persoani ‘respectat’, cu 0 shujb& sigur’, care in fiecare zi se ageza punctual la bi- rou si finisd scenarii, seria dialoguri si alcituia Januri de scenariu. Eram cinci ,negri” care lucrau sub conducerea competenta si ocrotitoare a Stinei Bergmann: Cateodati isi facea apariia prin inctperile noastre cite un regizor, in special Gustav Molander, totdeauna prietenos si totdea- una distant. li inaintasem un manuscris despre anii'de seoali. Molander I-a citit si -a recomandat ntru a'se face dup’ e-un film. Svensk Film- industri a cumprat $i eu am primit cinci mii de coroane, 0 suma imensi, Urma si-l regizeze Alf Sjéberg, pe care eu il admiram. Am reusit sii conving s& particip si eu Ia filmari Le propusesem si colaborez.ca un fel de script boy. Sjéberg a facut un act de gencrozitate, ac ceptand propunerea mea, avand in vedere faptul ‘cd en mu mai partiejpasem vreodata la vreo fil- mare si Itabar ‘t-aveam ce indatoriri avea un script-boy. Asa cam cevenit, cum era si firese © pacoste gi un chin. Uitam adesea care este rolul meu si ma amestécam in. treburile regizorului. ‘Am fost mustrat, m-am inchis intro hav’ si am plins de furie dar tot nam renuntat: dorinja de a invata de la un maestru era nelimitati. Ma c&sitorisom cu Else Fischer, 0 parteneri de joc din timpul tumeului. Era dansatoare si coregrafi, considerati foarte talentata, eta dri- gufa, inteligenti si dotati cu simful umorului cuiam in dou ‘camere in Abrahamsberg. Cu © siptimin’ inainte de nunti am cvadat, dar m-am intors. Cuo zi inainte de Ajunul Criciunu: Ini din 1943 mi s-a nascut o fath fn timpul filmarilor la Frenesia am primit oferta de ‘a fi directorul Teatrului Municipal din Helsingborg. Situctia sc prezenta astfel: in Helsingborg se afla cel mai vechi teatra din tari. Urma gi se inchidi si trupa si se mute la tou! teatru construit de curdnd la Malmé. Acest 159 fapt a afectat patriotismul local al cetdfenilor din Helsinborg care au hotirat-s& fact tot pasi- bilul pentru “continnarea activitatii teatrului Au fost contactati mai mulfi oumeni de teatru, care, insi, dupi ce au luat cunostint’i de situa: fia locala, au refuzat propunerea. Pentru solu- fionarea problemei Consiliul de Conducere a a- pelat la teputatul critic de teatru Herbert Gre- venius de la Stockholm Tidningen” care i-a rispuns ci, dac& teatrul dorea si aibe in frunte un nebun, pe deasupra talentat si inzestrat cu anumite calititi administrative (eu condusesem deja teatrul de copii de la Medborgethuset), atunci trebuie s& se vorbeasci cu Bergmann, Dupa o oarecare ezitare, consiliul ie urmat sfatul. Mi-am cumpirat prima pilirie din viata mea. pentru a da impresia unei fermiti{i pe care cu greu sar fi putut spune ci o aveam. M-am dus Ja Helsingborg si am vizitat tea- trul. Era intr-o stare jainicl. Localul era vechi si murdar, se juca, in general, de dou’ oti pe’ siptimana, i conform statisticii, la fiecare spectacol participau cam 28 de spectatoti cu bi- ete _platite. Cu toate acestea, am inbit acel tea:ru ined din prima clip& si am pus apoi o serie de condi- tii: schimbarea trupei, renovarea teatrulsi, cres: terea numirului premierelor, introduccrea_unui sistem de abonamente. Spre surprinderea mea, comitetul de conducere a acceptat. Devenisem cel mai tanir director de teatru din effi fuseserd vreodati in fari si aveam posibilitatea si-mi aleg actorii, precum i pe ceilalfi colaboratori Contractele ‘noastre avean o durati de opt luni. In restul timpului trebuia si ne descurcim, fiecare cum putea Teatrul era infestat_ de purici. Actorii mai vechi din trupi deveniseri probabil imuni, dar cei nou sosifi, cu singe tanir au fost ciupiti riu, Teava de scurgere de la restaurantul teatrulul trecea prin cabinele birbafilor si urina picura neincetat pe caloriferul de Langa’ perete. Vantul 160 sufla in toati acea clidire veche. Din podul inalt Si intunecat cobora un geamat slab, slobozit pared de niste suflete demnate. Instalatin de cal- dur functiona prost. Cand a fost scoasi podeaua din sald s-au gisit dedesubt sute de sobolani care au fost apoi otrivifi cu oxid de carbon. Cei ri- masi in Viafa erau robusti, indrizneti si'se lisau privifi fir s& le pese catusi de putin. Cand © porneat Ia atac, motanul cel gras al masinistului se ascundea de fricd, Nu vreau sii mi Ios prad& nostalgiei, dar pentru mine acest teatru a fost raiul pe plindnt. Avea o scent spatioasi — murdari, desigur, iar curentul trigea din toate plxtile — dar era ‘at&t de placut inclinati spre ramp; cortina era uzati gi cAmpiti, dar vopsita in alb, rosu si galben, Cabinele erau primitive, strimte si utilate doar cu patru chiuvete. Penina 18 petsoane existau aumai dont toalete. A merge Ins la propriul teatra, a-ti ocupa Propriul loc in loja sia te pregati pentru spectae col impreund cu colegii, toate acestea compensatr lipsurile existente. Jucam gi repetam permanent. fa primul an am dat novi spectacole in opt Innit fn anul urmitor am dat zece. Repetam timp de trei sip- tainani, iar in cea de-a patra aveam premiera, Nici o piesi nu s-a jucat mai mult de 20 de ori, fn afard de cel de-al doilea spectacol de Anul Nou, care a avut un succes enorm gi s-a jucat de 33 de cri, Viafa noastra cotidian’’ aparfinea teatrului de la ora nou de dimineaf’ si pind la unsprezece seara. Din cind in cind mai si chefuiam, dar pe- trecerile ne erau drastic limitate de’ situatia Roastri financiar’ mizer. Accesul in eleganta sala de pranz de la Gran ne era interzis, dar eram Diaevenifi undeva in spatele localului, unde pa- tronul ne prepara'un meniu special, cu bere $i trie alituri. Creditul era generos, ca si nu 2ic chiar indulgent. Sambita, dup’ repetifii, eram invitafi la ‘cofetiria Fabiman, din Stortorget, la cite 0 ciocolata calda cu frigc’ adevirata (eram in perioada de criz’!) si prijitura, 161 Locuitorii din Helsingborg ne tra‘au cu 0 prictenie excesiva si cu deosebtta -ospitalitate. ‘Adesea eram invitafi, seara, 1d’ mast; de edte 0 persoan mai important a-orasilui. Cénd-mem- bri trupei isi ficeau aparitia dupa spectacol, ceilalti-oaspeti mancasera deja si se amuzau pi vindu-i pe actorii lihnifi de foame, ccre se in- dopau cu mancare si bautura, asezati la mésele ncircate din abundenta. Un bogat comerciant de produse coloniale avea un local pe cealalt& parte a strizii. Acolo puteai primi meiiul zilei, contra 0 coroana, iar omul inchiria gi camere satt apartamente intr-o clidire ditapanatd din “se- colul al XVIlT-lea, aflati in curtea iaterioari. Vita de vie silbatica se ciftira pe ramele ferestre~ Jor si pe pereti, pXtrunzind fir cast, ciosetul se ‘fla la capitel ‘selrilor, ine alimentirca cu apé se-ficea de la 0 pompi aflati in curtea pavat’ cu pietre col{uroase. Salariul cel mai mare era de opt sute de co- roane, cel mai mic de trei sute. Ne descurcarit cura yuteam, fmprumutam bani sau Iam avansw Niminui nu-i trecea prin cap st protesteze im= potriva condiiilor mizere de munca. Exam recu- noscitori norocului de neconceput, de a putea juca in fiecare sear si de a putea face zilnic re- petitic. Zelul nostru a fost risplatit. In primul an am avut saizeci de mii de spectatori si ne-am redobandit subventiile, ceea ce insemna, fark indoiali. 0 victorie. Ziarele centrale ay inceput si remarce spectacolele noastre si in crea ce ne priveste ni sa accentuat sentimentul proprici valori. In acel an, primvara a venit devreme gi am ficut 0 excursie la Arild. Acolo am. poposit la marginea unei piduri de fag cu vedere inspre blanda’ mare primiviratic’, “ne-am ronsumat merindele aduse cu noi, si am baut vin rogu de proasti calitate. Eu m-am imbatat si am: finut un discurs aiurit in care am sustinut, in cuvinte sumbre, cA tocmai noi, oamenii de teatru sili- suiam in mana deschist a Domnului si am fost special alesi si avem parte de durere gi bucurie Cineva a cAntat cintecul Marlenei Dietrich 162 Wenn Du Geburtstag hast, bin ich bei Dir zu Gest die ganze Nacht". Nimeni nu mi asculta Treptat au inceput st vorbeasct toti deodata, alfit au dansat. M-am considerat neinfeles, m-am tras deoparte si am vomitat. Venisem la Helsingborg fart familie. In pri- miivari s-a constatat ci atit Else cit si fica noastrA. nou niscati aveau tuberculozi. Else a fost internat’ intr-un sanatoriu particulir in apropiere de Alvesta. Costul spitalizirii era cat salariul meu lunar. Lena a ajuns Ja spitalul de copii Sachska. Lucram in continuare Ja scenarii peutra Svensa Filmindustri, reugind in acest fel si-mi intrefin familia. Ma simfeam singur si in calitatea nica de di- trector gi gef de colectiv. Din fericire aveam ali- tuti un director administrativ, un om deoscbit, care avea 0 serie de magazine de merceric in Stockholm. Condusese mai mulfi ani la rand teatrul ,Boulevard” de p> Ringvagen, unde pu- sesem in sceni cAteva piese. Cand Iam rugat st vind la Helsingborg, a acceptat imediat. ra un actor amator plin de inteligenti si juca bu- guros roluri mici. Era buclae, ii pkiceau femei'e finere, avea o infafigare respingitoaré, care as cundea partial un om bun. EL avea grija st fie permanent bani in casi. Cind acestia erau pe sfargite igi taxa magazinele de mercerie. M& con sidera nebun, dar zimbea si-mi spunea: ,,Tu esti cel caré hotaraste". O fficeam adesea intr-un mod brutal si ffrd si cruf pe aimeni. Eram, agadar, @estul de’ singur. Else Fischer, care ar fi trebuit si fie coregrafa i dansatoarea ‘teatrului ne-a tecomandat ca in- joare a ci o pricterti de pe vremea cind Tucrase cu Mary Wingman. Se numea Ellen Lundstrém gi tocmai se cisitorise cu un fotograf destul de necunoscut, Carister Strémholm. Ea a venit la Helsingborg, ier el a plecat in Africa Ellen frapa prin fromusefe, emana erotism, cra 1 sDe ziua ta Iti vot fi musafir intreaga nonpte* os 163 talentaté, originali si capabili de sentimente puternice, O usoari promiscuitate incepuse sk se ris- pindeasci in trup’. fn scurt timp cipitasem cu tofii paduchi si din cfnd in cand aveau loc scene de gelozie. Teatrul era, desigur, casa noastré, dar in rest eram destul de debusolafi gi avizi de tovirigie. - Firi si ‘ne gindim prea mult la ceea ce se intimplé, intre mine si Ellen a inceput o relatie care s-a coneretizat imediat prin graviditate. De Craciun, Else a primit permisiunea si plece din sanatoriu. Ne-am intilnit la Stockholm, la mama ci. I-am povestit ce s-a intimplat si am anunfat-o ci aveam de gand si divarjes ca sk trdiese impreuni cu Ellen. Am observat ci fafa Heise1 incremenise de durere. Stitea Ia masa din Ducdtirie, cu obrajii imbujoragi de boal si cu gura-i copiliroash strinsi pungi, A zis apoi complet calma: ,,.n acest caz vei fi obligat si plitesti o pensie alimentar&. Ai de mde, ami- ritule?", Fam rispuns cu amiriciune: |,Dact am reugit si plitesc opt sute de coroane pe luni pentru blestematul Ala de sanatoriu al t®u, 0 si string si pentru pensia alimentara. Nici o grija! Nu m& recunosc in peroana care am fost acum patruzeci de ani, Sentimentul de insatisfactie este atat de profund, iar mecanismul de refulare a functionat atat de eficient incit imi este foarte frou si evoc acel moment. Tn aceast, privinga fotografiile imi sunt de pufin ajutor. Ele arat% doar masca pe care 0 foloseam pentru a mi api- ra. Dack mi simfeam atacat, muscam la rindul meu ca un cAine rinit. Nu ‘aveam incredere in nimeni, nu iubeam pe nimeni, nu simteam lipsa niminui, Eram subjugat de ‘o séxualitate care mi impingea spre o permanenti infidelitate si actiuni forfate, mereu chinuit de dorinfi, team’, angoasi si constiin{S incireati. Eram astfel singur gi furios. Munca din tea tru_aducea o oarecare alinare stiri mele de i cordare care ceda doar in momentele de betie sau de orgasm. Eram constient de faptul ci 164 aveam o cert putere de convingere, ci-i puteam deterinina pe cameni si faci ceea ce doream eu, c& aveam un anume garm:exterior pe care-l pas team cupla sau decupla, dupi bunul meu plac. Eram, de asemenea, constient ci aveam un anumit talent de a trezi fica sau de a provoca mustriri de constiinfi, intrucat inci din copi- Yrie stiam o multime de lucruri despre meca- nismele fricii si ale mustririi de constiinti. Pe scurt, cram un om insetat de putere, care ma invifase cum si se bucure de ea. Simfeam intr-un mod obscur ck un rizboi mondial ficea ravagii in jurul nostra. Cand trupele americane treceau in zbor peste Oresund, glasurile actorilor crau acoperite de zgomotul motoarelor. Citeam in fug? rubricile de razboi, tot mai sumbre, penta ca apoi si ne aruncim asupra noutéfilor teauale, Nu artam vreun interes prea mare valului de refugiafi care ve- neaw din Danemarca. ‘Mi intrebam cateodati cum aritau repre- zentatiile noastre teatrale. Ca si-mi fac o ides dispun doar de 0 man de fotografii si de cateva ‘tRieturi ingalbenite din ziarc. Perioadele noastre de repetitie erau scurte, pregitirile incxistente. Rezultatul strddaniilor noastre era um articol de consum imediat, incropit in mare grab’. Cred c& era bine aga, chiar util. Tinerii trebuic pusi permanent in Taja unor sarcini noi. Tnstru- mentul trebuie pus la prod, rodat. Tehnica se poate dezvolta numai printr-un contact strans cu publicul. fn primul an am pus in scend cinei piese. Chiar daci rezultatul a fost indoiclnic, el a fost salutar: nici eu si nici colegii mei mu aveam o experien{i umani suficienti pentru a putea aprofunda problematica din Macbeth jntr-o noapte mi interceam de Ja teatru. 1-0 dati am inteles cum trebuie si reprezint toarele, atunci cind acestea apar spre fi- nahi tragediei. Macbeth si lady Macbeth stan in pat, sofia fiind scufundaté intr-un somn adanc, Soful intre veghe gi somn. Umbre febrile se migca pe perete. Vrijitoarele agar din podea, ingri- Di 165, miidite strins una intr-alla la capital patul gugotind si chicotind. Membrele lor se migci precum algele intr-o api curgitoare. In spatele scenei cineva canta Ja un pian dezacordat. Macbeth sta pe pat in genunchi, pe jumitate dezbricat, cu capul intors, fark St vada vrlji- toarele. M-am oprit in strada linistita, ramanind nemiscat citeva minute si spundndu-mi in gnd: »Baiete, esti al naibi de talentat, chiar genial." ‘A fost 0 izbucnire care mA infierbanta si ma ametea. In toat& mizeria in care mi aflam, aveam totusi o deplini incredere ir mine, pe care 0 simfeam ca pe un stalp de fier ce-mi sus- tinea ruinele sufletului. Tn mare misura, incercam si-mi ‘mit maes- trii, pe Alf Sjaberg si pe Olof Molander, si fur cea ce se putea fura, peticind totul cu ideile mele, Pregitirea mea teoretic’ in domeniul artei dramatice era slab, aproape incxistenta, Citisem, evident, cite cova de Stanistavski, care era la modi in randul tinerilor actori, dar nu-l infelesesem si nici nu am vrut si-l inteleg. Nu avusesem nici posibilitatea si mer in str nitate pentru a vedea cum se face teatru acolo; eram un autodidact si un geniu antohton in adeviratul sens al cuvantului. ‘Daci i-ar fi venit cuiva ideea si intrebe, pe mine san pe colegii mei, despre motivul grabei noastre perseverente, n-am fi stiut ce sti ris- pundem. Ficcam teatru de dragul d: a face Cineva trebuia si stea pe scen’ cu fafa spre acci citiva oameni, aflafi acolo in intuneric. Ci toc- mai noi eram accia care stiteam in lumina re- flectoarclor, cra o coincident& fericita. Toate acestea au’ insemnat 0 scoali extraordinart. Rezultatele concrete erau desigur cat se poate de discutabile. Mi-ar fi plicut atat de mult si fiu un Prospero, dar de cele mai multe ori ur- Jam_ca_un Caliban. Dupi doi ani de gesticulari infocate am fost chemat la Géteborg unde am pornit-o la drum cu entuziasm si cu o autoincredere de nezdrun- cinat. 466 Xill Torsten Hammarén avea saizeci si doi de ani si conducea Teatrul Municipal inci de la ini farea acestuia, in anul 1934. Mai inainte fusese seful teatvului din Loreasberg. Era totodatit un reputat actor de compozitie. Torsten se bucura de un dcosebit respect, a lui fiind considerati drept cea mai bund tar. Knut Strém, primul regizor al tea- trului, era tm vehi revolufionar care se formase Ta scoala lui Reinhardt. Helge Wahlgren, care prefera si regizeze pe Scera Studio, era laconic, ja obiect si precis. Actorii teatralui jucaser’ tmpreunit de decenii, ceca ce nu insemia ch se si pliceau reciproc. . La inceputul, toamnei anului 1946 m-am mutat cu Ellen $i cu cei doi copii ai nostri la Goteborg. La teatra aveau loc ultimele repe- titii cu Sonata fantomelor de Strindberg. Olof Milander fusese invitat si regizeze spectacolul. Mam strecurat pe scena cafundatt in intuneri Departe, undeva in fata mea, se auzeau vocile actorilor. Uneori ei se si intrezireau in lumina reflectoarelor. Stiteam complet nemiscat si as- cultam: un teatru mare care dispunea de tot ce-si dorea, un teatru cu mari actori si cu mari exigente. Nu spun ci imi era teama, dar tremu- ram tot. Dintr-o-dati, nu mai.eram singur. Lang mine a aparut o fiinfi scund sau poate o fan- toma: era Grand Old Lady a teatrului, Maria Schildknecht, costumati in rochia de papagal a Mumiei i purtind 0 masci albi respingitoare. olnfeleg c& dumneavoastri suntefi domnul Berg- man’, a soptit ea cu un suris amabil, dar care te biga in speriefi. I-am confirmat ci aga era si mmam inclinat cu stingtcie. A urmat un mo- ment de ticere. Ei, ce pirere aveti despre pie- si" m-a intrebat apoi micufa fantom&. Vocea ii era deosebit de provocatoare. ,Pentra mine, ea se numira printre cele mai bune piese din 167 dramaturgia universal", i-am rispuns cu sin- ceritate. Mumia m-a privit cu un dispret rece. wAS, a zis ea, Strindberg a incropit rahatul doar ca si avem ceva de jucat la Tectral Intim care fi aparfinea”. Ma parisit cu o gratioast clinare a capului. CAteva minute mai tirzia a iegit din cabine actorilor si a pisit pe scent ferindu-se de lumina soarelui si vanturinda-si rena rochiei intocmai ca un papagal caregi infoaie pencle. Nemuritoare intr-un rol pe care il detesta sub indrumarea unui regizor pe care il ura. Am avut un debut generos : Caliguls de Camus. Anders Ek, bunul meu prieten din anii zbu- ciumati petreculi 1a Stockholm, debuta ta rolul principal. Eram de aceeasi_varsti. In jural Imi se afla grapaté intreaga garda de actori eminenfi, privindu-ne pe noi, ‘ncep&torii, cu suspiciune si fara bunivoinfi. Mi s-au pus la dispozitie toate resursele tehnice si materiale ale teatrului. Yntr-o dupi-amiazi, in mijlocul_repetitiei, a intrat in sali, neanunfat, Torsten Hammarén, care s-a agezat ¢a si ne urmireasch stradaniile, Momentul'a fost prost ales: Anders Ek accentua rea mult, ceilalti actori isi citeau replicile, ipsa de experienté m-a ficut s& pierd controlul asupra celor ce se intimplau pe scerd si fl au- zeam pe Hammarén cum pufnea si isi tot schimba, un picior peste colilalt. In cele din urmi ma mai putut suporta sia strigat: Ce dracu faceti aici? Ce este asta, rugiciune in particular, mas- turbare a sufletelor, joc cu bile? Ca ce dracu vA indeletniciti?" Injurand si blestemand, s-a ureat pe scend sia inceput si strige la actorul de lang’ el pentru ch acesta nu aruncase cartea din mani, Cel invinovatit balbai ceva despre noile metode i improvizatii, utmdwse in directia mea. Ham- smarén 1-a intrerupt brusc gia inceput si schimbe indicatiile de scent. M-a cuprins furia si am urlat din sali ci nu am de gand si tolere accasti imixtiune si acest abuz de putere, Hammarén 168 mi-a rispuns, stind cu spatele Ia mine: ,Stai jos si fine-ti gura, micar acum de-ai invita ceva!" Am simfit ci ficbe singele in mine si am strigat: ,N-am de gind si tolercz aga ceva ! Hammarén a ris cu oarecare ingiduinti sia spus: Poti si te duei 1s dracu, micutule geniu de provincie", M-am indreptat spre usk, c&znin- du-mi sto deschid si am pirisit teatrul’ A’ dona 7i dis-de-dimineata’am primit un telefon de la secretara directorului teatrului, Ma anunfa c&, dack ma mi prezint la repetitia din cursul acelei zile, contractul se va anula, Mania, care imi treewe intre timp, s-a aprins iardsi si am pornit-o in fugi spre teatru ca si-l omor pe Hammarén, Neam intalnit intémpl tor intr-un colt al coridorului, dind efectiv unul peste celalalt. Fapful acesta mi s-a parut extrem de comic, atit mie cAt si Tui si am in- ceput si radem amindci. Torsten m-a imbri- tigat, iar eu lam accepta; imediat in inima mea, ca imagine a tatilui de care duscsem lipsi de cand Dumnezeu mi pirisise. El si-a asumat acest rol pe care l-a jucat cu toati ‘constiincio- zitatea in tofi anii pe care i-am petrecut in tea~ tral lui. Dragoslea de Kaj Munk incepe cu 0 scen& in care invitapilor li se serveste o-ceagea cui cacao. Pastorul i-a invitat acast la: el pe cnoriasii sti pentru_a discuta modalitates de constraire a unor diguri Ia mare. Pe scenii stau dowizeci si trei de actori si beau-czcao, uni schimbi cate o replica intre ei, alfii doar stau. Hammarén distribuise actori de ‘prim rang in fiecare rol, chiar si in cele f%ra replici. Indicafiile lui erau infiorlitor de detaliate, punfind la incercare rib- area actorilor. Cand Koibjémn igi spunea replica despre vremea de jam, lua o prajitur’, apoi mesteca in cacao, Kolbjémn te rog si repefi. Kolbjdm repeti. Rogizorul intervine. Wanda serveste cacao, care se afla in vasul din partea stingé gi se adreseaza Iu: Benkt-Ake cu un zim- ‘Det, drigilas: cu siguranta ci ai nevoie", Poi 169 tim, repetati! Actorii repeti. Regizorul corec- tear MA gindese cu groai teatrului, deciderea arte continua imperturbabil: Tore se intinde si ia 0 chifli si di din cap spre Ebba: igi spun ceva de nedeslugit, VA rog si gisifi un subiect adecvat discutici. Ebba si Tore fac cteva yropuneri, Hammarin accept. Mi gindesc — iatt cum un dictator bitrin si limitat a reugit