Anexa fa ordinul MTCT nr.

603 din 23 octombrie 2003

NORMATIV

PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTIA

w )..

PIETRUIRII DRUMURILOR DE PAMANT.

CONDITII TEHNICE DE CALITATE

,

Indicativ: AND 582-2002 Elaborator: S.C. BOMACO S.R.L.

42 BUlETlN TEHNIC RUTlER onullll, nr. 4, oprilie 2004

CUPRINS

l.h16LUL I Prevederi generale 44

.. ifeqiunea 1 Obiectul si domeniul de aplicare 44

'$ecliunea a 2 -a Terminologie 44

$ecliunea a 3-a Referinte 45

Secliunea a 4-a Criterii tehnico-economice si sociale pentru justificarea

. . .. drum '1 d ~ ~ t 47

pletrulrn un or e paman .

CAPITOLUL II Elemente de proiectare 49

Secliunea 1 Principii de proieetare a drumurilor de pamant pietruite .. 49

Secfiunea a 2-a Viteza de proiectare / baza 50

~c1iunea a 3-a Elemente geometriee 5 J

f§cpunea a 4-a Dimensionarea structurii rutiere 56

S(rcliunea a 5-a Structuri rutiere: tipuri de structuri rutiere

,'recomandate 56

'$ecpunea a 6-a Masuri pentru protectia la actiunea

inghet - dezghetului 57

Sectiunea a 7-a Colectarea ~i evaeuarea apelor 58

•

_"ITOLUL III Prescriptii generale de executie 60

t~unea 1 Generalitati 60

.$ec/iunea a 2-a Executarea terasamentelor 60

'Secliunea a 3-a Exeeutarea stratului de forma 62

SeCliunea a 4-a Exeeutarea straturilor rutiere 64

Secliunea a 5-a Executarea stratului de protectie 66

Sectiu 6 M~ . d t hni . v 67

nea a -a asun e e lea secuntatn muncu .

~ITOLUL IV Conditii tehnice de calitate 67

Secpunea 1 Generalitati 67

Secti 2 C diti hni d I' . I 6

tfi. rtunea a-a on It11 te lee e ea rtate pentru materia e............... 7

~c.fiflnea a 3-a Executia lucrarilor, Conditii tehnice de cali tate 70

C_ITOLUL V Reeeptia lucrarilor 71

'cAn '

....... , '. OLUL VI Dispozitii finale 73

."- .. :,,

'~n~a 1 Curbe de racordare progresiva 74

Anex ... " a 2 Metod d d" .. . 7

. . . a e ImenSlOnare a structurn rutiere 5

~a3EI . ._ .. dii zilni I)

". . va uarea mtensitatu me 11 Zl nice anua e (nk 81

Wexa 4 Strueturi rutiere recomandate pentru pietruirea drumurilor de

~plmant 83

BUlETIN TEHNIC Rl1I1ER 43 onuilll, nr. A, oprit.e 2004

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ~I EXECUTIA PIETRUIRII DRUMURILOR DE P AJ'\1A.NT. CONDqll TEHNICE DE CALITATE

Indicativ:

AND 582-2002

CAPITOLUL I PREVEDERI GENERALE

Sectiunea 1

Obiect si domeniu de aplicare

Art.t. Prezentul normativ se refera fa conditiile de proiectare ~i executie a pietruirii drumurilor de pamant,

Art.2. Drumurile de pamant care urmeaza a :fi pietruite sunt, de regula de clasa tehnica IV sau V, in cadrul retelei de drumuri pub lice judetene, comunale si vicinale.

Art.3. Cu avizul beneficiarilor prevederile normativului se pot aplica si pentru drumurile de exploatare (forestiere, petroliere etc.),

Art.4. Pietruirea drumurilor publice locale de pamdnt este necesara ca prima etapa a structurii rutiere, pentru asigurarea circulatiei pe orice vreme In conditii economice de siguranta si confort, intrucat reteaua de drumuri locale trebuie sa indeplineasca functiuni multiple, de accesibilitate, mobilitate, tranzit, turistic etc.

Sectiunea a 2-a Terminologie

Art.5. In categoria drumurilor de pamant sunt incluse :

(I) drumuri de parnant naturale, a caror trasee sunt stabilite prin circulatia repetata a vehiculelor;

(2) drumuri de pamant amenajate, la care au fost executate lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor de suprafata, reprofilarea si compactarea platformei etc.

Art.6. Prin pietruirea drumurilor se intelege ansamblul de Iucrari ce se realizeaza, pe baza de proiecte, in scopul trecerii drumurilor de pamant intr-o categorie superioara, prin consolidarea partii carosabile cu straturi din

Elaborat de:

Institutul de Cercetari in Transporturi S.c. BOMACO S.R.L.

Aprobat de:

MINISTRUL TRANSPORT URI LOR, CONSTRUCTIILOR ~I TURISMULUl

, ..

Cu Ordinul nr: 603 din 23.10.2003

44 BUlETIN TEHNIC RUTIER onul lll nc, 4, oprihe 200Ll

naturale simple sau stabilizate cu lianu puzzolanici, realizate de straturi de forma, asigurandu-se un teren de fundatie negeliv si scurgerea Se recomanda etansarea partiicarosabile printr-o tehnologie adecvata. 7. Drumurile judetene, comunale ~i vicinale se definese conform

_~::.; .. "". din Ordinul ministrului transporturilor nr. 45-1990.

Sectiunea a 3-a

Referinte

I"lLegea 1 0/1995 privind calitatea in constructii si regulamentele de , 'are ale acesteia.

Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul al drumurilor.

;~)Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului inconjurator, !'dlLegea nr. 90/1996 privind masurile pentru protectia muncii.

;~) .H.G. nr.273/19?4 .~rivind .~probarea regulamentului de receptia lu~lor de constructii ~l instalatii aferente acestora.

\.\1)~R 179-95 .- Lucrari de drumuri : Macadam. Conditii tehnice generale d.ecabtate.

g) STAS 599-87 - Lucrari de drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii

t¢Jmice generale de cali tate. '

h) SR 662-2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera, ~ditii tehnice de calitate.

. SR 667-2001 - Agregate naturale ~i piatra prelucrata pentru lucrari de uri. Conditii tehnice de calitate.

," STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate ~i drumuri. ,etQde de incercare.

i} STAS 863-85 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor, ~riptii de proiectare,

.J) ~R 1120-95 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si imbracaminti b1t.ummoa<;e de macadam semipenetrat ~i penetrat. Conditii tehnice de calitate.

,~;.) STAS 1243-88 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea .anturilor.

. ."., STAS 1709/2-90- Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari ~l~muri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghe]. ~scriptii tehnice. ' ,

b) STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor ~., cornpactare. Incercarea Proctor.

p) STAS 2900-89 ~. Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.

.rv STAS 29,14/84 - Lucrari de drumuri, T~rasamente. Conditii tehnice \ , ¢ra1e de calitate.

BUlETlN TEHNIC RUTIER 45 anullll, nr. 4, aprilie 2004

r) STAS 2916-87 - Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor

si santurilor, Prescriptii generale de cali tate: . .

s) SR 4032/1-2000 -- Lucrari de dru~un. Ter~mologle~ . .

t) SR 6400-84 - .. Lucrari de drumun. Stratun de baza ~1 de fundatie.

Conditii tehnice generale de cali tate. . . .. _, .

u) STAS 8840/83 - Lucrari de drumuri.Straturi de .fundatle dm pamantun stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de cah~t~.

v) STAS 10473/1-87 - Lucrari de drum~~. Stra~url dm agregate n~turale sau pamanturi stabilizate cu ciment. Conditii ~ehmce ~ene:ale d~ calitate. w) STAS 10473/2-86 - Lucrari de d~~un. S.tr~tun rutiere d~n. agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode

de detenninare §i incercare. . ..

x) STAS 10796/1-77 - Lucrari de drumun. Constru~tl1 anexe pentru eolectarea §i evaeuarea apelor. Prescriptii gene:ale de prOle~tare.

y) STAS 10796/2-79 - Lucrari de drumun. C.ons-n:uC!ll anexe. P~rr: colectarea si evacuarea apelor. Rigole, santuri ~l casiun. Prescriptii d

proiectare si executie. .

z) STAS 10796/3-79 - Con~truc!ii ~e.~e pen~ colect~rea ~t e~acuarea ape lor. rigole, santuri si casiun. Prescriptii de proiectare ,~l executie.

aa) STAS 10796/3-88 - Constructii, pentru e~lectarea ~l evaeuarea ape lor.

Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare ~1 amplas~e. _ ...

bb) STAS 12253-84 - Lucrari de drumuri. Stratun de forma. Conditii

tehnice generale de calitate. ... _ ..

ec) STAS 12285-85 - Lucrari de d:u~~n. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con ~l msip.

dd) PD 19-86 - Normativ departa~ental pentru adaptarea pe teren a

proiectelor tip de podete pentru ct:u:nun. . ., _ ,.

ee) PD 95-2002 - Normativ privind proiectarea hidraulica a podunlor ~l

podetelor, .. '1'

ft) PD 177/2001 - Normativ pentru dimensionarea structun or rutiere

suple ~i semirigide ( metoda analities). .

) CD 31-94 - Instructiuni tchnice dcpartamentale pentru dete~marea pri;~cflectografie ~i deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor eu

sisteme rutiere suple ~i semirigide. .

hh) CD 127-2002 - Instructiuni tehnic~ ~cpartam.ent~le de exe~u.!le a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate eu lianti puzZOlanl~1.

ii) CD 148-85 lndrumator pentru tehnologia de exe,c~lle a stra~lo: ~e fundatie din balast prin compactarea acestora fa umiditatea cupnnsa III dome~iul optitn de umiditate de compactare.

46 8UlETlN l"EHNlC RUTIER onullll, nr. 4, oprilie 2004

_;11,:

"l ,~J CD 173-2001 - Normativ privind amcnajarea mtersectnlor negiratorii "afara oraselor,

kk) CD 182-87 - Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor

.~.

'Ii) AND 513-2000 - Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, lizia si intretinerea drenurilor pentru drumurile publice.

AND 514-2002 - Regulament privind efectuarea receptiei lucrarilor de intretinere si reparani curente la drumurile pub lice.

AND 519-93 - Instructiuni tehnice departamentale privind IUV.V .... ~ de interpretare statistica a rezultatelor masuratorilor de laborator

teren pentru determinarea calitatii complexului rutier,

_~~.AND 530-97 - Instruc!iuni privind controlul calitiitii terasamentelor

~"') AND 545-98 -:- N,?rmativ privind executia .tratamentelor bituminoase ~'*egate de balastiera neconcasate pe drumun cu trafie redus.

iqq) Ordinul MLPTL 41/2002 - Lista drumurilor publice eu Iimitele de .Jadmise pentru vehiculele de transport marfa,

IT) Ordinul MT 9-1982 - Norme de protecpa muncii specifice activitatii .!constructii montaj pentru transporturi rutiere, feroviare si navale.

ss) Ordinul MT 44-1998 - Nonne privind protectia mediului ca urmare a impActuiui drum-mediu inconjurator.

:U) Ordinul MT 46-1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice tld!lumurilor publice,

'uu) Ordinul MT nr, 4511998 de aproharea Nonnelor tehnice privind RtDi~ctarea, construirea ~i mecanizarea drumurilor,

\lv) Ordinul MT nr; 50/1998 - de aprobarea Normelor tehnice privind ptoiectarea si realizarea strazilor in localitate rurala.

~) Ordinul MT nr. 357/1998 de aprobarea Normelor specifice de .~:tia muncii, pentru executarea lucrarilor de drurnuri ~i poduri.

Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea din punet de vedere al capacitatii portante si al capacitati; de

iv privind conditiile de relief pentru proiectarea drurnurilor capacitatii de circulape a acestora.

Sectiunea a 4-a

Criterii tehnico-economice ~i sociale pentru justificarea pietruirii drumurilor de pamsm

...• Art.8. Lucriirile exeeutate in aceasta etapa trebuie sa fie folosite ~i in IIta realizarii imbdidimintilor moderne, cand evolutia traficului rutier 0

BULETIN TEHNIC RunER 47 cnul Ill, nr. 4, aprilie 2004

va impune. in consecinta, proiectantul va asigura ccerenta intre activitatile de constructii si de intretinere, in scopul minimizarii costurilor echivalente

, > e

pe durata de serviciu a drumului,

Art.9. Se acorda atentie deosebita lucrarilor de terasamente pentru realizarea elementelor geometrice in plan, in profillongitudinal si transversal, pentru evitarea - in etape ulterioare de constructie a costurilor suplimentare si a implicatiilor tehnologice majore.

Art. 1 O. La alegerea solutiilor pentru struetura rutiera se va avea in vedere utilizarea materialelor locale eu sau tara ameliorarea aeestora eu materiale performante. Se va urmari utilizarea deseurilor industriale contribuindu-se astfel si la redueerea surselor de poluare a mediului.

Art.I'l, Colectarea si evacuarea apelor de suprafata si de adancime trebuie tratata eu aceeasi atentie ca si structura rutiera.

Art,12. Pentru comportarea corespunzatoare, in exploatare, a structurii rutiere ~i pentru folosirea rationals a materialelor in corpul drumului se va asigura stratul de forma ori de cate ori pamantul de fundare nu corespunde exigentelor.

Art.13. Sub aspect social, in strategia factorilor de decizie trebuie sa existe un compromis. Valorile de trafic pentru aceasta categorie de drumuri sunt limitate si ca urmare, durata de recuperare a investitiilor este destul de mare. Cu toate acestea, in conditiile in care accesibilitatea populatiei rurale trebuie asigurata in tot timpul anului (acces In limita a 20 ... 30 minute la activitatile zilnice, de 60 minute la cele saptamanale si de 120 minute 1a cele lunare), rolul de serviciu atat public cat si social, indeplinit de aceasta categorie de drumuri, justifica obtinerea efectelor economice pe durate mai indelungate.

Art.14. Pentru protectia me diu lui inconjurator se vor avea in vedere urmatoarele aspecte : realizarea lucrarilor de terasamente in conditii sigure, tara riseul aparitiei unor dezechilibre ale terenului, colectarea ~i evacuarea corecta a apelor, protectia taluzurilor, punerea in ordine a suprafetelor de teren ocupate de organizarile de santier. Documentatia de executie a lucrarilor va contine avizele de la organele abilitate, in eonfonnitate eu legislatia in vigoare privind protectia mediului inconjurator (Legea 13 7/1995).

Art.lS. Alegerea variantei definitive a proiectului se recomanda sa se bazeze pe metode de decizii multicriteriale multiatribut, tinand seama ca atat criteriile eu earacter social cat si 0 parte dintre cele de impact asupra mediului nu pot fi cuantificate, economic.

A8 BUlfflN TEHNIC RUTlER anvil", or. 4. aprilie 2004

CAPITOLUL II ELEIVIENTE DE PROIECTARE

Sectiunea 1

Principii de proiectare ~i executie a drumurilor de pamant pietruite

Art.16. Pietruirea drumurilor de pamant, reprezentand 0 prima etapa lru realizarea unor suprastructuri rutiere moderne, impune si

matizarea elementelor geometrice in plan orizontal, in profil longitudi-

I\'t ... ·,~.i !n profil transversal, tin and seama de urmatoarele considerente , .. tcglce:

(l) Parametrii de securitate si de confort a circulatiei trebuie corelati cu Mftiunea drumului.

'lif(2) Adoptarea de parametri de proieetare limita - raze minime in plan si it£pmfilullongitudinal, declivitati exceptionale etc. - nu conduce obligatoriu la traseele cele mai economice, dar poate fi justificata de conditii de ainplasament si de earacterul corectiv al elementelor geometrice in cazul uaui drum de pamant existent.

. ;:'(3) Proiectarea traseului in plan se justifies, in general, la parametrii corespunzatori unei planificari strategice pentru un orizont de minim 15 ani, ,.,ehiar la parametrii aferenti c1asei tehnice imediat superioara.

(4) Realizarea etapizata a profilurilor transversale si, dupa caz, a profilului longitudinal se poate adopta, daca se justifica tehnieo-economic.

'Art17. Delimitarea de la inceput a zone lor de siguranta laterale si a zonei drumului reprezinta un element important referitor la impactul ulteri~rasupra mediului si incadrarea in conceptuI de dezvoltare durabila.

: Art.18. Traseul drumului trebuie sa respeete prevederile planurilor urbanistice zonale.

'~.19. Pentru suprastruetura drumului, pietruirea se incadreaza in P~ptul de planificare tactics, cu un orizont de 3 ... 7 ani, urmand ca, prin ~'. lidari succesive, sa se asigure corelarea capacitatii portante cu evolutia ului.

Realizarea pietruirii pentru 0 singura banda de circulatie este conditionata tjt~. . acitatea de circulatie, putand fi adoptata si in cazul cand profilul trans.1 nu se executa etapizat.

J\rt.20. Pentru drumurile Ia care, in perspectiva,profilul transversal va ~rta doua benzi de circulatie, prin studiul de fezabilitate trebuie sa se iIti.fil ce tehnico-economic adaptarea solutiei, din etapa de pietruire, dintre IJiBntele prezentate in tabelul 1.

BUlETIN TEHNIC RVJtEa 49 anullll. nr. 4, oprilie 2004

Tabelull

Numarnl Varianta
benzilor de a b c
circulatie
1 x
lnfrastructura 2 x x i
1 x x i
Suprastructura 2 x i in cazul adoptarii variantei (b) sau (c), proiectul trebuie sa contina, la

nivel de P.T. si varianta (a). .

Art.21. Intersectiile, de regula la nivel, se vor realiza c.onf~rm normativului CD - 173/2001. Toate ramurile intersectiilor se vor pietrui pe lungimi minime de 50 m.

Sectiunea a 2-a Viteza d~ proiectare I baza

Art.22. Viteza de proiectare/baza se coreleaza eu clasa tehnica a drumului ~i eu relieful regiunii, conform tabelului 2.

Tabelul2

Viteza de proiectare I baza

Viteza de proiectare (km/b) in functie de i
Clasa relieful stribiitut Observata
tehnica ~es Deal Munte
A B A I B A I B
IV 60 50 40 30 1 25 in curba principals a
40 ! unei serpentine:
V 50 40 25 25 V= 20 kmIh Valoril~ din coloanele A se pot spori cu pfma la 20 km/h, daca nu conduc la eosturi suplimentare,

Valorile din coloanele B sunt admise in conditii grele de desfasurare a traseului sau cand conditiile de mediu adiacente drumului le impun. . _ Art.23. Vitezele de proiectare a doua sectoare adiacente nu trebuie sa difere eu mai mult de 10 ... 20 kmlh.

50 BUlETIN TEHNIC RUTIER anul III, nr. 4, aprilie 2004

Conditiile de reliefse definesc conform prevederilor normativului .Iltilonat la pozitia yy din sectiunea 3 (Referinte),

Pentru drumuri cu 0 singura banda de circulatie viteza de maxima este de 50 kmlh iar viteza de proieetare minima de 25

Sectiunea a 3-a Elemente geometrice ",_ •• _", .. - Traseul in plan

Aliniamentele se racordeaza eu aree de cere.

Intrueat racordarile progresive nu conduc, de regula, la eosturi mentare importante, dar contribuie semnifieativ la siguranta circulatiei se justifies introducerea acestora, tinand seama de recomandarea .. la caracteristicile definitive a elementelor geometrice ale traseului

{3)Raeordarile progresive se introduc pentru raze ale curbelor in plan ell ~ri cuprinse intre razele minime si razele eurente. Pentru razele minime, . '. te si recomandabile se adopta domeniul de valori ~i modul de amenajare oon STAS 863.

(4) Lungimea de racordare progresiva (L) se stabileste pe baza criteriilor de ~ort dinamic.

(5) Curba de racordare progresiva, folosita in mod curent , este clotoida. (6) Pentru situatii speciale de amplasament (evitarea zonelor protejate, te obligate etc.) se poate folosi racordarea eu clotoida ell parametru bil (Anexal).

Pentru drumuri de cIasa tehnica V se poate folosi ~j racordarea eu IJiIiIlRlOOla cubica (solutie care simplifies trasarea pe teren) sau racordarea cu eerc de raza dubla (care limiteaza lungimea de racordare progresiva) cu Anexa I.

Distantelo de vizibilitate minime ( pet. 10, al.l - tabelul 2 - STAS adopta numai ill cazul protectiei corpului drumului eu tratament In caz contrar se recomanda sporirea distantelor de vizibilitate % in functie de tipul stratului rutier superior.

Distantele minime de vizibilitate pentru posibilitatea efectuarii ( pet.IO, a1.3 - tabelul 2 - STAS 863) trebuie asigurate pe eel % din lungimea traseului.

Profilul longitudinal

,hlc::!mentele geometrice sunt : declivitatils, racordarile vertieale, pasul ~i odihnele.

BUlETIN TEHNlC RUTlER 51 onullll, nr. 4, apr/lie 2004

(2) Se recomanda proiectarea ~i executia profilului longitudinal definitiv, corespunzator cIasei tehnice a drumului local, conform prevederilor tabelului 2 din STAS 863 si anume: pet. 12 pentru declivitati, pct.15 pentru razele de racordare convexa / concava si pet. 11 pentru pasul de proiectare.

(3) Declivitatea, In cazul curbelor in plan suceesive de sens contrar, avand raze mai mici dedit raza recomandabila, va fi de minim 2 ... 3 %, pe toata lungimea tronsoanelor pe care panta transversals este mai midi decat panta transversals din aliniament (tronsonul pe care apare si profilul cu panta

transversals egala cu zero ).

(4) In curbele in plan, declivitiiti1e maxime admisibile / excep~ionale se

reduc pe tronsoanele de convertire ~i suprainaltare, conform prevederilor anexei E din STAS 863. In situatii dificile de amplasament se admite sporirea de la 1 % la maxim 1,5%, a variatiei dec1ivitiitilor pe marginile exterioare ale

partii carosabile.

(5) Cu aprobarea administratorului drumului, depasirea declivitatilor

maxime / exeeptionale (pet. 12 - tab.2 - STAS 863) se poate admite, inclusiv pentru profilul in lung definitiv, in urmatoarele eonditii :

Cunoscandu-se vehieulul greu reprezentativ pentru sectorul de drum, care face obieetul proiectului, diferenta de nivel (DH) care poate fi parcursa cu declivitate mai mare decat declivitatea maxima I exeepponala se obtine eu relatia:

(m)

(1)

unde:

vl= viteza in eazul declivitatii maxime j exeepponale (m/s);

vz=viteza dupa pareurgerea diferentei de niveI (DH), eu declivitate mai

mare dedit declivitatea maxima / exceptionalii (m/s); v2 ;:::vj-5,5 sau v2 ;:::0,75 Xnj

g = acceleratia gravitationala (m/s') ;

Solutia trebuie evitata in cazul unui trafie semnificativ in timpul iernii.

(6) Odihnele se previid eonfonn pet. 3.3.4 - STAS 863.

Art.28. Profilul transversal

(l) Latimile platformei si a partii carosabile se adopta conform

prevederilor STAS 2900 si ale Ordinului M.T. nr. 45/1998, pentru drumuri publiee locale de clasele tehnice IV si V (tabelul 3).

(2) Structura trafieului, in perioada de perspectiva propusa, se constituie intr-un criteriu tehnic pentru stabilirea latimii platfonnei si a paqii carosabile. (In tabelul 3: a = autoturism sau vehicul echivalent, c = autoeamion,

A = autobuz) ..

52 BUlETIN TEHNIC RUTIER ornJllII, nr. 4, apri~e 2004

>«!

]

o

Z

o 00

N -

> ;>

-

SUlETlN TEHNIC RUTIER 53 anullll, nr. 4, aprilie 2004

(3) Platforrnele de incrucisare se realizeaza conform elernentelor geometrice prezentate in fig. 1 ~j tabelul 4.

Fig. 1. Platforma de meructsare

Tabelul4

Elemente geometrice ale platformei de incruci~are

Latimea (I) caii
Categoria Liitimea (b) platformei de L(m) L 1 (m)
piif\ii incrucisare
functional carosabile in m
administrariva cale curenta
a drumului mini- recoman- mini- recoman- mini- recoman-
-m- rna dabila rna dabila
rna dabila
i
Comunal san 4,0 2,0 3,0 I
I
vicinal 10 30 ! 10 15
Comunal 3,5 3,5 3,5
(etapa I.) Platformele de incrucisare trebuie sa fie vizibile de la 0 platf~rma l~ alta.

Valorile recomandabile, pentru distants dintre platformele de mcrucisare, variaza intre 200 ... 300 m,

(1) Latimea platformei drumului se ma~oara : .

a) intre muchiile superioare ale taluzunlor de rambleu sau ale santurilor/ rigolelor, in cazul in care pe platform~ "" sunt ~arapete;~

b) intre fetele interioare ale liselor sau glisierelor, In cazul III care pe

platforma sunt parapete. . .. '"

c) in mod exceptional, datorita categonel.funC!lOnal administrative ~e drumnri judetene si comunale, se admite amplasarea parapetelor III cadrul Iatimii acostamentelor.

54 BULETlN TEHNIC RUTlER onuillt, nr. 4, aprilie 2004

".', .~ ..• \~·).}n loe~litiiti rurale, profilul transversal se realizeaza conform anexei IIlt"dinul M: n:-, 50~1998.

. It) Supralargirea III cnrbe

;a) Valorile supralargirilor (e) pentru fiecare banda de circulatie sunt conform tabelului 5-- STAS 863.

b) Supralargirea totala (s), egala eu suma supralargmlor (e) ale benzilor de circulatie, se prevede spre interiorul curbei, insa, in cazuri exceptionale sau in localitati rurale, se poate prevedea : pentru fiecare banda de circulatie separat, pe partea dreapta ( in sensul de circulatie ).

c) In cazul autovehiculelor cu lungime mare, dar lara remorca sau semiremorca, supralargirea se calculeaza cu relatia:

D2 e=-lOO (em) 2R

(2)

fnJcare:

p= distanta dintre osia din spate si partea din [atii a caroseriei .vehieulului eu lungime mare.

d) In cazul autovehieulelor eu semiremorca sau rem ore a, supralargirea se calculeaza cu relatia:

D2+D2

e= 1 100 (em)

2R

(3)

in~e:

~ttl (m) = distanta dintre osia din spate si partea din fata a caroseriei a*vehiculelor tractor;

:;~DI (m) = distanta dintre osia semiremorcii si sa, respectiv dintre osia din

' . /aremorcii si osia din spate a autovehiculului tractor. " .Panta profilului transversal

~il)Profilul transversal in aliniament se realizeaza eu profit acoperis. ~;b) Panta transversal a a partii carosabile in aliniament se adopta, in

functie de tipul stratului de rulare, intre 3% si 4%.

'e) Pentru raze cuprinse intre raza minima ~i raza curenta se prevede suprainiiltarea profilului. VaJoarea maxima a suprainaltar; i este de 7%.

~~J Pentru raze cuprinse intre raza curenta si raza recomandabila se ,",", prevede convertirea profilului.

-

BUlETlN TEHNIC RUTlER 55 onuilll, nr. 4, oprilie 2004

e) Pentru curbe succesive de acelasi sens si ~e sens contrar, amenajarea in spatiu se realizeaza conform tabelu:Ul 4.~ .STAS 863. _

f) Panta transversala a acostamentelor, III ~hmament, depaseste cu

1...2% panta transversals a partii carosabile, (8) Inclinarea taluzurilor.

Inclinarea taluzurilor se prevede conform STAS 2914.

La profiluri transversale In debleu de mica adancime ( 1,0 ... 1,5 m) se recomanda adoptarea, pentru taluzuri, a inclinarii de 1/8 ... 111 0, pentru

prevenirea inzapezirii drumului. . . .

(9) Zonele de siguranta . Zona de protectie a drumului. ..

a) Latimile zonelor de siguranta se prevad conform Legii nr, 82/1998 si anume:

- 1,50 m - de la marginea exterioara a santurilor, pentru profit transversal la nivelul terenului.

- 2,00 m - de la piciorul taluzului, pentru drumuri in ramb.l~u.

- 3,00 m - de la marginea de sus a taluzului, pentru drum un III deb leu cu

inaltimea pana la 5,00 m inclusiv, . , ~

- 5,00 m - de la marginea de sus a taluzului , pentru drumun III debleu cu inaltimea mai mare de 5,00 m.'

, b) Zona de protectie este c~~rinsii fnt~e marginil~ e~terioare al: zonelo~ de siguranta si marginile zonei dru~ul~l, sItuate,. fata de ax" drumului, la 20 m in cazul drumunlor judetene ~1 la 18 m la drumurile comunale.

c) Zonele de siguranta si de protectie a intravilanului localitatilor rurale se stabilesc conform Ordinului MT nr, 50/1998.

Sectiunea a 4-a Dimensionarea structurii rutiere

Art.29. Metoda de dimensionare a structuri rutiere, care constituie 0 prim~ etapa in cadrul consolidarii suceesive, se. bazeaz~ pe principiile metodei analitiee PD 177-2001. Metoda de dimensionare SI exemple de ealcul sunt

prezentate in Anexa 2. .

Art.30. Evaluarea intensitatii medii zilnice anuale a traficului (n) este prezentata In Anexa nr. 3.

Sectiunea a 5-a

Structuri rutiere: tipuri de structuri rutiere recomandate

Art.31. Avand in vedere valorile reduse ale traficului, strueturile rutie~e, pentru acest gen de lucrari, au de regula 0 alcatuire simpla (2-3 straturi).

56 BUlETlN TEHNIC RUTlER ooullll, nr. 4, oprilie 2004

ipalele as peete ce trebuie sa fie av'.lte ID vedere ia proiectarea acestora

.I) sa permita utilizarea pe scara larga a materialelor locale;

1(2) sa raspunda sistemului general de consolidare succesiva a drumurilor, ..' spunzator conditiilor de dezvoltare economics a zonei pe care 0

Eerve~te. .

j{~) sa neeesite costuri de intretinere cat mai reduse in raport eu costurile I.<'~.le de executie, nivelul de. serviciu asigurat si durata normala de . ticnare prevazuta de Normativul AND 514-2000.

,~rt.32. Materialele ce pot fi folosite ca agregate pentru realizarea

illCturilor rutiere sunt urmatoarele :

'fr:-r.agregate minerale de balastiera ( nisip, balast, pietris); 7ftbalast amestec optimal;

:- pietris eoncasat sort 0 - 31,5; ....,piatra sparta amestec optimal;

piatra sparta sort 63-80; - piatra sparta sort 40 - 63;

--cribluri sort 8-16, 16-25;

:. savura sort 0-8, 0-16;

:;,de~eu de cariera sort 0-25 (rezultat dupa prima treapta de eoneasare); :.:: zgura granulata de la combinatele siderurgice sort, 0 7;

'- zgura bruta prelucrata de la combinatele siderurgice (concasata _ ~"ta)·

~'J.G ,

,.' deseuri de mina (din statiile de flotatie);

._ lianti:Ahidrocarbonati, hidraulici si puzzolanici.

rt.33. In functie de conditiile locale si importama drumului se recomanda ile din anexa nrA.

Sectiunea a 6-a

Masuri pentru protecpa fa aetiunea inghet-dezghetului

Drumurile pietruite sunt expuse unui rise ridicat de produeere a datorita actiunii inghe!-dezghetului, cand suntintrunite simultan

prezentate in STAS 1709/2.

Pentru diminuarea riscului de producere a degradarilor din inghetin cazul drumurilor pietruite se vor prevedea. prin proiectare masuri:

realizarea drumului, pe cat posibi], in rambleu (minimum 0,50 m terenului natural), iar atunci cand acest Iucru nu este posibil se vor santuri avand cota fundului cu minim 15 em sub nivelul patului

BUlETIN TEHNICRUTIER 57 anullll, nr; 4, aprilie 2004

(2) realizarea rambleurilor si a straturilor rutiere din pamanturi si materiale care sunt insensibile la inghet;

(3) obligativitatea de a se realiza gradul de compactare maxim prevazut de STAS 2914 pentru pamantul de fundatie, in functie de pozitia stratului compactat in corpul terasamentului si de tipul de pamant (coeziv sau necoeziv) folosit; .

(4) prevederea si realizarea de masuri constructive pentru imbunatatirea conditiilor hidrologice (trecerea de la conditii defavorabile sau mediocre la conditii hidrologice favorabile) prin masurile prevazute la pet, 4.5.1. din STAS 1709/2 si in STAS 2916, 10796/1, 10796/2 si 10796/3;

(5) daca portanta la nivelul patului nu impune obligativitatea realizarii unui strat de forma se va prevedea ca stratul inferior granular sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 6400 pentru a prelua ~i functiunile de substrat drenant ~i anticapilar;

(6) csnd eelelalte masuri sunt considerate ca fiind insuficiente, se recomanda pentru suprastructure adoptarea solutiei care include un strat stabilizat cu liant puzzolanic.

Art.36. Daca prin masurile adoptate nu se poate asigura in suficienta masura protectia drumului la actiunea inghet-dezghetului se va prevedea posibilitatea impunerii de restrictii de circulatie pentru vehiculele grele (bariere de dezghet) in perioadele eritice.

Sectiunea a 7-a Colectarea ~i evacuarea apelor

Art.37. Generalitati

(l) Proiectarea constructiilor anexe pentru colectarea ~i evacuarea apelor se va face in confonnitate cu STAS 10796/1, STAS 10796/2 si STAS 10796/3. Scopul acestor lucrari este de a evita degradarea eorpului drumurilor, redu/ cerea portantei terenului de fundatie, degradarea terenurilor limitrofe etc.

(2) La proiectarea drumurilor in profil longitudinal si transversal se va urmari ca platforma drumului sa prezinte 0 pozitie favorabila fata de terenul din imprejurimi astfel incat, sa se asigure conditii bune pentru colectarea si evacuarea apelor din precipitatii, a celor din fundatia drumului, precum si a celor rezultate din drenurile de asanare sau de consolidare.

Art.38. Colectarea si evacuarea apelor de suprafata.

(1) In toate fazele de proiectare se vor stabili masurile necesare ca apele superficiale si de infiltratie sa nu afecteze conditiile de exploatare.

(2) Pe langa masurile prevazute in standardele precizate de la art.37 se vor mai avea in vedere urmatoarele:

58 BUlETIN TEHNlC RUTIER anullll, nr. 4, aprilie 2004

a) Santurile longitudinale vor avea cota de fund, sub cora stratului de forma.

b) Pantele platformei drumului in profil transversal vorfi de 3 - 4%.

c) Acostamentele vor fi executate din materiale eu permeabilitate redusa si cu declivitati de 5-6%.

d) Se va ren~nta pc cat posibilla casiuri si rigole de pamant. Acestea pot favonza patrunderea apei in straturile rutiere.

e) Dirijarea ~pel~r colectate va fi facuta pana la emisari cu 0 capacitate suficienta de preluare a debitelor acumulate.

Art.39. Colectarea ~i evacuarea apelor de adancime.

(1) .La proiectarea ~i executia lucrarilor de colectare a apelor de adancime, Se va tine seama de prevederile STAS I 0796/3 ~i Instructiunile tehnice AND

jJld.513-2002. '

•. (2) Scopul princi~al all~enirilor de drenaje, este acela de interceptare si evacuare a apelor de infiltratie sau coborarea nivelului stratului acvifer freatie cand aeestea pot influenta negativ, comportarea corpului drumului. ' (3) Amplasarea si stabilirea sistemului de drenaj si a tipurilor de drenuri

se va face tinand seama de :

a) pozitia platformei drumului in profil transversal'

b) stratificarea terenului ~i stabilitatea aeestuia; ,

e) posibilitatea de evacuarea apelor coleetate din reteaua de drumuri in eon~ordanta eu sistemul de evacuare a apelor de suprafata;

d) drenunle de consolidate vor fi insotite ~i de lucrari de sustinere

ziduri de sprijin, ramforti etc.; , ,

Art.40. Podete

,}P P?d~lele au ca seop, preluarea apelor colectate de constructiile anexe q~antun, rigole, drenuri etc.) si a le descarca I dirija catre emisari. De .~~e~ea P?detele vo~ asigur~ .tr~versarea cursurilor de apa eu debite reduse l'immand riscul unor inundatii din zona drumului.

",J,y(f) Podetele pot fi provizorii (constructii din lemn) sau definitive fi~tructii din beton, beton annat etc.).

.P) Dupa forma constructiei, podetele pot fi dalate, ovoidale, boltite, ~are sau pe grinzi.

(~~ Dimensiuni~~ ce ?efinesc sectiunea de scurgere a podetelor se vor III pe baza studiilor ~l calculelor hidraulice, efectuate in eonformitate eu ativul PD 95.

C"'~,.~) Pentru 0 buna functionare a podetelor, se vor stabili ~i executa lucrari .~enajare in amonte (eamere de cadere, corectarea albiilor, saltele de

-

BUlETlN TEHNIC RllTlER 59 anullll, nr. 4, apri~e 2004

linistire, pereuri de protectie, etc.) precum .~i in aval.(t~epte de r~eordare la albia curenta, etc.) in conformitate eli aceleasi preveden din NormatlVu,l PO 95.

(6) Amplasarea podetelor si adaptarea pe tere,? a~ prA01eetelo:_ tip Ase va face in eonformitate eu Normativul PO 19, astfel meat, rmpreuna cu mtreg ansamblu de eonstruetii anexe pentru colectarea ~i evacuarea apelor, sa

functioneze in mod unitar.

CAPITOLUL III PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

,

Sectiunea 1 Generalitap

Art.41. Pietruirea drumurilor de pamant se executa ~ecanizat~ p~n tehnologii speeifice fiecarei lucrari, conform rcglcmentanlor tehnice m

vigoare.

Sectiunea a 2-a Executar~a terasamentelor

Art.42. Executarea terasamentelor se realizeaza conform reg~eAmentarilor prevazute in STAS 2914, in Normativul indo CO 182, precum §1 in alte acte

nonnative conexe in vigoare. ..

ArtA3. Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor

de retrasare, pichetare ~i realizarea lucrarilor pregatitoare. .'

Art.44. Lucrarile pregatitoare constau, in cazul terasamentului eXls~ent al unui drum de pamant, in pregatirea amprizei prin nivelarea pla!fonnel. p~ intreaga largime, realizarea pantelor .transversale c~nfonn proiectului ~l cornpaetarea pamantului pana la obtinerea gradului de compactare prm incercarea Proctor normala prevazut in STAS 2914.

Art.45. Pentru variantele noi de traseu in cadrullueriirilor pregatitoar~ se vor executa ~i operatiile de defrisare, indepartare~ pamantu~ui _:egetal ~1 realizarea treptelor de infratire in terenurile coezlv~, atunci ca~d p~~t~ transversals a terenului natural se situeaza intre 1/5 si 1/3. Pentru inclinari transversale mai mici de 1/5 treptele de infratire nu sunt necesare, iar in cazul inclinarii transversale mai mari de 1/3 pentru asigurarea stabilitatii se

vor prevedea prin proiect lucrari definitive de sprijinire. _ .

Art.46. Treptele de infnltire realizate 'in t~renul na:ur~l.~or avea 0 l~tlm~ de eel putin 1 m si 0 panta de 2 % spre aval. In cazul Iargirii platformei unui

II.) BULETIN TEHNIC RUTIER anul IB, nr. 4, aprilie 200A

drum in rambleu se vor executa trepte de infratire in taluzul existent, acestea

avand 0 inaltime de 0,6 - 0,8 m. ..

Art.47. Rambleurile se vor executa din pamanturi provenite din compensari sau gropi de imprumut prin imprastierea in straturi elementare si compactarea fiecarui strat pana la realizarea gradului de eompactare prescris prin STAS 2914, In functie de pozitia stratului pe inaltimee rambleului ~i de tipul pamantului (coeziv sau necoeziv).

.: Art.48. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai apropiata de umiditatea optima de compactare. in cazul unor umiditati care depasesc valorile abaterilor la umiditate mentionate in tabelul 7 se va proceda, dupa caz, la umezirea sau uscarea pamantului pana Ia incadrarea umiditatii sale in tolerantele admise, astfel:

(1) umezirea ~e realizeaza prin strop ire cu apa din eisterne prevazute cu tampa de udare. In functie de cantitatea de apa care trebuie introdusa si de ~ul pamantului udarea se va face in una sau mai multe reprize; compactarea se va realiza numai dupa uniformizarea umiditatii;

(2) uscarea pamantului se va face pe cale natural a prin afanare si evaporare. Se recomanda ca aceasta operatic sa se execute la locul de extragere a pamantului (in groapa de imprumut);

(3) pentru a reduce umiditatea pamantului si a-l face apt pentru compactare se recomanda tratarea cu var a acestuia conform prevederilor din STAS 2914.

Art.49. in rambleuri pamantul se asterne in straturi uniforme, paralele c,l,llinia rosie proiectata, pe intreaga la!ime a platfonnei; suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana, cu inclinari de 5 % catre margini.

Art.SO. In eazul in care la realizarea unei umpluturi se folosesc atat .,amanturi coezive cat si pamanturi necoezive, acestea din urma vor fi amplasate In straturile de la partea superioara a terasamentului, fiind astemute in mod obligatoriu in straturi plane pe toata latimea rambleului. Se va evita formarea unor pungi de pamanturi necoezive in corpul drumului, in care s' .. putea aeumula apele de infiltratie sau meteorologice.

Art.51. Lucrarile de terasamente nu se executa pe timp de ploaie. in !,:~l unor precipitatii in timpul lucrului se va proceda conform prevederilor ~$tabilite in Fisele ghid de executie din anexa la Normativul CD 182.

Art.52. Compaetarea fiecarui strat asternut se realizeaza cu utilaje de i5iPmpaetare, in functie de tipul pamantului fiind recomandate:

. (1) pentru balast ~i balast nisipos: compactori vibratori;

.. ,. (2) pentru nisipuri si pietrisuri: compactori vibratori ~i compactori cu lJeuri;

,,'(3) pentru prafuri si argile: compactori eu proeminente pe tambure (tip l)icior de oaie") $i eompactori cu pneuri; utilajele cu rulouri metal ice netede

SUlEnN 1tHNIC RUTlER 61 ooullll, or. 4, oprilie 2004

pot fi utilizate doar pentru compactarea unor straturi de grosime redusa (15 ... 20 em);

Art.53. Valorile recomandate ale principalilor parametri ai compactarii (grosimea stratului de pamant inainte de compactare, numarul de ~eceri si viteza de lucru a utilajului) sunt prezentate in Normativul CD 182. In cazul unor lucrari de terasamente cu volume de peste 5000 m' stabilirea valorilor definitive ale parametrilor de compactare mentionati se recomanda a se realiza prin compactarea de proba pe un sector integrat in traseu, executat la inceperea lucrarilor, in conditiile concrete de executie,

Art.54. Pentru controlul executiei terasamentelor se va proeeda in timpul desfasurarii lucrarilor conform prevederilor de la art. 71. din prezentul normativ. Dad valorile determinate ale gradului de compactare snnt mai miei dedit cele prevazute in STAS 2914 se va dispune continuarea compactarii, iar dad si umiditatea este ridicata se va scarifica stratul si se va recompacta dupa luarea masurilor ce se impun (inlocuirea pamantului, reducerea umiditatii prin evaporare sau tratare eu var, inlocuirea utilajului de eompactare cu unul adeevat situatiei).

Art.55. In cazul debleurilor excavatia se va executa in prima faza pana la nivelul aeostamentelor, cu asigurarea evacuarii apelor din precipitatii de pe platforma creata. Siiparea in continuare pentru realizarea patului drumului se va executa pe tronsoane de lungime limitata, cu putin timp inainte de executarea stratului de fundatie, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului si asigurandu-se realizarea gradului de compactare de 100% Proctor normal pe 0 grosime de 30 em.

Art.56. Finisarea taluzurilor se face conform Normativului CD 182.

Protejarea taluzurilor si santurilor se realizeaza in conformitate eu prevederile din STAS 2916.

Sectiunea a 3-a Executarea stratului de forma

Art.57. La realizarea stratului de forma se vor apliea prevederile din STAS 12253.

Art.58. Exeeutarea stratului de forma din materiale neeoezive se realizeaza prin desfasurarea urmatoarelor operatii:

(1) transportul si depozitarea materialelor granulare in gramezi pe suprafata platformei, in cantitati care sa asigure realizarea stratului in grosimea necesara dupa eompactare; in cazul zgurii de halda se impune indepartarea in prealabil a fragmentelor cu dimensiunea maxima de 100 nun si a corpurilor straine;

62 BUlfTlN TEHNIC RUTIER onullll, nr. 4, aprilie 2004

(2) a~te:nerea ma~e~i~l~lui i~ strat, ad aug area cantitatii necesare de apa pentru ?b!lllerea .. umiditatii optnne de compactare, si aducerea la profil a stratului. Operatiile se executa cu autogrederul;

A ~3) cornpactarea stratul~i ell utilajele stabilite pe baza incercarii de proba, pana la reahzarea gradului de compactare de 98% din densitatea in stare uscata maxima obtinuta in laborator prin determinarea Proctor modificata conform STAS 1913/13. '

~~t.59. Realizarea unui strat de forma din pamant eoeziv prin tratare/ stabilizare cu var este eficienta numai in cazul pamanturilor cu continut in fractiuni argiloase de eel putin 30 %. Daca se urmareste numai 0 ameliorars a ea~a~t~.ristic~lor geote~~ce ale pamantului cu 0 umiditate ridicata in seopul reahzarn unei eompaetan corespunzatoare este suficient un tratament eu 2 .. .4% var hidratat raportat la masa pamantului in stare uscata. In cazul unor umiditati foarte mari (eu 7 ... 15% peste w ) se va folosi var nehidratat (CaO) macinat sau sub forma de bulgari, doz;J~le fiind preeizate in STAS 12253. Pentru imbuniita!irea proprietatilor meeaniee ale stratului este necesara stabilizarea cu dozaje mai ridieate de var (peste 5%) in acest caz fiind mai eficienta 0 stabilizare mixta a pamantului coeziv eu var si ciment sau eu zgura granulata si var. Dozajul de liant se stabileste in acest eaz de un laborator de specialitate autorizat prin incercari, conform prevederilor din STAS 10473/2.

Art.60. Executarea unui strat din pamant eoeziv tratat eu var se realizeaza prin amestecarea pe loc prin mai muIte treceri, operatiile neeesare desfli~urandu-se in urmiitoarea ordine:

(1) ~earificarea pamantului existent sau, dupa caz asternerea pamantului ~dus_dIn groapa de. imprumut: lucrarea executandu-ss eu un utilaj eu lama prevazut cu dISPOZlt!V de searificare;

(~~ riispandirea uniforma a cantitatii de var pentru asigurarea dozajului .. ~tabI.ltt: Se r~eomand~ ca imprastierea varului praf sa se faca cu utilaje ~ectahzate. In cazul In care nu se dispune de astfel de utilaje operatia se ,oat~ ~xecuta manual, varul urmand a fi aprovizionat in saci pentru 0 dozare precIsa;

. .. (3) realizarea amestecului de pamant ~i var prin treceri succesive ale ~tilajelor speei.fice~autogre~er: grapa polidise, plug etc.) sau printr-o singura fi'eeere a frezei rutiere specializate pentru aceasta luerare;

. ~4! ~~~ug~rea (eventual) de apa in cantitatea necesara pentru obtinerea

El~ltatll optime de compactare ~~ reluarea operat~ei .de ameste~are pana la hzarea unui amestec omogen ~t un grad de faramitare (stabilit conform 'AS 10473/2) de eel putin 70 %;

BUlETJN TEHNIC RUTIER 63 anullll, or. 4, oprilie 2004

(5) asezarea la nivel a materialului in strat pe toata latimea ?latformei ?l intr-o grosime cu 25 ... 30 % rnai mare decat grosimea stratului care trebuie obtinuta dupa compactarc; __

(6) compaetarea stratului eu utilaje de eompactare adecvate (se recomanoa utilajele eu pneuri) pana la realizarea gradului de compactare prevazut inSTAS 12253. Pentru obtinerea gradului de compactare necesar pe toata grosimea stratalui se recomanda caincazul in care trebuiesiLse realizeze ~ grosime de strat mai mare de 25 em aeesta sa se realizeze din doua stratun eompactate separat, grosimea unui substrat fiind de minimum I? em. Dac~ insa se dispune de utilaje de eompactare grele apte de a realiza 0 bu~a eompaetare pe straturi groase (fapt ee trebuie ate stat prin tncercarea prealabila de proba), este de preferat executia unr-un singur strat;

(7) straturile de forma realizate din pamanturi coezive tratat~ eu .var, e~ zgura granulata ~i var sau cu var si ciment trebuie protejate impotnva pierderii

umiditatii pana la realizarea stratului rutier urmator, . ..

Art.61. Exeeutarea stratului de forma din pamanturi coezive stabilizate

eu zgura granulati ~i var sau eu ciment si var se realizeaza dupa. == tehnologie. Se face mentiunea ca in cazul stabilizarii mixte cu var ~l ciment cei doi lianti vor fi raspandi!i ~i amestecati separat, in aceasta ordine.

Art.62. Atunci cand stratul de forma stabilizat este realizat din pamant coeziv adus dintr-o groapa de imprumut, amestecarea cu liantulse poate realiza la locul de extragere alpamantului, pe drum fiind transportat amestecul rezultat care va fi asternnt si compactat ca un strat rutier.

Art.63. In eazul realizarii stratului de forma tratatlstabilizat numai en var lucrarile trebuie sa se desfasoare numai in sezonul cald ~i finalizate inainte de data de 1 septembrie, pentruca amestecul rezultat sa -ajunga la rezistenta suficienta inainte de instalarea sezonului rece, in eaz contrar sporind riscul producerii degradarilor din inghet.

Sectiunea a 4-a Executare~ straturilor rutiere

Art.64. Executarea stratului inferior din materiale granulare va incepe

dupa receptia lucrarilor de terasamente saua stratului de forma. .

(1 ) Executarea straturilor din balast sau nisip se face conform prevederilor din STAS 6400 si consta in astemerea la sablon a materialului in strat eu grosimea de maximum 15 em si compactarea, concomitent cu adaugarea prin stropire a cantitatii de apa neeesara pentru asigurarea umiditatii optime

Bt.JI.fIlN TEHNIC RUJlER 64

onul lll, nr. 4, oprilie 2004

de compactare. Compactarea se realizeaza prin cilindrare sau eli utilaje vibratoare (rulouri sau placi vibratoare). Vibrarea se recornanda pentru materiale cu EN 2: 40 %, iar in cazul unor materiale cu EN 25 .. .40 % compaetarea se poate realiza cu utilaje cu pneuri. Stratul din balast se compacteaza pana fa realizarea gradului de compactare de minimum 98 % din densitatea In stare uscata maxima determinate prin incercarea Proctor modificata. Dupa compactare stratul se da in circulatie, completandu-se eu material nou pe masura ee se formeaza fagase si gropi.

(2) Stratul din balast amestec optimal este alcatnit dintr-un amestec de sorturi corespunzatoare de nisip ~i pietris, sau din balasturi concasate si deseuri de cariera, a carer granulozitate trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in SR 662. Executarea stratului se realizeaza conform celor descrise la punetul precedent.

(3) Executarea stratului din piatra sparta mare sort 63 - 80 se faee conform prevederilor din STAS 6400 ~i consta in realizarea urmatoarelor operatii:

a) asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pana la inc1e~tare.

Compactarea se face la inceput cu utilaje cu rulouri netede de 60 kN ~i se continua eu utilaje cu pneuri sau vibratoare de 100 - 140 kN, fiind considerata incheiata atunci cand 0 piatra de aceeasi natura ~i cu dimensiunea de cca, 40 mm aruncata in fata ruloului utilajului de compactare este strivita, rara ca stratul sa sufere dizlocari sau deformari;

b) impanarea pietrei sparte cu split 16 25 care se compacteaza, se raspandeste si se stropeste cu apa pe toata suprafata;

c) innoroirea sau colmatarea stratului cu nisip sau savura;

d) acoperirea cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).

(4) Executia stratului de piatra sparta amestec optimal sort 0-31,5 (SR 667) necesita urmatoarele operatii:

a) stabilirea proportiilor de amestec a diferitelor sorturi de piatra sparta ~i nisip pentru realizarea compozitie granulometrice care trebuie sa se inscrie intre limitele previizute in tabelul 5;

b) determinarea umiditatii optime Proctor modificata;

BULETlN TEHNIC RUTfER 65 onul III, nr. 4, oprilie 2004

Tabelu15

Limitele granulometrice pentru amestecul optimal de piatra sparta

Dimensiunea laturilor ochiurilor Trecut % I
patrate/rotunde (mm) minim maxim
I 0,1 :2 10 !
0,2 3 14
0,63 8 23
1,00 11 27 I
2,50/3,15 22 41 I
!
6,30/8 38 61
12,5/16 56 74 i
20125 74 88 i
31,5/40 90 100 c) realizarea amestecului granulometric cu ajutorul unei instalatii tip INS sau in lipsa acesteia cu 0 baterie de buncare dozatoare, banda transportoare si un buncar de stocare;

d) asternerea materialului cu un repartizator-finisor sau cu lama autogrederului ~i adaugarea cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinata in laborator;

e) compactarea stratului cu ajutorul utilajelor de compactare cu pneuri sau vibratoare panii la realizarea gradului de compactare de minim 98% din densitatea maxima determinata prin incercarea Proctor modificata.

(5) Executarea stratului de macadam se realizeaza conform prescriptiilor generale din SR 179, iar a straturilor din macadam semipenetrat sau penetrat cu bitum sau emulsie bituminoasa conform prcscriptiilor speeifiee prezentate in SR 1120.

Art.6S. Straturile rutiere din materiale stabilizatc eu lianti puzzolanici se vorexecutaconform prevederilordin STAS 10473/1 si din Normativul CD 127.

Sectiunea a 5 -a Executarea stratului de protectie

Art.66. Pentru a mari durata normala de function are a drumurilor pietruite si a asigura conditii de exploatare corespunzatoare se recornanda impermeabilizarea stratului superior in conditiile prevazute la in anexa 4.

66 BULETIN TEHNIC RUTIER anul III, nr. 4, oprilie 2004

Art.67. Protectia prin tratamente biturninoase duble executate la reee se realizeaza conform prevederilor din STAS 599 ~i a Normativului AND 545.

Sectiunea a 6-a

Masuri de tehnica securttatli muncii

Art.68. Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta prevederile

-;prmatoarelor acte normative:

(1) Codul muncii publicat in Buletinul Oficial or. 140/1-12-1972· (2) Legea 90/1996 privind protectia muneii. '

(3) Norme specificc de protectia muncii pentru executarea lucrarilor de drumuri ~i poduri aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei

.Sociale or. 357/1998; ,

(4) Nonne de protectie a munc~i specifice activitatii de constructii montaj .}lebtru transportun rutiere, feroviare, navale aprobate prin Ordinul MTTC nr.911982.

CAPITOLUL IV CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Sectiunea 1 Oeneralitatt

.

Art.69. ~e~~~ctarea. conditiilor tehnice de calitate se verifica prin controlul calitatii matenalelor utilizate, controlul modului de realizarea lucrarilor pe parcursul executarii fiecarei faze si prin verificarile facute cu ecazia receptiei lucrarilor,

..•.. Art. 70. Rezultatele determinarilor efectuate pentru controlul materialelor ~'l a,exec~t~ri! lucrarilor ~or fi Inscrise in registrul de laborator si in cartea :ff~b;structlel, III conforrmtate cu prevederile Legii 10/95 privind calitatea !~nstructiilor.

Sectiunea a 2-a

Cenditii tehnice d~ calitate pentru materiale

71. Materialele utilizate la executarea Iucrarilor trebuie sa . ineasca conditiile tehnice prevazute In standardele specifice lza~e pe parcursul prezentului normativ. Verificarile si determinarile santier cu ocazra aprovizionarii materialelor trebuie facute de un de specializate autorizat si sunt cele precizate in tabelul 6.

BUlETIN TEHNIC RUlIER 67 cnul lll, nr 4, aprilie 2004

68

E .a :.0

o

"';t Zu

BUlETIN TEHNIC RUTIER

r-N

......

0-

,......

00 00

CIl -< E-< tn

Cl u

E a :.0

I

anullll, nr. 4, aprilie 2004

anullll, nr. 4, aprilie 2004

BUlETIN TEHNIC RUTIER

69

Sectiunea a 3-a

Executia lucrarilor, Conditii tehnice de calitate

, ,

Art.72. Modul de executare a lucrarilor trebuie urmarit zilnic de laboratorul de santier prin efectuarea controalelor si determinarilor precizate in tabelul 7.

Tabelul7

Controlul executarii lucrarilor pe santier

Nr. Operatia si earaeteristiea Metoda de Conditia de Frecventa
crt. verificata determinare admisibilitate verificarii
l. Executarea terasamentului Masurare In functie de
- grosimea stratului directs tipul STAS 2914
Inainte de cornpactare STAS 1913/1 eompactorului
- urniditatea pamantului Pamant coeziv: Zilnic si dupa
wopt±2 % modifiearea
Piimfmt conditiilor
necoeziv: meteo
wopt±..3 %
- gradul de eompactare Normativ C STAS 2914 Minim 4
prin incercarea Proctor
normala 182 determinari pe
un sector de
1 km
2. Executarea stratului de
forma Observatii si
- realizarea operatiilor masuratori STAS 12253 Permanent
care compun procesul conf.
tehnologie STAS 12253 I
- grosimea stratului Masurare Conform proiect La max.
directs 200m
- gradul de eornpaetare STAS STAS 12253 In eel putin 1
10473/2 punet la
- rezistenta la cornpresiu- STAS STAS 12253 1000 m2
ne pe epruvcte confectio- 1047312 Pe eel putin 1
nate la executia stratului serie a 3
epruvete la
2000m2
3. Exeeutarea straturilor din
agreg1!te naturale ~i
de~euri industriale
I2relucrate eu excel2tia
macadamului
- respectarea proceselor STAS 6400 STAS6400 Permanent
tehnologice de executie In eel putin I
- gradul de compactare STAS STAS6400
1913/13 punct la 250
mlungime 70 BUlETIN TEHNlC RlITlER onullll, nr. 4, aprilie 2004

r 4. Executarea macadamului l· Permanent ,
I I
siml2iu_.&.l!
macadamurilor
semil2enetrate ~i l2enetrate SR 179 si ) SR 179 si
- respectarea proeese1or SR 1120 SR 1120
tehnologice de executie
5. Executarea straturilor din
materiale stabilizate cu
lianti hidrauliei ~i I
puzzolanici
- respectarea proceselor STAS STAS 10473/1. Permanent
tehnologice de executie 1047311, CD 127
CD 127
- rezistenta la STAS STAS 1047311, Permanent
compresiune pe epruvete 1047311 CD 127
confectionate la executia
stratului
6. Executarea stratului de
I2rotectie din tratamente
bituminoase duble
- respectarea procesului STAS599 STAS 599 ~i Permanent
tehnolo_gic de executie AND 545-95 CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRARrLOR

,

Seetiunea 1 Receptia pe faze de lucrari

Art.73. Receptia pe faze de lucrari se realizeaza dupa terminarea executiei

fiecarui strat rutier . .

Art.74. Receptia pe faze va cuprinde urmiitoarele verificari : (1) respectarea prevederilor tehnice aplicate in executie.

(2) elementele geometrice realizate (grosimi, latimi, pante transversale, declivitati longitudinale, amenajare curbe etc.).

(3) exactitatea rezultatelor determinarilor de Iaborator consemnate in registre ~i buletine de analize.

Art.7S. Rezultatele receptiei pe faze se consemneaza in procese verbale incheiate intre reprezentantii constructorului, beneficiarului si proiectantului (atunci cand prin caietul de sarcini se specifica prezenta proiectantului).

Art.76. Nu se va trece la executarea urmatoarei faze de lucrari pfma cand remedierile consemnate in procesul verbal nu au fost efectuate.

BUlETIN TEHNIC IMlER 71 onullll, nr. 4, oprilie 2004

Sectiunea a 2-a Receptia preliminara

Art.77. Receptia preliminara se efectueaza de catre comisia de receptie numita de beneficiar.

Art.78. Membrii comisiei de receptie vor fi persoane de specialitate altele decat cele care au participat direct la executia lucrarilor sau supravegherea acestora.

Art.79. Receptia va fi convoeata in eel mult 15 zile dupa eomuniearea eonstructorului si confirm area dirigintelui ea lucrarile au fost terminate in totalitate.

Art.80. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, de documentele de control incheiate pe parcursul executiei si a proceselor verbale de receptie pe faze de lucrari.

Art.81. La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile ~i concluziile in procesul verbal de receptie preliminara si-l va inainta, in termen de 3 zile beneficiarului, impreuna cu recomandarea de admitere eu sau rara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei.

A~t.82. Presedintele comisiei de receptie va prezenta benefieiarului proeesul verbal de receptie cu observatiile comisiei ~i reeomandarea aeesteia, in baza caruia beneficiarul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei pe care 0 notifica in termen de 3 zile executantului eu un exemplar din proeesul - verbal.

Sectiunea a 3-a Receptia finala

Art.83. Receptia finals se efectueaza de aceeasi comisie de la faza preliminarii, care va fi convocata in eel mult 15 zile dupa expirarea duratei de garantie prevazuta de reglementarile in vigoare.

Art.84. Comisia de receptie va examina :

(1) proeesele verbale de receptie preliminara;

(2) finalizarea lucrarilor prevazute la receptia preliminara;

(3) referatul benefieiarului privind eomportarea lucrarilor in perioada de garantie;

(4) carte a constructiei completata la zi conform normelor in vigoare. Art.8S. Comisia de receptie va eonsemna observatiile ~i concluziile in procesul verbal de receptie finala si-l va inainta beneficiarului in termen de 3 zile impreuna cu reeomandarea de admitere, cu sau rara obiectii a receptiei, de amanare sau de respingerea ei, propunand masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate. ,"

72 BUlEllN TEHNIC RUTIER anulUI, nr. 4, aprilie 2004

Art.86. Pe baza recornandarii comisiei de receptie, beneficiarul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei, notificand exeetantului hotararea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor, data notificarii de catre beneficiar eonstituind data receptiei finale.

Art.87. Comisia va avea in vedere si alte prevederi eu privire la efectuarea receptiilor pe faze, preliminare si finale prezentate in .Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructie si instalatii" aprobat prin OG nr. 273/ 1994, " Regulamentul privind efeetuarea receptiei lucrarilor si serviciilor de intretinere si reparatii eurente la drumurile publiee" indo 514- 2000 si Legea 10/1995 Calitatea lucrarilor in constructii,

CAPITOLUL VI Dispozitii finale

Art.88. Anexele 1 ... 4 fac parte integranta din prezentul normativ.

BUlfTlN TEHNIC RUTIER 73 onullll, nr. 4, aprilie 2004

II '"

1: ..
.. .. ~
e 1: .,
0
·so "
c '"
= .. ...
..l d Co ~

V')

o VI

3.1~

'b Z: \

........ E 00 trl,_ N 0

N "

-r-,

II -.l

=
<I
. ;
'3
'"
..
..
Q,i '"
~ ..
._ ~
~ '"
e '"
-!
bJl ..
e Q
c.
Q,i
J,...
to: (;L
"CI
J,... "" - ..
<.i
e ... C ..
c:..I '" = ~
to: of Co
J,... '" c e
" '" ...
Q,i .. t: ..
"CI 'C E ]
..
Q,i N
"
~ =
J,...
=
U 'ijj ]
C c
.. -; ..
~ 01) ~ ...
" C ..
S c S = :a
B ~ Co 0>
8 1:1 c E .,.,
" = .. 00
~ " ~ /. .. cA
= :5
~ Co "3 ! ""
:E 00
.., ,= .. cc
~ c «
;;; ;J ....
(/)
§
... 42
:a i: 8
.. .~
e
I>l ] 74 BUlEllN TEHNIC RUTIER OllUlllI, nr. 4, oprilie 2004

"

~l~

" Q.

II Q

-.lIe:: "'I Q ~I!
-I~ ...:JI~ N I~ II
-I~ e
" >< N ~
II II ?:SO II
~o t:s ~
! ~- loZ
-e
" >< 1\0
0", II
Q '"'-
~ p
" e -'" ~ ".
'C ~ :0 0 ." " N ."
"§ .g o 'C ~
" :0 " :c
.Q E -;: a .;;: " =
" '" '" -0 '0
U '" ;> c.. c ~

" Q.

ANEXA 2

A. Metoda de dimension are a structurii rutiere

I. Schema de calcul: rnultistrat elastic liniar. Materialele din straturile rutiere si pamantu] de fundare sunt caracterizate prin modulii de elasticitate dinamica (E) si coeficientii Poisson (n).

Stratul reprezentat de pamantul de fundare se considers de grosime semiinfinita.

2. Ipoteza de calcul: Intre straturile rutiere se inregistreaza aderenta perfecta.

3. Criterii de dimensionare:

- pentru structuri rutiere suple: deformatia specific a vertical a de compresiune admisibila (E' Z adm)' la nivelul patului drumului, sa nu fie depa~ita . - pentru structuri rutiere semirigide:

- tensiunea orizontala de Intindere admisibila (0' d ), la baza stratului

fa m

din agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici, sa nu fie depasita.

- deformatia specifica verticals de compresiune admisibila {ELdm)' la nivelul patului drumului, sa nu fie depasita.

4. Traficul de calcul (N) exprimat in milioane de osii standard de 115 KN (m.o.s.) se obtine cu relatia (2.1.):

6 P*R~PkF f.

N =365·1O-6·p·c '~n-2~'k (m s)

C P rt L.J k .0 ..

k=J

(2.1)

unde:

365 = numarul de zile calendaristice dintr-un an;

p = perioada de perspectiva (ani); se stabileste de catre administratorul

p

drumului, recomandandu-se:

P, = 3,0 ... 5,0 ani pentru pietruiri rara materiale stabilizate cu lianti puzzolanici;

p = 5,0 ... 7,0 ani in cazul straturilor din macadam semipenetrat sau pene'i:rat si al straturilor din materiale stabilizate eu lianti puzzolaniei.

Crt = coeficientul de repartitie transversala pe benzi de circulatie - Crt = I,D pentru drum eu 0 banda de circulatie .

- Crt = 0,5 pentru drum cu doua benzi de circulatie .

nk = intensitatea medie zilnica anuala (MZA) a vehiculelor din grupa K; nk se estimeaza de catre administratia drumului, recomandiindu-se folosirea metodologiei prezentate in Anexa 3;

Pk,R = eoeficientul de evolutie a vehiculului din grupa K, corespunzator anului de dare In exploatare (R);

BUlETlN TEHNIC RUfIER 75 onol lll, nr. 4, oprilie 2004

Pu = coeficientul de evolutie a vehiculelor din grupa K corespunzator ultimului an (F) din cadrul perioadei de perspectiva.

Pentru coeficientii de evolutie se adopta valorile din normativul de la

pozitia xx, referinte.

5. Osia standard (OS 115 KN) prezinta urmatoarele caracteristici : - sarcina pe roti duble: 57,5 KN

- presiunea de contact: 0,625 MPa

- raza suprafetei circulare echivalente de contact: 0,171 m

Dimensionarea la actiunea osiei standard este justificata de prevederile OG 79/2001, referitoare la mas a maxima admisa pe drumuri pietruite.

6. Coeficientii de echivalare (fek) in osii standard de 115 KN, stabiliti de AND pe baza recensamantului general al circulatiei din anul 2000, sunt prezentati in tabelul 1 - Anexa 3.

Valorile coeficientilor de echivalare se reactualizeaza in conditiile prevazute de normativul de la pozitia xx, referinte, dupa fiecare recensamant general al circulatiei.

Pentru vehicule speciale, in primul rand vehieule agrieole, coeficientii de eehivalare se stabilese, in functie de gradul de agresivitate asupra eomplexului rutier, in eonformitate eu pet. 6 din anexa 3.

7. Capacitatea portanta la nivelul patului drumului.

7.1. Tipurile de pamant de fundare si valorile de caleul ale earacteristieilor de deformabilitate se considera conform pet. 4.2.1 ... 4.2.5 din normativul PD 177-2001

7.2. Imbunatatirea capacitatii portante la nivelul patului drumului se poate realiza prin executia unui strat de forma, in eonformitate cu prevedcrile STAS 12253 si ale pet. 4.4. din normativul PD 177-2001.

8. Analiza stueturii rutiere la solicitarea osiei standard.

8.1. Valorile de caleul ale earacteristicilor de deformabilitate pentru materiale necoezive si pentru agregatele naturale stabilizate eu lianti puzzolanici se considers conform tabelului 7 si respeetiv tabelul 8 din normativul PD 177-2001 . La tabelu17 se adauga, pentru nisip (in stratul de fundatie): E = 70 MPa, v = 0,27.

8.2. CaIculul deformatiei specifiee vertic ale de compresiune (e) la nivelul patului drumului si a tensiunii orizontale de intindere (s) la baza stratului din agregate materiale stabilizate eu lianti puzzolanici, se efectueaza eu programul de calcul CALDEROM 2000.

8.3. Criteriul deforrnatiei specifice verticale de compresiune admisibile, la nivelul patului drumului, este respectat daca este indeplinita conditia (2.2).

76 BUlETlN TEHNtC RUTtER onu! III, nr. 4, oprilie 2004

E, ::S E~d'" tmicrodeformaiiis (2.2)

in care: £;<1111 = 600N,~O.28 tmicrodeformauiy

Legea de oboseala este valabila pentru valori N, ::Sl(m.os.), valoare ~n car~ se incadreaza, de regula, drumurile pietruite de clasa tehnica IV si V, III penoada de perspectiva de 3 ... 7 ani.

Pentru Nc> 1 (m.o.s) legea de oboseala devine (2.3)

E;dlll == 329N:·27 imicrodeformatisv

(2.3)

8.4. Criteriul tensiunii orizontale de intindere admisibila la baza stratului din agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici, este respectat dad este indeplinita conditia (2.4).

(2.4)

in care:

c r adm = .Rt (0,60-0~0~6 log. N) MPa (2.5)

R, ~ rezistenta la mtmdere a agregatelor naturale stabilizate cu lianti

puzzolanici. '

B. Exemple de calcul

Exemplull

I. Se considera un drum eomunal, de pamant, cu doua benzi de circulatie.

Se cunosc urmatoarele: '

- tipul climateric III, regim hidrologic 2b

- pamant de fundare: P4 (Ep = 50 MPa; v = 0,35)

- nu exista inregistrari sistematice ale intensitatii traficului

- durata normal a de functionare prevazuta de administratorul drumului

este de 3 ani.

2. Trafi~ul de ealcul se stabileste conform pet. 1, anexa 3.

2.1. In tabelul 1 se prezinta calculul mediei zilnice anuale n (pe

baza inregistrarilor efectuate in 2003). k03

Sporul aferent traficului induit - evaluat de catre administratorul drumului - se consi~era diferentiat pe grupe de vehicule.

2.2. In tabelul2 ~i relatia (2.6) se prezinta traficul de calcul (N ) pentru

durata normala de functionare. C

2.3. In functie de resursele locale se propune urmatoarea alcatuire a structurii rutiere:

BUlETlN TEHNIC ROnER 77 onullll, nr. 4, oprilie 2004

(1) Tratament bituminos dublu

(2) Strat superior din piatra sparta sort 63/80: h = 15 em; E = 400 MPa; v= 0,27

(3) Strat de fundatie din balast: h = 25 em; E = 0,2 X 250°,45 X 50 = 120 MPa;v = 0,27

(4) Pamant de fundare: E = 50 MPa; v = 0,35

Tabelull

Calculul intensitapi mediei zilnice anuale (nkOJ in anul darii in functiune a drumului

Inregistn'iri in sezonul de vara 3
Grupade . n - I t L q"
ak tk k03 - 3"' i : -;;;
vehicule ziua I ziua2 ziua3 % I
Autocamioane
si derivate eu 2 25 28 22 0,85 15 34
osii
Idem eu 3 si 12 10 11 0,88 10 14
40sii
Autovehieule 3 4 3 0,83
articulate - 4
Autobuze 5 5 5 0,82 20 7
Remorei 15 16 14 0,85 15 20 *Evaluat de catre admimstratorul drumului.

Tabelul2

Produsul
Grupa de vehicule nk03 Pk03 Pk06 PI03 + P!2!. iek col(l) x col(4) x
2
eol(5)
0 1 "I 3 4 5 6
..
Autocamioane si 34 1,0 1,075 1,04 0,4 14,15
derivate cu 2 osii I
Idem eu 3 si 4 osii 14 1,0 1.075 1,04 0,6 8,74
Autovehicule 4 1,0 1,055 I 1,03
articulate 0,8 3.30
Autobuze 7 1,0 1,055 1,03 0,6 4,33
Remorci 20 1,0 1,107 1,05 0,3 6,33 Total 36,82 (0.s.115 KN)

78 BULETIN TEHNIC RUTIER onullll, n~ 4, aprilie 2004

Rezulta:

N c = 365 X 10.6 X 3 X 0,5 x 36,82 = 0,020159 (m.o.s. 115 KN) (2,6) I.Criteriul de dimensionare:

s, ::; e, adm (2.2)

£ zadm = 600 X NC-O,28 = 600 X 0,020159-0.28 = 1790 (microdeformatiii

2. Folosind programul de calcul CALDEROM 2000 rezulta pentru struetura rutiera mentionata la pet. 2.3:

£ z = 1702 tmicrodeformatiiv

fiind indeplinita conditia (2.2),

Exemplul2

1. Se considers datele de la exemplul 1, eu exceptia duratei normale de functionare, care se adopta de 7 ani.

2. Traficul de ca1cul se stabileste conform pet. 1 , anexa 3.

2.1. ~edia zilnica actuala (nkO) este prezentata in tabelul 1 (exemplul 1). 2.2. In tabelu13 si relatia (2.7) se prezinta trafieul de ealcul (N) pentru durata normals de functionare de 7 ani.

Tabelul3

Produsul
Grupa de vehicule nk03 Pk03 PklO P103+PilO t: col(l) x col(4) x
2
col(5)
° J 2 3 4 5 6
Autocamioane si 34 1,0 1,226 1,113 0,4 15,14
derivate cu 2 osii
Idem eu 3 si 4 osii )4 1,0 1,226 1,113 0,6 9,35
Autovehicule 4 1,0 Ll32 1,066 0,8 3,62
articulate
Autobuze 7 1,0 1,132 1,066 0,6 4,48
Remorci 20 1,0 1,250 1,125 0,3 6,75 Total 39,34 (o.s.I 15 KN)

Rezulta:

N = 365 x 10-6 X 7 x 0,5 x 39,34 = 0,050257 (m.o.s.l l S KN) (2.7)

c ~

2.3, In functie de resursele locale se propune strat superior din agregate

naturale stabilizate cu zgura granulata,

BUlETlN TEHNIC RUTIER 79 anullll, nr. 4, aprilie 2O(),.t

2.3.1. Folosirea stratului rutier din materiale legate justifies - pentru uniformitatea capacitatii portante la nivelul patului drumului - realizarea unui strat de forma, prin tratarea eu var a pamantului P4.

Asigurarea - prin stratul de forma a capacitatii portante de minim 80 MPa - permite si folosirea rationala a agregatelor naturale in stratul de fundatie.

2.3.2. Se propune urmatoarea alcatuire a strueturii rutiere: (1) Tratament bituminos dublu

(2) Strat superior din agregate naturale stabilizate eu zgura granulata: h

= 20 em;

E = 1200 MPa; v = 0,25.

(3) Piatra sparta amestee optimal: h = 15 em; E = 500 MPa; v = 0,27 (4) Strat de fundatie din balast: h = 15 em; E = 0,2 X 150045 x 80 = 152 MPa; v = 0,27

(5) Strat de forma: E = 80 MPa; v = 0,35. 3. Criteriile de dimensionare:

- Pentru stratuI (2):

(2.4)

o, adm = 0,35 (0,6 - 0,056 x log x 0,050257) = 0,235 (MPa)

- La nivelul patului drumului:

Ez s Ezadm (2.2)

E zadm = 600 X Ne·O,28 = 600 x 0,050257.0,28 = 1386 imicrodeformatiis

4. Folosind programul de calcul CALDEROM 2000 rezulta pentru structura rutiera propusa la pet. 2.3.2:

O'r = 0,226 (MPa) fiind indeplinita conditia (2.4)

E z = 553 (microdeformatiis fiind indeplinita conditia (2.2).

80 BUlETlN TEHNIC RUTIER anullll, nr 4, aprilie 2004

ANEXA3

Evaluarea lntensitatll medii zilnice anuale (Ok)

1 Intrucat, pentru drumurile de pamant, nu exista - de regula - inregistrari sistematice ale debitelor vehieulelor, pentru evaluarea nk ( intensitatea medie zilnica anuala pentru grupa k de vehicule) se recornanda urmatoarea metodologie:

1.1. Se efectueaza inregistrari ( recensamanturi) manuale pentru categoriile k de vehicule, in sezonul de vara, in minim 3 zile ( cate 0 zi in fieeare luna; se excepteaza zilele de luni si de la sfarsit de saptamana). 1.2. Intensitatea medie zilnica anuala (nk) pentru grupa k de vehieule se obtine eu relatia (3.1).

(3.1 )

in care:

n = numarul de zile in care se efectueaza inregistrarile manuale intre orele 6,00 ~i 20,00 ;

qk = debitul grupei k de vehicule inregistrat in ziua "j ";

~J = coeficientul de redresare, reprezentand raportul dintre debitul in 14 ore si debitul in 24 ore. Se adopts valorile din tabelul 2 ;

tk = coeficientul care tine seama de traficul indus generat prin imbunatatirea conditiilor de circulatie; tk - se evalueaza de administratorul drumului in functie de conditiile locale (valoare informativa: 1,1...1,2.)

2. Coeficientii de echivalare (fek) a vehiculelor fizice in osii standard de 115 KN pentru strueturi ruticre suple/semirigide.

Tabelull

Auto- Autoca- Autove- Tractoare Remorci
eamioane mioane si hicule Autobuze vehicule
si derivate derivate eli articulate speciale
eu 20sii 3 ~i 4 osii
Fek 0,4 0,6 0.8 0,6 ConL 0,3
pet. 5 3. Coeficientii de evolutie a traficului pentru drumuri judetene si comunale sunt cei prevazuti in "Normativul pentru determinarea traficului de ealcul pentru proiectarea drumurilor din punet de vedere al capacitatii portante si al capacitatii de circulatie",

BUlETlN TEHNIC RUTlER 81 anullll, nr. 4, aprilie 2004

4. Coeficientii de redresare pe grupe de vehicule

Tabelul2

Autoca- Autoca- Autove- I Tractoare
mioane si mioane ~i hicule Autobuze vehicule Remorci
derivate cu derivate cu articulate i speciale
20sii 3 si 4 osii
ak 0,85 0,88 0,83 0,82 I 0,85 5. Caleulul coeficientilor de eehivalare (fek) a vehiculelor speciale in osii standard de 115 KN pe baza criteriului agresivitatii asupra complexului rutier, se efectueaza cu relatia (3.2):

n (p)b

= A _'_

I; ~ i 115

(3.2)

in care:

K = categoria vehiculului special;

Pi = sarcina pe osia "i" a vehiculului special;

Ai = parametru in functie de tipul osiei (tabelul 3) ;

b = exponent eu valoarea 3,0 pentru sisteme rutiere suple/semirigide ; n = numarul de osii ale vehiculului special pe tipuri de osii, (directoare,

alte osii simple, tandem, tridem).

Tabelul3

Valorile parametrului A

.. . I' Osii tandem

Alte osu simple ( d*J $ 1,80 m)

I--~~~----+-----_----- ----------.-------

1

Osia din fata

Osii tridem (d") s 1,40 m)

2,4

0,6

.) distanta dintre osiile succesive.

82

BUlETlN TEHNIC RUTIER

anullll, nr. 4, aprilie 2004

~
~
~
Z
<
..
=
(~
S
~
Q..
Q)
't:
..
.s
._
..
=
S
=
..
't:
~
Q)
..
. _
=
..
..
Q)
._
Q.,
=
..
..
=
Q)
Q..
Q)
..
==
't:
=
==
S
Q
U
t
Q)
..
. ~
..
=
..
'i:
=
..
U
=
..
..
IJJ. BULEllN TEHNIC RUTlER

83

anullll, nr. 4, aprilie 2004

I

N I~

BULETIN TEHNIC RUTIER

'" "0

0:;

~~

• N

S

01

anvllH, nr. 4, aprilie 2004

1-

.~

cd

.~ :0 o

BUlfTlN TEHNIC RUTlER

85

onul lll. nr. 4. aorilie 2004