P.T.E.

COLOANE DE BETON (DE TIP BENOTTO)

1. SCOP

Prezenta procedură stabileşte condiţiile tehnice de calitate pentru executarea coloanelor de beton
(de tip Benotto) ∅88 si ∅108 cm.

 2.  DOMENIU DE ACTIVITATE

2.1 Prezenta procedura se refera la executarea coloanelor de beton (de tip Benotto) ∅88 si ∅108
cm, la lucrari contractate de S.C. EUROPAN PROD S.A.

3.  DOCUMENTE DE REFERINTA

1. Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii

2. STAS 2561/4/90 Teren fundare. Piloţi foraţi de diametru mare. Prescripţii generale de proiectare,
execuţie şi recepţie.
3. SR 667/2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri.
4. SR 662/2002 Agregate naturale de balastieră.
5. STAS 438/1/89 şi
438/2,3,4 - 98 Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Sârmă
rotundă trefilată. Plase sudate.
6. NP 067/2002 Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor,
căilor ferate şi podurilor.

4. DEFINITII

Coloanele de beton (tip Benotto) Φ88 şi Φ 108 cm sunt folosite pentru lucrările de apărare de mal în
terenuri instabile.
Pentru fiecare coloană se întocmeşte FIŞA DE FORARE – BETONARE, conform STAS 2561/4/90,
document indispensabil la recepţia lucrărilor.
Pentru lucrările de apărare s-au prevăzut coloane forate pe două rânduri.
Lucrarea se măsoară la metru liniar coloană.
In cazul constatării unor abateri de la prezenta documentaţie, proiectantul şi beneficiarul vor putea dispune
întreruperea lucrărilor, antreprenorul fiind obligat la refacerea lucrărilor necorespunzătoare.
Antreprenorul este obligat să-şi efectueze toate încercările de laborator şi verificările prezentate în această
procedură, precum şi încercările şi verificările suplimentare pe care, pe parcursul execuţiei, proiectantul
sau beneficiarul le vor considera necesare.
La execuţie se vor respecta prevederile standardelor şi normativele în vigoare, în măsura în care acestea
din urmă completează şi nu contravin prevederilor prezentei proceduri.
Antreprenorul este obligat să organizeze autocontrolul calităţii lucrărilor pe toate fazele de execuţie.
Beneficiarul, prin inspectorii de şantier, este obligat să supravegheze realizarea corectă pe faze a lucrărilor
şi să semnaleze proiectantului abaterile constatate.
5.  RESPONSABILITĂŢI
5.1  Şeful de şantier  asigură mijloacele necesare execuţiei în condiţii de calitate corespunzătoare, verifică
dacă lucrările se execută conform proiect, caiet de sarcini, normative şi proceduri.
5.2.   Responsabilul   tehnic  cu   execuţia   atestat,   verifică   dacă   procedurile   sunt   însuşite   şi   aplicate
corespunzător, convocând investitorul şi proiectantul în momentul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru
recepţia calitativă.
5.3. Şeful punctului de lucru verifică calitatea materialelor la recepţia în şantier şi la punerea în operă a
acestora, realizează controlul asupra calităţii lucrărilor, respectării normelor de protecţia muncii şi P.S.I..
5.4. Responsabilul C.Q. verifică existenţa certificatelor de calitate pentru materiale şi calitatea lucrărilor
executate în conformitate cu programul de control.
5.5. Şeful de echipă realizează autocontrolul lucrărilor, recepţia materialelor (la primirea în şantier şi la
punerea în operă ), răspunde de respectarea normelor tehnice, normelor de protecţie a muncii şi P.S.I.
conform programului stabilit de şefii ierarhici.

6. MOD DE LUCRU

Fazele de execuţie:

- Execuţia platformei de lucru;

- Săparea coloanei;
- Armarea coloanei;
- Betonarea coloanei.

Descrierea operaţiunilor
Execuţia platformei de lucru
Pentru coloanele dispuse pe două rânduri lăţimea platformei de lucru trebuie să fie de 9,0 m dacă
coloanele se execută vertical şi 10,5 m pentru cazul în care coloanele din aval se execută înclinat.
În ambele situaţii lăţimea include şi accesul betonierelor şi a carcaselor de armătură.
Din punct de vedere al îmbrăcămintei, platforma de lucru se realizează astfel:
- în terenuri cu alunecări active:
 din balast 0 – 71 mm (cf. SR 662/2002 în grosime de 30 cm + 10 cm întreţinere);
 din dale trapezoidale pe un pat de 5 cm nisip şi 17 cm balast.
- în terenuri potenţial instabile sau în alunecări stabilizate temporar:
 dintr-un radier din beton armat cu goluri pentru executarea ulterioară a coloanelor după care se execută
monolitizarea radier – coloane.
Platforma de lucru se execută în ordinea operaţiilor enumerate în continuare:
 trasarea platformei de lucru;
 curăţirea terenului funcţie de situaţia existentă: iarbă, crengi, buruieni, defrişarea suprafeţelor etc.;
 îndepărtarea stratului vegetal;
 executarea treptelor de înfrăţire acolo unde este necesar;
 transportul pământului în depozit.
Săparea (forarea) coloanei
Coloanele de tip Benotto se vor executa cu tubaj recuperabil astfel:
- se trasează axa rândului de coloane cu care se începe execuţia şi se stabilesc reperii de virament;
- fixarea instalaţiei de forat pe poziţie şi calarea ei;
- introducerea tubajului cu ajutorul jetului de apă sub presiune (luvoaiere);
- săparea în interiorul tubajului recuperabil cu cupa tip greifer, păstrându-se un dop de pământ de cca.
1,0 la baza tubajului;
- ritmul de evacuare va fi moderat, urmărindu-se ridicarea lină a greiferului de pe fundul forajului.
Intervalul de timp între încheierea forării şi betonării nu va depăşi 36 ore.
Armarea coloanelor
Armarea coloanelor Benotto se face cu carcase circulare şi comportă următoarele operaţii:
- confecţionarea carcaselor de armătură şi transportul lor la locul de punere în operă;
- lansarea lentă a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale.
În cazul în care carcasa se execută din mai multe tronsoane, în cursul operaţiei de înnădire, tronsoanele
coborâte anterior se suspendă la faţa superioară a tubulaturii.
Carcasele mai lungi de 15 – 16 m vor fi prevăzute la bază cu un grătar cu ochiuri de max. 5 cm.
Betonarea coloanei
Modul în care se execută betonarea unei coloane Benotto este în funcţie de prezenţa sau absenţa apei din
gaura de foraj, existând astfel două tehnologii de turnare:
- sub apă;
- în uscat.
Ambele tehnologii comportă următoarele etape de realizare a betonării:
- turnarea betonului C 18/22,5 de consistenţă fluidă:
 „în uscat” cu lucrabilitate la locul de turnare T4 (tasare 10 – 15 cm) pentru betoanele pompate cu
pompa hidraulică de beton cu piston de 20 mc/oră;
 „sub apă” – cu lucrabilitate la locul de turnare T4/T5 (tasare 15 – 18 cm) pentru betoanele turnate cu
pâlnia prin cădere liberă a betonului prin burlane de dirijare.
- Retragerea în avans a tubulaturii de turnare faţă de tubajul recuperabil al instalaţiei de foraj, odată cu
avansarea betonării.
La betonarea „în uscat” capătul de jos al furtunului de betonare va trebui să nu fie la mai mult de 1,5 m
deasupra nivelului betonului la un moment dat.
La betonarea „sub apă” se vor folosi burlane de dirijare cu diametrul minim 20 cm, betonarea făcându-se
continuu cu un debit de betonare de minim 4 mc/ oră.
Adâncimea în beton a coloanei de betonare va fi cuprinsă între 2 – 4 m, iar la baza tubajului coloanei va fi
cu cel puţin 2 m mai jos decât nivelul betonului turnat.
La terminarea betonării capul coloanei betonate va trebui să fie mai sus faţă de cota din proiect cu:
- 0,5 m la betonarea „în uscat”;
- 1,0 m la betonarea „sub apă” materialul suplimentar care îndeplineşte condiţiile de calitate necesare va
fi îndepărtat ulterior.

MATERIALELE UTILIZATE – CONDIŢII DE CALITATE

Betonul
Tipul betonului
Betonul pentru coloane forate va fi C 18/22,5.
Pentru determinarea clasei de beton şi a cimentului folosit s-a ţinut seama de Cod NE 012 – 99, după cum
urmează:
- clasa de expunere a construcţiei în condiţii de mediu – este 2.b (mediu umed sever)
- cerinţele minime de asigurare a durabilităţii pentru beton în funcţie de clasele de expunere (pentru
clasa de expunere 2.b):
 clasa de beton 2b C 18/22,5
 gradul de impermeabilitate P8
 cimentul utilizat H II/A – S 32,5
 dozajul de ciment 325 kg/mc
 raportul A/C maxim 0,45
 agregate rezistente la îngheţ – dezgheţ da
 grad de gelivitate G 100
 granula maximă Φ 31 mm
La alcătuirea reţetei de betonare se va ţine seama de prevederile din „Cod de practică pentru executarea
lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” indicativ NE 012 – 99, tipărit în Buletinul
Construcţiilor vol. 8 – 9/1999.
Cimentul
Înlocuirea tipului de ciment nu este admisă decât cu avizul proiectantului, cu un ciment cu calităţi
similare.
La alegerea tipurilor de ciment pentru prepararea betoanelor s-a ţinut seama de condiţiile din NE 012 – 99.
Verificările obligatorii care vor fi efectuate pentru ciment sunt următoarele:
- la aprovizionare, conform prevederilor Codului NE 012 – 99 din Anexa VI.1 pct. A.1
- înainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa VI.1 pct. B.1 din acelaşi cod.
Metodele de încercare sunt reglementate prin SREN 196 1÷21/94÷97 şi Cod NE 012 – 99.
Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va trebui să depăşească 45 zile şi se va întrebuinţa în ordinea datelor
de fabricaţie.
Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de + 50 0C sau pentru care s-a depăşit
termenul de garanţie prescris de producător.
Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după verificarea stării
de conservare.
Dacă se constată alterarea cimentului din depozit, acesta va fi evacuat, fiind interzisă utilizarea lui la
prepararea betoanelor.
Nu se admite amestecarea cimenturilor, ci utilizarea lor ca atare.
Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii cimentului astfel:
-într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare;
-într-un registru vor fi înscrise rezultatele determinărilor de laborator.
Agregatele
Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele sunt indicate în SR 12620/2003, SR 662 –
2002 şi SR 667 – 2001 (0; 1; 2; 4; 8; 16; 31.5(32); 63).
Sorturile utilizate sunt următoarele:
- nisip sortat de râu şi lacuri cu granule 0 – 4 mm
- pietriş cu granula 4 – 8 mm şi 4 – 31 mm
- balast cu dimensiunea 0 … 63 mm.
Agregatele trebuie să fie curate, să provină din roci stabile, să fie inerte şi să nu conducă la efecte
dăunătoare în reacţie cu cimentul.
Sorturile utilizate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie caracterizate printr-o granulozitate continuă;
  conţinutul de granule care rămân pe ciururile care delimitează sortul nu trebuie
să depăşească 10%, cu condiţia ca agregatele necorespunzătoare dimensiunilor să reprezinte maxim 15%
din masă;
 dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe sita superioară să nu depăşească
1,5Dmax.
Verificările obligatorii privind calitatea agregatelor sunt următoarele:
- la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct. A.2, din Cod NE 012 – 99;
- înainte de prepararea betonului, conform Anexei VI.1 pct. B.2, din acelaşi normativ.
Din punct de vedere al formei, granulele de agregate având D min≥ 7(8)mm, trebuie să fie caracterizate
pentru pietriş prin:
o valori medii – b/a min. 0,66
o c/a min. 0,33
o conţinut de granule plate şi aciculare: max. 25%
Metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 4606 – 80.
Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare;
- într-un registru vor fi menţionate rezultatele determinărilor de laborator efectuate.
Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să provină din reţeaua publică sau din alte surse, cu condiţia
să îndeplinească prevederile din SREN 1008/2003.
Verificările se fac înainte de începerea preparării betonului şi rezultatele se înscriu în evidenţa
laboratorului.
Aditivii
Aditivul utilizat este „Disan A” ce trebuie să îndeplinească condiţiile SR EN 934/2/2003.
Se vor efectua următoarele verificări:
- la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct. A.4, din Cod NE 012 – 99;
- înainte de utilizare, conform Anexei VI.1 pct. B.3, din acelaşi cod.
Aditivul se utilizează sub formă de soluţie având concentraţia de 20% ± 1% substanţă uscată în unităţi de
masă.
Aditivul va fi însoţit de certificatul de calitate al lotului respectiv.
Prepararea betonului
Este interzisă prepararea betonului în instalaţii care nu asigură un grad de omogenitate I sau II sau la care
dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.
Antreprenorul răspunde permanent de buna funcţionare a mijloacelor de dozare, verificându-le ori de câte
ori este necesar, dar cel puţin o dată pe săptămână.
Personalul care deserveşte staţia de betoane să fie instruit corespunzător în conformitate cu prevederile din
Anexa 1.6 din Codul NE 012 – 99.
Dozarea materialelor folosite la prepararea betoanelor se va face gravimetric, fiind admise următoarele
abateri:
- ± 2% pentru ciment şi apă
- ± 3% pentru agregate
- ± 5% pentru aditivi
Cantitatea de apă corespunzătoare unui amestec se va corecta ţinând seama de umiditatea agregatelor,
astfel încât să se respecte raportul A/C.
Ordinea de introducere a materialelor componente în malaxor se face conform prevederilor Cărţii tehnice
a utilajului respectiv.
Pe parcursul preparării betonului, se va regla procesul tehnologic privind lucrabilitatea.
La terminarea unui schimb sau întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră, malaxorul
va fi spălat cu jet de apă sau apă cu pietriş.
Se va evita golirea malaxoarelor în cazul betonului preparat în instalaţii centralizate, direct în mijloacele
de transport, folosindu-se buncăre intermediare.
Golirea malaxoarelor, în cazul betonului preparat în instalaţii necentralizate, se va face direct în cuvele
pentru turnarea betonului.
Nu se admite menţinerea betonului în buncăr şi cuve mai mult de 15 min.
Laboratorul va ţine evidenţa privind calitatea betonului preparat prin următoarele:
- compoziţia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspăt (lucrabilitatea, conţinut de aer, densitatea, temperatura);
- confecţionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistenţelor mecanice şi înscrierea
rezultatelor obţinute.
Şeful punctului de lucru va ţine evidenţa betonului turnat pe formulare tip, unde se vor consemna zilnic:
 cantităţi de betoane turnate,
 elemente;
 confecţionarea epruvetelor de control şi rezultatele încercărilor mecanice pe betonul întărit.
Determinările care se vor efectua asupra betonului proaspăt şi întărit vor fi conform Anexa VI.1 pct. C.1,
D1, C2 din Cod NE 012 – 99.
Transportul betonului
Betoanele vor fi transportate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie să fie etanşe pentru a nu permite
pierderea laptelui de ciment.
Durata maximă la transport a betonului va fi de o oră de la descărcarea betonului în mijlocul de transport,
dar cu condiţia să nu depăşească timpul de început de priză.
În cazul în care intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a autoagitatoarelor depăşesc
o oră, acestea se vor spăla.
Fiecare transport va fi însoţit de o fişă în care se vor înscrie orele de încărcare – descărcare, tipul betonului
transportat şi temperatura betonului la locul de încărcare.
Armături
Oţelurile trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1 – 89 şi 438/2,3,4 – 98 se
utilizează următoarele tipuri:
- OB 37 – armături de rezistenţă sau constructive;
- PC 52 – armături de rezistenţă.
Pentru oţelurile din import, este obligatorie existenţa certificatului de calitate, în care se va menţiona tipul
de oţel echivalent din STAS 438/1,2,3.
În cazul când există dubiu asupra modului în care s-a făcut echivalarea, oţelul se va putea utiliza în baza
încercărilor de laborator, însuşite de proiectant.
LIVRAREA:se realizează conform prevederilor în vigoare, însoţită de certificatul de calitate. Când
livrarea se face de către a bază de aprovizionare, trebuie însoţită de certificate de garanţie, corespunzătoare
loturilor pe care le livrează.
DEPOZITAREA:
Depozitarea se face separat, pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate, asigurându-se:
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;
- evitarea murdăririi cu pământ;
- asigurarea identificării uşoare a fiecărui sortiment.
CONTROLUL CALITĂŢII:
Operaţia de control constă, conform anexa VI.1A.5 din NE 012, din:
- constatarea existenţei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
FASONAREA ARMĂTURILOR:
Se face în strictă concordanţă cu proiectul. Se trece la fasonarea armăturilor, de către executant, după
analizarea posibilităţilor practice de montare, fixare, betonare şi compactare.
Dacă se consideră necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea poziţiilor de armare.
Armăturile ce se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în care scop se vor îndepărta eventualele
impurităţi şi rugina de pe suprafaţa barelor, cu ajutorul periei de sârmă.
După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile
limită, din anexa II.1 din NE 012.
Oţelul beton, livrat în colaci şi bare îndoite, înainte de tăiere şi fasonare, va fi îndreptat prin întindere cu
troliul, fără a se depăşi o alungire de 1 mm/m.
Barele tăiate şi fasonate, vor fi etichetate şi depozitate, astfel încât să nu fie confundate şi să li se asigure
păstrarea formei, până în momentul montării.
Pe unele platforme industriale, unde corodarea este favorizată, se recomandă montarea şi betonarea
armăturilor în max. 15 zile de la fasonare.
Armăturile se termină, cu sau fără ciocuri, conform proiectului.
Pentru armăturile netede, având diametrul „d”, ciocul se îndoaie la 180 0, cu raza interioară de min. 1,25d
şi porţiunea dreaptă de capăt de min. 3d.
Pentru armăturile cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90 0, cu rază interioară de minim 2d şi porţiunea
dreaptă de capăt, de minim 7d.
Îndoirea barelor înclinate se face după un arc de cerc, de rază cel puţin 10d.
Capetele barelor înclinate, trebuie să aibă o porţiune dreaptă, cu o lungime de cel puţin 20d, în zonele
întinse, şi cel puţin 10d, în zonele comprimate.
În cazul etrierilor, raza cercului de îndoire va fi 2d. fasonarea cercurilor şi îndoirea armăturilor, se execută
cu o mişcare lentă, fără şocuri.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperatură sub -100C.
Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
MONTAREA ARMĂTURILOR:
Montarea armăturilor, începe numai după:
- recepţionarea cofrajelor;
- acceptarea de către proiectant a fişei tehnologice de betonare.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să asigure menţinerea
acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre etc.).
La fasonarea şi montarea barelor de armătură nu se vor depăşi următoarele abateri:
- distanţa între axele barelor: ± 5 mm
- lungimea barelor faţă de proiect: ± 5 mm pentru barele cu lungimea mai mică de 1 m
± 5 mm pentru barele cu lungimea mai mare de 1 m
Stratul de acoperire cu beton a armăturilor este de 70 mm.
Toleranţe admisibile
Abaterile limită admise faţă de cotele şi dimensiunile aflate în proiect sunt:
- la poziţia în plan a coloanelor la nivelul bazei radierului;
 7,5 cm la coloanele dispuse pe un rând;
 10 cm la coloanele dispuse pe mai multe rânduri.
- ca înclinarea axei coloanei 2%
- la dimensiuni 2 cm pentru diametrul coloanei
- la cotă ± 20 cm pentru cota bazei coloanei
± 5 cm pentru cota capului coloanei.
CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Controlul calităţii pe timpul execuţiei
Platforma de lucru
- realizarea platformei de lucru se va verifica în mod continuu de la caz la caz, vizual şi prin metode
topografice;
- verificarea calităţii balastului (SR 662/2002) se face pe loturi de acelaşi fel de agregate şi sort de max.
200 t prin metoda verificării „de lot” urmărindu-se: granulozitatea, condiţiile de filtru invers, corpuri
străine, părţi levigabile;
- verificarea gradului de compactare a platformei.
Săparea coloanei
La fiecare fază de execuţie se va verifica:
- natura terenului săpat;
- cota şi adâncimea găurii săpate (să corespundă celei din proiect);
- înclinarea axei tubulaturii nu trebuie să fie mai mare de 2% faţă de cea prevăzută în proiect.
Armarea coloanei
La această fază a execuţiei se fac următoarele verificări:
- verificarea execuţiei carcasei de armătură conform proiectului – carcasa trebuie să aibă asigurată
rigiditatea la transport şi manipulare;
- verificarea armării coloanei conform proiectului – să nu fie inversate carcasele amonte cu cele din aval
la lansare;
- verificarea distanţierilor astfel încât să asigure centrarea corectă a carcasei de armătură şi stratul de
acoperire cu beton cât mai uniform pe conturul coloanei.
Betonarea coloanei
- verificarea cu betonarea coloanei să se realizeze imediat după armarea ei, continuu şi fără întrerupere;
- se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore;
- verificarea cotei superioare de betonare a coloanei;
- verificarea ca temperatura betonului la punerea în operă să fie mai mare de +50C;
- verificarea calităţii betonului proaspăt prin probe recoltate:
 la locul de punere în operă – la fiecare 10 mc de beton pus în operă se prelevează 3 probe de beton şi
se determină consistenţa şi clasa lui prin metoda tasării conului conform STAS 1759/88 şi SR EN
12350/2,4/2002;
 la staţia de betonare – o probă pe schimb şi tip de beton.
- verificarea fişei de forare – betonare a coloanei, completată de constructor.
Controlul calităţii după execuţie
După execuţia coloanei:
- controlul calităţii betonului pus în operă;
- verificarea continuităţii corpului coloanei:
 la coloanele cu deficienţe la săpare şi răsturnare;
 la un număr de coloane stabilit anterior prin proiect.
Controlul se face prin metoda nedistructivă a carotajului sonic de către instituţii specializate.
7. RECEPŢIA COLOANELOR

Recepţia găurii forate, a carcasei şi betonului, înainte de betonare

Recepţia găurii forate înainte de betonare constă în:
- stabilirea poziţiei în plan;
- stabilirea verticalităţii;
- verificarea cotei de fundare;
- verificarea terenului de la bază şi concordanţa cu datele din studiul geotehnic.

Recepţia materialelor
- verificarea documentelor de control a calităţii efectuată prin încercările pe cuburi;
- verificarea certificatului de calitate a cimentului;
- verificarea oţelului beton;
- verificarea alcătuirii carcaselor.
Se verifică datele referitoare la forare din fişa de forare – betonare. Fişa serveşte ca document de
recepţie a lucrărilor ascunse.

Recepţia coloanei după betonare constă în stabilirea poziţiei în plan şi a înclinării, din verificarea
datelor referitoare la betonare şi din examinarea documentelor de control al calităţii.

8. INREGISTRARI
­ Procese verbale de lucrări ascunse

­ Proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.