DEX Normativ

COMPANIA NATIONAL DE AU TOSTRZ
I SI DRUMURI NATIONAL E DIN ROMA NIA
BULETIN
TEHNIC RUTIER
ISSN: 1583-820Xx
Publicatie lunar~ editat~ de C.N.A.D.N.R.

Anul IX, nr. 11-12/2013
BULETIN
TEHNIC RU'TIER
ISSN: 1583-820X
Publicatie lunar~ editat~ de C.N.A.D.N.R.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
SUMAR
Normativ
privind proiectarea drumurilor expres - AND 598-2013 ..... pag. 15-90
Normativ
privind executarea la cald a ~mbr~c~mintilor bituminoase
pentru calea pe pod - AND 546-2013 pag. 91-160
NORMATIV
PRIVIND PROIECTAREA DRUMURILOR EXPRES
COEP ANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZISI DRUMURI NATIONALE
DIN
RON;ANIA -- S.A.
DCIZIA
Directoruli General al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumari
Nationale
djn Romania S.A.
Nr. 92/ 12. 08.0l3
In corforitate cu O.U.G. nr. 84/200.3 prvind infiintarea Corapuiei

Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationals din Romania S.A., prin reorganizarca
Regiei Autonome Administratia Nationala a Drumurilor din Romania, cu
modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 47/2004, cu
modifcarile ulterioare si in bza Oraiului ministrului delegat pentru proiecte de
infrastructra de interes national si investitii straine nr. 393/22.08.2013, prin care dl.
Narcis Stefan NEAGA preia atributiiie de Director General al C.N.A.D.N.R. S.A., se
emite prezerta
DCIZIE
Art. i. Se aproba Normativul privind proiectarea drumurilor expres pe reteaua mapida de

comunicatii", ind. -- AND 598/2013, in conformitate cu Documentul de avizare CTE
nr.
4321/01.08.2013 anexat la
prezenta.
Art. 2. Prezenta decizie anuieaza Decizia Directorului General al CNADNR
nr.
684/17.10.2007.
Art. 3. Decizia se comunica prin grija Biroului Reglementari Tehnicesi Trfic din
cadrul Directiei Tehnice a CNADNR SA, la DRDP 1-7 si CESTRINcare vor duce la
indepliniro prevederi le prezentei decizii
Art .4. Prezenta decizie s-a emis in 2 exemplars, un exemplar pentu serviciul Arhiva
si
n exemplar la Biroul Reglementari Tehnice si
Trafic.
r
CUPRINS
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENER~LE.......·..8..................,,888,8..,,,88.88.08....15
SECTIUNEA 1 Obiect si domeniu de aplicare.............15
SECJIUNEA a2-a Prevederi generate 15
SECJIUNEA a 3-a Definitii - terminologie......................19
SECTIUNEA a 4-a Referinte......·..8..88...8...8....8..8..........19
CAPITOLUL II
ELEMENTELE PROFILULUI TRANSVERSAL..............8....8..........23
SECTIUNEA 1 Norme genera le 23
SECJIUNEA a2-a Profilul transversal tip curent
in aliniamente 25
SECTIUNEA a 3-a Profil transversal tip
cu trei benzi de circulatie pe sens........29
SECTIUNEA a 4-a Elemente ale profilului transversal
in situatiile particulare..................... 29
SECJIUNEA a 5-a Sectiuni transversale ale
podurilor, pasajelor si viaductelor
pe drumurile expres 30
SECTIUNEA a 6-a Pasaje peste drumurile expres 33
SECTIUNEA a 7-a Tuneluri. 35
SECJIUNEA a 8-a Profilele transversale pe c~ile de acces
la drumurile expres .40
SECJIUNEA a 9-a Structuri rutiere .41
SECJIUNEA a 10-a Terasamente 42
CAPITOLUL III
ELEMENTE DETERMINANTE ALE TRASEULUI...........88...........44
SECJIUNEA 1 Viteza de proiectare .44
SECJIUNEA a2-a Elemente geometrice ale
drumurilor expres .45
CAPITOLUL IV
AMENAJAREA CURBELOR iN PLAN SI ~N SPATIU...................50
SECJIUNEA 1 Generalit~ti................8................... 50
r
SECTIUNEA a 2-a Amenajarea curbelor 50
SECTIUNEA a 3-a Amenajarea suprafetelor
celorlalte benzi ale drumului expres
din afara
SECTIUNEA a 4-a c~ilor.....··.8..8..8......8.8.......50O
Supral~rgiri ~n curbe.......·.....8..8........51
CAPITOLUL V
PROFILUL LONGITUDINAL.
SECJIUNEA 1 Date de proiectare
CAPITOLUL VI
ACCESE PE DRUMURILE EXPRES....................88...88888888.....53
SECJIUNEA 1 Date generale 53
CAPITOLUL VII
M~SURI PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI..............8..........54
SECTIUNEA 1 Parapete de sigurant~...........8...........54
SECTIUNEA a 2-a St~lpi de ghidare..................888.......55
CAPITOLUL VIII
INTERSECTII SI RAMIFICAjI
CU ALTE C~I DE COMUNICATI............................................. 56
SECTIUNEA 1 Date generale
SECJIUNEA a2-a Tipuri de noduri rutiere
SECTIUNEA a 3-a Amenajarea acceselor
la nodurile rutiere
CAPITOLUL IX
SCURGEREA APLOR.......88..............8...8.....8...,,8,,8..88..0..·.......61
SECTIUNEA1 Generalit~ti.......88888888.8......8.....·.......61
SECTIUNEA a 2-a Principii de proiectare 61
SECTIUNEA a 3-a Santuri adiacente drumului................62
SECTIUNEA a 4-a Santuri de gard~............8.8....8........63
SECTIUNEA a 5-a Alte elemente pentru colectarea
si evacuarea apelor pluviale.......·.......63
SECTIUNEA a 6-a Podete..........88..8..8..........8...............64
r
CAPITOLUL X
DOT~RI ALE DRUMURILOR EXPRES...........................8........65
SECJIUNEA 1 Tipuri 65
SECTIUNEA a 2-a Parc~ri de scurt~ durat~.........8..........66
SECTIUNEA a 3-a Spatii pentru servicii.......8..3.8888888......68
SECTIUNEA a 4-a Distante de amplasare
pentru parcri de scurt~
durat
si spatii pentru servicii...............8......69
SECJIUNEA a 5-a Criterii de amplasare
pentru parc~ri de scurt~
durat~
Si spatii pentru servicii.......8.8.0..88.......69
SECJIUNEA a 6-a Criterii de proiectare pentru
parc~ri de scurt~ durat~
Si spatii pentru servicii..............8........71
SECTIUNEA a 7-a Cl~diri si echipamente pentru
parc~ri de scurt~ durat~
Si spatii pentru servicii.....................75
SECTIUNEA a 8-a Centre de ~ntretinere si puncte
de sprijin pentru intretinere...............76
CAPITOLUL XI
MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE.....................................80
SECTIUNEA 1 Date generale.......38.8.....8.8..............80
SECTIUNEA a 2-a Marcaje rutiere........·...8888888830....... 80
SECJIUNEA a 3-a Indicatoare rutiere.......·8.88....88.88......81
CAPITOLUL XII
CONSIDERATII DE MEDIU,
fNTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCR~RILOR......................82
SECTIUNEA 1 Prevederi genera le 82
ANEXA 1
Valori ale elementelor geometrice ale drumurilor expres 84
ANEXA 2
Amenajarea in spatiu a curbelor......·.8....8.80.088.80.8.8.8........86
r
NORMATIV PRIVIND
INDICATIV
PROIECTAREA
AND
DRUMURILOR EXPRES
598/2013
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE
SECTIUNEA 1
Obiect si domeniu de apiicare
Art. 1. - (1) Prezentul normativ stabileste principiile de pro•

iectare pentru drumurile expres din Rom~nia.
(2) Normativul se aplic traseelor noi de drumuri expres.
(3) Normativul s-a ~ntocmit in conformitate cu prevederile Legii
nr. 82/1998 de aprobare a 0G 43/1997 republicat, privind
regimul drumurilor, a normelor de aplicare stabilite prin Ordinul MT
45/1998 si cu Acordul European asupra marilor drumuri de circulatie
internatio• nal~ (AGR).
SECTIUNEA a 2-a
Prevederi generale
Art. 2. Drumurile expres sunt drumuri nationale accesibile nu•

mai prin noduri si care:
Aprobat de:
Elaborat de:
C.N.A.D.N.R.
S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.
cu Decizia nr. 1221/29.08.2013
BULETIN TEHNIC RUTIER

15
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
a) au dout ci de circulatie unidirectional cu cel putin
dou~ benzi pe cale, separate de o zon~ median~, prev~zut~ cu
parapete de sigurant~ si pe care nu este permis oprirea si
stationarea;
b) nu intersecteaz~ la nivel nici o alt~ cale de comunicatie;
c) permit intrarea si iesirea autovehiculelor numai cu
acces dreapta, ~n locuri special amenajate;
d) leag~ ~ntre ele mari centre populate sau centre
generatoare de trafic, f~r~ a traversa localit~tile.
Art. 3. - (1) Drumurile expres vor fi drumuri nationale de clas~

tehnic II, cu 2 benzi de circulatie pe sens.
(2) Functie de evolutia traficului si in corelare cu ~Planul
Natio• nal de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea I Retele de
Trans• port", drumul expres 2 x 2 benzi de circulatie poate fl
dezvoltat ~n:
o Drum expres cu 2 x 3 benzi de circulatie pe sens;
• Autostrad~, situatie in care elementele geometrice ale

amenajrii in plan si spatiu vor fi conform PD 162, inc din faza
initial~ de proiectare.
Art. • (1) Drumurile Expres vor avea urm~toarele dot~ri:

a) parc~ri de scurt~ durat~;
b) spatii pentru servicii;

c) centre de intretinere si/sau puncte de sprijin pentru intre•
tinere;
d) garduri de protectie;
e) sisteme de siguranta circulatiei, orizontale si verticale (pa•

nouri antiorbire) si de gestionare a traficului;
f) noduri rutiere, accese, lucr~ri de art~ (poduri, pasaje, via•

16
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
r ducte, tuneluri). Zona nodurilor, acceselor, lucr~rile de art~ cu o lun•
gime mai mare de 100 m vor fi iluminate. Iluminatul tunelurilor se va
face conform reglement~rilor ~n vigoare;
g) panouri fonoabsorbante vor fi montate acolo unde este cazul

(zone rezidentiale, rezervatii naturale,
etc.).
(2) La proiectarea drumurilor expres se va tine seama de ur•

m~toarele aspecte:
a) s~ fie analizate locurile unde pot fi amplasate unit~tile de
de• servire care apartin altor beneficiari (statii de alimentare cu
carburanti, unit~ti de reparatii si deservire auto, hoteluri, moteluri,
etc.) si acce• sele acestora la drum;
b) zona drumurilor expres (care cuprind ampriza, zonele de si•

gurant~ si de protectie) trebuie s~ fie degajat~ de orice constructii su•
praterane. Toate constructiile noi din zona drumurilor expres, cu ex•
ceptia dot~rilor indicate in aliniatele precedente, vor putea fi amplasate
la distanta de minimum 50 m de la axul drumului. In cazul
constructii• lor existente la distante mai mici, se va decide de la caz la
caz, in func•
tie de importanta si valoarea constructiilor, dac~ acestea trebuie
de•
molate sau vor putea fi mentinute cu luarea m~surilor necesare
pen•
tru ca accesul la drum ~n aceste zone s~ fie
oprit.
Modific~rile aduse 0.G. 43 la art. 47, pct 1.1 precizeaz~ c~ ~n
vederea fluidiz~rii traficului ~n afara localit~tilor se interzice executia
oric~rei constructii care genereaz~ un trafic suplimentar la o
distant~ mai mic~ de 50 m de la marginea imbr~c~mintii drumului
expres. Prin constructii care genereaz~ trafic suplimentar se au in
vedere unit~ti productive, parcuri industriale, precum si alte
obiective si/sau cons• tructii asem~ntoare ~n care se desf~soar~
activit~ti economice;
c) toate instalatiile (cabluri electrice, telecomunicatii, etc), conducte

si retele (gaze, ap, canal, etc.) vor fi amplasate ~n afara zonei de
sigurant~

Anul IX, nr. 11-12/2013
17
a drumului. Aceste instalatii nu vor putea fi amplasate pe poduri, viaducte
si pasaje si nici sub acestea. Dac aceste instalati si retele vor fi amplasate
in zona de protectie, ele necesit~ avizul Administratorului drumului. Fac
exceptie instalatiile si retelele aferente exploat~rii drumului.
Art. 5. (1) Traversarea si subtraversarea drumurilor expres de

ctre instalatii se va face cu asigurarea desf~surrii fluente si in
conditii de sigurant~ a traficului rutier, conform Normelor tehnice
privind pro•
iectarea si amplasarea constructiilor, instalatiilor si panourilor publici•
tare in zona drumurilor, pe poduri, viaducte si tuneluri rutiere, aprobate
prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 571/1997.
(2) Toate supratravers~rile sau subtravers~rile se vor realiza cu
avizul Administratorului
drumului.
Art. 6. Amplasarea drumurilor expres in zona cilor ferate se

va face ~n conformitate cu normele de aplicare a Ordonantei
Guvernului
43/1997 si cu normele ~n vigoare pentru c~ile ferate referitoare la ga•
baritele minime de electrificare, la m~surile de protectie a circulatiei
feroviare la pasajele superioare, la zonele de paralelism cu CF, la am•
plasarea drumului expres paralel cu CF respectiv in zona de protectie
a acesteia.
Art. 7. In vederea micsor~rii num~rului de intersectii, se vor

intocmi studii de sistematizare a retelelor de drumuri existente, prin
care se vor asigura leg~turi ~ntre drumuri spre noduri sau la intersectii
denivelate si dup caz mntreruperea sau desfiintarea celor de mic
im• portant~.
Art. 8.(1) in cazul in care Beneficiarul, tin~nd cont de

cererea de trafic, are fin vedere dezvoltarea drumului expres in
autostrad~, elementele geometrice (traseul in plan, profil
longitudinal, amenajare in spatiu) se vor proiecta conform
normativului PD 162.
(2) In vederea folosirii unor trasee de D.N. sau D.J. existente,
BULETIN TEHNIC RUTTER
18 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
r
acestea se vor transforma ~n cale de circulatie unidirectional~, cealalt~
cale put~nd avea un alt amplasament, cu crearea leg~turilor astfel ~nc~t
riveranii s poat avea acces la propriet~ti.
SECTIUNEA a 3-a
Definitii - terminologie
Art. 9. Terminologia utilizat~ in prezentul normativ este cea uti•

llzat~ in SR 4032-1/2001.
SECTIUNEA a 4-a
Referinje
OG. Nr.43/1997 Ordonanta privind regimul juridic al drumu•

rilor, cu modific~rile si complet~rile ulterioare;
Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind
regimul drumurilor;
Ord. MT nr. 43/1998 Norme privind incadrarea in c~tegorii a dru•
murilor nationale;
Ord. MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, constru•
irea si modernizarea drumurilor;
Ord. MTCT Aprobarea Reglement~rii tehnice privind pro•
nr. iectarea si dotarea locurilor de parcare,
2264/2004 oprire si stationare, aferente drumurilor
publice si• tuate ~n extravilanul localit~tilor;
Ord. MTCT nr.

1506/2005 Privind modificarea Ord. MTCT nr.
2264/2004; Legea nr. 455/2004 Legea pentru acceptarea
amendamentelor la Acordul European asupra marilor drumuri de
circulatie international~ (AGR) ~ncheiat la

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
19
Geneva la 15 noiembrie 1975;
Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea in constructii (cu modi•
fic~rile ulterioare);
Legea nr. 319/2006 Legea securittii si s~nt~tii in
Legea nr, 307/2006 munc~;
OUG nr. 195/2005 Legea privind ap~rarea impotriva incendiilor;
Ordonanta privind protectia mediului (cu com•
plet~rile ulterioare);
Legea nr. 363/2005 Legea privind aprobarea Planului de amena•
jare a teritoriului national - Sectiunea I
Retele de transport;
Legea nr. 277/2007 Cerintele minime de sigurant~ pentru tune•
lurile situate pe sectiunile nationale ale Retelel
Rutiere Transeuropene;
A!D 584/2012 Normativ pentru determinarea traficului de
calcul pentru proiectarea drumurilor din punct
de vedere al capacit~tii portante si al capa•
cit~tii de circulatie;
AMD 583/2002 Normativ privind conditiile de relief pentru
proiectarea drumurilor si stabilirea capacit~tii
de circulatie a acestora;
AND 593/2012 Normativ pentru sisteme de protectie
pentru
siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si au•
AND 603/2012 tostr~zi;
Ghidul privind conditiile de iluminat la dru•
AMD 605/2012 murile nationale si autostrazi;
Normativ pentru mixturi asfaltice executate la
cald. Conditii tehnice privind proiectarea, pre•
AND 599/2010 pararea si punerea in oper~;
Normativ pentru ~ntretinerea drumurilor natio•
AMD 530/2012 nale pe criterii de performant~;
Instructiuni privind controlul calit~tii terasa•
PD 189/2012 mentelor rutiere;
Normativ departamental pentru
determinarea

20 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
capacit~tii de circulatie a drumurilor publice;
TEM/ 2002 Standardele TEM Si RECOMANDRI
PRACTICE Editia a III-a, Februarie 2002;
PD 162/2002 Normativ privind proiectarea autostr~zilor ex•
tra urbane;
PD 95/2002 Normativ privind proiectarea hidraulic~ a po•
durilor si podetelor;
STAS 863/1985 Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare;
STAS 2900/1989 L~timea drumurilor;
SR 4032-1/2001 Lucrri de drumuri. Terminologie;
STAS 1948/1/1991 Lucr~ri de drumuri. St~lpi de dirijare si para•
pete;
SR EN Dispozitive de protectie la drumuri (para•
1317/1+6/2611 pete);
SR EN 1997-1/2006 (Eurocode 7) Proiectarea geotehnic~. Partea
1: Reguli genera le;
SR 1848/1/2011 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Cla•
sificare, simboluri si amplasare;
SR 1848/2/2011 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Pres•
criptii tehnice;
SR 1848/3/2011 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scri•
ere, model de alc~tuire;
SR 1848/4/2004 Siguranta circulatiei. Semafoare pentru diri•
jarea circulatiei. Amplasare si functionare;
SR 1848/5/2004 Semnalizare rutier~. Indicatoare
luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice
de calitate;
SR 1848/7/2004 Semnalizare rutier~. Marcaje rutiere (cu mo•
dific~rile si complet~rile ulterioare convenite
de C.N.A.D.N.R. Si Directia Politiei Rutiere);
SR EN 1436/41:2009 Produse pentru marcare rutier~. Performanta
marcajelor rutiere pentru utilizatorii drumului;
SR EN 1463/41:2009 Produse pentru marcare rutier~. Butoane re•

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
21
flectorizante. Partea 1: Conditii initiale de per•
formant~;
SR EN 13459/2011 Produse pentru marcare rutier~. ESantionare
din stoc si mncerc~ri;
SR EN 1871/2002 Produse pentru marcare rutier. Propriet~ti fi•
zice.

22 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
CAPITOLUL II
ELEMENTELE PROFILULUI TRANSVERSAL
SECTIUNEA 1
Norme generale
Art. 11. Profilul transversal al drumurilor expres ~ntr-o sectiu•

ne curent~ ~n aliniament, este alc~tuit conform Fig 1 si 2,
din:
a) platform~ notat~ cu ~P" se m~soar~ ~ntre fetele glisierelor de
sigurant~, iar ~n cazurile c~nd nu exist~, sau situatia nu impune nici
mn viitor montarea de parapete de sigurant~, l~timea platformei se
m~•
soar ~ntre muchiile superioare ale taluzurilor de umplutur~ ori a
san•
turilor sau rigolelor, denumite muchiile
platformei;
b) c~ile de circulatie unidirectionale, notate ~C", trebuie s~ ofere

o suprafat~ de rulare care s permit~ circulatia autovehiculelor in
de•
plin sigurant~ si confort cu viteza prevzut~. Panta transversal~ a
c~ilor, in aliniamente, va fi unic~ de 2,5% (2%) functie de tipul mbr~•
c~mintii rutiere, spre dreapta fat~ de sensul de mers, iar panta trans•
versal~ a acostamentelor va fi de minim 4%". in ramblee, p~m~ntul
se va asterne in straturi uniforme si paralele cu linia rosie a drumului,
iar panta transversal~ a straturilor va fi de 4%.
c) benzile de incadrare, notate ~Bil" sunt amplasate marginea

c~ilor unidirectionale, spre acostament, ~n afara acestora si au aceeasi
structur~ rutier~ si aceeasi pant~ transversal~ ca si calea de
circulatie. Ele vor fi colorate sau marcate contrastant fat~ de culoarea
c~ilor de circulatie spre a asigura un ghidaj optic pentru
conduc~torii autove• hiculelor;
d) acostamentele, notate ~A" sunt cuprinse ~ntre marginile ben•

zilor de incadrare si fetele glisierelor parapetelor de sigurant~, sau
mu• chiile platformei c~nd nu sunt necesare glisiere;
Anut IX, nr. 11-12/ 2013
23
e) f~sia destinat~ amplas~rii parapetelor de sigurant~ cu glisiere
se noteaz~ ~F". n cazul c~ ~ntr-o prim etap nu se monteaz~
parapete
de sigurant~, mns acestea se prev~d pentru viitor, f~sia se constru•
ieste de la ~nceput;
f) zona median~, notat ~M", include si f~sia destinat~

am• plas~rii parapetelor de sigurant~. Partea central este
impermeabilizat~ si se amenajeaz in functie de situatia local si de
posibilit~tile de re• zolvare a scurgerii apelor. Pe zona median~ se
monteaz parapete de sigurant~ pentru a se evita trecerea
autovehiculelor de pe o cale pe calea de sens contrar, precum si
dispozitive speciale pentru evitarea efectului de orbire produs
conductorilor auto de farurile autovehi• culelor care circul pe
calea de sens contrar (panouri antiorbire). Zona median~ include si
benzile de mncadrare adiacente;
g) taluzurile, notate ~T au ~nclin~ri variabile in functie de in•

ltimea terasamentelor si de natura pm~ntului din
zon~;
h) zona de sigurant~, notat~ ~Zs", se m~soar~ ctre exterior

de la baza taluzului de umplutur~ sau de la creasta taluzului de
sp~tur~. C~nd ins la baza taluzului de umplutur~ sau creasta
taluzului mn s~• p~tur~ se prev~d santuri de colectare sau de gard~,
zona de sigurant~ se m~soar~ ~n exteriorul acestor santuri. Acestea
au l~timi de 1,50•
5,00 m in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului
nr.
43/1997. La limita zonei de sigurant~ se monteaz~ gardurile de pro•
tectie (I). Sistemele de colectare si evacuare a apelor pluviale se vor
proiecta in functie de configuratia terenului si vor respecta reglemen•
t~rile in vigoare;
i) zonele de protectie (Zp) sunt suprafetele de teren situate

de o parte si de alta a zonelor de sigurant~, necesare protectiei si
dez• volt~rii viitoare a drumului. Zonele de protectie rm~n in
gospod~rirea
persoanelor juridice sau fizice care le au in administrare sau
proprie•

24
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
tate, cu obligatia ca acestea s nu aduc~ prejudicii drumului sau
de• rulrii ~n sigurant~ a traficului. Aici orice lucrare (constructii,
imprej• muiri sau plantatii, etc.) se va realiza cu Acordul
Administratorului dru•
mului;
j) zona drumului (ZA) cuprinde ampriza, zonele de sigurant~ si

zonele de protectie ale drumului. Distanta de la ax la marginea exte•
rioar~ a zonei drumului este de 50 m. Zona drumului trebuie
~nregis• trat~ la forurile competente ca terenuri si zone neconstruibile
in alte scopuri.
SECTIUNEA a 2-a
Profilul transversal tip curent ~n aliniamenie
A. Drum expres cu 2 x 2 benzi de circulatie

Art. 12. Se adopt~ ca drumul expres intr-o sectiune curent~
in aliniament, s~ aib~ urm~toarea alc~tuire (fig. 1):
• platforma de 21,50 m (P);
• o zon median~ de separarea sensurilor de circulatie cu
o l~time de 3,00 m (D), care include si f~sia destinat~ amplas~rii
para• petelor de sigurant~, lucr~ri de canalizare, spatiu pentru benzi
de mn• cadrare, etc;
• dou~ c~i de circulatie unidirectionale (C) de 7,00 m care cu•
prind pe sens c~te dou~ benzi de circulatie de 3,50
m
• dou~ acostamente de c~te 2,25m fiecare (A), in care 0,75 m
benzi de incadrare (Bi) cu aceeasi structur~ rutier ca a benzilor de cir•
culatie si restul de 1,50 m acostament consolidat. F~sia destinat~ pa•
rapetelor de sigurant~ (F) de min. 0,75 m, situat~ la marginea ex•
terioar~ a acostamentelor, se va realiza in functie de criteriile de am•
plasare a acestora.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
25
Art. 13. Zona median~ de separare a cilor unidirectionale va
fi impermeabilizat~.
Art. 14. (1) in cazul curbelor convertite sau supra~n~ltate, asi•

gurarea colect~rii si evacu~rii apelor din zona median~ se va realiza
printr-o retea de canalizare.
(2) Dispozitivele de evacuare a ape I or vor avea in vedere asi•
gurarea function~rii la conditiile climaterice.
Drrn express 2x2 ben zi de circa#tie

pen s
€ +0o
•
n ·lilt
Gs G
Pr platformh
C c al drum mdui e:qrer compwe din b» i d
crou lapie ur--Sire.cpioale
Bl benzl incad?re
ff's de-stinet i ample
lgurnt4
Tttrz
~
parepet.:tor f~
A « acetamente Zezore de sinanth

zoname dank Amp ampira turrrf.ar pentru rum etxprs
Dgmnea zon.l rx dine 7rore: d prot cf
du mi + zonete de sgurant +
@noustv Lpe,J pentr parapet pl pentru bend de
inoadrwe) zonete de pratefie
sprejmnulr
Fig. 1
B. Drum expres cu 2 x 3 benzi de circulatie

Art. 15. In cazul ~in care cererea de trafic determin~
necesita• tea realiz~rii a 3 benzi de circulatie pe calea unidirectional
profilul va avea urm~toarea alctuire (fig. 2):
• platforma de 28,50 m (P);
• o zon~ median~ de separarea sensurilor de circulatie cu o l•
time de 3,00 m (D), care include si f~sia destinat amplas~rii para•
petelor de sigurant, lucrri de canalizare, spatiu pentru benzi de fn•
cadrare, etc;
• dou~ c~i de circulatie unidirectionale (C) de 10,50 m care
cuprind pe sens c~te trei benzi de circulatie de 3,50 m

26
Anul IX, nr. 11-127 2013
~ pt
• dou acostamente de c~te 2,25 m fiecare (A), in care 0,75 m

benzi de incadrare (Bi) cu aceeasi structur~ rutier~ ca a benzilor de cir•
culatie si restul de 1,50 m acostament consolidat. F~sia destinat~ pa•
rapetelor de sigurant~ (F) de min. 0,75 m, situat~ la marginea exte•
rioar~ a acostamentelor, se va realiza ~n functie de criteriile de am•
plasare a acestora.
Art. 26. Zona median de separare a c~ilor unidirectionale va

fi impermeabilizat.
Ar&. 17. (1) In cazul curbelor convertite sau supra~n~ltate, asi•

gurarea colect~rii si evacu~rii apelor din zona median se va
realiza printr-o retea de canalizare.
(2) Dispozitivele de evacuare a apelor vor avea in vedere asi•
gurarea function~rii la conditiile climaterice.
Art. i8. (1) Suprafetele de teren pentru ampriz~ si zonele de

sigurant~ se expropriaz~ de la ~nceput pentru profilul complet in
etapa de dezvoltare in perspectiv~, odat~ cu terenurile destinate
viitoarelor noduri rutiere si cele necesare pentru dot~ri.
(2) In perioada dintre cele dou~ etape de realizare a c~ii de co•
municatie, terenurile expropriate, ins neocupate de constructiile pr!•
mei etape, vor fl mentinute in circuitul agricol.
(3) in cazurile c~nd terenurile destinate nodurilor, acceselor Si
dot~rilor, inclusiv zonele de protectie (zona drumului) corespunz~toare
etapei de dezvoltare in perspectiv, nu se expropriaz~ initial, ele tre•
buie inregistrate ca terenuri si zone neconstruibile in alte scopuri.

27
Anul IX, nr. 11-12/2013
Drum expree cu 2x benzi de ccniate
bttm.J
Cc±he drriarpruorsre dn tei Fa ttsa dee'# mptasrii paape'sir de
d c'zwa%
¢ttaridi +coal T±tal.
Zonade zkguma{l
E'
=ber i carat Am p apriza Lr ilcr pent dn« pres
kaocrtarn 2 or de prep
M zer mi.rl Z rrra+2nele de s#rant +zere'de
DI. zonei nMisne protect
(nclsiv sp pent I ?npnain'
parapetr'pr »bride
hhc
rairs)
Fig. 2
C. Drum expres cu dezvoltare in autostrad~

Art. 19. Ca urmare a cresterii cererii de trafic si in corelare cu
~Planul de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea I Retele de
Transport", Beneficiarul poate decide ca drumurite expres cu 2 benzi de
circulatie pe sens, s~ se dezvolte la profil de autostrad.
Art. 20. Elementele geometrice ale drumului expres (traseul mn

plan, profil longitudinal, amenajare mn spatiu), precum si sectiunile
transversale ale lucr~rilor de art (poduri, pasaje, viaducte, tuneluri) se
vor proiecta conform normativului PD 162, ~nca din faza initial de
proiectare.

Aul IX, nr. 11-12/
j
28 2013
SECT IUNEA a 3-a
P ro fil transversal tip cu trei benzi de circu latie pe sens
Art. 21. Pentru situatia de perspectiv~ c~nd pentru fiecare cale

unidirectional va fi necesar~ si a treia band~, aceasta va avea
l~timea de 3,50 m (cazul drumului expres cu 3 benzi pe sens), $i 3,75
m (cazul autostr~zilor), indiferent de relieful zonei pe care ~l va str~bate
viitoarea cale de comunicatie.
SECTIUNEA a 4-a
Elemente ale profilului transversal ~in sixuatiile
particulare
Art. 22.(1)La drumurile expres (cu 2 sau 3 benzi pe sens)

nu se vor prevedea benzi suplimentare pentru vehicule lente
(conform STAS 863, anexa C, pct. Cl, benzile pentru vehicule lente
se pot pro• iecta (nu sunt obligatorii) in cazurile prev~zute la
pct.3.3.5., pentru
drumuri de clas~ tehnic~ III si exceptional IV, drumuri cu o singur~
band~ de circulatie pe sens).
(2) Benzile suplimentare pentru accese vor avea 3,50 m. Struc•
tura rutier si panta transversal (pe sectoarele din aliniament)
tre• buie s~ fie identice cu cele ale cilor unidirectionale.
Art. 23. in curbe, pantele transversale ale c~ilor de circulatie si

benzilor suplimentare se adopt~ potrivit planurilor de amenajare a
curbelor in conformitate cu prevederile Capitolului IV.
Art. 24. La sectoare de munte, cu relief foarte accidentat, in

scopul reducerii volumului terasamentelor si lucr~rilor de art~, cile
unidirectionale pot fi denivelate sau se poate proceda la proiecta•
rea separat~ a fiec~rei c~i. Pe aceste sectoare nu exist~ zon~
median~ (M).

29
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
SECT IUNEA a 5-a
Sectiuni transversale ale podurilor, pasajelor si viaductelor pe
drumurile expres
Art. 25. (1) Sectiunile transversale care se aplic~ pe drumurile

expres depind de num~rul benzilor de circulatie pe sensul de mers si
sunt grupate astfel:
1. Sectiuni transversale ale podurilor, pasajelor si
viaductelor pe drumurile expres, pentru care sunt prev~zute dou~
benzi de circu• latie pe sensul de mers;
2. Sectiuni transversale ale podurilor, pasajelor si
viaductelor pe drumurile expres, pentru care sunt prevzute trei benzi
de circulatie pe sensul de mers.
(2) Alctuirea structurii podurilor, pasajelor si viaductelor situ•
ate pe drumurile expres, unde sunt prevazute c~te dou benzi de
cir•
culatie pe sensul de mers, poate fi conceput~ in dou moduri:
1. Pentru podurile cu deschideri mici, L<10m, se recomand~ 0
structura unic~ care sustine calea pe pod pentru ambele sensuri de cir•
culatie (vezi sectiunea tip1),
SECTIUNE TRANSVERSAL~ TIP 1

(poduri, pasafe si viaducte pentru drumurile sxpres cu 2 benzi pe
sens)
sau,
2. Pentru poduri cu deschideri L>10m, se recomand~ dou

structuri separate, adiacente, corespunzatoare celor dou~ sensuri de
circulatie (vezi sectiunea transversal~ tip2).

3 Anul IX, nr. 11- 12/ 2013
(poduri, pasaje si viaducte pentru drumurile expres cu 2 benzi pe sens)
8.00 ~J ~ ; ------~1
8,00
UL_,---·- ~,r-- 7.00 ·-··- -·, ;
31.50 .-ER.} .gag.3.• 3.50 ,--..50 p.52g.
E aaaaanuanaajh j ii.+
In ambele situatii calea pentru fiecare sens de mers este com•
pus~ din dou~ benzi de circulatie de 3.50 m l~time, la care se
adaug, pentru preluarea efectului de bordur, c~te o band~ lateral
de 0.5 m
l~time.
fn cazul structurii unice, de tip 1 din conditia de armonizare a
sectiunii transversale a structurii, cu sectiunea transversal~ curent~ a
drumului expres, rezult~ o zon median de 3.00 m latime
rezervat~ pentru includerea benzilor care preiau efectul de bordur~
si pentru montarea parapetelor. In zona median~ poate fi montat,
fie un para• pet din beton tip New Jersey fie dou~ parapete metalice.
Si in situatia c~nd se adopt~ solutia de tip 2, cu structuri dis•
tincte, corespunzatoare celor dou~ sensuri de deplasare, elementele
geometrice ale sectiunii transversale rezult~ din conditia de armonizare
a acestora, cu cele din sectiunea transversal~ a drumului expres.
Ast• fel, din conditia respect~rii latimii zonei mediane de 3.00 m, asa
cum este indicat~ in sectiunea curent~ a drumului, rezult~ un spatiu
liber
~ntre cele dou~ structuri de circa 0.80m l~time. L~timea de 0.60 m
a grinzilor de fixare a parapetelor, indicat~ ~n figur~, este
orientativ~,
astfel c distanta dintre cele doua structuri poate varia ~n jurul valorii
de 0.80 m mentionat~ mai sus.
De asemenea este mentinut~ distanta total~ de 18.00 m dintre
lisele parapetelor laterale la ambele solutii. La ambele solutii de struc•
tur~, la partea exterioar a c~ii, se vor prevedea parapete metalice
de tip foarte greu H4b.
Pentru parapetele instalate pe structur~, in zona median~,
31
Anul IX, nr. 11-12/2013
nivelul de sigurant~ va fl decis de beneficiar ~n functie de conditiile
de traseu si de normativul AND 593/2012 ~Normativ pentru sisteme
de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si
autostrzi". fn cazul c~nd datele privind traficul de perspectiv indic~
nece•
sitatea sporirii capaclt~tii de circulatie ~n sensul sporirii num~rului de
benzi de circulatie, de la dou~ la trei benzi pe sensul de mers, este in•
dicat ca de la ~nceput s~ se adopte solutia de tip 2, cu dou~
structuri, care prezint~ aptitudinea optim pentru dezvoltare.
(3) Sectiunea transversal a podurilor, pasajelor si viaductelor
pe drumurile expres, pentru care sunt prev~zute trei benzi de circulatie
pe sensul de mers, are l~timea cii fin sectiune curent~ si
aliniament
11.50 m. Configuratia acesteia este prezentat~ ~n sectiunea
transver•
sal tip 3.

si viadu cte pentru drururile expres cu 3 benzi pe pens)
(poduni, pesaje
Cele 2 structuri ce sustin calea pe pod, pasaj sau viaduct se vor

executa adiacent cu un spatiu liber mntre ele de circa 0.80 m ltime.
Calea pe pod pentru fiecare sens de circulatie este alctuit~ din
3 benzi de circulatie de 3.50 m l~time, cu benzi laterale de 0.50
m l~time pentru preluarea efectului de bordur~.
La partea exterioar~ a c~ii pe cele dou~ structuri se prev~d pa•
rapeti metalici de tip foarte greu H4b, iar la partea interioar~ a
aces• teia, siguranta se realizeaz~ prin prevederea de parapete
metalice cu nivelul de sigurant decis de beneficiar ~n functie de
conditiile de traseu si de normativul AND593/2012 ~Normativ pentru
sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si
autostr~zi".
(4) Parapetul de sigurant~ se va monta pe rampele podului sau
pasajului pe o lungime variabil, calculat~ mntre punctul de
racordare
32
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
al parapetului de pe pod cu cel de pe ramp si punctul in care diferen•
ta de nivel intre partea carosabil~ si nivelul terenului este de 1 m,
dar nu mai mic de 50 cm.
Pentru toate structurile situate pe drumurile expres nu sunt pre•
v~zute trotuare de ~ntretinere. Lucr~rile de intretinere si, eventual de
interventie se vor desfsura intr-un spatiu definit cu un marcaj provi•
zoriu si semnalizat corespunz~tor (a se vedea ~Norme metodologice
privind conditlile de ~inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea execut~rii de lucr~ri ~n zona
drumului public si pentru protejarea drumului" - aprobat prin Ordinul
MT/MI nr. 1112/
411/2000).
SECTIUNEA a -a
Pasaje peste drumurile expres
Art. 26. (1) Pasajele peste drumurile expres de mare

vitez~, vor avea lungimi si deschideri care s~ asigure ~nscrierea profilului
trans• versal al drumului expres tin~nd seama de prognoza de
dezvoltare, dac~ este cazul.
Deschiderile minime ale pasajelor, ~n cazul in care nu exist~ pil~
in zona median~, se impart in functie de perspectiva de dezvoltare a
drumului expres, astfel:
- drum expres cu dou~ benzi de circulatie pe sensul de mers •
lumin~ () minim~ de
31.00m;
- drum expres cu trei benzi de circulatie pe sensul de mers •
lumin~ () minim~ 38.0m;
() lumina este calculat~ pentru un rambleu de 1.00
m in~ltime si traversarea perpendicular a drumului expres.
(2) In cazul in care se va alege solutia cu pil~ ~n zona median~,
aceasta va fi marginit~ de parapete directionale de tip foarte greu H4b.
Racordarea acestora cu parapetul de sigurant~ din zona median~ a
dru•
33
Anul IX, nr. 11-12/2013
mului se va face pe o lungime de min. 300 m conform schitei de
mai jos (pentru o vitez~ v = 100 km/h = 27.8 m/s, s-a considerat
c~,
intr-un timp de 10s conductorul auto se poate ~ncadra in profilul
din zona pasajului; 27.8 m/sx 10 s = 278 m = 300 m).
Fig. 5
(3) Se va asigura o ~n~ltime liber () sub pasaje de minim

5,50 m.
() fn~ltimea liber~ reprezint~ distanta pe vertical~ de
la cota minim~ a intradosului suprastructurii pasajului p~n la nivelul
su•
perior al p~rtii carosabile a drumului in amplasamentul pasajului,

34 Anu! IX, nr. 11-12/2013
SECT IUNEA a 7-a
Tuneluri
Art. 27. In cazul in care drumul expres parcurge un teren foarte

accidentat poate s~ apar~ necesitatea adopt~rii pe traseu a unor tu•
neluri (fig. 6; 6a). Hot~r~rea asupra adopt~rii unor tuneluri sau a men•
tinerii traseului la suprafata terenului trebuie luat~ tin~ndu-se
seama de urm~torii factori determinanti:
a) scurtarea apreciabil~ a lungimii traseului;
b) traversarea la suprafat~ a unor zone improprii din punct de

vedere topogeohidrologic (relief foarte accidentat sau prezent~nd
instabilitatea terenului natural pe mari suprafete, avalanse, c~deri de
st~nci, etc);
c) protectia mediului ~nconjurtor (probleme de habitat, evita•

rea polu~rii, conservarea peisajului);
d) buna comportare a tunelurilor in zone seismice;
e) evitarea unor zone construite, a exproprierii sau diviz~rii

unor propriet~ti importante.
Art. 28. (1) La proiectarea tunelurilor nu trebuie s~ se creeze

discontinuit~ti ~n nivelul de serviciu sau a conditiilor de securitate
fat~ de conditiile de circulatie de la suprafat~.
Art. 29. Pentru fiecare cale vor fi prevazute c~te un tunel

separat.
Art. 30. Pentru protectia personalului de ~ntretinere vor

fi
prev~zute trotuare de min. 0,75 m l~time, iar ~n tunelurile de peste
2 km se vor realiza nise pentru oprirea vehiculelor care trebuie s
per•

35
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
mit~ un spatiu de garare de 3,00 m l~time si 40,00 m lungime
am•
plasate la 800 - 1000m.
3.50
9:'
Figura 6. Sectiune tunel -- cale cu 2 benzi de circulatie;
3.50 3.50
Figura 6a. Sectiune tunel - cale cu 3 benzi de circulatie;
Ar. 31. (1) Pentru asigurarea drenajului apelor pe timpul exe•

cutiei, ct si dup~ darea ~n exploatare a tunelului, se recomand~ ca de•
clivitatea s fie continu~ si minim de 0,3 %.

36 Anul IX, nr. 11-12/2013
(2) in tuneluri se va evita pe c~t posibil folosirea declivittilor
maxime permise.
(3) in tunelurile cu o lungime mai mare de 1000 m, cu un volum
de trafic mai mare de 2000 de vehicule pe banda de circulatie, se ins•
taleaz~ un sistem mecanic de ventilatie - conform ~Legii nr, 277" •
privind cerintele minime de sigurant~ pentru tunelurile situate pe secti•
unile nationale ale Retelei rutiere transeuropene.
Art. 32. Reglementarea circulatiei in tunel se face in scopul

evit~rii sc~derii nivelului de serviciu prin:
• iluminarea semnaliz~rii verticale;
• interzicerea intr~rii ~n tunel ~n momentul bloc~rii circulatiei
prin prevederi de semnalizare adecvate inainte de tunel;
• se va avea in vedere prevederea unui sistem de transmitere la
nodurile rutiere cele mai apropiate a semnaliz~rii adecvate pentru
inchiderea si devierea circulatiei pe alte rute, ~n caz de blocaj
prelungit;
• la capetele tunelurilor unidirectionale se vor prevedea, dac~
este posibil, leg~turi rutiere ~ntre ele pentru a se putea dirija la nevoie
ambele sensuri de circulatie printr-un singur tunel unidirectional cu
semnalizarea necesar~.
Art. 33. Reglementarea circulatiei mn tunel se face si in scopul

evit~rii situatiilor periculoase care s-ar putea ivi din cauza prezentei
anumitor materiale prin:
• prevederea, in tot lungul tunelului, de rigole pentru colectarea
si evacuarea rapid~ a lichidelor v~rsate pe sosea (debit
recomandat
100 I/sec) si a le conduce prin sifoane la sistemul de drenaj al
tunelu•
lui, sau a le conduce prin puturi la recipiente av~nd cel putin 50 m? in
vederea recuper~rii lor;
• instalarea unui sistem de alarm, in caz de incendiu, care s~
se declanseze la o anumit~ temperatur~;
• instalarea unui sistem de detectie a gazelor toxice si declan•
$area automat a ventilatiei (conform reglement~rilor in
vigoare);
37
Anul IX, nr. 11-12/2013
• instalarea unui sistem de iluminat de sigurant~ ce intr~ mn
functiune automat c~nd se produc avarii importante a sistemului de
iluminat normal, pentru orice tunel ce dep~seste lungimea de 500 m
(conform Ghid - AND 603).
• respectarea reglement~rilor speciale ale organelor de resort in
privinta circulatiei vehiculelor care transport materiale periculoase ~n
sensul dirij~rii transporturilor pe rute ocolite, iar c~nd acest lucru nu
este posibil, acceptarea lor ~n tuneluri numai in orele cu trafic
sczut, cu limitarea vitezei lor la maximum 60 km/h si mentinerea
distantei de cel putin 200 m de celelalte vehicule.
Art. 34. Prin proiect, trebuie s~ se prev~d urm~toarele insta•

latii necesare pentru asigurarea unor conditii de circulatie normal~:
o instalatii pentru evacuarea apelor inclusiv statii de pompare;
• central~ sau centru de coordonare pentru reglarea traficului si
securitatea circulatiei cu sau f~r~ televiziune ~n circuit ~nchis;
• instalatii pentru pasageri, care pot fi: portale de control a ga•
baritului montate la capetele tunelurilor; panouri de semnalizare ru•
tier~ bine iluminate; locuri de ~ntoarcere la tunelurile bidirectionale prin
l~rgire sau leg~turi ~ntre tunelurile unidirectionale; aparate pentru co•
munic~ri de urgent~; aparate pentru perceperea emisiunilor radio;
• echipamente de urgent~), care pot fi: instalatie de ventilatie;
instalatie de ap~ prin presiune pentru incendii; extinctoare portabile;
telefoane;
• instalatii pentru controlul opacit~tii (vizibilit~tii) fn tuneluri
aflate in leg~tur~ permanent~ cu un sistem de monitorizare continu
si de informare permanent~ prin panouri de avertizare montate la
in• tr~rile in tuneluri.
Art. 35. Proiectarea iluminatului tunelurilor se va face conform

reglement~rilor ~n vigoare.
Art. 36. in cazul ~n care structura rutier, in afara tunelului,

38 Anul IX, nr. 11-12/2013
este diferit fat~ de structura rutier~ din tunel (structura rutier~
supl~ sau semirigid fat~ de structura rutier~ rigid~), se recomand~
ca ros• turile create mntre cele dou structuri rutiere s~ fie amplasate in
afara tunelului, ~nainte sau dup~ portalurile de intrare/iesire din
tunel.
Art. 37. (1) Se recomand~ amplasarea aparatelor de iluminat

(acolo unde este posibil si fr~ a obtura gabaritul de liber~ trecere ~n
tunel) in locuri ce permit accesul cu restrictii minime de trafic;
(2) Se recomand alegerea unor suprafete reflectante ale pere•
tilor tunelurilor, realizate din materiale tratate anti praf astfel ~nc~t in•
tervalele de cur~tare s~ fie c~t mai mari (conform Ghid - AND 603).
rt. 38. Se recomand ca instalatiile de cabluri s~ nu fie apa•

rente, acest lucru realiz~ndu-se prin montarea cablurilor ~n trotuarele
tunelului, prev~z~ndu-se din loc in loc spatii speciale de acces/vizitare.
Art. 39. - (1) In general, tunelurile mai scurte de 200 m care str~•
bat masive formate din roci dure, foarte dure si nedegradabile, pot
r• m~ne nec~ptusite ~ns trebuie s~ li se prev~d portale la intrare si
iesire. (2) La tunelurile mai lungi de 200 m, indiferent de roca str~b•
tut~, se prev~d c~ptuseli de protectie sau rezistent in functie
de natura geohidrotehnic~ a masivelor str~b~tute, astfel inc~t s se
asi•
gure securitatea deplin~ a drumului
expres.
Art. 40. In zonele unde c~ile drumului expres sunt

amplasate pe versanti din roci friabile unde se pot produce
desprinderi frecvente de pietre (st~nci) care pot periclita circulatia, se
vor lua m~suri de si• gurant~ prin:
• executarea de semituneluri sau copertine (polate) fie acope•
rite cu straturi suficient de groase de p~m~nt pentru protectie, fie
foarte inclinate pentru devierea pietrelor c~tre vale. Sistemele cons•
tructive se vor stabili de la caz la caz prin proiect;
• semnalizarea corespunz~toare a zonei.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
39
SECTIUNEA a 8-a
Profilele transversale pe c~ile de acces la drumurile expres
Art. 41. Int~rile si iesirile la drumurile expres sunt alc~tuite din

bretele si curbe av~nd c~i pentru circulatia unidirectional~ sau bidi•
rectional~.
Art. 42. Profilele transversale pe bucle, bretele si ale

podurilor de pe bretele vor avea urm~toarea alc~tuire:
- bucle si bretele
AX~
' f
e± I
_j07$; 975
0cl2076]o.75)L
R205
7.50 +sl
a) Cu o singur~ band~ de circulatie
"
AX
t t»
''
y
I
·----------+-·
b) Cu dou~ benzi de circulatie

Fig. 7

40 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
- poduri si pasaje
",
~ _; . } '
as
.
] 'f
,
( ····,
i' ';rerrs eu ses-ere es eeeeesee
eeer_i
-] 1
a) Bretele cu o singur~ band~ de circulatie
b) Bretele cu dou~ benzi de circulajie

Fig. 8
SECTIUNEA a 9-a
Struccuri rutiere
Art. 43. Pe toate c~ile de circulatie, bretele, benzi de

~ncadrare, benzi de accelerare sau decelerare, se vor adopta structuri
rutiere pen•
tru traficul de perspectiv de 20 ani (structuri rutiere suple si semi•
rigide), respectiv 30 ani (structuri rutiere rigide) si pentru osia standard
de 115 kN.
Art. 44. Pentru spatiile de parcare si spatiile pentru servicii

se recomand~ structuri rutiere rigide.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
41
Art. 45. La proiectarea structurilor rutiere se vor respecta pres•
criptiile din reglement~rile tehnice in vigoare. Pentru structurile rutiere
suple si semirigide, se va dimensiona conform ~Normativ pentru di•
mensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitic)"
Indic~tiv PD 177 pentru structuri rutiere noi.
Structurile rutiere rigide se vor dimensiona conform ,,Norma•
tivului de dimensionare a structurilor rutiere rigide" - indic~tiv NP 081.
SECTIUNEA a 10-a
Terasamente
Art. 46. Terasamentele se vor proiecta in conformitate cu

prevederile normelor in vigoare.
Art. 7. Pentru extinderea terasamentelor la etapa de pers•

pectiv~ se vor studia solutii care s~ permit~ mentinerea solutiilor exis•
tente ale drumului expres din etapa initial~.
Art. 48. Lucr~ri de consolidare a terasamentelor

Pe baza informatiilor despre natura si caracteristicile pm~n•
turilor din zona se vor efectua calcule de stabilitate generala si local.
Ca date de intrare pentru calcule se vor folosi cele mai reduse valori ale
parametrilor fizico-mecanici ai terenului din zona studiat, valori de•
terminate din m~sur~tori ~n laboratorul de ~ncerc~ri geotehnice. Ale•
gerea valorilor de calcul se va face in concordant~ cu Eurocode 7
(SR EN 1997-1 ~Proiectarea geotehnic~. Partea 1: Regull generale")
pct.
2.4.5.2.(2)P: Valoarea caracteristic a unui parametru geotehnic
tre•
buie stabilit ca o estimare prudent~ a valorii care influenteaz
aparitia st~rii limit~.

42 Anul IX, nr. 11-12/2013
Art. 49. Metode de analiza a stabilitatii bazate pe echiii•
brul limit~;
(1) Metodele de analiz~ bidimensional~ bazate pe echilibrul
limit~;
(2) Metodele de echilibru limit~ bazate pe imp~rtirea in f~sii
analizeaz~ stabilitatea masei de pm~nt alunec~tor lu~nd ~n considera•
re echilibrul static al fiec~rei f~sii si echilibrul total al ~ntregii alunec~ri.
Art. 50. Marea majoritate a programelor de calcul utilizeaz~

metodele f~siilor, put~nd lua in considerare diverse geometrii ale tere•
nului, straturi de pm~nt si nivele de ap~ subteran~, ca si influenta in•
c~rc~rilor exterioare asupra stabilit~tii lucr~rilor.
Art. 51. Dintre aceste metode, cele mai cunoscute sunt:

- Metoda simplificat~ a f~silor (metoda Fellenius);
- Metoda Bishop;
- Metoda Janbu;
- Metoda Spencer.
Art. 52. ietode bazate pe relaia efort-deformajie - me•

toda elementului finit (MWEF).
Metoda elementului fin it permite determinarea:
- tensiunilor si deformatiilor masivului studiat;
- dezvoltarea zonelor de rupere;
- calculul factorului de stabilitate.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
43
CA PITO LUL III
ELEMENTE DETERMINANTE ALE TRASEULUI
SECTIUNEA 1
Viteza de proiectare
Art. 53. Viteza de proiectare (de baz sau de referint~)

este factorul principal functie de care se determin~ toate elementele
geo• metrice ~n plan si spatiu ale traseului.
Art. 54. Conform Ordinului MT 46-1998, Tabelul nr. 2, se vor

aplica vitezele corespunz~toare clasei tehnice II, dup~ cum urmeaz~:
a. 100 km/h pentru regiunea de ses;
b. 80 km/h pentru regiunea de deal;
c. 60 km/h pentru regiunea de munte.
Art. 55. Drumurile Expres, in general, vor fi proiectate pentru

viteze de baz~ (de proiectare) de 80 - 100 km/h. Viteza de
proiectare (de baz~) poate fi redus la 60 km/h, pe tronsoane de drum
cu lungime limitat~, ~n cazuri exceptionale ~n conditii grele de
desf~surare a traseu• lui si/sau acolo unde conditiile de mediu
adiacente drumului o impun,
in vederea neafect~rii resurselor istorice si estetice si pentru evitarea
unor lucr~ri costisitoare pe baza unui calcul.
Art. 56. Se vor adopta elementele geometrice caracteristice

drumurilor din clasa tehnic II, conform STAS 863.
Art. 57. Regiunile mentionate la Art. 54 se definesc astfel:

a) in regiuni de ses se cuprind zonele de ses propriu-zis, podisu•
rile, depresiunile intramontane si albiile majore ale r~urilor;
b) ~n regiuni de deal se cuprind zonele de deal si versantii v~ilor
cu inclin~ri, p~n~ la 20 - 22°;
c) in regiuni de munte se includ si vile av~nd versantii cu ~n•
clin~ri mai mari de 22°, zonele accidentate si defileele r~urilor.

44
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
+ SECTIUNEA a 2-a
Elemente geometrice ale drumurilor expres
Ar. 58. Elementele geometrice ale drumurilor expres vor fi de•

terminate functie de viteza de proiectare (de baz~) conform tabelului
1si vor respecta prevederile STAS 863:
Tabelul 1
Elemente geometrice UM VITEZA DE PROIECTARE
km/h 100 80 60
VALORILE ELEMENTELOR GEOMETRICE
Amenajarea curbelor Dever Valorile razelor (m)
%
7
450...470 240..290 125...150
6,5 471.. 500 291...315 151...170
6 501..565 316..345 171..195
a) Supraln~ltare si racord~ri cu clotoide (Razele 5,5 566...625 246...375 196...226
arcelor de cerc cuprinse intre razele minime 5i
razele curente)
5 626...685 376...405 227..245
4,5 686...745 406...445 246..270
4 746...805 446...485 271...295
3,5 806..865 486..525 296..320
3 866...920 526...565 321...345
2,5 921..1000 566...620 346..380
b) Convertire f~r~ cdotoide (raze curente) 2,5 1000 620 380
c) Dever negativ - profil aliniament (raze -2,5 1600 1000 575

recomandabile)
Decllvit~ti longitudinale maxime, in % in % 5 6 6,5
aliniamente
Declivit~tile longitudinale minime 1n %, in a 05.1 0,5...1 0,5...1

intervalele dintre curbele successive de sensuri
contrare av~nd razele mai mici dec~t cele
recomandabile (unde apare proflul cu dever
nul)
Razele minime In m, ale curbelor verticale pentru m 3000 2200 1500
racordarea declivit~tilor di si d2 succesive la:
racordri concave
-.-•
- racordrd convexe, la drumurile cu benzi de m ·-·-- 6000 %
3000 1500
circulatie separate prin insule de dirijare

45
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
Art. 59. Lungimea curbelor progresive pentru raze ale
arcelor de cerc cuprinse ~ntre razele minime si razele curente, se
calculeaz~ cu
relatiile:
3 Re
) L,=!a' !
>
j, (III.1)
« Rj "?
unde:
v = viteza de proiectare (m/s);
g = acceleratia gravitational (9,8 m/s);
R = raza arcului de cerc (m);
i = panta transversal~ a profilului supra~n~ltat (i%);
j = variatia acceleratiei centrifuge in unitatea de timp, dar
nu mai mare de 0,5 m/s3,
(= 0,2+0,5 m/s?).
b) L, Ah (III.2)
0,005
unde:
Ah = fn~ltarea marginii supra~n~ltate (m);
Panta marginii care se supra~nalt~ s nu fie mai mare cu 0,5%
fat~ de panta axului.
Ah = Pc(i - p)
in care :
Pc = partea carosabil a unei ci = 7,00 m;
i= supra~n~ltarea (i%);
p= convertire (2,5% pentru ~mbr~c~minti suple si semirigide si
2,0% pentru imbr~c~minti rigide) (mn originea curbei progresive
profilul este convertit).
3
c) L,= (III.3)
" 47Rj
unde :
V = viteza de proiectare (km/h);

46 Anul IX, nr. 11-12/2013
I j = variatia acceleratiei centrifuge ~n unitatea de timp, dar nu
mai mare de 0,5 m/s?3,
(=0,2+0,5 m/s3).
d) Criteriul de confort optic

Acesta este ~ndeplinit dac~ arcul de racordare progresiv con•
duce la o rotire, a sectorului de traseu vizibil, de minim 3° (circa 1/18
radiani) care permite perceperea curburii de c~tre utilizator a unui
traseu fluent.
Introduc~nd aceast~ valoare in relatia clotoidei:
L 4 1
fist s
(III.4)
2R 2R' 18
unde:
a = unghiul format de tangenta la clotoid~ cu sensul pozitiv
al axei absciselor, rezult~:
R R
La
•
Studiile efectuate arat~ c~ o deplasare a cercului AR = 0,50
-• (111.5)
R 9
2,00 asigur atenuarea curburii in perspectiv~ si deci a confortului op•
tic. Din relatia clotoidei pentru AR
AR - I_ (II1.6)
24R
rezult~:
Le>V24RxAR , pentru AR = 1,00 m
(III. 7)
Se adopt~ urm~toarele lungimi minime pentru curbele progre•

sive racordate cu arc de cerc central (clotoide, tabelul 2):
47
Anul IX, nr. 11-12/2013
Tabelul 2
Viteza (km/h) 100 80 60
I.. Gm) 120 115 95
Pentru curbele progresive racordate far arc de cerc central,

se adopt~ urm~toarele lungimi minime (clotoide, tabelul 3):
Tabelul 3
Viteza (km/h) 100 80 60
I.. (n) 150 140
115
Art. 60. Intervalul de variatie a valorilor razelor curbelor arc de

cerc intre care acestea se racordeaz~ cu aliniamentele prin intermediul
unor arce de clotoid~ iar profilele transversale au ~nclinare ctre inte•
riorul curbelor mai mare dec~t inclinarea din aliniament (dever pozitiv
supra~nltat) sunt prezentate in tabelul 4,
Tabelul 4
Viteza de proiectare (km/h) 100 80 60
Raze minim (m) (i = 7%) 450 240 125
Raza maxim~ (m) (I= 2,5% 1000 620 380

48 Anul IX, nr. 11-12/2013
¥
J.i
x
Fig. 9. Elementele geometrice ale clotoidei
Elementele geometrice ale ale clotoidei se vor adopta conform

STAS 863 - 85, Anexa E, pentru vitezele de proiectare de 100 km/h,
80 km/h si exceptional 60 km/h.
Ar. 61. Elementele geometrice ale drumurilor expres cu 2

benzi de circulatie pe sens, care ulterior vor fi dezvoltate in autostrzi,
vor respecta prevederile normativului PD 162, ~nc din faza initial~
de
proiectare.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
49
CAPITOLUL IV
AMENAJAREA CURBELOR ~N PLAN SI iN SPATIU
SECTIUMEA 1
Generalit~ti
Art. 62. Amenajarea curbelor in plan si spatiu se va realiza

pen• tru asigurarea vitezei, vizibilit~tii, amenajarea curbelor izolate,
ame• najarea curbelor succesive etc.
SECTIUNEA a 2-a
Amenajarea curbelor
Art. 63. Amenajarea curbelor izolate, c~t si a curbelor succe•

sive se va realiza tin~ndu-se seama de existenta zonei mediane
(ANEXA 2).
SECTIUNEA a 3-a
Amenajarea suprafetelor celorlalte benzi ale drumului
expres din afara cilor
Art. 64. Suprafetele imbr~c~mintilor, ~n aliniament, pe benzile

de accelerare si decelerare vor avea aceleasi mnclin~ri cu ale c~ilor, de
care sunt al~turate.
Art. 65. (1) Acostamentele din exteriorul curbelor se conver•

tesc prelu~nd aceasi pant~ p cu a imbr~c~mintei convertite (n alinia•
mente pantele acostamentelor pl sunt mai mari dec~t pantele ~mbr~•
c~mintei p).
(2) In cazul supra~nalt~rii, acostamentele din exteriorul curbe•
lor urmeaz~ pantele ~mbr~c~mintei rotindu-se odat~ cu aceasta, ~n timp

50 Anu! IX, nr. 11-12/ 2013
+
ce acostamentele din interiorul curbelor, av~nd panta pi mai
mic~ dec~t i isi mentin panta p~n~ in punctul unde prin rotirea
profilului im• br~c~mintei aceasta atinge valoarea pi. De aici
acostamentele ~ncep s~ se roteasc ~mpreun cu ~mbr~c~mintea p~n
la valoarea i.
SEC[IUNEA a 4-a
Supral~rgiri in curbe
Art. 66. (1) La drumurile expres (2 benzi de circulatie pe sens)

care se vor dezvolta ~n autostrzi, nu vor fi necesare supral~rgiri ~n
curbe, deoarece razele minime ~n plan sunt mai mari dec~t 226 m.
(2) La drumurile expres (cu 2 sau 3 benzi de circulatie pe sens)
care nu se vor dezvolta in autostr~zi, se vor prevede supralrgiri ~n
curbele ~n plan cu raze R < 226 m.
(3) Valorile supral~rgirilor e, ale fiec~rei benzi de circulatie, sunt
conform tabelului 5:
Tabelul 5
Categoria Supral~rgirile e ale fie~rei benzi de circulafie,
drumului ~n cm, pentru razele curbelor, in m, cu valorile:
Drum Expres
125..150
30
. 151..225
25
(4) Valorile supral~rgirilor e, din tabelul 5, se adopt~ pentru viteza

de proiectare v = 60 km/h, pe tronsoane de drum cu lungime limitat~,
fin cazul existentei unor situatii topografice dificile sau de alt~ natur~.
(5) Supral~rgirile e, pentru o band de circulatie, se stabilesc cu
relatia:
D°
gm.-• (V.1),
2
R
in care D este distanta dintre osia din spate si partea din fat
a caroseriei autovehiculelor speciale (lungi).

51
Anul IX, nr. 11-12/2013
CAPITOLUL V PROFILUL
LONGITUDINAL
SECTIUNEA 1
Date de proiectare
Art. 67. (1) Declivit~tile longitudinale si razele minime pentru

racord~rile verticale vor fi conform tabelului 1, cap III.
(2) Linia rosie a drumurilor expres se recomand a se
realiza mntr-un mic rambleu, cu adaptarea la conditiile de teren,
asigur~n• du-se un nivel minim de 0,50 m al patului drumului peste
nivelul te• renului natural (0,80 ... 1,00 m la marginea platformei).
(3) Adoptarea unui debleu, complic~ evacuarea apelor de su•
prafat~, izoleaz~ drumul expres de peisaj si ~l expune cu usurint in•
z~pezirii.
(4) Adoptarea declivit~tilor minime conduce la scurgerea
lent~ a apelor de pe partea carosabil si la viteze mai mari pot
conduce la pierderea progresiv a aderentei pneu-~mbr~c~minte,
ajung~nd p~n~ la fenomenul de acvaplanare.
Se recomand~ ca pe sectoarele cu deverul sub 1%,
declivitatea s~ fie de ordinul 0,5-1%.
Art. 68. Pe sectoarele cu declivit~ti prelungite a cror medie pon•

derat~ este de peste 5%, dup fiecare diferent~ de nivel de 75-90 m, pe
c~ile unidirectionale care urc se prev~d intervale de odihn~ de mini•
mum 150 m lungime (m~surat ~ntre punctele de tangent~ ale
racor•
drilor verticale) pe care declivitatea nu trebuie s dep~seasc 2%.
Art. 69. La drumurile expres (2 sau 3 benzi de circulatie pe sens)

nu se prev~d benzi pentru vehicule lente (conform STAS 863, anexa
C, pct. C1, benzile pentru vehicule lente se pot proiecta (nu sunt
obligatori)
~n cazurile prevzute la pct.3.3.5., pentru drumuri de clas tehnic III Si
exceptional IV, drumuri cu o singur~ band de circulatie pe sens).

52 Anu! IX, nr. 11-12/ 2013
I
CAPITOLUL VI
ACCESE PE DRUMURILE EXPRES
SECTIUNEA 1
Date generale
Art. 70. (1) Prin acces se intelege o intrare sau o iesire pe

si
de pe drumul expres.
(2) Accesele se vor realiza la nodurile rutiere si la spatiile des•
tinate dot~rilor drumului expres.
(3) Amenajarea acceselor, functie de trafic, se va realiza prin
benzi suplimentare de accelerare si decelerare cu l~time de 3,50 m.
Fig. 10. Accese pe drumuri expres
(4) Lungimile benzilor de accelerare si decelerare sunt cele cal•

culate cu formulele (VI.1.) Si (VI.2.), dar nu mai mici de 200 m. Racor•
darea cu calea curent~ a drumului expres se va face prin pene de
racordare in lungime de 75 rn.
?
Y-Y; ,(V1.2),
a
La=. '7'i VI.1);lad.
3.62.41.,[,)
' 100
3s'
'
+241=,",)

53
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
in care:
V, si V sunt vitezele initiale si finale la capetele sectoarelor, in
km/h;
a si d sunt acceleratia si deceleratia (a=0,8 m/s, d=1,5 m/s);
g= acceleratia gravit~tii = 9,81 m/s?
i = declivitatea in %;
Valorile rezultate se var rotunji, in plus, din 5 in 5 m.
CAPITOLUL VII
M~SURI PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI
SECTIUNEA 1
Parapete de sigurant~
Art. 71. (1) Se vor amplasa parapete de sigurant~ pe zona me•

dian~ pentru impiedicarea trecerii accidentale a vehiculelor pe calea
opus~, dar si ~ntoarcerea voit~ a acestora. Parapetele de sigurant~
vor fi continuu si vor permite, din 5 km in 5 km, ~nainte si dup~
lucr~rile de art~ cu o lungime mai mare de 300 m, ~nainte de intrarea
~n tune• luri, demontarea pe 160 m pentru cazuri de interventii.
Se va manta un sistem antiorbire (panouri antiorbire), conform
SREN 12676-1,
2.
Parapetul New Jersey care se va achizitiona va fi prefabricat si
prev~zut cu goluri, pentru a se asigura scurgerea apelor.
(2) Nivelele de protectie, nivelul de severitate al socului, defor•
matia exprimat~ prin ltimea de lucru si amplasarea parapetelor de
sigurant vor respecta prevederile specifice normativului AND 593 si a
standardelor SR 1948/1, 2 Si SR EN 1317/1-6. Este important ca
defor•
matia s fie compatibil~ cu spatiul disponibil din spatele
parapetului.

54 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
(3) La amplasarea parapetului de sigurant~ se vor avea in ve•
dere urm~toarele:
- nivelul de risc pentru terti (linii de medie si ~nalt
tensiune electric~, zone de stationare - parc~ri, c~i ferate);
- obstacole cu risc pentru pasagerii din autovehicule (zone de
debleu cu santuri pereate, zone de rambleu cu taluze descendente,
zone cu ziduri de sprijin, zone situate pe versanti, zone cu pasaje
peste CF, pasaje);
- viteze de circulatie (viteze de circulatie peste 80 km/h la dru•
muri cu patru / sase benzi de
circulatie);
- intensitatea traficului;
- pozitia parapetului (pe zona median~, pe zona marginal~, pe
poduri sau ziduri de sprijin).
SECTIUNEA a 2-a
St~lpi de ghidare
Art. 72. (1). St~lpii de ghidare se amplaseaz~ pe drumuri pen•

tru ghidarea optic a vehiculelor pe sectoarele care nu au parapete.
(2) St~lpii de ghidare se amplaseaz~ ~n profil transversal
pe
acostamente la 0,25 m de marginea exterioar a
platformei.
Art. 73.- (1) Distantele dintre st~lpii de ghidare ~d" sunt

pre• v~zute in functie de clasa tehnic~ a drumului (II) si de elementele
geo• metrice ale traseului, astfel:
• aliniamente si curbe av~nd R > 1600 m la d = 100 m;
• in curbe cu raza ~ntre 1001 $i 1600m la d = 75 m;
• in curbe cu raze cuprinse ~ntre 651-1000 m lad = 50 m;
• in curbe cu raze cuprinse intre 241-650 m lad= 25 m;
• ~n curbe cu raze cuprinse ~ntre 125-240 m lad = 15 m;
Anul IX, nr. 11-12/2013
55
(2) C~nd situatiile de traseu determin~ schimbri dese ale dis•
tantelor fntre st~lpii de ghidare se va adopta distanta corespunz~toare
situatiei predominante.
CAPITOLUL VIII
INTERSECTII SI RAMIFICATII CU ALTE C~I DE COMUNICATII
SECTIUNEA 1
Date generale
Art. 74. Intersectiile cu alte ci de comunictii vor fi denivelate.
SECTIUNEA a 2-a
Tipuri de noduri rutiere
Art. 75. Nodurile rutiere se vor trata functie de categoria

c~ilor de comunicatie care le intersecteaz~, adopt~nd solutii optime
si asi• gur~nd posibilitatea de dezvoltare a drumului expres.
Art. 76. (1) Nodurile rutiere sunt de tipurile:

a) noduri de tip A la intersectiile sau ramificatiile dintre drumuri
expres, sau drumuri expres si autostr~zi;
b) noduri de tip B la intersectiile sau ramificatiile dintre drumuri
expres si drumuri din alte clase.
(2) Nodurile de tip A se trateaz~ functie de volumul traficului,
dup~ cum urmeaz~:

5 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
I
- fin cazurile c~nd volumele de trafic pe relatiile dintre cele dou~
artere sunt mai reduse se admite ca nodurile s fie cu un singur
pasaj si cu bretele in form~ de trifoi cu patru foi (fig. 11b) pe care
viteza flu• xului de circulatie poat~ s scad la minimum 30 km/h;
- in cazurile c~nd volumele de trafic pe relatiile dintre cele dou~
artere sunt foarte mari nu se admite reducerea sub 60 km/h a
vitezei pe fluxurile de circulatie. In aceste cazuri sunt necesare mai
multe pa• saje, sau pasaje suprapuse (fig. 11a; 11c-11d).
(3) Nodurile de tip B se trateaz~ in functie de importanta dru•
murilor din intersectie, de situatia topografic~, eficienta economic~ etc.
Accesele la drumul expres se realizeaz~ cu evitarea, pe c~t posibil, a
sectiunilor de triere, punctele de iesire trebuie s~ precead~ pe cele de
intrare, ~n timp ce pe drumurile din clase si categorii inferioare se poate
admite sau nu (dup~ caz) ca fluxurile de circulatie s~ se intersecteze.
La nodurile de acest tip se admit si bretele cu circulatie bidirectional~
(fig.12).
Art. 77. Nodurile rutiere pot avea o multitudine de forme de•

pinz~nd de complexitatea situatiei si topografia local~. Ele fac
obiectele unor studii si proiecte speciale.
Art. 78. Relatiile dintre diversele sensuri din nodurile rutiere se

realizeaz~ prin bretele unidirectionale sau bidirectionale av~nd profilele
transversale conform fig. 4.
Art. 79. La toate tipurile de noduri accesele se proiecteaz con•

form prevederilor Cap. VI.

Anul IX, nr. 11-12/2013
57
Fig. 11. Noduri de tip A

58 ~niix, nr. ii-i2/2i3
:.i '
Fig. 12. Noduri de tip B

59
Anu IX, nr. 11-12/ 2013
Art. 80. Intersectiile bretelelor si buclelor cu drumurile de clas
sau categorie inferioar~ drumului expres se trateaz in conformitate
cu prevederile normativului AND 600 pentru amenajarea la acelasi
nivel a intersectiilor drumurilor publice din afara localit~tilor.
SECTIUNEA a 3-a
Amenajarea acceselor la nodurile rutiere
Art. 81. La nodurile rutiere se asigur~ vizibilitatea prin

amena• j~ri adecvate, degajamente, etc. In unghiurile generate de
bretele si partea carosabil~ se vor amplasa atenuatori de soc conform
prevede•
rilor SR EN 13 17-3.
Art. 82. Razele minime ~in plan ale buclelor si bretelelor la

noduri sunt in functie de viteza de proiectare, dar nu mai mici de 50 m.
Curbele vor fi amenajate conform STAS 863 (raze, curbe progresive,
etc).
Art. 83. Declivit~tile adoptate pe bucle si bretele sunt: maxim

7% la urcare si maxim 8% la cobor~re.
Art. 84. Razele minime de racordare vertical% a declivittilor

pe bucle si bretele sunt:
• 800 m la racord~ri convexe;
• 400 m la racord~ri concave.
Art. 85. Amenajarea curbelor pe buclele si bretelele

nodurilor se face cu elemente geometrice pentru categoria drumurilor
din rami• ficatie cu mentiunea c~ din jocul pantelor transversale
(respectiv mic• sorarea lor) poate rezulta necesitatea m~ririi
anumitor raze pentru a
permite viteza de proiectare pe bretele.

60
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
p
Art. 86. Distanta recomand~bil~ ntre dou~ noduri este de
10-30 km. Ca exceptie, in apropierea marilor localit~ti, sau ~n
regiuni cu localit~ti numeroase, se poate reduce distanta, dar nu se
poate cobor~ sub un minim de 2 km.
CAPITOLUL IX
SCURGEREA APELOR
SECTIUNEA 1
Generalit~ji
Art. 87. Drumurile expres vor avea un sistem dirijat de co•

lectare si evacuare a apelor.
Art. 88. Acest sistem va include santuri, rigole, casiuri, canali•

z~ri, decantoare, separatoare de gr~simi si deversri la
emisari.
SEC[IUNEA a 2-a
Principii de proieciare
Art. 89. LuCr~rile de colectare si evacuare a apelor la

drumuri au scopul de a evita:
- degradarea corpului drumului;
- reducerea portantei terenului de fundatie;
- degradarea terenurilor riverane prin stagn~ri de ape,
sp~l~ri, b~ltiri, evacu~ri ~nt~rziate, etc.

Anu! IX, nr. 11-12/ 2013
61
SECTIUNEA a 3-a
Santuri adiacente drum ului
Art. 90. Pentru colectarea si evacuarea apelor din zona drumu•

lui se vor realiza rigole, santuri si casiuri. Aceste lucr~ri pot fi
(STAS
10796/2):
- Rigola pereat~ pe zona median~ cu descrcare prin guri de
scurgere in reteaua de canalizare (cazul curbelor amenajate cu con•
vertire sau supra~n~ltare);
- Rigole de acostament cu sectiune pereat~.
- Santuri si rigole la marginea platformei;
- Casiuri de desc~rcare a rigolei de acostament pentru
ramblee cu in~ltimi mai mari de 1,50 m.
Art. 91. Proiectarea rigolelor santurilor si casiurilor se vor face

in conformitate cu prevederile STAS 10796/2, tin~nd seama de capa•
cit~tile de scurgere a debitelor apelor meteorice, natura terenului si de
caracteristicile geometrice ale acestor lucr~ri.
Art. 92. Pentru stabilirea debitului apelor meteorice se vor efec•

tua calcule conform STAS 1846-2 Si STAS 9470. Acestea se vor
corela cu STAS 4068/1 $\ STAS 4068/2 c~t si cu sistemele de desecare,
irigatii sau alte sisteme hidrotehnice existente sau prev~zute a se
realiza in
apropierea drumurilor.
Art. 93. (1) Dimensiunile si forma santurilor (triunghiulare, tra•

pezoidale, etc.) se stabilesc de la caz la caz, fn functie de relief,
debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile
de cir• culatie, pentru evitarea accidentelor, ~n conformitate cu STAS
10796/2. (2) Panta longitudinal minim~ a santurilor nepereate va fi
de
0,25%, iar pentru santuri pereate panta longitudinal minim~ va fi
de
0,1% (STAS 2914).
(3) Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditi•
BULET!N TEHNIC RUTIER
62 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
ile in care panta lor dep~seste panta maxim~ admisa pentru
evitarea eroziunii pamntului (STAS 2916).
(4) Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate
sunt cuprinse in STAS 2916.
SECTIUNEA a 4-a
Santuri de gard~
Ar'. 94. (1) In cazul fn care debitele de ape meteorice rezultate

prin luarea ~n considerare si a suprafetelor de teren adiacente
drumu• lui (taluzuri de debleu, zone depresionale, etc.) depsesc
valorile ele• mentelor sectiunilor curente sau pun in pericol taluzele
drumului se vor adopta santuri de gard~.
(2) Santurile de gard~ la drumurile situate ~n profil mixt sau de•
bleu se vor amplasa la distanta minim~ de 5,00 m de muchia
taluzului debleului.
(3) in cazul ~n care santurile de garda vor avea si rol de a
ap~ra piciorul rambleului ~impotriva apelor care vin ~n sens transversal,
dis• tanta fat de acesta va fi de 1,50...2,00 m. Banda de teren
dintre pi•
ciorul rambleului si sant va avea o pant~ de 2% spre sant.
(4) Santurile de gard~, in general, se vor perea sau pava (STAS
2914).
SECTIUNEA a 5-a
Alte elemente pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale
Art. 95. (1) Colectarea si evacuarea apelor din fundatia dru•

murilor se va face prin (STAS 10796/1):
- drenuri transversale de acostament;

Anu! IX, nr. 11-12/ 2013
63
- drenuri transversale de interceptie; drenuri longitudinale sub
acostamente sau sub rigole;
- strat drenant continuu.
(2) C~nd evacuarea la zi a apelor meteorice nu se poate
realiza prin santuri sau canalizri, se poate recurge la evacuarea prin
puturi absorbante, dac~:
- exist~ un strat permeabil la o ad~ncime convenabil~, capabil
s primeasc cantit~tile de ape meteorice colectate si s~ le dreneze
in mod natural;
- nivelul hidrologic maxim al apelor subterane permite aceste
evacu~ri;
- nu este pericol de infestare a stratului acvifer freatic (STAS
10796/1);
- se va obtine Acordul Agentiei de Mediu.
(3) Descrcarea santurilor in emisari se va face numai dup~ tre•
cerea acestora prin decantoare: decantoare pentru separarea p~rtilor
solide, decantoare pentru separarea p~rtilor grase, etc.
(4) Colectarea si evacuarea apelor pluviale din zona median~,
in cazul curbelor amenajate (convertite sau supra~n~ltate), se va
face printr-o retea de canalizare.
SECTIUNEA a 6-a
Podete
Art. 96. (1) Calculul hidraulic al podetelor se face conform ~Nor•

mativ privind proiectarea hidraulic~ a podurilor si podetelor" PD 95.
(2) Categoria constructiilor hidrotehnice aferente cilor de cir•
culatie public (travers~ri si apr~ri in zona curgerilor de ap~ si
lacu• rilor) se stabileste in functie de tipul si importanta c~ilor de
transport respective.
(3) in functie de clasa de important~ a constructiei (obiectivu•

64 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
-►
lui) si de conditiile de exploatare a constructiei, probabilitatea anual~
de dep~sire a debitelor maxime este conform STAS 4068/2.
(4) Prin adaptarea la teren a podetelor se stabilesc urm~toarele:
- tipul de podet
- determinarea luminii (deschiderii) si a debuseului podetelor
- amplasarea podetului ~in plan, profil longitudinal si profil trans•
versal
- adaptarea la teren a fundatiilor.
(5) Debitele de trecere se calculeaz~ in regim de curgere liber~
prin podet si cu asigurarea in~ltimii de gard (2 0,50 m).
(6) Deschiderea podetelor prev~zute a sutraversa drumurile ex•
pres va fi de minim 2 m.
CAPITOLUL K
DOT~RI ALE DRUMURILOR XPRES
SECTIUNEA 1
Tipuri
Art. 97. Dot~rile drumurilor expres pot fi grupate in urm~toa•

rele tipuri, in functie de caracteristicile functionale ale spatiului:
(a) parc~ri de scurt~ durat~ pentru utilizatorii drumului, ame•
najate conform Ordinului MTCT Nr.2264/9dec.2004 modificat cu Or•
dinul Nr.1506/9sept.2005;
(b) spatii pentru servicii, amenajate conform Normativului PD
162.
(c) centre de ~ntretinere si puncte de sprijin pentru ~ntretinere,
amenajate conform Normativului PD 162.

65
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
r
Art. 98. Parc~rile si spatiile pentru servicii vor fi accesibile ve•
hiculelor numai de pe drumul expres.
Art. 99. Dot~rile trebuie s fie accesibile persoanelor cu handi•

cap conform reglement~rilor la nivel national.
Art. 100. Proiectarea dot~rilor pentru drumuri expres se va

face av~ndu-se in vedere o eventual dezvoltare ulterioar~ a drumului
expres la nivel de autostrad~. in acest scop, elementele geometrice
pentru parc~rile amenajate si centrele de ~ntretinere vor avea ~n vedere
spatii destinate extinderii.
SECTIUNEA a 2-a
Parc~ri de scurt~ durat~
Art. 101. Parcarea este o zon~ separat~ fizic de drumul expres

care ofer~ utilizatorilor posibilitatea de oprire si odihn~ ~ntr-o ambiant~
diferit~ fat~ de monotonia cl~toriei cu autovehiculul.
3rt. 102. Dot~rile minimale necesare parcrilor si spatiilor pen•

tru servicii pe drumuri expres constau din:
a) benzi de decelerare si accelerare;
b) semne si marcaje rutiere;
c) drumuri de acces si platforme de parcare amenajate pentru
autoturisme, autocamioane si autobuze;
d) grup sanitar public construit cu respectarea normativelor in
vigoare;
e) sistem de canalizare menajer si pluvial~;
f) sistem de alimentare cu energie electric;
g) sistem de iluminare exterioar~ pentru pentru platformele de
parcare si zonele circulate de autovehicule sau pietoni;

66 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
h) gospod~rie de ap potabil~;
i) telefon;
i) spatii de protectie si de agrement;
k) imprejmuiri;
I) locuri de parcare si facilit~ti pentru persoane cu mobilitate re•
dus~.
Art. 103. Dimensiunile si aranjamentul incintei parcrii trebuie

proiectate
utilizatorilor
~n functie de criteriile de satisfacere a nevoilor
drumului.
Ar. 10€. Se recomand~ ca ~n cazul parc~rilor de scurt~

durat~, unde grupul sanitar public rm~ne nesupravegheat, s~ se
prev~d~ in aceeasi constructie sau al~turat un mic spatiu comercial
cu personal permanent sau alte facilit~ti pentru utilizatorii
drumului expres in scopul prevenirii vandalismelor sau altor pericole.
DOT~RIPENTR RUA
EXPRL.S PA8GARE De SC'LITA
DKIRAI~
Fig. 13

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
67
SECT IUNEA a 3-a
Spatii pentru servicii
Art. 105. Spatiile pentru servicii vor fi prev~zute in plus,

fat~ de dot~rile minimale ale parcrilor, cu statie de alimentare cu
carbu• ranti (benzin~rie), lubrifianti si service auto, motel si
restaurant pen• tru utilizatori, spatii comerciale si pentru servicii de
turism.
Art. 106. Combinatia de servicii oferit depinde de planul ge•

neral specific al drumului expres respectiv.
Art. 107. Principalele combinatii de servicii pot fi grupate
astfel: (a) statie de alimentare cu carburanti + snack bar;
(b) statie de alimentare cu carburanti + restaurant + service
auto;
(c) statie de alimentare cu carburanti + restaurant + service
auto + motel.
I 0 a
4) LAA«~ 4 "4G£ Cu 0 79U DTl ENTRU OM4 08
+;
£ to.Ci'et
s+ A.IE EUR r¢+,--
.$28525244222:722E:a"av
LA.O9MC
: AUAel 4yDRUr
i
WEE I A«.2Ur CV core#et «
·» Cr
Arictd
fuo
A
e rur
&is
ur a
s.a,
:;37528;an
=
Fig. 14

68 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
p
SECTIUNEA a -a
Distante de amplasare pentru parc~ri de scurt~ durat~
si spatii pentru servicii
Art. 108. Pentru siguranta si confortul utilizatorilor drumului

expres, parc~rile si spatiile pentru servicii trebuie amplasate la distante
de cel putin 2 km fat~ de nodurile rutiere. In cazurile ~n care
aceast~ regul nu poate fi aplicat~, aceast distant~ poate fi redus,
sau am• plasamentul poate fi situat in vecinatatea nodului rutier
folosindu-se bretelele de intrare si iesire ale acestuia.
Art. 109. Distanta recomand~t~ dintre parc~rile de scurt~ du•

rat~ va fi de 15-25 km.
Art. 110. Distanta recomand~t~ dintre spatiile pentru servicii

va fl de 30-50 km.
Art. 111. Distanta p~n la urm~torul spatiu pentru servicii tre•

buie semnalizat~ ~naintea spatiului precedent.
SECTIUNEA a 5-a
Criterii de amplasare pentru parc~ri de scurt~ durat
si spajii pentru servicii
Art. 112. Separat de distributia descris~ in sectiunea a 4-a,

se vor avea in vedere principalii factori care influenteaz alegerea
locului unde urmeaz~ a se construi parcarea sau spatiul pentru servicii si
anume:
(a)Topografia terenului;
(b)Profilul transversal si longitudinal al drumului
expres; (c)Vecin~tatea localittilor sau zonelor
construite; (d)Peisajul si punctele de atractie turistice.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
69
Art. 113. Topografia neregulat~ a terenului poate fi favorabil
amplas~rii parc~rilor de scurt~ durat~; posbilitatea proiect~rii
acceselor in diferite forme urm~rind denivel~rile terenului permite
crearea de locuri de popas cu caracteristici particulare dep~rtate de
traficul dru• mului.
Art. 114. Pentru spatiile pentru servicii se recomand terenuri

plate, astfel ~nct volumul lucr~rilor de terasamente s fie redus
la
maximum.
Art. 115. Criteriul distantei de oprire ~n sigurant~ trebuie in•

totdeauna respectat in special in zona intrrilor si iesirilor de pe drumul
expres. Parc~rile si spatiile pentru servicii nu vor fi amplasate imediat
dup~ o curb in plan vertical sau orizontal cu vizibilitate redus.
Art. 116. Se recomand~ de asemenea evitarea amplasamen•

telor de pe drumul expres cu pante mai mari de
4%.
Art. 117. Pentru amplasamentul spatiilor pentru servicii se re•

comand~ ca ori de c~te ori este posibil acesta s fie in apropierea
unor zone urbanizate unde este posibil racordul la utilitati cum ar fi
racordul
la energie electric, alimentarea cu ap~, reteaua de canalizare, telefo•
nie,etc. Racordarea la utilit~ti existente este mntotdeauna de preferat
fat~ de construirea sistemelor de utilit~ti independente.
A.rt. 118. in conditiile unei oferte de servicii egale, un ampla•

sament de parcare sau spatiu pentru servicii poate fi mai atractiv in
functie de peisaj sau de puncte de interes istorice ori turistice. In acest
caz, proiectarea va fi facut~ astfel ~nc~t s~ se evite deteriorarea me•
diului sau a atractiilor locatiei, dar totodat~ permit~nd utilizatorilor
dru•
mului expres s~ se bucure de
acestea.
70 Anul IX, nr. 11-12/2013
SECTIUNEA a 6-a
Criterii de proiectare pentru parc~ri de scurt~ durat~
si spatii pentru servicii
Art. 119. Num~rul de utilizatori si implicit m~rimea

spatiului pentru servicii depind de:
(a) Volumul de trafic (MZA - intensitatea medie ziinic~
anual~); (b) Componenta traficului;
(c) Tipul de servicii oferit;
(d) Distanta fat~ de alte servicii similare;
(e) Abilitatea managementului spatiului de a face oprirea atractiv~.
Art. 120. Suprafata minim~ pentru parc~ri si spatii pentru ser•

vicii pe drumurile expres va fi de 4000 mp.
Art. 121. At~t parc~rile de scurt durat~ c~t si spatiile pentru

servicii vor fi echipate cu benzi de decelerare-accelerare ~n
conformi• tate cu prevederile Capitolului VI -- Accese pe drumurile
expres.
Art. 122. Proiectarea circulatiei interioare si distributiei

locurilor de parcare va respecta urm~toarele standarde:
(a)circulatia se va desf~sura ~n acelasi sens cu sensul de circu•
latie de pe carosabilul drumului expres cu care este conectat spatiul.
(b)drumurile si parcajele pentru autoturisme, separate de
cele
pentru vehicule grele, vor fi amplasate astfel mnc~t s poat~ fi
v~zute facilit~tile spatiului; zona pentru autovehicule grele va fi
localizat~ in
spatele spatiului. Aceast~ recomandare poate fi inversat~ in cazul par•
c~rilor de scurt~ durat~ unde, in mod normal pentru autoturisme zona
cea mai potrivit~ este cea mai indeprtat~ de drumul expres.
rt. 123. In spatiile pentru servicii, locurile de parcare vor fi

amplasate in imediata vecin~tate a facilit~tilor. Aceasta reduce distan•
tele parcurse de pietoni si permite supravegherea autovehiculelor.
71
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
Art. 124. Alte locuri de parcare pentru opriri care nu sunt
le• gate de serviciile oferite ~n spatiul respectiv vor fi prev~zute si
proiec• tate dup aceleasi criterii adoptate pentru parc~ri de scurt~
durat.
Art. 125. Locurile de parcare pentru autobuze vor fi amplasate

l~ng facilit~tile cele mai utilizate, astfel ~nc~t s~ se asigure
securitatea pasagerilor(eventual inconjurate cu zone verzi).
Art. 126. Drumurile de acces in incinta si drumurile de circu•

latie interioar~ vor fi cu sens unic si vor avea in sectiune transversal
min.6 m l~time, inclusiv marcajele si acostamentele.
Art. 127. Toate zonele interioare ale parc~rilor de scurt~ durat~

si ale spatilor pentru servicii, at~t pentru trafic c~t si pentru station~ri,
vor fi separate de drumul expres printr-o zon~ de protectie cu
l~timea de min. 3,5 m (in cazul drumurilor expres la care nu se
prevede extin•
dere la nivel de autostrad) sau de min. 11 m (in cazul drumurilor ex•
pres la care se prevede extindere la nivel de autostrad~). Aceasta
zona va fi plantat~ cu vegetatie de fnltime limitat~.
A.rt. 128. Drururile interioare pentru parc~rile de scurt durat~

si pentru spatiile pentru servicii vor fi proiectate astfel inc~t s se
evite crearea punctelor de conflict.
Art. 129. Se recomand~ ca zonele utilizate pentru facilit~tile pro•

priu-zise, locurile de parcare si cele pentru circulatia vehiculelor s fie sep•
arate ~ntre ele prin zone verzi, in concordant~ si cu prevederile art.139.
Art. 130. Proiectarea instalatiilor electrice se va face tin~ndu•

se cont de necesit~tile zonei in faza
final~.
Ar. 131. Aceste instalatii se vor realiza respect~ndu-se toate

standardele in vigoare.

72
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
►
Art. 132. Bretelele de decelerare-accelerare, drumurile inte•
rioare, intersectiile drumurilor interioare, statiile de alimentare cu car•
buranti, zonele de servicii si locurile de parcare vor fi iluminate conform
normativelor in vigoare. Pentru restul suprafetelor, gradul de
iluminare se va stabili de la caz la caz, evit~ndu-se excesele.
Art. 133. Sistemul de iluminat trebuie sa evite orbirea soferilor

de pe drumul expres.
Ar. 134. In afar~ de marcajele si semnele de circulatie am•

plasate pe drumul expres conform Capitolului XI - Marcaje si
semnali• zri, at~t parc~rile de scurt~ durat~ c~t si spatiile pentru
servicii vor fi prev~zute cu marcaje si semne in urm~toarele scopuri:
(a) Reducerea si limitarea vitezei admise pe drumurile inte•
rioare la o valoare de sigurant~, lu~nd in considerare caracteristicile
amplasamentului;
(b) Acordarea priorit~tii ~n intersectii;
(c) Interzicerea opririi ~n afara zonelor destinate parcrii;
(d) Informatii privind traficul spre zone de parcare specifice (au•
toturisme, vehicule grele, autobuze)
(e) Informatii pentru serviciile oferite in zon~.
Ari. 135. Spatiile pentru servicii si parc~rile de scurt~ durat~

trebuie prev~zute cu sisteme de alimentare cu ap~, at~t ap~ pota•
bil~(de preferat prin racord la retea public) c~t si pentru scopuri in•
dustriale(splare auto, irigatii, incendiu,WC).
Art. 136. Pentru economisirea apei potabile, ~n cazul spatiilor

pentru servicii, se recomand~ prevederea unei gospod~rii de ap indus•
trial~, alimentat~ printr-un sistem independent din puturi, r~uri, lacuri,
etc.
Art. 137. in cazul in care intreaga alimentare cu ap se obtine

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
73
dintr-un sistem independent, este recomandbil realizarea a
dou~ retele de distributie separate, astfel fnct ar fi necesar~ numai
purifi• carea apei potabile.
Art. 138. Parc~rile de scurt~ durat~ si spatiile pentru servicii

trebuie prev~zute cu sisteme de drenaj pentru apele pluviale si cana•
lizare menajer pentru apele uzate, sisteme conectate la sistemul
de drenaj al drumului expres; acolo unde nu este posibil~ racordarea
la reteaua de canalizare public, toat apa uzat din spatiu va
trebui tratat~ pentru a corespunde normelor de protectia mediului mn
vigoare.
Ar. 139. Zonele verzi vor avea vegetatie caracteristic

conditi• ilor locale. Diversele zone de servicii si drumuri-platforme de
parcare vor fi separate prin zone verzi. Locurile de parcare se
recomand~ s~ fie aranjate astfel inc~t s fie umbrite de copaci sau
arbusti ~nalti. Zona de
protectie cu drumul expres se planteaz~ cu vegetatie dens~ care nece•
sit~ putin~ ~ntretinere si care s~ constituie protectie impotriva autove•
hiculelor care pot iesi accidental de pe drum, dar si impotriva pietonilor
care ar incerca sa traverseze drumul.
Art. 1.49. In vecin~tatea zonelor de intrare si iesire, plantele

trebuie s aib~ in~ltime limitat pentru a nu deranja vizibilitatea so•
ferilor.
Art. 141. Acolo unde este neap~rat necesar, se vor prevedea

pasaje de trecere supraterane sau subterane pentru accesul pe partea
opus~ a drumului expres.
Art. 142. Se recomand~ instalarea unui gard pe zona

central a drumului expres pentru a preveni tentativele de
traversare neper• mis~, indiferent de modul de amplasare al
parc~rilor sau spatiilor pen•
tru servicii.
74 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
Art. 143. In caz de subtraversare trebuie prev~zute sisteme de
luminare si drenaj adecvate.
SECTIUNEA a 7-a
Cl~diri si echipamente pentru parc~ri de scurt~ durat~
si spatii peniru servicii
Art. 144. In spatiile pentru servicii echipate cu toate

facilit~tile, pe drumuri expres cu trafic mare, se pot prevedea centre
de informatii trafic si turistice.
Art. 145. Se recomand construirea grupurilor sanitare

cu functiuni specifice in functie de locatia lor in interiorul spatiului.
Art. i46. In toate cazurile se recomand~ a se prevedea obiecte

sanitare nedemontabile, cu control fixat ~n perete, uor de cur~tat
cu jet de ap~ sau abur, cu scurgeri mai largi dec~t cele normale, usor
de inspectat, cu usc~toare automate, cu pereti conceputi pentru sp~lare
usoar~ cu jet de ap~ sau abur, si cu desc~rcare direct~ in sistemul de
canalizare.
Arc. 147. Acolo unde grupurile sanitare sunt amplasate in

cl~• diri (benzinrie, statie service, restaurant, snack-bar, etc), pot fi
echi• pate cu oglinzi, usc~toare electrice, savoniere, prize electrice,
cabin~ pentru materiale de ~ntretinere si o mic~ camer~ pentru
personalul de
~ntretinere.
Art. 148. Este de asemenea recomandat~ o camer~ cu facili•

t~ti pentru ingrijirea nou-n~scutilor.
Art. 149. In spatiile pentru servicii cu zone special prev~zute

75
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
pentru vehicule grele, facilit~tile sanitare pentru acestea vor fi ampla•
sate in vecintatea parcrii si vor avea mai multe caracteristici
speci• fice, de exemplu chiuvete mai mari, dusuri, vestiare.
Art. 150. in parc~rile de scurt~ durat~ unde facilit~tile

sanitare vor fi de regul~ nesupravegheate, este necesar~ adoptarea
de echipa•
mente simple, proiectate astfel inc~t s se impiedice vandalizarea;
atentie m~rit~ se va acorda si scurgerilor care trebuie s
previn~
in•
fundarea.
SECTIUNEA a 8-a
Centre de intretinere si puncte de sprijin pentru
~ntretinere
Art. 151. (1) Centrele de intretinere a drumului expres trebuie

amplasate ~n concordant~ cu districtele de drumuri ale retelei rutiere
existente in zon~ si cu planurile de dezvoltare a retelei rutiere pentru
zona respectiv.
(2) Organizarea functional~ a spatiilor de intretinere se va sta•
bili ~mpreun~ cu administratorul drumului
expres.
(3) Structura si organizarea centrului trebuie s~ serveasc~ prin•
cipalului scop de a asigura securitatea traficului pe drumul expres in
orice situatie.
(4) Centrele de ~ntretinere impreun~ cu punctele de sprijin vor
asigura ~ntretinerea pe criterii de performant~ a drumului expres ~n
conformitate cu Normativul AND 569.
Art. 152. Principalele functii ale centrului de intretinere sunt

urm~toarele:
a) coordonarea activit~tii de exploatare a drumului expres sl
drumurilor arondate;
b) toate operatiunile de cur~tare a drumului expres si a zonei
76 Anul IX, nr. 11-12/2013
►
adiacente, inclusiv cur~tarea periodic~ a santurilor, cur~tarea
podurilor, l~dirilor, parc~rilor si spatiilor de serviciu, a spatiilor de
intretinere,
etc;
c) toate operatiunile de cur~tire si ~nlocuire a marcajelor, dispo•
zitivelor de sigurant (garduri, parapeti, etc), a sistemelor de iluminat,
a sistemelor de telecomunicatii etc;
d) toate reparatiile si ~nlocuirile necesare ca urmare a deterio•
r~rilor cauzate de accidente;
e) reparatii locale ale ~mbr~c~mintii rutiere;
f) operatiuni de t~iere si cur~tare a pomilor, precum si ingrijirea
spatiilor verzi;
g) toate operatiunile specifice perioadei de iarn~, de ~ndep~rtare
a z~pezii si a ghetii.
Art. 153. (1) Pentru operatiunile de iarn~ ~n punctele

critice sau in zonele drumului expres ~n care se consider~ necesar
(ex.: zona montan~), se pot infiinta puncte de sprijin separate,
dotate cu perso• nal, utilaje pentru desz~pezire si solventi chimici,
mijloace de comuni• catie cu centrul de ~ntretinere.
(2) Dac~ este necesar, astfel de puncte mai pot fi amenajate Si
pentru alte activit~ti in afara activit~tilor de iarn~.
(3) Amplasarea punctelor de sprijin se va face pe aceleasi prin•
cipii descrise in art.152
Art. 154. Organizarea, structura, cl~dirile, utilit~tile si dot~rile

Speciale ale centrului de ~ntretinere al drumului expres se vor prevedea
conform cap.XI, sectiunea a 5-a din Normativul PD 162.
Ar. 155. Platformele si c~ile de circulatie din incinta

centrului de ~ntretinere sau a punctului de sprijin trebuie s~ aib
acces direct la ambele sensuri ale p~rtii carosabile ale drumului
expres. De aceea se
recomand~ amplasarea acestor spatii de intretinere in nodurile rutiere
sau ~n apropierea lor.

77
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
2 . .4,-•
-- .•
l
I
In
el
i
e
l
co I
78 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
►

79
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
CAPITOLUL XI
MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE
SECTIUNEA 1
Date generale
Art. 156. Marcajele si indicatoarele rutiere se vor realiza con•

form prescriptiilor in vigoare.
SECTIUNEA a 2-a
Marcaje rutiere
Art. 157. (1) Marcajele se aplic pe suprafata p~rtii

carosabile a drumurilor cu ~mbr~cminti moderne, pe borduri, pe
lucr~ri de art~, pe accesorii ale drumurilor, precum si pe alte
elemente din zona dru• murilor (st~lpi, arbori, parapete, etc.) pe baza
unui proiect aprobat de administratorului drumului si politia rutier~.
(2) Standardul 1848-7 cuprinde marcajele rutiere care se adre•
seaz~ participantilor la traficul de pe drumurile deschise circulatiei pu•
blice.
(3) SR 1848-7 stabileste formele, dimensiunile, locul de apli•
care, semnificatia si prevederile generale de executie ale marcajelor
rutiere.
(4) Marcajele servesc la organizarea circulatiei, avertizarea sau
~ndrumarea participantilor la traficul rutier. Ele pot fi singure sau mm•
preun~ cu alte mijloace de semnalizare rutier~ c~rora le
completeaz~, le int~resc sau le precizeaz~ semnificatia.
Marcajele rutiere se vor realiza cu vopsea cu durat lung~ de
viat~.
Indiferent de caracterul marcajelor rutiere (permanente sau
temporare), din considerente de siguranta circulatiei, acestea trebuie

80 Anul IX, nr. 11-12/2013
w
s# fie reflectorizante pentru a fi vizibile pe timp de noapte.
Marcajele rutiere pentru delimitarea p~rtii carosabile vor fi re•
zonatoare.
Marcajele drumului expres trebuie s~ fie rezistente la derapare,
at~t ~n conditii de umezeal~, c~t si in conditii de uscat.
Caracteristicile marcajelor rutiere vor respecta SR EN 1436/A1
gi SR EN 1463/A1.
(5) Executia marcajelor rutiere intr~ ~n sarcina
constructorulul jar ~ntretinerea ~n sarcina celor care au ~n administrare
sau proprietate drumurile.
SECTIUNEA a 3-a
lndicatoare rutiere
Art. 158. (1) Standardul SR 1848-1 stabileste formele, sim•

bolurile, inscrisurile, culorile si conditiile de amplasare ale indicatoarelor
rutiere.
Semnalizarea de orientare se va realiza pe portale si console.
Pe parapetul New Jersey va fi prev~zut element reflectorizant.
(2) SR 1848-2 cuprind prescriptiile tehnice privind executarea
indicatoarelor rutiere.
(3) Procurarea si instalarea indicatoarelor rutiere este in sarcina
constructorului drumului, iar ~ntretinerea acestora este in sarcina Ad•
ministratorului drumului.
(4) Tipul indicatoarelor si locurile de instalare se stabilesc pe
baza unui proiect elaborat de proiectant, avizat de Politia Rutier
si aprobat de administrator.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
81
CAPITOLUL XII CONSIDERATII DE MEDIU,
~NTRETINEREA SI PROTEJAREA
LUCR~RILOR
SECTIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 159. (1) Drumul expres trebuie s~ prezinte un impact mi•

nim asupra mediului ~nconjurtor in care se dezvolt~ traseul.
(2) Studiile de mediu vor fi elaborate conform 0UG
195/2005 privind protectia mediului, precum si a prevederilor Directivei
Europene pentru mediu.
(3) M~surile de protectie a mediului trebuie s~ asigure preve•
nirea zgomotului si reducerea polu~rilor de toate categoriile.
(4) Intretinerea si protejarea (paza) lucr~rilor, vor fi in sarcina
Administratorului drumului.
Ark. i60. (1) Taluzele rambleelor si debleelor trebuie s~ fie

pro• tejate ~mpotriva efectului agentilor atmosferici prin urm~toarele
m~• suri:
a) sem~narea unui amestec de specii de iarb~;
b) plantarea unor specii de arbusti corespunz~toare;
c) plantarea unor specii de arbori corespunz~toare.
(2) Problema intretinerii vegetatiei trebuie avut~ ~n vedere inc~
din momentul proiect~rii.
Art. 161. (1) Pentru a asigura o bun ~nr~d~cinare a diferitelor

tipuri de plante, se recomand~ crearea unui strat de p~m~nt vegetal pe
taluzuri, av~nd urm~toarele grosimi:
a) 15-20 cm pentru iarb~;
b) 30-40 cm pentru cazurile speciale (de exemplu, acolo
unde o pa rte din rambleu este cedat agriculturli);
c) 50-60 cm pentru arbusti.

82
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
(2) Acest pm~nt vegetal trebuie s~ fie chimic neutru ~in natur~,
si s aib~ un continut suficient de materie organic~ si agenti nutritivi;
zonele trebuie s fie cur~tate de pietre, moloz, r~dcini si buruieni.
(3) Pe taluzele debleelor, acolo unde este dificil s~ se aplice un
nou strat de pm~nt vegetal, suprafata se poate amenaja pentru plan•
tatii, recurg~ndu-se la anumite tehnici de corectare a caracteristicilor
fizice si organice, cum ar fi:
a) ins~m~ntarea cu plante leguminoase: aceste specii au pro•
priet~ti de fixare a azotului si pot transfera nitrati in sol, fc~ndu-I ast•
fel potrivit pentru recoltele viitoare;
b) utilizarea de mngr~sminte organice si chimice;
c) folosirea de geotextile sau alte mijloace auxiliare in vederea
p~str~rli unui strat vegetal fertil, p~n~ c~nd aceast~ sarcin~ va fi pre•
luat~ de c~tre plante.
Art. 162. Acoperirea cu iarb a taluzurilor se va obtine prin in•

s~m~ntarea unui amestec de specii diferite, tin~ndu-se cont de factorii
locali, de mediu, botanici si antropici.
Art. 163. In cazul c~nd conditiile geopedologice si botanice per•

mit plantarea de arbusti pe taluze, se vor planta specii care vor
asigura o protectie de durat impotriva eroziunii si s consolideze
straturile mai
ad~nci de p~m~nt.
Art. 164. In vederea asigur~rii unei consolidri eficiente per•

manente pentru zonele predispuse la alunec~ri, de pe taluzele mari
si pe deblee de la partea superioar~ a tunelelor, este necesar s~ se
re• curg~ la tehnici de reimp~durire, utiliznd trei specii; indiferent de
con• tributia la stabilizarea suprafetelor taluzelor; acestea vor servi la
res• tabilirea peisajului afectat de lucr~rile de constructie.

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
83
t
i&33g
M o
I
s°
5g 5%3
t. I
g- 4
@ = ~,
2&£ &5
%
z3a5.
-z.ft 85%
=
&ss5°a5
=sss? = pteFs
a
0 2--.q
F'E~
s°35%
jg9 5 i 5
55g i°5 :
es&g}5 o
3±o5~5
• ii Uu • «t
n
fL
c t 0L
d
0
w
o
..
c
0
± "'
f
f
0
....
f
Q1
he
0.
4
0 o
"- ...4.
9
•E£
z
u E
9 C
tr ra
6
u0 c
E 8 8
%
E
5E
0
8
80
o
00 c0
s
o 0
E r£
•
A,
C
0 0 0
0 ; @
% E
f
E
! iii
0
E
ls0.,
N
% £
0 --1------ -·-·---·--------
7 tu 00
z
9
t
>
84 Anul 1X, nr. 11-12/ 2013
w
I
I
0 lo
c
00 qt c
I3....
g
. ..
0 o 0
c
r40 o
0 t ry r
"'
0
t
-
0 -4 o
0
o
o
Lt
0
Ill f 8 ct ui
c
t
8 I8
zr
d
I
«I
G
~ cq
:!
z0
;:;
c
; d0
3
5
·• d
0
c 3 . .,
0
.., 2
::, 7
5°
$
.4
r 3
5/2
«
E!
e
Els
£ £
·-::,
£ 6 a§
E'°
~
L
0
;
£
%
9I8
!
t QI
Se
t
%
=
5/E c a. £
5 £ • ~
0 0
l e d -0 2
E£ 9
;
\%
£ l± E
in ~ze55Df
£
5l.
0 d
f t
Anul IX, nr. 11-12/ 2013 8
Amenajarea ~in spatiu a curbelor ANEXA 2
- ~
2.1. Amenajarea in spatiu a curbelor izolate - fig. 17
a) cu
''j ~,
,
g
converti r
\-?,·. '• ,. ., 'c
r. .
,&,
/(
T:
'"
/
b) cu supra~n~ltare
86 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
Amenajarea in spajiu a curbelor ANEXA 2
2.1. Amenajarea ~n spatiu a curbelor izolate - fig. 17

a) cu convertire
tg••
el
, ~-
T;
b) cu supra~n~ltare

86 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
s
2.2. Amenajarea in spatiu a curbelor succesive de acelasi sens

- fig. 18
a) ambele cu convertire
b) din care una cu convertire si una cu supra~n~ltare

87
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
c) ambele cu supra~n~ltare
·
Ser
, {
0i1 Si +
2.3. Amenajarea in spatiu a curbelor succesive de sens contrar

- fig. 19
a) ambele cu convertire
Tee
.... k. ,
i

88 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
•
b) din care una neamenajat~ si una cu supra~n~ltare
c) din care una cu convertire si una cu supra~n~ltare

..S 4
d) ambele cu supra~n~ltare

Anul IX, nr. 11-12/ 2013
89
2.4. Pentru curbele cu raze exceptionale (R = 125...225 m $i
viteza de proiectare 60 km/h), supral~rgirile se vor aloca la interiorul
curbelor fiec~rei c~i unidirectionale, conform STAS 863, iar
amenaja• rea se va face prin rotirea p~rtii carosabile fat~ de marginea
zonei me•
diane aferent~.

90 Anul IX, nr. 11-12/ 2013
NORMATIV
PRIVIND EXECUTAREA LA CALD A
fMBR~C~MINTILOR BITUMINOASE PENTRU
CALEA PE POD

91
Anul IX, nr. 11-12/ 2013
;a
COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE

DIN
ROMANIA -S.A.
DECIZIA
Directorului General nl Companie! Nationale de Autostrszi st Drumuri
Nationale
Nr..
•
IL.e3.2£3
In conformi tate cu 0.U.G, nr. 84/2003 privind infiintare a Companiei Nationale
de Autostrazi si Drmuri Nationale din Romania S.A., prin reorganizarea Regiei
Autonome Administratia Nationala a Drumurilor din Romania, cu modificarile si
completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 47/2004, cu modificarile
ulterioare si in beza Ordinului ministrlui delegat pentr proiecte de
infrastructura de interes national si investitii straine nr. 393/22.08.2013, prin care
dl. Narcis Stefan NBAG4 preia atributii!e de Direct or Gener! a! C.N.A.D.N.R. S.A,
se emite prezeta
DECIZIE.
Art. 1. Se aproba "Norativul pentru executi a la cnld a imbracamintilor
bituminoase pentru calea pe pod", ind. - AND 546/2013, in conformitnte cu
Documentul de avizare CTE r. 4329/30.08.2013 anexatle prezentn.
Art. 2. Prezenta decizie anulerza Decizia Directorului General al AND nr,

47/03.05.1997.
Art. 3. Decizia se comnnica prin grija Birouhi Reglementari Tehnice si Trfie din
cadrul Directiei Tehnice a CNADNR SA, ha DRDP 1-7 si CESTRIN care vor duce la
indeplinire preved erile prezentei decizii.
Ar .4. Prezenta decizie s-a emis in 2 exemplare, un exemplar pentru serviciul Arhiva
si un exemplar la Birou! Reglementari Tebnice si Trafic.
DIRECTOR
GENERAL
Ing. Nareis Stefan
'{..; .'...
•j
$
VLA T
R DIRECTIA LEGISLA'TTE,
CIOS S1I
CONTRACTE
.Jartdie ANDREI FTLIPES9CU
45
CUPRINS
CAPITOLUL 1
pREVEDERI GENERALE..........8...8....8....8.......88.......8........... 101
Sectiunea 1 Obiect si domeniu de utilizare...........101
Sectiunea 2 Prescriptii generale..............8.........103
Sectiunea 3 Definitii si terminologie...................104
Sectiunea 4 Referinte........8..8.88.808..8...8..8··....... 105
CAPITOLUL 2
TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE (BITUMINOASE)............... 108
CAPITOLUL 3
fMBR~C~MINTE BITUMTNOAS~ CILINDRAT~ EXECUTAT~
LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT TIP BAP 111
Subcapitolul 3.1. Conditii tehnice.......··8·8..88.8......88..8.,,·........111
Sectiunea 1. Elemente geometrice..........8..8........111
Sectiunea 2. Abateri limit~ la
elementele geometrice 111
Sectiunea 3. Materiale 112
Sectiunea 4. Compozitia si caracteristicile
fizico-mecanice ale betoanelor
asfaltice cilindrate tip BAP 16 116
Subcapitolul 3.2.Prescriptii generale de executie......................119
Sectiunea 1. Utilaje si echipamente.........8..8........119
Sectiunea 2. Preg~tirea stratului suport......·........120
Sectiunea 3. Prepararea si punerea in oper a
mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP ..
121
Subcapitolul 3.3. Controlul calittii lucr~rilor..................8......... 125
Sectiunea 1. Controlul calit~tii materialelor...........125
Sectiunea 2. Controlul fabricatiei si punerii in
oper~ a mixturii asfaltice.........8.......126
Sectiunea 3. Controlul calit~tii ~mbr~c~mintii
bituminoase executate ; 128
CAPITOLUL 4
fMBR~C~MINTE BITUMINOAS~ CILINDRAT EXECIJTAT~
LA CALD DIN MIXTUR~ BITUMINOAS~ TIP MAS 16..............130
•CAPITOLUL5
jMfMBR~C~INTE
EXECUTAT~
BETUMINOAS~ TURNAT~
/LA CALD DIN ASFALT TURNAT DUR TIP 4TD........................133

Subcapitolul 5.1. Conditii tehnice......··.9.8888.88.8.......................133
Sectiunea 1. Elemente geometrice.......................133
Sectiunea 2. Abateri la elementele geometrice......134
Sectiunea 3. Materiale..........8·8..........................134
Sectiunea 4. Compozitia si
caracteristici fizico-
mecanice ale
asfaltului turn at dur 135
Subcapitolul 5.2. Prescriptii generale de executie......................137
Sectiunea 1. Utilaje si echipamente.....................137
Sectiunea 2. Preg~tirea stratului suport........·.......138
Sectiunea 3. Prepararea si punerea in oper
a asfaltului turnat dur 138
Subcapitolul 5.3 Controlul calit~tii lucr~rilor.............8.8888.8.........141
Sectiunea 1. Controlul calit~tii materialelor...........141
Sectiunea 2. Controlul fabricatiei
Si punerii in oper~..........................142
Sectiunea 3. Controlul calit~tii imbr~c~mintii
bituminoase executate 143
CAPITOLUL 6
BETON ASFALTIC CILINDRAT TIP BA8 PENTRU TROTUARE SI
CA STRAT DE PROTEC[IE SAU DE EGALIZARE PENTRU CALEA
PE POD
143
Subcapitolul 6.1. Conditii tehnice........8.8.......8.8.....................143
Sectiunea 1. Elemente geometrice.........888........143
Sectiunea 2. Materiale..........·..8.8.88.88..8............144
Sectiunea 3. Compozitia si caracteristici
fizico-mecanice ale betonului
asfaltic cilindrat tip BAS 144
Subcapitolul 6.2. Prescriptii generale de executie.........8888........145
Subcapitolul 6.3 Controlul calit~tii lucr~rilor...................888........146
CAPITOLUL 7
MORTAR ASFALTIC CILINDRAT MA PENTRU TROTUARE SI CA
STRAT DE PROTECTIE SAU DE EGALIZARE PENTRU CALEA PE
POD 147
Subcapitolul 7.1. Conditii tehnice..........83...8..8.8...88..88.8..........147
Sectiunea 1. Elemente geometrice 147
Sectiunea 2. Materiale 147
Sectiunea 3. Compozitia si caracteristici
fizico-mecanice ale
mortarului asfaltic cilindra 148
Subcapitolul 7.2. Prescriptii generale de executie..........88..........150
Subcapitolul 7.3 Controlul calit~tii lucr~rilor...........8.88..8.88.........151
CAPITOLUL 8
MORTAR ASFALTIC TURMAT CA STRAT DE PROTECTIE
SAU DE EGALIZARE PENTRU CALEA PE POD (MAT).............. 152
Subcapitolul 8.1. Conditii tehnice.........88.......8.8....88.88.8..........152
Sectiunea 1. Elemente geometrice.......................152
Sectiunea 2. Materiale........·...8.8...8...8..............152
fizico-mecanice ale
mortarului asfaltic turnat. 153
Subcapitolul 8.2. Prescriptii generale de executie..........88..........154
Subcapitolul 8.3. Controlul calittii lucrrilor..........88....88..........154
CAPITOLUL 9
ASFALT TURNAT PEMTRU EXECUTIA ~MBR~C~MINTII
PE TROTUARE LA CALEA PE POD (AT) 155
Subcapitolul 9.1. Conditii
tehnice...........88.8..8..8..88...................155
Sectiunea 1. Elemente geometrice......................155
Sectiunea 2. Materiale..........8.8.8..888.8....8.88.......156
fizico-mecanice ale asfaltului turnat...156
Subcapitolul 9.2. Prescriptii generale de executie...........8.........157
Subcapitolul 9.3. Controlul calit~tii
lucrrilor.........8.8888...888........158
CAPITOLUL 10
RECEPTIA LUC~RILOR.....................8..............................159
Sectiunea 1. Receptia preliminar~............8..........159
Sectiunea 2. Receptie final.........888....8..8........... 159
Anexa 1 (normativ).......8····.88,·..·..........8....,8.·88.8.·...........160

DEX Normativ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEX Normativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPANIA NATIONAL DE AU TOSTRZ

I SI DRUMURI NATIONAL E DIN ROMA NIA

Publicatie lunar~ editat~ de C.N.A.D.N.R.

Publicatie lunar~ editat~ de C.N.A.D.N.R.

In corforitate cu O.U.G. nr. 84/200.3 prvind infiintarea Corapuiei

Art. i. Se aproba Normativul privind proiectarea drumurilor expres pe reteaua mapida de

Art. 1. - (1) Prezentul normativ stabileste principiile de pro•

Art. 2. Drumurile expres sunt drumuri nationale accesibile nu•

BULETIN TEHNIC RUTIER

Art. 3. - (1) Drumurile expres vor fi drumuri nationale de clas~

• Autostrad~, situatie in care elementele geometrice ale

Art. • (1) Drumurile Expres vor avea urm~toarele dot~ri:

b) spatii pentru servicii;

e) sisteme de siguranta circulatiei, orizontale si verticale (pa•

f) noduri rutiere, accese, lucr~ri de art~ (poduri, pasaje, via•

BULETIN TEHNIC RUTIER

g) panouri fonoabsorbante vor fi montate acolo unde este cazul

(2) La proiectarea drumurilor expres se va tine seama de ur•

b) zona drumurilor expres (care cuprind ampriza, zonele de si•

c) toate instalatiile (cabluri electrice, telecomunicatii, etc), conducte

BULETIN TEHNIC RUTIER

Art. 5. (1) Traversarea si subtraversarea drumurilor expres de

Art. 6. Amplasarea drumurilor expres in zona cilor ferate se

Art. 7. In vederea micsor~rii num~rului de intersectii, se vor

Art. 8.(1) in cazul in care Beneficiarul, tin~nd cont de

Art. 9. Terminologia utilizat~ in prezentul normativ este cea uti•

OG. Nr.43/1997 Ordonanta privind regimul juridic al drumu•

Ord. MTCT nr.

BULETIN TEHNIC RUTIER

BULETIN TEHNIC RUTTER

BULETIN TEHNIC RUTIER

BULETIN TEHNIC RUTIER

Art. 11. Profilul transversal al drumurilor expres ~ntr-o sectiu•

b) c~ile de circulatie unidirectionale, notate ~C", trebuie s~ ofere

c) benzile de incadrare, notate ~Bil" sunt amplasate marginea

d) acostamentele, notate ~A" sunt cuprinse ~ntre marginile ben•

f) zona median~, notat ~M", include si f~sia destinat~

g) taluzurile, notate ~T au ~nclin~ri variabile in functie de in•

h) zona de sigurant~, notat~ ~Zs", se m~soar~ ctre exterior

i) zonele de protectie (Zp) sunt suprafetele de teren situate

BULETIN TEHNIC RUTIER

j) zona drumului (ZA) cuprinde ampriza, zonele de sigurant~ si

A. Drum expres cu 2 x 2 benzi de circulatie

BULETIN TEHNIC RUTIER

Art. 14. (1) in cazul curbelor convertite sau supra~n~ltate, asi•

Drrn express 2x2 ben zi de circa#tie

A « acetamente Zezore de sinanth

B. Drum expres cu 2 x 3 benzi de circulatie

BULETIN TEHNIC RUTIER

• dou acostamente de c~te 2,25 m fiecare (A), in care 0,75 m

Art. 26. Zona median de separare a c~ilor unidirectionale va

Ar&. 17. (1) In cazul curbelor convertite sau supra~n~ltate, asi•

Art. i8. (1) Suprafetele de teren pentru ampriz~ si zonele de

BULETIN TEHNIC RUTIER

C. Drum expres cu dezvoltare in autostrad~

Art. 20. Elementele geometrice ale drumului expres (traseul mn

BULETIN TEHNIC RUTTER

Art. 21. Pentru situatia de perspectiv~ c~nd pentru fiecare cale

Art. 22.(1)La drumurile expres (cu 2 sau 3 benzi pe sens)

Art. 23. in curbe, pantele transversale ale c~ilor de circulatie si

Art. 24. La sectoare de munte, cu relief foarte accidentat, in

BULETIN TEHNIC RUTIER

Art. 25. (1) Sectiunile transversale care se aplic~ pe drumurile

SECTIUNE TRANSVERSAL~ TIP 1