CAIET DE SARCINI PAVAJE DIN PAVELE

Referinte
Se vor respecta prevederile din agrementul tehnic MLPAT pentru pavele de beton prefabricate fasonate
realizate cu marci superioare.
La receptia pavelelor se vor verifica conditiile de calitate prevazute in certificatele de garantie ale
furnizorului :
STAS 6400-84, Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.Conditii tehnice generale de calitate.

Elemente geometrice
Inaltimea pavelelor fasonate, inclusiv grosimea stratului de nisip trebuie sa corespunda cu datele
din tabelul urmator:

Felul pavajului Inaltimea pavelelor Grosimea substratului de

nisip dupa pilonare
Pavele fasonate 6-8 2-5

Denivelari si abateri

Denivelarile maxime in lungul drumului sub dreptar de 3 m sunt de 8mm. Denivelarile

maxime in profilul transversal al drumului sub sablon sunt de 5 mm. Nu se admit
denivelari si abateri care favorizeaza stagnarea apei.
Se admit abateri limita :
- latimea trotuarului fata de valoarea din proiect,max. + 2 cm.
- La cotele profilului longitudinal fata de valoarea din proiect + 3 cm.
Pentru asigurarea scurgerii apelor s-au prevazut pante transversale si longitudinale.
Dupa terminarea tuturor operatiunilor de executare a pavajelor rostul are o latime de maxim 8

mm. Asezarea pavelelor de beton prefabricate se va face in functie de forma si instructiunile de

utilizare ale producatorului.

Prescriptii generale de executie

Dupa executarea incadrarilor si verificarea fundatiei, se asterne un strat de nisip in grosime de

3 cm care se niveleaza si se piloneaza, apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat, in care se aseaza
pavelele fasonate, fixandu-le prin batere cu ciocanul.
Asezarea pavelelor se face cu 2 cm mai sus decat cota finala a pavajului.
Asezarea pavelelor, se face prima batere cu maiul, fara sa se stropeasca cu apa, batandu-se bucata cu
bucata, verificandu-se suprafata cu dreptarul si sablonul, corectandu-se eventualele denivelari. Se imprastie
apoi nisip pe toata suprafata pavajului, se stropeste abundent cu apa si se
freaca cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pana la umplerea lor
Dupa aceasta operatie se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza cu un cilindru compresor de
6-8 t, dupa ce s-a asternut un strat de nisip de 1 – 1.5 cm grosime.
Neregularitatile ramase dupa aceasta operatie se suprima prin scoaterea pavelelor si revizuirea grosimii
stratului de nisip, adaugandu-se sau scotandu-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 25 kg.
 Pavelele din beton de ciment, ca sa arate si mai ales ca sa se comporte bine in timp, trebuie sa fie
fabricate din beton de ciment Bc40 (B500) si dupa uscare sa atinga rezistentele respective.
Se atrage atentia antreprenorului ca la primirea pavelelor de la furnizor, loturile respective sa fie
insotite de certificate de calitate care sa certifice calitatea ceruta. Antreprenorul va verifica, prin
sondaj, marca betonului in laboratoarele proprii sau pe baza de comanda la un laborator specializat.
Nerespectarea marcii betonului este o conditie suficienta de reziliere a contractului cu furnizorul si
cautarea altor oferte serioase.
De asemenea, se impune ca rezistenta la compresiune pe cuburi de 10x10x10(cm) dupa 70 cicluri
de inghet-dezghet sa fie de:
Min Ri = 35.4 N/mp pentru betonul de rezistenta

si
Min Ri = 40.0 N/mp pentru betonul de uzura
Coeficientul de gelivitate va fi de:
Min  = 13.5% pentru betonul de rezistenta si
Min  = 15.5% pentru betonul de uzura
Conform STAS 3518/89 – metoda distructiva – valoarea coeficientului de gelivitate pentru treapta
intermediara de 70 cicluri da informatii ca la 100 cicluri coeficientul de gelivitate nu va depasi valoarea admisa
de 25%.
Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipularii pavelelor pentru a se evita spargerea sau
ciobirea acestora.
Substratul de nisip pe care se monteaza pavelele este alcatuit dintr-un strat de nisip uscat si
afanat la partea superioara.
Se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 mm care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub
0.09mm de maxim 12%.
Pentru impamantarea pavajului se va utiliza nisipul natural 3-7 mm sau savura.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea
nisipului din roci feldspatice sau sistoase.

Verificarea lucrarilor in timpul executiei

Materialele se verifica pentru a corespunde conditiilor tehnice de calitate prevazute in standardele

respective.
Verificarile si determinarile se executa la un laborator de specialitate atestat, pe probe luate conform
prescriptiilor din standardele respective.
Controlul executiei lucrarilor trebuie sa se faca in permanenta de organul de control
tehnic.
Rezultatele verificarilor se trec in evidentele de santier ( carnet de masuratori, registru de
laborator, etc. ) care alcatuiesc documentele de control si se cuprind in cartea constructiei.

Receptia lucrarilor

Receptia preliminara a lucrarilor de pavaje din pavele se face in conditiile respectarii

prevederilor legale in vigoare, a prevederilor din agrementul tehnic MLAPT pentru pavele de beton
prefabricate fasonate realizate cu marci superioare, si conditiile de calitate prevazute in certificatele de garantie
ale furnizorului.
Abaterile limita la panta nu trebuie sa depaseasca +/- 0.4% fata de valoarea pantei indicate in
proiect iar abaterile limita la cotele din proiect +/- 10mm. Deasemenea denivelarilor suprafetei pavajului nu pot
fi mai mari de +/- 4 mm.
Pavelele se receptioneaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate.
Receptia finala se face dupa o perioada de un an de verificare in exploatare de la data
receptiei preliminare si se va efectua in conformitate cu dispozitiile legale.
CAIET DE SARCINI BORDURI

EXECUTIA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE INCADRARE CU BORDURE DE BETON A

IMBRACAMINTILOR RUTIERE CONFORM SR EN 1340:2004

1 . Domeniul de utilizare
Conform prescriptiilor din proiectele de executie, a normelor tehnice si STAS-urilor specificate in
documentatie .

2 . Tipuri de borduri

2.1. Functie de locul de utilizare :

- tip A , utilizate la trotuarele adiacente partii carosabile , precum si la incadrarea partii carosabile a strazii cu
borduri denivelate ( cind trotuarele sunt separate prin fisii verzi de partea carosabila sau cind nu se prevad
trotuare ) ;
- tip B , utilizate ca borduri ingropate la marginea aleelor de pietoni si a fisiilor care incadreaza trotuarele
, la chenarele spatiilor verzi ;
- tip P , utilizate la partea centrala a intrarilor carosabile ;
- tip I , utilizate la partile laterale ale intrarilor carosabile .

2.2. Functie de materialul din care sunt executate :

- varianta I , executate in intregime din acelasi beton cu agregate din roci dure ;
- varianta II , executate din doua straturi , cel de baza din beton obisnuit , cel de uzura minim
30mm din beton cu agregate din roci dure .

2.3. Functie de modul de prelucrare a fetelor vazute :

- nefinisate , la care fetele vazute sunt asa cum rezulta din turnare , fara nici-o prelucrare ulterioara
;
- finisate , la care dupa turnare , fetele vazute se prelucreaza prin spalare si frecare .

2.4. Functie de modul de colorare a fetelor vazute :

- necolorate ;
- colorate .

2.5. Functie de modul de prezentare a fetelor vazute :

- fara model;
- cu model.

Exemplu de notare pentru o bordura tip A , marimea 1 , lungime 1000 , varianta I,nefinisata ,
necolorata si fara model :

Bordura A1 x 1000 / I / nefinisata

 Clasa Marcare Pierderea de masa dupa
incercarea de inghet-
dezghet
Kg/m2
3 D ≤ 1,0
3 . Materiale componente : Nici o valoare individuala >
1,5
ciment conform SR EN 197
agregate naturale de balastiera , sort 0…..25 (31,5) mm SR 662 - 2002 ;
agregate concasate din roci dure SR 667 - 2000 ;
apa , conform SR EN 1008 : 2003 .

4 . Caracteristici fizice si mecanice ale bordurilor :

4.1 Rezistenta la actiunea factorilor climatici

Rezistenta la actiunea factorilor climatici este determinata prin incercari conforme cu anexa D din
SR EN 1340:2004 pentru rezistenta la inghet-dezghet sau cu anexa E pentru absorbtia de apa si criteriile
de conformitate de la 6.3.8.2.

Tabelul 2.1 – Absorbtia de apa

Clasa Marcare Absorbtia de apa
% din masa
1 A Nici o performata masurata
2 B In medie ≤ 6

Tabelul 2.2 – Rezistenta la inghet-dezghet cu saruri de dezghetare

4.3 Rezistenta la incovoiere se determina prin incercare conform abexei F si criteriilor de conformitate
indicate la 6.3.8.3 din SR EN 1340-2004

Tabelul 3 – Clasele de rezistenta la incovoiere

Clasa Marcare Rezistenta la Incovoiere Rezistenta la Incovoiere
caracteristica minima
MPa
1 S 3.5 2.8
2 T 5.0 4.0
3 U 6.0 4.8

4.4 Rezistenta la uzura este determinata prin incercarea de uzura cu discul lat (anexa G din standardul
de referinta)

Tabelul 4 – Clasele de rezistenta la uzura

Conditii
Masurate conform cu metoda de
Clasa Marcare incercare descrisa in anexa G

1 F Nici o performanta masurata

3 H ≤ 23 mm
4 I ≤ 20 mm
4.5 Performanta la foc
Elementele de borduri de beton sunt clasa A1 de reactie la foc fara a fi supuse incercarii

5 . Verificarea calitatii bordurilor :

Verificarea calitatii pe loturi de maxim 3000 de borduri de aceleasi dimensiuni , format ,varianta si finisare
prin :
verificari de lot :
- verificarea formei si dimensiunilor ;
- verificarea aspectului .
verificari periodice :
- verificarea rezistentei la incovoiere pe minim 3 borduri ;
- verificarea clasei de beton ;
- verificarea rezistentei la inghet-dezghet pe minim 3 borduri ;
- verificarea uzurii pe minim 3 epruvete .

Bordurile se livreaza la virsta de 28 zile sau daca au atins rezistenta corespunzatoare la incovoiere . Bordurile
se transporta cu orice mijloc de transport ,asezarea in vehicul trebuie sa fie astfel incit sa se asigure
integritatea in timpul transportului a acestora .
Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau aruncare .
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii ,intocmit conform
dispozitiilor in vigoare.
Numarul necesar al bordurilor trebuie esantionat din fiecare lot de livrare a bordurilor pana cand sunt
realizate urmatoarele cantitati in acord cu clasa definita in B.1.

- Cazul I: 1000 m

- Cazul II: depinde de circumstantele cazului in litigiu, pana la 2000 m.

Bordurile pentru incercari trebuie selectate ca fiind reprezentative pentru livrare si trebuie distribuite uniform
prin livrare.

6 . Tehnologia de montare a bordurilor :

Bordurile se vor monta la cotele din proiect pe fundatii din beton sau mortar de ciment . Rosturile dintre
borduri vor fi de maxim 1,5 cm si se vor umple cu mortar de ciment .
Inainte de umplere bordurile vor fi udate in dreptul rosturilor pentru a preintimpina absortia apei din mortar de
cate betonul din borduri.

7 . Receptia lucrarilor :
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei ( pe faze , preliminare ,finale)
conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul de Stat in Constructii.
Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentetia scrisa , desenata in
caietul de sarcini sau dispozitii de santier pentru o anumita etapa sunt terminate si se cere aprobarea pen -
tru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta din intocmirea de procese verbale de lucrari ce devin ascunse ,
procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .

Receptia pe faze nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestare calitativa , adica :

a) documente – furnizori ( dupa caz ) :

- certificate de calitate ;
- certificate de garantie ;
- buletine de analiza ;
- dosar al produsului ;
- agrement tehnic .

b) documente – executie ( dupa caz ) :

- ordin de incepere a lucrarilor ;
- proces verbal de predare – primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
- proces verbal de trasare a lucrarilor ;
- proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare ;
- proces verbal de verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de receptie calitativa .

Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin decizia
investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie la terminarea lucrarii .
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va face in conditiile prezen -
tului caiet de sarcini pe baza verificarii starii lucrarii , a eventualelor probleme specificate de comise la
terminarea lucrarilor in procesul verbal.

8 . Referinte Normative :
CAIET DE SARCINI GAZON SI PLANTAREA ARBORILOR

GAZON

A. GENERALITATI

CORELAREA DOCUMENTELOR

La lucrările cuprinse în această secţiune se vor respecta prevederile proiectului (piese scrise şi desenate),
normele naţionale şi europene, precum şi prevederile contractului de execuţie, inclusiv anexe.

In cazul unor contradicţii se va interpreta astfel:

3. piesele scrise au prioritate faţă de piesele desenate;
4. în cadrul pieselor desenate cele de detaliu au prioritate faţă de cele generale;
5. în cadrul pieselor scrise memoriile au prioritate faţă de caietele de sarcini care au la rândul lor prioritate
faţă de listele de cantităţi de lucrări;
6. piesele de arhitectură au prioritate faţă de piesele de instalaţii.

In cazul unor contradicţii, beneficiarul va fi notificat în scris de către antreprenorul general, şi va decide în
conformitate cu prevederile contractului de execuţie.

CUPRINS

Această secţiune include următoarele:

Materiale, echipamente şi forţa de muncă necesare pentru nivelarea, pregătirea, însămânţarea, fertilizarea,
mulcirea şi protejarea zonelor de gazon.

B. GENERALITATI
DOCUMENTE PREZENTATE

Generalităţi: Prezentaţi fiecare element din acest Articol conform Condiţiilor Contractuale şi Secţiunii 01600
Condiţii Generale.

Datele tehnice ale produsului pentru amestecul de seminţe de gazon, indicând procentul per greutate şi
procentul purităţii, germinării şi seminţelor de buruieni pentru fiecare specie de gazon.
Pentru materialele alterabile în timp se va verifica în mod obligatoriu termenul de valabilitate.

C. ASIGURAREA CALITATII
Toate lucrarile se vor face fi în conformitate cu normele agricole si de mediu in vigoare, regulamentele locale
emise de Municipiul Bucureşti, şi orice alte reguli aplicabile.

Seminţele vor fi furnizate în recipiente curate, solide, cu greutate uniformă, indicând următoarele informaţii:
denumirea seminţei, numărul lotului, greutatea netă, procentul de puritate, germinare, seminţele de buruieni şi
materialele inerte. Seminţele care s-au udat, au mucegăit sau au fost deteriorate în orice fel nu vor fi acceptate.

Nivelarea brută va fi inspectată şi aprobată de dirigintele de santier înainte de aşezarea stratului de pământ
vegetal.

Nivelarea finală va fi inspectată şi aprobată de dirigintele de santier înainte de însămânţare.

Antreprenorul general va solicita o inspecţie din partea dirigintelui de santier la finalizarea lucrărilor. După
inspecţie, dirigintele de şantier va întocmi în scris recepţia calitativa.

Recepţia finală va fi la sfârşitul perioadei de garanţie, şi după ce au fost efectuate toate remedierile convenite.

D. MATERIALE SI PRODUSE
Pământ vegetal: va include ameliorator organic şi calcar dolomitic (25 kg/100m2).
Îngrăşăminte: tipul comercial
Amestecul de seminţe de gazon va fi compus din iarbă perenă de tip gazon.

Amestecul de seminţe de gazon trebuie să se compună din cel puţin două varietăţi amestecate în procente
egale, după greutate.

Amestecul de seminţe de gazon va ajunge sau depăşi următoarele:

Procentul minim de seminţe pure – 98%

Procentul minim de germinare – 90%
Procentul maxim de seminţe de buruieni – 0,5%

E. PRESCRIPTII DE EXECUTIE
NIVELAREA

Este necesară menţinerea pantei pozitive către o instalaţie de scurgere sau de reţinere.

Pantele vor fi de cel puţin 2%.

Zonele vor fi în mod regulat cosite şi nu vor depăşi un raport de 5 orizontal pe 1 vertical (5:1).

PREGĂTIREA SOLULUI

Toate operaţiunile de pregătire a solului, compactarea şi curăţarea resturilor se vor face înainte de însămânţare.

După împrăştierea pământului vegetal, se vor îndepărta toţi bulgării mari, pietrele şi resturile mai mari de 2 cm
în orice dimensiune. Pământul nu se va aşeza când solul este îngheţat, umed sau într-o condiţie nefavorabilă
muncii.

Cultivarea se va face la o adâncime de 10 cm sau aşa cum cere dirigintele de şantier, cu disc agricol, grapă sau
orice alte unelte adecvate aprobate de dirigintele de şantier.

COMPACTAREA

Compactarea se va face cu cilindru picior de oaie, tractor pe şenile, compactor vibrator, sau echipamente
aprobate de dirigintele de şantier. Echipamentele trebuie să producă o presiune pe sol de 700 kg/m2 .

Compactarea va produce o suprafaţă texturată, brută, uniformă, lipsită de şanţuri, adâncituri şi zone joase, care
să fie gata pentru însămânţare şi mulcire. Este nevoie de cel puţin patru treceri. După compactare, stratul final
va fi adus la nivel cu partea superioară a bordurilor.

IRIGAREA

Dacă o solicită dirigintele de şantier, se va pune la dispoziţie apă pentru condiţionarea solului spre compactare
sau pentru a asigura controlul prafului. Apa va fi furnizată şi aplicată de antreprenorul general din sursa de pe
şantier sau, la nevoie, din camion cisternă.

LIVRARE, DEPOZITARE ŞI MANIPULARE

Seminţele şi îngrăşămintele vor fi livrate în recipiente originale nedeschise indicând greutatea, analiza şi numele
producătorului. Seminţele vor fi stocate astfel încât să fie prevenite umezirea şi deteriorarea.

ÎNSĂMÂNŢAREA

Materialele vor fi aplicate în următoarele cantităţi:

- Seminţele, aşa cum recomandă furnizorul de seminţe, dar nu mai puţin de 5 kg/100 m2.
- Îngrăşământul pentru gazon, aşa cum recomandă furnizorul de îngrăşământ, dar nu mai puţin de 5 kg/100 m2.

Însămânţarea nu se va face atunci când este vânt (cu viteză de peste 40 km/h) sau când pământul este prea
umed (saturat) sau îngheţat. Antreprenorul general va înştiinţa beneficiarul, cu 48 de ore înainte, cu privire la
operaţiunile de însămânţare. Însămânţarea şi aplicarea îngrăşămintelor pe zonele pregătite se va efectua în
următoarele intervale temporale:

1. Însămânţarea se va face de la 1 aprilie la 31 mai sau de la 1 septembrie la 31 octombrie.

2. Nu se va efectua însămânţarea înainte sau după aceste date fără instrucţiunea în scris primită din
partea dirigintelui de şantier. Instrucţiunea în scris pentru însămânţare de la 1 iunie la 31 august poate fi
acordată doar dacă sunt disponibile şi sunt funcţionale pe şantier irigaţiile automate. Instrucţiunea în scris
de însămânţare de la 1 noiembrie la 31 martie se va da numai când finalizarea proiectului este iminentă şi
condiţiile de mediu pot duce la o creştere acceptabilă.
3. Aplicarea seminţelor pregerminate, a agenţilor de reţinere a umezelii şi/sau prevederea irigării
suplimentare se pot solicita de către dirigintele de şantier dacă antreprenorul general programează această
parte a lucrării în afara intervalelor temporale enumerate la punctul 1 de mai sus.
4. Atunci când condiţiile de mediu nu duc la rezultate acceptabile ale operaţiunilor de însămânţare,
dirigintele de şantier poate ordona suspendarea Lucrării, şi se va relua numai când se preconizează
obţinerea rezultatelor dorite.

ÎNTREŢINEREA

Întreţineţi zonele însămânţate până când iarba este bine aşezată şi prezintă o condiţie de creştere viguroasă.

Întreţinerea va include protecţia, irigarea şi un minim de două cicluri de cosire, până la recepţia provizorie

După prima cosire, gazonul va fi fertilizat cu îngrăşământul specificat pentru spaţii verzi şi terenuri de sport, la o
cantitate de 0,5 kg de azot pe 100 m2.

Toată iarba tăiată va fi scoasă de pe amplasament.

F. RECEPTIA
Inspecţia pentru recepţia zonelor însămânţate se va face de către dirigintele de şantier la solicitarea
antreprenorului general. Antreprenorul general va notifica beneficiarul cu cel puţin cinci (5) zile lucrătoare înainte
de data inspecţiei solicitate. Zonele însămânţate vor fi acceptate cu condiţia ca toate cerinţele, inclusiv
întreţinerea, să fi fost respectate şi iarba să fie bine aşezată şi să prezinte o condiţie de creştere viguroasă.
Zonele care nu arată un strat uniform de iarbă vor fi re-însămânţate pe cheltuiala antreprenorului general.

Incepând cu data recepţiei, beneficiarul îşi va asuma întreţinerea gazonului.

G. CURĂŢARE SI PROTEJARE

Se va efectua curăţenie la începutul şi la finalizarea lucrărilor. Se vor îndepărta de pe şantier toate materialele în
plus, solul, resturile şi echipamentele. Se vor repara orice daune care rezultă din operaţiunile de însămânţare.
PLANTAREA ARBORILOR

H. GENERALITATI

CORELAREA DOCUMENTELOR

La lucrările cuprinse în această secţiune se vor respecta prevederile proiectului (piese scrise şi desenate),
normele naţionale şi europene, precum şi prevederile contractului de execuţie, inclusiv anexe.

In cazul unor contradicţii se va interpreta astfel:

7. piesele scrise au prioritate faţă de piesele desenate;
8. în cadrul pieselor desenate cele de detaliu au prioritate faţă de cele generale;
9. în cadrul pieselor scrise memoriile au prioritate faţă de caietele de sarcini care au la rândul lor prioritate
faţă de listele de cantităţi de lucrări;
10. piesele de arhitectură au prioritate faţă de piesele de instalaţii.

In cazul unor contradicţii, beneficiarul va fi notificat în scris de către antreprenorul general, şi va decide în
conformitate cu prevederile contractului de execuţie.

CUPRINS

Această secţiune include următoarele:

Materiale, echipamente şi forţa de muncă necesare pentru nivelarea, pregătirea, însămânţarea, fertilizarea,
mulcirea şi protejarea zonelor de gazon.

I. GENERALITATI
DOCUMENTE PREZENTATE

Generalităţi: Prezentaţi fiecare element din acest Articol conform Condiţiilor Contractuale şi Secţiunii 01600
Condiţii Generale.

Înainte de mobilizare pentru lucrare, se va trimite spre aprobare o listă a echipamentelor de folosit, inclusiv
numele şi adresa proprietarilor, şi personalul care va opera echipamentele şi va supraveghea operaţiunea de
săpare şi plantare.

Se va trimite spre aprobare o listă de procurare a arborilor, cu specificarea soiului, vârstei şi dimensiunilor.

J. conditiile proiectului
Notificarea lucrării: Se va notifica dirigintele de şantier cu cel puţin şapte (7) zile înainte de sădirea materialului
vegetal.

Se va proteja vegetaţia existentă, utilităţile, pavimentul şi alte facilităţi de deteriorarea cauzată de operaţiunile de
săpare.

Nu se va instala materialul vegetal când temperaturile ambientale pot coborî sub + 2 oC sau pot creşte peste
+27 oC.

Nu se vor instala plante când viteza vântului depăşeşte 50 km/h.

Se va restricţiona accesul la zonele desemnate. Nu se va deranja vegetaţia existentă în afara limitelor

proiectului şi se vor proteja toţi arborii, arbuştii şi covorul vegetal, din limitele proiectului, care nu vor fi
îndepărtate. Nu se va permite traficul vehiculelor sau depozitarea materialelor sub şi în jurul copacilor noi sau
existenţi.

K. MATERIALE SI PRODUSE
MATERIALE VEGETALE

Pânză de sac şi coş: Pânză de sac biodegradabilă şi coş de copaci din sârmă galvanizată cu o dimensiune
corespunzătoare.

ÎNGRĂŞĂMÂNTUL

Descriere: Tipul comercial

Surse acceptabile: Furnizaţi spre aprobare, înainte de livrare, analiza scrisă a producătorului. Se vor respecta
normele de protecţie a mediului în vigoare.

MULCIREA

Mulciul va consta în scoarţă fină de brad sau cucută (sau aprobări asemănătoare).

L. PRESCRIPTII DE EXECUTIE LUCRARI

Pentru arborii nou plantati vor fi executate urmatoarele lucrari:

Evidenta arborilor transplantati, incluzand un numar de identificare, specia si numele botanic in limba latina,
circumferinta masurata la 1 m deasupra terenului, inaltimea totala, starea in care se afla arborele;

Protectia tuturor partilor arborilor pe durata transplantarii;

Transplantarea propriu-zisa;
Imprejmuire provizorie, daca este cazul, impotriva utilajelor grele;

Intretinerea arborilor transplantati pe durata constructiei.

INSPECŢIA

Nivelarea finală va fi inspectată şi aprobată de dirigintele de şantier înainte de plantare.

Materialul vegetal va fi inspectat şi aprobat de dirigintele de şantier înainte de săpare, la sosirea la locul de
depozitate, după instalare, şi periodic pe durata perioadei de garanţie.

SAPAREA CU CAZMAUA MECANICA

Diametrul minim al transplantatorului de folosit pentru această lucrare este de 100 cm şi maxim de 250 cm.
Mărimea se va determina de către dirigintele de şantier. Se va regla echipamentul de transplantare pentru a tăia
centrat în jurul bazei copacului. După scoaterea arborilor, aceştia vor fi aşezaţi în pânză de sac şi coşuri cu
materiale corespunzător dimensionate.

AMELIORAREA

Arborii din coşuri vor fi trataţi cu suficient ameliorator de sol organic pentru a-i păstra într-o condiţie perfectă.
Materialul organic va fi la adâncime completă de la baza coşului până la partea superioară a coşului pentru a
asigura reţinerea consecventă a umezelii. Alternativ, se va furniza o bază de până la 30 cm de nisip pentru
stabilitate.
LOCUL PLANTĂRII

Antreprenorul general va localiza poziţiile de plantare cu ajutorul stâlpilor sau fanioanelor aşa cum se indică în
desene sau cum se aprobă pe teren. Dacă sunt întâlnite obstacole care nu sunt indicate pe desene, nu se va
continua până nu au fost selectate poziţii alternative ale copacilor.

EXCAVAREA

Ca urmare a acceptării poziţiei de plantare finale, se vor excava gropile de plantare a arborilor 1,5 x diametrul
coşului de copac şi la o adâncime care va permite plantarea cu baza trunchiului copacului de aproximativ 5 cm
deasupra stratului final din jur (echilibrat dacă este neregulat). Se vor dezagrega laturile şi fundul gropii pentru a
permite intercalarea pozitivă a solului de plantare cu solurile native din jur, neperturbate.

AMPLASAREA

Arborii din coşuri se vor manevra mecanic cu o curea sau funie, folosind coşul numai pentru a sprijini greutatea
arborelui. În timp ce arborele este încă sprijinit mecanic, se va centra arborele în interiorul gropii şi se va asigura
că adâncimea gropii este corespunzătoare. Se va folosi sol nativ pentru a consolida baza coşului, pentru a
stabiliza arborele în timp ce vor fi îndepărtate funiile de ancorare.

RAMBLEIEREA

Folosind un amestec de 50-50 de sol nativ şi sol de plantat, ameliorat cu ½ ceaşcă de îngrăşământ (deasupra),
se va rambleia o singură zonă liberă de 30 cm. Se va inunda restul excavării expuse cu 15 cm de apă. Ca
urmare a filtrării apei în zonele iniţiale de sol de plantare, se va rambleia aproximativ 1/2 din restul excavării şi
se va începe compactarea cu piciorul. Se va repeta procedura de udare, folosind destul pentru a depăşi nivelul
excavării rămase. Se va desface pânza de sac de la rădăcină şi se va tăia până la limita de umplere folosind un
cuţit ascuţit sau un cutter, fără a perturba umplerea curentă. Ca urmare a filtrării apei în rambleiaj, se va pune
solul care rămâne pe o linie începând cu 2-3 cm sub baza trunchiului şi până la 3-5 cm sub marginea superioară
a excavaţiei.

MULCIREA

Se va aplica un strat de 5-7 cm din rumeguş de lemn, aprobat, într-un cerc cu diametrul de 120 cm centrat pe
baza copacului, formând o margine de aproximativ 10-15 cm adâncime.

Sprijinirea cu araci: Se vor sprijini cu araci toţi arborii, imediat după plantare.

Curăţarea de crengi: Se vor curăţa de crengi aşa cum indică dirigintele de şantier ca urmare a acceptării
operaţiunilor de plantare şi sprijinire cu araci.

ÎNTREŢINEREA

Se va întreţine plantarea pentru o perioadă de cel puţin şaizeci (60) de zile după finalizarea operaţiunilor de
plantare sau până când toate plantele sunt suficient recuperate după transplantare şi într-o stare de creştere
acceptabilă.

Întreţinerea va include cultivarea, plivirea, udarea, curăţarea de crengi (numai la indicaţii), şi aplicarea
insecticidelor corespunzătoare şi fungicidelor necesare pentru a menţine plantele fără insecte şi boli.

1. Se vor rearanja plantele la unghiul şi poziţia corecte. Se vor reface cercurile de plantare şi
materialul adiacent şi se vor îndepărta materiile moarte.
2. Se vor îndrepta, repara şi regla sârmele de ancorare şi aracii, la nevoie.
3. Se vor corecta lucrările deficiente cât mai repede posibil după ce deficienţele devin aparente şi
vremea sau anotimpul o permit.
4. Se vor uda arborii în primele douăzeci şi patru (24) ore de la plantarea iniţială, şi nu mai puţin
de două ori pe săptămână (inclusiv ploaia) până la recepţia finală.
M. RECEPTIA
Inspecţia pentru recepţia arborilor se va face de către dirigintele de şantier, la cererea antreprenorului general.
Antreprenorul general va trimite o notificare cu cel puţin zece (10) zile lucrătoare înainte de data solicitată a
inspecţiei.

Zonele plantate vor fi acceptate cu condiţia ca toate materialul vegetal să fie viu şi într-o stare sănătoasă,
viguroasă.

La încheierea inspecţiei şi recepţiei, lucrările vor fi transferate la personalul de întreţinere şi operaţiuni al

beneficiarului.

N. CURĂŢARE SI PROTEJARE

Se va efectua curăţanie la începutul şi la finalizarea lucrului. Se vor îndepărta de pe şantier toate materialele în
plus, solul, resturile şi echipamentele. Se vor repara orice daune care rezultă din operaţiunile de plantare.
 CAIET DE SARCINI BETOANE

Prezentul caiet de sarcini se refera la realizarea structurilor de sprijin din beton simplu si beton
armatin conformitate cu detaliile din proiect si a reglementarilor tehnice in vigoare.
El cuprinde conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele,
controlul de calitate al lucrarilor si criteriile de receptie a lucrarilor.
Constructorul are obligatia de a intocmi procedura de executie in conformitate cu plansele
de executie, cu caietul de sarcini, normativele, instructiunile si standardele nominalizate in acest
caiet de sarcini, cu detalierea modului de executie si a documentelor de receptie. Procedura de
executie va fi inaintata Consultantului spre aprobare inainte de inceperea lucrarii.

- MATERIALE

• APA
Apa pentru betoane poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest
caz trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 1008-2003.
In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un labo rator de
specialitate in conformitate cu precizarile din respectivul standard.
In timpul utilizarii pe antier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenµ, materii
organice, uleiuri vegetale, argile etc.

• CIMENTUL

• Caracteristici
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2002, SR EN
196- 1/ 2006+SR EN 196-4 / 95, SR 196-6/1994, SREN 196-8/2004.
Cimentul utilizat este CEM I; CEM IIA-S; CEM II B-S; CEM II H-S; CEM IM in conformitate cu
SR 13510 / 2006 Tabel F.3.1 si Tabel F.3.2.

Controlul calitatii
Livrarea
In cazul in care utilizatorul procura cirnentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea
cimentului va fi insotita de o declarap.e de conformitate, in care se vor menp.ona:
• tipul de cirnent si fabrica producatoare;
• data sosirii in depozit;
• nr. certificatului de calitate eliberat de producator;
• nr. buletinului de analiza a calitat,ii cirnentului efectuata de un laborator autorizat.

• Depozitarea
Depozitarea cirnentului se poate face:
- in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fast depozitate alte materiale;
- amba lat in saci, in incaperi inchise, a ezap. in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru
a asigura circulatia aerului.
Cirnentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare.
 • Agregatele pentru beton
Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului si a umpluturii din dren trebuie sa
corespunda calitativ cu prevederile SREN 12620-2003, NE 012-1999 - cap. 4.2.1 si NE 013-2002 cap.
4.2.1.
Statiile de producere a agregate lor vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie
interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISC ( conform NE 012 / 99 cap. 4.2.2.1 ).

• Controlul calitatii agregatelor

In cazul procurarii ca atare a agregate lor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere
autorizate.
Controful calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din
anexa Vl.lpct . A2 si Vl.lpct B2 din NE 012-1999, iar metodele de verificare vor tine cont de SREN
12620-2003 cap. 5,6,7.

Laboratorul s antierului va tine evidenta calitatii agregate lor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in
labo rator.

• Manipularea, stocarea si condtiionarea in situ

Aceste operatiuni se vor face in conformitate cu SREN 12620 - 2003 cap 8.
Materialele vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare
in vederea evitarii amestecarii sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate .
• Transportul si ambalarea agregatelor
• Transportul si amba larea agregatelor se vor face in conformitate cu SREN 12620 - 2003
cap. I-19.
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va
fi insoµt de foaia de expediµe in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica
(balastiera), destinata rul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.

• BETONUL
Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform SR EN 206-
1/2002 si SR 13510/ 2006. Dupa modul de expunere al construcµilor prevazute in documentap.e in
funcp.e de condiµile de mediu, se stabile te clasa de expunere (tabe l 1 -SR 13510/2006).
Clasa de expunere, clasa de beton si valorile limita recomandate pentru compoziµa si
proprietatile betonului sunt specificate in plan ele din proiect.

• Betonul proaspat
• Compozitia betoanelo r
Compoziµa betoanelor este definita de proporµa in volume a diverselor categorii de agregate
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre Antreprenor.
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit
urmatoarele
abateri :
• agregate ± 3%;
 • ciment si apa ±2%;
• adaosuri ± 3%; - aditivi ±5%
D eterminarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precum s1 limitele admisibile ale
valorilor acestora vor respecta precizarile din tabelul alaturat

Caracteristicii Conform standard Valoarea ad misibila

Consistenta: SREN 12350-2/2003 Conform cu

2 prin metoda tasarii SREN 12350-3/2003 NE 012/ 1999 cap.
3 prin timpul Vebe 7.1 si SREN 206-

Grad de compactare SREN 12350-4/2002 1 /2002 cap. 4.2

Raspandirea betonului SREN 12350-5/2005

Densitate SREN 12350-6/ 2005
Co np.nutul de aer oclus (% voi.) SREN 12350-7/2003

• Prepararea si transportul betonului

Precizarile privind aceste opera¢ vor fi in conformitate cu NE 012-1999 cap. 16.4.3.

• Livrare a betonului proa spat

Precizarile privind aceste opera¢ vor fi in conformitate cu SR 13510/2006 cap. 7.
• Betonul intarit
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fci< cri (f<* cub), care este
rezistenta la compresiune in N/ mm2 determinata pe cilindri de 150/300mm, conform
EN12390- 3:1999 (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la varsta de 28 zile, sub ale carei valori se
pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Betoanele prevazute in proiect vor fi "grele" avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28
de zile, cuprinsa intre 2201-2500 kg/me.
Definirea clasei de beton are in vedere pastrarea epruvetelor conform SREN 12390-6/ 2002.
Controlul calitatii lucrarilor de betoane turnate pe antier, se va realiza conform SREN
123906/2002, SREN 12390-1/2002, STAS 2414/91.

• OTEL BETON
Otelul beton folosit va fi de tipul S255 si/ sau S235 si S345, S355 trebuind sa respecte
SREN 1992-2-2006OB37.
Domeniile de utilizare ale acestor armaturi sunt precizate in STAS 10107 /0-90.
Confectionarea si montarea barelor la rostul elevatie fundatie se va face in stricta conforrnitate
cu
' ' '
prevederile proiectului.
La livrare, otelul beton trebuie sa fie insoµt de certificatul de calitate ernis de producator.
Controlul otelului beton va consta din:
- verificarea dimensiunilor secµunii, greutatea neta;
- exarninarea aspectului;
- marca produsului, tipul annaturii, sernnul Controlului de Calitate;
- verificarea indoirii la rece;
- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, lirnita de curgere, alungirea la
rupere).
 Depozitarea otelului pentru armaturi se va face separat pe tipuri, astfel incat sa se asigure condiµi
care sa nu prdduca corodarea armaturii, murdarirea cu pamant sau alte materiale si sa poata fi
identificat u or fiecare sortiment si diametru.

• Cofraje si sustineri
Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe
baza
de
polimeri.
Materialele pentru confecµonarea cofrajefor trebuie sa fie conform urmatoarelor STAS-uri:
- bile - rhanele de rasinoase: STAS 1040-1985;
- grinzi t rigle de fag STAS 1961-80 si rasinoase SR EN 1313-1 +A1-2001;
- placajr ego de 8 si 15mm: SR EN 313-1/2003 si SR EN 314-1-2005;
- cuie: SfTAS 2111-1990.
La comfecµonarea cofrajelor se vor respecta reglementarile cuprinse in Instructiuneile tehnice
C
11 - 1974 si Nl o ormativul NE 012-1999 cap.11.

• ADITIVI
Aditivii sunt produse chirnice care se adauga in beton in cantitaµ mai rnici sau egale cu 5%
substanta fata de masa cimentului in scopul modificarii / imbunataµrii betonului in stare proaspata
si / sau intarita .
La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012/1999 cap.4.4. si anexa I.3.
In conformitate cu SR 13510/2006 cap. 5.1.5 compatibilitatea aditivilor cu cimenturile
utilizatetrebuie verificata prin incercari preliminare.

• ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru
a realiza proprietap speciale.
La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile NE 012/ 1999 cap.4.5. si SREN 206-
1/2002 anexa E.

- EXECUT, IA LUCRARILOR
• Supraveghere si monitorizare
lnainte de inceperea execuµei luc rarilor, executantul trebuie sa desemneze un responsabil
cu
execuµa lucrarilor si sa intocmeasca procedurile specifice de verificare, control si acce ptare.

• Lucrari pregatitoare
lnainte de inceperea lucrarilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrarile pregatitoare:
• semnalizarea zonei de lucru;
• verificarea existentei si poziµei eventualelor utilitaµ in ampriza sau in vecinatatea aces teia; se vor
lua toate masurile pentru executarea lucrarilor in siguranp;
• trasarea lucrarilor;
• asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
• Sapatura
Cand executia sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze,
electrice, etc.) ce raman in funcp.une, trebuiesc luate masuri pentru protejarea acestora impotriva
deteriorarii. Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii, se var opri
lucrarile si se va anunta Consultantul pentru a lua masurile necesare.
Ultimii 30 cm pana la cota de fundare se var excava inaintea betonarii, pentru evitarea
degradarii terenului de incastrare si a conturului talpii fundapei.

• Demolarea parapetelor si a coronamentului zidurilor existente

Demolarea parapetelor si a coronamentului zidurilor se va realiza pe sectoarele de drum
ce necesita suprainaltari. Demolarea se va realiza cu unelte de mana, astfel incat sa nu produca
degradari ale eleva p.ilor.
Piatra rezultata in urma demolarii va fi selectata in vederea reutilizarii ei in elevatia zidurilor noi din
'
zidarie de piatra.

• Cofrarea
Cofrajele si susp.nerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din
anexa
111.1. si tabelul 111.1.1. din NE 012-99:
sa asigure obµnerea formei, dirnensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile
(pentru
lungimea elementelor de cofraj ±15mm, pentru latime ±6mm, inaltime ±10mm);
• sa fie etan e astfel incat sa nu permita pierderea lapt elui de ciment;
• sa fie stabile rezistente sub acµunea incarcarilor ce apar in procesul de execuµe.
Inainte de inceperea operaµei de montare a cofrajelor, se vor curata si pregati suprafetele
care vin in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta poziµa armaturilor.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenµ de decofrare pe
fetele care vin in contact cu betonul imediat inainte de montare.
Pentru tratarea arhitecturala a fetei vazute a elevap.ei pe cofraje se var manta
elemente de
amprentare conform specificatiilor din plan ele de detaliile de execuµe din proiect. Montarea
cofrajelor
/
va cuprinde urmatoarele operatii:
• trasarea cofrajelor;
• asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
• incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

Se vor efectua verificari etapizate astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare s1 elementele sau subansamblurile de cofraj si
sustineri;
in cursul execuµei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al
elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale.
 In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje si annaturi.

• Fasonarea si montarea armaturilor

Fasonarea armaturilor din S255 si/sau S235 si S345, S355, se vor face conform plan elor de
armare din proiect.
Aceste operatii se vor face respectand NE 012-1999 cap.10.5. si STAS 10111-87 cap. 6.7.

• Turnarea si protectia betonului

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE
012- 1999 cap.16.4.4. si cap. 16.4.5. si din NP 093-2003 "N ormativ de proiectare a elementelor
compuse din betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si
suprabetonari".
Turnarea betonului trebuie realizata dup a:
• terminarea sapaturii;
• recepµa cotei si naturii terenului de fundare;
• montarea si recepµa cofrajelor;
• montarea annaturilor;
• montarea barbacanelor;
• montarea carton ului bitumat sau a placilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane;
Pe tronsoanele de zid in care se vor realiza sup rainaltari, se vor respecta urmatoarele faze de
execuµe:
• curaµrea cu jet de aer si de apa a suprafetei demolate;
• amorsarea suprafetei demolate cu lapte de ciment.
Inceperea betonarii se va aproba dupa verificarea condiµilor de mai sus, pe baza proceselor
verbale de lucrari ascunse si/ sau de faze determinante.
Betonul in fundatii se toarna aderent la peretii sapaturii.
Betonu l trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, unnarindu-se realizarea de
straturi de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat
anterior .
Inalµmea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc
evitate, iar in cazul in care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu "Codul de practica
pentru execu tarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012-99.

• Decofrarea
La decofrare se vor respecta prevederile din NE 012-1999 cap. 14.

• Hidroizoiatia
Hidroizoiatia din spatele structurii de spnJln sau de pe suprafata orizontala a consolelor, se
realizeaza prin stropire in trei straturi cu emulsie de bitum.

• Executia sistemului de drenaj

Drenul zidului se realizeaza din zidarie de piatra bruta, material granular si geotextil sau din
material geocompozit, in concordanta cu detaliile din proiect.
Suprafata hgolei drenului se va sclivisi cu mortar de ciment M100, iar capatul barbacanelor se vor
racorda cu rigola drenului.
- SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE
Responsabilul cu executia lucrarilor trebuie sa fie o persoana cu calificare corespunzatoare si
 experimentata. Aceasta trebuie sa rasp unda de:
• Conformitatea lucrarii cu precizarile din caietele de sarcini si detaliile de execuµe;
• T inerea la zi a inregistrarilor;
•
Informarea proiectantului asupra eventualelor neconformi tati.
Responsabilul cu execuµa lucrarilor are obligaµa de a incheia 1n timpul execufiei lucrarilor
urmatoarele documente:
Proces verbal de trasare a luc rarilor;
Proces verbal de verificare a cotei de excavatie;
Raport de incercare emis de laboratorul antierului privind verificarea naturii terenului pe care se
aseaza salteaua din material granular, daca e conform specificaµilor geotehnice din proiect.
• Proces verbal de recepµe pentru verificarea calitaµi lucrarilor;

- CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

'
Se vor face urmatoarele verificari:
a. Dimensiunea sapaturilor;
b. Montarea armaturilor;
c. Stabilitatea si dimensiunile cofrajelor;
d. Verificarea betoanelor si cuburilor de proba;
e. Verificarea hidroizolatiei si a zid ariei drenului;
f. Verificarea realizarii capacului de argila.

Defectiuni si mod de remediere

•

• Barbacane infundate - cuditire

Segregari, muchii rupte la decofrare, suprafata elevatiei cu imperfetiuni de planeitate -
reparatii cu mortare speciale.

• LISTA NORMATIVELOR, INSTRUCTIUNILOR SI STASURILOR AFERENTE

PREZENTULUI CAIET DE SARCINI
• NORMATIVE
• NP 074-2002 Normativ privind principiile, exigentele s1 metodele cercetari
geotehnice a terenului de fundare
CP 012 / 1 - 2007 Cod de practica pentru producerea betonului
• GE 044 - 2001 Ghid pentru sistematizarea, stocarea si reutilizarea informaµilor privind parametrii
geotehnici

• NP 075/2002 Normativ privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de construcµi

• C 11 - 1974 Instruqiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in construcµi a panourilor din

placaj pentru cofraje
• P 130 - 1999 - Normativ privind comportarea in ti.mp a construcµilor
• MP 031 2003 Metodologie privind Programul de urmarire a comportarii
construcµilor din punct de vedere al cerintelor funq:ionale

• STAS-uri
• STAS 1243-83 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor
• STAS 1667-76 -Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianµ minerali.
• STAS 1913-1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii
• STAS 1913-3-76 Teren de fundare. Determinarea densitaµi pamanturilor
 • STAS 1913-5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii
• STAS 1913-6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitatii in laborator
• STAS 1913-13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
• SR 1848-4:1995 -Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de
calitate.
• STAS 1848/5-82 -Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Condiµi
tehnice de calitate.
• STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a
ape1.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru rnortare si betoane cu lianti minerali. Metode de
incercare.
STAS 1913-15-75 Teren de fundare. Determinarea greutaµi volumetrice pe teren
• STAS 2914-84 Terasamente. Condiµi tehnice generale de calitate
• STAS 7107-1-76 Teren de fundare. Determinarea rnateriilor organice
• STAS 8942-3-90 Teren de fundare. Determinarea rnodului de deformatie lineara prin incercari pe
teren cu placa

• SREN-uri
SR EN 12699 - 2004 Executia lucrarilor geotehnice . Identificarea si clasificarea
• SR EN ISO 14688-1-2004 Cercetari si incercari geotehnice . Identificarea si clasificarea
parnanturilor. Partea 1 : Identificare si descriere
• SR EN 45.014 - 2000 - Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului
(ghid iso/ cei controlul execuµei lucrarilor
• SR EN 13251- 2001 - Getextile si produse inrudite. Caracteristici solicitate pentru utilizarea in
lucrarile de terasamente, fundatii si structuri de sustinere

Intocmit,
Arh. Ana-Irina MATEI-CONTESCU