CAIET DE SARCINI NR.

1
AMENAJARE SPATII VERZI
CUPRINS
GENERALITATI
ART. 1
CAP. I

MATERIALUL DE PLANTARE
ART. 2
ART. 3
ART. 4

CAP. II

5
6
7
8

ART. 12
ART. 13
ART. 14
ART. 15
ART. 16
ART. 17
ART. 18
ART. 19
ART. 20

EXECUTIA PE TEREN A PROIECTULUI

RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN
PREGATIREA
TERENULUI
PENTRU
PLANTAREA
ARBORILOR SI ARBUSTILOR
SAPATURILE
TIMPUL PLANTARII
SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA
TRASAREA PLANTARII
SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE
CURATAREA PLANTELOR
PROCEDEE DE PLANTARE
ALTE LUCRARI DE INGRIJIRE
GAZONUL PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART. 21
ART. 22
ART. 23
ART. 24

CAP. V

MASURAREA DIMENSIUNILOR
VERIFICAREA PLANTELOR
LIVRAREA
PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE

PUNEREA IN OPERA
ART. 9
ART. 10
ART. 11

CAP. IV

CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE

CARACTERISTICI ALE MATERIALELOR UTILIZATE

ART.
ART.
ART.
ART.

CAP. III

PREVEDERI GENERALE

PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE

TRANSPORTUL
DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. PERIOADA
INSTALARE

RECEPTIA LUCRARILOR
ART. 25
ART. 26
ART. 27

RECEPTIA PE ETAPE
RECEPTIA PRELIMINARA
RECEPTIA FINALA

DE

- AMENAJARE SPATII VERZI

GENERALITATI
1. PREVEDERI GENERALE
Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie respectate pentru executia
lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi:
-

trasarea pe teren a proiectului conform planurilor,

succesiunea corecta a lucrarilor de amenajare si plantare,

folosirea in amenajare a speciilor de plante proiectate.

Pentru aceasta, partea contractanta Beneficiarul, trebuie sa asigure adoptarea masurilor

organizatorice care sa duca la respectarea stricta a tehnologiilor prevazute in specificatiile de
fata.
Este prevazuta realizarea unei plantatii care sa ofere variatie vizuala, dar si realizarea unui
ecosistem corect in raport cu ecosistemul existent. Caracteristicile elementelor vegetale sunt
detaliate in plansa Tabloul vegetatiei.
CAPITOLUL 1 - MATERIALUL DE PLANTARE
In alegerea speciilor de plante prevazute pentru realizarea amenajarii s-a avut in vedere
analiza conditiilor specifice din aceasta:
zona: climatul, solul, insorirea, vanturile dominante, numarul de zile cu inghet la sol,
gradul de poluare, factorii antropici, necesitatea de a indeplini cerintele arhitecturalambientale specifice proiectului de amenajare (ambientare agreabila, umbrirea anumitor
zone, ritm de crestere, cromatica, efecte de contrast, crearea de elemente de legatura
intre spatii si de unitate in zona), biodiversitatea, etc.
Pentru a rezolva aceste cerinte s-au luat in considerare, pe langa criteriile arhitecturale
caracterele biologice si ecologice cele mai adecvate ale speciilor de plante ce puteau folosi in
avantajul lor potentialul zonei si conditiile pedoclimatice specifice.
2. CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE
Arborii arbustii, gardul viu si semintele de gazon vor fi procurate conform specificatiilor
din prezentul caiet de sarcini; se vor respecta exact dimensiunea proiectata a plantelor, specia
si varietatea prevazute. Se va consulta Tabloul vegetatiei- cuprins in volumul - Piese
desenate.
-

arborii si arbustii vor fi livrati cu balot, containerizati,

gardul viu va fi livrat cu radacinile in balot ferm de pamant (acoperit de plasa

metalica/textila/de plastic sau in container), fiind format in pepiniera in acest scop in asa
fel incat sa fie multitulpinal.

Plantele trebuie sa aiba o buna structurare si ramificare adecvata; trebuie sa prezinte

caractere specifice speciei si sa nu prezinte semne de atac de boli sau daunatori.

3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 2104-92 Copaci si arbusti
STAS 5382-91 Copaci si copaci ornamentali. Clasificare
STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatici. Terminologie botanica
STAS 9167-91 Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie
STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament
STAS 7184/2/3/21-8591 Pamant. Determinari fizice si chimice
4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,
MANIPULARE, DEPOZITARE. CALITATEA PLANTELOR
Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si al varietatii.
Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu
trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate
plantele fragile, slabe. Arborii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a
tulpinii, trunchiul fiind bine inramurit si drept. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale, dar
unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate.
Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de
aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Beneficiar fara nici o schimbare la pretul pe
bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest
lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Beneficiar
cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare.
Oricand este folosit cuvantul "specimen", se va face referire la arbori, care sunt simetrici,
grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi din aceeasi specie, toti trebuie sa fie uniformi ca
marime si forma.
CAPITOLUL 2. CARACTERISTICI ALE MATERIALELOR UTILIZATE
5. MASURAREA DIMENSIUNILOR
Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor.
Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o radacina fibroasa bine ramificata care va fi
dupa cum urmeaza:
Inaltimea plantei Ramificarea minima a radacinilor
Inaltimea plantei
450-600 mm
600-900 mm
900 mm-1.2 m
1.2-1.5 m
1.5-1.8 m
1.8-2.4 m

Ramificarea minima a
radacinilor
250 mm
275 mm
350 mm
400 mm
450 mm
500 mm

Plantele crescute in recipient - vor fi bine inradacinate si stabile in vasul in care se

dezvolta. Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru ca radacina sa tina
pamantul cand sunt scoase din vas, dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite in vas.
Marimea recipientului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor (radacini cu pamant).
Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in timpul
operatiunii de plantare.
Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza. Plantele trebuie sa fie cu
pamant la radacina si invelite in saci de panza, ele vor fi scoase cu o cantitate suficienta de
pamant, in mod egal pe toata radacina, pentru a asigura cresterea. Panza de iuta ce inveleste
radacina va fi suficienta pentru a cuprinde toata radacina, in functie de soi. Balotii vor fi pregatiti
intr-o maniera profesionala si vor fi bine ambalati. Sacul de panza si sfoara se vor descompune
dupa plantare. In legatura cu inaltimea si diametrul trunchiului plantelor, diametrul de la partea
de sus a balotilor trebuie sa fie egal sau mai mare decat marimea minima data in Tabelul I. Se
intelege ca dimensiunile balotilor sunt minime, si vor fi acceptate la inaltimea corespunzatoare si
diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, conditiile climatice, rarirea radacinilor
sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai groase de 13 mm ce depasesc
diametrul minim al balotului, diametrul acestuia trebuie marit in asa fel incat sa nu fie taiate
radacinile mai groase de 13 mm, exceptie facand radacinile pivotante.
Tipul 1
Conifere si foioase
Imprastier
e (m)
0.5 0.6

Diam.
min. al
bulg.
(mm.)
275

0.6 0.7

330

0.7 0.8

375

0.8 0.9

400

0.9 1.0

450

1.0 1.2

530

1.2 1.5

600

1.5 1.8

675

1.8 2.1

800

2.1 2.4

900

2.4 2.7

Tipul 2
Conifere intinse,
foioase verzi
Inaltime Diam. min.
(m)
al bulg.
(mm.)
0.5
0.6
0.6
0.9
0.9
1.2
1.2
1.5
1.5
1.8
1.8
2.1
2.1
2.4
2.4
2.7
2.7
3.0
3.0
3.6
3.6
4.2
4.2
4.9
4.9
5.5
5.5
6.0

Tipul 3
Arbori si arbusti
Imprastier
e (m)

Tipul 4
Arbori umbrosi

275

0.5 0.6

Diam.
min. al
bulg.
(mm.)
275

Inaltime
(m)
0.5 0.6

Diam.
min. al
bulg.
(mm.)
275

330

0.6 0.7

330

0.6 0.9

330

375

0.7 0.8

375

0.9 1.2

375

430

0.8 0.9

400

1.2 1.5

430

480

0.9 1.0

450

1.5 1.8

480

530

1.0 1.2

530

1.8 2.1

530

600

1.2 1.5

600

2.1 2.4

600

675

1.5 1.8

675

2.4 2.7

675

750

1.8 2.1

800

2.7 3.0

750

825

2.1 2.4

900

3.0 3.6

825

900

2.4 2.7

3.6 4.2

900

1000

4.2 4.9

1000

1100

4.9 5.5

1100

1200

5.5 6.0

1200

Nota: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, marimile minime ale balotilor trebuie
sa fie marite in mod proportional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale balotilor din
urmatoarea clasificare:
Baloti cu diametrul mai mic decat 500 mm - inaltimea sa fie de cel putin 75% din diametru.
Baloti cu diametrul de 500-750 mm incl. - inaltimea sa fie de cel putin 66 2/3% din diametru.
Baloti cu diametrul de 775 mm-1.2 m incl. - inaltimea sa fie de cel putin 60% din diametru.
6. VERIFICAREA PLANTELOR
Verificarea plantelor va fi facuta de catre Beneficiar, sau de catre un reprezentant
autorizat, oricand o astfel de examinare este considerate practica, si trebuie facuta pe terenul
(sau in depozitele) care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu
trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care
planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere.
7. LIVRAREA
Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pentru
acea planta, luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de scoatere a
plantelor, si de perioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Se vor lua toate masurile
de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a asigura livrarea
plantelor in bune conditii.
Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a asigura o protective adecvata impotriva
deteriorarii din timpul transportului. Radacinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie
umede sau cu un alt material potrivit pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu
radacinile umede.
Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni
orice "incingere" in timpul transportului.
Daca Beneficiarul nu solicita altfel, doar un numar reprezentativ de arbusti, sau alte
plante trebuie sa fie etichetate. Toate celelalte stocuri furnizate trebuie sa fie etichetate clar cu
numele si destinatia corespunzatoare asa cum este aratat in desene.
8. PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE
Pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol
din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de
radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte
gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie
intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei.
Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in
instalatii specializate inregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau
metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat nu va fi mai mare de 4 mm si va fi
mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. Ingrasamintele vor ajuta
cresterea si dezvoltarea vegetatiei.
CAPITOLUL 3. PUNEREA IN OPERA
9. EXECUTIA PE TEREN A PROIECTULUI
Trasarea pe teren a proiectului este precedata de:
a) inlaturarea tuturor elementelor care nu intra in viitoarea amenajare: demolarea constructiilor
inutile, taierea vegetatiei lemnoase necorespunzatoare, recuperarea prin transplantare a
arbustilor si arborilor care suporta aceasta lucrare; curatirea terenului de moloz, cioturi, pietre si
alte deseuri, inlaturarea buruienilor care acopera solul;

b) protejarea in cadrul santierului a elementelor de vegetatie si de constructii (ornamentale si

utilitare) care se mentin si se integreaza in noua amenajare.
10. RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN
Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care se
transpun pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca prima etapa, se marcheaza pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrarile
de terasament si se instaleaza pichetii de nivelment conform proiectului. Dupa efectuarea
terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform
esalonarii lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale desenului
axe principale si schema generala a circulatiei si terminand cu detaliile. Pe suprafete intinse,
pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale. Pe
suprafete mici se utilizeaza metoda caroiajului.
Aceasta consta in raportarea pe teren a unei retele de patrate executate pe proiect la o
scara data si transpunerea elementelor din planul desenat prin masurarea pe plan si teren a
distantelor fata de liniile de caroiaj.
Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc mijloace simple de ridicare a
perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor, etc.
11. PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTAREA ARBORILOR SI ARBUSTILOR
Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de ameliorare a solului
(amendamente pentru corectarea ph-ului si eventual a texturii), drenajele generale, in functie de
calitatea terenului si necesitatile de amenajare.
Saparea gropilor si santurilor de plantare este bine sa se faca in doua etape:
- la sfarsitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat este necesar pentru
plantare);
-

inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise.

Dimensiunile gropilor de desfundare sunt:

- pentru arbusti si conifere sub 1 m inaltime: 60-80 cm/40 cm (largime/ adancime) in sol
bun, 80/70 cm in sol mediocru. In cazul distantelor mici de plantare se desfunda intreaga
suprafata ocupata de arbusti;
-

pentru arbori cu circumferinta sub 18-20 cm si conifere de 1-2 m inaltime 80/80 cm in

sol bun; 100/80 cm pana la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba;

pentru arbori cu circumferinta mai mare de 20-22 cm si rasinoase peste 2 m inaltime,

gropi de desfundare de minim 1 m 3 putand ajunge pana la 8 m 3 in functie de marimea
balotului de pamant.

Dimensiunile santurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii in sol bun sunt:

60/50 cm (largime/adancime) pentru plantele fara pamant pe radacini;

75/50 cm pentru plantele cu balot.

Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe. In functie de situatie, se evacueaza pietrele,

deseurile, resturile vegetale. Cand solul si subsolul sunt de calitate buna, se separa straturile,
pamantul de la suprafata urmand sa fie asezat in fundul gropii. Daca pamantul este partial sau
total impropriu, se inlocuieste cu pamant bun (curatat de deseuri vegetale, pietre etc.)
In cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesara strapungerea
acestuia cu un burghiu si umplerea cu pietre a spatiului perforat, permitand astfel drenarea
(daca grosimea stratului impermeabil nu este prea mare). Dupa desfundare, gropile se astupa,

pentru tasarea naturala a solului pana la plantare. Odata cu reintroducerea pamantului este
bine sa se administreze in fiecare groapa pentru arbori 1-1,5 kg de superfosfat si 0,2 kg sulfat
de potasiu (1/2 pe fundul gropii si in stratul inferior de umplere).
Aportul de ingrasaminte asigura satisfacerea necesitatilor arborilor si arbustilor pe o
perioada de cativa ani.
12. SPTURILE
Standarde i Normative de referin
Normativele i standardele care urmeaz, n funcie de destinaia i specificul lor, se vor
respecta la lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini.
STAS-1243/1988 Terenuri de fundare, clasificare i identificarea pmnturilor.
STAS 1913/14-1974 Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare.
STAS 1913/5-1985 Determinarea granulozitii.
STAS 1243/1988 Terenul de fundare. Clasificare.
Condiii de execuie
ndeprtarea stratului de suprafa se va executa conform celor stabilite prin proiect.
Contractorul va ndeprta de pe suprafaa care se amenajaza toate obstacolele (noroi, moloz,
umpluturi, etc.).
12.1.

EXECUIA LUCRRILOR DE SPTURI

Date generale
Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o socotete optima,
n funcie de condiiile prezentei specificaii.
Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu inginerul nainte de nceperea lucrrilor de
spturi.
Adancimea spturilor se va hotr de catre inginer, n conformitate cu prevederile
proiectului.
Orice piedici care se vor ivi pe parcursul spturilor se vor aduce la cunotinta
inginerului i se vor trata dup cum se va indica ulterior.
Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea corect i terminarea
corespunztoare a lucrrilor (vezi STAS 9824/1-87).
Spturi generale
Contractorul va ndeprta prin spare pmntulul necorespunztor, pn la atingerea
adncimii prevzute n proiect.
Materialul provenit din spturile de mai sus se va depozita conform indicaiilor
Inginerului, n scopul refolosirii sale.
Partea superioar a spturilor se va ine descoperit ct mai puin timp posibil. Ultimii 15
cm se vor spa cnd Contractorul a luat toate msurile pentru continuarea n timp util a
lucrrilor urmtoare.
- sptura propriu-zis, conform proiectului;
-

sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii;

sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru execuia
altor operaii;

meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul

contractului.

Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o consider cea mai
eficient, conform cerinelor normativelor i standardelor in vigoare.
13. TIMPUL PLANTARII
Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul
livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand
temperatura aerului depaseste 2 C.
(a) Plantarea de primavara
Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in
conditii normale, este activa.
Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea
este favorabila.
(b) Plantarea de toamna
Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand
pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1
septembrie si 1 noiembrie.
Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o
aprobare scrisa de la Beneficiar. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat
respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Contractorului.
14. SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA
Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le
transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare
si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru
plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in saci si o zi pentru plantele cu radacina
dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a evita ruperea plantelor sau pierderea sau
deteriorarea radacinilor, se va acorda o atentie deosebita radacinilor fibroase. Imediat dupa
scoatere, radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii. Plantele cu radacina dezgolita
vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 C.
15. TRASAREA PLANTARII
Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca
operatiile de plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta, zonele de plantare vor fi
delimitate cu jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel. Jaloanele
vor fi batute in teren cca 900 mm.
16. SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE
Marginile gropilor pentru plantare vor fi verticale iar fundul gropii va fi orizontal. Pe
taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul excavat nu va fi
depozitat pe iarba sau in santuri. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din
apropiere.
Saparea gropilor pentru arbori. Gropile pentru arbori vor fi sapate in locul pichetat.
Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator:
MARIMEA PLANTELOR

DIAMETRUL MINIM AL
GROPII DE PLANTARE

ADANCIMEA GROPII

1.2 m < 2.4 m (Inaltime)

2.4 m < 3.6 m (Inaltime)
25 mm < 50 mm (diametru)
50 mm < 75 mm (diametru1*)
75 mm < 100 mm (diametru)
100 mm < 125 mm (diametru)
125 mm sau mai mare
(diametru)

750 mm
900 mm
900 mm
1.2 m
1.5 m
1.8 m
Diametrul balotului + 900
mm

Marimea balotului - -50

idem
idem
idem
idem
idem
idem

Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul
pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi masurata
din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Inainte de saparea
gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit ne-rezidual.
Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile,
bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile.
Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 45cm.
Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de
plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Gropile individuale pentru plantele
crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor.
17. CURATAREA PLANTELOR
Curatarea se va face de un specialist. Retezarea ramurilor va fi facuta in asa maniera
incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele radacinilor rupte si
deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o taietura curata, indepartand doar partea
deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de
crengi anterioare.
(a) Arborii cu frunze cazatoare.
Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurilor asa cum indica tipul de crestere al diferitelor
soiuri de arbori.
(b) Arbustii cu frunze cazatoare.
In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi
curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare.
17.1.

TAIEREA SI TOALETAREA ARBORILOR

Activitatea cuprinde urmatoarele etape:

- taieri de corectie - taierea ramurilor cu o directie gresita de crestere, a celor care au un
punct de insertie comun, a drajonilor, reducerea din volumul coroanei, atat ca inaltime
cat si ca diametru, indepartarea ramurilor uscate.
-

taieri de egalare - taierea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumita inaltime, care se

poate aplica si la conifere (elagare).

taieri de regenerare - este taierea de reintinerire, se aplica o singura data in viata

arborelui, si consta in taieri radicale necesare pentru arborii mai in varsta, pentru
asigurarea stabilitatii coronamentului care are tendinta sa se inalte sau sa se dezvolte
haotic.

Taierea partiala sau totala se poate executa fie pentru estetizare sau intretinerea arborilor,
fie pentru eliminarea lor completa.
Se va izola locul, prin semnalizarea corespunzatoare (inchidere cu folie de pvc.) si se iau
toate masurile privind sanatatea si securitatea muncii pentru evitarea accidentarii cetatenilor,
organizandu-se pentru lucrul la inaltime.
Lucrarile de intretinere sau taierile de corectie si decorative se vor realiza astfel:
- taierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formarii coroanei

netezirea taieturilor cu cosorul

evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru si incarcarea lor in mijlocul de

transport

strangerea resturilor rezultate in urma taierii si indepartarea lor din zona de lucru.

Mijloace de toaletare si taiere a arborilor :

- foarfeca
-

ferastrau

cosor

motoferastrau de taiat la inaltime

motoferastrau

tocatoare

Personal specializat .
Se vor folosi urmatoarele categorii de personal :
- ingineri silvici pentru supervizarea taierilor
-

alpinisti utilitari pentru executarea taierilor la inaltime

muncitori necalificat

18. PROCEDEE DE PLANTARE

Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie
pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va
consta in pamant vegetal.
Pamantul de umplutura, la plantare, va fi sfaramicios. In nici un moment umplutura sau
alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri. Plantele vor fi
asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au
crescut ele in pepiniera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea va insoti
operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. Dupa operatia de umplere a
gropii va urma udarea plantelor. Aceasta udare va satura complet umplutura si se va face in
aceeasi zi cu plantarea. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga
umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Inainte de a incepe operatiunea de
plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de irigare in stare buna de lucru.
(a) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza. Dupa ce planta este
asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi.
(b) Plantele crescute in recipiente. Inainte de asezarea plantelor in groapa, recipientul va fi
indepartat cu grija astfel incat sa nu fie deranjat pamantul care cuprinde radacina. In timpul
operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie
indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere.
(c) Plante cu radacina goala. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si
umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat radacina sa fie acoperita pentru a
se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul
radacinilor cu solul.
(1) Daca sunt pregatite gropile, radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va fi compactata
umplutura in jurul radacinilor pentru a se elimina golurile de aer.
(2) Umplutura va fi saturata cu apa dupa ce este asezata planta.

19. ALTE LUCRARI DE INGRIJIRE

19.1 Mobilizarea solului n jurul arborilor i arbutilor este benefic pentru evoluia lor.
Protejarea de tasare a solului din jurul arborilor (arii de circulaie) se poate face de la nceput,
prin mijloace prevzute n proiectul de amenajare sau acestea se instaleaz ulterior: garduri
metalice de protejare, pe conturul ariei ocupate de arbori, grile metalice montate pe borduri
special profilate pentru a le susine la mic distan deasupra solului. Periodic, grilele se ridic
penru curarea i afnarea solului.
19.2 Protecia fito-sanitar se realizeaz preventiv i curativ n funcie de vulnerabilitatea
speciilor la boli i duntori, prin stropiri de iarn i n timpul perioadei de vegetaie.
19.3 Protecia mpotriva rigorilor iernii se face, ca i la plantele tinere: muuroirea sau
acoperirea cu diferite materiale a arbutilor sensibili la ger, scuturarea de zpad a gardurilor vii
i a speciilor de rinoase multitulpinale.
20. GAZONUL. PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE
Pregtirea suprafeei care urmeaz s fie plantat cu gazon are ca scop afnarea,
nivelarea i ndeprtarea altor plante (mai ales buruieni) :
- Curatarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre, lemne sau alte
obiecte de dimensiuni mari;
-

Indepartarea buruienilor manual sau prin erbicidare totala;

Afanarea solului prin sapare la 20-30 cm;

Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5 ;

Stratul superior al solului : 8-12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa patrunda usor

Dup ce suprafaa de prelucrat este curat, se ncepe sparea. Este recomandat s se

fac o spare adanc. Dup ce toat suprafaa a fost spat, dac este cazul, aceasta se
niveleaz, respectiv, se car cu roaba pmnt din zonele mai nalte n cele mai joase. Dup ce
suprafaa obinut este mulumitoare, se ncepe greblarea. Scopul este sfrmarea bulgrilor i
realizarea unei nivelri suplimentare. Tot la momentul greblrii se vor nltura de la suprafa
pietrele i orice alte obiecte.
20.1.

SEMANATUL GAZONULUI

Se va folosi tipul de gazon adecvat activitatilor proiectate;

Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare

corespunzatoare;

nsmnarea se poate face de primvara pn toamna dac solul este suficient de cald
i de umed, din aprilie pana la inceputul lui septembrie;

Se vor distribui uniform semintele pe suprafata de teren care se gazoneaza;

Dupa semanare semintele se acopera cu un strat de sol de 0,5-2cm, care se preseaza

usor.

Dac suprafaa de pmnt nu a fost anterior acoperit cu vegetaie, se poate trece direct la
nsmnare. Dac suprafaa respectiv a fost neprelucrat sau a fost acoperit cu buruieni, va
trebui sa se atepte 2 3 sptmni, pentru ca seminele de buruieni, rmase n pmnt s
ncoleasc. Este util ca suprafaa respectiv s fie udat pentru a grbi germinarea buruienilor.

Cnd acestea ncep s acopere suprafaa se va trece la ndeprtarea lor. Este esenial s fie
ndeprtat n acest moment ct mai multe buruieni.
Exist mai multe tipuri de semine de gazon. Alegerea va fi fcut funcie de tipul de sol
(gazon pentru clim secetoas, pentru soluri uoare sau nisipoase, gazon rezistent la trafic,
gazon pentru umbr etc.) Se recomand folosirea seminelor de bun calitate. Dac suprafaa
este mai mare, seminele vor fi mprtiate cu mna. Pentru aceast operaie se alege o zi fr
vnt. Imediat dup ce au fost mprtiate seminele, suprafaa trebuie greblat, pentru ca
seminele s nu rmn la suprafa. Apoi urmeaz tasarea superficial a solului pentru ca
seminele s intre n contact cu acesta.
20.2.

UDAREA GAZONULUI

Dup tasare, urmeaz prima udare. Aceasta are rolul de a astupa golurile dintre bulgrii
de pmnt i de a asigura un bun contact ntre semine i sol. Atenie! Furtunul pentru udare
trebuie s aib o duz deoarece un jet puternic de ap va spla seminele.
Pentru realizarea peluzei de gazon este necesara, dupa insamantare, udarea intens
timp de 2 sptmni. Dac nu plou, va trebui avut grij ca pmntul proaspt nsmnat s nu
se usuce complet n aceast perioad. n zilele nsorite se va face o udare la prnz i una
seara. Dup aproximativ 2 sptmni toate seminele viabile au devenit plante cu rdcin
suficient de adnc aa c se poate rri udarea la aproximativ de 2 ori pe sptmn, funcie de
starea vremii.
Cnd iarba ajunge la nlimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere.
20.3.

LUCRARILE DE INTRETINERE A GAZONULUI

Pentru a se obtine un covor de gazon de buna calitate sunt necesare lucrari de

intretinere: fertilizarea solului in functie de calitatea solului respectiv; tunderea gazonului si alte
lucrari speciale.
ntreinerea gazonului presupune tunderea repetat i udarea n perioadele uscate.
Tunderea gazonului este cea mai important operaie. Prin tundere se stimuleaz
ndesirea stratului vegetal. De asemenea, prin tundere repetat se favorizeaz creterea
soiurilor de iarb cu fir subire n detrimentul celor cu fir gros. Iarba netuns se va dezvolta pe
vertical, va produce pai i se va nglbeni la baz. Prin tundere, aceasta se va extinde pe
orizontal, ocupnd toat suprafaa de pmnt disponibil. Pe lng aspectul estetic, aceasta va
ngreuna creterea buruienilor (seminele buruienilor vor ajunge mai greu la sol i vor fi sufocate
de iarba deja existent). De asemenea, prin tundere se elimin aproape de la sine toate
buruienile cu tulpin. Deoarece aceste buruieni produc semine doar n vrful tulpinii, prin
tundere nu le dm posibilitatea s se nmuleasc.
n mod ideal, gazonul se tunde cnd este perfect uscat i cnd, prin tundere se nltur
25 35% din nlime. n realitate vor interveni diveri factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de
timp etc) care ne vor ndeprta de la parametrii ideali. La clima din Romnia va trebui s ne
rezervm timp pentru a tunde gazonul cel puin odat pe sptmn, n mod ideal, de 2 ori pe
sptmn, de primvara pn toamna.
Mainile de tuns iarba au un co detaabil n care se poate colecta iarba tiat. Dac
iarba nu crete mai mult de 25 35%, tunderea se va face mai repede i nu va trebui s
colectm iarba tiat. Aceasta va fi mprtiat pe sol i va contribui la fertilizare, prin
descompunere. Dac, n schimb, iarba apuc s creasc mai mult, la tiere va trebui s
montm coul colector, deoarece firele de iarb vor fi prea lungi pentru a fi mprtiate pe sol n
mod uniform i vor rezulta brazde (ca la cosit), care vor afecta aspectul gazonui, datorita
faptului ca iarba se va ingalbeni.In plus se favorizeaza si aparitia mucegaiului, care va distruge
gazonul pe portiuni.
Avnd coul colector montat, avem 2 operaii suplimentare de fcut n timpul tunderii.
Coul trebuie golit i iarba rezultat trebuie depozitat . n mod ideal depozitarea acesteia se va
face n lada cu compost.
Ori de cte ori solul se usuc la mai mult de 2 3 degete n adncime, va trebui s
udm gazonul. Momentul optim de udare este dimineaa, sau seara.

Udarea de diminea nu va produce oc termic (diferena de temperatur ntre ap i

plante) i nu va favoriza apariia mucegaiurilor i a altor boli. n schimb, marele dezavantaj al
udrii de diminea este faptul c o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare,
imediat ce soarele devine mai puternic. Cantitatea de ap va trebui n aa fel dozat nct s
ptrund doar pn la adncimea la care sunt rdcinile gazonului. Dac udm prea puin, vom
stimula dezvoltarea rdcinilor spre suprafaa solului i va rezulta un gazon sensibil la secet.
Dac udm prea mult, pe lng faptul c apa n surplus este risipit, vom stimula apariia
buruienilor cu rdcini adnci.
20.4.

INLOCUIREA GAZONULUI

In cazul n care se impune in anumite zone refacerea gazonului, sunt necesare urmatoarele
lucrari:
- decaparea complet a suprafeelor ce urmeaz a fi gazonate
-

prelucrarea manual sau mecanic a pmntului (frezarea lui)

mrunirea complet a pmntului

erbicidarea buruienilor existente

mbuntirea pmntului n stratul superior, prin completarea lui cu compost

semnarea gazonului aprox 50-60 g/mp

ncorporare i tvlugire

udare continu

primul tuns dup ce gazonul ajunge la o nlime de 10 cm; tunderile ulterioare se vor
face la nlimi de 5 cm

reinsmnri i operaiuni de ntreinere aplicarea de ngrmnt

Capitolul 4. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

21. PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE
Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non-toxic pentru vegetatie si
pentru incoltirea semintelor.
Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza:
(1) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer.
(2) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din
lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea.
Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata
cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si,
cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un invelis absorbant
ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii
rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare
pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa si vor indeplini
urmatoarele proprietati:
Celuloza din lemn reciclata sau fibrele din hartie nu trebuie sa contina foi lucioase.
Continutul umiditatii:
% pe masa (greutate), maxim 15
Substanta organica, lemn, fibra uscata
% pe masa (greutate), minim 95

 PH 4.3-8.5
Capacitatea de tinere a apei, in stare uscata
% pe masa (greutate), minim 400
(3) Liant chimic de protectie. Liantul chimic de protectie va fi un produs disponibil pe piata,
recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei.
Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va
dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si
suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala
la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie, Contractorul va prezenta o certificare notariala
facuta de producator in care afirma ca acesta indeplineste toate cerintele.
Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu
recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata chiar pe fiecare pachet sau container.
Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de
copac, sau alte materiaie organice de protectie.
22. TRANSPORTUL
In timpul transportului, Contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscarea plantelor.
La sosirea la locul lucrarii sau la depozit, plantele vor fi verificate daca au fost transportate
corect. Daca radacinile sunt uscate, ramurile mari sunt rupte, bulgarii de pamant sunt desprinsi
sau parti din scoarta sunt rupte, Beneficiarul poate respinge copacii rupti. Cand un copac a fost
respins, Contractorul il va indeparta de urgenta din locul lucrarii si il va inlocui.
23. DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR
Nici o planta nu trebuie sa ramana in depozitul temporar pe timpul verii. Plantele livrate
pentru proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod:
(a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot ramane pe santier doar 24 ore inainte de a fi
plantate sau mutate in depozit. In timpul perioadei de 24 ore Contractorul trebuie sa continue sa
aiba grija sa previna ruperea si ofilirea plantelor. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit
vor fi mai intai acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. Plantele vor fi apoi protejate si
pastrate umede, cu radacinile innoroiate sau prin asezarea plantei intr-un depozit racoros si
umed.
(b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si plantele crescute in
recipiente. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore inainte de a fi plantate sau duse in
depozit.
Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi pastrate
umede si vor fi bine ingrijite. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea, vor fi depozitate, fie intr-o
cladire cu conditii de racoare si umiditate, fie in grup compact cu radacinile invelite si separate
de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite.
24. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. PERIOADA DE INSTALARE
Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite in stare
satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de plantare. Plantele care
nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala proprie dupa
data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantare numai primavara
se vor planta inainte de 30 aprilie.
Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Beneficiarului doar daca conditiile
de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune.
Cand inlocuirile sunt terminate, Contractorul va plivi si va curata intreaga lucrare.
Curatarea va include curatarea de crengi uscate, stropirea cu substante adecvate a plantelor
infectate de insecte, indepartarea marcajelor si a plasei, plivirea, refacerea protectiei,
indepartartarea resturilor de la lucrare si curatarea in general a santieruiui.
Cand vor fi incheiate operatiunile de curatare, verificarea se va face doar pentru plantele
inlocuite. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile de la inceputul
lucrarii. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi

acceptate. Plantele inlocuitoare este necesar sa fie plantate bine si sa se afle intr-o buna
conditie in timpul verificarii.
Pentru a se asigura conditii adecvate de prindere si stabilizare, este necesar sa fie
executate lucrari de intretinere pe o perioada de un an. Pentru plantele din zona de arbusti
decorativi si zona de gard viu tuns mobilizarea solului in jurul plantelor se va face manual cu
ajutorul uneltelor, pe o adancime de 15cm, in diametru de 0,5m, iar pentru arbori de 0,8m
diametru, realizand spargerea bulgarilor si indepartarea resturilor vegetale, smulgerea
buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara locului de interventie.
Mobilizarea solului va fi executata de 3 ori pe an, dupa cum urmeaza:
prima data in aprilie,
a doua oara in iunie,
a treia oara in octombrie.
Aceasta lucrare va fi executata de-a lungul unui an, necesar plantelor pentru a se
stabiliza.
Udarea va fi realizata folosind cisterne dotate cu furtune si este necesara in lunile iunie,
iulie si august - de cate doua ori in fiecare saptamana. Luand in considerare pierderile din sol
datorate evaporarii, trebuie udat cu 120l/planta ce vor fi distribuiti plantelor in sase portii a cate
20l/planta , asigurand o patrundere la 50cm adancime a apei pentru plantele din zona de gard
viu, vor fi distribuite 360l/planta in sase portii a cate 60l fiecare.
Cuvetele de udare vor fi umplute la sfarsitul perioadei de udare, in sezonul rece.
Partea contractanta va identifica sursele de apa si va obtine autorizatiile necesare.
Supervizarea plantatiilor consta in verificarea plantelor si indepartarea celor degradate,
precum si verificarea nivelului de plantare.
Taierile de corectie ale coroanei vor fi executate pentru a mentine arbustii in volumul
necesar. Acest lucru se executa deoarece taierile repetate fac masa foliara sa devina mai
densa, ducand la obtinerea unei mai bune ecranari.
Protectia fitosanitara este necesara pentru a lupta impotriva bolilor si daunatorilor ce pot
produce daune majore plantelor, ducand la distrugerea masiva a plantatiilor sau la diminuarea
aspectului decorativ. Pentru a se realiza protectia fitosanitara se va executa stropirea bianuala
cu substante chimice, Protectia plantelor se realizeaza in maniera preventiva pentru a
preintimpina aparitia bolilor sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat.
25. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii
necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si norme generale
din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari.
Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice
constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt curente,
fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.
26. MASURI DE PROTECTIE CONTRA INCENDIULUI
C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994
HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;
OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR 114/2000;
HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii;
Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea
incendiilor";
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva incendiilor,
aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001.
La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor
normative mentionate.
27. ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE
Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor Legii nr. 10/1995
Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii
Cerinta B - siguranta in exploatare.

In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta : STAS-urile in vigoare la montarea

mobilierului urban
28. CERINTA D- IGIENA/ SANATATEA OAMENILOR,REFACEREA/ PROTECTIA MEDIULUI
Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi cu depozitarea
in europubele.
Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia existent asupra
solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau din punct de vedere al zgomotului i
peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul asupra
factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social.
CAPITOLUL 5. - RECEPTIA LUCRARILOR
29. RECEPTIA PE ETAPE
Acceptarea de catre etape se face atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie
sunt incheiate, precum si verificarile au fost efectuate conform prevederilor din prezentul Caiet
de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si pentru a verifica daca acestea respecta
conditiile de calitate impuse de specificatiile tehnice, precum si observatiile inregistrate in timpul
executarii, efectuate de catre comisiile de control autorizate.
In urma acestei acceptari trebuie sa fie elaborat un Raport de acceptare pe etape, in care
se specifica toate reparatiile necesare, data la care acestea trebuie sa fie incheiate, precum si
recomandari cu privire la modul in care trebuie sa fie tinute sub observatie sectoarele care nu
respecta dispozitiile dinprezentul Caiet de sarcini.
30. RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se efectueaza in conformitate cu normele juridice actuale.
Comisia de receptie a lucrarilor va examina lucrarile, precum si documentatia de control si
rapoartele referitoare la receptia pe etape elaborate in timpul lucrarilor.
31. RECEPTIA FINALA
Pe perioada de garantie, Contractorul este obligat sa inlocuiasca orice plantare nereusita.
Receptia finala este facuta la sfarsitul perioadei de garantie, in conformitate cu prevederile
legale actuale.