1

STEFAN VICOLEANU

CO N T R O L U L

CALITATII

PROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE DRU M U RI

2001

Multumesc conducerii societatii Costructii Feroviare S.A. din Iasi pentru sprjinul acordat, fara de care nu ar fi fost posibila elaborarea acestei lucrari.

PREFAT A

Lucrarea de fata se adreseaza categoriei de oameni cunoscatori si executanti ucrari de drumuri !oduri" !iste de a#iatie"cat si ucrari conexe acestora$ Conce!erea si rea izarea ucrarii este rezu tatu unor nesecitati im!use de conce!tia actua a !otri#it careia" in societati e executante de drumuri" !e !rimu ! an" tre%uie sa se situieze ca itatea !rocese or de executie si a !roduse or s!ecifice rea izate$ La intocmirea ucrariis& au uat in consideratie !rinci!a e e !rocese de executie inta nite in ucrari e de drumuri$ In societati e executante de drumuri" !rocese e de executie sunt ado!tate in functie de resurse e mecanice si u mane de care dis!un" sco!u fiind rea izarea ca itati i !rescrise si a unor conditii a#anta'oase din !unct de #edere economic$ La e a%orarea acestei ucrari s& a uat in consideratie"in mod !rioritar" noi e conce!tii si reg ementari internationa e ISO de manage ment a ca itati i !ri#ind contro u !rocese or" care in u timu tim! sunt im!erios necesare a se a! ica a noi in tara in acest do meniu de acti#itate$ Lucrarea trateaza nu mai !rocese e de executie a ucrari e de drumuri" ucrari ede !oduri"considerate ca ucraride arta" se #or trata intr& o ucrare #iitoare$ Ea este a catuita din doua ca!ito e" !rin care sunt !rezentate !rinci!a e e !rocese de executie a ce e doua !arti a e drumu ui" infrastructura si su!rastructura$ (iecare !roces de executie contine" in !rima !arte" cate#a notiuni introducti#e genera e indis!ensa%i e si descrierea ui" in mod succint si condensat" in sti u autoru ui$ Urmeaza a!oi !rezentarea monitorizari i !rocesu ui" !rin #erificari si incercari s!ecifice" du!a care sunt !rezentate ta%e ar ! anuri e de contro ca itate incercari si #erificari !e f uxuri e de desfasurare a !rocesese or$ In monitorizarea !rocese or sunt !rezentate #erificari e si incercari e ce tre%uie rea izate" cine tre%uie sa e rea izeze" cand si a ce frec#enta" sisteme e referentia e care e im!un si inregistrari e ca itati i care tre%uie intocmite$ Modu efecti# a rea izari iincercari or si #erificari or"sunt s!ecificate in normati#e si standarde romanesti sau !roceduri" s!ecifice fiecaruiexecutant in !arte$

Pro% eme e tratate in aceasta ucrare"sunt !rezentate in mod succint" fara ca cu e mate matice" in sco!u de a fi inte ese" a! icate si de cadre e medii de executie adica maistri"te)nicieni" a%orantice&si desfasoara acti#itatea !e santiere$ Prin ucrarea de fata nu se acrediteaza ideea de a se fi e!uizat toata !ro% ematica" !ri#ind contro u !rocese or de executie a ucrari e de drumuri" aceasta se !oate dez#o ta" in continuare" functie de stadiu dez#o tarii manage mentu ui ca itati i a ucrari ede drumuri$ Lucrarea ex!rima !rin continutu ei si rezu tatu ex!erientei autoru uiin executie si manage ment a ca itati i " ex!erienta care tre%uie transmisa generatii or de executanti" in s!ecia ce or tineri *ingineri" te)nicieni" maistri+" care termina sco i e de s!ecia itatesi merg imediat in executie$ In fina " ucrarea se doreste a fiun "" MA, UAL DE LUCRU ""de mare a'utor" in !ermanenta consu tat in desfasurarea !rocese or de executie" un g)id !ractic !entru intocmirea "" PLA,URILOR CALITATII ""in societati eexecutante din domeniu drumuri or$ Iasi - ianuarie .//AUTORUL

CUP RINS pag. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. Definirea principalilor termeni specifici calitatii 2. Controlul proceselor de executie la lucrarile de drumuri I. Controlul proceselor de executie la lucrarile de in rastructura dru!uri 1.1. Controlul proceselor de executie terasamente 1.1.1. Notiuni introductive

1.1.2. prezentarea procesului tehnologic 1.1. . monitorizarea procesului tehnologic 1.1.!. planul de control calitate verificari si incercari 1.2 . Controlul proceselor de executie podete dalate monolite din beton armat 1.2.1. Notiuni introductive 1.2.2. prezentarea procesului tehnologic 1.2. . monitorizarea procesului tehnologic 1.2.!. planul de control calitate verificari si incercari 1. . 1. 1. 1. 1. .1. .2. . . .!. Controlul proceselor de executie podete din elemente prefabricate din beton Notiuni introductive prezentarea procesului tehnologic monitorizarea procesului tehnologic planul de control calitate verificari si incercari Controlul proceselor de executie ale lucrarilor pentru protectia impotriva apelor pluviale la lucrarile de drumuri Notiuni introductive prezentarea procesului tehnologic monitorizarea procesului tehnologic planul de control calitate verificari si incercari

1.!. 1.!.1. 1.!.2. 1.!. . 1.!.!.

". Controlul proceselor de executie la lucrarile de suprastructura dru!uri 2.1. 2.1.1. 2.1.2. 2.1. . 2.1.!. 2.2. 2.2.1 2.2.2. 2.2. . 2.2.!. 2. . Controlul procesului de executie fundatii drumuri Notiuni introductive prezentarea procesului tehnologic monitorizarea procesului tehnologic planul de control calitate verificari si incercari Controlul procesului de executie strat de baza drumuri Notiuni introductive prezentarea procesului tehnologic monitorizarea procesului tehnologic planul de control calitate verificari si incercari Controlul procesului de executie imbracaminti din mixturi

2. 2. 2. 2.

.1. .2. . . .!.

bituminoase executate la cald notiuni introductive prezentarea procesului tehnologic monitorizarea procesului tehnologic planul de control calitate verificari si incercari Controlul procesului de executie imbracaminti rutiere din beton rutier de ciment in cofraje fixe notiuni introductive prezentarea procesului tehnologic monitorizarea procesului tehnologic planul de control calitate verificari si incercari Controlul procesului de executie acostamente si montare parapet metalic de protectie directional notiuni introductive prezentarea procesului tehnologic monitorizarea procesului tehnologic planul de control calitate verificari si incercari #ibliografie $N%&$ ' (lanul de asigurarea calitatii

2.!. 2.!.1. 2.!.2. 2.!. . 2.!.!. 2.". 2.".1. 2.".2. 2.". . 2.".!.

NOTIUNI INTRODUCTIVE #. De inirea principalilor ter!enilor speci ici calitatii )ermenii referitori la calitate, intalniti in lucrarea de fata, sunt definiti in acceptiunea standardului *+ ,*- .!/2 editia iulie 100" si sunt prezentati in continuare. 1. produs ' rezultat al activitatilor sau proceselor. 2. calitate ' ansamblu de caracteristici ale unui produs care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface necesitati exprimate si implicite. . con or!itate $ satis acerea unor conditii speci icate privind calitatea %conditiile speci icate sunt de inite de clienti prin proiect& caiete de sarcini& standarde nor!ative etc.' (. proces $ ansa!)lu de resurse si activitati care trans or!a datele de intrare in date de iesire %resursele includ* personal !ateriale& ec+ipa!ente& !etode& inante etc.'

". siste! calitate $ structuri organizatorice , proceduri, procese si resursele necesare pentru realizarea politicii si obiectivelor calitatii. 1. politica pentru calitate $ obiectivele si orientarile generale ale unei societati in ceea ce priveste calitatea , asa cum sunt ele exprimate in mod oficial de conducerea de la nivelul cel mai inalt 2. structura or,ani-atorica $ responsabilitati, autoritati, si relatii dispuse intr'o schema prin care societatea isi exercita functiile .. !ana,en!entul calitatii $ ansamblul functiilor generale de mana' gement care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele , responsabilitatile3 care le implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mijloacele 4 planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea calitatii si inbunatatirea calitatii. 0. plani icarea calitatii ' activitati care stabilesc obiectivele si conditi' ile referitoare la calitate, precum si conditiile referitoare la aplicarea elementelor sistemului calitatii. #.. controlul calitatii ' te+nici si activitati cu caracter operational care au ca scop !onitori-area unui proces& eli!inarea cau-elor de unctionare nesatis acatoare& in toate etapele )uclei calitatii& in vederea reali-arii e icacitatii econo!ice 11. asi,urarea calitatii ' ansamblu activitatilor planificate si sistematic implementate in cadrul sistemului calitatii si demonstrate atat cat este necesar, pentru furnizarea increderii corespunzatoare ca un produs va satisface conditiile referitoare la calitate. 12. inspectie $ activitate de masurare, examinare, incercare sau verificare, cu un calibru a uneia sau a mai multor caracteristici ale unui produs si compararea rezultatelor cu conditiile specificate in scopul de a se stabili daca este realizata conformitatea pentru fiecare caracteristica. 1 . veri icare ' confirmare prin examinare si furnizare de dovezi obiective a faptului ca au fost satisfacute conditiile specificate. 1!. procedura ' mod specificat de efectuarea unei activitati 5procedurile sunt documentate6. 1". urni-or ' societate care furnizeaza un produs clientului. 11. client ' destinatarul unui produs 12. su) urni-or $ societate care furnizeaza un produs furnizorului. 1.. inre,istrare $ document care furnizeaza dovezi obiective ale activi' tatilor efectuate sau a rezultelor obtinute.

". CONTROLUL /ROCESELOR DE E0ECUTIE LA LUCRARILE DE DRU1URI ,n intelesul definitiei data de standardul ,*- .!/2, procesul reprezinta un ansamblu de resurse 5umane, materiale mecanice, documentatie, finante etc.6 si activitati care transforma anumite caracteristici initiale ale unor resurse, in caracteristici noi specifice unor produse utile oamenilor. (entru realizarea lucrarilor de drumuri, in societatile de executie din acest domeniu, se intalnesc toata gama de procese specifice pentru realizarea unui produs4 aprovizionare, planificare, identificare si trasabilitate, executie, inspectii, control calitate, control produs neconform, actiuni corective si preventive etc. (rocesele de aprovizionare, planificare, identificare si trasabilitate etc. preced si se realizeaza de fapt in scopul demararii si realizarii proceselor de executie. - serie de procese cum sunt4 inspectii si incercari, controlul produsului neconform, actiuni corective si preventive, manipulare depozitare etc, au o deosebita importanta in reglarea si controlul in permanenta a proceselor efective de executie. ,n termeni specifici de

specialitate, aceste procese realizeaza activitatea de feedbac7. 5reglarea caracteristicilor datelor de intrare intr'un proces, functie de caracteristicile datelor de iesire6. ,n acest context, se poate observa importanta deosebit de mare pe care o au procesele de executie in realizarea lucrarilor de drumuri. CONTROLUL proceselor de executie reprezinta actiuni de monitorizare a fluxurilor tehnologice, in scopul indeplinirii unor conditii specificate si inlaturarii starilor de neconformitate. Controlul proceselor de executie este conditionat de o serie de actiuni si criterii indeplinite de toti factorii implicati in realizarea lor. 8actorii implicatii in controlul proceselor sunt resursele umane si materiale. Conditiile necesare pentru a tine sub control procesele de executie sunt prezentate in continuare. a. (rocesele de executie care influenteaza in mod direct calitatea produsului final, trebuie sa se realizeze numai in baza unor planuri ale calitatii si proceduri scrise. $ceste documente trebuie sa exprime desfasurarea reala a procesului 3 criteriile de executie trebuie stipulate intr' un mod cat mai practic inteligibil si clar. *pecificatiile acestor documente trebuie sa fie respectate intocmai de factorii umani implicati in procesele de executie. b. ,n procesele de executie trebuie utilizate echipamente mecanice adecvate, de productie si incarcari verificari, din punct de vedere al realizarii nivelului de calitate specificat si a productivitatii 3 realizarea unor conditii specificate de mediu 5spatii adecvate, conditii de temperatura, umiditate, comportament uman etc.6. c. )oate procesele de executie trebuie sa se desfasoare numai prin control de calitate incercari si verificari ai parametrilor tehnici specifici procesului. $ceste activitati trebuie realizate de personalul implicat in mod direct in proces si de personal specializat in control calitate, incercari si verificari specifice de laborator. $ctivitatile de control calitate incercari si verificari trebuie realizate in baza unor planuri de calitate intocmite aprioric inceperii procesului de executie. Depistarea neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective trebuie sa fie eficienta, incat sa nu fie afectata calitatea produsului final. d. )oate procesele de executie trebuie aprobate, inainte de desfasurarea lor, de catre o comisie formata din specialisti apartinand managementului tehnic. De asemena, toate echipamentele mecanice, de incercari verificari etc., inainte de a fi folosite in procese, trebuie inspectata si aprobata conformitatea folosirii acestora. $ctivitatea trebuie realizata tot de aceeasi comisie a managementului tehnic. e. )oate echipamentele mecanice trebuie sa prezinte mentenanta corespunzatoare incat sa se poata asigura capabilitatea permanenta a proceselor de executie. ,n scopul realizarii unei continuitati si eficiente

10

economice, in procesele de executie, trebuie folosite numai echipamentele moderne, fiabile. ,n acest sens, echipamentele uzate moral si fizic, trebuie abandonate imediat cand mentenabilitatea lor scade sub limitele prestabilite. f. %chipamentele de inspectii incercari ai parametrilor tehnici din procesele de executie, trebuie sa se inscrie in clasele de toleranta admisibile prin normele referentiale, trebuie sa fie tinute sub control prin verificari si etalonari planificate. %chipamentele care ies din parametrii tehnici prestabiliti de functionare, trebuie imediat identificate, marcate si abandonate in vederea repararii si reetalonarii. g. (rocesele de executie speciale 5rezultatele nu pot fi verificate prin inspectii si incercari ulterioare3 deficientele datorate procesarii pot apare numai cand produsul este in exploatare.6, trebuie realizate numai cu personal instruit si autorizat. ,nstruirea si autorizarea trebuie realizate periodic, in mod organizat, de catre comisii speciale formate din factori apartinand managementului tehnic din societate. ,n acest sens trebuie intocmite inregistrari adecvate privind instruirea examinarea si autorizarea personalului.

I.

CONTROLUL /ROCESELOR DE E0ECUTIE LA LUCRARILE DE INFRASTRUCTURA DRU1URI

,nfrastructura reprezinta totalitatea lucrarilor de terasamente si alte lucrari conexe 5de consolidare,amenajare etc6, care sustin suprastructura drumul, transmitand terenului natural incarcarile provenite din aceasta si incarcarile din greutatea proprie. Din punct de vedere functional aceasta parte a drumului este deosebit de importanta deoarece ea sprijina de fapt drumul in sine si tot ceea ce se afla la un moment dat deasupra lui. *arcinile exterioare principale, care actioneaza asupra infrastructurii, provin din greutatea proprie si in mod esential, din actiunea traficului rutier. $ctiunea traficului rutier se exercita numai prin sarcini mobile fapt ce determina o crestere, a solicitarilor, deosebit de mare in comparatie cu actiunile statice. De asemenea, infrastructura drumului este supusa in permanenta la solicitari din actiunea unor factori din mediul exterior 5ploaie, vant, inghet ' dezghet in stare saturata etc.6 care produc in permanenta eroziuni si degradari importante in aceasta parte a drumului. ,nterventiile in timpul exploatarii drumului, constand in reparatii, consolidari etc, sunt deosebit de greu de executata si foarte costisitoare, deoarece presupun mai intai inlaturarea suprastructurii, pe anumite

11

portiuni, cu implicatiile deosebite tehnico'economice si sociale. ,nlaturarea suprastructurii 5decaparea, inlaturarea materialelor rezultate etc.6 si apoi reconstruirea ei dupa interventiile realizate la infrastructura, necesita costuri suplimentare mari. De asemenea, activitatea se realizeaza numai prin intreruperea totala a traficului rutier si deci inchiderea drumului pe perioade importante de timp, acest lucru ducand la aparitia unor probleme de ordin social 5intreruperea legaturilor dintre localitati, sau devierea traficului pe alte rute ocolitoare 6. $cestea sunt doar cateva din argumentele importante care impun executia unei infrastructuri conforme, pe tot sectorul de drum proiectat, rolul foarte important in realizarea conformitatii avandu'l tinerea sub control al tuturor proceselor de executie. (artile importante ale infrastructurii drumului, care sunt luate in consideratie si tratate in continuare, sunt 4 terasamentele, podetele dalate, prefabricate si amenajarile specifice de scurgere a apelor pluviale. )inerea sub control al proceselor de executie infrastructura drumuri impune, mai intai, cunoasterea din punct de vedere tehnic al tuturor proceselor specifice pentru fiecare parte ce o alcatuieste. De asemenea, toate problemele tehnice si de control calitate privind executia, trebuie descrise prin documente specifice de lucru 5proceduri tehnice si operationale, instructiuni6. 9rmeaza apoi, in timpul desfasurarii procesului, activitatea de monitorizare permanenta a fluxului tehnologic, in ordinea cronologica de desfasurare. Concret, activitatea se realizeaza prin observatii, verificari si incercari specifice in situu, sau prin corpuri de proba prelevate din lucrare. $ctivitatea de monitorizare, este realizata de o serie de factori umani din compartimentele societatii, acestia fiind implicati direct sau indirect in procesele de executie. %i sunt4 sefii santiere, sefii punctelor de lucru, sefii de echipe, mecanicii de pe utilaje, controlorii calitate, etc. (entru a se realiza obiectivele calitatii promovate de firma executanta, referitor la acest tip de lucrari, si pentru a stabili conditiile referitoare la calitate 5rezistenta, stabilitate, protectia vietii si mediului inconjurator6 si conditiile referitoare la aplicarea sistemului calitatii, inainte de inceperea lucrarilor de infrastructura la drumuri, este imperios necesara planificarea calitatii. $ceasta activitate se concretizeaza prin (lanul de asigurarea calitatii. 9n model posibil de adoptat si aplicat la lucrarile de drumuri, in general, este prezentat in anexa de la sfarsitul lucrarii. +eferitor la planificarea calitatii, in acest capitol, sunt prezentate numai (lanurile de control calitate, verificari si incercari 5(.C.C. :. ,6, pe fluxurile de executie. $cestea reprezinta partile din planurile calitatii care trateaza in exclusivitate controlurile calitatii, adica verificarile si incercarile care se realizeaza pe fluxurile de executie, cat si alte elemente specifice managementului calitatii.

12

#.#. CONTROLUL /ROCESULUI DE E0ECUTIE TERASA1ENTE

#.#.#. NOTIUNI INTRODUCTIVE ,n cadrul drumurilor terasamentele reprezinta totalitatea lucrarilor ce se executa avand ca material de baza pamantul. (rocesul de executie este complex, cuprinzand in esenta activitati de sapaturi, transporturi, asternere in straturi succesive si nivelari, compactari, finisari, amenajari, etc. Daca luam in consideratie cota rosie a viitorului drum, in comparatie cu cota medie a pamantului natural din vecinatatea lui, executia terasamentelor se poate clasifica in trei grupe de lucrari4 a. executie terasamente in rambleu3 b. executie terasamentelor in debleu. c. executie terasamentelor in profil mixt %xecutia terasamentelor in rambleu presupune lucrari de umpluturi cu pamant. ,n sectiune drumul apare numai in rambleu, adica cota rosie a viitorului traseu se afla deasupra cotei medii a pamantului natural din zona. %xecutia terasamentelor in debleu impune sapare in terenul natural. ,n sectiune drumul apare numai in debleu, adica cota rosie a viitorului traseu se afla sub cota medie a terenului natural din zona. %xecutia terasamentelor in profil mixt, presupune lucrari de sapaturi si umpluturi de pamant concomitente. ,n sectiune drumul apare cu portiuni de debleu si rambleu 5profil mixt6. $cest tip de lucrari, ale terasamentelor, este specific drumurilor de coasta dealuri sau munte. ,n practica, executia traseelor de drumuri presupun in permanenta alternarea celor trei grupe de lucrari, atit in profilul longitudinal cat si in diferite profile transversale. Din motive justificate tehnic si in special economice, in executia terasamentelor se practica in permanenta metoda de compensare a terasamentelor. (rin aceasta metoda, in timpul executiei terasamentelor, pamanturile din zonele de deblee se folosesc ca materiale de umplutura pentru zonele de ramblee. #.#.". /RE2ENTAREA /ROCESULUI DE E0ECUTIE TERASA1ENTE (rocesul de executie al terasamentelor, cuprinde activitati si resurse, aflate intr'o permanenta interdependenta. +esursele necesare desfasurarii procesului sunt4 forta de munca, materialele, echipamentele mecanice de executie si de verificari incercari, documentatie tehnica de excutie referentiala.

13

+esursele umane, sunt reprezentate de echipe specializate 5muncitori specialisti in executie terasamente, mecanici utilaje, etc.6, cat si de personal de coordonare si conducere a diferitelor activitati. 8iecare societate, specializata in executia terasamentelor alege si dimensioneaza echipele de lucru in functie de conditiile tehnice si naturale existente in zonele de lucru, nivelul de calitate necesar de realizat si cantitatea lucrarilor ce trebuie executate. De asemenea, realizarea conforma a procesului de executie, depinde si de calitatea dispozitivelor mecanice folosite si nu in ultimul rand de politica calitatii promovata de conducerile acestor societati. +esursele materiale sunt reprezentate de materialele specifice folosite 5pamanturi, lianti de stabilizare, prefabricate din beton, beton etc6. Din ratiuni economice si tehnice, in majoritatea cazurilor, materialul de baza folosit, adica pamantul de umplutura terasamente, este local 5rezultat din deblee sau din gropi imprumut din jurul zonei de lucru6. (roblema importanta care apare , in majoritatea cazurilor, este de a determina calitatea pamantului in scopul folosirii lui ca pamant pentru terasamente. ,n cazul cand pamantul este la un nivel inferior, pentru a fi folosit la terasamente, trebuie sa se stabileasca metodele tehnice, de imbunatatire, inainte de a se demara procesele de executie efectiva. %le trebuie sa fie specificate prin caietele de sarcini. +esursele de echipamente sunt reprezentate de totalitatea utilajelor, dispozitivelor terasiere 5budozere, autogredere, compactori, placi de compactare etc.6 si mijloace de transport. ,n aceasta categorie intra si echipamentele specifice de verificari, incercari in situu si de laborator. Conducerile societatilor executante trebuie sa doteze punctele de lucru cu utilaje si dispozitive performante care determina, in mod direct, calitatea executiei si a produsului final 5ex. utilaje si dispozitive de nivelat, compactat, finisat etc.6, De asemenea, laboratoarele de incercari si verificari, pe materiale si fluxurile de executie, trebuie dotate cu aparatura performanta care trebuie sa exprime , in mod real, rezultatele testelor de incercari si verificari specifice. +esursele de documentatie tehnica, sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, normative si standarde specifice adoptate de clienti. ,n aceasta categorie se considera cuprinse si procedurile tehnice, operationale si instructiunile de lucru. $tit resursele cat si activitatile specifice executiei terasamentelor, trebuie sa fie conforme unor conditii specificate prin sistemele referentiale impuse de clienti 5proiecte caiete de sarcini, standarde normative etc6. Conformitatea principalelor resurse materiale si mecanice folosite la executia terasamentelor, sunt prezentate in lucrarea ,, Conformitatea resurselor materiale si mecanice in executia lucrarilor de drumuri poduri si cai ferate,,.

14

(rocesul de executie terasamente se deruleaza printr'o serie de activitati, desfasurate in mod cronologic, ele fiind prezentate in continuare. #. Executia lucrarilor de trasare si !ateriali-are a principalelor ele!ente ;ucrarile de trasare se realizeaza dupa primirea planselor din proiect 5planuri de situatie, profile in lung, profile transversale, planuri trasare etc.6 si predarea amplasamentului lucrarilor de terasamente de client, executantului. $mplasamentul lucrarii este reprezentat, in zona de lucru, prin bornele, pichetii ce marcheaza varfurile de unghi dintre aliniamente si reperii de nivel. Dupa predarea amplasamentului se intocmeste procesul verbal de predare'primire amplasament lucrare. De obicei, in actiunea de predare amplasament, participa si proiectantul lucrarilor. )rasarea lucrarilor de terasamente consta in urmatoarele actiuni tehnice4 ' trasarea si materializarea axului3 ' trasarea si materializarea amprizelor3 ' amplasarea reperelor de trasare in afara terasamentului. )rasarea axului terasamentelor se realizeaza avand ca sistem de referinta procesul verbal de predare primire amplasament, planul general de trasare si profilul in lung al lucrarii. (e directiile stabilite, prin pichetii de amplasament lucrare, se traseaza pichetii de reper, specificati prin profilul in lung. ,n mod obligatoriu, se stabilesc si se materializeaza prin repere pichetii importanti obligatorii care marcheaza intrarile, centrele si iesirile din curbe, intrari si iesiri de pe podete sau poduri, punctele care marcheaza trecerile de la portiunile de debleu la cele de rambleu, schimbarile de panta in planul vertical. Materializarea reperilor se realizeaza prin baterea unor tarusi din lemn, sau cupoane din otel beton. Dupa batere, pe acestea , se noteaza numerele sau respectiv simbolurile, dupa care, daca este necesar se vopsesc in culori contrastante cu mediul exterior. )rasarea axului terasamentelor se realizeaza pe anumite sectoare, stabilite de executant, in functie de volumul de lucrari, ritm de executie si alte criterii tehnice. )rasarea este executata de seful punctului de lucru sau topograful santierului, impreuna cu seful de echipa executie terasamente. )rasarea amprizelor terasamentelor se realizeaza imediat dupa trasarea axului, avand ca sisteme referentiale profilele transversale . *e vor materializa intai amprizele in pichetii obligatorii, prezentati mai sus, dupa care urmeaza materializarea amprizelor din zonele intermediare. Marginile amprizelor din zonele intermediare se stabilesc prin unirea marginilor amprizelor din pichetii obligatorii. $mprizele trasate vor cuprinde

15

zonele de ramblele cat si zonele de deblee. (entru a se inlatura unele probleme nedorite in executia viitoare a terasamentelor, este bine ca fiecare ampriza sa se mareasca cu aproxmativ /," pina la 1,/ m, functie de inaltimea rambleului sau adancimea debleului. Materializarea marginilor amprizelor de realizeaza prin tarusi si sabloane. *abloanele sunt asezate in amprizele din pichetii obligatorii, tarusii sunt batuti in amprizele din pichetii intermediari. *abloanele sunt realizate din lemn, functia lor fiind si de a fi in permanenta sisteme referentiale pentru realizarea pantelor, taluzelor sau cotelor finale. 5vezi figura 16. Dupa montare, pe aceste dispozitive, se noteaza pozitiile pichetilor, cotele terasamentului 5rambleulu sau debbleului6, dupa care daca este necesar se vopsesc in culori contrastante cu mediul exterior. )rasarea amprizelor terasamentului se realizeaza pe anumite sectoare, stabilite de executant, in functie de volumul de lucrari, ritm de executie si alte criterii tehnice. )rasarea si materializarea amprizelor este executata de seful punctului de lucru sau topograful santierului, impreuna cu seful de echipa executie terasamente. $mplasarea reperelor de trasare, in afara amprizelor terasamentelor, se realizeaza in majoritatea sectiunilor deoarece, la drumuri, terasamentele se executa in totalitate mecanizat, fapt ce duce la deteriorarea lor in procesele de executie. $ceasta activitate are un rol foarte important in refacerea imediata a punctelor de trasare in ax si margini amprize. ,n majoritatea cazurilor, reperelor de trasare, se amplaseaza in afara amprizelor in special pentru marcarea pichetilor principali specificati mai sus. $ctivitatea se realizeaza in lateral , in afara zonei amprizelor, prin introducerea in terenul natural a cel putin doi tarusi din metal sau lemn, pentru fiecare pichet ce trebuie reconstituit , in locuri ferite de actiunea utilajelor sau altor factori care'i pot deteriora. ,n cazul cand, in zona de lucru, se afla anumite elemente din mediul natural, 5copaci stalpi telegraf, garduri etc.6 acestia pot fi folosite cu succes pentru aceasta activitate. Dupa realizarea si stabilirea acestor elemente pentru fiecare pichet 5 ce trebuie reconstituit6, se masoara distantele de la ele, pana la pichetii in cauza, dupa care se scriu pichet, numarul si distanta respectiva. 5vezi figura 26. $ctivitatea de scoatere in afara amprizei, a reperelor pichetilor de trasare, este documentata prin carnetul de trasare. $ceasta inregistrare se intocmeste in momentul derularii activitatii, constituind in executie un mijloc foarte important pentru identificarea si materializarea imediata a punctelor principale ale terasamentului. )rasarea si materializarea reperilor inafara amprizelor este executata de seful punctului de lucru sau topograful santierului, impreuna cu seful de echipa executie terasamente.

16

". Executia lucrarilor pre,atitoare ;ucrarile pregatitoare, in vederea executiei terasamentelor, trebuie sa se desfasoare in functie de conditiile naturale sub care se prezinta terenul natural si pe care se vor desfasura aceste lucrari. ,n caz generalizat aceste lucrari constau in4 - defrisari3

pro il ra!)leu

sablon

pro il de)leu
sablon

FI3URA # ' curatire teren de resturi vegetale3 ' decapare si curatire pamant vegetal3

17

' asanarea zonei de lucru prin indepartarea apelor de suprafata, adancime si eventual de materiale explozibile ramase din timpul razboaielor. Defrisarea zonei de lucru consta in taierea arborilor, arbustilor, pomilor, scoaterea radacinilor si indepartarea materialului lemnos din zona. *coaterea radacinilor si buturugilor este obligatorie la deblee si ramblee sub 2 m inaltime. ,n cazul rambleelor, gropile rezultate din scoaterea buturugilor si radacinilor, se umple si compacteaza cu pamant din zona. $ctiunea de scoatere a radacinilor si buturugilor se realizeaza cu buldozere sau excavatoare, iar pentru compactari se pot folosi placi compactoare manuale. Curatirea terenului, de resturi vegetale, se realizeaza pe intregul sector si consta in indeprtarea frunzisurilor, maracinisurilor, etc. Decaparea si curatirea pamantului vegetal consta in indepartarea unei grosimi de pamant vegetal, existent pe intreaga suprafata, pana la o adancime la care se constata ca pamantul este bun pentru a fi folosit la executia terasamentelor. $ctivitatea se realizeaza mecanizat, cu ajutorul buldozerelor. Materialul rezultat se impinge in cordon lateral, in afara amprizei drumului, sau se poate depozita in gramezi, dupa care se transporta in alte zone. ,n cazul cand, in zona amprizelor terasamentelor, pe anumite sectoare, exista, sau se constata aparitia apei, se procedeaza la actiuni de asanare. Metodele folosite sunt4 crearea de pante laterale, sapare, in afara amprizei drumului, a gropilor de colectare si santuri de scurgere. ;ucrarile de asanare, daca este posibil, trebuie realizate inaintea inceperii lucrarilor pregatitoare mentionate mai sus. De asemenea, in cazul cand exista informatii potrivit carora in aceste zone ar pute exista materiale explozibile, echipe specializate al M.$.N. se vor ocupa de depistarea acestora si marcarea zonelor. *coaterea lor se va face numai in prezenta acestor organisme. ;ucrarile de terasamente se pot demara dupa verificarea stabilitatii stratului suport, in cazul cand este o cerinta a proiectului de executie. $ctivitatea se realizeaza, de un laborator autorizat angajat de societatea executanta, prin determinarea deformatiilor specifice, folosindu'se metoda deflectrometrica specifica in caietul de sarcini. ;ucrarile pregatitoare trebuie demarate numai in momentul cand s'au obtinut formele legale privind taierea tuturor arborilor sau pomilor si scoaterea terenului din circuitul forestier sau agricol. 4. Sta)ilirea a!plasa!entelor ,ropilor de i!pru!ut pa!ant ,nainte de inceperea lucrarilor de executie efectiva a terasamentelor, trebuie stabilit locul de unde se va extrage si transporta pamantul pentru a

18

se realiza, in completare, anumite zone de terasament. $cest pamant este necesar pentru executia terasmentelor in zone unde exista ramblee lungi, cu inaltimi mari. *ituatia se intalneste la rambleele care traverseaza anumite vai, sau la majoritatea rampelor podurilor sau viaductelor.

zona exterioara amprizei

zona ampriza terasament rambleu sau debleu

d2, d1

pic+et /# elemente de reconstituire repere picheti

d1 pic+et /1 d2

FI3URA " ;a stabilirea amplasamentelor gropilor de imprumut se are in vedere urmatoarele criterii fundamentale4 ' calitatea pamantului folosit ca material pentru terasamente3

19

' distantele de transport care dicteaza, de fapt, costurile rezultate din transportul pamantului. Din aceste doua criterii, in stabilirea amplasamentului gropii de imprumut, trebuie sa se puna pe primul plan, calitatea pamantului pentru a fi folosit la executia terasamentelor. Calitatea pamantului se determina prin extragere de corpuri proba din diferite zone din perimetrul gropii, de la diferite adancimi, dupa care probele sunt analizate in laboratoare de specialitate autorizate. *e vor accepta gropi de imprumut, cu pamant mediocru pentru a fi folosit la executia rambleelor, numai cand in executie se aplica diferite solutii de consolidare, stabilite de proiectant, prin proiectele de executie si caiete de sarcini. Numai dupa determinarea conformitatii pamantului si incadrarea in categoria de pamant, acceptat pentru executia terasamentelor, se poate trece la activitatile de obtinere a aprobarilor necesare de explaatare. $probarile legale se obtin in majoritatea cazurilor de la persoane juridice sau fizice, proprietare ale acestor terenuri. ,n majoritatea cazurilor, gropile de imprumut sunt alese in zone de deal sau colinare, alaturate drumului sau din apropierea lui. $ctivitatea de stabilire a gropilor de imprumut este realizata de seful de santier si aprobata de client prin dirigintele lucrarii. (. Ale,erea utila5elor si !i5loacelor de transport $legerea utilajelor de lucru se realizeaza in functie de urmatoarele criterii principale4 ' complexitatea lucrarilor de terasamente ce urmeaza a fi executate 5mod de sectorizare, volumul de sapaturi in deblee cu impingerea sau cu transportul pamantului, volumul de ramblee ce trebuie executate, transportul la diferite distante etc. ' categoria , tipul de pamant, ce trebuie sapat 5in groapile de imprumut, in deblee6 si compactat in rambele3 ' dotarea cu utilaje terasiere a societatii, uzura lor fizica si morala3 ' politica pentru calitate promovata de conducerile societatilor executante3 ' durata programata pentru executia terasamentelor. $vand in vedere faptul ca terasamente la drumuri se executa liniar, in spatii relativ inguste, sectorizarea lucrarilor de terasamente se realizeaza in functie de relieful terenului natural. *e vor demara, in prima faza, lucrarile de terasamente, in portiunile de deblee cu inaltimi mici 5sub 2 m inaltime6, urmate imediat de ramblee unde pamantul rezultat din acestea, prin sapare, poate fi folosit la executia lor. ,n aceste sectoare pot fi folosite buldozerele de mare capacitate cu posibilitati de impingere pana la "/ m distanta. ,n zonele unde exista sapaturi la inaltimi mici 5sub 1m 6,

20

in debelee si spatii foarte intinse 5mii de metri patrati6, se pot folosi cu succes autoscrepere. $ceste utilaje prezinta avantajul ca pot transporta pamantul sapat, la distante mari, in zonele de ramblee. ,n zonele de terasamente , cu volume mari de sapaturi si in deblee, se pot folosi excavatoare de diferite capacitati a cupei. (amantul sapat este incarcat in mijloace de transport concomitent cu realizarea sapaturii. ,n zonele gropilor de imprumut, pentru sapat si incaract pamant, se pot folosi excavatoare cu brat normal sau echipament de draglina, functie de pozitia de sapare 5de pe mal sau din groapa6. Concomitent cu saparea, aceste utilaje, realizeaza si incarcarea pamantului in mijloacele de transport. ,n zonele cu ramblee mari, alegerea utilajelor se realizeaza in functie de natura pamantului si grosimea in care trebuie imprastiat, in vederea compactarii . ,n cazul unor pamanturi, asternute in straturi subtiri 5sub "/ cm grosime6, pentru imprastiere si realizarea pantelor, se pot folosi cu succes autogrederele. ,n cazul asternerii in straturi groase 5peste "/ cm grosime6 se pot folosi buldozerele. $legerea utilajelor de compactare se realizeaza functie de natura pamantului. (entru pamanturi necoezive se pot folosi cu succes compactorii pe pneuri. ,n cazul pamanturilor coezive se pot folosi cilindri compactori cu suprafete metalice netede , sau profilate 5picior de oaie6, cu sau fara vibrare. ,ndiferent de categoria pamantului, se pot folosi cu succes compactorii care contin ambele tipuri de elemente de compactare 5pneuri si cilindri metalici6, avand si posibilitati de vibrare pentru elementele de cilindrare metalice. <estrea utilajelor terasiere din societatile executante de drumuri, are un rol decisiv in alegerea lor pentru executia terasamentelor. +olul important fiind detinut si de uzura fizica si morala a acestora. )otusi in ultima instanta, in alegerea utilajelor pentru executia terasamentelor, in mod decisiv actioneaza politica pentru calitate promovata de conducerile societatilor. ,n cazul cand conducerea unei societati promoveaza o politica normala pentru calitate, punand pe primul plan criteriile calitatii, nu numai pe cele economice, aceasta va folosi utilaje performante care vor asigura nivelul de calitate cerut de client. (entru acest lucru, socitatea, chiar daca nu are in dotare, va procura utilaje performante, prin diferite modalitati 5cumparare, inchiriere etc6. )ehnologia de executie adoptata de executant, trebuie sa impuna de fapt alegerea utilajelor. %xecutia terasamentelor concomitenta pe mai multe sectoare de lucru, determina cantitatea utilajelor. Calitatea si cantitatea mijloacele de transport folosite la executia terasamentelor se aleg functie de volumul de pamant ce trebuie transportate, distantele de transport, productivitatea utilajelor de sapare, imprastiere si de compactare. De regula, transportul pamantului se realizeaza cu autobasculante de diferite capacitati 51/, 11, 2! )o6.

21

6. Executia lucrarilor de sapare ;ucrarile de terasamente ,la drumuri, sunt liniare, in spatii inguste sau largi, functie de latimile amprizelor in diferitele sectoare de drum. )inand cont de finalitatea lor, operatiile de sapare realizate la executia terasamentelor se diferentiaza in doua categorii 4 ' sapare si incarcare in mijloacele de transport, urmate de transportul pamantului4 ' saparea si impingerea pamantului in zonele de ramblee. $ctivitatea de saparea si incarcare, in mijloacele de transport, se realizeaza la gropile de imprumut si in deblee cu inaltimi de peste 2 m. ;a gropille de imprumut saparea se poate realiza de pe malul gropii sau din groapa la piciorul taluzului, in terase, cu ajutorul excavatoarelor de diferite capacitati a cupei de sapare. Cupa de sapare poate fi pe brat cu fata in jos, atunci cand se sapa de pe mal, sau cu fata in sus 5cupa cu descarcare prin spate6, cand excavatorul sapa in groapa la piciorul taluzului 5vezi figura 6. ;a sapaturile de pe mal se pot folosi si excavatoarele echipate cu brat de draglina. ,nainte de inceperea sapaturilor, in gropile de imprumut, pentru fiecare platforma de lucru, se realizeaza decopertarea de pamant vegetal. $ceasta operatie se realizeaza, in majoritatea cazurilor, cu ajutorul buldozerelor. (amantul rezultat din decopertare nu se foloseste la executia rambleelor. *aparea si impingerea pamantului se intalneste numai in zonele de deblee pina la 2 m inaltime. -peratia se realizeaza, in exclusivitate, cu buldozere de mare capacitate si putere. ,mpingerea pamantului se poate realiza, in mod succesiv, pana la distante de max."/ m. 5vezi figura !6. (entru distante mai mari de "/ m, este necesar realizarea unor depozite , din care pamantul se incarca in autobasculante si se transporta in zonele de deblee. ,n deblee peste 2 m inaltime saparea se realizeaza cu excavatoare, iar pamantul rezultat se transporta cu autobasculantele, in zonele de ramblee, sau in exteriorul drumului. ,n timpul sapaturii se urmareste in permanenta, cu ajutorul sabloanelor laterale fixe montate in afara amprizelor, sau cu tiparele portabile de masurare, realizarea pantelor taluzelor. ;ucrarile de sapaturi in deblee sunt in permanenta urmarite de seful de echipa executie terasamente. )oate lucrarile de sapaturi se executa numai in pante transversale si longitudinale, in scopul evacuarii imediate a apelor pluviale provenite din precipitatii.

22

a. sapare in ,ropi de i!pru!ut platforma de sapare 1 platforma de sapare 2

fata cupa

spate cupa FI3URA 4

) sapare si i!pin,ere din de)lee

23

A max. "- m

sectiune A $ A

max. 2m

FI3URA ( 7. Transportul pa!antului ,naintea inceperii transportului si pe toata perioada cat se desfasoara aceasta activitate, drumurile din santier 5din zonele de incarcare si pana la descarcare6, trebuie amenajate si intretinute in permanenta. ,n cazul cand pe traseele pe care circula basculantele sunt incluse si drumuri publice, toate autobasculantele trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic circulatiei pe aceste drumuri si sa nu piarda material din incarcatura in timpul transportului. ,n timpul lucrului autobasculantele trebuie sa prezinte siguranta si fiabilitate, in special pentru sistemul de basculare. 8. Executia lucrarilor de co!pactare

24

Compactarea terasamentelor se realizeaza imediat dupa lucrarile de sapare, la lucrarile de deblee si dupa asternerea fiecarui start de pamant, la lucrarile de ramblee. (rin compactare se actioneaza asupara pamantului cu o energie mecanica, perpendiculara pe suprafata compactata, care trebuie sa produca indesarea acestuia pe toata grosimea de pamant asternut, in cazul executiei rambleelor si pe toata inaltimea de pamant infoiat in cazul executiei debleelor. Compactarea la terasamente se evaluiaza prin gradul de compactare. =radul de compactare, se exprima in procente si reprezinta un raport intre doua greutati specifice in stare uscata astfel4 d N > d max. x 1// unde4

N ' gradul de compactare d $ greutatea specifica in stare uscata a pamantului compactat din terasament d max. ' greutatea specifica in stare uscata maxima determinata dupa metoda (+-C)-+ 5(roctor normal pentru pamanturi coezive si (roctor modificat pentru pamanturi necoezive6 ,n mod practic gradul de compactare se determina printr'o procedura de laborator specifica. ,n executia terasamentelor factorii care influenteaza compactarea terasamentelor sunt4 ' tipul si categoria pamantului 3 ' umiditatea pamantului in timpul compactarii3 ' performantele tehnice ale utilajului de compactare3 ' grosimea stratului de pamant supus compactarii. Categoriile de pamanturi folosite la executia terasamentelor au carecteristici specifice de compactare. Chiar in cadrul acelorasi categorii de pamanturi, gradul de compactare variaza functie de tipurile de pamant aflate in amestec, deoarece, in natura, acestea se intalnesc intr'o mare varietate de amestecuri. *e cunoaste faptul ca pamanturile necoezive se compacteaza mult mai bine decit cele coezive ,n laboratorele de constructii drumuri, pentru toate pamanturile folosite la executia terasamentelor, se determina in mod practic greutatea specifica uscata in stare maxima de compactare si umiditatea optima de compactare, folosindu'se metoda (+-C)-+. +ezultatele sunt documentate prin buletine de analiza specifice. 9miditatea in timpul compactarii, este factorul care poate influenta considerabil realizarea gradului de compactare prescris. ,n executie

25

umiditatea pamantului trebuie sa se apropie de umiditatea optima a pamantului in stare maxima de compactare, dupa metoda (+-C)-+. Din acest motiv, in timpul compactarii, trebuie sa se verifice in permanenta umiditatea stratului de pamant, corectindu'se prin actiuni de udare cu apa, atunci cand este cazul. (erformantele tehnice ale utilajelor de compactare influenteaza in mod decisiv realizarea gradului de compactare prescris la executia terasamentelor. Determinante, in acest sens, sunt greutatea si tipul elementelor de compactare ale utilajelor. (entru pamanturi necoezive este recomandat a se folosi compactori pe pneuri cu greutati peste 11 tone. (entru pamanturile coezive este recomandat a se folosi compactorii cu cilindri metalici netezi sau profilati. ,n ambele cazuri, se pot folosi compactorii care contin elemente vibratoare pentru compactare, fapt ce mareste considerabil energia de compactare. =rosimile straturilor de pamant, supuse compactarii, influenteaza realizarea compactarii pe intreaga inaltime de strat. =rosimea unui strat trebuie aleasa in asa fel incat in conditiile tehnice existente, stratul de pamant sa se compacteze pe toata inaltimea lui, la gradul de compactare prescris. ,n mod practic pe santier, inainte de inceperii lucrarilor, pentru stabilirea inaltimii stratului de pamant asternut in ramblee, trebuie sa se realizeze un sector experimental de compactare,. Executia sectorului experi!ental de co!pactare. *ectorul experimental are scopul de a determina grosimea optima a stratului in care trebuie asternut pamantul si numar de treceri, pentru realizarea unui grad de compactare prestabilit, cunoscandu'se caracteristicie mecanice ale utilajului si caracteristicile tehnice ale pamantului supus compactarii. %l se realizeaza inaintea demararii executiei rambleelor, intr'o zona de rambleu, pe o portiune de teren in palier de aprox. "/ m lungime 5vezi figura "6. Modul de executie este prezentat in continuare. *e stabilesc o serie de fasii succesive cu latimi de aprox. ! m 5dar nu mai putin decit latimea compactorului6. (e fiecare fasie se asterne pamant in straturi de grosimi variabile cunoscute. *e procedeaza la compactarea pamantului pe fiecare fasie, pana la realizarea unor grade de compactare prestabilite. *e inregistreaza numarul de treceri realizate, de compactor, pentru gradele de compactare prestabilite. (entru fiecare fasie de pamant, realizarea diferitor grade de compactare va corespunde unor treceri ale compactorului, in aceleasi conditii tehnice de functionare 5greutate, viteza de deplasare etc.6. $ceste conditii tehnice se vor stabili inainte de inceperea compactarii si se vor pastra pe intreaga durata de timp a executiei terasamentelor.

26

Dupa terminarea experimentului si inregistrarea tuturor datelor, se procedeaza la o analiza, prin care se stabileste grosimea maxima de asternere pamant pentru un numar minim de treceri realizate de compactor, in conditiile realizarii gradului de compactare prescris. $nalizarea datelor scoate in evidenta faptul ca, pentru realizarea gradului de compactare necesar, numarul de treceri ce trebuie sa le realizeze compactorul este invers proportional cu marimea grosimii in care se asterne stratul de pamant.=rosimile mari de strat pamant, pentru a fi compactate la gradul de compactare prescris, impun o energie mare de compactare si in consecinta un numar mai mare de treceri. Din practica se constata ca grosimi mai mari de "/ cm strat pamant , se pot adopta in cazul folosirii compactorilor a caror elemente de compactare sunt cu vibrare. ,n timpul compactarii terasamentelor, trebuie respectate urmatoarele principii tehnice4 a. in toate situatiile, compactarea trebuie sa se realizeze de la marginea terasamentului spre centru, adica de in sensul urcarii in panta3 b. fiecare trecere a compactorului trebuie sa se suprapuna pe trecerea alaturata cu minimum 1/ cm3 c. deplasarea compactorului in timpul lucrului trebuie sa se realizeze cu viteza constanta3 d. in cazul folosirii compactorilor cu vibrare, la inceperea compactarii primele treceri se realizeaza fara vibrare. ,n mod obligatoriu, dupa compactarea patului drumului, se verifica cotele in ax si in alte puncte importante din fiecare profil transversal, in special la profilele obligatorii 5intrari iesiri curbe bisectoare, schimbari pante, lucrari arta etc.6.

sector experi!ental A A compactor ? ? pamant asezat in straturi cu grosimi variabile

27

g1

g2 g vedere A $A !m g!

!m

!m

FI3URA 6 9. Executia terasa!entelor in de)leu

Debleele se executa pe sectoarele de drumuri care trebuie sa traverseze anumite denivelari pronuntate ale scoartei terestre 5munti, dealuri, mameloane etc6, sau cand drumul trebuie sa fie executat pe coasta unui munte sau deal. %xecutia efectiva a debleelor, impune doua etape succesive4 ' sapaturi pana la cota prescrisa din proiect3 ' compactarea platforma debleu 5stratului suport sistem rutier6. *apatura se executa pe sectoare bine determinate, in straturi succesive, orizontale, pe toata inaltimea debleului 5vezi figura 16. %a

28

incepe de la partea superioara si se termina la partea inferioara, la cota prescrisa, in conditia respectari pantelor taluzelor. (antele taluzelor la deblee cu inaltimi pina la 12 m, se realizeaza functie de natura pamantului astfel4 ' max. 1 4 " pentru pamanturi argiloase 5argile, nisipoase, prafoase6, nisipuri argiloase , prafuri argiloase inclinare maxima3 ' 1 4 1 ..... 1 4 " pentru pamanturi marnoase 3 ' max.1 4 1 pentru pamanturi loessoidale 3 '1 4 1 ..... 1 4 " pentru roci stancoase alterabile3 ' max.1 41 pentru roci stancoase nealterabile3 '1 4 1 @ vertical, pentru roci stancoase nedegradabile, stratificatie favorabila stabilitatii. ,n deblee mai mari de 12 m inaltime, sau conditii nefavorabile in ceea ce priveste umiditatea, inclinarea taluzelor se va stabili prin calcule de stabilitate. ,n cazul cand inaltimea debleului este sub 2 m, modul de sapare se realizeaza conform specificatiilor de la punctul " alineatul ". ,n cazul cand inaltimea debleelor este peste 2 m, sapatura se executa conform specificatiilor de la punctul " alineatul 1. Dupa realizarea sapaturii, se procedeaza la o corectie si finisare a suprafetei platformei debleului, respectandu'se pantele prescrise in proiect atat in plan transversal cat si longitudinal traseului de drum. De asemenea, se trece si la o finisare primara a taluzelor pentru corectarea inclinarii lor. ,n scopul protejarii, la picioarele celor doua taluze, se executa imediat santuri de scurgere a apelor pluviale, pe toata lungimea sapaturii. Daca este necesar se executa si casiuri pentru dirijarea apelor pluviale ce se scurg pe taluze. Compactarea platformei debleului se executa imediat dupa finisare. Modul efectiv de realizare a compactarii, este prezentat la punctul 2,partea finala.=radul de compactare ce trebuie realizat pe platforma debleului finalizata la cota din proiect, este de 1// A. saparea in de)leu *1 *2 *! *" *

29

*1 *. FI3URA 7

*2 *0 *1/

,n mod practic, in sensul longitudinal drumului, portiunile de terasament deblee se realizeaza sectorizat. ,n fiecare sector de lucru se realizeaza succesiv operatiile prezentate mai sus, astfel4 in partea din fata a sectorului se afla zona de sapatura, urmat imediat de zonele unde se realizeaza finisarile primare si compactarea. :. Executia terasa!entelor in ra!)lee +ambleele se executa in cazurile cand drumurile trebuie sa traverseze vai sau alte forme de relief specifice. ,n acest caz, pe aceste sectoare de drum, executia terasamentului impune numai umpluturi cu pamant. %xecutia efectiva a terasamentelor in ramblee, impune urmatoarele etape4 ' descarcarea pamantului3 ' imprastierea si asezarea pamantului in straturi succesive3 ' compactarea straturilor de pamant. Descarcarea pamantului se realizeaza, la inceputul lucrarilor, pe stratul suport, apoi, in timpul lucrului, pe platforma fiecarui strat de pamant dupa ce acesta s'a amenajat si compactat la gradul prescris. ;ocurile unde se descarca autobasculantele cu pamant, sunt repartizate uniform pe suprafata platformei si simetric fata de axul acesteia. %le sunt alese in functie de dimensiunile geometrice ale platformei de lucru, incat gramezile de pamant sa se poata aseza in lungul ei, in doua sau mai multe randuri 5vezi figura 26. Distanta dintre gramezi, in lungimea si latimea platformei, se alege functie de cantitatea de pamant din ele si posibilitatile tehnice a utilajului de imprastiere incat cu efort minim, al acestuia 5numar mic de treceri6, sa se realizeze grosimea de strat pamant stabilita prin sectorul experimental. ,n timpul descarcarilor, pentru a se evita rasturnarea masinilor in timpul bascularilor, in permanenta, zona platformei terasamentului pe care se lucreaza trebuie sa fie compactata si cu pante transversale de max. A. ,mprastierea si asternerea pamantului se realizeaza imediat dupa descarcare. $sternerea se realizeaza in straturi paralele cu linia rosie a proiectului. De obicei, in realizarea activitatii, se folosesc buldozerele

30

pentru imprastierea din gramezi si autogrederele pentru realizarea pantelor in special a celor transversale. ,n desfasurarea activitatii, esential este realizarea permanenta si uniforma a grosimii stratului de pamant, stabilit prin sectorul experimental, in pantele necesare. *uprafetele trebuie sa fie plane, fara existenta unor concavitati care ar facilita stagnarea apelor pluviale in caz de ploaie. ,n timpul imprastierii trebuie sa se tina cont si de realizarea pantelor taluzelor. $cest lucru se va urmari in permanenta, cu ajutorul tiparelor fixe laterale sau cu ajutorul tiparului mobil de masurat pante. (antele taluzelor rambleelor, asezate pe terenuri cu capacitate portanta corespunzatoare, trebuie sa fie de 2 4 . ,naltimile maxima a rambleelor, care se pot executa cu aceasta panta, sunt in functie de tipurile de pamanturi din care sunt realizate, astfel4 ' 1 m pentru argile prafoase sau nisipoase3 ' 2 m pentru nisipuri argiloase sau praf argilos3 ' . m pentru nisipuri 3 '1/ m pietrisuri, bolovanisuri3 (entru inaltimi mai mari de 1/ m, dar numai pina la 12 m, pantele taluzelor se vor realiza de 2 4 pe inaltimea de 1/ m pornind de la nivelul platformei drumului in jos si in continuare de 1 42 pina la baza rambleului 5terenul suport rambleu6. (entru inaltimi de rambleu peste 12 m, asezate in albii majore riuri, vai, sau unde terenurille suport sunt alcatuite din particule fine,sau terenurile suport care sunt cu capacitate portanta redusa

po-itionarea ,ra!e-ilor in ti!pul descarcarii d# randul 1 randul 2 A A

d1B2 vedere A $ A

d1B2

31

d"

FI3URA 8 pantele se aleg in baza unui calcul de stabilitate si sunt specificate prin proiectele de executie. ,n cazul cand, in timpul executiei, intervin situatii de ploaie, lucrarile de imprastiere, ca dealtfel toate lucrarile de executie terasamente, se opresc. +eluarea lucrarilor se realizeaza, in mod obligatoriu, numai dupa evacuarea tuturor apelor pluviale, uscarea stratului suport, pana la umiditatea optima de compactare. Compactarea fiecarui strat de pamant din alcatuirea rambleului, se realizeaza imediat dupa asternerea si uniformizarea pamantului. (e intreaga durata de executie se vor folosi numai utilajele de compactare stabilite prin sectorul experimental. ,n cazul cand se impun unele inlocuiri cu utilaje de alte tipuri, datorate unor cauze obiective 5defectare utilaje, inchirieri, dotari etc.6 sau de alta natura, se procedeaza la executia unui nou sector experimental folosindu'se noile utilaje de compactare. Din acest motiv, pe sectorul experimental este bine a se folosi, inca de la inceputul lucrarilor de terasamente, mai multe tipuri de utilaje compctoare, daca acest lucru este posibil.

32

Compactarea rambleelor se realizeaza la grade diferite pe inaltimea lui functie de natura pamantului din care este executat 5vezi figura .6. Din acesta cauza numarul de treceri pe diferitele straturi din structura terasamentului sunt diferite. %le sunt stabilite prin sectorul experimental. ,n mod practic, in sensul longitudinal drumului, portiunile de terasament in rambleu se realizeaza sectorizat, incat toate activitatile specificate mai sus sa se desfasoare concomitent pe aceste sectoare. ,n partea din fata se afla sectorul de descarcare, urmate imediat de sectoarele unde se realizeaza imprastierea si compactarea. #. Executia terasa!entelor in pro il !ixt %xecutia terasamentelor in profil mixt se impune de obicei atunci cand traseul drumului trebuie executat pe coasta unui munte sau deal. ,n acest caz, executia impune urmatoarele etape 5vezi fig 064 ' executia treptelor de infratire pe suprafata zonelor unde se vor executa umpluturi de pamant, adica ramblee3 ' executia sapaturilor si impingerii laterale a pamantului rezultat din portiunile de de teren care vor fi supuse sapaturilor, adica debleele, in zonele de umpluturi, adica rambleele 3 ' executia compactarii pamantului in zonele de ramblee si deblee. )reptele de infratire se executa cand panta terenului de pe coasta este peste 1 4 ". ;atimea lor trebuie realizata de minimum 1 m si inclinare de 2 A, spre vale. *aparea lor se realizeaza manual sau mecanizat. 5vezi figura 06. *ituatiile sunt specifice fiecarui terasament in parte. 8iecare treapta de infratire se compacteaza separat. Compactarea se realizeaza, dupa caz, manual sau mecanizat. reali-area ,radului de co!pactare pe inalti!ea ra!)leelor
in corp ra!)leu

/," m
2,// m

1// A
1// A pt. 'pam. necoezive min.2" pt.A ' pam. coezive

C
min 0" A pt. 'pam. necoezive ' strat suport min. 02 A pt. ' pam. coezive

33

in strat suport ra!)leu a. pamant necoeziv 1// A pentru C mai mic sau egal cu 2m 0" A pentru C mai mare sau egal cu 2 m b. pamant coeziv 02 A pentru C mai mic sau egal cu 2m 02 A pentru C mai mare sau egal cu 2 m

FI3URA 9 *apaturile in profilul mixt se executa functie de volumul de pamant ce trebuie dizlocat si functie de natura lui. 9tilajele folosite, in majoritatea cazurilor, sunt buldozerele. %le sapa pamantul in mal, concomitent cu impingerea laterala, in zona de rambleu. ,n cazul pamanturilor stancoase 5in special in zonele de munte6, inainte de a se realiza impingerea laterala a materialului, este necesar, mai intai, o dizlocare a acestuia, prin impuscare. *apatura in mal, din profilul mixt, se realizeaza pana se ajunge la cota stabilita prin proiect pe portiunea de debleu. Dupa ce se ajunge la cota si pe portiunea de rambleu, din profilul mixt, se realizeaza o finisare provizorie pe ambele tipuri de taluze 5debleu si de rambleu6. 9rmeaza apoi executia amanajarilor la partile inferioare, ale taluzelor, in scopul scurgerii apelor pluviale. terasa!ente in pro il !ixt
portiune de debleu portiune de rambleu

sapatura umplutura trepte infratire

34

FI3URA : Compactarea pamantului in zona de rambleu, din profilul mixt, se realizeaza pe straturi, acestea fiind executate in continuare si la nivelul treptelor de infratire 5vezi figura 06. =radele de compactare ce trebuie realizate pe inaltimea portiunii de rambleu, sunt in functie de, inaltimea lui si natura terenului din aceasta zona. 5vezi figura .6. ,n functie de latimea straturilor, se pot folosi compactori, sau placi de compactare manuale. Modul de de compactare se realizeaza conform specificatiilor de la punctul 2, partea finala. ,n cazul cand pamantul rezultat din sapatura nu ajunge pentru completarea portiunii de rambleu, se procedeaza la aducerea de pamant din gropile de imprumut, sau de la alte sectoare de rambleu unde acesta este in exces. Dupa executia platformei drumului, in profil mixt, pe tot sectorul, la cotele si formele specificate in profilele proiectului de executie, se procedeaza la compactarea intregii platforme. =radul de compactare ce trebuie realizat trebuie sa fie de 1// A pe toata platforma terasamentului. Modul efectiv de compactare, este prezentat la punctul 2, partea finala. #.. Finisarea si protectia terasa!entelor a. Finisarea terasa!entelor Dupa incheierea lucrarilor de executie deblee si ramblee, taluzele acestora, trebuie finisate. ;ucrarile de finisare constau in actiunile de ' politura terasmente3 ' indreptare si uniformizarea suprafetelor. ;ucrarile de politura constau in indepartarea de pe suprafetele taluzelor a pamantului necompactat, care se desprinde usor. ;ucrarile au scopul si de a corecta pantele taluzelor. (olitura rambleelor este deosebit de importanta pentru realizarea stabilitatii acestor lucrari. $ctivitatile de politura se realizeaza manual sau cu utilaje de sapat la care s'au adaptat pe brat dispozitive speciale. De obicei pamantul rezultat din aceste operatii, ramane la picioarele taluzelor, in cazul rambleelor, si se

35

evacueaza in cazul debleelor. ;a ramblee, acest pamant, daca este cazul, poate sa fie folosit pentru activitatile de indreptare si uniformizare. ;ucrarile de indreptare si uniformizare, constau in corectarea eventualelor concavitati sau convexitati aflate pe suprafetele taluzelor terasamentelor si crearea planeitatii . ;ucrarile sunt deosebit de importante in cazul rambleelor. Corectarea concavitatilor 5gropilor6, se realizeaza cu pamant. ,nainte de asejarea pamantului in aceste zone, unde exista adancituri mai mari de /," m, este necesara crearea unor trepte de infratire, iar dupa aseazarea lui manuala, se procedeaza imediat la operatia de compactare. Compactarea poate fi realizata tot manual cu maiuri sau placi vibratoare. ;ucrarile de finisare sunt specifice functie si de natura pamantului din aceste terasamente. ,n cazul terasamentelor formate din pamanturilor coezive, opertiile de finisare se pot desfasura usor, pamantul fiind curatat si modelat fara eforturi deosebite. (roblemele dificile se intalnesc la rambleele realizate din materiale necoezive pietroase. $stfel in cazul debleelor stancoase, finisarea reprezinta de fapt o desprindere a unor fragmente de roca sau, balasturi, care pot cadea in drum in timpul exploatarii. ,ndreptarea si uniformizarea taluzelor rambleelor din pamanturi necoezive este anevoioasa deoarece prin natura lor aceste tipuri de pamanturi au adeziune mica in cazul completarilor si uniformizarilor pe taluze. Din acest motiv trebuie acordata o deosebita atentie realizarii conforme a pantelor si suprafetelor taluzelor in timpul executiei sapaturilor sau a umpluturilor. ). /rotectia terasa!entelor (rotectia terasamentelor consta de fapt in protejarea taluzelor acestora. Metodele uzuale folosite pentru protejarea taluzelor constau in realizarea urmatoarelor solutii posibile4 ' insamantarea simpla3 ' imbracarea cu pamant vegetal si insamantare3 ' caroiaje3 ' plantatii3 ' pereuri3 ' plase din materiale sintetice3 ' rigole de acostamente3 ' combinatii de lucrari specificate mai sus. *olutiile prezentate se adopta in functie de natura pamanturilor din structura terasamentelor si de inaltimile taluzelor in ramblee sau in deblee, astfel4 1. pentru pamanturi necoezive 5pietroase, balasturi, nisipoase, blocuri de piatra, grohotisuri etc.6 cu inaltimi4

36

a. mai mici sau egle cu 2 m ' imbracare cu pamant vegetal si insamantare3 b.mai inalte de 2 metri ' caroiaje cu imbracaminti de pamant vegetal, si plantatii 2. pentru pamanturi coezive prafoase 5nisipuri, nisipuri prafoase, argiloase etc6cu inaltimi4 a. mai mici sau egle cu 2 m ' insamintare simpla, imbracare cu pamant vegetal si insamantare3 b. mai inalte de 2 metri ' imbracare cu pamant vegetal si insamantare, plantare sau combinatii ale acestora 3 . pamanturi coezive argiloase 5argile simple, prafoase, nisipoase grase6 cu inaltimi4 a. mai mici sau egle cu 2 m ' imbracare cu pamant vegetal si insamantare3 b. mai inalte de 2 metri ' imbracare cu pamant vegetal, plantatii sau combinatii ale acestora. ,nsamintarea simpla consta in actiunile de afinare ale suprafetelor taluzelor si aruncarea semintei. Dupa aceste operatii se realizeaza o fixare prin greblare si udare, daca este cazul. ,n unele cazuri se poate imprastia si ingrasaminte chimice organice pentru favorizarea cresterii imediate a ierburilor. ,mbracarea taluzelor cu pamant vegetal si insamantare, se executa cu pamant in grosimi de 1/ pina la 2/ cm, functie de natura pamantului ce trebuie imbracat. ,n cazul pamanturilor argiloase grosimea poate sa fie de peste 2/ cm3 de obicei aceasta caracteristica se stabileste prin proiectul de executie. (rocesul tehnologic cuprinde4 realizarea treptelor de stabilitate pe suprafata taluzului de jos in sus si asternerea pamantului uniform, in strat constat, pe intreaga suprafata. )reptele de stabilitate se realizeaza la aproxmativ 1 m distanta si la latimea de aprox. 2/ cm 5vezi figura 1/6. %le trebuie compactate. Dupa asternerea stratului de pamant vegetal se procedeaza la insamantarea cu samanta de iarba, conform specificatiilor de mai sus. Caroiajele se executa, pe taluze, din prefabricate din beton sau din gardulete de nuiele impletite pe tarusi. %le sunt in forme patrate cu laturi de aproxmativ 1 m, sau in diferite forme specificate in proiectele de executie. (refabricatele se executa din beton clasa #c1". %le sunt fixate pe taluz prin intermediul unor tarusi prefabricati, tot din beton, de aceeasi clasa. (entru relizarea stabilitatii caroiajele se umplu cu pamant vegetal insamantat. 9n exemplu de protectie, prin caroiaje prefabricate, este prezentat un figura 11. =arduletele de nuiele impletite pe tarusi, se executa de asemenea in caroiaje. Dupa baterea tarusilor, in forma de caroiaj, se realizeaza impletiturile cu nuiele 5vezi figura 126.

37

(lantatiile care trebuie sa realizeze stabilitatea taluzelor, se constituie din puieti de varste cuprinse intre 1 si ani. *e aleg specii care au radacini cat mai rasfirate, pentru a se realiza o retea subterana deasa, care poate sa realizeze scopul propus. (ereurile care trebuie sa realizeze stabilitatea taluzelor se constituie din dale beton. $ceasta solutie se adopta cu precadere in situatiile cand pantele taluzelor sunt de 141. (rocesul de executie cuprinde4 realizarea stratului de nisip, turnarea fundatiei de sprijin de la baza taluzului, asezarea dalelor si rostuirea lor. Dalele de beton se aseaza cu rosturi verticale alternative, in grosimi de aprox. 2 pina la cm. +ostuirea se realizeaza cu mortar de ciment sau cu mastic bituminos. Dalele sunt dreptunghiulare, latura uzuala folosita fiind de /," m. (lasele din materiale sintetice se folosesc pentru realizarea stabilitatii taluzelor din materiale necoezive formate din fragmente de pietrisuri stancoase. 9tilitatea lor este necesara in portiunile de deblee, deoarece in aceste zone, de regula muntoase, pantele sunt deosebit de mici 5 chiar pereti verticali6, existand in permanenta pericolul blocarii drumului cu aluviuni si fragmente de stanca care se pot desprinde in permanenta. $ceste dispozitive, de diferite dimensiuni si cu ochiuri de diferite forme, se fixeaza pe portiunile de taluz cu ajutorul unor ancore executate din otel beton -# 2 ,diametrele fiind de la 2/ la / mm. ,n scopul realizarii conti' i!)racarea talu-elor cu pa!ant ve,etal si insa!antare

strat de pamant vegetal

treapta stabilitate

aprox. 2/ cm

1/ ... 2/ cm

aprox. 1m

FI3URA #.

38

nuitatii la margini ele se suprapun, functie de marimea ochiurilor. ,n unele cazuri specificate, suprafetele de taluz protejate cu plase sintetice se torcreteaza. (rocesul tehnologic cuprinde intinderea plaselor si baterea ancorelor. +igolele de acostamenete se folosesc la protejarea taluzelor pentru drumurile modernizate, cu 2 sau mai multe benzi de circulatie, dupa cum urmeaza4 ' la ramblee cu inaltimi de .. ! m ' se amenajeaza rigole de acostament in interiorul curbelor, pentru drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie, se realizeaza si in aliniament, pe ambele parti de drum3 ' la rambleele peste ! m inaltime 'se realizeaza pe acostamente in ambele parti de drum, indiferent de numarul de benzi de circulatie.

CAROIA;E DIN /REFA<RICATE <ETON

tarus din beton prefabricat din beton

umplutura cu pamant vegetal

aprox.

1m

FI3URA ##
CAROIA;E DIN 3ARDULETE DE NUIELE impletituri din nuiele tarusi din lemn

39

aprox. 1m

FI3URA #" *curgerea apelor din rigole se realizeaza prin casiuri de taluz. *ectiunile rigolelor si casiurilor se adopta functie de situatiile existente in teren si sunt specificate in proiectele de executie. (rotejarea rigolelor se realizeaza prin pereuri uscate sau prin prefabricate din beton, sub forma de dale. *olutiile sunt dictate de pantele de scurgere astfel4 ' pentru pante de scurgere de maximum " A se folosesc pereuri uscate din piatra bruta, rostuite3 ' pentru pante de scurgere de maximum 12 A, se folosesc dale de beton, asezate pe stat de nisip de " cm, dupa care se rostuiesc. ' pentru pante de scurgere de maximum 1" A, se folosesc zidarii cu mortar de ciment din piatra bruta, sau dale din beton asezate pe pat din beton Marca de beton folosita la executia dalelor este #1"/. (iatra bruta folosita trebuie sa fie cu rezistenta mare la gelivitate. (rotejare terasamentelor, la lucrarile de drumuri, prin rigole, casiuri si santuri de scurgere, este prezentata la sfarsitul cap. , in subcap. 1.!. Controlul proceselor de executie ale lucrarilor pentru protectia impotriva apelor pluviale la lucrarile de drumuri, 1.!.2. prezentarea procesului tehnologic. #.#.4. 1ONITORI2AREA /ROCESULUI TE=NOLO3IC ,n mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie terasamente, trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurgere pas cu pas a intregului proces, prin activitati de verificari, incercari tehnice specifice, comparand rezultatele obtinute cu prevederile unor sisteme referentiale. *copul monitorizarii procesului este de a elimina unele cauze imediate constatate care ar putea duce la o executie neconforma in diferitele etape ale desfasurarii procesului de executie terasamente. De asemenea,

40

constatarea imediata si inlaturarea unor cauze reale, in aceste conditii, are si importantul scop de realizare a eficacitatii economice a procesului respectiv. $plicarea unor actiuni corective duc la aparitia unor costuri suplimentare care se considera si se stocheaza in categoria celor de noncalitate. $vind in vedere aspectele prezentate consideram ca monitorizarea procesului de executie terasamente este o parte a activitatii de management al calitatii cu eficienta maxima, preventiva si economica. (rezentam in continuare verificarile si incercarile specifice in situu ,sau pe anumite corpuri prelevate din lucrare, care trebuie realizate in ordinea desfasurarii tuturor etapelor procesului tehnologic, prezentat anterior. #. Executia lucrarilor de trasare si !ateriali-are a principalelor ele!ente speci ice trasarii Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de trasare si materializare, impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. :erificarea pichetilor de predare ' primire amplasament lucrare. $ctivitatea se realizeaza inainte de inceperea lucrarii si consta in inspectarea modului de materializare si a modul de conservare. deosebita atentie trebuie acordata verificarii conservarii pichetilor care marcheaza cotele de referinata. :erificarile se execurta avand ca sistem referential procesul verbal de predare ' primire amplasament lucrare. $ceasta inregistrare se intocmeste de client si executant dupa derularea activitatii de predare ' primire amplasament lucrare. ;a predarea ' primirea amplasamentului, din partea executantului, trebuie sa participe seful santierului. 2. :erificarea concordantei dintre specificatiile planselor proiectului si situatia intalnita in teren. $ctivitatea se realizeaza imediat dupa primirea planselor proiectului, 5plan de situatie, profilul in lung, profile transversale etc.6 acestea trebuind sa fie stampilate de verificatorul de proiect, conditie obligatorie pentru a fi folosite in executie. Concordanta trebuie sa se realizeze pentru valorile cotelor masurate in anumiti picheti principali din terenul natural si cei specificati in profilul in lung si in general , pozitionarea sectorului de drum in cadrul natural. ,n cazul cand se gasesc neconcordante majore, in maximum 1" zile, executantul poate aduce la cunostinta proiectantului,in mod oficial, aceste probleme. (roiectantul este obligat sa verifice veridicitatea observatiilor si sa realizeze corectiile necesare, pentru piesele desenate si partea economica din proiectul de executie. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru terasamente pentru verificare, iar pentru relatia cu proiectantul, de seful de santier.

41

. :erificarea trasarii lucrarii. ,n aceasta activitate se verifica modul de trasare ax terasament si latimi amprize, in portiunile de ramblee si deblee. De asemenea se verifica si modul de materializare a pichetilor, in special a celor care marcheaza amprizele si modul de inscrisuri realizate pentru identificarea lor. ,n mod deosebit se verifica inscrisurile prin care se pot identifica cotele finale ae sapaturilor sau ale umpluturilor cu pamant. :erificarea este realizata, la demararea lucrarilor de terasamente, de seful punctului de lucru, continuind'o apoi pe toata perioada de executie, avand ca sistem de referinta caietul de trasare. !. :erificare amplasare sabloanelor de panta. $ctvitatea consta in verificarea punctelor unde sunt amplasate aceste dispozitive si a modului lor de protejare pe timpul desfasurarii activitatii de executie. %a este realizata inaintea inceperii lucrarilor, cat si pe parcursul lor, de seful punctului de lucru si seful de echipa. ". :erificarea reperelor de trasare in afara zonei de lucru. $ctivitatea consta in a identifica si verifica prin masuratori, reperii martori ai pichetilor din punctele principale 5varfuri de unghi, tangente si bisectoare curbe, schimbari de pante in sens transversal, puncte de marcare a lucrarilor de podete, poduri etc6. De asemenea se verifica si modul lor de conservare pe toata durata executiei, cat si modul de identificare a inscrisurilor realizate pe acestia, in scopul identificarii pozitionarii rapide a pichetilor susmentionati. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru si seful de echipa executie terasamente, inainte si pe parcursul executiei. ". Executia lucrarilor pre,atitoare Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor pregatitoare impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. :erificarea obtineri formelor legale pentru defrisari si scoatere teren din circuitul agricol sau din fondul forestier, dupa caz. $ctivitatea este realizata de seful de santier. 8ormele legale trebuie obtinute prin grija clientului lucrarilor de terasamente. $ctivitatea trebuie sa se desfasoare inaintea demararii lucrarilor pregatitoare, fiind in sarcina sefului de santier terasamente. 2. :erificarea modului de defrisare 5taiere arbori, scoatere radacini, buturugi, mod de umplere gropi, mod de curatare a terenului de resturi vegetale. $ctivitatea este realizata pe diferite sectoare, dupa terminarea activitatiilor, de seful punctului de lucru. . :erificarea modului de curatire a stratului vegetal. $ctivitatea consta in verificarea grosimii pe care se indeparteaza stratul vegetal si a modului de depozitare a materialului rezultat, in afara amprizei terasamentului. $ctivitatea este aplicabila numai la straturile suport ramblee si este

42

realizata de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor, pe anumite sectoare prestabilite. !. :erificarea modului de asanare a zonei de lucru. $ctivitatea consta in verificarea pozitionarii santurilor de scurgere, pantelor acestora si pantelor platformelor din zona. %a este realizata dupa terminarea activitatii de asanare, de seful punctului de lucru. ,n cazul cand se impune asanarea zonei si de materiale subterane explozibile 5cazul sapaturilor in deblee si gropi de imprumut6, se verifica mai intai existenta acestor materiale prin metode specifice, de catre echipe specializate ale M.$p.N. ,n timpul realizarii sapaturilor de scoatere a acestor materiale explozibie se verifica in permanenta modul de sapare si adancimea la care se sapa. $ctivitatea este monitorizata de seful punctului de lucru impreuna cu organul specializat din M.$p.N. 4. Sta)ilirea a!plasa!entului ,ropilor de i!pru!ut pa!ant Controlul calitatii in etapa de stabilire a amlasamentului gropilor de imprumut pamant, impune activitatile de verificari si incercari prezentate in continuare. 1. :erificarea calitatilor fizico'mecanice a pamantului din groapa de imprumut. $ctivitatea consta in extragerea de corpuri de proba din diferite locuri si adancimi din zona gropii de imprumut si trimiterea la un laborator de specialitate. ;aboratorul determina tipul de pamant, si caracteristicile specifice 5indicile de plasticitate, granulometrie, umflare libera, grad maxim de compactare etc.6 pentru a fi incadrat in una din categoriile de pamant folosit la executia terasamentelor. 2. :erificarea obtinerii formelor legale pentru scoaterea din circuitul agricol al terenului de amplasament groapa de imprumut. $ctivitatea este realizata de seful de santier, inaintea inceperii activitatilor de exploatare. (. Executie sector experi!ental Controlul calitatii in etapa de executie sector experimental, in vederea stabilirii elemenelor de compactare terasamente 5grosime strat, numar de treceri ale utilajului de compactare 6, impune activitatile de verificari si incercari prezentate in continuare. 1. :erificarea dimensiunilor geometrice 5latimi, inaltimi, latimi6 ale straturilor din alcatuirea sectorului experimental. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru in timpul si dupa alcatuirea sectorului. 2. :erificare caracteristici tehnice ale utilajului de compactare 5greutate, viteza medie de deplasare6. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru, inainte de inceperea activitatii de compactare.

43

. Determinarea gradului de compactare pe fiecare strat, dupa anumite treceri prestabilite. $ctivitatea se continua pana la obtinerea gradului maxim de compactare pe fiecare strat din sector si se realizeaza de laboratorul din santier. =radul maxim de compactare prin metoda (roctor, pentru pamantul folosit la executia sectorului experimental, se realizeaza de un laborator de specialitate de grad superior, autorizat. !. :erificarea grosimii fiecarui strat de pamant, dupa realizarea gradului maxim de compactare. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru dupa terminarea lucrarilor pe acest sector. Dupa aceasta activitate, se intocmeste un proces verbal de analiza, in care se specifica rezultatele obtinute pe parcursul desfasurarii lucrarilor si in faza finala. 6. Executia lucrarilor de sapaturi $ctivitatea de control se realizeaza in zonele de debleu, zonele unde este necesar numai indepartarea pamantului vegetal, si in gropile de imprumut. ,n acest sens se impun activitatile de verificari si incercari prezentate in continuare. 1. :erificarea grosimii stratului de pamant vegetal indepartat. $ctivita' tea se realizeaza, pe sectoare de terasamente, unde se indeparteaza numai stratul de pamant vegetal si la gropile de imprumut, de seful punctului de lucru, in timpul desfasurarii lucrarilor. Dupa terminarea lor se incheie procese verbale de constatare. 2. :erificarea realizarii pantelor taluzelor. $ctivitatea se realizeaza, de seful punctului de lucru, in sectoarele de terasament, in timpul desfasurarii lucrarilor deblee, ramblee, trepte de infratire si la gropile de imprumut. *unt folosite sabloane de panta fixe sau portative. :erificarile se realizeaza ,avand sisteme de referinta, plansele proiectului de executie. . :erificarea planeitatii, cotelor si pantelor longitudinale, transversale, pe platformele de lucru. $ctivitatea se realizeaza, de catre seful de punctului de lucru, in portiunile de debleu, rambleu, in special, cand se ajunge la cote finale, dar si la gropile de imprumut pe platformele de lucru. !. :erificarea modului de realizare a finisarilor primare si de corectie a pantelor taluzelor in deblee. $ctivitatea este realizata, de catre seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor de sapaturi. ". :erificarea exeutiei modului de scurgere a apelor pluviale din deblee. $ctivitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, in timpul desfasurarii lucrarilor , dar in mod special dupa ce se ajunge la cota finala a sapaturilor. :erificarile sunt realizate avand sisteme de referinta , specificatiile caietului de sarcini, referitor la aceasta problema.

44

7.Transportul& descarcarea si asternerea pa!antului in ra!)lee $ctivitatea se realizeaza in zonele de terasament din rambleu. Controlul calitatii in aceasta etapa, impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. :erificarea in permanenta a starii tehnice a drumului, de la groapa de imprumut, pana la locul de executie terasamente. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru si conducatorii auto. 2. :erificarea zilnica, din punct de vedere tehnic, a autobasculantelor pentru transportul pamantului. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru si conducatorii auto. ;a baza acestor verificari se afla instructiunile de lucru. . :erificarea modului de descarcare si asternerea a pamantului 5distantele dintre gramezi, modul de imprastiere6. $ctivitatea este realizata la executia rambleelor, in permanenta de persoana responsabila cu aceasta activitate si periodic de seful punctului de lucru. ;a baza acestor verificari se afla procedura tehnica de lucru. !. :erificarea uniformitatii si grosimii stratului de pamant asternut. $ctivitatea este realizata, la executia rambleelor, in permanenta de seful de echipa si periodic de seful punctului de lucru. ;a baza acestor verificari se afla procedura tehnica de lucru. ". :erificare planeitatii, pantelor laterale si longitudinale ale platformelor de pamant asternut. $ctivitatea este realizata pe fiecare sector, imediat dupa asternere, de seful de echipa executie terasamente. 1. :erificarea umiditatii pamantului din straturile executate anterior. $ctivitatea este realizata de laboratorul din santier in perioada de uscare a stratului suport rambleu suport dupa fiecare ploaie. 8. Executia lucrarilor de co!pactare terasa!ente Controlul calitatii compactarii terasamentelor se realizeaza in deblee, ramblee si pe portiunile unde se indeparteaza numai pamantul vegetal. $ctivitatea cuprinde etapele prezentate in continuare. 1. :erificarea umiditatii pamantului din terasament. $ctivitatea este realizata de laboratorul santierului, pe fiecare sector, inaintea inceperii activitatii de compactare. 2. :erificarea tehnologiei de compactare 5 numar de treceri, suprapu' nere treceri, sensul de compactare in sectiune transversala etc.6. $ctivitatea este realizata permanent pe fiecare sector, de seful de echipa, pe durata de executie, la inceputul unei zile de lucru aceasta verificare

45

este realizata de seful punct lucru. ;a baza acestor verificari se afla instructiunea de lucru. . :erificare pante transversale si longitudinale. $ctivitatea este realizata, pe fiecare sector, de seful punctului de lucru, dupa realizarea compactarii, avand ca sisteme de referinta profilele transversale din proiectele de executie. !. :erificarea gradului de compactare. $ctivitatea este realizata pe fiecare strat rambleu, trepte de infratire, suport rambleu, de laboratorul de santier, in minimum trei puncte defavorabile la 2/// mp. suprafata, dupa realizarea compactarii. (entru straturile suport ramblee, punctele de verificare a gradului de compactare, sunt la maximum 2"/ ml distanta intre ele. :erificarile se realizeaza avand sistem de referinta specificatiile buletinului de analiza (roctor. 9. Executia lucrarilor de inisare terasa!ente Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de finisare terasamente, impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. :erificarea modului de desprindere a fractiunilor de pamant de pe taluze. 2. :erificarea pantelor finale taluze, dupa lucrarile de politura terasa' mente . . :erificarea modului de compactare a taluzelor in activitatile de indreptare si uniformizare si realizarea planeitatii taluzelor. $ctivitatile se executa de seful de echipa si seful punctului de lucru, in timpul si dupa terminarea finisarii fiecarui sector de terasamentelor, avand sistem de referinta specificatiile caietelor de sarcini. :. Executia lucrarilor de protectie terasa!ente Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de protectie terasamente impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1.:erificarea latimii si adancimii treptelor de infratire executate pe taluze. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru, pe fiecare sector, inaintea asternerii pamantului vegetal. 2. :erificarea uniformitatii si grosimii pamantului vegetal asternut pe taluze, mod de compactare, planeitate si mod de imprastiere , greblare seminte pentru iarba. $ctivitatea este realizata, de seful punctului de lucru, pe fiecare sector, in timpul si dupa realizarea lucrarilor. . :erificarea modului de imbinare si fixare a caroiajelor din beton, in cazul protectiei cu aceste elemente, planeitate suprafete. $ctivitatea se realizeaza de seful punctului de lucru dupa montarea lor pe sectoare stabilite anterior.

46

!. :erificarea modului de batere tarusi 5 distante intre ei si adancime de batere6, mod de impletire a nuielelor, in solutia caroiaje din nuiele. $ctivitatea este realizata pe fiecare sector de seful de echipa si punct de lucru. ". :erificarea distantelor dintre puieti, in solutia protejarii cu impadu' rire. $ctivitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, in timpul plantarii acestora, pe sectoare de lucru. 1. :erificarea grosimii stratului de nisip, trasarii si turnarii fundatiei de sprijin, asezarii dalelor si rostuirii, in solutia protejarii cu pereuri din dale prefabricate. $ctivitatea este realizata de seful de punct lucru, pe fiecare sector, in timpul executiei si in faza finala. 2. :erificarea suprapunerii plaselor de metal sau plastic, modul lor de de prindere prin ancore 5distante, adancimi de batere6,cand se foloseste solutia protejarii taluzelor cu plase intinse pe suprafata lor. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru, pe fiecare sector. .. :erificarea dimensiunilor geometrice prefabricate rigole si casiuri, grosimii stratului de nisip sub acestea, pante de scurgere dupa montare, etanseitate, in cazul aplicarii protectiei taluzelor prin solutia cu rigole si casiuri prefabricate. $ctivitatea este realizata, de seful punctului de echipa, si seful de punct de lucru, in timpul executiei, respectiv in faze finale, pentru fiecare sector executat. )oate activitatile de verificari, prezentate mai sus, se realizeaza in baza specificatiilor din caietul de sarcini. #.#.(. /LANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI INCERCARI IN TI1/UL E0ECUTIEI TERASA1ENTELOR %/.C.C.V.I.' (lanul de control calitate verificari si incercari 5(.C.C.:.,.6 este un document specific planificarii calitatii. %l reprezinta o parte importanta din (lanului de asigurarea calitatii. (rezentam in tabelul urmator planul de control calitate verificari si incercari 5(.C.C.:.,.6, in procesul de executie terasamente la lucrarile de drumuri.

47

/.C.C.V.I. /E /ROCES DE E0ECUTIE TERASA1ENTE

ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE #. E0ECUTIA LUCRARILOR DE TRASARE SI 1A$ TERIALI2AREA TRASARII :erificarea picheti' lor de predare pri' mire amplasament lucrare :erificarea concor' dantei dintre speci' ficatiile planselor din proiect si tere' nul natural :erificare trasare lucrare 5 ax, mar' gini amprize, cote etc.6 CAND SE REALI2EA2A CINE REALI2EA2A FRECVEN TA SISTE1 REFEREN$ TIAL INRE3IS$ TRARE

a.

dupa predare amplasament lucrare

seful punctului de lucru

minim o ve' rificare pe sector din lucrare Minim o ve' rificare pe sector din lucrare

procesul verbal de predare ' primire lucr. proiect de executie

'

b.

inainte de ince' perea lucrarilor

seful punctului de lucru

observatii scrise pentru proiectant

c.

in timpul si du' pa desfasura' rea lucrarilor de trasare

topograful santierului res' pectiv seful punctului de lucru

d.

:erificarea reperelor de trasare inafara zonelor de lucru 5materializare repere si inscriptio' nare6 ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE

in timpul si du' pa desfasura' rea lucrarilor de trasare

topograful santierului res' pectiv seful punctului de lucru

minim o verificare dupa trasa' re si per' manent in timpul des' fasurarii lucrarilor minim o verificare dupa trasa' re si per' manent in timpul des' fasurarii lucrarilor FRECVEN TA

profilul in lung si profile tran' sversale din proiect

'

caietul de trasare

'

CAND SE REALI2EA2A

CINE REALI2EA2A

SISTE1 REFEREN$ TIAL

INRE3IS$ TRARE

".

E0ECUTIA LUCRARILOR /RE3ATITOARE :erificarea forme' lor legale pentru scoaterea din cir' cuitul agricol sau forestier al terenuri' lor necesare lucrarilor de terasamente inaintea ince' perii lucrarilor pregatitoare sef santier :erificare pentru fie' care sector aflat in aceasta situatie reglemen' tari legale romanesti

a.

'

48

b.

:erificarea modului de defrisare 5taiere arbori, scoatere ra' dacini, umplere gropi, curatire de resturi vegetale6. :erificarea modului de curatire a stra' tului vegetal 5grosi' me decapata, de' pozitare in afara amprizei drumului6 :erificarea modului de asanare 5pante si adancimi santuri de scurgere a ape' lor6 :erificare existenta materiale explozibi le sau coductori e' lectrici de inalta tensiune, la sectoa' rele de deblee si gropi de imprumut STA<ILIREA A1$ /LASA1ENTULUI 3RO/ILOR DE I1/RU1UT :erificarea confor' mitatii pamantului din groapa de im' prumut

in timpul si du' pa terminarea activitatii de defrisare

sef echipa , respectiv se' ful de punct de lucru

c.

in timpul si du' pa terminarea activitatii de curatire

sef echipa , respectiv se' ful de punct de lucru

d.

dupa realizarea activitatii de asanare inainte de in' ceperea lucra' rilor de sapa' turi

seful punctu lui de lucru

:erificare permanent a cand se luc reaza, si la terminare, pe fiecare sector :erificare (ermanent a cand se luc reaza, si la terminare, pe fiecare sector minim o ve' rificare pe fiecare sec' tor minim o ve' rificare pe fiecare sec' tor

specificatii caiet de sarcini

'

specificatii caiet de sarcini

'

specificatii caiet de sarcini specificatii caiet de sarcini

$ procese verbale de constatare

e.

organe M.$.N. respectiv +enel locale

4.

a.

inainte de obti' nerea aproba' rilor de explua' tare

laborator de specialitate autorizat

ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE b. :erificarea docu' mentelor legale de exploatare E0ECUTIE SEC$ TOR E0/ERI$ 1ENTAL :erificarea dimen' siunilor geometrice a sectorului exp. 5grosimi, latimi si lungimi straturi de pamant 6. :erificarea caracte' risticilor tehnice a

CAND SE REALI2EA2A inaintea ince' perii exploata' rii

CINE REALI2EA2A seful de san' tier,

minim o verificare pe pamant prelevat din diferite locuri pre' stabilite FRECVEN TA - verificare pentru fie' care groapa de imprum.

caiet de sarcini, *)$* 201!B .1

buletine de analiza

SISTE1 REFEREN$ TIAL legislatie specifica

INRE3IS$ TRARE

'

( $

dupa executie sector exp.

seful punctului de lucru tera' samente

minim o verificare pe fiecare strat din sector minim o ve' rificare pe

procedura de lucru

'

b.

inainte de com' pactare

seful punctului de lucru tera'

instructiune de lucru

'

49

c.

d.

6. a.

utilajului de com' pactare. :erificarea gradu' lui de compactare in timpul lucrului pe sector, pina la obti' nerea celui maxim, pe fiecare strat de pamant din sector $naliza rezultatelor si stabilirea para' metrilor de com' pactare. E0ECUTIA LUCRARILOR DE SA/ATURI :erificarea pantelor taluzelor in deblee, gropi imprumut si trepte de infratire

samente in timpul desfa' surarii lucrarilor experimentale laborator de santier

dupa termina' rea lucrarilor experimentale

sef santier

fiecare uti' laj minim o ve' rificare pe fiecare strat dupa un numar de treceri prestabilit minim o analiza

buletin (+-C)-+ emis de un laborator de speciali' tate autori' zat caiet sar' cini

buletine de analiza

proces verbal de analiza

in timpul des' fasurarii lucra' rilor si in faze finale

seful de echipa respectiv seful punctului de lucru

b.

:erificarea pantelor longitudinale, transversale si cote in ax la platforme din sapaturi

c.

:erificarea modului de realizare a fini' sarilor taluzelor si a lucrarilor de scur' gere ape pluviale 5santuri, casiuri 6 ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE TRANS/ORTUL DESCARCAREA SI ASTERNEREA /A1ANTULUI IN RA1<LEE :erificarea starii tehnice a drumului pe care se tran' porta pamantul de la groapa de impru' mut :erificarea umidita' tii stratului suport :erificarea tehnica

dupa termina' rea lucrarilor de sapare in deblee si indepartare pamant vegetal din platforme dupa termina' rea lucrarilor de sapare in deb' lee CAND SE REALI2EA2A

seful punctului de lucru

permanent in timpul desfasurarii lucrarilor si minim o verificare pe fiecare sector in faza finala minim o ve' rificare pe fiecare sec' tor de debleu si platforma strat suport minim o ve' rificare pe fiecare sec' tor de debleu FRECVEN TA

planse cu profile transversa' le din proiectul de executie

planse cu profile transversa' le din proiectul de executie planse cu profile transversa' le din proiectul de executie SISTE1 REFEREN$ TIAL

seful punctului de lucru

CINE REALI2EA2A

INRE3IS$ TRARE

7.

a.

in timpul desfasurarii lucrarilor de transport pamant dupa fiecare ploaie la inceputul

seful punctului de lucru si conducatorii autobasculan' telor laborator de santier sef pct lucru si

minim o verificare la inceputul fiecarei zile de lucru min o verif. la 2// mp. *trat minim o ve'

' buletin (roctor instructiune

b.

buletin analiza

c.

50

a mijloacelor de transport pamant d. :erificarea modului de descarcare si as ternere 5distantele dintre movile, mari' mea lor, etc6 :erificarea unifor' mitatii grosimii, pla' neitatii , pantelor transversale, longi' tudinale a straturilor de pamant asternut E0ECUTIA LUCRARILOR DE CO1/ACTARE :erificarea umidita' tii pamantului aster' nut in straturi :erificarea caracte' risticilor tehnice a utilajului de com' pactare :erificarea modului efectiv de compac' tare 5numar treceri, sens in plan trans' versal, suprapu' neri treceri etc.6 ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE :erificarea gradului de compactare pe straturile suport sistem rutier in deblee , in ramblee pe fiecare strat asternut

fiecarei zile de lucru intimpul desfa' surarii lucrarilor de ramblee

conducatorii auto persoana numita cu urmarirea lucrarilor si seful de echipa seful de echipa terasamente

ificare :erificare permanent a in fiecare sector de executie ramblee minim o verificare pe fiecare sector

de lucru procedura de lucru

e.

dupa asterne' rea fiecarui strat de pa' mint

procedura de lucru .

8. a.

inainte de com' pactare

laborator de santier

b.

la inceputul fiecarei zile de lucru in timpul fieca' rui ciclu de compactare

seful punctului de lucru si me' canicul deser' vent seful de echipa si seful punctu' lui de lucru

minim o ve' rificare la 2// mp pe fiecare strat din sector minim o ve' rificare pe utilaj :erificare permanent a cand se lucreaza FRECVEN TA minim o ve' rificare la 2"/ ml dis' tanta in straturi su' port si minim la 2/// mp in straturi din ramblee,din punctele defavora' bile comp. minim o verificare pe fiecare sector su'

buletin (roctor

buletine de analiza

carte teh' nica utilaj

'

c.

procedura de lucru

CAND SE REALI2EA2A dupa terminarea compactarii

CINE REALI2EA2A laborator de santier

d.

SISTE1 REFEREN$ TIAL #uletin grad ma' xim de compactare (roctor normal sau modificat functie de natura pamantului

INRE3IS$ TRARE buletine de analiza grad de compactare

e.

:erificarea pantelor transversale, longi' tudinale si uniformitatii

dupa compac' tare in faze finale

seful de santier si reprezentan' tul clientului

(rofile transver' sale din proiect

proces ver' bal pentru lucrari ce devin as'

51

suprafetelor

pus recep' tiei in prin' cipalii pi' cheti

executie

cunse

9. a.

E0ECUTIA LUCRARILOR DE FINISARE :erificarea modu' lui de desprindere fragmente de pe taluze si a modu' lui de compactare, suprafatare si pla' neitate taluze E0ECUTIA LUCRARILOR DE /ROTECTIE TE$ RASA1ENTE IN SOLUTIILE* :erificarea latimii si adancimii treptelor de infratire pentru sustinerea paman' tului vegetal :erificarea unifor' mitatii si grosimii stratului de pamint vegetal asternut pe taluze, compactare, imprastiere semin' te, greblare. ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE

dupa termina' rea lucrarilor de terasamente

seful punctului de lucru

minim o ve' rificare pe sectoare de terasamen' te

profile transversa' le din proiect exe' cutie

:.

$ acoperire cu strat ve,etal si insa!an$ tare in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

$ caroia5e din ele!ente pre a)ricate $ caroia5e din i!pletituri seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru

$ plantare puieti $ pereuri din dale de )eton permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala FRECVEN TA permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala

$acoperire cu plase $ casiuri si ri,ole specificatii caiet sar' cini proces verbal pen' tru lucrari ce devin ascunse

a.

b.

in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

specificatii caiet sar' cini

'

CAND SE REALI2EA2A in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

CINE REALI2EA2A seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru

c.

:erificarea modului de imbinare si fi' xare a caroiajelor din beton, planeita' tea lor. :erificarea modului de batere tarusi si mod de impletire nuiele

SISTE1 REFEREN$ TIAL specificatii caiet sar' cini

INRE3IS$ TRARE

'

d.

in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru

specificatii caiet sar' cini

'

e.

:erificarea distan' telor dintre puieti

in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru

specificatii caiet sar' cini

'

52

f.

g.

:erificarea modului de executie pereuri din dale prefabrica' te 5strat nisip, aasezare, rosturi, planeitate, rostuire, fundatie de sprijin :erificarea supra' punerii plaselor si prinderilor in anco' re :erificarea dimen' siunilor geometrice, strat de nisip sub dale, pante de scurgere, etan' seitati la rigole si casiuri.

in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala permanent in executie si minim o verificare pe sector in faza finala

specificatii caiet sar' cini

'

in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru seful de echipa respectiv se' ful punctului de lucru

specificatii caiet sar' cini

'

h.

in timpul si du' pa terminarea lucrarilor

proces verbal pen' tru lucrari ce devin ascunse

#. ". CONTROLUL /ROCESELOR DE E0ECUTIE AL /ODETELOR DALATE 1ONOLITE DIN <ETON AR1AT #.".#. NOTIUNI INTRODUCTIVE (odetele dalate monolite din beton armat sunt constructii executate pe sectoarele de ramblee din cadrul drumurilor. %le au scopul de a proteja drumul impotriva apelor pluviale care pot stagna lateral, in apropierea infrastructurii. ,n majoritatea cazurilor, podetele dalate colectionaza apele de viitura sau faciliteaza intersectia rambleelor cu unele cursuri de ape care au debite mici, sau foarte mici. (ozitionarea in zonele de terasamente si deschiderile podetelor dalate, se realizeaza prin activitatea de proiectare, in baza unor calcule specifice privind situatia hidrografica din zona. $cest tip de podete se numesc dalate deoarece suprastructura lor contine o dala din beton armat asezata pe doua elevatii. Deschiderile podetelor dalate se pot realiza pina la 1 m 5in unele cazuri speciale chiar pana la 1/ m6. ,naltimile lor se aleg functie de debitul apelor ce trebuie

53

colectionate si inaltimea rambleului. Din acest punct de vedere, se intalnesc doua situatii. ,n prima situatie 5fig. 1, a6 imbracamintea rutiera se afla asezata pe dala de beton3 in a doua situatie 5fig. 1, b6 pe dala de beton se afla asezata o portiune de rambleu 5podetul este inglobat in rambleu6. Din puncte de vedere constructiv, podetele dalate contin urmatoarele parti tehnice distincte 5vezi figurile 2 , , !6. ' suprastructura 5dala din beton, imbracaminte, coronamentele63 ' infrastructura 5 elevatiile, si fundatiile acestora63 ' aripi laterale pentru protectie rambleu 5doua perechi, in majoritatea cazurilor, simerice fata de axa drumului63 ' amenajari pentru protectia albiei de sub podet 5pereere zona amonte si aval, executie zona pentru decantare6. Dimensionarea , stabilirea claselor de beton si alcatuirea armaturilor pentru toate elementele din beton armat, prezentate mai sus, se realizeaza in faza de proiectare, avandu'se la baza urmatoarele cerinte minime4 ' functionalitate 5evacuarea rapida si totala a apelor, imposibilitatea de colmatare63 ' stabilitate si rezistenta in timp pe toata perioada de exploatare3 ' posibilitati de verificare si interventii pentru intretineri curente 5curatare in caz de infundare cu materiale aluvionare sau defectiuni la suprastruc' tura6. (odetele dalate se executa pe drumuri noi, sau pe cele existente in cazul aparitiei unor necesitati impuse de transformarea aspectului hidrologic din zona. ,n primul caz, podetele dalate se executa inaintea executiei rambleului, iar in al doile caz situatia impune sapaturi in rambleu pina la cotele de fundare podet. ,n ambele cazuri, fundarea podetelor dalate se realizeza in straturile bune pentru fundare. a b

54

FI3URA # 8undatiile elevatiilor podetelor dalate, cat si a aripilor laterale de protectie, sunt de forma dreptunghilara, avand dimensiunile impuse din considerente de stabilitate si rezistenta. *unt executate din beton simplu clasa minima fiind #c 1". %levatiile sunt de obicei de forma paralelipipedica avand lungimile egale cu cele ale fundatiilor, inaltimile sunt impuse de inaltimea podetului, iar grosimile lor rezulta din calcule pentru stabilitate . %le sunt realizate din beton armat, marca minima fiind #c 2/. Dala podetului este de forma paralelipipedica avand latimea impusa de latimea platformei drumului si lungimea impusa de deschiderea podetului. =rosimea se stabileste din considerente de stabilitate si rezistenta in timp, sub actiunea sarcinior statice si dinamice. %ste realizata din beton armat marca minima fiind #c /. $ripile laterale de protectie sunt de forma trapezoidala, dimensiunile lor fiind in functie de inaltimea podetului si panta taluzelor. *unt asezate in mod simetric fata de axa podetului, sub un unghiuri minime de !" /. ,n unele cazuri, pot fi si perpendiculare pe axa podetului. *unt executate din beton armat, clasa minima fiind #c 2/.
aripa laterala amenajare in amonte podet 5pereu din dale beton, etc.6

<

coronament

inbracaminte rutiera

55

camera de decantare

amenajare in aval podet 5pereu din dale beton, etc.6

<

FI3URA " sectiunea A $ A

dala podet imbracaminte coronament straturi din sistem rutier

rambleu

elevatii

rambleu

teren de fundatie

fundatie

FI3URA 4 sectiunea < $ <

aripa laterala coronament imbracaminte dala podet elevatie

56

amenajare albie amonte

fundatie

amenajare albie aval

camera decantare

FI3URA ( $menajarile de protectie, in amonte si aval podete, sunt realizate prin pereerea albiei, de obicei, cu dale prefabricate, sau monolite. (ortiunile amenajate sunt realizate in baza unor considerente de protectie a podetelor. ,n zona aval, imediat la iesirea apei de sub podet, se realizeaza camera de decantare. $ceasta are o forma paralelipipedica , cu baza dreptunghiulara. ,naltimea ei este realizata avand la baza considerente privind cantitatile de material ce pot fi transportate de ape si modul de curatire. De obicei are latimea egala cu latimea podetului. %ste captusita cu beton. Coronamentele sunt executate din beton armat marca minim #c 1", au lungimile egale cu lungimea totala a podetului. %le marcheaza podetul in peisajul rutier. $u inaltimi variabile, avandu'se in vedere considerente de protectie si vizibilitate. Nu sunt vizibile la podetele excutate in solutia b, fig.1. ,mbracamintea pe podete, este o continuare a stratului de uzura din imbracamintea sistemul rutier al drumului pe care se afla podetul. ,nainte de asternerea imbracamintii 5vezi fig. 1 a 6, pe dala se executa o hidroizolatie, adoptandu'se diferite solutii tehnice 5straturi de bitum in alternanta cu cele de carton, sau alte materiale specifice6. (e toate suprafetele de beton verticale si orizontale, care intra in contact cu pamantul, se realizeaza hidroizolatie constand din aplicarea unui strat de bitum fierbinte. ;a podetele executate in curbe, panta necesara amenajarii in plan vertical cat si supralargirea lui se realizeaza prin elevatii. ,n mod obigatoriu suprafata betonului fundatiilor de sub podete 5fundul podetelor6 pe care circula apele, se va realiza cu o panta minima de 1 A, in sensul aval.

57

(entru a intelege in totalitate succintele elemente tehnice prezentate mai sus, analizati cu atentie figurile 2 , , !. #.".". /RE2ENTAREA /ROCESULUI TE=NOLO3IC (rocesul de executie al podetelor dalate, cuprinde activitati si resurse, aflate intr'o permanenta interdependenta, in timpul desfasurarii lui. +esursele necesare desfasurarii procesului sunt4 forta de munca, materialele, echipamentele mecanice de executie, de verificari incercari si documentatia tehnica de excutie referentiala. +esursele umane, sunt reprezentate de echipe specializate 5dulgherie, fierari, betonisti etc.6, mecanici utilaje si dispozitive mecanice, cat si personal de coordonare si de conducere a diferitor activitati specifice. 8iecare societate specializata in executia acestor genuri de lucrari, alege si dimensioneaza resursele umane in functie de conditiile tehnice si naturale existente in zonele unde se afala aceste lucrari, nivelul de calitate necesar de realizat si volumul lucrarilor ce trebuie executate. +esursele materiale, sunt reprezentate de materialele specifice folosite, acestea fiind4 elemente de cofrare, otel beton, betoane de diferite clase, prefabricate din beton armat, betoane asfaltice, etc. +esursele de echipamente, sunt reprezentate de totalitatea utilajelor, dispozitivelor mecanice 5de sapat fundatii, betonat, etc.6 cat si echipamentele specifice de verificari , incercari in situu si de laborator. +ealizarea conforma a procesului de executie podete dalate, este influentata in mare masura de calitatea acestor resurse si nu in ultimul rand de managementul calitatii realizat de conducerile acestor societati. +esursele de documentatie tehnica, sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, normative si standarde specifice adoptate de clienti. ,n aceasta categorie se considera cuprinse si procedurile tehnice, operationale , instructiunile de lucru. $tat resursele cat si activitatile specifice de executiei, trebuie sa fie conforme unor conditii specificate prin sistemele referentiale impuse de clienti 5proiecte caiete de sarcini, standarde normative etc6. Conformitatea principalelor resurse materiale si mecanice folosite la executia podetelor dalate, sunt prezentate in lucrarea ,, Conformitatea resurselor materiale si mecanice in executia lucrarilor de drumuri poduri si cai ferate ,,. (rocesul de executie podete dalate se deruleaza printr'o serie de activitati specifice, desfasurate in mod cronologic. $ceste activitati sunt prezentate, in mod succint, in continuarea lucrarii.

58

#. Executia lucrarilor de predare $ pri!ire a!plasa!ent lucrare& trasarea si !ateriali-area principalelor ele!ente (rin actiunea de predare primire, clientul lucrarii preda amplasamentul lucrarii. (redarea amplasamentului consta in materializarea axului si centrului podetului prin trei picheti succesivi 5vezi fig. "6. De asemenea in zona de lucru se stabileste si se materializeaza printr'o borna fixa sigura si definitiva, reperul de nivelment. Dupa realizarea acestei activitati se incheie in prezenta reprezentantilor clientului si executantului, procesul verbal de predare ' primire amplasament lucrare. $ctivitatea de trasare a lucrarii, consta in stabilirea centrelor celor doua elevatii, in prima faza, dupa care se stabilesc directiile axelor acestora. Materializarea trasarii se realizeaza prin baterea unor picheti in locurile ce marcheaza centrele elevatiilor, dupa care se materializeaza fiecare directie, prin doua borne laterale, scoase din zona lucrarii, dreapta si stanga. 8iecare borna se protejeaza pentru a putea exista pana in faza finala a lucrarilor. De asemenea, pe borne se scriu si distantele pana la centrele elevatiilor, pentru ca acestea sa fie usor de reconstituit in timpul desfasurarii lucrarilor. 5vezi fig. "6. Dupa terminarea lucrarilor de trasare si materializare a trasarii, se intocmeste caietul de trasare. $ctivitatea de trasare este realizata de topometristul lucrarii, sau seful punctului de lucru, in prezenta sefului de echipa executie podete.

borna pentru reper de nivel borne materializare directii centre elevatii

picheti predare ' primire amplasament lucrare

ax podet

borne materializare directii centre elevatii

59

FI3URA 6 ". Executia undatiilor %xecutia fudatiilor podetelor dalate, este prima si una ditre cele mai importante activitati. %a cuprinde operatii complexe cum sunt4 sapaturi, cofrari, si betonari. %tapele specifice executiei fundatiilor podetelor dalate, sunt prezentate in continuare. a. Executia lucrarilor de sapatura pentru undatie $ctivitatea incepe cu trasarea contururilor sapaturilor. ,n prima faza se traseaza pe terenul natural conturul fundatiei elevatiilor, porninduse de la fixarea centrului acesteia. )rasarea se materializeaza prin patru tarusi stabiliti cu ajutorul echerelor 5vezi fig. 16 Cunoscandu'se cota de fundare proiectata si cota terenului natural din zona, se poate calcula inaltimea de sapatura ce trebuie realizata. $flandu' se aceasta, se calculeaza apoi, pentru fiecare dimesiune a fundatiei proiectata 5latime si lungime6, cu cat se vor mari acestea pe suprafata terenului natural, avandu'se in vedere panta 2B a taluzului ce trebuie realizata in sapatura. $stfel se va trasa conturul de la care se va porni sapatura, la suprafata terenului, incat ajungandu'se la cota finala, sa se obtina dimensiunile fundatiei proiectate. ;a trasarea conturului de la suprafata terenului natural, se va lua in calcul si distantele necesare pentru cofrare 5asezare cofrag si circulatie in jurul acestuia in procesele de executie6. Conturul se va materializa prin patru picheti. 5vezi figura 16. )rasarea fundatiilor aripilor intoase, se realizeaza in acelasi mod. ,n majoritatea cazurilor, sapaturile pentru fundatia elevatiilor, se executa mecanizat in trepte, cu ajutorul excavatoarelor. (amantul rezultat, se depoziteaza in vecinatatea zonei de lucru, la lucrarile noi 5unde nu exista inca rambleul executat6, sau se incarca in autobasculante si se transporta in afara zonei de lucru, la lucrari executate in ramblee existente. *apaturile aripilor laterale, se executa manual sau mecanizat, functie de adancimea de fundare. ,n cazul sapaturii mecanizate se foloseste de obicei un excavator cu cupa ingusta, folosita la saparea santurilor. Dupa ce se aunge la cota proiectata, se realizeaza suprafatarea si planeitatea stratului de baza pe care se va sprijini fundatia podetului. Cota de fundare se verifica cu ajutorul reperului de nivel din apropierea lucrarii. 9rmeaza apoi activitatea de compactare a stratului suport,

60

realizata cu ajutorul placilor vibratoare, pana la gradul de compactare de 1// A. Dupa terminarea acestor activitati, se convoaca organul ,nspectiei in Constructii si dirigintele lucrarii, pentru a se realiza faza determinanta pentru receptia cotei de fundatie a podetului. +ezultatele sunt documentate prin procesul verbal de lucrari ascunse si faza determinanta, incheiat cu aceasta ocazie.

A
contur sapatura fundatii la cota teren natural

ax fundatie

contur sapatura fundatii la cota proiect

sectiunea A $ A
contur sapatura fundatie la cota teren

2B

2B

taluz sapatura

61

contur sapatura fundatie la cota proiect

FI3URA 7

). Executia co rarii undatiilor $ctivitatea de cofrare a fundatiilor podetelor dalate se realizeaza in urmatoarele faze distincte4 ' trasarea fundatiilor3 ' montarea elementelor de cofrare3 ' legarea si sprijinirea cofrajului3 ' tratarea cofrajului cu decofrol. ,naintea trasarii fundatilor, intreaga suprafata a sapaturii, este acoperita cu un strat de aprox 1/ cm grosime, de beton clasa #c 1/, in scopul uniformizarii si facilitarii executiei in conditii optime a lucrarilor de montare cofraj. *uprafata betonului se va realiza la cota de fundare. ;ucrarile de trasare se pot demara imediat dupa doua sau trei zile de la turnarea betonului si constau, la inceput, in trasarea centrului de simetrie a podetului, pe suprafata suport. )rasarea centrului fundatiei elevatiilor se realizeaza cu ajutorul aparatelor optice de trasare, prin reconstituire celor doua axe, axa longitudinala drumului si axa podetului. $ceste axe se vor materializa pe suprafata suport prin intinderea unor sarme sau sfori de trasare. Dupa aceasta activitate, se marcheaza pe cele doua sarme sau sfori de trasare, dimensiunile fundatiei in axe. Colturile se stabilesc cu ajutorul echerelor de trasare si se materializeaza prin cuie de metal, batute in beton, sau semne realizate cu vopsea. Dupa materializarea colturilor se traseaza cu vopsea conturul fundatiei. )rasarea fundatiilor aripilor laterale incepe mai intai cu trasarea axelor lor, dupa care urmeaza contururile, materializarea lor, facandu'se in acelasi mod. ;a baza trasarii se afla ca sistem referential plansa de trasare din proiectul de executie. Montarea elementelor de cofrare se realizeaza functie de tipul si marimea acestora. ;a montarea primului rand, in contact cu stratul suport, elementele se vor aseza in afara liniei de trasare, incat aceasta sa se poata vedea dupa montare. *e va acorda o deosebita atentie, solidarizarii elementelor de cofrare intre acestea, pentru a impidica deformarea cofrajului pe suprafata. De asemenea, toate imbinarile care prezinta pericolul curgerii laptelui de ciment, se colmateaza cu chit sau aplicare benzi adezive, fasii de tabla batuta in cuisoare. (e ultimul rand de panouri 5partea superioara a cofrajului6 se traseaza cu creionul conturul superior al

62

fundatiei. ;a trasarea ei se va avea in vedere si panta de scurgere a apelor de sub podet. 5directia perpendiculara pe deschiderea podetului6. ;egarea cofrajului se realizeaza prin interiorul lui cu sarma, diametrul de 1 sau 1/ mm. ,n acest sens, pe lateral si directia lunga, se aseaza tevi metalice de diferite profile, peste care se trece si strange sarma de legare. ;egarea se realizeaza progresiv, de la baza cofrajului spre partea superioara. Dupa legare, cofrajul se sprijina in lateral, cu ajutorul unor spraituri, executate din manele, sau tevi din tabla etc. )ratarea cofrajului, este recomandat a se realiza inaintea betonarii. Materialele specifice sunt decofrolul si alte materiale minerale sau organice. *uprafetele de cofraj trebuie tratate uniform, pana la imbibare. Dupa terminarea lucrarilor de cofrare seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarii 5reprezentantul clientului6 receptioneaza lucrarea si se incheie procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. c. Executia )etonarii undatiilor $ctivitatea de betonare a fundatiilor podetului dalat, se realizeaza in urmatoarele etape4 ' pregatirea betonarii3 ' betonarea3 ' tratarea betonului dupa turnare3 ' decofrarea. (regatirea betonarii este activitatea prin care se realizeaza curatarea stratului suport, udarea din abundenta a cofrajului cu apa, amenajarea si punerea in functiune a mijloacelor mecanice de betonare 5vibratoare, de adancime, bene de betonare, uluce jgeaburi acolo unde este cazul6. Curatarea stratului suport de impuritati, se realizeaza prin spalare cu apa, si suflare cu aer. (regatirea mijloacelor mecanice se realizeaza functie de adancimea si accesul mjlocului de transport la cofraj. $tunci cand accesul la cofraj este anevoios si mijlocul de transport nu se poate apropia, se poate folosi benele de betonare manevrate de macarale. ,n cazul cand cofrajul este la adancime mare fata de suprafata de pe care se betoneaza, se pot monta uluce sau jgheaburi de betonare. #etonarea efectiva a fundatiilor podetului, se realizeaza asternand betonul in straturi orizontale succesive. Dupa asternerea fiecarui strat se realizeaza vibrarea betonului, cu ajutorul vibratoarelor de adancime cu buterola. ,n timpul vibrarii buterola se introduce succesiv la distante de pana la 2/ cm distanta , patrunzind si in stratul turnat anterior. Dupa ce se ajunge la cota superioara, suprafata betonului se uniformizeaza si se suprafateaza. - deosebita atentie, in timpul betonarii, trebuie acordata ancorelor de fier beton care vor realiza legatura cu elevatiile podetului 5daca acestea sunt prevazute prin proiectul de executie6.

63

Dupa betonare, suprafata de beton proaspat este acoperita 5fara a o atinge6, cu umbrare in zile calduroase, pana la inceperea intaririi betonului, dupa care urmeaza umezirea timp de minimum 2 zile. Dupa o zi de la turnare, se pot demonta elementele de sprijinire si legaturile cofrajului, astfel permitand apei sa intre si pe langa cofraj pe partile laterale ale fundatiei. ,n cazul cand betonarea se executa pe timp friguros este necesar a se asigura in jurul cofrajului temperatura minima de D " / C, in timpul betonarii si pana la inceputul prizei betonului. ,n acest sens, se vor aplica masuri tehnice specifice 5executie incinte incalzite, acoperire cu materiale pentru protectie termica etc.6. Decofrarea fundatiilor podetului se poate realiza in totalitate dupa " sau 1 zile de la turnarea betonului. $ctivitatea consta in indepartarea totala a elementelor de cofrare. ,n timpul derularii activitatii trebuie avut in vedere mentinerea intacta a tuturor muchiilor. Dupa terminarea activitatii seful de lot, impreuna cu dirigintele lucrarii, realizeaza receptia suprafetelor laterale ale fundatiei si intocmesc procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. ". Executia elevatiilor si aripilor laterale %levatiile si aripile laterale se executa imediat dupa executia fundatiilor. (entru realizarea conformitatii privind stabilitatea si rezistenta in timp a intregii structuri si datorita faptului ca aripile laterale sunt o continuare a elevatiilor in zona taluzelor rambleelor, aceste elemente trebuie sa se execute impreuna. 8azele executiei, sunt prezentate in continuare. a. Executia trasarii elevetiilor si aripilor laterale $ctivitatea de trasare a elevatiilor podetului, consta in trasarea axelor de simetrie ale acestora, urmata apoi de conturarea marginilor. )rasarea axelor de simetrie se realizeaza prin reperele de trasare, montate lateral pentru fiecare elevatie si axa longitudina a podetului, reconstituita prin pichetii stabiliti in activitatea de predare primire amplasament lucrare. 5vezi figura 26. Coborarea directiilor celor doua axe de simetrie, la nivelul fundatiei, se realizeaza cu ajutoru teodolitului sau prin mijloace clasice 5intindere de sfori de trasare, coborare puncte cu ajutorul firului cu plumb etc.6. $xele celor doua elevatii, se materializeaza prin intinderea a doua sarme sau sfori de trasare. (e ele se marcheaza , mai intai centrele de simetrie 5intersectiile dintre axele de simetrie 6 apoi marginile, dupa care cu ajutorul echerelor se stabilesc colturile. %le se materializeaza prin baterea unor cuie de metal sau realizarea unor semne cu vopsea.

64

Conturul elevatiilor, se materializeaza prin linii trasate cu creionul sau cu vopsea, pe suprafata betonului fundatiei. )rasarea aripilor laterale, incepe cu trasarea axelor lor de simetrie, sub unghiul prevazut in plan cofraj. Dupa trasarea acestor axe, se marcheaza contururile, in acelasi mod 5vezi fig. 26.

contur aripa laterala

ax aripa laterala

reperi trasare axe elevatii

fundatii

pichet trasare ax podet

margini elevatii

pichet trasare ax podet

centre simetrie elevatii

contur elevatii

fundatii

FI3URA 8 ). Executia ar!arii elevatiilor si aripilor laterale $ctivitatea de armare se executa inaintea activitatii de cofrare deoarece elevatiile si apirile laterale sunt elemente de beton considerate inguste, fapt pentru care acest lucru duce la desfasurarea foarte anevoioasa sau chiar imposibile a acestei activitati dupa incheierea cofrajului. $ctivitatea se desfasoara in urmatoarele etape succesive4 ' fasonarea armaturii3 ' montarea si legarea armaturiilor. 8asonarea armaturii, se realizeaza avand ca sistem referential plansa de armare elevatii. ,n desfasurarea acestei etape se taie otelul beton pe categorii de armatura 5 tipuri si diametre6 la lungimile prevazute in tabelul de armaturi din plansa. - deosebita atentie trebuie sa se acorde intinderii

65

armaturii 5pentru diametrele mici pina la 1/ mm6 si indoirii conforme a ciocurilor. $rmaturile fasonate se aseaza in zona elevatiilor, in legaturi, pe categorii si in ordinea montarii. Montarea armaturii consta in asezarea tuturor barelor verticale, etrierilor si barelor orizontale, in contururile elevatiilor. ,n desfasurarea activitatii se afla , ca sistem referential, plansa de armare elevatii. *e monteaza in prima faza armaturile de la colturi apoi etrierii, dupa care urmeaza montarea celorlalte bare verticale si orizontale. - deosebita atentie trebuie acordata respectarii distantelor dintre armaturi si in mod special respectarii acoperirii cu beton. ;a suprafetele de beton in contact cu pamantul, acoperirea cu beton trebuie sa fie de cel putin " cm. Distantierii de la partea inferioara se confectioneaza din mortar. %ste interzis a se folosi, indiferent de zona, distantieri metalici. ;egarea armaturilor se realizeaza concomitent cu montarea. ;egaturile trebuie realizate la fiecare intersectie, pe primele doua randuri de pe conturul elevatiilor si in sah pe restul campurilor. ;egarea barelor se realizeaza cu sarma neagra de 1," mm, in cruce, prin fixate, incat armaturile sa nu se deplaseze intre ele in timpul betonarii. c. Executia co rarii elevatiilor si aripilor laterale Cofrarea elevatiilor si aripilor laterale, cuprinde urmatoarele etape4 ' tratarea cu decofrol si montarea elementelor de cofrare3 ' legarea si solidarizarea cofrajului. ,ntrucat nu exista posibilitatea ca dupa executie cofrajul sa fie tratat cu decofrol datorita armaturii, elementele de cofrare se trateaza separat inainte de montare cu decofrol sau un material similar. Montarea elementelor de cofrare, se realizeaza functie de tipul si marimea acestora. %le pot fi din lemn sau din metal. ;a montarea primului rand, in contact cu stratul suport, elementele se vor aseza inafara liniei de trasare, incat aceasta sa se poata vedea dupa montare. *e va acorda o deosebita atentie solidarizarii elementelor de cofrare intre ele, pentru a impiedica deformarea cofrajului pe suprafata. De asemenea, toate imbinarile care prezinta pericolul curgerii laptelui de ciment, se colmateaza cu chit, aplicare benzi adezive sau fasii de tabla batuta in cuisoare. (e ultimul rand de panouri 5partea superioara a cofrajului6 se traseaza cu creionul conturul superior al elevatiei. - deosebita atentie trebuie acordata realizarii acoperirii cu beton. (entru a se asigura distanta necesara, in anumute locuri pe suprafetele laterale, se por monta distantieri din mortar sau material plastic. ;egarea cofrajului se realizeaza prin interiorul lui, cu sarma diametrul de 1 sau 1/ mm. ,n acest sens, pe lateral directia lunga, se aseaza tevi metalice de diferite profile, peste care se trece si strange sarma de legare.

66

;egarea se realizeaza progresiv, de la baza cofrajului spre partea superioara, incat in timpul turnarii betonului si dupa turnare, sa nu apara deformatii locale 5burdusiri ale cofrajului6, in special la baza unde impingerea laterala a betonului are valoare maxima. Dupa legare cograjul se sprijina in lateral cu ajutorul unor spraituri executate din manele sau tevi din tabla etc. $ceasta solutie de legare este valabila in cazul folosirii elementelor de cofrare din lemn. ,n cazul folosirii elementelor de cofrare metalice, prin constructia lor, acestea sunt prevazute cu elemente de solidarizare si cu margini care se imbina prin suruburi. ,n acest caz trebuie montate suruburi la dimensiunile prevazute, in toate gaurile, dupa care urmeaza strangerea lor pana la disparitia rosturilor de imbinare. Dupa terminarea lucrarilor de armare si cofrare, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor 5reprezentantul clientului6, receptioneaza lucrarea si se incheie procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. d. Executia )etonarii elevatiilor si aripilor laterale de protectie $ctivitatea de betonare a elevatiilor si aripilor laterale, se realizeaza in urmatoarele etape4 ' pregatirea betonarii3 ' betonarea3 ' tratarea betonului dupa turnare3 ' decofrarea. (regatirea betonarii este activitatea prin care se realizeaza, curatarea stratului suport 5la nivelul fundatiei6, udarea din abundenta a cofrajului cu apa, amenajarea si punerea in functiune a mijloacelor mecanice de betonare 5vibratoare, de adancime, bene de betonare etc.6. Curatarea stratului suport de impuritati se realizeaza prin spalare cu apa si suflare cu aer. Deoarece in majoritatea cazurilor accesul la cofraje este anevoios si mijlocul de transport beton nu se poate apropia, se folosesc benele de betonare manevrate de macarale. #enele trebuie sa fie curate si udate cu apa, inainte de a fi folosite. #etonarea efectiva a elevatiilor si aripilor laterale, la podetele dalate, se realizeaza asternand betonul in straturi orizontale succesive. ,n cazul cand accesul betonului pe la partea superioara este anevoios, se poate demonta o serie de bare din otel beton, pentru a crea locuri de introducere a betonului. Dupa asternerea fiecarui strat, se realizeaza vibrarea cu ajutorul vibratoarelor de adancime cu buterola. ,n timpul vibrarii, buterola se introduce succesiv la distante de pana la 2/ cm, patrunzind si in stratul turnat anterior. %ste interzis a se atinge armatura cu buterola vibratorului, in procesul de vibrare. Dupa ce se ajunge la cota superioara, suprafata betonului se uniformizeaza si se suprafateaza.

67

,n cazul cand betonarea se executa pe timp friguros, este necesar a se asigura in jurul cofrajului temperatura minima de D " / C, in timpul betonarii si pana la inceputul prizei betonului. ,n acest sens, se vor aplica masuri tehnice specifice 5executie incinte incalzite, acoperire cu materiale pentru protectie termica etc.6. Dupa betonare, suprafata de beton proaspat de la partea superioara, se acopera 5fara a o atinge6 cu umbrare, in zile calduroase, pana la inceperea intaririi betonului, dupa care urmeaza umezirea timp de minimum 2 zile. Dupa o zi se pot demonta elementele de sprijinire si legaturile cofrajului astfel permitand apei sa intre in partile laterale ale elevatiilor si aripilor laterale. ,n cazul folosirii cofrajelor metalice este necesar slabirea tuturor suruburilor imediat dupa inceperea intaririi betonului 5aproxmativ dupa 1 pana la . ore6. ,n caz contrar elementele de cofraj metalice se desprind foarte greu de pe suprafetele betonului intarit. Decofrarea elevatiilor si aripilor laterale ale podetului, se poate realiza in totalitate dupa 1 sau 2 zile de la turnarea betonului. $ctivitatea consta in indepartarea in totalitate a elementelor de cofrare. ,n timpul derularii activitatii trebuie avut in vedere mentinerea intacta a tuturor muchiilor. Dupa decofrare, pe toate suprafetele cu fata vazuta, se taie toate sarmele de legare cofraj, la nivelul betonului. Dupa terminarea activitatii seful de santier realizeaza receptia suprafetelor impreuna cu dirigintele lucrarii 5reprezentantul clientului6 si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. 4. Executia lucrarilor de +idroi-olatie prin acoperire cu pelicule i!per!ea)ile Dupa maturizarea betonului, in spatele elevatiilor si aripilor laterale le si pe dala de beton, la podetele inglobate total in corpul rambleului 5vezi fig 1 b6, se realizeaza hidroizolatia. $cesta consta in asternerea unui strat dintr'un material impermeabil care, in majoritatea cazurilor este bitum de tipul D !/B1/, specific pentru hidroizolatii. %xecutia impune, mai intai, topirea si incalzirea bitumului pana la temperatura de aprox. 1"/ / C, in preajma lucrarii, sau aducerea lui in stare incalzita, dupa care urmeaza asternerea pe suprafetele de beton. ,ntrucat suprafetele sunt , in majoritatea lor, verticale 5exceptie facand dala de beton atunci cand este cazul6, asternerea este anevoioasa. %a se poate realiza manual, prin aruncare cu canciocul, sau mecanizat, prin pulverizarea cu ajutorul unui dispozitiv special. %ste recomandata a doua solutie tehnica, datorita realizarii unei lucrari conforme si economie de material. $sternerea se realizeaza in minim doua straturi, uniforme pe intregile suprafete de beton.

68

Dupa realizarea lucrarilor de hidroizolatie, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia pe faza si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. Dupa incheierea lucrarilor de hidroizolatie, in spatele elevatiilor se executa o zidarie din piatra bruta, care are rolul de a reduce impingerea pamantului si a drena apa la parte inferioara a elevatiilor si aripilor intoarse. ,n majoritatea cazurilor, aceasta zidarie se ralizeaza concomitent cu executia terasamentului. 6. Executia dalei podetului Dala podetului, reprezinta principalul element de rezistenta, care asigura lucrarii stabilitate si rezistenta in timp. %xecutia ei impune fazele prezentate in continuare. a. Co rarea dalei Dala podetului se cofreaza din elemente de cofrare de lemn sau metal. (entru a se sustine intregul cofraj, implicit betonul proaspat, este necesar a se construi pe fundatie un esafodaj, din lemn sau metal. ,n anumite cazuri, cand sunt conditii tehnice asigurate, se poate realiza un sistem de sustinere a cofrajului pe la partea superioara, acesta sprijinandu'se in lateral pe ramblee 5cazul este specific la executia unor podete pe ramblee existente6. Modul de alegere si dimensionare a elementelor de sustinere longitudinale cat si transversale, ramane la latitudinea si experienta executantului, avandu'se in vedere si posibilitatile de asigurare cu materialele necesare. ,n ambele cazuri trebuie executata mai intai o podina peste care se vor aseza elementele de cofrare. Cu ajutorul podinei, se vor crea si pantele necesare, transversala sau longitudinala, in cazuri cand sunt prevazute a se realiza. De asemenea, podina trebuie dimensionata si pentru circulatia oamenilor, care participa la executia betonarii. %lementele de cofrare orizontale 5suport pentru betonul proaspat6 , trebuie realizate etans pentru a impiedica curgerea laptelui de ciment. (entru realizarea etanseitatii, zonele de imbinare pot fi chituite, acoperite cu banda adeziva, sau fasie de tabla batuta in cuisoare. ). Ar!area dalei $rmarea dalei podetului dalat, se desfasoara in etapele urmatoare4 ' fasonarea armaturii3 ' montarea si legarea armaturii.

69

8asonarea armaturii se realizeaza avand ca sistem referential plansa de armare dala podet. ,n desfasurarea acestei etape se taie otelul beton pe categorii de armatura 5 tipuri si diametre6, la lungimile prevazute in tabelul de armaturi din plansa. - deosebita atentie trebuie sa se acorde, intinderii armaturii 5pentru diametrele mici sau pana la 1/ mm6 si indoirii conforme a ciocurilor. $rmaturile fasonate se aseaza in legaturi, pe categorii si in ordinea montarii. Montarea armaturii, consta in asezarea barelor pe doua randuri si a etrierilor in pozitiile si la distantele specificate in plansa de armare. *e monteaza, in prima faza, armatura de la partea inferioara a dalei, dupa care urmeaza montarea etrierilor si a randului de armatura de la partea superioara. - deosebita atentie trebuie acordata respectarii distantelor dintre armaturi si in mod special, respectarii acoperirii cu beton la partea inferioara a dalei. ,n acest sens, pentru aceste categorii de elemente acoperirea cu beton trebuie sa fie de cel putin 2," cm. $coperirea cu beton este realizata prin distantieri realizati din mortar sau material plastic. %ste interzis a se folosi distantieri metalici. Distantierii se aseaza la distante apreciabile, incat in faza finala, sa nu existe bare de armatura apropiate de cofraj la mai putin de 2," cm. ;egarea armaturilor, se realizeaza concomitent cu montarea. ;egaturile trebuie realizate la fiecare intersectie pe primele doua randuri de pe conturul placii si in sah, pe restul suprafetei. ;egarea barelor se realizeaza cu sarma neagra de 1," mm, in cruce, bine fixate, incat armaturile sa nu se deplaseze intre ele in timpul betonarii. Dupa terminarea lucrarilor de armare, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor 5reprezentantul clientului6, receptioneaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru cofrare armare dala podet. c. <etonarea dalei $ctivitatea de betonare a dale podetului, se realizeaza in urmatoarele etape4 ' pregatirea betonarii3 ' betonarea3 ' tratarea betonului dupa turnare3 ' decofrarea. (regatirea betonarii, este activitatea prin care se realizeaza, curatarea si udarea din abundenta a cofrajului cu apa, amenajarea si punerea in functiune a mijloacelor mecanice de betonare 5vibratoare, cu placa de vibrare, bene de betonare etc.6. Curatarea stratului suport de impuritati, se realizeaza prin spalare cu apa si suflare cu aer. Deoarece in majoritatea cazurilor accesul la cofraje este anevoios si mijlocul de transport beton nu

70

se poate apropia si descarca in mod direct, se folosesc benele de betonare manevrate de macarale. #enele trebuie sa fi curate si udate cu apa inainte de a fi folosite. #etonarea efectiva a dalelor de la podetele dalate, se realizeaza asternand betonul in doua straturi succesive. $vand in vedere dimensiunea relativ mica in inaltime 5grosime dala6, dupa asternerea betonului, se realizeaza vibrarea, pe suprafata betonului, cu placa de vibrare, pe sectoare. ,n timpul vibrarii placa de vibrare se aseaza succesiv la distante apreciabile, pana cand deasupra betonului apare laptele de ciment. Dupa vibrare, pe suprafata betonului proaspat, se realizeaza planeitatea cu ajutorul unei rigle de lemn. %ste recomandat ca in timpul desfasurarii activitatii, rigla de lemn sa se sprijine pe marginile cofrajului, in sensul transversal. ,n timpul betonarii betonisti nu trebuie sa calce pe armaturi, in acest sens se realizeaza podine din dulapi de lemn, pe suprafata armaturii. ,n cazul cand betonarea se executa pe timp friguros, este necesar a se asigura in jurul cofrajului temperatura minima de D " / C, in timpul betonarii si minim pana la inceputul prizei betonului. ,n acest sens, se vor aplica masuri tehnice specifice 5executie incinte incalzite, acoperire cu materiale pentru protectie termica imediat dupa betonare, apa folosita la fabricarea betonului trebuie sa fie calda, etc.6. Dupa betonare, suprafata de beton proaspat este acoperita 5fara a o atinge6, cu umbrare in zile calduroase, pana la inceperea intaririi betonului, dupa care urmeaza umezirea timp de minimum 2 zile. (entru a mentine umiditatea, cat mai mult timp deasupra suprafetei, este recomandat ca dala sa se acopere cu un strat de minim ! cm de nisip fractiune maxima pina la 1 mm, dupa care urmeaza umezire lui, timp de 2 zile. $sternerea nisipului se poate realiza numai dupa inceperea intaririi betonului. Decofrarea dalei podetului se poate realiza numai dupa 2. zile de la betonare. $ctivitatea consta in indepartarea in totalitate a elementelor de sustinere si cofrare, de la partea inferioara si de pe cele laterale. ,n timpul derularii activitatii trebuie avut in vedere mentinerea intacta a tuturor muchiilor. Dupa decofrare, pe suprafetele cu fata vazuta de la nivelul betonului, se taie toate sarmele de legare cofraj. 7. Executia corona!entelor podetului Coronamentele sunt structurile de beton, sub forma dreptunghiulara, asezate la suprafata podetului, prin ele semnalizandu' se existenta lui,. ,n cazul podetelor cu lungimi apreciabile 5peste " sau 1 m lungime6, ele se pot inlocui cu parapete din beton sau metal.

71

Dimensiunile geometrice ale coronamentelor sunt prezentate in proiectul de executie. %xecutia lor se desfasoara in urmatoarele etape4 ' cofrare3 ' armare3 ' betonare. Cofrarea se realizeaza din elemente de cofrare metalice sau din lemn 5panouri tego, scinduri etc.6. Modul efectiv de realizare este similar cu cel prezentat la punctul c 5executia cofrarii elevatiilor si aripilor laterale6. $rmatura care se realizeaza in coronamente, consta dintr'un cadru de armatura, montat in afara cofrajului, dupa care se aseaza in cofraj. %tapele efective privind fasonarea, montareasi legarea barelor de metal, este similara cu cele prezentate la punctul b. 5executia armarii elevatiilor si aripilor laterale 6. #etonarea coronamentelor se realizeaza imediat dupa montarea armaturii. %tapele sunt similare cu cele prezentate la punctul d. 5executia betonarii elevatiilor si aripilor laterale de protectie6. Deosebit fata de betonarea elevatiilor si aripilor laterale este faptul ca betonarea se poate realiza fara probleme deosebite deoarece accesul mijlocului de transport beton la cofraj, este deosebit de usoara. 8. Executia +idroi-olatiei dalei si i!)raca!intii as altice pe podet $ctivitatea de executie a hidroizolatiei dalei, se desfasoara in etapele urmatoare4 ' executia mortarului de uniformizare si panta3 ' executia propriuzisa a hidroizolatiei3 ' executia protectiei hidroizolatiei. (e suprafata dalei se asterne un mortar de ciment, prin care se uniformizeaza suprafata si se creeaza pantele transversale, sau panta unica in cazul celor exeutate in curbe. Mortarul se asterne manual si se uniformizeaza, suprafateaza cu ajutorul dreptarelor. Cidroizolatiei podetului dalat se realizeaza in functie de solutia specificata in proiectul de executie. ,n cazul solutiei clasice 5straturi de bitum in alternanta cu cele de carton bitumat6, pe suprafata mortarului se va asterne intai stratul de bitum topit, dupa care se asterne primul strat de carton, transversal pe directia de circulatie pe dala. 8asiile de carton se suprapun pe o suprafata de cel putin 1/ cm si se intind pe toata suprafata dalei, ridicandu'se pe coronament aprox. 1/ cm. (e acest strat se asterne un nou strat de bitum topit, peste care se asterne fasii de carton perpendicular pe directia pe care s'a asternut primul strat 5in lungul dalei, sau axei podului6. *uprapunerea fisiilor este aceeasi. $ctivitatea se repeta alternativ, in aceleasi conditii tehnice, functie de numarul de straturi de bitum si carton

72

cat se specifica in proiectul de executie. 9ltimul strat din hidroizolatie trebuie sa fie cel de bitum. ,n cazul executiei hidroizolatiilor la rece , unde se folosesc unele materiale speciale, se vor aplica tehnologiile specificate de fabricantul produsului prin instructiunile de utilizare. Dupa executia hidroizolatiei, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor 5reprezentantul clientului6, receptioneaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. (rotectia hidroizolatiei se realizeaza printr'un strat de mortar in grosime de aproxmativ cm. %l se asterne manual, uniform, pe toata suprafata hidroizolatiei ,mbracamintea asfaltica pe podetul dalat se realizeaza de obicei dintr'o mixtura asfaltica etansa, sau comuna cu stratul de uzura existent pe sectorul de drum unde se afla podetul. ;a executia drumurilor noi aceasta se realizeaza odata cu asternere stratului de uzura din imbracaminte pe intregul sector de drum. ,n cazul podetelor executate pe drumurile existente, imbracamintea rutiera se asterne de obicei manual. 9. Executia lucrarilor de a!ena5are al)ie (entru protejarea, in amonte si in aval al podetelor dalate albia trebuie amenajata pe distantele prevazute in proiectul de executie 5vezi figurile 2 si ! din prezentul subcapitol6. *olutia folosita in mod curent, este pereerea cu dale din beton monolit sau prefabricate. De asemenea, in aval langa podet se executa o camera de decantare, avand dimensiunile stabilite prin proiectul de executie. $ctivitatea de amenajare cuprinde doua faze4 ' executia lucrarilor de terasamente3 ' executia lucrarilor de pereere. ;ucrarile de terasamente constau in crearea unei forme geometrice simetrice a zonei, prin taluzarea pamantului. (antele laterale ale taluzelor sunt de 141 sau 24 , functie de natura pamantului din terasamente. ,n unele cazuri, pe aceste portiuni, se amenajeaza si fundul albiei. (amantul este uniformizat si compactat cu maiurile manuale sau placile vibrante. (ereerea consta, mai intai in asezarea, pe pamant, a unui strat de nisip de aproxmativ sau ! cm, dupa care urmeaza asezara dalelor din beton. ,n cazul pereerii monolite, betonul proaspat se aseaza in strat de grosimea prevazuta in proiectul de executie. ,n aceasta solutie o deosebita atentie trebuie data executiei caroiajului de rosturi longitudinale si transversale. $cestea se pot realiza prin taiere cu panza rotativa, sau

73

prin inglobarea in timpul turnarii a unor sipci din lemn, dupa care se scot si locurile ramase se colmateaza cu mastic bitumunos. ,n cazul folosirii dalelor din beton prefabricate, o deosebita atentie trebuie acordata asezarii acestora si crearii rosturilor. +osturile se pot colmata cu mortar de ciment sau mastic bituminos. -rdinea asezarii dalelor este intotdeauna de la partea inferioara a taluzului, spre partea superioara. (rimul rand de dale, se aseaza pe un strat de fundatie, din beton. Camera de decantare, in majoritatea cazurilor, este captusita cu beton pe toate fetele, inclusiv fundul ei. #.".4. 1ONITORI2AREA /ROCESULUI TE=NOLO3IC ,n mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie al podetelor dalate, trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurgere pas cu pas a intregului proces, prin activitati de verificari, incercari tehnice specifice, comparand rezultatele obtinute cu prevederile unor sisteme referentiale 5proiect executie, caiete de sarcini standade, normative aplicabile6. *copul monitorizarii procesului este de a elimina unele cauze imediate constatate, care ar putea duce la o executie neconforma, in diferitele etape ale desfasurarii procesului de executie. De asemenea, constatarea imediata si inlaturarea unor cauze reale, in aceste conditii, are si importantul scop de realizarea eficacitatii economice a procesului respectiv. $plicarea unor actiuni corective duc la aparitia unor costuri suplimentare care se considera si stocheaza in categoria celor de noncalitate. $vand in vedere aspectele prezentate, consideram ca monitorizarea procesului de executie podete dalate, este o parte a activitatii de management al calitatii cu eficienta maxima, preventiva si economica. (rezentam in continuare verificarile si incercarile specifice in situu, sau pe anumite corpuri prelevate din lucrare, care trebuie realizate in ordinea desfasurarii tuturor etapelor procesului tehnologic, prezentat mai sus. #. Executia lucrarilor de trasare si !ateriali-are a principalelor ele!ente ale trasarii Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de trasare si materializare impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. :erificarea modului de trasare si a materializarii acesteia. ,n aceasta activitate se verifica pichetii predati de client in axul podetului, modul lor de

74

materializare. De asemenea, se verifica bornele prin care se poate reconstitui in orice moment axele celor doua elevatii 5stabilitatea si mod inscriptionate6. $ctivitatea se realizeaza in timpul predarii amplasamentului si inainte de inceperea lucrarilor, de seful punctului de lucru, avand ca sisteme referentiale procesul verbal de predare ' primire amplasament lucrare si caietul de trasare. 2. :erificarea reperului de nivel. $ctivitatea consta in a vedea modul de materializare, stabilitatea in timp, modul de protejare, acolo unde este cazul. $ctivitatea se realizeaza in aceleasi conditii descrise la punctul 1. ". Executia undatiilor podetului Controlul calitatii in etapa de executie a fundatiilor podetelor dalate impune activitatile de verificari si incercari, pe fazele tehnice distincte de executie 5 sapaturi, cofrari, betonari6. %le sunt prezentate in continuare.

a. Executia sapaturii undatiilor 1. :erificarea trasarii conturului zonei, ce urmeaza a fi supusa sapaturii, la nivelul terenului natural. $ctivitatea consta in verificarea pozitionarii acestei zone si a dimensiunilor geometrice. ,n defasurarea activitatii se folosesc ca sisteme de referinta plansele de trasare fundatii. $ctivitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa trasare si in mod special, inaintea inceperii sapaturii. 2. :erificarea modului de realizare a sapaturii si a modului de depozitare sau evacuare a pamantului. $ctivitatea consta in a se verifica permanent treptele in care se realizeaza sapaturile si cotele la care s'a ajuns. (entru sapaturi la adancimi mari 5peste ! m6, se verifica in permanenta panta taluzului rezultat dupa sapare si stabilitatea malurilor. $ctivitatea este realizata de seful de echipa dulgheri, cu ajutorul latei si bolobocului si echerelor de panta. ,n faza finala actiunea este realizata de seful punctului de lucru, cu ajutorul aparatelor optice de nivelment. . :erificarea cotei finale de fundare. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru, in faza finala, cand se considera ca s'a ajuns la cota din proiect, in prezenta unei comisii formata din seful de lot, dirigintele lucrarii, proiectant si organul ,nspectiei in Constructii. $ceasta activitatea este considerata ca o activitate de verificare pe faza determinanta. +ezultatele si hotarirea privind posibilitatea executantului de a trece la

75

faza urmatoare, sunt prevazute prin procesul verbal stabilire cota fundare si faza determinanta, incheiat cu aceasta ocazie. !. :erificarea realizarii gradului de compactare a stratului suport fundatii. $ctivitatea se realizeaza de laboratorul de santier, avand ca sistem referential buletinul cu gradul maxim de compactare al pamantului din stratul de baza, determinat dupa metoda (roctor, intr'un laborator autorizat de grad superior. ,nregistrarile calitatii intocmite, pentru aceasta faza, sunt buletinele de analiza grad compactare, respectiv buletinul de analiza (roctor. c. Executia co rarii undatiilor 1. :erificarea planeitatii betonului de egalizare la partile inferioare ale fundatiilor si ale cotelor de fundare. $ctiunea consta in a se verifica cu ajutorul dreptarelor denivelarile de suprafata, orizontalitatea si suprafatarea betonului. Cota se verifica cu ajutorul aparatelor optice de nivelment. $ctiunea este realizata de seful punctului de lucru, imediat dupa turnarea betonului, avand sistem referential plansa de cofrare fundatii din proiectul de executie. 2. :erificarea trasarii contururilor fundatiilor pe suprafata betonului. 5fundatiiile elevatiilor si cele ale aripilor laterale6. $ctivitatea consta in a se verifica in primul rand axele tuturor fundatiilor, dupa care urmeaza verificarea pozitionarii, pe aceste axe, ale contururilor, urmate apoi verificarea dimensiunilor geometrice 5lungimi, latimi6. $ctiunea este realizata de seful punctului de lucru, cu ajutorul sculelor obisnuite de lucru 5metre, dreptare echere etc.6, imediat dupa ce se considera ca sunt trasate contururile tuturor fundatiilor. ;a baza acestei verificari se afla planul de trasare fundatii si plansa de cofrare fundatii. . :erificarea modului de asezare a elementelor de cofrare la toate fundatiile. $ctivitatea consta in verificarea, in timpul executiei, a modului cum sunt asezate primele elemente de cofrare pe conturul fundatiei, cum sunt prinse si solidarizate intre ele. ,n aceasta activitate se verifica si daca rosturile de la imbinari, modul sunt colmatate pentru a nu se pierde laptele de ciment in timpul betonarii. De asemena, se verifica planeitatea suprafetelor, dimensiunile geometrice ale fundatiilor si cota la care se marcheaza pe cofraj conturul superior al fundatiei, cat si modul de tratare cu decofrol. $ctivitatea este realizata de seful de echipa in timpul executiei si de seful punctului de lucru in faza finala. !. :erificarea modului de legare si sprijinire laterala a cofrajelor fundatiilor, pe inatimea lor, modul de asezare elemente exterioare 5tevi, etc.6 si modul de asezare elemente de strangere si sprijinire 5bile manele etc.6. $ctivitatea , in majoritatea cazurilor, se realizeaza in cazul cofrajelor

76

executate din elemente din lemn , in timpul executiei, de seful de echipa si in faza finala, de seful punctului de lucru. Dupa terminarea tuturor lucrarilor, seful de santier, impreuna cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia si se intocmeste procesul verbal de cofrare. c. Executia )etonarii undatiilor 1. :erificarea curatirii stratului suport beton in fundatii 5modul de curatare si udare6 si a modului cum sunt executate pregatirile pentru realizarea betonarii, adica pregatirea tuturor dispozitivelor mecanice 5bene, uluce, dispozitive de vibrare etc.6. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru inaintea inceperii betonarii fundatiilor. 2. :erificari si incercari in timpul betonarii. $ctivitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea fiecarui mijloc de transport beton, urmata apoi de verificarea consistentei betonului. Dupa aceaste verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj si modul de vibrare. )ot in timpul betonarii, la primele transporturi de beton, sau pe parcurs, cand se stabileste de seful punctului de lucru, se verifica clasa betonului pentru fiecare fundatie in parte, prin prelevarea betonului si intocmirea corpurilor de proba care se pastraza in conditii standard pana la incercarea lor mecanica. *eful de echipa, verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea seful de punct lucru, verifica si stocheza bonurile de transport si participa la verificarea consistentelor betoanelor. ;aboratorul santierului realizeaza consistenta si preleveaza, intocmeste corpurile de proba, mentinandu'le in conditii standard pana la incercarile lor mecanice, intr'un laborator de grad superior autorizat. ;aboratorul de santier, intocmeste borderoul de prelevare corpuri de proba, iar laboratorul de grad superior autorizat elibereaza buetinul de incercari mecanice. . :erificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a se verifica acoperirea betonului proaspat si a modului de udare, dupa inceperea intaririi lui. ,n cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat, sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier, intocmind caietul de temperaturi. !. :erificarea modului de decofrare fundatii, in special a starii muchiilor in timpul decofrarii. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru, iar in faza finala de seful de lot impreuna cu drigintele lucrarii, dupa care, pentru fiecare fundatie, se intocmeste procesul verbal pentru aspect beton dupa decofrare.

77

". Executia elevatiilor si aripilor laterale Controlul calitatii in etapa de executie a elevatiilor si aripilor laterale din structura podetelor dalate, impune activitatile de verificari si incercari, pe fazele tehnice distincte de executie 5trasari, armari cofrari, betonari6. %le sunt prezentate in continuare. a. Executia trasarii elevatiilor si aripilor laterale 1. :erificarea modului de trasare. $ctivitatea consta in verificarea trasarii axelor elevatiilor si aripilor laterale trasate, functie de deschiderea podetului si a unghiurilor aripilor, specificate in plansele de trasare. Dupa aceasta, se verifica pozitionarea centrelor si a dimensiunilor geometrice, pentru fiecare elevatie, functie de modul cum s'a realizat conturarea lor pe suprafata fundatiilor, folosindu'se ca sisteme referentiale plansele de cofrare. $ctivitatea este realizata, dupa trasare, de seful punctului de lucru, folosindu'se de uneltele obisnuite de trasare 5metre, rulete, echere, etc.6 si aparatele optice 5teodolite6. ). Executia ar!arii elevatiilor si aripilor laterale 1. :erificarea modului de fasonare armaturi. $ctivitatea consta in verificarea calitatii, numarului si lungimii barelor de otel beton pe categorii, lungimea ciocurilor, in timpul fasonarii cat si la sfarsitul fazei de lucru. ;a baza acestor activitati se afla, ca sistem referential, plansele de armare. $ctivitatea este relizata de seful de echipa fierari betonisti, in timpul desfasurarii fasonarii si de seful punctului de lucru in faza finala. 2. :erificare montarii si legarii armaturilor. $ctivitatea consta in verificarea numarului de bare in sectiuni, distante intre bare, cat si a modului de legare a armaturilor. De asemenea, se verifica acoperirea cu beton si asezarea distantierilor. $ctivitate este realizata de seful de echipa fierari betonisti, in timpul desfasurarii montarii si de seful punctului de lucru in faza finala. ;a baza acestor verificari, ca sisteme referentiale, se folosesc plansele de armare elevatii si aripi laterale. De asemenea, in faza finala, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneza lucrarile, dupa care se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse . c. Executia co rarii elevatiilor si aripilor laterale 1. :erificarea modului de tratare cu decofrol a elementelor de cofrare inaintea montarii, deoarece dupa montare, datorita armaturii, acest

78

lucru nu este posibil. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru inaintea montarii. 2. :erificarea modului de asezare a elementelor de cofrare la toate elevatiile, in special pe fetele care vor ramane vazute. $ctivitatea consta in verificarea in timpul executiei a modului cum sunt asezate primele elemente de cofrare pe conturul fundatiei, cum sunt prinse si solidarizate intre ele. ,n aceasta activitate se mai verifica si modul de colmatare al rosturilor de la imbinari, pentru a nu se pierde laptele de ciment in timpul betonarii. De asemena, se verifica planeitatea suprafetelor, in special a celor care vor ramane vazute, dimensiunile geometrice si cota la care se marcheaza pe cofraj, conturul superior al elevatiilor. $ctivitatea este realizata de seful de echipa in timpul executiei si de seful punctului de lucru, in faza finala. . :erificarea modului de legare si sprijinire laterala a cofrajelor elevatiilor, pe inaltimea lor, modul de asezare elemente exterioare 5tevi, etc.6 si modul de asezare elemente de strangere si sprijinire 5bile manele etc.6. De asemenea, se verifica si pozitionare distantierilor, in special pe fetele de beton care vor ramane vazute. $ctivitatea, in majoritatea cazurilor, se realizeaza pentru cofrajele executate din elemente din lemn. ,n timpul executiei, verificarile sunt realizate de seful de echipa, iar in faza finala, de seful punctului de lucru. ;a baza tuturor verificarilor se folosesc, ca sisteme referentiale, plansele de cofrare elevatii din proiectul de executie. Dupa terminarea tuturor lucrarilor, seful de santier, impreuna cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia si se intocmeste procesul verbal de cofrare. d. Executia )etonarii elevatiilor si aripilor laterale 1. :erificarea curatirii stratului suport beton din elevatii si aripile laterale 5modul de curatare, udare6 si a modului cum sunt executate pregatirile pentru realizarea betonarii, adica pregatirea tuturor dispozitivelor mecanice 5bene, dispozitive de vibrare etc.6, cai de acces a mijloacelor de transport beton. $ctivitatea este realizata, de seful punctului de lucru, inaintea inceperii betonarii fundatiilor. 2. :erificari si incercari in timpul betonarii. $ctivitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea fiecarui mijloc de transport beton, urmata de verificarea consistentei betonului, prin metoda tasarii. Dupa aceaste verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj si modul de vibrare. )ot in timpul betonarii, la primele trnsporturi de beton, sau pe parcurs, cand se stabieste de seful punctului de lucru, se verifica clasa betonului pentru fiecare element in parte, prin

79

prelevarea de beton si intocmirea corpurilor de proba care se pastraza in conditii standard pana la incercarea lor mecanica. *eful de echipa verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea, seful de punct lucru verifica si stocheza bonurile de transport si participa la verificarea consistentelor betoanelor. ;aboratorul santierului realizeaza verificarea consistentei, cu ajutorul conului de tasare si preleveaza betonul, intocmeste corpurile de proba, mentinandu'le in conditii standard, pana la incercarile lor mecanice, intr'un laborator de grad superior autorizat. . :erificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a verifica acoperirea betonului proaspat si a modului de udare dupa inceperea intaririi lui. ,n cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat , sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier. !. :erificarea modului de decofrare a elevatiilor si aripilor laterale, in special a starii muchiilor. $ctivitatea este realizata de seful de echipa in timpul desfasurarii activitatii si de seful punctului de lucru, in faza finala. )ot in faza finala seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarii, receptioneaza lucrarea, dupa care pentru fiecare element se intocmeste procesul verbal pentru aspect beton dupa decofrare, in special pentru fetele care se vor acoperi cu pamant. 4. Executia lucrarilor de +idroi-olatie prin acoperire cu pelicule i!per!ea)ile Controlul calitatii in etapa de executie hidroizolatiei in spatele elevatiilor, aripilor laterale si a dalei la podetele inglobate in terasament, impune activitatile de verificari, prezentate in continuare. 1. :erificarea temperaturii bitumului topit . $ctivitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa topirea fiecare sarje care se va introduce in lucru. 2. :erificarea modului de asternere bitum pe suprafata betonului 5grosime, uniformitate6. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru in timpul executiei. ,n faza finala, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse (. Executia dalei podetului Controlul calitatii in etapa de executie dale podete dalate , impune activitatile de verificari si incercari, pe fazele tehnice distincte de executie

80

5 cofrari, armari, betonari6. $cestea sunt prezentate in continuare. a. Co rarea dalei 1. :erificarea stabilitatii si sigurantei elementelor de sustinere a cofra' jului, functie de solutia adoptata 5cintru, esafodaj, podina etc.6 $ctivitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa executia acestor dispozitive. 2. :erificarea modului de asezare a elementelor de cofrare . $ctivitatea consta in verificarea prinderilor si imbinarilor intre ele, indiferent de natura lor 5lemn sau metal6. ,n aceasta activitate se mai verifica si daca rosturile de la imbinari sunt colmatate pentru a nu se pierde laptele de ciment in timpul betonarii si tratarea intregului cofraj cu decofrol. De asemenea se verifica planeitatea suprafetei cofrajului, panta 5acolo unde podetul este in curba6, dimensiunile geometrice, dupa montarea partilor laterale. $ctivitatea este realizata de seful de echipa in timpul executiei si de seful punctului de lucru in faza finala. ;a baza tuturor verificarilor se foloseste ca sistem referential plansa de cofrare placa din proiectul de executie. ). Ar!are dala 1. :erificarea modului de fasonare a armaturi. $ctivitatea consta in verificarea, in timpul fasonarii cat si la sfarsitul fazei de lucru, a numarului, lungimii barelor, pe categorii de oteluri beton si lungimea ciocurilor. ;a baza acestor activitati se afla, ca sistem referential, plansa de armare placa podet. $ctivitatea este relizata de seful de echipa fierari betonisti in timpul desfasurarii fasonarii, montarii si de seful punctului de lucru in faza finala. 2. :erificare montarii si legarii armaturilor. $ctivitatea consta in verificarea numarului de bare in sectiuni, distanta intre bare, modul de legare a armaturilor, in centru si pe contur. De asemenea se verifica acoperirea cu beton si asezarea distantierilor la nivelul cofrajului. $ctivitatea este realizata de seful de echipa fierari betonisti, in timpul desfasurarii montarii si de seful punctului de lucru in faza finala. ;a baza acestor verificari, ca sistem referential, se foloseste plansa de armare placa podet. din proiectul de executie. ,n faza finala, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneza lucrarea, dupa care se intocmeste procesul verbal, pentru lucrari ce devin ascunse c. <etonarea dalei

81

1. :erificarea curatirii cofrajului, udarea lui si verificarea modului cum sunt executate pregatirile dispozitivelor mecanice, pentru realizarea betonarii 5bene, dispozitive de vibrare cu placa, etc.6, caile de acces a mijloacelor de transport beton. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru, inaintea inceperii betonarii dalei podetului. 2. :erificari si incercari in timpul betonarii. $ctivitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea fiecarui mijloc de transport beton, urmata de verificarea consistentei betonului, prin metoda tasarii. Dupa aceaste verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj, acoperire cu beton armatura si modul de vibrare. )ot in timpul betonarii, la primele transporturi de beton, sau pe parcurs, cand se stabileste de seful punctului de lucru, se verifica clasa betonului prin prelevarea si executia corpurilor de proba, urmate apoi de pastrare in conditii standard, pana la incercarea lor mecanica. *eful de echipa, verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea seful de punct lucru, verifica si pastreaza bonurile de transport, participand si la verificarea consistentelor betoanelor. ;aboratorul santierului realizeaza verificarea consistentei cu ajutorul conului de tasare. . :erificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a verifica acoperirea betonului proaspat si a modului de udare dupa inceperea intaririi lui. ,n cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat, sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier. !. :erificarea modului de decofrare. $ctivitatea este realizata de seful de echipa in timpul desfasurarii activitatii si de seful punctului de lucru, in faza finala. %a consta in verificarea muchiilor si a suprafetelor betonului. 7. Executia corona!entelor Controlul calitatii in etapa de executie coronamente podete dalate , impune activitatile de verificari si incercari, specifice pe fazele tehnice distincte de executie cofrari, armari si betonari. $cestea sunt prezentate in continuare. 1. :erificarea cofrarii si armarii coronamentelor. $ctivitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor si consta in verificarea dimensiunilor geometrice cofraj, etanseitate, tratare cu decofrol, acoperire cu beton, alcatuirea carcaselor de armatura 5dimensiuni otel beton, pozitionare etrieri si legare armatura6 si montarea ei. (entru control se foloseste, ca sisteme referentiale, plansele de cofrare si armare coronamente. Dupa terminarea lucrarilor, seful de lot impreuna

82

cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia lucrarilor si se intocmeste procesul verbal pentru cofrare armare coronamente. 2. :erificarea curatirii cofrajului, udarea lui si verificarea modului cum sunt executate pregatirile dispozitivelor mecanice pentru vibrarea betonului. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru inaintea inceperii betonarii coronamentelor. . :erificari si incercari in timpul betonarii. $ctivitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea mijlocului de transport beton, urmata de verificarea consistentei betonului, prin metoda tasarii. Dupa acestei verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj, acoperire cu beton armatura si modul de vibrare. )ot in timpul betonarii se verifica clasa betonului prin prelevarea si executia corpurilor de proba, urmate de pastrare in conditii standard, pana la incercarea lor mecanica. *eful de echipa, verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea seful de punct lucru, verifica, pastraza bonul de transport beton si participa la verificarea consistentei betonului. ;aboratorul santierului realizeaza verificarea consistentei cu ajutorul conului de tasare si preleveaza, executia corpurilor de proba, mentinandu'le in conditii standard pana la incercarile lor mecanice intr'un laborator de grad superior autorizat. . :erificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a verifica acoperirea betonului proaspat si a modului de udare dupa inceperea intaririi lui. ,n cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier. !. :erificarea modului de decofrare coronamente, in special a starii muchiilor si a modului de tratare beton dupa turnare. $ctivitatea este realizata de seful de echipa in timpul desfasurarii activitatii de decofrare, respectiv seful punctului de lucru, dupa decofrare. 8. Executia +idroi-olatiei si i!)raca!intii rutiere Controlul calitatii in etapa de executie hidroizolatie si imbracaminte rutiera pe podete dalate impune activitatile de verificari si incercari, specifice pe fazele tehnice distincte 5executie strat de beton egalizare si panta, executie hidroizolatiei, executie strat de beton protectie, executie imbracaminte din beton asfaltic6. $ctivitatile de verificari, pe aceste faze, sunt prezentate in continuare. 1. :erificarea executiei strat beton egalizare si panta. $ctivitatea consta in verificarea bonului de transport beton, consistenta, grosime de asternere, pante transversale si longitudinale. $ctiunea este realizata de seful de echipa, in timpul executiei si seful punctului de lucru in faza finala.

83

Dupa terminarea lucrarilor, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneaza lucrarea si intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. 2. :erificarea executiei hidroizolatiei. $ctivitatea consta in a se verifica grosimea si uniformitatea straturilor de bitum, suprapunerile fasiilor de carton, numarului de straturi de carton si bitum asternute. $ctivitatea este realizata de seful de echipa si seful punctului de lucru in timpul executiei lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor seful de santier, impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptionaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. .:erificarea grosimii stratului de mortar protectie hidroizolatie, activitate realizata de seful de punct lucru, in timpul executiei lucrarilor. !. :erificarea executiei stratului de mixtura asfaltica. $ctivitatea consta in a se verifica temperatura la sosirea mixturii, gosimea asternuta, modul de compactare, denivelarile si pantele transversale dupa asternere. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru in timpul asternerii mixturii. De asemenea, dupa 2. zile de la darea in exploatare a imbracamintii, un laborator de specialitate analizeaza betonul asfaltic pe carote extrase din imbracaminte 5continut de bitum, granulometrie, stabilitate si fluaj, rezistente mecanice, absortie, grad de compactare6, dupa care emite un buletin de analiza. )oate activitatile de verificari si incarcari, in executia lucrarilor de hidroizolatie, se realizeaza avand sisteme de referinta plansele din proiectul de executie si specificatiile caietului de sarcini. 9. Executiia lucrarilor de a!ena5ari su) podete Controlul calitatii in etapa de executie amenajari sub podete dalate impune activitatile de verificari si incercari specifice pe fazele tehnice de executie. $cestea sunt prezentate in continuare. 1.:erificarea pantelor transversale a taluzelor si dimensiunilor geometrice ale lucrarilor de terasamente. $ctivitatea este realizata de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor de finisare a terasamentelor. 2. :erificarea executiei pereurilor. $ctivitatea consta in verificarea grosimii stratului de nisip, asternere betonului in pereu sau montarea dalelor din beton, dupa caz, executie si tratare rosturi longitudinale si transversale pe taluze, dimensiuni camera de decantare si mod de captusire cu beton. $ctivitatea este realizata de seful de echipa, in timpul executiei si de seful de punct de lucru in faza finala. :erificarile se realizeaza avand sisteme referentiale plansele din proiectele de executie.

84

#.".(. /LANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI INCERCARI (lanul de control calitate verificari si incercari este un document specific planificarii calitatii. %l este parte integranta din capitolul ,,controlul calitatii,, din structura (lanului de asigurarea calitatii, document care trebuie intocmit inaintea inceperii lucrarilor la podete dalate monolite. (rezentam in tabelul urmator planul de control calitate verificari incercari 5 (.C.C.:.,6. in procesul de executie podete dalate monolite. /.C.C.V.I. /E /ROCES DE E0ECUTIE /ODETE DALATE 1ONOLIT
ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE #. E0ECUTIA LUC$ RARILOR DE /REDARE A1/$ /LASA1ENT LUCRARE& TRA$ SARE SI 1ATE$ RIALI2ARE $verificare mod de trasare si matria' lizare ax podet 'verificarea reperu' lui de nivel 5trasare materializare6 $verificare trasare axe elevatii si mate' rializare prin borne E0ECUTIA FUNDATIILOR E0ECUTIA SA/A$ TURILOR $verificarea trasarii conturului zonei pentru sapaturi 'verificarea modului de sapare evacuare pamant din fundatii 'verificarea cotelor sapaturilor si a cotei finale de fun' dare 'verificarea gradu' lui de compactare CIND SE REALI2EA2A CINE REALI2EA2A FRECVEN TA SISTE1 REFEREN$ TIAL INRE3IS$ TRARE

in timpul preda' rii amplasa' samentului si inainte de ince' perea lucrarilor dupa trasare

seful punctului de lucru

minim o verificare

seful punctului de lucru

minim o verificare

procesul verbal de predare pri' mire ampla' sament luc' rare, caiet trasare plansa de trasare po' det

#. a.

dupa materiali' zarea trasarii si inaintea ince' perii sapaturilor in timpul sapa' turii si in faza finala

seful punctului de lucru seful de echipa respectiv seful punctului de lucru si comi' sia de receptie pe faza 5client executant, org. ,nsp. in Constr. laborator san' tier

dupa compac' tare

minim o verificare pe fiecare fundatie permanent in timpul sapaturii, respectiv o verificare pe fundatie in faza fina' la minim o ve' rificare la

plan de trasare fundatii plansa de trasare fundatii

$ (roces verbal sta' bilire cota fundare proces verbal pe faza execu' tie #uletin de verificare

buleti ana' liza (roctor

85

strat suport funda' tii ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE ). E0ECUTIA COFRARILOR 'verificrea planeita' tii betonului de ega' lizare si a cotei de fundare 'verificarea trasarii contururilor funda' tiilor 5dimensiuni geometrice, distan' te intre axe6 'verificarea modului de asezare elemen' te de cofrare, soli' darizare, colmatare imbinari 'verificarea dimen' siunilor geometrice a cofrajului, trasare contur superior,pla' neitate suprafete tratare cu decofrol 'verificarea legarii si sprijinirilor laterale a cofrajelor E0ECUTIA <ETO$ NARII 'verificare mod de curatire strat su' port, udare cofraj, verificare dispoziti' ve mecanice de be' tonare 'verificare bon transport beton 'verificare con' sistenta 'verificare mod as' ternere beton, vib' rare 'verificare clasa be' ton prin prelevare corpuri proba 'verificare tempera' tura pe timp frigu' ros 'verificare mod de decofrare si sup' rafetele betonului CAND SE REALI2EA2A CINE REALI2EA2A

2// mp. strat FRECVEN$ TA

caiet de sarcini SISTE1 REFEREN$ TIAL plansa cof' rare fundatii plansa de trasare fundatii plansa cof' rare fundatii plansa de cofrare N% /12B1000

grad de compactare INRE3IS$ TRARE

dupa turnare beton egalizare dupa trasarea contururilor fundatiilor pe beton egalizare in timpul exe' cutiei cofrajului si in faza finala la receptie

seful punctului de lucru seful punctului de lucru

minim o ve' rificare pe fundatie minim o ve' rificare pe fundatie

'

*eful de echipa, in timpul exe' cutiei, seful de pct. lucru in faza finala, seful de santier si reprezentan' tul clientului, la receptie

minim o ve' rificare pe fundatie

proces verbal de cofrare

c.

inaintea beto' narii

seful punctu' lui de lucru

minim o ve' rificare pe fundatie si dispozitiv permanent cand se luc reaza, minim o ve' rificare si o incercare pe fundatie pentru cla' sa beton minim trei verificari pe zi de lucru minim o ve' rificare pe suprafata

N% /12B1000 instructiuni de folosire caiet de sarcini N% /12B1000

in timpul beto' narii

betonari pe timp friguros in timpul decof' rarii si faza fi' nala

'seful de echi' pa, seful pun' ctului de lucru 'laborator san' tier preleveaza probe, labora' tor superior au' torizat incearca probele dupa 2. zile seful punctului de lucru seful de echipa respectiv seful punctului de lucru si seful de santier cu reprezentatul

condica de betoane grafic tasari borderou prelevare probe beton buletin in' cercari me' canice caiet tem' peraturi proces aspect be' ton dupa decofrare

C11B 10.1 N% /12B1000

86

ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE

CAND SE REALI2EA2A

clientului CINE REALI2EA2A

FRECVEN$ TA

SISTE1 REFEREN$ TIAL

INRE3IS$ TRARE

".

a.

).

c.

d.

E0ECUTIA ELE$ VATIILOR SI ARI$ /ILOR LATERA$ LE Executia trasarii ele!entelor 'verificare trasare materializare con' tururi, dimensiuni geometrice trasare Executia ar!arii ele!entelor 'verificare mod de fasonare a armatu' rilor 5lungimi bare, ciocuri etc.6 'verificarea armarii si legarii armaturii 5acoperire cu be' ton, numar de bare distantieri in diferi' te sectiuni, mod de legare etc.6 Executia co rarii ele!entelor 'verificare mod de tratare cu decofrol, imbinari, solidariza' re intre elemen' te de cofrare, aco' perire cu beton, asezare distantieri, mod de legare si sprijinire cofraje Executia )eto$ narii ele!entelor 'verificare mod de curatire strat su' port, udare cofraje pregatire dispoziti' ve de betonare 5vib' ratoare, bene, etc.6 'verificare bon de transpor , consis' tenta beton, aster' nere in cofraje, vib' rare 'verificare clasa beton

dupa trasarea elevatiilor si aripilor laterale

seful punctului de lucru

minim o ve' rificare pe elemen

planul de trasare si plansele de cofrare plansele de armare plansele de armare proces verbal pen' tru lucrari ce devin ascunse

in timpul faso' narii si in faza finala in timpul mon' tarii si in faza finala

seful de echipa fierari, respec' tiv seful puctu' lui de lucru seful de echipa seful punctului de lucru res' pectiv seful de lot si reprezen' tantul clientului

minim o ve' rificare pe tipuri de ar' maturi minim o ve' rificare pe fiecare ele' ment

in timpul exe' cutiei si in faza finala

seful de echipa dulgheri, seful punctului de lucru,respectiv seful de santi' er impreuna cu reprezentant client

permanent in timpul executiei si minim o verificare pe element in faza fina' la

plansele de cofrare

proces verbal de cofrare

inainte de ince' perea betonarii

seful punctului de lucru

minim o verificare pe cofraj si pe dispozi' tiv minim o verificare pe mijloc de trans' port si cof' raj minim o verificare pe fiecare element FRECVEN$

N% /12B1000 instructiuni de folosire

'

in timpul beto' narii

seful punctului de lucru

N% /12B1000

condica de betoane grafic tasari

dupa 2. zile de la prelevare proba beton CAND SE

ACTIUNE C.C.V.I.

laborator san' tier preleveaza probe, labora' tor de grad su' perior incerc. CINE

N% /12B 1000

SISTE1

borderou prelevare probe bet. buletin de incercari INRE3IS$

87

FLU0 E0ECUTIE 'verificare mod de tratare beton dupa turnare si decof' rare , stare muchii aspect beton etc. 'verificarea tempe raturii betonului si mediului ambiant

REALI2EA2A dupa betonare

REALI2EA2A seful punctului de lucru res' pectiv seful de lot si reprezen' tant client seful punctului de lucru

TA minim o ve' rificare pe element minim trei verifi' cari pe zi de lucru

REFEREN$ TIAL N% /12B 1000

TRARE proces verbal as' pect beton caiet temperaturi

betonare pe timp friguros

C 11 B10.1

4.

Executia lucra$ rilor de +idroi$ -olatii cu peli$ cule i!per!.

'verificare tempera' tura bitum topit, mod de asternere pe suprafete 'verificare grosime hidroizolatie si uni' formitate in timpul exe' cutiei dupa termina' rea lucrarilor seful punctului de lucru seful de santier si reprezentan' tul clientului :erificare permanent a in executie minim o ve' rificare pe suprafete caiet de sarcini caiet sarcini ' proces verbal de receptie

(.
a.

Executie dala podet

Co rarea dalei 'verificarea stabilita tii si sigurantei dis' pozitivelor de susti' nere cofraj dala ' verificare mod de imbinare elemente de cofrare, pante, planeitate, tratare cu decofrol Ar!are dala 'verificarea modului de fasonare a ar' maturilor 5 lungimi bare pe tipuri, ciocuri etc.6 'verificarea monta' rii armaturii 5numar de bare in sectiuni acoperire cu beton asezare distantier, legare armatura6 <etonare dala 'verificare curatire si udare cofraj, pre' gatire dispozititive de betonare 5placa vibranta, bene, etc6 ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE ' verificare bon tran in timpul exe' cutiei si in faza finala seful de echipa respectiv seful punctului de lucru permanent in executie si minim o verificare in faza finala plansa de cofrare caiet de sarcini

'

).

dupa fasonare armatura

seful punctului de lucru

minim o verificare pe tipuri de armatura permanent la montaj si minim o verificare in final

plansa de armare

'

in timpul exe' cutiei si in faza finala

seful de echipa fierari, seful punctului de lucru, respectiv seful de santier si reprezentan' tul clientului seful punctului de lucru

plansa de armare si N% /12B1000

proces verbal pt. lucrari se devin as' cunse

c.

inaintea betonarii

minim o verificare pe cofraj si dispozitiv FRECVEN$ TA minim o

N% /12B1000 instructiuni de folosire SISTE1 REFEREN$ TIAL N%

'

CAND SE REALI2EA2A in timpul

CINE REALI2EA2A seful punctului

INRE3IS$ TRARE condica

88

sport beton, con' sistenta, mod de asternere si vibrare

betonarii

de lucru

'verificare clasa beton pe corpuri proba

dupa 2. zile de la betonare

'verificare mod de tratare beton dupa turnare si mod de decofrare, aspect suprafata sub po' det 'verificarea tempe raturii betonului si mediului ambiant 7.

dupa betonare respectiv, de' cofrare

laborator san' tier preleveaza probe, labora' tor de grad su' perior incercari mecanice seful punctului de lucru res' pectiv seful de santier si rep' rezentant client seful punctului de lucru

verificare pe mijloc de trans' port beton, respectiv permanent in timpul betonarii minim o verificare pe un set corpuri proba minim o ve' rificare pe element

/12B1000

de betoane grafic ta' sari beton

N% /12B1000

N% /12B 1000

borderou prelevare probe buletine incercari mecanice proces verbal as' pect beton

betonare pe timp friguros

minim trei verifi' cari pe zi de lucru

C 11 B10.1

caiet temperaturi

Executie corona!ente
'verificare dimensi' uni cofraje, colma' tare, rosturi, tratare cu decofrol, 'verificare alcatuire carcasa armatura 5etrieri, bare, legare arnaturi etc.6 'verificare mod de montare acoperire cu beton, 'verificare pregatire cofraj 5curatare, udare6 si dispoziti' ve de vibrare 'verificare bon de transport si consis' tenta beton 'verificare mod de asternere beton in cofraje si vibrare dupa realizarea cofrarii si ar' marii seful punctului de lucru ,seful de santier si reprezentant client minim o ve' rificare pe fiecare coronament plansa de cofrare ar' mare proces verbal pt. lucrari ce devin as' cunse

inainte si in timpul betonarii

seful de echipa si seful punctu' lui de lucru

permanent cind se be' toneaza

N% /12B1000 instructiuni de folosire

condica de betoane grafic tasari

ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE 'verificarea clasei betonului prin incer cari pe probe

CAND SE REALI2EA2A dupa 2. zile de la betonare

CINE REALI2EA2A laborator san' tier preleveaza probe, labora' tor grad supe'

FRECVEN$ TA minim o incercare pe un set de

SISTE1 REFEREN$ TIAL N% /12B1000

INRE3IS$ TRARE borderou prelevare probe beton buletin de

89

'verificare mod de decofrare si aspect beton 5suprafate, starea muchiilor6 'verificare tratare beton dupa turnare 5umezire timp de 2 zile6

in timpul si du' pa decofrare imediat dupa decofrare

rior ' incercari mecanice pe probe beton seful de echipa respectiv seful punctului de lucru seful punctului de lucru

probe minim o ve' rificare pe coronament minim o verificare pe zi N% /12B1000 N% /12B1000

incercare mecanice '

'

8.

Executie +idro$ i-olatie si i!$ )raca!inte pe podet

Executie sape de e,ali-are si pro$ tectie +idroi-ola$ tie 'verificare bon tran' sport si consistenta mortar 5beton6 'verificare grosime si panta asternere mortar Executie +idroi$ -olatie verificari4 'temperatura bitum fierbinte 'grosime strat bi' tum 'suprapunere fasii de carton ' numar de straturi alternative de bitum si carton Executie i!)raca$ 1inte 'verificare amorsa' re strat suport 'verificare tempera' turi mixtura la pri' mire si compactare 'verificare mod de asternere 5grosime mixtura, pante, com pactare6 ACTIUNE C.C.V.I. FLU0 E0ECUTIE. 'verificare calitate mixtura in exploata' re 5continut bitum, granulometrie , sta' bilitate, fluaj, rezis' tente, absortie6 pe corpuri proba din

a.

inainte si in timpul executiei

seful punctului de lucru

minim o verificare pe mijloc transport si pe sup' rafata minim o ve rificare pe straturi al' ternative

specificatii caiet sarcini

condica de betoane grafic tasari

).

in timpul exe' cutiei si in faza finala

seful punctului de lucru, res' pectiv seful de santier si rep' rezentant client

specificatii caiet sar' cini

proces ver' bal lucrari ce devin ascunse

c.

inainte si in timpul executiei

seful punctului de lucru

minim o verificare pe mijloc transport si permanent la asternere

specificatii caiet sar' cini si *)$* 12! B2 ' 100.

caiet temperaturi

CAND SE REALI2EA2A dupa 2. zile de la darea in exploatare

CINE REALI2EA2A laborator spe' cializat autori' zat

FRECVEN$ TA minim o ve' rificare pe o carota extrasa din imbracamin te

SISTE1 REFEREN$ TIAL *)$* 12!B2'100.

INRE3IS$ TRARE buletin de analiza

90

imbracaminte

9.

Executie luc$ rari de a!ena$ 5are su) podet

'verificare pante ta' luze si dimensiuni geometrice sapaturi 5inclusiv camera de decantare6 ' verificare grosime strat nisip 'verificare executie rosturi si mod de asezare dale beton, planeitate, rosturi. 'verificare colmata' re rosturi dupa termina' rea lucrarilor de terasamen' te in timpul exe' cutiei si in faza finala seful punctului de lucru minim o verificare pe taluz si zona minim o verificare pe zone de lucru specificatii caiet de sarcini $

seful punctului de lucru

specificatii caiet sar' cini