Caiet de sarcini

Pavaje din piatră naturală sau din beton pentru imbrăcăminţi de

drumuri, platforme şi trotuare

1. Generalităţi

1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la proiectarea, executarea, verificarea calităţii şi la recepţia
lucrărilor de pavaje fie din piatră naturală (pavele normale, pavele abnorme sau calupuri), fie din pavele
prefabricate din beton.

1.2. domeniul de utilizare

Pavajele din pavele normale şi abnorme se folosesc:
pe sectoare de drumuri sau străzi cu trafic intens şi greu, cu ramblee înalte când sistematizarea traseului
nu este încă definitivată (de ex. reţelele subterane nu sunt încă executate) sau când condiţiile tehnico-
economice justifică folosirea lor;
la rampele de încadrare, depozitare sau locuri de parcare unde staţionează vehicule grele;
la pasajele de nivel şi pe zonele de circulaţie cu tramvaie sau căi ferate urbane, când pe aceste zone
circulă şi autovehicule.

• Pavajele din calupuri se folosesc îndeosebi:

pe străzi magistrale cu funcţie de tranzit şi pe străzile oraşelor;

la locurile de parcare;
ca pavaje decorative.

• Pavajele din pavele de beton se folosesc îndeosebi la:

platforme industriale sau publice în localităţi;

locuri de parcare şi staţionare pentru autovehicule de orice fel;
staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule (staţii de benzină).

1.3. Terasamente şi fundaţii

Terasamentele se execută conform STAS 2914-84. Pavajele din pavele se aşează pe fundaţii pregătite
conform proiectelor de execuţie respectând condiţiile generale din STAS 6400-84. Pavajele din pavele se
aşează pe fundaţie prin intermediul unui substrat de nisip. În cazuri speciale (pavaje decorative, pavaje în
rigole, pavaje în staţii de autobuze, etc) pavajele se pot aşeza pe un substrat de mortar marca M100.
2. Condiţii tehnice

2.1. Elemente geometrice

Înălţimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar de ciment trebuie să
corespundă tabelului 1 din SR 6978-95, adică:

Felul pavajului Înălţimea pietrelor Grosimea stratului de nisip

[cm] [cm]
Pietonal 2.5…4.5 3...4
Trafic mediu 7tone 4…4.5 4...5
Trafic greu 20tone 6…8 5...6

Pavelele din beton sunt de diferite forme şi dimensiuni funcţie de furnizor. Pentru folosirea acestor tipuri
de pavele furnizorul trebuie să posede agrementare de la Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajarea
Teritoriului (MLPAT).
Pavele din beton prin forma lor sunt de două tipuri:

• pavele autoblocante;
• pavele care nu sunt autoblocante.

Grosimile minime sunt:

• 6 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi carosabile;

• 2.5-4.5 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi pentru trotuare (accidental carosabile).

Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare şi curţi unde nu circulă
vehicule grele.
În profil transversal bombamentul se realizează conform SR 6978-95, iar în profil longitudinal
conform STAS 863-85.
Pantele transversale sunt:

• pentru pavaje din pavele normale şi abnorme: 3%;

• pentru pavaje din calupuri şi din beton: 2,5%;
• în pieţe, platforme şi locuri de parcare: 1...2,5%.

2.2. Denivelări şi abateri de la cotele prescrise în proiect

Se admit denivelări în lungul drumului şi la pante transversale după cum urmează:

Felul îmbrăcăminţii Denivelări maxime în lungul Abateri limită la pantele

drumului sub dreptar de 3 m transversale
[mm] [mm/m]
Pavaj din pavele normale 12
Pavaj din pavele abnorme 15 4
Pavaj din calupuri 10
Pavaj din beton 8
2.3. Încadrarea pavajelor de piatră se face cu borduri de piatră naturală (SR 667-01) sau cu două rânduri
de pavele aşezate pe fundaţii de beton conform detaliilor din SR 6978-95. Pe sectoarele de străzi cu
trotuare, încadrarea va fi constituită din bordurile trotuarelor. Bordurile se aşează pe o fundaţie de beton
şi se rostuiesc cu mortar de ciment.
Între pavaj de orice fel şi borduri se intercalează 1-2 şiruri de pavele aşezate în lung cu 1-2 cm mai jos
decât pavajul, formând rigolă de scurgere a apelor. Această rigolă se execută pe fundaţie de beton şi
rosturile se umplu obligatoriu cu mortar de ciment sau cu mastic bituminos. Trotuarele se execută la
nivelul bordurilor spre rigolă.

2.4. Aşezarea pavelelor

Aşezarea pavelelor fasonate se face funcţie de tipul lor conform SR 6978-95. Aşezarea pavelelor din
beton se face conform schiţelor din proiecte cu rosturile ţesute care depind de forma specifică a pavelelor
autoblocante sau nu.

2.5. Materiale
Materialele folosite la pavaje trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prescrise în standardele
respective sau să posede certificatul de calitate al furnizorului în conformitate cu agrementarea MLPAT
pentru cele din beton
Astfel:
Piatră naturală pentru drumuri: SR 667-01;
Agregate naturale neprelucrate pentru drumuri STAS 662-89;
Filer de calcar STAS 539-79;
Ciment Portland cu adaos de zgură SR 1500-96;
Bitum pentru drumuri SR 754-99;
Borduri din beton pentru trotuare STAS 1139-87;
Masticuri bituminoase STAS 183-72.

3. Prescripţii generale de execuţie

3.1. Pavajele nu se vor executa pe fundaţii îngheţate

3.2. Fundaţia pavajelor se verifică înainte de aşezarea pavelelor conform STAS 6400-84. Pe fundaţiile
din beton pavajele se execută numai după ce betonul atinge cel puţin 80% din rezistenţa sa la 28 zile
conform STAS 1275-88.

3.3. Aşezarea pavajelor pe nisip

După executarea încadrărilor şi verificarea fundaţiei, se aşează un strat de nisip care se nivelează şi se
pilonează, apoi se aşterne un al doilea strat de nisip afânat, în care se aşează pavelele sortate, fixându-le
prin batere cu ciocanul.
Aşezarea pavelelor normale şi abnorme se face cu cel puţin 3 cm mai sus decât cota finală a pavajului şi
cu 2 cm mai sus în cazul pavajului de calupuri şi a celor de beton.
După aşezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la uscat, bătându-se bucată cu
bucată, verificându-se suprafaţa cu dreptarul şi şablonul şi corectându-se eventualele denivelări. Pentru
calupurile din beton se foloseşte placa vibratoare.
Se împrăştie apoi nisip pe toată suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cu apă şi se freacă cu peria,
împingându-se nisipul în rosturi până la umplerea lor.
După această operaţie se execută a doua batere cu maiul şi se cilindrează cu un cilindru compresor de
6,,,8 tone, după ce s-a aşternut un strat de nisip 1,,,1,5 cm grosime.
Neregularităţile rămase după această operaţie, se suprimă prin scoaterea pavelelor şi revizuirea grosimii
stratului de nisip, adăugându-se sau scoţându-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la pavele normale şi abnorme, si
cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile din beton se foloseşte obligatoriu placa vibratoare.
3.4. Aşezarea pe mortar de ciment
Pavelele şi calupurile aşezate pe sapa de ciment marca M100 se împlântă cu mâna bătându-se cu
ciocanul la cota prescrisă.

3.5. Umplerea rosturilor

3.5.1. Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se execută cu nisip argilos care este periat şi udat.

. Verificarea lucrărilor în timpul execuţiei

4.1. Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în
standardele respective.
Verificările şi determinările care nu pot fi executate pe şantier vor fi executate de un laborator de
specialitate, pe probe luate conform prescripţiilor din standardele respective.

4.2. Controlul executării lucrărilor trebuie făcut în permanenţă de organul de control tehnic.

4.2.1. Înainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile prevăzute la
pct. 3.2 din prezentul standard.

4.2.2. Se vor verifica profilurile transversale şi longitudinale, denivelările, abaterile, mărimea rosturilor,
încadrarea pavajelor conform prescripţiilor din prezentul standard.

4.2.3. În profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, aşezat pe axa drumului
sau străzii şi pe primul rând de pavele de lângă bordurile de încadrare sau de lângă rigolă.

4.2.4. În profil transversal, verificarea se face cu un şablon având profilul drumului sau străzii. Verificarea
se face din 25 în 25 m.

4.2.5. Pentru măsurarea denivelărilor, se va folosi o pană gradată având lungimea de 30 cm, lăţimea de
max. 3 cm şi grosimea la capete de 1,5 cm şi 9 cm.
Pana are înclinarea de 1/4.

4.2.6. Verificarea cotelor în lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel.

4.2.7. Rezultatele verificărilor vor fi trecute în evidenţele de şantier (cartea construcţiei, carnet de
măsurători, registru de laborator etc.) care alcătuiesc documente de control.

5. Recepţia lucrărilor

5.1. Recepţia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării prevederilor legale în
vigoare, a prevederilor din prezentul standard şi a datelor din proiectul lucrării.
Pavajele se recepţionează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate.
PROCEDURA DE MONTAJ A BORDURILOR SI PAVELELOR
VIBROPRESATE

In vederea realizarii suprafetelor pavate trebuie parcurse o serie de etape, care vor fi prezentate
in cele ce urmeaza.
Pentru montarea pavajului si a bordurilor este necesara stabilirea exacta a configuratiei terenului
ce urmeaza sa fie amenajat, realizandu-se o schita cu zonele ce trebuie pavate. Apoi, in functie de tipul
amplasamentului (gradina, alee, trotuar, carosabil, platforma de depozitare, hala industriala) si de
modelele ce urmeaza sa fie realizate, se stabilesc tipul, grosimea, culorile si necesarul de elemente de
pavaj, borduri si rigole.

ETAPELE DE MONTAJ
1. Trasarea si pichetarea zonei de pavat
2. Indepartarea stratului vegetal
3. Realizarea stratului de fundare din balast sau piatra sparta
4. Trasarea fundatiei bordurilor
5. Realizarea fundatiei bordurilor
6. Montarea si alinierea bordurilor
7. Rosturi intre borduri
8. Asternere strat de poza din nisip
9. Montarea dalelor

1. Trasarea si pichetarea zonei de pavat

In aceasta etapa se masoara si apoi se delimiteaza suprafata de pavat cu tarusi de lemn / metal
si sfoara .

2. Indepartarea stratului vegetal

De pe zona ce urmeaza a fi pavata se indeparteaza stratul de pamant de la suprafata in grosime
de 100÷350 mm. In cazul platformelor industriale sau a zonelor cu trafic greu si foarte greu grosimea
stratului de decopertat se va stabilii in functie de natura terenului. Daca suprafata este plata, pentru
drenare, se va crea o usoara panta in timpul excavarii.
Se vor inlatura toate radacinile si buruienile. Golurile se vor umple cu pietris / balast si se vor
compacta, ulterior compactandu-se toata suprafata platformei de pavat.
Pentru imbunatatirea capacitatii portante a solului si prevenirea patrunderii stratului de pietris in
sol se pot utiliza folii geotextile intre sol si stratul de baza.

Montaj borduri si pavele pag. 1 / 10

3. Realizarea stratului de fundare din balast sau piatra sparta
Pe suprafata decopertata se aseaza stratul de baza (balast sau piatra sparta) cu grosime
variabila in functie de destinatia finala a zonei pavate. Deasemenea, alegerea stratului de baza difera de
la lucrare la lucrare in functie de utilizarea preconizata a suprafetei pavate.
Stratul de baza flexibil din balast sau amestecuri de piatra concasata se recomanda pentru
elemente de pavaj montate in general pe portiuni nesolicitate in mod constant si continuu la sarcini
foarte mari.
In functie de cerintele de trafic, stratul suport va avea urmatoarea configuratie:
- pentru trafic pietonal: strat din balast compactat cu grosimea de 10-15 cm;
- pentru trafic auto usor: strat din balast compactat cu grosimea de 20-25 cm;
- pentru trafic auto mediu: strat din balast compactat cu grosimea de 30-40 cm;
- pentru trafic auto greu: strat din balast compactat cu grosimea de > 40 cm si un strat din
piatra sparta compactata cu grosimea de 15 cm.
Materialul stratului de baza se distribuie pe terasament în mod egal si se niveleaza.
Suprafata pavata trebuie sa aiba o panta pentru scurgere de 1%. Aceasta panta se realizeaza cu
ajutorul cupoanelor metalice care se introduc în stratul de pietris, masurându-se exact diferenta de nivel
sau prin pontare cu stalpi din balast. Tevile sunt suport pentru rigla de nivelare.
Se compacteaza pietrisul, in straturi successive cu grosime de 10-20 cm , folosind o placa
vibratoare (130-500 kg în serviciu) sau un cilindru vibrocompactor in functie de grosimea stratului ce
trebuie compactat.

4. Trasarea fundatiei bordurilor

In cazul in care pavajul se monteaza pe strat de baza din beton, se traseaza conturul exact al
suprafetei pe care se toarna stratul de beton necesar montajului bordurilor cu ajutorul barelor de otel si
a sforii.
Atunci cand pavajul se monteaza pe strat de baza din balast sau piatra sparta, se traseaza
santul pentru fundatia bordurilor dupa asezarea si compactarea stratului de baza. Pentru trasare se
folosesc tarusi de lemn (sau bare de otel) si sfoara.

5. Realizarea fundatiei bordurilor

In cazul pavajului montat pe strat din beton, acesta constituie si fundatia pentru borduri.
Pentru pavajul montat pe strat flexibil din balast sau piatra sparta, se realizeaza o sapatura de
fundatie continua cu adancimea de 100-150 mm si se toarna betonul de regula pana la nivel cu stratul
de baza. Latimea fundatiei trebuie sa fie mai mare cu minim 100 mm decat latimea bordurii pentru a se
permite incastrarea ei.

6. Montarea si alinierea bordurilor

Pe fundatia de beton întarit se toarna un strat de mortar de 25 mm (1:3 ciment:nisip) pe care se
aseaza bordurile. Bordurile sunt asezate la nivel si aliniate cu ajutorul unui ciocan de cauciuc.
Incastrarea bordurilor se realizeaza astfel: se toarna betonul de încastrare pe fundatia de beton
a bordurii, apoi se compacteaza si netezeste betonul cu mistria, asigurându-se ca cel putin ½ din
înaltimea bordurii este încastrata astfel încat aceasta sa poata prelua împingerile dinspre zona pavata.
Pentru încastrare se foloseste beton clasa C30/37.

Montaj borduri si pavele pag. 2 / 10

7. Rosturi intre borduri
Bordurile se pot monta fara rosturi sau cu rosturi de 8-10 mm umplute cu mortar (un amestec
1:4-ciment nisip). Rosturile trebuie completate in intregime si bine compactate. Bordurile se pot monta
si cu rosturi neumplute (cap la cap) de 2-3 mm.

8. Asternere strat de poza din nisip

Peste stratul de fundare compactat se aseaza un strat de nisip uscat (sort 0÷4 mm) cu grosimea
intre 30-50 mm numit pat de pavaj. Stratul de nisip astfel asternut se compacteaza cu placa vibratoare,
apoi se mai împrastie nisip "de pierdere" si se niveleaza. Stratul de nisip trebuie sa fie perfect neted,
fara urme.
Pe suprafata de nisip gata pregatita nu se va circula.
Pentru calculul definitiv al inaltimii pavajului este bine sa se stie ca, in final, prin vibrarea
pavajului montat pe nisip, inaltimea va scadea cu 20 mm.

9. Montarea dalelor din beton vibropresat

Montarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip se face prin simpla asezare a acestora la
configuratia dorita. Intre elementele de pavaj ramane un rost de 2-3 mm. Aducerea la nivel se face cu
ajutorul unui ciocan de cauciuc, cu batai usoare inspre colturile elementului.
Dupa terminarea asezarii elementelor de pavaj pe stratul de nisip, in rosturi se va presara nisip
fin (granule de maxim 2 mm), dupa care se va matura bine suprafata pavata. Pentru pavajul ECO
NATURA (ecologic/inierbat) se vor umple golurile cu pamant fertil, drenat bine sau pietris ornamental.
Pentru compactarea finala a suprafetei pavate se va folosi vibratorul cu placa (70-100 kg în
serviciu), cu sau fara pres de cauciuc in functie de tipul pavajului montat .
Daca mai este necesar, se vor reumple rosturile si se va matura din nou suprafata.
Fixarea si vibrarea pavajului se face pe timp uscat.
Se foloseste numai placa compactoare cu pres de cauciuc in cazul pavelelor de pana la 5 cm
grosime.

Montaj borduri si pavele pag. 3 / 10

 SISTEMUL DE MONTAJ AL PAVELELOR CAROSABILE,
TRAFIC AUTO UȘOR

VEDERE SPAȚIALĂ

SECȚIUNEA TRANSVERSALĂ 1 – 1

Montaj borduri si pavele pag. 4 / 10

 SISTEMUL DE MONTAJ AL PAVELELOR PIETONALE, CU
GROSIMEA DE 4 CM
VEDERE SPAȚIALĂ

SECȚIUNEA TRANSVERSALĂ 1 – 1

Montaj borduri si pavele pag. 8 / 10

 CAIET DE SARCINI – ARHITECTURA
TERMOSISTEM FATADA
TERMOIZOLATII

1.1. GENERALITATI

Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa :

- pereti exteriori, inclusiv soclul;
- rosturi in pereti;
- acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit;
- peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol);
- tâmplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al);
- planseul dinspre podul neîncalzit;
- planseul dinspre terasa;
- placa pe sol.

1.1.1. Obiective generale

Se iau masuri care sa asigure :

- Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
- Comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele de
constructie perimetrale (m, D);
- Indeplinirea valorilor de comfort (PMV, PPD);
- Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elementelor de constructie
perimetrale;
- Comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenomenul de difuzie a
vaporilor de apa:
o evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de constructie;
o evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor perimetrale;
o evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile;
La cladirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si energetic prevazuti pentru
cladirile noi, dar ori de câte ori situatia o permite se tinde catre atingerea acestora prin masurile de
interventie la nivelul:
- peretilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX, vata minerala, poliuretan
protejat cu o tencuiala subtire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla;
- tâmplariei exterioare care se îmbunatateste sau se înlocuieste cu tâmplarie performanta din punct
de vedere termic si energetic (ex. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu geam
termoizolant tratat low-e);
- planseului catre pod la care se prevede pe suprafata dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata
minerala
- planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficienta din polistiren
expandat, polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla;
- planseului catre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX ;
- soclului perimetral cladirii la care se prevede la exterior placare cu polistiren extrudat ;
- peretii perimetrali de la subsol, la care se prevede polistiren extrudat.

Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate

1.1.2. Parametrii necesari pentru calitatea termica

Unitatile de invatamant sunt amplasate în Bucuresti în zona II climatica pentru sezonul rece pentru
care se considera temperatura aerului exterior de calcul Te = -15oC si se încadreaza (conform tabel
VI din C 107/3) în grupa I de cladiri sociale cu regim normal de temperatura si umiditate.
Valoarea dominanta a temperaturii conventionale de calcul a aerului interior este de +18oC pentru
incaperi incalzite direct (sali de clasa, cabinete, laboratoare, closete, casa scarii, holuri, sali de sport)
si de +10°C pentru incaperi incalzite indirect (magazii exterioare, anexe, ateliere de reparatii).
Umiditatea relativa de calcul a aerului interior (^i) este de 60% pentru incaperi incalzite direct si de
80%, pentru incaperi incalzite indirect.
Cladirile cu ocupare continua sau discontinua de clasa de inertie mare trebuie sa fie modernizate,
tinzând catre atingerea valorilor rezistentelor termice minime normate pe considerente termo-
energetice (valorile coeficientilor a, b, c, e în m2K/ W din Tabelul 1 sau 2 - cladiri de învatamânt si
pentru sport din C 107/2-97):
- pereti exteriori parte opaca a = 1,1 m2K/W
- plansee de la ultimul nivel b = 2,7 m2K/W
- plansee inferioare c = 1,1 m2K/W
- tâmplarie exterioara e = 0,43 m2K/W
- soclu d = 1,3 m2K/W

Coeficientul global de izolare termica a cladirii G1 va tinde catre valorile maxime normate pe
considerente termoenergetice G1ref. conform C 107/2-97.

1.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si
normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.

a ) NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee
b) NP 065-02 Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punct de
vedere al cerintelor Legii 10/1995
c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;
e) C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat
cele de locuit
f) NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro- energetice ale anvelopei
cladirilor de locuit existente, în vederea reabilitarii si modernizarii lor termice
g) SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit
existente
h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de
încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
i) NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ;
j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de
încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii (una dintre cele 6 exigente esentiale continute în
lege este "izolatia termica, hidrofuga si economia de energie" - exigenta F)
• Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit
existent si stimularea economisirii energiei termice.
• Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind
reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice
• Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei
• Hotarâre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii
nr.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei
• Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru
reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie
2002).
• Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea
masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial
nr. 351 din 22 mai 2003).
• Ordinul nr. 550 din 1.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Îndrumator pentru atestarea
auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente." (publicata în Monitorul Oficial nr. 278 din
13.04 2003).

Cu caracter general pentru cladiri noi

• C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri - (Revizuire
C107- 82) ;
• C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit ;
• C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat
cea de locuit ;
• C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor ;
• C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit ;
• C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul ;
• C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de
constructie (înlocuieste STAS 6472/4) ;
• C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de închidere ale cladirilor -
(Revizuire NP200/89) ;
• GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit.

• PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR

• NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de

încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ;
• NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de
încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a
instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor
de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri ;
• GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ;
• NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro- energetice ale anvelopei
cladirilor de locuit existente, în vederea reabilitarii si modernizarii lor termice ;
• SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit
existente ;
• SC 006 - 01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de încalzire din cladiri de
locuit,
• GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice
a constructiilor si instalatiilor aferente ;
• MP 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a
cladirilor si instalatiilor aferente ;
• GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile
existente ;
• GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor
existente ;
• GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile
existente, în vederea reabilitarii termice ;
• MP 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor
pentru constructii ;
• PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi
din materiale termoizolante, Contract icecon nr. 324/2000.
• "Guide d'agrement technique europeen" - Sistemes d'isolation thermique exterieure par enduit -
Cahiers du CSTB - mai 2001.

1.3. MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE

1.3.1. Izolare termica

Panouri de diferite grosimi:
- Poliester extrudat si expandat;
- Poliuretan extrudat si expandat;
- Spuma polisocianura rigida,
- Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Grosimea
cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.
Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa
nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.
Materiale rulate/saltele:
- Vata minerala, grosime 10-15cm. Acesorii:
- Adezivi;
- Plasa din fibra de sticla pentru armare;
- Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare;
- Cuie din otel inoxidabil;
- Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice;
- Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante;
- Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.

Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate în plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor în vigoare,
trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii în constructii -
inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse în standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.

1.3.2. Materiale de etansare

• Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri,
transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii.
• Tip B - Elemente de etansare prefabricate
o Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva.
o Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3.
o Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Planse.
• Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele
lucrarii.
• Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se
foloseste cum este indicat in planse.
• Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc.
• Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrarii.
• Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren,
pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.

1.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE

1.4.1. Cerinte generale de montare pentru termoizolatii

Izolatie cu placi:
- Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in Planse. Se monteaza
placi cu toate marginile Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul
planseelor.
- Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii
Proiectantului
- Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform
specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;
- Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic sis a aiba intotdeauna bariera de
vapori sub. Nu se permit goluri cu aer.

Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori:

- Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis;
- Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala;
- Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflective a foliei se aseaza
in jos);
- Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme;
- Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.

1.4.2. Termoizolatia peretilor exteriori

Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un strat de polieter
expandat ignifug, protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform
prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 (§ 2.2.7).
Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:
a) Polistiren expandat pentru fatade:
- Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 8.1.2 de mai sus (punctul "a")
- Densitatea intre 16-18 kg/m3
- Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2
- Resistenta la >0,15 N/mm2
- Clasa de combustie C2
- Productie libera de CFC si HCFC

b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren:

- Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2
c) Plasa din fibra de sticla:
- Golurile plasei 3,5 - 4 mm
- Densitate - minim 145 g/m2
- Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm
- Rezistenta la mediu alcalin

d) Verificare in:
- Rezistenta la soc - minim 3 J
- Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2
- Rezistenta la variatiile de temperatura (-30°C./80°C.) - fara crapaturi Proceduri de montare:

- Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Capitolul 1, Lucrrai de demolare), se rectifica

planeitatea stratului suport, se spala si se usuca (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);
- Se demonteaza tamplaria exterioara (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);
- Se monteaza noua tamplarie (Vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL);
- Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele termoizolatoare;
- Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe;
- Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi;
- Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori;
- Se monteaza termoizolatia plintei;
- Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);

In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare,
termoizolatia se monteaza la interior. Vezi capitolul Lucrari compartimentare placari uscate.
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice
ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic.

1.4.3. Tamplarie exterioara noua

Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. Trebuie respectate urmatoarele criterii:
Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL,
- Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K,
- Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e<0,10),
avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k =
1.1W/(m2k)], rezultand o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02.
- O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime,
cum se specifica pentru parter si primul etaj. Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.

1.4.4. Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa

Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
- Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii)
- Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct
suprapuse.
- Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase
necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrarilor de reabilitare complete:
- S-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Proiectantului, ca vechea izolatie sa fie indepartata
complet (vezi Capitolul 1, Lucrari de Demolari).
In cazul lucrarilor de reparatii:
- Se indeparteaza partile deteriorate ale stratelor de izolatie si se aseaza starte noi de material
izolator, astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce
priveste grosimea.
Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higro- energetic si pentru confot
interior in vigoare.
Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de
aproximativ 12 - 15cm grosime.

1.4.5. Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj

In caz de reabilitare:
Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau
saltele) de 10 - 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui
element in pod fara a deteriora termoizolatia noua.
Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatiul existent. Vezi capitolul
Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate Modulare sau Liniare.

1.4.6. Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta

Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de
sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din
folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm.
Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Polisocianurat de aceeasi grosime.
Podurile reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde panourile
se partial puse pe partea superioara a capriorilor (cum ar fi Pro Span sau similar aprobate).

1.4.7. Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite

Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea
unui alt etaj, un strat termoizolator de minim 5cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o
sapa din ciment armat pe partea superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din pvc, gresie etc.). Vezi
programul pentru finisaj din proiectul tehnic si Capitolul Lucrari de pardoseli.
Pentru demontarea finisajelor vechi ale pardoselilor, incluzand sapa din ciment, vezi Capitolul 1,
Lucrari de demolari.
Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra inaltimii usilor,
glafurilor etc si determina costuri suplimentare. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea
izolatiei.
In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polistirene extrudat
ignifug sub plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Vezi Capitolele Lucrari
compartimentare placari uscate si Lucrari de tencuieli. Alternativ se poate aplica o tencuiala
termoizolanta.
Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect.

1.4.8. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul

Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 14.4.7 de mai sus. Termoizolatia se va incorpora in pardoseala,
daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce,
pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente.

Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu
punctul "c" din subcapitolul 14.1.2 de mai sus, (aproximativ 8cm de polistiren extrudat).

1.5. CONTROLUL CALITATII

1.5.1. Termoizolatie
Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice:
- Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie);
- Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia
constructorului;
- Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si
proceduri noi;
- Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor ;
- Existenta utilajelor necesare lucrarilor;
- Pregatirea suprafetei suport:
o Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante;
o Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;
o Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo- hidroizolatiei , ea trebuie montata cu cuta
lata spre termo - hidroizolatie;
o Sapele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile
vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 -15 cm de la atic.
Acoperisuri, terase, poduri
Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre
pod.
Subsol
Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului
(reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi).
Fatade noi
Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului suport,
curatarea prafului, spalarea si uscarea;
Verificarea montarii tâmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor;
Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului, si montarea primelor placi termoizolante;

Verificarea:
- montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante;
- montarea fâsiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor;
- montarea armaturii din tencuiala peretilor exteriori pe primele suprafete dupa dezafectarea actualei
învelitori;
Verificarea dupa realizarea noii învelitori, inainte de executarea straturilor de protectie;
Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice
- Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;
- Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;
- Daca rosturile dintre Placi sunt de minim 2mm;
- Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;

- Daca nu s-au produs goluri in Placi;

- Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;
- Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe
contur;
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice.
- Daca parametrii climatici interiori ( temperaturi , umiditati relative) corespund proiectului in limitele
admisibile care sunt: pentru temperatura interioara ± 0,5 ° C si pentru umiditatea relativa interioara ±
2%;
- Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ;
- Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor
proiectate.

La finalizare,
• Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari.
• Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale
structurii.
• Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.

1.5.2. Materiale pentru etansare

- Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator.
- Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare.
- Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm
in rosturi. Intinderea filer-elor elastice nu este permisa.
- Filer-ele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
- Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu
acuratete continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si
continua.
- Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetle
finisate adiacente.
- Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate
adiacente decat daca acest lucru este aprobat.
- Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient
pentru a evita contactul cu astfel de margini.
- Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor
producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate.
- Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In
cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula
impotriva adeziunii.
- Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de
etansare.Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

1. CONSTRUCTII METALICE

Cuprins
1. Date generale pag.1
2. Documentaţia tehnică 1
3. Materiale 2
4. Cerinţe generale de calitate 2
5. Tehnologia de montaj 5
6. Controlul calităţii execuţiei 5
7. Recepţia 6
8. Securitate şi sănătate în muncă 6
9. Prevenire şi stingere incendii 7
10. Dispoziţii finale 7

1. Date generale
1.1. Denumirea lucrării: CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN
EXTERIOR SI PAVARE CURTE
1.2. Beneficiar: UNIUNEA SARBILOR DIN ROMANIA
1.3. Faza de proiectare: DTAC + P.Th.
1.4. Proiectant specialitate rezistenţă: S.C. Vidya Project S.R.L. Timișoara
1.5. Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru execuţia în uzină, controlul calităţii execuţiei şi
montarea structurii metalice.

2. Documentaţia tehnică
2.1 Documentaţia tehnică elaborată de proiectant pentru faza de proiect tehnic conţine
următoarele:
a) Piese scrise
- Foaie de capăt
- Lista de semnături
- Memoriu tehnic
- Caiet de sarcini
- Borderou piese desenate
- Plan de control al calității
b) Piese desenate
- Planuri de ansamblu şi de detaliu pentru alcătuirea structurii de rezistenţă.
2.2 Documentaţia tehnică care se va elabora de către întreprinderea care uzinează
construcţia metalică va cuprinde în următoarele:
a. operaţii de uzinare pe care le necesită realizarea elementelor de construcţii;
b. tehnologia şi ordinea de executare a tăieturilor şi a sudurilor;
c. depozitarea, marcarea şi asamblarea pentru transport.

1
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

2.3 Documentaţia tehnică care se va elabora de către unitatea care montează construcţia
metalică:
- Măsuri privind depozitarea şi transportul la şantier a elementelor de construcţii metalice;
- Organizarea platformelor de preasamblare pe şantier, cu indicarea mijloacelor de transport
şi ridicat;
- Verificarea dimensiunilor implicate în obţinerea tolerantelor de montaj;
- Pregătirea si execuţia îmbinărilor de montaj;
- Verificarea cotelor si a nivelurilor indicate în proiect;
- Ordinea de montaj a elementelor;
- Metode de sprijinire şi de asigurarea a stabilităţii elementelor în fazele de montaj;
- Tehnologia de sudură;
- Programul de control calitativ pe faze de execuţie.
2.4 Observaţie: Înainte de începerea lucrărilor, întreprinderea care uzinează confecţia din
oţel, precum şi întreprinderea de montaj au obligaţia să verifice documentaţia tehnică de
execuţie şi să semnaleze elaboratorului acesteia orice lipsuri sau nepotriviri constatate.

3. Materiale
3.1 Materialele folosite trebuie să aibă compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice
corespunzătoare prevăzute în proiect, garantate prin certificate de calitate, conform
standardelor de produs.
Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, materialelor de bază precum şi
caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (suduri, şuruburi, piuliţe şi şaibe) nu pot
fi schimbate fără acordul scris în prealabil al proiectantului de specialitate.
3.2 Pentru realizarea confecţiilor metalice s-au prevăzut în proiect următoarele materiale:
a. Materiale de bază (laminate)
Tablă, profile laminate ……………………S355JR
Organe de asamblare
electrozii de sudură ………………..SUPERBAZ
şuruburi semiprecise ……………….grupa 8.8 ZN
3.3 Pentru a preîntâmpina introducerea în fabricaţia confecţiilor metalice a eventualelor table
care prezintă defecţiuni de exfoliere, se va solicita din partea furnizorului de laminate,
controlul ultrasonic al tablelor şi emiterea buletinelor cu rezultatele încercărilor odată cu
livrarea produselor.
Aceasta nu exclude obligaţia întreprinderii de confecţii metalice să efectueze controlul
ultrasonic al tablelor cu grosimea peste 15 mm cu ocazia sortării şi pregătirii materialelor
pentru fabricaţie. Controlul de calitate al întreprinderii va lua toate măsurile ca în elementele
structurii metalice, să nu se introducă alte materiale decât cele prevăzute în proiect.

4. Condiţii tehnice generale de calitate

4.1. Din punct de vedere al condiţiilor tehnice de calitate conform STAS 767/0-88,
construcţia metalică se încadrează în categoria B.
4.2. Clasa de abateri la uzinare respectiv valorile abaterilor conform STAS 767/0-88
Tabelele: 1,2 si 3.
4.3. Toate operaţiile legate de execuţia sudurilor se vor efectua în hale închise, ferite de
umiditate şi curent de aer. Temperatura mediului ambiant în hale va fi peste +5C.
- sudurile se vor executa numai de către sudori autorizaţi,
2
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

- grosimile cordoanelor de sudură vor respecta indicaţiile proiectantului.

4.4. Pentru confecţia metalică uzina va întocmi fişa paşaport cu următoarele anexe:
- procesul verbal de autorecepţie în uzină;
- certificate de calitate pentru materialele de bază şi adaos;
- certificate de calitate privind controlul u.s. al tablelor
- certificate de control radiografic;
- certificate de control cu lichide penetrante;
- tabelul sudorilor cu nr. de poanson;
- tehnologia de sudura omologată şi fiş de măsurători pe fiecare element livrat cu încadrarea
în toleranţe admise.
Fişele paşaport se vor trimite la beneficiar şi proiectant odată cu livrarea produsului.
4.5. Pregătirea materialelor se va face în conformitate cu procesul tehnologic de uzinare şi
cu caietul de sarcini. Verificarea se va face pe baza nr. şarjei şi a lotului, imprimate pe laminat
şi pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor.
4.6. Tăieturile ca şi găurile date în elementele de rezistenţă nu trebuie să prezinte fisuri sau
crestături. Muchiile care prezintă fisuri sau crestături se vor prelucra până la dispariţia
acestora.
Se admite tăierea cu flacără oxigaz a pieselor din oţel; acolo unde după tăiere apar
neregularităţi, se va poliza.
Şanfrenarea pieselor care se îmbină prin sudură se va executa conform procesului
tehnologic de execuţie elaborat de uzină.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atât mecanic prin aşchiere cât şi cu flacără.
După şanfrenarea cu flacără este obligatorie curăţirea de ţundăr şi zgură prin polizarea
marginilor şanfrenate.
Toleranţele la prelucrarea muchiilor ce se sudează sunt cele cuprinse în STAS
6726-86.
4.7. Marginile pieselor care se sudează vor fi curăţate prin polizare pe o lăţime de 20 - 30
mm. La sudurile cap la cap curăţirea se face pe ambele feţe. În momentul începerii sudării
marginile care se sudează trebuie să prezinte luciu metalic.
4.8. În procesul tehnologic de îmbinare se vor prevedea condiţii care să asigure în zona
sudurilor de prindere o bună pătrundere la rădăcină şi evitarea durificării şi fragilizării
materialului de bază sub cordon.
4.9. Suprafeţele pieselor în zonele de îmbinare cu şuruburi trebuie să fie plane, fără bavuri,
ţunder, rugină sau grăsimi în aşa fel încât să asigure un contact cât mai bun.
- găurile se execută cu burghiul sau prin ştanţare la piesele mai subţiri de 12 mm,
- găurirea cu burghiul se execută la diametru definitiv conform prevederilor proiectului cu
respectarea STAS 3336-81,
- găurirea prin ştanţare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmând ca înainte de
asamblare să se facă alezarea la diametrul definitiv,
- nu se admite găurirea prin tăiere cu flacără oxiacetilenică sau ajustarea găurilor cu pila sau
lărgirea lor cu dornuri,
- găurile pentru şuruburi se vor executa după operaţiile de îndreptare şi sudare,
- găurile trebuie să fie circulare, fără rizuri şi pereţii lor trebuie să fie perpendiculari pe
suprafaţa materialului. Muchiile găurilor trebuie curăţite de bavuri,
- toleranţele la distanţele dintre centrele găurilor vor fi de  0.5 mm, abaterea găurilor faţă de
axa teoretică de aşezare se admite de  0.5 mm.
3
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

4.10. Asamblarea elementelor de construcţie metalică se va face pe schele de montaj sau

dispozitive potrivite, care să asigure păstrarea precisă a pieselor poziţionate în vederea
sudării.
Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de construcţie metalică
va fi stabilită printr-o procedură detailată elaborată de serviciul tehnologic al uzinei. Această
procedură trebuie astfel concepută încât să asigure posibilitatea sudării tuturor pieselor
componente, în condiţii normale de lucru.
Asamblarea prin prinderea provizorie (haftuirea) cu puncte de sudură se va executa de
sudori autorizaţi, cu electrozi de aceeaşi marcă cu cele cu care se vor suda cordoanele de
rezistenţă definitive. Lungimea prinderilor (provizorii) va fi de minim 50 mm, iar grosimea în
funcţie de procesul de sudare, dar nu sub 3 mm.
Prinderile provizorii şi asamblarea propriu-zisă trebuie astfel realizate, ca după sudarea
definitivă să rezulte subansamble cu dimensiuni corecte faţă de proiect, eventualele abateri să
se încadreze în limitele toleranţelor admisibile, conform punctului 2.3 din STAS 767/0-88.
4.11. Procedeele şi metodele de sudare şi eventualele tratamente termice necesare se vor
stabili de către sudorul tehnolog şef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice omologate.
Toate materialele de adaos (electrozi, sârme şi fluxuri) pentru sudurile manuale,
semiautomate şi automate, vor fi de tip bazic şi se vor utiliza în aşa fel încât caracteristicile
mecanice de rezistenţă a cordoanelor de sudură să depăşească cu minim 20% rezistenţa
materialelor de bază.
În tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite măsuri pentru reducerea
deformaţiilor şi prevenirea creării concentrării tensiunilor, prin indicarea modului de fixare a
pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudură, succesiunea trecerilor, etc. şi
precizarea parametrilor optimi ai regimului de sudare.
Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute în desenele detaliilor de
execuţie şi cu respectarea abaterilor limită prevăzute în prescripţiile tehnice în vigoare.
În eventualitatea neindicării în proiect a unor suduri, se vor executa cordoane de colţ
continue cu grosimea a=0,7 tmin (0,7 din grosimea cea mai mică a pieselor care se sudează)
pe lungimea perimetrului de contact între piese, sau se solicită precizarea proiectantului.
Se recomandă ca, pe cât posibil, sudarea să se facă în poziţie orizontală, evitându-se
sudarea în poziţie verticală şi peste cap.
Condiţiile tehnice de calitate pentru materiale, execuţie, şi control vor avea nivelul de
acceptare Cpentru suduri de colţ şi B pentru suduri cap la cap conform Normativului C. 150-
99.Lucrările de sudură se vor executa numai de către muncitori autorizaţi.
4.12. Protecţia anticorozivă
Soluţia de protecţie a elementelor metalice trebuie să fie în acord cu prevederile
Avizului P.S.I.
Pregatirea suprafeţelor metalice care urmează să fie protejate anticoroziv se va face
prin sablare sablare Sa2,5 (conf.ISO-8501/1-88).
Începerea aplicării stratului de protectie se va face numai după controlul şi acceptarea
elementelor sudate, de către organele C.T.C. ale uzinei.
Protectia anticoroziva a structurii interioare se va realiza prin vopsire conform GP
111/2004 Incadrarea in durabilitate fiind: RIDICATA.
Se va aplica un strat de grunda si doua de vopsea, produsele folosite vor fi
agrementate.

4
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

4.13. Marcarea
Toate elementele de construcţii metalice trebuie marcate înainte de recepţia în uzină.
Marcarea se va face cu poanson.

5. Tehnologia de montaj pe şantier

Unitatea de montaj va adapta tehnologia de montaj propusă în funcţie de
particularităţile condiţiilor din şantier şi în funcţie de performanţele utilajelor din dotare.
Pe întreg parcursul operaţiunilor de montaj se vor asigura măsurile de stabilitate ale
elementelor, respectând întocmai prevederile „Normelor de protecţie a muncii” specifice
condiţiilor de lucru.
Orice modificare faţă de prevederile documentaţiei de execuţie se va face numai cu
avizul proiectantului de specialitate.
Îmbinări cu şuruburi
Îmbinările elementelor între ele la montaj sunt îmbinări cu şuruburi semiprecise de
calitate 8.8.
- Se verifică corespondenţa cu prevederile proiectului, calitatea şuruburilor, diametrul,
numărul, poziţionarea şi lungimea lor,
- La montaj se interzice lărgirea găurilor cu dormul, prin pilire sau cu flacără,
- La montaj şuruburile se strâng cu cheie fixă sau tubulară, fără a folosi prelungitoare.
După terminarea verificării şi recepţionării fazei determinate a structurilor de rezistenţă,
se va trece la vopsirea construcţiilor metalice

6. Controlul calităţii execuţiei

Condiţiile tehnice generale de calitate sunt impuse de legislaţia în vigoare STAS 767/0-
88 şi Normativul C 56-85.
Verificarea calităţii construcţiilor din oţel se realizează pe baza programelor de control
al executantului.
6.1. Controlul uzinării
Se vor verifica:
- calitatea materialelor, marcajelor si transmiterea lor.
- respectarea tehnologiei de execuţie pe fiecare dintre faze.
- Îmbinările care se execută în uzină, sudate sau cu şuruburi. Controlul sudurilor se
va efectua corespunzător condiţiilor tehnice impuse de clasele de calitate indicate
prin proiect, conform Normativului C 150-99.
- Conformitatea cu documentaţia şi cu prevederile prescripţiilor tehnice.
- Protecţia anticorozivă.
- Aspectul general pe subansambluri.
- Întocmirea documentelor de consemnare a calităţii.
6.2. Controlul de montaj
Se vor verifica:
- Documentele de recepţie ale elementelor la primirea pe şantier;
5
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

- Geometria exterioară a elementelor de construcţii din oţel şi respectarea condiţiilor

de prindere şi rezemare;
- Verificări ale îmbinărilor;
- Aspectul exterior al subansamblurilor;
- Protecţia anticorozivă;
- Calitatea materialelor utilizate la montaj (electrozi, şuruburi, piuliţe, şaibe, etc);
- Geometria ansamblului montat;
- Ordinea succesiva a controalelor va fi urmatoarea:
o la primirea confecţiilor pe şantier;
o pe parcursul lucrărilor de montaj pe faze;
o la terminarea lucrărilor de montare;
o la recepţia preliminară a obiectului.
Responsabilitatea pentru urmărirea calităţii execuţiei conform normelor în vigoare şi a
desenelor de execuţie revine uzinei producătoare şi firmei care asigură montajul structurii,
având obligaţia de a semnala cu promptitudine proiectantului, eventuale abateri faţă de proiect
sau calitatea necoresunzătoare a materialelor utilizate, constatate în momentul recepţiei pe
santier.

7. Recepţia
7.1. Recepţia în uzină
Toate elementele de construcţii din oţel trebuie să fie recepţionate înainte de livrare de
către organele de control tehnic de calitate al uzinei.
Recepţia în întreprinderea care uzinează elementele de construcţii metalice se face
după încheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv straturile de protecţie anticorozivă
prevăzute a fi executate în uzină. Rezultatele verificărilor efectuate atât pe parcursul uzinării
cât şi la recepţia în uzină, se vor consemna în certificatele de calitate eliberate de uzină în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va constitui un dosar de recepţie care
trebuie să cuprindă datele prescrise la punctul 5.1.3. din STAS 767/0-88.
Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor punctului 4.10.2.
din STAS 767/0-86.

7.2. Depozitarea, livrarea şi transportul

Aceste operaţiuni se vor desfăşura conform prevederilor punctelor 6.2. şi 6.3. din STAS
767/0-88.
Livrarea elementelor de construcţii metalice către şantier se va realiza pe baza unui
grafic aprobat de beneficiar, având în vedere ordinea normală de montaj.
7.3. Recepţia pe şantier
La recepţia elementelor pe şantier se va ţine seama de reglementările în vigoare,
privind recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, precum şi stabilirea răspunderii
expeditorului, transportatorului şi a destinatarului, cu care ocazie se vor încheia procese
verbale.
Procedurile recepţiei pe şantier a confecţiilor metalice uzinate se vor desfăşura cu
respectarea prevederilor punctului 5.2.2. şi 5.2.3. din STAS 767/0-88.

8. Securitate şi sănătate în muncă

6
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative:

- Norme generale de protecţia muncii, ediţia 1996 aprobat de M.M.P.S. si M.S.
- Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. Aprobat cu Ordin
M.L.P.A.T. Nr. 9/N/1993.
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări la înălţime, aprobat de M.M.P.S.
cu Ordin Nr. 235/27.07.95.
La executarea lucrărilor la înălţime se vor respecta prevederile normativului privind
următoarele aspecte:
- încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locul de muncă.
- Instruirea lucrătorilor.
- dotarea cu echipamente individuale de protecţie.
- organizarea locului de munca.
- rampe, scări de acces si balustrade.
- norme specifice de protecţie a muncii pentru manipularea şi transportul prin purtare si cu
mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr.
719/07.10.97.
La executarea lucrărilor de manipulare şi transport, se vor respecta prevederile
normativului, privind următoarele aspecte:
- Repartizarea adecvată a lucrătorilor.
- Instruirea lucrătorilor.
- Dotarea cu echipamente individuale de protecţie.
- Alegerea mijloacelor de transport corespunzătoare.
- Depozitarea corectă a materialelor pentru a nu provoca accidente.

9. Prevenirea şi stingerea incendiilor

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile următoarelor normative:
- 9.1. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor. Indicativ P118-2013,
- 9.2. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de
construcţii, Indicativ C300-1994.

10. Dispoziţii finale

Proiectantul îşi declină orice răspundere faţă de elementele metalice executate sau
montate necorespunzător, precum şi faţă de orice fel de modificare adusă structurii (sarcini
suplimentare, găuri în elemente de rezistenţă) aduse ulterior realizării construcţiei, dacă nu au
fost cuprinse în tema de proiectare iniţială şi nu s-au luat în considerare la proiectare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completează cu memoriul
tehnic justificativ cuprins în proiect, putându-se completa cu orice măsură suplimentară
propusă de uzină si de unitatea de montaj, dacă nu contravine cu cele prevăzute mai sus,
ducând la sporirea calităţii execuţiei.

7
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

2. LUCRĂRI DE BETOANE

Obiectiv : Construire hala depozitare CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN
EXTERIOR SI PAVARE CURTE
Proiect de rezistenta nr. 1524/2021 - elaborat de S.C. Vidya Project S.R.L.Timisoara

Generalităţi

Lucrările de betoane se vor executa respectând următoarele acte normative:

 STAS Construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat. Prevederi

10102/90 fundamentale pentru calculul şi alcătuirea elementelor

 STAS Construcţii din beton. Tipul şi frecvenţa încercărilor pentru verificarea calităţii
1790/88 materialelor şi betoanelor

 STAS Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare

1667-76

 STAS Lianţi hidraulici. Ciment Portland

388-90

 STAS Ciment. Reguli pentru verificarea calităţii

9133/90

 STAS Produse din oţel pentru armarea betonului, oţel beton laminat la cald. Măsuri şi
438/1 - 89 condiţii tehnice de calitate

 STAS Sârmă trasă pentru beton armat

438/2-91

 STAS Încercări pentru betoane. Încercări pe betonul proaspăt

1759-88

 STAS Încercare pe betoane. Încercări pe betonul întărit

1275-89

 NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton armat şi beton precomprimat

 C 26/85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive

 C 16/84 Normativ pentru execuţia lucrărilor de constructii pe timp friguros

 C 56/95 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente

 NE012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat

Betoanele folosite au, conform planşelor de execuţie, următoarele mărci:

8
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

- Beton de egalizare C8/10;

- Beton armat C25/30

Betonul. Compoziţie, fabricaţie, transport şi punere în operă

Reţetele de preparare a betonului se vor întocmi în conformitate cu NE012/1-2007. La prepararea

betonului se au în vedere starea tehnică a staţiilor de betoane, dotarea laboratoarelor din staţiile de betoane,
stabilirea compoziţiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport. Pentru
transportul pe şantier, executantul lucrărilor va întocmi fişe tehnologice specifice.
Verificarea calităţii cimentului folosit la prepararea betonului se va face la:
- aprovizionare;
- înainte de utilizare.
Obligatoriu, cimentul va fi însoţit de certificatul de calitate, iar rezultatele analizelor de control se vor
confrunta cu cele înscrise în certificate de calitate.
Apa utilizată la fabricarea betonului va proveni din reţeaua de alimentare şi va fi verificată din punct de
vedere calitativ.
Agregatele sunt de carieră, cu granulaţia maximă 31 mm pentru elementele masive şi 16 mm pentru
elementele cu grosimi sub 30 cm.
Agregatele vor fi spălate şi sortate în următoarele fracţiuni: 0-3; 3-7; 7-16; 16-30 mm.
Depozitarea agregatelor se va face pe sorturi, determinându-se riguros umiditatea, granulometria reală
pentru înscrierea în curba corespunzătoare mărcii betonului prevăzut în proiect.
Betonul va fi procurat de la o staţie de betoane apropiată unde se va comanda pe baza reţetei adecvate
betonului. Adaosul de aditivi se va folosi în conformitate cu Normativul NE012/1-2007.
Transportul betonului se va face cu malaxoare continue şi comandarea acestuia se va face pe baza
cantităţii necesare de pus în operă imediat. Distanţa de transport şi durata până la punerea în operă trebuie
reduse cât mai mult posibil în conformitate cu prevederile normativului NE012/1-2007. Mijloacele de transport
trebuie să fie curate şi etanşe pentru a nu pierde laptele de ciment.
Punerea în operă a betonului se face conform normativului NE 012-99, urmărindu-se pe cât posibil o
betonare continuă a elementelor (fără întreruperi).
Betonarea se face după recepţia calitativă a lucrărilor de săpături, cofraje şi armături în funcţie de situaţia
respectivă. De asemenea, înainte de betonare se verifică dacă betonul turnat anterior şi întărit corespunzător are
suprafaţa curăţată de pojghiţa de lapte de ciment, nu are zone segregate sau dacă rugozitatea este suficientă
pentru o bună conlucrare.
Se verifică dacă s-au umezit cofrajele, betonul vechi sau alte suprafeţe cu care va veni în contact betonul
nou şi dacă s-au luat măsuri de evacuare a eventualelor ape provenite din precipitaţii sau care au pătruns în
cofraj.

9
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

Betonarea se va face de regulă cu pompa, cu luarea de măsuri în ceea ce priveşte lucrabilitatea

betonului şi dimensiunile agregatelor.
Betonul adus la amplasamentul de lucru trebuie să se încadreze în limitele de lucrabilitate admise şi să
nu prezinte segregări. Nu este admisă corectarea lucrabilităţii prin adăugare de apă sau alte mijloace, ci doar prin
aditivi superplastifianţi şi cu o remalaxare a betonului.
Înălţimea maximă de turnare a betonului este de 3 m.
La elementele mai înalte de 3 m se vor prevedea ferestre în cofraj, iar betonarea se va face cu pâlnii
speciale cu capătul inferior la 1,0 x 1,5 m deasupra zonei ce se betonează.
În timpul betonării se va verifica tot timpul poziţia armăturilor şi a cofrajelor, pentru evitarea eventualelor
deformări sau deplasări. Când apar aceste deformaţii, se va opri betonarea până la corectarea acestora în mod
operativ.
Betonul se va turna uniform în lungul elementului urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de max.
50 cm grosime (înălţime), iar turnarea stratului următor se va face înainte de începerea prizei betonului în stratul
anterior.
După nivelare se trece la compactarea betonului prin vibrarea fiecărui strat. Vibratorul se introduce în
poziţie verticală şi trebuie să pătrundă 4-5 cm în stratul de beton inferior.
Vibrarea se face până ce la suprafaţa betonului apare laptele de ciment, dar nu se va depăşi timpul de
vibrare.
În timpul betonării nu este permisă ciocănirea sau montarea armăturii elementului ce se betonează şi nici
aşezarea vibratorului pe armături.
Se va urmări înglobarea completă a armăturilor în beton şi respectarea grosimii stratului de acoperire
care va fi de 4,5 cm pe suprafeţele ce vor fi în contact cu pământul şi de 2,5 cm la celelalte suprafeţe.
O atenţie deosebită trebuie acordată umplerii complete a secţiunilor, la noduri sau în zonele de îmbinare,
fiind recomandabilă îndesarea betonului cu şipci sau vergele, concomitent cu vibrarea lui.
Este interzisă circulaţia muncitorilor pe armături, cofraje sau beton proaspăt, aceasta făcându-se numai
pe punţi special amenajate.
Durata maximă a întreruperilor în timpul betonării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei
betonului ce se poate considera 2 ore de la prepararea acestuia.
Dacă din motive întemeiate, nu se poate relua betonarea în acest timp, cu maxim 1 oră înainte de
începerea betonării, rostul de întrerupere se va trata corespunzător prin şprituire şi suflare cu aer sau apă, în
vederea unei bune conlucrări.
Pentru aceasta se va demonta cofrajul pe o parte şi se va curăţa bine, după care se va remonta cofrajul.
Grinzile şi plăcile ce sunt în contact, se vor turna concomitent, iar dacă nu este posibil acest lucru se va
crea un rost la 1/5 - 1/3 din deschiderea plăcii urmând să se betoneze ulterior şi restul.
Compactarea betonului se poate face mecanic cu vibratorul.
Se admite şi compactarea prin batere cu ciocanul în cofraj dar pe suprafeţe restrânse.
După ce betonul a atins o rezistenţă minimă de 25 daN/cm2, acesta se poate decofra. Operaţia se
10
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

execută cu grijă, fără bruscări, astfel încât muchiile elementelor să nu fie deteriorate sau cofrajele rupte.
Dacă în urma decofrării se constată defecte de turnare majore (goluri, segregări, neacoperiri de armături
etc.) se va trece la remedierea acestora numai după consultarea proiectantului.
Defectele limită admisibile ale elementelor de beton şi abaterile de la dimensiunile din proiect sunt date
în NE012/1-2007şi trebuie respectate.
Pentru betonarea pe timp friguros se va respecta normativul C 16-84.
Se consideră că există pericol de îngheţ pentru betoane, în perioada în care:
a) temperatura aerului coboară sub 00 C;
b) temperatura betonului la locul de punere în operă este sub +50 C.
În timpul perioadelor în care există pericol de îngheţ, începerea betonării este admisă numai dacă
temperatura aerului nu este mai mică de +50 C.
Protecţia betonului după turnare trebuie să asigure acestuia o temperatură minimă de +5 0 C până la
atingerea rezistenţei minime, de 25 daN/cm2, iar decofrarea se va face după verificarea rezistenţei betonului pe
probe.

În cursul betonării elementelor din beton şi beton armat monolit se va verifica dacă:
- Datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata
maximă de tranport
- Lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute în fişele tehnologice
- Condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte
- Se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe, conf. Normativului
NE012/1-2007.
- Sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi formei
cofrajelor
- Se aplică măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
În condica de betoane se vor consemna:
- Bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în operă
- Locul unde a fost pus în lucrare
- Ora începerii şi terminării betonării
- Probele de beton prelevate
- Măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt
- Evenimentele intervenite (intemperii, întreruperi, etc)
- Temperatura mediului
- Personalul care a supravegheat betonarea.

În cazul în care se prepară betoane pe şantier, este obligatorie verificarea calităţii cimentului, a
agregatelor şi eventualilor aditivi, precum şi modul de dozare, amestecare şi transport, conform
11
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

Normativului NE012/1-2007. Aceste constatări se vor înscrie în condica de betoane. Responsabil pentru
acest gen de lucrări este conducătorul punctului de lucru.

Armături, materiale, manipulare, depozitare, fasonare

La lucrările cuprinse în prezentul proiect se utilizează numai armături nepretensionate, realizate din oţel
neted OB37 şi profilat PC52, BST500C, STNB.
Oţelul pentru armături trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate cerute de STAS 438/1-89, STAS
438/2-91 şi de normativul NE012/1-2007, condiţii ce se verifică pe baza certificatului de calitate al lotului de oţel
adus şi prin încercări în laborator.
Oţelurile pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate
corespunzător astfel încât să asigure:
- evitarea corodării oţelului;
- evitarea murdăririi oţelului;
- asigurarea posibilităţii de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea acestora se va face în strictă conformitate cu prevederile
proiectului (detalii de armare ale elementelor).
Fasonarea se face în ateliere de armături.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop procedându-se la curăţirea
eventualelor impurităţi şi a ruginii prin frecare cu peria de sârmă.
Oţelul livrat în colaci se va îndrepta înainte de fasonare prin tragere cu troliu dar fără a produce deformări
ale materialului.
Alungirea maximă va fi de 1 mm/m.
Montarea barelor în cofraje se va face prin distanţieri din plastic iar legarea barelor cu sârmă moale.
Se va urmări realizarea acoperirii armăturii conform recomandărilor de mai sus.
Dacă lungimea barelor din lot nu este suficientă pentru realizarea unui anumit tip de bară, se va proceda
la înnădirea acestora la montaj prin petrecere pe o lungime egală cu 40d (d = diametrul maxim al armăturilor ce
se înnădesc).
La montarea armăturilor în cofraj se interzice călcarea de către muncitori pe armăturile deja montate. La
montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului
prin:
- Crearea spaţiilor necesare între armături pentru pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor de
descărcare a betonului, respectiv pentru pătrunderea vibratorului (min. 2,5 x vibrator, la intervalul
de maximum 5 ori grosimea elementului)
- Prevederea de capre din oţel sprijinite pe barele de la partea inferioară în cazul armării plăcilor sau a
altor elemente la care poziţia barelor nu este asigurată prin armarea însăşi.
La încrucişări barele de armătură trebuie să fie legate între ele prin legare cu două fire de sârmă moale
(STAS 889-80) cu diametrul de 1,0-1,5 mm, sau prin puncte de sudură.
12
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

Reţelele de armături din plăci vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale pe
întreg conturul. Restul încrucişărilor din câmpul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah).
La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor şi agrafelor. Restul
încrucişărilor, cu porţiunile drepte ale etrierilor se vor putea lega numai în şah (din două în două).
Înainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrările de armături, şi se vor
corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
Toleranţele de execuţie a lucrărilor de armături (fasonare şi montare) sunt cele prevăzute în NE012/1-
2007.
La terminarea montării armăturilor se vor consemna în procesul verbal constatările rezultate în urma
verificărilor efectuate cu privire la:
- Numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni ale elementelor de construcţie
- Distanţa dintre etrieri, diametrul şi modul de legare al acestora
- Lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele (mustăţi pentru stâlpi, călăreţi pentru grinzi
continue sau plăci, etc.)
- Poziţia înnădirilor şi lungimea de petrecere a barelor;
- Poziţia şi numărul înnădirilor sudate, calitatea sudurilor, inclusiv rezultatele încercărilor mecanice la
tracţiune
- Dispozitivele de fixare a armăturii pe timpul betonării
- Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii
- Poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate (dacă este cazul).

Cofraje - materiale. Condiţii de calitate. Cofrare. Decofrare

Pentru execuţia lucrărilor de beton armat monolit, se vor folosi cofraje din panouri refolosibile.
Ele trebuie montate şi alcătuite astfel încât să prezinte rigiditatea şi stabilitatea necesară, iar sarcinile să
poată fi transmise şi repartizate corect punctelor de sprijin. Panourile de cofraj, înainte de fiecare folosire, se
curăţă de beton şi lapte de ciment şi se ung cu agenţi de decofrare pe feţele ce vin în contact cu betonul. Aceste
produse nu trebuie să corodeze betonul sau cofrajul, să nu păteze betonul, să se aplice uşor şi să nu-şi
schimbe proprietăţile.
Înainte de folosire cu 1-2 ore cofrajele se udă.
Montarea cofrajelor cuprinde următoarele operaţii:
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinera provizorie a panourilor;
- verificarea şi eventual corectarea poziţiei cofrajului;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor;
- montarea armăturilor în cofraj şi a pieselor metalice ce vor fi înglobate în beton;
- betonarea elementului cofrat;
- decofrarea după îndeplinirea condiţiilor de rezistenţă a betonului turnat.
13
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773
 PROIECT NR.:1524/2021
CONSTRUIRE ACOPERIS INTRARI SALA, ACOPERIS ECRAN EXTERIOR SI
PAVARE CURTE
Amplasament: Jud Timis, Loc. Sannicolau Mare, str. Victor Babes, nr.8

Va trebui acordată o atenţie deosebită la cofrajele ce reazemă pe pământuri îngheţate sau cu

sensibilitate la înmuiere, pentru evitarea deplasărilor cofrajelor datorită deformării terenului.
Se va acorda atenţie la rosturile panourilor pentru asigurarea etanşeităţii cofrajului. În acest scop nu se
admit panouri rupte, găurite sau cu căptuşeala discontinuă.
La montarea cofrajului se admit abateri de ±0,3 cm faţă de cotele proiectului.
Se interzice decofrarea elementelor înainte de atingerea de către beton a rezistenţei minime de 25
daN/cm2, iar pentru grinzi şi plăci se vor menţine susţinerile până la 15-30 zile.
În cazul condiţiilor deosebite de lucru, aceste termene se pot corecta pe bază de încercări de laborator.
La decofrarea elementelor din beton şi beton armat se va verifica:
 Aspectul elementelor (existenţa unor rosturi de betoane, zone cu beton necomprimat, segregat, etc.)
 Dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor
 Distanţele dintre diferitele elemente
 Poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior.
Rezultatele verificărilor vor fi consemnate în procesul verbal, ţinând seama de precizările din proiect (abateri
limită) şi din NE012/1-2007 şi III.2. În cazul constatării unor defecte ce depăşesc limitele de acceptare
conform NE012/1-2007 se va trece la executarea remedierilor, conform C149-87 şi pe baza soluţiilor propuse
de proiectant.

Întocmit:
ing. Odon Bartha

14
S.C. VIDYA PROJECT SRL TIMISOARA, Str.Gelu nr.17 tel: 0742 139 773